DOCSLIB.ORG

LITERATURA HUNEDOREANĂ (De La Începuturi Până În Prezent) Ştefan NEMECSEK ______

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
LITERATURA HUNEDOREANĂ (De La Începuturi Până În Prezent) Ştefan NEMECSEK ______ 9 EDITURA REALITATEA ROMÂNEASCÃ - 2008 L I (de laînceputuri pânãînprezent) T E R scriitori hunedoreni A T U v R o A l Eugen Evu u Radu ª m T H Ciobanu E U u F l N A I I N E I D N E O M R E E C A Valeriu S N Paulina POPA Bârgãu E K Ã Ştefan NEMECSEK LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) Ştefan NEMECSEK ___________________________________________________ ©Copyright – Editura REALITATEA ROMÂNEASCĂ şi autorul Toate drepturile sunt rezervate Editurii REALITATEA ROMÂNEASCĂ VULCAN, 336200, Str. Mihai Viteazu, nr. 24, bl. 17, sc. E, ap. 1-2 Jud. Hunedoara – ROMÂNIA Tel./Fax: 0254-571089, Tel.: 0723321466 Reproducerea integrală sau parţială - digitală, mecanică, fotocopiere sau în orice alt mod - a conţinutului acestei lucrări este posibilă numai cu acordul prealabil în scris al autorului sau al Editurii REALITATEA ROMÂNEASCĂ. Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României NEMECSEK, ŞTEFAN Literatura hunedoreană : (de la începuturi până în prezent) / Ştefan Nemecsek. – Vulcan: Realitatea Românească, 2008 3 vol. ISBN 978-973-88752-1-0-3 Vol. 3. – ISBN 978-973-88752-3-4 821.135.1.09(498-35 Hunedoara) Editor: ing. Daniela MIKLOS Coperta: ing. Elisabeta KOCSIK ing. Daniela MIKLOŞ Tehnoredactare computerizată: ing. Cristian NEMECSEK ing. Zoltan MIKLOS Culegere text: Mădălina CĂPRAR Corectură: Ioan VELICA 2 LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) ___________________________________________________ Ştefan NEMECSEK LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) VOLUMUL III SCRIITORI DIN ŢINUTUL HUNEDOAREI Editura REALITATEA ROMÂNEASCĂ - 2008 - 3 Ştefan NEMECSEK ___________________________________________________ 4 LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) ___________________________________________________ A Ionel AMĂRIUŢEI Albert I. AMLACHER Gheorghe ANGHEL 5 Ştefan NEMECSEK ___________________________________________________ IONEL AMĂRIUŢEI Născut la 23 noiembrie 1935, în oraşul Panciu. Studii liceale în oraşul natal. Autodidact. În 1953 , este nevoit să părăsească oraşul natal şi se stabileşte la Deva, apoi la Călan, unde ocupă, în mod provizoriu, un post de muncitor necelificat. Provizoratul a durat 37 de ani, până la pensionarea sa în 1990. A debutat cu versuri, în timpul satisfacerii stagiului militar, în revista „Viaţa militară”. Debutul editorial în 1972, cu volumul de versuri „Claviaturi”, apărut la Editura Litera. A făcut numeroase înregistrări la Radio Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj. I s-au tipărit versuri în diferite antologii. Colaborări: „România literară”, „Orizont”, „Transilvania”, „Astra”, „Familia”, „Tribuna”, „Steua”, „Ateneu”, „Literatorul”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Ritmuri hunedorene”, 6 LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) ___________________________________________________ „Orientul latin”, „Opinii culturale”, „Observator” (Munchen), „Scânteia”, „Drumul socialismului”, „Cuvântul liber” etc. Lucrări publicate: Claviaturi. – Bucureşti: Editura Litera, 1973, 63 p.+1 f. portr. Vinovat de plecarea cocorilor: versuri. Bucureşti: Editura Litera, 1987. – 48 p. Privind printr-un ochian întors. – Deva: Călăuza, 1999. – 70p. – (Lucian Blaga). Referinţe: Bîrla, Georgeta, Ionel Amăriuţei – colecţionar şi poet. „Sunt un industriaş al visului” – În Cuvântul Liber – 12, nr. 2850, 23 feb. 2001, p. 5 Chirica, Neculai. Profil: Ionel Amăriuţei. În: Ritmuri Hunedorene, iul. 1979, p. 14. Ciobanu, Radu. Poet în toamnă. Ionel Amăriuţei la 60 de ani. – În: Opinii Culturale. – nr. 1, 1996, p. 6-7. Evu, Eugen. Poezia mărturisirii lumii. – În Semne: - 1, nr. 2, iun. 1999, p. 7. Sârbu, Aurelian. „Privind printr-un ochean întors”. – În Arhipelag. -2, nr. 2-3 – 4, 1999, p.26, 27. Susan, Dumitru, Ionel Amăriuţei. „Vinovat de plecare cocorilor”. – În: Drumul socialismului. -40, nr. 9538, 17 iul. 1988, p. 2 7 Ştefan NEMECSEK ___________________________________________________ AMLACHER ALBERT I. Născut la 24 decembrie 1847, în oraşul Orăştie (Broos), judeţul Hunedoara, într-o familie de imigranţi din regiunea Amlach (Austria), care s-a stabilit, pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, în zona Orăştiei. Între 1855-1858, urmează cursurile Şcolii Confensionale Evanghelice CA (Luterane), în oraşul natal. Frecventează cursurile Liceului Săsesc Evanghelic din Sibiu (1859-1863), şi ale Liceului Săsesc din Sighişoara (1864- 1867). Student la „Herzoglich- Sachsische Gesamt Universität” din Jena, Facultatea de Filosofie şi Teologie (1868); student la „König Friedrch Wilhelm Universität“, Berlin (1869); la „Herzoglich Badische Ruprecht – Carolinesche Universität“, Heidelberg (1871). Doctor în filosofie şi magistru în arte libere (1872). În 1873, intră în învăţământ la Orăştie. Director adjunct la Şcoala Confesională Evanghelică din Orăştie (1874). În 1875, refuză o catedră, respectiv conducerea Liceului din Speyer (Germania), deşi ar fi primit un salariu anual de 20 de ori mai mare decât la Orăştie. Obţine diploma în teologie (1877). Membru findator al Asociaţiei Carpatine (Karpatenverein) (1880), care a încercat să antreneze intelectualii şi alte categorii sociale în activitatea de turism. În semn de preţuire pentru activitatea depusă, cabana de pe muntele Surianu s-a numit la începutul secolului al XX-lea, „Cabana Albert Amlacher”. Ocupă al doilea post de predicator la Sebeş (1882). Este ales preot evenghelic la Romos (1891). Membru de onoare al Asociaţiei Cercetătorilor în Istoria Austriei (1894). Membru de onoare al Asociaţiei Istorice şi Arheologice a Comitatului Hunedoara (1897). Este menţionat în „Lexiconul scriitorilor”, editat de dr. Friedrich Schuller (1902). În 1924, s-a pensionat ca preot, şi se retrage la Orăştie. 8 LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) ___________________________________________________ Moare la 14 ianuarie 1939, la venerabila vârstă de 92 de ani. Colaborări: În total sunt cunoascute aproape 50 de periodice: „Amicul Familiei”, (Gherla), „Banater Tageblatt”, „Berliner Deutsche Literaturzeitung”, „Berliner Lokalanzeiger”, „Berliner Neueste Nachrichten”, „Berliner Tageblatt”, „Berliner Zeitung am Mittag”, „brassoi Lapok”, „Brooser Generalanzeiger”, „Die literar sische Welt”, „Familia”, „Frankfurter Zeitung”, „Gartenlaube” (Leipzig), „Gazeta Transilvaniei”, „Hannoverscher Kurrir Illustriertes Sonntagsblatt” (Stuttgart), „Lipziger Tageblatt”, „Neppendorfer Blätter”, „Neuer Volkskalender”, „Pester Lloyd”, „Pesti Napló”, „Prager Presse”, „Rândunica”(Sibiu), „Szászváros es Vidéke, “Siebengürgisce Tageszeitung”, “Telegraful Roműn”(Sibiu), “Tribuna Sibiului, “Uber Land und Meere”, “Verlang Drotleff”(Hermannstadt), “Verlag Schőnlein”, (Stuttgart), “Waldheims Illustrierte Blätter” – Wien. Lucrări publicate: (Schiţe şi nuvele) 1866- Ein Abend im Zigeunerlager (O seară în tabăra Ţiganilor); Der Graf von Rodt (Contele din Rod). 1868 – Eine Luchsjagd in den Karpaten (O vânătoare de râşi în Carpaţi); Gefunden (Găselniţa); Im Elsaß Europas (În Alsacia Europei); Eine gefährliche Ringeltaubenjagd (O vânătoare periculoasă de guguştiuci); Eine Gemsjagd auf dem Retezat (Vânătoare de capre negre în Retezat); Auf einem sächsischen Bauernhof (O gospodărie ţărănească săsească; Eine Dachsjagd (O vânătoare de viezure); Der Schatz des Augustus in die kleine Walachei (O excursie în mica Valahie); 9 Ştefan NEMECSEK ___________________________________________________ Am Heiratsbaum (La copacul nunţii); Hirtenleben in den Karpaten (Viaţa de cioban în Carpaţi). 1870 – Eine Bärenjagd in den Karpaten (O vânătoare de urşi în Carpaţi); Sturm auf den Adriatischen Meer (Furtună în Adriatica); in der Krähenhütte (În coliba ciorilor); An der unteren Donau (Pe cursul inferior al Dunării); Eine Steppenjagd (O vânătoare în stepă); Ungarisches Hirtenleben (Viaţa de păstror maghiar); In der Geisterschenke (La hanul fantomelor); Ein Blick in den Orient (O privire asupra orientului). 1879 – Auf der Audorfer Alm (Păşunea alpină de la Gura Râului); Ein Tag unter Strolchen (O zi printre pierde-vară); Der Schwarze Schmuggler (Contrabandistul negru); Auf Leben und Tod (Pe viaţă şi pe moarte). 1880 – Der Schwammfischer von Spalmadore (Pescarul de bureţi din Spalmadore); Der Goldfresser (Mâncătorul de aur); Eine Fischotterjagd (O vânătoare de vidre). 1881 – Im Weißen Morast (În mlaştina albă); Weihnachtsabend unter Wolfen (Ajun de Crăciun printre lupi). 1883 – Der Wolfstoter (Ucigaşul de lupi); Das Haust an der Halde, Eine Geschichte aus den Karpaten. Siebenb. Volksfr, nr. 50, 1893, p. 312-313, 321-322, 328-330, 335-336, 347-348. (Casa de pe coastă); Der Hammeldieb. (Hoţul de berbeci). 1884 – Um eines Baumes Dicke (Cu grosimea unui copac); Der Schlickläufer (Alergătorul printre noroaie); Der Schmuggler von Torbole (Contrabandistul din Torbole); Von Wildpferden entführt ( Răpit de caii sălbatici); Das Kalte Herz (Inima rece). 1886 – Das Ochsenkreuz (Jugul boului); Die Glückskugel (Glontele norocului). 1893 – Galiszische Bauernhochzeit (Nunta Ţărănească galiţiană); 10 LITERATURA HUNEDOREANĂ (de la începuturi până în prezent) ___________________________________________________ 1901 – Aus dem Lande der Huzulen (Din Ţara Huţulilor); Gesucht (Căutat). Lucrări istorice: 1876 – Ein urkundlicher Beitrag zur ältesten Geschichte des Brooser Kapitels (Contribuţie la istoria ce mai îndepărtată a construcţiei bisericeşti din Orăştie). 1879 – Die Türkenschlacht auf dem Brootfelde, Hermannstadt. Josef Drotleff Buchdruckerei und Papierhandlung (Lupta cu turcii pe Câmpul Pâinii); Aus der „guten alten Zeit“ einer Sachsenstadt. Hermannstadt, Buchdruckerei Josef Drotleff (Din „îndepărtatele
Load more

Recommended publications
  • Rez Eng Postescu
    RETROVERSIUNE Emil Giurgiuca - Monografie Unquestionably, those who know the literary life from Transylvania, as little as possible, will not consider a futile effort to remove a writer from the undeserved shadow where the history placed him. Emil Giurca’s cultural activity, because about him we are talking about, is a significant “brick” from the wall which was created along with the vast process of clarifying the literary and spiritual Romanian literature and culture. Creator of literature, respected educator, he was in the same time an important fighter for national ideal but also a great entertainer, a cultural advisor to generations of writers from the interwar and postwar period. As many researchers of the aesthetic values observed, it seems that in any literature are important writers, widely recognized from the valuable point of view “as others who fall slightly below, but on different places in the hierarchy of values, enriching and diversifying artistic landscape from their period of time”1. Originally poet from his homeland, as Dumitru Micu noticed in “Romanian Literary History”, he became later the national poet of the whole national space, Emil Giurca cannot easily be integrated in any current or cannot be said that he belongs to any literary school and “if he installed in the classical formula, adopted by traditionalists (as Ion Barbu, a Paul Valery writer), he did it of course, because this formula and only it suited to his sensibility”2, Dumitru Micu said. Each poem in consistent with the requirements of the art is organize by an act of inner balance, a sense of the extent of composition; this is what we call Emil Giurca’s modernism.
    [Show full text]
  • Revista Septembrie 2020.Indd
    Anul XVIII, nr. 9 (208), septembrie 2020 Preț 2 lei Nord Literar Apare sub egida Consiliului Judeţean Maramureş şi a Uniunii Scriitorilor din România Din sumar: PAG. 7 ORFEU PAG. 16 INTERPRETĂRI PAG. 2 ACCENTE • Poeme de Marcel MUReȘAnU • Vasile LeSChiAn • Gheorghe PÂRJA PAG. 8 AVALON - Ion Apostol Popescu și Ion Șiugariu - Ioan Alexandru și Maramureșul • ovidiu PeCiCAn PAG. 8, 17 RECENZII PAG. 3 EVOCĂRI - Totul și pe deasupra • Mihaela BUDe • Mircea PoPA PAG. 10-11 ANIVERSARE - Gheorghe Mihai Bârlea – - Virgil Ierunca – o conștiință • ioan DRAGoȘ (65) - Poeme un gnostic fericit publicistică exemplară • Ioan Dragoș și poezia ca act • A. i. BRUMARU PAG. 4-5 VITRINA de identitate (Gh. PÂRJA) - Un poet maramureșean: Marin Slujeru • Delia MUnteAn PAG. 12-13 INTERVIU - Căutări prin cuvânt • Constantin ȘChioPU în dialog • nicolae SCheiAnU • Constantin CUBLeȘAn cu Alexandru BAntoȘ - Ingerii voiajori ai poeților - George Topîrceanu în actualitate PAG. 14 PROZĂ PAG. 19 VARIA PAG. 6, 9 CRONICA LITERARĂ • Dana HEUBeRGeR • Raftul cu cărți • Daniela SitAR-tĂUt - Fēng shuĭ de toamnă • Lucian PeRȚA - Parodii - Un traduttore deloc tradittore: • Claudiu CotoARĂ - Aurora PAG. 20 TRADUCERI Nicolae Weisz PAG. 15 POEZIE • Delia MUnteAn • Andreï MAKine • Cristina BotÎLCĂ - Conotații ale deșertului: - Dincolo de frontiere • Mihai MeRtiCARU de la fobie la seducție (traducere de Raluca hĂȘMĂȘAn) • Valer PoPeAn Acest număr este ilustrat cu lucrări din creația artistului Marius Barb Barbone NORD LITERAR - anul XVIII, nr. 9 (208), SEPTEMBRIE 2020 1 Viaţa culturală
    [Show full text]
  • Bitstream 42365.Pdf
    THE TUNES OF DIPLOMATIC NOTES Music and Diplomacy in Southeast Europe (18th–20th century) *This edited collection is a result of the scientific projectIdentities of Serbian Music Within the Local and Global Framework: Traditions, Changes, Challenges (No. 177004, 2011–2019), funded by the Ministry of Education, Science and Technological Development of the Republic of Serbia, and implemented by the Institute of Musicology SASA (Belgrade, Serbia). It is also a result of work on the bilateral project carried out by the Center for International Relations (Faculty of Social Sciences, University of Ljubljana) and the Institute of Musicology SASA (Belgrade, Serbia) entitled Music as a Means of Cultural Diplomacy of Small Transition Countries: The Cases of Slovenia and Serbia(with financial support of ARRS). The process of its publishing was financially supported by the Ministry of Education, Science and Technological Development of the Republic of Serbia. THE TUNES OF DIPLOMATIC NOTES MUSIC AND DIPLOMACY IN SOUTHEAST EUROPE (18th–20th CENTURY) Edited by Ivana Vesić, Vesna Peno, Boštjan Udovič Belgrade and Ljubljana, 2020 CONTENTS Acknowledgements ������������������������������������������������������������������������������������������������������ 7 1. Introduction ����������������������������������������������������������������������������������������������������������������������������9 Ivana Vesić, Vesna Peno, Boštjan Udovič Part I. Diplomacy Behind the Scenes: Musicians’ Contact With the Diplomatic Sphere 2. The European Character of Dubrovnik and the Dalmatian Littoral at the End of the Enlightenment Period: Music and Diplomatic Ties of Luka and Miho Sorkočević, Julije Bajamonti and Ruđer Bošković ��������������������������������������������������������������������������������17 Ivana Tomić Ferić 3. The Birth of the Serbian National Music Project Under the Influence of Diplomacy ���������37 Vesna Peno, Goran Vasin 4. Petar Bingulac, Musicologist and Music Critic in the Diplomatic Service ������������������53 Ratomir Milikić Part II.
    [Show full text]
  • Vatra Veche 5
    5 Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul III, nr. 5(27), mai 2011 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I.Slavici, I.L. Caragiale, G. Coşbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ ____________________________________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________________________ NAE IONESCU, VASILE BĂNCILĂ, ANTON DUMITRIU – LUCRĂRI DE NICĂPETRE _________________________________________________________________________________________________________ Arde lompa ca ş-o ste’, Copârşeu cu scânduri ude, ANTOLOGIE „VATRA C-o gândit c-oi merj’ la ie! Unde doru’ un pătrunde, VECHE” Ş-atâta m-oi duce-n noapte Nici dragostea un răspunde. NU-I LUMINĂ NICĂRI Până m-oi ‘tâlni c-o moarte Şi m-o pune-n copârşeu, (Versiunea interpretată de Nu-i lumină nicări, La un loc cu Dumnezău, Grigore Leşe) C-or murit toţi oamenii. Copârşeu cu scânduri late, Numa’ la mândruţa me, Unde moartea nu străbate, Până în anul 1980 Nicăpetre (pseudonimul lui Bălănică Nu-i lumină nicări/1 Petre) a trăit, a creat şi a expus în România. A fost Restituiri. Nicăpetre, de Maria Stoica/2 Vatra veche dialog cu Tudor Gheorghe, de Raia Rogac/3 cunoscut şi apreciat încă din anii studenţiei la Institutul de Poeme de Mariana Floarea/5 arte plastice Nicolae Grigorescu (1958-1964), atât ca Anchetă „Vatra veche”: Prietenia/duşmania literară, Divinul paznic, de Ion desenator (a colaborat la revistele Luceafărul, România Nete/6 Poeme de Andrei Fischof/7 Literară, Săptămâna, Viaţa Românească, Albina, Miron Costin (30 martie 1633 – 1691)- 320 ani de la moarte, de George Baciu/8 Ifjumuncas) cât şi ca sculptor (în anul 1966 a obţinut Ipostaze ale satului în poezia lui Lucian Blaga, de Ioan Gheorghişor /9 Dulcea povară a biografiei – Hortensia Papadat Bengescu şi Simone de bursa Storck).
    [Show full text]
  • Rez Rom Postescu
    MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII, TINERETULUI SI SPORTULUI UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” ALBA IULIA FACULTATEA DE ISTORIE SI FILOLOGIE REZUMAT TEZA DE DOCTORAT COORDONATOR STIINTIFIC: PROF. UNIV. DR. ION BUZASI DOCTORANDA: Prof. ADRIANA POSTESCU (TODORAN) ALBA IULIA 2010 EMIL GIURGIUCA MONOGRAFIE CUPRINS 1. EMIL GIURGIUCA – FILE DIN ROMANUL VIETII 2. SCRIITORUL EMIL GIURGIUCA 2.1. Emil Giurgiuca – poetul 2.1.1. Critica literara despre poezia lui Emil Giurgiuca 2.1.2. Poezia lui Emil Giurgiuca 2.2. Emil Giurgiuca – încercari de proza 3. AUTOR DE ANTOLOGII 3.1. Emil Giurgiuca, autor de antologii 3.1.1. Poetii tineri ardeleni (1940) 3.1.2. Transilvania în poesia româneasca (1943) 3.2. Emil Giurgiuca în antologii 4. CONDUCATOR SAU ÎNTEMEIETOR DE REVISTE 4.1. „abecedar” 4.2. „Dacia” 4.3. „Colocvii” 5. PUBLICISTUL 5.1. Articolele lui Emil Giurgiuca, prezentare generala 5.2. Idei pedagogice în publicistica lui Emil Giurgiuca 6. ACTIVITATEA ÎN CADRUL EDITURII „MIRON NEAGU” DIN SIGHISOARA 7. TRADUCATORUL CONCLUZII BIBLIOGRAFIE A. Opera B. Referinte critice ANEXE 1. Locuri legate de viata si activitatea lui Emil Giurgiuca 2. Emil Giurgiuca vazut de artistii plastici Cu siguranta, aceia care cunosc viata literara din Ardeal, fie cât de putin, nu vor considera inutil efortul de a scoate un scriitor din nemeritatul con de umbra în care l-a plasat istoria. Activitatea culturala a lui Emil Giurgiuca, fiindca despre el este vorba, este o „caramida” importanta din zidul înaltat în lungul proces de limpezire literara si spirituala a literaturii si culturii românesti. Creator de literatura, pedagog respectat, el a fost în acelasi timp un important luptator pentru idealul national, dar si un mare animator, un îndrumator cultural al generatiilor de scriitori din perioada interbelica si din cea postbelica.
    [Show full text]
  • Bucurestiul Literar Si Artistic Nr 7 2016.Pmd
    1 Revistã fondatã la 1 octombrie 2011 de Coman ªova ºi Florentin Popescu Apare lunar Anul VI, nr. 7 (58), iulie 2016 www.bucurestiul-literar.ro Coman Sova, Zaruri Când ceþuri mari, nãluci, ferite locuri ascund iubirea-n palma lor opacã, o întrupez din ploile curate ºi noaptea-atunci o clipã moare parcã. Precum un vis vãrsat în sânge treaz Gheorghe Dican mã-mbãt frumos de coapse lungi pe maluri Compoziþie ºi braþele pierdute se clatinã-n talaz ºi zuruie pe cer zadarnic zaruri. Editorial Genunchi de apã urcã printre arbuºti de cride, o, se desfac toþi nuferii de sus, Poate se schimbã tradiþia când mâini abia ucise mã absorb fluide din pãsãri revãrsate-n care nu-s. Dupã alegeri (fie cã sunt locale sau parlamentare ori prezidenþiale), optimiºti cum au fost ºi sunt dintotdeauna oamenii care lucreazã în domeniul cultural (editori, redactori de reviste, conducãtori de diverse instituþii de profil) cautã sã-ºi reîmprospãteze speranþele, nãdãjduind cã vor veni ºi pentru ei zile mai bune, cã aleºii vor depãºi interesul scaunului personal ºi alte scopuri ºi se vor apleca cu înþelegere ºi asupra urgisitului sector pe care îl slujesc cu devotament ºi de cele Paºi pe nisip mai multe ori ºi cu dragoste ºi dãruire. Asta se întâmplã de mai bine de douãzeci de ani ºi tot de atâta vreme aceºti colegi ai noºtri au fost înºelaþi în aºteptãrile lor. Ici-acolo câte un primar, mai rar câte un Sã fii pãmânt prefect sau preºedinte de Consiliu judeþean sau municipal a susþinut cultura ºi altfel, concret adicã, decât prin vorbe care dãdeau bine în interviuri sau apariþii la televiziune.
    [Show full text]
  • Rucsandra Pop, Alexandru Iorga How To
    Title: Making the Documents Speak—A Creative Exploration of the Mihai Pop Fonds Authors: Rucsandra Pop, Alexandru Iorga How to cite this article: Pop, Rucsandra, Alexandru Iorga. 2019. “Making the Documents Speak—A Creative Exploration of the Mihai Pop Fonds.” Martor 24: 151-170. Published by: Editura MARTOR (MARTOR Publishing House), Muzeul Național al Ţăranului Român (National Museum of the Romanian Peasant) URL: http://martor.muzeultaranuluiroman.ro/archive/martor-24-2019/ Martor (The Museum of the Romanian Peasant Anthropology Journal) is a peer-reviewed academic journal established in 1996, with a focus on cultural and visual anthropology, ethnology, museum studies and the dialogue among these disciplines. Martor Journal is published by the Museum of the Romanian Peasant. Interdisciplinary and international in scope, it provides a rich content at the highest academic and editorial standards for academic and non-academic readership. Any use aside from these purposes and without mentioning the source of the article(s) is prohibited and will be considered an infringement of copyright. Martor (Revue d’Anthropologie du Musée du Paysan Roumain) est un journal académique en système peer-review fondé en 1996, qui se concentre sur l’anthropologie visuelle et culturelle, l’ethnologie, la muséologie et sur le dialogue entre ces disciplines. La revue Martor est publiée par le Musée du Paysan Roumain. Son aspiration est de généraliser l’accès vers un riche contenu au plus haut niveau du point de vue académique et éditorial pour des objectifs scientifiques, éducatifs et informationnels. Toute utilisation au-delà de ces buts et sans mentionner la source des articles est interdite et sera considérée une violation des droits de l’auteur.
    [Show full text]
  • Asociația Alba Iulia Cultural
    Asociația În acest număr semnează: Alba Iulia Cultural Str. Avram Iancu, Nr. 7A, Alba Iulia G. Călinescu CONSILIUL DIRECTOR Geo Bogza Președinte Onorific, Ion Buzași Prof. Univ. Dr. George Remete George Remete Președinte - Poet Vasile Remete Răzvan Brudiu Vicepreședinte - Prof. Răzvan Brudiu Vicepreședinte - Prof. Ion Todor Gh. Vlăduțescu Ovidiu Bârsan MEMBRII FONDATORI Iosif Zoica George Remete Petru Negrea Ion Todor Emil Dragoș Scrieciu Vasile Remete Vasile Remete Vasile Grozav Felicia Colda Elena Pârvu Petru Oliviu Botoi Rodica Braga Mircea Frențiu Mircea Vaida-Voevod REDACȚIA Marcel Mureșeanu Ioan Popa Redactor șef - Ion Todor Ioan Filimon Redactor șef adjunct - Vasile Remete Redactori: Titu Popescu, Raluca Deteșan, Valeria Paștiu-Gușeilă Răzvan Brudiu, Mircea Frențiu, Teodor Oancă Gheorghe Burz, Vasile Grozav Teodor Boroschi Ovidiu I. Bucur Adresa redacției: Ironim Muntean Alba Iulia, Str. Avram Iancu, nr. 7A Maria Trandafir Email: [email protected] Livia Fumurescu [email protected] Ion Todor Revista se poate citi online pe: http://albaiuliacultural.wordpress.com Maria Cobusneanu Banca Transilvania Aureliu Gogi IBAN: RO11BTRLRONCRT0351419401 Mihai Posada Adrian Țion NOTA REDACŢIEI: Vasile Grozav · Materialele se vor culege în format A4, Dumitru Mălin împărțite pe două coloane, TNR, 11 Titu Popescu · Răspunderea pentru conţinutul articolelor Lorena Craia revine autorilor Carolina Baldea Laura Popa Materialele pentru numărul 16 Mircea Frențiu vor fi trimise până data de 31.01.2020 Raluca Deteșan Roxana Pavnotescu Silvia Udrea Alba Iulia Cultural, An IV, Nr. 15 - 2019 Alba Iulia Cultural Nr. 15 ALBA IULIA Decembrie 2019 1 Alba Iulia Cultural, An IV, Nr. 15 - 2019 2 Alba Iulia Cultural, An IV, Nr. 15 - 2019 Arheologia memoriei Lucian Blaga – Elogiu satului românesc Am fost învrednicit de înalta cinste de a ţine întinderea împărătească a ţării.
    [Show full text]
  • The Socialist Sacred: Atheism, Religion, and Mass Culture in Romania, 1948-1989
    THE SOCIALIST SACRED: ATHEISM, RELIGION, AND MASS CULTURE IN ROMANIA, 1948-1989 BY ZSUZSÁNNA MAGDÓ DISSERTATION Submitted in partial fulfillment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy in History in the Graduate College of the University of Illinois at Urbana-Champaign, 2016 Urbana, Illinois Doctoral Committee: Professor Maria Todorova, Chair and Director of Research Professor Keith Hitchins Professor Mark Steinberg Associate Professor Zsuzsa Gille ii ABSTRACT Drawing on new archival sources, official publications, and oral histories, I challenge the self-portrayal of socialist civilizations as scientific, secular, and the “other” of everything religious. Between 1948 and 1989, the Romanian communist regime sought to disenchant believers with a scientific, materialist worldview. Yet, it likewise strove to imbue citizens’ lives with socialist sacred meaning. My work demonstrates that we cannot understand late socialism’s contradictory drive for rationalization and re-enchantment without examining how elites produced knowledge about atheism and lived religion. This dissertation analyzes elite interactions with believers and the Central Committee from 1948, when transforming religiosity emerged as a party priority, to the end of the socialist era. My chapters focus on science popularizers, preservationists, sociologists, and folklorists in institutions of cultural administration and research newly created to manage socialist beliefs and behavior. These elites shaped the place of religion and atheism in Romanian society while competing for resources within the centralized structure of the Party-State. Their voices mattered because they engaged believers for whom national and religious belonging coincided. Elites also provided specialized knowledge for party organs committed to achieve convergence between ideology and citizens’ subjectivity.
    [Show full text]
  • Lunar De Cultură * Serie Veche Nouă* Anul III, Nr. 5(27), Mai 2011 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie Ilustrată Pentru Familie (1894) *Fondatori I.Slavici, I.L
    5 Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul III, nr. 5(27), mai 2011 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I.Slavici, I.L. Caragiale, G. Coşbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ ____________________________________________________________________________________________________________________ _________________________________________________________________________________________________________ NAE IONESCU, VASILE BĂNCILĂ, ANTON DUMITRIU – LUCRĂRI DE NICĂPETRE _________________________________________________________________________________________________________ Arde lompa ca ş-o ste’, Copârşeu cu scânduri ude, ANTOLOGIE „VATRA C-o gândit c-oi merj’ la ie! Unde doru’ un pătrunde, VECHE” Ş-atâta m-oi duce-n noapte Nici dragostea un răspunde. NU-I LUMINĂ NICĂRI Până m-oi ‘tâlni c-o moarte Şi m-o pune-n copârşeu, (Versiunea interpretată de Nu-i lumină nicări, La un loc cu Dumnezău, Grigore Leşe) C-or murit toţi oamenii. Copârşeu cu scânduri late, Numa’ la mândruţa me, Unde moartea nu străbate, https://biblioteca-digitala.ro Până în anul 1980 Nicăpetre (pseudonimul lui Bălănică Nu-i lumină nicări/1 Petre) a trăit, a creat şi a expus în România. A fost Restituiri. Nicăpetre, de Maria Stoica/2 Vatra veche dialog cu Tudor Gheorghe, de Raia Rogac/3 cunoscut şi apreciat încă din anii studenţiei la Institutul de Poeme de Mariana Floarea/5 arte plastice Nicolae Grigorescu (1958-1964), atât ca Anchetă „Vatra veche”: Prietenia/duşmănia literară, Divinul paznic, de Ion desenator (a colaborat la revistele Luceafărul, România Nete/6 Poeme de Andrei Fischof/7 Literară, Săptămâna, Viaţa Românească, Albina, Miron Costin (30 martie 1633 – 1691)- 320 ani de la moarte, de George Baciu/8 Ifjumuncas) cât şi ca sculptor (în anul 1966 a obţinut Ipostaze ale satului în poezia lui Lucian Blaga, de Ioan Gheorghişor /9 Dulcea povară a biografiei – Hortensia Papadat-Bengescu şi Simone de bursa Storck).
    [Show full text]
  • Activitatea De Cercetare Știinţifică Și De Formare a Cercetătorilor
    DAREA DE SEAMĂ A PREZIDIULUI ACADEMIEI ROMÂNE PENTRU ANUL 2019 Activitatea de cercetare știinţifică și de formare a cercetătorilor Acad. Bogdan C. Simionescu Vicepreşedinte al Academiei Române • Contextul anului 2019 • Funcţia de consacrare • Funcţia de înalt for al cercetării știinţifice fundamentale • Funcţia de formare a tinerilor cercetători – studii doctorale • Funcţiile de tezaurizare/ informare/ documentare/ publicare • Activitatea Secţiilor știinţifice și Filialelor AR • Activitatea instituţiilor suport ale cercetării din cadrul AR (Editura AR, Biblioteca AR) • Academia Română – participant activ în viaţa societăţii • Colaborarea internaţională • Biroul de proiecte și granturi Contextul anului 2019 Surse de informații • Ministerul Cercetării și Inovării • Ministerul Educației și Cercetării • Institutul Național de Statistică • Eurostat & 2019 European Innovation Scoreboard • 2019 Global R&D Funding Forecast • Scopus (accesat în februarie 2020) • SCImago Journal & Country Rank (accesat în februarie 2020) CDI la nivel internațional Top 10 țări în funcție de indicele Hirsch: 1. SUA (h index=2222) 9. Elveția (919) 2. Marea Britanie (1373) 10. Australia (914) 3. Germania (1203) . 4. Canada (1102) . 5. Franța (1094) . 6. Japonia (967) 45. România (271) în urcare 8 locuri 7. Olanda (957) sub Islanda, Malaysia, Slovenia 8. Italia (953) • Investițiile în CDI (publice și private) au continuat să crească pentru al patrulea an consecutiv (+3,6% față de 2018) • după documentele științifice generate, România: • poziția 40 în lume (în urcare
    [Show full text]
  • Tudor Arghezi – 130
    Scrisul Românesc Nr. 6 (82) ♦ iunie 2010 1 Scrisul SR Serie nouă Anul VIII Nr. 6 (82) 2010 Românesc Revistă de cultură fondată la Craiova, în 1927, serie nouă, din ianuarie 2003 Florea FIRAN Tudor Arghezi – 130 a 130 de ani de la naşterea lui limbă românească. De la debutul publi- Arghezi, un portret spiritual cistic şi poetic din „Liga ortodoxă“ a lui Lîn sinteză ni se pare cel mai Macedonski (25–30 iulie 1896) şi până la potrivit omagiu adus celui „mai mare poet debutul editorial cu volumul Cuvinte potri- român de la Eminescu încoace“. În intenţia vite, din 1927, se înregistrează o perioadă noastră, editorialul din numărul pe mai neobişnuit de lungă în biografia artistică al revistei Scrisul Românesc urma să fie a unui scriitor de valoarea lui Arghezi. consacrat lui Arghezi, dar s-a întâmplat Reţinerea şi discreţia, ca şi în cazul deru- ca Festivalul Internaţional „Shakespeare“, lării amintirilor, şi-au spus iarăşi cuvântul, ediţia a VII-a, să aibă loc în aceeaşi perioa- poetul nu s-a grăbit către glorie, deşi se dă. Ne-a încercat însă un regret văzând cum pare că a intuit-o. Tudor Arghezi Tudor evenimentul privind aniversarea „marelui Cu acest prim volum, ce însumează o Alpha“ s-a aflat prea puţin în atenţia presei sută de poeme, Arghezi intră în conştiinţa literare româneşti, dacă nu chiar „trecută contemporanilor, noutatea şi originalitatea cu vederea“. Despre marii creatori putem versului stârnind însă ecouri dintre cele scrie şi vorbi oricând, dar în anumite mai controversate în rândul criticii lite- Corneliu Baba – momente – ca spre exemplu aniversări sau rare.
    [Show full text]