Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Portal- MĂIASTRA 2 ISSN: 1841-0642
[email protected] Anul XII, Nr. 2 (47)/2016 Trimestrial de cultură editat de CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE GORJ & SOCIETATEA DE ŞTIINŢE FILOLOGICE DIN ROMÂNIA - FILIALA TÂRGU-JIU, cu sprijinul CONSILIULUI JUDEŢEAN GORJ FESTIVALUL INTERNAȚIONAL ”TUDOR ARGHEZI” - Ediţia a XXXVI-a Arghezi: ARGHEZI / ERGÉZI Motto: viaţa ca palimpsest „Mi-e frică, mamă, Să-mi amintesc şi cum mă chiamă, Mi-e frică, mamă, e cât de amănunţit cunoscută pare a fi Când mă goneşte, când mă chiamă, Pextinsa şi complexa Şi când mă uită, că şi-atunci mă ştie. creaţie argheziană, pe atât de insu- Mi-e frică de condei şi hârtie.” ficient ştiută este viaţa lui. Mai cu seamă faza aurorală a propriei exis- În anul 1962, poetul Kányádi Sándor tenţe: originile, părinţii şi străbunii, i-a făcut o vizită confratelui de breaslă, copilăria şi juneţea. Poetul însuşi a Tudor Arghezi, la locuinţa din Bucureşti. contribuit copios şi, am zice, cam I-a dus, în dar, poezii ale poetului român, subversiv la învăluirea acestei peri- traduse de el, printre care şi unele apărute oade într-o nebuloasă contrariantă. Episod existenţial ba ocultat de el, ba pentru prima dată în limba maghiară. detestat, ba explicat încâlcit sau contorsionat, uneori într-o permeabilă şi Cu ani în urmă, când autorul prezentului contondentă iritare. Atitudine pe care exegeţii, în genere, o pun pe seama studiu îi lua un interviu detaliat poetului nefericirii trăite în copilărie de viitorul cântăreţ al „heruvimului bolnav” şi Kányádi Sándor, la împlinirea a 80 de ani, al Celui „fugit de pe cruce”.