„O Lecţie a Istoriei” John Singer SARGENT
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Director: Doru STRÎMBULESCU / Redactor şef: Gheorghe GRIGURCU Anul V m NR. 49 m 24 pagini m Decembrie 2017 m 10 Lei „O lecţie a istoriei” John Singer SARGENT lecție istoriei. Nici o epocă nu continuă realmente o alta. Fiecare începe cu propria sa ambiție, cu propriul său egoism faptic, cu Opropria sa negare a ceea ce a precedat-o. Glorificarea trecutului la care nu o dată recurge? Un simplu protocol al despărțirii. Un divorț amiabil, însoțit de o partajare la sînge a bunurilor. Dar porțile comunicării intime între cele două lumi eterogene se închid irevocabil. Gheorghe GRIGURCU Acest Acest număr cu este ilustrat lucrări de 49 ,,Morala este religia frumosului." NR. 49, decembrie / 2017 CUPRINS: Constantin TRANDAFIR / Nicolae Grigore Mărăşanu, Constantin TRANDAFIR / Nicolae Grigore Mărăşanu, 80 80 / 2 n nume nu într-atât de cunoscut pe cât îi este valoarea. Metafizici unde coexistă „iubirea dintr-o respirare”, „dragostea la Gheorghe GRIGURCU / Pagini de jurnal. „O lecție a Căci,fără considerente aniversare sau de empatie drumul mare”, privirea mistică avidă. E misterul care iluminează Uamicală, scriitorul este, neîndoios, de treaptă superioa- fiinţa în lumi ale trecerii, când poetul simte cum creşte în el o istoriei” / 3 ră. Născut la Măraşu, judeţul Brăila, vine, cum s-ar zice, din lumea desăvârşire. Aventura se plasează în fantezie, iar poetul se dedică Barbu CIOCULESCU / O vacanţă a dramaturgului / 4 lui Panait Istrati şi a lui Fănuş Neagu, a trăit la Galaţi, insolitului lumesc şi cultivării detaliului preţios. Brăila,Iaşi,actualmente la Bucureşti. Dar legătura cu spaţiul de Nicolae Grigore Mărăşanu are abilitatea inconfundabilă de a Dumitru UNGUREANU / Biblioteca uitată. Biblioteca din obârşie a rămas indestructibilă. Ca mentalitate şi chiar ca înfăţişa- înfăţişa o lume pitorească şi fabuloasă,bineînţeles, lumea brăileană re, nu-l poţi situa în alt loc decât acela al Fluviului, Bălţii şi al totdeauna cu deschidere spre meditaţia existenţială. Pentru podul gazdei II / 4 Cetăţii Brăila. Acum se află şi în fruntea Filialei Sud-Est a USR. cuceritoarea diversitate a lumii „sudice” în contextul cel mare, se întrunesc formulele incantatorii ale baladei, romanţei, cântecului Adrian Dinu RACHIERU / Recitiri. Despre „Schimbarea la Se disting în poezia lui Nicolae Grigore Mărăşanu trei nivele: de lume, alături de trucajul ironic al cântecului exotic: tangou, faţă” / 5 mitologia lumii acvatice-chtoniene, poemele oriental-balcanice, bolerou, cazacioc. Stângăcia simulată descoperă un meşteşugar al aplecarea metafizică. Numitorul comun îl constituie tribulaţiile scriiturii, constând, în esenţă, din modul ludic al trecerii instinctu- Irina LUCIA / Poezie / 6 labirintice ale fiinţei întruchipate în Leviathan. Dintre scrierile lui în virtuozitate. E un amestec savuros, baroc-expresionist, de sale, se impun Insula, Corabia cu fosfor, Umbra Fluviului, elementar şi ingenuitate, tandreţe şi violenţă, banalitate şi fantas- Viorica GLIGOR / Nebunia mântuitoare a credinței / 7 Enisala, Îngeri şi Banjouri, Poeme desfrânate, Fiara impară. tic, colocvial şi livresc, teluric şi metafizic. Disponibilitatea „Nişte mito-semne”, îşi numeşte el reprezentările poetice. baroco-expresionistă deschide calea spre suculenţa extravagantă şi Lucian GRUIA / Camelia Pantazi Tudor - Structura bipolară păstrează poemele într-o ambiguitate continuă îngerimea burlescă, „Spune, iubite Pound, fârtate / mai vrei o mică Lecturi prin timp / 7 la întâlnirea cu oximoronul şi avalanşa de aliteraţii. Se observă tutungerie? / Una, cum zici, cu strălucitoare cutiuţe / rânduite-n numaidecât oscilaţiile dirijate meticulos între sacru şi profan, stivă pe rafturi / şi-aroma ce-o împrăştie tutunul fin / şi mahorca? Aureliu GOCI / Nichifor Crainic şi misticismul poetic aventură şi vis, „invazii” şi „metafizici”, prindere de viaţă şi de /Am una pentru tine în răspântia cutrelor, / la Brăila…” Truverul inefabil, de real şi magie: „tendinţa ce ne ţine în Poveste”. românesc / 8 balcanic se întoarce mereu pe ţărmul său din Alcabar, ca un cuceri- Din invazia aproape miraculoasă a realului rezultă o lume ca tor. spectacol, care este cel mai distinctiv semn al poemelor lui Petru URSACHE / Glose la DOINA / 9-10 Ca orice poet veritabil, Nicolae Grigore Mărăşanu are deschi- Nicolae Grigore Mărăşanu. Izbitor mai ales este spectacolul deri spre estetică, inclusiv spre cea a supravieţuirii, cum se vede şi lingvistic, când se ţes şi întreţes cuvintele ca într-un gherghef. Magda URSACHE / Cum moare ţăranul clasic? / 11 în cea mai nouă carte a sa Locuirea în poezie (Editura Istros, Lauda lui Dimov are în vedere şi bogăţia verbală, care trimite Brăila, 2017). Din aceste „convorbiri”, aflăm, între foarte multe TEMA INSULEI ÎN direct la Arghezi și Ion Barbu.: „Jertfindu-i mării marea lui iubire ION POPESCU-BRĂDICENI / altele, că „înainte de a fi formativă, Poezia e mântuitoare”, că „ce dă virtute crezului din fire, marea trădându-l, burta îl sărută. // PROZA LUI ALEXANDRU MACEDONSKI (I) / 12-13 misterul poetic e amplificat de sunet, de muzică, de armonie, că Creşte în mine o desăvârşire / prin zece sephitroth (e) trandafire!” Dacă la autorul Semnelor cereşti antimetafizica încearcă să facă practică scrisul ca pe o eliberare, că scrie (şi-l citează pe Elytis) Victor ŞTIR / Vreu să mor singură / 14 legea, poetul Corăbiei cu fosfor combină stilul cu visul, într-o „pentru că poezia începe de-acolo de unde ultimul cuvânt nu-l mai stare melancolică mai accentuată. El scrie un întreg ciclu de are moartea”. Adina ANDRIŢOIU / Un deceniu fără Barbu Brezianu / 15 Olimpia IACOB / Traduceri. Poezie / 16 Flori BĂLĂNESCU / Paradigme basarabene. Vasile Țepordei, un preot român în GULAG (1908-2002) (III) / / 17 Dan CULCER / Relansarea unui relații colegiale / 18-19 Vlad CIOBANU / Mioriţa VI / 20-21 Sorin BULIGA / Brâncuşi artizan şi obiectele-sculpturi din grădina Casei „Barbu Gănescu” din Târgu-Jiu / 22-23 ISSN 2285 – 9020 Publicaţie de literatură și artă Editor: Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu Director: DORU STRÎMBULESCU B-dul C. Brâncuși, nr. 12 A Telefon/Fax: 0253.217.570 E-mail: [email protected] www.centrulbrancusi.ro Lector: Ion POPESCU-BRĂDICENI Tehnoredactare: Rodica TEIȘI Tiparul: Tipografia PROD COM SRL Târgu Jiu Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului. În cazul unor agenţii de presă şi personalităţi citate, responsabilitatea juridică le aparţine. 2 www.centrulbrancusi.ro NR. 49, decembrie / 2017 ,,Simplitatea este complexitatea rezolvată.” PAGINI DE JURNAL Gheorghe GRIGURCU /„O lecţie a istoriei” Lecturi îndărătnic repetate, dar și o excepțională capacitate a Animus se agită, anima stă pe loc. prezintă slăbiciuni peste slăbiciuni? Doar nu ne putem imagina lecturii. Cioran mărturisea că abia după a șasea recitire l-a „înțeles” l că…? „Se autodistruge și aceasta, nici o grijă, cu toate că mai lent. pe Dostoievski, iar Borges a citit nu mai puțin decît de douăspreze- „Descoperire epocală! De zeci de ani, astronomii și experții în Dar spectacolul în cauză, grație multitudinii sale de efecte plastice ce ori Divina Comedie, în cîteva limbi. fizică cuantică au căutat o soluție pentru salvarea omenirii după ce și unei extraordinare tensiuni analitice, e foarte probabil cea mai l resursele Pămîntului se vor fi epuizat. Recent, savanții de la impresionantă dramă suicidară a istoriei”. Mai dureroase unele lucruri care vin prea tîrziu decît cele ce nu Universitatea din Hertfordshire, Marea Britanie, au descoperit la l s-au împlinit, pentru că în al doilea caz avem a face cu o pur și doar 12 ani lumină de Terra (peste 180 triliarde de kilometri Aerul din interiorul casei este de obicei de două pînă la trei ori simplu mortificare, pe cînd în primul caz există rănile unui țesut distanță), adică aproape în termeni astronomici, două planete care mai poluat decît cel din exterior (și poate ajunge pînă la de zece viu. ar putea susține viața. Ele orbitează în jurul soarelui numit «tau ori), conform Agenției pentru Protecția Mediului Înconjurător din l Ceti» și pot fi văzute cu ochiul liber, într-o seară senină, în emisfe- Statele Unite. Un paradox al poeziei: tentația de-a se fixa anume în locurile ra sudică. Planetele numite «super-Terra» au de peste 3 ori masa l comune spre a le sfida. Pămîntului, pot conține apă la suprafață și temperatura este una Curajul ca și teama tind spre un caracter obiectiv. Omul l similară celei de pe planeta noastră. Chiar dacă zilele de pe planete- modern, „civilizat” cu ostentație, ocolește confruntările violente „E o copilărie să ținem la ceea ce am învățat, pentru că ceea ce le «e» și «f» sunt mai scurte, acest lucru nu ar însemna schimbări care aveau mare trecere în epocile trecute, mulțumindu-se a urmări, știi nu cîntărește prea mult, dar îi admir pe cei care știu temeinic majore în structura genetică a coloniștilor pe termen scurt. nu fără o ancestrală satisfacție, scenele de război, luptele de box ceea ce știu, iar nu aproximativ. Cu timpul, mărturisesc, pierd Cercetătorii avertizează însă că e vorba de planete tinere care încă sau judo, coridele, ca să nu mai vorbim de meciurile de fotbal, dorința de-a învăța pentru a dobîndi ceva ce tot nu voi păstra. A fi se confruntă cu bombardamente de comete, asteroizi și alte corpuri transferate cu toatele în odaia viețuirii sale. Atari ciocniri se pare că devine pasionant; nu vreau să spun a te agăța de viață, ci a te cerești. Însă atunci cînd omul va porni în odiseea spațială menită să au asupra sa un efect pacificator. A. E.: „Cum se zice, ar vrea să desprinde de ceea ce este schimbător. Dezinteresați-vă, spunea salveze omenirea, tehnologia va putea face față unei astfel de scoată castanele din foc cu mîna altuia”. deseori Fénelon” (Julien Green). provocări epocale” (Lumea misterelor, 2017). l l l „În termeni psihologici, retragerea trîndavului nu exprimă o Reala generozitate: a dărui nu ceea ce-ți prisosește, ci ceea ce La un post tv: „Președintele Iohannis, cu al său surîs hollywoo- eclipsare a dorinței, ci mai degrabă faptul că obiectul său a devenit face parte în fapt din ființa ta morală.