Tudor Arghezi
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Portal- MĂIASTRA 2 ISSN: 1841-0642 [email protected] Anul XII, Nr. 2 (47)/2016 Trimestrial de cultură editat de CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE GORJ & SOCIETATEA DE ŞTIINŢE FILOLOGICE DIN ROMÂNIA - FILIALA TÂRGU-JIU, cu sprijinul CONSILIULUI JUDEŢEAN GORJ FESTIVALUL INTERNAȚIONAL ”TUDOR ARGHEZI” - Ediţia a XXXVI-a Arghezi: ARGHEZI / ERGÉZI Motto: viaţa ca palimpsest „Mi-e frică, mamă, Să-mi amintesc şi cum mă chiamă, Mi-e frică, mamă, e cât de amănunţit cunoscută pare a fi Când mă goneşte, când mă chiamă, Pextinsa şi complexa Şi când mă uită, că şi-atunci mă ştie. creaţie argheziană, pe atât de insu- Mi-e frică de condei şi hârtie.” ficient ştiută este viaţa lui. Mai cu seamă faza aurorală a propriei exis- În anul 1962, poetul Kányádi Sándor tenţe: originile, părinţii şi străbunii, i-a făcut o vizită confratelui de breaslă, copilăria şi juneţea. Poetul însuşi a Tudor Arghezi, la locuinţa din Bucureşti. contribuit copios şi, am zice, cam I-a dus, în dar, poezii ale poetului român, subversiv la învăluirea acestei peri- traduse de el, printre care şi unele apărute oade într-o nebuloasă contrariantă. Episod existenţial ba ocultat de el, ba pentru prima dată în limba maghiară. detestat, ba explicat încâlcit sau contorsionat, uneori într-o permeabilă şi Cu ani în urmă, când autorul prezentului contondentă iritare. Atitudine pe care exegeţii, în genere, o pun pe seama studiu îi lua un interviu detaliat poetului nefericirii trăite în copilărie de viitorul cântăreţ al „heruvimului bolnav” şi Kányádi Sándor, la împlinirea a 80 de ani, al Celui „fugit de pe cruce”. intervievatul cunoştea, încă, putând recita, Nu-i vorbă, nici documentele motivate privind matricea arghezi- pe de rost, poezia „Mi-e sete” a lui Tudor ană nu prisosesc. Ba din contră. Astfel că studiile s-au împotmolit nu o Arghezi, pe care o tradusese, poezie pe care dată, cel puţin în cazul mamei legitime a scriitorului. S-au livrat ipoteze o redau în continuare: „Tânjesc pe-ndele- dintre cele mai diferite, unele fantasmagorice, fără a se putea distinge în te./ Mi-e foame, mi-e sete,/ dar n-aş putea, Arghezi îl întâmpină călduros, cu multă chip aievea adevărul de mistificaţie. Când actele au lipsit, s-a trecut la de- poate, să-i spui/ Orişicui/ Ce hrană/ Mă pistarea eventualelor indicii probatorii în operă. Prezumţii, controverse, amabilitate, pe tânărul poet maghiar din poate nutri şi ce mană./ Am pâine, merinde Transilvania, întrebându-l dacă ştie limba deducţii, speculaţii – un glosar opulent în ideea captării adevărului răspi- şi vin./ Pătulul mi-e plin./ Am poame-n liva- cat. Nu rareori, bănuielile hazardate au incendiat paginile unor cercetători română. dă/ Lăsate să cadă/ Din pomi, din belşug./ – Puţin – îi răspunde Kányádi. dintre cei mai chibzuiţi. Pe acest teren incert al investigaţiilor în continuă Cirezile mug/ De ugerii grei:/ Mulgi câte ebuliţie, minat din pricina lipsei de informaţii categorice, aşadar conclu- – „Én is tudok kicsit magyarul. ciubere şi doniţe vrei./ Nici vechea prisa- Emberek vagyunk, megértjük egymást.” dente, a apărut recent un nou exeget, a cărui vocaţie se propune drept că/ Nu-mi este săracă/ Şi am în cămară/ Şi semnificativă: Ferenczes István (n.1944), cu o prosperă activitate de poet ( „Şi eu ştiu puţin limba maghiară. Ne miere amară,/ pe lângă bucate./ /Mi-e silă înţelegem, că doar suntem oameni”). şi prozator (peste 20 de volume). Acest autor secui din Miercurea Ciuc de toate,/ De rău şi de bine./ Mi-e foame şi este preocupat, şi el, de biografia ilustrului poet român din veacul trecut: După această replică, neaşteptată, gazda sete de tine.” întoarce vorba în limba română, aducân- Tudor Arghezi. Un prim rod al ambiţioaselor şi diligentelor lui investiga- „Oare ce-şi doreşte, de ce licoare îi ţii în acest domeniu este studiul Arghezi-Ergézi, publicat în ianuarie anul du-şi aminte de apele minerale de la Băile e sete unui poet octogenar, consacrat – m-a Homorod cu care, în timpul copilăriei, nu o trecut, în revista Székelyföld din oraşul de reşedinţă al judeţului Harghita. întrebat Kányádi, insuflându-mi şi răspun- Eseul, de dimensiuni impozante, a fost comentat pe larg în nr.43/2015 al dată, îşi potolise setea. sul -, dacă nu de libertate?” FERENCZES ISTVÁN revistei Portal-MĂIASTRA, sub semnătura noastră. În 1962, la Mărţişor (denumirea � � Continuare în pag. 9 Vladimir UDRESCU locuinţei poetului din Bucureşti – n. a.), Continuare în pag. 4 Constantin Brâncuși și Sacrul Mărturii Despre legătura lui Constantin Brâncuși cu Sacrul au scris cu Suntem în februarie 2016. Au trecut 140 de ani de la nașterea lui Con- îndreptățire personalități competente. stantin Brâncuși, dar, din păcate, continuă să se vehiculeze informații eronate În 2001, Episcopul Argeșului și Muscelului, Cali- despre viața artistului. Am asistat cu indignare la proiecția filmului „Brâncuși nic Argatu, a publicat argumente esențiale despre dimen- în eternitate”, în care imaginea sculptorului este falsificată grosolan. Dacă au- torul scenariului ar fi făcut un film despre un sculptor X, n-aș fi obiectat, dar siunea creștină a artistului, în „Pace și bucurie cu Brâncuși”. despre Brâncuși… În 2007, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, I.P.S Dani- Este adevărat că Brâncuși nu a permis să se scrie nici o monogra- el, a încredințat tiparului un volum important, „Brâncuși, sculptor fie despre el, în timpul vieții. După ce n-a mai fost, s-au scris vrute și creștin ortodox”. În 2013, Prea Fericitul Părinte Patriarh Daniel a nevrute. Foarte multe date s-au dovedit inexacte și ar trebui corectate. reeditat lucrarea revizuită și îmbogățită. Continuă relatări despre tatăl sărac, despre călătoria artistului pe jos În decursul anilor, a scris pagini minunate regretata Nina Stăncu- spre Paris timp de doi ani, despre refuzul lucrului la Rodin, despre cio- lescu, trecută la cele veșnice la 31 ianuarie 2016. plirea coloanei de la Voulangis în 1920, despre participarea sculptorului la Eu mă voi mulțumi să selectez din bogata literatură existentă inaugurarea ansamblului din Târgu-Jiu, despre realizarea câteva mărturii despre personalitatea sculptorului Brâncuși și să-mi unui număr de 720 de opere și așa mai departe. Sorana GEORGESCU-GORJAN exprim câteva opinii. �Continuare în pag. 10 CYMK Portal-MĂIASTRA v Anul XII, nr. 2 (47)/2016 2 Traduceri inedite de Lucian Blaga “TRILOGIA CUNOAŞTERII” ÎN GERMANĂ Cultura literară și filosofică vastă a lui Lucian Blaga, eseistica lui diversificată, cu foarte multe referințe la (în traducerea lui Rainer Schubert) literatura străină, după ce a cunoscut opere literare valoroase în limba lor originală, l-a determinat să transpună și în limba poporului său o serie de capodopere ale literaturii universale care i-au plăcut și care l-au încântat pentru mesajul și forma lor artistică. Incidental, poetul Poemelor luminii și-a început activitatea de traducător încă din tinerețe, cea dintâi poezie tradusă de el datând din 1921 pentru „Gândirea”. Alte traduceri a făcut pentru revista „Cultura” de la Cluj în 19 24 din Egon Hajek, continuând apoi cu Esenin (1928), cu Hölderlin și Stefan George (1943) pentru „Saeculum”, ca apoi, în anii 50, când i se interzisese să iasă în lume cu versuri proprii, a pornit o campanie amplă de traduceri. Au fost mai întâi traducerile din Goethe, Faust (1955), din Lessing, Natan înțeleptul (1956) și Opere I-II, apoi cu antologiile Din lirica universală (1957) și Din lirica engleză (1970), care au fost gândite și alcătuite după o știință proprie a întâlnirilor admirabile. Un manuscris dactilografiat (prezent în două exemplare identice) al acestora se păstrează în arhiva Elenei Daniello de la Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, unde poeziile au fost așezate într-o ordine foarte precisă, privind afirmarea și dezvoltarea lirismului la diferite popoare, sub raport cronologic și valoric. În general, selecția și cronologia poeziilor, traduse cu mult talent și gust literar de către poet, a fost respectată întrutotul, cu două excepții: Robert Bridges (1844-1930) cu poezia Un cânepar făcea curte, și Robert Browning, cu poezia Evelyn Hope, care, dintr-un motiv sau altul, n-au fost acceptate (de redacție sau Direcția Presei) să apară în volumul său de traduceri. Întrucât cele două poezii n-au fost publicate nici de cercetătorii postumelor blagiene, le reproducem noi aici după manuscrisul dactilografiat 6948, de la respectiva bibliotecă, în așa fel încât, la o nouă ediție a poeziilor sale, ele să poată fi incluse la locul ce li se cuvine în cadrul Tălmăcirilor. Mircea POPA După ce publică traducerea din Blaga a “Cu- ROBERT BRIDGES Nici numele proaste că nu mi-l știa. noaşterii luciferice” în 2012 şi cea a “Oului dogmatic” (1844-1930) Iubirii timpul încă nu i-a venit în 2014, ambele la Lit Verlag (München, Berlin, Viena), Viața din visuri i se-mpletea. profesorul dr. Rainer Schubert din Austria, fost profesor Bogată-n datorii mărunte, griji, prin ceas de filosofie o perioadă şi la Cluj, publică la începutul lunii Un cânepar făcea curte Ades sprințară, liniștit-obosită ades. mai 2015 cel de-al treilea volum, Cenzura transcenden- De la Dumnezeu, când un semn s-a ales tă *, de data aceasta la o altă editură, Frank & Timme din Un cânepar făcea curte O mică frunte albă din toate a rămas. Berlin, în cadrul seriei “Forum: Rumänien”, volumul 27, Doamnei sale în primăvară; tot cu sprijinul financiar al Institutului Cultural Român, Semenii lui pierduți în surle, E prea târziu, deci Evelyn Hope? realizând astfel traducerea integrală a “Trilogiei cunoaş- jocuri, nu ascultau o rară O, sufletul tău adevărat și curat ca o zi! terii” acum, cu prilejul aniversării a 120 de ani de la naş- arie de iubire. Cerul ți-a fulgerat cu stele prin horoscop terea lui Lucian Blaga. Mă tem cu vorba să nu stâlcesc Ți-a-ngăduit din foc și din rouă să fii.