EUROPA Revistă de ştiinţă şi artă în tranziţie Magazine about science and art during the transition Fondată în anul 2008 la Novi Sad. Founded in Novi Sad in 2008. Apare bianual / It is released two times a year Fondator şi redactor şef / Founder and Editor-in-Chief Pavel Gătăianţu Consiliul consultativ / Consultative Board dr. Annemarie Sorescu Marinković – Belgrad; dr. Olivier Peyroux, dr. Ciprian Sandu – Paris; dr. Ciprian Vălcan – Timişoara; asist. drd. Gina Nimigean – Iaşi; conf. dr. Marin Postu – Chişinău; conf. dr. Sebastian Vlad Popa – Sibiu; dr. Redžep Škrijelj – Novi Pazar; dr. Mircea Măran, dr. Eugen Cinci – Vârşeţ; dr. Christian Eccher – Roma; dr. Cristina Păiuşan Nuică – Bucureşti; conf. dr. Alpár Losonsz – Novi Sad, conf. dr. Zoran Đerić – Novi Sad; dr. Corina Ţucu – Padova; Asociaţia Editorilor şi Librarilor Miroslav Keveždi, masterand – Novi Sad; mr. Virginia Popović, din Voivodina mr. Mihaela Iorga Lazović, dr. Laura Spăriosu, mr. Rodica Ursulescu Miličić – Novi Sad; dr. Zoran Arsović – Banja Luka; drd. Loredana Baba – Cluj – Napoca Consiliul ştiinţific / Scientific Board prof. dr. Marina Puia Bădescu (Universitatea din Novi Sad) prof. dr. Silviu Angelescu (Universitatea din Bucureşti) conf. dr. Carmen Cerasela Dărăbuş (Universitatea de Nord din Baia Mare) prof. dr. Octavia Nedelcu (Universitatea din Bucureşti) prof. dr. Mihaela Albu (Universitatea din Craiova) prof. dr. Marco Lucchesi (Universitatea Federală de Stat, Rio de Janeiro, Brazilia) dr. Biljana Sikimić (Institutul de Balcanologie din cadrul Academiei Sârbe de Ştiinţe şi Arte – SANU, Belgrad) conf. dr. Ludmila Brănişte (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi) conf. dr. Diana Vrabie (Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Bălţi) Traducere în limba engleză şi sârbă/ Translation into English Mihaela Iorga Lazović, Aleksandar Lazović

Traducere din limba sârbă/ Translation from Serbian Ioan Radin Peianov, Nicoleta Cipu, Loreta Birgean Art Director

Doru Bosiok 1 Pictograme: trei puncte şi o virgulă Secretar tehnic / Technical Supervisor Loreta Birgean Lectura / Language editor Carmen Cerasela Dărăbuş Editor / Publisher Fondul Europa / Fond Evropa / Fund Europa Novi Sad, str. Gagarinova 16/13, 21000 Novi Sad, Voivodina – Serbia, tel. 063-7858-632, e-mail: [email protected] • [email protected] Web Site: http://www.europango.rs/ Tehnoredactare / Prepress: Grafit, Vladimir Vatić / Kalman Moldvai – DVD, Novi Sad Tipar / Printed by ALFA Graf, Petrovaradin Tiraj 300/ Circulation 300 copies ISSN 1820-9181 ISBN 978-86-87879-05-8 Coperta 1./Cover 1.: Dominica Morariu / Coperta 2./Cover 2.: Daniela Morariu Lucrările din acest număr aparţin artistelor Dominica & Daniela Morariu This issue’s art works are by Dominica & Daniela Morariu Pavel Gătăianţu

INFLUENŢE ASUPRA MASS-MEDIA

Cele mai importante segmente ale noilor tehnologii infor­maţionale nu sunt atât filmele, cât ştirile şi recla- mele. Majoritatea informaţiilor sunt furnizate de câteva trusturi, orga­nizând astfel o propagandă globală. CNN, BBC, ABC, Al Jazeera, fac parte din industria relaţiilor publice care acţionează prin celebra putere concertată. Există sute de canale TV cu ştiri cosmetizate şi controlate. Boşii arată ştirile pe care ei vor să le numească ast- fel, nu ade­văratele ştiri. Adevăratele ştiri sunt transmise de posturi locale cu o recepţie foarte restrânsă. Puterea ecranului este enormă, fiecare cuvânt este absorbit, fiecare gest este copiat. Nu degeaba se vor- beşte de cultura „Pink” sau muzica MTV. Televiziunea trebuie să aplatizeze minţile indivizilor, consumatorii trebuie să fie apatici, obe­dienţi, subordonaţi. Marile corporaţii investesc astfel sume fabuloase în această „operă de nivelare”, cum spune Noam Chomsky. Marketingul pătrunde mai uşor spre noii consumatori, spre aceia care nu au atitudini independente, care nu gândesc singuri. Coloşii informaţiilor, Time-Warner sau Murcloch, au eliminat concurenţii minori şi controlează presa scrisă, pătrunzând şi în teritoriul Europei de Sud-Est. O aparentă proliferare a canalelor RTV, în defavoarea presei scrise, este în esenţă o concentrare a controlului informaţiilor. Informaţia stă la baza ştirii. Ştirea este marfă care se vinde ca pasta de dinţi sau crema de ghete. Internetul nu face excepţie. Marile corporaţii l-au privatizat şi cenzurat în locul statului. Politica marketing- ului este înlocuită de politica statului. Marketingul îţi dezvoltă gustul: ce să bei, ce să mănânci – uniformizea- ză gusturile şi reacţiile politice planificate ale cetăţenilor. Astfel că unul din habituşii în câmpul intelectual,

cum îl numeşte sociologul francez Pierre Bourdieux, este intelectualul de mass-media fără nici un merit, care 3 manipulează acest spaţiu. Oamenii trebuie informaţi cât mai puţin pentru a crede versiunea oficială a evenimentelor. În această ordine de idei, tema numărului este dedicată influenţelor asupra mass-mediei. Există diferite practici în domeniul respectiv. Liderul unui partid important de la noi a declarat că mass-media trebuie să fie un partener cu autorităţile. În acest caz, presa nu va mai fi independentă şi nu va mai efectua controlul democratic al instituţiilor. Problema are un caracter global. A trecut un an de zile de când Helen Thomas, ziaristă acreditată la Casa Albă, l-a somat public pe purtătorul de cuvânt Gibbs al preşedintelui Obama să întrerupă practica nouă de selecţionare a ziariştilor cărora li se impun temele, precum şi întrebările concrete pe care ei trebuie să le adre- seze la conferinţele de presă ale preşedintelui american. Când este vorba de presa minoritară şi nu numai, în continuare funcţionează mecanismul de control al mijloacelor mass-media. Fondatorul (indiferent cine ar fi el) numeşte directorii şi redactorii responsabili, prin intermediul cărora controlează politica de cadre şi politica de redactare, la care adaugă şi cenzura indirectă a finanţării. Mass-media este o putere a statului, astfel se explică existenţa ministerelor de informare. Influenţele asupra mass-media se reflectă şi prin manipulare – în primul rând a vieţii cotidiene – în care manipulăm şi suntem manipulaţi câteodată şi fără să ştim. Atunci când ştim, ne dăm seama de propagandă. Totul depinde de direcţia şi de fluxul intereselor controlate sau nu de elite.

Pavel Gătăianţu, redactor-şef Dubravka Valić Nedeljković

Dubravka Valić Nedeljković

POZIŢIA MASS-MEDIA ÎN SERBIA / VOIVODINA

Legislaţia completarea proiectului legii potrivit sugestiilor pri- mite, iar pe de altă parte întâlnirea dintre grupul de Anul trecut a fost un an foarte important, fiind lucru şi industriile mass-media s-a terminat prin ab- vorba despre redactarea noilor legi şi redefinirea ce- senţa voinţei magnaţilor mass-media de a înţelege lor deja existente, prin care se defineşte mai bine serviciul public pentru adoptarea Legii privind unifi- sectorul mass-media şi în general domeniul teleco- carea ilegală şi opiniei publice a proprietăţii mass-me- municaţiilor. diilor. Trebuie evidenţiat că proiectul legii în anul 2009 „nu au părăsit” edificiul Ministerului Culturii. La Grupul de lucru al Ministerului Culturii Republicii începutul anului 2010 încă nu a intrat în procedură. Serbiei, format în luna octombrie 2008, a continuat Cea de-a doua lege cu care s-a ocupat grupul de activitatea privind scrierea Legii despre publicarea ile- lucru în anul 2009 a fost Legea privind radiodifuziu- gală şi proprietatea publică mass-media şi redefinirea nea care din anul 2002 a suferit câteva modificări

legilor mass-media. care în general au fost în dauna soluţiilor democrati- 5 ce în acest document. Astfel, grupul de lucru a consi- Legea despre publicarea ilegală şi proprietatea pu- derat, iniţial, că ar trebui prima dată să se reexami- blică mass-media se poate considera a fi reformistă, neze modificările controversate, iar după aceea, în deoarece ar trebui să se cerceteze, de fapt, proprietarii baza aplicării în practică, să se folosească noi soluţii. mediilor în Serbia şi care este influenţa indivizilor şi Problemele-cheie au fost examinarea modelului ale- a grupurilor la formarea opiniei publice, respectiv la gerii membrilor agenţiei de radiodifuziune, având în stabilirea agendei sociale în focusul mass-media. vedere că fără informarea grupului de lucru, Ministe- Proiectul legii, la începutul anului, a fost remis spre rul în perioada primăverii a schimbat unele acte de dezbaterea publică organizată în perioada prevăzu- lege privind alegerea numărului insuficient al mem- tă de lege. Industria mass-media nu a aşteptat cu brilor; apoi, transparenţa activităţii agenţiei de radi- bunăvoinţă această lege. Argumentul de bază a fost odifuziune; modul de alegere al comitetului de con- că prin lege se va limita posibilitatea de gestiune ducere al Consiliului şi al directorului general al Ser- reuşită în împrejurările deja îngreunate, cum este de viciului public; procedura de repartizare a frecvenţe- exemplu diminuarea ofertei agenţiilor de publicita- lor, modul de achitare a abonamentului pentru ser- te, distribuirea nesatisfăcătoare şi vânzarea la chioş- viciul public; îndatorirea serviciilor publice şi trans- curi, scumpirea hârtiei şi a serviciilor de tipărire. parenţa activităţii şi a gestiunii lor; problema rotunji- Rezultatul dialogului grupului de lucru şi a partici- rii procesului privatizării a mass-mediei comunale. panţilor la dezbaterea publică, pe de o parte, a fost Lipsa de consens a existat în grupul de lucru în pri- 6 rul pentru Telecomunicaţii pentru rul legii aconstituit proiectul introdus în plusîn întregul proces. oconfuzie restrictiv, în mod vor ceeace se aplica a legii ficările şi modi aasociaţiilor profesionistecă ziariştilor este tenţei. asociaţiilor Unul anticampaniei din rezultatele exis la limita oricum, aflate, alacestora, sul financiar duce la pot colap care mari, foarte financiare depse şi pe presă de caselor închiderea ninţările privind lor, sunt libertatea precum ame înăbuşe ninţat să au care ame soluţiilor altor publice opinii din cauza şi ale severe presei ale au întâmpinat reacţii dificările Mo lucru. de grupul informat afi în cursul verii fără (2003),rea publică care, în schimb, modificată afost zi. fiecare de interesaţi s-au întâlnit în activităţile beneficiarii care cu aproblemelor mai bună la osoluţionare tribuie convorbiri con informative să publicear trebui care naţional). sau provincial onal, regi la nici un nivel (local, mass-mediei proprietarul fi nu poate statul sens în care european standardul iardia în multilingvă, acelaşi realizeze se timp să sprijine mass-me se să afirmativă printr-o acţiune ca nici strategia continuat adoptată nu afost deoarece nu a multilingvă, mass-media pentru anuluile 2008 la fine întreruptă afost care anul 2009, privatizarea, În în practică. punere de politicii la realizarea lingv din calitateşi au pierdut accesulprivatizate multi mulţinu pre au interesaţi, fost celor iar majoritatea cele multilingve pentru te toate îndeosebi mediile, anului 2007.finele Până nu sunt în prezent privatiza la până termenul şi stabileşte obligatorie vatizarea pri reglementează care în domeniul modificată fie să trebuie Legea autoguvernarea locală. fondate de şimultilingve televiziune radio de posturilor tizarea şi la priva referă se divizate regiune.Opiniile această multiculturale interes drept turilor pentru public conţinu recunoaşterea şi sensibilitatea pentru plexă com activitate această pentru adecvate cadre există în Provincia monitorizeze unde se să multilingvă mass-media ca motivat emitere, ar fi mise pentru per dispune de care şi mediilor ne amonitoringului radiodifuziu cumde sarcina este agenţiei mul. După Provinciei –multilingvis mass-mediei a sectorului dominantă având caracteristica în vedere îndeosebi soluţie, de oastfel pentru validă argumentarea tat Voivodina, pentru cu toate aexis că radiodifuziune Agenţiei de la înfiinţarea referitoare problemei vinţa În anul 2009, grupul de lucru de pe lângă Ministe lângă anulÎn pe 2009, de lucru de grupul informa privind Legea a fost Următoarea la rând mai multe arealizat din anul lucru de 2009 Grupul ------gajaţii din câmpul de muncă, dintre care, pe listă pri dintregajaţii listă muncă, care, de pe din câmpul an eliberează mass-media managementul arhiplină, transmisiile cablu).pentru prin şi apantomimilor film de actorilor Asociaţiile plu autor de (de drepturile pentru exem beneficiile tru autor de şile cererile altor pen asociaţii profesionale drepturi pentru SOKOJ, pentru financiare beneficiile mare achitarea aobligaţiilor apoi republicane, une radiodifuzi plătesc de le care agenţiei pe mari taxele dar sunt cu împovăraţi activitate, pentru permisul au care primit emiteri evidenţiază Se adecvat. mod unicul fost ar fi legali emiţătorilor ceea ce potrivit aemiţătoarelor, confiscare posibilitatede există nu în vigoare, Potrivit legilor acţioneze. să ilegali rii încercări, nu emiţăto au împiedice reuşit să roaselor Nici RATEL-ul, nume sectorului. în pofida nici RRA, duce la absurd până întreaga areglementării afacere ceeace ilegali, emiţătorilor Asociaţia s-a înfiinţat în eter. chiar cei legal emit care Sad pentru Novi La tot mai serios un pericol pirateria devine stabilit, mass-mediei. gestiunea complet distrugă Această să ameninţă concurenţă neloială nu plătesc niciunimpozite. de mult fel deoarece foarte publicităţilor preţul micşorează radio, care de astaţiilor rând în primul staţiilor-pirat, expansiunii za din cau şi, în fine, neterminate aproprietăţii formării acetăţenilor, cumpărare diminuării de puterii trans publicităţilor, urma pe veniturilor de din cauza apoi volumului diminuării cauza din rând primul în presei, republicane. celei a oparte fi desigurva care voivodinene mass-mediei a dar îndeosebi în Serbia, mass-mediei a strategiei iniţiat publicitateaafost procesul scriere de privind interesată. publică sprijinit opinia de afost proiect altele, de acest Spre deosebire parlamentară. dura şi aintrat şi în proce detaliată voluminoasă publică 2012. în aprilie cea până digitală dezbaterea Atrecut la la emiterea trecerea analogă de preconizează se şi cum radiodifuziune pentru cenţele şi frecvenţele ratorii şi sunt care obligaţiilelor, li distribuie cum se sunt care ope serviciile, oferă cum se modul şi fixă, mobilă telefonia telecomunicaţiile, apoi definească să ar trebui care comunicaţiile electronice privind Condiţiile generale de activitate a mass-mediei amass-mediei activitate de generale Condiţiile Pentru a raţionaliza gestiunea şi a persista pe piaţa piaţa pe şi apersista gestiunea Pentru araţionaliza clar nu este electronice presei statutul că Dat fiind mult sectorul foarte aafectat economică Criza scrierii Ceea în cecadrul adăugatcă este trebuie ------sunt importanţi şi ombudsmanii pentru mass-media mass-media şi pentru ombudsmanii sunt importanţi din Serbia. în codul alziariştilor profesional stabilite etice standardelor încălcarea s-a constatat când rile publice în cazu avertizărilor –şi prezentarea redacţii consideră calomniaţi, instituţii se care şi tre indivizii în şi cu medierea ocupa Consiliul va se presă pentru tipărite.conţinuturilor concrete mass-mediei ale indivizilor,narea petiţiilor cu ainstituţiilor prilejul şi soluţio tipărită în mass-media din Serbia ziariştilor codexului respectării urmărirea de ocupa va se care autoreglareConsiliul de organ este presă pentru lor. comitetului conduceremembrii de şi locţiitorii şi vor lucrări în participa acărei misia recurs pentru co constituită fi publice va opiniei reprezentanţilor aconsiliului alegerii recurs urma În pentru presă. de în comisia publică opinia include va care locţiitori) (şi atrei membri trei alegerea pentru public apelul conducere adeschisde acomitetului presă pentru cevici, Stoian Markovici şi Branko Juiovici. Comitetul Stoi Slobodan Slaviţa Lekici, Givulski, Alexandra vici, Tamara lor: rilor Skroze, Filip Ivano Şvarma, Milorad şi mandatul locţiito 4ani, durează cât durează presă comitetului conducerebrilor de aconsiliului pentru Filipcev. şi Vladan Petar Ieremici vici, mem Mandatul Boarov, Dimitrie Bişevaţ, Safeta vici, Liliana Smailo Vukotici, Maoilo Buioşevici, Dragan Srgian Radulo ai comitetului conducere membri de de aleşi: au fost Press, NUNSşi Local UNS şi în calitate mass-media, confirmate propunerile fondatorilor asociaţiilor constitutivă au fost conducere. şedinţa tul de La la începutulanului 2010,din Serbia, Comite ales şi-a scena mass-media autoreglare pe de organ primul şieste Consiliul Consiliul presă. presă, pentru pentru autoreglării dului Unul profesional. din modelele co şi nerespectarea în mass-media senzaţionalismul ziarişti). Internaţional, Şcoalapentru Novosădeană Art (NUNS, NDNV, mass-media Media sectoarele ganizat or le-au care pe rotunde mese cluzia numeroaselor con este bună, mileniului în direcţie trei şi nu merge ceala începutul afost multcare este mai grea decât mass-media situaţia în sectorul astăzi Astfel, sionist. profe standardul negativ Aceste influenţează lucruri necesităţile esenţiale. de nulile care sunt strict legate şi toate precum cheltuie suplimentară, perfecţionare mii întrerup suntde toate se ziariştii, modurile apoi Pe lângă consiliul pentru autoreglare a sectorului Pe consiliul lângă autoreglare asectorului pentru Consecinţa tot este situaţiei mai descrise mult Autoreglarea ------regulatorna tela, radiodifuzija, privatizacija, štampa. izazova,turnog suočavaju se sa još ozbiljnijom krizom. kao dodatnim faktorom ograničenja, pre multikul nego auditorijumom markiranim jezičkom kompetencijom Vojvođanski dodatno selektivnim medijiobremenjeni onalnih standarda tako istabilnosti poslovanja. zultat dodatno devastiranje je iurušavanje kako profesi jsko zakonodavstvo, nedozrela samoregulacija) čiji re rencija neodgovornog vlasništva, neodgovarajuće medi značajnih potresa (ekonomska kriza, nelojalnakonku calitate. bună de prese unei la existenţa mult contribuielui foarte să –toate pot sincronizate şi autoreglarea sectoru precum economic respectiv şi istoric cultural, social–politic, nostru contextului dar corespund europene, conformitate cu soluţiile sunt care în şi funcţionale, bune mass-mediei gilor ale Uniuniirarea consecventă Europene. Aplicarea la ade tăţii şi nici impedimentelor depăşireatuturor asocie democratică dezvoltarea nu care există fără publice, informării interesuluilizarea în sfera public şi rea profesionist standardului majorarea spre calea este stat de administraţiei şi sectorul mass-mediile piaţă. pe dificilă lor menţinerea de indiferent independentă, narea lor funcţio pentru modelul găsească se să trebuie uză şi ca din această minorităţilor în limbile mass-media întregii societăţi. contribuiedirii care la funcţionarea pluralismului realizarea gân pentru baza este aceasta deoarece profesionist, standardului majorarea tru supravieţuire,nu numai pentru ci mult mai mult pen soluţii găsească să trebuie şi economice, mass-media active. de nusuficient auîn prezent fost şi comitetele până etice care aasociaţiilor ziariştilor Ključne reči Ključne Medijski sector Srbije u2009. nekoliko pretrpeo je cu nonguvernamental sectorului Colaborarea în VoivodinaO însemnătate deosebită oare au social–politice grele foarte împrejurărilor pofida În Položaju mas-medija uSrbiji/Vojvodini mas-medija Položaju : medijski sektor, zakonodavstvo, samo Concluzie Rezime - -

- - -

------7 Summary Gheorghe Schwartz Gheorghe Position of Mass media in Serbia/Vojvodina

Media sector of Serbia suffered several major turbu- lences in 2009 (economic crises, disloyal competition of irresponsible ownership, inadequate media legislation, immature self-regulation). The result was further devas- tation and disintegration of professional standards, as well as stability of the business. Vojvodinian media were burdened with additionally selective audience marked by linguistic competency as supplementary limiting Gheorghe Schwartz factor rather than multicultural challenges, facing even more severe crisis. Key words: media sector, legislation, self-regulatory Presă, sferă publică – cenzură, manipulare bodies, broadcasting, privatization, press.

Argument tori este dat atât de experienţa personală, cât şi de cea colectivă, de momentul istoric, de IQ, de para- La început de secol XXI, se aude tot mai mult din metrii dispoziţiei şi ai comportamentului2. Peste partea românilor că „singurul câştig cert al evenimen- aceste deosebiri personale de receptare, apar opinii- telor din decembrie 1989 îl reprezintă posibilitatea ex- le. Care, după Habermas, dacă nu sunt nici personale primării libere atât în sfera privată, cât şi în cea publică”. şi nici idiosinacratice devin publice. „Noi calificăm În principiu, acest enunţ este menit să transmită că a drept publice anumite manifestări atunci când, spre dispărut cenzura şi teama faţă de urmările punitive ale deosebire de cercurile închise, ele le sunt tuturor ac- rostirii crezului fiecăruia, în opoziţie cu faptul că nivelul cesibile, în acelaşi fel cum vorbim despre locuri pu- de trai şi siguranţa zilei de mâine nu s-au dezvoltat în blice sau despre case publice”3. direcţia şi în ritmul sperate. Dacă afirmaţia de mai sus „Cuvântul cenzură vine din limba latină, unde a în- este repetată de diferite categorii profesionale şi de semnat examinare severă. În evoluţia istorică a socie-

vârstă, sensurile şi importanţa îi sunt percepute diferit. tăţii împărţită în clase, cenzura a apărut ca un sistem 9 8 Fără a discuta aici dacă libertatea de expresie consti- de supraveghere şi de oprimare a celor ce pun sub tuie doar singurul câştig al cetăţeanului român de după semnul întrebării relaţiile constituite; în primul rând, 1989, vom analiza modul în care conceptele „presă” şi orientată către tipăriturile de orice fel, cenzura slu- „sferă publică”, respectiv „cenzură” şi „manipulare” au jeşte scopului menţinerii monopolului asupra păreri- fost înţelese în răstimpul ultimei jumătăţi de veac în lor şi a dominanţei ideologice a claselor conducătoa- spaţiul esteuropean, cu focalizare pe cel românesc. re. Tipuri ale cenzurii sunt: verificarea conţinutului înaintea publicării, persecutarea după publicare, 4 Istoric: precum şi cea mai drastică formă: arderea cărţilor” .

2 Vorbind despre cum şi unde au apărut noile alo- Pentru „dispoziţie” şi „comportament”, vezi Gheorghe cări semantice ale conceptelor, trebuie amintit că Schwartz, Psihologia transversală, Partea generală, Aspec- ele, conceptele, fac parte din limbaj, iar limbajul se tele filosofiei comportamentului, Editura Universităţii „Aurel Vlaicu”, ediţia a V-a, Arad, 2009. supune axiomei: „Cuvântul este o cheie ce nu se potri- 3 J. Habermas, Sfera publică şi transformarea ei structurală, veşte la orice broască, iar când deschide o uşă, nu ştii Editura Univers, Bucureşti, 1998, p.45. 1 de ce vei da după ea” . Sensul acceptat de interlocu- 4 Ernst Wichner und Herbert Wiesner (Erarbeitet und herausgegeben), Zensur in der DDR, Geschichte, Praxis, 1 Gheorghe Schwartz, Limbajul individului om, liber şi să- und „Ästhetik” der Behinderung von Literatur, Literatur- nătos în spiritul psihologiei transversale”, Emia, 2005, p. 8. haus Berlin, 1991, p. 17. Dacă vom parcurge perioadele definirii istorice, toa- aminti doar că în această societate s-a renunţat la pe mai multe paliere, atât pe verticală, cât şi pe să mergi după „bunul de tipar” la nici un organ de te aceste forme fruste ale cenzurii sunt uşor de recu- practicile de a se acoperi cu cerneală sau de lăsa spa- orizontală. Ea era prezentă în presă, în lumea control. O exprimare sugrumată timp de noscut, devenind tot mai vehemente pe măsura ge- ţii albe în publicaţiile din care au fost eliminate de tipăriturilor de orice fel, în viaţa aproape o jumătate de veac se neralizării tiparului, pe de o parte şi a despotismului putere anumite pasaje sau materiale întregi. Nu s-a artistică (cinematografie, litera- defula în manifestările libertă- din diferitele locuri şi timpuri, pe de alta. Dacă în mai procedat astfel tocmai pentru a nu se sublinia tură, arte plastice, divertis- ţii câştigate. Numai că foarte „veacurile întunecate”, arderea publică a cărţilor fă- prin acest procedeu că există şi informaţii sau păreri ment etc.), ca şi în orice ex- repede cenzura ideologică cea parte din convingerea că orice măsură punitivă ce nu fac parte „din largul consens politic naţional”. primare publică. De exem- a fost înlocuită cu o cenzură trebuie să fie cât mai expusă populaţiei, asemenea În România, dacă în timpul marii terori din anii `50 se plu: Cristina Diac povesteşte economică la fel de dură. execuţiilor condamnaţilor, astfel încât pedeapsa nu făceau ani grei de puşcărie pentru o frază impruden- amănuntele unui raid al orga- Rând pe rând, cea mai mare se adresa numai osânditului, ci avea şi scopul de a-i tă, după 1965 s-a recurs la o cenzură preventivă, nelor de control prin pieţele şi librăriile din Bucureşti parte dintre noile publicaţii şi edituri a dispărut la fel preveni şi înfricoşa pe toţi cei ce ar putea intra vreo- ajungându-se ca fiecare material să fie evaluat înain- şi din ţară pentru a verifica... curăţenia ideologică a cum a apărut. Pe lângă presiunile nemiloase ale unei dată sub incidenţa aceleiaşi culpe, odată cu democra- te de a fi dat la tipar7. Când printr-un Decret al Consi- mărţişoarelor şi a felicitărilor de Paşti. Urmarea, con- concurenţe uriaşe, s-au evidenţiat lipsa de profesionişti tizarea vieţii, cenzura ajunge să folosească metode liului de Stat, Direcţia Presei şi Tipăriturilor (subordo- semnată într-un document din epocă, ne spune că pentru atâtea posturi ivite peste noapte, lipsa de spaţiu mult mai subtile. Sub eticheta „secret de stat” sunt ţi- nată Ministerului Artelor şi Informaţiilor) era transfor- „în urma semnalării de organele locale de partid, s-au tipografic, manipularea politică venită sub noi forme: nute departe de populaţie numeroase informaţii, mata in Direcţia Generala a Presei şi Tipăriturilor luat măsuri ca, prin conducerile Centrului de Librării aşa-zisa „criză de hârtie”, dosirea publicaţiilor concu- unele esenţiale pentru existenţa şi/sau progresul naţi- (DGPT – subordonată direct Comitetului Central al şi Difuzare a Cărţii şi Organizaţiei de Comerţ Local, renţei în centrele de difuzare a presei, dictatul impus unii. Şi mai performante au devenit şi practicile de Partidului Comunist şi Consiliului de Miniştri), cenzu- Fondului Plastic Judeţean si a cooperativei de artiza- de noii proprietari etc.11 În aceste condiţii, expresia în manipulare, de trecere pe plan secund a unor infor- ra a devenit tot mai sofisticată, folosind metode tot nat, felicitările, ilustraţiile, reproducerile fotografice, sfera publică instituţionalizată îşi trăieşte noile limite. maţii importante, de dezinformare, de abatere a mai subtile. A urmat un Decret din 1975 care hotăra lucrările de artă aplicată cu caracter mistico-religios În ţările în care cenzura ideologică a operat tiranic atenţiei. Mai pregnante în timpul campaniilor electo- înfiinţarea Comitetului pentru Presă şi Tipărituri, iar să fie retrase din circulaţie”10... Se cenzura nu numai timp de decenii, a proliferat reversul celor interzise rale, asemenea manifestări sunt nenumărate în me- în 1977 şi acesta a fost desfiinţat. De ce aceste trans- ceea ce nu era în acord cu propaganda oficială, dar şi atât de sever: nici o expresie, oricât de trivială sau dia moderne, ele fiind socotite de cei ce le difuzează formări şi modificări legislative? Pe de o parte, pen- ceea ce ar fi putut fi interpretat drept „aluzie duşmă- oricât de neadevărată, nu putea fi înlăturată de teama ca nişte servicii comerciale, dând vina pentru gravele tru a se ajunge la momentul în care autocenzura să noasă”. De exemplu, un titlu de articol de presă sau de acuza că s-ar opera din nou cu cuţitul comunist. abateri etice pe cel ce le comandă şi plăteşte. fie pregătită să acceadă la cote suficient de mari ca chiar de proză de ficţiune putea elimina întregul text, Cel puţin o vreme, de la prea multă cenzură s-a ajuns vina îngrădirii informaţiei să se poată arunca pe indi- chiar dacă se referea la cu totul altceva decât inter- la lipsa oricărei cenzuri. A dispărut inclusiv cenzura vid şi nu pe sistem şi, pe de altă parte, pentru ca frica preta cenzura. Drept urmare, nu a putut apare o bunului simţ. Încă nesigură într-o lume în care tot ceea Informaţia ca armă; limitarea la informaţie funcţionarului să fie amplificată de lipsa unor ordine proză intitulată „Scamatorul” (ca nu cumva cineva să ce până ieri era interzis devenea îngăduit, ceea ce ieri clare, încât să i se poată imputa orice. Listele cu cu- facă trimitere la „conducătorul iubit”) sau o alta, în a fost impus a fi fost negru azi era considerat alb, opi- Până să se ajungă aici, „în teritoriile locuite de ro- vintele interzise n-au ajuns la micul decident, iar care, printre altele, era descrisă şi o coridă (de teamă nia publică era când scandalizată atunci când resim- mâni, ca de altfel în tot spaţiul european, cenzura a acesta, de teama de a nu greşi, a izbutit, de multe ori, ca nu cumva cineva să găsească similitudini în ener- ţea că s-a trecut peste cutumele din străbuni, când en- fost creată de biserică. Dacă în Transilvania, aflată să întreacă chiar şi aşteptările şefilor. Dacă unele lu- varea taurului la culoarea roşie cu sentimentele unor tuziasmată când avea impresia că ajunge fără primej-

sub administraţie habsburgică, cultura scrisă poartă cruri erau clare, de exemplu, nu era voie să fie folosit oameni faţă de culoarea respectivă). În cadrul cenzu- dia de a fi penalizată la informaţii compromiţătoare la 11 8

10 amprenta măsurilor luate contra Reformei (indexuri în presă cuvântul „biserică” , nu erau agreate denu- rii, absurdul poate atinge cote halucinante. adresa conducătorilor, caz în care, de cele mai multe de texte interzise, controale ale fondurilor de manus- mirile unor boli psihice (de pildă „schizofrenie”, Cenzura dintr-un sistem totalitar într-adevăr nu ori, nu se mai interesa dacă ştirea se bazează pe adevăr crise), în Ţara Românească şi Moldova, primele inter- „paranoia”9 etc.), alte sintagme trebuiau să fie ghici- poate fi apreciată decât de cineva care a trăit-o ne- sau nu. De aici, germenii unei noi uriaşe manipulări. dicţii au apărut datorită ofensivei doctrinelor religi- te. Această operaţie avea loc pe mai multe relee, fă- mijlocit. A fost un moment în România când au fost „În contextul unei lumi aflate într-o mişcare tot mai oase apusene. Documentul care marchează debutul când-o tot mai restrictivă: pentru început, însuşi au- dispuse ample mitinguri în favoarea păcii. (În paran- greu de urmărit, politicianul este cel ce fixează borne- cenzurii pare a fi un uric domnesc ce interzicea impor- torul textului îşi reprima expresiile pe care le bănuia teză fie spus, ele au fost organizate în toată ţara într- le concrete de acţiune, omul de ştiinţă stabileşte rit- tul catehismului şi al cărţilor calvine (1560 – 1580)”5, a fi fost prohibite, apoi redactorul venea cu un al doi- un moment când nimeni nu ameninţa liniştea Româ- mul dinamicii devenirii, iar jurnalistul are privilegiul pentru ca în Pravile, primele legiuiri laice din Moldo- lea rând de foarfeci, pentru ca, în final, să apară şi vi- niei, caracterul diversionist fiind evident.) Dacă, însă, 11 Ceea ce infirmă părerea atât de răspândită după care va şi din Ţara Românească (1646, respectiv 1652), gilenţa celui de la Direcţia Presei. „Vigilenţa” acţiona cineva ar fi pornit pe stradă cu aceleaşi sloganuri, ar cenzura politică predecembristă ar fi fost înlocuită doar sancţiunile prevăzute puteau ajunge chiar şi la pe- fi fost arestat imediat, pentru că până şi o acţiune în de bătălia iscată de concurenţa economică. Într-adevăr, deapsa capitală pentru orice text conţinând afirmaţii 7 Ceea ce, totuşi, nu a eliminat din codul penal pedepsele favoarea propagandei oficiale nu era permisă decât mulţi proprietari ai unor instituţii mass-media nu au con- potrivnice („pentru cei ce suduiesc şi ocărăsc pre şti- pentru „răspândirea de idei duşmănoase orânduirii de stat”. atunci şi când era prevăzută. vingeri doctrinare ferme, însă îşi subordonează ţintele şi 8 ne cu scrisoarea”)6. În ultimii ani ai regimului ceauşist, dacă se dădea un Imediat după 22 decembrie 1989, a fost desfiinţa- în funcţie de forţele politice pe care le protejează pentru Aşadar, fără a trece în revistă etapele succesive ale anunţ la mica publicitate referitor la un parastas, locaţia tă nu numai scriptic, ci şi practic cenzura ideologică, a fi, la rândul lor, protejaţi. În perioadele electorale, dar accesului la informaţie în spaţiul exsovietic, vom era pomenită cu adresa: de pildă, în loc de Catedrala or- astfel încât au putut apăre mii de publicaţii, de edi- nu numai, consumatorul de programe ştie foarte bine ce todoxă, se scria că evenimentul va avea loc în Piaţa Fili- canal de televiziune îl va incrimina pe cutare candidat şi turi, posturi de radio şi televiziune. Nu mai era nevoie 5 Marian Petcu, Puterea şi cultura,O istorie a cenzurii, Poli- mon Sârbu nr. 1. ce canal îi va ridica osanale aceluiaşi. (Chiar dacă, nu de rom, 1999, p. 81 9 Ca nu cumva să fie creată impresia că s-ar face referire 10 Cristina Diac, Iepuraşul vânat de cenzura comunistă, în puţine ori, circumstanţial, acelaşi microfon îşi va schimba 6 Idem. la „genialul conducător”... Jurnalul Naţional din 23.04.2006. cu 180 de grade ţintele de atac.) de a fi ghidul profesionist într-un labirint unde utili- de întrebarea dacă Uniunea Europeană are propria sa Concluzii moment abrupt – în special în România -, a făcut ca zarea se desparte tot mai mult de cunoaşterea tehni- sferă publică sau nu. Se poate vorbi despre o sferă pu- reînvăţarea liberei exprimări să permită o manipula- că, economică, politică, socială, culturală”12. blică pan-europeană independentă de statele indivi- 1. Aşa cum individul uman care nu are receptorii re masivă atât din partea noilor instituţii ale statului, Mai recent, o deschidere fără precedent a adus-o duale sau o sferă publică europeană, rezultată în urma intacţi nu recunoaşte decât nevoile biologice, la fel şi cât şi din partea grupurilor de interese. Întrepătrun- internetul. În primul rând că – deocamdată, cel puţin europenizării sferelor publice naţionale. Existenţa o comunitate umană lipsită de informaţii nu consti- derea politicului cu economicul în succesul afacerilor – metodele de a cenzura accesul la diferitele surse de unei sfere publice pan-europene este respinsă însă tuie decât o mulţime interesată doar de supravieţui- unui grup exclusiv, creşterea tot mai accentuată a co- informaţie, chiar la cele neagreate de o anumită ide- de majoritatea autorilor reprezentativi (Sievert, Ger- rea fiziologică. rupţiei, a cumpărării până şi a informaţiei, a transfor- ologie, sunt încă ineficiente într-un stat cu pretenţii hards). De ce o astfel de afirmaţie? Conform specia- 2. Continuând comparaţia, la fel cum senzaţiile in- mat visata societate ideală într-o realitate dură a unei democratice şi în al doilea rând, fiindcă schimburile liştilor o sferă publică pan-europeană presupune: dividului neprocesate în percepţii nu pot face legă- concurenţe ca care noii cetăţeni liberi n-au fost obiş- de informaţii şi de idei nu mai sunt strict instituţiona- - existenţa unei limbi comune în care cetăţenii UE turi la nivelul gândirii, informaţiile neînţelese, fals în- nuiţi a convieţui. lizate, ci acced şi la nivel personal. Diferitele site-uri pot să comunice unul cu celălalt (Grimm, Kielman- ţelese sau lacunar înţelese nu realizează opinii, reali- 8. În societăţile totalitare, cenzura dă naştere la un private, blog-uri, chat-uri etc. au îmbogăţit la fel de nsegg, Kantner)15, zează opinii greşite, nu ierarhizează corect importan- dublu limbaj, indivizii folosind alte cuvinte şi mânu- mult accesul la sfera publică, precum inventarea ti- - existenţa mass-media cu influenţe la nivelul între- ţa celor aflate. ind alte idei în sfera publică decât cele folosite şi mâ- parului cu o jumătate de mileniu în urmă. Plus că în- gii UE (Diez Medrano, Kantner), 3. Deşi se afirmă că primul care ar fi introdus cen- nuite în cercul apropiat. Mai mult: pericolele la care scrisurile electronice sunt şi material mult mai accesi- - existenţa unei culturi media şi jurnalistice comune zura în media ar fi fost Napoleon I18, cenzurarea şi este expus cel ce nu se supune comandamentelor bile pentru un public extrem de larg, iar exprimarea în toate statele UE (Sievert, Wiesner). manipularea informaţiilor adresate sferei publice au impuse îi induc o stare de perpetuă suspiciune faţă nu trece pe sub autoritatea nici unei puteri exterioa- apărut odată cu interacţiunea indivizilor în grup. de celălalt. Societăţile care au trăit în mod direct te- re voinţei emiţătorului. Dezvoltarea sferei publice are implicaţii profunde 4. Cenzura şi manipularea informaţiilor este prezentă roarea poliţiei politice au păstrat aceste suspiciuni, asupra legitimităţii democratice. Existenţa ei nu este în orice societate în care există diferenţe de interese iar unii indivizi din aceste societăţi au rămas cu o Sfera publică în ţările Uniunii Europene numai o condiţie a societăţilor democratice, ci şi un între indivizi, grupuri, conducători şi restul populaţiei. adevărată „paranoie” (uneori justificată, uneori nu) a instrument esenţial care să facă auzită vocea cetăţe- 5. Cu cât o societate este condusă mai despotic, sesizării în celălalt a unui ofiţer acoperit. „Încă din 1957 se punctează, prin Tratat [la Roma] nilor, este o dovadă a recunoaşterii şi legitimităţii in- cu atât cenzura şi manipularea sunt mai explicite. 9. Sfera publică în ţările ieşite de sub dictatura co- 16 4 libertăţi fundamentale, de care cetăţenii statelor stituţiilor UE.” (Dan Luca) . Societăţile zise democratice îşi construiesc strategii munistă este fărâmiţată din punctul de vedere al re- membre ale Comunităţii europene să beneficieze: 1. Dar va dispare într-un viitor previzibil cenzura şi de manipulare şi de cenzurare a informaţiilor mult ceptării informaţiei, din ea făcând parte indivizi obiş- Libera circulaţie a persoanelor, 2. Libera circulaţie a manipularea în statele Uniunii Europene? mai subtile. nuiţi cu un limbaj esopic, indivizi care au trăit viaţa bunurilor, 3. Libera circulaţie a serviciilor, 4. Libera În măsura în care luptele pentru putere în fiecare 6. Din pricina consecinţelor punitive pe care le dublă din timpul terorii, precum şi tineri care s-au circulaţie a capitalului. ţară membră rămân la fel de vii, în măsura în care nu se aplică o dictatură asupra celor ce nu respectă reguli- format în noile condiţii, tineri care se folosesc intens Foarte ambiţioase în acea vreme, aceste prevederi speră la o utopică societate egalitară şi interesele eco- le impuse de ea, la nivelul individului şi al sferei pu- de comunicarea prin internet, o comunicare liberă şi ale Tratatului de la Roma au intrat treptat în vigoare, nomice ale unor grupuri de putere sunt la fel de active blice apare autocenzura ca reflex de apărare. Aceasta neinstituţionalizată. încât unele nici astăzi nu sunt complet în funcţiune”13. ca şi înainte, iar trusturile de presă au intrat sub do- poate avea urmări grave nu numai în libera exprima- 10. Într-o societate în transformare, individul este După cum se poate observa, integrarea europeană minaţia acestora, atât manipularea informaţiei, cât şi re, dar şi în gândirea şi în comportamentul individu- profund interesat de informaţie, devenind dependent

ţinteşte în principiu piaţa comună, dar este conştientă diferitele forme ale cenzurii vor mai rămâne prezente. lui şi al maselor. de ea, la fel ca şi şoferul de semnele de circulaţie. Mass- 13

12 de numeroasele diferenţe intracomunitare nu numai Aşadar, manipularea şi cenzura ţin, în primul rând, 7. Momentul trecerii de sub prizonieratul partidu- media şi în special televizorul ajung să ocupe o parte la nivelul decalajelor economice şi legislative, dar şi la de interesele unor grupuri de putere şi de cele ce se lui unic la societatea de consum, fiind îndeobşte un importantă din bugetul de timp al fiecăruia. (Progra- opun acestora, fiind folosite ca arme de luptă. Inter- mele micului ecran reprezintă şi cel mai ieftin mod de specificul fiecărei ţări. În Dicţionarul Uniunii Europene, Printre aşa-zisele tabu se găsesc argumente ofensive pu- Gilles Ferréol14 nici măcar nu a inclus un articol despre netul, atâta vreme cât slujeşte doar comunicării şi in- terii de stat, masacrul din Piaţa Tiananmen, Dalai Lama, petrecere al timpului liber, amănunt important pentru sfera publică (cu tot ce cuprinde aceasta), presupu- formaţiei private este ferit de îngrădirea mesajelor. secta religioasă Falun Gong şi în mod sigur critici aduse o societate în general săracă. Totuşi, statistic, cei ce au nându-se că, odată cu progresele integrării, a micşoră- S-au semnalat, însă, (tot mai) numeroase imixtiuni Partidului Comunist, toate acestea fiind teme imposibile trăit schimbarea sunt mai atenţi la emisiunile informa- rii decalajelor din sfera accesului la bunuri, precum şi ale unor interese economice şi politice şi în informa- de găsit pentru cei care folosesc google.cn. Piaţa le este tive, pe când cei ce s-au născut după sunt mai intere- 17 o dată cu libera circulaţie a cetăţenilor Uniunii pe teri- ţiile difuzate pe cale electronică. favorabilă, se vorbeşte de aproximativ 151milioane de saţi de filme şi de programe de divertisment. Ceea ce toriul ei, se va crea şi o opinie asemănătoare în legătu- dolari care vor intra in buzunarele lui Google (Larry Page lasă impresia că primii încă mai verifică mersul tran- 15 ră cu marile probleme ale contemporaneităţii. După admiterea României în U.E., au fost voci care au şi Sergey Brin). Rămân dezamăgiţi cei de la Reporters sans ziţiei, pe când ceilalţi o iau ca un fapt firesc.) „Dacă ne raportam la „dimensiunea UE”, dezbateri- considerat că acordarea postului de „comisar pentru frontieres care continuă să se lupte pentru libertatea de multilingvism” lui Leonard Orban ar fi fost un simplu act expresie. Ştiaţi că de curând Google a refuzat să predea le din sfera publică sunt legate de cele mai multe ori Bibliografie şi webografie: de curtoazie. În fapt, acel domeniu avea o importanţă guvernului USA anumite date despre obiceiurile de navi- 12 Gheorghe Schwartz, Politica şi presa. Reprezintă mass-me- majoră: aceea de a aduce într-o accepţiune comună dis- gare ale clienţilor săi? Acum însă se apleacă înaintea Chi- Albert, Pierre, Istoria presei, Institutul European, 2000. dia a patra putere în stat?, Institutul European, 2001, p. 287 cursul comunitar, de a preciza conceptele şi de a impune nei, iar din păcate ştim cu toţii de ce!” Textul a fost postat Balle, Francis (coordonator), Larousse, Dicţionar media, Univers 13 Nicolae Groşan, Uniunea Europeană, mai mult decât o reguli unitare de comunicare. (Gh. Schwartz.) pe internet la 21 mai 2008, pe adresa http://ro.shvoong. Enciclopedic, Bucureşti, 2005. 16 istorie, Universitatea Aurel Vlaicu, Arad, 2004, p. 32. Dan Luca / Bruxelles (http: //casaeuropei.blogspot.com/) com/internet-and-technologies/240011-cenzura-china- Borbély, Ştefan, Etica manipulării, în Ilie Rad (coordonator), Forme 14 Gilles Ferréol (coordinator), Dicţionarul��������������������������� Uniunii Europe- 17 „E incredibil dar Google a acceptat cenzura, condiţie %C5%9Fi-google/ ale manipulării opiniei publice, Lucrările Simpozionului Naţional ne, Polirom, 2001. fundamentală pentru a putea acţiona pe teritoriu chinez. 18 Idem. 14 Schwartz, Gheorghe, Schwartz, Gheorghe, Schwartz, Gheorghe, Schwartz, Minodora, Sălcudean, Miruna, Runcan, Daniela, Rovenţa-Frumuşani, Petre, Roman, Radu, Bâlbâie, Florin; Cristian, Popescu, Pop, Doru, Marian, Petcu, Victor, Neumann, Adrian, Năstase, Joshua, Muravchik, (coordinator), David Miller, //casaeuropei.blogspot.com/) (http: /Bruxelles Dan Luca, définitions, ses et polémique La Catherine, Kerbrat-Orecchioni, Sova, Margaret; Bald, J.; Nicholas, Karolides, http://ro.shvoong.com/internet-and-technologies/240011-cen Jürgen, Habermas, Nicolae, Groşan, Peter, Gross, Po Europene, Uniunii Dicţionarul (coordonator), Gilles Ferréol, Cristina, Diac, 1991. din României Constituţia Tribuna, Cluj-Napoca, 2008. Cluj-Napoca, Tribuna, publice, opiniei pulării mani ale Forme Jurnalism, de Naţional Simpozionului crările (coordonator), Rad transversale, psihologiei spiritul stat?, în putere patra 2004. Cluj-Napoca, mass-media în schimbări Europa, în Schimbări românească presa în structurale 2004. Napoca, mass-media în schimbări Europa, în bări strategii noi interpretări, noi 2000. Bucureşti, All, Bic Editura 2002. deia, lism, 2000. European, tutul 1999.reşti, Est, şi Centrală de Europa în modern Teodorescu, Alin lismului, tice Lyon, 1980. polémique, Discours colectiv vol. în 45, 2009. Paralela II-a, mondială literatura în acenzurii Oistorie interzise cărţi zura-china-%C5%9Fi-google/ tra Guy, 1998; Hermet, Bucureşti, Univers, Editura 2004. Arad, Vlaicu, Aurel Universitatea 2004. lirom, 2001.lirom, 23.04.2006. din Naţional 2008 16-17ca, 2007, noiembrie Cluj-Napoca, Tribuna, de Jurnalism, Forme ale manipulării opiniei publice, democraţiei, Institutul European, Iaşi, fără an fără Iaşi, European, Institutul democraţiei, , Humanitas, 2000. , Humanitas, Fundaţia Rompres, Bucureşti, 1998. Bucureşti, Rompres, Fundaţia Mass-media şi politica, Teorii, structuri, principii Teorii, structuri, şi politica, Mass-media Brumar, 2004. Brumar, Mass media şi democraţia în ţările Europei de Est, de Europei ţările în şi democraţia media Mass Iepuraşul vânat de cenzura comunistă, comunistă, cenzura de vânat Iepuraşul Mărturii provocate, Convorbiri cu Elena Ştefoi, Ştefoi, cu Elena Convorbiri provocate, Mărturii Puterea şi cultura,O istorie a cenzurii, acenzurii, istorie şi cultura,O Puterea De la Karl Marx la coca-cola, dialog deschis cu deschis dialog coca-cola, la Marx Karl la De Destinatarul produsului cultural în mass-media: mass-media: în cultural produsului Destinatarul Uniunea Europeană, mai mult decât o istorie, oistorie, decât mult mai Europeană, Uniunea Tentaţia lui homo-europaeus, Geneza spiritului spiritului Geneza Tentaţia homo-europaeus, lui Raiul pe pământ, Mărirea şi decăderea socia şi decăderea Mărirea pământ, pe Raiul Nemira, 2004. Nemira, Sfera publică şi transformarea ei structurală ei şi transformarea Sfera publică Psihologia manipulării mediatice, mediatice, manipulării Psihologia în şi sănătos liber om, individului Limbajul a mass-media Reprezintă şi presa. Politica Discursul polemic: valenţa conceptuale şi conceptuale valenţa polemic: Discursul Forme ale manipulării opiniei publice opiniei manipulării ale Forme Institutul European, 2004. European, Institutul Cluj-Napoca, 16-17 2007, noiembrie Cluj-Napoca, Enciclopedia Blackwell a gândirii poli agândirii Blackwell Enciclopedia Argumentarea, Metode şi strategii Metode Argumentarea, , în Ilie Rad (coordonator), (coordonator), Rad Ilie , în Emia, 2005. 2005. Emia, , în în Ilie Rad (coordonator), (coordonator), Rad Ilie în , în Editura Ştiinţifică, Bucu Ştiinţifică, Editura Mic dicţionar de jurna de dicţionar Mic , Editura Limes, Cluj- Limes, , Editura

Dawn, B., B., Dawn, , Editura Limes, Limes, , Editura Polirom, 1999.Polirom, Poporul con Poporul în Jurnalul Jurnalul în Cluj-Napo 100 de în Ilie Ilie în , ed. a , ed. Schim , Insti , Pai Lu Po - - - - , - - - - , ------mation in the last decades. tions that have taken place in the and private public life connotations the under influence the of transforma the in which manner these terms have changed the expression” of dom in the collective conscientiousness; lation” and „censorship” are to opposed being the „free hand; and why to words what extend such as „manipu the restrictions atotalitarian of the regime, on other and for those who never theimposed by barriers knew enced the dawn ademocratic of society, hand, one on who hadlived dictatorship under people and experi the phrase expression” of „freedom means for those the concept sphere” in Eastern „public of Europe; what notations which given have in the been last decades to macija iprivatnogjavnog života poslednjih decenija. tacije uticajem pod transformacije koja postala je deo tivnoj svesti; način na koji su ovi termini promenili kono „cenzure” bili suprotstavljani izraza” „slobodi ukolek koje mere izašto Do ma. su i reči „manipulacije” poput znavali granice nametnute strane od totalitarnog reži demokratskog društva kao ionima koji nikada nisu po znači ljudima koji su živeli diktaturom iiskusili pod zoru sfere” uIstočnoj„javne Evropi; šta fraza izraza” „sloboda što poslednjihonoga dodano je decenija konceptu (coord.), Herbert Wiesner, Ernst; Wichner, Gheorghe, Schwartz, Gheorghe, Schwartz, Štampa, javna delatnost – cenzura, manipulacija –cenzura, delatnost javna Štampa, Key-words this of goal is article to the analyze primary conThe reči Ključne Primarni cilj ovog članka da analizira je konotacije tur, Litera von >Ästhetik< Behinderung und der Praxis, Geschichte, 2009. Arad, aV-a, Vlaicu”, ediţia „Aurel comportamentului, filosofiei Aspectele 08.10.08. The Press, Public Opinion – Censorship, –Censorship, Opinion Public Press, The Literaturhaus Berlin, 1991. Berlin, Literaturhaus : press, censorship, manipulation, infor : štampa, cenzura, manipulacija, infor (Ne)difuzarea presei, presei, (Ne)difuzarea Psihologia transversală, Partea generală, generală, Partea transversală, Psihologia Manipulation Summary Rezime Editura Universităţii Universităţii Editura Zensur in der DDR, DDR, der Zensur in în Revista 22, din din 22, Revista în - - ­ - - - ­ - - ­ - - te bună, deşi importanţa şi utilitatea lor este în afara şi în utilitateaeste afara lor deşite importanţa bună, echipamente,mai performante. noi –au apărut parte altă de iar pe meseriei, din secretele oparte au deprins cei ce lucrauîn acest domeniu oparte, de pe constant: acrescut oferite timp, În programelor calitatea stat. de singuraalternativămitate reală aula televiziunea fost comunitatea ani, proxi Câţiva televiziunile trăia. în care informaţia din de şi despre faţă programe, de acest gen de mare alpubliculuifaţă şi interesul de dentă, foarte evi prea sinceritate, uneori, de implicarea, deplin de pe şi compensate amatorism, erau de darprovizaţie ele timp, de im de un aer Aceasta perioadă obună adat, „văzând principiul după învăţat şi făcând”. din mers, atâţia ani. S-a refuzat fascinaţiade lucrului ce fusese le animaţimulte pasiune s-aşi cu început de oameni ori cele mai De în domeniu. profesională experienţă fără au venit tineri, ani, în locale primii la televiziunile ral, gene În 200. la peste ajungând în prezent numărul lor comparaţie. de termen constituind un permanent recepţionate, mare succes puteau fi unde în zonele aveau din Iugoslavia,nilor Bulgaria, Ungaria sau un în aceste condiţiiintens emisiunile televiziu politizat, şi zilnic, acesta program de trei ore vreo doar oferea Televiziunea imediată. ofereauinformaţie ne Română numaijudeţe ziarele în acea perioadă, niciodată, fost Bucureştiului n-au iar televiziunidin afara în urmă, cinci ani cu vreo desfiinţate fuseseră radio de gionale 1989.(1) Revoluţiadupă din decembrie Studiourile re În prezent, aceste televiziuninu prezent, În au osituaţie foar Revoluţie, multe auDupă apărut televiziunilocale, Televiziunile imediat în România au apărut locale D ilemele

televiziunilor LucianIonica ------zualului), reînnoirea acestui acord deşi pentru avea retransmisiede cu CNA (Consiliul alAudiovi Naţional reînnoit acordul nu şi-a că afost cablu de operatorului scos din grila aajuns televiziune fie de să local post un care pentru oficial la Iaşi, motivul dienţei. Astfel, invocă se şi alte cel lângă uneori argumente al au pe discriminatorii, decizii asemenea Pentruple. ajustifica unul este dintre exem Timişoara cablu. de societăţile nu sunt preluate deoarece toate de în toate cartierele, şi alte criterii. în realitate că funcţionează arată Acest fapt nu monitorizată. este locale televiziunilor audienţa că cufaptul vechime, de ţinândlor seama „prietenii”, fără politic, ce distorsiuni ale tizanat fără par echidistante, fără corecte, editoriale politici unei existenţa de comunicator de tui rol, depinde social, aces Semnificaţia adresează. ise blicul mare căruia şi pu rapiditatea prin cea poate este mai eficientă, ţii. Desigur, informare, dar de nu cale singura este comunită venite opiniilor totodată, ecoul din partea în evoluţia lucrurile urmărind lor, stant, facându-se, con în mod relata poate locală presa doar din urmă, şi acestea la instituţiile din teritoriu.Despre referă dintelui aguvernului, sau ci aparlamentului se ţării, preşe activitatea în discuţie pui doar înseamnă să nu Democraţia public. în mod părerea spune poată cetăţenii, iauei, cătrese ca de autorităţi, şi să-şi fără ce deciziile despre în dezbatere, aflate proiectele pre existente, des problemele despre corect informaţi comunităţii fie membrii să ca fără reală la nivel local, odemocraţie de vorbi poate se dubiu.Nu oricărui Există oraşe unde unele televiziuni locale nu se văd văd nu se televiziunilocale unele unde oraşe Există

locale - - -

- -

------

Lucian Ionica Lucian 15 nevoie de parafarea unor acorduri tocmai cu operato- influenţe, ce pot afecta corectitudinea deciziilor edi- cale. „Dincolo de răspunsul evident, că politicienii în- (5) Peter Gross, Mass media şi democraţia în ţările

rii de cablu. Motivul real, după cum susţine presa lo- toriale, plasându-le dincolo de limite deontologice. cearcă să-şi consolideze influenţa în bazinul electoral, Europei de Est, Ed. Polirom, Iaşi, 2004, p. 21 cală, pare să fi fost faptul că proprietarul firmei de ca- Factorul economic joacă un rol esenţial. Prin statu- dacă privim numai din această perspectivă a poziţiei (6) http://www.cji.ro/userfiles/file/Evenimente/ blu avea şi un post local de televiziune, şi astfel a vrut tul său, televiziunea este o afacere şi ea trebuie să fie de om politic, atunci aceştia pleacă de la premisa că Codul%20Deontologic%20Unic să elimine un concurent de pe piaţă. (2) rentabilă, ca orice altă firmă, chiar dacă marfa pe care fac o investiţie în propria campanie electorală pe ter- %20-%20adoptat.pdf Un alt aspect ce trebuie menţionat îl reprezintă ea o produce are o natură foarte specială: publicului îi men lung. Noi nu considerăm că e o chestiune fireas- interesele patronatului, interese de natură economi- sunt oferite programe, iar firmelor – spaţii de publici- că, dar nici nu pot fi împiedicaţi să facă asta, a comen- Rezime că sau politică. Rareori televiziunea constituie singu- tate. Staţiile locale au venituri mici, chiar foarte mici, tat pentru „Cotidianul” Mircea Toma, directorul Agen- ra afacere, de multe ori proprietarul are şi alte firme, comparativ cu televiziunile centrale, difuzate la nivel ţiei pentru Monitorizarea Presei. (4) Dileme lokalnih televizija cu propriile lor interese şi relaţii, ce implică alte firme naţional. Pentru a supravieţui pe o piaţă în care se află Peter Gross punea o întrebare fundamentală pen- şi instituţii. Mulţi dintre deţinătorii de televiziuni lo- în concurenţă directă cu acestea, televiziunile locale tru această perioadă de tranziţie între două sisteme Lokalne televizije su se u Rumuniji pojavile nakon cale sunt oameni politici, cu interesele aferente. La trebuie să caute soluţii ce constituie uneori presiuni ce sociale: instituţiile mass-media, lipsite de o cultură de- 1989. godine i na taj način doprinele demokratizaciji începutul lui 2009, ziarul „Cotidianul” a prezentat o trec dincolo de departamentul economico-financiar. mocratică proprie, afectate de alte instituţii la fel de lipsi- društva. Vremenom je njihov broj porastao na preko listă a „baronilor” locali care controlează televiziuni Deşi rolul televiziunilor locale este important, iar te de această cultură şi funcţionând într-o societate cva- 200, a njihov kvalitet se poboljšao. Uprkos svemu tome, sau chiar trusturi locale de presă. (3) activitatea lor se desfăşoară în condiţii dificile, mai sidemocratică, pot contribui la o schimbare binevenită a situacija u kojoj se lokalne televizije nalaze nije baš do- În asemenea situaţii nu este nevoie să vină cineva şi ales într-o perioadă de criză, în România nu există ni- culturii politice ?” (5) Răspunsul meu este unul opti- bra. Ekonomski ili politički pritisci negativno utiču na să dea indicaţii, se ştie ce subiecte merg şi care nu, cio reglementare care să vină în sprijinul lor, prin mist, chiar dacă el nu se va realiza imediat. Nu există o odluke urednika. Televizija koja ima ekonomske proble- cine sunt cei „buni” şi cine sunt cei „răi”. Desigur, fie- care, de exemplu, să li se ofere anumite facilităţi soluţie miraculoasă, care să ofere dintr-o dată cheia me je ranjiva iz deontološke perspektive. Političari su care jurnalist va gestiona o asemenea situaţie într- sau să se îndrepte spre ele anumite genuri de problemei. Dar câteva lucruri se pot face şi ele – şi ţin vlasnici mnogih televizija. Oni ih koriste da bi promovi- un mod propriu. Unii se vor căuta să se eschive- publicitate. O televiziune firavă economic chiar de esenţa societăţii democratice. Adoptarea de sali sebe ili svoju stranku. Stvari se mogu postepeno po- ze şi să acţioneze corect, pe cât e cu putinţă, al- va fi o televiziune vulnerabilă din punct către Convenţia Organizaţiilor de Media, în octombrie boljšavati reuređenjem zbog kojeg se 2009 usvojio Je- ţii vor căuta să se remarce, să se facă utili, de vedere deontologic, mai uşor de trans- 2009, a Codului Deontologic Unic (6) este un pas im- dinstveni deontološki kod i podrškom društva. Njihovi mergând până la implicarea directă, în format într-un instrument care să ser- portant, ce vine în sprijinul acelor jurnalişti care do- uticaji se trebaju dobro sinhronizovati. Samo politički staff-ul de campanie electorală al vreu- vească la momentul potrivit un anumit resc să fie corecţi şi să reziste presiunilor de orice na- korektna, odgovorna i profesionalna štampa će zado- nui candidat. Desigur, explicaţii omeneşti grup de interese. tură. Desigur, doar existenţa Codului nu este suficien- biti poštovanje. există suficiente, salariul mic, tentaţii nume- Un buget mic, înseamnă, printre altele, tă. Lucrurile nu se vor schimba de la sine, în mod au- Ključne reči: Mas mediji, štampa, lokalna štampa, roase... În capitală, un jurnalist nemulţumit şi salarii mici. Astfel, unii jurnalişti vor fi mai tomat. Este nevoie şi de voinţa de a-1 aplica. În acest televizija, lokalna televizija, politika i štampa, Rumunija de atmosfera din redacţie sau de politica puţin motivaţi, alţii vor căuta variante mai sens, ONG-urile pot contribui foarte mult, la fel şi pu- editorială are mai multe şanse să-şi găsească un alt bune pentru cariera lor, fie la televiziunile cen- blicul. Prin reacţia lor pot sancţiona derapajele media- loc de muncă, la o altă televiziune, decât un jurnalist trale, fie în afara televiziunii, folosindu-se tocmai tice, lipsa de onestitate. Doar o presă corectă şi res- Summary de la un post local. Această meserie nu este uşoară şi relaţiile pe care şi le-au făcut în timp. Vor căuta ponsabilă, realizată profesionist, va impune respect.

pentru că impune o serie de exigenţe morale. posturi mai sigure şi mai bine plătite. Dilemmas of Local Televisions 17

16 Un alt factor ce influenţează în mod negativ acti- Concurenţa pe plan local este un alt factor ce se Note vitatea televiziunilor locale este şi cultura politică poate manifesta uneori într-un mod incorect, în Ro- Local televisions appeared in Romania after 1989. precară, ce caracterizează societatea noastră, în care mânia, pentru ca un post de televiziune să poată fi re- (1) La Timişoara acest lucru s-a petrecut chiar în contributing in such a way to the democratization of principiile democratice nu au avut timp să prindă ră- cepţionat este obligatoriu ca programul să fie inclus acele zile fierbinţi. O relatare despre cum a început the society. In time, their number grew and exceeded dăcini şi să se manifeste pe deplin în viaţa reală, nu în oferta companiei sau a companiilor de cablu din să emită prima televiziune se găseşte în volumul co- 200, and their quality improved. Despite these facts, doar în plan declarativ, la ocazii festive. Negocierile zonă. Prea puţină lume, cel puţin în zona urbană, mai lectiv: Timişoara 16-22 decembrie 1989, Ed. Facla, Ti- their situation is not good. Economic and political pres- între partide pentru adjudecarea conducerii unor in- are antenă pentru emisia terestră. Pentru telespecta- mişoara, 1990, pp. 246-252 sures influence the editors’ decisions negatively. A tele- stituţii publice precum televiziunea, radioul sau tor este mult mai comod să schimbe canalele cu aju- (2) „Ziarul de Iaşi”, 17.03.2006, Bătălie pe piaţa TV vision with economical problems is vulnerable from the agenţia naţională de presă Agerpres, deşi legislaţia în torul telecomenzii. Preluarea prin cablu a unui anumit locală point of view of deontology. Politicians own many tele- vigoare interzice orice influenţă politică, lasă un gust post este o decizie ce aparţine operatorului de cablu, http://www.ziaruldeiasi.ro/economic/batalie-pe- visions, and they use them to promote themselves or amar şi arată distanţa dintre ceea ce se afirmă şi ceea acesta luând în calcul, după cum se afirmă, audienţa, piata-tv-locala--ni3vr6 their political party. Things can improve gradually by se practică. Şi în cadrul acestor instituţii de interes fiind preferate acele programe care înregistrează cote (3)„Cotidianul”, 16.03.2009, Moguli de provincie: means of reorganization, because of which The Deon- naţional, de mare importanţă, există omisiuni intere- mai mari. Aparent, criteriul este corect şi pare a veni baronii conduc judeţele cu telecomanda în mână tology Unique Code was adopted in 2009. and with the sate. Cât de greu sau de uşor este să se realizeze tocmai în întâmpinarea preferinţelor telespectatorilor. http://www.cotidianul.ro/moguli__de_provin- support of the society. These two should be well syn- acest lucru în cazul televiziunilor locale, în condiţiile Rămâne de aflat cum se determină ratingul în cazul cie__baronii_conducjudetele_cu telecomanda in chronized. Only politically correct, responsible and pro- concrete ale societăţii româneşti de astăzi? unor televiziuni noi sau chiar şi cum se manifestă atât mana-76881.html fessional press can earn respect. Aceste televiziuni se află prinse într-un complex de de evident o mentalitate politică deficitară; este de (4) idem Key words: Mass media, press, local press, televi- relaţii şi sunt supuse permanent unei serii de acţiuni şi imaginat care este atitudinea faţă de televiziunile lo- sion, local television, politics and press, Romania TatianaMohan-Guzijan

Tatiana Mohan-Guzijan

Mass-media – Propagandă şi dezinformare Consideraţii generale asupra propagandei

Astăzi termenul pare să aibă o nuanţă mai mult adverse ce încearcă să-şi câştige prin propagandă negativă: „Propaganda este încercarea deliberată şi cât mai mulţi adepţi. Succesul depinde de plauzibili- sistematică de a forma percepţii, de a manipula cog- tatea sloganurilor lansate spre auditoriu şi de pre- niţii şi de a direcţiona comportamentul pentru obţi- zentarea cât mai în „negru” a poziţiei adverse. nerea unui răspuns care corespunde intereselor pro- „Este necesar să faci să pătrundă fiecare frază în spi- pagandistului” (Jowette & O’Donnell, în Alina Mun- ritul maselor prin forţa repetiţiilor şi a simplificării. Ceea giu, 1995, p. 203). ce li se prezintă ca fiind bun trebuie să strălucească Propaganda este o manifestare a secolului XX, o ca aurul; ceea ce li se prezintă ca fiind rău trebuie să manifestare a „erei mulţimilor”, după cum spunea fie negru ca abanosul” (în Alina Mungiu, 1995, p. 64). Serge Moscovici. Ea se dezvoltă într-un climat social Punerea într-o „lumină proastă” a adversarului se conflictual în care oamenii simt nevoia unei alterna- face cel mai adesea utilizând expresii negative. Reu- tive, a unei schimbări în mai bine. şita propagandei constă, de asemenea, în capacita-

Propaganda ca sistem îndeplineşte o dublă func- tea acesteia de a forma o atitudine latentă. Mesajul 19

18 ţie: de reglare şi de organizare. Prin funcţia de reglare pe care emiţătorul, în cazul nostru propagandistul, îl determină formarea şi consolidarea identităţii gru- transmite receptorului, determină în subconştientul pului. A doua funcţie, cea de organizare, se referă la acestuia din urmă o schimbare de atitudine. Primul poziţia pe care propaganda o adoptă faţă de adver- pas pe care propagandistul îl face pentru a obţine sar, faţă de ideologia pe care o combate. De regulă, acest rezultat este trezirea interesului receptorilor ceea ce prezintă propagatorii unei anumite ideologii faţă de chestiunea pe care o pune în discuţie. ca fiind pozitiv, cei din tabăra adversă consideră ca Strategia pe care o pune în aplicare diferă în func- fiind negativ. Apare, astfel, o diferenţiere socială ca ţie de natura propagandei, de problema pusă în dis- rezultat al propagandei susţinute de anumite gru- cuţie şi de publicul căruia îi este adresat mesajul. Ur- puri de interese. mează apoi „bombardarea” receptorilor cu noi infor- Reuşita propagandei se datorează în mare măsu- maţii şi idei şi insistarea asupra unei anumite zone a ră mesajului pe care acesta îl transmite. Mesaj de informaţiei, cea mai apropiată de natura atitudinii propagandă poate fi considerat orice mesaj care re- care se intenţionează a fi schimbată. prezintă poziţia distinctă a unui grup social, orice În funcţie de cele două componente pe care le mesaj care condamnă, denigrează, desconsideră un comportă atitudinea – raţională şi afectivă – putem alt grup social. Grupul luat în vedere şi interesele vorbi de propagandă raţională şi propagandă afectivă. sale se manifestă împotriva altor grupuri şi a altor in- Propaganda raţională încearcă să convingă cititorii terese, încât societatea pare a fi împărţită în tabere că atitudinea pe care o propune este raţională şi sună logic. Făcând apel la raţiune, această propagandă este Andersen defineşte persuasiunea ca fiind un pro- autojustificată prin preluarea integrală a principiului rate baraje, unde eram preveniţi că oamenii de la Se- mai puţin periculoasă decât cea afectivă. Propaganda ces de comunicare prin care emiţătorul caută să ob- manipulării elitiste” (Doru Pop, 2000, pag. 52). curitate trăgeau asupra intrării în spital, am ajuns şi în raţională trebuie să dispună de nişte argumente soli- ţină un anume răspuns dorit de la receptor. Despre termenul de dezinformare s-a spus că a apropierea serviciului de urgenţe, în parcajul clădirii de pentru a avea şanse de reuşită. Totuşi, cea mai Se consideră că persuasiunea este un proces în apărut în apropierea Războiului rece. Folosirea lui pe totul era perfect calm, iar populaţia aducea prăjituri periculoasă rămâne propaganda afectivă care se fo- care ambele părţi îşi satisfac interesele, spre deose- scară largă începe de prin anii 1980. La origine, ter- tinerilor soldaţi căţăraţi pe tancuri. loseşte de punctele slabe ale omului, de temerile, bire de propagandă, care urmăreşte doar interesul menul de dezinformare este legat de identificarea şi În România, medicii internişti sunt îmbrăcaţi cu dorinţele, frustrările sale pentru a crea un haos afec- uneia dintre părţi şi manipularea celeilalte. denunţarea practicilor sovietice în domeniul circula- toţii într-un fel de halat alb sau bleu. La fel la Timi- tiv în care este lansată apoi informaţia persuasivă. Propaganda exploatează frecvent interesele sau ţiei internaţionale a informaţiei. Astăzi el este utilizat şoara, medicii români, pe care mi-i imaginam debor- Propaganda prezintă deliberat doar acea infor- prejudecăţile publicului pentru a-şi îndeplini obiec- într-un sens mult mai larg. Astfel orice informaţie su- daţi de fluxul de morţi şi de răniţi, stăteau comod în maţie care poate influenţa receptorul în beneficiul tivul. pusă unei forme de cenzură sau alteia tinde să fie ţinuta lor stranie, bându-şi ceaiul la intrarea în salo- cauzei sale. Propagandistul şi mai ales cel care creea- Alina Mungiu clasifică propaganda în: considerată „dezinformare”. nul de urgenţe. Serviciul era ciudat de calm, nu se ză strategia de propagandă trebuie să fie buni cu- l. propagandă albă – sursa este redată corect, infor- Ceea ce face posibilă trecerea nestingherită a primiseră decât trei răniţi, iar medicii afirmau că sunt noscători ai psihologiei colective şi ai retoricii. Ei tre- maţiile sunt corecte, dar maniera de prezentare e acestor forme de manipulare este nevoia oamenilor stăpâni pe situaţie, în oraş, atmosfera era în acelaşi buie să aibă capacitatea de a-şi modela mesajul în tendenţioasă; de informare. S-a ajuns, în zilele noastre, datorită timp pătimaşă, încordată şi veselă. La Timişoara, funcţie de populaţia-ţintă pe care are interesul să o 2. propaganda gri – sursa poate să nu fie corect vieţii tumultoase şi ritmului tot mai rapid al vieţii, la unde mi-am petrecut toată ziua de 23 decembrie şi convingă şi o consideră mai vulnerabilă. identificată, iar acurateţea informaţiei e nesigură. acceptarea tuturor informaţiilor, fie verificate total, unde mai mulţi ziarişti au căzut sub gloanţe anoni- Într-o perspectivă mai largă, reuşita propagandei E utilizată pentru justificarea unor acţiuni impo- fie parţial, fie chiar deloc. „Informaţia, chiar imper- me, n-am văzut niciun măcel. Nici măcel, nici grăma- este facilitată şi de marile schimbări ale modernităţii, pulare; fectă, este absolut vitală pen- dă de morţi sau răniţi, nici spitale supraaglomerate... de marile frământări sociale, în urma acestor schim- 3. propaganda neagră – sursa atribuită e falsă, con- tru toată societatea umană: am fost acolo şi n-am văzut nimic: să-mi fie ruşine. bări a rezultat un segment de masă sensibil la încer- ţinutul cuprinde minciuni, invenţii (p. 17). este sângele care oferă corpu- Pentru că, iată, sosind la Bucureşti a doua zi, şi mai cări de manipulare, uşor de influenţat, Studierea propagandei trebuie să vizeze, după lui oxigenul necesar vieţii.” mult încă, întorcându-mă în Belgia, toată lumea incapabil de a-şi găsi propria identitate, dornic să Jowette & O’Donnell, următoarele zece obiective: Despre războiul din Golf se ştie că 84% de per- ştia mult mai multe decât mine despre acest se alăture unei identităţi de grup, colective. identificarea ideologiei şi scopul campaniei propa- soane au fost manipulate. Ştim că presa nu se folo- subiect. Nimeni nu ignora nimic în legătură Construcţia stilistică a mesajului propagandistic se gandistice; contextul în care apare propaganda; seşte de asemenea metode, evident din ceea ce am cu acele corpuri torturate în mod bazează în principal pe repetiţie, care creează o stare identificarea propagandistului; structura organizaţi- aflat/învăţat, şi cu toate acestea mai mult de trei sute înfiorător, cu acele sute de tru- de oboseală mintală propice pentru anularea voinţei ei propagandistice; populaţia-ţintă; tehnicile utiliză- de jurnalişti interogaţi pentru articole din L’Express şi puri aliniate, cu acele spitale in- propagandistului care devine un robot cu funcţia de a rii în mass-media; tehnicile folosite pentru amplifica- Reporters sans frontières în perioada 4-10 februarie vadate: doar televiziunea arătase tot, explicase tot! Şi transmite mesajul în mod mecanic, fără a mai fi capa- rea efectului; reacţiile publicului; contrapropaganda, 1991 au afirmat că lucrul acesta se face. Exemplul nu dacă le-a arătat televiziunea, însemna că este adevă- bil să descifreze sensul cuvintelor. Pentru claritatea dacă există; efecte şi evaluare. se află nici mai aproape, nici mai departe de „ogra- rat. Toate acestea deveneau adevărate. Şi atunci eu, mesajului sunt folosite stereotipurile, simplificările. Termenul de propagandă a cunoscut de-a lungul da” noastră, adică în România. care nu văzusem nimic la Timişoara, am preferat să nu Grupul organizat care este în spatele propagan- timpului mai multe semnificaţii. La început, el era fo- Gerard de Selys citează ceea ce a scris în articolul mai spun nimic...” (Gerard de Selys, 1997, pag. 57-58).

dei indică receptorilor o anumită conduită în confor- losit ca mijloc de răspândire a dogmelor Bisericii Ca- ei Colette Braeckman, N-am văzut nimic la Timişoara, Iată un exemplu cât se poate de clar că în presă 21

20 mitate cu interesele grupului, le explică latura socia- tolice: „pentru propagarea credinţei” (de propaganda apărut în 27/28 ianuarie 1990, în publicaţia Le Soir. secretul apare şi este extrem de gustat. Necazul e în lă a lumii, le răspunde la întrebări şi le dă argumente fide), noţiune introdusă de Papa Grigore al XV, iar ul- „În această sâmbătă de 23 decembrie, 24 de ore acest caz că secretul era pentru francezi o minciună. pentru discuţii. terior, odată cu Revoluţia franceză, a înglobat şi noţi- după răsturnarea dictatorului, ploaia strivea deasupra Deci toate acele imagini pe care televiziunea le Agenţii propagandei sunt mereu activi. Rolul lor unea de difuzare a ideilor politice. Timişoarei fumul incendiilor. De la imobilele din cen- rula întruna cu mii de cadavre ce fuseseră torturate este de a face cunoscute ideile grupului şi de a câştiga Acest termen a început să fie folosit cu valoare trul oraşului, în jurul hotelului Continental, porneau în cele mai cumplite moduri cu putinţă erau nimic noi adepţi. Pentru realizarea acestui obiectiv ei trebu- negativă, de cele mai multe ori fiind asociat cu min- detunături, în rafale scurte şi furioase. Tancurile arma- altceva decât o minciună. Despre toate acele aspec- ie să aibă o activitate intensă: să lipească cât mai mul- ciuna, manipularea, războiul psihologic sau domina- tei, cu drapelul găurit se învârteau în jurul baricadelor, te pe care televiziunea le confirma ştim astăzi că te afişe, să distribuie broşuri şi pliante de popularizare, rea ideologică. în fiece moment blindatele scuipau foc, dar aceste sunt lucruri false. Nici arabi, nici terorişti ce spintecau să-şi perfecţioneze arta oratoriei şi cea a persuasiunii, Încetul cu încetul el a început să descrie acţiunea deflagraţii erau mai degrabă liniştitoare şi mulţimea le femeile însărcinate, nici ape otrăvite, nici alte aseme- să fie mereu prezentabili, amabili şi chiar curtenitori. de a convinge opinia publică de a susţine un anumit saluta prin strigăte de bucurie. Fiecare persoană întâl- nea cruzimi. Toate acestea au avut un impact puter- Toate acestea presupun ore întregi de muncă, multă partid sau grup folosind pentru aceasta toate mijloa- nită îmi vorbea despre morţi, despre răniţi. Pe măsură nic asupra telespectatorilor, asupra celor care încer- perseverenţă şi răbdare şi mai presus de toate, pre- cele de convingere disponibile. La începutul anilor ce avansam spre centrul oraşului, persoanele care for- cau să fie la curent cu tot ceea ce se petrecea la Timi- zenţa unei motivaţii foarte puternice. Astfel, „crucile ‘30, termenul primeşte o nouă dimensiune. „Într-un mau baraje şi cercetau totul cu o ardoare multiplicată, şoara, atât români, cât şi străini. „Am văzut la televi- împrăştiate pe drumurile lumii creştine aminteau că- mediu saturat informaţional, propaganda îşi propune sporeau povestirile de groază, vorbeau de masacre, zor toate aceste orori, povesteşte un martor, în timp lătorilor şi trecătorilor că trăiau într-o lume creştină”. dezinformarea, inducerea unor „viruşi” interpretativi de măceluri; nimeni n-a vrut însă să mă conducă la ce mă pregăteam pentru Revelion; eram în mod Insistenţa cu care propaganda revine asupra unor în ansamblul organismului informaţional. Preluând ele. Un singur student la medicină a acceptat să mă practic obligat să fac ceva.” probleme are ca scop consolidarea unor atitudini schematismul fix al dualismului bine/rău, noi/voi, sau/ conducă la cel mai mare spital al oraşului, unde erau Alain Woodrow spune că spre deosebire de presa deja formate, confirmarea alegerii deja pronunţate. sau, propaganda (electronică sau tradiţională) devine aduşi răniţii la urgenţă. După ce am trecut prin adevă- scrisă, televiziunea constă în imagini insolente şi mai mult pervertite de bani. Astfel că toate tipurile de gică urmărită. Doru Pop clasifică şi dezvoltă aceste ti- Alţii sunt de părere că presa este manipulată de nii, evenimentele) al jurnaliştilor. El poate să-şi urmă- media, sub imperiul imaginii, se lasă încetul cu înce- puri de propagandă: „O structură propagandistică se propagandă, indiferent dacă este a propriului nostru rească propriile interese în slujba cărora să pună teh- tul distrase de la scopul lor principal – a informa – orientează spre agitaţie, iar cealaltă spre integrare. guvern sau vine din afară. Ei acuză presa că este in- nicile de propagandă, iar poziţia partinică să fie doar pentru a deveni la rândul lor manipulatoare. Asemenea magiei medievale, există o propagandă fluenţată de interese diverse, adesea prin propagan- senzaţia pe care vor să o sugereze cercurilor de pute- Propaganda aşa cum ne este nouă cunoscută nu „albă”, ce identifică sursa şi mesajul, care se transmite dă şi relaţii publice. Astfel se poate concluziona că re pentru a obţine ceva. Cu alte cuvinte, e posibil ca, a apărut în urma unui regim autoritar, dictatorial, ci şi se receptează cu conştiinţa clară a distincţiei dintre presa este manipulată şi devine un transmiţător de propaganda aplicată în televiziuni să nu fie îndrepta- este un produs direct al democraţiei, tocmai pentru noi (cei buni) şi ei (cei răi) şi poate fi atribuită ambelor propagandă fără să-şi dea seama. tă spre telespectatorii obişnuiţi, ci spre anumite cen- că ea vine să dezinformeze, deci se instalează într-un regimuri politice, celui democratic şi celui autoritar/ Cei mai duri afirmă că presa, în funcţie de intere- tre de putere (politică, economică sau socială), a că- mediu liber, necontrolat. Jacques Ellul a subliniat totalitar” (Doru Pop, 2000, pag.9). Ea utilizează infor- se, transmite în mod conştient mesaje cuprinse în ror atitudine faţă de mass-media trebuie modificată. faptul că propaganda este legată de o dublă conşti- maţii oficiale: noutăţi culturale şi artistice, biografia propaganda politică sau comercială a altor surse, ba Trebuie să reţinem că, cu cât o televiziune este entizare: de conştientizarea eficacităţii anumitor me- unor personalităţi publice. „Propaganda „neagră” îşi mai mult, că le combină cu o propagandă proprie ce mai vizibil reticentă la propaganda recunoscută de tode şi tehnici de influenţare, precum şi de conştien- propune să răspândească şi să genereze informaţii fal- urmăreşte atingerea unor obiective materiale. toată lumea, cu atât ea va fi mai eficientă în promo- tizarea importanţei psihologiei în politică. La origi- se, să modifice realitatea şi este orientată spre denatura- „Cei care folosesc cu uşurinţă termenul de propa- varea propriilor interese (de multe ori de neînţeles nea propagandei moderne se găsesc teorii şi studii rea adevărului, spre contorsionarea realităţii” (Doru gandă pentru a examina şi a evalua mass-media ro- pentru telespectatori) prin tehnicile propagandisti- în ştiinţele umane şi sociale: Psihologia profunzimilor Pop, 2000, pag. 9). Ea foloseşte elemente false în con- mânească trebuie să accepte una din următoarele ce” (Radu Herjeu, 2000, pag. 168). şi teoriile inconştientului, Eseu de psihanaliză, Violul struirea mesajelor. Se citează surse din cadrul unor două păreri: sau media este manipulată de influenţe Sunt multe moduri în care un jurnalist poate face mulţimilor prin propaganda politică, în studiul său, Vi- instituţii sau persoane particulare fără nume, care nu externe şi este astfel nesigur, sau este populată de propagandă. De la alegerea informaţiilor pentru dife- olul mulţimilor prin porpagandă, Tchakhotine se pot fi identificate de public. De multe ori efectul lor oameni care participă deliberat la inducerea în eroa- rite materiale, la folosirea citatelor, toate sunt utilizate, opreşte asupra psihologiei mulţimii şi a societăţii este de a susţine zvonurile care circulă. Ele vin în în- re, într-un astfel de sistem, media înseamnă soldaţi şi asta pentru că se urmăreşte interesul personal. Iată moderne. Ceea ce rezultă în urma studiului său este tâmpinarea celui care este preocupat de o problemă conştienţi sau inconştienţi în războiul de propagan- ceea ce spunea specialistul T.H.Qualter în legătură cu că indivizii sunt o pradă facilă pentru mass-media: ei care s-a discutat mult în cercul lui de cunoscuţi. Cu dă” (Radu Herjeu, 2000, pag. 160). Înainte de 1989 propaganda: „orice îndoială că emisiunile de ştiri au o sunt imediat mobilizaţi pentru că au pierdut cadrul cât apropierea de ceea ce individul vrea să audă este putem vorbi într-adevăr de acest lucru. Media era o semnificaţie propagandistică poate fi curmată prin obişnuit de referinţă. Astfel, societăţile au la dispozi- mai mare, cu atât mesajul are şanse mari să fie accep- parte a guvernului şi avea funcţie de propagandă. compararea modului în care mai multe televiziuni re- ţie tehnici perfecte de manipulare pe care pot să la tat. „În timpul transmiterii Revoluţiei Române la tele- După căderea comunismului ea a fost abandonată. acţionează la o întâmplare. Fiecare redacţie va decide folosească cu succes, atâta timp cât şi indivizii pre- vizor, s-a folosit o propagandă neagră colosală: surse Apărătorii mass-media susţin că presa există pentru cât de importantă este întâmplarea — decizie care zintă o rezistenţă redusă la ele. care anunţau contaminarea apei cu substanţe otrăvi- a comunica, cu publicul, în numele său sau în nume- va fi apoi reflectată în locul pe care îl va ocupa ştirea Un cercetător spunea că resursele de manipulare toare, apariţia teroriştilor din diferite zone, apropie- le proprietarilor şi directorilor săi. Ei sunt conduşi de în desfăşurarea jurnalelor, lungimea sa sau numărul prin mass-media sunt nelimitate. Astfel, el distinge rea unor trupe ostile de capitală sau de puncte cen- standarde internaţionale de jurnalism sau de pre- ştirilor conexe” (Radu Herjeu, 2000, pag. 166). cinci reguli: trale ale desfăşurării evenimentelor. Starea psihică a zenţa masivă a divertismentului în mass-media, Dar jurnaliştii nu sunt singurii care participă la - Regula simplificării şi a inamicului unic: cuvântul mulţimii era de aşa natură încât nu permitea analiza Chiar dacă este oficios de necritică a guvernului, al propagandă. Toţi o facem. Chiar şi savanţii fac acest de ordine şi sloganul sunt instrumentele privilegi- elementelor pentru a stabili cu exactitate veridicita- unei afaceri, biserici sau altei entităţi, media rămâne lucru, deşi ei afirmă că sunt în căutarea imparţială a

ate ale propagandei,ele permit exprimarea unei tea informaţiilor, încă nu s-a aflat în slujba cui a fost un instrument de comunicare în masă, dar nu mai adevărului. Asta deoarece când îşi prezintă ideile, în- 23

22 idei în aparenţă clară şi evidentă. folosită acea propagandă sau dacă nu cumva a fost este independentă. În timpul Războiului rece, un ziar totdeauna vor face apel la părerile celor care le sunt - Regula măririi şi desfigurării: regula filtrării, unde o suită de coincidenţe cauzate de simpla isterie co- finanţat de CIA sau KGB era privit de ziariştii din în- aliaţi şi niciodată la cei care le sunt adversari. sunt eliminate toate informaţiile ce pot dăuna ide- lectivă” (Radu Herjeu, 2000, pag. 159). treaga lume nu ca un ziar independent, ci ca fiind o ologiei. Unele detalii se pierd, altele se îngroşă. Între acestea se află propaganda „gri”, menită în voce suspectă şi captivă. Bibliografie - Regula orchestrării: masele trebuie să fie atât de mare parte să creeze false impresii, pornind totuşi de la o Doru Pop crede că este dificil să determinăm defi- bine ţinute sub control, aşa încât nici o altă idee oarecare identificare a surselor (Doru Pop, 2000, pag. 9). nirea termenului de propagandă din sintagma „pro- 1. Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass-media, Ed. Poli- să nu le distragă atenţia. Ea combină informaţiile adevărate cu cele false. paganda în mass-media”. Dacă el este sinonim cu rom, Iaşi, 1999 - Regula transfuziei: „nu trebuie niciodată să con- minciuni şi inducere în eroare la scară largă, atunci 2. DeFleur, Melvin, Ball-Rokeach, Sandra, Teorii ale comunicării de masă, Ed. Polirom, Iaşi, 1999 trazici mulţimea, ba din contră să o aprobi, iar Mass-media – instrumente de propagandă? putem spune că presa nu este un participant major 3. Ficeac, Bogdan, Tehnici de manipulare, Ed. Nemira, Bucureşti, apoi să te foloseşti de prejudecăţile sale”. la acest fenomen, însă dacă privim această propa- 1998 - Regula unanimităţii şi a contagiunii: trebuie ca Când vorbim de mass-media şi de propagandă gandă ca fiind convingerea deliberată a cuiva de o 4. Fromm, Erich, Frica de libertate, Ed. Teora, Bucureşti, 1998 dorinţa oamenilor de a se asemăna să fie cultiva- suntem supuşi la o mulţime de opinii. Unii specialişti anumită credinţă sau acţiune, atunci media e plină 5. Gross, Peter, Colosul cu picioare de lut, Ed. Polirom, Iaşi, 1999 tă. Asemănarea dă siguranţă. Trebuie astfel să se de propagandă. 6. Herjeu, Radu, Oglinda mişcătoare, Ed. Fundaţia România de în mass-media sunt de părere că presa este indepen- mâine, Bucureşti, 2000 inducă iluzia de unanimitate. Aşa au apărut mani- dentă şi acţionează ca un scut împotriva propagan- Este foarte interesant că cele două curente de 7. Keane, John, Mass-media şi democraţia, Ed. Institutul Euro- festaţiile sau defilările, drapeurile, insignele, uni- dei, în special a celei politice. Evident aceştia sunt, în opinii nu se exclud, ci se completează reciproc. „Un pean, Iaşi, 2001 formele, muzica şi „gimnastica revoluţionară.” mare măsură, cei ce conduc destinele organelor organ de presă poate respinge propaganda oficială, 8. McQuail, Denis, Comunicarea, ed. Institutul European, Iaşi, 1999 9. Mungiu, Alina, Românii după `89, Ed. Humanitas, Bucureşti, Propaganda însă este de mai multe feluri, iar for- mass-media. dirijată de forţe politice şi să practice o propagandă mele aceste de propagandă ţin de finalitatea ideolo- determinată de modul de a privi lumea (viaţa, oame- 1995 24 public opinion public a change for the better. situation for an alternative,conflict look where people „mass psychology”. It is in developed the being social is manifested in the 20th as century amanifestation of quotations, all interests. used for personal Propaganda Sourcesda. information of for various contents, use of mnjenje javno stanju ljuditraže gde alternativu, promenu na bolje. masa”.logije društvenom ukonfliktnom se razvija Ona ganda se ispoljava u20 veku kao manifestacija „psiho trebe citata, sve se koriste radi ličnog interesa. Propa izvoragandu. Od informacija, za različite upo sadržaje, 12. 11. 10. Selys, Gerard, Gerard, Selys, Gheorghe,Schwartz, Pop, Doru, Keywords ways areThere different journalist uses propagan reči Ključne Postoje različiti načini nakoji novinar koristi propa 1997 2001 Iaşi, 2000 Iaşi, Media Media – propaganda and disinformation Mediji – propaganda idezinformacija –propaganda Mediji Mass media şi politica, şi politica, media Mass : media, propaganda, misinformation, propaganda, : media, Minciuni mass-media, mass-media, Minciuni : mediji, propaganda, dezinformacija,: mediji, propaganda, Politica şi presa, şi presa, Politica Summary Rezime ed. Institutul European, European, Institutul ed. ed. Scripta, Bucureşti, Bucureşti, Scripta, ed. ed. Institutul European, - - - - - pentru a spune poporului că dânsul „co că să adecis poporului aspune pentru televiziune de sale mare succes, la posturile aapărut anul 1994, de un Berlusconi, întreprizător Silvio când în adurat până Instabilitatea şiBorselino. ne Paolo Giovanni Falco precum aucare contra luptat mafiei, ucişifost cetăţeni cu judecătorii nevinovaţi, laolaltă şi Milano: Palermo au răsune în Roma, au să început şi slăbiciunea bombele statului afolosit timp, mafia acelaşi În şi miniştri ajungă la premieri. şi la deputaţi, să în fine, oraşelor, primarii ca, pentru treprinzători, în publici, funcţionarii pe şi arestat acuzat torii i-au judecă scurtă de incredibil şi într-ogheze perioadă Puterea investi Italia. să justiţieiaînceput pentru comunismul că pericol pentru nu amai reprezentat nu au mai avut sprijinul NATO, internaţional alţărilor la putere de partidele schimbe: se cu încetulput să acest sistem aînce ziduluila Berlin, de căderii urma în ’80, anilor sfârşitul La electorale. lor şi campaniile ei pe doar finanţeze se să şi social-democraţilor) lor republicani liberalilor, socialiştilor, tin-democraţilor, la(creş putere de Acest partidelor sistem apermis obţinutla alegeri. le-a partid fiecare care pe lor numărul voturi de între în dependenţă ele, părţit-o au care îm la putere, de pe partidelor tească mită plă publice să au închirieri trebuit obţină să dorit au care întreprizătorii deja aînceput în aniicare ’80: în acest joc au politice participat şi toate că partidele sistemului corupţia a stat la că baza faptul descoperă justiţiei puterea şi economică, politică tremurat viaţa au cu afaceri Marile acuprins şi Italia. litatea politică La începutul anilor ’90 ai secolului trecut, instabi aitrecut, secolului ’90 începutul anilor La I mperiul mass „B erlusconismul - mediei al lui S ChristianEccher ” şi criza st ------te în întreaga 1, ţară:Italia 5şi Retequattro. Canale difuza au fost programe căror ale televiziune de turi trei pos şi ce cel este mai important, „Mondadori”), ziare au şi care publicat tură reviste (ca exemplu de edi de aavut case Mediaset, numeşte se astăzi care Fininvest,Fininvest, mass-mediei. intermediul prin său, imperiul construiască lui să-şi Berlusconi permis şi i-a care ’80 în cursul anilor mai multe premier ori, de afost, care Kraksi, allui Betino personal prieten unul sistemului dintre afost el vechi: stâlpii că afost – ştiut nu italian l-a poporului majoritatea acest fapt nu Berlusconi aamintit –şi companie particulară. publice ( afacerile administra şi va care are nevoie ajefui de nu –care bogat italiene, alpoliticii nou” un „om ca din întreaga fotbal de lume.s-a prezentat Berlusconi unul dintre afost cele maimoment puternice cluburi „Milan”, clubului fotbal de preşedintele care, în acel naţională. El deja afost echipa joacă când porterii su folosesc îl care pe un –este slogan Italia!” „Forţa şi din anume fotbal: singurădenumireade sportului din domeniul metafore clară numeroase şi afolosit cu încet, ovoce avorbit Berlusconi cărţi. mulţime de premier, familiaviitorului găsea iar –o ei în spatele se care pe în ofotografie spate era faţă, pa de rile atenuat i-a care ridu camerei obiectivului în faţa pus feminin unuiconi datorită ciorap mai tânăr aarătat Berlus la detalii: până totulviziune, prevăzut afost laşi an, a şi învins În la această apariţie tele la alegeri. ( Italia” „Forţa în teritoriu”:boare partidul aînfiinţat Forza Italia res publica ilvio B ) pe care l-a dirijat personal şi care, în ace în şi care, personal dirijat l-a care pe ) â ngii italiene ) ca şi când ar fi vorba despre o despre vorba ar fi şi când ) ca erlusconi -

- - -

- - - -

Christian Eccher Christian 25 Cu toate că, conform legii italiene, prin care nu se crescut şi Italia a devenit cunoscută în întreaga lume gay), economiei etc. Unicul punct de înţelegere este sistem je dozvoljavao da partije na vlasti (demohrišća­ni, permite unei persoane să ţină în puterea sa mai mult prin întreprinderile lor de familie şi de hrană, şi a rezistenţa împotriva lui Berlusconi. Stânga italiană socijalisti, liberali, republikanci i socijaldemokrate) de două posturi de televiziune, Berlusconi a reuşit, brandurilor „Made in Italy”, italienii au rămas acasă şi nu reuşeşte să propună societăţii italiene linii şi va- finansiraju samo sebe i svoje predizborne kampanje. datorită relaţiilor sale cu Kraksi, să deschidă şi al trei- au vizionat noile programe din America, pe care le-a lori noi; nu are putere să se opună „berlusconismu- Krajem osamdesetih, nakon pada berlinskog zida, taj lea program, Retequattro, care a furat frecvenţiile al- introdus Berlusconi. Individualitatea a început să fie lui”, ideologiei care determină dispariţia totală a cul- sistem se počeo urušavati: partije na vlasti više nisu tui post legal – ale postului de radio pentru a-şi pu- mai puternică decât conştiinţa colectivă, nu au mai tivarării binelui public: fructele acestei politici sunt imale međunarodnu podršku zemalja NATO-a jer tea întări semnalul de transmisie. existat poveşti şi lupte colective. Oamenii au muncit xenofobia, evaziunea fiscală, individualismul. Ceea komunizam nije više predstavljao opasnost za Italiju. În urma alegerilor din anul 1994, Berlusconi a venit ziua, iar nopţile le-au petrecut acasă, în faţa televizo- ce stânga italiană nu înţelege este faptul că nu re- Ključne reči: mediji, komunizam, italijanska levica, la conducere şi astăzi se mai găseşte în vârful condu- rului. Au început şi ei să voteze cu Forţa Italia. Stânga prezintă Berlusconi pericol pentru Italia, ci „berlusco- korupcija cerii ţării, în coaliţie cu „Alianţa Naţională” – „Alleanza a obţinut voturi doar în cercurile intelectualilor, care nismul”, ideologia pe care el a conceput-o şi a dez- nazionale”, cu foştii fascişti, care ani la rând nu au ju- nu au mai creat legătura între partide şi societăţi, în- voltat-o. Berlusconi deja este în vârstă de 73 de ani şi Summary cat niciun rol important în politica italiană şi pe care, tre cultură şi lumea de afaceri. Rolul lor l-a jucat, şi as- nu este etern. Berlusconismul va supravieţui şi se pentru prima dată, premierul i-a susţinut, când lide- tăzi îl joacă, televiziunea. Foştii comunişti nu au înţe- poate transforma într-o nouă formă a fascismului. THE MEDIA EMPIRE OF THE SILVIO BERLUSCCONI. rul lor, Gianfranco Fini şi-a depus candidatu- les că a început o epocă nouă. Dacă doreşte nu numai să fie la putere, ci să şi supra- ra de primar al Romei. Un alt consilier a Democraţii au fost confundaţi, nu vieţuiască, stânga trebuie să oprească atacurile asu- „BERLUSCCONISM“ AND THE CRISIS OF THE fost Umberto Bosi, liderul „Ligii de au înţeles cum s-a întâmplat faptul că pra lui Berlusconi din cauza prieteniilor lui cu fetele ITALIAN LEFT WING nord” – „Lega nord”, partidului xeno- un om, care nu s-a ocupat nicicând cu tinere şi să propună „berlusconismului” o alternativă fob al cărui scop era independenţa politica, a putut atât de uşor să învingă. De politică serioasă. Cum, în ce fel? Politicienii trebuie să At the beginning of the nineties in the previous cen- nordului Italiei. atunci stânga italiană suferă precum s-ar găsi se reîntoarcă în pieţe, să poarte convorbiri cu tinerii tury a political instability spread throughout Italy. Huge În cursul anilor ’90, pe Berlusconi l-au susţinut toa- într-o comă profundă. A învins de două ori la alegeri care au venituri în valoare de 500 de euro lunar şi să affairs shook the world of politics and the economy, the te starurile de televiziune cunoscute, care au lucrat (în anii 1996 şi 2006) cu Romano Prodi, însă Guver- caute soluţii în lupta împotriva şomajului, care este court revealed evidences that the corruption is placed pentru el. Contra lui au fost urmaşii partidului comu- nele au fost slabe. Italienii nu i-au retras sprijinul lui foarte mare în sudul Italiei. Să încerce să ajungă la un in the system foundation and that the political parties nist, care au fost decenii la rând în opoziţie şi care, în Berlusconi nici în ultimul timp, când au început pro- acord cu vechile şi noile generaţii pentru a se putea participated in the game that started in the eighties: anul 1990, s-au divizat şi au format două partide, De- blemele să-l cutremure pe însuşi Silvio şi înţelegerea reforma Legea privind pensiile, să lupte împotriva enerpreneurs who wanted to rent public properties had mocraţii de stânga şi Refondarea partidului comu- internaţională a Guvernului: Berlusconi s-a împriete- evaziunilor fiscale şi pentru împărţirea mai bună a to pay the bribe to the parties in the government, who nist. În timp ce au dispărut partidele care au fost la nit cu fete tinere cărora le-a asigurat post de muncă resurselor; să se propună o lege serioasă privind fe- shared proportionally the profit amongst them. That putere în cursul anilor ’80, foştii comunişti, care nu au la televiziune sau... în Parlament. Când a început deralismul care ar putea ajuta Italiei de sud, care este system allowed parties in power(demochristians, so- participat la corupţie şi care au fost în afara sistemu- adevărul să iasă la iveală, soţia lui Berlusconi i-a cerut săracă, să se dezvolte şi să nu forţeze pe cea de nord, cialists, liberals, republicans and socialdemocrats) to lui, au fost unicii care au putut să se opună lui Berlus- divorţ (cu toate că a făcut aceasta din cauza dezba- care este bogată, să plătească impozite pentru între- finance themselves and their political campaigns. At the coni, dar au făcut o greşeală mare, fatală: nu au înţe- terilor legate de marea lor avere) şi au apărut proble- ţinerea întregului stat. Este necesar ca cultura – tea- end of the eighties,after the fall of the Berlin Wall, that les că Berlusconi, datorită posturilor sale de televiziu- me cu Vaticanul (care acum are greutăţi sa-l sprijine trele, muzica, literatura – să ocupe locul poveştilor system started to break: parties in power no longer had

ne, încetul cu încetul a schimbat mentalitatea italieni- pe premier). Berlusconi a spus că el aşa se comportă goale de televiziune şi a consumului fără graniţe. an international support among the NATO members 27

26 lor. Cei de stânga au crezut că lumea pe care a cre- pentru că „italienii îl iubesc aşa cum este”. Şi are Este nevoie de un umanism nou, contemporan. for the communism was not a danger to Italy anymore. at-o Berlusconi, o lume a dansatoarelor semi-îmbră- dreptate. Berlusconi simbolizează ceea ce italienii, Traducere din limba sârbă: Loreta Birgean Key words: media, communism, Italian left wing, cate (semi-dezbrăcate), a jocurilor loteriei naţionale, mai cu seamă bărbaţii, doresc să fie: să aibă succes, corruption. în care oamenii au dobândit maşini şi sume enorme putere şi întotdeauna în apropierea femeilor. Iar Rezime de bani – şi aceasta totul doar şezând acasă -, nu vor stânga? Cum stă stânga în această perioadă? Din avea consecinţe pe planul politic. Au fost naivi şi au anul 2007 nu mai există Partidul democraţilor de MEDIJSKO CARSTVO SILVIJA BERLUSKONIJA. crezut că au hegemonie în domeniul culturii ca în stânga (DS), ci doar Partidul democratic (PD), în care precedenţii 40 de ani. În Italia, comuniştii au luptat s-au aflat foştii comunişti şi urmaşii vechii Democra- „BERLUSKONIZAM” I KRIZA ITALIJANSKE LEVICE pentru drepturile omului, drepturile femeilor, şcolari- ţii creştine (care a fost întotdeauna împărţită în două zarea gratuită datorită intelectualilor, care nu au fost părţi, una de stânga şi cealaltă de dreapta; Creştinii Početkom devedesitih godina prošlog veka politička prezenţi doar la universităţi, ci şi în fabrici; au stat de de dreapta îl susţin pe Berlusconi). La alegerile din nestabilnost je obuhvatila Italiju. Velike afere su potre- vorbă cu muncitorii, s-au conectat cu ei şi au obţinut anul 2008, Refondarea partidului comunist a dispă- sale svet politike i ekonomije, sudska vlast tada otkriva sprijinul lor. Cei de stânga nu au înţeles că, încetul cu rut şi nu a mai avut deputaţi în Parlament. Partidul da je korupcija bila u temelju sistema i da su sve politič- încetul, forma a învins toate valorile. În cursul anilor democratic, în frunte cu Franceschini, este divizat şi ke partije učestvovale u igri koja je počela već osamde- ’80, în urma anilor grei de terorism şi de luptă pentru se pare că sufletul catolic nu reuşeşte să se împace setih godina: preduzetnici koji su želeli da dobiju javne drepturi, oamenii au început să se distanţeze de poli- cu sufletul laic cu privire la temele din domeniul în- zakupe morali su da plaćaju mito partijama na vlasti, tică, nu au mai dezbătut în secţiile partidelor politice, văţământului (dacă statul trebuie să finanţeze şcolile koje su dobit delile između sebe, sračunato prema gla- fie de dreapta, fie de stânga. În timp ce economia a catolice particulare), eticii (recunoaşterea cuplurilor sovima koje je svaka partija dobila na izborima. Taj Carmina Laţcu

Carmina Laţcu

Cultura de masă şi apariţia turbo-folkului

Cultura de masă este un produs al mass-mediei, că, sărăcie şi războaie şi să o îndrepte spre atrăgătoa- iar între exemplele ale acestei culturi se numără fil- rea şi inaccesibila imagine a vieţii stelelor turbo-folk, mele populare, serialele TV şi muzica turbo-folk. Unii care apar pe micile ecrane în garderoba lor sclipitoa- critici ai culturii de masă consideră că aceasta degra- re şi luxoasă şi se plimbă în cele mai moderne şi dează individul şi distruge structura societăţii. În scumpe automobile, stârnind admiraţia şi identifica- timp ce cultura este creată de oameni simpli, în cul- rea publicului. tura de masă aceştia sunt doar consumatori ai ei. În toată această mizerie şi sărăcie, aproape de re- Cultura de masă include orice produs cultural preţu- gulă, poporul îşi exterioriza şi îşi atenua durerea prin it de un mare număr de oameni. Unii consideră cultura cântece. Îl ajutau în acest sens mediile autohtone, de masă sau cultura populară ca superficială sau chiar forţând folclorul nou-compus, care îi deturna ne- nocivă, pe când alţii, între aceştia şi unii filosofi ai cultu- mulţumirea. rii postmoderne, caută să demonstreze că ea este tot Au luat fiinţă totodată două televiziuni private,

atât de valoroasă şi valabilă precum cultura elevată. care vor emite doar turbo-folk – Palma şi TV Pink. 29 Aceasta din urmă a dezvoltat totodată şi o casă de Cum a apărut turbo-folkul discuri CITY RECORDS, a strâns o echipă de foarte ta- lentaţi şi instruiţi regizori, montori şi ton-maiştri şi Odată cu începutul destrămării RSFJ, în Serbia se şi-a construit un studio în care toate acestea sunt în- accentuează şi necesitatea omogenizării naţionale, registrate. Astăzi foarte multe canale RTV difuzează astfel că în diverse segmente ale societăţii sunt cău- turbo-folk. tate fenomenele tipic sârbeşti, care să contribuie la În legătură cu această temă, sociologul Ivana consolidarea identităţii naţionale. Kronja oferă o interpretare a fenomenului de pe po- Direcţia muzicală care a apărut în anii optzeci ziţia studiilor culturologice marxiste, în care arată că odată cu promotorul ei Lepa Brena, şi care în anii no- în turbo-folk se intersectează diverse stiluri subcul- uăzeci şi-a atins culminaţia, a fost denumită turbo- turale (rock, punk, machiajul, djiberi), dar că prin in- folk. Apărută în perioada crizei economice, când po- termediul acestuia sunt demolate valorile sociale de porul avea nevoie de pâine şi jocuri, a devenit foarte bază (familia patriarhală, morala oficială). repede muzica dominantă pe aceste spaţii, margina- Ivan Čolović se încadrează în grupul intelectuali- lizând rockul. Denumirea de turbo-folk a născocit-o lor care au susţinut dreptul poporului de a se „bucu- cântăreţul Rambo Amadeus. ra” de toate aceste produse în felul în care se bucură Glamouros conceput, acest proiect muzical naţio- de produse asemănătoare semenii lor din ţările libe- nal trebuia să distragă atenţia populaţiei de la politi- re. Inclusiv în lucrarea sa de doctorat el apără în pri- 30 baţi, destinat celei mai tinere populaţii: superficial, celeimaibaţi, tinerepopulaţii:superficial, destinat secundar, introdus băr A mai un fost model, pentru şi viril. periculos fie să pretinde se bărbatului partea Din în turbo-folk. stilului masculin-feminin privinţa cotidianulţie pentru necruţător. compensa cultural adevenit de un fel acest model Cu glamour, falsul lor şi interpreţii turbo-folk. nogen crimi cu un trecut oameni businessmaninoii sârbi, lor comportamentul prin edificat l-au care pe lori sistem va unde nou instaurat afost acest În fel pe. scum sub hainele tie aconturului revolver de purtat aur,de şi chiar suges scumpe discreta automobilele sclipitoare, lanţuri bunde, garderoba brăcăminte sau suntcomponente mărcilecunoscute îm de mondial lui Elementele caracteristică. oiconografie ţit de şile alte arte. şi în alte muzica şigenuri obşte. Ca cum nu ar exista înde şi cultură este populistă reprezintă la noi care cu turbo-folkul, relaţionat este doar cede kitschul neclar dar rămâne incultura, şi stimulează reprezintă şi că kitsch este acesta că cu turbo-folkul: în legătură din cultură etc. al cadrelor control cenzurăfinanciară, de tot modalităţi de felul prin artei, asupra mare influenţă are ofoarte politica Dar că asupra politicii. chiar sau nulămică influenţă are oprea implicit kitschul, Considerteren. arta, că realitate şi pe apriga de palme” am pe sânge pahare, dintre „sparg legătura monstrând de la război, aţâţă că interpreţii populari pe aceste spaţii, pe acuzându-i desfăcea” care şiregim, fostul populară „făcea şi dintre muzica legăturile explicând rieră regiune. din ţărilor împotriva purtat special război ca declarată fie să respectivă ajuns direcţia chiar acoloca până S-a şi ucidea. viola chefuia, se în care epoci unei adevenitkul simbolul Totul Turbo-fol terenul politicii. pe transferat afost viitoare. generaţiile cu trăieşte, în care cumunicarea înaintaşii cu mediul şi co realizeze să cale această şi pe trist, fie să ele, de bucure se să neelitiste, sale artefactele produce a-şi alomului obişnuit de dreptul democratic mul rând Ivana Kronja şi Đurković Miloš Kronja Ivana sunt acord de în înso este Stilul turbo-folk şi viaţă stilulmuzical de sunt cele mai multe stereotipuri de puse ori Două ca au făcut mulţi de intelectuali Destul studii. numeroase scrise au fost turbo-folk Despre Stilul turbo-folk ------­ ------olenţă, manipulare, nonvaloare, intoleranţă, egoism egoism intoleranţă, nonvaloare, manipulare, olenţă, atinerilor. situaţiei vi multă sociale pra prezentă Este asupra psihicului devastator şi asu arelucru un efect şi acest în medii absentă deseori este etica nemorale, multe şi fenomene produc prezintă transmit, Mediile tăţilor, în societate. intereselor, şi valorilor direcţiilor posibilităţilor, astării, imagine ofalsă necesi creează şi turbo-folkul Mas-media societăţii. în cadrul morală şi introducere în ceeace morale prestaţia este melor cu –banii orice preţ. sârboaică otânără vrea cel ce mai bine ilustrează banii” „Banii, tul Modelsica şi clasicei prostituate. sponsorizatei Spo modelul pe sunt Femeile desenate şi statut. sului la glorie rapid iluzia acce oferă le televiziunea tinere, cărora cădere cu pre un uluitor de mareurmat număr femei de de este acesta criză, înde aceste mai bun care vremuri identifi de la televiziuni,unui iar înmodel absenţa constant este plasată Această modă în media. femeii a ajunge laprostitualizare oîngrijorătoare se morale normelor vârşit”. şi dezagregării sărăciei Datorită mai „desă cât unui aspect obţinerii în scopul modei, chip, un hit pe al ca chirurgie plastică de tervenţiilor (1999-2000), in din silicon sânii adaugă se şi efectele mileniului la chiar finele sclipitoare. Acestui aspect, şimintei agiuvaerelor, scumpe amini-completurilor aîncălţă creatori modă, lade celebri de mentaţiei strâmte, avesti agarderobei torul ţinutei seară, de la cel sunt mai mare preţ folk, interpretele parteneră „vampă”. de lor ca oalege care Pentru pe femeia aspectul de la idolatrizare până fascinat te, lase se să par altă „consumate” de pe sau, către acesta de a fi la businessmanfolosesc Femeile noul sârb. mai des, cel sau, ce indiferent El căi. infractor este obţinuţi pe constituie banii, centrală îl şi sistemul luivalori de lui conduce Preocuparea şi maşinirapide. scumpe macho, este care în turbo-folk bărbat dominant de Tipul mode. ultimei conform şi îmbrăcat feminizat Turbo-folkul are nor omare înrâurire în formarea status-simbol, în absenţa bărbatului, cu aju bărbatului, în absenţa status-simbol, – în care admiră propria putere şi putere influenţă. propria admiră – în care Influenţa turbo-folkului asupra asupra turbo-folkului Influenţa nie se află, sau să reprezinte un potenţial să sau află, nie se me statutul bărbatului în a cărui compa în acărui bărbatului statutul me o marfă de dorit. Prin aspectul ei eatre ei Prin aspectul dorit. de o marfă bat. Atractivitatea ei trebuie să confir să trebuie ei Atractivitatea bat. băr tulbure pe şi atragă să-l să-l buie Femeia este în turbo-folk un obiect şi un obiect Femeia în este turbo-folk moralităţii tinerilor ------muzika srednjihmedju godina. dokasnih 90-ih iz drustvenu dublju dimenziju dobija uperiodu bo-folk bave koja cilja na primitivne instikte svoje publike, tur u pocetku tretiran kao nekululturna benigna vrsta za biji tokom ranih devedesetih prošlog godina veka. Iako 2001. 26 9. „Politika”, februar, pag. Đurković, Miša ukusa, kultura –Pluralnost Gance J. Herbert iidentitet, Kultura 2006. sudbina”, Beograd, kao „Kič Petrović, Sreten Beograd, vek, XX Biblioteka književnost”, „Divlja Čolović, Ivan Beograd,2001. sjaj”, Tehnokratija, „Smrtonosni Kronja, Ivana mass media. ceeace este propagă asta azi, vinde se mai provocator. cât asta caută, se fii să buie Asta tre masă, vreo pe aşa dansezi şi să undeva dezbraci te să posibilităţi, trebuie, după detaşat, fii să trebuie Trebuie simpatic, tânăr, fii fii să să portant. trebuie im prea lucru nici vreun inteligent, prea faci nici să fii să nu trebuie oproblemă, nicilucru nu reprezintă lor, înacest orice chip, azi în Iar ziua de cu orice preţ. titlu de aziare pagina ajungă pe să îmbogăţească, dintre se Fiecare aceştia tinerii să doreşte limpezi. ţeluri suntde cărui poate ale se cât total hedonistă, tineri. acelor şi opacificare omanipulare ceeace reprezintă la chefuri, mergeau iar noaptea nuziua dormeau care aulucru rii de nopţi”, pe dăm zilele tine că reiese „Ne vers unde de avuţi şi oameni influenţi. devin care dar un avut şi moştenit, noştinţe, fără educaţie fără cu fără nicăieri, de vin care ascensiunea oameni unor privesc timp cât atâta şi responsabilităţii, solidarităţii adevărate, a muncii, avalorilor aimportanţei imagine şi la adolescenţi copii, nu care au o îndeosebi tineri, Toate la cei acestea şi nesiguranţă induc neîncredere la tineri. morale şi apoziţiilor morale marea normelor şifor ce determina în ceeacemediile poate prezintă Ključne reči Ključne Turbo muzicki folkpopularni je podžanrnastao uSr 1974. 2000. într-o un trend societate Turbo-folkul reprezintă mult cântatul caracteristic de poate se cât Este Masovna kultura i pojava turbo-folka ipojava kultura Masovna : turbo-folk, masovna kultura,: turbo-folk, mediji, Bibliografie Rezime ------to late 90’s. social dimension the from deeper in the period the primitive instinctsgets his of audience, turbo-folk as primitive abenign entertainment of kind that targets Serbia during the nineties. early Although initially treated Mass Culture and the Appearance of Turbo-Folk of Appearance the and Culture Mass Key-words Turbo-folk ismusic apopular genre originated from : turbo-folk, mass culture, music,: turbo-folk, media Summary

middle 31 32 un număr fix de monede – mo ceea ce reformă la ducea 324 libră, –dintr-o lor,ţii şi avalorii deci g, trebuia bătut agreută ooscilaţie la ducea monedelor Uzura as. bronz, 2 1994, române, todoxe p.104, s.v. or bisericii al misiune şi de biblic Institutului Ed. cureşti, Prof. Preot Dr. Bria, Ion Atot care puternic Domnul susţine înviaţă toată creaţia Sabaoth”, lb. „Adonai ebr., înseamnă care termenul vânt la Niceea 1 Pantocrator lui imaginea Iisus allumii ca întregi, la fel absolut, stăpân acum –ca –şiîmpăratului, receptat prezentat şi figurii precum religioase, în simboluri abundau care compoziţionale, aplicate scenelor rea iconografii noii adopta prin îmbogăţindu-se monede pe de zentările creştinismul, în formare, religioase repre ideologiei utilitatea răspândirii şi în facilitarea monstrându-şi Antichitatea În eade Târzie,gendei. acrescut, rolulei inscripţiile le descifra cesibilă nu şi care ştiau celor a-i ofăcea ei ac iar imagistica re provincieaImperiului, ajungea în fieca producţie, relaţiilor de indispensabil un obiect era imperial: propagandistic instrument de periul Roman, cunoscând însă şi reforme monetare şi însă reforme cunoscând Roman, periul s-a menţinut în totRepublicii adurat timpulcât Im Un triplu sistem monetar –aur, denarius; aureus; argint, monetar sistem Un triplu „Atotţiitor” în lb. gr., termen folosit în textul textul în lb. în folosit gr., termen „Atotţiitor” MONEDELE. MONEDELE. funcţia În antichitateaîndeplinea moneda romană, MASS MEDIA , anul 325, anul d.Hr. 1 din toate reprezentările artistice. din toate reprezentările Sistemul monetar stabilit la sfârşitul la sfârşitul stabilit Sistemul monetar Dicţionar de teologie ortodoxă teologie de Dicţionar Septuaginta * AVANT LETTRE LA PANTOCRATOR a tradus cu acest cu acest cu atradus Crezului de de Crezului Ioana-Iulia Olaru Ioana-Iulia , Bu .

Cf. - - - 2 - - . ------romane, Hr.î. Cf. Hannestad, Niels 281-72 din Pirus lui războaielor prilejul cu greci, după ani 3 1982, p.124-25 stantin cel Mare Iliescu, Octavian Barnea, Ion in Iliescu, Cf. Octavian perioade. diferite între şi socială economică stabilitatea şi in precum imperiale, tezaurele din monetizabilă gint ar şi aur de de cantităţii variaţiile fiind factori alţi netară, geau la invocarea mai maipuţin mult sau strămoşilor monentar, la cel de imaginar, ce recur la reprezentări din Forul–, roman şi portretului parcursul precum Rostra pe Senat de aacestuia aşezată tuia ecvestră reversul exemplu – de unui aureus allui Sulla, cu sta evenimentelor la cele ale curente Romei, din trecutul narative povesteau şi care ne ascenelor evenimente roma zeităţilor la apariţia de reprezentări, de parcurs indicaţiileîmpăratului. cu stricteţe tau respec care artiştii de realizate preluauefigiile periu din Im monetăriile că legendelor. Şi pentru aceasta reprezentărilor, inscripţiile lângă pe ticii iconografiei simbolis intermediul prin politice riului, amesajelor Impe ale colţurile îndepărtate mai cele în vehiculare, aici, unuloară dintre cele mai propice mijloace de prima devenind pentru ele proprie, artistică valoare cu turnate bătute, sau adevărate opere erau nedele, mo că faptul numiră ne romană, în lumea prezent că grea tradiţia auEmisiunile la romane bază monetare : MONEDA ANTIC Roma a început să bată monede proprii abia la 25 de de 25 la abia proprii monede bată să aînceput Roma 3 Sfârşitul Republicii. Sec. I î.Hr. ilustrează drumul drumul Iî.Hr. ilustrează Sec. Republicii. Sfârşitul , dar, interesul mereu propagandistic fiind ştiut vol.I, Bucureşti, Ed. Meridiane, 1989, Meridiane, Ed. Bucureşti, p. 24 vol.I, , Bucureşti, Ed. Ştiinţifică şi enciclopedică, şi enciclopedică, Ştiinţifică Ed. , Bucureşti,

Monumentele publice ale artei artei ale publice Monumentele Ă ROMAN Ă Con ------6 5 1991, Meridiane, Ed. cureşti, p. 270 4 ierarhice, narativism, de dar şi capacitate perspectivei utilizarea asemenea, de şi dovedesc, omagiale telor monumen acestea sunt basoreliefurile cele regăsite pe nici acum excepţii,deşi, cu unele nu chipurile sunt redate din faţă cea aglipticii, oficiale, acum eacorespunde statuarei mai mult de legată era monedelor rior, portretistica Pompeius anul 38 î.Hr. allui Sextus din denarului cendenţei cum în este cazul divine, des asprijini navală, ideea obătălie pentru revers, pe iar lui cu tridentul Neptun, tatălui, avers aportretului pe amplasarea precum la exemple Republicii, oada dintre aceştia, allor, concordia ademonstra pentru câte un portret î.Hr. un feţe aureus din 40-39 având ambele chiar pe deja Antonius cum fac aşa Octavian, cel sau propriu, urmaşului cu împreună portretului cel alamplasării aurea accentuare de exacerbat fapt apreamăririi, d.Hr., din 44 denar un fiind exemplu stat, de emise monedele chip pe propriul pune a-şi dreptul de la Senat de obţine esar Ca republicană, –ieşindface pasuldin regula decisiv î.Hr. înse anul realist: 44 la portretul apoi îndepărtaţi, Gramatopol, Gramatopol, Hannestad, Niels Gramatopol, Mihai Perioada imperială. Sec. I – al III-lea d.Hr. ante Dacă I–alIII-lea Sec. imperială. Perioada jupiteriană. Un procedeu comun este jupiteriană. ulterior Un procedeu 6 . În ceea ce priveşte scenele compoziţionale, ceeacecompoziţionale, . În priveştescenele op. cit.op. il. 2 il. op. cit.op. . Glorificarea ajungea, încă în peri încă ajungea, . Glorificarea il. 1 il. Artele miniaturale înantichitateArtele , p. 272 4 . Desigur, de în scopul aceasta , vol. I, p. 42-43 I, , vol. il. 2 il. 1 5 . corona corona , Bu ------10 istorie aBizanţului şi comerţul. finanţele şi aînlesnit curentă monedă au devenit –care lb. lat. dus, lb. gr., –nomisma, aur soli din monede abătut stantin 9 8 7 numărul reprezen cea diminuează alui Se Hercule. pe înlocuind-o împăratului, a protectoare divinitate Maximianus Constantin, lui anul Din 310preţioase. socrului d.Hr., moartea după cu pietre ce, decorată aur de sau simplă opanglică spre cer, elenisti diademei modelul instaura şiva se în cu privirea idealizat, este rea lui Licinius, portretul înfrânge după însă cu coroana ori radiantă, trarhic, Constantin te în stil cel realist, la este început Mare cu coroana raze. de reprezentat iar este Aurelian, Invictus, instituiecultul care lui Sol androgină, sau masculină,feminină subîn el formă manifestându-se divin lui, elementul perfecţiunea deci contopirea cu Demetra, cap, simbolizând pe grâu de (Gallienus)împăratul cu cunună redat este spice de în arenă; apărute aanimalelor monede pe cu redarea 7 flancată de cei doi fii, Caracalla şi Geta, din profil, din profil, şi Geta, Caracalla cei fii, de doi flancată frontal, Iulia revers, laureat,păratul Domna, iar pe lui avers, Septimius Severus: familiei îm pe membrii toţi pe un aureus exemplu înfăţişează tiei, de care învingător,împăratului ca dinas şi instaurarea precum rolul accentuează se ţinta propagandei, devine armata militarizeze se încep să monetare tipurile ţii adoptivi, pământescla Traian. de globul mind cu împăra Odată ascensiunii pri –Hadrian adopţiune laprin tron ficarea gratuitedistribuţii –scena comemorarea către Nero, de ori Ostia, exemplu de narea unui port, împăratului –termi a lui Caligula; realizărilor redarea diata unei în forma păratului cu coroana era care şi alarmatei, plebei în rândul cu ajutorul monedei, propaganda, ceea ce demonstra Egiptului, anexarea morează din anul 28 come î.Hr., care revers, cu un crocodilpe lui provincii, Augustus, noi denarul de patrei; anexarea lui Antonius revers înfrângerea şi pe aCleo celebrează care lui Octavianus, măslin, în denarul de ca o ramură cu triumfal, în carul împăratul propagandistice: zentări repre de tipuri numeroase plasticitate. Există sinteză, În timp ce monedele din cupru se devalorizau, Con devalorizau, se cupru din ce timp monedele În Hannestad, Ibidem ; se comemorează cel de-al 9-lea centenar alRomei, 9-lea cel de-al comemorează ; se

Ion Barnea, Octavian Iliescu Octavian Barnea, Ion Creştinismul Pe început. de monede solară în vremea lui Tiberius sau cununa de stejar cununa stejar sau de lui Tiberius în vremea solară , p. 261 op. cit.op. Colosseumului , Bucureşti, Ed. Artemis, 2003, p. 35 Artemis, Ed. , Bucureşti, , vol. II, p. 347 II, , vol. Cf. WarrenTreadgold, congiarium 10 , , în vremea lui Titus, lui Titus, , în vremea il. 3 il. il. 4 il. , Sol Invictus este noua noua este Invictus , Sol op. cit.op. ; scene de de ; scene ; capul laureat; capul alîm , p. 68 , Nero, 9 , portretul lui , portretul O scurtă O scurtă adlocutio corona ra corona il. 6 il. ; justi ; il. 5 il. - il. il. - - - – – -

- - - 7 - - , 8 - - ,

-

- - - - -

Ioana-Iulia Olaru Ioana-Iulia 33 34 Early Christian and Byzantine art, VII, 2(i), seals Coins VII, and art, Byzantine and Christian Early Art, 11 şi Constantinpolului Romei Victoriei, ale cele creştină fiind folosite în perioada au care fost ne păgâ personificări –singurele virtuţilor ale sau şelor ora ale reversurilor –alegorii ale iconografice tărilor Cecile Morrisson, in Jane Turner Jane in Morrisson, Cecile vol. 9, New York, Grove’Dictionaries, 1996, 9, vol. York, New Grove’Dictionaries, il. 7 il. 6 il. 5 il. 4 il. 3 (ed.), The Dictionary of of Dictionary The 11 . În schimb,. În p. 636, s.v. - - aur, la Constantino de un solidus fiind un exemplu emisiunilor de în cazul doar regăsită este monedelor a artistică d.Hr., valoare alIV-lea înalta sec. sfârşitul excepţii cuţin unele individualizante, tot devin mai împăraţilor hieraticetretele şi mai pu în anul până 322ne d.Hr.). din anul 321părând d.Hr. menţi se (doar Invictus Sol dis păgâne reprezentările globurile, decorează care d.Hr., monograma +P subori forma la Antiohia Siscia IXşi Arelate, la sub forma Thessalonik, Aquileia, lui X-P Hristos sub la Ticinum, forma monograma creştine, simbolurile noi, iconografice elemente apar 16 2 (i), seals Coins and in au continuat să folosească realismul. Cf. Cecile Morrisson, 15 14 2(i), seals Coins VII, and art, Byzantine and 13 12 pe înfăţişează dintre unul care îl medalioane, bat se Constantinopol, capitale, consacrării noii Cu ocazia la Siscia. de în medalionul ca preţioase, cuma pietre cu diade elenistic, un cârmuitor înfăţişatîmpărat ca aur. un prezintă ne universale monarhiei Întemeierea de medalioane baterea de începe va acesta stantin, sub conducerea Imperiului lui Con unificarea după lui LON(dinium).sonificarea anul 324 După d.Hr., Constantius Chlorus, păratului reversul aîm sosirea la ilustrând Londra poziţională, com complexitate de capodoperă oadevărată este aur la Arras de de Constantin, iar medalionul târziu mai în sus, ca îndreptată şi cu elenistici faţa narhilor mo Gallienus cu diadema pe oară prima pentru ză înfăţişea eroului în îl spate;cu trofeele un medalion nud, sau comicarând Hercule, ca aproape prezentat în timpulluire Commodus, aucare atins apogeul nii continuă medalioanelor, a baterii hadriană tradiţia întemeiere. despre Antoni romane sprijini legendele –, cu din scene a mitul luiimperiale Enneas, pentru ce, dar adresate–recompense numai aristocraţiei propagandisti de la fel medalioane, de reprezentate ocrucenând înaltă ţi revers, pe avers pe şi cu oVictorie frontal tul redat d.Hr. din anii 450-457 alluipol Marcianus, cu împăra Octavian Iliescu, in in Iliescu, Octavian Cecile Morrisson, in in Morrisson, Cecile Magnentius (350-53), Decentius (350) şi Vetranio (350)

Gramatopol, Gramatopol, Ion Barnea, Octavian Iliescu Octavian Barnea, Ion op. cit.op. MEDALIOANELE , p. 635, s.v. Early Christian and Byzantine art, VII, VII, art, , p. 635, s.v. Byzantine and Christian Early op. cit.op. chi-ro 16 op. citop. , p. 211 . Monedele monumentale sunt monumentale . Monedele op. cit.op. . lasă loc semnuluicrucii loc lasă ., p. 135., 14 , p. 635, s.v. Christian Early După anul 400 d.Hr., por anul 400 După , 12 op. cit.op. , iar din sec. al V-lea alV-lea , iar din sec. il. 8 il. , p. 70 , aşteptat de per de , aşteptat 15 ; de altfel, la altfel, ; de 13 -

------19 Cf. Gramatopol, 18 17 deosebită cate, artistică istorice, orealizare mitologice, fără şi ameste scene precum imperială, din portretistica aveau ele din amfiteatre, reprezentări jocurilor ocazia publiculuicu Distribuite stăpânirii. laacestora grupul a ataşare de în propaganda vizau îi care pe rând de oamenilor destinate circulară, marginea înconjoară sunt ce cele contorniate, cu un cerc englific din bronz, oVictorie, de cununat fiind scena coif, cruce,de pe X-P, simbolul iar reversul înfăţişa va poaica lui Maxentiu, Constantin cu cu un scut redat este asupra victoria din argint celebrează care medalion Pe un Invictus. Sol figurat este revers, zantine; pe bi artei conformă este şi frontalitate acărei nomică fizio individualizare fără oredare ţine globul, stânga spre privitor, întoarsă dreapta ţine palma el gid, iar în lat şi allui ri Constantin frontal cel redat este Mare aureo cu cea portretul creştină, fuzionează şi solară lui aur de din anul 317 d.Hr., imperială deja imaginea şi oVictorie de un soldat de Constantin ai săi, şi II Constantius, încoronaţifii şi ei între doi stând încoronatîmpărat omânădivină, de Octavian Iliescu, in in Iliescu, Octavian

de la Teodosius I, 379-95, la Procopius Antemius, 467-72. Ibidem Un tip special de medalioane ale sec. al IV-lea d.Hr. alIV-lea sec. ale medalioane de Un tip special adlocutio , deasupra scutului este un sceptru în formă în scutuluiunformă este sceptru , deasupra , p. 276 19 . op. cit.op. , împăratul se adresează armatei, în adresează se , împăratul op. citop. , p. 275 il. 9 il. 8 ., p. 133., 17 il. 9 il. . Pe aversul medalionu . Lu ------18 -

20 skom ovo dvoru –, sredstvo masovne komunikacije su biledostupne broju malom ljudi–pretežno na car dostupne reč ili svima, je ocarskim koje medaljonima, Turner, (ed.), Jane Warren, Treadgold, Niels, Hannestad, Mihai, Gramatopol, Ion, Bria, Octavian, Iliescu, Ion; Barnea, avizat. privitor înla percepţia început oricărui ţinut cont trebuie care de dispuneau, de care fapt de miniaturală cu mijloace suprafaţa constrânse de zată reali totul oficiale, subsumat rămânea propagandei dar la alta, la operioadă de varia simbolismul care de legate tipologice, modificări puţine presupune care parcurg oevoluţie romane ţii concrete, monedele Croaţia creştină în Siscia, Susak, monograma ori cruciiîn Hispaniasemnul înainte anul de 314 d.Hr., creştină – simbolistica schimb, înadoptă provincii se centrale. aputerii În propagandistică tipizarea nu greceşti,care cunosc şi la originalitate monedele din Bitinia, atractivitate un bronz pe privirii nobleţea cel Mare, cu Alexandru filiaţia de influenţată ohia, din Anti monedele pe coafurii dezordinea Nord, de din Egipt şi Africa monetare în reprezentările capului îngustarea sau aplatizarea exemplu de bosse, ronde chipului ale în regionale manierele de sunt în funcţie Mas mediji mediji Mas

Ion Barnea, Octavian Iliescu Octavian Barnea, Ion Bilo reč da je ozajedničkim monetama, koje su bile 1996 Dictionaries, Acsente Mirella trad. 2003, Artemis, matopol Gra Mihai 1989, postfaţă şi trad. vol.I,II, Meridiane, Ed. reşti, 1991 Meridiane, Ed. 1994 române, ortodoxe bisericii al misiune de şi biblic lui 1982 enciclopedică, şi Ştiinţifică evenimentele lor realită în iconografia Reflectând imagisticii monetare provincii,În particularităţile Dicţionar de teologie ortodoxă teologie de Dicţionar avant la lettre la avant The Dictionary of Art, of Dictionary The Monumentele publice ale artei romane, artei ale publice Monumentele Artele miniaturale în antichitate în miniaturale Artele O scurtă istorie aBizanţului istorie O scurtă Bibliografie Rezime * * Constantin cel Mare : drevne rimske monete rimske : drevne , op. cit.op. vol.9, New York, Grove’ Grove’ York, vol.9, New , Bucureşti, Ed. Institutu Ed. , Bucureşti, , p. 70 , Bucureşti, Ed. Ed. Bucureşti, , , Bucureşti, Ed. Ed. , Bucureşti, , Bucureşti, , Bucureşti, Bucu 20 .

- -

- - - - - 35 imalo je veliku vrednost u antičkom periodu, služeći javnoj rimskoj propagandi na celoj teritoriji Rimskog Carstva. Na početku hrišćanstva, imale su isti cilj i to da podrže oštru religioznu propagandu, pomogle su caru da se u svojim predstavljanjima služi božanstvenim Hristovim atributima. Ovaj se rad na kratko osvrće na stilističku evoluciju ikonografije moneta i ne odnosi se na propagandu koju su donele njihove inskripcije. Ključne reči: moneta, medaljon, propaganda, aureus denar, solidus, ikonografija, monogram, Sol Invictus, dijadema, ograničenost, adlocutio, congiarium

Summary

Mass Media avant la lettre: Ancient Romanian Coin

Whether we envisage common coins, which are accessible to everybody, or we refer to imperial medal- lions, used by a reduced number of people – the royal court circle –, this true mean of mass communication has a special value in ancient times, being used for official Roman propaganda all over the empire. At the ESEU beginning of Christianism, the same purpose will be supported by a vivid religious propaganda, the emper- or used in his representations the divine attributes of Christ. The present paper refers briefly to the stylistic evolution of the iconography on coins, without men- tioning the propaganda made through the message transmitted by inscription texts. Key-words: coin, medallion, propaganda, aureus, denarius, solidus, iconography, monogram, Sol Invictus, 36 diadem, contorniat, adlocutio, congiarium

Claudio Magris

Claudio Magris

LIMBAJUL RECUNOŞTINŢEI*

Dragi prieteni, dacă deja după cum s-a spus, Du- urmă cu mai mulţi ani, a devenit decisivă întâlnirea nărea este cartea vieţii mele – şi deci modul în care cu acest oraş minunat, cu mulţimea sa, cu înfăţişarea simt şi povestesc viaţa – astăzi mă găsesc în inima sa naturală şi arhitectonică, cu literatura sa. Aş dori vieţii şi a scrisului meu, deoarece Novi Sadul, această să amintesc doar un nume, acesta este Aleksandar „Atenă sârbească” şi lumea care o înconjoară, prezin- Tišma, scriitor ale cărui cărţi au influenţat evident tă esenţa universului dunărean. Dunărea mea nu ar asupra dragostei mele faţă de aceste ţări şi pe care fi apărut dacă nu ar fi existat toate cele: fiecărei cărţi, am avut prilejul să-l întâlnesc (la Berlin, la Deutsche chiar şi celei mai modeste, îi trebuie nulte cele pen- Akademie der Kunste), dar aş dori ca simbol al multi- tru a apărea şi a creşte. Însă inima Dunării mele este culturalităţii al acestui mare oraş sârb, să amintesc şi tocmai mijlocul capitolului, intitulat Bunica Anca, a pe scriitorul maghiar Ervin Şink, ale cărui cărţi pre- cărei acţiune în întregime se desfăşoară în Serbia, în zintă o recenzie excepţională a perioadei groaznice Banat, în Bačka şi Voivodina, cu câteva excursii în a istoriei europene.

Banatul românesc vecin. Dunărea este râul care În calitate de cetăţean al Triestului, în acest oraş 39 poate, ca puţine altele, să devină simbol al identităţii mă simt ca acasă: mă simt ca Şipio Zlataper, care la complexe şi multiple a vieţii şi a istoriei, deoarece începutul secolului trecut, în anul 1912, a inventat este râul care nu se identifică doar cu o ţară, cu o spaţiul literar al Triestului prin cartea Moj Kras, iar pri- limbă şi o cultură, ci trece peste multe graniţe, ab- mele trei alineate încep prin cuvintele „Aş dori să vă soarbe diferite voci, limbi şi tradiţii în multitudinea spun”. Zlataper a dorit să apună că este născut pe care nu distruge unitatea, ci o îmbăgăţeşte. Bunica Kras sau în Moravska sau în Croaţia. Desigur, acest lu- Anca, sârboaică, m-a învăţat „să gândesc în mai mul- cru nu este exact. El este născut în Triest, dar prezintă te popoare”, întocmai cum a procedat şi ea, dar că dorinţa de a povesti altora, italienilor: dar şi el singur nu s-a simţit şi nu a fost mai puţin sârboaică. Priete- este italian, şi nu mult după aceea a murit în Primul nul meu Eduard Glison, scriitor francez de culoare război mondial, pentru identitatea italiană a Triestu- din Antile, menţionează că spaţiile se citesc şi că şi lui. Zlataper ne vorbeşte că în încercarea descrierii ele au un strat subconştient, o stratificare a lor de poziţiei proprii – a poziţiei unui italian, însă nu până mai multe veacuri: întâlnire cu mai multe regiuni, la capăt, bizar faţă de compatrioţii săi – el trebuie să precum cu unele cărţi mari, poate să fie, dar deseori facă ceea, după cum au vorbit grecii, fac în general şi este – pentru mine desigur a fost decisiv în forma- scriitorii, respectiv să mintă, să folosească metafore. rea unei persoane. Astfel, pentru mine, acum deja în Borges vorbeşte despre pictorul care descrie peisa- * Scriitorul italian Claudio Magris este laureatul premiului jele – munţii, râurile, arborii – şi în fine concepe că a festivalului internaţional Prozafest 2010, Novi Sad pictat propriul portret nu din cauză că prin impunere 41 ------, a re (Lontano da dove, 1971) 1971) dove, da (Lontano

Iluzii despre o sabie (Illuzioni su su (Illuzioni o sabie despre Iluzii , la fel, la se experienţe din naşte ieşte în exil întotdeauna se găseşte de exilieşte în întotdeauna parte deoarece de tot, patrie, are nu de fapt,trăieşte, exil, în pe iar de altă parte, fiind dat că patrie are spa în nu să spui pe de o parte că evreul care tră ţiu, ci în timp, în Carte, în timp, tradiţie, în în în ci ţiu, respectiv se răspunde vrei prin întrebare: unde?”. Acesta este un răspuns talmudic, este răspuns un Acesta unde?”. Departe de unde Această civilizaţieAceastă m-a foarte interesat şi mult sau scurt romanul 1984) una sciabola, 1944– anului iarna În graniţeleregăsite. şi pierdute războiului, ai ani ultimii m-am Udine la găsit 1945, mama,cu deoarece tatăl meu a fost spi în bolnav tal, Udine a fost ocuparea iar sub a ca nemţilor şi zacilor Krasnovei pe i-au care dintre nemţii adunat militarii capturaţi cadrul în Uniunii asupra atacului exilaţii atacat albi care au puţini dintre Sovietice, le-au Nemţii Rusia. promis Kossak statul cazacilor, enland, care potrivit plan, primului a trebuit să se găsească Sovietică, Uniunea în însă, nemţii cum apus, spre mult mai până retras mo în tot s-au mentul când stabilit Italia, în s-au re luni în câteva Craniska, în aproape de casa Friuli, giunea mea, schiţând stat un cazac. fantomatic hotel În micul Krasnov Viladin – ataman Verzenis, di cazac pe uitare l-au l-au din care şi nemţii pus frun scos în – a stabilitarmate acestei lucrurile printre tea prio mic castelritare, unui necesitatea cazac. Situaţie care în grotescă dorinţa legitimă – dorinţa de a răul prin cu uniunea patrie, rădăcini sucite, avea nazist, se transformă său. Cazacii contrariul în au Lege, el niciodată a fost nu departe de nimic. este civili Aceasta mă interesează continuare. în şi zaţia care a suferit violenţe enorme, dezrădăcina exil,re, pogromuri, avertizarea distrugerii identită se li dar împotriveşte rezistenţaţii, individuală in pribegiei, a exilului, a pierderii eucredibilă. Tema incredibile său, rezistenţei lui legate tema cu întot m-a deauna m-aatras, urmărit.meapoveste Prima cartea pentru mareledin ieşit Rot, interes primul în dar pe care l-amrând cunoscut personal, pentru Singer, aceastaşi este una din marele întâlniri ale vieţii mele. Cartea ebraică poveste a apărut dintr-o de întocmai est,despre doi povestea din evreiorăşelul din din îlestul Europei. Unul pe întâlneşte multe cu celălalt geamantane mergi?” gară în şi-l „Unde , iar întreabă: Celălalt: de-alcel doilea „Merg spune: Argentina”. în de-al cel „Mergi iar „Departe doilea: departe”, de ------

------, , m-am şi întâlnit Inelul Clarisei Clarisei Inelul Il mito absburgico Il mito ), Itaka şi mai departe şi Itaka ), Titlul ultime cărţi acestei , 1984 ). 1982 Mitul Habsburgic Mitul Aceste teme după aceea au creat şi alte alte şi teme creat după aceea au Aceste Scriind Consider că de la toate acestea pleacă acestea că şi de toate Consider la parte care literatura deconspirat un a creat gol, o dezordine, o criză a civilizaţiei. cărţi ale mele, care printre di Clarissa (L’anello e oltre, (Itaca prezintă două posibile: călătorii se pune în trebarea dacă timpul călătoriei în – a călători ei vieţii, de desigur Odiseea la departe, mai şi – simbolulcălătoria vieţii prin excelenţă – protagonistul, ca de Homer pildă al lui Ulise acasă întors schimbat de experienţe Joyce, şi le pe care le-a perioada trăit în călătoriei, dar confirmate sa, identitatea în fiind dat că sen existenţei sale, unitatea precum şi sul Mu la experienţasil, călătoriei vieţii o că a devenit dreaptălătorie cadrul în căreia întotdeauna mergem departe, mai ne pierdem când călă torim, pierdem părţi putem nu noi din înşine, acasăniciodată să fără ne întoarcem să încer ruptura şi de lume. căm absurdul civilizaţiacu ebraică de est: astfel a apărut exoduri, pierderea migraţii, graniţelor oa a atâtor meni, a păturilora popoarelor, sociale, exilaţilor a politici: astfel, pentru meta exodul a devenit mine, fora vieţii care noi esenţă din în înşine este o ieşire de-apentru cea în a intra doua a fiinţei dimensiune noastre. Uneori, să spunem normale, împrejurări iar exodul este o pierderealteori dureroa dramatice: în inevitabilăItaka ră, o ieşire şi noi dar din înşine. pri sameşte însemnătatea doar cauză din că Odiseu se înapoiază dacă fi ar nu ani: ea după în atâţia părăsit, fiea ar sens un profund avut al patriei adevărate, pe care o primeşte abia întoarcere. la autentice, Bibliei, sal povestea în exodul este condiţia Şi vării, calea ţara spre promisă. meatendinţa temele spre exilului, exodului, dezrădăcinării, re graniţele spre pierdute şi se perindă continuu în acestea stabilite: toate scris am eu. Torino, Iar la ceea ce prin tot unde făcut am studiile, a apărut prima şi mea carte, Mitul Habsburgic ( cartea pe care scris-o am 20- anii între 1963), doream să că ştiut dar am ce nu scriu. Mi23, Habsburgic m-atul fascinat, deoarece aceas tă lume austriacă, pe de-o parte a fost slăvită regretată,şi precum a armoni ordinea lumii, vieţii, pe a totalităţii şi ei, de a unităţii altă

------, constituie po, constituie Naslepo (Alla Cieca), (Alla Naslepo Naslepo „AllaNaslepo cieca” toate căîmpărţim nu toate Despre credinţa drapelul în lor. privindaceastă poveste acelaşi în dar eroii înşelaţi, deoarece vinovaţi, şi timp pentru scopul lor jertfit au dragostea, şi precum în pe pe numai şi nu ei alţii (chiar scris am romanul meu), romanul care dialogul în său vertiginos, unele în momente cu prezintă poate dar delirul poveşti, halucinaţii acestei prezentat au acestea uneori istoriei. Toate a însăşi şi pentru exodurile interes mare un de fel: istoria orice nostru a fost, este plinăveacului de păcate, din şi imediat plecat au pen Tito, benevol lui Iugoslavia în apropiată mai tru ca ţară cea în punct din de vedere geografic să edificarea la contribuie socialismului. satisfacţieCu participă edificarea la noii Iugoslavii, când Tito despărţit s-a 1948, anul din iar se de Stalin, ridică împotriva deoarece Tito, ochii în lor lui a Stalin eliberării fost au şi de revoluţiei lumii: fost iniţiatorul portaţi pe fermecătoare şi mici două insule Adria în unde fost ei au Grgur, tica de nord, Goli Sveti şi otok diferitelorsupuşi torturi, violenţe moarte, şi unde au om dacă care, numelerezistat în Stalin, lui toate la fiar toată fi lumea s-ar învins, transformat gulag în pentru a înfrânge libertăţile pe umane curajoşi şi cei via rămas în care au aceia ca ei. Când şir, în după ani ţă fost au eliberaţi, Italia în întors unde, poliţia s-au italiană i-a în maltratat deoarece comunişti, sunt partidul ce timp italian, diferite în moduri, comunist le-a împovărat viaţa, pentru că fost au martori ne partidplăcuţi politicii ai acelaşi staliniste; comunist italian a dorit să-i despre aceşti dea uitării. Povestea oameni m-a prigonit: oamenii pe găsit care cea s-au laltă parte locul la timpul nepotrivit, în greşit, care luptat pentru crezut careau au şi în scopul greşit respectivînşelăciune, însă altfel cu Stalin, în de forţă morală, altfel cu de pregătire generată de ipostaza de victimă, numele în o moşte omeniri, întregii sunt importantănire care trebuie să devină a noastră, cu că acele ţări în mixte complexe – precum fie şi în şi care ţară mixtă complexă şi de graniţă la – doar dia popoare diferite şi culturi între logul întâlnirea şi poate o viaţă să liberă asigure civilizată. şi Această experienţă despre care po am pierdute, a graniţei numeroase în vestit cărţi, după aceea trans am iar pus-o romanul în două idealurilor de despre ai mii cei urmaşi şi vestea comuniste, o parte a muncitorilor italieni din Monfal care au mic orăşel un apropierecone, din de Triest, cunoscut închisorile războiulfasciste, la şi Spania în caregărele numele comu în şi în naziste, credinţei imediat de-al dupănism, cel Doilea Război Mondial, ------, care toc a Marizei Modieri, a Microcosmosului Microcosmosului Vodno zeleno Vodno Mă gândesc 300 exodul la a aproximativ de de mii Exilurile, exodurile, restabili graniţele pierdute şi Într-un oarecare graniţe că dosul în felÎntr-un simţit am Nu este întâmplător căNu este întâmplător ales am parabola Borges

slovenii au trăit momentul au locslovenii victorios început au şi să se răzbune nefăcând deosebiri, ca întotdeauna. care a produs numeroase este evenimentul Acesta To de lui romanul la opere sincere, mai cele literare, miţa până cartea la consoartei mele de până viaţă şi moartea la ei, urmă în care odisei datorită ani, acestei dureroase arată 14 cu te au constituit şi constituie o parte constituie şi constituit au a experienţelorte al Triestului. cetăţean unui italieni finele la de-al celui Doilea Război Mondial, care să fost părăseascăau nevoiţi Istria, Rijeka regi alte şi momentul în regiuni iugoslave devenit careuni au când urma în violenţei partea suferite din italienilor, noscut, de necunoscutul la pe să-l care reuşim con se poate întâmpla aprotrolăm. ca Întotdeauna ceva pânăpiat moment un la să dată dat devină dintr-o străin sau că îngrijorător, şi cineva sau ceva, conside rat a fi departe diferit, şi devine aproape apropiat. şi Război Mondial, regiuni unde m-am eu ipos în găsit taza deci de copil, lume apropiată cunoscută. şi lor există necunoscut cunoscut că şi consider ceva şi pentruaceasta esenţială este de o însemnătate lite ratura care deseori prezintă de cunoscut călătoria la necunoscut,la de necunoscut la şi dar până cu la glijat, părăsit, înspăimântător şi dispreţuitor. Fiecare dispreţuitor. şi părăsit, înspăimântător glijat, în ţară răsăritul timp, are ei care respinge. În acelaşi lumea pe şi graniţelordosul găsit s-a care eu cu am noscut-o foarte bine, deoarece este vorba despre o parte constituit acele regiuni care au a Italiei pe şi le-acare Iugoslavia ocupat finele la de-al celui Doilea acestei graniţe s-a găsit lumea necunoscută, găsit s-a graniţe acestei o lume dominarea lumea răsăritului sub înfricoşătoare, mare, putut lumea care s-a în nu merge Stalin, lui deoarece este graniţă, a fost ani insurmontabilă, acei în măcar până despărţirea la până 1948, Tito anul lui Stalin în şi pânăşi normalizarea la italieni iugos şi între relaţiilor fost A acestalavi. răsăritul – răsăritul ori de atâtea ne drept moto al unei cărţi,drept moto a se ocupă graniţele. cu camai 1986) Dunărea (în anul – Triest la 1939 născut în Când fost am – sunt copil graniţa apropierea în nemijlocită a fost nu oricare graniţă, graniţa ci care a divizat lumea două în părţi. A fost Cortina văzut Am de fier. această graniţă la Kras, când să ieşit am să mă plimb şi mă joc. În dosul a schimbat realitatea, ci din cauză din ci a schimbat realitatea, că fiinţa sa întocmai se lumea care în din compune el realitatea. priveşte 40 42 şi singură prezintă începutul, sursa povestirii mele. A povestiriimele. începutul, sursa şi singură prezintă care mele, întors la începutul Dunării m-am aproape înseamnă că aceasta aici fiindcă găsesc mă oarece Sunt vieţii. de emoţionat valoarea găseşte cu se ele, –şi purtăm în ne aceste înlor care greutăţi, în modul şi istorie, dimensiunileşi condensată greutăţile lor ţă convieţuire grea şi supravieţuire. via de flicte, Un fel dar mărime, şi în istorie, suferinţe, prin con bogată şi supra poate universului şi între Belgrad, Sad Novi a găsim parte ne înacum,această lumea care noi aacestei întocmai este lumi esenţă aDunării fundă concentratbolul alîntregii lumi, atunci cea mai pro şi Vavilonul dar prezintă întregii lumi. personal, său în Europa care centrală simbolul temporane, găseşte şiria în iadulcula propriu Vavilonului alumii con culturale, confesionale. şi Călătoriaeste călăto Dunării naţionale, politice, siciale, ci psihologice, şi agraniţelor sităţii şi greutăţii graniţelor, trecerii nu numai acelor nece simbolul este că trececare atâtea graniţe, astfel râul este Dunărea graniţei, deoarece simbolul dată o încă este Dunărea fac. să ce doresc exact am ştiut nu Habsburgic, Mitul pentru precum la început, terior: frica. evitând ficţiune prima scriu să decis m-am eu cauză din însă această ocapodoperă, pierdut singur.scriu a literatura mondială acesta, felul În o să şitrebuie că mele povestea este vieţii aceasta la povestit Veneţia, răspuns i-am că mi-a când zi el într-o însă lui Borges, cadou ofac să am dorit care pe aacestei poveşti. Aceasta istorică povestea este falsă în versiuneaîn dosul acestei crede dorinţease de stă Şi întrebat ce poetic atunci falsă. adevăr că m-am versiune în această istori cred într-un să am dorit fel Şi viaţa. eu pierdut şi-a care acel necunoscut militar în creadă–şicontinuare cred să Crasnov –că este şi în continuare istoric, adevărul mulţistatat au dorit la Moscovaspânzurat în anul 1947. s-a con Dar când şi sovieticilor Crasnov că predat afost vele, s-a aflat militar. de s-auformă deschis arhi când aceea, După în uni îmbrăcat lupte ultimei afugit, până în cadrul viaţa Crasnov că pierdut s-a crezut şi-a îndelungată chiarDrava, şi cu caii), Operioadă Krasnova. lângă în unii,sens cu familiile, s-au sinucis aruncându-se englezilor,predat în care trimis sovieticilor dar i-au (cazacii s-au groaznic cinat sfârşitul rând în primul provincia Frulia. italiană fas poveste această În m-a în cozacilor patria decât nimic mai artificial nu există deoarece autenticitate adevenit ceva şi fals artificial, pentru iar dorinţă această altora, patria fure venit să Dacă lumea Dunării într-un oarecare fel este sim într-uneste Dunării fel lumea Dacă oarecare s-a şi născut Astfel Dunărea, fără un plan stabilit an stabilit un plan fără ------şi care indică asupra unuişi scop indică clar care care determinat deja s-a consideră Utopia realizat care că şteptarea. (1999) eseuri re de întocmai –în utopiaunită cu de mele, sale. vieţii esenţa aici, afost care pe atrecut cine şi cu ceacele locuri, emoţii, cu ce soartă poveştis-au care întâmplatîn ascultând persoane, împrejur, –uitându-ne şi concepem să căm peisaj în nisip urme şi şi vedem încer atunci ca este când Aceasta mult. ştie se că poate dar la sfârşit puţin, „eu”, nu spune niciodată aproape care foarte ştie se nume, personalitate suntaceastă Despre anonime. nu există mele, dintre personajele Numeroase lui în ţară. acelaşi devotate timpşederii căminele ale şi provizoriu în odihnă de locul sa, lice –existenţa şi –reale simbo localităţi prin viaţă, prin călătoria sa mare. lumea prezintă şi se în care apare în care concretă ofigură prezintă tia, deoarece unul în anii dintre aceş cel mai înapoiate fenomene mici”, patriilor „al caustic mun cu particularismul sul existenţe. au Nu însemnatnimic aloricărei co sen izbucneşte în ele malism deoarece dezinteresat, miniaturi, dar suntuneori şi mini contrariul oricărui totlor mai mici. Microcosmosurile sunt lumi mici, şi istoric, a nimicnicie. semene să periculos aîncepe pentru evazivă, curată, reduce la oesenţă se ceea ce la sfârşit surplus, este tot de privată este care viaţă dar această ţeşte viaţa, îmbogă aceasta la anumite până puncte, absolut: tot de ceeace neautentic, este ceeacedu-l nu este curăţin absolută, viaţă o curată, viaţă o trăiască să că tro mare), în ceeace Romanul apă eu. scriu multă constantă:rea dimensiunea este mea există ma lucruri, spre ultimele la penultimele de călătorie apărării: greutăţile de eliberării şi puţin este simbolul omenirii. patria reroasă adevenit şi mai du cauză din care te alte de tragerii tăţi s-au abătut asupra acestei care auţări apăsa fost atâtea atâtea greu nedreptăţi, atâteaplat, tragedii, atâtea s-au întâm amcartea, scris când de deoarece rea, autorilor, am încercattransmit aceasta prin să mici, şi localităţi oraşe regiuni, despre despre vorbi Cred – cum spune titlul celei de-a doua cărţi ale ale cărţi doua titlul –cumCred spune de-a celei Microcosmosurile sunt povestea şi omul despre un mare spaţiu cuprinde geografic Dunărea Dacă încear povesteacare spun omul despre cartea În Dunărea se scurge în mare. scurge Călătoria se Dunărea spre mare şi acuma aş repeta aceasta, desigur în alt mod, desigur în altmod, aceasta, şi acuma aş repeta Utopia şi retrezirea (Utopia edisincanto), Microcosmosurile Microcosmosurile a apărut şi din nostalgia pentru mare. pentru şi din nostalgia aapărut sunt descoperirea locuri sunt descoperirea O altă mare (Un al culege Dună ------nantă şi creativă cu dublul sau măcar cu partea pozi nantă şi cu creativă partea măcar cu dublul sau întâlnirea este impresio Acestdecentă. uneori scris devină trimite lasă coafor poate nu se acel moment în care cu şerpi, şi ciufulit împletit cu capul meduza subterană în lumea întâlnească şi coboare să se să trebuie că întâmplă se dar uneori în care trăiască, şi să mişte se să şi ar dori oiubeşte în care scriitorul care pe lume de în acea oalfel sumbră, lume drându-le autor, ca sale şicu principiile tendinţele sale înca suntşi simte:care că în opziţie epifaniile sau emoţiile ceeace este singur că nu el ştie descopere să-i poate însăşi ,deoarece scriitorul surprinde deseori care şi odioase”. „inconsecvente deră Acesta scrisul este şi consi autorul singurrespinge le care le bato –pe nici nu suntemprobabil conştienţi Sa –cum spune care de deschis, în mod recunoaştem le să drăznim nu care în pe devastatoare cu adevărurile fruntă rău. aceeace consideră afi împotriva şi ceeace crede el pentru luptă sale: şi valorile sale singursentimentele odiscerne: el care prezintă ţii pe lor,cu vie logica esenţa într-un fel prezintă oarecare în conformitate vorbească să lasă şi îi ţii şi personaje inventează autorul,liber zi, situa cu toate în mod că şi „nocturnă”. zi” „de scriere, de moduri scrisul În de între odivid două în întregime care pe diferenţa, storia efinita). non ceacare este mai nouă dintre câtevadin aucărţi, la ultimiiei apărut ani. De politice obstacolelor împotriva lupta în vreme ultima ani de în ziarul 40 etice –politice, deja şimai mult de acte articole apar şi acestalobligaţiei pledării sentiment Din categoric. moral imperativului din cauza aproape aceasta, facă se să trebuie cu însă emoţia că bucurie, fără scrie se acest În ultim caz protest. ca uitării, împotriva lupta ordine, din teama ar introducear că că ooarecare cu multe spre calea coborâşuri. nitiv şi plecând defi ,cu la toatemodul mai bună niciodată că fie să unite, şi conştiinţa trebuie poate lumea prezintă că continuat Utopia şi spre ea. retrezirea, păşească să nu dar apăşit a în ea, niciodată care şieste Moise cumtoate acesteapromisă, pasul întăresc spre ţara nici în ziua următoare. schimb, În fi nu va aceasta şi că nu lumea finalizată este că simplaAldonca, este teşte nu suntem că în Ţara Dulcineea că promisă, asupra realităţii şi aoamenilor. amin ne Retrezirea violenţe execută atinstrebuie şi fals este periculos, Cel de-al doilea scris, scrisul con noapte, scris, de se doilea Cel de-al argentinian scriitor afăcut Sabato Ernesto Marele ce cineva?De scrie multe Din motive: din credinţa Corriere della Sera Istoria nu este terminată (La , mai cu seamă în , mai cu seamă ------deja prezentă în romanul deja prezentă arcul navei pe femeia Sau –temă bărbatul. astfel otrăvitoare, săgeţile protejând înfig se în care tund ro scut fie să ei sânii ca pentru lovitura, prima primi va care eaaceea afi pentru vieţii, şi furtuna bărbat proteja: ase între scut drept pentru pusă foloseşte dar oşi pasionat, iubeşte îl bărbatul care pe al femeii sentiment un puternic există general În decide. care aceea eaeste Euridice: explică, care aceea eaeste lui femeii, în literatură dată ma –cuvântul oferit este pri Erudice, pentru că –şi aceasta cred data dar de şi Orfeu amitului depre modernă descrierea este Aceasta ea. după toate iubitacoborât său omul că şi aceasta cu întoarcă cu toatese în viaţă, adorit că şi să din iasă casă ce să de nu adorit şi explică nezeu lui căminului, aluziala Dum ceea ce probabil este preşedinte vorbeşte moarte: după de vieţii simbolul probabil misterios, dinbătrâni, căminul de vorbeşte Ofemeie feminin. creaţie,mea monologul prezintă mai şideparte. aşa iubirea oarbă oarbă, carea miş vadă: nuşioarbă, se viaţa să acesta ca dorinţa face,lul răului se înfăptuirii care orb, arăului nevăzut simbo devine aceasta carte În ochiul cu pansament. de ocheanul aapropiat alb, deoarece drapelul văzut nu arăspuns a că Nelson că spune se aceasta, a făcut întrebatce de l-a englez amiral doilea cel de-al Când viaţă. de oraşul fără bombardeze să ore două încă şi învinşi, alb, acontinuat drapelul au ridicat aproape multe mai lupte ore,înfrânţi de unor urma în danezii, când oraşului Copenhaga, în faţa daneze flotei triva împo în cursul bătăliei povesteşteel, Se că Nelson. sprete bine. schimbările şi în 20,acest sens secolului greutăţile toa neuitând tea Aceasta acestor toate călătoria idealuri. este prin idealurilor, şi căderea pierderii dar şi fidelita Cartea lumea. schimba emoţia necesităţiiase utopia, de întăreşte ei dar retrezirea tragic, 2005, retrezită afost fost (Essere gia stati, (LaExpoziţia mostra), naşte –se scrisul sau furios scrisul cu mâna stângă ce vorbeşte. aceea puternice, morale, din cauza convingerile sale în Sabato,simte „prezentat” pe din cităm nou că altceva, se şi vorbească maicând mult să ar dori şi atunci când vorbească să lasă Adevăratul îl scriitor voce. cu altă vorbeşte care proprii apersonalităţii tivă Voi deci veţi înţelege (Lei dunque capira), Titlul Cartea Din scrisul nocturn – sau după cum după s-a spus din –sau scrisulDin nocturn Naslepo Naslepo ,Pe nevăzute, provine dintr-o anecdotă despre despre dintr-o provine anecdotă 2001 dar şi textul care este este care dar şi textul ). ). Naslepo publicată în anul publicată – care parcă este este parcă –care Deja am Deja ultima ultima - - -

- - -

- - - 43 pusă aici pentru ca prima să primească loviturile in- Paul Celan simte o nelinişte profundă când scrie temperiilor, ale istoriei şi ale vieţii. în limba sa maternă, germană, limba ucigaşului ma- În scrisul meu am gravitat în general în jurul gra- mei sale care a murit în Auschwitz. Oricărei identităţi niţelor Eului nostru, în jurul unităţii sau disipării lui. – individuale, culturale, sociale, naţionale, confesio- Eu mă întreb, încă de pe vremea Sfântului Augustin, nale, politice, tot mai mult ameninţă numeroase pe- cine este acela. Eu sunt Kim, spune protagonistul ricole: violenţa fizică, pauperitatea din cauza căreia romanului cu acelaşi nume, Kliping, dar imediat şi milioane şi milioane de oameni supravieţuiesc foarte adaugă. „Cine este Kim”? Eul omenesc îl concepe ca greu, alienarea, deformarea abstractului care predo- fiind nesigur, evaziv: îşi caută locul şi îşi asumă ris- mină în lume: vieţile noastre ameninţate de pericol curi, pentru ca întocmai ca Peer Gynt al lui Ibsen des- seamănă cu un joc video în care cineva, cu apăsare face una după alta foile cojii de ceapă, căutând cen- pe tastatura calculatorului, poate să-l şteargă. Fieca- trul său pentru a înţelege că centru nu există, că re perioadă istorică are ameninţările sale specifice cu există doar coji. Eu nu cred în aceasta, însă cred că moartea şi modalităţi aparte de existenţă şi de salva- această incertitudine este o mare întrebare, după re. Toţi şedem pe marginea porţiunii vulcanice, dar mine o mare provocare de o însemnătate deosebită putem să ne consolăm cu vechiul proverb hasidic pentru literatură. În cunoscuta povestire a lui Hoff- potrivit căruia omul provine din praf şi în praf se va mann, Der Sandmann (Omul din nisip), uneori Eu transforma, dar între timp poate să bea şi câte un când vorbeşte întreabă a cui este vorba aceasta. Pe pahar de vin bun. urma lui Nietzsche, ne întrebăm dacă ego este unic (Polja, Novi Sad) sau o mulţime fără contururi clare: deja Dostoievski s-a întrebat dacă caracterul şi conştiinţa în care se Traducere din limba sârbă: Nicoleta Cipu găseşte unitatea eului omenesc şi a conştiinţei sale este de fapt o formă a maladiei. Identitatea uneori se identifică cu naţiunea: ea se pare compactă, dar alte- ori, ca de exemplu Imperiul Habsburgic vechi, multi- plă sau rezultat al decăderii: Musil a spus că austria- cul a fost Austroungar, mai puţin maghiar, acel factor comun tuturor naţionalităţilor diferite ale Imperiului care nu se identifică nici cu una din ele. Scriitorul praghez a vorbit despre „hinternaţional”, jucându-se cu cuvîntul hinter, care înseamnă „în dosul”. Literatura este călătoria , încă din perioada când Odiseu al lui

44 Homer s-a definit pe sine ca Nimeni în căutarea pen- tru conţinutul sau despovărarea eului său. Istoria contemporană poate că a consolidat această problemă nu numai din cauza descoperirilor ştiinţifice şi tehnologice care ţin de complexitatea psihicului, ci şi din cauza destinului istoric care a dus la atâtea transmigrări, şi deci, în aceea ce ţine de literatură, la diferenţierea între limba în care se trăieşte şi limba în care se scrie. Tot mai numeroşi sunt aceia care, ca de exemplu Josef Konrad, pentru prima dată aparţinând unei naţiuni care nu este aceeaşi naţiune căreia îi aparţine ca scriitor: polonezul Jozef Korzeniovski este scriitorul englez Josef Konrad. Există scriitori care scriu în limba care este diferită de limba învăţată şi folosită în copilărie. Uneori această dezbinare, dese- ori fructuasă în sens poetic, devine şi contradictorie în sens moral. Ofelia Meza

Ofelia Meza

Particularităţi ale lexicului limbajului poetic din Voivodina

Studierea particularităţilor lexicului din limbajul Aceste forme au o relaţie proprie cu obiectul diferită poetic din Voivodina presupune precizarea prealabi- de relaţia pe care o au cu formele logice. Aici putem lă a conceptelor teoretice şi a metodelor de lucru la vorbi de un al treilea adevăr. Alături de adevărul care vom recurge. Studiul lexicului poetic constituie transcendental (material şi logic apare adevărul poe- una din componentele esenţiale ale stilisticii poeti- tic – corespondenţa dintre sintagmă şi un obiect, in- ce, alături de cea a semanticii poetice (tropilor se- existent în realitate, fantastic, fictiv dar logic in-for- mantici), eufoniei poetice şi sintaxei poetice. mat. În jocul formelor poetice se poate realiza eman- Avem în primul rând în vedere faptul că în limba- ciparea deplină de obiectele existente. Dar obiectele jul poetic există ceea ce formalistul rus Boris Toma- îşi păstrează logica lor sui generis. Odată cu acestea, şevski numeşte „orientarea către expresiei” prin care ele îşi păstrează şi sensul, emanciparea de obiect ne- „devenim sensibili la cuvintele care intră în compo- însemnând şi emanciparea de sensul evident, pentru nenţa expresiei şi la amplasarea lor reciprocă. Expre- că evidente sunt şi formele logice care iniţiază jo-

sia dobândeşte oarecum o valoare în sine”. Prin cul fanteziei. Construind aceste forme, cuvântul în- 47 această trăsătură limbajul poe­tic se deosebeşte radi- deplineşte o funcţie specială – funcţia poetică. cal de limbajul practic noţional, unde cuvântul are Semnificaţia exactă a unui cuvânt se dezvăluie rolul de a transmite o informaţie, de a realiza o co- doar în contextul frazei. Izolarea artificială a cuvân- municare. Liviu Rusu aprecia în raport cu acest as- tului de context lasă loc depistării unei multitudini pect: „Caracteristica fundamentală a limbajului noţi- de asociaţii semantice posibile. „Cuvântul izolat, in- onal este că el are o funcţie predicativă, anume afi­ solitt, rupt de context îşi pierde atributele şi calităţile rmă ceva despre ceva. Dimpotrivă, limbajului liric fundamentale. Odată cu dezvoltarea traducerii auto- este evocator. Când ne evocă interioritatea, el nu ne mate s-a pus în evidenţă că sensul cuvântului este afirmă ceva despre acest interior, ci ne introduce în egal cu zero dacă acesta nu se manifestă ca element el şi ne face să-l simţim în mod nemijlocit, chiar şi al unui sistem, dacă este considerat în afara legături- atunci când frazele au o construcţie predicativă. In- lor lui şi nu este corelat cu vecinătăţile lui. Pentru ca teriorul este ine­rent cuvintelor care îl exprimă”. S-ar să vorbească, cuvântul trebuie inclus fie şi în cel mai putea discuta astfel despre adevărul poetic situat în elementar sistem, trebuie să construim cu el măcar afara distincţiei fals/adevărat de care este preocu- un binom, lucru necesar şi alcătuirii unui dicţionar. pată logica limbajului practic şi ştiinţific. În studiul Dar sensul multor cuvinte poate fi obţinut doar cu său Structura cuvântului in usum aestheticae, G.G. ajutorul unui context mai dezvoltat, ceea ce necesită Speţ rezumă astfel problema logicii poetice: – ştiin- sporirea numărului membrilor sistemului. Şi cu cât ţa despre formele interne ale expresiei poetice. sunt mai complexe alcătuirile în care intră cele mai simple elemente, cu atât este mai ridicat potenţialul Cel de al doilea tip de deviaţii se constituie prin dente, întrucât au un corp fonetic mai redus decât al - Neologism; vorace (adj.): care mănâncă cu lăco- elementului însuşi şi sunt mai semnificative funcţiile opoziţia subcodurilor dialectale sau subdialectale sinonimelor lor din limba standard. mie, mâncăcios, lacom (Florin Marcu, Constant. Ma- lui”, remarcă pe bună dreptate N.K. Ghei referitor la faţă de limba standard. Reactivarea acestor subco- O ultimă categorie de abateri ce pot fi considera- neca, op. cit., p.1151). aspectul în discuţie. duri are în cele mai multe cazuri o funcţie de carac- te fapte stilistice lexicale o constituie cele ale identi- „Ea-i Talpa europaea sau talpa pământului” (p. 41) Există, fireşte, un sens fundamental al posibilităţilor terizare. Cel mai studiat lexic aparţinând acestor tăţii sau asemănării. Pot fi luate, astfel, în considera- -Neologismul savant, cuvântul ştiinţific: talpa eu- semantice ale cuvântului, iar modificarea sensurilor abateri a fost încadrat în categoria regionalismelor. re: paronimele, sinonimele, omonimele şi faptele le- ropaea. originare, dezvăluirea sen­surilor „prin realizarea cu- Al treilea tip de abateri se constituie din expresiile xicale legate de jocurile de cuvinte (omofone, omo- „ea vânează cu uşurinţă şi măiestrie scolopendre” vântului în frază sunt indiciile secundare ale sensului”. străi­ne încorporate expresiei literare autohtone. grafe, poliseme, paronomază). (p. 41) Considerând că faptele lexicale în limbajul poetic Aceasta încalcă codul lingvistic normal, alcătuid fapte Analiza lexicului din limbajul poetic din Voivodina -neologism, cuvântul ştiinţific: scolopendra: mic constituie şi fapte de stil, adică atitudini individuale, de stil de natură lexicală. Cele mai cunoscute devieri relevă că cele mai numeroase categorii de fapte sti- animal miriapod veninos care trăieşte prin locuri Tudor Vianu fixa astfel de obiective centru cercetăto- de acest gen sunt barbarismele: „În contextul poetic, listice sunt cele legate de context. Se poate înregis- umede şi întunecoase (Florin Marcu, Constant. Ma- rul literaturii: „El (stilisticianul) trebuie să urmărească – remarcă un cercetător al analizei textului – astfel de tra astfel un bogat lexic popular în special în poezia neca, op. cit., p. 967). apoi toate valorile stilistice legate de lexic, de elemen- barbarisme (...) nu sunt considerate ca factori de bru- lui Ioan Flora din volumul O bufniţă tânără pe patul „Ea-i Talpa europea sau talpa pământului/ tele acestuia aparţinând fondului principal sau mobil iaj lingvistic, ci ca fiind subordonate anumitor scopuri morţii, Novi Sad, Editura Libertatea,1988: sau talpa iadului,/ al limbii, de neologisme, arhaisme sau provincialisme, funcţionale pragmatice (ironie, umor, caracterizare). „Se împotmolea, plonja/, levita deasupra cărnii ea-i sobol şi mitorlan şi orb şi orbeţ şi are/ de calcuri sau traduce­ri, de cuvinte sufixate, prefixate O categorie aparte a faptelor de stil de acest asfaltului (...). p. 5 patruzeci şi patru de dinţi” sau compuse. Nenumărate nuanţe ale expresiei pot tip o constituie poezia macaronică alcătuită din - verbul a levita, inexistent în circulaţie, creat de la - Lexic pooular: talpa iadului, taina pământului apărea din asfel de observaţii. Bogată în concluzii este cuvinte şi sufixe din limbi străine care suprasaturea- susubstantivul levitaţie. - Lexic regional: soboli (sinonim: cârtiţă, şobolan) şi observaţia sectorului special al limbii din care provi- ză textul limbii autohtone. „un ciuf cu giulgi şi coroană, / un uliu adumbrind mitorlan (sinonim: cârtiţă); orbeţ (sinonim: cârtiţa) ne lexicul unui scriitor: din vorbirea populară sau din Deviaţiile lexicale istorice (diacronice) apar atunci poru­mbei sălbatici” (p. 22) „Nişte câini negri mi se prosternă la picioare/ aceea a meseriilor şi a profesiilor zise liberale”. când unităţile morfologice nu mai aparţin inventato- - verbul a adumbri, rar folosit în limba româna în şi mă vântur, abrupt şi dezlănţuit” (p. 48) Faptele de stil de natură lexicală se pot stabili lu- rului gramaticii tex­tului din limba respectivă. Feno- locul sinonimului general acceptat a umbri (cf. Luiza Neologism: a se prosterna: a se pleca, a se înclina ând în con­siderare norma lingvistică obligatorie menul lexical care ilustrează aceste abateri este ilumi- Seche, Mircea Seche, Dicţionarul de sinonime al limbii până la pământ în faţa cuiva, în semnn de veneraţie, pentru toţi membrii unei comu­nităţi lingvistice, indi- nat de arhaisme. Heinrich F. Plett apreciază că acestea române, Bucureşti,1982, p. 1047). de umilinţă, de spunere etc. ferent de originea lor socială sau regională, normă în „au funcţia pragmatica de a eleva poetic contextul lor. „Carl Gustav Jung şi alchimia, / spiritus mercurius, (Dicţionarul explicativ al limbii române, Editura funcţie de care se orientează alegerea cuvintelor Din acest motiv, ele sunt considnrate cuvinte poetice nigredo şi umbra, / adevărul materiei,/ nadirul si ca- Academiei României 1975) pentru un text. Aceasta constituie de fapt codul lim- prin excelenţă, nu în cele din urmă şi pentru că ele uda pavonis si mai ales sângele / în care licăreşte şi „se pornise înspre părţile hiperboreene, şi-n sus,/ bajului normal. poartă caracter de vechi, demn şi sfinţit prin tradiţie”. viaţă şi moarte deopotrivă,/ acel rubedo în stare să spre miezul pământului”. (p. 48) În cercetările moderne de analiză a textului s-a re- Există de asemenea deviaţii sau abateri ale clasei recupereze existenţa umană în ansamblu,/ reasam- Neologism: hiperboreean: care este situat, care marcat despre aceste norme că „respectarea lor con- de cuvinte. Acestea se realizează prin trecerea unei blarea sufletului la loc” (p. 29). trăieşte la extremitatea de miazănooapte a globului diţionează structurarea corespun­zătoare a vocabula- clase de cuvinte într-o altă clasă de cuvinte. Adjecti- expresiile, cuvintele latineşti – neologism: nadir pământesc; nordic septentrional (Florin Marcu, Con-

rului într-un text. Nerespectarea lor, din contra, du­ce vul, bunăoară, prin articulare se substantivizează: „mă înclinam până la pământ în faţa marmoreelelor stant. Maneca, op. cit., p. 532) 49

48 la deviaţii morfo-textuale, pe care gramatica pre- frumosul, utilul, verdele etc. În acelaşi mod, unele statui./ rănind cu palma, cu limba,/ scârna de vrăbii „Cu şuieratul său el pune pe fugă orice şarpe./ scriptivă le-a apostrofat ca fiind „breşe stilistice” (Stil- adverbe şi pronume se pot transforma în substanti- de pe trunchiurile lor eterne şi fragile” (p.30). Şi nu se târăşte şerpuind/ bruch), în timp ce o „stilistică a deviaţiei” ar trebui să ve prin articulare: binele, aproapele, departele re- Lexic popular: scârna; sinonime: excremente, feca- şi nu-i iaste niciodinioară milă.” (p. 61) le cuprindă în cadrul ei argumentativ ca licenţe poe- spectiv eul, sinele. le, scârnăvie etc. „Le spune ingluvii şi sunt, în f ond, „Vasiliscul zis şi regele mic” (p. 61) -Arhaism popu- tice. Aceste abateri sau deviaţii de la codul normal al Toate acestea sunt deviaţii sau abateri legate de vomituri de bufniţă” (p.18), ingluvies, s.f.l . (la animale) lar: vasilisc – ani­mal din basme, asemanator cu un limbajului sau al normei lingvistice pot fi : context. O altă categorie de abateri care constituie şi guşă; (la om) gât, gâtlej, stomac, lăcomie,­ voracitate şarpe, despre care se credea că ucide cu privirea. a) sociologice (diastratice) fapte de stil sunt cele care privesc structura internă a (G. Guţu, Dicţionar latin-român, ESE, 1983 , p. 620). (Dicţionarul Explicativ al Limbii Române. DEX) b) regionale (diatopice) cuvântului. Heinrich F. Plett afirmă că aceste fapte de „Comic de-a dreptul, inutil când îmi propun să scriu - Arhaism morfologic: nu-i iaste (=nu-i este) c) din limbi străine (exogene) stil pot fi realizate prin adiţie (adăugare) subtracţie despre strigiforme” (p.35). Strigiformerme: neologism: „urmează să ardă/ să prijoleasca şi junghie cu anii, d) istorice (diacronice) (suprimare), permutaţie şi substituţie care determină ordin de păsări răpitoare de noap­te care vânează cu miile” (p. 61) În primul tip de abatere intră în conflict norma toate o îmbogăţire a vocabularului poetic. Astfel, noaptea (Florin Marcu, Constant. Mâneca, Dicţionar de - Lexic popular, forma populară: a junghea (sino- limbii standard şi a limbajului unei anumite categorii Eminescu scrie: „răsare şi străluce”, „ochi ce scânteie neologisme, Ediţia a III-a, Bucureşti 1978, p. 1028.) nim cult: a înjunghia) sociale. Limbajul poetic în diferi­te sociolecte consti- de vii”, „căci singura mea rugă-i uitării să mă dai”, „O, serile, când răsfoiam infernale tratate, albume/ - junghi; (Rar) Împunsătura cu o armă ascuţită; în- tuie o abatere de la norma lexicală standard şi, prin „de-al genei tale gingaş tremur”. Prin suprimare sau şi vechi colecţii de grafică înfăţişând Veneţia eternă, junghetură; urmare, un fapt stilistic. Utilizarea lexicului prove- substracţie, Eminescu a obţinut postverbalele poeti- pizzegamorti şi flagelanti” (p. 37) 2. Durere vie şi pătrunzătoare (mai ales la piept, în nind din me­dii sociale diverse are funcţia de caracte- ce: străluce, scânteie, rugă, tremur în locul formelor: Cuvântul străin incorporat expresiei lirice romaneşti: spate sau pe la încheieturi), ca şi când. te-ar înjun- rizare, a acelui mediu. Astfel de lexic este, bunăoară, străluceşte, scânte­iază, rugăminte, tremurat. Aceste „Ea-i crudă, feroce, cumplită şi mai ales vorace.” ghia cineva cu o armă ascuţită cel popular sau, dimpotrivă, cel cult. postverbale realizează efecte de ordin stilistic evi- (p. 41) 50 publicat după îndemnul şi cu îndemnul cheltuiala după Majestăţii publicat 1934, Naţională, meria p. 212. (DLR), Impri da boiangiilor Tom Buc., P-I, I, Partea II, maişi: numeşte Se pilimi pilimida, colorat. de plantă roşietice. sau –gălbui şi ca albe întrebuinţează Se şi cu fructele purpurii cu florile (Bot.) Plantă ierboasă 3.galbenă; (Rar, la aromâni); 4. ca ou.. de gălbenuş (Impropriu) 2. în sânge; Culoare fierii vărsării cauza Naţională,1934,Imprimeria p.213.) ( tă... (la oameni), ghindurilor amigdali inflamarea prin se mal); spu scârnă, EARSR,1957, p.557) mâne naştere; după îndată rofii faţă, pe sau (...) inflamaţii de între semn ca altele, apielii, printr-o culoare nifestă, boli) rumenire. rumeneală, roşeaţă, împurpurare; jorare, etc.), frig de un sentiment, îmbu emoţie, de de vocat pro sânge roşie de culoare (datorată afeţei unui aflux circulaţie); de aunui defect sânge, de afluenţei cauza corpului (din ale Culoare roşie aaltor părţi sau afeţei Volrane, alIII-la, ( manentă per emoţii, sau al unei şie semn trecătoare, afeţei ca ziarului Universul, 1937, Tipografia Buc. p.55.) Tomul I, Carol gelui Paatea II, Fascicul I, J. Lacustru, I, Re Sale Majestăţii îndemnul după şitocmit publicat - apucat: 1.- apucat: (Pat.) 2. Jaf; întocmit Eclampsie: şi DLR, - gălbenare:1. provenită din (Med.)Un boală de fel (de2. obiceila plur.) manifestându- gât, de boală - gâlcă: 1. sub piele; Umflătura bube. sau dat boli la diferite Nume 2. 1. (învechit ani sau om şi pop.) extremente(de spurcat: - 5. (Prin grâului Rugina Ban.) ( e) (Bucov.) cap la copii pe uneori apar care bube gingivită... agingiilor; d) inflamaţie ; c) pelagra... în nas... iese care b)băşicuţă dureroasă, foarte (învechita) branca; şi popular) orbalt... erizipel, 4. (Popular) me se care dat mai multor Nume boli (ca3. Pată roşie piele ce simptom pe apare alunei (învechit2. Fard, şi regional) suliman 1. Culoare roşie, (învechit roşeaţă ruşinţă; şi regional) 1957, EARPR, Buc., M-R, p.775) - roşeaţă: roşie”; „culoare ro culoare Împurpurare, ( 3.Pumnal, jungher Dicţionarul Limbei Române Limbei Dicţionarul (DLR) Serie nouă, Tomul nouă, (DLR) Serie Buc., R, Litera IX, Dicţionarul Limbii Române Limbii Dicţionarul ­rc; Dicţionarul Limbii Române Limbii Dicţionarul \ , Tomul P-I, I, Partea II, Dicţionarul Limbii Ro Limbii Dicţionarul Lit. Contempo Lit. - . În ------nuclee siminbolice şi metaforice. nuclee gate, imaginaţii alunei lirice rod travers bo figurative în asocieri analizate lexicale tegoriile tativ, conotativ. de ca ci extrem Poetul angrenează etc. sfârşit de fără opâine şi viaţ mea-i incendiare, elumina, eneant priviri obositoare, fără al gheţurilor aidoma topindu-se şi fosforescentă, adâncă maci, pulberea mii de de zeci cu privirea sare,retezând mină de pe comparaţii: ocoadă de ca trupul rifer, şi stronţiu; de milenii aramă, de metafore secoli mistu argintii, înşurubate, muşuroaie bufniţe mal-labirint, argintii, corbi ani determinat: substantivul lângă pe ireale calităţi desemnează epitete care poetic: vului moti constituie întregi care baza sintagme uni sau mască) a învinge. (DEX) la ceva)sau sistemul hac–agăsi de de modalitatea, cânta) monit” esolo căci el/ de nimeni apropia poate nu se „Dar natură (...) atrupului, doua (p. 65) maţe (sinonimpopular: cult intestine) anat. (p.din toate 64) –Lexic gurile, din toate încheieturile!” şi vite.” oameni de (p.sufleţite 64) neîn trupurile sticlă,/ de în cioburi prefăcute nurile la la pământ,/ culcată pădurea în faţă/ nestingherit privind nemişcat, stătea iar el/ deochi, de mai ales argint de şi viu bubă,/ de muma pădurii,/ de necurat, ceas de slab, întrosătură,/ de nare, răspândă,/ de junghi, gălbe /de de apucat, de spurcat, de şeaţă,/ Sfetea, 1913, C. riile p. 215 Libră Tomul I, Carol A-B,Buc., Regelui I, Sale Partea I, Lexicul poetic utilizat de loan Flora nu deno este loan de utilizat poetic Lexicul noţi preia poetul şi etosul mitologia Din popular (sinonim tâţă Popular: literar: Popularşi arhaism: populară: - Expresie că- şi un anume pot „Că nu-i (sinonim ades literar: asolomoni popular: - lexic apă) de plin ud, (foarte leoarcă popular: - Lexic lui ea Cămaşa sudoare./ de „Cămaşa lui eleoarcă din gândul cel strâmb,/ din braţe,/ din maţe,/ „fugi ro gâlci, de de leac, de pocitură,/ „descântece de itoare focuri, gură străină, bănuţ coclit, aer au coclit, bănuţ aer străină, gură ­itoare focuri, i solomonit veni hac de obrăzar şi-ntors de la tâţă”. de şi-ntors (p. 66) pine, primăvara, ceşi­pine, primăvara, plată zi obrăzar , căci se vede treaba vede se , căci a veni hac de decât o anume sabie oanume decât (sinonim literar cult: mamelă şte, pielea lui eo ­şte, pielea : a-i veni (cuiva: a-i ată de vaste vaste de ­ată ) ------pularni rečnik, regionalni rečnik ginacija simbolike prepune imetafora. bogate figurativne asocijacije, koje su lirskih ima plod tivni. Pesnik leksičke uklapa kategorije analizirane kroz koristi Flora Joan nije denotativni, već veoma konota pularni Flore. rečnik Joana Poetski upoeziji rečnik koji kontekst.određeni Može se registrovati po jako bogat su najbrojnije stilske kategorije koje one su vezane za etskog jezika irečnika pesnika iz Vojvodine otkriva da Često ovaj je milje popularan kultni. ili pak Analiza po nih miljeaima funkciju da okarakteriše milje. određeni prati stil. određeni Upotreba rečnika iz različitih socijal standardnih odstupa od ciolektima leksičkih normi, te sintaksu.eufoniju ipoetsku urazličitim Poetski jezik so kao semantiku ipoetsku (preneseno značenje), poetsku esencijalnih od jedno drži komponenti stila, poetskog služiti uovom radu. Proučavanje rečnika poetskog sa nje teorijskih koncepata imetoda rada kojima ćemo se pesnici uVojvodini podrazumeva prethodno precizira 9. 8. 7. 6. 5. 4. 3. 2. 1. Ibidem, p.228. Ibidem, p.227.Ibidem, p.37. cit., pp. Tomaşevski, Boris Boris, Tomaşevski, Todorov G.G., Spet, Liviu, Rusu, F. Heinrich Plett, N.K. Ghei, Ključne reči Ključne Proučavanje karakteristika rečnika kojim se služe 1973, Univers, ra p.31. Alba Novi oteka Bibli delatnost, izdavačku za Višnjić”, Zavod „Filip Beograd, 1985, Iaşi, din p.147. Universităţii Tipografia Cotorcea, Livia de traducere şi introducativ studiu bibliografice, note logie, poetic limbajului, ria Editu retorică lingvistică, Uni Tipografia torcea, Co Livia de traducere şi introducativ studiu bibliografice, şi sovietică rusă filologică Şcoala poetic. jului Karakteristike rečnika pesnika iz Vojvodine iz pesnika rečnika Karakteristike ra Pentru Literatura,1969, Pentru ­ra p.140-141. , Cvetan, Cuvântul-semn. Cuvântul-imagine Cuvântul-semn. Structura cuvântului cuvântului Structura Estetica poeziei lirice poeziei Estetica : standarndni rečnik, poetski jezik, po : standarndni jezik, rečnik, poetski tros, 1986, p.49.­tros, Ştiinţa textului şi analiza de text. Semiotică, Semiotică, text. de şi analiza Ştiinţa textului Poetika, , Bucureşti, Editura Univers, 1983, p.224. Univers, Editura , Bucureşti, Teoria literaturii. Poetica Teoria literaturii. . Şcoala filologică rusă şi sovietică. Anto sovietică. şi rusă filologică . Şcoala Bibliografie versităţii din Iaşi,1985, din ­versităţii p.329. Rezime Sintaksički vid: Strukture teksta, teksta, Strukture vid: Sintaksički in usum aestheticae usum in .Ediţia a III-a, Bucureşti, Bucureşti, aIII-a, .Ediţia , Bucureşti, Editu , Bucureşti, . Antologie, note note . Antologie, , în , în Teoria limba , în , în Teo ------­ ------ular lexicon, regional lexicon symbols and metaphors. tions, which lyric of imaginations are the product of full mygories analyzed means rich of figurative associa connotative.very combines poet the The cate lexical lexiconusedpoetic by Flora Ioan is not denotative, but ular lexiconcanFlora’s foundin Ioan be The poetry. those connected with rich acertain pop context. Avery fact that the most numerous stylistic categories are and lexiconusedVojvodina from by poets reveals the popular, cultic. or analysis The language the of poetic tion to characterize acertain milieu. This milieu is often socialthe milieus different lexiconfrom has the func normslexical and ituse The follows of acertain style. is quite sociolects in different diverse the from standard euphony syntax. poetic andlanguage poetic poetic The as well semantics asstyle, poetic (figurative meaning), contains the of one essential components the of poetic to used be in this paper. lexicon study the of The poetic mine the theoretical concepts and the methods work of used Vojvodina, from by poets we must precisely deter Characteristics of Lexicon Used by Poets from from by Poets Used Lexicon of Characteristics Keywords In order to study the characteristics the of lexicon : standard language, pop lexicon, poetic Vojvodina Summary - - -

- - - 51 rămâne problema majoră pentru toţi, indiferent de gând divizarea lumii în funcţie de criterii politice, na- culoarea pielii. Dangor examinează viaţa africanilor ţionale şi economice (2000: 209). şi mutarea lor forţată din cartierele sărace în noile O caracteristică tipică a romanelor şi povestirilor Caraivan Luiza-Maria suburbii, care sunt, de fapt, un alt fel de periferii mi- scriitoarei sud-africane este modalitatea de redare a zere. District 9 oferă un Johannesburg alternativ, cu spaţiului rural şi urban, concentrându-se pe rezisten- imagini din realitatea sărăciei şi mizeriei de la margi- ţa politică şi pe repercusiunile asupra locuitorilor din nea oraşului, unde locuiesc câţiva extratereştri găz- cartierele sărace. Acestea contrastează, ca peste tot duiţi în Africa de Sud pentru o scurtă perioadă şi în lumea globalizată, cu clădirile din oţel şi sticlă ale ameninţaţi cu evacuarea forţată de către forţele de oraşului modern şi casele vechi din fostele suburbii ordine. locuite doar de populaţia albă. Luiza-Maria Caraivan Redefinirea identităţii oraşului în acest „global vil- În aceste condiţii, Gordimer consideră localizarea lage” a fost completă în momentul în care Africa de conceptului de „acasă” ca fiind strict legată de acţiu- Sud a câştigat dreptul de a organiza Campionatul nile personajelor din romanele ei. În Nimeni alături de JOHANNESBURG: UN PALIMPSEST URBAN ÎN AFRICA DE SUD Mondial de Fotbal 2010. Totuşi, Johannesburg nu mine, Sibongile Maqoma, femeia africană de succes, POST-APARTHEID este un oraş în care apartheidul a fost înlocuit de nu poate găsi o corespondenţă între propria ei defi- globalizare, ci, mai degrabă un oraş cu identitatea niţie pentru „acasă” şi localizarea efectivă, respectiv stabilită nu de istorie ci de imigranţii fie din alte ţări locurile în care ea îşi găseşte „cazare”. Acasă este „lo- africane, fie din zona rurală. După cum sublinia cul în care te-ai născut, feţele pe care le-ai văzut pri- Emma Hunt (2006: 104) ma oară în jur şi situaţia din jurul tău şi al semenilor Oraşul contemporan văzut ca un palimpsest ur- tea din suburbiile oraşului, aducându-l pe celălalt de „Imigranţii din zonele rurale şi din restul Africii nu tăi împreună cu care te-ai luptat pe plan politic, per- ban este un mediu complex, compus din suprapu- la periferie către centru. Conceptul de „acasă” este pot concura cu multinaţionalele pentru controlul sonal sau artistic, toată viaţa” (Gordimer 1988: 34). La nerea unor forme care au apărut din secole de dez- fundamental în relaţia sinelui cu celălalt, această no- oraşului. Totuşi, oraşul a fost modificat în aceeaşi întoarcerea din exil, la mijlocul anilor 1990, Sibongile voltare şi care se disting în stratificarea accesibilă ţiune fiind examinată din punctul de vedere al exila- măsură de cultura stradală, de imigranţii etiopieni şi refuză să îşi regăsească fosta casă în care ea şi soţul ei prezentului. Textele analizate pentru a extrage o tului revenit în aşezarea natală, dar şi al imigrantului senegalezi, de cerşetori, negustori ambulanţi, artişti, îşi petrecuseră tinereţea, din Chiawelo, cartier descris imagine de ansamblu asupra oraşului Johannesburg în căutarea unui loc pe care să îl adapteze în vederea cât şi de noile forme de supraveghere, de comunită- ca fiind saturat de oameni, familiile stând câte două aparţin literaturii sud-africane: Nimeni alături de mine consolidării situaţiei materiale şi emoţionale. Astfel, ţile păzite de garduri de protecţie, de magazinele cu sau chiar trei în aceeaşi locuinţă (Gordimer 1995: 43). 11, Arma din casă22 , La agăţat33, toate scrise de Nadi- imigrantul îşi pierde urma în labirintul oraşului, creat aer condiţionat şi cazinouri. Rezultatul este un oraş Familia Maqoma preferă să îşi petreacă prima noapte ne Gordimer între 1994 şi 2005, Fructe Amare44 de prin suprapunerea cartierelor sărace, mizerabile, cu spaţii paradoxale, unde oficialul şi neoficialul coe- în casa unui lider african, aflată „într-o fostă suburbie Achmat Dangor. Am luat în considerare şi câteva aglomerate şi urât-mirositoare cu suburbii elegante, xistă într-o vecinătate care ar fi înspăimântat planifi- albă, interzisă negrilor” (44). Următoarea cazare este scene din filmul regizat de Neill Blomkamp, District 9, zone rezidenţiale exclusiviste, dar şi cu oaze de natu- catori urbani din perioada apartheid.” într-o locuinţă guvernamentală, „o minunată conce- pentru a întări cuvântul scris prin referirea la imagini, ră, mici fragmente din „veld-ul”55 sud-african, toate Nadine Gordimer avertizează că oraşul este din ce sie” făcută desegregării post-apartheid, de fapt, un

cu toate că acest film nu prezintă o realitate istorică, afectate de procesul de relocalizare, dar şi de mani- în ce mai divizat, în ciuda faptului că face parte din fost bordel (45). Sibongile simte că locul ei este de- 53

52 aşa cum fac cei doi autori. festări violente, moştenire a perioadei apartheid. reţeaua globală metropolelor alese de emigranţi, în parte de cartierele sărace şi de atmosfera din noile Johannesburg a fost imaginea unei naţiuni apart- Michael Chapman (2008:11) consideră că noua li- timp ce regizorul filmului District 9 merge mai depar- cartiere africane, cu toate că admite că cei ce trăiesc heid, definită de violenţă şi conflicte rasiale mai bine teratură a Africii de Sud „portretizează o societate te şi subliniază continua separare a suburbiilor mixte acolo sunt parte din poporul ei. În ciuda faptului că de patru decenii, imagine care a fost supusă unei multiculturală şi multirasială şi nu o societate marca- de zonele locuite de populaţia de culoare, situate la soţul ei este recunoscător pentru orice formă de adă- schimbări dramatice în anii 1990 şi care a plasat ora- tă de izolarea culturală sau de ideologiile politice”. În periferia oraşului. Există încă o linie de demarcaţie, post şi pentru situaţia din Africa de Sud post-apart- şul în seria de portrete urbane ale globalizării. Deşi scrierile ei, Nadine Gordimer prezintă Johannesburg aceasta separând clar sud-africanii de imigranţii afri- heid în care au dreptul să se întoarcă, femeia nu do- reînnoirea acestui oraş a însemnat adesea distruge- ca pe o metropolă care nu este nici „africană, nici cani, cei din urmă fiind prezentaţi ca aparţinând tri- reşte să mai împărtăşească experienţa exilului şi a în- re, demolare de clădiri istorice, mutarea forţată (relo- asiatică, nici latino-americană, şi desigur nici est-eu- burilor, încă sălbatici, chiar canibali, ignorând com- toarcerii, considerând-o personală. Problema „cază- calizarea) oamenilor din casele lor prin trecerea pro- ropeană”, dar care conţine „o multitudine de margini plet faptul că Johannesburg este idealul în ceea ce rii” îi marchează noua identitate la întoarcerea din prietăţii private în folosul public, au existat şi aspec- şi centre care sunt pline de diferite înţelesuri”. priveşte globalizarea culturală. exil, deoarece ea nu este pregătită să numească nici te pozitive, printre acestea fiind multitudinea de cul- În romanele lui Gordimer, Johannesburg este ora- Gordimer percepe globalizarea culturală ca pe o o parte din Africa „acasă”: turali şi rase care au menţinut şi accentuat diversita- şul şanselor egale pentru africani, oameni de culoa- „îmbogăţire reciprocă şi etică” pentru că reprezintă „Acasă: cuvântul acela liniştit: un spectacol, un re, indieni, albi sau orice altă rasă, deoarece violenţa „rata de schimb” pentru scriitorii din întreaga lume, teatru, o manifestare incendiară a emoţiilor pentru 1 Gordimer, N. 1995. None to Accompany Me. London: prin „expansiunea ideilor [...] care vin din viaţa şi spi- cei care se întorc din război, din exil, care au uitat ce a 5 Penguin Books. Veld este termenul care desemneazăcâmpia şi spaţiul ritul celuilalt, dintr-o ţară şi societate necunoscute”. fost acasă sau au suferit pentru că nu au putut uita” 2 Gordimer, N. 1998. The House Gun. London: Bloomsbury. rural din Africa de Sud, în general acoperită de iarbă şi Globalizarea ar putea diminua manifestările de xe- (Gordimer 1995: 44). 3 Gordimer, N. 2001. The Pickup, London: Bloomsbury. tufişuri. Deseori este comparat cu termenul „outback” 4 Dangor, A. 2004 (2001). Bitter Fruit. London: Atlantic folosit în Australia http://encyclopedia.thefreedictiona- nofobie şi ar putea aduce o apreciere şi valorificare a Sibongile nu îşi permite luxul de a irosi emoţia Books. ry.com/veld diferenţelor „dincolo de frontierele estetice”, respin- întoarcerii în Africa de Sud şi de aceea înlocuieşte conceptul de „acasă” cu cel de „cazare”. Refuzul de a Cerşetorii cu pungile de droguri şi mirosul de uri- blochează, ca un plămân bolnav care nu poate expi- să fie ţinute la distanţă de contaminarea cu străini”, recunoaşte fostele locuinţe ca fiind „acasă” face parte nă al oraşului fac din Johannesburg un oraş ca orica- ra” (2004: 81). Fostele cartiere sărace şi mizerabile au idee ce a stat la baza politicii apartheid. din procesul de înstrăinare de valorile societăţii tra- re altul din lume. Ceea ce îl diferenţiază de alte este fost transformate în suburbii prin mutarea oamenilor Cu siguranţă, multitudinea de centre şi margini re- diţionale africane, căci ea se vede pe sine ca fiind modul în care locuitorii săi au învăţat să se împace în case cu camere suplimentare, cu o piscină, „casa prezintă ocazia de redescoperire a palimpsestului ur- imaginea viitorului democratic al Africii de Sud. Dacă cu trecutul violent şi să se regăsească în prezentul visurilor în varianta ieftină” (82), imposibil de a fi vân- ban al perioadei post-apartheid şi de redefinire a iden- soţul ei este captiv în trecut şi stă „acolo, acasă, în multicultural şi multirasial. Acest „capăt crestat de dută. Rezidenţii sunt „astronauţi apartheid, prinşi în tităţii oraşului Johannesburg. Cele trei puncte de ţara lui” (99), Sibongile luptă împotriva amintirilor continent” (1998: 278) are de oferit multe exemple această blestemată lume crepusculară [...] între negru vedere pe care le-am prezentat atrag atenţia asupra sau a relaţiilor care ar putea să o închidă în trecut. demne de urmat. şi alb, încercând să fie ambele şi sfârşind ca fiind nici transformării spaţiilor publice în spaţii private, a cartie- După ce o perioadă locuieşte împreună cu o fami- Oraşul Johannesburg, prezent în scrierile lui Gor- unul dintre ele” (82). Silas şi fiul său, Michael, reali- relor mizere în suburbii, prin mutări forţate, şi a renaş- lie albă, într-un fost cartier locuit exclusiv de albi, Si- dimer, constituie un factor ce contribuie la re-formu- zează că ar putea scrie propria lor versiune a istoriei terii cartierelor africane prin mutarea din spaţiul rural bongile Maqomas îşi identifică definiţia de „acasă” larea culturii şi identităţii sud-africane, dincolo de Africii de Sud, urmărind mişcarea familiei lor „dintr- către cel urban. Oraşul şi locuitorii săi vor încuraja di- cu locul de muncă, ea mutându-se în aceeaşi clădire conflicte rasiale şi violenţă. Acesta este locul în care un cartier în ruine în altul”, văzându-şi casele distru- versitatea şi multiculturalismul, iar Cupa Mondială de unde activează organizaţia pentru care lucrează. Din juxtapunerea raselor, naţiilor şi culturilor conduce la se de legi şi ordonanţe guvernamentale, sub simplul Fotbal va infirma (sau va susţine?) ceea ce nota un alt păcate, violenţa de care fugise în perioada apartheid explorarea violenţei intra-rasiale şi inter-rasiale. În motiv că unele zone ar fi predominant indiene, de scriitor sud-african, J.M. Coetzee (2001: 356), în 1995, revine în viaţa ei în momentul în care numele îi este spaţiul geografic apartheid, locuitorii erau închişi, culoare sau africane, „pline de zgomot, muzică, oameni când Africa de Sud găzduia Cupa Mondială de Rugby: făcut public pe o listă a unei organizaţii teroriste şi constrânşi la o anumită zonă, separaţi, monitorizaţi şi ce se adună în stradă, zone sordide, sărăcăcioase şi, „Parte din experienţa de a fi colonizat este şi a-ţi fi este forţată să păstreze o armă mereu la îndemână: consideraţi invizibili pentru că nu contau decât prin deci, care se califică pentru curăţenia făcută prin Le- băgate pe gât imagini fabricate de alţii din afară. La „Sentimentul casei, care însemna acasă, în sfârşit actele de violenţă. În spaţiul post-apartheid, oraşul gea de Curăţare a Cartierelor Sărace66” (186). Rasismul ceremoniile Cupei Mondiale, spectatorii sud-africani se schimbase. Camerele păreau retrase, fragile [...] nu mai are limite, iar ordinea se restabileşte cu difi- şi xenofobia sunt încă prezente în noile suburbii: au aflat, unii pentru prima oară, că erau naţiunea Încuietorile de la uşi – nimic în faţa unei forţe care cultate, deoarece, în primă fază, libertatea înseamnă „’Nu avem şobolani sau gândaci în suburbii.’ Curcubeu77, că, fie că le place sau nu, vor fi reprezen- avea cheile de la viaţa tuturor, care îi trimisese în exil „ochi pentru ochi şi dinte pentru dinte”. Violenţa ră- ’Ce aveţi?’ taţi sub această formă pe ecranele televizoarelor din şi îi primise înapoi.” (265) mâne moştenirea din perioada apartheid şi doar con- ’Nigerieni, Pakistanezi, Taiwanezi...’” (212). întreaga lume. [...] Cuvintele şi muzica, imaginile şi Este binecunoscut faptul că, în anii 1990, Johan- fruntarea directă cu teama implementată de acest re- Filmul pe care l-am ales pentru a ilustra multiplele stereotipurile în care conceptul Curcubeu va fi deco- nesburg era în mod obişnuit în topul celor mai vio- gim poate conduce la încheierea ostilităţilor. straturi ale oraşului Johannesburg poartă numele unui rat, urmează să fie preparate nu doar de străini, ci şi lente oraşe din lume. Chiar şi în prezent, deşi legile În romanul La agăţat, Johannesburg şi transfor- district din Cape Town, cu toate că acţiunea se petrece de o industrie dedicată producţiei şi reciclării exoti- au fost schimbate, albii şi africanii trăiesc, în general, marea sa post-apartheid sunt uşor de recunoscut, în Johannesburg: District 9. Scenariul se bazează pe cului, construcţiei de varietăţi de curcubeie pe tot separat. Johannesburg este divizat între suburbiile deşi oraşul rămâne nenumit. Oraşul global încă nu a evenimente reale care au avut loc în Districtul Şase, globul. În acest scop, ţara lor va fi oferită ca o desti- luxoase din nord, locuite mai ales de populaţia de luat locul oraşului apartheid, căci disparităţile cauza- Cape Town, în 1966, când guvernul a decis că acest naţie exotică, diferită de alte destinaţii, desigur, dar culoare albă, şi districtele sărace locuite de africani şi te de educaţie şi venituri (sau lipsa acestora) încă cartier este proprietatea albilor şi a început mutarea diferită doar într-un fel picant, uşor de digerat, felul imigranţi. Aşa-numita ‘violenţă a negrilor asupra ne- există. Romanul aduce în atenţia cititorilor comuni- forţată. Până în 1982, mai mult de 60.000 de oameni turismului sportiv.” grilor’ – subliniindu-se astfel, caracteristica sa tribală tatea divizată între cei care se pot mişca liber dint-o au fost relocalizaţi într-o zonă situată la 25 de kilometri

– nu mai ţine cont de culoare, şi acum se poate vorbi ţară în alta şi cei care intră ilegal şi rămân la margi- de casele lor, care au fost distruse pentru a se construi Bibliografie 55

54 despre o violenţă generalizată. În 2002 câteva ata- nea oraşului. o universitate şi un campus. În cele din urmă, mare curi asupra cartierului Soweto, locuit de africani s-au Africa de Sud, ca oricare altă ţară, îşi adăposteşte parte din zona „curăţată” a fost părăsită. Chapman, M. 2008. Postcolonialism: South African Perspectives. extins şi la suburbiile albe ale oraşului: imigranţii underground, în locuri întunecate care Filmul prezintă o specie de extratereştri care sunt Cambridge Scholars Publishing. „S-a instalat obiceiul violenţei şi este o problemă sunt „singura libertate” (2001: 87) pentru cei care au găzduiţi în Johannesburg până în momentul în care Coetzee, J.M., 2001. „The 1995 Rugby World Cup” in Stranger Shores. Essays 1986-1999. London: Secker&Warburg. despre care ştim că va fi moştenită în noua Africa de multiple identităţi, aşa cum este Abdu, imigran- guvernul decide că sunt prea mulţi şi începe extermi- Dangor, A. 2004 (2001). Bitter Fruit. London: Atlantic Books. Sud. Vocabularul violenţei a devenit vorbire obişnui- tul arab. Incapacitatea sa de „a se conforma cu narea, respectiv curăţarea zonelor rezidenţiale. Sce- District 9. 2009. Directed by Neill Blomkamp. Written by Neill tă atât pentru negri cât şi pentru albi” (Gordimer ceea ce ceilalţi numesc lumea” (58) îl aruncă nele au fost filmate în cartierele sărace din Chiawelo, Blomkamp and Terri Tatchell. 2000: 142). în reţeaua subterană, un labirint în care Soweto, şi au fost folosite interviuri, ştiri şi înregistrări Gordimer, N. 2000 (1999). Living in Hope and History. Blooms- Gordimer critică faptul că violenţa se repetă şi imigranţii se pierd şi este forţat să trăiască ale camerelor de supraveghere, toate reale, ameste- bury: London. Gordimer, N. 1995. None to Accompany Me. London: Penguin este o formă de comunicare în Johannesburg. Ea ca „un câine de pripas, ca un şobolan ce îşi cate cu imagini ale extratereştrilor, într-un film stil Books. trebuie percepută la nivel social, dincolo de ex- caută gaura, o cale de intrare” (227). documentar. O problemă majoră semnalată de regi- Gordimer, N. 1988. The Essential Gesture. Writing, Politics & Pla- perienţele individuale, afectându-i atât pe cei Achmat Dangor prezintă în Fructe Ama- zor este sprijinul oferit de corporaţiile multinaţionale ces. London: Penguin Books. care comit acte de violenţă şi victimele lor cât şi re o familie africană care îşi caută locul pentru ca guvernul să finanţeze echipament şi pre- Gordimer, N. 1998. The House Gun. London: Bloomsbury pe toţi cei care „sunt împotriva violenţei, adu- după ce a luptat conta regimului apart- gătire militară. Totuşi, aşa cum subliniază şi Salman Gordimer, N. 2001. The Pickup, London: Bloomsbury. Hunt, E. 2006. „Post-apartheid Johannesburg and global mobi- nându-se într-un adăpost construit heid. Când nu mai este forţată să se mute, fa- Rushdie (2003: 296-7), globalizarea şi efectele sale lity in Nadine Gordimer’s The Pickup and Phaswane Mpe’s la comun, un celar al acestui alt milia lui Silas alege să numească „acasă” un militare şi politice sunt imposibil de evitat dacă res- Welcome to our Hillbrow Publication: ARIEL 37(4) pp. 103–123. fel de război, departe de bombe- cartier ieftin, unde casele au ziduri care „res- pingem ideea de „culturi pure, care au nevoie urgentă Rushdie, S. 2003 (2002) Step Across This Line. London: Vintage. le existenţei” (1998: 86). piră invers, absorb aerul din casă, apoi îl 6 Slums Clearance Act 7 Rainbow people 57 Cristina Robu ------” dublu ă Din moment, acest ca supravieţuind motiv un pe apariţia teoriilor moderneCu a ale psihanalizei, Literatuta a importat multiple elemente fol din german care este ter „doppelgänger”, Cuvântul menul literar uzualmenul pentruliterar fenomen acest dedublăal rii literatură, „dedu în înseamnă, traducere literală în blarea personalităţii” vocabular a fost în şi introdus (şi Jean de nuvelistul Paul tradiţiasimultan, în literară) nouă, noţiune proprie Această fenomenului Richter. cauză, în literar este definită pentru prima dată de nuvelei subsolul sale în autor Siebenkäs (1796). perioadele curentele, ren toate în genurile şi literare, poate nu Acesta fi a fost nu dublul niciodată „liber”. „în este produs afara” ci el, în este timpului, determi că de contextulnat toate social care Cu în se naşte. acesta luptă contextului limitele cu sale, creării du poateblul nu fi, afara în înţeles con acestui totuşi, text. Originile sale cultura tradiţională în îl fac să de vină motiv un fiabil pentru schimbărilor semantice, că tinde literatura să metodele ajusteze de structură care cultura în la operaa dublului literarăeste crea tă, fiind conexiune în permanentă aceasta. cu Într-o secularizare în cultură progresivă, dialogurile despre dezbatere în perpetuă. sunt dublul şi sine posibilă a unei motivului atribuţia devenit dublului persoană este văzută câmp în sau casei jurul în sale ea este bolnavă pat, la acesta ce timp în este semn al Magies Anatole, de Bretagne, la morţii, Lebray, după: RobertEditions Laffont, 1994). Paris, însă problema „dublului” este tratată preponclor, derent prin psihologică. prismă ------Cristina Robu Cristina experien modern literatura în „ de fenomenului ale specte A . Însă, pofida în consi interesului Din punct de vedere fenomenologic, poa dublul Astfel, există nu o civilizaţie, nici sau cultură epo În religie, „dublul” presupune nemurirea sufletului, Reprezentările folclorice (de)dublarea asociat au Dublul este consideart modul la general dispo un seamă o construcţietradiţionale a culturii – mituri, le de noţiunea „du aici considera gende Vom religie. şi blu” ca fiind fenomenul care face referinţă dualita la o construieşte. fiinţei ce ceea tea tot umane şi aspecte lua te descrise diferite mul mai care în sunt studiite despre fenomenele (exemplu: autoscopice F. Paris, phénomènes Les Paul, d’autoscopie. Sollier, Alcan, 1903). că care să fi nu explorat această temă în felul său, din scopuri cu diferite. şi motive imortalitatea exemplu, egipteană, religia în după (de praticile funerare – regele ale Osiris lui morţii, – se pre supunea că există o reflecţie care poate „qa” fi con fundată defunctului, mumia cu care dar se detaşează necesităţilor pe totalitatea are de care ea şi le-a avut acesta Guilhou, timpul vieţii, în Peyré, Nadine; după: , LaJanice mythologie égyptienne, Marabout, 2006). moarteacu există şi superstiţii multe care confirmă exemplu, folclorul în faptacest irlandez, (de când o zitiv literar cu ajutorul căruia se articulează ţa divizării de sine derabil care figurii se acordă literatură, în dublului această a rezistat temă categorisirilor definiţiilor. şi a pune bazelePentru înţelegerii tre concept, acestui buie să începem de presupunerea la că ficţiu dublul cu este mai Acesta este doar nu nii motiv un literar. ------Rezime Summary afterapartheid nakon aparthejda nakon : palimpsest, afrička proza, aparthejd, proza, afrička : palimpsest, : palimpsest, African prose, apartheid, prose, African : palimpsest, Key wordsKey I have chosen to analyze the transformations of the of the transformations analyze the to chosen I have Ključne reči Odlučila sam da analiziram transformacije koje je koje transformacije analiziram da sam Odlučila

Johanesburg: urbani palimpsest u Južnoj Africi

Johannesburg: urban palimpsest in South Africa forced migrations), violence and globalization (which (which globalization and violence migrations), forced of host the is Africa South that fact the with culminates this to related closely are 2010) Cup World Soccer the city. African South multicultural and multiracial Johannesburg city, the city of Johannesburg as they are presented in some of some in presented are they as city of Johannesburg novel African South written by novels post-Apartheid Dangor’s (Bitter Achmat Nadine and Gordimer ists pre film was the in 9 which as District well as Fruit) (via The aspects of home, relocation 2009. in miered grad, Johanesburg grad, Ahmat Dangor (Gorko voće), kao i u filmu kao Okrug 9 iz voće), DangorAhmat (Gorko godine. Aspekti je2009. nametnu doma, (koja selidbe da činjenicom kulminira (koja i globalizacije nasilja ta), prvenst fudbalskog Svetskog domaćin Afrika je Južna i multi multirasnim ovim sa povezani usko su 2010.) va gradom. afričkim južno kulturalnim pretrpeo grad Johanezburg na način na koji su pred su koji na način Johanezburg na pretrpeo grad u nekim od post-aparthejdstavljene su koje romana i Gordimer Nadina Afrike: Južne iz romanopisci napisali 56 58 subiectivă. Daniel Hoffman spunea că Wilson ar pu Wilson că spunea Hoffman Daniel subiectivă. evenimentele şi din prezintă perspectivă ne diegetic naratorul este intra persecută, îl cu care dublul său alacestei nuvele, omonim principal William Willson, blu du personaj de studiu un pentru modernă tură unul din primele Poe. EA de alui „William nuvela fantastică studiu de arie Wilson” ca delimitându-ne literară, în opera „dublul” este omului. închise in caracterul fi pot care ascunzişurile cele mai terifiante sumbre si dezvăluie cele mai cul. Acest dublului ii atribuie aspectele gen –fantasti literar cuunuinou simultane apariţia gen dublului ale fiind moderne caracteristicilor apariţiei circumstanţele extreme, îndepărtate mai cele în până exploreze să-l marginea dublului. permis Aceasta şi-a construite pe la teoriile de te cele mai multe „abateri” din noi. căruia excluse fie din viaţa şi tendinţe idei fi nu care pot ză promovea dictează, ghidează, parte facem din care în psihicul sitemul unui acest În mod, ins. paralele lacrea sistem structuri poate tăţi. Aceasta raportare enti de generaţii fiecărei şi căutarea este afost ei?” cu re la sistem, comparaţie a„cine sunt in raport eu în timp, sensul Raporta implicit alexistenţei. devine care, cale spre identificare, fiecăruia calea este ent, trăite. Acest într-un om sistem de inconşti ales mod suma experienţelor tuturor persoană în propria tă şi reflec sale te, în toate aruncă lumina personalităţii impresionan „top-uri” în şi structurând amplificând care, deformând, imensa ooglindă sale, existenţei toate pe în sine. vadă Acesta în timpul devine, le să în toate vadă se şi să identităţii, omulcaută schema construi narcisică sa a-şi de Pentru dorinţa prin că, aacestui subiect. literaturiiabordare onouă permite şi tema dedublării tităţii exploatează care aceea este şi diferenţiere. te transformare râvneş dublul din literatura mitologici, modernă săi şi predecesorii ca acelaşi În civilizatoare. vitate mod, acti sublimării ca şi în valorile psihologică coerenţa în oarbă credinţa relative,turii sale luândîn derâdere unitatea personajului literaturii au ceaunitate distrus literară: mai preţuită ale duale multe din figurile subversive. Astfel, funcţii Această lucrare literară poate fi considerată ca ca considerată fi Această poate literară lucrare în discuţie punem să-l dorim care pe Subiectul literatura acea este îşi care permi acestÎn context, cu psihiatria, disociativăOdată tulburarea aiden sau studiul „doppelgänger”-ului. Personajul Personajul „doppelgänger”-ului. studiul sau şi cele mai susţinute , atrăgând atenţia, atrăgând asupra na texte de fac de texte ------Baton Rouge ,1972, Rouge Baton p. 209 Poe Poe Poe Poe Poe Poe 1 ne să care acel fenomen, fi dublul poate eradicat, fie să rău,şi urmează care deci diferit, ca categorisit este nu care eînţeles orice fenomen unde tatea actuală, Pe în socie în pericol. pus este când – acest „dublu” diversitate, existe sa ca pentru fie, sa trebuie dar care „dublul”, cealalta” rea – sau –buna „partea de în sens suntem în care societăţii conchide putem că la scara rea lui cu subiectul. şi, confrunta în cele din urmă, din psihicul subiectul lui provoacă dublului, care apariţia luptă emergerea aconceptelor„bine/rău”, de fiecăruia cu înţelegerile dar în acelaşi lupte timpsursa, unei –şi aprigi rezultatul El defapt este dedublare. de turii dublului şi aactului lui şi aspaţiului. timpu specificităţile de neafectat universală, logică psiho cu ostare alter-ego-ului fenomenul asociază aacesteiaprimare şi în Ca inconştient. Freud, Poe lui Freud cuteoriei ojumătateră re secol despre de la cugăsită Poe, dublulrivalitatea său, anterioa este Însă aiXX. secolului psihologi din cei mai importanţi lui Sigmund Freud, psihanalizei fondatorul şi unul blului din „William teoriei susţine Wilson” principiile Studiuljului principal. du lui Poe asupra psihologiei înapersona povestea transpusă întregii vieţi a fost care psihologice stări unei lui Poe reprezentarea este torturat. său sufletului cu sine angoasa poartă care sale săbiei orientarea prin corporal, fizic, plan în decât răzbunarea realiza poate dardublul nu-şi său cu rivalitatea de şi mintal intelectual suferi torul poate Nara şi aminţilor personaje. acestorcorpurilor două indisociabilitatea demonstreaze să căreiaeste rostul şi este eaoînscenare al omorului-suicid finală nea Imagi străină. puteafi naratorul, povestea i-ar căruia cu empatiza poată să naratarul ca pentru necesar fost a Aceast şi palpabil. procedeu vizibil ţia altui corp fizic, al acestei condiţii apari psihologic prin face portretul el dorinţei sale, narator în pofida urmăreştepe care accentultoate alter-ego Poeindubitabil ca pune pe entităţi Cu aceledouă separate. şi său blul formează du narator şi pe personajul pe crează îi viziunii care aacestui personaj. determinată dar auto- confuză dedublată structura tea explica ofhis ownWill” „son şi tradus ca tea fi trad. „fiu al propriei propriei al „fiu trad. Dacă încercăm să privim această stare personală personală stare această privim încercămDacă să afac oparte doar Poe ilustrează A. luiNuvela E. din nuvela „doppelgänger” de fenomenul Astfel, nuvelăÎn accentulauto-di psihologia pe pus este dorinţe . Louisiana State University Press, Press, State University . Louisiana ”, din: DanielHoffman, ”, din: DanielHoffman, 1 ceeace ar pu Poe Poe ------tastičan, ličnost podvojena utiču.ne univerzalno psihološko stanje na koje vremeiprostor la strukturalna psihologija likova, niviou, ina dubljem nosti, te kako se ovaj koristi fenomen dase bi predstavi menat kada uknjižev se put pojavio ovaj prvi fenomen Analiza omogućila je da se veoma odredi važan mo na priči Edgara nazivom Alana Poa Vilijam pod Vilson. svoj put dosvakodnevnog života. novog identiteta koji izranja iz dubinepsihe ipronalazi to usvetu isvoje ciljeve se često pretvarala ukreiranje Neprestana potreba čoveka da objasni svoje sebe, mes alizmom ljudskih bića isvim onim što čini. ih takvim koji ima korene udalekoj prošlosti, apovezan sa je du Mun Verlag, Hansen Carl Werke, Siebenkas, Paul, Richter, Jean Allan. Edgar Poe, Lebray, Anatole. Daniel. Hoffman, Janice. Peyré, Nadine; Guilhou, Albert. Guerard, Sigmund. Freud, contemporane. cietaţii aacestuiariţie în conditiilecomunitare şi vieţii aso apa de –spre interogări asupra surselor extins mod în literatură, dedublării asupra fenomenului gări continuitate la intero :de în cercetarea subiectului şi limitele culturii. valorile despre trăim, care accepţie în limitele indicide despre dea societăţii ale Ključne reči Ključne Ova kratka analiza ličnosti podvojene sprovedena je Ovaj članak analizira ličnosti podvojene fenomen 1959chen, vestiri 1994 Paris, 1972 Rouge, Baton Press, University 2006 bout, 1967 NewYork, J.P.Lippincott, Guerard, Albert ed. 1988 Paris, Folio, Gallimard o formulată ar puteafi expuse, ideilor sinteza Din Aspekti fenomena „dualizma“ u modernoj umodernoj „dualizma“ fenomena Aspekti . Polirom, Bucureşti, 2003 Bucureşti, . Polirom, Magies de la Bretagne. la de Magies Concepts of the Double, Stories of the Double the of Stories Double, the of Concepts L’inquiétante étrangeté et autres essais L’inquiétante autres et étrangeté William Wilson în Masca Mortii Rosii si alte po si alte Rosii Mortii Masca în Wilson William Poe Poe Poe Poe Poe Poe Poe. Poe Poe Poe Poe Poe Poe : dualizam, književnost, moderna fan književnosti Bibliografie Rezime La mythologie égyptienne. mythologie La Editions Robert Laffont, Laffont, Robert Editions Louisiana State State Louisiana . Editions . Editions Mara - . ------splitpersonality bywhich time is and space. not affected and to alarger scale, auniversal psychological state used to present the structural psychology characters, of in literature appeared first is and how the phenomenon the essentialidentify momentsthe when phenomenon Poe’s titledEA story William Wilson it made possible to its way into life. the everyday that emerges the from depths the of psychic and makes transposedgoals is often into creating entity anew himselfa manto his identify place and find and his and all that makes them such. unceasing The for need existence and relates human of beings to the duality which hassonality its in roots distant human of periods The Aspects of the Phenomenon of „Duality” in in „Duality” of Phenomenon the of Aspects The Keywords This briefanalysis split of personality, conducted on discusses article The split of the per phenomenon : duality, literature, modern fantastic, the Modern Literature Literature Modern the Summary

- 59 Stoica l-am întâlnit pe Bacovia sau Arghezi, prin Ma- rin Sorescu un fel de Ion Barbu sau poate că invers poţi să spui, într-o glumă veselă şi supranaturală. Glodeanu Gheorghe Destinul a fost un fel de imperativ al vieţii noastre”. Prima întâlnire cu Nichita Stănescu a avut loc prin poezia acestuia. Descoperindu-i şi traducându-i opera, are senzaţia că descoperă un frate. Prima în- tâlnire propriu-zisă cu autorul Necuvintelor se pe- trece prin 1966-67 la Uniunea Scriitorilor din Româ- nia şi marchează începutul unei prietenii statornice, Gheorghe Glodeanu devenită în timp legendară. În 2008, Editura Proema din Baia Mare a publicat, în condiţii grafice de excepţie, o amplă selecţie din LAUDATIO* poemele lui Adam Puslojić. Versurile reunite în trilo- poezie. Însuşi Adam Puslojić a definit lucrarea ca un gia Asimetria durerii vizează întreaga creaţie a scrii- „volum-mit”, „volum-gest”, „volum de sentiment”. torului. De altfel, poetul recunoaşte că a scris mereu

După cum o sugerează şi titlul, această carte apărută în limba sârbă, limbă în care s-a născut şi s-a format ca poet. (Re)întoarcerea la limba română a creatoru- Stimate Domnule Adam Puslojić, sale de excepţie, la 7 februarie 1995 a fost ales mem- sub semnul heraldic al prieteniei reuneşte poeziile lui care a văzut lumina zilei în Craina Timocului se Stimate Domnule Rector, bru de onoare al Academiei Române. Este membru a cinci poeţi: Srba Igniatovici, Adam Puslojić, Petre petrece atunci când îl doare şi îl inspiră „nodul stră- Onorat Prezidiu, al Uniunii Scriitorilor din România, a fost prezent în Stoica, Anghel Dumbrăveanu şi Nichita Stănescu. moşesc”, valah şi sârbo-valah. Adam Puslojić a înce- Distinşi oaspeţi, mai multe antologii de poezie modernă, a fost dis- După cum mărturiseşte în interviurile acordate lui put să scrie şi în limba română după ce a publicat 16 tins cu numeroase premii şi a obţinut titlul de Doctor Gheorghe Pârja, Adam Puslojić a învăţat limba româ- volume în limba sârbă. Patru din cărţile sale au fost E o onoare să îl avem azi printre noi şi să conferim Honoris Causa al Universităţilor din Oradea (2001) şi nă de la bunicii săi care trăiau pe Valea Timocului. traduse de către Nichita Stănescu, marele său prie- titlul de DOCTOR HONORIS CAUSA al Universităţii de Arad (2004). Începe să fie fascinat cu adevărat de limba română şi ten, şi de Ioan Flora. Au urmat şapte volume de ver- Nord din Baia Mare unui mare prieten al literaturii Pe lângă impresionantul număr de volume proprii să o iubească atunci când descoperă marea poezie suri concepute direct în limba română, retipărite re- române, Adam Puslojić, cel care a creat o punte sim- (peste 30), Domnia Sa s-a impus şi ca un remarcabil românească prin intermediul unor autori precum N. cent în elegantul proiect realizat de către Editura bolică între cultura română şi cea sârbă. Scriitorul şi traducător, publicând peste 60 de volume. Din crea- Stănescu, M. Sorescu, Petre Stoica. Fenomenul des- Proema din Baia Mare. Poetul îşi oferă trupul şi spiri- traducătorul s-a născut la 11 martie 1943 la Cobişni- ţia scriitorilor români, s-a oprit la o serie de autori coperirii limbii române este povestit în felul următor tul cititorului, urându-i poftă bună în- ţa, lângă Negotin, în Serbia. A studiat la Negotin, clasici şi contemporani precum: Eminescu, Arghezi, de către poet în interviurile sale: „Eu am tr-o cuminecare simbolică. după care s-a înscris la Facultatea de Filologie din Bacovia, Blaga, Barbu, Geo Bogza, Doinaş, Nichita simţit un dor faţă de limba română Adam Puslojić are un adevărat cult al Belgrad, pe care a absolvit-o în 1967. Şi-a publicat Stănescu, Marin Sorescu, Petre Stoica, Anghel Dum- atunci când am înţeles şi am început să o

prieteniei. Poetul este extrem de iubit 61 primele creaţii literare în revista belgrădeană Vidici brăvean, Ioan Flora, Adrian Păunescu, Ana Blandia- iubesc şi am început să pricep poezia ro-

60 pentru sinceritatea şi căldura lui sufle- şi în Razvitak din Zajecar, în perioada 1963-1964. A na, Mircea Dinescu etc. A devenit legendară priete- mână. Când am întâlnit câţiva poeţi ade- tească, ieşirile sale în public transfor- debutat editorial cu placheta Postoji zemlja (Există nia sa pentru Nichita Stănescu, căruia i-a şi dedicat văraţi. Eu vorbeam un fel de română miori- mându-se în adevărate spectacole. Am pământul) în 1967, după care a urmat un număr im- mai multe din poemele sale. Ca semn al prieteniei tică, aş spune, aşa ca un păstor sau ca o putea spune că, după modelul folcloric, presionant de noi volume de versuri. Lirica sa a fost dintre două popoare şi culturi, este elocventă poezia oaie. Dar abia atunci când am citit prime- artistul contemporan redescoperă ca- tradusă în peste 20 de limbi, dar omul de cultură s-a Ultima întâlnire dintre N. Stănescu şi Vasko Popa, le poeme adevărate, scrise într-o limbă racterul sincretic al artei. Şi cum versul dovedit el însuşi un remarcabil traducător, realizând al nostru, poezie prezentă şi în Antologia poeziei română puternică şi luminoasă, atunci se naşte adesea sub semnul admiraţiei traduceri în limba sârbă din română, rusă şi franceză. sârbe publicată de Ioan Flora în 2004. De asemenea, mi s-a deschis o uşă a destinului şi un dor şi al prieteniei, multe din textele sale Lista scriitorilor români pe care i-a tradus se dove- a tradus din dramaturgia lui Caragiale, D.R.Popescu, imens faţă de limba şi poezia română. poartă dedicaţii mai mult sau mai puţin deşte impunătoare. Deschis faţă de experienţele ar- Marin Sorescu, din eseistica lui Eugen Simion, Ovidiu Dascălii mei adevăraţi întru limba româ- celebre: Marelui Blaga, Gânditorului No- tistice novatoare, Adam Puslojić a fost creatorul La- Cotruş, Mircea Tomuş, Nicolae Manolescu, Ion Nego- nă au fost poeţii contemporani din gene- ica, Lui Nichita, azi şi mâine, Fratelui boratorului literar 9 şi al curentului artistic de avan- iţescu, Cornel Ungureanu, Adrian Păunescu, Marin raţia mea şi unii mai în vârstă: Nichita meu Ioan de Flora, Lui Eugen Simion, Lui Anghel gardă numit Clocotrism. A condus numeroase publi- Sorescu, Mircea Dinescu, Ana Blandiana etc. Stănescu, Marin Sorescu, Petre Stoica, Anghel Dum- Dumbrăveanu, Lui A.D.Rachieru, Meşterului Nicolae caţii şi a ocupat diferite funcţii în cadrul Uniunii Scrii- Este primul preşedinte al asociaţiei de creaţie şi brăveanu... Am învăţat mult, mai apoi, şi de la Ovidiu Breban, Lui Mircea Dinescu, Anei Blandiana, Lui L. torilor din Serbia. Ca semn al recunoaşterii activităţii prietenie „Frăţia sârbo-română” din Belgrad. Cotruş, Mircea Tomuş, Eugen Simion, Cornel Ungu- Ulici, Poetului Gheorghe Pârja, Lui Fănuş, maestrul Adam Puslojić se numără printre realizatorii şi reanu... După care, evident, am întâlnit mulţi poeţi în etc. Marele prieten rămâne însă Nichita Stănescu, * Cuvântare rostită cu prilejul acordării titlului de Doctor protagoniştii unei cărţi celebre, Belgradul în cinci viaţă, din poezia română, din spiritul şi gândirea ro- întruchipare supremă a poetului. Nu întâmplător, Honoris Causa poetului şi traducătorului Adam Puslojić, prieteni (1971), un adevărat simbol al prieteniei prin mânească. Am impresia că prin Nichita Stănescu l-am Baia Mare, 30 mai 2010. cunoscut personal şi pe Mihai Eminescu, prin Petre unele creaţii iau forma unor adevărate ode închinate marelui prieten şi împrumută sonoritatea versurilor acestuia. Asemenea autorului Necuvintelor, Adam Puslojić se defineşte drept „soldatul poeziei româ- neşti”: „Foaie verde de albastru / m-a izbit un monstru astru. / N-am nevoie de albastru, / nici de monstru, nici de astru / Am venit să-ţi spun, Bătrâne, / tot ce-mi este aur-lâne, / şi durere astăzi, mâine, / din care Cristos fă- cuse pâine / şi paharul plin de sine – / am rămas singur cu tine, / bre, Bătrâne, monstru-astru, / foaie neagră de albastru!” (Lui Nichita, azi şi mâine). Altă dată, poe- tul brodează pe marginea creaţiei lui Lucian Blaga şi a lui Marin Sorescu, aşa cum se întâmplă în Misteria Sorescu. Creaţia dobândeşte astfel o puternică încăr- cătură de livresc, operele majore ale literaturii române şi universale transformându-se în ingenioase subiecte de meditaţie. Misterul, liniştea, lacrima, tăcerea re- prezintă cuvinte-cheie în lirica lui Lucian Blaga. Ele au fost redescoperite de către Adam Puslojić şi topite în versuri cu o retorică proprie, încărcate cu o vitali- tate nietzscheană. Ne bucurăm şi ne mândrim că marele om de cul- tură Adam Puslojić se află azi printre noi şi că putem să omagiem remarcabila activitate culturală a Dom- niei Sale. Este o mare onoare pentru noi că putem ŞTIINŢE SOCIOUMANE acorda titlul de DOCTOR HONORIS CAUSA al Univer- sităţii de Nord din Baia Mare unui poet şi traducător de excepţie, care a contribuit în mod semnificativ la apropierea şi la mai buna cunoaştere a culturii româ- ne şi a celei sârbe.

62 Slađana Milenković Slađana

Slađana Milenković

Influenţa vorbirii crainicului asupra copiilor

În zilele de astăzi, comunicarea şi informarea nu se unidimensional al comunicării în masă. Emisiunile ra- pot imagina fără radio şi televiziune. Radioul transmi- dio sunt folositoare deoarece economisesc din timp te informaţia la depărtare şi extinde spaţiul creativită- prin faptul că prin undele radio copiii ajung să cu- ţii, transformând mesajul unidimensionalităţii prin in- noască actori cunoscuţi, experţi şi muncitori publici termediul sunetului în şansă pentru prezentarea artis- care le vorbesc despre diferite probleme din dome- tică a lumii. Radioul este primul mediu al comunicării niul ştiinţei şi culturii. Radioul are menirea să descope- în masă. Prin intermediul emiţărorului radio putem re copiilor lumea, să depăşească izolarea şi să li se fa- audia cuvânt, voce, muzică, tăcere etc. Radioul reali- ciliteze să fie în contact cu evenimentele. Prin emisi- zează mesajul ştiinţific, artistic, unic pentru majorita- uni de radio bune se îmbunătăţeşte vocabularul copi- tea copiilor, deoarece pătrunde şi în cele mai îndepăr- ilor şi exprimarea lor, dar este importantă şi calitatea tate localităţi ale ţării. Radio-emiţătorul devine trans- de auditori a copiilor. În limbajul radioului totul este miţătorul între sursa de informare şi beneficiarii aces- cuprins în dimensiunea sunetului de recunoaştere. tor cunoştinţe, fie că este vorba despre copiii, fie des- Televiziunea este transmisiunea imaginilor vii, mo- pre educatori. Radioul facilitează contactul imediat cu bile şi a sunetelor adiacente pe cale electronică. Prin- locul evenimentelor. Însuşi procedeul tehnologic faci- cipiul transmisiunii tv este ca imaginea să se dividă 65 litează radioului să fie „o secundă mai repede decât într-un număr mai mare de unde a căror intensitate de televiziunea”. Radioul este în situaţia de transmisiune lumină să se transforme în intensitate corespunzătoare directă a reporterului, având posibilitatea ca în mod a impulsurilor electronice. Programul de televiziune auditiv să emită evenimentul, în timp ce televiziunii îi se poate transmite direct din studio, de pe teren sau este necesară o perioadă oarecare ca din punct de ve- de pe benzile de film şi de magnetoscop unde au fost dere tehnologic să asigure transmisiunea directă, re- anterior filmate. Emisiunea instructivă este relativ spectiv transmisiunea audio- vizuală a evenimentelor. dezvoltată în majoritatea ţărilor europene. Telespec- Radioul modern nu se poate închipui fără emisiune- tatorul concepe stilul televiziunii, descoperă până contact, respective programe în care ascultătorii atunci imaginile necunoscute, treptat concepe o schimbă mesaje cu comunicatorii profesionali sau în- nouă limbă, aşteptându-se ca prezentarea să fie ur- tre ei. Toate emisiunile radio se pot divide în patru mată de comentariu. Televiziunea influenţează asupra grupe: Informativă – ştiri, interviuri, reportaje; edu- extinderii noţiunilor de estetică, a culturii şi asupra cativă – orele şcolare; distractivă – competiţii în formării criteriului de frumos. Televiziunea a preluat baza cunoştiinţelor, emisiuni contact, jocuri; muzica- rolul cinematografului care în trecut a prezentat mij- lă – autodescrieri, dorinţele ascultătorilor. Neajunsul locul principal prin intermediul căruia majoritatea oa- radioului constă în faptul că el este în exclusivitate menilor câştigă cunoştiinţe şi creează impresii despre mediu auditiv, percepţia mesajelor este posibilă doar alte popoare şi ţări. Telespectatorul poate să aleagă prin percepţia auzului în care sens radioul este mediu programul după dorinţă, poate să vizioneze emisiuni filmate, teletext etc. Televiziunea la ora actuală este mită profund şi puternic, comunicarea devenind me: şoptire, semişoptire şi intensitatea sonoră a vorbi- Ce este dăunător pentru copii? Este dăunător tot cel mai puternic mediu al comunicării în masă. spontană. Decorurile stilistice care nu evidenţiază rii. În comunicarea obişnuită se foloseşte de obicei ceea ce contrar frumosului şi calităţii. Aci se înca- conţinutul nu au nici un efect. Crainicul trebuie să şoptirea şi intensitatea sonoră a vorbirii. drează: vorbirea incorectă din punct de vedere gra- Crainic la radio-televiziune şi în limba vorbită cunoască impecabil vorbirea sa pentru ca ascultăto- Celelalte moduri ale vorbirii sunt: dicţiunea, melo- matical, accentuarea greşită a cuvintelor, dicţiunea rul să aibă încredere în el. O bună abordare în profe- dia, ritmul vorbirii, intonaţia, tempoul vorbirii, accentul proastă, intensitatea sonoră a vocii inacceptabile şi a Acela care vorbeşte trebuie să cunoască tema sie, o bună informare despre obiectul vorbirii asigură logic, corectitudinea gramaticală, complexitatea şi is- emoţiilor. Crainicul nu trebuie să fie un model rău despre care vorbeşte. Limba vorbită ar trebui să aibă o expresie bună. Cuvintele vin singure, iar propoziţii- cusinţa vorbirii. pentru copil prin modul de pronunţare, voce sau scopul ei, să informeze ascultătorii despre vreo apa- le sunt complete, arhipline de idei, informaţii şi con- imagine. Pentru copil poate fi dăunător tot ceea ce riţie, să-i convingă despre ceva sau să distreze tele- vingerea că se vorbeşte adevărul. Însă pe lângă fap- Crainicii şi influenţa lor asupra copiilor ascultă cu efort sau ceea ce vizionează cu efort. Ce spectatorii, dar toate acestea potrivit modului de ex- tul că crainicul trebuie să dispună de instruire gene- trebuie crainicii să evite? Crainicii nu trebuie să ofen- primare a situaţiei şi a scopului spre care se tinde. rală, trebuie să citească foarte mult, să câştige expe- Copiii sunt supuşi influenţei mass-mediei deoare- seze personalitate copilului din punct de vedre emo- Crainicii şi moderatorii (precum şi invitaţii lor) ar tre- rienţe şi să mediteze despre experienţele vieţii. ce nu au experienţă. Experienţa lor abia se dezvoltă. ţional şi intelectual. Crainicul nu trebuie să spună ni- bui să respecte temele deoarece trecerea de la o Cea de-a doua caracteristică este oportunitatea. Există 4 codexuri globale când se examinează rapor- ciodată cuvinte urâte şi înjurături. Mass-media trebu- temă la alta va obosi ascultătorii şi telespectatorii. Cultura vorbirii este clar legată de cea a gândirii, tul dintre copii şi mass-media: Ce este necesar copii- ie să ofere copilului tot ceea ce este bun şi pozitiv, Stilul principal trebuie să se adapteze limbajului de deoarece omul în cele mai dese cazuri vorbeşte aşa lor? Ce pot primi copiii de la media? Ce este dăună- tot ceea ce îl va educa din punct de vedere emoţio- bază. Expresia limbajului bine cultivată influenţează cum gândeşte. O gândire clară naşte o prezentare tor pentru copii? Ce trebuie mass-media să evite? nal şi intelectual. În măsura în care mass-media poa- asupra ascultătorilor şi telespectatorilor. Este foarte clară, iar o confuzie va duce la o vorbire incorectă. Dată fiind permanenta expunere a copiilor influ- te influenţa asupra comportării negative a copilului, important ca crainicul să fie natural, pedant şi atunci Vorbirea are ţelul ei, de exemplu să informeze ascul- enţei mass-mediei, este important ca aceea ce le în aceeaşi măsură poat influenţa şi în mod pozitiv. când vorbeşte să lase o impresie despre tătorii despre unele evenimente, să-i este lor adresat să fie de cea mai bună calitate. Crai- Mass-media suportă o mare responsabilitate pentru înfăţişarea sa exterioară, iar ţinuta sa convingă despre ceva sau să-i distreze. nicii la televiziune şi radio sunt destul de prezenţi în conţinuturile pe care le oferă copiilor. Redactorii completează vocea. La radio este vor- Oportunitatea este orientarea spre programe şi de la ei copiii îşi însuşesc cele mai multe programelor de televiziune trebuie să facă o alegere ba doar despre sunet, nu există con- atingerea unui scop determinat. informaţii din care cauză rolul lor este foarte impor- bună a vorbitorului şi a emisiunilor. O bună alegere a tact vizual. Limba vorbită este va- Dacă scopul este ca ceva să se co- tant. Ceea ce este important pentru crainicii de la ra- conţinutului, a emisiunilor sau a ştirilor cu persoane- loare sonoră şi muzicală; limba vor- munice şi dacă ascultătorii trebuie dio şi televiziune constă în faptul că trebuie să sati- le care vor prezenta aceste conţinuturi trebuie să fie bită la televiziune are şi o compo- convinşi despre ceva, atunci nu tre- sfacă criteriile de bază. Crainicii trebuie să vorbească călăuza fiecărui redactor responsabil care creează nentă vizuală, înfăţişarea exterioară, buie să ne îndepărtăm de ideile prin- în limba standard, clar şi corect din punct de vedere programul, dar îndeosebi programul pentru copii. ţinuta şi gesticulaţia. cipale. Povestirea fără un scop deter- gramatical. Vorbirea literară standard subînţelege Crainicul la televiziune trebuie să minat – trecerea de la o temă la alta, pronunţarea corectă, accentul corect. Este necesar Bibliografie fie îmbrăcat frumos şi să nu fie provoca- oboseşte ascultătorii foarte repede. ca crainicul să vorbească clar să pronunţe toate cu- tor, dar să transmită un mesaj determinat telespecta- Cea de-a treia caracteristică este corectitu- vintele, să aibă dicţiune bună şi pe înţelegerea tutu- 1. Djordjević, Jovan, Televizija u vaspitanju i obrazovanju, Beo- torilor şi ascultătorilor. Crainicul trebuie să-şi potri- dinea gramaticală şi corectitudirea vorbirii. Până re- rora. Este importantă şi vorbirea corectă a crainicu- grad, Savremena administracija,1986. 2. Kloskovska, Antonjina, Masovna kultura, Novi Sad, Matica cent, ideea culturii vorbitului s-a completat cu princi- 67 vească limbajul cu cel al ascultătorilor, telespectatori- lui, deoarece el este modelul vorbirii tuturor ascultă- srpska, 1985. 66 lor, deoarece pentru ei vorbeşte, şi nu pentru sine. piile corecte şi cu limba literară corectă. De fapt, prin- torilor şi telespectatorilor, dar îndeosebi a copiilor. 3. McLuhan, Marshall, Poznavanje opštiva – čovekovih produže- Vorbirea crainicului nu trebuie să deregleze transmisi- cipiul vorbirii corecte pretinde respectarea severă a Diferite emoţii şi situaţii pretind şi diferite nuanţe taka, Beograd, Prosveta, 1971. unea mesajului. Crainicul trebuie să aibă voce plăcută, regulilor stabilite în toate aspectele limbii, începând adiacente în vorbire, pentru a se evidenţia ceea ce 4. Milenković, Sladjana, Medijska kultura, Sremska Mitrovica, Vi- pentru a nu atrage atenţia în direcţie greşită. Trebuie de la pronunţarea şi scrierea cuvintelor, continuând este important. Vorbirea crainicului trebuie să fie soka škola strukovnih studija za obrazovanje vaspitača, 2007. cu morfologia şi sintaxa, până la vocabular şi stil. Crai- 5. Milenković, Sladjana, Metodika razvoja govora, Sremska Mi- să aibă dicţie corectă şi ce este mai important, textul adaptată aceluia căruia îi vorbeşte. Dacă vorbeşte trovica, Visoka škola strukovnih studija za obrazovanje vas- trebuie să fie citit pe înţelegerea tuturora, cu pauze nicul trebuie să evite exprimările dialectale oricât i-ar copilului, acesta trebuie să satisfacă necesităţile co- pitača, 2006. adecvate şi intonaţie corectă. Transmisiunea informa- fi acestea de la îndemână. O caracteristică principală a pilului. Ce le este important copiilor? Copiilor le este 6. Milenković, Sladjana, Mediji i obrazovanje, Ruma, Grafam- ţiilor trebuie să fie vorbită, dar nu citită, deoarece prin vorbirii corecte o constituie şi normele limbii literare, importantă informaţia clară care la ei va trezi sur- promet, 2008. prin care se accentuează corectitudinea limbii. 7. Tomić, Zorica, Komunikologija, Beograd, Čigoja štampa, 2003. vorbire se stabileşte contactul mult mai eficace cu prinderea – emoţie caracteristică pentru copii. Orice 8. Zivlak, Jovan, Jedenje knjige, Beograd, Rad, 1995. partea cealaltă, iar vorbirea înseamnă transmisiunea Cea de-a patra caracteristică este intensitatea so- temă şi informaţie trebuie să lase o urmă a calităţii. gândurilor şi a atitudinilor sale. noră a vorbirii. Prin intensitate se înţelege gradul de Ce trebuie copiii să primească de la crainic? Vizio- pronunţare şi modulaţiile rostirii sunetului. Prin aceas- nând şi ascultând crainicul, copiii pot să-şi îmbogă- Rezime Caracteristici generale ale vorbirii ta se asigură audibilitatea necesară şi se reglementea- ţească vocabularul, să înveţe să vorbească în mod ză în funcţie de ocaziile în care se vorbeşte: de exem- corecte a crainicului corect. Copiii pot să-şi însuşească şi modelul unei Uticaj govora spikera u medijima na decu plu, situaţia de vorbire faţă de conlocutor, vârstă, am- comportări elegante, prin care să se poată controla Prima caracteristică este inventivitatea. Oratorul bianţă, acustica încăperii, distanţa dintre interlocutori. emoţional pentru a se realiza ceva. Copiii îşi pot în- U današnje vreme komuniciranje i informisanje se trebuie să ţină cont de conţinutul şi forţa gândirii şi a Intensitatea sonoră a vorbirii depinde de funcţiunea suşi chiar şi mişcări şi expresii ale feţei, precum şi ne može ni zamisliti bez radija i televizije. Ovi mediji vorbitului. Oratorul trebuie să mediteze şi să trans- corzilor vocale. Intensitatea apare în 3 moduri, anu- modul de prezentare a vreunei emoţii. značakan su deo rada i života dece u predškolskim us- tanovama. U ovom tekstu će biti reči o uticaju spikera na televiziji i radiju na govor dece predškolskog uzrasta. Osobine dobrog govora biće posebno istaknute u radu, Speranţa Milancovici Sofia biće reči o razvoju govora kod dece uopšte, a posebno o uticaju govora spikera na njih. Ključne reči: mediji, govor, spikeri, deca, razvoj go- vora

Summary Speranţa Sofia Milancovici An influence of the Speech of the Announcers in the Media on Children Tekelijino Zvono, publicaţie a Comunităţii Presently, communicating and informing cannot be Sârbeşti din Arad imagined without a radio or television. These media are a significant part of the life and work of the children in the preschool facilities. This article deals with the in-

fluence of the speech of the announcers on the televi- sion and radio on the speech of the children in kinder- Partea de vest a României a fost, în decursul tim- În primii doi ani (1996, 1997) publicaţia a apărut gardens. The features of the quality speech will be pre- pului, o zonă de intens contact socio-cultural, unde lunar, având 8 pagini format A5. Condiţiile tipografi- sented in work, and the development of the speech will comunităţile maghiară, sârbă, evreiască, germană ce au fost modeste, cu alte cuvinte tipar la impri- also be mentioned. etc. au interacţionat favorabil cu populaţia formată mantă şi multiplicare la copiator xerox. Key words: media, speech, announcers, children, în majoritate din români. Începând din 1998, configuraţia publicaţiei se the development of speech. Dincolo însă de schimbul de informaţie lingvistică modifică, aceasta aparând trimestrial, în format A4 şi sau de contaminările produse între zestrea culturală având 10-12 pagini. a acestor etnii, fiecare a păstrat o individualitate spe- Primul număr a apărut la 14. aprilie 1996, în apro- cifică şi un caracter aparte, continuând să reprezinte, pierea sărbătorilor pascale. Cuprinde un text referi- chiar dacă numărul de persoane s-a diminuat în ca- tor la semnificaţia marii sărbători creştine a Învierii drul lor, prin plecări sau diluări ale originii, o entitate Mântuitorului Iisus Hristos, citate din Sfânta Scriptu- distinctă pe scena regiunii. ră, informaţia privind comemorarea scriitoarei ară- 2

Aradul are o comunitate sârbească activă, care dene Eustahija Arsici (220 de ani de la naştere) prin 69

68 încearcă să îşi conserve valorile şi chiar să germineze oficierea parastasului, prezentarea după Sfânta Li- altele noi, printr-o deschidere spre proiecte inedite, turghie a două referate privind viaţa şi activitatea ei colaborări academice şi demersuri culturale. literară şi recitări din versurile acesteia. Deşi difuzate în cerc restrâns şi interesând un Deasemenea se relatează despre vizita unor spe- anume sector de populaţie, publicaţiile de acest gen cialişti din Serbia în vederea restaurării picturii mura- îşi au locul lor precis şi necesar în configuraţia presei le a bisericii, mult afectată în cei 100 de ani de la pre- locale şi, de ce nu, naţionale. cedenta restaurare. În încheiere sunt prezentate Publicaţia Tekelijino Zvono a Parohiei Sârbeşti din date din registrele de stare civilă ale bisericii cu privi- Arad îşi are originile în iniţiativa preotului protopop re la cununii, botezuri, decese. Stevan Raici, parohul Bisericii Sfinţilor Petru şi Pavel din În afara textelor cu conţinut religios educativ (săr- Arad, mai cunoscută de arădeni ca Biserica Sârbească. bători creştine din ciclul anual, istoricul, părţile com- Acesta a iniţiat, în anul 1996, editarea unei publicaţii ponente şi semnificaţia Sfintei Liturghii, rugăciuni în limba sârbă, cu denumirea Tekelijino Zvono (ceea ce caracteristice etc.), publicaţia conţine: aspecte din s-ar traduce în limba română Clopotul lui Tekelija1) cu viaţa curentă a parohiei – contribuţia financiară a scopul de a oferi enoriaşilor parohiei un mijloc de infor- enoriaşilor pentru îngrijirea mormintelor personali- mare privind viaţa spirituală a comunităţii sârbeşti din tăţilor importante ale comunităţii sărbeşti, pentru Arad şi de a pune la dispoziţia cititorilor publicaţiei tex- repararea acoperişului bisericii şi restaurarea picturii te cu conţinut religios. Publicaţia se distribuie gratuit. interioare, donaţii pentru biserică (nr. 3, 7/1996, 2/1997), referiri la evenimentele importante din tre- Au fost redate în facsimil sau extrase din anumite cutul istoric al bisericii (4, 5/1996) şi la personalităţi is- documente din istoria recentă şi mai îndepărtată a torice importante – ctitorul bisericii, obercăpitanul bisericii (1-3/1998, 1/2001, 4-6/1999). Jovan Popovici Tekelija şi urmaşi săi (nr. 6, 7/1996, Scriitoarei Eustahija Arsici îi sunt dedicate două 1/1997). Sunt publicate textele şi partiturile colinde- articole – numerele 1/2001 şi 1/2003. Este menţiona- lor de Crăciun şi sunt menţionaţi elevii care învaţă tă deasemenea comemorarea, la Biserica Sărbească, cântările bisericeşti (6, 9 /1996, 10-12/1998). Ocazio- a scriitorului Jovan Steici4, originar din Arad, la ani- nal sunt publicate poezii de inspiraţie religioasă ale versarea a 150 de ani de la moarte (1/2003). părintelui Stevan Raici (7/1996, 7-9/1998, 1-3/1999, Un valoros material semnat de Stevan Bugarski se 4-6/1999, 1/2001, 1/2003) precum şi ale altor autori: referă la detalii biografice ale arădeanului Petar Tekeli- arhimandrit Venijamin (Pasculovici), Draga Mirianici, ja, care a făcut o strălucită cariera militară în armata ţa- Slavomir Gvozdenovici, Blagoie Ciobotin. Deaseme- ristă (rusă), ajungând la gradul de general (nr. 1/2003). nea un subiect tratat în paginile publicaţiei îl consti- În acelaşi număr este consemnată începerea lu- tue şi date statistice privind enoriaşii parohiei crărilor de restaurare a picturii murale, în anul 2002 (2/1997, 1/2001). de câtre restauratorii Sosnak Ludovic şi Corneliu Arti- De notat că nr.2/1997 al publicaţiei menţionează mon. Restaurarea a fost continuată în anul următor valoroasa donaţie a cunoscutului arhitect arădean de către Sosnak Ludovic. Miloş Cristea3 şi anume releveul clădirii bisericii, o În anul 2004, părintele protopop Stevan Raici a ie- Noul format al publicaţiei, 1998 Despre locul de veci al generalului Petar Tekelija documentaţie tehnică detaliată, extrem de valoroa- şit la pensie şi activitatea de editare a publicaţiei să, la care arh. Miloş Cristea a lucrat timp de câţiva Tekelijino zvono a continuat sub îngrijirea noului pa- ani şi pe care a donat-o bisericii spre a servi la efectu- roh al bisericii, protopop iconom stavrofor Ognean din Protopopiatul Arad, la comemorarea a 270 de ani ză aspecte marcante din cadrul comunităţii, care însă area lucrărilor de restaurare. Plavşici. de la Răscoala lui Pero Seghedinaţ, eveniment care a nu şi-ar găsi locul, în aceeaşi măsură, în publicaţiile cu Vizitele canonice ale episcopului Lukijan, adminis- În linii mari, profilul publicaţiei a rămas acelaşi. avut loc la 28 mai 2005, la Pecica. ecou mai larg, şi menţine legătura între enoriaşi. În tratorul Episcopiei Timişoarei a Bisericii Ortodoxe Nr. 1/2005 consemnează un eveniment cu totul re- În nr. 1/2009 Bojidar Panici semnează un articol culegerea datelor despre Tekelijino Zvono, ajutorul Sârbe întreprinse la Arad sunt consemnate în câteva marcabil pentru viaţa culturală a comunităţii sârbe dedicat regretatului părinte protopop iconom sta- fundamental a venit din partea distinsului domn, ing. numere ale publicaţiei (3, 4/1997, 1-3/1999) din Arad – înfinţarea, la iniţiativa părintelui Ognean vrofor Dragutin Ostoici, parohul bisericii Sfinţilor Bojidar Panici, membru activ al comunităţii sârbeşti În nr. 10-12/1998, este publicat textul „Binefacerile Plavşici, a Ansamblului cultural-artistic „Sava Tekelija”. Apostoli Petru şi Pavel în perioada 1934-1972, la ani- şi, totdată, responsabil editorial. Descifrarea şi anali- Betleemului” redactat în limba română semnat de În acelaşi număr este publicat un material privind versarea a 100 de ani de la naştere şi 10 ani de la tre- zarea articolelor ar fi presupus, fără bunăvoinţa dom- protopop Iov Orădan. participarea membrilor comunităţii sârbe din Arad, a cerea în eternitate. niei sale, un efort sporit pentru cercetător. Ansamblului cultural-artistic, a Corului preoţilor sârbi Din nr.2/2009 remarcăm predica tănărului absol- Sunt acest gen de publicaţii esenţiale pe harta vent al Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Arad, Mi- publicistică românească? Probabil nu. Sunt însă ele

livoi Gornic, „Despre lăcomie şi cumpătare”. vii şi folositoare comunităţilor în al căror ecou se 71

70 La rubrica decese este consemnată trecerea în constituie? Certamente da. Altfel spus, importanţa şi eternitate a renumitului medic arădean dr. Milivoi impactul depinde de perspectivă. Depinde unde Stamoran. anume ne situăm în raport cu o necesitate. Istoria nu Cel mai recent număr al publicaţiei, 1/2010, înse- este constituită doar din personaje glorioase, fapte rează în paginile sale materiale despre sărbătorirea măreţe şi evenimente spectaculoase. Istoria se gene- Crăciunului 2009, a Anului Nou 2010, Bobotezei şi rează din fapte mărunte, din oameni simpli şi gesturi Sfântului Ioan, a Sfântului Sava. Anul acesta de sfân- uneori banale. Tot astfel, istoria presei este datoare tul Sava, Liturghia Arhierească a fost oficiată împre- să consemneze tot ceea ce, l-a un moment dat, s-a ună de Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Timotei al Bise- aşezat sub auspiciile ei. ricii Ortodoxe Române şi Preasfinţitul Episcop Luki- jan al Bisericii Ortodoxe Sârbe. Se relatează şi despre Note: Săptămâna ecumenică de rugăciune din luna ianua- rie 2010, care a început la Biserica Sârbească, cu par- 1. Arădeanul Sava Tekelija (1761-1842), doctor în ştiinţe juridi- ticiparea feţelor bisericeşti ale tuturor cultelor creşti- ce, cărturar, (autor al unor lucrări memorialistice) a fost un ne din oraşul Arad. promotor al culturii sârbe din Imperiul habsburgic. A înfiin- ţat la Pesta convictul care îi poartă numele, Tekelijanum, Pentru viaţa spirituală, artistică şi socială a comu- unde se asigura cazare şi masă pentru studenţii sârbi. Aces- nităţii sârbeşti, publicaţia este esenţială. Aceasta ta a donat întreaga sa avere (circa 400.000 de florini) institu- Primul număr al publicaţiei, pagina de titlu Facsimil după Sfânta Scriptură menţine viu spiritul ortodox de rit vechi, consemnea- ţiei de cultură „Matica srpska” înfiinţată la Pesta în 1826, de cărturari şi donatori sârbi. Sava Tekelija a fost preşedintele Ključne reči: publikacija, Tekelijino zvono, parohija, acestei societăţi din 1838 şi până la sfârşitul vieţii. Iovan Po- srpska zajednica u Rumuniji povici Tekelija, străbunicul lui Sava, este ctitorul Bisericii Delia Bosiok Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel din Arad, construită între anii 1698-1702. Clădirea fostului Tekelijanum există şi astăzi Summary şi este parţial restituită de statul ungar Bisericii Ortodoxe Sârbe. În faţa altarului bisericii sârbeşti arădene se află o placă de marmură care marchează cripta familiei Tekelija. Tekelijino zvono, Publication of the Serbian 2. Eustahija Arsić (Eustahia Arsici) , scriitoare de limbă sârbă, Community in Arad se naşte la Irig, în 1776. La Arad ajunge prin căsătorie cu Sava Arsić, cetăţean de vază al oraşului de pe Mureş şi fost primar. Şi-a donat casa Preparandiei româneşti şi a asigurat Publication Tekelijino zvono is very significant for the burse pentru şcolarizarea tinerilor. Dintre lucrarile scriitoa- spiritual, artistic and social life of Serbian community in rei, menţionăm: Sovjet maternij obojega pola junosti serbskoj Romania. It keeps alive the spirit of the old Orthodox i valahijskoj (Sfatul Matern către Tineretul Sârb si Valah de rituals, records significant aspects- specific to the com- Delia Bosiok Ambe Sexe), Buda, 1814; Poleznija razmišlenija o četirih godiš- nih vremenih (Meditaţii Folositoare despre Cele Patru Ano- munity, who would not have the same value in other, timpuri), Buda, 1816 etc. Mladen Leskovac o include într-o better known publications. This way publication keeps Tatuajele ca mod de consum ostentativ antologie a poeziei sârbeşti. the connection between the parishes. 3. Miloș Cristea, născut la Arad, la 1 mai 1931, architect cu înal- Key-words: publication, Tekelijino zvono, parish, tă vocaţie, a marcat peisajul urban al Aradului prin contri- Serbian community in Romania buţiile sale esenţiale. 4. Iovan Steici, născut în anul 1803, la Arad, întemeietorul So- cietăţii Sârbe de Litere (1849) şi medic, licenţiat la Viena, Thorstein Veblen, un sociolog american, a publi- dinţă omenească găseşte foarte uşor noi moduri de este totodată creatorul terminologiei medicale sârbeşti. cat în 1899 o carte cu titlul Teoria clasei belferilor manifestare. Când vine vorba de consum ostentativ, Una dintre lucrările sale fundamentale este Ogledi umne na- uke (Experimente ale Stiinţei Minţii). Se stinge din viaţă la (The Theory of the Leisure Class). În cartea sa a defi- cele dintâi asocieri sunt desigur garderoba de lux, Belgrad, în 1853. nit termenul de consum ostentativ (conspicuous automobilele, călătoriile, imobilele, telefoanele mo- comsumption). Consumul ostentativ se mai numeşte bile ş.c.l. Totuşi, odată definite caracteristicile consu- şi consum exhibat sau consum evident. Veblen defi- mului ostentativ, prin această prismă putem proiec- Bibligrafie neşte consumul ostentativ ca „acel consum care are ta încă un fenomen – tatuajul. Portul şi imprimarea Ljubivoje Cerović, Sârbii din România. Din evul mediu timpuriu drept scop să demonstreze celorlalţi bogăţia şi sta- tatuajelor a devenit un mod de manifestare a consu- până în zilele noastre, traducere din limba sârbă Ivo Munci- tutul celui care consumă”. El a ilustrat această noţiu- mului ostentativ. Tatuajele costă enorm din punt de an, Ediţie îngrijită de Ljubomir Stepanov, Uniunea Sârbilor ne pe exemplul comportamentului păturilor superi- vedere financiar, procesul imprimării lor este dureros din România, Timişoara, 2005 oare ale societăţii, aşa-numita clasă a belferilor, care şi nu se mai şterg toată viaţa. Această trăinicie a lor Panici, Bojidar, Biserica cu hramul Sf. Nicolae a grănicerilor sârbi din Arad la cumpâna secolelor XVII-XVIII, în: Interetnicitate în a apărut ca urmare a acumulării de capital consecu- este poate şi cel mai mare preţ al tatuării. Privită din

Europa Centrală şi de Est, Colecţia minorităţi, vol 4, Arad tiv celei de-a Doua revoluţii industriale. Analizând acest unghi, tatuarea se integrează perfect în esenţa 73

72 2002, pp. 365-373. clasa avută a respectivei epoci, el descoperă un însăşi a consumului ostentativ: emiterea unui semnal Şimăndan, Emil, Melente Nica, Gabriela Groza, Evoluţia şi tipolo- comportament specific, care se manifestă în două foarte scump care este foarte greu de imitat. Lansa- gia presei arădene 1833-2002 Editura Fundatiei Ioan Slavici, moduri: loisir ostentativ şi consum ostentativ. Amân- rea de semnale scumpe ale rangului, înscrise pe pro- Arad, 2006. două modurile de comportament au drept scop să pria piele este, evident, proprie multor oameni. Isto- evidenţieze statutul, bogăţia şi prestigiul. Veblen ria tatuajului coboară adânc, până spre începuturile Rezime menţionează că acest consum ostentativ este carac- civilizaţiei umane. La triburile arhaice imprimarea ta- teristic pentru toate culturile şi civilizaţiile lumii, pre- tuajelor reprezenta o parte a ritualului de iniţiere în Tekelijino Zvono, publikacija srpske zajednice u cum şi faptul că era cunoscut şi în epocile istorice lumea adultă sau în confreria războinicilor şi în acest Aradu timpurii. În cursul secolului 20 consumul ostentativ fel omul dobândea un anume statut social. Ţinând s-a manifestat şi la celelalte straturi sociale, îndeo- cont de faptul că tatuajul se desenează direct pe Publikacija Tekelijino zvono je za duhovni, umetnički sebi ca urmare a evoluţiei clasei de mijloc. Există nu- piele, acesta poate fi pus în relaţie cu îmbrăcămintea i društveni život srpske zajednice iz Rumunije veoma meroşi indici pentru probarea faptului că şi păturile branduită, deoarece brandul este un fel de danga, značajna. Ona održava živim pravoslavni duh starog ri- cele mai sărace încearcă, prin cumpărături exorbi- iar tatuajul este o danga pe piele. tuala, zapisuje značajne aspekte koje su karakteristične tante, să-şi disimuleze sărăcia şi să se prezinte într-o Până acum, tatuajul nu a fost pus în legătură cu za zajednicu, koji ne bi imali istu vrednost u drugim, lumină mai bună, a bogăţiei. consumul ostentativ, dar a fost apropiat de noţiunea poznatijim publikacijama. Publikacija na ovaj način Consumul ostentativ se manifestă de-a lungul de sensation seeking, respectiv, căutarea de senzaţii čuva vezu između parohija. veacurilor în diferite moduri, prin îmbrăcăminte, în- (Wohlrab, Fink, Kappeler şi Brewer, 2009). În această călţăminte, ritualuri de iniţiere. Această veche ten- lucrare mă voi strădui să pun în legătură, pe exem- plul tatuajului, noţiunea de căutare a senzaţiilor şi apariţie. Cele artistice reuşesc să reziste veacurilor şi organelor puterii. Aceste tatuaje procurau posesori- chisori, majoritatea puşcăriaşilor îşi manifestă în cea de consum ostentativ. reprezintă un vestigiu al civilizaţiilor dispărute. Tatua- lor lor puterea de a-şi duce mai departe viaţa şi lupta acest fel protestul şi revolta la adresa autorităţilor jele mărturisesc nevoia ancestrală a omului de a se pentru propriile idealuri în condiţiile inumane de via- penitenciare, ca o dovadă că deţinutul încă nu s-a Tatuajele distinge prin aspectul său, de a-şi transforma caracte- ţă în lagăr. Artiştii de circ îşi aplică deseori tatuaje predat şi nu a renunţat la propriul eu. Deseori deţi- risticile fizice, precum şi de a comunica prin semne care frizează bizarul şi nonsensul, schimbându-şi în nuţii îşi tatuează simboluri care indică felul infracţiu- Tatuajul este un însemn, o imagine sau un text neverbale ceva despre el însuşi (Caplan, 2000). totalitate caracteristicile fizice. Două exemple extre- nii pe care au comis-o. Frecventă este tatuarea unei care apare prin injectarea unor coloranţi speciali în Psihologic vorbind, există câteva motive datorită me ale unei astfel de practici sunt Omul – puzzle, al lacrimi sub ochi, ceea ce arată că persoana a comis o straturile tegumentului pentru a schimba pigmenţii, cărora apar tatuajele. Tatuajele memoriale sunt foar- cărui corp este acoperit în întregime de motivul jocu- crimă. Plasa de păianjen tatuată pe cot înseamnă în din diferite motive, îndeosebi cu scop decorativ. La te des întâlnite în lumea apuseană, unde există obi- lui respectiv şi Omul – zebră, care poartă pe întregul Anglia faptul că respectiva persoană a petrecut mult om, tatuajul reprezintă un tip de modificare decora- ceiul ca numele sau data morţii persoanei iubite care trup dungile caracteristice zebrei (Schiffmacher, 2001). timp în detenţie. În Europa de est, cinci puncte tatu- tivă a corpului, enunţarea apartenenţei la un anume a decedat să fie ferite de uitare, sau simbolic păstrată Deşi promotorii folosesc deseori în campaniile lor ate între policar şi arătător arată de asemenea că grup, exprimarea individualităţii şi a creativităţii, pe în viaţă, prin imprimarea datei pe piele. Adolescenţii tatuajele, acestea sunt de obicei provizorii sau anga- persoana este un fost deţinut, unde cele patru punc- când la animale este un mijloc de recunoaştere, îşi marchează deseori primii paşi în lumea adulţilor jează indivizi care au deja tatuat logo-ul companiei te sunt simbolul celor patru pereţi ai celulei iar per- identificare sau numerotare. prin tatuaje corespunzătoare, sau brandul. Totuşi, consumatorii îşi manifestă dese- soana este punctul central, captiv între ziduri. La fel, Vocabula tatau (engl. tat- care simbolizează cel dintâi ori loialitatea câte–unui brand prin tatuare. Cele mai tatuajul celor trei puncte în formă de triunghi, care too), implicit tatuajul, provin act de curaj, de independenţă, populare branduri sunt Harley Davidson, Jack Dani- reprezintă revolta faţă de sistem şi poliţie. Bandele din limba tahitiană. În tradu- cere al individualităţii sau semnifi- els, Chanel, Lucky Strike, Heineken, Nike, Mercedes, din închisori îşi tatuează simbolurile grupului de care cuvântul înseamnă a marca, a că spiritul de aventură. Când Ferrari, Gauloises, Rolls Royce. Un exemplu cunoscut ţin, pentru că doar în acest fel, prin exprimarea loiali- însemna ceva. Cel dintâi l-a se alătură unui grup sau sub- al acestui fel de tatuare este desigur celebrul Lacoste tăţii şi apartenenţei îşi pot asigura protecţia în relaţia folosit James Cook, în secolul culturi anume, îşi tatuează crocodil, tatuat în locul corespunzător locului pe cu celelalte bande. În închisorile americane sunt 18, care a observat şi a descris simbolurile caracteristice re- care se află imprimat pe produsele respective, sau frecvente confruntările şi conflictele dintre diferitele fenomenul în însemnările spectivei subculturi. Persoa- tatuarea buzunarelor de pe blugii Levi’s cu semnul grupuri rasiale, deoarece există bande care cultivă o sale, amintind triburile poli- nele de vârstă medie exprimă respectiv, în locul corespunzător de pe corp. ideologie pronunţat rasistă şi fascistă, aşa încât se în- neziene tatuate şi numindu-le prin tatuaje protestul şi rezis- Există tatuaje legate de informaţii medicale des- tâlnesc deseori tatuaje ale simbolurilor naziste, cum „sălbatici tatuaţi”. Echipajele tenţa faţă de îmbătrânire şi pre purtător, cum sunt de pildă tatuajele cu însem- sunt crucea de fier sau svastica, sloganuri care pro- navelor sale au adus din călă- pentru ei tatuajele sunt un nul grupei sangvine, pe care le aveau soldaţii unităţi- clamă credinţa în superioritatea rasei albe sau a celei torii cuvântul tatau precum şi semn al tinereţii, revoltei şi in- lor naziste SS pe umăr. Această practică este încă negre etc. (Schiffmacher, 2001). conceptul şi metoda tatuării. dependenţei. Un tip răspândit deseori întâlnită în armata americană şi engleză, În lumea occidentală multă vreme tatuajele erau Pentru răspândirea trendului de tatuaj îl reprezintă aşa-zise- precum şi în Legiunea străină. strâns legate de categoriile şi clasele sociale inferioa- tatuării în emisfera vestică le tatuaje iniţiatice, care apar Dacă privim tatuarea ca o formă de identificare, re cum ar fi marinarii, infractorii, aventurierii, rebelii aceste descoperiri sunt cele ca rezultat al procesului de cele mai cunoscute şi cele mai neplăcute exemple şi, pe de altă parte, de membrii excentrici şi liberi ai

alăturare la un grup închis sau 75 mai meritorii. sunt ideile autorităţilor fasciste şi naziste privind în- înaltei societăţi, care doreau să difere de ceilalţi iar

74 ca simbol al trecerii dintr-o Spre orice parte a lumii ne- semnarea anumitor grupuri cum ar fi homosexualii (li banii şi timpul liber le permitea acest lucru. În aceas- fază a vieţii în alta. Candidaţii am îndrepta, vom găsi indivizi, se imprima un triunghi de culoare roz), evreii (însem- ta vedem unele surse ale posibilei legături între con- pentru aderarea la un grup îşi manifestă loialitatea şi grupuri, pături sociale tatuate şi date istorice privind naţi cu steaua lui David). Aceste tatuaje forţate sunt o sumul ostentativ şi tatuaje. încrederea faţă de acesta prin tatuarea unor simbo- existenţa acestora în trecut. Tatuajele stârnesc o formă de puniţiune şi acţionează ca un stigmat al ru- luri caracteristice grupului respectiv. În triburile de gamă largă de reacţii la oameni – de la curiozitate, şinii pentru cei ce-l poartă. Şefii nazişti, informaţi în războinici şi chiar la organizaţiile militare contempo- Goana după senzaţii entuziasm, admiraţie până la consternare şi totală legătură cu legile credinţei evreilor care impun inter- dezaprobare. Persoanelor tatuate aproape în perma- rane din toată lumea tatuajele folosesc pentru a se dicţia tatuării, au insistat ca toţi evreii să fie marcaţi Constructul psihologic numit „Goana după senza- nenţă li se adresează întrebări despre motivele, sem- induce inamicului starea de frică şi groază. Este o înainte de deportarea în lagărele de concentrare. Pe ţii” (Sensation Seeking), este descrisă ca „particulari- nificaţia desenelor şi a simbolurilor. Totuşi, nu există practică frecventă şi la indivizii care încearcă să com- lângă asta, fiecărui deţinut i se întipărea pe mână ta- tate a personalităţii definită de căutarea de senzaţii şi un răspuns universal valabil la toate aceste întrebări, penseze propria neputinţă şi slăbiciune prin simboluri tuajul numărului său de ordine pe care-l purta şi pe experienţe diverse, noi, complexe şi intense, şi de dis- întrucât tatuajele şi implicit motivele indivizilor sunt şi sloganuri înfricoşătoare. Este practica triburilor de cămaşă, toate astea împreună cu raderea pe cap şi ponibilitatea de a-şi asuma riscuri fizice, sociale, lega- de o mare diversitate. Dacă privim tatuajul ca formă mauri, ale căror tatuaje faciale – moko, sunt folosite smulgerea dinţilor ducea la dezumanizarea totală şi le şi financiare de dragul unor astfel de experienţe” de exprimare artistică, principala caracteristica este pentru ca războinicii să producă asupra inamicului pierderea identităţii individuale a deţinutului. (Zuckerman, 1994). Iniţial, goana după senzaţii a fost relativ scurta lui durată, deoarece tatuajul „moare” un efect cât mai ameninţător, înfricoşător şi temerar. Odinioară în lagărele de muncă sovietice , în gula- Tatuajele puşcăriaşilor reprezintă o modalitate definită ca un construct unidimensional, însă curând odată cu purtătorul. Totuşi, practica şi metoda tatuă- importantă de exprimare a personalităţii în condiţii- rii este ceea ce conferă trăinicie întregului proces, guri, deţinuţii politici îşi tatuau sloganuri şi imagini acesta a fost descompus în patru subdiviziuni. Cea care indicau dezacordul lor cu sistemul politic actual, le pierderii libertăţii şi a contactului cu lumea exteri- dintâi dintre acestea, numită Goana după emoţii şi pentru că injectarea colorantului în straturile superfi- oară. Deşi există reguli de interzicere a tatuării în în- ciale ale tegumentului a rămas neschimbată de la ca formă extremă de protest şi provocare la adresa aventuri (Thrill and Adventure Seeking), presupune 76 diferite numai pe baza faptului că poartă sau nu tatu sau poartă că faptului baza numaidiferite pe calităţi aceleiaşi atribuie persoane subiecţii că arătat şi Brewer, Kappeler (Wohlrab, Fink, 2009) a Germania în Cercetarea efectuată comportament. de şi moduri anumite atribuie anume,le particularităţi un dacă fel tatuate în vre persoanele percep largi populaţiei ale mai păturile dacă cercetări, stabili ase cude scopul în ultimul întreprinse şi au aceasta, deceniu alte fost Storch 2004). şi Bravata, (Roberti, Pe mene lângă ocorelaţie auîntre vădit pozitivă acestetuajelor feno şi ata senzaţiilor tema căutării întreprinse anterior pe tatuate. Cercetările cepţia persoanele şi despre părerea poziţiile, per exprima cei în a-şi chestionaţi mul pentru un sti au care reprezentat tentativ seeking şi sensation la consumul referitor chestionarului os la modificarea s-a procedat consum senzaţii, după ostentativ şi goana noţiunile Spre aaduce de social. înun legătură grup la apartenenţa lor, purtătorul despre dezvăluie mesaj sunt transmit comunicare, un de un mijloc deoarece tatuajele asemenea, De igienico-sanitare. necesităţilor acestea nu sunt apar şi adaptate întotdeauna adecvate condiţiile întrucât în care risc, de doze unei oarecare le sunt tatuajele purtătoare anume. însele Prin ele mesaj ceva şi un trimit întotdeaunacă simbolizează tatuajele şi realitatea ca tatuajelor ale caracteristici unele temei, actualitatea câteva de motive,determinată cum ar fi afost construcţie de senzaţiilor.spre urmărirea Oastfel în mai orientate mare măsură suntcare fundamental tatuate persoane ca persoanele percep tinerii bili dacă necesităţile acesteişi cercetări. pentru SSS-V,narul folosit afost modificată care, într-o formă aacesteidului dimensiuni pregnanţă de chestio este gra venţionale. la determinarea folosit Instrumentul „plicticoase”, şi con monotone şi apersoanelor lor situaţii Susceptibility) evitarea presupune (Boredom promiscuitate. Predispuşi sentimentului plictis de şi înclinaţia spre excesul alcool, de nocturnă viaţă de abuzul precum riscante,tamente chiar ba distructive, compor prin presiunile de sociale tendinţa eliberării inhibiţiilor, la frânarea on) rând în primul referă se (Disinhibiti excentrici.ciţia cu indivizi Dezinhibarea neconvenţional, ami şi comportamentul cu drogurile călătoriile în ţinuturi exotice,precum experimentări senzaţii, noi larg de necesitatea trăiriiunui spectru reflectă Seeking) (Experience experienţe după Goana viteză. de extreme”, cursele „sporturi risc, de grad cu un anume sporturilor ducepoate la practicarea aventură, şi pentru predispoziţia ceeace fizic risc de includun anumit care grad înclinaţia spre activităţi Una din problemele acestei asta cercetări de afost Una din problemele ------sunt inhibate, mai puţin în mai mare măsură predis emoţiişi aventuri,mai multor experienţe, s-a spus că cât spre căutarea orientate persoane ca chestionaţi nu au Figurile tatuaj. tatuate apreciate aucei fost de are sau că faptul de în funcţie animată, aceeaşi figură diferit percep obţinutezultatele subiecţii au că arătat SSS-V din scala alui Zuckerman. Re item-urile pe guri aceste evalueze fi şi marcheze să să afost subiecţilor întreg(humerus), braţul pe iar cealaltă nu avea. Tema sexe)ambele dintre una avea şi-aceeaşi care un tatuaj masculine şi (câte feminine computer figuri trei de animate pe proiectate fost le-au sexe, cărora ambele 278 avizat aj. Această ancheta chestionaţi,de tineri de ostentativ. consum de mesajul trimit tatuajele că constatarea cu ceeace completat aici afost senzaţii, după goanei dimensiuniisunt ale atribuite anumite caracteristici tatuate Brewer, le persoanelor că 2009), stabilit afost şi cercetări Kappeler unor anterioare (Wohlrab, Fink, tatuaţi. sunt Pe care atribuitesonale indivizilor baza per cu consumul ostentativ şi particularităţile port între în ra atitudineao relaţiepozitivă predicativă există că s-a confirmat acest În fel senzaţii. după nei goa cudimensiunea legătură în pus fi poate tentativ în continuare consumului fenomenul confirmă că os ceeace acincizenţa corelaţii importante, statistic pre indică Rezultatele senzaţii. după goanei scala consumului scalei ostentativ şi întrelegăturii factorii existenţa iniţiale cercetării. stabilită ale tezele Afost senzaţii. după tentativ şi agoanei consumului valabilitatea scalei cetare aatestat os noţiunii consum de ostentativ. Totodată, cer această lărgirea realizată şiafost în acest fel senzaţii după cel goană de psihologic, tentativ cu un altconstruct consum de psihologic os constructul în legătură pus (Mitić, 2009). interpersonale Aceastările cercetare a (Velov, cumpărăturilor zia efectuării 2009) şi cu valo cu oca la influenţă conformismul şi permeabilitatea cu acest fenomen lui în legătură ostentativ puneau ostentativ. tema Cercetările consumu anterioare pe consum de oformă tatuajul ca recepţionează biecţii tentativ. su că faptul cercetării confirmă Rezultatele empirice anoţiunii consum lărgireaeste de bazei os tatuaj. fără figurile decât sexuali parteneri şiau un că număr precum mai marepuşi de plictisului, Rezultatele obţinute au confirmat în general ipo în general obţinute au confirmat Rezultatele aacestei cercetări realizare ea mai importantă Analiza şi rezultatele cercetării rezultatele şi Analiza ------de noi senzaţii, provoacă respectul celorlalţi. celorlalţi. provoacă respectul senzaţii, noi de în este căutare care tatuate alcuiva ca al persoanei respectiv.grupul Percepţia întreguluivivendi modus în respectaţi vor înfi acest fel că ceva pentru nou, aface de sau afla adescoperi, nevoia de tinerilor prin explica pot se rezultate Asemenea în societate. şi admiraţie prestigiu provoacă respect, experienţa Iar ţe, experienţă. onouă implicit tatuajul reprezintă simte cineva care tatuate pe nevoia experien noi de în persoanele văd alţii. Pe parte, pentru altă de ează tatu nu se adică, că, altora, şi evidenţia în faţa etala tatuate ase motive au puţine pentru persoanele că ea însăşi consideră şi în relaţia cu ceilalţi. sa Subiecţii cu în raport tatuată are persoana care-l timentul pe sen este autoafirmarea când pe tatuajul la privitori, produce care-l în percepţia celorlalţi,sentimentul pe tatuajului sunt particularităţile Prestigiul şi respectul deosebire. oimportantă aici există cu autoafirmarea, faţă asemănătoare, şi noţiunile prestigiu respect de în aparenţă Deşi celorlalţi. în faţa autoafirmare de mijloc ca şi puţin mai şi respectului prestigiului al bol sunt şi sim mai mult tatuajele percepute ca rienţa, expe noi de căutării cepute predispuse mai mult ca tatuate sunt per măsură ce pe persoanele că denotă draguljul de autoafirmării şi giului respectului cu dimensiuneapozitiv scopul. şi implicit îşiîn societate motivează gul „frumosului”, omai mare atractivitate comportă dra durerii de suportarea respectiv situaţie risc, de într-o Lansarea direct. fizic un risc acestea reprezintă că pentru cu este atâtmai limpede, cu tatuajele tura legă fizice, riscuri unele vizează care şide prevederi emoţiişi după aventuridimensiunea goană cuprin facemai atrăgători şi îi mai interesanţi.care Întrucât toate aventură, onouă cele următoare, reprezintă şi unici. Cel şi dintâi ca tatuaj, altfel devină face să îi cu curajul excentricitatea prin la graniţă evidenţierea atrăgători, devină iar şi să şi în evidenţă iasă chip să ceilalţi. de încearcă faţă Oamenii în fel mare atracţie aventurieri, de spiritului lor datorită omai exercită cu tatuaje, persoanele acestea că arată Rezultatele societăţii. în cadrul ţine şi omai mare atractivitate aventurii, ob va formele oispravă individul care prin sunt una din ca tatuajele percepute că sugerează mensiunea în societate Dimensiunea Dimensiunea Dimensiunea corelează, slab dar nu cu neglijabil, di corelează, goana după senzaţii după goana şi aventuri, Goana după noi experienţe experienţe noi după Goana mariObţinerea mai unei atractivităţi în timp ce cu dimensiunea Tatuajul ca simbol alpresti corelează negativ.corelează Ceea ce ceea ce corelează corelează Tatua ------apartenenţa, loialitatea şi devotament pentru grupul grupul loialitatea şi devotament pentru apartenenţa, semnifică tatuajelor tatuaje. Desenarea de primarea riscante, consumul im sau substanţe de psihoactive greşite, gesturile social ment inacceptabile, cum ar fi comporta de norme în opţiunea pentru deseori maturitate, rezultă propria manifesta şi ceaca a-şi de adulţilor. acceptat către congeneri, de Nevoia afi de în trecerii lumea datorită vizibile, suntvoltare foarte dez de perioadă în această tinerilor daptabilitatea şi ina sociale inacceptabil. social Problemele tament printr-un obţine se compor ceeace deseori vârstă, de în grupul un loc găsească şi un grup să-şi stituie con să în societate, afirma ase cu nevoia de tinerilor interpretate în relaţie fi obţinuteani, pot rezultatele 17 de în etate eşantionul acuprins tineri că vedere Având în omai mare atractivitate. în acest fel obţine a pentru social, comportament de generale melor nor încălcarea mai mare pentru având predilecţie tatuate ca apersoanelor percepere ca terpretat socialenormelor şi morale. şi cu pozitiv dimensiunea asemenea mari mai unei atractivităţi în societate senzaţiina după şi aventuri, sale, iar aceasta îi asigură respectul. iarîi aceasta sale, preferinţelor, creativităţi, avieţii, propriei motivărilor pecetea sa pielea are ceva pe ce nu au ceilalţi, poartă tatuată la ceilalţi. apare care stigiu Anume, persoana şi pre între respect sentimentul de instituie legătura tatuate, se şi aimaginaţiei idei persoanei de bogăţiei a acreativităţii personale, expresie ca ajul văzut este Atunci celorlalţi. tatu când aducetea le respectul lor inovaţiile şi în viaţa activita preferă că faptul şi altfel, noi mereu afi şi Nevoiade monotone. lor uniforme situaţiile, activităţile sau evită care oamenii soane per ca tatuate sunt subiecţi de Persoanele văzute inadmisibil este şi plictisul cu totulzaţii indezirabil. sen de spre căutarea cu mai mare aplecare soanele Totuşi, puteapermite. şi-l lumea toată per pentru nului consum de ostentativ, nu care pe un privilegiu Veblen, pentru cel dintâi investigatorera, alfenome prisos de Plictisul, vremea sau giului şi respectului. alpresti mai simbol mult sunt ca văzute şi tatuajele cu atât te la plictis, sunt predispuse ca percepute şirespectului. consumul ostentativ scala şi dimensiunea pe senzaţii, după goana tăţilor dimensiunile Pe lângă pomenita legătură cu dimensiunea legătură Pe pomenita lângă Corelaţia cea mai importantă a fost stabilită între stabilită afost Corelaţia cea mai importantă Deci, cu cât mai mult persoanele tatua cumai mult cât persoanele Deci, Predispoziţia la plictis Tatuajul ca simbol alprestigiului Acest rezultat poate fi in fi Acest poate rezultat dimensiunea dimensiunea pe scala proprie scala pe corelează de de corelează Nerespectarea Nerespectarea Obţinerea Obţinerea Goa ------

- - - -

------77 de vârstă, ceea ce conferă o mai mare atractivitate una din modalităţile modificării şi înfrumuseţării cor- Rezime între membrii grupului, în timp ce pe de altă parte pului, iar descoperirile arheologice şi istorice confir- manifestă o natură rebelă. mă că din totdeauna oamenii au manifestat nevoia Tetovaže kao vid upadljive potrošnje Rezultatele arată că există o deosebire statistic în- de a-şi împodobi trupul şi să dea o amprentă perso- semnată pe scala atitudinii faţă de tatuaje ca modali- nală aspectului lor care, fie îi va face cu totul deose- Ovo istraživanje prikazuje vezu između tetovaža i tate de consum ostentativ, în raport cu sexul subiec- biţi de ceilalţi, fie va mărturisi apartenenţa la un upadljive potrošnje. Tetovaže predstavljaju jedan od ţilor, ceea ce confirmă ipoteza primă. Dacă se com- grup. Această voinţă ancestrală a oamenilor de a pri- načina da se promeni i ulepša ljudsko telo, a istorijska i pară valorile dimensiunilor exprimate de subiecţii lejui o plăcere vizuală şi estetică s-a manifestat de-a arheološka istraživanja su potvrdila da su ljudi oduvek celor două sexe, este evidentă deosebirea pe dimen- lungul veacurilor prin diverse modalităţi de înfrumu- pokazivali potrebu da kite svoje telo i da mu daju lični siunile Tatuajul ca simbol al prestigiului şi respectului şi seţare, cum este piercingul, modificarea caracteristi- pečat koji ga čini drugačijim od svih ostalih ili ukazuje Tatuajul de dragul autoafirmării. Subiecţii de sex mas- cilor corporale şi faciale prin metode foarte dure şi na pripadnost određenoj grupi ljudi. Ova volja ljudi da culin vădesc o mult mai mare înclinaţie în a vedea în dureroase, iar în timpurile mai noi prin tot mai popu- istaknu svoju inklinaciju ka vizuelnom i lepom se mani- tatuaje un simbol al prestigiului şi respectului, decât larele intervenţii chirurgicale estetice. Viitoarele cer- festovala vekovima na najrazličitije načine ulepšavanja subiecţii de sex feminin. De asemenea, bărbaţii văd cetări pe tema consumului ostentativ ar trebui să poput pirsinga, modifikacije fizičkih karakteristika veo- în tatuaje, mult mai des decât femeile, un mijloc de abordeze unele din aceste fenomene şi să ofere o ma teškim i bolnim metodama, a u novije vreme kroz autopromovare. Aceste rezultate pot fi înţelese în trecere în revistă istorică a diverselor forme de modi- sve popularnije estetske hirurške zahvate. Buduća is- funcţie de distribuirea tradiţională a rolurilor şi mo- ficare corporală în scopul înfrumuseţării. traživanja na temu ostenatvne konzumacije bi trebalo delelor convenţionale de comportament, caracteris- da prostudiraju neke od ovih fenomena i da ponude tice pentru bărbat şi pentru femeie. Subiecţii de sex Bibliografie dublju analizu različitih načina modifikacije tela u cilju masculin sunt mai predispuşi să atribuie persoanelor lepote. tatuate caracteristicile bogăţiei, ale prestigiului. Pe Arnett, J.J. (1996). Sensation seeking, aggressiveness, and ado- Ključne reči: tetovaže, potrošnja, društveno po- lângă asta, consideră că tatuajele stârnesc respectul lescent reckless behavior, Journal of Personality and Indivi- našanje şi invidia celorlalţi. Tatuajele îi ajută să se simtă mai dual Differences, pgs. 693-702. Caplan, J. (2000). Written on the body: The Tatoo in European importanţi, ceea ce înseamnă că le sporesc încrede- and American History, Princeton University Press, Princeton Summary rea în sine, sentimentul propriei valori, îi ajută să se Haley, R. (2001). Hepatitis C Infection Control, Medicine, UT So- facă remarcaţi în cadrul grupului. Aceste accepţiuni uthwestern Medical Center at Dallas sunt în concordanţă cu vederile tradiţionale despre Mitić, A. (2009). Završni rad. Upadljiva potrošnja, materijalni Tattoos as a Form of Conspicuous rolul bărbatului în societate, înţelegând apetenţa lui status i interpersonalne vrednosti kod mladih, Fakultet za Consumption pravne i poslovne studije, Novi Sad pentru afirmare, dominare, putere, importanţă. Mitrović, D., Smederevac, S., i Smiljanić, J. (2005). Relacije iz- Rezultatele cercetării nu au confirmat cea de-a među konstrukta traženja senzacija i Ajzenkovog modela This research has established a link between tattoos doua ipoteză de lucru. S-a presupus că va exista o ličnosti. Empirijska istraživanja u psihologiji – zbornik rado- and ostentatious. Tattoos represent a way to modify va. Beograd: Institut za psihologiju conexiune între poziţiile faţă de tatuaje ca mod de and enhance the beauty of a human body, yet archeo- 79 Schiffmacher, H. (2001). Tattoos. Taschen (Taschen Icons Series),

78 consum ostentativ, în funcţie de statutul material al logical and historical findings confirm that, since the Cologne subiecţilor. Prin analizarea rezultatelor obţinute s-a Veblen, T. (2008). Teorija dokoličarske klase. Novi Sad: medite- beginnings of time, people have manifested the need stabilit că toate cele cinci categorii de statut material ran to decorate their body and to make it personal and indică aproximativ aceleaşi valori de atitudine. Aces- Velov, B. (2009). Završni rad. Upadljiva potrošnja, osetljivost na completely different from anyone else’s or to show, in te date confirmă rezultatele cercetărilor anterioare interpersonalni uticaj i konformizam kod mladih. Fakultet such a way, that they belong to a certain group of peo- za pravne i poslovne studije, Novi Sad ple. This willingness of people to emphasize their incli- (Mitić, 2009), stabilind faptul că fenomenul consu- Wohlrab S., Fink B., Kappeler P. M., and Brewer G. (2009). Diffe- mului ostentativ este apropiat şi propriu persoanelor rences in Personality Attributions toward Tattooed and nation towards the visual and beautiful has manifested cu venituri financiare de diferite categorii. Formula- Nontattooed Virtual Human Characters. Department of So- itself for centuries via different ways of making the hu- rea unei astfel de ipoteze iniţiale a fost determinată ciobiology/Anthropology, Institute of Zoology & Anthropo- man body more beautiful such as piercing, modifica- de însăşi natura tatuajelor, ca fenomen deosebit de logy, University of Göttingen, Germany, Department of Psy- tion of physical characteristics using hard and painful chology, University of Central Lancashire, Preston, UK procedures, and in recent times, more and more popu- specific, care în deceniile anterioare era pus în relaţie Zuckerman, M., Kuhlman, M.D. (1994). Personality and Risk-Ta- cu populaţia marginalizată. Pe de altă parte, contex- king: Common Biosocial Factors. University of Delaware, lar plastic surgeries. Future research on ostentatious tul istoric al tatuajelor indică larga lor răspândire iar Delaware consumption should study some of these phenomena spiritul vremurilor moderne contribuie la o populari- Zuckerman, M. (1994). Behavioural Expressions and Biosocial and offer a deeper analysis of different ways to modify zare masivă a tatuajului şi la afirmarea lui în toate Bases of Sensation Seeking. Cambridge University Press, the human body in the name of beauty. Cambridge păturile şi clasele sociale. Key words: tattoos, consumption, social behavior În această cercetare a fost stabilită relaţia dintre tatuaj şi consumul ostentativ. Tatuajele reprezintă 81 Vitalii Bolboceanu ------ă ă - Calitatea etică reprezintăCalitatea a audiovizualului act un reprezintă nu ale audiovizualului doar etice Valorile etică impuneCalitatea să-şi a audiovizualului gă etică reprezintăCalitatea a audiovizualului întrea În concepţia culturii audiovizuale culturii calitatea etică În concepţia etică este perceputăCalitatea a audiovizualului ca În contextul feno a audiovizualului calităţii etice spirituale moştenite, stăpânite şi îngrijite. Ca feno stăpânitespirituale îngrijite. moştenite, şi men dinamic, prin calitatea se etică a audiovizualului, înţelege actul a valorilor de transmitere moral-spiri de noi creare valori.tuale şi etică Orice atitudine a au tre presupune înglobareadiovizualului asimilarea şi tradiţii, a neamurilor a întregii neamului. şi cutului, a informaţiilor sporită continuă de am acumulare în ploare perspectivă. şi de potenţare mijloace a forţei şi valori sunt ci sine, în spirituale. tineretului Educaţia înfăptuită prin calitatea etică audiovizuală prevede dezvoltarea dispoziţiilor a intereselor decunoaştere de a iubirii bine şipsihice, de a înfăptui bine acest binele spre a tendinţei tuturor. sească maximă. o utilitate Programele emisiunile şi audiovizuale pot fi utilizate maximum, la dacă conţi axate penuturile lor sunt valori moral-spirituale şi deprinderi pe deinstruire, cunoştinţe, acumularea şi deabilităţi percepere a celor difuzate. ga operă a generaţiilor înfăptuită prezente, trecute şi se realizează prin contactul valorile cu morale, deoa caracterpronunţat urmă un din cele rece au forma forţă o mare tiv şi transformatoare spiritului. asupra fenomen static dinamic. şi menul static reprezintă valorilor totalitatea moral- educaţionale

------Vitalii Bolboceanu Vitalii instituţiilor

a Televiziunea este o parte a ştiinţei, tehnicii şi cultu este o parte şi tehnicii a ştiinţei, Televiziunea etică reprezintăCalitatea a audiovizualului forma socială poate nu fi realizatăTransformarea doar Apariţia şi dezvoltareaApariţia şi ca televiziunii, mijloc de argumentele psihologului psi şi şi Pertinente sunt — o prerogativ audiovizual consumatorului ormarea

F leviziunea – mijloc de informare masă în – o „gumă Deşi „calităţile nu de mestecat pentru ochi”. urechi şi ale gumeitritive de mestecat reduse, ele pot sunt fi piperul„îndulcite” cu sau „condimentate violenţei”. rii legată distanţă la de a informaţiei transmiterea au diovizuale. Ea posedă funcţii numai nu generale ale masă, în funcţii şi comunicării dar specifice generate ce mesajului transmis, de calitatea etică a conţinutului determină domeniul educaţional schimbân care, şi du-se prin salturi de urma în acumulărilor cantitative principii, norme morale de conduită, şi influenţează naşterea fenomen unui în educaţie cu trăsături esenţi ale superioare, caracteristice ideologiei unei societăţi. deprinderilorrea morale de conduită prin şi mediati zare emisiunilor reconsiderarea culturii constituie şi televizate, prin ridicarea la şi aceasta contribuie soci o viaţă spre bună. mai etăţii umanitate, spre pe audiovizuale, culturii cândprin asimilarea cultura progresulaudiovizuală la poate social, la contribui realizarea obiectivelor educaţiei. idealului şi comunicare audiovizuală, a grăbitcomunicare lucrurile transfor fenomen informaţiei explo într-un mând circulaţia de agresare a individului societăţii.ziv şi nuanţe cu este faptul căInteresant „produs” acest al comunică rii masă în public adună un variat. numeros şi care numeşte te american Hacker, hiatrului Friedrich 80 în educaţie, artă, muzică, arhitectură, literatură, ştiin- gorie de telespectatori urmăreşte toate tipurile de nate se reflectă în comportamentul consumatorului audiovizuale, mai apoi ale internetului în educaţia ţă, medicină, drept, economie, în obiceiuri şi tradiţii programe, caracterizându-se prin inteligenţa cu care în formare exprimat prin: bunătate, răutate, admira- generaţiei în creştere, a consumatorului în formare. şi mai cu seamă în limba maternă. percepe si redă conţinuturile emisiunilor. ţie, compătimire, dragoste, ură. etc. Pentru a-şi exercita funcţia de formator în forma- Calitatea etică a audiovizualului contribuie la pro- Emisiuni în care este prezent dramatismul întru- Caracteristicile consumatorului în formare în- rea consumatorului este bine ca părinţii să posede gresul fiecărei naţiuni şi prin tot ce are specific şi ori- nesc un alt public telespectator. Programele sunt se- deamnă familia, grădiniţa şi şcoala de a nu neglija cunoştinţe şi abilităţi în psihopedagogia particulari- ginal se ajunge la progresul moral-spiritual la educa- lectate pe înţelesul lor, având subiecte ce nu necesi- relaţii copil-televizor, televizor-copil. Prin urmare se tăţilor de vârstă în domeniul imaginaţiei, limbajului, ţia generaţiei tinere. tă efort intelectual (filme, serialele, divertisment), pe conturează ideea elaborării unei metodologii de al- gândirii, memoriei, temperamentului, afecţiunii, imi- Prin calitatea etică a audiovizualului se pot cultiva care Raisa I. Galuşco le numeşte „distracţii lesnicioa- fabetizare a acestui consumator. Calitatea în realiza- taţiei, educaţiei moral-spirituale, estetice, etc. „virtuţi cardinale”: se”. Emisiuni cu caracter ştiinţific, filosofic, didactic rea ideii aparţine formatorului ce va ghida consuma- Cunoştinţele transmise părinţilor despre influenţa - crearea culturii morale şi participarea la ea a în- etc. nu trezesc interes acestui public. torul în formare. şi consecinţele conţinuturilor tregii naţiuni, După nivelul de audienţă a programelor, tele- Familia, educatorul, învă- audiovizuale vor contribui la - intensificarea dragostei de neam şi de patrie, spectatorii pot fi împărţiţi în câteva categorii de con- ţătorul, profesorul – potenţi- conştientizarea necesităţii - credinţa divină. sumatori: selectiv, mediu şi în formare. ali formatori – necesită cu- de a ghida relaţiile televi- Calitatea etică a audiovizualului presupune trans- Consumatorul selectiv este telespectatorul care noştinţe în domeniul mo- zor-copil, copil-televizor în- miterea valorilor morale şi de conduită prin difuza- urmăreşte emisiuni televizate, axate pe cultură şi in- delării consumatorului în văţând consumatorul în for- rea programelor televizate. teligenţă, manifestate prin modul de a prezenta cele formare. Formarea consu- mare să decodifice mesaje Cultura în masă promovată în programele de tele- vizionate, de a-şi argumenta opinia, de a pune în va- matorului este un proces audiovizuale. viziune pătrunde în toate sferele vieţii, devenind un loare conţinuturi morale. complicat, deoarece nu Decodificarea mesajelor model de comportament. Această cultură este pre- Programele televizate pentru consumatorul selec- este posibil de a interveni în audiovizuale de către consu- zentă în toate emisiunile televizate, de la cele infor- tiv prezintă nu numai o sursă de informare, dar şi o modificarea conţinuturilor matorul în formare ghidată mative până la cele pentru copii, însă prezenţa ei di- sursă de acumulare a cunoştinţelor, un mijloc de au- emisiunilor televizate, de a le de părinţi -formatori va con- feră de la o emisiune la alta. toevaluare, o sursă de formare continuă în domeniul elabora după cerinţe şi necesi- tribui la perceperea conţinu- Cultura promovată prin audiovizual îndeplineşte profesional, un ghid în viaţa cotidiană. Consumatorul tăţi promovate de politici educaţionale stipulate în turilor educative cu impact pozitiv în relaţia cu se- funcţia semnificativă de socializare. selectiv poate deveni un participant activ în emisiuni programe de studii. menii, în formarea atitudinii faţă de cei din jur, faţă Televiziunea, prin funcţia ei de integrare socială a ce-i vizează competenţele. A lăsa fără atenţie influenţa emisiunilor televizate de mediul înconjurător, în educarea dragostei şi a individului în colectivitate, nu poate fi concurată de Consumatorul mediu este telespectatorul care se- asupra copilului înseamnă a lăsa pe consumatorul în respectului faţă de părinţi, bunici, rude, faţă de oa- familie şi de şcoală. lectează programe televizate accesibile după conţi- formare fără sprijin şi ajutor în perceperea şi înţele- meni, în asimilarea valorilor naţionale – cea mai de Cultura audiovizuală ghidează emoţiile consuma- nut şi formă. Acesta reproduce cele vizionate, expri- gerea celor auzite şi vizionate. Lipsa de cunoştinţe, preţ avere în educaţia morală a consumatorului în torului. Fiind creată pentru mase şi răspândită prin mă opinii ce ţin de personaj, situaţie, eveniment. Lip- priceperi, particularităţile psihologice de vârstă ca- formare. mijloace audiovizuale, înzestrată cu principii şi idei, sa culturii (a faptului de a poseda cunoştinţe în diver- racteristice consumatorului în formare îl supun uşor Instituţiile educaţionale abilitate în domeniul edu- are ca scop atenuarea contradicţiilor din societate şi se domenii), influenţează abordarea în profunzime a influenţelor emisiunilor televizate, mai cu seamă, caţiei sunt cele mai vizate în culturalizarea părinţilor.

contribuie la crearea unei imagini asupra vieţii. conţinutului. Emisiuni cu conţinut ştiinţific, despre acele emisiuni în care sunt prezente: agresivitatea, Axându-se pe cunoaşterea psihologiei şi a pedagogiei 83

82 Ea formează, programează, reglează şi controlea- muzica clasică, operă, balet, arte plastice etc. îl inte- brutalitatea, sadismul, etc. – calităţi inumane. A dis- vârstelor organizează instruirea părinţilor luând în ză comportamentul social al oamenilor, mai cu sea- resează mai puţin sau deloc. tinge, din cele vizionate, binele de rău, frumosul de considerare: convingerile, interesele şi viziunile lor mă al tinerilor, determinând modul lor de viaţă. Toa- Din această categorie face parte şi consumatorul urât, dragostea de ură, cinstea de ruşine, etc. devine asupra vieţii (în domeniul educaţiei, culturii, artei, li- te acestea contribuie la unificarea percepţiei şi reac- „rătăcit”, consumatorul uşor influenţat de programe- dificil pentru consumatorul în formare. Rătăcirile teraturii, problemelor ce vizează sănătatea, etc.). ţiei omului, comportamentului, deprinderilor şi ma- le de televiziune. El cade adesea pradă conţinuturilor consumatorului în formare în perceperea conţinutu- Activitatea de formare va fi eficientă dacă conţi- nierelor lui. vizionate (conţinuturi in care sunt prezente: violenţa, rilor audiovizuale îndeamnă familia, instituţiile edu- nuturile programei de studii se vor realiza după prin- Tinerii telespectatori divinizează idolii şi vedetele consumul de droguri, dependenţa de alcool, jafurile, caţionale să ia atitudine pentru a nu lăsa să domine cipiul accesibilităţii. Respectarea acestui principiu va exagerat, fenomen manifestat prin stări de afecţiune prostituţia etc.), fapt ce-i influenţează comporta- televizorul copilul, consecinţele perceperii fiind greu sprijini instituţiile nominalizate să instruiască părinţii şi agitaţie. Un element ce confirmă „divinizarea”, de mentul, ghidându-i faptele inumane. de redresat. indiferent de poziţia socială şi nivelul lor intelectual. către tineri, a idolilor şi a vedetelor este prezenţa po- Termenul de „consumator în formare” se atribuie Familia contemporană se caracterizează prin noi Activitatea de instruire a părintelui-formator nu zelor la locuri de muncă (mijloace de transport), de copilului. Acest consumator urmăreşte toate progra- viziuni asupra vieţii, printr-o nouă mentalitate influ- poate fi axată doar pe învăţare. Crearea oportunităţii trai (locuinţă), pe haine. etc. mele de televiziune, chiar dacă unele conţinuturi nu enţată şi ea la rândul ei de schimbările şi conţinuturi- în instruire creează condiţii pentru colaborare axată, Conţinutul programelor televizate divizează pu- îi sunt accesibile. le ce au loc în viaţă (migraţia, situaţia economică, po- după cum a fost menţionat, pe cunoştinţe, viziuni, blicul. Emisiuni cu conţinut ştiinţific, filosofic, didac- Conţinutul audiovizual influenţează consumatorul litică, socială şi culturală). Formarea familiei ca forma- atitudini pe care le posedă părintele, fapt ce-1 va tic, emisiuni despre muzica clasică, arte plastice cap- în formare, profitând de particularităţile de vârstă: tor este prerogativa instituţiilor educaţionale (grădi- motiva să însuşească cunoştinţe în domeniul formă- tivează telespectatorul iniţiat în subiectele abordate. curiozitate însoţită de întrebări – de ce? unde? cum? niţa şi şcoala). Prin familia- formator vom forma co- rii consumatorului în formare. Filme, seriale, divertisment sunt emisiuni de relaxare etc.; receptivitate, imaginaţie, vorbire, gândire, emo- munitatea, fapt ce va contribui la extinderea şi reali- Perfecţionarea formatorului central (cadrul didactic) care nu-i trezesc un interes deosebit. Această cate- tivitate şi naivitate. Amprenta influenţei celor vizio- zarea obiectivelor ce ţin de utilizarea conţinuturilor presupune cunoştinţe în domeniul audiovizualului, 84 means audiovisual of communication, transformed the komunikacija. mas komunikacija, va iidealaedukacije. doprineti društvenomnapretku, putem realizacije cilje audiovizuelne kulture, audiovizuelna jer kultura može macija društva se može realizovati samo asimilacijom karakterističnim društva. Transfor jednog za ideologiju u edukaciji sa esencijalnim superiornim osobinama, našanja, ikoji uticao je na nastanak fenomena jednog nakon akumulacije principa, moralnih normi ipo koji domen, edukatvni određuje sena mahove menjao etičkiju kvalitet sadržaja poruke koja se šalje,što nikacije, već ima ispecifičnefunkcije koje porazumeva samo opšte nema formacija. Ona funkcije mas komu ture koja povezana je sa prenosom audiovizuelnih in društva. Televizija predstavlja nauke, deo tehnike ikul eksplozivan način sa primesama agresije pojedinca i komunikacije, transformisala protok je informacija na al maselor. pedagog rolulde recunoască să-şi conştientizeze şi să televiziunea determina şi poate educaţionale obiectivelor realizarea pentru leviziune te de revoluţiona aprogramelor poate calitateaetică tandem Acest audiovizuale. conţinuturile toate în vate promo ce şi sunt pot educaţiei binevenite fie mele să consultant proble alteleviziunii pe central, fi poate formator didactic, audiovizualului. Cadrul blemele centru central consultativ formatorul în pro pentru părintelui-formator. a instruire suluide proce conţinuturilor în eticeeficientizarea necesare selectarea permite ce i-ar sistem valori de propriul dezvolta evaluare a-şi şi de argumentare, capacitate abilităţi de ştiinţifică, cercetare-gândire de domeniul apărinţilor, formare de competenţe în activitatea în The Creation of the Audiovisual Consumer – The –The Consumer Audiovisual the of Creation The Nastanak audiovizuelnog konzumenta –prero konzumenta audiovizuelnog Nastanak The appearanceThe and development television, of as a reči Ključne Pojava irazvoj televizije, kao sredstva audiovizuelne deveni –poate un –televiziunea Instituţia media Prerogative of Educational Institutions gativa edukativnim ustanovama edukativnim gativa : mas mediji, televizija, audiovizuelna Summary Rezime ------communication,mass communication education.of to socialby prosperity attainment goals of and ideals al culture, because the audiovisual culture can attribute realized be only by means assimilation of audiovisu of certain society. transformation The can the of society tion with essential superior features a of anideology of the risefluencing in educa acertain of phenomenon theimply ethical the of message sent, being quality in communication, but it also has functionswhich specific mation. not It just does have general mass of functions connected with the transmission audiovisual of infor science, of represents technology apart and culture aggressionof anindividual of and society. Television information of flow in anexplosive way with admixture Keywords : mass television, media, audiovisual - - - - diş continua misiunea conducători ai străluciţi unor Vasile vieţii. la sfârşitul Gol până acondus-o care pe din român Transilvania”şi culturapoporului (ASTRA), literatura transilvanepentru şedinte al „Asociaţiunii Unirea din 1918. în 1923, Vasile pre ales afost Goldiş toţi de cunoscut. cei l-au sesizat care fapt cultură, 1918.brie Iulia la Alba realizate –la 1Decem stat, de noastre alunităţii Vasile „ctitor” un adevărat afost Goldiş Cu Cultelor şi alte Instrucţiunii. cuvinte,al sectorului din Consiliul la Sibiu,titular de ca parte Dirigent facă Unirii VaidaAlexandru Voievod) au care prezentat (alăturine Cristea, Iuliu Miron episcopii Hossu de şi persoa patru de din delegaţia parte cel afăcut care intercarpatice teritoriilor ror români, dar şi de locuite de iectul arostit care Unirii”, lor, însăşi prin prezenţa votat” „Actul „au cel românicare mii de de osută celor participarea zeze 1918 Iulia la Alba lă de din 1Decembrie mobili şi să Adunarea organizeze Naţiona celsă aştiut care mii” te: „Către naţiunea română” lu și „Către popoarele şi manifes cunoscutele precum lui NaţionalRomân, aConsiliu la Oradea de „Declaraţia” aredactat care naţional unitar.statului providenţial omul El afost la realizarea deosebit său aportul nă mai cu seamă atras atenţia multor cercetători, au în care lumi pus Preocupările culturale i-au călăuzit viaţa şi viaţa după călăuzit i-au culturale Preocupările Dar Vasile şi un excepţional afost de om Goldiş Personalitatea lui Vasile (1862 Goldiş –1934) a VASILE GOLDIŞ, PREŞEDINTE AL „ASOCIAŢIUNII TRANSILVANE la Bucureşti, la 14la Bucureşti, 1918, decembrie să apoi ca PENTRU LITERATURA ŞI CULTURA POPORULUI ROM Rezoluţie Cuvântarea solemnă , prin care se decreta Unirea tutu decreta se care , prin , încheiată cu pro , încheiată TRANSILVANIA”(ASTRA) Actul Actul EugenGagea ------un om al şi disciplinei un om muncii înce intense. Oacţiune maişi este el ascrie, de cu un dar admirabil universală, curiului şi ocultură alcondeiului. om din Om Arad alconsisto secretar ca trei decenii peste culturală de activitate oneîntreruptă adezvoltat care ditul cărturar 29 iulie 1923 al susţinători. în numărul care din Printre Clopoţel, Ion ei, entuziaşti de oserie în presă, intervenţii alături, prin stându-i avedea de are bucuria ardelean tul democrat Consecven întregit. român statului electoratul pins de P.N.L., în 1919-1920 aflat res într-un criză, de moment Averescu, avenit lacu putere sprijinul astăzi, ştie se ce din guvernarea moment considerat surprinzător succedelă care averescane. celei Faptul nu trebuie şi sub prelungeşte guvernarea se libera fruntea Astrei Nicolae Iorga. susţine pe a-l pentru oficială lor poziţia de foloseau se în conflict, afla se aceea mea vre Goga), pe Goldiş cu şi care Octavian cea parte lui Averescu darei, guvernul şi partidul (din fă care dintre primul din înţeles, motive pe de lesne dorea, şi Vasile din Transilvania Stroiescu. Intelectualitatea îl glijabile. Candidaţii sunt: Vasile Nicolae Iorga Goldiş, ne defel politice frământări acestuia ausorului loc în 1922, Bârseanu Andrei succe în jurul desemnării Murind politici. săi asupra adversarilor tele, ovictorie fap condiţiile s-au în care lare petrecut şi, date fiind în 1923 aconstituit, într-o măsură, oconso anumită şi alţii [1]. Bârseanu Andrei Bariţiu, George Cipariu, Timotei între Şaguna, Andrei care Astrei, Dorinţa Bucureştilor de a fi ales un „regăţean” în un „regăţean” ales în afi de Bucureştilor Dorinţa lui Vasile preşedintealASTREI ca Alegerea Goldiş Adevărului scria: „Vasile eru este Goldiş  N DIN - - - -

- - - -

- - - -

Eugen Gagea Eugen 85 pută de d-sa are de la început toate şansele izbânzii. respective, pentru îmbunătăţirea activităţii ei, pentru zează aniversare solemnă a Unirii Transilvaniei cu lizând intelectualitatea în vederea publicării – sub Hotărât, calm, energic, stăruitor, democrat şi foarte ridicare culturală a românilor de pe aceste meleaguri. Ţara Veche în toate despărţămintele mai de seamă egida asociaţiei – a unor lucrări de sinteză asupra tre- cult, Vasile Goldiş este una din rarele personalităţi Ca atare, în calitate de preşedinte al „ASTREI”, Gol- ale ASTREI, în şcoli şi universităţi. Acţiunea era meni- cutului istoric al românilor, etnografiei, de medicină, superioare pe care le are ţara întreagă.” [2] diş va munci cu entuziasm şi pricepere, înscriindu-şi tă după cum se exprima chiar iniţiatorul ei, să ţină geografie, biologie etc. precum şi de ţinerea unor ex- La rândul lui, ziarul Patria scria la 8 august 1923 – vă- cu cinste numele alături de cele ale predecesorilor „mereu trează conştiinţa naţională” [9], acea „zi mi- puneri educative la sate şi oraşe. Sub preşedinţia sa, zându-l de fapt, fără a-l numi, tot pe Goldiş – că viitorul lui. Din iniţiativa sa, în anul 1924, „ASTRA” organizea- nunată de la 1 Decembrie.” [10] s-au tipărit o serie de broşuri pentru săteni, poveşti şi preşedinte al ASTREI va trebuie să fie un om inimos, ză o vizită la Bucureşti, la societăţile literare similare, Vasile Goldiş intervine mereu la Bucureşti în inte- povestiri, opere ale lui Nicolae Bălcescu, George Coş- cinstit, cu vederi democratice, cu trecut istoric curat. [3] cu scopul de a întări mişcarea culturală românească, resul „ASTREI”, obţine fonduri pentru ea, călătoreşte buc, Ion Creangă, Mihai Eminescu, Ştefan Octavian În aceste condiţii are loc la Timişoara Adunarea ge- prin conlucrare şi unirea eforturilor şi, de asemenea, prin judeţele ţării pentru a stimula activitatea din ca- Iosif, Petre Ispirescu, Alexandru Vlahuţă etc. această nerală a ASTREI. În şedinţa a doua, din 29 august 1923, de a stabili un contact direct cu cântecul, arta popu- drul acestei societăţi, plănuieşte crearea de burse activitatea este cu atât mai demnă de reţinut cu cât Ion Lupaş propune pentru funcţia de preşedinte pe Va- lară, obiceiurile poporului român de peste Carpaţi, pentru elevii merituoşi dar lipsiţi de mijloace materi- ea s-a desfăşurat în condiţii nu lipsite de numeroase sile Goldiş, „fost profesor din Braşov şi îndrumător stră- cu natura din acele părţi, strângându-se astfel unita- ale, ia iniţiativa comemorării unor foşti preşedinţi ai dificultăţi. Preşedintele „ASTREI” însuşi arăta, în 1925, lucit cu graiul şi cu condeiul al poporului nostru.” [4] tea sufletească a românilor. Vor participa circa 700 Asociaţiunii (Vasile Papp, Visarion Roman). Este pre- că în momentul când a preluat conducerea, „Asocia- Entuziasmul sălii a împiedicat orice contra-candi- de delegaţi din Banat, Crişana, Maramureş şi Transil- ocupat de ideea tipăririi de cărţi pentru săteni, care ţiunea noastră se găsea într-un stadiu de lâncezeală”, datură. Nimeni nu s-a opus, nimeni n-a obiectat şi vania propriu-zisă, care vor poposi şi la Vălenii de să le ofere acestora cunoştinţe privind cultivarea datorită războiului, a urmărilor lui şi faptului că atmo- prin aclamaţii, cel propus a fost ales în unanimitate. Munte şi Breaza. De asemenea, sub preşedinţia lui modernă a pământului, inclusiv practicarea grădină- sfera postbelică ce a urmat s-a arătat „tot atât de ne- Silviu Dragomir relata, chiar dacă exagerând într-o Goldiş au loc, tot în 1924, festivităţile iniţiate de „AS- ritului, cultivarea pomilor fructiferi şi a viţei de vie, prielnică năzuinţelor culturale, lumea având alte pre- anumită măsură lucrurile: „Am avut o nouă Alba-Iu- TRA”, cu ocazia centenarului naşterii lui Avram Iancu. creşterea vitelor de rasă. ocupări, mai mult de ordin material-egoist.” [13] lia, manifestaţia grandioasă de la Timişoara egalează De astă dată ele capătă o anvergură naţională. La Hărţuit mereu de adversarii săi politici, în 1925, „ASTRA” se va confrunta în continuare cu lipsa de în glorie pe cea de la 1918.” [5] Baia de Criş, Ţebea, Vidra, Câmpeni, Muntele Găina descurajat, Vasile Goldiş are intenţia să demisioneze. interes din partea organelor de stat, ceea ce va îm- O emoţie adâncă l-a cuprins pe Goldiş. El va rosti etc., au avut loc serbări populare la care au luat parte Dar şi de data aceasta, atmosfera din jurul lui, la Adu- piedica ducerea la bun sfârşit a multora dintre iniţia- o cuvântare mulţumind pentru alegerea sa, elogiin- şi numeroase personalităţi ale vieţii ştiinţifice, politi- narea generală a „ASTREI” desfăşurată la Reghin, e tive. De asemenea, Goldiş şi Asociaţia pe care o con- du-i pe preşedinţii anteriori ai societăţii, se angajează ce şi culturale din ţară şi străinătate. Atât ca preşedin- entuziastă şi este reales ca preşedinte. Acceptând ducea, pe baza unui program democratic, se izbeau să muncească după puteri, neobosit, pentru propăşi- te al „ASTREI”, cât şi în calitatea deţinută atunci de din nou preşedinţia, Goldiş declară că va rămâne de miopia partidelor politice şi făţărnicia guvernelor rea ASTREI, pentru ridicarea culturală a poporului şi ministru al Artelor şi Cultelor, Goldiş, după cum se ferm pe poziţiile dinainte, că va căuta să sprijine ţă- care defăimau activitatea acestora. „spre mărirea patriei române”. arată într-o foaie contemporană, a lucrat „luni de zile, rănimea prin înfiinţarea de biblioteci şi cinematogra- Fără îndoială, mai ales datorită adversităţilor şi difi- În discursul său, noul preşedinte pledează pentru cu multă râvnă la reuşita acelei serbări” [6], dând „tot fe la sate, să construiască cămine culturale, să com- cultăţilor întâmpinate (inclusiv cele materiale), preşe- alungarea din sânul ASTREI a vrajbei politice, cerând sprijinul său moral şi material pentru realizarea lucră- bată cu sprijinul unor savanţi legaţi de popor super- dintele „ASTREI” îl va solicita în anul 1930 pe regele Ca- respectare tradiţiei asociaţiei ca „orice dihanie să rilor ce s-au plănuit în legătură cu această comemo- stiţiile şi să favorizeze organizarea de cooperative să- rol al II-lea să primească preşedinţia de onoare a aces- tacă în faţa templului sacru” şi a sensurilor pe care rare.” [7] Din iniţiativa lui Goldiş, s-a amenajat acum teşti. De asemenea, afirmă că se va arăta preocupat tei asociaţii, ceea ce se va şi întâmpla. Trebuie subliniat activitate ei le-a avut în istorie. Cu modestia şi cin- mormântul lui Avram Iancu şi al celorlalţi eroi de la şi de ridicarea nivelului cultural al muncitorilor, care însă faptul că o asemenea acţiunea nu a fost întreprin-

stea care îl caracterizau, Goldiş nu face declaraţii pri- Ţebea. El propune guvernului transformarea cimiti- sunt neglijaţi de clasele suspuse şi avute. să de Goldiş în interes personal, ci pentru apărarea in- 87

86 vind programul concret de activitate. Căci – arată el rului de la Ţebea „în cimitirul de onoare al Eroilor.” [8] Într-un interviu acordat, la scurtă vreme după mo- tereselor „ASTREI” (care într-adevăr a şi fost prevăzută – poporul român este sătul de fraze şi promisiuni în- În calitate de preşedinte al „ASTREI” înfiinţează de mentul Reghin, ziarului maghiar Erdélyi Hirlap [11], apoi cu fonduri din bugetul ţării). În felule acesta, şelătoare, mi-ar face ruşine să mai rostesc fraze goa- asemenea „Casa naţională” din Ţebea şi donează Goldiş completează acest program de muncă indi- Goldiş căuta să se folosească de orice posibilitate, în le.” Şi adaugă: „Voi studia situaţiunea ASTREI, mă voi 100.000 lei copiilor de moţi care vor învăţa meserii, când şi alte obiective, cum ar fi: organizarea de des- conjunctura dată, pentru a putea duce mai departe convinge până în amănunte de realitate şi numai în ridică un bust la Baia de Criş lui Avram Iancu, spre părţăminte noi, în fiecare judeţ; lupta împotriva anal- tradiţia societăţii culturale pe care o conducea. conformitate cu această realitate voi arăta progra- veşnică cinstire. Tot acum s-a ridicat, pe muntele Găi- fabetismului; ridicarea nivelului cultural şi politic al În strădaniile sale, nu l-a putut reţine nici sănătatea mul de muncă al ASTREI.” Din motive uşor explicabi- na, monumentala cruce ce străjuieşte împrejurimile muncitorilor şi ţăranilor, pentru ca aceştia să privească mereu mai şubredă, în special începând din 1930, le, alegerea lui Goldiş a fost trecută sub tăcere de zia- Apusenilor. Până în 1924, casa natală a lui Avram Ian- critic societate şi să-şi poată apăra drepturile. El vine când chiar ţinut la pat, se interesează asupra activităţii rele din Bucureşti. cu se pierdea printre celelalte case ale moţilor din Vi- cu precizări în privinţa ideii „cooperativelor”, arătând desfăşurate, asupra organizării adunărilor generale. Luându-şi în primire atribuţiile, noul preşedinte era dra, înconjurată doar de dragostea moţilor pentru că „ASTRA” îi va încuraja pe ţărani în direcţia muncii în În zilele de 24, 25, şi 26 aprilie 1930, are loc la Sibiu, pregătit pentru ducerea la îndeplinire a tuturor sarci- care tot ce era în legătură cu Avram Iancu însemna o colectiv, a organizării de asociaţii economice, coope- Congresul cultural al „ASTREI”, care, pentru munca nilor ce-i reveneau. Experienţa sa în domeniul activită- aducere aminte scumpă inimilor româneşti. Cu prile- ratiste, pentru ca veniturile lor să crească mereu. neobosită şi competenţa desfăşurată de Goldiş, îl ale- ţii culturale era îndelungată şi multiplă. Să mai amin- jul centenarului naşterii lui Iancu, prin grija lui Vasile Unul din meritele importante ale lui Goldiş a fost ge din nou ca preşedinte. Conştient de faptul că, tim şi faptul că la 11 august 1907, adunarea generală a Goldiş, această casă va deveni muzeu, cu menirea să constituirea regionalei „ASTRA basarabeană”, la 23 după Unirea Transilvaniei cu România, societatea „AS- „Asociaţiunii Naţionale din Arad pentru Cultura Popo- adăpostească preţioase documente, amintind mo- octombrie 1927, prilej de răspândire a ştiinţei şi cul- TRA” intrase într-o anume criză, deoarece cea mai rului Român” (independentă de ASTRA) l-a ales pe mente din viaţa lui Avram Iancu, craiul munţilor. turii în toate teritoriile locuite de români. [12] mare parte din obiectivele fundamentale pentru care Goldiş director prim, calitate în care a depus o activi- Datorită lui Goldiş, în 1924 şi în anii următori, acţi- Reales preşedinte al „ASTREI”, Goldiş continuă să militase s-au rezolvat, congresul respectiv, la care au tatea neobosită pentru creşterea prestigiului societăţii unea culminând la 10 ani de la eveniment, se organi- se îngrijească de situaţia materială a societăţii, mobi- fost invitaţi şi reprezentanţi ai guvernului, ministerului Instrucţiunii, bisericilor ortodoxă şi greco-catolică, so- După congres, deşi tot bolnav, Goldiş continuă să „atmosfera senină a religiozităţii adevărate, să propa- sale nedreptăţirile şi racilele sociale. Posedând încă cietăţilor culturale, membri ai Academiei, ziarişti ro- fie permanent preocupat de misiunea sa ca preşedin- ge în sufletul naţional revenirea la izvorul de bază al fi- energia necesară, el afirmă răspicat că refuză ideea mâni şi străini, cadre didactice etc., îşi propunea să te al „ASTREI”. Cu toate că nu mai poate participa la inţei noastre româneşti, care este confundarea vieţii demisiei, arătând: „Este posibil că sunt destui membri examineze situaţia „Asociaţiunii” în noul stat român, adunările generale ale societăţii, rămâne în mijlocul noastre naţionale cu cea bisericească” [21], „să adăpos- ai ASTREI care ar vedea cu plăcere pe altcineva în sca- după zece ani de existenţă şi activitate. Aşa cum arăta problemelor, cere informaţii, dă sfaturi, propune solu- tească din nou şcoala în umbra bisericii.” [22] unul prezidenţial, care ar pune Asociaţiunea în servi- şi Goldiş, trebuia să se precizeze funcţiile ei, mijloacele ţiile cele mai potrivite pentru rezolvarea unor proble- Ideea, justă în sine, a necesităţii cultivării spiritului ciu politicii lor, dar aceasta încă nu înseamnă că eu culturale şi materiale, modul de colaborare cu alte so- me. Este în permanent contact cu despărţămintele, naţional dobândeşte la Goldiş ea însăşi un conţinut trebuie să mă aplec în faţa punctului lor de vedere şi cietăţi culturale din ţară, şi raporturile cu statul [14]. cărora printr-o vastă corespondenţă, le cere să-l pună în parte discutabil, în sensul în care este văzută strâns să trădez Asociaţia pentru a face jocul politicii lor Tot el va indica şi direcţia principală a activităţii viitoa- la curent în mod amănunţit cu mersul adunărilor ge- legată şi generos susţinută pe linie pozitivă doar de [26].” În acel moment, Goldiş se arăta gata să formeze re: ridicare culturală a maselor, mai ales a ţărănimii nerale, discuţiile purtate, lipsurile semnalate şi să-i tri- către stat, definit ca „forţă coercitivă a organismului un front împotriva politicii de guvernământ. Ulterior, care în majoritatea ei era ignorantă [15]. mită copii după procesele verbale încheiate. Este pre- social spre ţelurile urmărite.” [23] Cu alte cuvinte, însă, el însuşi tot mai obosit, acceptă din ce în ce mai Tot Goldiş este şi cel care trage la sfârşitul dezbate- ocupat de punerea la punct a arhivelor despărţămin- pragmatismul vieţii zilnice învingea idealismul. insistent ideea demisiei. Încă din 1930, ziarele vor- rilor concluziile, arătând că va fi necesară refacerea telor şi centralei, se interesează de problemele financi- Dincolo de asemenea opinii explicabile prin filo- beau despre aşa ceva fără îndoială că nu fără temei. Regulamentului Asociaţiei, stabilirea unui program de are, organizatorice, critică lipsurile semnalate. nul ţărănesc dominant în structura mentală a lui Peste un an, Goldiş fiind bolnav, lipseşte de la Adu- lucru unitar cu celelalte societăţi culturale din Româ- În sfârşit, în ultimii ani, aşa după cum declară într- Goldiş, rămâne de apreciat justeţea multor altora, în nare generală a „ASTREI” ţinută la Sfântu Gheorghe şi nia, eliminarea cu desăvârşire din cadrul „ASTREI” a un interviu acordat în noiembrie 1930 ziarului Univer- primul rând patriotismul său fierbinte şi onest, de- cere comitetului să i se aprobe demisia. Dezbătând oricăror disensiuni politice ori confesionale. Din con- sul [19], Goldiş vede asociaţia pe care o conduce înfi- parte de orice naţionalism, căci omul politic arde- această cerere Adunarea – în cadrul căreia Ioan Lupaş cluziile pe care le-a exprimat Goldiş, se vede strădania inţând o universitate populară care să cuprindă în- lean se declara „pentru umanitate şi înfrăţirea deo- a elogiat fierbinte activitatea preşedintelui – respinge lui de a face faţă unor sarcini şi constrângeri pe care tregul tineret, desfăşurând o activitate susţinută prin dată a neamurilor doritoare de fericire pământească, solicitarea şi hotărăşte ca „atâta vreme cât Goldiş va fi condiţiile statului naţional unitar le impune, fără însă a secţiile ştiinţifice şi literare, luând în dezbatere pro- aspiraţia şi munca pentru apărarea independenţei şi în viaţă, să nu se aleagă alt preşedinte [27].” La propu- renunţa la tradiţiile democratice ale Asociaţiei [16]. blemele cele mai importante ale ţării în domeniul suveranităţii naţionale, pentru prosperitatea ţării în- nerea aceluiaşi Ioan Lupaş, i se trimite o telegramă la Pe de altă parte, se preconizează ca „ASTRA” să nu culturalizării satelor. tregi, a întregului nostru popor.” Din păcate, în peri- Arad în semn de salut şi adâncă preţuire [28]. discute în şedinţele ei problemele politice ce privesc Fără îndoială, activitatea lui Vasile Goldiş în cadrul oada interbelică, ASTRA, în ciuda încercărilor făcute, Toate acestea au însemnat încă o expresie a recu- statul român, fie ele de ordin extern sau intern. În ar- „ASTREI” nu a fost lipsită de scăpări. Aş sublinia mai cu şi-a pierdut tot mai mult rolul său social efectiv. noaşterii muncii neobosite şi competente, a patrio- ticolul patru din noul Statut se va stipula: „în adunări- seamă unele principii idealiste puse la temelia Asocia- Aceasta datorită, în primul rând, orientării sale lipsite tismului celui care după aprecierea ziarului Adevărul le Asociaţiunii nu se pot discuta chestiuni religioase ţiei, imposibil de respectat într-o societate în care do- de fermitate şi tributară unui anume idealism la care [29] – ca preşedinte al „ASTREI” a făcut ca viaţa aces- sau politice” [17]. Goldiş insistă asupra necesităţii rinţa de îmbogăţire, de viaţă îmbelşugată trecea pe şi-a adus contribuţia chiar Goldiş. tei societăţi să nu fie deloc calmă, în sensul că Vasile emancipării sociale şi naţionale a poporului român, primul plan, după împlinirea idealului naţional. Goldiş Situaţia „ASTREI” era cu atât mai dificilă cu cât, da- Goldiş i-a imprimat o direcţie nouă, activă în toate pentru a se putea afirma în viaţa social-politică inter- pleda pentru ca „ASTRA” să fie „altarul sfânt al solidari- torită în mare parte lui Goldiş, ea a refuzat să se trans- domeniile ce priveau viaţa poporului român, intrând naţională, a combate şovinismul şi naţionalismul, tăţii naţionale” [20], dorind o irealizabilă înfrăţire a tu- forme într-un instrument de diversiune în mâinile ofi- prin aceasta în conflict cu numeroase cercuri politice arătând că nu pe această cale, nu prin jignirea naţio- turor românilor, pe căi mai întâi culturale, dincolo de cialităţilor vremii, ceea ce i-a adus numeroase şi mari ale vremii.

nalităţilor conlocuitoare şi a confesiunilor se va pu- barierele de clasă. De asemenea, el milita pentru ideea dificultăţi, piedici în activitate, reducându-i-se şi în În cele din urmă, Adunarea generală a Astrei, ţinu- 89

88 tea realiza această afirmare. „La temelia, Asociaţiunii ridicării culturale, în special a ţărănimii, ferită de ex- acest fel eficacitatea. în asemenea condiţii, chiar şi ide- tă în octombrie 1932, la Deva, luând în discuţie o culturale ASTRA – afirmă el răspicat – rămâne ca în ploatarea moşierilor, văzând în aceasta unicul rezervor ile juste, generoase ale lui Goldiş au putut prea puţin nouă cerere de demisie a lui Goldiş şi starea tot mai trecut astfel şi în viitor ideea naţională în concepţia al energiilor noastre naţionale. „Idealul nostru rămâne să fie transpuse în practică, idealurile sale de om poli- precară a sănătăţii sale, cade de acord asupra elibe- ei civilizatorică, ferită de orice şovinism.” [18] ţăranul”, afirma Goldiş undeva, într-o vreme când inte- tic nu s-au putut realiza nici măcar pe acest făgaş [24]. rării lui din funcţia de preşedinte al Societăţii. Succe- Totodată Goldiş arată că nediscutare, în cadrul lectualitatea şi muncitorimea se manifesta tot mai În ultimii ani de preşedinţie a „ASTREI”, atacurile sorul său, Iuliu Moldovan, evocă, în cuvântul său, la despărţămintelor, a problemelor politicii curente, energic pe linia construirii unei societăţi democratice, împotriva lui Goldiş date de către adversarii săi poli- mod elogios, personalitatea şi activitatea celui care adică a activităţii partidelor, nu va însemna că nu se bazate pe dreptate şi echitate socială. Putem spune că tici sunt tot mai insistente. Astfel, încă din 1928, în zi- se retrăgea şi propune alegerea lui ca membru de vor dezbate problemele sociale şi politice ale ţării, a limite s-au manifestat la Goldiş şi în ceea ce priveşte arul Aradi Hirlap [25] se arăta că miniştrii ardeleni din onoare al asociaţiei, ceea ce Adunarea generală căror rezolvare e menită să contribuie la mersul îna- ideea evoluţiei societăţii exclusiv sau aproape exclusiv guvernul de atunci, ca de altfel întreaga echipă gu- aprobă prin aclamaţii în unanimitate [29]. Datorită inte al societăţii. În sfârşit, preşedintele „ASTREI” face pe cale culturală – concepţie cu vechi tradiţii iluministe vernamentală, făceau presiuni asupra lui Goldiş pen- bolii, nefiind de faţă, i se transmit salutări de grabni- un apel la toate ministerele, la oamenii de artă, cul- în Transilvania. Chiar şi atunci când, concepând progre- tru a-l determina să renunţe la funcţia de preşedinte că însănătoşire [30]. tură, ştiinţă, să contribuie la ridicare pe trepte mai în- sul pe mai multe coordonate: muncă constructivă, să- al Asociaţiunii şi pregăteau atacuri la adresa lui cu De fapt, şi de data aceasta, dorinţa lui Vasile Gol- alte a poporului, îmbrăţişându-i idealurile sociale, nătate fizică, morală şi cultură religioasă, rămâne, to- ocazia adunării generale ce urma să se ţină la 8 de- diş de a demisiona avusese la bază motive de ordin sprijinindu-l în efortul lui spre mai bine, prin comba- tuşi, tributar erorii de a nu da importanţa cuvenită divi- cembrie 1928 la Sibiu. politic. Acest lucru îl sesizează şi ziarul Aradi Közlöny terea moravurilor rele, în educaţia socială, naţională, zării societăţii româneşti în clase antagoniste, în săraci Cunoscând aceste manevre, Goldiş declara că ele [31], care arată că guvernul, nemulţumit de atitudi- igienă, susţinerea asociaţiunilor culturale, finanţarea şi o pătură de înstăriţi. Goldiş supralicitează rolul istoric au fost provocate de faptul că, în ceea ce îl priveşte, a nea de stânga a preşedintelui „ASTREI”, întreprinde teatrelor, bibliotecilor, căminelor culturale. al bisericii în viaţa poporului nostru, militând pentru refuzat mereu să facă jocul guvernului şi a celor ce manevre de culise pentru a-l scoate din această ideea ca „ASTRA” să se străduiască în a readuce la sate oprimă poporul, demascând mereu în discursurile funcţie. 90 Arhivele Naţionale – Direcţia Judeţeană Arad, Arad, Judeţeană –Direcţia Naţionale Arhivele Ibidem Hirlap Aradi Ibidem Gh., Şora, Ibidem Fond: Sibiu, Judeţeană –Direcţia Naţionale Arhivele 1926, 2aprilie nr.Idem, 33, p.5 Universul Ibidem Ibidem Ibidem Ibidem Gh., Şora, Ibidem V., Goldiş, Hirlap Erdélyi Ibidem Idem, Ibidem Ibidem Gh., Şora, S., Dragomir, Adevărul Patria, Adevărul M., Păcurariu, şi alnaţiunii. mai puţin mai mult spre viitor, allor rând darîn unprimul viitor ce pragmatici, priveau tinerilor locul lase să trebuia Bătrâniiidealişti vieţii. în toate domeniile manifestă învins dintre se idealismul.lupta plus, În generaţii înainte jucat 1918. l-a de care pe sebit roluldeo păstra mai putut nu şi-a „ASTRA” săi, şilor 1918, nici nici sub sub preşedinţialui Goldiş, aurma Trebuiea poporului. după că şi însă arătat faptul culturale ridicării în domeniul realizări importante de Sub lui, îndrumarea asociaţia aobţinutoserie activă. foarte oprezenţă rămâne el al „ASTREI”,categoric Vasile Goldiş 1994, p.70-72 Arad, S.A., Mediagraf (1918-1935) culturală tivitatea 1994, p.69-72 „ASTRA” Culturală Asociaţiunea 1975, p.24. Cluj-Napoca, cia, 1973,iunie nr. 39, p.3 p. 219 2008 Arad, Press diş şiPragmatismul politicianismul vremuri au noilor conducător de însa calitatea lui Goldiş Activitatea

Idei social-politice în gândirea lui Vasile lui Goldiş gândirea în social-politice Idei (1862-1863). istorică Monografie , 15 decembrie 1930,, 15 nr. decembrie 2297, p.3 , p.80-85 267 nr. 234, 200, , act , p.122-126 , p.112-114 , p.102-105 , p.88-92 , p.56 , p.27. , p.7 , p.5 8 august 1923,8 august nr. 79, p.1 , 15 1923, august nr. 73, p.1 1923,, 29 iulie nr.p.2 66, , 1 aprilie 1926,, 1aprilie nr. 32, p.1 Noua îndrumare aASTREI îndrumare Noua Biografia unui mare luptător: Vasile luptător: Goldiş mare unui Biografia şi la Unirii preajma în rostite Discursuri Vasile Goldiş. Vasile lui viziunea în Avram Iancu , 30 noiembrie, nr. 2283, p.7 noiembrie, , 30 , 5 septembrie 1925, nr. p.2 , 5septembrie 98, Vasile Goldiş. Luptătorul şi realizatorul politic, politic, şi realizatorul Luptătorul Vasile Goldiş. Cuvânt suflet de , dos. 4, f. 4, 19-31, dos. Bibliografie Concluzii , în vol. Eugen Gagea – Gagea Eugen vol. , în , act. nr. 9, 147 72, , act. în în , Editura Helicon, Timişoara, Timişoara, Helicon, , Editura Transilvania , „Vasile Goldiş” University University , „Vasile Goldiş”

Goldiş Fond personal personal Fond , nr. 1926, 2, p.51 în în , Editura Da , Editura , Editura S.C. S.C. , Editura Orizont ASTRA. Ac ASTRA. Vasile Gol 1936, , 21 - - - - - people, Transylvaniapeople, lished for villagers. Iosif, Petre Ispirescu, Vlahuţă Alexandru etc. were pub Coşbuc, Creangă, Ion Eminescu, Mihai Ştefan Octavian tales and stories, worksby Nicolae Bălcescu, George and cities. Under his presidency, aseries brochures, of well as delivering some educative in lectures villages ans, ethnography, geography, medicine, etc. biology as synthesis of works the on historical past the of Romani publishing the –under aegis the of association –some mobilizing the intellectual elite with the purpose of hisued concern for the material situation the of society, Transilvanija VlahuceAleksandrua itd. neskua, Štefana Josifa, Oktavijana Petrea Ispireskua, lćeskua, Đorđa Košbuka, Emi Mihaja Kreange, Jona brošure, pripovetke ipriče, kao idela Nikolaja Ba Podma. njegovim mandatom, za seljane su objavljene sl., kao iisporuku istih predavačima uselima igradovi i biologije geografije, medicine, izmuna, etnografije, značajnih zadruge –nekih jem radova iz prošlosti Ru lišući intelektualnu elitu usvrhu izdavanja okril –pod nastavio brigu je za imovinsko stanje društva, mobi Közlöny Aradi Ibidem Moldovan, I., Adevărul I., Lupaş, društva za književnost i kulturu naroda Transil naroda ikulturu književnost za društva Vasile Goldiş, president of the „Transylvanian the of president Goldiş, Vasile nicări istorice”, Sibiu, 1941, istorice”, Sibiu, nicări p.283-290 III, vol. Keywords Goldiş contin as president the of Re-elected ASTRA, reči Ključne Ponovo izabrani predsednik Vasile ASTRE, Goldiş Vasile Goldiš, predsednik „Transilvanijskog predsednik Goldiš, Vasile association for the Literature and Culture Culture and Literature the for association of the People of Transylvania” (ASTRA) Transylvania” of People the of , martie 1934, nr., martie 13, p.3 , 1 februarie 1934, nr., 1februarie 1, p.6 Vasile Goldiş 1862-1934Vasile Goldiş Vasile Goldiş , 13 martie 1931,, 13 martie nr. 55, p.2 :

historical personality, union, culture, : istorijska ličnost, unija, kultura, narod, vanije” (ASTRA) vanije” , în , în Summary Rezime Transilvania , în „Studii, conferinţe şi comu şi conferinţe „Studii, , în , ianuarie 1934, nr. 3, p. 4 ------POEZIE Pavel Gătăianţu

Pavel Gătăianţu

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT RAME PENTRU FOTOGRAFII DE FAMILIE Cu toate că după dispariţia lui Tito ŞI GOBLENURI Am fost timp de un deceniu Membru pasiv al partidului comunist Nu mai cred în partide de stânga I Şi mai puţin în partide de extremă dreapta. În România generaţii întregi sunt mute Când aud de socialdemocraţi Nu răspund la întrtebări Mi se ridică părul în cap Privesc cerul vag Caragiale e un puştiu în pantaloni scurţi Nu comunică cu nimeni Faţă de Fute Vântu şi Măzăreanu. Nu colaborază cu nimeni Simt adierea vîntului

Havel zicea că trebuie să treacă trei generaţii 93 Şi nu simt nimic. Până să ajungem la făgaş. II Nu mai suport reviste cu secu IA CATRINĂ ŞI LE-O ARATĂ Nu mai vreau cărţi cu secu Nu mai vreau filme cu secu Biroul naţional al Moldovei Nu mai vreau teatru cu secu. A comunicat ştirea Încetaţi să-i ridicaţi pe toţi aceşti farisei Că în ultimile şase luni În ceruri şi slăvi Au crescut depunerile financiare Nu-i credeţi pentru că ei Din străinătate cu trei la sută Câştigă bani din trecutul vostru În comparaţie cu aceeaşi perioadă Adăpostit în juguri de animale A anului trecut. Nu mai amintiţi de epoca de aur Şi-mi spune în treacăt o dansatoare Că mă sufoc de atât patriotism, Că democraţia s-a născut între picioare. Hai Catrină... III Şi în final îi implor pe douămiişti Să arunce atent Câte o geană pe manuscrisele lor. NU S-A SCHIMBAT NIMIC DOAR PIAŢA LIBERTĂŢII

EL LIPSEŞTE DIN PEISAJ Zivlak Jovan Coborându-mă din autocar De ce siguranţa l-a fotografiat incognito pe Vasile Popa În centrul oraşului o femeie Păşind prin Bucureştii de odinioară Întrebă unde este Piaţa Libertăţii. într-un costum de epocă a la Humphrey Bogart In acea clipă doi tipi au leşinat cu faţa de ascet sau profet din Marile loje Al treilea a început să ţipe sau actor din filme hollywoodiene, Iar eu m-am cutremurat amant sau simplu observator. De victimile căzute din oraşele lumii Eliberate doar de ploile eterne. Nici astăzi nu s-a schimbat nimic Doar el lipseşte din peisaj. PRETTY WOMAN Jovan Zivlak INELE DE CEAPĂ PE CAŞCAVAL Julia stătea descrăcită pe pian De fapt spectatorii aşteptau acţiunea

O dansatoare execută nişte dansuri ilegal În continuare şi se gîndeau că Richie Ar trebui s-o aşeze uşor pe clapele pianului Cu toate că eu sunt un om real Orăşelul Cu atitudini câteodată mergînd inegal Că asta e visul bănăţeanului În acest timp ireal Şi să cînte ceva de Schuman sau Rahmanjinov de mă voi izbăvi voi fi izbăvit, de mă voi pierde voi fi De început de secol banal. Indiferent ce pierde, Am vrut să evadez din mine însumi Cu fundul Juliei sau poate o altă compoziţie nouă de se va putea vorbi Şi să mă fac bucătar Perverşii batrîni din sală comentau despre asta voi prezenta un raport, În acest sud-est areal. Că lipsea futaiul domnule dar la masă Pentru ce plateau ei biletul. la ghişeu în faţa întrebării severe a supraveghetorului NU SABOTAŢI SÂMBĂTA Unii şi astăzi mai aşteaptă îngânduraţi paznicului de la poarta băncii Corecturi în scenariu şi o nouă versiune slujbaşului societăţii de binefacere Ea se prefăcea cu părul roşu A filmului. plasatorului în pâlpâitoarea sală de cinema Albituri Profesoară de canto cum să faci să izbăveşti ce se desparte De fapt lucra la Europa liberă de avuţia sufletului, cum să pierzi ce-i deja Şi totul era sub control. deschideţi bordele 95 O SUTÂ DE TROMPETE pierdut, cum să efectuezi predarea încât casele întunecoase-n care a-nnegrit mahonul 94 agerul contabil să nu observe nepotrivire îu care sufletul s-a ghemuit pe podea. A sosit între voi baby Câteodată îmi pare acest instrument în cumpănirea senină. înalţe-se mirosurile vieţii Ne anunţă cei de la Interpol. O trompă de elefant, un falus elastic oare a ta să fie mâna. să gâlgâie temerea-n nări Sau un sex de femeie tânără,o mlădiţă. suflet neiscusit asupra căruia se revarsă năuceala trupul junelui fie cuprins de tremur Cânţi la trompetă sau faci dragoste generală coboare-ntre imagini ce odinioară În peisaje largi de stepă cu batalioane MISS ROMÂNIA 1926 a urbei în care scroafa le aduna la pieptul fierbinte. Ce se strecoară printre sânii şi pădurile îşi scoate prăsila în parcuri deschideţi gura Căutaţi-o în presa îngălbenită a vremii Din Carpaţi pe alocurea în ritmuri părăseşte locul acţiunii gura adâncă din care Şi o veţi vedea impecabilă ca păpuşa Barbie Cadenţate de kazaciok – sitan jeb să vezi de pe margine se-nalţă imaginea tatălui Avea doar ghinionul soartei Zic sârbii ,sau o isterie de trompete cum se distribuie să asculte feminitatea sub clar de lună. Pentru că diavolului niciodată De la goran bregovici până la toţi ţiganii ce-a fost pierdut. deschideţi bordele Nu-i scapă prada din gheare De la periferie care suflă în sex sau trompete sfărâmaţi uşa Nici fiara nu cîntă cântecul morţii degeaba. Nişte sisifi ce nu reuşesc nici în ruptul necumpătarea să răspândească veselia prin oraşe Se îndrăgostise într-un moment nempotrivit Capului să sastisfacă cerinţele tuburilor De o persoană greşită Din metal sau carne cu orizonturi mici albiturile să înnegrească Şi-au dispărut repede amândoi, Şi caraghioase ce pot fi văzute şi lumina să pălească Zicea tatăl ei în nişte împrejurări ciudate Din aceste instrumente ce zac în întuneric mâna să se mişte La şedinţa de partid. Pe mesele săracilor din lume. până ce plesnetul fulgerului n-o va trezi. 96 cine eşti tu dacă nu sunt tucine dacă eşti eu. şi întreabă cine sunt nu sunt dacă eu tu sufletul pierdut cel şi-a care meu trupul dezmembrează şi mea zgâieştecel la opacitatea se care afară scuipat un m-a altul care mea în umbra zaci tucine care eşti mine de slovăspun şileapădă ease oraşe. dărâme să apropierea umilească să liniştească inima să propriul ecou înghită să-şi gata este el cuvântul ce-1 oriunde. hăcuiamascundeam şi- opus căreiam-am puterea umăr peste oaruncam care ştiinţa iubitospun şi nu ia nimeni seama regurgitează. iuhirea-l care pe suntlimba eu cunoaşte unnu-şi altul care sunteu uită cuvântulse care sunteu dispare care sceptrul în foc rătăcirea sunteu joacă în jurul corpul căruia din plăci. munţi sunt în care sparte din marea ce inundă pieţele din nisipul semne ealcătuită lumea de C ine şi nu le pot da de capăt. dade şi nu pot le nimicul năboieşte unde de domnului capetele zboară unde de văd să răsucescmă în domnul tristeţea divină. încoronează întăreşte rătăcirea divină izbăveşte curăţia divină izbăveştecapul divine rosteşte vorbe divină răstignirea lui. nemărginirea în în măreţia lui nu singur rămân în domnul să în teama divină în lâncezeala divină pârjolite. îmi rotesc divină în cuvântarea ochii lor chipurile epe şi divină crima domnului ferocitatea ajunge pierzania în dreptatea domnuluiîi văd îi domnuluiîn moarte ostatecii domnului fraţii la mânia divină. divină anarhia la divin la pârjolul gândesc mă domnului. păcatelor în faţa iubirii domnului în faţa domnului întrechipurile domnului cuprinderile pe neliniştită foieşte dinse mine divin suflet de bucată mica în amăgitoarea oglindă. nesupus şi de este nespus nu persistă de tot cu unce scop divin. divin este în nedesluşiţi, pântecele îngerilor maşinile vocile lui.şi de foşnetele domnuluiînconjurat ladomnului. masa de între în dumnezeu aparatele şed M î ă răsucesc n D umnezeu îmbălsămată de parfumuri de îmbălsămată şicu mari ochii uimiţi micuţă avea „i” Litera oberetă îşi capul pierdeau toţi băieţii care după din a X-a clasa „B” cu ofată leit semăna cea foaia imaculată pe îşi dulceşi gura când lăsa zveltă era „d” Litera amintiride nevinovate. într-un şcolăresc peisaj acolo rămasă la fereastră de rândul atreia din banca clasă de mea colega afost precum la chip şi la suflet perfectă frumoasă atâtde era litera „a” Bunăoară cu degetele. orbii ca citescei cu buzele nimic nu văd îndrăgostiţii fiindcă avremii vopseaua de plin neagră alfabetul sărutam îi dar eu muncă grea ozi de după şi maşinaobosită era la nunta noastră toate rudele urat cum ne-au aşa aceeaşi pernă pe ambii cu maşina scris de am dormit Aseară *

. IurieBojoncă

cu două texte. cu două plâns am apoi împreună am râs sexy atât de şi eaafost cu schimbat maşina scris de te-am mine lângă nu erai iubito aseară fiindcă ...dar toate...” doruri tale „Ale le-ascult...” ştiusă eu „Numai răsară...” din trestiisă „Ea lacul cel albastru...” „Lângă în minte ca te am...” să „E nemuritoare:poeme în suflet readucându-mi cele mai dragi mele literele nişteca fragi nişteca flori furiş au venit pe Spre dimineaţă şi nu la cea cuvinte. de l-i-t-e-r-e de la facultatea eram căci imaginaţiemi s-au prin plimbat alte litereapoi minunate în viaţă oară prima tot de cebolnavi vedeam căzut şi cu maxilarul noi enigme de plin cu zâmbetul din minţi scoată ne încerca să

Iurie Bojoncă Iurie 97 * * * cine se pune cu el până la urmă moare Orele se joacă cu timpul dar nu şi în memoria timpului. ceasul îşi bate joc de secunde când încearcă să măsoare curgerea * * * anii-lumină trec şi prin urechea acului aşa cum a trecut cămila mai târziu Îmi arătai Veneţia chiar dacă Stăpânul a spus contrariul mă-ntrebai dacă-mi place noţiunea de timp vibrează eu admiram uimit având mai multe ipostaze concomitent monumentele de artă valurile mării sunt timpul nostru lichid dar te iubeam pe tine crestele munţilor sunt şi ele un fel de timp îmi arătai marea solid şi rece ca gheaţa care era atât de frumoasă frunza cea singură este o filă a timpului aşteptai să zic ceva ploaia este şi ea o expresie a timpului dar eu tăceam fascinat ce are nişte clipe rotunde din bulgări fluizi şi te iubeam pe tine vântul care adie e o manifestare aeriană a timpului îmi arătai pământul furtuna ce rupe totul în cale plin de măslini este timpul cel nebun care nu poate fi oprit de dar eu nu aveam cuvinte nimeni căcă te iubeam pe tine ninsoarea e timpul cel veşnic îmi arătai florile ninsoarea este o formulă superioară ce curg prin ferestre a tuturor formelor de timp culorile lor îmi jucau în priviri concentrată în albul imaculat dar eu nu le vedeam în arhitectura sofisticată a fulgului căci te iubeam pe tine ori în arta irepetabilă a gerului tu eşti Veneţia mea PROZă atunci când sculptează flori minunate eşti marea mea frumoasă pe toate geamurile noastre pământul meu cu măslini omul de carne şi oase florile mele multicolore este şi el un timp biologic şi dorul dar care se vrea şi un timp spiritual dar eu n-aş vrea şi dacă toată materia din jur e timp să-ţi fiu niciodată

98 mă întreb ce este timpul propriu-zis doar vizitatorul. ce sunt secundele-orele-zilele-anii ori poate acestea-s nişte parodii în ascensiune pentru noţiunea de timp veritabil sunt doar nişte semne convenţionale (inventate de noi şi pentru noi) ale timpului pe care nu ştim să-l dirijăm fiindcă cel care deţine puterea asupra timpului este stăpânul universului şi desigur dresorul dacă cunoşteam mai întâi tainele timpului şi apoi intram în labirintul atomului am fi ajuns azi mult mai departe dar aşa stăm îngenuncheaţi la picioarele timpului care râde de noi sarcastic şi cine ştie să ironizeze pe seama lui cunoaşte fericirea cea mare Denis Dinulescu Denis

Denis Dinulescu

PE URMELE BUNICĂ-MII ÎN BARBADOS

La orfelinat, bunică-mea dormea în patul de sub Atunci mi-a zis: Nu putem evada din spital. Trebuie mine şi într-o dimineaţă mi-a zis: Vasile, eşti băiat mare, să găsim o soluţie. Da’ şi io deştept, zic: Ştiu. Dar pu- plec în Barbados. Şi până să mă dumiresc, a dispărut. tem organiza o revoluţie şi la adăpostul ei s-o şter- Io am făcut criză de singurătate sau cam aşa ceva, gem. Zice: Io iau simulatoarele din bucătărie, tu aduni pentru că profa noastră de geometrie feminină mi-a secţiile ortopedie şi chirurgie craniană şi ieşiţi în curte. zis în clasă: Vasile, eşti dus cu capul, du-te la spital. Învălmăşeala contează, înţelegi, şi aşa mai departe!! Că m-am dus la spital n-ar fi nimic, dar eram hotă- Odată s-a ridicat de lângă mine şi a fugit în sala de rât să plec în căutarea bunicii. Aveam un atlas ceva, o mese. Aveam s-o aud mai târziu bătând în recipiente pernă, izmene roşii, adică toată averea mea din orfe- goale de 50 de litri, alea de ciorbă. Era în curtea spitalu- linat, m-am suit în salvare şi m-am trezit la secţia psi- lui şi mânuia polonicele mai ceva ca Mihai Viteazul să- hiatrie salon 8. biile nu se ştie unde. La aşa zgomot, internaţii au crezut Dimineaţa venea bucătăreasa şi ne aducea ceai, că a început revoluţia, aşa că io am profitat şi am scos la macaroane şi aşa mai departe, că adică să nu murim luptă toată ortopedia. Aşa fără mâini, fără picioare paci- de foame, dar eu am simţit că între mine şi ea se infi- enţii au înţeles importanţa luptei de clasă şi care cu câr- ripă cea mai mare poveste de dragoste din istorie. je, care cu perfuzii, care cu cioturi legate de umăr au ie- 101 Aşa că i-am zis: Draga mea, nu ştiam cum o chia- şit sa răstoarne duşmanul comun. Reconfortant sen- mă, te iubesc. Stăteam cu gamela în mână şi o pri- timentul că românul se ridica deodată la luptă şi mâ- veam în ochii albaştri, sânii decoltaţi, cracii lungi şi nat de conştiinţa revoluţionară pe care o are de secole, mi-a răspuns: Şi io!! restoarnă regimuri, dictaturi, şi aşa mai departe. A doua declaraţie a fost le fel de scurtă, tandră şi Io mi-am dat seama brusc că numai cu ortopedia aşa mai departe. I-am zis: Vreau să fug din spital di- revoluţia nu izbândea, aşa că am scos la luptă şi chi- rect în Barbados, dupa bunică-mea. Ajută-mă!!! rurgia craniană. Să fii văzut atunci cum o întreagă Pentru că de-acum dragostea dintre noi nu mai secţie cu capetele cusute, cu mandibule lipite, cu putea fi stăvilită, m-a luat de gulerul de la pijama şi ochii atârnând prin perfuzii au ieşit la luptă să răs- mi-a zis: Bine. toarne dictatura. În noaptea aia ne-am iubit în bucătărie. În cuptor, Era o hărmălaie în curtea spitalului şi un patos că era mai cald. Avea nişte tăvi mari de cozonac în cum numai poporul român e în stare să aibă în mo- care încăpeam amândoi foarte bine. Lasă că mirosea mentele de elan revoluţionar. Aşa că io şi bucătărea- a scorţişoară şi a zahăr tos, de ne întrebam dacă alte sa am şters-o. perechi celebre, Romeo şi Julieta, Decebal şi Cleopa- Ce noroc!! Trenul de Barbados pleca peste 5 mi- tra sau Farul din Vidin şi Istanbulul puţeau la fel de nute. Ne-am aruncat bagajele la bagaje şi iată-ne în frumos ca noi după ce făcuserăm dragoste. compartiment. Deodată, când acceleratul trecea de Chitila, bucă- Am ţinut-o într-o gonetă până la aeroport, la Oto- “Dragă, Vasile, tăreasa zice: Vasile, să ştii că democraţia este în altă peni, unde am prins în ultimele minute două bilete Mai am puţin şi ajung pe Marte, dar tot te mai Cu lacrimi în ochi, mi-am căutat parte. Scălâmbăielile lui Dan Negru, chiloţii lui Boteza- de Barbados. iubesc. În ce priveşte chinezoaicele din Barbados, banii prin buzunare. Să văd dacă îmi tu sau cărţile Mihaelei Rădulescu nu înseamnă demo- Am urcat într-un Boeing mare, din alea moderne, să ştii că sunt atât de mici că o să regreţi că n-ai ajung de tavă. Nu-mi ajungeau, aşa că craţie. Fotbalul, muzica uşoară, politica şi media din cu o singură aripă şi nici una nici două hărăbaia şi-a luat tava de cozonac în care făceam noi dragoste. trebuia să mă-ntorc la spital. M-am ridi- România sunt poveşti de adormit copiii. Democraţia e luat zborul. Să-ţi cumperi una nouă când aterizezi. Ai grijă de cat şi am tras semnalul de alarmă. atunci când ai liniştea sufletească să creşti un copil Pluteam peste Ghimpaţi, şi, cu un ton pe care de- tine, te sărut, a ta, bucătăreasa”. sau să iubeşti o femeie. Democraţia e şi atunci când ai acum i-l cunoşteam, bucătăreasa zice: Oricât de mult mereu bănuţi în buzunar ca să-ţi plăteşti facturile sau te-aş iubi, Vasile, nu pot să nu-ţi atrag atenţia la peri- Pe urmele lui Vasile în Barbados să-ţi faci uichendurile unde vrei cu familia. De exem- colul chinezesc. Uite, au cumpărat Volvo. Au ajuns După ce au plecat Vasile şi bucătăreasa din spital, torc în Barbados, acolo sunt bunică-mea şi o mică plu la Paris, ca sa vezi un balet de Lully. numărul unu mondial şi aşa mai departe. Ca s-o sal- chipurile în Barbados după bunica lui Vasile, lucrurile avere. Aşa că şi io te iubesc, spălătoreaso, da’ când Eram copleşit de emoţie şi aşa mai departe. Îmi veze, vor cumpăra Europa. Am auzit că vor cumpăra s-au liniştit. Au apărut câteva ziare private la saloa- mă-ntorc. Zic, crezând că-l încurc: Cu ce pleci, mă rog, zic: De ce vorbeşte bucătăreasa în halul ăsta cu Casa Scânteii şi-o vor face ceainărie. Dacă tu crezi că nele de orbi şi maniaco depresivi, precum şi vreo trei în Barbados? Zice: Cu salvarea spitalului. Mai zic: Şi la mine? Şi de ce acum? Cât eram în cuptor goi goluţi în Barbados sunt negrese apetisante şi englezoaice televiziuni la ginecologie, chirurgie craniană şi boli ce-ţi trebuie tava? Zice: La chinezoaicele din Barbados. în tava de cozonac de ce n-a zis nimic? Vorbele ei, fi- mangă fără chiloţi te-nşeli. Sunt numai chinezoaice de piele. Ca-n democraţie. Exact ca-n democraţie. Şi nici una nici două a înşfăcat tava, a băgat în lozofiile-i dulci amare se loveau de geamul compar- mici, gheişe le zice, care te pun să bei ceai şi te- De ce sa mint, mi-era greu fără Vasile. Îl iubeam, rucsac loţiuni de-astea moderne de urs, de tranda- timentului şi-mi intrau şi-n urechea cu care nu au- ntreabă ce aveţi voi românii cu apele, că mereu e da’ el nu-mi împărtăşea sentimentele. Nici măcar nu firi, de ghiară de cocoş, de creastă de sopârlă, ba zeam. Mai zice: Hai, du-te şi cântă. unul specialist în hidro care vă conduce. stia, pentru simplu motiv că n-am avut curajul să-i chiar nişte anticancerigene şi perfuzii şi s-a urcat la Mi-am dat seama că vorbeşte serios şi că nu va mai Io mi-am dat seama că aici a vrut să ajungă, la chi- spun niciodată. volanul salvării. Da’ nici io n-am stat pe gânduri. I-am continua cu democraţia, aşa că mi-am luat acordeo- nezoaice, că-i era frică să nu fug cu vreuna prin de- Io lucram singură la secţia spălătorie şi când a ve- zis directorului, zic: Bă, îţi aduc io salvarea înapoi, aşa nul şi-am pornit-o prin tren ca să strâng bani de bile- şerturile din Barbados şi aşa mai departe. nit Vasile de la orfelinat directorul i-a spus: Bă, du-te că du-te dracului, şi el a fost de acord, aşa că m-am te, că aşa ne înţelesesem. Zice: Bă, Vasile, bani de Bar- Aveam să fiu dur, cum nu mai fusesem de la revolu- la spălătorie, dai acolo de spălătoreasa spitalului şi-i ascuns sub targa pentru urgenţe din spatele dubiţei. bados nu avem, da’ tu cânţi, io gătesc, şi câştigăm cât ţia din spital, dar a intrat comandantul avionului şi a zici c-am zis io să te spele din cap până în picioare că Acu’ treceam prin Bucşani şi simţeam nevoia de să ajungem. Acolo e altă treabă, ne ajută bunică-ta. zis: Cine vrea să zburăm mai repede? Toţi pasagerii am puţi rău. Cum l-am văzut dezbrăcat m-am şi îndră- vorbă. Zic: Băi, Vasile, să ştii că piramidele nu s-au con- Trenul trecea prin Bolintin. Io urlam din burduf şi ridicat mâna sus. Zice din nou: Atunci, cine se oferă să gostit de el. Puteam să i-o spun atunci, mai ales că struit cum zic ăştia. Nu?, se-ntoarce el mirat către mine. voce o melodie de la orfelinat: Vasilee, dragă Vasilee- iasă afară şi să taie şi aripa cealaltă, ca să câştigăm vite- luasem peria de sârmă să-l curăţ şi aşa mai departe. Da’ de cine? Zic: Păi,tot de ăia, da’ cu ajutorul droguri- ee, ţine-ţi făcăleţu’ bineeeeee!!!! Când au auzit de fă- ză? Bucătăreasa a ridicat prima mâna şi brusc mi-au N-am avut curajul şi mai târziu în salon am văzut lor. Nimic baban nu s-a făcut pe pământ fără droguri. căleţ, românii din Bolintin au pus mâna pe bâte şi au dat lacrimile. Nu eram pregătit să sufăr în dragoste, aşa că vorbea cu bucătăreasa. I-am văzut chiar făcând Uite monumentele alea ale incaşilor. Alea indiene, îţi atacat trenul. Ziceau că e comunismu-n tren şi atunci că în timp ce bucătăreasa se îndrepta spre uşa ieşirii dragoste în cuptor în tava de cozonac. Mă uitam pe dai seama? Păi, când fumau ăia pipa păcii, indienii Jos Comunismu’, ca să se zică în cărţile de istorie că din avion, i-am subtilizat harta cu comoara din Barba- geamul aragazului şi-mi închipuiam că eram eu. Am americani, crezi că era tutun simplu? Nu, Vasile, erau Bolintinu’ e oraş martir şi aşa mai departe. dos. Că, bunică-mea mi-a zis când m-a părăsit: Vasile, hotărât atunci să aştept, să-i doresc bucătăresei zile droguri. De-asta cădeau în extaz, de-asta jertfeau te

Io când am văzut câtă conştiinţă revoluţionară îţi las o comoară în Barbados, să ai bani când ţi-o fi mai fripte şi să plec după Vasile în Barbados. miri ce aiureli crezând că-i înduplecă pe zeii războiului 103 zace în oamenii ăştia, m-am întors degrabă în com- greu. Şi pe petecul de piele am văzut desenat un co- Într-o seară eram cu directorul în cuptor. Tot în tava sau natalităţii, iar p-ăia-i durea în cur, că nu existau. 102 partiment, mi-am luat bucătăreasa şi-am ieşit pe pac. Sub el era o pungă. Pe pungă scria 20 de milioane de cozonac, pentru că învăţasem de la Vasile şi bucă- Vasile s-a întors brusc către mine şi zice: Eşti de- geam. Alt loc unde să ne ducem nu ştiam, aşa că ne- de euro. Am desfăcut repede harta şi m-am uitat la tăreasa lui că acolo se făcea dragoste cel mai bine. şteaptă sau mi se pare? I-am zis: Sunt!! Şi-atunci s-a am întors la spital. sumă. A dracului bucătăreasă ştersese toate zerourile, Tocmai ne ungeam cu miere de veveriţă când s-a au- uitat cu ochii după tavă şi io am înţeles imediat. Vasi- Aici, revoluţia binenţeles că învinsese şi la condu- aşa că în pungă mai erau doi euro. Pocneam de furie. zit un scrâşnet puternic de frâne. Tot spitalul a ieşit în le a oprit salvarea şi ne-am tăvălit amândoi în tava cerea spitalului era doctorul ăla care recomanda nu- Toată lumea din avion se uita după bucătăreasă. curte să vază ce-i. Cei mai mulţi ne temeam de revolta de cozonac. A fost super, pentru că am făcut figuri mai apă în tratamente pe motiv că făcuse medicina Ieşise din hărăbaie cu un fierăstrău şi tăia aripa. Mo- românilor la aflarea veştii că din 2010 până în 2020 se cu nuci, cacao, rahat turcesc, vanilie şi cafea. Şi înce- la ape. Ne-a dat să bem apă, ne-a întrebat dacă su- mentul s-a transformat într-o catastrofă: Odată cu va construi doar un kilometru de autostradă în Româ- pusem o poziţie cu stafide când a bătut cineva în portăm inundaţiile şi ţevile sparte şi ne-a băgat în aripa, de avion s-a desprins şi femeia pe care o iu- nia şi aia chiar prin curtea spitalului, dacă nu chiar prin salvare. Erau două chinezoaice din Clejani, care mer- salonul în care mii de bolnavi cu capul erau conec- beam cel mai mult în viaţă şi dusă a fost. el, adică prin bucătărie, care devenise loc de plăceri geau şi ele în Barbados. Una avea un salon de masaj taţi la nişte găleţi din care beau apă cu sare sau cu Am plâns până la Lehliu. Avionul plutea acum pentru tot personalul. Dar nu, nu despre asta era vor- erotic pentru ţigani, alta o cârciumioară cu sushi tot zahăr în funcţie de tratament. mult mai repede, aşa că în curând aveam să ajun- ba. Când ne-am uitat în sus am văzut un avion uriaş pentru ţigani, da’ afacerile nu le mergeau de loc Io, dacă o iubeam pe bucătăreasă nu puteam lăsa gem la Obedeni, judeţ Giurgiu. Priveam Neajlovul, fără aripi oprit deasupra spitalului. Din el a coborât bine, că ţiganii nici nu se masau nici nu mâncau lucrurile aşa. Am dat drumul la apă fierbinte în tot hărnicia oamenilor şi vacilor care pariau pe agricul- Vasile. Era atât de frumos, atât de viguros şi-avea-n sushi, aşa că se hotărâseră să meargă în Barbados că spitalul şi când hărmălaia era în toi, am fugit cu fe- tură jos pe pământurile mănoase şi aşa mai departe. priviri numai tava de cozonac, că mi-am luat inima în auziseră că vine cineva cu o tavă în care se făcea dra- meia visurilor mele. N-am luat şi înecaţii cu noi, i-am Îmi ştergeam lacrimile când cineva a bătut de afară dinţi şi i-am zis. Zic: Vasile, te iubesc. Am crezut că-l goste nemapomenit şi vroiau să afle reţeta. Şi amân- lăsat pe coridoare, prin saloane sau pe la reanimare, în geamul avionului. Era porumbelul poştaş. Îmi adu- iau prin surprindere, da’ el îmi răspunde. Zice: Şi io, da’ două se uitau la tava noastră, da’ io am băgat-o re- da’ două canistre ca să bem pe drum tot am luat. sese o scrisoare de la bucătăreasă. Zice: n-am timp, am venit să iau tava de cozonac şi mă în- pede sub pernă ca nu cumva să se repeadă la ea. Acu’ eram patru în salvarea de Barbados şi maşina sile n-a băgat-o în seamă şi a continuat: Când ajun- şi-o brumă de bani cu care putea trăi fără să mun- din piramidele egiptene putuseră fi duşi atât de sus trecuse de Ghimpaţi. Pe marginea drumului un acci- gem în insulă ne facem o casă cu opt etaje. Vai, îi zic, cească câţiva ani. Tava avea o valoare deosebită, în- doar pentru că oamenii îi cărau drogaţi? dent. Sânge, capete tăiate, gâturi horcăind, picioare în ce nebun eşti, iubitul meu. De ce cu atâtea? Zice Va- trucât folosea la dragoste. L-am arestat şi l-am băgat într-o celulă de trei pe copaci, mâini îngropate în asfalt dintr-un autobuz care sile: Păi, la primul etaj punem parlamentul, la doi in- Aici n-am înţeles cum folosea la dragoste, da’ trei, cu o ferestruică mică. I-am luat şi tava, că despre se răsturnase pe calea ferată şi trecuse trenul peste el. stalăm uniunea democrată a maghiarilor din Barba- m-am decis, până sosea vasul, s-o caut pe bunica tâ- ea era vorba în cazul ăsta, nicidecum de drogurile, Vreo doi rămăseseră întregi şi ne-au făcut semn să dos că fără ei nu se poate, la trei avem opoziţia, la nărului Vasile. piramidele sau maghiarii lui din Budapesta. oprim. Da’ Vasile nu. Zice: Dacă oprim, ne iau tava. patru bugetarii pe care-i minţim că le mărim da’ nu Mi-a deschis o bătrânică de culoare, veche şi ve- Am făcut greşeala să iau tava acasă, socotind că A fost momentul în care una din chinezoaice a le mărim nimic, la cinci e falimentul, că-i trebuie un selă, o stafie stabilită în insulă odată cu primii sclavi de la mine n-avea cum să dispară. Fatală decizie. Ba- prins a glăsui. Vorbea încet, gros, într-o chinezească etaj să-ngroape tot, la şase sunt televiziunile de la africani care fugeau de pe plantaţiile de bumbac toza de nevastă-mea, o negresă de patru sute de impecabilă din care noi nu înţelegeam nimic. Ne ui- care minţim că 10 pentru Barbados, la şapte e încă americane. Mi-a zis că n-are niciun nepot, că nici n-a kile, a început să tremure. Într-o secundă s-a excitat, tam doar la mâinile ei şi aşa mai departe. Zice, Iu O, ceva, am uitat, iar la opt stăm noi şi râdem de toate auzit de România şi că aş face bine dacă mi-aş face s-a dezbrăcat de tot ce avea pe ea şi s-a aruncat în că aşa o chema: Dacă vă iubiţi e okei. Dacă nu, nu. etajele, ha, ha, ha!!! Ba nu, zice Iu A, că aşa o chema operaţie estetică, că tare urât eram. Mai ales, a zis, tavă zicându-mi că dacă nu vin şi io se împuşcă. Lua- Dacă mergeţi în Barbados e okei, dacă nu, nu. Dacă pe chinezoaica rămasă în viaţă, nu poate fi aşa, pen- ochii sunt prea puţini şi prea decoloraţi. Mi-a ţinut o se cu ea şi-o mitralieră calibrul 9,5. la voi în ţară e democraţie e okei, dacă nu, nu. Dacă tru că în Barbados nu se poate construi decât cu teorie cum că oamenii trebuie să aibă trei ochi, ori io Am făcut drago ste cinci zile, timp în care am slă- aţi furat salvarea e okei, dacă nu, nu. Dacă faceţi co- două etaje. Vasile era deja nervos că nu ne puteam ştiam bine asta de la şpăgile pe care le luam, unde bit amândoi trei sute de kile, şi-am folosit tone de pii în tavă e okei, dacă nu, nu. Dacă vreţi la Eurovizi- exterioriza dragostea care ne stăpânea, aşa că deşi atenţia conta mai mult ca banii. esenţe de margarete, busuioc, clei de trandafiri, hal- on e okei, dacă nu, nu. În Barbados sunt şi chinezoi am încercat să-l opresc, a scos un depărtător gineco- M-am întors la secţie şi am cerut prin Interpol do- va, scorţişoară şi uleiuri din cele mai fine. Iar tava, pentru spălătoreasă, nu numai chinezoaice pentru logic şi i l-a înfipt lui Iu A, că aşa o chema, în gât. Bia- sarul urmăritului Vasile. Am aflat că fusese la un orfe- nici vorbă s-o mai duc la secţie. Nici vorbă s-o mai Vasile. Dacă vreţi e okei, dacă nu, nu. ta femeie a căzut în Neajlov în dreptul Călugăreniu- linat, apoi la spital unde organizase o revoluţie. În dau sau s-o mai depun la Interpol. Nevastă-mea a Ajunsesem la Giurgiu şi trebuia să ne îmbarcăm lui. N-aveam să mai auzim de ea niciodată. timpul ei fugise. Luase şi toţi banii spitalului zicând declarat că-i a ei, şi dacă spun cuiva bagă cuţitul în pe un şlep până la Constanţa de unde aveam să Rămaşi singuri ne uitam ochi in ochi. Abia acum că erau moştenire de la bunică-sa din Barbados. mine, şi agita o baionetă ascuţită de la o carabină pe luăm vaporul de Barbados. Da’ nu ne primea cu Sal- înţelegeam amândoi ce e dragostea. L-am sărutat şi În ce priveşte tava, aveam să aflu că de când dispă- care-o aveam prin casă. Aşa a şi fost. În timp ce făceam dragoste în cuptor, în alea cinci varea. Era prea grea şi se răsturna hărăbaia. Am aşa mai departe. ruse nimeni din spital nu mai făcea dragoste, nimeni zile care va să zică, un vecin ne-a bătut la uşă ca să abandonat maşina, da’ nici aşa n-a fost bine că nu Şlepul urca acum pe Dâmboviţa şi brusc m-am auzit nu mai iubea pe nimeni, nimeni nu se mai dădea cu ne ceară un topor. Noi n-am auzit, uşa era deschisă şi primeau decât trei persoane. Şi-atunci Vasile a arun- strigată de pe mal: Spălătoreaso, spălătoreaso!!! Mă uit, scorţişoară în timpul zbenguielii amoroase şi că valora vecinul ne-a văzut în cuptor, în tavă. Ne-a cerut-o cat-o în Dunare pe Iu O, că aşa o chema, că nu-i plă- era directorul spitalului. Zice: S-a umplut spitalul de câteva milioane de euro chiar şi fără să facă vreum co- împrumut, că adică şi el şi nevastă-sa vroiau să revi- cea cum punea problema. Şi că vorbea prea mult. Şi rufe nespălate. Treci la treabă, altfel îţi tai din salariu. zonac. Erau menţionate în raport toate personalităţile goreze o relaţie ce nu mai mergea în pat. că făcea ce făcea şi amintea de tavă. De cum a fost Eram terminată. Simţul datoriei era mai tare. Ce-i care făcuseră dragoste în tavă: Miciurin, Gagarin, mama De la vecin, zvonul că avem o tavă fermecată s-a înghiţită de valuri, Iu O, că aşa o chema, a fost halită dragostea pe lângă munţii de rufe din spital? unui patriot din Barbados cu care jucam adesea table, dus în toată insula. Ne-au cerut-o la cel mai mare bar de crocodili mari veninoşi. Ce contează o iubire pe lângă petele de sânge de împărăteasa Austriei, Menumorut, Octav Cozmâncă, din Barbados, Veveriţa Neagră, şi n-am avut ce să fa- Noi pluteam acum în sus pe Dâmboviţa spre Con- pe halatele doctorilor? Ce înseamnă săruturile, pro- Liza Panait şi lista era atât de lungă, că am renunţat. cem, am dat-o. Necazul e că a început să plouă cu stanta.Brusc am făcut la dreapta pe Neajlov. Io nu în- misiunile şi mângâierile pe lângă tonele de pempărşi Spre seară, vaporul românesc „Libelula”, care ve- bani. Într-un an de zile am câşigat trei milioane de 105 cetasem să-l iubesc pe Vasile, aşa că acum, ţinându- nespălaţi de la azilul spitalului? nea de la Constanţa, a acostat. L-am recunoscut pe dolari. Am fost chemat pe continentul american, la 104 ne de mână ne făceam planuri. Dragostea trece prin Am coborât la Eroilor cu lacrimi în ochi. Vasile a Vasile după tavă. M-a urmat liniştit la secţie. Los Angeles sau New York ca să fac demonstraţii stomac, zice Vasile, şi mă gâdilă de zor într-o zonă de rămas demn pe corabie. Mi-a zis: Vai cât de mult te A început să turuie despre federalizarea Barbado- practice. Am stat în tavă cu Angelina Jolie, Beyonce, sub ţâţele mele mari, ba chiar şi mai jos. Ba nu, zice iubesc, spălătoreaso, vai cât de mult, şi s-a încuiat în sului după exemplul României. Ştia sigur că maghia- Shakira, Jennifer Lopez şi Lady Gaga, că toate aveau chinezoaica rămasă în viaţă, Iu A, că aşa o chema. Va- cabină. rii din Barbados urmau să declare un ţinuit secuiesc nepotriveli sexuale cu bărbaţii lor, da’ nu se ştie de şi aici, aşa cum făcuseră în Carpaţi. Şi că vor reuşi, în- ce, cu mine, în tava mea, totul mergea de minune. Relatarea inspectorului miriam bleriot, şeful poliţiei din capitala Barbadosului, trucât sunt nişte norme europene de formarea euro- Aveam înscrieri până în anul 2050. Bridgetown, cu privire la arestarea senzaţională a tânârului român Vasile Dortmund regiunilor după criterii de limbă, cultură, etnie. Şi că Pe nesimţite au trecut cinci ani. Uitasem de Vasile. aşa cum vor face în Transilvania, vor stabili capitala Aveam să aflu că evadase în urmă cu vreo trei şi că Bridgetown, capitala Barbadosului, e un orăşel de dolari de la barurile de pe plajă la care nu mă du- Barbadosului la Budapesta. luase drumul spitalului în căutarea altei tăvi. linştit. Nu sunt crime, nici tâlhării, nici violuri, ci doar ceam în inspecţie. De bani aveam nevoie ca s-o trimit Am vrut să-i dau una-n cap, da’ brusc a început Mi-am dat demisia şi-am plecat după el. Trebuia nişte beţii cumplite ale turiştilor englezi şi americani. pe scorpia de nevastă-mea la Paris. Zice tot timpul: Bă, să-mi zică de nişte piramide pe care le va construi el să-l recompensez cumva pentru bunăstarea la care Şi nu-i mare lucru. Îi iei, îi duci la secţie, ei dorm şi da’ noi negrii de ce nu avem voie în Europa? în Barbados, unele aidoma celor egiptene, piramide ajunsesem. gata, o iau de la capăt a doua zi. Nu se supără ni- În clipa aia a bâzâit faxul. Era de la Interpol. Zicea care să crească turismul în Atlantic şi pe care le va Acum când citiţi aceste rânduri sunt îmbarcat pe meni, turistul e stăpânul nostru. că un tânăr român pe nume Vasile Dortmund a furat construi cu droguri. Că nu mi-am dat seama până portavionul Nimitz în drum spre România. Am intrat În dimineaţa în care începe povestea noastră eram dintr-un spital bucureştean o tavă şi că se îndreaptă acum că toate minunile lumii au fost făcute cu dro- pe Neajlov şi facem escală la Clejani, ca să ascultăm la secţie în biroul meu spaţios. Treceam în revistă şpă- pe un vas spre noi, spre Barbados. Zicea oricui îl în- guri? Că indienii ăia americani când fumau pipa păcii un taraf care a cântat cu Jhonny Depp. Până la Bucu- gile din ziua respectivă. Trebuia să încasez câteva mii treba, că în Barbados o are pe bunică-sa, şi că are trăgeau de fapt cocaină sau haşiş? Că bolovanii ăia reşti mai avem patru ore. Surprinzătoarea mărturie a spălătoresei Mathilda korn referitoare

la tava dragostei Mandić Slobodan

Când portavionul Nimitz a intrat în curtea spitalu- bani, mere, portocale şi lumânări aprinse de la bol- lui s-a lăsat o linişte adâncă. Aşa hărăbaie nu văzuse- navii care decedaseră peste noapte. răm în viaţa noastră. Stăteam cu toţii, bolnavi, paci- Io am profitat, am luat tava şi am fugit în bucătă- enţi, doctori şi personal administrativ cu gura căsca- rie. Unul din cei opt copii pe care-i făcusem cu direc- tă şi ne uitam cum din burta mastodontului coborau torul m-a întrebat. Zice: Putem s-o folosim şi noi? ţigani din Clejani şi Bolintin, care se îmbarcaseră cre- I-am dat cu tava în cap. A apărut directorul. Zice: În zând că portavionul e cursa locală de Bucureşti. sfârşit, facem şi noi dragoste cum trebuie şi a înce- Curtea s-a umplut curând de câini, oi, fier vechi, put să se ungă cu ulei din sâmburi de crocodil. I-am alba neagra, de lăutari în căutare de contracte baba- dat cu tava peste ochi de a rămas pentru totdeauna ne. Toată liota s-a împrăştiat repede prin saloane la fără vedere şi am şters-o la spălătorie. Slobodan Mandić ciordit sau cântat şi atunci s-a întâmplat un lucru pe Eram disperată. Spitalul fierbea. Perechi, perechi care n-am să-l uit toată viaţa. bolnavii formaseră cozi pe toate culoarele. Aveau o Se strecoară disimulaţi în destin Când părea că din Nimitz nu mai avea cine să co- lumină în ochi, o bucurie pe faţă, o hotărâre în ges- boare, brusc din pântecele-i de fier a coborât o scară turi. Şuşoteau că din clipa asta vor dispărea toate ne- neobişnuit de lungă şi de frumoasă. Ceva cu balus- cazurile lor. Se refereau, ştiam bine, la tavă. Vroiau să trade şi trepte de aur, cumva un covor roşu. În capul fie fericiţi. Ştiau că tava nu vindecă, dar o clipă de ei a apărut un negru, cel mai mare pe care l-am vă- dragoste era pentru ei suficient. 1. care n-au unde să se ducă oricât şi-ar dori-o. El nu zut până atunci. Cobora treaptă cu treaptă tacticos şi M-am căutat în şorţ şi am dat peste telefon. L-am s-a putut duce, dar asta numai pentru că nu găsise privea la mulţimea adunată la ferestrele spitalului. sunat pe porumbelul poştaş. Până să vină, i-am scris Pe degetele mâinilor puteau fi număraţi Dona- puterea de a se despărţi de aşezarea pe care o ridi- Toate secţiile se holbau. iubitului meu: uşvabii care rămăseseră şi după paşcinci în locul lor case străbunicul lui, fierarul Emerikus: unul din cei Era un om de culoare de şase metri înălţime, doi natal, în satul nostru; între aceştia cel dintâi era Sepi câţiva gospodari ai caselor rămase încă în vechea Sa- lăţime, cu părul roşu, urechile negre şi cu un inel de „Dragă Vasile, Weisman Szecsenyi. (Poate că numele lui din urmă, rea, care şi-au părăsit prima reşedinţă şi, cu femeile şi aur uriaş în nas. Era urmat de un elefant cu un colo- Mi-e greu. Mi-e tare greu fără tine. Tava nu funcţi- neşvăbesc, a fost de bun augur; zămislit în taină, sus- pruncii mărunţei sub coviltire au pornit spre vest, sal valtrap galben, iar pe umeri îi atârna un şarpe alb onează decât în doi. Nici mirodeniile nu merg. Gea- ţinea tata. Dar şi fără schimbarea pălăriei au rămas în pentru ca în Sarea de azi şi ei, încă o dată, să mai lung de opt metri. Avea o căutătură inteligentă cum- ba te ungi, se fac coajă pe tine. După ce l-am îngro- loc şi făurarul Schmit, şi morarul Gustav, şi surdul Ba- strămute acest vechi nume şi astfel să-l întărească va, pentru că imediat l-a dibuit în mulţimea uluită pe pat pe Miriam Bleriot, poliţistul ăla îngâmfat, după roc, am zis.) Şi-apoi, unde să mă duc, spunea, ceea ce -iar acum, acest devotament pentru numele ales (in- directorul spitalui. S-a dus la el şi i-a spus: Sunt Miri- ce am exterminat bolnavii care credeau că tava le nu însemna că i-ar fi fost greu să-şi găsească un alt diferent dacă el este doar denumirea unei specii en- am Bleriot, poliţist pensionar din Bridgetown, Barba- aparţine, sunt singură acum şi te aştept. Tava-ţi păs- loc sub soare, unul care, aşa, degradat, fără avere şi demice de raţă sălbatică, cum spun unii, sau al mlă-

dos şi aşa mai departe. Directorul nu s-a lăsat intimi- trează mirosurile şi formele şi mă face să cred că eşti fără vreun titlu, să-l primească acum – fiii lui, din pri- diţelor de salcie, cum susţin alţii) ar trebui ca nedem- 107 dat, că era lângă mine şi-i zice: Bine, bine, da’ ce cari prezent. Unde umbli? Mă mai iubeşti?” ma căsătorie, erau în Vest: cel mai mare, Josef, la nul strănepot să-l abandoneze: în timp ce în urechi îi 106 în spinarea elefantului? Şi nici una nici două, negro- Gras, gazetar, plecase odată cu războiul, iar cel mai răsună încă izbiturile în nicovală, zvon de sapă şi teiul pensionar zice: O tavă, mirodenii de veveriţă, N-aveam să mai termin niciodată epistola. Aerul a tânăr, favoritul fetelor din Sarea, Felix, căruia cureaua brăzdar, şi în timp ce în faţa ochilor încă mai are ace- stafide, ulei de busuioc şi de ienupăr. început să tremure, de parcă se apropia o bombă, o de transmisie, la ei la moară, pe când încerca s-o fi- le foaie şi focul acela care fusese vatra întregului sat Am înlemnit cu toţii. Barbados şi tavă erau două rachetă ceva. Uşile s-au dat la perete, iar o forţă ne- xeze cu prăjina (lucru pentru care era nevoie, spunea (fuseseră într-adevăr pionieri); să-i ignore ca şi cum expresii cunoscute şi dragi nouă, care ne duceau cu maivăzută a smuls cercevelele de la fereastră. Ştiam mama Iren, nu numai de putere ci şi de îndemânare), nici n-ar fi existat, nici în istoria locului nici în analele gândul la Vasile. Aşa că am făcut un pas în faţă şi am că era Vasile. i-a rănit un picior care va rămâne pentru totdeauna familiei: şi să-l încapă şi pe el nula. strigat: Tava-i a noastră, dă-ne-o înapoi. Matahala mai scurt (fără a-i diminua farmecul şi succesul la fe- Şi cum să părăseacă locul acesta care vesteşte în neagră a scos o sabie şi a zis ceva precum că tava e a mei, se zice), a şontâcăit până în Germania încă în cele patru vânturi despre fala casei Weisman, aceas- lui şi că cu ea va salva dragostea de pe planetă. Da’ anii patruzeci şi acolo a rămas, la Heidenheim (veci- tă Sarea în care pe toate cele patru limbi (se gândea el nu ştia că noi aveam un plan de atac. Era o tactică nătatea Ulm – ului, se pare, îi era sortită) unde mai poate la cei ce se adună în birtul lui Gross) onoarea pe care o experimentasem la revoluţia din spital. întâi a deschis un chişc, curând apoi şi două dughe- lui creşte cum creşte pâinea. Aşa că brusc, de la geamuri bolnavii au început să ne, încât a ieşit din război ca negustor înstărit: amân- Sau câmpia asta, din care înalţă recunoştiinţă trei arunce în el cu mâncarea de acasă. Într-un minut, din doi îşi invitau acum tatăl, cu familia acestuia – n-ar fi cruci de marmură prin care bunicul lui muţumeşte falnicul poliţist nu se mai vedea nimic, se sufocase în mare lucru de aranjat cumva ca Ştefan Weisman să celui de sus că a izbăvit satul de ciumă, asta s-a în- câteva tone de slănină, cozonac, sucuri de piersici, se aranjeze sub un nou acoperiş cu toate că acele tâmplat în cel de-al cincilea an de când Sepi făcuse salam de vară, plicuri goale care mai miroseau a cuvinte le rostise cu amărăciune, ca şi cum tocmai ochi; şi acel crucifix metalic la Recaj, prin care tatăl acesta ar fi necazul lui, şi în felul cum ar face-o şi cei său mărturiseşte că ştie cu certitudine cui datorează – eficienţa slugii Peter înarmat cu o ghioagă nodu- regina Măria l-a decorat, după ce-i fusese retrasă Weisman); apoi au început să-i îngroape aici pe ai lor roasă a fost de un nivel limitat – faptul că a scăpat cu concesiunea, cu medalia de argint a Crucii roşii, iar şi ai lui Barok, apoi ai lui Loch, spune Ovcin, şi rând viaţă după ce-a fost atacat de tâlhari pe când îşi in- Regele, Maiestatea sa Alexandar, opt ani mai târziu, pe rând toţi ceilalţi. specta moşia (monumentul mai modest nu înseam- cu medalia de aur pentru merite cetăţeneşti. Astfel, urmându-l pe Emerikus, care întemeiase nă mai puţină recunoştinţă, doarcă tata îşi urma sim- Şi în multe altele încă erau cei dintâi, de la Beci- locul, Ştefan a temeinicit noul cimitir (aplecat spre ţul măsurii, notează Weisman; nu-şi putea permite să cherec la Timişoara. preocupările legate de final, spre curtea din spate a lase impresia cum că el este la fel de important ca în- Şi, ori încotro s-ar întoarce, tot numai Weisman, istoriei, reversul arborelui genealogic, îmi vine s-o în- treg satul, indiferent ce-ar fi gândit în sinea lui); pretutindeni noi proptele pentru numele lor. ţep pe Lisa; dar pentru că se oţăriseră la el şi se necă- această câmpie care dă spre podul de pe Timiş, din- Cum, aşa de-odată, acum sau oricând altcândva, jeau că mereu rămâne calm, găsesc pentru bătrânul tre Sarea şi Neuzina, pe care doi ani înainte de al doi- să părăsească mormintele strămoşilor săi! domn un cuvânt de laudă): într-un loc mai înalt, dre- lea Mare război, însuşi Ştefan Weisman I-a ridicat, ţi- Şi-apoi unde, la urma urmelor, ar putea fi căminul nat, în preajma aceleiaşi linii ferate care leagă Beci- nându-şi cuvântul dat cetăţenilor înainte să-l fi ales lui mai mult decât acesta de pe nisipul Timişului, în cherecul de Timişoara, pentru a cărei trasare Josef deputat regional. Şi dacă toate aceste lucrări, prin inima Banatului, de unde putea ajunge în lumea lar- s-a zbătut ani la rând. vre-o minune (precum unele care se ţin minte: din gă şi până la Curte; unde pământul lui (ceruse, cu le- La drept vorbind, se pare că moşul Sepi, care în insomnie se strecoară, peste noapte, disimulaţi în gământ, să fie depus în el). noaptea aceea de august era un tânăr abia căsătorit, destin) ar fi înlăturate, ar rămâne Centrala, şi sălaşul Sarča era locul la care de oriunde din lumea largă se avântase în treaba respectivă din cauză că în mor- lui Ştefan (unde ţinea familiile zilierilor), şi încă şi că- se întorcea, spune Lisa. Acel ceva prin care se distin- mântul străbunicii lui Măria (care în pachetul numit rămidăria Weisman, şi odaia Weisman (şi o mie de ge Casa, acel ceva ce oferea tihnă, nu numai lui: la zestre adusese şi adagiul Szecsenyi) fusese, din nea- pogoane de pământ fără un nume care va supravie- care, însă, el însuşi nu avea nevoie să ajungă; dealt- tenţie, coborât un bătrân, Milen Stupar, sârb de altfel. ţui şi tuturor acestor nume): aceste toponime care fel, controlul lui nici n-ar fi fost ceva cuvenit, totul fu- (Fusese multă vreme văduvă, poate că n-ar fi trebuit sunt şi astăzi cu noi (chit că din tot ceea ce numeau a sese girat deja de filigranul strămoşilor. clintit nimic, dacă tot aîngăduit cerul aşa un caz, am rămas doar hornul cărămidăriei), ca borne ale unor Da, îşi iubea satul, era un local-patriot, povestea zis, supărând-o pe Lisa.) vremuri şi urmă aunei puternice familii bănăţene cu mândrie nepoata sa. N-a avut o noapte măcar de linişte, se spovedea (chiar dacă, de când m-am alipit ei mai din tr-o parte, Şi cum să nu rămână aici, cu toate aceste vestigii; Ştefan zis Sepi, până când n-a eliberat-o pe doamna descopăr în ea doar damful măreţiei de altădată). era nava pe care nu o putea părăsi. Măria Szecsenyi Weisman din mormântul cel strâmt; Şi-acele drumuri bănăţene pe care le învolbura visa că o stâncă uriaşă îl apasă şi-l sufocă, spune rân- poştalionul de la Titel, prin Modoş şi până la Timi- 2. daşul. şoara, străjuite pe ambele laturi de şiruri de duzi; nu- Comoda, cărţile şi acest vis sunt moştenirea mea mai pentru diligenta acestuia casa Weisman ţinea Într-o noapte furtunoasă de august, povesteşte şi a Lisei. douăsprezece perechi de bidivii. rândaşul lui Weisman, Pera Ovcin, în anul şapteşpe Pe când Ştefan însuşi se plimba cu o caleaşca de (acelaşi în care a făcut ochi şi Vidak), Ştefan a mutat Traducere: P.I.R.

gală, călătorea cu automobilul: fusese la început un oasele înaintaşilor săi din vechiul cimitir (care, des- 109 Mercedes coupee, având faruri cu carbit, pentru ca chizându-şi sepultura părăsită, va deveni al nostru) 108 apoi, când pe acesta l-au ros anii, să-şi cumpere o li- în cel nou, denumit mai apoi Şvăbesc. (Şi acestuia muzină Citroen. Şoferul lui, Janos Beller, adus din numele i-a spuravieţuit – încă şi acum fâneaţa asta Szeghedin, nici nu-şi scotea mănuşile albe, mâna în- aşa se numeşte, multora le-ar fi chiar de neânţeles, tr-una la Becicherec şi la Timişoara, la Pesta şi la Ma- de n-ar fi obişnuiţi ca pe-aici numele să trimită la ră- ghiarovar. Ştefan Weisman n-a pierdut din vedere ni- dăcini adânci, pentru ca apoi să accepte cu încredere ciodată faptul că este nepotul celui care fusese pri- faptul că în ele pâlpâie urmele zilelor trecute – întru- mit de două ori în audienţă de împărat, la Viena, că cât fusese iniţial făcut una cu pământul, nu se ştie la tocmai acelaşi Josef a obţinut concesiunea Poştei, a cui decizie, iar apoi înghiţit de buruieni. S-au şi dat de care Familia Weisman a beneficiat până în anii în judecată, un şvab de-al nostru, acum american, şi douăzeci ai veacului douăzeci (cu toate competen- zurbagiul Mitar Nenadic, cioplitorul ciung, care la un ţele pendinte), şi că bunicul lui a fost primul om care moment dat strigase: Dar acesta este, domnul meu, şi-a adus propria fotografie în Sarea: făcută la Pozun/ un norod sălbatic şi zălud, încât partea care pornise Pozsony, pe când se întorcea din oraşul imperial. procesul a luat-o la sănătoasa, pricepând, nu numai Pe deasupra, se putea considera pe mult timp de- judecând după veteranul combatant, apţiguit, cu acu-nainte un urmaş destoinic de vreme ce calcă pe cine are de lucru.) urmele înaintaşilor, de vreme ce însuşi a ajuns la Cur- Un arhitect din Timişoara, Teodor Ram Lungu, a te, la Wiesenburg, de asemenea de două ori: când construit mausoleul (să fie în stilul secession, insistase 110 trală nucleară sovietică. nucleară trală mine! cât teme! se dar mult ar zbura, pene, şi fără lui. mama Golicel lasă mân şi Acerut de ziua. până precis aindicat plecase, vreme câtă de femeii povestit vecină. I-a gospodăria scrie. să car nici nu ştie mă Ea tatălui. scrisori periodic trimită îi să bolnăvicios lor fiul pe pune şiîl că bărbatul află se meilor. în care lui, locul ar şti zice Sida,nevasta Se că datpatimafe de ar fi tot unde Spania, de prin bine nu s-a Omul mai întors. nimic. ce nu iarăşimai producea gospodăria de ocupe se Femeiasă ambulant. aînceput negustor ca existenţa câştige să-şi toţii acela sătenii –aplecat din locul –cum făceau ţăranul sosească, să Spania întârziau s-a dus Cum ultimul bănuţ. alţieconomisiţi în bani li până împreună, regăseau se fiindcă ovreme, curie nevestei în odaia lui. Austatornicit ţinut-o într-o bu s-a întors din Spania şi s-a îndelungată, vreme cat - Doamne fereşte! Au mulţi fereşte! fost morţi? - Doamne o cen aesplodat Burlacule, că zvonul, - Aapărut moşule,- Da, matale. mai mult am băut ca - Iuuuhuuu! Unu Vezi, la zero! mai ai mult băut de - Poftim?! numai puiu‘cucului, nu-i, mine ca îl - Necăjit când ceva timpDupă arevenit din Spania săteanul la de împotmolit Mihais-ar fi spuneaucă guri Unele Mihai, zis allui Ţucăpizdă, ple ce un ţăran fusese

Burlacule, hai repetă după mine! după Burlacule, hai repetă R epetă după mine Andrei Mocuţa Andrei Mortu ------moşule. Tot acoloe. tine! Burlacu. chicoti mai mult, abăut ştiucare unu, Nu moşule! zis Mortu. roiau şi opreau în îi jurul se capului. fluturii pas, făcea un po Când cu el. înainta ameninţător odată fluturi de Un puhoi nerecunoscut. chipuljalnică, de şi bolnăvicios său Era la Sida. într-o stare ani la fiul limbă. de în Spaniatrăsese şi îi soţii adevăraţi ce angajase pe un escroc îi era omul atunci aieşit la iveală şiDoar plat că atreia oară. şuri şi nu s-a mai întors. mărunţi de negustorie facă să pus S-a bun. trai de între timp său. asupra boltise capului acela se care altcer cu dăruiţi ceicuviincios de băieţei decât doi şi celuile ocupaţia ce i1-a în mod descurcă Se vândut. Nume în gospodărie. ce mai porcul afla nudespre se Ştia în ceeace ziua plecării. totul mâncase exact care - Ba da, se pune. Ai uitat de la mână pan’ la gură, la mânăpan’ la de gură, Ai uitat pune. se da, - Ba după repet cerut să mi-ai Nu pune! se Nu - Mă-ta! - răbdare? ce fără De eşti termin. Am să - Lasă-mă zic îi oamenii prins, afost ziua escrocul înDin care Mihai, zis allui Ţucăpizdă, s-aopt întors după abia s-a întâm întors la cuvatră, ţăranul Lucrul acesta, şi desfătări de un răstimp după la drum A plecat zvon, zvon, A explodat o cetrală nucleară. He, he! Unu la he! He, ocetrală nucleară. A explodat măi... Ce zvon era, că am uitat? că era, Ce zvon măi... - - - - 1-a mie. umplut gurii şi deasupra gete 1-a Pe gât. mi pe urmă vărsat încă! eslabă, că gheaţă, fără Merge cu ţuică noi! de un păhărel gustă Hai primul. oabordezi şigreşeala să poziţie, nu nepoate, fă pe Tu face, la urmă. va până Dar îl pas. primul facă rămâi lamai tine, puţin Până mai dura mult. cu atâtva să Cu ţină şi se eatare.Ovreme. ţine tare.Osă ţine cât ceva? cu mai Nu vorbeşti ce rupt trist? De taci? Eşti babane. nişte Ţi-ai capitole atunci măcar nu cărţi, dacă întregi.Sau cărţi scrie lui, nu ce Burlacule.Sau audeu zice? mine,zii după Burlacule! Pe tine, lângă ceilalţi, noi, nişte părem primate. Hai, cel mai inteligent1-am care chip pe ziua. toată văzut spus calul, să nu nu treci ţi-am ‘ţi-e un malul?gane, cu coada ochiului. cine veni, uită întrezări mă Cuburile gheaţă. de sticlos. făceau un zgomot cu plin cuburi sticlă de în mânăun pahar cul învârtea alambicului Buni şi aaprinsun chibrit. suprafaţa pe ţuică de un degetar avărsat unul celălalt.Burlacu de într-atâtcu vorbeau puteau nu auzi se tare, că de ce am zis. petă treabă... n-au căpşuni? ceseama avere lade Spania, cules ar puteaface prin nu copiiimâini! maidespre vorbim Îţi dai cu şase purceluşi cuscroafele câtepicioare, măcar. opt să Ca loc? un afost am zis că ţi- Doar nu aavut esplozie.loc. Pentrude fapt, de că, uiţitot. de urmă pe gheaţă. mai aduc să la bucătărie Merg Burlacu şi-a umplut deţul, 1-a deţul, umplut şi-a Burlacu de la două ridicat pot - Tăcerea se tăcerea ta Despre eaprobare. nu nimic. grăieşte -Auzi, că moşule, auzi, pentru cu măi, partea asta - Nu - Pe tine, lângă ceilalţi, noi, nişte părem primate. Burlacule.Tre’ te Ia flacără, - Slabă mai fiarbă. să Pe amşi ajuns Onu Burla bunu când în magazie, du-te! Hai nimic. repet - Nu grăbi, mă - Nu - Fă aia. gheaţa după şi du-te bine musculiţe?- Ce Burlacule, prinzi faci, de Roiesc frunte. loveşte se Burlacu peste cu palma feteşi să viitor pe şi- Păi,ca eu Speram esimplu. - sunt Că spun. dezamăgit - Păi,să-ţi atâtam vrut că nucleară, - Stai cu explozia aci şi terminăideea - Taci şi la păhărelul umplut. mie şi mai pune-mi Iisuse, cum poţi fi dezamăgit pentru că nu aavut că pentru dezamăgit Iisuse, fi cum poţi că câţi grăbit, s-or toţi muriţi or zvon. africana? ţiganul !

Bag seama că se se că seama Bag îmi place tăcerea Măi, ţi !

Re Eşti Eşti - - - - - câte ceva în jurul lor. din ceeace petrece se au alea ceva că Şi Dar anitu. cred în plus. mai înţeleg Şi cumtu. eşti aşa cum ai procedat exact mersi: bine până mers nu ţi-a buna prea dur. fii din câte esă variantă, ştiueu, singura Cu Dar cu împreună ea. fie clar băiatul să că mai vrea moşule. nu pentru noi! ofacemdouă-trei sezoane... pentru spectatori, dacă acumepisoade, putem ne scuipa măcar în următoarele acum. chiar despărţiţi vă marketing de ogreşeală să ar fi că Spune-i Burlacu. zise otelenovelăfacem împreună, mai bine pe picioare. pe mai bine mu la vorbă! că faptul rămâne face mişcare. Dar, cea oricum, mai mare aei, calitate nu cu Deşi, prea ochiul. îmi făcu Burlacu rău. arată mai cinstit. e îndrăgostit, eşti că mai bine Spune dai seama. îţi dar nu iubirea; cu-adevărat. numaitu nu oiubeşti că Ecomplicat băşini cu de plină în cap! e opuştioaică, din butoi. borhot coale restuluide gură să răspunzi? uimit! ai fi pretări, are cu totul Ea ei. multeprea alte dininter acţiunile explici nu încerci esă îţi să totul!dracu’ Important duce se în patru, firul despici cu iubita;dacă ales Mai discuţi multe, prea să nepoate. merită Nu atrag! ne suntaia de neînţeles, de ele, Aşa întotdeauna altfel. Realitateaarată Probabil. ei. nu corespunzi cu visele Burlacu. Fii la vorbă. mai scump dezinteresat. în răspunsuri. Pe cu posibil cât scurt fii să te Auzi, aborda, gheaţă. va când fără bea poţi s-o un ceas aici,nu? n-o peste pe mai vii dacă Lasă, nu ai zăbele! Doar după. rul? spală se Oricum - Nu am treabă, moşule. Ia hai să vedem care stă stă care moşule. vedem hai am treabă, Ia - Nu să dat dru ia Burlacule,ţi-ai - Mai nişte prea gheaţă, bunicel. Şi are eu, fond nici câte nu- Din am văzut Eimatură!acum! Sunt fii puteai fetecu să care E toată. pe bei mi-o că mai înmulţeşte-o, - Aşa, la propune - Eu, i-aş tău, în locul şi tu ce Burlacule. am zis, - Repetă-i aer. prin bezmetic Dau târ învârt Musculiţele se Dar, are! că crede Ciuciu! are! - Nu Doar tu oricum, - Poate dăducu părerea oavea probleme, şi fata - Mă-ta! Na, ce nepoate? ţuică, Na, zici de slabă, Cam - Mă-ta! ce aimoşule. zis, - Repetă ce paha supărăriinu- De mama atingi cu buzele Păi înţeles dacă aşa tot în bine de primele ne-am Mai pune şi mie un cub de gheaţă, şi ungheaţă, cub mie pune de Mai tu tu Auzi, mândră, ori n-auzi? Ori n-ai Auzi, mândră, n-ai Ori ori n-auzi? te-ai îndrăgostit de ea. de îndrăgostit te-ai africana da da şi şi nu. Africana asta să să asta Şi cât

-

- - -

Andrei Mocuţa Andrei 111 S-au ridicat amândoi în picioare. Niciunul nu deţi- Fetele astea trebuie să treacă printr-o experienţă cu nea echilibrul perfect, ce-i drept. Se unduiau ca un tractorist, pentru că tractoriştii le fac femei. două prăjini. Primul a cedat bunicul. - Fericirea asta – pe care o tot cauţi tu cu lupa – se - Uite, mă, ce mă trage scaunul, parcă are magnet! cultivă, şopti bunicul. Zdrobea un cub de gheaţă în- scânci el. tre dinţii care i-au mai rămas. Şi nu ţi-o dă neapărat - Se va îndrăgosti de tipul care o va fura! Şi va face relaţia. Fericirea ţi-o dă împăcarea cu tine. Să iubeşti orice pentru el! Nu contează dacă va fi meseriaş sau e aproape o decizie. Aşa că nu te mai ambala ca un dobitoc, cult sau incult, frumos sau urât. Se va îndră- trabant! Strânge cojile, leagă sarea, scoală-te vacă de- gosti şi ea o dată. Toate la timpul lor! Relaţiile cu ti- acoalea! Să te văd dacă poţi repeta asta, Burlacule! pele astea de cinşpe-douăzeci de ani sunt o chestie Cât ziceai că e scorul? de putere. Le surprinzi şi le furi. Ele vor să fie furate!

Aurora în culori M-am întâlnit după aceea cu Aurora în Down căm, jucându-se între degete cu paiul de culoarea Town. Purta o rochie mov bufantă simpatică. Umerii prunei. îi erau goi. Pe piept avea o scoică. A înjurat fluturii şi - Cum vrei tu, i-am răspuns. mi-a zis cum nu poate circula pe cărare din cauza Ne-am ridicat de la masă, am luat cea mai acră în- omizilor din pomi. Iar drumul e plin de praf. S-a nă- ghiţitură de limonada din viaţa mea şi i-am dat să ci- pustit asupra cărţii ce am pus-o pe masă, întor- tească În zahăr de pepene. când-o pe toate părţile. Foarte târziu s-a hotărât să mă privească în ochi. Din volumul Porcilator, Brumar, 2009. - Stai de mult? Ştiai oricum că o să întârzii. Şi-a comandat un frappé, nu bea Mountain Dew ca de obicei. Eu sorbeam dintr-o limonada groaznic de acră. A ales un pai mov dintr-un pahar plin cu paie. ARTE VIZUALE Dacă o priveai din faţă, nu puteai să deosebeşti paiul pe fundalul rochiei. - Iţi place Six Feet Under ? - Nu am reuşit să văd niciun episod până la capăt. Am încercat o dată. E plin de fiţoşi! Prefer Tom & Jerry\ - Mie mi se par snobi. E o familie clasică de snobi, nu te supăra.

112 - E vreo diferenţă? între snobi şi fiţoşi? - Bineînţeles! Fiţoşii trebuie să dobândească prin efort ceea ce snobii au prin natură. - E prea maro filmul ăla! - Cum e, Aurora? - Maro. Tot ceea ce respiră în filmul ăla e maro! De la oameni până la obsesiile lor mărunte. A intrat şi vărul meu în Down Town, cam ţinându- se de burtă. A mâncat un pepene şi jumătate. Ne-a servit cu ciocolată milka. - Iau o bucăţică, am zis, ca să nu mănânci Iu aşa de multă. - De acord, atunci. Mă bucur că te gândeşti Iu mine. Aurora savura scena. Nu-şi putea dezlipi ochii de pe ecranul plat. A treia gură de limonada era şi mai acră decâl primele două, bucăţica de milka nu i-a atenuat gustul. M-a întrebat dacă nu vreau să ple- Dominica Morariu / Daniela Morariu

Dominica Morariu Daniela Morariu

Dominica Morariu s-a născut pe 7 noiembrie 1967 Daniela Morariu s-a născut la Vârşeţ în 1967. Şi-a la Vârşeţ. A terminat Academia de Artă din Novi Sad. luat licenţa în 1991 la Academia de Artă, departa- Este membru al ULUS din anul 1997. mentul pentru grafică. Este membru SULUV din 1996 şi membru ULUS din 1997. Lucrările le-a expus la 12 Expoziţii: expoziţii şi la 120 de expoziţii în grup în ţară şi străi- 1997 – Novi Sad, Galeria ULUV1 nătate. A participat la 15 colonii şi ateliere de artă. 1997 – Belgrad, Galeria Fundaţiei lui Ilija Kolarac 1998 – Apatin, Galeria Meander Premii: 1998 – Sombor, Galeria Centrul de Cultură Laza Kostić 2009 – Šabac – Centrul de Cultură din Šabac, cea 1998 – Kragujevac, Muzeul Popular, Salonul mic de Artă de-a16- a expoziţie de desene – premiu pentru desen

2009 – Vârşeţ– Expoziţia pentru copii şi tineret pen- 115 Expoziţii în grup: tru premiul P. Jovanović – premiu pentru colecţie 1997 – Vrbas, galeria de Artă, Yu paleta tinerilor 97 2000 – Pisa – 2a mostra mondiale di mini grafica e 1998 – Belgrad, Pavilionul de Artă „Cvijeta Zuzorić”, pitura – Premiul pentru jumătate de finală cea de-a 39-a Condei de Aur al oraşului Belgrad 1999 – Pisa – 1a biennale internazionale di mini gra- 1999 -Pisa, Italia, Centro esposizioni Pisa arte, 19. Bi- fica e pitura – Certificat ennale internazionale di mini grafica e pittura 2000 – Gornji Milanovac, Centrul de Cultură, Cea Expoziţii: de-a 6-a Bienală de Miniatură 2009 – Sombor – Centrul de Cultură Laza Kostić 2000 – Raciborz, Polonia, Budynku muzeum, 3rd in- 2008 – Ruma – Muzeul oraşului Ruma ternational biennal 2003 – Novi Sad – Galeria SULUV Novi Bečej – Galeria Krug Premii: 2000 – Reşiţa (România) – Galeria Agora 1998 – Academia de Artă, premiu pentru pictură 1999 – Belgrad – Galeria Kolarac 1999 – Pisa, Italia, 19. Biennale internazionale di mini 1998 – Apatin – Galeria Meander grafica e pittura, premiu pentru calificare în semifinală Sombor – Galeria Centrului de Cultură Laza Kostić 2000 – Pisa, Italia, 2nd mini grafic and painting world Kragujevac – Salonul mic de Artă wide show, premiu special 1997 – Novi Sad – Galeria SULUV 1 Uniunea Asociaţiilor Artiştilor Plastici din Voivodina Belgrad – Galeria Paleta 116 Belgrad – UP C. Zuzorić, Expoziţie de toamnă de Expoziţie Zuzorić, C. –UP Belgrad Cultură, de Vrbas Casei Yu –galeria tinerilor paleta primăvară de expoziţie 23-a 1997 – biennal (Polonia)Raciborz Zyhdi, –galerija Internacional 2. Miniatură Internaţionalăde V-a Bienală Cea de-a modernă, –Galeria Milanovac G. 98 Kolaž Spirala, (Bosnia –Galeria Priboj şi Herţegovina) vară 1998 - tura Pisa epi –1a di mini grafica internazionale biennale vară 1999 – toamnă de Expoziţie Zuzorić, C. –UP Belgrad Danubiana pax Peace and –International project art Germania dowe biennale (Polonia) Zyhdi,Raciborz –galeria miedzynaro III Miniatură de Internaţional Bienal Cel de-alVI-lea modernă, –Galeria Milanovac G. primăvară de Expoziţie Zuzorić, C. –UP Beograd pitura – 2000 mic şi Plasticăformat de sene V-a De de Bienală Cea Zuzorić, de-a C. –UP Belgrad Inge Proiectul sarin, 2001 – bienală internaţională miniatură de VII-a – 2003 grafică, de –Colectivul Belgrad vezave 04) (Connections – 2004 miniatură internaţională nală de bie 8-a Cea de-a modernă, –Galeria Milanovac G. toamnă de Expoziţie Zuzorić, C. –UP Beograd vară – 2005 Aur de Condei aloraşului Belgrad – 2007 – 2008 desene de 16-a expoziţie – 2009 în grup: Expoziţii (KOV) 1993 – Zrenianin – Galeria modernă, expoziţie 30x30 expoziţie modernă, Zrenianin –Galeria Saraievo (Bosnia şi Herţegovina) – Galeria Be Saraievo (Bosnia –Galeria şi Herţegovina) Beograd – UP C. Zuzorić, Expoziţie de primă de Expoziţie Zuzorić, C. –UP Beograd Beograd – UP C. Zuzorić, Expoziţie de primă de Expoziţie Zuzorić, C. –UP Beograd Ptuj (Slovenia) Ptuj lui Mihelićev, –Galeria Po Pisa – 2a mostra mondiale di mini grafica e di mini grafica mondiale Pisa –2amostra Vârşeţ – Galeria Comunei LiterareVârşeţ din Vârşeţ –Galeria Kragujevac – galeria V. –galeria CeaKragujevac de-a Karadžić, Belgrad – UP C. Zuzorić, Expoziţie de primă de Expoziţie Zuzorić, C. –UP Belgrad Belgrad – Galeria Progres, Cel de-al 44-lea 44-lea Cel Progres, de-al –Galeria Belgrad G. Milanovac – Galeria modernă, Cea de-a Cea de-a modernă, –Galeria Milanovac G. Šabac – Centrul de Cultură Centrulde

Šabac, cea de-a cea de-a Šabac, ------studenţilor 1988 – artişti nă aTinerilor 1994 – Octombrie 37-lea 25 maj, Cel –Muzeul de-al Belgrad Salon din Miniatură Internaţională Bienală de IV-a Cea de-a modernă, –Galeria Mitrovica Sremska măvară 1996 - exhibition international Toronto (Canada) 12 gallery, The bello –Del annual mic în format că şi plasti desene de Bienală Zuzorić, C. –UP Belgrad Novi Sad – Galeria modernă, Salonul de pri de Salonul modernă, –Galeria Sad Novi Belgrad – Cea de-a IV-a Bienală de Grafică a IV-a Bienală Grafică de –Cea de-a Belgrad Vârşeţ –Konkordija, Prima Bienală Iugoslove - - - EUROMUZICAL Şi ediţia de anul acesta a festivităţilor a păstrat con- portugheze. Solista vocală Misia alături de ansamblul cepţia programului de muzică de cameră. În această său instrumental a editat nenumărae CD-uri foarte ordine de idei amprenta au lăsat-o cele patru ansam- apreciate de iubitorii de muzica fado. În programul de Ileana Ocolişan Baba bluri de coarde Camerata din Salzburg, avându-l ca so- la Novi Sad a fost prezentat ultimul CD intitulat Turistis list şi dirijor pe violonistul Roman Simović, în program prin care descrie călătoriile efectuate în lumea întrea- lucrări de Bela Bartok, K. A. Hartmann şi Richard Stra- gă, întâlnirile, concertele, ce au modelat şi format sen- uss. Despre aceşti artişti muzicali avem doar cuvinte sibilitatea muzicală a solistei timp de 20 de ani. Şi to- de laudă. Philadelphia Virtuosi, din SUA, dirijor Daniel tuşi motto-ul Misiei este următorul: „Cu toate că există Spanding, şi pianista de origine română Gabriella un număr imens de genuri muzicale, în final, există Imreh, au interpretat lucrări de V. Giannini, G.Lekeu, J.S. doar un singur cântec – cântecul universal al inimii”. Ileana Ocolişan Baba Bach, A. Vrebalov şi Antonin Dvořák, Camerata Acade- Ansamblul Gerardo Nűñez sextet din Spania a pre- mica din Novi Sad cu violistul Gerard Causseé din Fran- zentat în spectacol flamenco tradiţional cu cele trei ţa în program lucări de J.S.Bach, B. Britten, E Grieg şi elemente ale sale: dansul, cântul şi flamenco ghitara FESTIVITĂŢILE MUZICALE DE LA NOVI SAD LA CEA DE A 30-a EDIŢIE Ph. Hersant precum şi Scripcarii Sfântului George din care în permanenţă se susţin, sprijină, încurajează şi Belgrad cu solistul instrumentist la vioară Gordan Niko- favorizează reciproc. Muzica prezentată de acest an- lić în program cu lucrări de Z. Erić, A. Vivaldi, G. Lekeu samblu a fost un flamenco modern, al zilelor noastre şi L.van Beethoven. Artişti de primă mărime care au în strânsă relaţie cu jazz-ul şi muzica cultă. redat cu multă sensibilitate partiturile interpretate. Artiştii muzicali bine aleşi adunaţi într-un spaţiu „Mereu tânără şi iarăşi nouă, perseverentă, festivita- Atenţia creatorilor de program s-a îndreptat cu La ediţia de anul acesta şi-au dat concursul şi an- aşa de restrâns cum este NOMUS-ul Festivităţile mu- tea muzicală de la Novi Sad, devenită tradiţională, deja mare grijă spre extinderea, ramificarea, menţinerea sambluri camerale mai mici ca: trio-ul clasic alcătuit zicale de la Novi Sad au prezentat cu perseverenţă de trei decenii împrospătează şi îmbogăţeşte zilele în- continuităţii festivalului, asupra păstrării calităţii ma- din Lovro Pogorelić pian din Croaţia, Dejan Bogdanović bogăţia, frumuseţea şi diversitatea artei sunetelor. sorite ale lunii aprilie cu rarităţi muzicale, fie că este terialului muzical prezentat şi a interpreţilor de renu- vioară din Italia şi Monika Leskovar violoncel din Ger- Arcul dintre realizările epocii barocului (Vivaldi, vorba despre interpretări deosebite ale unor lucrări me mondial, şi nu în ulimul rând spre apropierea mania, în program cu lucrări de A. Arenski şi S. Rah- Bach), peste compoziţiile romantice ale lui Robert preţioase din patrimoniul internaţional sau autohton, muzicii artistice publicului meloman. manjinov, apoi o formaţie instrumentală mai puţin Schumann (considerat, anul acesta, ca figură centra- fie că sunt prezentate noi tendinţe creatoare şi noi ge- Aruncând privirea spre cărticica cu program de sală, obişnuită din Franţa, alcătuită din trei instrumente Eric lă, având în vedere aniversarea de 200 ani de la naş- nuri muzicale” – a declarat Maija Adamov, directoarea foarte frumos conturată şi completată cu grijă, cuprin- le Sage, pian, Paul Mayer, clarinet şi Lise Berthaud violă terea acestuia), precum şi discipolii săi cum ar fi Ed- artistică a NOMUS-ului, Festivităţilor muzicale de la zând date biografice ale interpreţilor şi succinte analize cu lucrări de R. Schumann, G. Kurtág şi W.A. Mozart. ward Grieg, până la creatorii neoromantismului ca Novi Sad la inaugurarea acestei prestigioase manifes- de specialitate ale lucrărilor interpretate (textele fiind Două mari orchestre, de la noi au satisfăcut, con- Vittorio Geanini, dar şi prezenţa repetată la acest fes- tări, care a avut loc între 12 şi 20 aprilie 2010. Concerte- semnate de muzicologul Marija Adamov), am aşteptat form tradiţiei, şi publicul amator de muzică simfoni- tival a compozitoarei noastre de renume mondial le s-au desfăşurat în Sinagoga oraşului, în sala festivă a cu emoţie şi nerăbdare desfăşurarea concertelor. Şi de- că. Filarmonica din Belgrad la pupitrul dirijoral Gudni Alexandra Vrebalov, este foarte mare şi larg. Primăriei oraşului şi la Teatrul Naţional Sârb. sigur că aşteptările noastre au fost răsplătite din plin. În A. Emilsson din Islanda şi trompetistul Sergej Nakarja- Pentru această aniversare, treizeci de ani de exis- Timp de treizeci de ani „Tineretul muzical” din program au fost interpretate lucrări inedite, în primă kov din Rusia, respectiv Israel s-au prezentat cu lu- tenţă şi activitate a NOMUS-ului, organizatorii, cu Novi Sad, încercă să argumenteze importanţa incon- audiţie dar şi compoziţii deja cunoscute, executate la crări de J. Leifs, P.I. Ceaikovski şi E. Grieg, iar Simfoniş- plăcere, mândrie şi nostalgie în acelaşi timp, au se- 119 testabilă a acestei mostre artistice, prezentând-o ca un nivel artistic superior de muzicienii prezenţi pe sce-

118 tii voivodineni la pupitrul dirijoral Berislav Skenderović lectat fragmente sonore dintre cele mai reuşite din o necesitate a vieţii culturale a oraşului dar şi ca par- nă, artişti muzicali de reputaţie mondială. Pe lângă şi laureatul concursului de pian „Geza Anda” de la unele concerte susţinute, pe parcursul acestor ani, te componentă a patrimoniului naţional artistic. Concertul funebru pentru vioară şi orchestră de coarde de Zürich, coreianul Jinsang Lee au interpretat compo- de o pleiadă întreagă de străluciţi interpreţi, care au Pe lângă faptul că majoritatea participanţilor revin compozitorul german Karl Amadeus Hartman, avân- ziţii de H. Berlioz, R. Schumann şi O. Respighi. dăruit manifestării şi publicului momente înstelate cu mare plăcere la NOMUS, un moment important du-l ca solist pe Roman Simović artist de o sensibilitae Deja de câţiva ani, la ultimele ediţii ale NOMUS-ului alcătuind un album din trei CD-uri. este şi colaborarea de câţiva ani cu Concursul de pian artistică aparte, care a cântat alături de Camerata din s-a făcut un pas înainte şi tiptil se pătrunde cu foarte O noutate la această ediţie jubiliară a NOMUS- „Gheza Anda” de la Zürich, Elveţia. Conform convenţiei Salzburg, şi Metamorfoze pentru 23 instrumente cu arcuş, mare grijă în alte genuri muzicale. Astfel, anul acesta ului, Festivităţilor muzicale de la Novi Sad a fost şi semnate de „Tineretul muzical” din Novi Sad cu această în primă audiţie, am ascultat şi Farmece numărul 5, pen- pe scena Teatrului naţional sârb am urmărit două seri concursul pentru cea mai reuşită idee de dotare vi- instituţie în urma fiecărei ediţii a concursului laurea­tul tru coarde şi sunet imprimat de Alexandra Vrebalov, muzicale mai neobişnuite. Este vorba despre oaspeţii zuală a NOMUS-ului. Au fost prezentate variate şi festivalului se prezintă în programul NOMUS-ului. compozitoare de la noi, care s-a prezentat cu succes Misia şi ansamblul sau instrumental interpreţi a-i frumoase rezolvări create de artişti plastici de la Aca- Anul acesta am avut prilejul să-l ascultăm pe tânărul în mai multe ediţii ale Festivităţilor muzicale de la muzicii tradiţionale portugheze, fado, şi ansamblul demia de arte din Novi Sad. Cea mai bună soluţie a şi înzestratul pianist coreian Jinsang Lee în vârstă de Novi Sad. Această compoziţie este parte componentă Gerardo Nűñez sextet din Spania care ne-au prezentat fost premiată şi aplicată în practică. 29 ani. Virtuozitate, muzicalitate, precizie sunt doar a ciclului cu acelaşi titlu. În materialul înregistrat pe o seară de neuitat de flamenco. Cele nouă seri de delectare artistică au înnobilat fără câteva specificităţi ce-l înfăţişează pe tânărul pianist lângă sonoritatea produsă de scoici, sticlă şi strachina Fado este genul de muzică intimă, cu mari încărcă- doar şi poate sufletele melomaninilor prezenţi la con- coreian, caracteristici ce le-a scos în evidenţă inter- tibetană de rugăciune, este utilizată şi înregistrarea turi dramatice. Se cântă în exclusivitate în limba por- certe. Astfel că s-a dovedit o dată în plus că NOMUS-ul, pretând alături de Simfoniştii voivodineni şi dirijorul din anul 1989 a compoziţiei Rugăciunea oarbă de Ale- tugheză. Dar atunci când Misia cântă nu există bariere Festivităţile muzicale de la Novi Sad este un eveniment Berislav Skenderović Concertul pentru pian şi orchestră xandra Vrebalov în interpretarea Corului Academiei lingvistice. Este bine şi de dorit ca ascultătorul să se de enormă însemnătate naţională şi în mod clar şi vizi- în la minor op. 54 de Robert Schumann. de arte din Novi Sad dirijat de Boris Černogubov. lase legănat şi dus de valurile şi în sonoritatea muzicii bil de o mare însemnătate culturală a ţării noastre. Virginia Popović Virginia

În luna iunie a.c. au plecat de lângă noi două per- Facultăţii de Filozofie şi continuând să publice. Prof. dr. sonalităţi din Voivodina, două exemple de demnitate Lia Magdu a scris următoarele studii şi cărţi: Normă şi şi profesionalism: prof. dr Lia Magdu, profesor univer- dialect în limba scriitorilor bănăţeni de la sfîrsitul secolu- sitar şi Mărioara Baba, poetă şi critic de teatru. lui al XIX-lea şi inceputul secolului al XX-lea, Facultatea de Filosofie, Novi Sad, 1980; Aspecte ale cultivării limbii Lia Magdu române în Voivodina, Libertatea, Panciova, 1980; Studii SMS de limbă română, Libertatea, Novi Sad, 1991; Studierea Lia Magdu s-a născut pe 2 decembrie 1930 la Nico- limbii şi literaturii române la Facultatea de Filosofie din linţ, profesor universitar. De numele doamnei profe- Novi Sad: (1974-1994/95), Societatea de Limba Română soare Lia Magdu se leagă studiul limbii române la nivel din Voivodina, Novi Sad, 1996; În amurg: memorii, con- universitar în Voivodina, încă din noiembrie 1974, oda- fesiuni, însemnări de călătorie, Editura Libertatea, Pan- tă cu înfiinţarea grupei de Studiu ciova şi Editura Augusta, Timişoara, 2002; Un grăunte pentru Limba şi Literatura Română, de înţelepciune şi de adevăr: culegere de texte din diferiţi 121 de la Facultatea de Filozofie a Uni- autori, Editura Libertatea, Panciova, 2006 şi un număr versităţii din Novi Sad. Deşi acest mare de lucrări ştiinţifice din domeniul limbii şi ling- drum al afirmării Catedrei de Limba visticii româneşti. şi Literatura Română nu a fost uşor, Dumnezeu s-o odihnească! Lia Magdu a făcut faţă la toate în- Colegiul de redacţie al revistei Europa cercările şi a asigurat continuitatea acestei catedre, lăsând amprenta unei atmosfere de linişte şi bun simţ, * care au caracterizat şi persoana care a fost Lia Magdu. Mărioara Baba Pe lângă activităţile curente ale Catedrei, Lia Magdu a participat la toate proiectele organizate de Ministerul Mărioara Baba s-a născut la 18 decembrie 1950, la Învăţământului în cadrul Facultăţii de Filzofie şi de ase- Seleuş, a absolvit studiile economice şi, ulterior, Insti- menea, a fost iniţiatorul colaborării internaţionale dintre tutul de Teatru şi Cinematografie de la Belgrad. Universitatea din Novi Sad şi Universităţile din Româ- A colaborat la revistele „Lumina” Pančevo, „Liberta- nia, din Timişoara şi Bucureşti. Parcurgând toate trep- tea” Novi Sad, „Tinereţea”, „Bucuria copiilor”, „Dnevnik”, tele învăţământului universitar, ea a devenit profesor „Almanah pozorišta Vojvodine” etc. plin în anul 1991, ţinând cursuri până în anul 2000, când A publicat volumele: Ape cristaline (1980), Ploaia eter- şi-a încheiat cariera profesională de profesor cu succes, nă, poezie, Editura Libertatea Novi Sad, 1992; Dubla fiind în continuare invitată în comisiile de alegeri ale fiinţă a naturii, poezie, Editura Libertatea Novi Sad, 1997; Poeme, Editura Eminescu, două secţiuni şi vor fi publicate în revistele „Europa” * Bucureşti, 1999; La dans cu ciufu- şi „Zlatna Greda”. Dezbaterile s-au axat pe marginea a litul, poezie, Editura Libertatea patru teme: Ioan Flor,a între verism şi poezie critică, Ne- La cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Internaţional Novi Sad, 2004 şi Porţile oraşului, oavangarda românească şi poezia lui Ioan Flora, Ioan de Filme Documentare „Cronograf”, desfăşurat în poezie, Editura Libertatea Novi Flora între literatura sârbă şi română, Imagini regionale luna mai la Chişinău în Republica Moldova, la secţia Sad, 2005. şi aspecte universale în poezia lui Ioan Flora. Cadro a festivalului pentru comunităţile româneşti În prezentarea volumului Mă- din afara graniţelor, filmul documentar din producţia rioarei Baba, Porţile oraşului (Pan- * programului în limba română al Televiziunii Voivodinei ciova, Editura Libertatea, 2005), Mândruliţă, pup de trandafir a autorului Traian Todoran Slavco Almăjan, certifică faptul că Pe data de 9 aprilie la Biblioteca Judeţeană „A.D. Xe- a obţinut premiul trei. Filmul respectiv este dedicat poeta a fost „visătoarea modernă, aflată în faţa ade- nopol” din Arad precum şi la Universitatea „Vasile Gol- creaţiei artistice a pictoriţei naive Sofia Ionaşcu şi a „Primul congres naţional a fost posibil datorită gene- vărurilor ascunse, ce-şi asumă şi-n continuare dreptul diş” din acelaşi oraş, organizaţia nonguvernamentală soţului ei, Todor Ionaşcu din Uzdin. rozităţii Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” Arad, în la melancolie, la o călătorie imaginară cu o corabie „Fondul Europa” din Novi Sad a prezentat publicaţiile 2008, manifestarea având loc la castelul de la Macea. sacră, ieşire căutând din labirintul virtual al senzaţiilor sale în limba română: revista „Europa”, revista pentru co- * O întâmplare minunată, pentru care rămân îndatorat ireductibile şi încercând să se îndrepte spre dublura pii „Prichindelul” şi buletinul „Europa–info”, atelier de Speranţei Milancovici. La data aceea, Asociaţia nu era fascinantă a fiinţei poetice; porţile, implicate în peisa- creaţie pentru tinerii ziarişti. La această lansare au parti- La Piteşti, în 23-24 aprilie, şi-a derulat lucrarile cipat Pavel Gătăianţu, scriitor şi Dosu Bosioc, grafician. cunoscută în ţară, avea activitate modestă, mai cu- jul liric, ne oferă o mărturie că am ajuns în faţa unui Congresul Naţional de Istorie a Presei noscut fiind proiectul Istoria presei în date. 100 de pro- spaţiu obsedant în care descoperim discret lumea fesori, bibliotecari şi cercetători din ţară şi din Repu- stărilor tonifiante ale poetei”. Asociaţia Română de Istoria Presei (ARIP) şi Univer- blica Moldova au venit atunci la Arad... Mărioara Baba a scris critică de tatru, film şi TV. A sitatea „Constantin Brâncoveanu” din Piteşti au orga- În anul 2009, gazdă a fost Universitatea „Petre An- semnat săptămânal cronica evenimentelor culturale nizat, în acest an, cea de a treia ediţie a Congresului drei” din Iaşi... Această a doua ediţie s-a bucurat de pe micul ecran (Televiziunea Novi Sad, programul în Naţional de Istorie a Presei, eveniment cu participare participare internaţională... limba română). internaţională. Tema acestei manifestări a fost Presa În 2011, Congresul Naţional de Istorie a Presei va Dumnezeu s-o odihnească! locală şi regională, în context european. avea loc la Universitatea „Ovidius” din Constanţa. Colegiul de redacţie al revistei Europa Peste 120 de specialişti din întreaga ţară, dar şi din Această prestigioasă universitate împlineşte 50 de ani Republica Moldova, Grecia sau Germania s-au reunit de la înfiinţare. La aniversare, se cuvine să omagiem şi * cu această ocazie sub primitoarea cupolă universitară memoria jurnalismului dobrogean.” patronată de Constantin Brâncoveanu. Aceştia repre- După deschiderea în plen, participanţii s-au reunit Pe data de 13 mai la Societatea Scriitorilor din Voi- zintă universităţi, muzee, institute de cercetare, re- în formaţii mai restrânse, pe secţiuni, pentru a dezba- vodina a fost organizat un simpozion dedicat operei Prof. univ. dr. Aurel Ardelen şi Pavel Gătăianţu dacţii, unităţi arhivistice. te probleme specifice, în urmatoarele domenii: audio- poetului Ioan Flora: Ioan Flora (1950-2005), poet, tradu- Deschiderea oficială a evenimentului s-a desfăşurat vizual, presă scrisă, diaspora, micromonografii de zia- cător, redactor. Simpozionul a fost organizat de Centrul în prezenţa conducerii Universităţii organizatoare, re- re şi reviste, teorie şi metodă în cercetarea istoriei pre- * pentru Dialogul Culturilor (preşedinte – Pavel Gătă- prezentată de prof. dr. Ovidiu Puiu, prorectorul institu- sei, jurnalism specializat, jurnalism cultural. 123 ianţu) din Novi Sad şi de Asociaţia Scriitorilor din Voivo- ţiei, dar şi în prezenţa oficialităţilor locale piteştene. Nu a lipsit nici standul cu carte de specialitate, pre-

122 Departamentul de Limba şi Literatura Română din dina (preşedinte prof.dr. Nikola Strajnić). La simpozion Conferinţa inaugurală, în plen, a fost susţinută de cum şi un spaţiu temporal dedicat lansarilor în domeniu. Novi Sad, revista „Europa” şi revista „Carmina Balcanica” au patricipat un număr mare de cercetători din Serbia academician Eugen Simion, fost Preşedinte al Acade- La secţiunea Diaspora, au fost prezentate lucrari din Craiova au organizat pe data de 26 aprilie la în sala şi România. La fel, la simpozion au vorbit şi un număr miei Române, care a vorbit despre Publicistica româ- vizând presa greacă, presa rusească în Basarabia, pre- festivă a Facultăţii de Filosofie din Novi Sad o manifes- mare de scriitori sârbi, cunoscători ai operei poetice şi nească: modelul Eminescu. sa de limbă germană în Transnistria şi Basarabia, pre- tare culturală în cadrul căreia au fost prezentate reviste- traduse ale lui Ioan Flora. Lucrările au fost citite în Prof. dr. Ilie Rad, preşedintele ARIP şi cadru didactic zenţa franceză în presa dobrogeană, publicaţii ale co- le: „Carmina Balcanica”, Review Of South-East European la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca, a înmânat munităţii sârbeşti (Tekelijino Zvono) şi evreieşti (Sha- Spirituality and Culture, revista „Europa”, revistă de şti- cu această ocazie câteva diplome de excelenţă, în lom) la Arad, prezenţa aromânilor în presă etc. inţă şi artă în tranziţi şi revista „Europa Info”, atelier de semn de gratitudine pentru organizarea congresului. După cum s-a petrecut şi ulterior congreselor de la ziaristică a tinerilor jurnalişti de la radio şi televiziunea În ceea ce priveşte valoarea acestei manifestări, Arad şi Iaşi, toate aceste lucrări vor fi reunite într-un din Novi Sad. Despre reviste au vorbit: prof. dr. Mihaela domnia sa precizează: „Printre multe alte semnificaţii, volum care, promit organizatorii, va putea să apară în Albu, redactorul revistei „Carmina Balcanica” din Craio- congresul nostru are şi menirea de a reabilita cuvân- toamna acestui an. va, prof. dr. Dan Anghelescu, co-fondator al revistei tul congres, uşor compromis astăzi, datorită conotaţi- În cea de a doua zi a Congresului a avut loc şi Adu- „Carmina Balcanica”, Pavel Gătăianţu, fondator şi redac- ilor avute în cei 45 de ani de comunism. Reînnodăm narea Generală a Asociaţiei Române de Istoria Presei tor-şef al revistei „Europa”, Doru Bosioc, art director al astfel o tradiţie existentă în cultura română.” (ARIP), ocazie cu care vicepreşedintele acesteia, Mari- revistei, conf. dr. Carmen Cerasela Dărăbuş, language Vicepreşedintele ARIP, conf. dr. Marian Petcu, de la an Petcu, a lansat două proiecte, pe cât de necesare editor, prof. dr. Marina Puia Badescu, membru al cole- Universitatea din Bucureşti, al cărui entuziasm conta- pentru universul presei româneşti, pe atât de ample giului ştiinţific al revistei şi mr. Virginia Popović, mem- gios a generat prima ediţie a acestei reuniuni, în 2008, şi provocatoare pentru specialişti: crearea Muzeului bru al comitetului de redacţie al revistei „Europa”. la Arad, povesteşte, pe scurt, istoria acestui proiect: virtual al presei din România, respectiv Configurări, reconfigurări, desfigurări ale democraţiei în România: Cultul personalităţii. Iconografiile oficiale. Având în vedere un obicei periculos al unor aşa-zişi specialişti, şi anume acela de a se înscrie fictiv la ma- nifestări ştiinţifice, pe care ulterior nu le onorează, irosindu-se astfel energie organizatorică, resurse fi- nanciare şi, mai ales, oportunităţi pentru alţi intere- saţi, ARIP a propus şi o Declaraţie privind turismul aca- demic şi imposture intelectuală. Preşedintele ARIP, prof. dr. Ilie Rad, a declarat, în ceea ce priveşte acest al treilea congres: „...ARIP se prezintă cu o identitate proprie, inclusiv vizuală (imaginea asociaţiei cret şi amintind asistenţei internaţionale faptul că noastre – logo, site, coperta revistei etc. – este creată dincolo de text, se ascunde contextul real. de artistul grafician Könczey Elemér din Cluj Napoca)”. Un interes deosebit au provocat discursurile lui Alek- Speranţa Milancovici sander Kwasniewski, (fost Preşedinte al Poloniei), Stje- pan Mesić (fost Preşedinte al Croaţiei) şi al lui Dr. Leo- * nidas Donskis (Membru al Parlamentului European). După discuţiile în plen, participanţii s-au grupat pe Ierusalim, 12-13 iunie a.c.: secţiuni, în funcţie de interesele specifice. Astfel, ateli- Conferinţa Internaţională Shoah Education and erele create au vizat aspecte precum: Educaţia despre Remembrance in Hindsight and Foresight: Text and Holocaust, Drepturile Omului şi crime contra umanită- Context ţii, Negarea Holocaustului, Comemorarea Holocaustu- lui în mod semnificativ, Antisemitism, Recomandări Yad Vashem şi International School for Holocaus pentru ministerele însărcinate cu educaţia etc. Studies au organizat, în 12-13 iunie a.c., la Ierusalim Dincolo de obiectivul efectiv de a readuce Holoca- –Israel, cea de a şaptea ediţie a Conferinţei Internaţio- ustul în discuţie, din perspectiva evenimentelor re- nale dedicate Educaţiei despre Holocaust. cente, conferinţa a avut drept scop promovarea ideii REFLECTOR – CĂRŢI Manifestarea, organizată în colaborare cu Ministerul că suferinţa umană este mereu şi peste tot la fel, ge- Israelian al Educaţiei şi de către Ministerul de Externe, a nocidul contra evreilor fiind doar precedentul. Iar reunit peste 200 de diplomaţi, reprezentanţi ai diferite- acesta poate fi oricând reinventat, într-o altă formă, lor organisme internaţionale, cercetători, filosofi, isto- într-un alt loc, contra altor popoare. rici, educatori sau formatori de opinie din aproximativ Holocaustul nu a afectat doar poporul evreu. Re- 40 de ţări, printre care Austria, Australia, Canada, Croa- zultatul celui de al doilea război mondial a fost zeci ţia, Franţa, Germania, România, Marea Britanie, Irlanda, de milioane de victime, dintre care o parte au fost 124 Italia, Japonia, Mexic, Polonia, Spania, Statele Unite etc. evrei. Doar o parte însă. Aşadar Holocaustul nu a fost La deschiderea festivă au luat cuvântul Avner Sha- doar o valoare a drepturilor evreilor, o acţiune dirijată lev, Directorul Yad Vashem, Gideon Sa’ar, ministrul is- contra lor, ci o crimă globalizată contra umanităţii. raelian al educaţiei, Dorit Novak, director al Internati- Actorii scenei politice, sociale şi culturale actuale, onal School for Holocaus Studies şi renumitul profe- factorii decizionali sau cetăţenii satului global de astăzi sor Alain Finkielkraut. nu trebuie să se substituie victimelor, ci să găsească Sesiunea efectivă a fost deschisă de preşedintele permanent căi de a păstra în atenţia colectivă perico- International Task Force, Dan Tichon, pentru ca, în lul latent al unor astfel de proiecte criminale care continuare, să ia cuvântul prof. Dina Porat (Tel Aviv pândesc în diferite spaţii geografice şi etape istorice. University), Rabinul Israel Meir Lau, Prof. Yehuda Bau- Conferinţa a fost urmată de reuniunea ITF (Task er şi Shulamit Imber, director pedagogic al Internati- Force for International Cooperation on Holocaust onal School for Holocaus Studies. Education, Remembrance and Research), care a anali- zat rezultatele discuţiilor de la workshop-uri, cu scopul de a spori conştientizarea complexităţii fenomenului Prezenţa şi mărturiile a trei supravieţuitori ai Holo- holocaustului prin cooperare internaţională. Actual- caustului (prof. dr. Yitzchak Arad, avocatul internaţio- mente ITF reuneşte reprezentanţi a 27 de state, alte 7 nal Samuel Pisar şi jurnalistul Roman Frister) au com- ţări fiind în fază de candidatură. pletat discursurile teoretice, aducând teoria în con- Speranţa Milancovici nal, dar mai ales de un observator competent. Pri- mul poate obţine sugestii despre viitoare ‘lecturi su- plimentare’, însoţite de interpretări inedite şi asocieri Caraivan Luiza-Maria originale, pe când cel de-al doilea poate continua cercetarea în domeniul imagologiei comparate, folo- sind ca referinţă oricare din capitolele acestei cărţi. Modalităţile complexe de abordare a miturilor din romane şi piese de teatru bine-cunoscute unui filo- log surprind prin actualitatea simbolisticii şi a co- mentariilor. Androginul, cifra 7 sau cifra 10, cuvintele ce au forţă creatoare, sunt câteva exemple din cele tratate cu meticulozitate de doamna Dărăbuş în pri- Luiza-Maria Caraivan ma parte a cărţii. Ce-a de-a doua parte uneşte, atât spaţial cât şi temporal, modele literare româneşti, Incursiune în imagologia comparată franceze şi din întinsa Europă Centrală (atât de discu- tata Kakania a lui Musil). Imposibilitatea de a stabili un centru care să fie mai bogat în mituri şi imagini decât oricare altul, dar şi aplicabilitatea acestora la scriituri literare din diferite epoci şi teritorii susţin te- Într-un amplu studiu de imagologie comparată*, rele investigate, iar finalul este punctul de vedere oriile postmoderne care refuză opoziţia clară şi per- doamna Carmen Dărăbuş reuneşte analizele unor propriu autoarei. fect delimitată între centru şi periferie şi militează opere cheie ale unor scriitori din cultura română (Mi- După cum remarcă Sonia Ouaras în Prefaţa volu- pentru acceptarea faptului că nu pot exista unul în hail Sadoveanu, Lucian Blaga, Mircea Eliade, Mircea mului, răspunsurile pe care le oferă lectura acestui absenţa celuilalt. În aceeaşi situaţie se află scriitorii Cărtărescu, Dinicu Golescu, Liviu Rebreanu, I.L. Cara- volum sunt legate de întrebările despre moştenirea, din marginile Europei, a căror operă trebuie conside- giale, Eugen Ionescu), cultura engleză (George Ber- incontestabil valoroasă, lăsată de secolul ce tocmai rată ca fiind parte integrantă din întregul european. nard Shaw, Lawrence Durrell), cultura sârbă (Milorad s-a încheiat. (Post)modernismul nu înseamnă realiza- Necesitatea studiilor comparate este evidentă, în Pavić, Miloš Crnjanski), cultura franceză (Emile Zola), rea unei noi spirale a valorilor fără o comparaţie cu contextul în care graniţa dintre centru şi periferie se cultura argentiniană (Jorge Luis Borges) dar şi multi- ceea ce există deja. Abandonarea trecutului este ne- estompează, cele două putând fie să se contopeas- culturalismul lui Elias Canetti (evreu cu origini spani- cesară în măsura în care nu implică şi renunţarea la că, fie să îşi schimbe rolul între ele. ole, crescut şi educat în Bulgaria, Anglia şi Austria, valoare şi aprecierea acesteia. Formarea individuală, Astfel, eseurile doamnei Carmen Dărăbuş contri- scriitor de limbă germană), opere ce permit sublinie- atât morală cât şi culturală, are la bază o legătură di- buie la localizarea mitului în acest început de secol

rea unei continuităţi între viziunea tradiţională asu- rectă dintre fapte şi opere din diverse epoci care să XXI, confruntat cu problema globalizării şi a identită- 127 pra mitului şi viziunile (post)moderne, dar, în acelaşi lege prezentul nu doar de trecut cât mai ales de vii- ţii individuale şi colective, unde literatura îşi va păs- 126 timp, şi a unei detaşări a contemporaneităţii de tre- tor. Avantajul categoric al criticului şi scriitorului tra cu siguranţă locul important pe care îl deţine, iar cutul tumultuos. În acest sens, pri- postmodern este tocmai bogăţia interpretările de text se vor diversifica. Reutilizarea ma direcţie pe care cititorul avizat de opere şi de informaţii din care textelor de bază din literatura universală (considera- o are la dispoziţie este dată de ‘ur- se poate (dis)cerne (non)valoarea şi tă a fi aşa-numitul centru) alături de texte mai puţin zelile’ mitului în redescoperirea multitudinea de metode pe care cunoscute sau chiar recent recuperate, din literaturi identităţii, prin opoziţia dintre con- acesta le poate aplica pentru a pro- aşa-zis periferice, oferă o nouă direcţie de studiu, la cepte binare: gândirea intuitivă şi pune noi viziuni asupra unor opere baza căreia se află reevaluarea tuturor conceptelor cea discursivă, spaţiul livresc şi cel frecvent citate. bine fixate în memoria literară şi interogarea stan- al existenţei, modernism şi post- Uşurinţa cu care doamna Car- dardelor prin accesul la informaţie şi comparaţie. modernism, oameni şi zei. Cea de-a men Dărăbuş se deplasează prin *Carmen Dărăbuş – L’application du scénario doua direcţie este reprezentată de multiculturalitate, contrastând sau dans l’imagologie comparée contactul între lumi şi crizele (posi- găsind similitudini între imagini bil declinul) acestora: călătoria, răz- specifice culturilor analizate este boiul, imaginea din oglinzile absur- dovedită de numărul impresionant dului, omul în relaţia sa cu avutul de autori şi opere pe care cititorul îi său, revolta şi experimentul, toate descoperă în acest studiu, ce poate aceste teme sunt corelate cu ope- fi utilizat atât de un lector ocazio- inscripţioneze tortul aferent amplifică specificul prin pa- zilei de naştere cu o urare pli- siunea comună pentru hao- nă de dragoste (Despre Hitler sul paradoxal al lumii. De la Glăvan Gabriela şi frişcă). Pe acelaşi palier, me- râsul bonom şi inteligent şi taforic vorbind, locuiesc nişte până la fascinaţia ororii, pan- mireni ruşi neştiutori de prea opticonul observat de multă onomastică, însă patri- aproape stârneşte un spec- oţi zeloşi ce şi-au botezat co- tru aparent nelimitat de re- piii Rossia (fără dubii, Rusia), acţii posibile şi îşi propagă Kosmos sau Privatizatsia până la receptorul indirect, (Maica Rusie şi tata Tractor). Is- cititorul, vibraţiile. toria se citeşte în stele şi-n Libertatea deplină a abor- Gabriela Glăvan catastife, însă uneori zeii sunt indiferenţi şi induc mu- dării şi-a discursului imprimă textelor un aer revigo- ritorii în erori zoofile. Spre exemplu, tot în zona obscu- rant, iar volumului o încadrare fericită în seria lecturi- Panopticon cu nebuni şi arlechini ră a relaţiilor de familie se petrec fapte şi mai grozave lor alerte şi intens participative. Cititorul, familiarizat – unui trib din estul Indiei i s-a părut adecvat să-şi în- din primele fraze ale fiecărui text cu „ştirea” – teribi- soare una dintre odrasle cu un patruped canin de par- lă, prostească, inutilă, amuzantă, aiuritoare, hiper- te femeiască pentru a scăpa de un oribil blestem gonflată, pseudoştiinţifică, ridicolă, sau pur şi simplu (Nuntind cu căţeaua). Revenind în Rusia, aflăm că aco- reală – devine martorul implicit al construcţiei argu- Volumul semnat de Ciprian Vălcan şi Dana Percec, nală, neliniştitoare – aceea prin care se aseamănă lo răsare triumfător, într-o piaţă publică, un monu- mentative – persiflantă, ironic şi savant analitică – Teologia albinoşilor, apărut recent la Editura Napoca prea bine cu un spital de nebuni uneori scăpat de ment înfăţişând o pompă pentru clismă, susţinută de prin care Ciprian Vălcan şi Dana Percec privesc spre Star din Cluj-Napoca, propune un joc intelectual ori- sub control, un Narrenturm labirintic în care se pierd îngeri (Odă fundamentului). Jainiştii, după cum deja balamucul real şi imaginar din jur. Neantul şi insigni- ginal şi neobişnuit. Pornind de la o serie de eseuri atât locatarii de drept, cât şi privirile intrigate ale ou- ştim, se oferă drept pradă şi sediu mobil tuturor para- fiantul, crima şi abjecţia, obsesiile compulsive şi cele- publicate în duplex în rubrica Narrenturm a revistei tsiderilor. ziţilor din lume, însă parazitismul e un fenomen glo- britatea de 15 minute la care fiecare anonim are „Orizont”, autorii orchestrează un spectacol viu al Deşi mărturisesc că textele lor „nu au altă ambiţie bal, cu atât mai supărător cu cât se manifestă în ogra- dreptul – filtrate printr-un umor eliberator, apoi în- ideii şi-al metaforei, inspiraţi de frânturi bizare din decât aceea de a distra, ca nişte scurte şi nevinovate da noastră (Proletarii sângelui). Cine n-a tresărit nervos nobilate de oscilaţia constantă între sobrietate şi im- realul imediat. Probabil că, dincolo de un extrem de giumbuşlucuri, un public prea întristat de veştile pe aflând, dintr-un raport pripit, că armata germană şi plicare ludică – sunt constantele acestui volum re- rafinat umor şi un simţ acut al realului (în care cate- care i le dă realitatea de zi cu zi” autorii reuşesc, chiar angajaţii Ministerului Apărării consumă, horribile dic- marcabil prin dezinvoltura mizei şi complexitatea goriile ridicolului şi grotescului se remarcă deplin şi fără intenţie, mai mult de atât – performanţa de a tu et auditu, 800 de milioane de suluri de hârtie igie- impresionantă a reuşitei. perpetuu), Dana Percec şi Ciprian Vălcan sunt, înainte prelucra imagini şi idei în asocieri ingenioase şi pro- nică, plătite, până la ultimul, de legendar-onestul con- de toate, posesorii unui remarcabil simţ al i-realului. vocatoare. tribuabil neamţ? (Contabilii nu se şterg niciodată la

Iată că irealitatea imediată, după ce a fascinat toate Douăzeci de subtitluri fixate, în termenii autorilor, fund). Și, apropo de rapoarte, deşi în România negli- 129 sferele literaturii şi-ale criticii, poate fi întrezărită şi „în echilibru instabil între alegoric şi burlesc”, se bi- jenţa electorală a mers până-ntr-acolo încât locuitorii 128 analizată, prin ochi ageri şi de la distanţe potrivite, în furcă, la rândul lor, în duete electrizante susţinute pe din Buba, judeţul Ilfov, au fost nevoiţi să-şi exercite toată splendoarea, oroarea şi dezarticularea sa. tonuri diferite, însă armonizate în detaliile contextu- dreptul de vot în pivniţa celei mai înstărite familii din Trebuie remarcat dintru început faptul că, deşi lui. În stil propriu, fiecare delimitează spaţii de ob- sat (Omul din pivniţă), românii sunt pasionaţi peste episoadele reale (în măsura în care prin real înţele- servaţie ce se intersectează cu iluzia şi neverosimilul, media firească din UE de... cititul cărţilor (Stahanov ci- gem nu un concept filosofic greu de definit, ci ime- oferind deopotrivă nenumărate ocazii pentru ficţiu- titor). Metafora subteranei are o forţă binecunoscută, diatul banal developat în mass-media) aflate la baza ne. Se poate remarca, încă de la primele texte, că lui însă, deoarece împrejurările comune conlucrează si- eseurilor au fost, într-o anumită măsură, dezbătute Ciprian Vălcan îi revine registrul scrierii creative, al multan la aerul timpurilor şi la forţa de propagare a intensiv în presă şi în spaţiul public; ceea ce le trans- avalanşelor de conexiuni ce străbat cu viteze ului- gazului rusesc prin uriaşe conducte nevăzute dar sub- formă în prilej pentru contemplaţie (tragi-comică, toare ecranele suprapuse ale filosofiei, literaturii, an- înţelese în zilele geroase ale lui ianuarie 2009 (Să spă- cel mai adesea) este tocmai interpretarea complexă tropologiei istoriei şi artelor, iar Danei Percec zona lăm Putin(a)), nici măcar la marginalul capitol al politi- şi surprinzătoare pe care autorii le-o dau. hermeneuticii ordonatoare, căutând sens şi coerenţă cilor de gen nu am depăşit, ca naţiune, nivelul primitiv Spaţiul public, ca spectacol perpetuu al suprapu- în puzzle-uri nebuneşti populate de fiinţe năstruşni- al misoginismului, chiar dacă feminismul internaţional nerii dintre imaginar şi proiecţiile sale reale a fost su- ce, arlechini şi monştri. Ritmul de fond îl dau umorul, încă se încrâncenează în jurul dilemei „cu tocuri/fără biectul unei hermeneutici vaste în domeniul ştiinţe- simţul estetic hiper-calibrat şi curiozitatea inocentă tocuri” (Tocuri şi smocuri). lor socio-umane şi al artelor din ultimul secol. Întors în faţa spectacolului impur al cotidianului. Mai mult decât o înşiruire de efecte joculare, volu- pe toate părţile, acest real imediat pare a-şi fi revelat Nişte părinţi mimând onorabil normalitatea îşi bo- mul este rezultatul unui dialog prolific între două de fiecare dată, în măsuri diferite, aceeaşi faţă iraţio- tează fiul Adolf Hitler şi cer cofetarului de cartier să-i perspective ce se completează prin diferenţă şi îşi pleacă-l aşa ca într-adevăr să se vadă” etc.). Toate au mută, de participare la o realitate ermetizată în exce- la Zivlak o fragilitate dramatică, deşi poezia mînuieş- sul de suferinţă. Zivlak o defineşte prin evitare, o de- te un limbaj abrupt al concretului şi se repliază ade- fineşte negativ, dar tocmai catalogul lucrurilor care Cistelecan Alexandru sea într-o ironie afectuoasă. Toate cad şi decad, în- şi-au pierdut orice importanţă în faţa durerii pure îi suşi Dumnezeu suferind şi zăcînd „într-o rîpă umedă relevă acesteia tensiunea implozivă, mai mult şi mai şi îmbîcsită”. E o lume căreia i s-a luat principiul de acut decît orice pictură directă de durere. Arta lui Zi- salvare, o lume pe pragul ultim, în agonia dezarticu- vlak defineşte nu prin descriere, ci prin absenţă. E şi lării. De aici se trage compasiunea ca atitudine de aici o conduită de pietate, ca şi cum poezia – dar nu fond, pe care sintaxa insensibilă, uşor sarcastică în „poezia care priveşte cu dispreţ lucrurile mărunte”, ci unele tuşe, nu face decît s-o valideze. Chiar şi cele chiar poezia lui, care le priveşte întotdeauna cu tan- mai delicate gesturi, chiar şi gesturile salvatoare, dreţe şi vibraţie – ar evita să se atingă de lucrurile gesturile de pură iubire duc, la Zivlak, la o condam- pur nevralgice. Poezia lui Zivlak e o artă a discreţiei, Alexandru Cistelecan nare; tandreţea cea mai inocentă e doar unealta ea conturează omenescul, îi dedică şi edifică un ca- morţii, într-o intuiţie a identităţii gestului salvator cu dru, dar nu se aruncă asupra lui spre a-şi face din el O poetică aspră gestul criminal. E, de fapt, intuiţia centrală a viziunii material poetic; pur şi simplu îi ridică scena pe care poetului, din care se desfac apoi mai toate celelalte acesta se produce ca o absenţă dureroasă. Nu e vor- ecuaţii poetice strînse într-o algebră a decepţiei exis- ba doar de o retorică adusă la minim, de o autentici- tenţiale. Iar această intuiţie nu-i o supoziţie, nu-i un tate a dicţiunii care se strecoară abil printre capcane- „nihilism” tras din cărţi, ci o experienţă abruptă, re- le clişeelor literaturizante (orice durere scrisă devine Leat cu Adrian Popescu al nostru, Jovan Zivlak poziţie de victimă. În genere limbajul lui Zivlak nu e cuperată într-un desen al memoriei încă traumatiza- literatură; orice iubire scrisă devine clişeu), ci de un n-ar avea nimic altceva în comun cu el dacă n-ar purtat de entuziasm (iniţiativa imaginativă e scurtă, te; un desen nu atît al faptului divers ca atare (oricît mod compoziţional care înalţă doar cadrul pentru exista şi în poezia lui un fond de smerenie şi de com- retezată parcă), ci mai degrabă supus unei sintaxe de „atroce” în delicateţea lui), cît al coincidenţei de epifania unei absenţe sau a unei frustrări. De fapt, pasiune imediată, genuină şi spontană. E drept că, deceptive, unei flexiuni melancolice a stărilor şi unei identitate dintre tandreţe şi cruzime: „în amurg sub cele absente dor; dar dor pentru că ele sînt cele mai spre deosebire de Adrian Popescu, Zivlak nu anga- minimalizări a efectelor retorice. Dar tocmai limbajul coasă/ descoperiseră culcuşul iepurelui/ au adus un prezente: „iubire nu oferă nimeni./ ea vine şi spune: jează acest fond în stilistica religioasă a psalmului şi sărac şi inocent e climatul potrivit pentru cultura pui care tremura/ ca varga./ eram copil cînd îl strîn- nu am venit./.../ iubire nu oferă nimeni./ ea vine şi a cîntecului de beatificare, dar nici nu-l ţine ascuns, dramatică a poeziei, pentru discreţia ei tragică şi geam la piept/.../ eu am fost coasa care se oprise-n spune: nu am venit./ nu am venit” (Frunza pe apă). în regim de pasivitate sau clandestinitate. Din con- pentru fluxul de compasiune antrenat de acest lim- avînt/ care căzu apoi de parcă nici o clipă n-ar fi mîn- Această artă a discreţiei se relevă pregnant în felul în tră, e un fond mereu reactivat şi tocmai pe el se pro- baj pervers descriptiv şi „insensibil”. La Zivlak nu cu- tuit/ şi comprimă suflarea în icnetul morţii” (În care sînt concretizate absenţele şi absentele. Căci la cesează întreaga confesiune, într-un limbaj aproape vintele suferă, ele sînt chiar cinic de obiective şi neu- amurg). Această modalitate concretă a intuiţiilor, Zivlak ceea ce e ocolit e mai abrupt spus iar ceea ce auster, direct cu oarecare violenţă şi concret pînă la tre, însă tocmai impasibilitatea lor provoacă şi acti- această deducere a lor – şi trecere a lor – printr-o ex- nu e spus are o concreteţe ireductibilă. acuitatea stranie. Mai aproape de „realismul” biogra- vează – anume, desigur – suflul de compasiune din perienţă directă ridică gradul de dramatism al poezi- Dar asta şi pentru că regula celor prezente

fic, dar nu pînă la supremaţia notaţiei sau a conspec- fondul nescris al poemului. Sintaxa non-emotivă şi ei, atît de acut încît dicţiunea se simte obligată să-l e să le invoce pe cele absente; stilul simulat realist al 131 tului şi montajului de secvenţe, el nu face imne ale ne-emoţionată e chiar reactivul stărilor iar precizia îmblînzească prin neparticipare. Zivlak profesează o poeziei nu face decît să mascheze consistenţa sim- 130 creaţiunii, ci mai degrabă reportaje de nelinişte, rela- desenului nu e decît participare la suferinţa de din- adevărată poetică a neparticipării bolică a lumii, substratul ei de sem- tări de angoasă insinuantă sau abruptă. Dar nici colo de linii. Memoria lui Zivlak strînge scenele evo- ca implicare directă în substanţa nificaţii iradiante. Cea mai exultantă acestea în emfatic, în exasperare trasă spre paro- cate într-o intuiţie a lumii (să folosesc eu un bombas- tragică, a insensibilităţii ca expresie prezenţă nu e decît o invocaţie a xism, ci în cruzimea şi delicateţea desenelor autenti- ticism) ca holocaust, indiferent că e vorba de teme cu pură a sensibilităţii şi compasiunii: durerii, un manifest abia descifrat al ce de stare şi în cuvinte modeste, de nu de-a binelea deschidere socială sau de teme cu strictă răsfrîngere „ce să spui despre cel căruia dure- suferinţei indicibile: „un arbore umile. Nici gesturile, nici vorbele nu-s „mari”, radica- individuală. Oricît de tandră şi dispusă la reveria rea i-a descompus chipul/ de ce să creşte pe pămînt./ pentru a-l ve- le şi exemplare, ci propuse într-un regim slab, cu co- anamnetică, memoria relatează o moarte, face schi- cugete la bani/ la datorii/ la fraţi sau dea/ ar trebui să-i dau ocol. cu pa- notaţiile parcă ecranate şi comprimate. Şi mai drept ţa densă a unei pierderi, fiind marcată definitiv de o prieteni trădători/ să cugete la ritu- şii/ să-l împresor. să-l adulmec./ să e că Zivlak porneşte anume din poziţie „slabă”, de pe traumă nevindecabilă şi imposibil de exorcizat. Pre- aluri/ la strîngeri de mînă/.../ ce des- muşc din el./ dar în acest fel arbore- un scepticism imaginativ şi de la coordonate vizio- zentul însuşi e dominat, în aceste condiţii, de o dia- pre durerea de nerostit/ despre cu- le doar/ l-aş înconjura cu mirarea/ nare total dez-eroizate, coborîte spre insignifianţă şi lectică deceptivă, retractilă, fără chiar a mai pune la vinte despre litere despre nimic” l-aş cuprinde cu simţurile./ acest ar- diminuate pînă spre ştergere; dar nu şterse, ci cu ur- socoteală ethosul oprimării şi al umilirii sub care e ţi- (Ce). Fireşte că e vorba de un aban- bore noduros/ această mînă care mele încă vizibile, deşi cu o iradianţă pioasă. Zeul lui nut poetul („înainte să fi înţeles despre ce este vor- don simulat al compasiunii, simplă priveşte spre ceruri/ acest stabili- e „minuscul”, iluminarea lui e „slabă”, destinul e ase- ba/ înainte să-mi fi expus propriile motive/ înainte să manieră de a nu o retoriza şi de a-i ment al insectelor/ acest trandafir meni celui al „frunzei pe apă”. Definiţii ale fragilităţii fi ştiut încotro mă îndrept/ înainte să fi putut şti de da un curs autentic. Dar poezia e între-ale cărui aripi robotesc/ pă- cu toatele, dar şi definiţii ale unei condiţii vizionare unde am pornit/ şi de unde să încep ce am înce- chiar acest gest suspendat de com- sări/ această scuipătură a pămîntu- sceptice, dedusă dintr-o condiţie umană cu predis- put/.../ m-au sfătuit:/ pleacă-ţi capul. smereşte-te./.../ pasiune, de solidaritate cu durerea lui/ aceşti ochi ce sclipocesc în oglinda apei/ între o gură de aer şi vid/ între nimic şi nimic/ şi pîlpîind/ invită muţenia/ să dea-n lacrimi” (Scuipătura). Cu limbajul lui abrupt, noduros şi Carmen Dărăbuş aproape abraziv, Zivlak nu pare a umbla după lucruri delicate, inefabile; în realitate, tocmai pe acestea le caută sub spectacolul concretului imediat; poezia lui vrea să „transcrie de pe piatra ce creşte în grădină”, ea „invocă” „înţelesul” acoperit de „zeflemeaua care tocmai mă ajunge” şi-şi apără, deznădăjduită, „cu- vîntul”: „căci acesta este iubirea mea şi trăinicia mea./ acesta este pămîntul meu şi rătăcirea mea”. E singura „religiozitate” tare în această viziune scepti- că şi deceptivă, care tratează cu realism crud, fără Carmen Dărăbuş urmă de utopie sau eufemism, dimensiunea afectivă a lumii, vorbind însă mereu despre „uniune” şi con- O sinteză a creaţiei româneşti din afara graniţelor topire; despre lucruri, de fapt, pierdute, dar a căror nostalgie nu e nicicînd melodramatizată. Ce folos, însă, şi de această avuţie a cuvîntului, de vreme ce tocmai prin el poetul ajunge pe mîna celor ce-i cau- tă „sufletu-acela ce trebuie ferfeniţit/ să nu scînceas- Cartea profesorului universitar dr. Cornel Muntea- ghiari de expresie română care s-au integrat în circu- că inoportun în corul de îngeri”! Tocmai „iubirea” şi nu, Literatura românilor din Ungaria apărută în 2009 itul literaturii românilor din Ungaria; metodele de lu- „trăinicia” lui îl vor pierde, îl vor face victimă; ca şi pe la Editura Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca este cru care stau la baza acestei sinteze sunt comple- bietul iepuraş din copilărie. Fragilitate declinată în- volumul II al ciclului Românii din Ungaria, un proiect mentare şi constau în inventarierea bibliografiei au- tr-o poetică aspră, delicateţe ascunsă după notaţii vast, care sintetizează, în cele patru capitole (Româ- torilor de literatură – aşadar un demers specific isto- virile, dramă disimulată în nepăsare – poezia lui Jo- nii din Ungaria azi, Privire în actualitate (1950-2008), riei literare, analiza pe genuri şi specii literare a crea- van Zivlak. Presa şi literatura, Complexele minoritarului în poezia ţiilor artistice. Fiecare autor este prezentat prin 1-3 (din postfaţă la volumul de poezii al lui Jovan Zi- românilor din Ungaria) faţetele importante ale activi- texte comentate, printr-o structură analitică ce con- vlak Despre gaide, Editura Brumar, Timişoara, 2009) tăţii comunităţii româneşti din Ungaria. stă în prezentarea autorului şi a activităţii sale, o in- Lector de limba română la Budapesta şi Szeged, terpretare a textelor, o fişă bibliografică a textelor şi autorul a cunoscut în mod direct aceste aspecte, un dicţionar explicativ de termeni literari. În încheie- având la dispoziţie şi documentele din biblioteci pri- rea volumului se află o antologie de texte poetice şi

vind istoricul domeniilor studiate. După primul vo- un dicţionar al autorilor prezenţi în această carte, 133 lum referitor la presă – Românii din Ungaria. Presa care are o importantă valoare de recuperare prin 132 apărut la Ed. Noi din Jula (Gyula) în 2006, cel de-al sinteză şi prin analiza operelor, dar şi a statutului mi- doilea volum cuprinde toate genu- noritarului în ultima jumătate de se- rile şi formele literare prin care s-au col XX şi început de secol XXI. manifestat cultural românii din Un- garia în perioada 1950-2008. Crite- riul de organizare este cel structu- ral-valoric, în funcţie de reprezenta- tivitatea textelor, dar şi o abordare cronologică, acolo unde segmentul studiat o cere. Substanţa cărţii o constituie volumele autorilor şi in- tervenţiile lor în presa românească din Ungaria, alături de literatura po- pulară şi documentară. Cercetarea are în vedere atât autori născuţi şi formaţi în Ungaria, cât şi autori pro- venind din România, autori ma- REFLECTOR – REVISTE ... Virginia Popović Virginia

Carmen Dărăbuş Virginia Popović

O carte a întâlnirii culturii cu ştiinţa TREI REVISTE – ARCA, CARMINA BALCANICA, CULTURA MEDIA

Numărul 4 din decembrie 2009 al publicaţiei Stu- ca Inochentie Micu-Klein, Andrei Magieru. Aspectele Revista de cultură Arca din Arad niuţiu iar Onisim Colta scrie despre expoziţia semnată dii de ştiinţă şi cultură, apărută la „Vasile Goldiş” Uni- pedagogice ale educaţiei religioase sunt prezente atât de Horia Damian, artist care este şi prezentat la capito- versity Press are ca temă-cadru Literatura religioasă. în acest capitol, cât şi în cap. IV, Miscellanea. Capitolul Revista de Cultura ARCA a fost fondată la Arad in lul Album. În următoarele pagini ale revistei Arca citim Ecumenism. Prima parte este dedicată Simpozionului III, Lexicologie, cuprinde trei lucrări de lingvistică ro- februarie 1990. Redactor-şef fondator – Vasile Dan. un interviu realizat de Ciprian Vălcan şi Ilinca Ilian cu Naţional – 90 de ani de administraţie şi învăţământ ro- manică (italiană, franceză, română) ale unor autori Revista a aparut pina in anul 2001 ca institutie cu per- Carlos Eduardo Maldonado, profesor titular la Universi- mânesc în Transilvania, articolul lui Aurel Ardelean străini – Giancarlo Gerlini, Louis Begioni şi Ingmar sonalitate juridică a Consiliului Judeţean Arad. Din dad del Rosario, Bogota, Columbia. Doctor în filosofie al Universităţii Catolice din Louvain (Belgia). Profesor invi- analizând Rolul lui Vasile Goldiş în realizarea învăţă- Söhrman. Ultimele capitole sunt dedicate recenziilor toamna anului 2001 revista ARCA este editata de Cen- tat la Universitatea din Pittsburgh (SUA), Catholic Uni- mântului românesc la Arad. Partea a doua, cea mai şi prezentărilor de cărţi şi reviste. trul Cultural Judetean Arad. În istoria presei culturale a Aradului ARCA este revista de cultura cea mai lon- versity of America (Washington, D.C., SUA), Universita- consistentă, se înscrie în tematica propusă pentru Conţinutul divers al articolelor şi studiilor, cu rezu- geviva, cu o aparitie regulata, cu un corp redacţional tea din Cambridge. Versuri semnează Liviu Georgescu, acest număr al publicaţiei universitare şi are caracter mate şi cuvinte-cheie în limba engleză, ţinuta lor constant, format din profesionişti – scriitori – cu o di- Constantin Mara, V. Leac, Monica-Rodica Iacob şi Flo- interdisciplinar: dezbateri teoretice referitoare la sa- academică, consiliul ştiinţific alcătuit din personalităţi fuzare şi receptare naţionala. Actualul corp redacţio- rentina Loredana Dalian. Gheorghe Schwartz semnează cru (Mihai Cimpoi, Ioan Marius Grec, Carmen Popes- ale vieţii academice româneşti şi străine face publicaţia nal este format din: Vasile Dan, redactor-şef, Romulus capitolul de proză iar la cel de restituiri, eseuri scriu Vio- cu), articole de istorie, lingvistică şi onomastică teo- accesibilă şi cititorilor din afara ţării, acoperirea unor Bucur, redactor-şef adjunct, Ioan Matiut, Carmen Ne- rel Chirilă O metaforă a istoriei agresive, Radu Ciobanu În logică, multe lucrări fiind dedicate conceptului de mari spaţii sub aspect cultural-istoric coagulate de o amtu, Onisim Colta şi Calin Chendea – redactori. familie şi Lucian Ienăşescu Contribuţii privind cercetările monografice româneşti din Arad (1900-1918). ecumenism (Î.P.S. Laurenţiu Streza, Nicolae Iuga, Sa- tematică unificatoare trimite spre ideea de toleranţă Revista conţine următoare- 137 La capitolul Lecturi paralele, Gheorghe Mocuţa muel Adrian Caba, Silvia Irimiea); majoritatea lucrări- prin ecumenism, opusă fundamentalismelor religioase le capitole : 451 Fahrenheit, 136 semnează două recenzii. Prima este a cărţii de proză a lor acestui capitol tratează relaţia dintre literatură şi de orice fel. Cronică literară, Eseu, Arte vi- lui Horia Ungureanu Podul de piatră iar a doua recenzie sacru, dintre biografismul marcat zuale, Album, Dialog, Poezie, este a romanului Pesta a lui Dana Gheorghiu. Recenzii de experienţe religioase şi arta lite- Proză, Restituiri, Lecturi para- de carte mai semnează Petru M. Haş, Felix Nicolau, rară, religia ca temă în literatura ro- lele, Bibliotheca universalis. Dagmar Maria Anoca, Horia Ungureanu, Mihaela Moi- mână şi universală – analiza operei se, Mircea M. Pop, Lavinia Ionoaia, Florea Lucaci, Nico- argheziene ocupând un loc privile- Revista apare în format car- leata Jarca, Georgeta Moarcaş. La capitolul Bibliotheca giat (Emilia Parpală, Mirel Anghel, te, cu ediţii triple. Ediţia 4, 5, 6, universalis articolele sunt semnate de Dinu Luca, care Simona Constantinovici, Cortina Vi- din anul acesta la capitolul de traduce din chineza veche pe Han Yu şi Lao She. orica Şeran). De asemenea, lucrări cronică literară, articole sem- Revista Arca şi-a consolidat profilul de-a lungul ani- dedicate literaturii cu tematică reli- nează Vasile Dan Ieudul ca pseudonim al captivităţii ; Ro- lor în jurul vocaţiei publicistice a unor scriitori arădeni mulus Bucur Peisaj cu căderea lui Icar, Gheorghe Mocuţa gioasă din opera lui B. Fundoianu, valo­roşi, care au ştiut să îmbine activitatea critică şi LIS : întâlnire de gradul zero, Petru M. Haş Între Sappho şi N. Crainic, I. Slavici, Dosoftei, V. Voi- jurnalistică proprie cu atragerea unor colaboratori Libera întreprindere. La capitolul de eseu Ovidiu Pecican prestigioşi din plan naţional şi european. În acest sens, culescu, G. Galaction, M. Gaşpar, N. vorbeşte despre Transilvania, Mihail Neamţu scrie o au- revista „Arca” a excelat prin promovarea unor pro­ Steinhardt, J. Joyce, dar şi conotaţii- to-critică (sau despre celelalte păcate ale tinereţii) iar grame transfrontaliere, numere întregi fiind dedicate le religioase ale teatrului medieval. Andrei Mocuţa despre tăcerea minţii. La capitolul de literaturii spaţiilor învecinate, sârbe, slovace şi maghia- Este omagiată, de asemenea, acti- arte vizuale Carmen Neamţu scrie despre spectacolul re. Numărul de faţă depăşeşte aceste literaturi înveci- vitatea unor personalităţi religioase „Cântecul lebedei” de A.P. Cehov în regia lui Mihai Mă- nate, ajungând pe alte continente ale Mapamondului. Carmina Balcanica, o revistă despre publicaţiei semestriale „Cultura Media” în care putem spritualitatea şi cultura din Europa de Sud-Est citi cele mai recente cercetări din domeniul mass me- dia. Revista este împărţită pe capitole: Existenţa me- Carmina Balcanica (nr. 2 din anul 2009) este editată în diatică, Colocvii, Voci studenţeşti, Restitutio, Comen- limba engleză şi în limbile popoarelor balcanice. Revista tarii, Opinii, Vitrina editorială. este împărţite pe capitole: Eseu, Poezie, Haiku, Interviuri, La editorial putem citi că Book Reviews şi Varia. La sfârşitul fiecărui număr sunt „existenţa mediatică este un prezentaţi pe scurt autorii numărului respectiv iar fieca- nou mod de viaţă. Expunerea la re număr aduce câteva poze remarcabile ale ţării în dis- mass-media a devenit o necesi- cuţie. Fiecare text este scris în limba sursă şi engleză, tate.,.”, fiind o cultură a provocă- având astfel o fereastră spre un public mai larg. Revista rii, publicitatea „ne face captivi este condusă de Dan Anghelescu şi Vasile Datcu în ca- ideologiei consumiste. Publici- litate de membri ai Consiliului director şi de Mihaela tatea ni se oferă drept cel mai Albu – redactor şef. În numărul de faţă texte semnează spectaculos mijloc de comuni- Mircea Muthu care scrie despre care iar prin mass-media înţele- sud-estul Europei şi modelul gem „orice suport de difuzare masivă a informaţiei”. francez în relaţia centru-periferie, Despre partea tehnică a filosofiei limbajului scrie Cor- Apostolos Patelakis scrie despre nel Haranguş. Orice exerciţiu de limba conduce spre istoriografia greacă a aromânilor, ideea a două terminale obligatorii: realitatea externă Thede Kahl despre contactele a limbajului şi receptor sau interlocutor. Despre filo- greco aromâne în Munţii Pindu- sofia relaţiei scrie Aliona Grati unde putem citi despre lui. Despre istoria istroromânilor dialog care „a devenit în ultimele decenii un concpt- şi despre dialectul istroromân cheie şi una dintre cele mai frecvente teme de discu- vorbeşte Maris Chelaru iar Dan ţie”. Andrada Beloia scrie despre publicitate pe care o Anghelescu scrie despre balca- putem numi un „viciu cotidian”, ceva ce se consumă nitatea difuză a Oedipului enescian. Macedoneanul Jane zilnic şi care ne dezvoltă o oarecare dependenţă. Ea Cogeabaşia scrie despre începuturile istorice în dez- seduce individul în a cumpăra, apoi a consuma. „Ma- voltarea cântării bisericeşti. Poeziile din acest număr rile branduri se construiesc cu ajutorul relaţiilor publi- sunt scrise în bosniacă, bulgară, greacă, macedoneană ce” afirmă Oana Ivan în „Brandul –între advertising şi şi română. La capitolul recenziilor de carte amintim relaţii publice”. Un brand se naşte cu capacitatea de a cartea Elenei Lazăr Cărturari greci în Ţările Române (sec. crea ştiri iar advertising-ul şi relaţiile publice sunt XIX-XIX). Dicţionar biografic. Recenzia e semnată de „cheia obţinerii succesului în arena marketului atual”. Paula Scalcău iar recenzia cărţii Elenismul românesc de Alexandrina Străuţiu vorbeşte despre inteligenţa Paula Scalcău e semna tă de Olga Cicanci. Tot la capi- socială ca factor al succesului comunicării în relaţiile tolul acesta sunt recenzate şi cărţile Prezenţa elenilor în publice iar Ioan David despre publicaţia „Limba româ- 138 Tulcea de Victor Henrich Baumann, Un grec, Doi Greci, nă” din 1920, afirmând că este una inedită pentru Treci Greci... Brăila. Reactivarea memoriei culturale a spaţiul bănăţean, dar şi în istoria presei româneşti. Ur- oraşului Brăila, carte semnată de Camelia Hristian şi mează un articol al Aureliei Lăpuşan despre federaţia Ghena Pop; cartea lui Nasos Vayenas, Despre poezie. generală a presei de provincie şi învăţământul jurna- Eseuri şi aforisme, recenzie semnată de Marius Chelaru. listic, vitrina editorială unde Adrian Dinu Rachieru Scopul acestei reviste este de a scoate din sfera iro- vorbeşte despre cartea lui Ioan Biriş „Totalitate/ Sis- nicului ideea de mentalitate balcanică şi de a încerca tem/ Holon” şi Speranţa Milancovici despre volumul II să găsească specificitatea culturii balcanice în contex- de Studii şi Cercetări de Istorie a Presei care apare la tul cosmopolitismului spaţiului ex-bizantin. Conţinutul Editura Junimea din Iaşi. revistei, care are mai mult aspect de carte constă din Pentru a afla ce este şi ce poate fi critica literară, tre- articole pe teme culturale scrise în cooperare cu aca- buie certcetat contextul, adică noua realitate sociologi- demicieni, profesori, scriitori, poeţi din Balcani şi din că: societatea mediatică. Despre această critică literară în textele scriitorilor din zonă. societatea mediatică vorbeşte Adrian Dinu Rachieru „cu deosebire comercializarea imaginii face ravagii. Flatând Cultura Media, cultură de consum gustul jos şi seducând prin cultivarea plăcerii, mass-me- dia livrează în flux producţii escapiste, serializate, ima- La Centrul de Cercetări în Comunicare şi Educaţie gini emblematice (...) produce dezinteres pentru viaţa Media din Timişoara a apărut numărul 1 (3) /2010 a publică”, fiind „o sursă” majoră pentru viaţa publică. 140 une Pro Tv şi a Postului de radio PRO FM. PRO radio de Tv Pro aPostului şi une Televizi de apostului sonoră identitate de proiect coordonator muzical, regizor tor/ –1997 1996 din –edi iar FM, PRO radio de S.A./Postul Internaţional –Pro Media S.C. la publicitare spoturi de realizare cu zical mu –editor 1996 în 1995 până Din cureşti. Bu Internaţională 1997-1998din Şcoala la iar Bucureşti Americană Şcoala la strument in şi muzică de profesor de postul pe gajat an afost –1999 1998 Din bucureşteană. sa pre în reflectate instituţiei imaginii analiza presei; revista externă; şi internă municarea co de legate probleme asoluţionat unde /consilier /expert referent ca Comunicare municare, Integrare Europeană/Serviciul Co Reglementări, Generală Direcţia lului, Audiovizua al Naţional Consiliul la angajat afost –2003 1999 Din 2003. anul din gajat an este unde TV, Radio Monitorizare recţia Di Audiovizualului al Naţional Consiliul la Vitalii Bolboceanu A BCDEFG HIJKL istorie. politică, modă, sociologie, de culturale: şi ştiinţifice domenii multe mai de interesată este gie, psiholo lângă Pe facultate. aceeaşi la terat mas de studii la înscrisă Este Management. şi Drept de Facultatea termină 2009 anul În Sekulić“. „Isidora liceul Aabsolvit plastică. cultura şi muzicală cultura din olimpiade şi concursuri numeroase la .Aparticipat Sad Delia Bosiok 2007. Timişoara, AUGUSTA, tulat de volumul A publicat Timişoara. Editura la tiparului lumina şi mâglei cuvântul rea culege în Debutează Veneţia. de departe nu Italia, în familia toată cu locuieşte ment mo La Moldova. din Scriitorilor Uniunii al (1990-1991). Emembru Ialoveni din na” „Başti raional ziarul la E redactor-adjunct (1979-1983). Chişinău din Crerangă” „Ion pedagogice aUniversităţii Filologie de facultatea la 1978. în Studiază medie şcoala Absolvă Vodă. –Stefan Antoneşti satul Iurie Bojonca Mesaje din ocnele paradisului ocnele din Mesaje Sapte tineri poeţi tineri Sapte Râul Zero şi plopul fără soţ fără plopul şi Zero Râul (1996), Chişinău. (1996), Chişinău. . După care a mai publicat publicat amai care . După s-a născut în anul 1987 la Novi 1987 Novi la anul în născut s-a . Născut la 28 august 1961 în august 28 la . Născut (n. 1971) este consilier 1971) (n. consilier este (1989) cu grupajul (1989) grupajul cu scrisori Teama de scris de Teama AUGUSTA şi şi (2003) văd văd (2003) , Editura , Editura poeme Peştera Peştera din din (2002) (2002) înti Cer Cer ------Serbia şi din Italia. din şi Serbia din reviste şi ziare cu Colaborează Serbia. în Sad, Novi din Filozofie de Facultatea la italiană limba de lector Este mondial. boi răz doilea al după Istria din italienilor tura litera despre oteză cu Matvejević, Predrag şi Mauro De Tullio cu doctoratul obţinut Si-a contemporană. italiană literatură în Roma, din Universităţii al licenţiat Este sel. Christian Eccher artistic. lungmetraj Sight”, of „Out şi verde” „Conte numit proiectul cu scenarii, secţia Cinematografie, de Naţionale surile Concur câştigă 2008 şi 2006 În Constanţa. din Tomis editura la Grimm”, surorilor lul „Caste proză de volumul apare 2004 În tă. scur proză teatru, de piese Scrie Paradox. filme de casa şef, scenarist cinematografic, consultant 2009, în TV, Naţional scenarist 2004, În Românească. Realitatea cotidianul comentator publicist –2004, 2001 din TV, –Pro Zilei Chestiunea emisiunea sef dactor re 1997 –2000, din TV, –Pro Dimineaţa 7Bună Ora emisiunea şef redactor 1996, în Mov; Infractoarea şi Infractoarea tele revis privata: Initiativa Liberă. România nul cotidia redacţie de general secretar 1996, – 1994 în Bucureşti, şi Tinerama vistele re la redactor 1993 În –1994, Roman. ierul Fra redactor Infractorul, revista şef dactor re Catavencu, Academia redactor Liberă, Europa Radio Aici revista adjunct şef dactor 1992, Re Internaţional, Caţavencu şi vencu Caţa revistele redacţie de general secretar 1991, În România. din Scriitorilor Uniunii al Membru arhitectură. la Mincu, Ion Institutul Theodor Denis Dinulescu 2009). mişoara, Ti Eurostampa, (Editura English Business in Steps First avolumului co-autoare şi (2003) English Business in ACourse engleză: ba Lim avolumului Autoare alteritate. şi lism post-colonia Sud, de Africii literatura pre des oteză cu filologie în Doctorand şoara. Timi din Cantemir” „Dimitrie Universitatea Luiza Caraivan 2005 Braşov, Aula, Editura critice, 15 dialoguri 2004; şov, Bra Aula, Editura top, doilea Al 2003; puş, Lă Târgu Gutenberg, Galaxia ce), Editura teologi (aproape 11 2003; dialoguri Braşov, Aula, Editura Micromonografie, Ivănescu. Mircea 2000; Napoca, Cluj Dacia, Editura Top ten, 2000; Bucureşti, Române, turale Cul Fundaţiei Editura Pillat, 1987; Celălalt Bucureşti, Românească, Cartea Editura livresc, şi Poezie publicate: Cărţi Poezia. na, Colum literară, Piaţa Luceafărul, Cuvîntul, în literare cronici şi studii cu colaborează prezent, În poezii; de volume la postfeţe şi prefeţe numeroase Semnează vania; Transil de –ediţia zilei Evenimentul ziarul la Editorialist Braşov; Aula, Editura Canon, colecţiei al coordonator (1999-2002); vincia Pro revistei al Redactor-coordonator tra. Va revista în literare cronici şi eseuri cole, arti studii, Publică Cluj. din „Babeş-Bolyai” Universităţii al filologie în doctor Este ran. contempo român literar critic este Cluj, ţa, Alexandru Cistelecan , lector de limba engleza la la engleza limba de , lector s-a născut în 1977 în Ba la născut s-a (n. 1951) (n. Aruncu la este angajat la la angajat este ------ianţu” (2005). Liber cugetător. Liber (2005). ianţu” Gătă Pavel (1999), „Caiete „Kulturbrucke” (1991), românesc” (1993), „Cuvântul haiului” Sân-Mi „Foaia culturale revistele A fondat mance. perfor art și publicistica cu ocupă Se limbi. multe mai în tradus afost și autor, de gii antolo multe mai proză, de cărţi două zie, poe de cărţi zece Apublicat jurnalist. dia, multime artist prozator, Poet, Belgrad. din Politice Știinţe de Facultăţii al Absolvent l957. 15 la decembrie Serbia, Voivodina, Gătăianţu Pavel mania. Ro din Scriitorilor Uniunii al membru Este Mare. Baia din Literar Nord si Mare Satu din Pleiade si Poesis revistelor fondatorii printre numarat S-a Cluj. din Tribuna vista 1981 in re in Adebutat localitate. aceeasi din Literar Nord revistei al director si Mare Baia din Nord de aUniversitatii Litere de Facultatea la profesor Este interbelic. nesc roma romanului Poetica teza cu 1996 din filologice stiinte in Doctor franceza. si na din Cluj (promotia 1981), cu licenta in roma Filologie de Facultatii al Absolvent Mare. Satu judetul Carei, 1957 orasul in cembrie Gheorghe Glodeanu Gabriela Glăvan istorică. 1934) monografie (1862- Goldiş Vasile întitlulată este doctorat de sa Teza Arad. din Goldiş” „Vasile Vest de Universităţii cadrul din Educaţiei ale Ştiinţe şi Psihologie de Facultăţii prodecanul şi Gagea Eugen tate şi comunicare. Studii aplicate, 2008. aplicate, Studii comunicare. şi tate Identi 2008; aplicate, Studii culturale. ilor aspaţi întâlnire Comparatismul, 2004; voir, Beau de Simone la Eva la De feminin. najul perso Despre 2003; sine, de cunoaşterea şi universală 2001; Literatura limbaj, şi tic poe Experiment Stănescu. Nichita viduale: indi Volume (Serbia). Sad Novi şi cedonia) (Ma Skopje la (I.L.R.) românâ limba de tor lec şi Mare Baia din Nord de Universitatea la Titular Bucureşti. din Universitatea la că Publi Sociologie-Administraţie în masterat Bucureşti, din Universitatea la Filologie în doctorat română-franceză, specializarea Cluj-Napoca, din „Babeş-Bolyai” versităţii aUni Litere de Facultatea Studii: România. Maramureş, Mare, Baia la 1966 3.02. de data Dărăbuş Cerasela Carmen veche”. „Dilema şi teca” „Dilema „Orizont”, în recenzii şi articole că Publi culturale. studii şi discursului analiza comparată, literatură de seminarii şi cursuri predă unde Timişoara, din Vest de versităţii aUni Teologie şi Istorie Litere, de cultatea este conferentiar universitar universitar conferentiar este s-a născut în Sân Mihai, Mihai, Sân în născut s-a este lector doctor la Fa la doctor lector este s-a nascut la 9de la nascut s-a s-a născut pe pe născut s-a ------perioada 1999-2003., care s-au difuzat pe pe difuzat s-au care 1999-2003., perioada în realizate Ungaria, şi Voivodina din mânii ro despre televiziune de reportaje de 30 te pes de serii unei autorul Este studenţesc”. „Forum „Orizont”, marţi”, de „Suplimentul „Helion”, „Paradox”, periodice: diferite la colaborator Este vizuale«. imaginii ale logice epistemo »Valenţele tema cu filosofie, tatea speciali poca, Cluj- din Babeş-Bolyai tatea Universi la 1983 -1984. Doctoratul viziune), tele de şi film montaj de postuniversitare (studii »I.L.Caragiale« Cinematografică şi lă Teatra Artă de Academia aterminat apoi 1972 –1977, Bucureşti, din Filosofie de tea StudiileTimişoara. TVR director la Faculta –prezent, 2004 Timişoara, TVR şef dactor re 1997 –2003, Vest, de aUniversităţii că Jurnalisti de Secţia la lector apoi şi asistent 1992 –prezent, UVT, –19921990 sociolog Timişoara, din Vest de Universitatea la tare documen filme realizator este –1990 1980 Lucian IONICĂ intitulat Sentandrejske bašte (1999). bašte Sentandrejske intitulat este eseuri de (1998). Volumul (1994), Kairos kuća napuštenih (1988), Hronika očeva Vreme romanele: şi Ascris (2003). polje (1966), Stanica (1985), Kolonisti Petoljetka (1977), kiša vremenom Za proză: de Volume eseu. şi literară critică proză, Scrie Banat. Slobodan Mandić prestigiase premii literare din Germania. mai cele dintre unul trade, Book German of Prize Peace aprimit Magris Claudio kfurt, Fran la de Carte de Tărgului cadrul În tură. Litera pentru Nobel Premiul la nominalizat ori multe mai de Afost Literature. ropean Eu for prize State Austrian 2006 în ratură, lite pentru Award Asturias of Prince 2004, în Award, Book Leipzig şI Erasmus Premiul 2001 în Microcosmi, pentru Strega Premiul 1997 în Danubio, romanul pentru Bagutta 1987 în Premiul care: printre premii roase nume Acîştigat XX. secolului ai italieni tori scrii importanţi mai cei dintre unul derat 1939.consi în Este Italia, Trieste, la născut s-a germană literatură de profesor şi cator Magris Claudio Ohio. din Olmsted North la trăieşte Momentan română. limba în redacţia Sad, Novi Radio de la Postul colaboratoare A fost Sad. la Novi postuniversitare la studii scrisă în Este Sad. Novi din Filosofie de Facultăţii cadrul din Română Literatura şi Limba de Departamentul la licenţa luat şi-a 2009 anul În Alibunar. din economic liceul terminat Carmina Laţcu folclor). şi etnografie de biecte su pe special –1992, 1980 în perioada în urmă, din aceasta (la Vest de Universitatea la şi cît Timişoara, TVR la atît teme, alte pe şi documentare filme realizat Amai şoara. Timi TVR regional postul la şi precum noi”, lîngă de „Românii emisiunii cadrul în nal, Internaţio România televiziune de canalul , născută la 14 mai 1986. A A 14 1986. la mai , născută , n. 1952 la Timişoara. Din Din 1952, n. Timişoara. la , romancier, eseist, tradu eseist, , romancier, (n. 1947) la Sutjeska din din 1947) Sutjeska (n. la ------bru de redacţie a unor reviste de specialitate. specialitate. de reviste aunor redacţie de bru Mem ştiinţifice. lucrări 39 de şi cărţi a şapte autoarea Este internaţional. şi naţional nivel la conferinţe numeroase la Aparticipat lui. discursu analiza privind proiecte diferite la angajată Este Anštajn. Marić Mileva feminine studiilor al fondatori dintre unul Este Sad. Novi din ziaristică de şcolii al administrativ Consiliului fondatoarea Este Sad. Novi din radio de postul la redactor apoi ziarist, ca 1976 angajată anul cu afost începând şi 2005 anul în Până 2004. din universitar renţiar confe ca angajată este unde Sad Novi din Facultatea la primit l-a lingvisitcii ştiinţele în doctor de Titlul Sad. Novi din versitatea Uni la de Filosofie de Facultăţii cadrul din Jurnalistică de Departamentului şeful este Dubravka Valić Nedeljković M NOPRST UVXZ 2005. anul pe România din rilor Scriito Uniunii al manuscrise de Concursul la premiat volum (2005), tinereţi adânci din Povestiri cărţii autorul Este Semne. cultura de revista in 2002, anul in Adebutat, ratura. lite de nationale festivaluri si concursuri la premii numeroase Aprimit Timisoara. din Litere de Facultatea la student 1985. Este Mocuta Andrei română. limba în Redacţia Sad, Novi din nea Televiziu la jurnalist ca angajată Este 2004. anul în Timişoara din Vest de Universitatea la Licenţa Alibunar. din Obradović” „Dositej economic liceul Aterminat Pančevo. la 1980 Tatiana Mohan română. literatură de cursurile ţine unde Sad, Novi din Filosofie de Facultăţii cadrul din Română Literatură şi Limbă de mentului Departa şeful Este (2009). Blage Lučijana upesništvu sela Beskonačnost (2008), janja posto ibol spoznaje Drama şi (2006) renja isanja sna Poetika cărţile Apublicat Blage. Lučijana upoeziji Misteriozno Blaga/ cian Lu lui poezia în Misterul tema cu Sad Novi din Filosofie de Facultatea la susţinut şi-a doctoratul iar Staneskua Nikite poezija ska Filozof Stănescu/ Nichita alui filozofică zia Poe magisteriu: de tezei Titlul Belgrad. din Filologie de Facultatea la magistratura apoi terminat Facultatea de Filologie la Bucureşti, Meza Ofelia (n. 1952 la Doloave, Serbia). A Serbia). 1952 (n. Doloave, la s-a născut pe 28 decembrie decembrie 28 pe născut s-a s-a nascut pe 12 ianuarie 12 pe ianuarie nascut s-a (n.1952), ------­ - - - Tradiţia. şi Iassyensia Humanitatis Studia Alloquor- Europa, revistelor al redacţie de membru Este Barbu. Ion lui poeziei asupra matice mate ştiinţelor influenţa despre lucrare o scrie şi Sad Novi din Universitatea la doctorat de studiile la Înscrisă monografie. la Contribuţii Gătăianţu. Pavel monografia Apublicat Sad. Novi din Europa Fondului rii fondato dintre unul şi Voivodina din Folclor şi Etnografie de Institutului al laborator co Serbia, din Aplicată Lingvistică de tăţii Socie membrul Este Predeal. Sinaia, Mare, Baia Neptun, Constanţa, Bucureşti, Iaşi, nia: Româ în civilizaţie şi literatură istorie, nă, româ limba de ştiinţifice colocvii şi onale internaţi cursuri numeroase la participant A Vârşeţ. din Învăţători pentru Facultatea la preparator stagiul an un făcut şi-a (KOV), Vârşeţ Literară Comuna la colaboratoare Afost Sad. Novi din Română Literatura şi Limba de Departamentul Filosofie, de Facultatea la asistent de postul pe jată Anga române. literaturii ştiinţele în gistru ma Este Sad. Novi din Română Literatura şi Limba de Departamentul Filosofie, de Facultatea la diploma 1975. luat Şi-a iunie Virginia Popović Russo” din Bălţi. „Alecu Universităţii ale context” şi „Limbaj şi artistică” Educaţie şi „Artă revistele în şi precum Chişinău, –INT”, „Perspectiva tăţii Universi publicaţia în Chişinău, Moldova”, Internaţionale Libere „Universităţii caţia publi în articole are redacţie; de colectivul în membru este şi artistice Medalioane şi asemnat unde străini, studenţii pentru mână ro Limba de Catedra Litere, de Facultatea Cuza”, I. „Al. aUniversităţii ALLOQUOR vista re în şi precum Clasice, Limbi de Catedra Litere, de Facultatea Cuza”, „Al.I. Universităţii al antiqua Hereditas volumul în menea, ase de Design, şi Decorative Plastice Arte de Facultăţii al CreArt Centrului revista în articole apublicat Iaşi, Arte, de Facultatea Artistică, Creaţie şi Estetică Cercetare de Centrului al membru Este internaţionale. şi naţionale simpozioane la Aparticipat Iaşi. Cuza”, „Al.I. Universitatea Istorie, în ratului maste al absolvent şi precum Enescu”, „G. tului în Arte aplicate din cadrul Universităţii mastera al absolvent Este vizuale. artelor Istoria specializarea la doctorand şi precum Iaşi, Enescu”, „George Arte de Universitatea Design, şi Decorative Plastice Arte de tea Faculta la universitar lector este România, Ioana-Iulia Olaru (n. Guţu), în Seleuş la 8 la Seleuş în Guţu), (n. , n. 1968 în localitatea Iaşi, Iaşi, localitatea în 1968 , n. ------internaţionale. relaţii –responsabil aŞcolilor) Europeană (Federaţia FEDE departament asistent şi Timişoara filiala Române, Academiei cadrul în cercetător Arad, din Goldiş” „Vasile Vest de aUniversităţii Administrative şi Politice Umaniste, Ştiinţe de Facultăţii cadrul în dr. universitar lector prezent: în până 2008 Din Bucureşti; Română, Academia linescu”, Că „G. Literară Teorie şi Istorie de Institutul filologie, în doctor 2008: Elveţia; Geneva, (FEDUCA), aŞcolilor Europeană Federaţia Comunicare, în Superioare Studii de peană Euro Diplomă şi curs 2007-2008: Elveţia; Geneva, (FEDUCA), aŞcolilor Europeană raţia Fede franceză, limba Europeană, Lingvistică Competenţă de Atestat şi curs 2007-2008: Bucureşti; Română, Academia Călinescu”, „G. Literară Teorie şi Istorie de Institutului drul ca în doctorand 2004-2008: ză-română; franceză-română, română-engleză, engle română-franceză, Justiţiei, Ministerul către de autorizat traducător 2005: Mentalităţi; şi Literatură specializarea Teologie, şi Istorie Litere, de Facultatea Timişoara, din Vest de Universităţii cadrul în – masterat 2003-2005 Milancovici Speranţa Sofia Chişinău. Scriitorilor, Casa la de literar clubului al Membru Chişinău. Moldova, din Stat de Universitatea nescu«, »Emi literar clubului al Membru Franţa. APF, Maur, St /animatoare, Assistentă fost a 2002-2003 din Franţa, Nanterre, Wexim, Clienţi Serviciul de responsabilă 2003-2004 din Moldova, Chişinău, Consulting, GPG S.A. Program, de responsabilă afost 2008 2007- Din Moldova. Chişinău, Popshore, Fracezi, Clienţi Serviciul de Responsabilă Este filologie. în master de titulul şi luat şi-a care la Creangă” „Ion Stat de Pedagogică Universitatea la Filologie în Licenţa şinău. Chi din Creangă” „Ion Stat de Pedagogică Universitatea la bacalaureatul luat Şi-a va. Cristina Robu (n. 1983) la Chičinšu, Moldo 1983) (n. Chičinšu, la (n. 1980, Arad); Arad); 1980, (n. ------vacă, macedoneană, germană, engleză. slo maghiară, italiană, franceză, circulaţie: de limbi câteva în tradus ţară, din tante impor lilerare premiile toate Deţine (2007). umbre şi isenke/Amintiri (1999), Sećanja aurei senke/Umbrele (1996), Aurine cărţii knjige/Îngurgitarea Jedenje volume: trei (2001); Eseuri, Insula 1995), Ostrvo/ 1994, 1993, (selecţie, Convertirea (1991), Obretenje/ Crotalul (1998), Čegrtuša/ hibernal Raport izve (1989), Zimski Câtare (1983), Napev/ no (1977), (1974), Tro Hăţişul seară de Čestar/ Brodar/ Năierul (1969); Večernja škola/Şcoala poezie: de Volume Adresa. editură, nouă o afondat Zivlak J. curând De Sad. Novi din Svetovi editura acondus ani de douăzeci de bine mai fondator; însuşi este cărei al Sad, Novi din greda Zlatna literare revistei al şef redactor actualmente Sad, Novi din Polja literare revistei al şef redactor A fost redactor. editor, artă; de şi literar critic eseist, Jovan Zivlak SUA, Republica Moldova. Macedonia, Israel, China, Serbia, Slovacia, Rusia, Austria, Germania, Ungaria, România, din publicaţii în Prezent autor. unic 27 ca care dintre publicate, 31 volume culturale. distincţii şi 18 Premii România. din Scriitorilor Uniunii al Conducere de Consiliul în Membru Arad. din Vlaicu” „Aurel Universitatea la niversitar Profesor filozofie. în Doctor Cluj. din „Babeş-Bolyai” Universitatea la 1968 în absolvită Filozofie şi Istorie de Facultatea Gheorghe Schwartz žac/ Trepiedul (1979), Čekrk/ Scripetele Scripetele (1979), Čekrk/ Trepiedul ­žac/ , n. 1947 la Nakovo, Serbia: poet, poet, Serbia: 1947 Nakovo, , n. la , n. 16.09.45 la Lugoj. Lugoj. la 16.09.45 , n. štaj/ ­štaj/

­

- - 141 SUMAR SADRŽAJ CONTENTS

EDITORIAL / Influenţe asupra mass-media ...... 3 UVODNIK / Uticaji na mas-medije EDITORIAL / Influences on Mass Media

IDEI EUROPENE ...... 4 EVROPSKE IDEJE EUROPEAN IDEAS

Dubravka Valić Nedeljković – Poziţia mass-media în Serbia/ Voivodina ...... 5 – Položaj mas-medija u Srbiji/Vojvodini – The Position of Mass media in Serbia/Vojvodina

Gheorghe Schwartz – Presă, sferă publică – cenzură, manipulare ...... 9 – Štampa, javno mnjenje – cenzura, manipulacija – The Press, Public Opinion – Censorship, Manipulation

Lucian Ionică – Dilemele televiziunii locale ...... 15 – Dileme lokalnih televizija – Dilemmas of Local Televisions

Tatiana Mohan-Guzijan – Mass-media: propagandă şi dezinformare ...... 19 – Mediji: propaganda i dezinformacija – Mass Media: Propaganda and Misinformation

Cristian Eccher – Imperiul mass-mediei al lui Silvio Berlusconi, „Berlusconismul” şi criza stângii italiene ...... 25 – Medijsko carstvo Silvija Berluskonija, „Berluskonizam” i kriza italijanske levice – The Media Empire of the Silvio Berluscconi, „Berluscconism” and the Crisis of the Italian Left Wing

Carmina Laţcu – Cultura de masă şi apariţia turbo-folkului ...... 29 – Masovna kultura i pojava turbo folka – Mass Culture and the Appearance of Turbo-Folk Ioana-Iulia Olaru – Mass-media avant la lettre: moneda antică romană ...... 32 Eugen Gagea – Vasile Goldiş, preşedinte al „Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura şi Cultura poporului – Mas mediji avant la lettre: drevna rimska moneta român din Transilvania” – ASTRA ...... 85 – Mass Media avant la lettre: Ancient Roman Coin – Vasile Goldiš, predsednik „Udruženja za književnost i kulturu rumunskog naroda iz Transilvanije“ – Vasile Goldiş, the President of „The Literature and Culture Association of Romanians from Transylvania” ESEU ...... 37 ESEJ POEZIE ...... 91 ESSAY POEZIJA POETRY Claudio Magris – Limbajul recunoştinţei ...... 39 – Govor zahvalnosti Pavel Gătăianţu ...... 93 – Speech of Gratitude Jovan Zivlak ...... 95 Iurie Bojoncă ...... 97 FILOLOGIE ...... 45 FILOLOGIJA PROZĂ ...... 99 PHILOLOGY PROZA PROSE Ofelia Meza – Particularităţi ale lexicului limbajului poetic din Voivodina ...... 47 – Karakteristike rečnika pesnika iz Vojvodine Denis Dinulescu – Pe urmele bunică-mii în Barbados; Pe urmele lui Vasile în Barbados; – Characteristics of Lexicon Used by Poets from Vojvodina Relatarea inspectorului Miriam Bleriot, şeful poliţiei din capitala Barbadosului, Bridgetown, cu privire la arestarea senzaţională a tânărului român Vasile Dortmund ...... 101 Luiza Caraivan – Johannesburg: un palimpsest urban în Africa de sud post-apartheid ...... 52 – Johanesburg: urbani palimpsest u post-aparthejd u Južnoj Africi Slobodan Mandić – Se strecoară disimulaţi în destin / Neprimetno se uvlače u sudbinu / – Johannesburg: Urban Palimpsest in Post-Apartheid South Africa They Blend Disguised into Destiny ...... 107

Cristina Robu – Aspecte ale fenomenului de „dublu” în literatura modernă ...... 57 Andrei Mocuţa – Mortu; Repetă după mine; Aurora în culori / Pokojnik; Ponajvljaj posle mene; – Aspekti fenomena „dualizma“ u modernoj književnosti Praskozorje u boji / The Deceased; Repeat after Me, Dawn in Colour ...... 110 – The Aspects of the Phenomenon of „Duality” in the Modern Literature ARTE VIZUALE ...... 113 Gheorghe Glodeanu – Laudatio. Asimetria durerii Laudatio...... 60 VIZUELNE UMETNOSTI – Asimetrija bola VISUAL ARTS – Laudatio Dominica & Daniela Morariu ...... 115 ŞTIINŢE SOCIOUMANE ...... 63

144 SOCIOHUMANISTIČKE NAUKE EUROMUZICAL ...... 117 SOCIO-HUMANISTIC SCIENCES EVROMUZIKA EURO MUSICAL Slađana Milenković – Influenţa crainicului în mass-media pentru copii ...... 65 – Uticaj govora spikera u medijima na decu Ileana Ocolişan Baba – Festivităţile muzicale de la Novi Sad la cea de a 30-a ediţie / – An Influence of the Speech of the Announcers in the Media on Children Muzičke svečanosti u Novom Sadu -30-ta edicija / Music Festivities in Novi Sad – 30th Edition ...... 118

Speranţa Milancovici – Tekelijino zvono, publicaţie a Comunităţii Sârbeşti din Arad ...... 69 SMS ...... 120 – Tekelijino zvono, publikacija Zajednice Srba iz Arada – Tekelijino zvono, Publication of the Serbian Community from Arad REFLECTOR – CĂRŢI ...... 125 REFLEKTOR – KNJIGE Delia Bosiok – Tatuajele ca mod de consum ostentativ ...... 73 SPOTLIGHT – BOOKS – Tetovaže kao vid upadljive potrošnje – Tattoos as a Form of Conspicuous Consumption Luiza Caraivan – Incursiune în imagologia comparată / Izlet u komparativnu imagologiju / A Foray into Comparative Imagology ...... 126 Vitalii Bolboceanu – Formarea consumatorului audiovizual – o prerogativă a instituţiilor educaţionale ...... 81 – Nastanak audiovizuelnog konzumenta – prerogativa edukativnim ustanovama Gabriela Glăvan – Panopticon cu nebuni şi arlechini / Panoptikon sa ludacima i arlekinima / – The Creation of the Audiovisual Consumer – The Prerogative of Educational Institutions Panopticon with the Crazy and Harlequins ...... 128 Alexandru Cistelecan – O poetică aspră / Oštra poetika / Harsh Poetics ...... 130

Carmen Dărăbuş – O sinteză a creaţiei româneşti din afara graniţelor / Sinteza rumunskog stvaralaštva izvan granica Rumunije / A Synthesis of the Romanian Creative Endeavour from Abroad ...... 133

REFLECTOR – REVISTE ...... 135 REFLEKTOR – ČASOPISI SPOTLIGHT – MAGAZINES

Carmen Dărăbuş – Studii de ştiinţă şi cultură / Knjiga u kojoj se susreću kultura i nauka / A Book Where Culture and Science Meet ...... 136

Virginia Popović – Trei reviste: Arca, Carmina Balcanica, Cultura Media / Tri časopisa: Arca, Carmina Balcanica, Cultura Media / Three Magazines: Arca, Carmina Balcanica, Cultura Media ...... 137

AUTORII ...... 139 AUTORI AUTHORS 146 Financier/Financer: Secretariatul Provincial pentru Cultură al P.A. Voivodina, Novi Sad

DVD Index

Pavel Gătăianţu – Art performance 1997–2007 1. Konj Skay Transport 7,01 2. Antinintendo 3,01 3. Întrezărirea navei 2,11 4. Cooltura Manga 4,00 5. Nevisatele vise 15,27 6. Podul 8,31 7. Apa 5,55 8. Vojvodina dreams 5,16 9. Exerciţii 2,48 10. Next 0,35

063 78 58 632

CIP – Каталогизација у публикацији Библиотека Матице српске, Нови Сад 008(497.113=811.135.1) EUROPA: revistă de literatură, artă, cultură şi tranziţie – magazine about science and art during the transition / redactor şef Pavel Gătăianţu. – 2008, 1 – Novi Sad : Fond Evropa, Fondul Europa, Fund Europe, 2008-. – 24 cm Tromesečno ISSN 1820-9181 COBISS.SR-ID 233745415

ISBN 978-86-87879-05-8