Vatra Veche 4, 2016
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
4 Români din toate ţările, uniţi-vă! Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul VIII, nr. 4(88), aprilie 2016 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I. L. Caragiale, G. Coşbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Constantin Lucaci – Fântână arteziană, Brăila _________________________________________________________________________________________________________ Antologie “Vatra veche” Cum vin înspre ţărm Acoperit de somn şi de ape, Cu gene de spumă, Şi reuşind să viseze câte o PLEOAPE DE APĂ Se pleacă încet dungă de cer Peste pupila de piatră, Doar în secunda dintre două Pleoape de apă Apoi se ridică din nou pleoape. Se închid una câte una Şi se lasă stingher ANA BLANDIANA Ca un ecou, Să-nchidă vederea Se aud înainte de a se vedea pământului Antologie „Vatra veche”. Ana Blandiana, Pleoape de apă/1 Vatra veche dialog cu Nicolae Mărgineanu, de Tudor Petcu/3 Vatra veche dialog cu Maria Mierluţ, de Tamara Constantinescu/6 Eminescu şi Transilvania. Dialog cu Ilie Şandru, de Elena Condrei/10 Fără-de-sfârşitul marilor opere, de Valentin Marica/11 Coşbuc – 150. Gavril Istrate, Despre actualitatea lui Coşbuc, de Mircea Daroşi/12 George Topîrceanu – 130 de ani de la naştere, de Dumitru Hurubă/13 Replieri asupra operei lui Al. Vlahuţă, de Magdalena Hărăbor/14 Emil Cioran, filosoful de la Răşinari, de Marin Iancu/16 Poeme de Mihaela Aionesei/17 Portret Ştefan Cucu, de Nicoleta Milea/18 Poeme de Emilia Amariei/19 Cui prodest?, de Gheorghe Moldoveanu/20 Eseu. Amurgul iubirii, de Aurel Codoban/22 Don Quijote, de Paula Romanescu/23 Cronica literară. Cămaşa de sare (Mhaela Aionesei), de Luminiţa Cornea/26 Solzii negri ai timpului alb (Mihaela Oancea), de Ion C. Ştefan/27 Terra nobilis (Costel Suditu), de Manuela Camelia Sava/28 Poezia pietrei cu suflet de om (Emilia Dănescu), de Cezarina Adamescu/29 Constantin Lucaci, Fântâna din Reşiţa, centrul oraşului, Tangouri dintotdeauna (Nicu Doftoreanu), de Maria Niculescu/31 noaptea Cărţi şi oameni (Violeta Calfa Dinu), de Marin Iancu/32 Păzitorul farului (Elisabeta Lasconi), de Carmen Ligia Rădulescu/34 Daruri către lume (Aurelia Stoie Mărginean), de Sânziana Batişte/36 Ceauşescu, ultimul stalinist (Alexandru Mihalcea/Marian Moise), de Magdalena Brătescu/37 Inedit. Epistolar între vârste: Solomon Marcus – Lucia Lăpuşneanu/38 Prima verba. Să nu uităm că timpul există (Monica Chivu), de Nicolae Băciuţ/40 Sub aura dorului de pustie, de Monica Chivu/40 Poeme de Monica Chivu/41 Poeme de Armina Flavia Adam/42 Documentele continuităţii. Romanul Marii Uniri (Mihail Diaconescu), de Aurel V. David/43 Convorbiri duhovniceşti, cu Î.P.S. Ioan al Banatului, de Luminiţa Cornea/46 Tinda Raiului. Maica Teodosia Laţcu, de Gheorghe Nicolae Şincan/47 Carnet. Timişoara arzând cu metafore roşii, de Suzana Fântânariu/48 Istorie şi memorie. De ce nu uită tătarii Crimeeni.., de Güner Akmolla/49 Poeme de Mihai Horga şi Daniel Mihu/50 Arhiva. Romulus Cioflec, de Victor Durnea/51 Ancheta „Vatra veche”. Casa Memorială „Eminescu”, de la Ipoteşti, de Luminiţa Cornea/52 Ipostaze ale traducerii, de Dorin N. Uritescu/54 Poeme de Aurelian Sârbu/55 Poeme de Angela Melania Cristea/56 Biblioteca Babel. Gregorio Muelas Bermúdez, traducere de Elisabeta Boţan/57 O parabolă posibilă: Hermann Hesse şi Mihail Diaconescu, de Tanţa Rotărescu/58 Ancheta „Exilul românesc”. Brânduşa Dorina Landen, de Nicolae Băciuţ/59 Constantin Lucaci Inedit. Epistolar Aurel Dumitraşcu/Emilia Amariei/61 Poeme de Gheorghe Mizgan/62 Ochean întors. Mărgelele copilăriei, de Simina Lazăr/63 Poeme de Laurian Lodoabă/64 Starea prozei. Răzmeriţă în autogară, de Dorina Vladi/65 Magistrul, nuvelo-poeme de Titus Suciu/68 Starea prozei. Marea încercare, de Decebal Alexandru Seul/69 Poeme de Cornelia Jinga Hetrea/70 Poeme de Iuliu Ionaş/70 Scena. Cehov şi teatrul, de Bogdan Ulmu/71 Literatură şi film. Alt vis American, de Alexandru Jurcan/71 Liana Cenean şi teatrul buzoian, de Marin Ifrim/72 Întoarcerea fiului risipitor Paul Ioachim, de Marin Ifrim/72 Diligenţa de Bizanţ. Dintr-o vorbă în alta. Doru Stănculescu, de Florin Săsărman/73 Meridiane. Cenaclul Românesc „Mircea Eliade”, de Dana Anadan/75 Cânt divin, de Milena Munteanu/76 Stendhal, de Iulian Dămăcuş/77 Lumea lui Larco, de Vasile Larco/78 De la Păstorel citire/78 Trilogia lui Mereacre, de Vasile Larco/79 Curier/80 Festivalul Naţional de Literatură „Agatha Grigorescu-Bacovia”/83 Poezia religioasă postbelică/84 Concursul „Ştefan Fuli”, de Corina Ceamă/84 Şevalet. Franco Giannelli/85 Câtă natură, atâta artă, de Nicolae Băciuţ/85 Constantin Lucaci Ceea ce este firav se integrează uşor, de Franco Giannelli/86 ________________________________________________ Dialog, de Elisabeta Petrescu/86 Sexualitate şi societate (Andrei Oişteanu), de Ana Maria Tăbarcă/88 Număr ilustrat cu lucrări de CONSTANTIN LUCACI 2 ții au încercat să-l călărească și calul a să lucreze, de teama contaminării. acceptat cu recunoștință. Copiii tră- Viața mea și a surorii mele Daniela geau calul lângă un gard din bârne de s-a schimbat de atunci. Atitudinea lemn pe care se cățărau cu ușurință ca oamenilor pe care i-am cunoscut s-a să ajungă la înălțimea la care puteau diferențiat: unii se fereau de noi, alții, încăleca. Rând pe rând am încălecat din fericire, erau foarte apropiați de pe el toți copiii din sat. Atunci am că- durerea noastră și încercau să ne ajute lărit și eu pentru prima dată în viața cum puteau. mea. Calul era deosebit de prietenos. -Care a fost impactul pe care S-a creat o frumoasă prietenie între tatăl dvs., psihologul Nicolae Mărgi- cal și ceata de copii. În fiecare dimi- neanu, l-a avut asupra dvs., atât neață alergam la o pășune de la mar- spiritual cât şi intelectual? ginea satului, unde calul ne aștepta. -Lipsa tatălui timp de 16 ani și Fericirea asta a durat din păcate două luni, faptul că știam cât de greu doar două săptămâni. Într-o diminea- se trăia în închisori m-au făcut să mă ță, spre disperarea noastră, nu am mai gândesc des la suferința lui, să încerc găsit calul la locul știut. Un moșneag să-l înțeleg și să-i fiu solidar. La pro- care ieșie cu vaca la păscut ne-a spus ces nu ni s-a permis să mergem. Am „Mesajul moral mi se pare că în zori, rușii au traversat din nou aflat că a fost acuzat de trădare de satul și au luat calul cu ei. Cred că ţară, acuze false, fără logică, fără ni- cel mai important pentru soldații s-au bucurat să-l găsească cio probă concretă şi reală. Ancheta şi un film” înzdrăvenit, iar noi regretam că nu am procesul în care a fost implicat au fost putut măcar să ne luăm rămas bun de o înscenare. Cazul Nicolae Mărginea- Mărturii despre sine, moştenirea la bunul nostru prieten. nu a fost una din zecile de mii de primită şi filmografia românească O a doua amintire care ne-a marcat înscenări prin care regimul comunist -Inainte de toate, vă rog sa precizaţi viața familiei noastre a fost arestarea a distrus sistematic viaţa normală din care sunt cele mai grăitoare exemple tatălui meu. Aveam zece ani și eram România. din copilăria dvs., care au contribuit elev în clasa a treia. Deși eram oare- Faptul că el lupta acolo ca să su- din plin ulterior la evoluţia cum pregătiți, se făcuseră deja multe praviețuiască m-a determinat să lupt personalităţii dvs. arestări printre familiile cunoscute, la rândul meu. Am avut parte de mul- -Nu știu în ce măsură întâmplarea evenimentul ne-a luat prin surprin- te încercări, atât eu cât și sora mea, pe care vreau să v-o povestesc a con- dere. Nu ne venea să credem, speram exmatriculări din școli, angajări tem- tribuit la evoluția mea dar pot să vă că este o neînțelegere și că tata va ve- porare, continuarea liceului la seral, mărturisesc că mi-a rămas foarte vie ni în câteva zile înapoi. Nu a fost așa. apoi după ce am reușit să intrăm la în memorie. Cel mai greu i-a fost mamei mele, facultate am fost din nou exmatricu- În timpul războiului, în toamna care a rămas cu doi copii de crescut. lați. Această situație în care ne aflam anului 1944 aveam 6 ani și ne aflam A început să-și caute un serviciu, să ne-a învățat să luptăm. Eram tineri și refugiați în satul Obreja, satul în care intre ”în câmpul muncii”, cum se spu- păream gata să învingem orice difi- s-a născut tatăl meu, care se află între nea atunci. După multe căutări, a fost cultate. Așa ne-am format caracterul. Teiuș și Blaj. Trupele sovietice au po- angajată ca educatoare la un Preven- După ieșirea tatălui meu din închi- posit la un moment dat în sat și au toriu de copii bolnavi de TBC, aflat în soare, în iunie 1964, situația s-a creat o enormă panică, pentru că sol- afara Clujului, unde nu voia nimeni schimbat, cei exmatriculați din mo- dații ruși erau puși pe jaf și pe viol. ______________________________ tive politice, respectiv datorită ”origi- Femeile se ascundeau prin șuri sau nii sociale nesănătoase” am fost re- prin poduri, își murdăreau părul și primiți în facultate, sora mea la Facul- fața ca să pară mai urâte, iar bărbații tatea de Limbă Engleză din București din sat au început să se organizeze ca și eu la Facultatea de Chimie din să facă față situației. Cluj. Făcusem însă în ultimii ani o La plecare, rușii au părăsit la mar- pasiune pentru fotografie și m-am în- ginea satului un cal bolnav care pro- dreptat spre Facultatea de Operatorie babil nu mai putea merge. Sărmanul de film din cadrul Institutului I.L. animal era atât de slab și de murdar Caragiale. Am fost admis la examen, încât nici un țăran nu a fost tentat să-l așa că am renunțat la chimie.