DOCSLIB.ORG

Echinox ºi Echinoxiºti Corin Braga Aurel Codoban Sanda Cordoº ªtefan Manasia Ovidiu Pecican Petru Poantã Horea Poenar

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Echinox ºi Echinoxiºti Corin Braga Aurel Codoban Sanda Cordoº ªtefan Manasia Ovidiu Pecican Petru Poantã Horea Poenar Black Pantone 266 U TRIBUNA 59 REVISTà DE CULTURà • serie nouã • anul IV • 16-28 FEBRUARIE 2005 • 15.000 lei Un filosof român pentru Premiul Herder: ANDREI MARGA ECHINOX ºI ECHINOXIºTI CORIN BRAGA AUREL CODOBAN SANDA CORDOº ªTEFAN MANASIA OVIDIU PECICAN PETRU POANTà HOREA POENAR Ilustraþia numãrului: Ovidiu Avram 1 Black Pantone 266 U Black Pantone 253 U TRIBUNA opinii Director fondator: Ioan Slavici (1884) Mai "catolici" decât Papa PUBLICAÞIE BILUNARà CARE APARE SUB EGIDA Cãlin Stegerean CONSILIULUI JUDEÞEAN CLUJ, el mai amplu fenomen artistic din toate Deºi pînã în 1989 statul a susþinut creaþia CU SPRIJINUL timpurile, Renaºterea italianã, ale cãrei plasticã prin achiziþii periodice, în ultimii 15 ani MINISTERULUI CULTURII ªI CULTELOR C roade au hrãnit întreaga lume civilizatã, a operele de artã plasticã sînt produse exclusiv prin fost posibil numai datoritã poziþiei Bisericii resursele personale ale artiºtilor. Ce înseamnã Consiliul consultativ al Redacþiei Tribuna: Romano-Catolice care, întîi, a permis depãºirea aceste costuri pentru un artist? De exemplu Diana Adamek conceptualã a canoanelor medievale ºi, apoi, s-a preþul unei pînze medii pleacã de la o jumãtate Mihai Bãrbulescu asigurat finanþarea grandioaselor proiecte artistice de milion de lei iar un metru liniar de ramã are Aurel Codoban coniderate de generaþiile care s-au succedat pînã acelaºi preþ. Cu toate acestea, Galeria UAP a ofe- Ion Cristofor azi, capodoperele nedepãºite ale umanitãþii. rit continuu evenimente expoziþionale în folosul Cãlin Felezeu Geniul unor Leonardo da Vinci, Michelangelo, spiritual al întregii comunitãþi, accesul în galerie, Monica Gheþ Rafael, Tizian ºi a atîtor alþi mari artiºti s-ar fi dupã cum se ºtie, fiind gratuit. Posibilitãþile, pre- Ion Mureºan risipit dacã Biserica Romano-Catolicã nu ar fi înþe- care, ca lucrãrile artiºtilor sã se vîndã s-au redus Mircea Muthu les importanþa eliberãrii spiritului, ca etapã drastic începînd din anul 1999, cînd UAP i-au fost Petru Poantã esenþialã în captarea mesajului cristic ºi impor- luate alte douã galerii de artã, cea din strada Ioan-Aurel Pop tanþa configurãrii în plan vizual a acestuia. Mai Napoca ºi cea din strada Doja. În aceste condiþii Ion Pop mult, Biserica Romano-Catolicã a înþeles cã este evident cã UAP nu poate sã plãteascã imensa Pavel Puºcas grandoarea acestei configurãri se va rãsfrînge ºi sumã pretinsã de Parohia Romano-Catolicã pentru Ioan Sbârciu asupra sa, intuind sau aplicînd avant-la-lettre unul chiria galeriei din strada Maniu iar prin evacuarea Radu Þuculescu din principiile de bazã ale advertising-ului. În par- care este pe rol va dispare atît unica sursã de ve- Alexandru Vlad ticular, în afara proiectelor publice, capii bisericii nituri rãmasã cît ºi unul din izvoarele de culturã au devenit generoºi mecena pentru generaþii de ale Clujului ºi, prin importanþa sa, ale României. Redacþia: artiºti. În prezent, o secþiune a Muzeului Soluþia ar fi o chirie simbolicã, aºa cum se prac- I. Maxim Danciu Vaticanului, mereu "agiornatã", este dedicatã artei ticã atunci cînd e vorba de instituþii culturale de (redactor-ºef) contemporane iar comenzile pentru proiectele prestigiu în Occidentul pe care-l luãm mereu de publice continuã în întreaga lume catolicã. model. În schimb, Parohia Romano-Catolicã de Ovidiu Petca În raport cu aceastã tradiþie, izvorîtã din cele Cluj se va putea prezenta ca garant ºi protector al (secretar tehnic de redacþie) mai profunde sensuri ale învãþãturii creºtine, po- artelor ºi culturii, în tradiþia ilustrã a Bisericii ziþia Parohiei Romano-Catolice de Cluj, pe care romane. Ioan-Pavel Azap presa localã ne-o prezintã în ipostaza de recla- Una din cuceririle importante de dupã 1989 a Claudiu Groza mant într-un proces prin care solicitã evacuarea fost dreptul la proprietate ºi garantarea sa prin ªtefan Manasia din spaþiu a Galeriei de Artã a Filialei Cluj a UAP, constituþie. Sîntem liberi cã dispunem de propri- Oana Pughineanu ne mîhneºte ºi ne consterneazã. Aflãm, tot din etãþile noastre. Dar proprietatea nu poate deveni Nicolae Sucalã-Cuc presa scrisã, cã chiria solicitatã ar depãºi cu zeci argumentul opac cînd în joc este identitatea Aurica Tothãzan de milioane veniturile lunare ale UAP Cluj. naþionalã afirmatã prin culturã, cînd una din Pentru cei ce nu ºtiu, UAP (Uniunea Artiºtilor verigile cele mai importante ale armonizãrii Tehnoredactare: Plastici) este o organizaþie profesionalã non-profit comunitãþii noastre (mereu ameninþatã cu Liviu Pop a pictorilor, sculptorilor, graficienilor, ceramiºtilor învrãjbirea în ultimii ani) realizatã de artiºtii ºi a practicanþilor altor genuri ale artelor plastice români ºi maghiari prin glasul unic al artei, stã sã Redacþia ºi administraþia: din România, avînd statutul de organizaþie de se rupã. 400091 Cluj-Napoca, str. Universitãþii nr. 1 utilitate publicã acordat de guvern. Aceastã Parohia Romano-Catolicã trebuie sã vadã din- recunoaºtere dã mãsura importanþei pe care UAP colo de "arginþi", sã lase Galeria UAP în locul Tel. (0264) 59.14.98 a avut-o ºi o are în cultura din România. sacralizat de arta atîtor generaþii iar Domnul nos- Fax (0264) 59.14.97 Intratã în conºtiinþa generaþiilor de artiºti ºi a tru Iisus Cristos, care le vede ºi le ºtie pe toate, E-mail: [email protected] publicului clujean dar ºi din þarã sau strãinãtate, va rîndui ca trebuinþelor Bisericii Sale sã le vinã Pagina web: www.revistatribuna.ro ca spaþiu asociat cu mari evenimente artistice, gale- rezolvarea prin marea grijã a Sa (Matei 6, 25, 26). ria UAP funcþioneazã la adresa din strada Iuliu n ISSN 1223-8546 Maniu, fostã 6 Martie, din anul 1963. În ºirul anilor, pe simezele galeriei din inima oraºului nos- tru au expus alãturi, artiºti români ºi maghiari, de credinþã ortodoxã, catolicã sau protestantã, demon- bour strînd cã arta poate armoniza deosebirile de limbã ºi credinþã. Operele unor artiºti ca Abodi Nagy Bela, Petre Abrudan, Andrásy Zoltan, Gheorghe Apostu, Balázs Peter, Mihai Barbu, Aurel Ciupe, Cséh Gustav, Teodor Harºia, Feszt Ladislau, Virgil Fulicea, Fülöp Antal, Romulus Ladea, Anton Lazãr, Egon Lövith, Ana Lupaº, Miklossy Gabor, Alexandru Mohi, Paul Sima, Mircea Spãtaru, Mircea Vremir au fost expuse publicului aici pen- tru întîia oarã ºi destinul lor de artiºti a datorat mult acestei galerii. Impregnaþi trebuie sã fie pereþii acestei galerii de glasurile lui Nichita Stãnescu, Marin Sorescu, Dan Hãulicã sau Beke Laszlo, care, în aceastã galerie, au întors pagini vii dintr-o istorie a artei pe care noi am trãit-o ºi care va da seamã pentru viitorime. Aceastã galerie este ºi interfaþa publicã cu cultura altor þãri ai cãror artiºti am avut privilegiul sã-i vedem expunînd aici. Ovidiu Avram Masca de aur 2 TRIBUNA • NR. 59 • 16-28 FEBRUARIE 2005 2 Black Pantone 253 U Black Pantone 253 U editorial ºtiinþa mea este singura reglare de conturi (între student ºi profesor) din cultura românã care se Echinox ºi echi-noxe face într-un dicþionar. Este Dicþionarul Echinox un eºec? Greu de Oana Pughineanu spus. Dacã îl privesc din perspectiva unei munci -ar putea spune cã dicþionarul Echinox e un acestui "concept" pentru descrierea unui dicþionar colective înclin sã cred cã da. Dacã îl privesc luând subiect fierbinte: se vorbeºte chiar de o rup- care nu renunþã la "valoare" ºi, pânã la urmã, nici fiecare autor în parte pot descoperi multe nume S turã între "tineri" ºi "bãtrânii" echinoxiºti care la "ierarhie"... aceeaºi "ierarhie". care se remarcã prin analize pertinente reuºind sã nu ar percepe cum se cuvine reinterpretarea la Exemple de "deconstrucþii" ratate gãsim la pãstreze un ton critic obiectiv pe tot parcursul arti- care au fost supuºi. Cred cã a folosi termenul de Ilinca Domºa, studentã în anul doi la Filologie colelor: Cosmin Borza, Alex Goldiº, Aura Þeudan, rupturã este o exagerare, deoarece dacã aceasta care pare sã cunoascã în mod aprofundat texte existã cu adevãrat ea e exprimatã în mod tacit ºi filosofice ºi istorice. Desigur, doar pare. La o Elena Voj ºi mulþi alþii. Tocmai acest fapt, de a nu nici pe departe în paginile acestui dicþionar. În privire mai atentã transpare nu atât o "rea voinþã", putea judeca în termeni de valoare decât privind ciuda câtorva texte-ºoc, care sunt unerori ºocante cât o proastã înþelegere a unor concepte nefilolo- individul (ºi asta nu numai când vine vorba de prin vocea neavizatã a autorului, nãzuinþa progra- gice. Unele articole par a fi produsul unei reale Dicþionare, ci ºi de reviste culturale), mã face sã maticã pe care Horea Poenar o anunþã în prefaþa disonanþe cognitive în care nici chiar autoarea nu cred cã epoca lucrãrilor comune a apus. În spatele dicþionarului nu pare sã fi reuºit întocmai. Din pare a fi lãmuritã asupra valorii sau non-valorii fracturilor în idei mijesc fracturile în interese. câte am citit pânã acum, singurul care spulberã celor pe care îi comenteazã. Istoricul Mihai Gãsesc deplorabilã o culturã care nu poate pune în "obsesia ierarhiilor fixe" ºi sã se ocupe de "recon- Bãrbulescu pare sã-i fi stârnit "furia" prin referirile siderarea permanentã a canonului" pare sã fie la "marxism", care pentru autoare nu constituie un discuþie (fãrã scandal ºi isterii) decât scriitorii Horea Poenar însuºi. În afara analizelor sale sistem de gândire, ci o etichetã care în România morþi ºi n-ar putea fi obiectivã decât privind... ce? privind ºcolile echinoxului, ceea ce s-ar dori a fi are încã puteri magice când vine vorba de discre- Scriitorii strãini poate? Se spune cã e nevoie de un suflu nou în receptarea fenomenului ºi grupãrii ditarea cuiva. De asemenea autoarea vede un mult timp (zeci de ani) pentru a afla dacã un scri- Echinox e "sublim, dar lipseºte cu desãvârºire". Din pãcat în faptul cã "istoriile identificate de Mihai itor sau altul rezistã vremurilor. Cu siguranþã cã e aceastã perspectivã, minunata sintagmã de Bãrbulescu" sunt condiþionate de "descoperirile aºa. Dar înseamnã asta ºi cã un scriitor în viaþã s- "dicþionar asumat" pe care Horea Poenar o arheologice" ºi "mãrturiile scrise".
Load more

Recommended publications
  • Tradiţie Şi Postmodernitate 200 De Ani De Artă Plastică În Banat Volum Realizat Cu Sprijinul UAP –Filiala Timişoara
    Tradiţie şi Postmodernitate 200 de ani de artă plastică în Banat Volum realizat cu sprijinul UAP –Filiala Timişoara Colegiul de redacţie: Andrei Medinski, Doina Antoniuc, Violeta Zonte, Ioan Szekernyeş, Andreea Foanene, Adrian Ioniţă Tehnoredactare computerizată: Elena Mureşan Editura: Graphite DIRECŢIA PENTRU CULTURĂ ŞI PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL A JUDEŢULUI TIMIŞ TRADIŢIE ŞI POSTMODERNITARE-200 de ani de artă plastică în Banat-ediţia a II-a, revăzută şi adăugită - Timişoara Editura Graphite 2012, ISBN 978-973-88663-6-2, I.Medinski, Andrei Volum editat în cadrul Programului AREAL BANAT-Patrimoniu mobil-2011/2012 Proiectul TRADIŢIE ŞI POSTMODERNITARE-200 de ani de artă plastică în Banat-ediţia a II-a, revăzută şi adăugită al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Cultural Naţional a judeţului Timiş Director executiv: Prof.univ.dr. Violeta Zonte Responsabil de proiect: Andrei Medinski Tradiţie şi Postmodernitate 200 de ani de artă plastică în Banat În loc de prefaţă Ediţia de faţă a albumului Tradiţie şi Postmodernitate – 200 de ani de artă plastică în Banat- ediţie revăzută şi adăugită, cuprinde completările privind perioada artiştilor bănăţeni interbelici, Colecţia Ormos şi Corneliu Baba de la Timişoara, referiri critice la generaţia tânără de artişti bănăţeni de după anul 2003, anul primei ediţii, până astăzi, consemnări despre taberele de creaţie plastică din zonă, precum şi un indice(index) de nume al artiştilor şi al altor personalităţi care au contribuit într-un fel sau altul la propăşirea artelor plastice din Banat. Şi poate chiar mai mult decât atît. Este loc şi pentru o confesiune. După anii nouăzeci, adică acum douăzeci şi ceva mai bine de ani, eram în Germania.
    [Show full text]
  • ARTICOLE DIN Publicaţii PERIODICE Cultură Anul XV/Nr.4 2014
    BIBLIOTECA NAÕIONALÅ A ROMÂNIEI BIBLIOGRAFIA NAÕIONALÅ ROMÂNÅ ARTICOLE DIN PUBLICAţII PERIODICE CULTURă anul XV/nr.4 2014 EDITURA BIBLIOTECII NAÕIONALE A ROMÂNIEI BUCUREØTI 2015 BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI BIBLIOGRAFIA NA ŢIONALĂ ROMÂNĂ Articole din publicaţii periodice. Cultură Bibliografie elaborată pe baza publicaţiilor din Depozitul Legal Anul XV Nr. 4/2014 Editura Bibliotecii Naţionale a României 2015 BIBLIOGRAFIA NAŢIONALĂ ROMÂNĂ SERII ŞI PERIODICITATE Cărţi.Albume.Hărţi : bilunar Documente muzicale tipărite şi audiovizuale : anual Articole din publicaţii periodice. Cultură : lunar Publicaţii seriale: anual Românica: anual Teze de doctorat: semestrial ©Copyright 2015 Toate drepturile sunt rezervate Editurii Bibliotecii Naţionale a României. Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nicio formă, prin mijloc mecanic sau electronic sau stocat într-o bază de date, fără acordul prealabil, în scris, al redacţiei. Colectiv de redacţie: Eva Constantinescu Venera Iosif Roxana Pintilie Mihaela Vazzolla Anişoara Vlad Nicoleta Ştefan Ana Mureşan Florentina Cătuneanu Silvia Căpățână Coperta: Constantin Aurelian Popovici ARTICOLE DIN PUBLICAŢII PERIODICE. CULTURĂ 3 CUPRINS 0 GENERALITĂŢI ............................................................................................... 5 008 Civilizaţie. Cultură..................................................................................... 5 02 Biblioteconomie. Biblioteci ....................................................................... 15 06 Organizaţii. Asociaţii.
    [Show full text]
  • Tudor Arghezi
    Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Portal- MĂIASTRA 2 ISSN: 1841-0642 [email protected] Anul XII, Nr. 2 (47)/2016 Trimestrial de cultură editat de CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE GORJ & SOCIETATEA DE ŞTIINŢE FILOLOGICE DIN ROMÂNIA - FILIALA TÂRGU-JIU, cu sprijinul CONSILIULUI JUDEŢEAN GORJ FESTIVALUL INTERNAȚIONAL ”TUDOR ARGHEZI” - Ediţia a XXXVI-a Arghezi: ARGHEZI / ERGÉZI Motto: viaţa ca palimpsest „Mi-e frică, mamă, Să-mi amintesc şi cum mă chiamă, Mi-e frică, mamă, e cât de amănunţit cunoscută pare a fi Când mă goneşte, când mă chiamă, Pextinsa şi complexa Şi când mă uită, că şi-atunci mă ştie. creaţie argheziană, pe atât de insu- Mi-e frică de condei şi hârtie.” ficient ştiută este viaţa lui. Mai cu seamă faza aurorală a propriei exis- În anul 1962, poetul Kányádi Sándor tenţe: originile, părinţii şi străbunii, i-a făcut o vizită confratelui de breaslă, copilăria şi juneţea. Poetul însuşi a Tudor Arghezi, la locuinţa din Bucureşti. contribuit copios şi, am zice, cam I-a dus, în dar, poezii ale poetului român, subversiv la învăluirea acestei peri- traduse de el, printre care şi unele apărute oade într-o nebuloasă contrariantă. Episod existenţial ba ocultat de el, ba pentru prima dată în limba maghiară. detestat, ba explicat încâlcit sau contorsionat, uneori într-o permeabilă şi Cu ani în urmă, când autorul prezentului contondentă iritare. Atitudine pe care exegeţii, în genere, o pun pe seama studiu îi lua un interviu detaliat poetului nefericirii trăite în copilărie de viitorul cântăreţ al „heruvimului bolnav” şi Kányádi Sándor, la împlinirea a 80 de ani, al Celui „fugit de pe cruce”.
    [Show full text]
  • Avoiding the Communist Censorship in Promoting the National Culture
    Sociology of communication AVOIDING THE COMMUNIST CENSORSHIP IN PROMOTING THE NATIONAL CULTURE Mihail ORZEAŢĂ1 1Prof. PhD. “Apollonia” University of Iaşi, Romania Corresponding author: Mihail Orzeaţă; e-mail: [email protected] Abstract Writers, poets and all artists were exposed to Censorship existed and still exists, in different forms, censorship in order to promote the politics of the in all kinds of social regimes and in all the states of the single party (NISTOR, 2011). Some of the people world. The most harsh and destructive form of censorship who complied with this situation were rewarded was applied and is still being applied by the totalitarian regimes, among which Romania was a part of, during the with important positions in the party and in the period 1948-1989. At the beginning censorship and the state’s institutions (ŞTEFĂNESCU, 2004), political regime in Romania were imposed by the Soviet whereas those who opposed were sent to jail Union. Later on, the Romanian totalitarian regime (ALEXA, 2017), deprived of some rights, forced promoted its own form of suppressing the freedom of speech for its citizens. After the formal abeyance of to go into exile (DIMISIANU, 2007) or even censorship in Romania, the majority of writers, journalists physically abused. and artists appealed to self-censorship in order to not get Despite all these harsh conditions there were into any conflict with the state’s authorities. The censorship some literature and art creators whose works of the communist regime in Romania stimulated the creative imagination of a number of talented writers, who were highly appreciated not only in Romania, managed to find solution to publish their works, as well but also worldwide and they were given some as the methods to promote Romanian culture worldwide.
    [Show full text]
  • Povestea Vorbii Martie 2015
    Povestea Vorbii 21 Revistă de cultură Asociaţia oamenilor de ştiinţă şi artă - ECOSTAR 21 ISSN 2285 – 6919 ISSN-L 2285 – 6919 INTOL PRESS Anul IV(XXIII), nr. 1(11) - martie 2015 www.culturaarsmundi.ro Brâncuşi în literatură COLOCVIILE „BRÂNCUŞI”, TG. JIU, 21-22 FEBRUARIE 2015 Petre CICHIRDAN Andiţoiu-consilier al Centrului (ulterior a venit şi Nicolae moartea tatălui, mama lui Brâncuşi a pus la dispoziţia Bise- Mischie), Pavel Şuşară-moderator şi, ţineţi-vă bine, lista cu ricii Madona Dudu întreaga ei avere pentru ca Brâncuşi să ouă zile, sâmbătă şi duminică, participanţii, împreună cu lucrările lor, care au fost aşezaţi poată urma şcoala!...la care vroiam şi eu să exclam, dar nu D21-22 februarie în Sala Maură de la masa ovală, în sensul acelor de ceasornic (CLW, sic!), în- am făcut-o: ce formidabilă „Legendă Personală” a omului la Consiliul Judeţean din Târgu Jiu, invi- cepând de la P. Şuşară (din start, care ne-a înfierbântat pe ludic, sapiens, faber şi religios (după modelul lui Alexandru taţi din toată ţara au participat la „Coloc- toţi, spunând „Brâncuşi a surprins Trifu), ce ascendent personal! când văd viile Brâncuşi”- „Brâncuşi în literatură”, viaţa sub toate aspectele, eliminând „Cuminţenia Pământului” parcă îl văd pe cele două zile, încheind un şir de mani- carcasa, învelişul...”): Sorana marele sculptor); Florea Firan: „Exegeţi festări ce au durat întreaga săptămână din Georgescu-Gorjan: „Constantin ai operei brâncuşiene”; Jean Băileşteanu: luna februarie (Brâncuşi s-a născut pe 19 Brâncuşi în viziunea lui Ilarie „Fântâna lui Brâncuşi” (ce gest frumos, februarie 1876), iată, la 131 de ani de la ivirea în lume, la Voronca”; Grigore Smeu: „Geniali- să-i faci asemenea monument lui Spiru Hobiţa-Tg Jiu, a marelui sculptor român.
    [Show full text]
  • AUTOR TITLU A.C. Scriitori Străini: Mic Dicţionar ROM A.C Evocări GERM
    AUTOR TITLU a.c. Scriitori străini: mic dicţionar ROM a.c Evocări GERM a.c Reprezentanţele diplomatice ale României, vol III: iunie 1948-martie 1973 ROM a.c Dicţionar poliglot de geodezie, fotogrametrie şi cartografie ROM a.c Istoria dreptului românescu. Vol. II ROM a.c Schon wieder voll daneben, Mr. President!: Noch mehr wahre Worte von george W. BuschGERM. ENGL. a.c Sibiu. Hermanstadt. Nagyszeben ROM. MAGH. a.c Sibiu. Hermanstadt. Nagyszeben ROM. MAGH. a.c Sibiu. Hermanstadt. Nagyszeben ROM. MAGH. a.c Sibiu. Hermanstadt. Nagyszeben ROM. MAGH. a.c Sibiu. Hermanstadt. Nagyszeben ROM. MAGH. a.c Barcelona: Hartă şi ghid de buzunar ROM a.c Odele Mării Egee: cele mai frumoase povestiri ROM a.c Sfîrşitul dictaturii. Bucureşti: 21-25 decembrie 1989 ROM a.c. La muzeul literaturii române ROM a.c. Mic îndreptar turistic - Blaj ROM a.c. Mic dicţionar filozofic ROM a.c. România şi conferinţa de pace de al Paris (1918-1920): triumful principiului naţionalităţilorROM a.c. Voluntari români în Spania: 1936-1939 Amintiri şi documente ROM a.c. Istoria filozofiei româneşti Vol I ROM a.c. Istoria Statului Major General Român: documente 1859-1947 ROM a.c. Monschenrechte in der Welt GERM a.c. Independenţa României ROM a.c. File de istorie literară ROM a.c. Rezistenţa europeană în anii celui de al doilea război mondial 1938-1945, vol I ROM a.c. România 1918 : L`unione della transilvania con la Romania ROM a.c. Istorici români şi străini despre războiul de independenţă al României (1877-1878) ROM a.c. Alexandru Odobescu interpretat de: ….
    [Show full text]
  • Cultura Valceana Ianuarie 2015 315 X400 Tg Jiu
    Revistă de www.globalartfusion.com • www.pcichirdan.go.ro • [email protected] analiză şi informaţie culturală ISSN 1844 - 2358 ISSN-L 1844 - 2358 Anul VIII • Nr. 106 • ianuarie 2015 • editat de INTOL PRESS sprijinit de ECOSTAR 21 • www.culturaarsmundi.ro CONSTANTIN BRÂNCUŞI ŞI CONSTANTIN LUCACI CEI MAI MARI SCULPTORI AI SECOLULUI XX Petre CICHIRDAN academicianul Gh. Păun, ca omagiu şi admiraţie adresat împreună. marelui sculptor... P.C. - Maestre, trebuie să-mi fixez nişte repere, uitând onstantin Lucaci este, după Brâncuşi, unul dintre * unele lucruri de atunci... I-aţi făcut sceptru, de preşedinte, „Ccei mai importanţi sculptori contemporani” Constantin Lucaci: - Pe Petrică (subsemnatul n.n) mi l- lui Nicolae Ceauşescu?... în perioada precedentă numirii (Giulio Carlo Argan - 1983). a adus unul de la Televiziune, prin 70 (Petru Manzur-redac- sale în funcţia de preşedinte al României? Am găsit de cuviinţă ca astăzi după nouă luni de la tor muzical, şi cumnatul meu n.n); nu l-am primit, nu C.L. - Da, stai că nu e aşa. Am primit o comandă de la înmormântarea lui Constantin Lucaci (23 07 14) când par- aveam chef de studenţi, dar, să nu-mi supăr amicul l-am pus Popescu Dumnezeu (ne-a chemat la el, patru sculptori, şi ticip la acest forum al culturii din capitala sculpturii să deseneze, să facă portrete şi să mi le aducă să le corectez, fiecare a trebuit să facă un sceptru); pe o jumătate de metru româneşti - „Colocviile Brâncuşi 2015” să fac un apel la eventual să-l mai îndrumez. O dată, eu ascultam muzică şi trebuia să creăm o istorie a românilor, de la Decebal până autorităţile române de la Bucureşti de a pune la adăpost m-a frapat când el a recunoscut lucrarea şi chiar mi-a la el.
    [Show full text]
  • Vatra Veche 4, 2016
    4 Români din toate ţările, uniţi-vă! Lunar de cultură * Serie veche nouă* Anul VIII, nr. 4(88), aprilie 2016 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrată pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I. L. Caragiale, G. Coşbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae Băciuţ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________ Constantin Lucaci – Fântână arteziană, Brăila _________________________________________________________________________________________________________ Antologie “Vatra veche” Cum vin înspre ţărm Acoperit de somn şi de ape, Cu gene de spumă, Şi reuşind să viseze câte o PLEOAPE DE APĂ Se pleacă încet dungă de cer Peste pupila de piatră, Doar în secunda dintre două Pleoape de apă Apoi se ridică din nou pleoape. Se închid una câte una Şi se lasă stingher ANA BLANDIANA Ca un ecou, Să-nchidă vederea Se aud înainte de a se vedea pământului Antologie „Vatra veche”. Ana Blandiana, Pleoape de apă/1 Vatra veche dialog cu Nicolae Mărgineanu, de Tudor Petcu/3 Vatra veche dialog cu Maria Mierluţ, de Tamara Constantinescu/6 Eminescu şi Transilvania. Dialog cu Ilie Şandru, de Elena Condrei/10 Fără-de-sfârşitul marilor opere, de Valentin Marica/11 Coşbuc – 150. Gavril Istrate, Despre actualitatea lui Coşbuc, de Mircea Daroşi/12 George Topîrceanu – 130 de ani de la naştere, de Dumitru Hurubă/13 Replieri asupra operei lui Al. Vlahuţă, de Magdalena Hărăbor/14 Emil Cioran, filosoful de la Răşinari, de Marin Iancu/16 Poeme de Mihaela Aionesei/17 Portret Ştefan Cucu, de Nicoleta Milea/18 Poeme de Emilia Amariei/19 Cui prodest?, de Gheorghe Moldoveanu/20 Eseu. Amurgul iubirii, de Aurel Codoban/22 Don Quijote, de Paula Romanescu/23 Cronica literară.
    [Show full text]
  • Monitorul Oficial Partea I
    PARTEA I Anul 175 (XIX) — Nr. 549 LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Luni, 13 august 2007 Nr. Pagina HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI 746. — Hotărâre privind autorizarea Ministerului Culturii și Cultelor de a accepta o donație cu sarcini în favoarea statului român ............................................................ 2–64 2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 549/13.VIII.2007 HOTĂRÂRI ALE GUVERNULUI ROMÂNIEI GUVERNUL ROMÂNIEI HOTĂRÂRE privind autorizarea Ministerului Culturii și Cultelor de a accepta o donație cu sarcini în favoarea statului român În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, al art. 1 și 2 din Decretul nr. 478/1954 privitor la donațiile făcute statului, al art. 813 și următoarele din Codul civil, precum și al art. 7 lit. d) din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre. Art.1. – (1) Se autorizează Ministerul Culturii și Cultelor să subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, cu sediul în municipiul accepte oferta de donație cu sarcini, formulată de Vasile București, str. Maria Rosetti nr. 29, sectorul 2, cu obligația de Grigore, în favoarea statului român, constând în bunuri culturale păstrare, conservare, gestionare, expunere și punere în valoare mobile, respectiv o colecție de artă compusă din: pictură a acestor bunuri, potrivit voinței donatorului, într-o colecție românească, obiecte din ceramică, metal, cărți, discuri și artă unitară sub denumirea “Donația Grigore Vasile – pictor și decorativă, prevăzute în anexele nr.1 – 3. colecționar”. (2) Acceptarea ofertei se va face de către ministrul culturii și (2) Ordinul de transmitere în folosință gratuită va dispune cultelor.
    [Show full text]
  • Tome XVIII-1980. N°.3 (Juillet-Septembre)
    ACADÉMIE DES SCIENCES SOCIALES ET POLITIQUES INSTITUT DITUDES SUD-EST EUROPENNES r EL Tome XVIII-1980. N°.3 (Juillet-Septembre) Relations politiques et diplomatiques Problèmes actuels de l'historiographie Histoire des textes Correspondance EDITURA ACADEME! REPUBLICII SOCIALISTE ROMANCA www.dacoromanica.ro Comité de rédaction Rédacteur enchef: IM. BERZAI Rédacteur en chef adjoint :ALEXANDRU DUTU Membres du comité :EMIL CONDURACHI, AL. ELIAN, VALENTIN GEORGESCU, H. MIHAESCU, COSTIN MURGESCU, D. M. PIPPIDI, MIHAI POP, AL. ROSETTI, EUGEN STANESCU Secrétaire du comité:LIDIA SIMION La REVUE DES CTUDES SUD-EST EUROPÉENNES paralt 4 fois paran. Toute com- mande de I 'étranger (fascicules ou abonnement) sera adressée à ILEXIM, Departa- mentul Export-Import Presä, P.O. Box 136-137, telex 11226, str. 13 Decembrie, n°3 R-79517 Bucuresti, Romänia ou à ses représentants à l'étranger. Le prix d'un abonnement est de 8 35 par an. La correspondance, les manuscrits et les publications (livres, revues, etc.) envoyés pour comptes rendus seront adressés A I 'INSTITUT D'ÈTUDES SUD-EST EURO- PLNNES, 71119 Bucure0, sectorul 1, str. I.C. Frimu, 9, télléphone 50 75 25, pour la REVUE DES rTUDES SUD-EST EUROFANNES Les articles seront remis dactylographiés en deux exemplaires. Les collaborateurs sont priés de ne pas dépasser les limites de 25-30 pages dactylographiées pour les articles et 5-6 pages pour les comptes rendus. EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA Cal ea Victoriei n°125, téléphone 50 76 80, 79717 Bucure0Romänia www.dacoromanica.ro :HONE:1111ES
    [Show full text]
  • BIBLIOGRAFIA CĂRŢILOR ÎN CURS DE 070 Ziaristică
    CIP 5 BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI CENTRUL NAŢIONAL CIP CUPRINS 0 GENERALITĂŢI............................................................................................... 9 004 Calculatoare. Prelucrarea datelor............................................................. 10 008 Civilizaţie. Cultură................................................................................... 17 01 Bibliografii. Cataloage............................................................................... 20 02 Biblioteconomie. Biblioteci....................................................................... 21 05 Reviste cu caracter general ........................................................................ 21 06 Organizaţii. Asociaţii. Congrese. Expoziţii ............................................... 21 BIBLIOGRAFIA CĂRŢILOR ÎN CURS DE 070 Ziaristică.................................................................................................. 23 APARIŢIE 087.5 Publicaţii pentru copii........................................................................... 23 CIP 1 FILOZOFIE...................................................................................................... 31 11/12 Metafizică............................................................................................. 32 13 Filozofia spiritului. Filozofia culturii. Ocultism........................................ 32 14 Sisteme filozofice ...................................................................................... 34 159.9 Psihologie ............................................................................................
    [Show full text]
  • Revista Brancusi 01 2016
    BRÂNCUŞI „Fără esenţa în sine, a înţelege nu este nimic” Constantin BRÂNCUŞI Cuvânt de început Textele strânse între coperţile acestei noi reviste Brâncuşi reprez- intă, dintr-o perspectivă nu numai omagială, dar şi ştiinţifică, prinosul de recunoştinţă pe care importante personalităţi culturale româneşti îl aduc, an de an, la Târgu-Jiu, geniului brâncuşian. Punându-le laolaltă, într-o alcătuire de formă şi conţinut, toate aceste mărturisiri, rostite cu prilejul simpozioanelor organizate de municipalitate şi Centrul Brâncuşi, devin întemeietoare în raport cu misterul ce înconjoară opera marelui nostru sculptor. Mărturisesc că nu a fost o întreprindere tocmai uşoară, cu atât mai mult cu cât, în toate aceste texte se fac şi desfac lumi, opera lui Brâncuşi fiind supusă unei nesfârşite interogaţii ce capătă, pe alocuri, o profunzime abisală. Aş vrea să cred, însă, că şi acest număr al revistei are acea consistență ideatică atât de necesară într-un context în care despre Brâncuşi se spun atât de multe lucruri imaginare, într-un context în care falşi corifei îşi asumă roluri cu mult peste capacita- tea lor de cunoaştere şi înţelegere, când diverşi manipulatori aruncă pe piaţă o serie de falsuri brâncuşiene, încercând prin diverse mijloace să le dea consistenţă şi autenticitate. Este, dacă vreţi, o răspundere asumată, pe cât de necesară, pe atât de dificilă, într-o perioadă în care revistele de cultură, în general, se confruntă cu mari dificultăţi financiare şi cu o percepţie din partea publicului diferită faţă de alte publicaţii cu un conţinut îndoelnic. În sensul acestei răspunderi ne obligă, de altfel, tradiţia şi memo- ria a doi cărturari deosebiţi, Ion Pogorilovschi şi Nicolae Diaconu, fondatori acestei publicaţii.
    [Show full text]