Black Pantone 266 U TRIBUNA 59 REVISTà DE CULTURà • serie nouã • anul IV • 16-28 FEBRUARIE 2005 • 15.000 lei Un filosof român pentru Premiul Herder: ANDREI MARGA ECHINOX ºI ECHINOXIºTI CORIN BRAGA AUREL CODOBAN SANDA CORDOº ªTEFAN MANASIA OVIDIU PECICAN PETRU POANTà HOREA POENAR Ilustraþia numãrului: Ovidiu Avram 1 Black Pantone 266 U Black Pantone 253 U TRIBUNA opinii Director fondator: Ioan Slavici (1884) Mai "catolici" decât Papa PUBLICAÞIE BILUNARà CARE APARE SUB EGIDA Cãlin Stegerean CONSILIULUI JUDEÞEAN CLUJ, el mai amplu fenomen artistic din toate Deºi pînã în 1989 statul a susþinut creaþia CU SPRIJINUL timpurile, Renaºterea italianã, ale cãrei plasticã prin achiziþii periodice, în ultimii 15 ani MINISTERULUI CULTURII ªI CULTELOR C roade au hrãnit întreaga lume civilizatã, a operele de artã plasticã sînt produse exclusiv prin fost posibil numai datoritã poziþiei Bisericii resursele personale ale artiºtilor. Ce înseamnã Consiliul consultativ al Redacþiei Tribuna: Romano-Catolice care, întîi, a permis depãºirea aceste costuri pentru un artist? De exemplu Diana Adamek conceptualã a canoanelor medievale ºi, apoi, s-a preþul unei pînze medii pleacã de la o jumãtate Mihai Bãrbulescu asigurat finanþarea grandioaselor proiecte artistice de milion de lei iar un metru liniar de ramã are Aurel Codoban coniderate de generaþiile care s-au succedat pînã acelaºi preþ. Cu toate acestea, Galeria UAP a ofe- Ion Cristofor azi, capodoperele nedepãºite ale umanitãþii. rit continuu evenimente expoziþionale în folosul Cãlin Felezeu Geniul unor Leonardo da Vinci, Michelangelo, spiritual al întregii comunitãþi, accesul în galerie, Monica Gheþ Rafael, Tizian ºi a atîtor alþi mari artiºti s-ar fi dupã cum se ºtie, fiind gratuit. Posibilitãþile, pre- Ion Mureºan risipit dacã Biserica Romano-Catolicã nu ar fi înþe- care, ca lucrãrile artiºtilor sã se vîndã s-au redus Mircea Muthu les importanþa eliberãrii spiritului, ca etapã drastic începînd din anul 1999, cînd UAP i-au fost Petru Poantã esenþialã în captarea mesajului cristic ºi impor- luate alte douã galerii de artã, cea din strada Ioan-Aurel Pop tanþa configurãrii în plan vizual a acestuia. Mai Napoca ºi cea din strada Doja. În aceste condiþii Ion Pop mult, Biserica Romano-Catolicã a înþeles cã este evident cã UAP nu poate sã plãteascã imensa Pavel Puºcas grandoarea acestei configurãri se va rãsfrînge ºi sumã pretinsã de Parohia Romano-Catolicã pentru Ioan Sbârciu asupra sa, intuind sau aplicînd avant-la-lettre unul chiria galeriei din strada Maniu iar prin evacuarea Radu Þuculescu din principiile de bazã ale advertising-ului. În par- care este pe rol va dispare atît unica sursã de ve- Alexandru Vlad ticular, în afara proiectelor publice, capii bisericii nituri rãmasã cît ºi unul din izvoarele de culturã au devenit generoºi mecena pentru generaþii de ale Clujului ºi, prin importanþa sa, ale României. Redacþia: artiºti. În prezent, o secþiune a Muzeului Soluþia ar fi o chirie simbolicã, aºa cum se prac- I. Maxim Danciu Vaticanului, mereu "agiornatã", este dedicatã artei ticã atunci cînd e vorba de instituþii culturale de (redactor-ºef) contemporane iar comenzile pentru proiectele prestigiu în Occidentul pe care-l luãm mereu de publice continuã în întreaga lume catolicã. model. În schimb, Parohia Romano-Catolicã de Ovidiu Petca În raport cu aceastã tradiþie, izvorîtã din cele Cluj se va putea prezenta ca garant ºi protector al (secretar tehnic de redacþie) mai profunde sensuri ale învãþãturii creºtine, po- artelor ºi culturii, în tradiþia ilustrã a Bisericii ziþia Parohiei Romano-Catolice de Cluj, pe care romane. Ioan-Pavel Azap presa localã ne-o prezintã în ipostaza de recla- Una din cuceririle importante de dupã 1989 a Claudiu Groza mant într-un proces prin care solicitã evacuarea fost dreptul la proprietate ºi garantarea sa prin ªtefan Manasia din spaþiu a Galeriei de Artã a Filialei Cluj a UAP, constituþie. Sîntem liberi cã dispunem de propri- Oana Pughineanu ne mîhneºte ºi ne consterneazã. Aflãm, tot din etãþile noastre. Dar proprietatea nu poate deveni Nicolae Sucalã-Cuc presa scrisã, cã chiria solicitatã ar depãºi cu zeci argumentul opac cînd în joc este identitatea Aurica Tothãzan de milioane veniturile lunare ale UAP Cluj. naþionalã afirmatã prin culturã, cînd una din Pentru cei ce nu ºtiu, UAP (Uniunea Artiºtilor verigile cele mai importante ale armonizãrii Tehnoredactare: Plastici) este o organizaþie profesionalã non-profit comunitãþii noastre (mereu ameninþatã cu Liviu Pop a pictorilor, sculptorilor, graficienilor, ceramiºtilor învrãjbirea în ultimii ani) realizatã de artiºtii ºi a practicanþilor altor genuri ale artelor plastice români ºi maghiari prin glasul unic al artei, stã sã Redacþia ºi administraþia: din România, avînd statutul de organizaþie de se rupã. 400091 Cluj-Napoca, str. Universitãþii nr. 1 utilitate publicã acordat de guvern. Aceastã Parohia Romano-Catolicã trebuie sã vadã din- recunoaºtere dã mãsura importanþei pe care UAP colo de "arginþi", sã lase Galeria UAP în locul Tel. (0264) 59.14.98 a avut-o ºi o are în cultura din România. sacralizat de arta atîtor generaþii iar Domnul nos- Fax (0264) 59.14.97 Intratã în conºtiinþa generaþiilor de artiºti ºi a tru Iisus Cristos, care le vede ºi le ºtie pe toate, E-mail: [email protected] publicului clujean dar ºi din þarã sau strãinãtate, va rîndui ca trebuinþelor Bisericii Sale sã le vinã Pagina web: www.revistatribuna.ro ca spaþiu asociat cu mari evenimente artistice, gale- rezolvarea prin marea grijã a Sa (Matei 6, 25, 26). ria UAP funcþioneazã la adresa din strada Iuliu n ISSN 1223-8546 Maniu, fostã 6 Martie, din anul 1963. În ºirul anilor, pe simezele galeriei din inima oraºului nos- tru au expus alãturi, artiºti români ºi maghiari, de credinþã ortodoxã, catolicã sau protestantã, demon- bour strînd cã arta poate armoniza deosebirile de limbã ºi credinþã. Operele unor artiºti ca Abodi Nagy Bela, Petre Abrudan, Andrásy Zoltan, Gheorghe Apostu, Balázs Peter, Mihai Barbu, Aurel Ciupe, Cséh Gustav, Teodor Harºia, Feszt Ladislau, Virgil Fulicea, Fülöp Antal, Romulus Ladea, Anton Lazãr, Egon Lövith, Ana Lupaº, Miklossy Gabor, Alexandru Mohi, Paul Sima, Mircea Spãtaru, Mircea Vremir au fost expuse publicului aici pen- tru întîia oarã ºi destinul lor de artiºti a datorat mult acestei galerii. Impregnaþi trebuie sã fie pereþii acestei galerii de glasurile lui Nichita Stãnescu, Marin Sorescu, Dan Hãulicã sau Beke Laszlo, care, în aceastã galerie, au întors pagini vii dintr-o istorie a artei pe care noi am trãit-o ºi care va da seamã pentru viitorime. Aceastã galerie este ºi interfaþa publicã cu cultura altor þãri ai cãror artiºti am avut privilegiul sã-i vedem expunînd aici. Ovidiu Avram Masca de aur 2 TRIBUNA • NR. 59 • 16-28 FEBRUARIE 2005 2 Black Pantone 253 U Black Pantone 253 U editorial ºtiinþa mea este singura reglare de conturi (între student ºi profesor) din cultura românã care se Echinox ºi echi-noxe face într-un dicþionar. Este Dicþionarul Echinox un eºec? Greu de Oana Pughineanu spus. Dacã îl privesc din perspectiva unei munci -ar putea spune cã dicþionarul Echinox e un acestui "concept" pentru descrierea unui dicþionar colective înclin sã cred cã da. Dacã îl privesc luând subiect fierbinte: se vorbeºte chiar de o rup- care nu renunþã la "valoare" ºi, pânã la urmã, nici fiecare autor în parte pot descoperi multe nume S turã între "tineri" ºi "bãtrânii" echinoxiºti care la "ierarhie"... aceeaºi "ierarhie". care se remarcã prin analize pertinente reuºind sã nu ar percepe cum se cuvine reinterpretarea la Exemple de "deconstrucþii" ratate gãsim la pãstreze un ton critic obiectiv pe tot parcursul arti- care au fost supuºi. Cred cã a folosi termenul de Ilinca Domºa, studentã în anul doi la Filologie colelor: Cosmin Borza, Alex Goldiº, Aura Þeudan, rupturã este o exagerare, deoarece dacã aceasta care pare sã cunoascã în mod aprofundat texte existã cu adevãrat ea e exprimatã în mod tacit ºi filosofice ºi istorice. Desigur, doar pare. La o Elena Voj ºi mulþi alþii. Tocmai acest fapt, de a nu nici pe departe în paginile acestui dicþionar. În privire mai atentã transpare nu atât o "rea voinþã", putea judeca în termeni de valoare decât privind ciuda câtorva texte-ºoc, care sunt unerori ºocante cât o proastã înþelegere a unor concepte nefilolo- individul (ºi asta nu numai când vine vorba de prin vocea neavizatã a autorului, nãzuinþa progra- gice. Unele articole par a fi produsul unei reale Dicþionare, ci ºi de reviste culturale), mã face sã maticã pe care Horea Poenar o anunþã în prefaþa disonanþe cognitive în care nici chiar autoarea nu cred cã epoca lucrãrilor comune a apus. În spatele dicþionarului nu pare sã fi reuºit întocmai. Din pare a fi lãmuritã asupra valorii sau non-valorii fracturilor în idei mijesc fracturile în interese. câte am citit pânã acum, singurul care spulberã celor pe care îi comenteazã. Istoricul Mihai Gãsesc deplorabilã o culturã care nu poate pune în "obsesia ierarhiilor fixe" ºi sã se ocupe de "recon- Bãrbulescu pare sã-i fi stârnit "furia" prin referirile siderarea permanentã a canonului" pare sã fie la "marxism", care pentru autoare nu constituie un discuþie (fãrã scandal ºi isterii) decât scriitorii Horea Poenar însuºi. În afara analizelor sale sistem de gândire, ci o etichetã care în România morþi ºi n-ar putea fi obiectivã decât privind... ce? privind ºcolile echinoxului, ceea ce s-ar dori a fi are încã puteri magice când vine vorba de discre- Scriitorii strãini poate? Se spune cã e nevoie de un suflu nou în receptarea fenomenului ºi grupãrii ditarea cuiva. De asemenea autoarea vede un mult timp (zeci de ani) pentru a afla dacã un scri- Echinox e "sublim, dar lipseºte cu desãvârºire". Din pãcat în faptul cã "istoriile identificate de Mihai itor sau altul rezistã vremurilor. Cu siguranþã cã e aceastã perspectivã, minunata sintagmã de Bãrbulescu" sunt condiþionate de "descoperirile aºa. Dar înseamnã asta ºi cã un scriitor în viaþã s- "dicþionar asumat" pe care Horea Poenar o arheologice" ºi "mãrturiile scrise".