Tradiţie Şi Postmodernitate 200 De Ani De Artă Plastică În Banat Volum Realizat Cu Sprijinul UAP –Filiala Timişoara
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Tradiţie şi Postmodernitate 200 de ani de artă plastică în Banat Volum realizat cu sprijinul UAP –Filiala Timişoara Colegiul de redacţie: Andrei Medinski, Doina Antoniuc, Violeta Zonte, Ioan Szekernyeş, Andreea Foanene, Adrian Ioniţă Tehnoredactare computerizată: Elena Mureşan Editura: Graphite DIRECŢIA PENTRU CULTURĂ ŞI PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL A JUDEŢULUI TIMIŞ TRADIŢIE ŞI POSTMODERNITARE-200 de ani de artă plastică în Banat-ediţia a II-a, revăzută şi adăugită - Timişoara Editura Graphite 2012, ISBN 978-973-88663-6-2, I.Medinski, Andrei Volum editat în cadrul Programului AREAL BANAT-Patrimoniu mobil-2011/2012 Proiectul TRADIŢIE ŞI POSTMODERNITARE-200 de ani de artă plastică în Banat-ediţia a II-a, revăzută şi adăugită al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Cultural Naţional a judeţului Timiş Director executiv: Prof.univ.dr. Violeta Zonte Responsabil de proiect: Andrei Medinski Tradiţie şi Postmodernitate 200 de ani de artă plastică în Banat În loc de prefaţă Ediţia de faţă a albumului Tradiţie şi Postmodernitate – 200 de ani de artă plastică în Banat- ediţie revăzută şi adăugită, cuprinde completările privind perioada artiştilor bănăţeni interbelici, Colecţia Ormos şi Corneliu Baba de la Timişoara, referiri critice la generaţia tânără de artişti bănăţeni de după anul 2003, anul primei ediţii, până astăzi, consemnări despre taberele de creaţie plastică din zonă, precum şi un indice(index) de nume al artiştilor şi al altor personalităţi care au contribuit într-un fel sau altul la propăşirea artelor plastice din Banat. Şi poate chiar mai mult decât atît. Este loc şi pentru o confesiune. După anii nouăzeci, adică acum douăzeci şi ceva mai bine de ani, eram în Germania. Pentru câtva timp. Aşadar pentru puţin timp eram călător într-o ţară în care normalitatea a fost şi este la ea acasă. Dar, surprinzător normalitatea după care tânjisem cândva am descoperit-o în altă parte. În propriul bagaj. Aveam cu mine câteva cărţi în română şi germană. Tipărite în România. La Timişoara. Pentru protocol. Cărţi cu înscrisuri despre artişti bănăţeni. Interbelici. Artişti care revendicau, trăiau şi împlineau în alte vremuri, oarecum acelaşi lucru. Starea de normalitate. Am să vă citez aproximativ un text dintr-o carte, despre ceea ce spunea pe atunci un confrate pictor: „-Am absolvit Academia de Arte din Berlin. Pe urmă şi cea de la Roma. Aş putea să rămân aici. Sau cel puţin, pe undeva, prin apropierea marelui oraş. Cu alte cuvinte am de ales. Să rămân. Sau să mă întorc acasă. În Banat. La Comloş. Am ales să mă întorc. De ce ? Fiindcă oricum nu văd nici o diferenţă. Am acolo, sau mai bine zis aici în sat, comenzi pentru care primesc o remuneraţie bună. În lei de argint. Bani buni oriunde în Europa. Am găsit un club frecventat asiduu de intelighenţia sătească şi o cafenea. Sunt terase şi grădini de vară unde se cântă serile la pian. (Sunt şi femei frumoase). Şi, în sfârşit.. sunt acasă!” Sper să ne regăsim şi să gândim la fel, măcar în anii ce vin… Andrei Medinski-pictor Cuvânt înainte Foreword Cele mai vechi dovezi sigure despre existenţa unei The eldest incontestable proofs upon the existence vieţi artistice organizate în Banat datează de pe la mijlocul of an organized artistic life in Banat date from the middle sec. al XVIII-lea, după încetarea nefastei ocupaţii turceşti. of the 18th century, after the termination of the nefarious Angajaţi într-o activitate comandată de biserică, în strânse Turkish occupation. Involved in an activity controlled by the legături cu meşterii sârbi locali, pictori români îşi deschid, church, in closed connections with local Serbian craftsmen, cu trecerea vremii, ateliere proprii care se dezvoltă în the Romanian painters open, while time passes by, their own diferite centre ale regiunii în sensul unor adevărate şcoli workshops, which develop themselves in several centers artistice pe linia tradiţiilor bizantine şi balcanice. of the region as true artistic schools based on the path of În secolul al XlX-lea, în urma contactului Byzantine and Balkan traditions. direct cu arta europeană, pictorii bănăţeni îşi lărgesc In the 19th century, after direct contact with European orizontul creaţiei, încorporându-şi lecţia clasicismului, a art, painters from Banat enlarge the horizon of creation, romantismului şl a altor stiluri ale epocii. În prima jumătate including the schooling of classicism, romanticism and a veacului al XX-lea, Banatul dă ţării pictori şl sculptori de of other styles from that epoch. In the first half of the 20th vază, a căror operă urmează calea de evoluţie generală a century, Banat gives the country significant painters and artei autohtone. sculptors, whose work pursues the general evolution path of În ultima jumătate de veac, Timişoara a devenit un the autochthonous art. centru însemnat de creaţie şi de viaţă artistică, cu pondere In the last half century, Timisoara has become a specifică în climatul culturii româneşti. O întreagă pleiadă significant center for creation and artistic life, with specific de artişti plastici favorizată de împrejurări convergente, ca significance in the climate of the Romanian culture. A full înfiinţarea unor instituţii de învăţământ artistic general, range of plastic artists favored by converging events, such mediu şi superior, precum şi întemeierea şi dezvoltarea the establishment of institutions of general, secondary Filialei din Timişoara a Uniunii Artiştilor Plastici, participă and higher artistic education, as well as by the set up and astăzi intens, printr-o activitate creatoare fecundă, la un development of the Branch of Timisoara of the Association susţinut dialog cu publicul degustător de artă din zonă, of Plastic Artists intensely participate nowadays, through din România şi din lumea largă. De la unele ecouri ale a prolific creation activity in a sustained dialogue with the impresionismului şi postimpresionismului, la formulele public that enjoys art from the area, from Romania and from expresioniste sau simboliste, de la interpretări de factură all over the world. From several echoes of impressionism and suprarealistă sau abstractă la tendinţe spre arta spaţială, postimpressionism, to expressionist or symbolist formulas, arta optică şi cinetică, arta obiectuală sau nonfigurativă, from surreal or abstract interpretations to trends to spatial art, numeroase orientări ale artei moderne sau postmoderne optic and kinetic art, object or non-figurative art, numerous servesc ca sursă pentru cristalizarea unor viziuni şi orientations of modern or postmodern art serve as source expresii personale de creaţie plastică. Demn de subliniat for crystallization of personal visions and expressions of este efortul continuu al acestor artişti de a ţine cumpăna plastic creation. It is worthy to be mentioned the continuous între tradiţie şi inovaţie într-o creaţie originală, căreia îi effort of these artists to keep balance between tradition sunt străine excesele şi stridenţele, îmbinând rigoarea and innovation in an original creation, to which excesses logică cu lirismul profund, tensiunea dramatică cu and harshness are unknown, combining logical rigor with meditaţia calmă, construcţia lucidă cu fiorul sensibilităţii. profound lyricism, dramatic tensions with calm mediation, Într-un cuvânt, de a realiza, la actualul nivel al dezvoltării lucid construction with thrills of sensitivity. In one word, to istorice, o artă încadrată în coordonatele artei europene accomplish at the current level of historical development şi universale. an art framed within the coordinates of the European and Prezentul album de artă TRADIŢIE Şl universal art. POSTMODERNITATE, editat de Direcţia pentru Cultură, This art album, „TRADITION AND POSTMODERNITY”, Culte şl Patrimoniul Cultural Naţional a judeţului Timiş, edited by the Department for Culture, Cults and National probează la modul fericit prin texte şi imagini, faptele şi Cultural Patrimony of the Timis County, demonstrates in operele împlinite ale artiştilor plastici români, germani, an agreeably manner, through texts and images, facts and maghiari, sârbi şi de alte naţionalităţi, vieţuitori ai acestui fulfilled creations of Romanian, German, Hungarian, Serbian minunat colţ de ţară care este Banatul. and of other nationalities plastic artists, inhabitants of this wonderful part of country, which is Banat. Deliu Petroiu Tradiţie şi Postmodernitate 200 de ani de artă plastică în Banat Referiri la creaţia artistică ortodoxă din spiritualitate ortodoxă din teritoriile habsburgice, şi-a avut precedentul în raţionalismul ortodox din secolul al Banat până la sfârşitul secolului luminilor* XVII-lea, manifestat în Ucraina, în Rusia, la Constantinopol şi la curtea Ţării Româneşti, în timpul domniilor lui Şerban Cantacuzino şi, mai ales, a lui Constantin Brâncoveanu3. Dorina PÂRVULESCU Banatul, reintrat din secolul al XVIII-lea, în graniţele Europei, ca provincie habsburgică, aflat sub autoritatea În evaluarea manifestărilor de viaţă spirituală din ecleziastică a Episcopiei de la Sremski Karlovac, s-a înscris, Banat trebuie ţinut seama de specificul evoluţiei sale din de asemenea, în efortul de receptare a valorilor civilizaţiei Evul Mediu până în epoca modernă. Locuit de o majoritate europene, dar a păstrat, în paralel, legăturile cu centrele de confesiune ortodoxă, pluri-etnică cu preponderenţă de cultură învecinate. În societatea ortodoxă a provinciei, românească, provincia a fost subordonată, începând din reprezentată etnic prin români, sârbi şi macedo-români secolul al Xl-lea, autorităţii politice de altă confesiune cu structură socială