EUROPA Revistă de ştiinţă şi artă în tranziţie Magazine about science and art during the transition Fondată în anul 2008 la Novi Sad. Founded in Novi Sad in 2008. Apare bianual / It is released two times a year Fondator şi redactor şef / Founder and Editor-in-Chief Pavel Gătăianţu Consiliul consultativ / Consultative Board dr. Annemarie Sorescu Marinković – Belgrad; dr. Olivier Peyroux, dr. Ciprian Sandu – Paris; dr. Ciprian Vălcan – Timişoara; asist. drd. Gina Nimigean – Iaşi; conf. dr. Marin Postu – Chişinău; conf. dr. Sebastian Vlad Popa – Sibiu; dr. Redžep Škrijelj – Novi Pazar; dr. Mircea Măran, dr. Eugen Cinci – Vârşeţ; dr. Christian Eccher – Roma; dr. Cristina Păiuşan Nuică – Bucureşti; conf. dr. Alpár Losonsz – Novi Sad, conf. dr. Zoran Đerić – Novi Sad; dr. Corina Ţucu – Padova; Asociaţia Editorilor şi Librarilor Miroslav Keveždi, masterand – Novi Sad; mr. Virginia Popović, din Voivodina mr. Mihaela Iorga Lazović, dr. Laura Spăriosu, mr. Rodica Ursulescu Miličić – Novi Sad; dr. Zoran Arsović – Banja Luka; drd. Loredana Baba – Cluj – Napoca Consiliul ştiinţific / Scientific Board prof. dr. Marina Puia Bădescu (Universitatea din Novi Sad) prof. dr. Silviu Angelescu (Universitatea din Bucureşti) conf. dr. Carmen Cerasela Dărăbuş (Universitatea de Nord din Baia Mare) prof. dr. Octavia Nedelcu (Universitatea din Bucureşti) prof. dr. Mihaela Albu (Universitatea din Craiova) prof. dr. Marco Lucchesi (Universitatea Federală de Stat, Rio de Janeiro, Brazilia) dr. Biljana Sikimić (Institutul de Balcanologie din cadrul Academiei Sârbe de Ştiinţe şi Arte – SANU, Belgrad) conf. dr. Ludmila Brănişte (Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi) conf. dr. Diana Vrabie (Universitatea de Stat „Alecu Russo”, Bălţi) Traducere în limba engleză şi sârbă/ Translation into English Mihaela Iorga Lazović, Aleksandar Lazović Traducere din limba sârbă/ Translation from Serbian Ioan Radin Peianov, Nicoleta Cipu, Loreta Birgean Art Director Doru Bosiok 1 Pictograme: trei puncte şi o virgulă Secretar tehnic / Technical Supervisor Loreta Birgean Lectura / Language editor Carmen Cerasela Dărăbuş Editor / Publisher Fondul Europa / Fond Evropa / Fund Europa Novi Sad, str. Gagarinova 16/13, 21000 Novi Sad, Voivodina – Serbia, tel. 063-7858-632, e-mail: [email protected] • [email protected] Web Site: http://www.europango.rs/ Tehnoredactare / Prepress: Grafit, Vladimir Vatić / Kalman Moldvai – DVD, Novi Sad Tipar / Printed by ALFA Graf, Petrovaradin Tiraj 300/ Circulation 300 copies ISSN 1820-9181 ISBN 978-86-87879-05-8 Coperta 1./Cover 1.: Dominica Morariu / Coperta 2./Cover 2.: Daniela Morariu Lucrările din acest număr aparţin artistelor Dominica & Daniela Morariu This issue’s art works are by Dominica & Daniela Morariu Pavel Gătăianţu Pavel INFLUENŢE ASUPRA MASS-MEDIA Cele mai importante segmente ale noilor tehnologii infor maţionale nu sunt atât filmele, cât ştirile şi recla- mele. Majoritatea informaţiilor sunt furnizate de câteva trusturi, orga nizând astfel o propagandă globală. CNN, BBC, ABC, Al Jazeera, fac parte din industria relaţiilor publice care acţionează prin celebra putere concertată. Există sute de canale TV cu ştiri cosmetizate şi controlate. Boşii arată ştirile pe care ei vor să le numească ast- fel, nu ade văratele ştiri. Adevăratele ştiri sunt transmise de posturi locale cu o recepţie foarte restrânsă. Puterea ecranului este enormă, fiecare cuvânt este absorbit, fiecare gest este copiat. Nu degeaba se vor- beşte de cultura „Pink” sau muzica MTV. Televiziunea trebuie să aplatizeze minţile indivizilor, consumatorii trebuie să fie apatici, obe dienţi, subordonaţi. Marile corporaţii investesc astfel sume fabuloase în această „operă de nivelare”, cum spune Noam Chomsky. Marketingul pătrunde mai uşor spre noii consumatori, spre aceia care nu au atitudini independente, care nu gândesc singuri. Coloşii informaţiilor, Time-Warner sau Murcloch, au eliminat concurenţii minori şi controlează presa scrisă, pătrunzând şi în teritoriul Europei de Sud-Est. O aparentă proliferare a canalelor RTV, în defavoarea presei scrise, este în esenţă o concentrare a controlului informaţiilor. Informaţia stă la baza ştirii. Ştirea este marfă care se vinde ca pasta de dinţi sau crema de ghete. Internetul nu face excepţie. Marile corporaţii l-au privatizat şi cenzurat în locul statului. Politica marketing- ului este înlocuită de politica statului. Marketingul îţi dezvoltă gustul: ce să bei, ce să mănânci – uniformizea- ză gusturile şi reacţiile politice planificate ale cetăţenilor. Astfel că unul din habituşii în câmpul intelectual, cum îl numeşte sociologul francez Pierre Bourdieux, este intelectualul de mass-media fără nici un merit, care 3 manipulează acest spaţiu. Oamenii trebuie informaţi cât mai puţin pentru a crede versiunea oficială a evenimentelor. În această ordine de idei, tema numărului este dedicată influenţelor asupra mass-mediei. Există diferite practici în domeniul respectiv. Liderul unui partid important de la noi a declarat că mass-media trebuie să fie un partener cu autorităţile. În acest caz, presa nu va mai fi independentă şi nu va mai efectua controlul democratic al instituţiilor. Problema are un caracter global. A trecut un an de zile de când Helen Thomas, ziaristă acreditată la Casa Albă, l-a somat public pe purtătorul de cuvânt Gibbs al preşedintelui Obama să întrerupă practica nouă de selecţionare a ziariştilor cărora li se impun temele, precum şi întrebările concrete pe care ei trebuie să le adre- seze la conferinţele de presă ale preşedintelui american. Când este vorba de presa minoritară şi nu numai, în continuare funcţionează mecanismul de control al mijloacelor mass-media. Fondatorul (indiferent cine ar fi el) numeşte directorii şi redactorii responsabili, prin intermediul cărora controlează politica de cadre şi politica de redactare, la care adaugă şi cenzura indirectă a finanţării. Mass-media este o putere a statului, astfel se explică existenţa ministerelor de informare. Influenţele asupra mass-media se reflectă şi prin manipulare – în primul rând a vieţii cotidiene – în care manipulăm şi suntem manipulaţi câteodată şi fără să ştim. Atunci când ştim, ne dăm seama de propagandă. Totul depinde de direcţia şi de fluxul intereselor controlate sau nu de elite. Pavel Gătăianţu, redactor-şef Dubravka Valić Nedeljković Valić Dubravka Dubravka Valić Nedeljković POZIŢIA MASS-MEDIA ÎN SERBIA / VOIVODINA Legislaţia completarea proiectului legii potrivit sugestiilor pri- mite, iar pe de altă parte întâlnirea dintre grupul de Anul trecut a fost un an foarte important, fiind lucru şi industriile mass-media s-a terminat prin ab- vorba despre redactarea noilor legi şi redefinirea ce- senţa voinţei magnaţilor mass-media de a înţelege lor deja existente, prin care se defineşte mai bine serviciul public pentru adoptarea Legii privind unifi- sectorul mass-media şi în general domeniul teleco- carea ilegală şi opiniei publice a proprietăţii mass-me- municaţiilor. diilor. Trebuie evidenţiat că proiectul legii în anul 2009 „nu au părăsit” edificiul Ministerului Culturii. La Grupul de lucru al Ministerului Culturii Republicii începutul anului 2010 încă nu a intrat în procedură. Serbiei, format în luna octombrie 2008, a continuat Cea de-a doua lege cu care s-a ocupat grupul de activitatea privind scrierea Legii despre publicarea ile- lucru în anul 2009 a fost Legea privind radiodifuziu- gală şi proprietatea publică mass-media şi redefinirea nea care din anul 2002 a suferit câteva modificări legilor mass-media. care în general au fost în dauna soluţiilor democrati- 5 ce în acest document. Astfel, grupul de lucru a consi- Legea despre publicarea ilegală şi proprietatea pu- derat, iniţial, că ar trebui prima dată să se reexami- blică mass-media se poate considera a fi reformistă, neze modificările controversate, iar după aceea, în deoarece ar trebui să se cerceteze, de fapt, proprietarii baza aplicării în practică, să se folosească noi soluţii. mediilor în Serbia şi care este influenţa indivizilor şi Problemele-cheie au fost examinarea modelului ale- a grupurilor la formarea opiniei publice, respectiv la gerii membrilor agenţiei de radiodifuziune, având în stabilirea agendei sociale în focusul mass-media. vedere că fără informarea grupului de lucru, Ministe- Proiectul legii, la începutul anului, a fost remis spre rul în perioada primăverii a schimbat unele acte de dezbaterea publică organizată în perioada prevăzu- lege privind alegerea numărului insuficient al mem- tă de lege. Industria mass-media nu a aşteptat cu brilor; apoi, transparenţa activităţii agenţiei de radi- bunăvoinţă această lege. Argumentul de bază a fost odifuziune; modul de alegere al comitetului de con- că prin lege se va limita posibilitatea de gestiune ducere al Consiliului şi al directorului general al Ser- reuşită în împrejurările deja îngreunate, cum este de viciului public; procedura de repartizare a frecvenţe- exemplu diminuarea ofertei agenţiilor de publicita- lor, modul de achitare a abonamentului pentru ser- te, distribuirea nesatisfăcătoare şi vânzarea la chioş- viciul public; îndatorirea serviciilor publice şi trans- curi, scumpirea hârtiei şi a serviciilor de tipărire. parenţa activităţii şi a gestiunii lor; problema rotunji- Rezultatul dialogului grupului de lucru şi a partici- rii procesului privatizării a mass-mediei comunale. panţilor la dezbaterea publică, pe de o parte, a fost Lipsa de consens a existat în grupul de lucru în pri- vinţa problemei referitoare la înfiinţarea Agenţiei de privind comunicaţiile electronice care ar trebui să mii sunt ziariştii, apoi