Povestea Vorbii 21 Revistă de cultură Asociaţia oamenilor de ştiinţă şi artă - ECOSTAR 21 ISSN 2285 – 6919 ISSN-L 2285 – 6919 INTOL PRESS Anul IV(XXIII), nr. 1(11) - martie 2015 www.culturaarsmundi.ro Brâncuşi în literatură COLOCVIILE „BRÂNCUŞI”, TG. JIU, 21-22 FEBRUARIE 2015 Petre CICHIRDAN Andiţoiu-consilier al Centrului (ulterior a venit şi Nicolae moartea tatălui, mama lui Brâncuşi a pus la dispoziţia Bise- Mischie), Pavel Şuşară-moderator şi, ţineţi-vă bine, lista cu ricii Madona Dudu întreaga ei avere pentru ca Brâncuşi să ouă zile, sâmbătă şi duminică, participanţii, împreună cu lucrările lor, care au fost aşezaţi poată urma şcoala!...la care vroiam şi eu să exclam, dar nu D21-22 februarie în Sala Maură de la masa ovală, în sensul acelor de ceasornic (CLW, sic!), în- am făcut-o: ce formidabilă „Legendă Personală” a omului la Consiliul Judeţean din Târgu Jiu, invi- cepând de la P. Şuşară (din start, care ne-a înfierbântat pe ludic, sapiens, faber şi religios (după modelul lui Alexandru taţi din toată ţara au participat la „Coloc- toţi, spunând „Brâncuşi a surprins Trifu), ce ascendent personal! când văd viile Brâncuşi”- „Brâncuşi în literatură”, viaţa sub toate aspectele, eliminând „Cuminţenia Pământului” parcă îl văd pe cele două zile, încheind un şir de mani- carcasa, învelişul...”): Sorana marele sculptor); Florea Firan: „Exegeţi festări ce au durat întreaga săptămână din Georgescu-Gorjan: „Constantin ai operei brâncuşiene”; Jean Băileşteanu: luna februarie (Brâncuşi s-a născut pe 19 Brâncuşi în viziunea lui Ilarie „Fântâna lui Brâncuşi” (ce gest frumos, februarie 1876), iată, la 131 de ani de la ivirea în lume, la Voronca”; Grigore Smeu: „Geniali- să-i faci asemenea monument lui Spiru Hobiţa-Tg Jiu, a marelui sculptor român. În materialul nos- tatea lui Brâncuşi şi identitarul ro- Haret, care a iubit atât de mult „capetele tru, comunicat în plen, l-am numit pe Brâncuşi, cel mai mare mânesc”; Constantin Zărnescu de copii” de ţărani realizate de sculptorul sculptor al Secolului XX; şi, ne-am permis să adăugăm, încă (care i-a răspuns lui Şuşară: - Poeţii român, ucenic la Craiova); Nicolae Jinga: din titlu (nimeni nu ne-a felicitat!), „Constantin Brâncuşi şi au intuit asta, viaţa-esenţa şi nu în- „Evocare Constantin Brâncuşi”; Tudor Constantin Lucaci cei mai mari sculptori ai secolului velişul!...ceea ce rămâne, perenul, Nedelcea şi Gabriela Rusu-Păsărin, pri- XX!”...Aşa ne-am gândit noi, că este firesc să-l sărbătorim cum vedem la Michelangelo, faţa, mul, cu „I.D.Sârbu despre şlefuirea Co- pe cel mai mare sculptor român, al lumii, din secolul XX, exteriorul! iar eu am tăcut şi am loanei Infinitului” şi doamna, cu alături de un urmaş al său, care în urmă cu un an, ne-a părăsit gândit: - Cu alte cuvinte Brâncuşi „Reprezentări ale mentalităţii populare în şi ne-a lăsat în urmă o moştenire colosală prezentă şi nebă- este un filosof şi un creator de opera lui C Brâncuşi. O viziune despre gată în seamă în Bucureşti, şi excepţional păstrată în lume, formă, un simbolist!): „Brâncuşi şi lume.” (doamna Păsărin, trebuind a pre- în Italia, de minţile luminate care l-au cunoscut şi consacrat, scriitorii români de astăzi”; Aureliu zenta şi lucrarea lui T. Nedelcea, care ră- şi l-au pus alături de marele Brâncuşi... În 1970, când hulit Goci: „Posteritatea brâncuşiană şi cise şi nu a putut prezenta personal fiind de către ariştii şi criticii în devenire, români şi profesori devenirile arhetipurilor”; Genoveva lucrarea, dar a fost prezent, ce frumos!); în Institut, cel mai recunoscut, Nicolae Grigorescu, i-am Pogorilovschi: „Brâncuşi-cioplitor Monica Condan: „Constantin Brâncuşi în spus că din punctul de vedere personal-al meu stă alături de şi izvor de metafore”; Magda Buce scrierile diplomatului Victor Florescu”; Brâncuşi! şi, pentru îndrăzneală, Lucaci m-a dat afară (pen- Răduţ: „Marin Sorescu pe drumuri Viorica Gligor: „Constantin Brâncuşi şi tru o zi, din atelier)! La Tg Jiu, doi mahări de carton mi-au brâncuşiene la Craiova”; Paul Rezeanu: sentimentul infinirii româneşti”; Cornel spus că am făcut cea mai mare greşeală, publicând materialul „Brâncuşi şi Eugen Jebeleanu” (O singură Mihalache: „Brâncuşi scenarist de film”; respectiv (Cultura vâlceană, nr.106, ianuarie, 2015 şi apărut dată a fost Jebeleanu la Brâncuşi şi i-a fost Vlad Ciobanul: „Brâncuşi în căutarea cuvân- în februarie ca să fie prezentat la Colocvii). Desigur, noi ruşine să meargă a doua oară, în acea „Ma- tului”; Ioan N. Roşca: „Motivul Sărutul la l-am prezentat şi în plen, direct, şi mai apoi l-am trimis şi la gazie”-atelierul său, ne spune P. Rezeanu; Brâncuşi, Rodin şi Gustav Klimt (eu n-am Ministerul Culturii şi la Ambasadele marilor state care l-au la care P. Şuşară completează: acea „Ma- mai apucat să prezint volumul „Odiseea Să- promovat pe Lucaci în perioada când românii l-au hulit...O gazie” a fost protejată de A. Malraux pen- rutului” în care, chiar aşa, Sărutul „trece” de să facem şi cu acest număr la fel, considerând că este o mare tru că, considera el, acolo a fost centrul la Rodin, la Brâncuşi şi Gustave Klimt...deşi asemănare între moştenirea Brâncuşi de la Paris, şi moşte- lumii noi, al civilizaţiei secolului XX!); eram programat, şi m-a costat şi bani să-l ti- nirea Lucaci de la Bucureşti, din propriul atelier, din Ion Mocioi: „Opera lui Brâncuşi-Rugă- păresc chiar pentru acest eveniment); Lucian Pangrati, închiriat de la UAP! ciune” (pulsează I. Mocioi şi se referă la Gruia: „Blaga-Brâncuşi, similitudini tema- implicarea lui Brâncuşi în biserica creştină; la care P. Şuşară tice; Lansare de carte-Cununa de flăcări (versuri), Victoria După o primire excepţională făcută spune că Brâncuşi este un sculptor de sorginte bi- Milescu”; Nicolae Dragoş: „De la metafora în marmură la de gazdele de la Tg Jiu, care spre onoa- zantină şi, mai dă exemplul lui Blaga care spunea metafora în cuvinte” (însuşi titlul, Prometeu, este o metaforă, rea lor nu fac diferenţă între specialişti despre Brâncuşi că este un bizantin înfipt în oc- sculptura cu cea mai înaltă metaforă ne spune N. Dragoş, şi, şi artişti, nu ţin la o anume apartenenţă cident! ..la care adaugă şi N. Mischie, că, după mai târziu adaugă o epigramă scrisă ad hoc: „CONSTA- de breaslă (că breslele nu mai există de TARE: De ar fi trăit Brâncuşi/ Ascultându-ne, el nu-şi/ Va mult în ţara noastră, românilor fiindu-le fi refuzat impulsul/ În coloanele, adânci,/ Să ne urce cât mai ruşine de muncă şi aşteptând pomenile sus/ Şi de sus să ne dea brânci!”); Zenovie Cârlugea: de tip comunist-totalitar), aşa cum este „Mircea Eliade-Coloana Nesfârşită şi reveriile transcenden- normal să fie, a doua zi, 21 februarie, a ţei”, „Metafizică brâncuşiană în poezia lui Aurel Chirescu” avut loc colocviul (care a durat două şi „Lythiada”; Mihai Sporiş: „Eroismul...artistului” (cuvânt zile), şi, după amiază invitaţii au asistat publicat mai jos, în rezumat şi in direct, tot, pe Arhiva Video la un recital Mircea Suchici-violoncel- a www.culturaarsmundi.ro); Petre Cichirdan: „Constantin un violoncelist de mare valoare care ne- Brâncuşi şi Constantin Lucaci-cei mai mari sculptori ai se- a oferit o compoziţie proprie închinată colului XX”. Lansare de cărţi: Spiritul 21 şi Aforismele lui lui Brâncuşi!...minunat!...dar şi la un film anormal! mă rog Brâncuşi şi Odiseea Sărutului” (cuvânt publicat în conti- noi am stat până la sfârşit că nu ne displace forma împlinită, nuare şi pe culturaarsmundi.ro); Ştefan Stăiculescu: prim planul, sexul opus...La masa prezidiului au luat parte „Brâncuşi-întâmplări anecdotice” (cuvânt publicat în conti- Alin Vasile Văcaru-prefect, Iulia Vână-viceprimar, Doru nuare şi pe www.culturaarsmundi.ro); Pavel Floresco: „Hep- Strâmbulescu-director al Centrului Brâncuşi, Alina tagono El Gahel”; Virgil Cerceleanu: „Mărturii ale Pagina 1 POVESTEA VORBII 21 REVISTĂ DE CULTURĂ contemporanilor despre ridicarea Coloanei”; Dumitru Mălăescu: „Enigma şi paradigma creaţiei brâncuşiene”; Toma Velici: „I.D.Sârbu şi Coloana fără sfârşit”; Alecu Marciuc: „Brâncuşi şi Radio România Internaţional” (ehe, ehe..câte nu a făcut Radio România Internaţional, Cultural şi Actualităţi pentru continua actualizare a lui Brâncuşi în lume...). Să urmărim un fragment din cuvântul unuia dintre prietenii noştri care şi-au publicat comunicarea, dar au vrut să comunice în plen impresia asupra întâlnirii însăşi. Mihai SPORIŞ: ...Am privilegiul să fiu la urmă şi, ci- neva parcă le potriveşte, sunt multe lucruri pe care dvs le- aţi spus, în consecinţă eu o să trec peste ele. Acestea se găsesc în lucrările pe care le-am predat şi probabil se vor regăsi în publicaţiile dedicate lui Brâncuşi. ... Te apropii de un om, de un lucru, din curiozitate; apoi te minunezi, şi mai apoi urmează îndrăgostirea. Şi-atunci vrei să-i scrii persoanei iubite! prietenului, colaboratorului apropiat şi le trimiţi gândurile tale frumoase, ode, poeme- chiar! După aceea vrei să-i întâlneşti, chiar, să le transmiţi propria ta înfiorare. Vrei să împarţi cu cineva apropiat ceea ce ai avut privilegiul să cunoşti doar tu! Îi cauţi, te duci pe urmele lor. Se naşte ideea să te mărturiseşti într-un reportaj. Aşa apare ideea să te documentezi: unde-ai fost, când, cu Brâncuşi... Am vorbit mult cine, despre ce... Şi când te-ntorci acasă te-ntreabă prietenii: despre Brâncuşi, nu ştiam ce Brâncuşi a fugit de realismul figurativ, la maturitate, după ce-ai văzut acolo, unde ai fost? - Am fost pe urmele lui o să fie aici, dar am alunecat ce l-a stăpânit aproape de perfecţiune, ca şi Pablo Picasso, Brâncuşi. - A...am auzit de Brâncuşi! dar, i-a spune, ce-a vrut spre Lucian Blaga! Şi iarăşi pentru ca să aibe un rost în viitorul lumii, şi a apelat la gân- el să spună despre „cutare”?... Iată, trebuie să cercetezi ca cineva potriveşte lucrurile..