Revista Apare Sub Egida Uniunii Scriitorilor Din România
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Director: Doru STRÎMBULESCU / Redactor şef: Gheorghe GRIGURCU Revista apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Anul VI m NR. 58 m 24 pagini m Septembrie/Octombrie 2020 m 10 Lei Traiectorii Bacoviene de PALADE Dan -a scris mult despre Bacovia cel cu o operă redusă cantitativ. Este aceasta condiţia creaţiei remarcabile. În spaţiul literaturii noastre, jocul analogiei, Sîn acest sens, cu Creangă nu-i excesiv. În primul rând, despre amândoi s-a spus că nu mai e nimic de adăugat privitor la receptarea lor, ca apoi să apară noi şi noi interpretări. În altă ordine de idei, ei ridică, deşi pe căi diferite, simplitatea la cota artistică cea mai înaltă. Constantin TRANDAFIR Acest Acest număr cu este ilustrat lucrări 58 NR. 58, septembrie 2020 ,,Morala este religia frumosului." octombrie / CUPRINS: Constantin TRANDAFIR / Traiectorii bacoviene / 2 Constantin TRANDAFIR / Traiectorii bacoviene -a scris mult despre Bacovia cel cu o operă redusă Melancolia eminesciană e nevroză la Bacovia, delir împins spre Gheorghe GRIGURCU / Pagini de jurnal / 3 - 4 cantitativ. Este aceasta condiţia creaţiei remarcabile. În nebunie: „Imensitate, veşnicie, / Tu haos care toate-aduni… / În spaţiul literaturii noastre, jocul analogiei, în acest sens, golul tău e nebunie, - / Şi tu ne faci pe toţi nebuni. // În faţa ta S Adrian Dinu RACHIERU / Nicolae Sârbu, pândind cu Creangă nu-i excesiv. În primul rând, despre amândoi s-a spus sunt cel mai laş. / Imensitate, veşnicie, / Iubesc o fată din oraş. / că nu mai e nimic de adăugat privitor la receptarea lor, ca apoi să Învaţă-mă filozofie. // Imensitate, veşnicie, / Pe când eu tremur în „cutra de poezie” / 5 apară noi şi noi interpretări. În altă ordine de idei, ei ridică, deşi pe delir; / Cu ce supremă ironie / Arăţi în fund un cimitir!” (Pulvis). căi diferite, simplitatea la cota artistică cea mai înaltă. B. Ironia e mai totdeauna sarcasm, chiar şi atunci când apelează la Gheorghe GRIGURCU / Poezie / 6 Fundoianu credea că-i legitim să scrie De la Nică a lui Ştefan la romanţa eminesciană (Ecou de romanţă, Poveste, Din liră, Pastel, Mallarmé, pe considerentul „alchimiei limbajului”, al transformă- Amurg de iarnă), iar sarcasmul din Scrisori e, pur şi simplu, rii existenţei într-o lume a cuvintelor. Dacă ar fi numai atât, nihilism. O menţiune specială merită Povestea parcă nebacoviană Ion Popescu-BRĂDICENI / Arta metapovestirii oricine se poate compara cu oricine, dar mai este ceva esenţial în (chiar şi cât priveşte prozodia şi punctuaţia), straniu de frumoasă, şi diversităţile aleatorii / 7 - 8 ecuaţia Creangă - Bacovia: nu demiurgia romantică îi apropie, ci amestec de ironie fină şi senzualitate nostalgică: ”Îţi aduci aminte expresia limită a scrisului lor, care le asigură unicitatea şi, prin ziua când ţi-am spus că eşti frumoasă, / Când cu buzele de sânge / Harta rezistenţei anticomuniste / aceasta, despărţirea. Cuvintele în cazul ambilor scriitori trăiesc şi cu ochii sclipitori, / Printre arborii de toamnă te opreai încet, Petru URSACHE singure şi, de aceea, în locul muzicalităţii trebuie luate în conside- sfioasă, / Lăsând gândul spre amorul înţeles de-atâtea ori… / 9 - 10 raţie exactitatea şi puritatea. Aşteptai să fiu poetul îndrăzneţ ca niciodată / Ca s-auzi ecoul rece- Altfel, Bacovia cel singur a primit mult şi a donat şi mai mult. al unor calde sărutări; / Te duceai mereu-nainte înspre-o umbră Magda URSACHE / Viața după viață / 10 ”Nu seamănă cu nimeni” şi, totuşi, seamănă cu numeroşi scriitori întunecată / Ca o pală rătăcire coborând din alte zări. / Ah, mi-ai de la care nici nu te aştepţi! Poate de aceea, la debut, concitadinul spus atât de simplu că ţi-e sete de iubire, / Neascultând decât scrie alecsandrinian: „Şi toate se re-ntorc la drumul lor, / Şi şoptirea singuraticei păduri, / Îţi opreai cu mâna sânul şi zâmbea a Viorica GLIGOR / Fragilitatea frumuseții / 11 mândru primăvara vine, / Cu soare blând cu nopţi albastre, / ta privire, / Chinul depărtării noastre neputând să-l mai înduri.” Fermecătoare şi senine”. Pentru ca imediat să-şi aclimatizeze Şi în cazul intersecţiilor simboliste ale lui Bacovia există Aureliu GOCI / Misticismul poetic românesc. tonul: „Dar fără ea, ce suvenir / Spre gânduri triste mă îndeamnă? contraziceri tranşante ale exegeţilor. Mai aproape de adevăr se află Distincţii şi distribuţii / 12 / Muguri au dat pe ram, - zădarnic, / În a mea inimă e toamnă” (În apropierile poetului de simbolism prin jocul alianţelor tematice şi treacăt). Către faza finală (Comedii în fond, Cu voi, Stanţe îndepărtările care provin din natura poetică proprie. Înrudirile ţin burgheze) se resimte mai evident aplecarea clasică, aşa cum toate mai curând de „recuzită”, de forme pe care poetul Lacustrei le Lucian GRUIA / Suprarealismul s-au clasicizat chiar şi în arta iniţial nonconformistă. transformă în monedă proprie, bacoviană. Obsesia cromatică, Ilenei Popescu Bâldea / 13 Bacovia seamănă chiar şi cu unii romantici (cei care tind către parcul solitar, ploaia iritantă, urbea periferică, instrumentele cu modernitate): „Ce vremuri atât de fericite / Mă-ndeamnă, singur, sonuri de lamento, izolarea, coşmarul ş. a. dobândesc note să stau - / Spre toamnă, duioase suspine / Din Eminescu, Heine şi specifice prin esenţializare, elipse, hieratism. Cu estetismul Olimpia IACOB / Traduceri. Sultan CATTO / 14 Lenau”(Amurg). Livrescul va continua atât enunţiativ cât şi macedonskian se întâlneşte în abundenţa olfactivă, în „cinismul asimilat: „Departe în cetate viaţa tropota… / O, simţurile toate se sentimental”, „aerul de extravaganţă”, „isteria bravată… cu Victor ŞTIR / Mihai Zamfir, într-un album de enervau fantastic… / Dar în lugubrul sălii pufneau în râs sarcastic dezolare, pe când la maestru era exhibată cu trufie” (I. / Şi Poe, şi Baudelaire, şi Rollinat” (Finis). excepție / 15 Negoiţescu). Dar mai mult îl cucereşte parnasianismul „maestru- Influenţa eminesciană i-a fost supradimensionată, după cum lui”. De la o vreme, Bacovia începe să-şi afirme decadentismul ca există, şocant, şi negarea ei totală, - nu doar dintr-o pornire spre Dan CULCER / Soare triumfător / 16 - 18 epatare, de vreme ce oponenţii filiaţiei se numesc Al. Paleologu, fază terminală a simbolismului şi ca trecere hotărâtă spre moderni- Gheorghe Grigurcu. Aceştia din urmă invocă antisentimentalismul, tate, rămânând ca vagi ecouri de mai târziu să intre în categoria „construirea” de tip modern, criza totală a eului, nihilismul „recuperărilor” parodice, de la ca se vor inspira şi optzeciştii Elena BRADIŞTEANU / Pastile de memorie / 19 absolut, timpul şi spaţiul numai cu deschidere spre haos. cochetând cu postmodernismul. Sorin DUMITRESCU / Atelierul subteran al lui Dan Palade / 20 Claudia VOICULESCU / POEZII / 21 Dalina BĂDESCU / Rendez-vous cu George Apostu / 22 Doru STRÎMBULESCU / Muntele care coboară (fragment) / 23 ISSN 2285 – 9020 Publicaţie de literatură și artă Editor: Centrul de Cercetare, Documentare şi Promovare „Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu Director: DORU STRÎMBULESCU B-dul C. Brâncuși, nr. 12 A Telefon/Fax: 0253.217.570 E-mail: [email protected] www.centrulbrancusi.ro Lector: Ion POPESCU-BRĂDICENI Tehnoredactare: Rodica TEIȘI Tiparul: Tipografia PROD COM SRL Târgu Jiu Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului. În cazul unor agenţii de presă şi personalităţi citate, responsabilitatea juridică le aparţine. 2 www.centrulbrancusi.ro septembrie NR. 58, octombrie / 2020 ,,Simplitatea este complexitatea rezolvată.” PAGINI DE JURNAL Gheorghe GRIGURCU /„Efecte îndeobşte neluate în seamă” nteligența nu e congruentă cu înțelepciunea. Dacă cea de-a A.E.: „Resortul creației: o infidelitate generoasă, răscumpără- l doua e „o știință a vieții (…) de-a dirija conduita, de-a toare”. „S-a demonstrat științific că atunci cînd mințim, nasul nu ordona acțiunile, de-a învăța pe om ce trebuie să facă” l crește, ba din contră, se micșorează. O analiză termică efectuată de I „Antagonismele și conflictele de clasă pot fi învinse și cercetătorii de la Universitatea din Granada a descoperit că în (Seneca), nu mai puțin decît o specie de sacerdoțiu existențial, cea dintîi e o eschivă, o deraiere. O reacție s-ar putea zice frivolă față depășite, nu însă antagonismul și conflictul persoanei cu societa- momentul rostirii unei minciuni nasul se răcește sensibil, iar de principiul similisacral al înțelepciunii. De nu chiar o primejdi- tea. Marx nu vedea decît complexitatea unui conflict al claselor. El sîngele se concentrează în zona tîmplelor, ochilor și a creierului. oasă subversiune prin fuga sa de general, știut, admis, în căutare consideră că într-o societate fără clase ar trebui să dispară orice De asemenea s-a observat că mincinosului i se răcesc și… urechi- de inedit, de ingeniozități care s-o substituie locului comun. O conflict al persoanei cu societatea, persoana trebuie să fie final- le. Mai exact, temperatura nasului scade într-o atare situație cu 1,5 insubordonare pururi „tinerească” prin aspirația sa irepresibilă mente socializată și să-și găsească aici satisfacția. Dar Marx nu a grade” (Click, 2018). către originalitate. Varianta rațională a creației în artă. pătruns înăuntrul problemei. Văzînd lucrurile mai profund, l l contrariul este cel adevărat. Conflictul dintre clase n-ar face decît Moartea unui autor veleitar. Posibila sa reîntoarcere pur și Dublă contabilitate. Cînd, plimbîndu-se prin grădină alături de să acopere conflictul etern, metafizic, dintre persoană și societate. simplu la condiția de ființă fără contur mundan, de pe care un amic, vede o gîză care i se