Revista Brancusi 01 2016
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
BRÂNCUŞI „Fără esenţa în sine, a înţelege nu este nimic” Constantin BRÂNCUŞI Cuvânt de început Textele strânse între coperţile acestei noi reviste Brâncuşi reprez- intă, dintr-o perspectivă nu numai omagială, dar şi ştiinţifică, prinosul de recunoştinţă pe care importante personalităţi culturale româneşti îl aduc, an de an, la Târgu-Jiu, geniului brâncuşian. Punându-le laolaltă, într-o alcătuire de formă şi conţinut, toate aceste mărturisiri, rostite cu prilejul simpozioanelor organizate de municipalitate şi Centrul Brâncuşi, devin întemeietoare în raport cu misterul ce înconjoară opera marelui nostru sculptor. Mărturisesc că nu a fost o întreprindere tocmai uşoară, cu atât mai mult cu cât, în toate aceste texte se fac şi desfac lumi, opera lui Brâncuşi fiind supusă unei nesfârşite interogaţii ce capătă, pe alocuri, o profunzime abisală. Aş vrea să cred, însă, că şi acest număr al revistei are acea consistență ideatică atât de necesară într-un context în care despre Brâncuşi se spun atât de multe lucruri imaginare, într-un context în care falşi corifei îşi asumă roluri cu mult peste capacita- tea lor de cunoaştere şi înţelegere, când diverşi manipulatori aruncă pe piaţă o serie de falsuri brâncuşiene, încercând prin diverse mijloace să le dea consistenţă şi autenticitate. Este, dacă vreţi, o răspundere asumată, pe cât de necesară, pe atât de dificilă, într-o perioadă în care revistele de cultură, în general, se confruntă cu mari dificultăţi financiare şi cu o percepţie din partea publicului diferită faţă de alte publicaţii cu un conţinut îndoelnic. În sensul acestei răspunderi ne obligă, de altfel, tradiţia şi memo- ria a doi cărturari deosebiţi, Ion Pogorilovschi şi Nicolae Diaconu, fondatori acestei publicaţii. În acelaşi timp, vrem să facem o rever- enţă în faţa tuturor acelora care prin truda lor de o viaţă au dat un sens cercetărilor în acest inefabil domeniu al artei, situându-se într-o bună aşezare faţă de Brâncuşi şi opera sa. O parte dintre aceşti oameni deosebiţi sunt membrii Consiliul ştiinţific ai Centru- lui Brâncuşi, organ consultativ a cărui principală misiune este aceea de a-l face cât mai bine cunoscut şi înţeles pe cel care ne-a lăsat, aici la Târgu-Jiu, o capodoperă de valoare universală – Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”. Vreau să cred că revista Brâncuşi va rămâne, în continuare, un reper şi o uşă deschisă pentru cei care fac cercetare fundamen- tală, dând prin truda lor o direcţie şi un sens imaginii artistice reflectată în opera celui supranumit „părintele sculpturii moderne”. Doru STRÎMBULESCU Brâncuși Revistă de cultură ISSN 1223-9623 □ Tiparul: Tipografia PROD COM SRL Târgu Jiu □ Editor: Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuşi” în colaborare cu Institutul Cultural Român Târgu Jiu B-dul C. Brâncuși, nr. 12 A Telefon/Fax: 0253.217.570 E-mail: [email protected] www.centrulbrancusi.ro □ Director: Doru STRÎMBULESCU □ Concepție grafică: Cătălin NEGREA Iulian SINZ □ Layout: Iulian Sinz □ Lector: Adina ANDRIȚOIU □ Ediție îngrijită de DORU STRÎMBULESCU Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului. În cazul unor agenţii de presă şi personalităţi citate, responsabilitatea juridică le aparţine. CENTRUL DE CERCETARE, DOCUMENTARE ȘI PROMOVARE “CONSTANTIN BRÂNCUȘI” ▪ Tema portretului la Brâncuşi Cuprins Monica M. CONDAN ▪ Simbolurile curgerii lui Constantin Brâncuşi Mihai SPORIŞ ▪ Încercare de a-l regăsi pe Brâncuşi Geneza ansamblului brâncușian De la Hobița în universalitate – Claudia VOICULESCU ▪ Marea controversă a expoziţiei “Brâncuși în Cap.I de la Târgu Jiu Cap.II Brâncuși la Craiova New York 1913-2013” Ellen GAMERMAN ▪ Geneza ansamblului brâncușian de la ▪ Brâncuși la Craiova 64 ▪ Timpul şi eternitatea în Opera lui Constantin Târgu-Jiu 3 Sorana Geogescu-GORJAN Brâncuşi de la Târgu -Jiu Sorana Geogescu-GORJAN ▪ Brâncuşi: de la Hobiţa la Craiova 66 Dumitru MĂLĂESCU-BĂLEŞTI ▪ Din istoricul Ansamblului sculptural târgujian 9 Sorin Lory BULIGA ▪ De ce „DANAIDE”? Zenovie CÂRLUGEA ▪ Brâncuşi între modestie și geniu 73 Dumitru DĂNĂU ▪ Contribuţii pe tema valorii universale a Ștefan STĂICULESCU Ansamblului de la Târgu-Jiu 15 ▪ Dosarul BRÂNCUȘI de la Școala de Meserii Matei STÂRCEA-CRĂCIUN din Craiova 75 ▪ Brâncuşi – memoria culturală a României 19 Zenovie CÂRLUGEA Claudia VOICULESCU ▪ Brâncuşi la Craiova 81 ▪ Universalitatea simbolurilor brâncușiene de Ilie BERINDEI la Târgu-Jiu 21 ▪ Constantin Brâncuşi elev la Şcoala de Arte şi ▪ Constantin Brâncuşi sau despre sculptura ▪ Brâncuși și Eugen Jebeleanu Magda BUCE-RĂDUȚ Meserii din Craiova 83 fără istorie Paul REZEANU ▪ Coloanele brâncuşiene, trepte pe calea Laurențiu PUICIN Pavel ŞUŞARĂ ▪ Brâncuşi – întâmplări anecdotice desăvârşirii 24 ▪ „La Craiova m-am născut a doua oară” 87 ▪ Brâncuși în câutarea cuvântului Ștefan STĂICULESCU Lucian GRUIA Magda BUCE-RĂDUȚ Vlad CIOBANU ▪ Constantin Brâncuşi şi Constantin Lucaci cei ▪ Ionel Jianu, promotor al artei brâncuşiene 28 ▪ Aflarea sinelui prin înstrăinare sau lecţia lui ▪ Posteritatea brâncuşiană şi devenirile mai mari sculptori ai secolului XX Ioana DINULESCU Telemah 90 arhetipului Petre CICKIRDAN ▪ Constantin Brâncuşi încă inedit 30 Vlad CIOBANU Aureliu GOCI ▪ I.D. Sîrbu despre „şlefuirea” Coloanei Infinit- Constantin ZĂRNESCU ▪ Craiova în opera şi aforismele lui Brâncuşi 100 ▪ De la metaforele în marmură la metaforele ului ▪ Arta lui Brâncuşi – dincolo de esenţializări 35 Constantin ZĂRNESCU din cuvinte Tudor NEDELCEA Grigore SMEU ▪ Brâncuşi şi figurile Intervalului 106 Nicolae DRAGOŞ ▪ Metafora vie în opera transliterară a lui ▪ Două interpretări ale Complexului de la Viorica RĂDUȚĂ ▪ Motivul sărutului la Brâncuşi şi în epoca lui Constantin Brâncuşi. Triada tipologică: Târgu Jiu 38 ▪ Noica & Brâncuși. Deschideri în seninătatea Ioan N. ROŞCA Rigoare, Fineţe, Umanism Anca Calina GARAȘ ființei (2) 110 ▪ Genialitatea lui Brâncuşi şi identitarul Ion POPESCU-BRĂDICENI ▪ Anii ’50: Parcul Coloanei infinitului în pericol Ion POGORILOVSCHI românesc ▪ Heptágono El Gahel de a fi desfiinţat 42 ▪ Date inedite și rectificări în biografia lui Brân- Grigore SMEU Pavel FLORESCO Cristian GRECOIU cuși 111 ▪ Metafizică brâncușiană în poezia lui Aurel ▪ Fântâna lui Brâncuși ▪ Fugile lui Brâncuşi 44 Paul REZEANU Chirescu (1911-1996) / Mircea Eliade : Jean BĂILEȘTEANU Genoveva POGORILOVSCHI ▪ Proiect pentru Fântâna lui Narcis 114 «Coloana nesfârșită» și reveriile ▪ Eroismul lui Constantin Brâncuși, confesiune ▪ Noica & Brâncuşi. Deschideri întru seninăta- Matei STÂRCEA-CRĂCIUN transcendenței / Dezveliți tot adevărul și le spuneți tuturor tea fiinţei (1) 47 ▪ O posibilă comparaţie: Brâncuşi – Van Gogh 117 Zenovie CÂRLUGEA Mihai SPORIŞ Ion POGORILOVSCHI Grigore SMEU ▪ Sentimentul „infinirii” românești ▪ Brâncuși ▪ Concept şi instalaţie în opera lui Brâncuşi - ▪ Sculptura brâncuşiană între devenirea întru Viorica GLIGOR Claudia VOICULESCU Brâncuşi un iniţiat 49 devenire şi devenirea întru fiinţă 119 ▪ Brâncuşi - cioplitor şi izvor de metafore ▪ Enigma şi paradigma creaţiei brâncuşiene Petre Ilie BIRĂU Lucian GRUIA Genoveva POGORILOVSCHI Dumitru MĂLĂESCU-BĂLEŞTI ▪ Sculpturile lui Brâncuşi din Târgu Jiu, minuni ▪ Brâncuşi 123 ▪ Reprezentări ale mentalității populare în ▪ Constantin Brâncuşi în scrierile diplomatului ale lumii 53 Petre CICKIRDAN opera lui C. Brâncuși. O viziune despre lume bănăţean Victor Florescu (Torynopol) Ștefan STĂICULESCU ▪ Psalmi la Masa Tăcerii 125 Gabriela RUSU-PĂSĂRIN Monica M. CONDAN ▪ O triadă tipologică şi tripticul lui Constantin Traian DIACONESCU ▪ Carl Sandburg și Constantin Brâncuși / ▪ Intenţie şi reprezentare în opera lui Brâncuşi Brâncuşi de la Târgu-Jiu - Tăcerea, Sărutul, ▪ Scenariu de cod biblic replica brâncușiană a Constantin Brâncuși în viziunea lui Ilarie Ion MOCIOI Infinitul 55 chivotului 127 Voronca Ion POPESCU-BRĂDICENI Pavel FLORESCO Sorana GEOGESCU-GORJAN ▪ Spațiul de protecție de la Târgu Jiu – Geneza 58 ▪ Elementele unei ecuaţii hermeneutice insolite 131 ▪ Brâncuşi şi scriitorii români de astăzi Vlad CIOBANU Emil MOLDOVAN Constantin ZĂRNESCU ▪ Încercare de codificare simbolică a complex- ▪ Intenția de demolare a Coloanei Infinitului ▪ Blaga - Brâncuşi, afinităţi elective ului brâncuşian de la Târgu Jiu - Geometrie şi (1951) sau cum au devenit sculpturile lui Brân- Lucian GRUIA metafizică 62 cuși de „inspirație folclorică” 133 ▪ Brâncuși în literatura română Aureliu GOCI Oliver VELESCU Florea FIRAN ▪ Tema portretului la Brâncuşi 139 Monica M. CONDAN ▪ Simbolurile curgerii lui Constantin Brâncuşi 141 Mihai SPORIŞ ▪ Încercare de a-l regăsi pe Brâncuşi 145 Claudia VOICULESCU ▪ Marea controversă a expoziţiei “Brâncuși în New York 1913-2013” 147 Ellen GAMERMAN ▪ Geneza ansamblului brâncușian de la ▪ Brâncuși la Craiova ▪ Timpul şi eternitatea în Opera lui Constantin Târgu-Jiu Sorana Geogescu-GORJAN Brâncuşi de la Târgu -Jiu 149 Sorana Geogescu-GORJAN ▪ Brâncuşi: de la Hobiţa la Craiova Dumitru MĂLĂESCU-BĂLEŞTI ▪ Din istoricul Ansamblului sculptural târgujian Sorin Lory BULIGA ▪ De ce „DANAIDE”? 150 Zenovie CÂRLUGEA ▪ Brâncuşi între modestie și geniu Dumitru DĂNĂU ▪ Contribuţii pe tema valorii universale a Ștefan STĂICULESCU Ansamblului de la Târgu-Jiu ▪ Dosarul BRÂNCUȘI de la Școala de Meserii Matei STÂRCEA-CRĂCIUN din Craiova Brâncuși în ▪ Brâncuşi – memoria culturală a României Zenovie CÂRLUGEA Schița lui Brâncuși - Relativement tel que moi (RTQM) Claudia VOICULESCU ▪ Brâncuşi la Craiova Cap.III lIteraturâ ▪ Universalitatea simbolurilor brâncușiene de Ilie BERINDEI la Târgu-Jiu ▪ Constantin Brâncuşi elev