DOCSLIB.ORG

Interferenţa Artelor. Critice. Arta Plastică / Petre Cichirdan

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Interferenţa Artelor. Critice. Arta Plastică / Petre Cichirdan INTERFERENŢA ARTELOR CRITICE. ARTA PLASTICĂ (...) La panoplia de artişti vâlceni, alături de Şcoala de pictori de la Ţeica, alături de Gherontie, C. Mihăilescu, C. Iliescu, Emil Ştefănescu, Sorin Hermeneanu, Romulus Popescu, C. Gaghel, C. Cerăceanu, C. Zorlescu, şi cei care sunt încă activi, s-a mai adăugat un nume: Medi Wechsler Dinu, pictor. (Septembrie, 2010, pag.120) Tehnoredactare: Bogdan Cichirdan Consilier editorial: Constantin Poenaru Coperta: Petre Cichirdan Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României CICHIRDAN, PETRE Interferenţa artelor. Critice. Arta plastică / Petre Cichirdan. - Râmnicu Vâlcea : Intol Press, 2011 ISBN 978-606-92372-7-4 75 Apărut la Tipografia ALMAROM Râmnicu Vâlcea, octombrie 2011, în 200 de exemplare-Ediţia 1 Copyright © 2011 Editura Intol Press din cadrul SC Intol SRL str. Calea lui Traian 169, bl.5, sc.E, ap.3, tel(fax) 0250 736615, tel: 0350 401 254, 0746.029.824 Reg.Comerţului J38/ 442/ 1993. E-mail: [email protected] Petre CICHIRDAN INTERFERENŢA ARTELOR CRITICE. ARTA PLASTICĂ Editura INTOL-PRESS Râmnicu Vâlcea, 2011 ÎN LOC DE PREFAŢĂ Am tipărit această carte, selectând eseurile-cronici din categoria „Arta plastică”-pictură, sculptură, grafică, apărute între 2003 şi 2010 în presa vâlceană sub semnătura subsemnatului... Lucrarea de faţă este structurată pe patru capitole, purtând titluri generice: Ştiinţa şi Arta (Cap. I), Artişti (Cap. II), Expoziţii şi manifestări (Cap. III), Realitatea (cap. IV).... Conţine, de asemenea, o secţiune de Indice şi o grupare cu autorii lucrărilor reproduse pe coperţi, care au ataşate, fiecare, un număr; ...de exemplu: lucrarea notată cu 1, pe copertă, aparţine lui Paul Popescu, şi despre acesta facem vorbire în interiorul cărţii - vezi paginile din Indice, Paul Popescu. Am datat fiecare eseu, fiindcă conţinutul este valabil pentru data la care a avut loc manifestarea şi nu priveşte valoarea autorilor, dorindu-se eshaustiv! Suntem consumatori de artă şi trebuie să înţelegem (primim) ce se expune (ne oferă) spaţiul public. Ideile noastre nu sunt generalizatoare şi nu aparţin domeniului istoric-ştiinţific! Majoritatea eseurilor, exceptând cazul lui Brancuşi şi C. Lucaci, au fost expuse în spaţiul public, în perioada respectivă... În Cap.I am grupat eseuri-cronoici care privesc fenomenul plastic în impact cu tehnologia - ştiinţa, în general, privind, atât tehnica de lucru, cât şi spaţiul eteric, cel al poeziei şi gândirii filozofice; de aici, permanenţa „Interferenţă a artelor” (în concepţia noastră, artele sunt tot una cu meseriile practicate la „vârf”!). În Cap. II - Artişti - am grupat eseurile care ţin strict de personalitatea fiecărui expozant, între aceştia şi cei din Cap I neexistând diferenţă de percepţie... Cap. III - Manifestări, expoziţii... Cap. IV - Realitate - câteva evidente realităţi ale timpului trecut şi prezent, privind Arta Plastică şi cotidianul, relaţii psiho-sociale, cutume, din acest timp!... Petre Cichirdan I ŞTIINŢA ŞI ARTA SCULPTORUL CONSTANTIN LUCACI Un tânăr student de la un Institut de Arte Plastice îmi spunea (fiind în vizită la cel din Cluj) că ei, studenţii, suferă din lipsă de maeştrii. Nu pot lucra cu un artist renumit, în atelierul acestuia, ca ucenici. Tot el îmi spunea că Facultatea nu-i oferă nici o latură practică, nici o tehnică de abordare în viitor, în concordanţă cu timpul. În perioada Renaşterii, un sculptor începător învăţa meseria (care era aproape o inginerie în construcţii sau arhitectură), după care începea munca de creaţie adecvată economiei timpului. Acum el începe să creeze în economia de piaţă, înainte de a învăţa meserie, autodefinindu-se din start, artist (şi boem)! Învăţarea tehnicilor moderne, practice, a producerii formei şi volumului, desenului şi picturii, sunt vitale viitoarei meserii de sculptor sau pictor. Timpul solicită mai apoi, spiritul, cultura aferentă. Tehnologia, bine stăpânită, dă potenţă artistului sau, altfel spus, creează potenţialitatea actului creator. Meseria de constructor era la “degetul mic” pentru Michelangello, Leonardo Da Vinci. Artistul nu trebuie să se blocheze în reflecţii de neputinţă atunci când caută soluţia pentru formula sa creativă. La 5 Facultatea unde studentul învăţa meseria de sculptor, atelierul de modelaj (ipsos şi argilă) semăna cu o morgă. Acesta a fost un preambul; un motto prelung... Astăzi vom vorbi despre unul dintre cei mai mari artişti contemporani ai secolului XX şi început de secol XXI, sculptorul român Constantin Lucaci. Arta inventată de el, dar obişnuită, ca alură, în spaţiul sideral, se întrece cu tehnologia, cu măestria, neştiind ce să admiri mai întâi: execuţia, respiraţia artistică, enigma geometrică, estetica de ambient sau problematica filozofică. Realismul şi naturaleţea formelor sale l-au făcut pe Nichita Stănescu să confunde iarba cu oţelul, numindu-i o lucrare din oţel inoxidabil, “Fire de iarbă”, iar pe Romulus Balaban să devină fizician, atribuind lucrărilor maestrului o a patra dimensiune, Timpul... Pe scurt, sculptura lui Constantin Lucaci are strălucire, volum, spaţialitate şi simbol. Odată, un citic de artă cu nume de râu (Constantin Prut) a făcut o aluzie la tinichele “care răsună în Pangrati”- anii 70, după care şi-a blestemat singur gura şi scrisul precum a făcut-o Saul în devenirea sa înspre Pavel (în 1974, C. Prut îşi reconsideră poziţia faţă de marele artist). El, sculptorul, este cea mai vie demonstraţie a timpului prezent, între ce poate face ştiinţa tehnologică în artă, şi arta, în ştiinţa tehnologică. Copil fiind (născut în 1923 în Banat), război existând, Lucaci învaţă lustruitul bielelor(!) de locomotivă, gravura metalului, apoi, nepot de mari ingineri în uzinele din Bocşa şi din Reşiţa descoperă tainele desenului la planşeta tehnică. Pleacă la Bucureşti (1945), unde studiază în Academia Liberă “Guguianu” cu Camil Ressu, pe care îl divinizează. Urmează apoi şabloane ale timpului, înalte şcoli de artă, dar cea mai solidă fiind şcoala acumulărilor în domeniul tehnicii şi culturii, viaţa! Aşa a fost posibil ca Lucaci să aibă o serie de mari realizări. Pe lângă sculptura în granit a bustului lui Brâncuşi, executând şi lucrări de tehnică pură (“girafa”, un aparat de mărit 6 machete, la scară; sisteme de iluminaţie etc sunt inovaţii ale timpului) a câştigat bani şi renume. A fost, în mijloc de secol, printre cei mai bogaţi oameni ai ţării, material şi spiritual, chiar şi fără a avea o activitate politică ( renegat oficial, exclus din Partidul Comunist în 1959), dar iubit de mari comunişti precum Vida Geza; a fost preşedinte al Fondului Plastic din România. L-au adulat (!) oamenii Puterii, deşi se spăla cu săpun “Fa” încă de-atunci şi bea numai băuturi rezervate regilor (în anii 70). Lucaci, vorbea în 1971, curent, două limbi străine, şi îmi spunea, dându-mi-se ca exemplu: “nu ştiu dacă nu sunt prea bătrân să învăţ şi engleza”; avea o cultură muzicală ultrasimţită, era proiectant de came spaţiale (chiar aşa!); Lucaci a inventat o artă care nu putea fi copiată şi deţinea formula spaţiului sideral. Aprilie, 2003 CINETISMUL SCULPTORULUI LUCACI Prozaic pare, dar esenţial pentru tematica de faţă - Ştiinţa şi Arta, să descriem tehnologia sumară a unei lucrări de sculptură, aparţinând maestrului din Pangrati (o vom face aproape cibernetic). Iată, schiţa lucrării – desenul la scară normală – armătura metalică – modelajul în ipsos – ridicarea tiparelor din carton – tăierea tablelor din inox după tipare – modelarea tablelor prin bătaie de ciocan din material nemetalic (din lemn)– îmbinarea lor prin sudare – polizarea sudurilor – şlefuirea cu seu de ovină în atâtea treceri până ce se obţine strălucirea ca o lumină de dimineaţă. Obligatoriu, lucrarea are un soclu tot aşa elaboart (lustruirea), executat din granit. Lucrările lui C. Lucaci par turnate în oţel, supuse fiind mai apoi unui proces de nichelare. Dar nu este aşa. Ele sunt volume închise, din tablă de oţel inoxidabil (material adus de obicei din Suedia), supuse mai apoi unui proces de 7 stălucire prin şlefuire, care, credem noi, reprezintă un secret de fabricaţie (dacă nu un act de inovaţie). De ce „cinetismul” sculptorului Lucaci? Deoarece o parte din lucrările artistului, nouă contemporan, reclamă gândirea la modul absolut, ţinteşte înspre filosofia mişcării. In atelier, în 1970, Lucaci lucra cu ochelari, avea şubler, riglă de calcul, planşetă de desen tehnic, dar şi în vibraţia unor consonanţe precum muzica lui Stravinski, Stockhausen sau Penderecki sau forme speciale de poezie (N.Stănescu). Formele din oţel inoxidabil sunt provenite din grafia de pe hârtiile întinse jos, pe care el, cu mişcări largi, definind curbele viitoarelor lucrări, adevărate vântoase siderale, le desena la o scară a mărimilor naturale (târându-se pe enormele hârtii). Cu sculele descrise mai sus îşi construia mecanismele care puneau în mişcare formele spaţiale. * Cum definim în general cinetismul? Practic, el este de trei feluri: static, mişcare în sine, şi potenţial. Exemple de cinetism static sunt Laocoon şi fiii, în antichitate; Pieta Rondaninni, de Michelangelo, în Renaştere; Sărutul lui Rodin, ceva mai aproape de noi. Cinetismul, mişcare în sine, defineşte o sculptură care se mişcă cu ajutorul unui mecanism (vezi fântânile cinetice construite de Lucaci), în timp ce cinetismul potenţial ar însemna o lucrare precum Prometeu al lui Brâncuşi, sferele în general, adică sculpturi care imprimă în gând posibila mişcare, forţa ascunsă. Forma lucrărilor lui Lucaci sunt de tipul cinetismului static, iar pe parcurs, după caz, la comandă electrică, ele intră în categoria celor cu mişcare în sine (cazul
Load more

Recommended publications
  • Tradiţie Şi Postmodernitate 200 De Ani De Artă Plastică În Banat Volum Realizat Cu Sprijinul UAP –Filiala Timişoara
    Tradiţie şi Postmodernitate 200 de ani de artă plastică în Banat Volum realizat cu sprijinul UAP –Filiala Timişoara Colegiul de redacţie: Andrei Medinski, Doina Antoniuc, Violeta Zonte, Ioan Szekernyeş, Andreea Foanene, Adrian Ioniţă Tehnoredactare computerizată: Elena Mureşan Editura: Graphite DIRECŢIA PENTRU CULTURĂ ŞI PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL A JUDEŢULUI TIMIŞ TRADIŢIE ŞI POSTMODERNITARE-200 de ani de artă plastică în Banat-ediţia a II-a, revăzută şi adăugită - Timişoara Editura Graphite 2012, ISBN 978-973-88663-6-2, I.Medinski, Andrei Volum editat în cadrul Programului AREAL BANAT-Patrimoniu mobil-2011/2012 Proiectul TRADIŢIE ŞI POSTMODERNITARE-200 de ani de artă plastică în Banat-ediţia a II-a, revăzută şi adăugită al Direcţiei pentru Cultură şi Patrimoniul Cultural Naţional a judeţului Timiş Director executiv: Prof.univ.dr. Violeta Zonte Responsabil de proiect: Andrei Medinski Tradiţie şi Postmodernitate 200 de ani de artă plastică în Banat În loc de prefaţă Ediţia de faţă a albumului Tradiţie şi Postmodernitate – 200 de ani de artă plastică în Banat- ediţie revăzută şi adăugită, cuprinde completările privind perioada artiştilor bănăţeni interbelici, Colecţia Ormos şi Corneliu Baba de la Timişoara, referiri critice la generaţia tânără de artişti bănăţeni de după anul 2003, anul primei ediţii, până astăzi, consemnări despre taberele de creaţie plastică din zonă, precum şi un indice(index) de nume al artiştilor şi al altor personalităţi care au contribuit într-un fel sau altul la propăşirea artelor plastice din Banat. Şi poate chiar mai mult decât atît. Este loc şi pentru o confesiune. După anii nouăzeci, adică acum douăzeci şi ceva mai bine de ani, eram în Germania.
    [Show full text]
  • ARTICOLE DIN Publicaţii PERIODICE Cultură Anul XV/Nr.4 2014
    BIBLIOTECA NAÕIONALÅ A ROMÂNIEI BIBLIOGRAFIA NAÕIONALÅ ROMÂNÅ ARTICOLE DIN PUBLICAţII PERIODICE CULTURă anul XV/nr.4 2014 EDITURA BIBLIOTECII NAÕIONALE A ROMÂNIEI BUCUREØTI 2015 BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI BIBLIOGRAFIA NA ŢIONALĂ ROMÂNĂ Articole din publicaţii periodice. Cultură Bibliografie elaborată pe baza publicaţiilor din Depozitul Legal Anul XV Nr. 4/2014 Editura Bibliotecii Naţionale a României 2015 BIBLIOGRAFIA NAŢIONALĂ ROMÂNĂ SERII ŞI PERIODICITATE Cărţi.Albume.Hărţi : bilunar Documente muzicale tipărite şi audiovizuale : anual Articole din publicaţii periodice. Cultură : lunar Publicaţii seriale: anual Românica: anual Teze de doctorat: semestrial ©Copyright 2015 Toate drepturile sunt rezervate Editurii Bibliotecii Naţionale a României. Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nicio formă, prin mijloc mecanic sau electronic sau stocat într-o bază de date, fără acordul prealabil, în scris, al redacţiei. Colectiv de redacţie: Eva Constantinescu Venera Iosif Roxana Pintilie Mihaela Vazzolla Anişoara Vlad Nicoleta Ştefan Ana Mureşan Florentina Cătuneanu Silvia Căpățână Coperta: Constantin Aurelian Popovici ARTICOLE DIN PUBLICAŢII PERIODICE. CULTURĂ 3 CUPRINS 0 GENERALITĂŢI ............................................................................................... 5 008 Civilizaţie. Cultură..................................................................................... 5 02 Biblioteconomie. Biblioteci ....................................................................... 15 06 Organizaţii. Asociaţii.
    [Show full text]
  • Tudor Arghezi
    Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România Portal- MĂIASTRA 2 ISSN: 1841-0642 [email protected] Anul XII, Nr. 2 (47)/2016 Trimestrial de cultură editat de CENTRUL JUDEŢEAN PENTRU CONSERVAREA ŞI PROMOVAREA CULTURII TRADIŢIONALE GORJ & SOCIETATEA DE ŞTIINŢE FILOLOGICE DIN ROMÂNIA - FILIALA TÂRGU-JIU, cu sprijinul CONSILIULUI JUDEŢEAN GORJ FESTIVALUL INTERNAȚIONAL ”TUDOR ARGHEZI” - Ediţia a XXXVI-a Arghezi: ARGHEZI / ERGÉZI Motto: viaţa ca palimpsest „Mi-e frică, mamă, Să-mi amintesc şi cum mă chiamă, Mi-e frică, mamă, e cât de amănunţit cunoscută pare a fi Când mă goneşte, când mă chiamă, Pextinsa şi complexa Şi când mă uită, că şi-atunci mă ştie. creaţie argheziană, pe atât de insu- Mi-e frică de condei şi hârtie.” ficient ştiută este viaţa lui. Mai cu seamă faza aurorală a propriei exis- În anul 1962, poetul Kányádi Sándor tenţe: originile, părinţii şi străbunii, i-a făcut o vizită confratelui de breaslă, copilăria şi juneţea. Poetul însuşi a Tudor Arghezi, la locuinţa din Bucureşti. contribuit copios şi, am zice, cam I-a dus, în dar, poezii ale poetului român, subversiv la învăluirea acestei peri- traduse de el, printre care şi unele apărute oade într-o nebuloasă contrariantă. Episod existenţial ba ocultat de el, ba pentru prima dată în limba maghiară. detestat, ba explicat încâlcit sau contorsionat, uneori într-o permeabilă şi Cu ani în urmă, când autorul prezentului contondentă iritare. Atitudine pe care exegeţii, în genere, o pun pe seama studiu îi lua un interviu detaliat poetului nefericirii trăite în copilărie de viitorul cântăreţ al „heruvimului bolnav” şi Kányádi Sándor, la împlinirea a 80 de ani, al Celui „fugit de pe cruce”.
    [Show full text]
  • REALITATEA EVREIASCĂ - Nr
    Anul Nou al Pomilor TU BIŞVAT PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA 4 februarie 2015 – ANUL LVI = NR. 442-443 (1242-1243) = 1 – 31 IANUARIE 2015 =10 TEVET – 11 ŞVAT 5775 =24 PAGINI – 3 LEI 15 Şvat 5775 PAG. 6 HOLOCAUsTUL descris de generalul american Dwight D. EIsenhower Generalul D. Eisenhower a avut o premoniţie vizitând lagărul de con- centrare de la Gotha. Într-o scrisoare adresată generalului George C. Marshall, el scria în aprilie 194 5: „Dovezile vizuale şi verbale de înfometare, cruzime şi bestialitate erau copleşitoare. Într-o cameră erau aruncate, într-o grămadă, cadavrele unor oameni goi, ucişi prin înfometare. Am vizitat locul (unde generalul Patton a refuzat să intre- n.red.) pentru a putea ulterior să depun mărturie directă dacă vreodată, în viitor, va apărea tendinţa de a pune aceste acuzaţii pe seama propagandei”. Cupola de la Yad Vashem 27 ianuarie ZIUA INTERNAŢIONALĂ A HOLOCAUsTULUI - 70 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Aus chwitz de către Forţele Aliate Lagărul de la Auschwitz Eliberarea lagărului de la Auschwitz ATENTATUL TERORIsT DIN FRANŢA Contribuţia evreimii PAG. 7 74 de ani „Au murit numai fiindcă erau evrei” române la Aşezământul de la Această propoziţie, sub forma: „singu- caşer din Paris, şi nu întâmplător, potrivit Muncii în Ereţ Israel Pogromul ra lor vină a fost că erau evrei”, o folosim propriilor declaraţii făcute prin telefonul PAG. 9 adesea când ne referim la victimele Ho- mobil unui post de radio. El a năvălit în din locaustului. O regăsim în paginile cărţilor magazin, a omorât patru ostatici şi, până HANUCA Bucureştii de istorie, în paginile unor ziare, în evocări la urmă, a fost împuşcat, ca de altfel şi cei Bucureşti ale supravieţuitorilor.
    [Show full text]
  • Avangarda – Prezent Și Istorie
    Avangarda – prezent PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA și istorie AANULNUL LVLV NR.NR. 364-365364-365 (1164-1165)(1164-1165) 1 – 3030 IUNIEIUNIE 20112011 2828 YIARYIAR – 2828 SIVANSIVAN 57715771 2244 PAGINIPAGINI – 3 LEILEI IUNIE, CÂND E MULTĂ LUMINĂ „Aminteşte-ţi ceea ce ţi-a făcut ţie Amalek!” (Deuteronom, 25. 17). În fi e- care an, când vine vara ne amintim. Auzim roţile trenurilor de marfă, care plecau spre Auschwitz cu evreii din Ar- dealul de Nord. Spunem Kadiş pentru ei, pentru comunităţi întregi prefăcute-n fum. Au fost singuri sau aproape sin- guri în drumul spre moarte. A spus-o, la comemorarea din acest an, un mare istoric neevreu din Oradea. Au spus-o fotografi ile din „Albumul Auschwitz”, făcute de nazişti în momentul trierii, care pot fi văzute în expoziţia deschi- să, acum, la Satu Mare. Au spus-o licăririle lumânărilor aprinse de puţinii supravieţuitori – „tăciunele smuls fl ă- cărilor” – din atâtea oraşe din nordul Transilvaniei. Restul - cifre. Oameni gazaţi şi arşi în cuptoare, din această parte a României, sub ocupaţie ungară fascistă: 18 000 – Cluj; 30 000 – Bi- hor, inclusiv Oradea; 14 000 – Satu Mare… Şi rândurile supravieţuitorilor se subţiază din ce în ce. Şi dacă astăzi, când ei mai există încă, se fac auzite atâtea voci care contestă Holocaustul, ce se va întâmpla când ei nu vor mai fi ? Vorbim contra urii. Scriem contra urii. Scriem împotriva fanatismului. Fanatismul duce la aversiune faţă de tot ce e diferit şi asta nu e numai împotriva evreilor. Deportările evreilor din această parte a ţării, cauzate de excesul de zel al autorităţilor maghiare fasciste, când era limpede pentru oricine că „Reich-ul de o mie de ani” al lui Hitler e ţăndări, s-au săvârşit în mai – iunie, când e multă lumină.
    [Show full text]
  • O Doamnă Cât Un Secol. Timpul Şi Margareta – Adevarul
    5/12/2017 O doamnă cât un secol. Timpul şi Margareta ­ adevarul.ro O doamnă cât un secol. Timpul şi Margareta Iulian Andrei Crăciun, Pictoriţa Margareta (Medi) Wechsler Dinu are 103 ani. Este cea mai frumoasă femeie pe care am întâlnit­o. Ştiţi ora aceea a dimineţii când în oraş e încă linişte şi prima lumină cade perfect peste întunericul catifelat, cade divin, ca într­un tablou de Marc Chagall? Atunci, la răsărit, uneori, dar tot mai rar, Medi Dinu priveşte cerul. Ştiţi de câte ori şi cât de frumos a răsărit soarele din decembrie 1908 până în martie 2012, până în acest timp târziu, cu suflete îngheţate? Medi Dinu ştie. Istoria secolului XX are în sfârşit un cronicar adecvat. Şi câte s­au întâmplat în ultima sută de ani! Au căzut şi monarhia, şi comunismul, au scris şi Jean­Paul Sartre şi Mihaela Rădulescu, şi­au dat măştile jos toţi diavolii, coborând omenirea în grotă, şi s­au ridicat rachetele spaţiale spre abisuri, transportându­ne toate visele pe Lună, iar noi contăm pe istorie? Da, noi contăm pe istorie.Această femeie care ne priveşte acum cu ochii ca marea a văzut tot: a fost evreică în timpul a două războaie mondiale, a absolvit Belle Arte, dar a studiat şi matematici, şi filosofie, i­a fost elevă şi lui Dan Barbilian (poetul Ion Barbu), şi lui Nae Ionescu, a pictat Balcicul din dragoste şi cu talent, a fost căsătorită cu un poet ­ Stephan Roll ­ care a lucrat în cuvinte ca în mătase. Aţi auzit de Lăptăria lui Enache? Era, cândva, a socrului lui Medi Dinu.
    [Show full text]
  • TIŞA Be AV (9 AV)
    „Democraţia nu este dictatura majorităţii ci protecţia minorităţilor de toate felurile” Interviu cu prof. CRISTIAN PÂRVULESCU, coordonator al Forumului Constituţional, preşedinte Pro Democraţia Propuneri ale deputatului PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA F.C.E.R. pentru revizuirea unor articole din ANUL LVI = NR. 408-409 (1208-1209) = 1 – 30 IUNIE 2013 = 23 SIVAN – 22 TAMUZ 5773 =24 PAGINI – 3 LEI Constituţie PAG. 5 TIŞA be AV (9 AV) Pogromul de la Dorohoi a aprins făclia violenţelor „KESHET” pentru generaţia de mijloc a păşit cu dreptul antisemite din România condusă de I. Antonescu PAG. 3 În ziua de 1 iulie 1940, subunităţi militare române Toţi evreii civili prezenţi, cu excepţia unui singur su- din Grupul 3 Grăniceri şi 8 Artilerie, care se retrăgeau din pravieţuitor, precum şi şapte militari evrei în frunte cu De la Moghilev la Caracas Herţa, au declanşat un pogrom antievreiesc la Dorohoi, sergentul Bercovici Emil, din Regimentul 29 Infanterie, via Tel-Aviv – ceea ce a constituit prima manifestare majoră în lanţul care au venit să dea onorul soldatului erou evreu, au fost PAG. 9 din care fac parte celelalte pogromuri din Moldova şi cel ucişi de către militarii români. viaţa, ca o luptă de la Bucureşti. Focul s-a extins cu repeziciune în tot oraşul, ucigaşii În oraşul Dorohoi, se arată în lucrarea „Holocaust sub dezlănţuiţi făcând numeroase victime în rândurile popu- guvernarea lui Antonescu”, scrisă de Marcu Rozen (supra- laţiei evreieşti. Lansare de carte „Hasefer“ la Bookfest vieţuitor al lagărelor din Transnistria) şi editată de AERVH, După cum rezultă din procesul verbal nr. 462 din 4 iulie au fost aduse corpurile neînsufleţite ale căpitanului român 1940, semnat de procurorul militar căpitan în rezervă Duca Autori evrei la Salonul internaţional de carte Bookfest Boroş şi soldatului evreu Iancu Solomon, împuşcaţi la Mihail, ajutor de primar ing.
    [Show full text]
  • Catalogul "Ackerman", Editions N
    Campanie de strângere de fonduri pentru PRIMUL TEATRU CONSTRUIT ÎMPREUNĂ OUĂLE GRIVIȚA 53 Chris Simion-Mercurian este o personalitate apreciată atât în țară, cât și în străinătate. Are o carieră de peste 20 de Au creat pentru „Grivița 53”: Alexandru Tomescu&Ana Munteanu, Gheorghe Fikl, Oana Pellea, Cristian Mungiu&Dalina ani în teatru, peste 48 de spectacole regizate, 10 cărți publicate și este inițiatoarea unui important festival de teatru Bădescu, Dan Perjovschi&band of illustrators, Ivan Patzaichin&Marius Burhan, Alex Găvan&Adina Mastalier, Horațiu independent din țară – UNDERCLOUD. Mălăele&Cristi Farcaș, Maia Morgenstern&Cabiria Morgenstern, Mihai Dobrovolschi&Vlad Fodor, Vasile Murivale, Mirela Anul trecut Chris Simion-Mercurian a vândut casa bunicii și, cu banii încasați din tranzacție, a cumpărat un teren. Trăistaru, Mihai Popescu, Iuliana Vîlsan, Francisc Chiuariu, Marius Manole, Fundația Renașterea & Alexandra Nechita, Arantxa Pe Calea Griviței 53. Acolo va construi G53 – PRIMUL TEATRU CONSTRUIT ÎMPREUNĂ DE LA ZERO. „În 1946 ducea Etcheverria, Valeria Racilă von Groningen & Chris Simion-Mercurian. la bun sfârșit un astfel de demers inginerul constructor Liviu Ciulei, pentru fiul său - regizorul cu același nume. Teatrul construit de domnia sa este actualul Teatru Nottara. De-atunci și până astăzi nimeni nu a replicat o astfel de „Nu e nevoie de multe cuvinte, ci de donații și fapte. E un proiect curajos inițiat de oameni curajoși și frumoși. <<Grivița 53>> poveste”. După 73 de ani, Chris Simion – Mercurian ne invită să-i fim alături, iar visul ei să devină și visul nostru. „Este este o victorie a unor oameni împotriva unui sistem.” – Oana Pellea, actriță. moștenirea pe care o putem lăsa generațiilor care vin din urmă și Bucureștiului.” – Chris Simion-Mercurian.
    [Show full text]
  • Articole Din Publicaţii Periodice. Cultură 3
    ARTICOLE DIN PUBLICAŢII PERIODICE. CULTURĂ 3 CUPRINS 0 GENERALITĂŢI ............................................................................................... 5 008 Civilizaţie. Cultură..................................................................................... 5 02 Biblioteconomie. Biblioteci ....................................................................... 11 06 Organizaţii. Asociaţii. Congrese. Expoziţii ............................................... 11 070 Ziaristică .................................................................................................. 12 1 FILOZOFIE ...................................................................................................... 21 2 RELIGIE ........................................................................................................... 26 3 ŞTIINŢE SOCIALE, ECONOMICE ŞI JURIDICE .................................... 30 32 Politică ....................................................................................................... 33 323.1 Minorităţi naţionale .............................................................................. 35 37 Educaţie. Învăţământ. Timp liber .............................................................. 36 39 Etnografie. Folclor ..................................................................................... 37 6 ŞTIINŢE APLICATE ...................................................................................... 38 655 Industrii poligrafice ................................................................................
    [Show full text]
  • Echinox ºi Echinoxiºti Corin Braga Aurel Codoban Sanda Cordoº ªtefan Manasia Ovidiu Pecican Petru Poantã Horea Poenar
    Black Pantone 266 U TRIBUNA 59 REVISTà DE CULTURà • serie nouã • anul IV • 16-28 FEBRUARIE 2005 • 15.000 lei Un filosof român pentru Premiul Herder: ANDREI MARGA ECHINOX ºI ECHINOXIºTI CORIN BRAGA AUREL CODOBAN SANDA CORDOº ªTEFAN MANASIA OVIDIU PECICAN PETRU POANTà HOREA POENAR Ilustraþia numãrului: Ovidiu Avram 1 Black Pantone 266 U Black Pantone 253 U TRIBUNA opinii Director fondator: Ioan Slavici (1884) Mai "catolici" decât Papa PUBLICAÞIE BILUNARà CARE APARE SUB EGIDA Cãlin Stegerean CONSILIULUI JUDEÞEAN CLUJ, el mai amplu fenomen artistic din toate Deºi pînã în 1989 statul a susþinut creaþia CU SPRIJINUL timpurile, Renaºterea italianã, ale cãrei plasticã prin achiziþii periodice, în ultimii 15 ani MINISTERULUI CULTURII ªI CULTELOR C roade au hrãnit întreaga lume civilizatã, a operele de artã plasticã sînt produse exclusiv prin fost posibil numai datoritã poziþiei Bisericii resursele personale ale artiºtilor. Ce înseamnã Consiliul consultativ al Redacþiei Tribuna: Romano-Catolice care, întîi, a permis depãºirea aceste costuri pentru un artist? De exemplu Diana Adamek conceptualã a canoanelor medievale ºi, apoi, s-a preþul unei pînze medii pleacã de la o jumãtate Mihai Bãrbulescu asigurat finanþarea grandioaselor proiecte artistice de milion de lei iar un metru liniar de ramã are Aurel Codoban coniderate de generaþiile care s-au succedat pînã acelaºi preþ. Cu toate acestea, Galeria UAP a ofe- Ion Cristofor azi, capodoperele nedepãºite ale umanitãþii. rit continuu evenimente expoziþionale în folosul Cãlin Felezeu Geniul unor Leonardo da Vinci, Michelangelo, spiritual al întregii comunitãþi, accesul în galerie, Monica Gheþ Rafael, Tizian ºi a atîtor alþi mari artiºti s-ar fi dupã cum se ºtie, fiind gratuit.
    [Show full text]
  • Licitaţia De Avangardă, Inclusiv Amintirile Unui Poet Avangardist Marți, 21 Mai 2019, 19.00 Artmark, Palatul Cesianu-Racoviță
    26. Marcel Iancu, Nouvelle trophée (detaliu) Licitaţia de Avangardă, inclusiv amintirile unui poet avangardist marți, 21 mai 2019, 19.00 Artmark, Palatul Cesianu-Racoviță 10 11 Verso: Tristan Tzara, Autoportret 1 | Tristan Tzara 1896, Moinești, Bacău - 1963, Paris Schițe și Autoportret | 1952 tuș pe hârtie, 20,5 × 13,5 cm, semnat, datat și dedicat dreapta jos, în peniță, „Tzara a Claude, 26 nov. (19)52” € 2.500 - 3.500 Proveniență: colecția poetului francez Claude Roy. 2 | Hedda Sterne 3 | Hedda Sterne 1910, București - 2011, New York 1910, București - 2011, New York Studiul subconștientului În mișcare colaj, tempera și ceracolor pe hârtie, 48 × 32,5 cm tempera pe hârtie, 42 × 32 cm € 300 - 500 € 300 - 500 Proveniență: Proveniență: colecția Stephan Roll. colecția Stephan Roll. 12 13 4 | Jules Perahim După perioada comunistă, în care se conformează 1914, Bucureşti - 2008, Paris realismului-socialist impus de stat, Perahim revine la pasiunea sa, pictura suprarealistă. După 1969 Dialog între două lumi (D’une rive à l’autre) | 1975 universul imaginar se transformă definitiv, urmând ulei pe pânză, 50 × 61 cm, semnat și datat dreapta jos, calea Suprarealismului internațional. Lumea fantastică cu gri, „Perahim, (19)75” creată de artist fascinează prin fabulosul bestiar în care se regăsesc numeroase varietăţi de animale şi plante, € 6.000 - 9.000 peisaje hipnotizante şi vaste, toate realizate într-o cromatică vie, exotică. Acest exotism al formelor şi culorilor lui Perahim îşi are influenţa în cultura africană, Opera este însoțită de certificat de autenticitare emis de de la care s-a inspirat în urma călătoriei lui în Africa de soția artistului, doamna Marina Vanci-Perahim.
    [Show full text]
  • Serie Nouă II Anul II, Nr. 4, Decembrie 2019 STEAUA DOBROGEI COLABORATORI * an II, Nr
    Serie nouă II Anul II, nr. 4, decembrie 2019 STEAUA DOBROGEI COLABORATORI * An II, Nr. 4/decembrie 2019 Publicație fondată în 1879 Gheorghe ȘEiTAN * Gheorghe OANCEA Serie nouă – 1999 Ștefan ZĂVOiU Olga VĂdUVA Revistă trimestrială de cultură Violeta daniela mÎNdRU (Tecuci) * Sebastian GOlOmOZ (Tecuci) Serie nouă II – 2018 Valentina BECART BiSOG (Pașcani) Angela dUmBRAVĂ Revistă bianuală de cultură ioan GHEORGHiȚĂ miriam dABĂU (Paris, Franța) lenuș lUNGU (Torino, italia) COLECTIVUL DE REDACȚIE Anca maria dAVid (Sydney, Australia) Ovidiu SCRidON (marea Britanie) Director Petre RĂU (Galați) mircea marcel PETCU Georgeta mUSCĂ OANĂ (Galați) Vera CRĂCiUN (Galați) tel.:0721214489 Cezarina AdAmESCU (Galați) e-mail: [email protected] Valeria HOGEA Claudia mARiNACHE (București) mihai mARiNACHE Redactor - șef Nicolae GEORGESCU-TUlCEA Gheorghe BUCUR Pr. Gabriel CONSTANTiN tel.:0722274551 Pr. Nicolae Sorin iON e-mail: [email protected] Ernesto miHĂilESCU Zaharia POTÂRNiCHE (București) George TERZiU (București) Secretar general de redacție dan CiACHiR (București) Carmen ȘERB (București) laurențiu mĂNĂSTiREANU (Cluj-Napoca) mircea marcel PETCU Emilia POENARU (Cluj-Napoca) Alexandru COCEATOV (Republica moldova) Corectură Natalia dEdiU (Republica moldova) Floarea CAlENiC daniela iACOBlEV-BARĂU mihai miliAN iuliana TiTOV REDACTORI marian dOPCEA Victor Henrich BAUmANN Andreea CERȘEmBA Nicolae RĂdUlESCU Silvia lUCHiAN Spiridon POPESCU (Târgu Jiu) lăcrămioara mANEA mihnea Teodor POPESCU (Târgu Jiu) Gheorghe BĂiSAN iuliana diNTE (Constanța) Adrian PAl Vasilica miTREA (Constanța) Constantin ilie NAN (Constanța) Felix lucian NECUlAi Silvia BYA URliH (Baia mare) Oana Gabriela AGACHE melania CUC (Bistrița-Năsăud) Elena NETCU Silvia COCETOV-CSAKi (Oradea) lavinia PAVEl Rodica CĂTUN (Caracal) mihai ViNTilĂ (Brăila) Virgil ANTONESCU (Brăila) Grafică: Adrian Pal Constantin OANCĂ layout: R. Caliman mihai mOlEȘAG mirela NECUlA (București) luiza Adela VĂdUVA (Padeș, Gorj) MEMBRI FONDATORI Viorel POPESCU (Padeș, Gorj) Victor H.
    [Show full text]