Acad. Ionel-Valentin Vlad, Preşedintele Academiei Române
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
reViStĂ editAtĂ de AcAdemiA românĂ director: AcAd. ionel-VAlentin VlAd, preşedintele AcAdemiei române nr. 2–3 FeBrUArie–mArtie 2016 Anul XXVi 304–305 directori: conSiliUl editoriAl: Acad. Mihai DRĂGĂNESCU Acad. Ionel-Valentin VLAD (director fondator) Acad. Cristian HERA octombrie 1990 – ianuarie 1994 Acad. Bogdan C. SIMIONESCU Acad. Victor SPINEI Acad. V.N. CONSTANTINESCU Acad. Alexandru SURDU februarie 1994 – ianuarie 1998 Acad. Victor VOICU Acad. Dan BĂLTEANU Acad. Eugen SIMION Acad. Alexandru BOBOC februarie 1998 – aprilie 2006 Acad. Solomon MARCUS Acad. Ionel HAIDUC Acad. Ioan-Aurel POP mai 2006 – aprilie 2014 Acad. Eugen SIMION Acad. Răzvan THEODORESCU Acad. Ionel-Valentin VLAD Acad. Maria ZAHARESCU mai 2014 – Constantin IONESCU-TÂRGOVIŞTE, membru corespondent al Academiei Române colegiUl de redAcŢie: Sector teHnic: Redactor-şef Tehnoredactor Dr. Narcis ZĂRNESCU Stela ŞERBĂNESCU Secretar de redacţie Operatori-corectori Sofia ŢIBULEAC Aurora POPA Ioneta VLAD Redactori I Elena SOLUNCA-MOISE Mihaela-Dora NECULA E-mail: [email protected] Tel. 021 3188106/2712, 2713; Fax: 021 3188106/2711 Cuprins AtitUdini şi controVerSe punctul de vedere privind planul-cadru pentru învăţământul gimnazial din românia . 5 Apel pentru limba latină lansat de 500 de intelectuali români . 7 SUB cUpolA AcAdemiei Tudor Nedelcea, omagierea lui marin Sorescu la Academia română . 8 mAniFeStĂri ştiinŢiFice Păun Ion Otiman, priorităţi bănăţene în cultura românească . 10 Costa Roşu, tezaure ale culturii românilor din Voivodina . 13 Doina Bogdan-Dascălu, Literatura, primul volum al Enciclopediei Banatului . 15 Crişu Dascălu, Enciclopedia, sinteză a culturii naţionale . 17 preocUpĂri contemporAne Solomon Marcus limba română şi şcoala – la Bucureşti şi la chişinău . 19 Nicolae Florea, Solul, sistem natural coerent, cosmo-geo-biotic autoorganizat. Abordare din perspectivă energetică . 29 Vasile Ciobanu, medalia pentru cercetarea istoriei oraşelor . 36 pUncte de Vedere Răzvan Theodorescu, mihail diaconescu – Istoria literaturii dacoromane, un câştig de informaţie şi interpretare . 38 Alexandru Zub, cristian ploscaru – Originile „Partidei Naţionale “. Sub semnul „politicii boiereşti“, 1774–1828 . 39 opinii Mircea Duţu, enciclica Laudatio si’ în gândirea şi acţiunea ecologistă ale secolului al XXi-lea . 40 Ioan Alexandru, reflecţii privind exercitarea puterii în democraţiile parlamentare . 53 Anton Carpinschi, dincolo de „mintea captivă“ sau despre diminuarea insecurităţii prin cultivarea minţii . 61 Nicolae Bud, A privi înainte... privind înapoi . 66 AniVerSĂri Nicolae Baltă, profesorul dr. leonida gherasim, membru de onoare al Academiei române, la vârsta unui bilanţ . 70 eVocĂri Alexandru Zub, ioan Hudiţă istoric şi om politic – în restituţie fundamentală . 74 Viorel Bădescu, profesor candida oancea – pionier al folosirii energiei solare în românia . .. 76 3 Oana Teodora Moldovan, Ruxandra Năstase Bucur, Bogdan Petroniu Onac, Un model de mentor pentru generaţii de cercetători speologi. omagiu adus memoriei lui gheorghe racoviţă (1940–2015) . 78 Ilie Rad, Aron pumnul (1818–1866) – un apostol al românismului în Bucovina . 80 in memoriAm Ionel-Valentin Vlad, Academicianul Solomon marcus (1925–2016) . 86 Victor Voicu, prof. univ. dr. mihail coculescu – continuator strălucit al şcolii noastre de endocrinologie (1943–2016) . 89 Alexandru Vulpe (1931–2016) . 91 petru t. mocanu (1931–2016) . 92 cronicA VieŢii AcAdemice . 93 ApAriŢii lA editUrA AcAdemiei . 95 gHid pentrU AUtori . 97 . Atitudini şi controverse punctul de vedere privind planul-cadru pentru învățământul gimnazial din românia Academia Română a luat act cu îngrijorare de la 1866, a fost să alcătuiască gramatica şi dicţiona- propunerile formulate în cadrul celor trei variante rul limbii române şi să redacteze tratatul de istoria ale Planului-cadru pentru învăţământul gimnazial românilor, tocmai pentru a susţine şi cultiva conşti- din România de către Institutul de Ştiinţe ale Educa- inţa identităţii noastre. Or, acum, propunerile acestui ţiei şi care se află acum în dezbatere publică. nou Plan-cadru compromit printr-un singur gest, Subiectul major care îngrijorează mediul acade- insuficient cântărit, eforturile a generaţii de intelec- mic şi care se regăseşte la nivelul tuturor celor trei tuali responsabili şi pun sub semnul pericolului variante, nelăsând nicio posibilitate de opţiune pro- însăşi identitatea noastră. Consecinţele nu vor întâr- fesorilor, este reducerea numărului de ore, până la zia să apară, iar istoria nu va fi îngăduitoare. dispariţia din programă, la discipline fundamentale Academia Română atrage, deci, atenţia asupra de studiu, menite să formeze atât cultura generală, pericolului reprezentat de excluderea studiului lim- cât şi conştiinţa istorică şi identitară a noilor generaţii. bii latine şi diminuarea numărului de ore la limba şi Astfel, măsurile propuse de Institutul de Ştiinţe ale literatura română şi istorie, discipline care, alături de Educaţiei anunţă: dispariţia singurei ore de limba componenta lor identitară amintită, au cea mai latină în gimnaziu, la clasa a VIII-a, amputarea unei importantă vocaţie formativă dintre toate disciplinele – ore de limba şi literatura română la clasele a V-a dacă ar fi să amintim numai dezvoltarea gândirii şi a VI-a şi diminuarea drastică a numărului de ore logice, a capacităţii de exprimare, a creativităţii, a de istorie, oricum insuficiente în urma reducerilor spiritului civic şi a celui democratic, înţelegerea impuse de ultimul Plan-cadru din 2001. integratoare, în spiritul valorilor umaniste. Semnalăm că toate cele trei domenii de studiu Vârsta gimnazială, cuprinsă între 10–15 ani, este vitregite de actuala propunere sunt materii cu un cea mai propice dezvoltării unei personalităţi armo- puternic caracter identitar, contribuind împreună la nioase, deopotrivă, sensibile, raţionale şi creative. dezvoltarea conştiinţei naţionale, europene şi uma- Istoria, cu deosebire, oferă o perspectivă largă asu- niste a tinerei generaţii. pra realităţii, situată în orizontul devenirii, şi asigură, Studiul limbii latine, limbii şi literaturii române astfel, cadrul de integrare şi capacitatea de a răs - şi istoriei (naţionale şi universale) oferă copiilor punde provocărilor prezentului. repere existenţiale, orientându-i ca cetăţeni ce apar- Limba şi literatura română dezvoltă capacitatea ţin unui popor european, vorbitori ai unei limbi de de înţelegere a noţiunilor, conceptelor, fenomenelor, origine latină, înrudite cu alte câteva limbi europene dar şi sensibilitatea, bunul gust, receptarea estetică. descendente din acelaşi trunchi comun, purtători ai Şi, desigur, atât de necesara capacitate de exprimare unor valori culturale şi etnice care s-au aflat întot- corectă şi de structurare a unui discurs cu sens. deauna în deplin respect şi armonie cu valorile altor Limba latină consolidează cunoştinţele de gra - popoare. matică, de logică, furnizează terminologia pentru Identitatea românească nu poate fi înţeleasă fără majo ritatea ştiinţelor exacte şi, nu în ultimul rând, componenta sa latină, indentitatea europeană, la rân- este purtătoarea unor valori care au stat la baza dul ei, nu poate ignora această componentă. Să nu construirii civilizaţiei europeane moderne şi con- uităm eforturile Şcolii Ardeleane, iluminismul temporane. românesc, de a argumenta originea latină a poporu- Procesul pedagogic, actul educativ este, cum lui şi a limbii româneşti în Transilvania. Să nu uităm sperăm că se ştie, complex şi dificil. El necesită că însuşi statul român s-a constituit, la 1859, în jurul timp, strategie inteligentă, atenţie sporită, răbdare şi ideii de unitate a tuturor celor „de gintă latină“. chiar delicateţe. O trecere rapidă printr-o multitu- În acest context, prima misiune a Academiei Române, dine de discipline compromite posibilitatea de 5 fixare şi aprofundare şi conduce la superficialitate şi aceea de a forma cultura generală a elevilor şi a ineficienţă. În acest context, semnalăm un alt viciu pune bazele dezvoltării armonioase a tinerei ge ne - fundamental al actualului Plan-cadru şi anume raţii. tendinţa de a avea la nivelul învăţământului gimna- Academia Română îşi exprimă deplină încre dere zial cât mai multe materii cu doar o oră de studiu pe în implicarea şi decizia dumneavoastră. săptămână, periclitând astfel instruirea solidă şi educaţia. BiroUl preZidiUlUi Membri ai Academiei Române au semnalat, în AcAdemiei române repetate rânduri, insuficienţa numărului de ore la disciplina istorie, inconsistenţa programelor şi Acad. Ionel-Valentin Vlad, deficienţele manualelor. preşedintele Academiei Române Specialişti din institutele de cercetare ale Acade- Acad. Cristian Hera, miei Române au adresat memorii şi au propus Mi - vicepreşedinte al Academiei Române nisterului Educaţiei sprijin şi consiliere în elabora- Acad. Bogdan Simionescu, rea ghidurilor de predare şi în perfecţionarea cadre- vicepreşedinte al Academiei Române lor didactice. Acad. Alexandru Surdu, Academia Română vă solicită, domnule mi - vicepreşedinte al Academiei Române nistru, să dispuneţi reanalizarea celor trei variante Acad. Victor Spinei, alte actualului Plan-cadru pentru învăţământul gim- vicepreşedinte al Academiei Române nazial, alocarea unui număr optim de ore pentru dis - Acad. Victor Voicu, ciplinele limba latină, la clasa a VIII-a, limba şi lite- secretarul general al Academiei Române ratura română şi istorie pentru întreg ciclul V–VIII, precum şi pentru celelalte discipline de studiu, ela- borarea atentă a unor programe echilibrate, care să ţină cont de principiile