PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA

ANUL LVI = NR. 420-421 (1220-1221) = 1 – 31 IANUARIE 2014 = 29 TEVET – 30 ŞVAT 5774 =24 PAGINI – 3 LEI

ARIEL SHARON – un om PAG. 3 a cărui viaţă s-a confundat cu cea a Israelului PAG. 2 Preşedintele De la Ierusalimul sub zăpadă Traian Băsescu, în vizită în Israel De vorbă cu oameni de cultură israelieni PAG. 9 MEDI WECHSLER – 105 ani PAG. 15 Aurel Vainer, la borna 82, în drum către 120 de ani PAG. 5 Participanţi la Festivalul Internaţional ... la Anul Nou al Pomilor (Tu BiŞvat) de Literatură – Bucureşti PAG. 14 73 de ani de la pogromul legionar de la Bucureşti Dorinţa de a uita prelungeşte exilul, al TVR, acad. prof. Dan Berindei, Shelley violenţei sale. Bilanţul tragicelor eveni- CENTENARII NOŞTRI iar secretul răscumpărării este amintirea Hagler Livne, şef adj. misiune, ambasada mente cuprinde 120 de morţi, majoritatea (Israel ben Eliezer) Israelului, dr. Lya Benjamin, istoric, prof. macabrelor asasinate fiind comise în Maria Banuş Împlinirea a 73 de ani de la pogromul univ. Alex. Florian, directorul Institutului pădurea Jilava, precum şi la Abator, pe legionar de la Bucureşti a fost comemo- „Elie Wiesel”, Radu Gabrea, regizor, şi şoselele Fundeni şi Pantelimon. Centrele Acad. C.I. Gulian rată anul acesta prin organizarea, de Avram Croitoru, supravieţuitor al pogro- legionare şi Poliţia Capitalei au fost trans- către Federaţia Comunităţilor Evreieşti din mului din Bucureşti) au rostit alocuţiuni. formate în adevărate camere de tortură. Marcel Saragea România (F.C.E.R.), Comunitatea Evreilor (Vom reveni în numărul viitor cu detalii şi Martiriul rabinului Gutman şi al fiilor săi Bucureşti (C.E.B.), Centrul Comunitar reportaje de la aceste evenimente). este de tristă celebritate. Acesta a fost Alexandru Bucureşti (JCC), American Jewish Joint Pogromul de la Bucureşti din 21-23 dus în pădurea Jilava, unde doi dintre fiii Distribution Committee şi Asociaţia Evrei- ianuarie 1941 s-a desfăşurat pe fondul săi aveau să fie executaţi. Mandy PAG. 19 lor din România Victime ale Holocaustului rebeliunii legionare – conflictul deschis Au fost jefuite şi devastate: Templul (AERVH), a unei serii de evenimente, dintre generalul Ion Antonescu şi Mişca- evreilor de rit spaniol din strada Negru respectiv: oficieri de servicii religioase la rea Legionară – şi reprezintă un moment Vodă, Sinagoga Beyth Hornidraş Vechiu PAG. 13 Sinagoga Mare din Bucureşti şi la Cimitirul de apogeu al practicilor antisemite, din Calea Moşilor, Templul Podul Mogo- F.C.E.R. Evreiesc Giurgiului (Bucureşti), unde au teoretizate şi însuşite în mod latent în şoaia din str. Atena, Templul Coral din fost depuse coroane de flori; a urmat o societatea românească interbelică. str. Sf. Vineri, Templul Fraterna din str. protestează Adunare comemorativă la JCC, moderată Cu toate că întreaga perioadă a gu- Mămulari şi Sinagoga Mare din str. Vasi- de ing. Paul Schwartz, preşedinte C.E.B. vernării comune legionaro-antonesciene le Adamache. Templul Cahal Grande, o împotriva evocării şi vicepreşedinte F.C.E.R., unde rabinul a fost dominată de măsuri legislative şi bijuterie arhitectonică, a fost devastat şi Rafael Shaffer şi cantorul Iosif Adler au mai ales de practici antisemite, deznodă- incendiat de un grup de legionari condus lui József Nyirö oficiat un serviciu religios şi invitaţii (dr. mântul scurtului ”mariaj” politic dintre Ion de preotul Brigadeu, arzând complet. Stelian Tănase, director general interimar Antonescu şi legionari a fost pe măsura DAN DRUŢĂ la Gheorgheni 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014

Agenda deputatului Preşedintele Traian Băsescu, şi preşedintelui F.C.E.R. în vizită în Israel Pivotul tematic din recenta agendă a preşedintelui şi deputatului F.C.E.R., Între 19-21 ianuarie a.c., preşedin- fiind o realitate a începutului anilor ‘40 şi dr. Aurel Vainer, constând în eforturile de prezervare a sinagogilor şi cimitirelor tele Traian Băsescu a efectuat o vizită a luat un set de măsuri legislative extrem în Israel. Programul, extrem de dens şi de importante care interzic orice atitudine evreieşti din România, a reieşit din acţiunile întreprinse în acest scop: • impor- tante întâlniri cu lideri ai Asociaţiei Rabinilor Originari din România trăitori în eficient, a cuprins convorbiri oficiale cu antisemită”. “În România nu există un preşedintele Statului Israel, Shimon Pe- antisemitism de masă, dar sunt declaraţii Israel; • întrevederea cu viceprim-ministrul României, Liviu Dragnea; • discuţiile la prima reuniune din 2014 a Comitetului Director al F.C.E.R. În imediată per- res, cu premierul Benjamin Netanyahu, cu sporadice, uneori chiar ale unor oameni ministrul de externe, A. Lieberman, care a politici… care creează o impresie care nu spectivă - obişnuita diversificare a preocupărilor: • participări la comemorarea dat un dejun în cinstea oaspetelui român, reflectă realitatea. Românii, vă pot spune pogromului legionar antievreiesc din 1941, la Bucureşti; • Ziua Mondială a Ho- locaustului, în Capitală şi la Muzeul Holocaustului Evreilor din Transilvania de precum şi cu preşedintele Knesset-ului, cu certitudine, nu sunt antisemiţi, dar Yuli Edelstein. avem de lucru pentru a-i face să înţeleagă Nord - Şimleu Silvaniei; • inaugurarea, la Vatra Dornei, a plăcii comemorative Traian Băsescu a vizitat Cimitirul Ero- şi să recunoască existenţa Holocaustului dedicate „părintelui Căilor Ferate din Bucovina”, ing. Emanuel Alois Ziffer; • evaluarea stadiului lucrărilor de reparaţii şi întreţinere ale Templului şi Sinagogii ilor Israelieni şi Muzeul „Yad Vashem”, pe teritoriul României”, a subliniat şeful unde a participat la semnarea Declaraţiei statului. “Intenţia noastră de a prelua din din Vatra Dornei, ale Sinagogii din Câmpulung Moldovenesc; • vizita în Israel şi Autoritatea Naţională Palestiniană, ca membru al delegaţiei oficiale de stat, de cooperare între Administraţia Prezi- 2016 preşedinţia International Holocaust condusă de preşedintele României, Traian Băsescu. denţială din România şi Memorialul Marti- Remembrance Alliance este exact în rilor şi Eroilor Holocaustului „Yad Vashem” acest sens — vrem să afirmăm şi în plan • Preşedintele şi deputatul F.C.E.R. a • La 9 ianuarie a.c., preşedintele şi din Israel pentru combaterea discrimi- internaţional că România a recunoscut vizitat Centrul de Învăţământ Religios din deputatul F.C.E.R. a fost primit în audi- nării, intoleranţei şi antisemitismului. La greşeala de la începutul anilor ‘40 şi Bnei Brak – Israel, al Curţii Rabinice din enţă de viceprim-ministrul României, Liviu Centrul „Peres” pentru Pace s-a întâlnit vrem să vadă şi toţi românii că nu ne este Ştefăneşti, oraşul de baştină al domniei Dragnea. A fost un dialog constructiv pe cu reprezentanţi ai comunităţii române din ruşine să ne recunoaştem greşelile”, a sale. Într-un substanţial schimb de infor- tema memoriului înaintat de F.C.E.R. în Israel. De asemenea, Traian Băsescu a adăugat el. maţii cu studenţi de ieşiva, dr. Aurel Vainer legătură cu probleme specifice privind fost şi la Zidul Plângerii. O parte a vizitei Întrebat în legătură cu stadiul retroce- a prezentat aspecte din viaţa evreiască prezervarea patrimoniului sacru evreiesc a fost dedicată monumentelor creştine din dării proprietăţilor evreieşti confiscate, el a actuală din România, cu accent pe viaţa din România, înaltul demnitar român Ierusalim: Biserica Sfântului Mormânt şi arătat că acesta este “în linii mari, acelaşi religioasă. Domnia sa a avut o convorbire manifestând un real interes şi dorinţă de aşezământul Bisericii Ortodoxe Române cu al tuturor proprietăţilor, 30%, 35%, cu conducătorul Centrului, Rabinul Abra- sprijin în găsirea de soluţii. de la Locurile Sfinte. maximum 40% retrocedare în natură”, ham Solomon, din familia rabinică a lui • La comemorarea a 73 de ani de la Traian Băsescu a vizitat şi Teritoriile explicând că “procesul de naţionaliza- Ioel Tobias, fiul fostului Rabin de Piatra pogromul legionar antievreiesc din 21- Palestiniene unde a avut convorbiri cu re s-a aplicat în mod egal românilor şi Neamţ, privind: • dezvoltarea Centrului 23 ianuarie 1941, de la Bucureşti, şi-au omologul său, preşedintele Mahmud evreilor de pe teritoriul României”. Traian Hasidic al Rabinului din Ştefăneşti; • sta- anunţat intenţia de a vorbi acad. Dan Abbas. Băsescu a amintit că România este “sin- diul proiectului de construcţie a Centrului Berindei, preşedintele director general Din delegaţia care l-a însoţit pe şe- gura ţară care şi-a asumat procesul de Comunitar Multifuncţional din Bnei Brak; interimar al TVR, Stelian Tănase, Lya ful statului a făcut parte preşedintele retrocedare după principiul restitutio in • vizitele acestui grup hasidic la Iaşi şi Benjamin, senior cercetător la CSI- F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat. integrum”. (E.G.) Ştefăneşti, unde au funcţionat curţile ER, moderator fiind vicepreşedintele hasidice conduse de mari personalităţi F.C.E.R. şi preşedinte al C.E.B., ing. Paul din dinastia Friedman de Rujin. Rabinul Schwartz. Relaţiile dintre cele „Avem oamenii şi resursele Friedman z.l. din Iaşi este înmormântat • Pentru marcarea Zilei Mondiale a Ho- două state, excelente în Cimitirul Evreiesc ieşean. Ştefăneşter locaustului este preconizată colaborarea pentru a începe proiecte Rebe, Matitiahu Friedman z.l., a fost cu Academia Română. Supravieţuitori ai Înaintea vizitei, preşedintele Traian importante…” reînhumat, din iniţiativa Şef Rabinului Holocaustului vor aduce mărturii despre Băsescu a acordat un interviu postului dr. Moses Rosen z.l., la Cimitirul „Nahlat diferite momente ale catastrofei trăite de radio „Kol Israel”. El a calificat relaţiile …A declarat în exclusivitate preşe- Itzhak” din Ghivataim. În semn de respect de ei. dintre România şi Israel drept excelente dintele Traian Băsescu, pentru revista faţă de acest mare ţadik, personalităţi • Cu prilejul inaugurării Plăcii comemo- şi a arătat că motivul principal al vizitei israeliană Jurnalul săptămânii, din care politice israeliene se reculeg la mormântul rative dedicate „părintelui Căilor Ferate din este consolidarea relaţiilor dintre cele am selectat pasajele următoare: lui, după alegerea lor în poziţii înalte de Bucovina”, la Vatra Dornei, a avut loc un două state. Referindu-se la problemele Referitor la obiectivele vizitei oficiale, stat. În lucrarea „Personalităţi rabinice din simpozion „Ing. E.A.Ziffer”, cu participări regionale, pe care urma să le abordeze, preşedintele Traian Băsescu a precizat că perimetrul românesc, secolele XVIII – XX” prestigioase. Traian Băsescu a subliniat că nu se poate „avem oamenii şi resursele necesare pen- de Baruch Tercatin şi Lucian Zeev Herş- • Pe data de 16 ianuarie a avut loc o realiza o pace în regiune fără ca Israelul tru a spori contactele bilaterale şi pentru a covici, se precizează că, la deshumare, convorbire telefonică între preşedintele să aibă garantată securitatea, pronunţân- identifica cele mai bune soluţii prin care să s-a constatat că rămăşiţele pământeşti F.C.E.R., dr. Aurel Vainer şi Robert Sin- du-se în acelaşi timp în favoarea drep- începem proiecte importante, în special ale lui Ştefăneşter Rebe erau intacte după ger, CEO al Congresului Mondial Evre- turilor palestinienilor de a avea un stat. în domeniul economic, al industriei de 40 de ani, motiv pentru care oficierea re- iesc. Au fost prezentate programele în Israelul, a spus preşedintele, este unul apărare, în domeniul cercetării ştiinţifice, înhumării s-a făcut ca la înmormântarea care F.C.E.R. este implicată în domeniul dintre investitorii extrem de consecvenţi al educaţiei şi tehnologiei medicale”, al iniţială. Rabinul A. Solomon intenţionează conservării moştenirii istorice iudaice, al din România. agriculturii şi industriei alimentare. Alte să reconstruiască la Iaşi căsuţa rabinică promovării educaţiei în rândurile comu- În ceea ce priveşte manifestările anti- obiective menţionate de preşedinte sunt a Rabinului Friedman; să amenajeze nităţilor evreieşti pentru redobândirea şi semite din ultima vreme pe plan internaţi- consolidarea cooperării în sectoare ca servicii utilitare la Cimitirul Evreiesc din dezvoltarea identităţii naţionale, precum onal, preşedintele Băsescu a declarat că Ştefăneşti; să dezvolte punctul muzeistic şi al asistenţei sociale şi medicale, mai “România a recunoscut Holocaustul ca (Continuare în pag. 5) dedicat istoriei evreilor din Ştefăneşti, cu seamă pentru supravieţuitorii Holoca- realizat de F.C.E.R. cu trei ani în urmă. ustului. Dr. Aurel Vainer a precizat că s-a • La propunerea statornicului prieten al referit concret la lucrările de refacere şi Ministrul român de externe comunităţii noastre, ing. Baruch Tercatin, modernizare de la Templul Coral, Templul preşedintele şi deputatul F.C.E.R. a vizitat Meseriaşilor din Galaţi, Sinagoga Mare şi Curtea Rabinică din Buhuşi de la Bnei Sinagoga Merarilor din Iaşi, Templul Evre- în Israel, o vizită rodnică… Brak. Dr. Aurel Vainer a fost impresionat iesc din Tulcea şi Sinagoga din Hârlău. Între 23-27 decembrie 2013, minis- originari din România la dezvoltarea şi de construcţia Centrului Comunitar şi a A fost analizată situaţia manifestărilor trul român de externe Titus Corlăţean promovarea relaţiilor bilaterale între cele frumoasei Sinagogi, plină cu tineri hasi- antisemite în România şi a fost detaliat a efectuat o vizită în Israel, cu rezultate două state. dim, dedicaţi studiului religios. Domnia sa modul în care F.C.E.R. se implică în care vor influenţa în continuare pozitiv La Ierusalim, Titus Corlăţean s-a în- a fost primit de Admorul Curţii Rabinice din combaterea antisemitismului şi negaţio- dezvoltarea relaţiilor bilaterale. A fost o tâlnit cu reprezentanţi ai organizaţiilor ro- Buhuşi, Rabinul Yacov Mendel Friedman; nismului. vizită pragmatică, în cadrul căreia au fost mâneşti şi cu intelectuali originari din Ro- o întâlnire prietenească, cu prilejul căreia Un alt subiect l-a constituit colabora- abordate probleme punctuale, alături de mânia şi a vizitat Institutul Yad Vashem, Admorul şi-a exprimat satisfacţia pentru rea excelentă cu Joint Europa şi cu Joint cele generale legate de principiile care unde a avut convorbiri cu reprezentanţi buna colaborare între F.C.E.R. şi Curtea România, cu Congresul Mondial Evreiesc, călăuzesc colaborarea dintre cele două ai conducerii şi un grup de cercetători. Rabinică din Bnei Brak pentru prezervarea Asociaţia rabinilor din Israel originari din părţi şi de dosarele regionale, respectiv El a vorbit despre eforturile României Sinagogii şi Cimitirului Evreiesc din Bu- România şi alte organizaţii evreieşti in- negocierile israeliano-palestiniene. Titus pentru a păstra memoria Holocaustului huşi. S-a discutat despre un nou proiect: ternaţionale. Corlăţean s-a întâlnit cu membri ai Kne- şi în promovarea educaţiei tinerei gene- înfiinţarea unei biblioteci iudaice în incinta De asemenea, preşedintele Vainer a sset-ului şi cu o serie de membri ai guver- raţii în spiritul toleranţei, nediscriminării respectivei sinagogi, cu implicarea directă subliniat bunele relaţii dintre F.C.E.R. şi nului israelian, inclusiv cu omologul său, şi combaterii antisemitismului. În acest a Rabinului König, care se îngrijeşte de autorităţile publice centrale, cu cultele Avigdor Liberman, a avut întrevederi cu context s-au menţionat priorităţile viitoarei aceste lăcaşuri de cult din Buhuşi din religioase din România şi cu diverse or- premierul Benjamin Netanyahu şi a fost preşedinţii a României în cadrul Interna- partea Curţii Rabinice din Bnei Brak. ganizaţii din societatea civilă. primit de preşedintele Israelului, Shimon tional Holocaust Remembrance Alliance • Preşedintele şi deputatul nostru a Preşedintele Robert Singer a apreciat Peres. În cadrul convorbirilor cu premierul şi extinderea cadrului de cooperare dintre avut o discuţie cu Rabinul Ioel Tobias – atât activitatea F.C.E.R., cât şi pe cea par- israelian, cei doi demnitari au apreciat ministerele din România şi Yad Vashem. amfitrion, împreună cu soţia sa, la locuinţa lamentară a preşedintelui Federaţiei şi a nivelul foarte bun al dialogului politic şi di- Au fost prezentate proiectele institutului lor – despre o colaborare mai largă între promis că astfel de schimburi de informaţii plomatic româno-israelian. Pentru impul- legate de istoria Holocaustului din Ro- F.C.E.R. şi Asociaţia Rabinilor Originari bilaterale vor avea loc şi pe viitor. sionarea relaţiilor s-a propus continuarea mânia, cu accent pe studierea arhivelor din România trăitori în Israel, în care a fost • Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel reuniunilor comune ale guvernelor român locale şi municipale din Transilvania pri- reiterată intenţia Marelui Rabin Eliakim Vainer, deputat, va conduce delegaţia şi israelian, următoarea rundă urmând să vind victimele Holocaustului. S-a propus Schlesinger de continuare a identificării parlamentară română care va participa la aibă loc la Bucureşti, în 2014. Abordând şi traducerea în limba română a unor terenurilor libere de morminte în cimitirele reuniunea Adunării Parlamentare pentru problema cooperării economice şi în alte lucrări în domeniul Holocaustului, care evreieşti din România. Mediterana. Manifestarea va avea loc la domenii – investiţii, cercetare, dezvoltare, să constituie bazele unor studii legate de • Acelaşi subiect a constituit unul Amman, în zilele de 7-8 februarie. Vor fi mai ales în sectorul high tech – Israelul istoria Holocaustului din România. din punctele de dezbatere la Comitetul prezenţi delegaţi din ţările mediteranee- s-a arătat interesat de oferta română de Ministrul român de externe a efectuat Director al F.C.E.R., cuprinzând o gamă ne şi din statele din apropierea regiunii a participa la proiectul ELI – Extreme şi o vizită în Teritoriile palestiniene în tematică bogată, despre care cititorii noştri menţionate. Light Infrastructure. Ambele părţi au cadrul căreia s-a întreţinut cu lideri pa- vor fi informaţi în numărul viitor al revistei. IULIA DELEANU subliniat rolul comunităţii israelienilor lestinieni. (E.G.) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 3 Ariel Sharon – un om a cărui viaţă s-a confundat cu cea a Israelului După o incapacitate de opt ani, care a intervenit poate în israelian, cel mai curajos. Călcându-şi pe inimă, a renunţat, cea mai vitală etapă a vieţii lui, fostul premier Ariel Sharon s-a la aproape 80 de ani, la unul dintre cele mai dragi principii stins din viaţă la 11 ianuarie a.c., la vârsta de 85 de ani, la ale lui, crearea Marelui Israel, în schimbul întăririi securităţii spitalul Tel Hashomer din Tel Aviv . El a fost înmormântat cu statului. Dar nu este singurul exemplu de opţiune pragmatică onoruri militare pe un deal din ferma familiei, Havat Shikmim, care l-a caracterizat. Comandant militar în timpul războiului de unde se află mormântul celei de-a doua soţii, Lilly. De pe scena Iom Kipur din 1973, el a reuşit să transforme o confruntare în politică a dispărut o personalitate comparată în presa israeliană defavoarea Israelului într-o mare victorie militară. Şi dacă în cu generalul de Gaulle al Franţei, cu menţiunea că Sharon nu primul caz retragerea din Gaza nu a dat rezultatele scontate, a reuşit să realizeze tot ce şi-a propus. Se poate afirma că, în cel de-al doilea, el a salvat statul. după David ben Gurion, a fost, dacă nu cel mai mare om politic să-şi schimbe poziţia. Mai întâi vorbeşte despre “sacrificii dureroase”, recunoaşte dreptul palestinienilor de a avea propriul stat, acceptă “foaia de parcurs” a preşe- dintelui George Bush. Măsura îndrăznea- ţă şi curajoasă care a modificat procesul politic israelian a intervenit în 2003, când s-a aflat la cel mai înalt nivel al populari- tăţii şi Likudul avea cele mai multe locuri în Knesset. Acum el anunţă aşa-numitul “Plan de dezangajare”, care se referă la retragerea din Gaza şi din patru aşezări din Cisiordania. Deşi respins de Likud, Netanyahu a arătat: “Sharon a fost una planul este acceptat în Knesset prin votul dintre marile personalităţi militare ale Partidului Muncii care, între timp, ajunge poporului evreu şi armatei israeliene şi la putere. În august 2005, planul este pus de această generaţie de luptători curajoşi Ariel Sharon şi soţia sa Lilly în vizită la Comunitatea Evreilor în aplicare în numai opt zile. Opoziţia pu- a depins refacerea moştenirii, a curajului din Braşov (1988), fotografie primită prin amabilitatea domnu- ternică a Likud l-a determinat pe Sharon evreilor, care părea că a dispărut.” La lui Tiberiu Roth, prşedintele Comunităţii Evreilor din Braşov să-l părăsească şi să formeze noul partid rândul său, preşedintele Shimon Peres de centru, Kadima. Numeroase perso- a declarat că Ariel Sharon a fost “umărul O pasăre phoenix, renăscută Războiului de şase zile (încălcând şi în nalităţi politice din diferite alte partide pe care s-a sprijinit securitatea Israelu- acest caz dispoziţiile militare cu privire la s-au alăturat Kadimei şi, în martie 2006, lui”. Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, a din propria-i cenuşă sarcinile corpului de armată pe care-l co- se preconiza o victorie de anvergură în arătat că “steaua polară a lui Sharon a manda). În 1973 a fost obligat să plece din alegerile legislative. Dar soarta, respectiv fost supravieţuirea statului Israel şi a po- Ariel Sharon poate fi comparat cu armată, dar revine în timpul războiului de cele două atacuri cerebrale, au pus capăt porului evreu”. El a citat cuvintele fostului pasărea phoenix. Ariel Scheinerman s-a Iom Kipur şi, aşa cum am arătat anterior, “marşului spre victorie” al lui Sharon. Iar premier: «Mai presus de orice sunt un născut în 1928, în comuna Kfar Malal, pă- schimbă soarta războiului. Tot în acest fără personalitatea magnetică a acestuia, evreu iar gândurile mele sunt dominate de rinţii lui fiind evrei emigraţi din Belorusia, an decide să intre în viaţa politică şi este încetul cu încetul, partidul a pierdut ale- viitorul evreilor…» Nu vom şti cum s-ar fi care s-au ocupat de agricultură. Aşezarea unul dintre fondatorii formaţiunii Likud, o gători iar evoluţia situaţiei internaţionale desfăşurat ultima parte a vieţii lui Sharon era ameninţată în permanenţă de arabi coaliţie a mai multor partide de dreapta. a pus capăt continuării procesului de dacă ar fi putut urmări scopul lui de a şi, până în ultimele zile ale vieţii, mama Este ales în Knesset şi sprijină extinde- dezangajare. Pentru a doua oară, după încheia pacea”, a mai adăugat el. Pentru lui – îşi aminteşte Sharon – a dormit cu o rea aşezărilor evreieşti din Cisiordania şi asasinarea lui Yitzhak Rabin, dispariţia fostul premier britanic Tony Blair, Sharon armă sub pat. La vârsta de 14 ani, tânărul Gaza. După victoria electorală a Likud în Ariel se alătură Haganei, armata secretă 1977 (din care, între timp, se retrăsese Prim-cantorul Iosef Adler la ceremoniile de la Sinagoga Mare evreiască din Palestina aflată sub mandat ca să formeze un alt partid), este numit britanic. În 1947 intră în poliţia comunitară ministru al agriculturii şi preşedinte al legală dar îşi continuă activitatea şi în Comisiei interministeriale care se ocupa Hagana. Participă apoi la Războiul pentru cu problema aşezărilor evreieşti. După Independenţă şi este rănit în bătălia de la alegerile din 1981 este numit ministru al Latrun. După încheierea războiului este apărării. Este iniţiatorul de facto al primu- promovat, urmează cursuri pentru ofiţeri lui război din Liban iar, în acest context, a şi ajunge ofiţer de informaţii în cadrul fost acuzat că nu a împiedicat masacrele Comandamentului Central al Armatei din taberele de refugiaţi palestinieni din israeliene şi apoi în Comandamentul Sud Sabra şi Shatila. Sub presiunea opiniei al GOC. În 1953 creează faimoasa Uni- publice interne şi internaţionale, şi-a dat tate de comando 101, prima formaţiune demisia din funcţia de ministru al apărării, militară care efectua operaţiuni de asalt dar a rămas în continuare în guvern. ţintite în ţările inamice, folosind tehnici Toată lumea a crezut că va dispărea militare sofisticate. Atunci îşi câştigă re- din viaţa politică dar nu a fost aşa. Po- putaţia de comandant îndrăzneţ pentru pularitatea lui în rândul propriului partid care ordinele şi regulamentele militare a rămas intactă, el primind în continuare sunt doar sugestii, devenind astfel o portofolii ministeriale. Ca ministru al persoană controversată. Este criticat dur construcţiilor, a încurajat în continuare de opinia publică internaţională pentru o crearea de noi aşezări în Cisiordania şi unei personalităţi politice israeliene a “a fost un om al păcii şi războiului… Când acţiune de comando, încheiată cu moar- Gaza. Mai târziu, aflat în opoziţie, a criti- subminat şansele realizării unui acord a trebuit, a luptat, când a avut în vedere tea unor femei şi copii, iar Unitatea 101 cat Acordurile de pace de la Oslo. După de pace. pacea, a căutat pacea”. este desfiinţată, unindu-se cu batalionul o nouă victorie în alegeri a Likud, a fost Viaţa particulară a lui Sharon nu a fost Procesiunea funebră s-a oprit apoi la de paraşutişti 890. Sharon este numit numit ministru de externe în guvernul lipsită de tragedie. Prima lui soţie, Margolit Latrun, unde a avut loc o reuniune speci- comandantul noii brigăzi, cu care organi- Netanyahu, devenind mai târziu şi liderul Zimermann, braşoveancă de origine, a ală a Statului Major al Armatei israeliene. zează raiduri împotriva grupărilor teroriste formaţiunii Likud. În 2001 este ales pre- murit într-un accident de maşină iar fiul În Neghev, unde s-a desfăşurat ultima dincolo de graniţele Israelului. Probleme mier şi formează un guvern de uniune lor, Gur, a decedat în urma descărcării parte a ceremoniilor, general-locotenent de nesupunere militară a avut şi în timpul naţională. Este perioada celei de a doua accidentale a unei arme cu care se juca Benny Ganz, şeful Statului Major, l-a evo- campaniei din Sinai. În timp ce era în intifade (după părerea inamicilor, provo- împreună cu un prieten. Potrivit obiceiu- cat pe Sharon în ipostazele de luptător, armată, a absolvit Facultatea de Drept a cată de el prin prezenţa lui pe Esplanada rilor iudaice, Sharon s-a căsătorit apoi cu amator de muzică şi fermier şi a vorbit Universităţii din Tel Aviv. Moscheii), cu numeroase atentate tero- sora soţiei, Rozalia (Lilly), cu care a avut despre organizarea de către Sharon a riste, când Sharon permite aşa-numitele un mariaj fericit, ea fiindu-i un sprijin din Unităţii 101 pentru a se confrunta cu Intrarea în viaţa politică “asasinate ţintite” şi face eforturi pentru toate punctele de vedere. Împreună cu ea terorismul şi hotărârea lui de a-şi duce izolarea lui Yasser Arafat la Ramallah. a vizitat în 1988 Braşovul, singura lui vizită la capăt misiunea. El a promis că armata Nu împlinise încă 40 de ani când a Sharon îşi dă seama că, pentru asigu- efectuată în România. Cei doi au avut israeliană va continua opera lui. fost promovat general-maior. A obţinut rarea securităţii, supravieţuirea Israelului doi fii, care timp de opt ani au vegheat la Cei doi fii ai lui Sharon,Omri şi Gilad, succese militare remarcabile în timpul şi progresul procesului de pace, trebuie căpătâiul tatălui lor. au vorbit de asemenea la funeraliile din Preşedintele Shimon Peres: Neghev, amintind momente semnificative din viaţa tatălui lor. Numeroşi demnitari au Mesajul de condoleanţe al F.C.E.R. “Ariel Sharon a fost umărul depus jerbe pe mormânt. Într-un mesaj de condoleanţe trimis Ambasadei Statului Israel în România, pe care s-a sprijinit preşedintele F.C.E.R., deputat dr. Aurel Vainer, şi-a exprimat, în numele comunităţii securitatea Israelului” Comemorarea lui evreieşti din România, regretul resimţit la vestea încetării din viaţă a celui care a fost Ariel Sharon la Bucureşti Ariel Sharon. “Fostul premier, se scrie în mesaj, rămâne în istoria Statului Israel şi Mii de persoane s-au adunat pentru a-l a poporului evreu ca un general ilustru şi strateg militar curajos, dedicat indepen- conduce pe ultimul drum pe Ariel Sharon. Federaţia Comunităţilor Evreieşti din denţei naţionale. Ca politician de marcă al Statului Israel a adoptat şi a promovat Ceremoniile funerare s-au desfăşurat în România şi Comunitatea Evreilor Bucu- măsuri politice de mare importanţă pentru suveranitatea Statului Israel dar şi pentru mai multe locuri: la Knesset, la Latrun şi reşti au organizat, la Sinagoga Mare din implementarea, cu energie, a reformelor economice”. în Neghev, la ferma familiei, unde a fost Bucureşti, o ceremonie solemnă în me- “În nume personal, al conducerii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România înmormântat. Reprezentanţi la nivel înalt moria fostului premier al Israelului, Ariel şi al tuturor evreilor din ţara noastră, vă rog să îmi permiteţi să exprimăm regretul, din 21 de ţări au ţinut să participe la aceste Sharon (z.l.) . gândurile noastre de compasiune pentru familia domniei sale şi condoleanţe pentru ceremonii. EVA GALAMBOS Statul Israel”, se mai arată în mesaj. La Knesset, premierul Benjamin (Continuare în pag. 11) 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 IUDAICA GRUPUL DE STUDIU – FAŢETĂ MODERNĂ A IUDAISMULUI STRĂVECHI Şabatul, cea de-a şaptea zi a săptămânii ebraice, nu înseamnă doar o zi de ei“, în grupuri, pe diverse subiecte talmu- odihnă, în care diverse munci şi activităţi sunt interzise, ci este, mai ales, un „altfel dice. Evident nu e o „ceartă“ propriu-zisă, de timp“, unul sacralizat, dedicat spiritualităţii. În lumea tot mai secularizată şi tre- ci sunt dezbateri. Elucidarea e bazată pe pidantă de astăzi, ce soluţii există pentru a menţine tradiţiile legate de acest timp această dispută de idei. sacru, al Şabatului şi al sărbătorilor, în general? În interviul acordat, Rabinul Rafael Treptat, şi aici în România, oamenii Shaffer al F.C.E.R. ne oferă răspunsuri şi, bineînţeles, conform tradiţiei talmudice, s-au obişnuit cu ideea că pot să pună ne provoacă la alte întrebări... întrebări deschis, fără să le fie teamă că ceea ce ar spune poate părea lipsit - Ce semnifică „seudah şlişit“? făcea într-o manieră deosebit de formală de substanţă. La mesele de Şabat sau - Rabin Rafael Shaffer: Termenul – profesorul stătea la mare distanţă de atunci când sunt invitat să ţin o confe- denumeşte cea de-a treia dintre mesele studenţi, şoptea învăţăturile unui crainic, rinţă în comunităţile din ţară, cu diverse tradiţionale de Şabat. Prima masă se ţine care la rândul său le prezenta publicului. ocazii, mă străduiesc ca prezentarea să la intrarea în Şabat, vineri seara, a doua Inevitabil, acest stil a dus, la un moment nu ocupe mai mult de 60% din timp, iar – după slujba din dimineaţa de Şabat, dat, la o anumită stagnare. La polul opus, restul să rămână întrebărilor. În iudaism iar a treia este legată de momentul ieşirii ulterior, în vestul Europei, învăţăceii erau Mă bucur mult când enoriaşii participă nu se aplică dictonul „crede şi nu cerce- din Şabat, de sâmbătă după-amiază. În trataţi aproape ca membrii familiei rabi- în mod activ, cu întrebări, la explicaţiile pe ta“. Iudaismul e o religie a întrebărilor şi general, mesele de Şabat se petrec în nului. Datorită acestui stil, învăţătura a care le dau săptămânal sau cu diverse a căutărilor, a studiului. familie, mai ales în Israel. În multe locuri înflorit acolo. alte ocazii. Tora are o profunzime nebă- - Cum se adaptează „grupul de studiu“ din diaspora, inclusiv în România, pen- Astăzi, majoritatea oamenilor se rup nuită. Sunt lucruri pe care le-ai învăţat la provocările lumii moderne? tru a se menţine tradiţiile şi a-i ajuta pe cu greu de grijile zilnice, de problemele odată şi ai sentimentul că le-ai înţeles, dar - Rabin Rafael Shaffer: Am creat un membrii comunităţilor să le respecte, se vieţii trepidante şi nu au răbdare să as- recitind sau discutând cu alţii, descoperi grup de studiu virtual. În fiecare săptă- organizează mese colective la sinagogi culte, iar de multe ori nu mai au timpul sensuri la care nu te-ai gândit niciodată. mână, membrii acestui grup de studiu – e o adaptare corectă, mai mult decât necesar să citească şi cu atât mai puţin La matematică, se predă o dată, iar după primesc de la mine, pe e-mail, explicaţii necesară. Dar şi în Israel sau în zone să studieze o carte, să aprofundeze ce subiectul a fost înţeles, procesul s-a legate de paraşaua respectivă, conden- cu populaţie evreiască numeroasă, la cele citite. Cei mai mulţi dintre enoriaşii încheiat. Dar învăţătura Torei se dezvăluie sate într-o pagină, şi îmi trimit ecourile hasizi, dar nu numai, seudah şlişit se ţine sinagogii sunt oameni maturi, care au treptat şi mereu mai rămân lucruri inte- lor. Cu acordul semnatarilor, anumite în- la comunitate. Există şi cântece speciale, trecut de vârsta şcolii propriu-zise, şi fie resante de aflat, ce poate nu au fost pe trebări, comentarii sau probleme ridicate puţin mai triste, care sugerează faptul că au o opinie formată în legătură cu variate deplin relevate prima oară. În momentul şi răspunsurile la acestea sunt adesea ne este greu să ne despărţim de Şabat. chestiuni, fie au profesii solicitante şi nu în care se ţine un grup de studiu, şi eu împărtăşite întregului grup. Astfel se E şi timpul în care a murit regele David. mai au răgazul să se aplece asupra tex- învăţ. Pentru cineva care ascultă e poate menţine un interes pentru studiu şi în De asemenea, cabaliştii acordau variate telor sacre. Când aud sau citesc ceva, cei pentru prima oară când aude anumite rândul celor care, din diverse motive, nu semnificaţii acestui moment aparte când mai mulţi oameni simt nevoia să-şi spună lucruri, iar eu poate aud acele chestiuni pot să vină la sinagogă direct. Grupul de se termină Şabatul, a cărui încheiere părerea ori să facă adnotări pe un text. În a şaptea oară, dar amândoi suntem pe studiu virtual este deosebit de util şi celor propriu-zisă se marchează prin ceremo- momentul în care omul are posibilitatea poziţia de „a învăţa“. din comunităţi sau obşti mai îndepărtate, nia de Havdala. Există obiceiul de a se să pună întrebări, să îşi exprime opinia, Astfel, într-un grup de studiu, fiecare unde accesul la educaţie iudaică este şi organiza şi un grup de studiu, în jurul să afle părerile altora, atunci el va reţine dintre noi, indiferent cu ce bagaj de cunoş- mai restrâns. mesei de seudah şlişit. Cu acest prilej, se mult mai bine detaliile sau ideile. Atunci tinţe venim din urmă, descoperim sensuri Încurajez cât mai mulţi oameni să-şi abordează subiecte legate de paraşaua când ceva te interesează în mod special noi, pe care numai dialogul şi schimbul spună, respectiv să-şi publice, părerea. În (n.r.- pericopa) săptămânii, dar nu neapă- şi pui întrebări, răspunsurile oferite di- real de idei le poate genera. Dacă cine- momentul în care cineva îşi exprimă opi- rat. Există tradiţia să se studieze şi unul rect, într-un schimb concret de idei, se va ar intra într-un kolel (n.r. – academie nia, se simte parte din această acţiune şi dintre tratatele din Talmud mai accesibile sedimentează mult mai bine în memorie. de studiu religios iudaic pentru adulţi, inevitabil va fi mult mai implicat în studiu. enoriaşilor, indiferent de vârstă sau de Astfel, oamenii sunt mult mai atrenaţi în persoane cu familii etc.), s-ar simţi foarte Cine doreşte, poate să se înscrie la pregătire religioasă, şi anume Pirkei Avot. ceea ce se întâmplă, iar în final rezultă un ciudat – o sinagogă în care 200 de oameni adresa [email protected]. În sinagogi Pirkei Avot se studiază mai cumul mai mare de învăţătură. discută aprins, aproape că „se ceartă între DIANA MEDAN ales vara, dar este o lectură individuală binevenită oricând. Această lucrare a apărut şi în limba română, în coordonarea Ştiinţă şi religie III Miracolele de după Hanuca lui Baruch Tercatin, fiind tipărită la Editura După ce am abordat în cadrul grupului a vremii noastre? Şi unde e limita dintre putere are să le schimbe, Hasefer. Recomand, cu această ocazie, de studiu cu ocazia sărbătorii de Hanuca credinţă şi credulitate? Vedeţi doar legea cum se schimbă! cartea. Indiferent de subiectele abordate problematica miracolelor, am primit urmă- La care am răspuns: Există deci un Creator, sau de complexitatea acestora, un alt toarea întrebare: Care ne-arată faţa zâmbitoare, factor deosebit de important este conso- În ultimul timp aud tot mai des despre schimbând pe-ici pe-colo câte-o lege. lidarea grupului de studiu şi atmosfera în MIRACOLUL miracole. Am impresia că tot mai mulţi care se învaţă. sunt cei care cred în aceste „miracole” Ceva straniu s-a întâmplat, Aşa ceva chiar nu se poate, - Ce reprezintă un „grup de studiu“ din deşi dovezile aduse în sprijinul lor sunt sau nu s-a întâmplat, proclamă cel ce nu e credincios, perspectiva învăţăturii iudaice? foarte slabe. Persoanele religioase în sau nu e straniu deloc, Natura legea şi-o schimbă. Formula nu - Rabin Rafael Shaffer: special le acceptă cu foarte mare uşu- doar noi îl vedem acum Ori a visat, studiului iudaic s-a adaptat, de-a lungul is- rinţă. pentru prima oară. ori se conformă unei legi, toriei poporului evreu, la condiţiile sociale Întreb eu: se poate ca o persoană pe care o vom cunoaşte vreodată, concrete în care au existat comunităţile, religioasă să “creadă” mai usor decât Vedeţi! sau niciodată. în diverse zone. În ieşivoturile (acade- alţii? Doar religia tot nu e o teoremă de- triumfă credinciosul, miile religioase iudaice) străvechi, spre RAFAEL SHAFFER monstrabilă. Sau e o tendinţă generală Cel care lumea a creat şi legile i-a stabilit, exemplu în cele din Babilon, studiul se Anul bisect ebraic ADAR I ŞI ADAR II Cum apare anul bisect sau embolistic cronologic, precum şi comparativ faţă în momentul în care Luna se află între stabilit un ciclu de 19 ani, care constituie în calendarul ebraic? Pentru a răspunde de alte sisteme calendaristice. Calen- Pământ şi Soare, dar nu pe acelaşi plan, ciclul mic al Lunii. De asemenea, s-a de- la această întrebare se impune o scurtă darele creştine iulian şi gregorian, ca şi devenind invizibilă. Astronomia evreiască cis introducerea unei luni suplimentare, prezentare analitică a acestui calendar. calendarul roman sunt bazate atât pe tradiţională a numit acest moment molad care să completeze decalajul apărut. Anii Menţionăm că anul bisect ebraic are 13 mişcarea de revoluţie cât şi pe mişcarea (=naştere). Lunaţia medie este 29 de zile, selecţionaţi pentru introducerea acestei luni, spre deosebire de anul simplu, care de rotaţie a Pământului în jurul Soarelui. 12 ore, 44 minute, 3 secunde şi o treime luni suplimentare sunt în cadrul ciclului de are 12 luni. Luna suplimentară este Adar Deci, este vorba de calendare solare. de secundă. Adăugăm că perioada de 19 ani: al treilea, al şaselea, al optulea, II (Adar Şeiny sau VeAdar) şi este intro- Calendarul musulman este bazat pe trei secunde şi o treime de secundă re- al unsprezecelea, al paisprezecelea, al dusă după luna Adar din anul simplu, care fazele Lunii, sau lunaţii. Deci este vorba prezintă un element specific astronomiei şaptesprezecelea şi al nouăsprezecelea. devine Adar I (Adar Rişon). La început, de un calendar lunar. Calendarul ebraic ebraice, helek sau parte, ora fiind împăr- Aceştia sunt anii bisecţi sau embolistici. dublarea tocmai a lunii Adar s-a datorat combină aspecte din ambele sisteme. ţită în 1080 halakim, corespunzătoare cu În cadrul lor este luna ”Adar II”, luna obiş- necesităţii echilibrării muncilor agricole de Deci, este vorba de un calendar lunisolar. 3600 secunde în calendarul gregorian. nuită Adar devenind ”Adar I”. Normele primăvară: luna Adar coincide cu porţiuni Dar elementele astronomice care stau În privinţa anului solar, el include 365 halahice au stabilit că toate manifestările ale lunilor gregoriene februarie şi martie. la baza celor două sisteme nu coincid şi zile, 48 minute şi 46 secunde. Observăm din luna Adar din anii obişnuiţi sau simpli Ulterior s-a adăugat un element folcloric, trebuie reunite. Rezultatul este stabilirea deci diferenţa de circa 11 zile între anul vor avea loc în luna Adar II în anii bisecţi. luna Adar fiind considerată luna bucuriei, lunii calendaristice în funcţie de fazele solar şi anul lunar, ultimul având 12 luni, Printre ele – ziua naşterii şi decesului lui datorată sărbătorii de Purim şi venirii Lunii, iar a anului în funcţie de mişcarea fiecare de câte 29 zile, 12 ore, 44 minute, Moşe Rabeinu, sărbătoarea de Purim, primăverii. Dar care este cauza reală de revoluţie a Pământului în jurul Soarelui. 3 secunde şi o treime de secundă, ceea precum şi cea de Şuşan Purim şi ziua a introducerii unei luni suplimentare în O lună calendaristică este perioada între ce înseamnă circa 354 zile. Deoarece Postului Esterei (Taanit Esther), iar în calendarul ebraic din punct de vedere o conjuncţie a Lunii cereşti cu Soarele şi folosirea anului lunar în exclusivitate ultimele generaţii comemorarea scufun- astronomic, pe de o parte, şi din punct următoarea conjuncţie între ele. Termenul ar fi determinat dereglarea începerii şi dării vasului ”Struma”. Practic, luna Adar de vedere social, pe de altă parte - şi yerech pentru luna calendaristică amin- încheierii muncilor agricole (unele dintre II ia locul lunii Adar, luna Adar I fiind un care este modul în care este introdusă teşte de termenul yareach pentru Luna ele, precum plantatul pomilor, secerişul fel de prefaţă pentru luna Adar II. Este această lună? de pe cer. De asemenea, pentru luna grâului şi al orzului având date fixate în intercesiunea lunii Adar II în cadrul anului Pentru a răspunde la aceste întrebări calendaristică este folosit şi termenul ho- Talmud), precum şi transformarea aspec- embolistic. trebuie să ne referim la calendarul ebraic deş, care indică termenul hadaş (=nou), telor celebrării sărbătorilor, s-a recurs la LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI din punctele de vedere astronomic şi subliniind reînnoirea. Conjuncţia are loc reunirea cu anul solar. În acest scop a fost (Continuare în pag. 23) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 5 Aurel Vainer, la borna 82, în drum către 120 de ani Felicitări primite de preşedintele Aurel Vainer de la personalităţi Cu ocazia zilei sale de naştere, preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat, a primit zeci de mesaje de felicitare din partea unor perso- nalităţi ale lumii evreieşti, ca Moshe Kantor – preşedintele Congresului Evreiesc European, preşedinţi de comunităţi din ţară, rezidenţii Căminului „Amalia şi şef-rabin dr. Moses Ro- De la stânga la dreapta: E.S. Werner Hans Lauk - ambasadorul Germaniei, E.S. Marek Szczygieł - ambasadorul Poloniei, E.S. Dan Ben sen”, Samuel Izsak, directorul general executiv Eliezer - ambasadorul Statului Israel, Victor Opaschi - secretar de stat pentru Culte, amfitrionii Aurel şi Anette Vainer, E.S. Jean-Hubert al Fundaţiei Caritatea, oameni politici, dintre Lebet - ambasadorul Confederaţiei Elveţiene, Titus Corlăţean - ministrul afacerilor externe, E.S. Philippe Gustin - ambasadorul Franţei, Iulian Fota - consilier prezidenţial şi Liviu Dragnea - viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice. care îi amintim pe Kelemen Hunor – preşedinte al UDMR, E.S. Oleg Malginov – ambasadorul Ce este mai simplu și mai obișnuit Un realism de multe ori plin de evidențierea valorilor culturii evreiești Federaţiei Ruse în România, E.S. Werner Hans decât să spui, de ziua cuiva, „La mulți dramatism, dat fiind că vorbim despre din România (ca, de pildă, comemo- Lauk – ambasadorul Germaniei în România, ani” sau „Ad Mea Veesrim”? Numai că o comunitate care nu mai numără azi rarea lui Mihail Sebastian la Brăila și senatori, deputaţi şi europarlamentari, figuri miezul acestor cuvinte, rostite de prea decât câteva mii de membri, l-a împins a lui Alexandru Șafran, la București) marcante ai vieţii economice şi culturale, ca multe ori fără nici o altă semnificație întotdeauna pe Aurel Vainer să milite- mai pot fi găsite în activitatea recentă Mugur Isărescu, guvernatorul B.N.R., Mihail decât că „așa se face”, sau „așa se ze nu numai pentru creșterea calității a F.C.E.R. sub președinția dr-ului Aurel Vlasov, preşedintele C.C.I.R., Sorin Dimitriu, spune”, poate secătui. asistenței de care beneficiază atât Vainer, dar nu credem că înșiruirea lor preşedintele C.C.I.B., Ovidiu Miculescu, pre- La fiecare aniversare, nu poți să nu supraviețuitorii Holocaustului, cât și alți trebuie să continue. şedintele director general al S.R.R., Cristina te întrebi de ce ar trebui să spui mai membri ai comunității evreiești din țară, Pentru că nu vrem să facem aici un Popescu, directorul general al Rompresfilatelia. mult? Răspunsul vine, întotdeauna, dar și pentru investiții ale F.C.E.R., ale laudatio, ci doar să arătăm de ce un Redăm integral mesajele transmise de pre- din însăși existența celui felicitat. Dacă comunităților locale, autorităților sau simplu „La mulți ani”, fără susținerea şedintele României, Traian Băsescu, de prim- ne uităm doar la ultimul an, trecut de la organizațiilor evreiești în monumente unor fapte concrete purtând semnătu- ministrul Guvernului României, Victor Ponta, alegerea pentru a treia oară a lui Aurel care atestă valoarea patrimoniului ra lui Aurel Vainer, ar fi fost un simplu de Patriarhul B.O.R., Daniel, şi de guvernatorul Vainer ca deputat în Parlamentul Ro- cultural iudaic din România, inclusiv a gest politicos, dar formal, ne oprim și B.N.R., Mugur Isărescu. mâniei din partea comunității evreiești, celui de cult și arhitectonic. De exem- considerăm că enumerarea de mai rațiunile pentru care te poți feri de limi- plu, fără a face o enumerare exhausti- sus nu face altceva decât să dea sens Stimate domnule Aurel Vainer, tarea la simplul „La mulți ani” încep să vă, a fost încheiată recent restaurarea urării „Ad Mea Veesrim!”, în direcția Cu prilejul aniversării zilei de naştere, am apară cu limpezime. Templului Meseriașilor din Galați, iar în continuării unor activități care au ca unic deosebita plăcere de a vă transmite gândurile Un prim astfel de motiv ar fi că la curând vor fi finalizate modernizarea beneficiar evreii din România. mele bune, însoţite de calde urări de sănătate București, Tel Aviv, Ierusalim, Chișinău și Templului Coral din București, Sinago- A fost, de altfel, și opinia exprimată şi împliniri în activitatea dumneavoastră. oriunde altundeva, păstrarea demnității gile ortodoxe din Oradea și Șimleu Sil- de invitații soților Vainer la aniversarea Asigurându-vă de întreaga mea preţuire, comunității evreiești, dar și a bogăției vaniei, precum și lucrările la Sinagoga președintelui F.C.E.R., din rândul căro- vă rog să primiţi, stimate domnule preşedinte, sale spirituale a devenit o preocupare Merarilor din Iași. ra nu au lipsit figuri de frunte ale evreilor expresia deplinei mele consideraţii. constantă. În Parlament, Aurel Vainer Cu tot acest respect pentru trecut și bucureșteni și din alte orașe ale Româ- La mulţi ani! nu s-a sfiit să ia atitudine împotriva pentru suferințele evreilor din România niei, ambasadorii unor state precum TRAIAN BĂSESCU oricărui politician care a adus jigniri, în timpul Holocaustului, Aurel Vainer a Israelul, Germania, Polonia, Franța, Preşedintele României prin gesturi sau cuvinte, populației subliniat întotdeauna că este necesară Elveţia, Federația Rusă, conducători evreiești. De asemenea, manifestările punerea în evidență și a părților optimis- din cadrul autorităților centrale, ca vi- Cu ocazia împlinirii onorabilei vârste de 82 antisemite, fie ele „nevinovate” colinde, te din gândirea și literatura evreiască, cepremierul Liviu Dragnea, ministrul de de ani, vă transmit cele mai bune gânduri, multă fie manifestații sub însemne legionare, a umorului care nu numai că nu i-a externe Titus Corlățean, secretarul de sănătate şi o zi frumoasă alături de cei dragi! și-au găsit în președintele Federației părăsit pe evrei nici în cele mai grele stat de la culte, Victor Opaschi, consilie- Vă doresc putere de muncă în continuare Comunităților Evreiești din România un momente, dar i-a susținut în timpul celor rul prezidențial Iulian Fota, subsecretar şi vă mulţumesc pentru toate eforturile pe care adversar neîmpăcat. mai grele timpuri. După cum a subliniat de stat Irina Cajal-Marin și alții. le-aţi depus pentru a stabili şi menţine o relaţie Cum din istoria evreilor trăitori în că este necesară o permanentă deschi- „Am vrut să ne vedem pentru că me- pozitivă, de foarte bună colaborare, între co- România fac parte momente dureroa- dere față de populația majoritară, ceea nirea mea este să promovez dialogul”, munităţile evreieşti din România şi instituţiile se, Aurel Vainer nu a lipsit niciodată ce a dus, între altele, la prezența unor a spus Aurel Vainer, iar Titus Corlățean statului român. dintre cei implicați în organizarea unor reprezentanți ai autorităților centrale, ai a subliniat că nu există conducător La mulţi ani! acțiuni de comemorare a Holocaustu- clerului creștin, dar și a celui musulman, politic din Israel care să nu aibă, în VICTOR PONTA lui, a pogromurilor din București, Iași, la sărbătorile evreiești precum Roș echipa sa, „oameni cu greutate din Prim-ministrul României Dorohoi și din alte localități unde au Hașana, Hanuca, Purim sau Pesah. rândul evreilor proveniți din România”. Stimate domnule preşedinte murit evrei. Desigur că exemple de implicare în REDACŢIA Cu prilejul aniversării zilei dumneavoastră de naştere, avem deosebita bucurie de a vă adresa alese urări de sănătate şi viaţă îndelungată. Preşedintele Traian Băsescu, în vizită în Israel Ne rugăm Bunului Dumnezeu, Domnului (Urmare din pag. 2) combaterea antisemitismului „un rol este o bună bază pentru negocieri Păcii şi al tuturor binefacerilor, să vă dăruiască important revine educaţiei, care are de substanţă” şi poate fi sintetizată în ajutorul Său în toată activitatea pe care o des- lupta împotriva terorismului, asigura- datoria de a susţine, prin proiecte şi cuvintele „compromis echilibrat pentru făşuraţi pentru promovarea dialogului şi a bunei rea securităţii cibernetice, combaterea programe educaţionale, dialogul cultu- a avea securitate şi pace între cele colaborări între cultele religioase din România. criminalităţii transfrontaliere, neprolife- ral şi religios. Apariţia Raportului final două popoare. În ceea ce ne priveşte, Întru mulţi şi fericiţi ani! rarea armelor nucleare. al Comisiei (Naţionale pentru Studierea vom susţine fără rezerve finalizarea Cu aleasă preţuire, Întrebat despre recunoaşterea şi Holocaustului în România – n.red.), cu succes a acestor negocieri, atât în DANIEL comemorarea Holocaustului în Româ- precum şi a manualului pentru licee relaţiile directe cu Israelul şi Autoritatea Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române nia şi inaugurarea, în 2009, a unui Mo- Istoria evreilor – Holocaustul reprezintă Palestiniană, dar şi în interiorul Uniunii nument al Holocaustului la Bucureşti, doar o parte din progresele pe care Europene. Iar dacă privim la situaţia Domnule preşedinte Traian Băsescu a subliniat că „statul România le-a înregistrat în ultimul an, din Egipt şi Siria, cu uşurinţă putem Astăzi, de ziua dumneavoastră, sunt bucuros român îşi exprimă deplina solidaritate progrese care au avut la bază colabora- înţelege că soluţia cea mai bună, şi să vă adresez calde felicitări. faţă de comunităţile evreieşti din Ro- rea autorităţilor cu instituţiile, centrele şi pentru poporul evreu şi pentru poporul Vă asigur că pentru mine este onorant să vă mânia. (…) Tragedia Holocaustului ne fundaţiile a căror nobilă misiune publică palestinian, este găsirea compromisului scriu şi să vă transmit cele mai bune gânduri cu îndeamnă astăzi la asumarea memoriei este restabilirea adevărului istoric şi care să asigure pace.” ocazia aniversării, însoţite de urări de sănătate şi şi a responsabilităţii faţă de suferinţele păstrarea vie a memoriei celor care În final, Traian Băsescu a afirmat fericire. Aceleaşi gânduri bune le adresez familiei semenilor noştri. (…) Inaugurarea Me- au suferit. Având în vedere bogăţia şi că are în Israel foşti colegi din şcoala dumneavoastră. morialului victimelor Holocaustului de originalitatea moştenirii culturale evre- generală şi liceu, pe care, în funcţie de Acest moment aniversar este şi o bună oca- la Bucureşti reprezintă un omagiu adus ieşti din România, precum şi contribuţia programul vizitei, i-ar fi făcut plăcere zie de a-mi exprima admiraţia pentru distinsa celor sacrificaţi în numele unei ideologii sa la constituirea culturii şi civilizaţiei să îi revadă. (Selecţie din Jurnalul dumneavoastră prezenţă în viaţa ştiinţifică a totalitare. Totodată, inaugurarea aces- româneşti, sunt convins că metoda săptămânii) ţării, ca profesor, publicist în domeniul economic, tui monument este o celebrare a vieţii, cea mai eficace de promovare a dialo- Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel intelectual public şi, aşa cum am observat că vă a celor care, în pofida încercărilor, au gului şi a respectului realităţii este mai Vainer, deputat, a participat la toate autocaracterizaţi, „activist pe tărâm obştesc”. dovedit puterea de a supravieţui şi de buna cunoaştere a istoriei şi asumarea întâlnirile preşedintelui român cu ofi- Sunt cu atât mai bucuros să exprim acest gând a lupta pentru viaţă, pentru libertatea şi memoriei”. cialităţile israeliene, iar în convorbirile cu cât dumneavoastră, domnule profesor, în demnitatea fiinţei umane”. Referitor la problemele cu care se cu preşedintele Knesset-ului, Yuli Edel­ îndeplinirea mandatelor ce v-au revenit în Par- Semnatara interviului, jurnalista confruntă actualmente Israelul, Traian stein, l-a informat pe acesta despre lament, la Camera de Comerţ, în Societatea Doina Meiseles, a întrebat dacă în Băsescu a subliniat că, în calitate de interesul manifestat în repetate rânduri Română de Statistică, aţi menţinut o legătură România se poate azi vorbi despre o stat membru UE şi NATO, România de parlamentarii români de a strânge strânsă cu Banca Naţională. recrudescenţă a antisemitismului, idee are o poziţie cu atât mai fermă în fa- relaţiile cu omologii lor israelieni. În semn de aleasă consideraţie, vă rog să combătută vehement de şeful statu- voarea dialogului de pace dintre Israel În ceea ce priveşte întâlnirea preşe- primiţi albumul „Palatul Vechi al B.N.R.” – primul lui: „Vă spun, în mod categoric, că în şi Autoritatea Palestiniană în scopul dintelui Băsescu cu evreii originari din din seria „Palatele Băncii Naţionale”. România nu există o recrudescenţă a identificării „unei soluţii care să pună România, Aurel Vainer a apreciat că La mulţi ani! antisemitismului, dimpotrivă”. Conform în acord ambele tabere”. „Cred că ini- aceasta s-a desfăşurat într-o atmosferă MUGUR ISĂRESCU opiniei exprimate de preşedinte, în ţiativa lansată de domnul John Kerry caldă şi destinsă. Guvernatorul Băncii Naţionale a României 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 Minorităţile nu sunt o problemă, ci o bogăţie Ziua Minorităţilor Un aforism des citat, prea rar intrat în din ţări europene. Mai mult ca oricând, pe care o are România este rezolvarea conştiinţe – minorităţile nu sunt o proble- adepţii valorilor umaniste trebuie să lupte integrării copiilor în şcoli bune” – senator Naţionale mă, ci o bogăţie – a fost însufleţitor pus, spre a le salva. Ecaterina Andronescu. „Fie ca deviza la propriu, în scenă de Ziua Minorităţilor La Gala de Excelenţă a Romilor, sub Europei unite, uniţi în diversitate, să de- – ediţia 2013 Naţionale, prin Gala de Excelenţă a Romi- egida Zilei Minorităţilor Naţionale, au luat vină fapt real” – senator Gabriela Creţu. În perioada 18-19 decembrie 2013, lor, de la Biblioteca Naţională a României, parte preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel „Cred că asemenea evenimente au darul Palatul Ghica – Casa Dunării din Bucu- eveniment organizat de Partida Romilor Vainer; consilierul primului ministru, de a adânci buna înţelegere interetnică” reşti a găzduit celebrarea Zilei Minori- „Pro Europa” şi Agenţia Naţională pentru Damian Drăghici, subsecretar de stat în – reprezentant al UDMR, Antal Lora. „Ro- tăţilor Naţionale, cu titlul „Bune practici Romi. Premiile pe secţiuni – Proiecte So- Ministerul Culturii, Irina Cajal, consilier mânia este o Europă în miniatură, în care desprinse din proiectele interetnice ale ciale, Film şi Televiziune, Sport şi Tineret, în Ministerul Economiei, Anca Rodica romii au un rol artistic, cultural de primă anului 2013. Teme prioritare pentru vii- Iniţiative Europene, Educaţie, Diversitate Turcea, şi alte oficialităţi, personalităţi mână” – acad. Răzvan Theodorescu. tor”, organizată de Departamentul pentru Culturală, Tradiţie şi Multiculturalitate –, culturale. „Prin contribuţia lor, minorităţile naţionale Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului Premiul de Excelenţă au alternat cu mo- Dintre opiniile exprimate de persona- îmbogăţesc cultura română” – E.S. Dan României. Cu acest prilej au avut loc o mente artistice. Au urcat pe scenă valori lităţile prezente menţionăm: „Proiectul de Ben-Eliezer, ambasadorul Israelului în serie de manifestări culturale, expoziţii promiţând o carieră de anvergură şi artişti atragere a romilor înspre calificări medi- România. „Sunt minoritari care-şi cinstesc şi prezentări tematice referitoare la pa- consacraţi de diverse etnii. Laureaţii – şi ei cale, finanţat din fonduri europene, este apartenenţa; sunt, din păcate, şi minoritari trimoniul cultural al minorităţilor etnice aparţinând diferitelor minorităţi naţionale o cerinţă socială depăşind etnia romă”- care nu şi-o recunosc” – Mădălin Voicu. din România. Federaţia Comunităţilor trăitoare în România –, performeri în cele ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu. „La Vioara liceanului Mircea Dumitrescu, Evreieşti din România a fost reprezentată mai diverse domenii: meşteşugari, tele- Colegiul I Ilfov am fost votată de multe unul din laureaţii Galei, flamengo-ul adus de vicepreşedintele ing. Paul Schwartz. aşti, actori, muzicieni, oameni de ştiinţă, minorităţi, între care şi romi, ceea ce mă pe scenă de Pilar Diaz Romero (Spania) Lacziko Enikő Katalin, secretar de stat lideri comunitari. Au rostit Laudatio acade- onorează şi mă determină în susţinerea şi Tiberiu Gogoanţă (România), dansurile în cadrul DRI, a declarat pentru Realita- micieni, oameni din rândul întâi al clasei drepturilor lor” – senator Gabriela Firea. tătărăşti ale Ansamblului „Carasu” din tea Evreiască: „DRI a salutat iniţiativa de politice româneşti, diplomaţi. O celebrare „Apreciez prestaţiile romilor în domenii Medgidia, klezmeri de zile mari – A.G. organizare a acestei zile, care este nece- a armoniei în diversitate, a parteneriatului sportive, artistice” – ministrul Sportului Weinberger, Berti Barbera, Cătălin Răz- sară, pentru că suntem celebraţi pentru majoritate-minorităţi. Lumea aşa cum ar şi Tineretului, Nicolae Bănicioiu. „Sunt van, Dan Schor –, remarcabila orchestră ceea ce suntem. România este o ţară trebui să fie, devenea, pentru o seară, convins că programele de instruire pen- de romi, condusă de Damian Drăghici, bogată şi datorită minorităţilor naţionale posibilă. De ce doar o seară? Spunea tru romi, aplicate din fonduri europene, acum în ipostază de violonist şi dirijor, şi îşi poate arăta apartenenţa şi valoarea unul dintre laureaţi, preşedintele B’nai vor contribui la mai buna lor integrare căreia i s-a alăturat laureatul Premiului reală europeană prin şi împreună cu noi”. B’rith România, ing. José Iacobescu, că socială” – ministrul Fondurilor Europene, de Excelenţă, violonistul distins de pre- Ziua Minorităţilor Naţionale este or- Proiectul, „Podurile Toleranţei”, care a Eugen Teodorovici. „E nevoie să acor- şedintele Franţei cu Ordinul de Cavaler ganizată începând cu anul 1998, când debutat recent la Bucureşti, iniţiat de B’nai dăm şanse de educaţie celor mai puţin al Artelor şi Literelor, Florin Niculescu, au România s-a raliat deciziei Adunării Ge- B’rith Europa, a fost gândit ca mijloc de privilegiaţi” – ministrul Educaţiei, Remus ridicat publicul în picioare. nerale a ONU din 18 decembrie 1992, combatere a intoleranţei în ascensiune Pricopie. „Cea mai importantă problemă IULIA DELEANU care a adoptat Declaraţia cu privire la drepturile persoanelor aparţinând mi- norităţilor naţionale, etnice, lingvistice şi „Armonii Etno-Culturale” religioase. (DAN DRUŢĂ) Spectacolul “Armonii Etno-Culturale”, ce a marcat Ziua Soliştii, jurist Albert Lozneanu şi ing. Uri Fernbac, acompaniaţi Minorităţilor la Iaşi, a fost organizat de Instituţia Prefectului şi de prof. Tatiana Luchian (vioară) şi prof. Romeo Luchian (acor- Consiliul Judeţean Iaşi, Agenţia Naţională pentru Romi şi Aso- deon) şi-au încheiat programul cu melodiile „Şalom Alehem” şi Un volum apreciat ciaţia Romilor Ursari şi a reunit, pe ospitaliera scenă a Teatrului „Hava Naghila“, exprimând dorinţa unanimă de pace în lume. Domnule preşedinte, “Luceafărul” din localitate, formaţiunile artistice ale Asociaţiei Prin însăşi existenţa ei şi prin repertoriul ales, această formaţie Am primit lucrarea „Mărturii şi Imagini Italienilor, Uniunii Elene, Uniunii Ucrainienilor, Comunităţii Ru- duce mai departe mesajul cultural al unei străvechi comunităţi despre Holocaust în România” (Bucu- şilor Lipoveni din România şi ale Comunităţii Evreilor din Iaşi. evreieşti şi demonstrează că poporul lui Israel trăieşte (Am Israel reşti, 2013), pe care mi-aţi oferit-o. Ing. Romeo Olteanu, prefectul judeţului Iaşi, a vorbit despre hai) pretutindeni în lume. Mulţumindu-vă pentru dar, Îl rog pe armonia interetnică existentă pe meleagurile ieşene şi a transmis Împreună, toate etniile, alături de populaţia majoritară a Ia- Dumnezeu, Izvorul a toată bunătatea tuturor tradiţionala urare “La mulţi ani 2014 !”, un an care să şului, încearcă să demonstreze că diversitatea este cea care ne şi milostivirea, să ajute omenirea să nu aducă succese, belşug şi bucurii pentru locuitorii acestui colţ poate uni şi poate genera trainice prietenii, că respectul pentru mai aibă parte de momente care duc de ţară, ca şi pentru cei ai întregii Românii. celălalt este puntea spre înţelegere, o punte pe care păşim spre la tragedii în vieţi şi destine umane, iar Adevărat „curcubeu al naţionalităţilor”, spectacolul a inclus o lume globalizată şi globalizantă, fără frontiere şi fără bariere dumneavoastră să vă dăruiască sănăta- în program şi recitalul susţinut de formaţia vocal-instrumentală de orice natură: etnică, religioasă sau confesională. te, bucurie şi ajutor sfânt în lucrarea pe „Nigun”, formaţia klezmer a C.E. Iaşi, sub bagheta dirijorală a Şi atunci când această diversitate generează nedorite şi care o desfăşuraţi. profesorului Romeo Luchian, care a interpretat vechi melodii condamnabile derapaje antisemite sau xenofobe, tot împreună Cu preţuire, din folclorul evreiesc cântate în idiş, dar şi cunoscute piese, trebuie să le combatem şi să le eradicăm. TEOFAN unele devenite şlagăre internaţionale, cântate în limba ebraică. MARTHA EŞANU Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei Bucureştiul evreiesc de altădată – emoţii în imagini Cartea „Coduri Vizuale. Evreii din Bu- evreiesc. Lucrarea nu tratează doar un cureşti 1881-1941”, de dr. Anca Aurelia singur subiect, precum momentele dure- Ciuciu, editată la Hasefer, a fost prezen- roase din Holocaust, ci devine o evocare tată la Biblioteca „Dr. Alexandru Şafran” a exitenţei vieţii de zi cu zi.”. din Bucureşti, pe data de 16 ianuarie Prof. dr. Liviu Rotman a remarcat că 2014. Dezbaterile au fost moderate de „lucrarea este una frumoasă, dar nu tre- dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., buie să uităm caracterul ei de document, lucrarea fiind analizată de prof. dr. Liviu mai exact de foto-document de istorie Rotman, director C.S.I.E.R., Alexandru socială, economică. Nu se încearcă o Marinescu, director C.I.E.P. şi Oana Ma- idealizare, ci se prezintă adevărata ima- rinache, istoric de artă. La manifestare a gine a evreilor, demontând clişeele legate participat un public numeros, din rândul de bogaţii întreprinzători evrei; desigur, căruia îi amintim pe: ing. Paul Schwartz, aceştia existau, dar nu este ocolită sără- vicepreşedintele F.C.E.R. şi preşedinte cimea evreiască numeroasă a cartierelor al C.E.B, ing. Albert Kupferberg, secretar mărginaşe; o analiză a psihologului Emil general al Federaţiei, dr. ing. José Blum, Feder a demonstrat deja acestă stratifi- consilier cultural, Sybil Benun, organi- care a cartierului evreiesc, bine surprinsă zator cultural şi realizatoarea acestei în lucrare. (...) Anca Ciuciu nu a ocolit nici manifestări împreună cu José Blum, dr. marea cădere în istorie, Holocaustul, iar Lya Benjamin, cunoscut istoric, dr. Hary fotografiile sunt elocvente pentru ceea ce Kuller, etnosociolog, gen. (r.) Mihai Iones- a fost pogromul din Bucureşti.” cu, Anette Vainer, cercetători, jurnalişti. Oana Marinache a evocat personali- Dr. Aurel Vainer a subliniat faptul că tatea lui Aby Warburg (Abraham Moritz „dr. Anca Aurelia Ciuciu, o tânără cerce- Warburg, 1866-1929), de la a cărui tătoare în istorie şi filozofia culturii, este moarte se împlinesc anul acesta 85 de un remarcabil produs ştiinţific contempo- ani, evidenţiind asemănări între meto- ran, cu o formare intelectuală complexă, da lui de cercetare pe bază de imagini, lector la Universitatea Bucureşti, având cândva o adevărată inovaţie în domeniu, două masterate şi burse inclusiv la Mu- şi modernitatea studiului realizat acum de decodare foto-documentară, prezentând al Pomilor). Cei prezenţi au avut ocazia zeul Holocaustului din Washington (...). Anca Ciuciu. emoţionanta poveste din spatele unor să deguste fructele tradiţionale ale aces- Ea îşi aduce o contribuţie deosebit de Alexandru Marinescu, mărturisindu- fotografii de familie şi a unor reclame din tei sărbători, a cărei semnificaţie a fost importantă la cunoaşterea evreimii din şi propria pasiune pentru fotografie, a cartierele evreieşti ale Bucureştiului de explicată de Rabi Rafael Shaffer. acei ani şi realizează o istorie vizuală. subliniat faptul că “lucrarea este una cu altădată. Dr. Anca Aurelia Ciuciu a mulţumit, Reînvie o atmosferă plină de emoţie care adevărat specială, mai ales prin forţa ima- Păstrarea vie a memoriei „rădăcinilor”, de asemenea, echipei editoriale care a mă face să mă gândesc la propria familie. ginilor artistice, atent selecţionate. Cartea a celor din care evreimea de azi îşi trage contribuit la realizarea cărţii: redactor (...) Cartea cuprinde şi detalii despre co- iese din tiparul tradiţional al lucrărilor „seva” şi speranţa că „lumea lui taica Andreea-Maria Olaru, grafică Done Stan merţul bucureştean, dezvăluind evoluţia istorice. Receptarea emoţională a lucrării Lazăr” dăinuie măcar pe „peliculă” s-au şi Gheorghe Chiru, corector Virginia Va- reclamelor; publicitatea ca pregătire şi îi sporeşte valoarea”. împletit simbolic cu semnificaţia religioa- lasuteanu, indici Dan Pintilie. desăvârşire a actului comercial are ea Dr. Anca Aurelia Ciuciu a susţinut o să iudaică a zilei în care s-a desfăşurat însăşi o istorie aparte, legată de cartierul adevărată lecţie de istorie evreiască şi evenimentul, Tu BiŞvat (n.r. – Anul Nou DIANA MEDAN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 7

Ad Mea Veesrim, Albert Kupferberg! Reacţie împotriva atacurilor Albert Kupferberg este unul dintre oamenii pe care la adresa conducerii F.C.E.R. îi cunoşti de îndată ce vii să Scrisoare transmisă F.C.E.R. de conducerea te angajezi la F.C.E.R. Tot domnia sa este unul dintre Comisiei pentru România a WZO Stimate domnule preşedinte al F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, cei care ţine legătura cu deputat în Parlamentul din România, toate comunităţile şi obştile În ultima vreme am fost informaţi în legătură cu diferite e-mail-uri, precum şi acuzaţii evreieşti din ţară şi nimic nu nefondate la adresa conducerii Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi a poate fi mai delicat decât Comunităţii Evreilor Bucureşti, însoţite de reclamaţii în Justiţie, Poliţie, Procuratură, să lucrezi cu zeci şi sute de Poliţie Sanitară, etc. oameni, fiecare cu dorinţele Suntem uimiţi să aflăm despre aceste lucruri fără precedent în Comunitatea lui, cu dreptatea lui, cu felul Evreiască din România. lui de a fi. Apreciem în mod deosebit realizările evreimii din România, mai ales din ultimii ani La 75 de ani, îi dorim nu sub conducerea dumneavoastră, în toate domeniile: asistenţă socială şi medicală, numai să prindă sănătos cei cult mozaic, cultură, asigurare masă caşer la domiciliu, în cămine şi cantine, case de 120 la care se referă urarea odihnă, recreere şi învăţământ, reparaţii de sinagogi şi cimitire, editură, ziar, precum şi evreiască tradiţională, dar foarte buna colaborare cu organele Statului Român: Preşedinţie, Guvern, Parlament. şi să se bucure de pacea, Apreciem că aceste atacuri menţionate mai sus sunt contrare atât intereselor evre- echilibrul şi liniştea pe care ilor din România, cât şi ale celor trăitori în Israel, originari în România. De asemenea, le răspândeşte în jur, să îi fie în condiţiile creşterii antisemitismului, astfel de acţiuni dau „apă la moară” antisemiţilor. întoarsă cu aceeaşi monedă Datorită funcţiei noastre în Mişcarea Sionistă Mondială (WZO), dorim să colaborăm grija de a nu leza pe nimeni! împreună pentru combaterea antisemitismului tradiţional, dar şi a antiisraelismului. La mulţi ani, cu sănătate Vă rog să primiţi întreaga noastră apreciere şi să contaţi pe sprijinul nostru. şi bucurie! Dorim să vă urăm „AD MEA VEESRIM” cu ocazia aniversării zilei dumneavoastră Realitatea Evreiască de naştere, succes în continuare, în tot ce faceţi pentru evreimea din România şi pentru cei din Israel. Cu stimă şi deosebită consideraţie, Aurel Vainer: Holocaustul LA MULŢI ANI! IULIUS MEDLER Dr. ZIGHI ZILBERMAN WZO – Preşedinte WZO – Vicepreşedinte va fi studiat în şcolile din România al Comisiei pentru România al Comisiei pentru România La recenta întâlnire dintre ministrul pentru a participa la amplele manifestări educaţiei, Remus Pricopie, şi reprezen- dedicate Zilei Internaţionale pentru Co- tanţii tuturor inspectoratelor şcolare din memorarea Holocaustului. ţară, pe tema învăţământului minorităţilor Preşedintele Aurel Vainer le-a amintit Avangarda revizitată naţionale, au luat parte patru deputaţi celor prezenţi la M.E.N. că în 2014 se Un bun cercetător al fenomenului ai minorităţilor, respectiv preşedintele împlinesc 70 de ani de la deportarea avangardist, Igor Mocanu a iniţiat, cu aju- F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat al co- evreilor din Nordul Ardealului în lagărele torul Arhivei Naţionale de Filme, o tradiţie munităţii evreieşti, Varujan Pambuccian, naziste de concentrare. „I-am invitat să – ne aflăm la a patra ediţie a Festivalului Dragoş Gabriel Zisopol şi Adrian Merka. participe la aceste manifestări pe profe- Avangarda revizitată, astfel că pe 19 şi La câteva minute după întrunire, Au- sori şi elevi, pentru că ar fi cea mai bună 21 decembrie 2013 au fost prezentate la rel Vainer a declarat, pentru R.E.: „Am şcoală pentru a învăţa despre cum s-au Cinemateca din str. Eforiei pelicule edifica- abordat problema învăţământului pe petrecut lucrurile”. toare pentru istoria avangardismului. Acţi- tema Holocaustului, subiect despre care Ca un rezultat palpabil al convorbirilor unea a început din noiembrie şi se referă avem deja un dialog susţinut cu Ministerul cu conducerea M.E.N., dr. Aurel Vainer la anii 1945-1948, când regimul comunist Educaţiei. I-am informat pe participanţi a precizat că „secretarul de stat Vasilica a sugrumat avangarda în favoarea realis- despre manifestările programate anul Duminică a şi transmis o circulară pentru mului proletar-socialist, deşi avangardiştii acesta pentru comemorarea pogromului ca în şcoli să se organizeze manifestări erau artişti cu vederi de stânga. Între de la Bucureşti din 21-23 ianuarie 1941, pentru comemorarea Holocaustului şi am numele care au fost evocate în luările de ca şi pentru Ziua Internaţională pentru discutat ca, în viitor, în învăţământul ro- cuvânt şi în documentarele prezentate se Comemorarea Victimelor Holocaustului. mânesc să apară noi programe dedicate numără Jules Perahim (plecat cândva la ambasadorul sovietic Kaftaradze. Alexan- Pe 28 ianuarie, victimele Holocaustului studierii de către tânăra generaţie a eve- Paris), scriitorii Louis Aragon, Elsa Triolet, dru Solomon şi Radu Igazsag au realizat vor fi comemorate şi într-un eveniment nimentelor din timpul Holocaustului. De Iosif Iser (nu era avangardist), Titina Că- două documentare despre acele vremuri special la Academia Română”. Preşedin- aceea, cred că pentru evreii din România lugăru, regizorul Alexandru Solomon (fiul – „Strigăt în timpan” (1993) şi „Cronică de tele F.C.E.R. mai subliniat că, pe data de a fost o întâlnire extrem de importantă”. poetului Petre Solomon, apropiat prieten la Zürich”(1996). În paralel, amintim că 26 ianuarie, va merge la Şimleu Silvaniei (A.M.) al lui Paul Celan), apoi poeţii Dolphi Trost, profesorul Vasile Robciuc de la Moineşti, Gherasim Luca, Paul Păun, Gellu Naum, unde funcţionează de ani buni Asociaţia Virgil Teodorescu, Sesto Pals, Paul Celan. TRISTAN TZARA, a lansat un frumos Poetul Toma George Maiorescu – Au fost expuse şi proiectate imagini de DVD „ Musique, meme pour les nouveaux la expoziţii din 1945-1947, când se mai DADA”. Este admirabil cum avangarda a putea cumva respira, când liderii PCR ştiut că coaguleze forţe creatoare proveni- sărbătorit la Los Angeles veneau să vizioneze aceste expoziţii în te din diverse etnii – români, evrei, unguri, Membri ai comunităţii române din căutare de popularitate. Nu lipsea nici francezi, germani, ş.a. (B.MEHR) Los Angeles, dar nu numai, au sărbăto- rit cea de-a 85-a aniversare a poetului, Corul Macabi al C.E. Brăila a cântat la prozatorului şi filozofului Toma George Maiorescu, într-un cadru mai mult decât interesant. Un recital de poezie TGM, o reinaugurarea Templului Meseriaşilor din Galaţi masă festivă şi discuţii pasionante despre Cu o bogată tradiţie, veche de peste 16 ani, corul Macabi al Comunităţii evreilor artă, în toate ipostazele ei, prelungindu- din Brăila a cântat şi încântat pe iubitorii de muzică şi frumos. Un recent exemplu fiind se până la ore târzii, au marcat această spectacolul de la Galaţi cu prilejul reinaugurării Templului Meseriaşilor, ne-a precizat manifestare festivă. preşedintele C.E. Brăila, David Segal Iancu. Facem această precizare deoarece Au participat numeroşi intelectuali din numărul precedent al publicaţiei noastre rezultă că apreciatul cor ar fi aparţinut români şi americani, printre care s-au Comunităţii Evreilor Galaţi. aflat nume cunoscute cititorilor români, Corul s-a bucurat de aplauzele publicului de pretutindeni, de curând cântând ca Ioana Măgură Bernard (de la Europa la... Odessa! Izu Gott a fost cel care a pus piatra de temelie a corului, iar munca sa Liberă), regizorii de film Alex Rotaru şi a fost continuată de actualul coordonator, Bogdan Lifşin, de mai bine de 13 ani. În Andrei Zincă, publicista Wanda Lucaciu prezent corul numără 22 de membri cu un bogat repertoriu de cântece tradiţionale, şi mulţi alţii. A fost o sărbătoare demnă religioase şi laice, în ebraică şi idiş, precum şi o serie de momente artistice, cuplete de cel sărbătorit (E.G.) şi scenete. (D.D.) Evreii din Israel originari din Tecuci s-au reunit! Luni 23 decembrie 2013, la restau- inginerul Sandel Michel, Nelu Berman, Leibovici împreună cu soţia, Valerica, nale, inclusiv locul l la Festivalul Naţional rantul “Haim şi Nelu” din Jaffa-Tel Aviv, o fost şef de aprovizionare la Centrul meca- tot din Tecuci, ing. Aurel Staimetz,fost al teatrelor de amatori obţinut cu piesa bună parte din tecucenii stabiliţi în Israel nic Tecuci, ajuns în Ministerul Agriculturii director tehnic al unei importante fabrici „Împărăţia lui Machedon”, apoi Clara şi-au dat întâlnire pentru a mai schimba din Israel, Lică Rozentzveig, fost şef al chimice din Beer Sheva, cel care mi-a dat Heineric, fiica negustorului Solomon Hei- idei, păreri, a cinsti un pahar cu vin, de sindicatului inginerilor din Beer Sheva, cele mai multe amănunte despre această neric, recunoscut în oraş sub numele de preferinţă românesc, şi a mai depăna Rela Teleman, cea care a locuit vis-à-vis întâlnire. El fiind născut în anul 1946, „doctoraşul”, ing. Sebi Rudich, ing. Ficu amintiri despre oraşul lor de suflet, Te- de sala de spectacole „Haia Lifsitz” de pe mi-a declarat mândria lui de a fi fost „cel Teleman şi mulţi alţii. cuci, dar şi despre ţara care i-a format, str. Mare, profesorul Mirel Blumer, fost mai tânăr participant la întâlnire”. Au mai A fost o adevărată întâlnire prieteneas- România. Din materialele primite dar şi redactor la ziarul local „Avântul” şi colabo- fost prezenţi ing. Marius Weil şi soţia sa, că. Cei ce au absentat, au avut şi au ce din fotografiile văzute, i-am remarcat pe rator la „Emisiunea locală” care se auzea asistentă şefă la un important spital din regreta, dar au promis că nu vor mai lipsi ceasornicarul Simonel Draper, care are zilnic, de la orele 18-19, în difuzoarele şi Israel, Sofi Lutfag, fiica regretatului om la următoarea întâlnire, ce va fi din timp afaceri şi în România, pe Iancu Stein, megafoanele din Tecuci, Mordehai Gol- de cultură Lutfag Eiber, cel care timp de anunţată. Iancu Leibovici cu soţia, familia Oxanberg demberg, ing. Rabinovici, fiul celui mai mai mulţi ani a condus Casa de cultură, IANCU AIZIC Nixe, inginer, şi sotia, doctoriţa Marghita, reprezentativ rabin din Tecuci, ing. Benu ducând-o spre numeroase premii naţio- preşedinte al C.E. Tecuci 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014

La mulţi ani, angajaţilor F.C.E.R. C o m u n i t A T i născuţi în luna februarie! ILEANA GHENCIULESCU – 21 ianuarie 1943 (Asistent Bacău DASM) Educaţie pentru viitor prin înţelegerea trecutului ATTILA GULYAS – 21 ianuarie 1979 (vicepreşedinte C.E.B., Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din director DASM) România „Elie Wiesel”, în parteneriat cu Casa Corpului * VIORICA FLOREA - 1 februarie 1961 (Cămin „Dr. Moses Didactic „Grigore Tăbăcaru” Bacău şi cu Inspectoratul Rosen”) Şcolar Judeţean Bacău, a organizat marţi, 17 decembrie ROZANA FORMESCU – 2 februarie 1931 (Salariat C.E.B.) 2013, în Sala de conferinţe a I.S.J. Bacău, lansarea unită- VICTORIA MACIUCA – 2 februarie 1959 (Consultanţi, ţii didactice auxiliare, sub formă de DVD, „Istoria evreilor. secretariat, gestionare bază de date) Holocaustul”. Conţinutul acestuia reprezintă rezultatele BOGDAN ION – 2 februarie 1984 (Complex alimentar) eforturilor Institutului Naţional pentru Studierea Holoca- CONSTANTIN OPREA – 3 februarie 1937 (Oficiul admi- ustului din România „Elie Wiesel” de a pune la dispoziţia nistrativ, pază) SPIREA NITA – 3 februarie 1946 (Salariat C.E.B.) profesorilor de istorie şi de ştiinţe sociale o bază de date SIMONA MARCOVICI – 3 februarie 1952 (Asistenţă pro- accesibilă, privind Holocaustul din România. vincie) Obiectivul proiectului este acela de a oferi pentru fie- şi parteneriate cu instituţii academice, care funcţionează ALEXANDRINA DRĂGAN – 4 februarie 1947 (Biroul ad- care lecţie din cadrul disciplinei opţionale de liceu „Istoria pe lângă acesta. Comitetul reprezintă organul consultativ ministrativ) Evreilor. Holocaustul” mai multe surse de documentare, de specialitate pentru elaborarea şi implementarea pro- DUMITRA BEJU – 4 februarie 1968 (Complex alimentar) astfel încât subiectul să devină pertinent, clar şi abordabil. gramelor educative, adoptă planul naţional de programe MARIA IVAN – 5 februarie 1961 (Ajutor gospodăresc) DVD-ul conţine hărţi, documente de arhivă, fotografii educaţionale, face recomandări, avizează şi face pro- HEINRICH FALIC – 6 februarie 1930 (Centrul de Ajutor de epocă, publicaţii antisemite şi filme, care constituie puneri asupra acestora, fiind alcătuit dintr-un număr de Medical) ION GHENCEA – 6 februarie 1958 (Oficiul administrativ, materiale educaţionale integrate, prezentate într-un for- până la 31 de personalităţi reprezentative şi recunoscute pază) mat multimedia, menit să ofere o experienţă a învăţării în domeniul studierii Holocaustului, personalităţi ale vieţii DOBRIN DINU – 8 februarie 1939 (Biroul administrativ) diversificată şi atractivă. Cuprinde deopotrivă şi link-uri publice interne şi internaţionale, cu competenţe şi merite AUREL PANTALERU– 8 februarie 1945 (Sector Manage- utile pentru cadrele didactice, interesate de tematică. în domeniul studierii Holocaustului, numite prin decizie ment Mijloace de Transport) Proiectul educaţional a fost finanţat printr-un grant a primului ministru, la propunerea directorului general al BUJOREL CĂTĂLIN BONTAS – 8 februarie 1956 acordat de Conference on Jewish Material Claims against Institutului, prof. univ. dr. Alexandru Florian. (C.S.I.E.R.) Germany, în cadrul programului de formare Educaţie pen- “În acest context Casa Corpului Didactic «Grigore MUGUR SEPEANU – 8 februarie 1956 (Biroul adminis- tru viitor prin înţelegerea trecutului, agreat de Ministerul trativ) Tăbăcaru» Bacău a organizat în ultima perioadă o serie MIHAELA GHEORGHITA – 8 februarie 1982 (Ajutor gos- Educaţiei Naţionale din România. de evenimente notabile, în parteneriat cu Institutul Naţi- podăresc) Reamintim faptul că, odată cu trecerea Institutului Na- onal pentru Studierea Holocaustului din România – «Elie CORNELIA VERZEA – 9 februarie 1937 (Biroul contabi- ţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel». litate) Wiesel”, din subordinea Ministerului Culturii în coordona- Aşadar şi în acest an şcolar vom iniţia împreună, la SANDA WOLF – 9 februarie 1950 (Centrul de zi) rea primului ministru, prin Cancelaria primului ministru, Bacău, mai multe proiecte civice şi educaţionale”, ne-a VALENTIN BUITA – 9 februarie 1955 (Biroul Dezvoltare directorului Casei Corpului Didactic „Grigore Tăbăcaru” declarat prof. Gabriel Stan, directorul C.C.D. Bacău. Patrimoniu Imobiliar) Bacău, prof. Gabriel Stan, i-a fost reconfirmată calitatea Prof. GABRIEL STAN MARIANA STAN – 10 februarie 1950 (Centrul de Ajutor Medical) de membru al Comitetului pentru programe educaţionale directorul C.C.D. Bacău ADRIANA CORINA MASTACAN – 10 februarie 1968 (Ajutor gospodăresc) Ştefăneşti VIOREL MODROI – 10 februarie 1968 (Sector Management Revelionul la CIR Cristian, Concursul Mijloace de Transport) NICOLETA OPREA – 10 februarie 1976 (Asistenţă pro- vincie) un mare succes “IUDAICA” DORICA STANCU – 11 februarie 1956 (Biroul administrativ) După părerea participanților la revelionul organizat În ziua de 5 decembrie 2013, Liceul Teoretic „Ştefan MARIANA ANTON – 11 februarie 1965 (Ajutor gospodă- la CIR Cristian, acesta a fost o reușită. Prof. Marcovici D. Luchian“ din Ştefăneşti a avut deosebita bucurie să resc) Gaby și prof. Lupu Lica, ambii din Tecuci, au trimis chiar o găzduiască oaspeţi din partea Federaţiei Comunităţi- BOGDAN DANIEL GOCI – 11 februarie 1976 (Centrul scrisoare la F.C.E.R., adresată președintelui Aurel Vainer, lor Evreieşti din România (F.C.E.R), sosiţi cu ocazia Comunitar Evreiesc JCC) vicepreședintelui Paul Schwartz și directorului Emil Rosner, CLAUDIA NEGOIU HALMAGEAN – 11 februarie 1989 desfăşurării în liceu a concursului “Iudaica”, activitate (Cămin „Dr. Moses Rosen”) în care mulțumesc pentru „deosebita organizare a revelionu- ce face parte din calendarul proiectului educativ cu ION ZAMFIR – 12 februarie 1959 (Salariat C.E.B.) lui 2014, de Ia CIR – Be-Yahad Cristian”. Cei doi mulțumesc acelaşi nume. Din partea Liceului Teoretic “Ştefan D. GABRIELA NITA – 12 februarie 1968 (C.I.R. Cristian) „și întregului personal, care a fost plin de solicitudine și ne-a Luchian“ Ştefăneşti, organizatorul activităţii, au luat ADRIAN CREMER –13 februarie 1953 (Biroul Zona Bu- creat o atmosferă de adevărată sărbătoare, oferindu-ne parte la eveniment profesor Oltea Neagu, consilierul cureşti) clipe de neuitat, având un comportament atent față de toți educativ al şcolii şi director adj. prof. Elena Marineac, ADRIAN OLARU – 14 februarie 1961 (Salariat C.E.B.) cei prezenți”. Conform scrisorii celor doi profesori, totul a prof. Monica Jechil şi Crenguţa Volintiru, în calitate de IRINA IOSIF – 14 februarie 1985 (Biroul financiar) fost la superlativ: „programul a fost bine gândit și pe placul profesori colaboratori în proiect. JOSE BLUM – 15 februarie 1938 (Şef Oficiul Cultură, Artă, tuturor. Deosebite au fost și meniul servit în fiecare zi, caș i Ştiinţă / Consilier cultural) Premiile, constând în diplome, cărţi şi dulciuri, au LAURENŢIU RADU – 15 februarie 1960 (Biroul adminis- condițiiIe de cazare (căldură, apă caldă, curățenie, Iiniște fost asigurate şi oferite de reprezentantul F.C.E.R., trativ) pentru odihnă)”. Janina Ilie, manager proiecte europene. Aceasta a fost DIANA MEDAN – 16 februarie 1981 (Editura „Hasefer”) Scrisoarea se încheie cu perspective privind revelio- impresionată atât de frumoasele colinde interpretate TIBERIU ROTH – 18 februarie 1935 (preşedinte C.E. nul 2015: „sperăm ca și pe viitor să putem fi beneficiarii de elevi, cât şi de felicitările create de concurenţi şi Braşov) unor asemenea acțiuni. Vă felicităm din toată inima și vă oferite cu mult drag. HARY MARKUS – 18 februarie 1942 (preşedinte C.E. mulțumim”. Elevii şcolii mulţumesc pe această cale preşe- Sighet) Fără îndoială, și personalul de la CIR Cristian își așteaptă dintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, şi managerului de MIHAELA BICLESANU – 18 februarie 1961 (C.I.R. Cristian) ț ș SANDA SĂLCULESCU – 19 februarie 1951 (Biroul finan- din nou oaspe ii, pentru a demonstra că reu esc mereu să proiecte, Janina Ilie, pentru premiile acordate. ciar) fie gazde primitoare. Prof. OLTEA NEAGU CONSTANTIN CAILEANU – 19 februarie 1961(Oficiul consilier educativ administrativ, pază) PETRUŢA CAMELIA ANDREI – 19 februarie 1970 (C.I.E.P.) Bistriţa MAGDALENA MARIA SIMION – 19 februarie 1974 (Biroul Lecţia despre Holocaust financiar) Programul „Lecţia despre Holocaust” a avut loc la Bi- care constituie contribuţia iudaică la tezaurul omenirii. MARIA BARA – 20 februarie 1955 (Centrul de Ajutor Me- blioteca judeţeană “George Coşbuc” din Bistriţa. Manifes- Fredi Deac, preşedintele comunităţii, a relatat despre dical) tarea a fost organizată în cadrul ,,Întâlnirilor Cosbook” de trimiterea în lagărele morţii a evreilor din Transilvania de DORINA COCIUBANU – 20 februarie 1959 (Cămin „Dr. instituţia-gazdă şi Colegiul Naţional “Liviu Rebreanu” din nord, ocupată de Ungaria hortistă, subliniind condiţiile Moses Rosen”) oraş, pe data de 11 decembrie 2013. Au participat: Fredi concrete din Bistriţa, unde ocupanţii unguri s-au purtat DANIELA CIHUI – 20 februarie 1972 (Secretariat) Deac, preşedintele Comunităţii Evreilor Bistriţa-Năsăud, cu o duritate lăudată de nazişti. De asemenea, F. Deac MARCEL HUGO MAIER – 21 februarie 1924 (Centrul de Ajutor Medical) prof. Adriana Scripet, cordonatoarea proiectului, prof. dr. a citit fragmente din mărturisirile unor supravieţuitori bis- GABRIELA LATA – 21 februarie 1959 (Ajutor gospodăresc) Silviu Chiş, prof. dr. Ioan Luca şi elevii claselor a X-a de la triţeni ai lagărelor de la Auschwitz şi Birkenau, apărute în AURICA ABRAMOVICI – 21 februarie 1960 (Cancelaria liceul respectiv. Amfitrionul întâlnirii, scriitorul Ioan Pintea, volumul “Martiri sub Steaua lui David”, editat la Bistriţa. rabinică) managerul Bibliotecii Judeţene, a evidenţiat importanţa La aceeaşi manifestare, câţiva participanţi din public au IONELA MALES – 21 februarie 1963 (Ajutor gospodăresc) acestei problematici. Prof. dr. Silviu Chiş a prezentat ca- ridicat problema busturilor lui Vass Albert, declarat crimi- FINETA NEAGOE – 21 februarie 1964 (Oficiul Resurse drul istoric general existent în secolul al XX-lea în Europa, nal de război, monumente care sunt expuse în incintele Umane) dar mai ales în Germania, ţara unei splendide culturi, bisericilor reformate din Viţa, judeţul Bistriţa-Năsăud, MIRCEA LEPSEA – 22 februarie 1956 (Oficiul administrativ, dar care a căzut în barbaria lichidării poporului evreu. şi respectiv Reghin, aceştia considerând că existenţa pază) HAIM KULER – 23 februarie 1929 (C.S.I.E.R.) Prof. dr. Ioan Luca le-a vorbit elevilor despre cultura şi respectivelor statui este incompatibilă cu legile Uniunii IVAN TRUŢER – 23 februarie 1952 (Oficiul administrativ, muzica evreiască, despre valorile spirituale excepţionale Europene. (D.M.) pază) MARIN TANASE – 24 februarie 1939 (Sector Management Botoşani Mijloace de Transport) Anul Nou al Pomilor – Tu BiŞvat MARIN PRECOP – 25 februarie 1958 (CIR Cristian) Frumoasa şi primitoarea sală a Finkel a vorbit despre obiceiurile cu seminţe necomestibile (curmale, CORINA CRISTINA SPIRIDON – 25 februarie 1972 (Asis- Centrului Cultural Intercomunitar specifice acestei sărbători. Păhărele prune). tenţă Bucureşti) MARIUS HALMAGEANU – 25 februarie 1978 (Asistenţă Botoşani i-a găzduit pe enoriaşii veniţi cu vin alb, combinate vin alb cu vin Duioasele şi ritmatele cântece provincie) să se bucure de sărbătoarea de Tu roşu şi apoi vin roşu simbolizează evreieşti ascultate, precum şi gustoa- ŞTEFAN POPA – 26 februarie 1937 (Biroul administrativ) BiŞvat . plecarea iernii şi sosirea treptată a sele bucate au creeat o atmosferă de- DUMITRU MARTOLIA – 26 februarie 1953 (Oficiul admi- Preşedintele comunităţii, David Io- luminii şi căldurii, bineînţeles, în Isra- osebit de plăcută, pentru care cei 35 nistrativ, pază) sif, le-a urat celor prezenţi un an plin el. Primele fructe ce se mănâncă la de invitaţi au mulţumit organizatorilor. CRISTINA FOCSA – 26 februarie 1985 (Cămin „Dr. Moses de sănătate şi împliniri, accentuând Sederul de Tu BiŞvat sunt cele de la Prof. BEATRISA FINKEL Rosen”) binefacerile socializării, ale întâlniri- care nu se consumă coaja (nuci, rodii, Corespondent BOZAS NADEA – 28 februarie 1950 (Biroul informatizare) lor cu prietenii şi ale muzicii. Gustav portocale), iar următoarele sunt cele PERI BLĂNARU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 9 De vorbă cu oameni de cultură israelieni Când te duci în Israel, chiar dacă pentru scurt timp, nu se poate să nu te întâlneşti cu reprezentanţi ai comunităţii românilor plecaţi în această ţară, publicişti, scriitori, actori, artişti plastici sau, pur şi simplu, prieteni din copilărie sau de mai târziu. Stai de vorbă cu ei, vezi ce fac (chiar şi la o vârstă … mai matură sunt foarte activi), şi-ţi dai seama de strădaniile lor pentru a menţine cultura română, pe cât se poate, şi a arăta contribuţia românească la spaţiul israelian, unde multiculturalitatea este o stare firească. Aşa s-a întâmplat şi cu mine. Aceste întâlniri nu au rămas fără urme, iar câteva dintre impresiile lăsate aş dori să le împărtăşesc cititorilor. nebun, nemaifiind tânără. Am întrebat-o Biti Caragiale, dacă are spirit de aventură, altfel nu-mi un mare condei al presei explicma acest gest. ”Nu, deloc, dar mi- am dat seama că în România nu mai am de limba română ce face”, mi-a răspuns. Nu i-a fost uşor, Pe doamna Biti Caragiale am cu- s-a chinuit mult, a trebuit să-şi găsească noscut-o târziu. Era de-acum în Israel şi ceva de lucru ca să supravieţuiască. Dar, venise în vizită la revistă, unde a lucrat încetul cu încetul, s-a adaptat la viaţa câţiva ani, după ce fusese dată afară din de-acolo. Cei din comunitatea română presa oficială română din cauza fiului ei, din Israel ştiau cine era. A fost invitată să care fugise în Occident. Era o publicistă colaboreze la reviste în limba română, cunoscută, specializată în probleme de pe-atunci erau mai multe, la „Adevărul”, Zelda Fitzgerald în două ipostaze, realizate de Liana Saxone-Horodi cultură şi asta nu numai din cauza… apoi la „Viaţa Noastră” iar când s-a lansat numelui pe care-l purta (al soţului) sau a „Jurnalul săptămânii”, a devenit membră a reflectând cele mai importante evenimen- la difuzare, ci şi la o informare reciprocă înrudirii cu un binecunoscut romancier şi redacţiei. ”Iubesc această publicaţie, mă te din Israel, din comunitatea română pe teme care interesează ambele părţi, istoric evreu din România (Haralamb Zin- simt foarte bine aici, de parcă ar fi casa din această ţară, dar şi din comunitatea inclusiv preluarea unor articole. că). Biti Caragiale era şi este o persoană mea”, povesteşte jurnalista. Biti Caragia- evreilor din România. Este realizată de cu o vastă cultură generală, cu o viziune le s-a implicat şi în activitatea Fundaţiei ziarişti cu experienţă, în frunte cu redac- de ansamblu asupra fenomenului cultural ”Ianculovici”, punând experienţa şi cunoş- torul-şef Jean Steiger, binecunoscut şi în Un nou succes al pictoriţei românesc, israelian şi european. Această tinţele ei în slujba acestui for. România, de colaboratori de valoare şi Liana Saxone-Horodi calitate şi tenacitatea ei au ajutat-o să se România nu a dat-o uitării. Anul trecut, de corespondenţi din străinătate. Într-o afirme şi în presa de limbă română din la lansarea Enciclopediei Presei Româ- convorbire, Doina Meiseles mi-a schiţat Tablourile Lianei Saxone-Horodi sunt Israel. A plecat acolo după 1989, după neşti de la Palatul Şuţu, la care a fost intenţiile ei. „Publicaţia, mi-a relatat ea, bine cunoscute şi apreciate în Israel, în nişte experienţe traumatizante – în timpul invitată să participe, Biti Caragiale a primit are numeroase abonamente în străină- România şi în alte ţări, mai ales datorită revoluţiei, apartamentul ei de pe Calea din partea Ministerului Culturii o diplomă tate, în România şi alte ţări europene, expoziţiilor ei personale, colective sau Victoriei a fost făcut scrum într-un incen- pentru excelenţă în exercitarea profesiei în Statele Unite şi Canada, chiar şi în reproducerilor din albumele editate cu diu provocat de obuzele trase în clădire. de jurnalist. Australia, în ţări în care există comunităţi picturile ei. Dar, aşa cum mi-a povestit în ”Am rămas cu ce aveam pe mine. Totul Noi, cei care o cunoaştem şi o iubim, de evrei români. Intenţia mea este de a cadrul scurtei noastre întâlniri la Ein Hod a ars în casă, inclusiv actele personale. dorim să o citim cât mai multă vreme şi mări numărul de abonamente, atât pe (satul pictorilor israelieni cu puternice Şi dacă am rămas în viaţă, aceasta s-a să o avem printre noi cât mai des. plan intern cât şi extern. Printre proiectele reminiscenţe româneşti), aici a avut parte datorat faptului că nişte prieteni m-au La sfârşitul acestui mic portret nu pot revistei figurează şi înfiinţarea unor premii de un eveniment de excepţie: colecti- invitat să rămân la ei în acele zile, să nu să nu o amintesc pe cea care o sprijină literare, în trei categorii: jurnalism, bele- vitatea exclusivistă a artiştilor de la Ein stau singură”, mi-a povestit ea. Aşa a în activitatea ei jurnalistică, pe prietena tristică şi poezie veselă, genuri populare Hod a invitat-o să participe la o expoziţie plecat în Israel, numai cu paşaportul şi cu ei, Ruth Oren, profesoară de artă foto- în rândul cititorilor”. De asemenea, Doina colectivă, ea fiind singurul pictor, cum s-ar foarte puţine lucruri salvate din incendiu grafică la Universitatea din Haifa. Ruth Meiseles mi-a vorbit despre o iniţiativă în zice, din afară. ”M-au adoptat şi mi-au sau primite de la prieteni. A avut un curaj şi-a făcut un scop în viaţă să-i creeze lui care „Realitatea Evreiască” este direct cerut două tablouri care să se încadreze Biti condiţiile cele mai bune pentru ca ea implicată. Împreună cu preşedintele în tematica expoziţiei «Stele şi ţărână». să-şi poată continua meseria pe care o F.C.E.R., dr.Aurel Vainer, cu ing. Baruch Nu vreau să fiu lipsită de modestie, dar iubeşte din tot sufletul Tercatin, preşedintele de onoare al tablourile mele corespund cel mai bine „Jurnalului”, şi cu Alexandru Marinescu, acestui subiect”, mi-a relatat ea. Şi, de ce Proiectele Doinei Meiseles, redactorul-şef al R.E., au decis ca revista să nu recunoaştem, avea dreptate! Tema să fie difuzată în Israel prin intermediul celor două picturi a fost Zelda, Zelda Fiz- editorul ”Jurnalului ”Jurnalului săptămânii”, trimiţându-se gerald, soţia scriitorului american Scott săptămânii” abonaţilor împreună cu „Jurnalul”. Primul Fitzgerald, iar cele două ipostaze în care număr va fi expediat gratuit, însoţit de un a fost prezentată ilustrează ideea „gran- Doina Meiseles, aşa cum ştiu cei mai formular de abonament pentru următoare- dorii şi decadenţei” unui personaj. Zelda mulţi dintre cititorii noştri, este de şase ani le numere. În acest fel se va impulsiona di- Fitzgerald a fost o femeie apreciată pentru editorul publicaţiei de limbă română din fuzarea R.E. în Israel, pentru un cerc larg frumuseţea, inteligenţa şi talentul ei. Israel, ”Jurnalul săptămânii”, care la ora de cititori. Bineînţeles, colaborarea dintre EVA GALAMBOS Biti Caragiale actuală apare de două ori pe săptămână, cele două publicaţii nu se limitează doar (Continuare în pag. 18)

Găsisem iniţial aici o ambianţă umană impozantă cu destinaţie cinematografică, deloc agitată, învăluită în abundentă ve- un început de orăşel pentru distracţia co- Peregrinări israeliene getaţie pomicolă şi florală, care invita la piilor, un lac artifical de anvergură iar în Era o vreme când apropierea Tel Aviv- parcă impulsiona înmulţirea obstrucţiilor. contemplaţie oarecum rustică. În mijlocul jur – cafenele, baruri, restaurante plus, pe ului se lăsa ghicită îndată ce se iveau Aproape nimeni nu scăpa fără două, trei aşezării, un parc traversat cruciş de alei plajă, amenajările destinate doritorilor de coşurile centralei electrice de la Hadera refuzuri şi măcar o audienţă transformată străjuite de uriaşi palmieri. Pe sub coroa- băi de soare şi mare. Înaintând în susul cu zveltele lor siluete, vizibile din avion în în interogatoriu sâcâitor, ca şi cum ai fi fost na lor, o plimbam cândva pe Susan, în ţărmului mediteranean, se ajunge, fără cursul manevrelor de pregătire a aterizării un potenţial infractor. Aşa încât aveam cărucior, şi ne amuzam copios poposind nicio separaţie, în Bat Yam şi, de acolo, pe pista aeroportului „Ben Gurion”. Odată temeinice motive, când puneam piciorul în lângă cuştile maimuţelor puse pe hârjoa- în Holon. La întoarcere în oraş, sunt de ajuns în oraş, turistului i se recomanda Rishon, să mă consider un norocos eva- nă. Din parc a rămas cam un sfert. Nişte reţinut o sală confortabilă de concerte, un să urce la ultimul etaj al marelui magazin dat din spaţiul concentraţionar, cu permi- resturi vetuste par înseşi zidurile roşii ce complex comercial alimentar („Tiv Tam”), universal „Kolbo Shalom”, de unde se siunea temporară de a împărtăşi – alături împrejmuiesc fabrica de vinuri şi coniac gara care deserveşte linia ferată spre Tel deschidea de jur împrejur o cuprinzătoare de fiu, de noră şi celelalte rude – senti- „Carmel”, fundată spre finele veacului al Aviv, spre Haifa. În preajmă este deschis panoramă urbană. Astăzi, cine mai po- mentul aflării într-un loc binecuvântat. Aş XIX-lea de generoasa stirpe Rotschild. şantierul unui alt mare centru comercial. meneşte aceste repere? Au fost treptat fi fost tentat să folosesc sintagma „oază a Producţia fabricii se baza pe recoltele De curând, s-a inaugurat localul unei şcoli întrecute de edificii cu zeci de etaje. Un fericirii”, dacă nu trebuia să am în vedere viilor lucrate cu osârdie de imigranţi, unii speciale pentru elemente supradotate. răsfăţ arhitectonic, seducător prin fantezia situaţia unui cuplu de tineri, la început de originari de prin părţile Moldovei. Cine ştie Iar, nu departe, o clădire inscripţionată cu geometriilor îndrăzneţe şi a culorii materi- carieră, dezamăgiţi de condiţiile din ţară, dacă vor mai fi rămas urmaşi de-ai lor şi, cifra 120 îşi dezvăluie lesne destinaţia de alelor folosite la construcţie. Numeroase obligaţi să ia de la capăt consolidarea oricum, localnicii de azi s-au acomodat cămin pentru vârstnici care au ales a-şi blocuri-turn par că iau cu asalt cerul şi pregătirii profesionale şi avansării într-un unei lumi infinit mai dinamice. proteja existenţa liniştită într-o colecti- vrăjesc privirile celor ce parcurg autostră- domeniu de profil ştiinţific. Cu răbdare, Aş fi tentat să mă frec la ochi, să-mi vitate având permanentă supraveghere zile impecabile, fie dinspre Ierusalim, fie aveau să apară şi semnele binecuvântării: vin în fire şi să mă asigur că văd pura medicală. Din fostele pardesuri se mai dinspre Haifa, trecând prin pasaje inelare, fertilă încadrare în laboratoare prestigioa- realitate. Unde aveam de străbătut buni zăresc suprafeţe restrânse la ieşirile din calculate a fluidiza circulaţia. În drum, în- se, comunicări de rezultate în publicaţii ori kilometri, printre dune de nisip, ca să Rishon către Nes Ziona sau Beit Dagan tâlneşti localităţi ajunse de nerecunoscut în foruri internaţionale şi, nec plus ultra, ajung la mare, acum se întind cvartale şi, bineînţeles, câte un portocal, un lămâi, în numai 25-30 de ani. venirea pe lume a fiicei, Susan. Răsfoirea de blocuri, de medie şi elansată înălţi- prin curţile locuinţelor. Spiritul gospodă- instantaneelor din albumul cu fotografii me. O zonă de vile cochete are azi străzi resc edilitar este evident pretutindeni, fără Rishon-le-Zion, dragostea mea împrospătează memoria: cu nepoata de botezate cu nume de celebrităţi evreieşti caracter ocazional, fără laude de prisos. mână, când avea doar trei-patru ani, apoi distinse cu premii Nobel. Pe dreapta şo- La unele răscruci din centru mai tronau Lui Andrei peste alţi ani, deja îmbrăcată în uniforma selei asfaltate ca în palmă, un mall parter portrete ale destoinicului primar, deţinăto- L-am îndrăgit de la întâia întâlnire, în stagiului militar, efectuat înaintea intrării şi etaj, cu elegante vitrine a zeci de ma- rul unui palmares invidiabil – trei mandate 1976. Soseam după peripeţii umilitoare la arhitectură. În fine, deunăzi, la nunta gazine (galanterie, încălţăminte, confecţii consecutive – ultimul, obţinut la scrutinul suportate din partea autorităţilor inter- arhitectei. Prodigios răstimp! Semănat cu de damă şi bărbaţi, decoraţiuni interioare), electoral recent. Mi s-a spus că nu are ne, îndărătnic exersate să scornească prilejuri de a constata, de la o vizită la alta, care mai de care mai luxos, într-un cadru nevoie de translator pentru schimburi de felurite dificultăţi până eliberau viza de un amplu proces de expansiune construc- multifuncţional, inclusiv numeroase săli opinii cu vorbitori de limbă română. călătorie. Insistenţa asupra faptului că tivă, de natură să plaseze Rishon-le-Zion unde rulează ultime noutăţi în materie de soliciţi aprobarea pentru a vizita familia pe o poziţie de frunte în Israelul actual. film. De partea cealaltă, altă construcţie GEO ŞERBAN 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 Proiect comun Mexic-Israel Noam Chomsky - 90 (N. 7 decembrie, 1928, Philadelphia, în tehnologii de epurare a apei potabile SUA) Lingvist şi activist politic american, pro- fesor emerit în lingvistică la Massachusetts Institute of Technology (MIT). ŞTIINŢA În lumea academică, Chomsky este cu- noscut pentru „teoria gramaticii generative” şi pentru contribuţiile sale în domeniul lingvisticii ŞI VIAŢA teoretice. El este cel care a revoluţionat întreg sistemul lingvistic modern prin celebrele sale modele generative, arată Enciclopedia Univer- sală Britanică. În afara lumii academice, Chom- sky este foarte cunoscut pentru activitatea sa Israelul – al treilea politică şi pentru critica sa la adresa politicii externe a Statelor Unite, dar şi a altor guverne. partener al SUA Reprezentanţii Ministerului Mediu- tare, gestionare, dar şi tehnologiile de Chomsky se descrie pe sine ca fiind un lui din Mexic şi cei ai Mekorot Group reciclare, confirmă recunoaşterea pro- socialist libertarian şi simpatizant al anarho- în domeniul au semnat un important parteneriat fesionalismului acestuia şi priceperea sindicalismului. Este considerat şi drept o pentru dezvoltarea şi îmbunătăţirea în gestionarea unei probleme actuale, persoană-cheie în cadrul stângii politice din tehnologiei de epurare a apei potabile aceea a rezervelor de apă potabilă, cercetării dar şi o mai eficientă reciclare a apei a afirmat Shimon Ben Hamo, CEO Statele Unite. Pentru meritele sale, a fost dis- reziduale. Semnarea acestui important al Mekorot. Proiectul agreat cuprinde tins în anul 2010 cu Premiul “Erich Fromm” al acord economic şi tehnologic a avut loc asistenţa tehnologică oferită de grupul societăţii omonime din Tübingen, Germania. ştiinţifice în prezenţa celor doi şefi de stat: preşe- israelian partenerilor din Mexic în ceea Chomsky propune ipoteza “gramaticii uni- Un recent raport confirmă o situaţie dintele Statului Israel, Shimon Peres, ce priveşte conservarea rezervelor de versale” prin care înţelege „ansamblul acelor de fapt evidentă, activitatea intensă a aflat în vizită în Mexic, şi omologul său, apă, precum şi asigurarea unei cali- structuri şi mecanisme biologice înnăscute, ca- mediului ştiinţific şi academic israelian Enrique Peña Nieto. Alegerea oficialilor tăţi optime în procesul de exploatare. racteristice speciei homo sapiens, care sunt în rezultată din plasarea Israelului pe locul al mexicani de a colabora cu prestigiosul Valoarea totală a proiectului este de măsură să explice, pornind de la informaţia pe treilea, în domeniul cooperărării ştiinţifice grup Mekorot, care administrează aproape 6 milioane de dolari şi va care o oferă ambianţa lingvistică, producerea cu Statele Unite ale Americii. sistemul integrat israelian de alimen- putea fi extins. acelei competenţe pe care o descriu gramati- Studiul a cuprins un număr de 16 cile speciale ale diferitelor limbaje naturale”. state, care desfăşoară acţiuni comune Această ipoteză ia naştere în urma studierii de cercetare în diferite domenii, alături InSightec şi noile de echipe de savanţi sau instituţii de felului în care se produce însuşirea limbajului profil americane. Primele două locuri sunt de către un vorbitor. Investigând datele care ocupate de Elveţia şi Canada. tehnici chirurgicale sunt disponibile persoanei respective (input- La realizarea acestui clasament, au Compania InSightec revoluţionează uman. Primul pas a fost făcut în trata- ul) şi performanţele lingvistice la care poate fost luaţi în considerare diferiţi indicatori, tehnicile chirurgicale prin introducerea rea fibromului uterin, care afectează ajunge acea persoană devenită vorbitor com- precum relaţiile guvernamentale, re- unei noi metode neinvazive. Un alt la nivel global circa 25% dintre femei, petent al limbii respective (output-ul), apare sursa umană şi cooperarea industrială. aspect inedit constă în administrarea într-o formă sau alta. Laboratoarele o veritabilă problemă ştiinţifică: aceea de a Conform aceloraşi concluzii, Israelul şi supravegherea consecinţelor trata- InSightec prevăd rezultate strălucite şi înţelege disproporţionalitatea care se stabileşte reprezintă o destinaţie predilectă a in- mentului în timp real, fapt ce permite în domeniul oncologiei, în special axat între sărăcia stimulilor şi bogăţia sistemului vestitorilor americani şi dezvoltatorilor de schimbarea parametrilor sau metode- pe afecţiuni canceroase osoase. Par- articulat şi organizat de propoziţiile rostite. noi tehnologii în cele mai diverse domenii lor utilizate. kinsonul se numără şi el printre afecţi- Mai mult chiar, se observă că indivizi diferiţi, de cercetare, iar pieţele americane sunt InSightec a fost fondată (şi este unile aflate în sfera de interes ştiinţific cu experienţe personale diferite într-un anumit dintre cele mai viabile şi cu un potenţial condusă) de dr. Kobi Vortman în 1999, a savanţilor israelieni, care sunt pe cale crescând pentru producătorii de servicii iar reprezentanţii ei susţin că tehnologi- de a schimba complet accepţiunea limbaj, ajung la sisteme de reguli gramaticale tehnologice israelieni, a declarat Ann ile dezvoltate permit tratarea aproape clasică asupra chirurgiei, tratamentului foarte asemănătoare, ceea ce le permite să Liebschutz, directorul Israel Science & oricărei tumori din interiorul corpului postoperator şi efectelor lui. se înţeleagă reciproc. La această problemă, Technology Foundation. Clasamentul Chomsky găseşte o singură explicaţie, anume include state precum Singapore, Germa- prezumţia că individul însuşi contribuie într-o nia, Coreea de Sud, Suedia, Finlanda, Inovaţii israeliene în cyber-security măsură covârşitoare la structura schematică Japonia şi Brazilia, într-un top al primelor generală şi poate chiar la conşinutul specific al zece clasate. cunoaşterii exprimate prin intermediul limbaju- lui, cunoaştere pe care o obţine din experienţa Mapi Pharma, limitată pe care i-o oferă mediul. Facultatea limbajului se dezvoltă la nivel individual într- un mod intrinsec determinat, sub acţiunea veritabil declanşatoare a interacţiunilor sociale şi sub “Toată lumea ştie că atunci când CyberArk a dezvoltat o serie de acţiunea modulatoare a mediului. De aceea, competitor vrei să cumperi ceasuri, le preferi pe tehnologii şi soft-uri care au menirea Chomsky consideră competenţa lingvistică ca cele elveţiene, dar atunci când vine de a oferi un sistem de securitate fiind produsul creşterii, nu al învăţării. Această vorba de securitate informatică, Israe- integrat pentru multiple genuri de teorie a fost criticată drept antievoluţionistă, lul este soluţia”, a afirmat Udi Mokady, device-uri, de la pc-uri până la tablete dar unii adepţi mai noi ai teoriei evoluţioniste CEO al CyberArk. Cyber-security sau sau smartphone-uri. De asemenea, o sprijină. Faptul că specia umană posedă securitatea informatică reprezintă un ei derulează importante programe de domeniu mult mai complex şi important cercetare comună, împreună cu insti- acele mecanisme înnăscute care îi permit să decât îl percep unii, iar de acest lucru tuţii şi universităţi din Israel, precum genereze noul, este cea care îl înzestrează cu s-au convins pe propria piele branduri Universitatea Ben Gurion. CyberArk creativitate pe om. Creativitatea este incompa- celebre precum “New York Times” sau este una dintre cele mai cunoscute şi tibilă cu lipsa de libertate. Chomsky crede că Mapi Pharma este o companie farma- Bank of America, care au fost ţinta performante companii IT din Israel şi un element fundamental al naturii umane este ceutică israeliană, care la doar trei ani de unor atacuri de acest gen. CyberArk din lume, iar mediul de profil este în nevoia muncii creative, a cercetării creative la înfiinţare reuşeşte să se impună drept a fost înfiinţată în 1999, iar în prezent continuă creştere, investiţiile în acest - creativitate care trebuie să se manifeste în un veritabil competitor pe una dintre cele numără circa 300 de angajaţi. Printre domeniu reprezentând un succes afara limitelor arbitrare pe care le pot impune mai importante şi active pieţe de medica- clienţii ei se numără circa 20% dintre aproape garantat. instituţiile coercitive. O societate decentă tre- mente din lume, aceea a Statelor Unite băncile lumii şi instituţii financiare şi buie să maximizeze condiţiile de exprimare a media deosebit de importante. Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ ale Americii. Ea a reuşit să breveteze creativităţii umane şi să depăşească represi- tratamente pentru ameliorarea efectelor şi evoluţiei sclerozei dar şi un remediu unea şi opresiunea, care există ca reminis- pentru durerile cauzate de diverse afec- cenţe istorice în orice societate. Chomsky a ţiuni, precum cele inflamatorii. ANUNŢ declarat că preferinţele sale personale „sunt Ehud Marom, CEO al grupului Mapi unele anarhiste tradiţionale, în bună măsură cu Pharma, afirmă că în circa trei ani, originea în iluminism şi în liberalismul clasic” compania va putea ieşi pe piaţă cu alte Asociaţia Evreilor din România Victime ale Ho- şi că apreciază socialismul libertarian. Prin produse competitive. Tratarea sau ame- locaustului (A.E.R.V.H.) vă invită să vizitaţi site-ul anarho-sindicalism savantul înţelege un sistem liorarea schizofreniei şi sclerozei multiple descentralizat de asocieri libere între instituţii reprezintă cele două afecţiuni în direcţia www.survivors-romania.org unde puteţi viziona economice şi sociale. Chomsky consideră că cărora vor căuta dezvoltarea unei medi- există două sarcini intelectuale importante în caţii bazate pe noi studii clinice. filmul “Holocaust sub guvernul Antonescu” precum sfera politică şi socială: prima este de a imagina În acest sens, MP colaborează cu şi documente recente despre Holocaust. instituţii prestigioase de cercetare, din o societate viitoare dreaptă, cealaltă este de a SUA şi Uniunea Europeană, unde tes- Totodată, este expusă galeria de tablouri realiza- înţelege natura puterii şi a opresiunii. El atrage tele clinice preliminare vor începe din atenţia asupra puterii deosebite pe care o ca- ianuarie 2014. Compania deţine centre te de artişti evrei care au trăit şi înfăţişat realităţile pătă marile corporaţii multinaţionale. De multe de cercetare în China, Germania şi SUA Holocaustului din România. ori, declaraţiile sale au trezit reacţii negative în şi intenţionează să îşi dezvolte reţeaua. Israel şi în SUA. (B.M.M.) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 11 2014 – anul noutăţilor la DASM UK Hillel scăzut ajutoarele, în 2014 ele nu numai Tot recent a început să se pună în că vor reveni la normal, dar vor creşte aplicare, cu fonduri europene, proiectul – Prietenii noştri şi aceasta datorită banilor obţinuţi – de modernizare a Căminului pentru Cu sprijinul European Leadership Mission şi 700.000 de dolari – de la guvernul vârstnici “Amalia şi şef rabin dr. Moses al Joint, un grup de 20 de studenţi de la Univer- Germaniei, respectiv prin intermediul Rosen”. Lucrările de renovare de la sitatea Kansas Hillel au întreprins o călătorie de Claims Conference, ne-a informat etajul doi al căminului au început din 27 documentare în România, pentru a cunoaşte viaţa interlocutorul nostru. Mărirea finanţării noiembrie 2013 şi, când se vor finaliza, comunităţii evreieşti, respectiv cum se păstrează va însemna creşterea baremurilor pe vom putea spune că am ajuns la nivel tradiţiile iudaice şi care sunt nevoile social-uma- baza cărora se acordă diferitele forme european, asemănător instituţiilor de nitare. Federaţia evreiască din Greatest Kansas de sprijin pentru supravieţuitorii Holo- acest fel din Occident, pe care le ve- City sprijină în special căminele de bătrâni, copiii caustului. Concret, va creşte ajutorul dem în filme sau când vizităm astfel de şi familiile aflate în suferinţă. gospodăresc, în funcţie de necesităţi cămine, de pildă, în Israel. Atilla Gulyas La Bucureşti, grupul de studenţi a vizitat şi va fi angajat personal nou şi, dacă nu a vrut să intre în detalii deoarece a căminul nostru - Rosen Old Age Home - cum spun este cazul, se va extinde şi săptămâna mai vorbit despre acest proiect, dar tre- ei. A fost pentru noi o mare bucurie. Directorul de lucru în sensul includerii şi zilei de buie spus că a obţine fonduri europene Gaetano Perrotta le-a urat bun venit şi a făcut o sâmbătă în programul de ajutorare a nu este uşor iar succesul demersului prezentare a rezidenţilor şi a condiţiilor de trai de vârstnicilor. s-a datorat spiritului de iniţiativa şi care aceştia beneficiază. Directorul DASM a mai arătat că, muncii directorului şi echipei sale. A urmat un scurt program oferit de corul Departamentul de Asistenţă Socială existând mai multe fonduri, se vor acor- Ceea ce v-am relatat reprezintă Hazamir al C.E.B., condus de Bogdan Lifşin şi şi Medicală a început acest an cu no- da mai multe produse gospodăreşti dar doar începutul, ne-a asigurat Attila o alocuţiune a lui Israel Sabag, reprezentantul utăţi îmbucurătoare, ne-a declarat ec. s-a decis ca ele să fie oferite în funcţie Gulyas, precizând că ne va ţine la Joint în România. Apoi oaspeţii s-au împărţit în Attila Gulyas, directorul D.A.S.M. Dacă de venituri, persoanele cu pensii mai curent când va putea să ne transmită patru grupuri şi au pornit să viziteze Căminul şi la sfârşitul anului trecut, asistaţii de mici urmând să primească mai mult şi alte veşti bune, sperăm noi cât mai să discute în camere, cu rezidenţii noştri. Au făcut toate categoriile au constatat că au mai din punct de vedere valoric. multe. (E.G.) oficiul de traducători chiar Gaetano Perrotta, Mar- cela Golda, contabila şefă, şi asistentele sociale 24 ianuarie 1859 Cristiana Popa şi Claudia Negoiu. Etnorustica, Am avut bucuria să primesc vizita şi să stau în- delung de vorbă cu simpaticele Bailey, Samantha, Unirea Principatelor Ellie, Pearl şi Tori. A fost un dialog cât se poate la a şaptea ediţie de plăcut. Aş face însă o nedreptate dacă nu aş Reprezentanţii a 19 minorităţi naţionale i-au încântat menţiona că toţi oaspeţii noştri erau simpatici şi evreii cu tradiţiile specifice pe numeroşii vizitatori, de toate vâr- şi frumoşi. Stacy, Stephany, Shira, Austin, Ben, Procesul istoric care a dus, în final, la Unirea Principa- stele, ai expoziţiei Etnorustica din Bucureşti. Ajunsă la a Alex, Lindsay şi ceilalţi s-au dovedit totodată şi telor a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale şaptea ediţie, manifestarea a avut loc la Palatul Naţional foarte prietenoşi. Ei au fost profund impresionaţi între Moldova şi Ţara Românească, în timpul domniilor lui al Copiilor din Capitală în perioada 11-15 decembrie şi a să constate că oameni de peste 65 de ani, unii Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. fost organizată de Amplus International L.T.D. în colabo- depăşind şi veacul, oameni care au trecut prin Deznodământul războiului Crimeii a creat un context rare cu Guvernul României – Departamentul pentru Relaţii mari necazuri, tragedii, culminând cu Holocaustul, european favorabil realizării unirii, iar votul popular favo- Interetnice. MARIA STANCU, director Amplus International au atâta energie, desfăşoară numeroase activităţi rabil acesteia în ambele ţări, rezultat în urma unor Adunări L.T.D., a precizat: cultural educative, respectă tradiţiile evreieşti, au ad-hoc în 1857, a determinat organizarea Convenţiei de la „Această a şaptea ediţie a Etnorustica a reliefat diversi- chiar o mică sinagogă în cămin. “Nu ne venea să Paris din 1858, la care participau Marea Britanie, Franţa, tatea din ţara noastră şi a pus în evidenţă specificul creativ credem că suntem la un cămin de bătrâni. Este Austria, Prusia, Rusia, Turcia şi Regatul Sardiniei. Unirea al fiecărei etnii. Reprezentanţii fiecărei etnii s-au întrecut evident că F.C.E.R. are ca prioritate asigurarea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan să prezinte ce au mai frumos, de la articole vestimentare unor condiţii corespunzătoare acestor supravie- Cuza şi de alegerea sa ca domnitor al ambelor Principate şi de artizanat, demonstraţii de artă populară, până la de- ţuitori ai Holocaustului “ - sunt cuvintele rostite de la 5 ianuarie 1859 în Moldova şi la 24 ianuarie1859 în Ţara gustări de produse tradiţionale. Nu au lipsit, bineînţeles, Leah Schwartz. “Discuţiile purtate cu dumnea- Românească. nici bucatele tradiţionale româneşti şi meşteşugarii populari voastră au fost pline de învăţăminte pentru noi, Evreii din Principate au cerut celor din Franţa să inter- români. Vizitatorii s-au bucurat de momentele artistice o încântare”, a declarat Ellie Stropes. Termenul vină, pe lângă Conferinţă, în favoarea drepturilor lor, ca deosebite oferite de ansambluri folclorice româneşti şi folosit de ea a fost “amazing”, adică “uluitor”. locuitori ai noilor state. Armand Levy transmite un document ale minorităţilor naţionale. S-au remarcat dansurile pre- Ascultând relatările noastre despre viaţa grea în acest sens baronului Rothschild, la 24 iulie 1858. Artico- zentate de grupul «Hora» al comunităţii evreieşti, precum a evreilor din trecutul nu prea îndepărtat, Bren lul 46 din Convenţie exprima destul de vag o perspectivă şi cele ale comunităţilor elenă, polonă şi ucraineană. De- Wagner a mărturisit că şi bunica lui a trecut prin pentru acordarea unor drepturi altor culte decât cel creştin. monstraţiile de confecţionare a unor obiecte de artizanat, patru lagăre şi i-a povestit multe despre cele La 8 martie 1859, rabinul M. L. Malbim, în calitate de Şef susţinute de comunitatea romă, au avut, de asemenea, pătimite. Din fericire, mai trăieşte. Rabin, a rostit în Sinagoga Mare din Bucureşti o rugăciune succes la public. O impresie puternică a făcut Anetina Klarfeld, specială pentru Unirea Principatelor. În Bucureşti şi Iaşi au Un aport deosebit la reuşita expoziţiei l-a avut Edi- colega noastră care în curând va împlini 102 ani. loc manifestaţii ale evreilor în favoarea Unirii. Antiunioniştii tura Hasefer, prezentă cu lucrări interesante şi inedite. Le-a povestit multe despre viaţa ei, a făcut glu- intervin cu agresivitate, rănind şi meseriaşi evrei, partici- Doresc să subliniez buna colaborare pe care am avut-o me. “Intr-o englezească perfectă”, a zis cineva.În panţi la manifestaţii. mereu cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, centrul atenţiei a fost, bineînţeles, Medi Wechsler În cursul anului 1860, circa 1600 de evrei pământeni care a fost anul acesta partener al manifestării, alături de Dinu, care a fost sărbătorită recent la împlinirea se înscriu pentru recrutare în noua armată a Principatelor Primăria Sectorului IV. A fost o atmosferă cu adevărat de vârstei de 105 ani. Unite, iar Mihail Kogălniceanu dă o circulară cerând evre- sărbătoare, în care s-a dezvăluit tot ce are mai frumos Categoric, despre întâlnirea cu tinerii noştri ilor să-şi trimită copiii la şcolile publice şi să adopte portul România, cu tradiţiile populare străvechi şi diversitatea oaspeţi ne vom aminti mereu . elevilor români. etnică deosebită.“ Vă mulţumim, dragi prieteni! BORIS MARIAN DIANA MEDAN POMPILIU STERIAN Ariel Sharon – un om a cărui viaţă s-a confundat cu cea a Israelului (Urmare din pag. 3) În alocuţiunea sa “in memoriam”, pre- termen lung – l-a călăuzit şi în activitatea uitat de posteritate. şedintele F.C.E.R., deputat dr. Aurel Vai- lui politică. Pentru Sharon, a subliniat Vicepremierul Gabriel Oprea, care l-a Evocarea personalităţii celui care a ner, a mulţumit participanţilor, a remarcat Excelenţa Sa, imigrarea evreilor a re- reprezentat la ceremonie pe premierul fost Sharon s-a desfăşurat în prezenţa prezenţa unor personalităţi politice ca vi- prezentat o valoare şi a încurajat acest Victor Ponta, a scos în evidenţă faptul că a sute de persoane care au umplut Si- cepremierul Gabriel Oprea, secretarul de proces. Pe de altă parte, Sharon a fost un Sharon, conducător devotat al Israelului, nagoga, a conducerii F.C.E.R. şi C.E.B., stat la MApN, Otilia Sava, sau a unor pri- pragmatic care, în decursul vieţii, a urmat a ştiut să ia decizii curajoase şi nu a evi- a membrilor comunităţii bucureştene şi a eteni şi susţinători ai comunităţii ca Ionel o politică de realizare a păcii, exemplul tat să-şi asume propriul destin. Drumul numeroaselor personalităţi reprezentând Ciuclea (Supercom S.A.) şi şi-a exprimat concludent fiind decizia dramatică de re- lui s-a suprapus cu cel al evreilor. A fost guvernul României şi alte autorităţi ale sentimentul de regret pentru pierderea ce- tragere unilaterală din Gaza. “Prin decesul un militar admirat, invidiat şi temut dar statului, a ambasadorilor şi membrilor lui care a fost Ariel Sharon. Preşedintele lui Ariel Sharon dispare de pe scenă unul respectat. A plecat dintre noi dar nu ne-a corpului diplomatic, a reprezentanţilor F.C.E.R. a prezentat cele mai importante dintre membrii generaţiei de fondatori ai părăsit, rămânând ca un simbol de valori cultelor, inclusiv a nunţiului papal, a oa- momente ale vieţii acestuia, atât în cali- Statului Israel, un mare apărător, un mare şi principii. Vorbitorul a menţionat că orice menilor de cultură şi artă, liderilor unor tatea lui de militar de excepţie, ca erou arhitect, unul dintre liderii carismatici care militar studiază strategia lui şi orice lider organizaţii evreieşti, a unui mare număr în războaiele Israelului, care a întors de va reprezenta întotdeauna un model şi politic – gândirea lui. Este un model şi de militari. Participanţii au urmărit cu multe ori soarta bătăliilor, cât şi ca om o inspiraţie pentru noi”, a declarat el în o inspiraţie de urmat. Gabriel Oprea a emoţie ceremonia. politic. El a subliniat că pentru noi, evreii încheiere. transmis, în numele poporului român, al În deschiderea evenimentului solemn, din România, Sharon este un un erou al Transmiţând condoleanţe din partea premierului Victor Ponta, al guvernului şi ing. Paul Schwartz, vicepreşedintele Israelului, un simbol pentru menţinerea şi ministrului apărării, Mircea Duşa, Otilia al familiei sale, condoleanţe familiei celui F.C.E.R. şi preşedinte al C.E.B., i-a salutat supravieţuirea Statului Israel. Sava, secretar de stat pentru relaţia cu dispărut, Statului Israel, tuturor celor care pe cei aflaţi în Sinagogă, scoţând în evi- Parlamentul, informare publică şi creşte- l-au iubit şi admirat. denţă numărul mare al reprezentanţilor la “Un luptător neînfricat” rea calităţii vieţii personalului din MApN, Alocuţiunile au fost urmate de un mo- nivel înalt care participă la comemorare. a arătat că Ariel Sharon a fost liderul care ment muzical, tânăra violonistă Sînziana Serviciul religios a fost oficiat de prim- E. S. Dan Ben-Eliezer, ambasadorul a servit în permanenţă Israelul, acesta Dobrovicescu interpretând “Kadiş”, de cantorul F.C.E.R.-C.M., Iosif Adler. Cu Statului Israel la Bucureşti, a arătat că fiind altarul pe care şi-a sacrificat viaţa. Maurice Ravel vocea cuprinsă de emoţie, domnia-sa a Sharon a fost “un luptător neînfricat, un A avut calităţi militare deosebite, a fost În încheierea ceremoniei, ing. Paul interpretat şi a rostit rugăciunile pentru general de excepţie, un strateg strălucit un mare general, iubit de popor, fiind Schwartz a rugat să se păstreze un mo- sufletul celui plecat dintre noi, El Male care a jucat un rol important în lupta pen- sufletul evreilor. Ariel Sharon, a subliniat ment de reculegere şi a invitat participanţii Rahamim şi Kadiş, la care a fost adăugat tru menţinerea securităţii ţării.“ Aceeaşi vorbitoarea, va rămâne viu, ca un simbol să semneze în cartea de condoleanţe a Psalmul 23. idee – asigurarea securităţii Israelului pe al Israelului, ca un mare patriot şi nu va fi Ambasadei Israelului, aflată în Sinagogă. 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 JCC BUCURESTI, Sărbătoarea renaşterii vieţii Prinţese, prinţi, zâmbete, plante din această cauză, la acelaşi eveniment proaspete, multe culori şi, mai mult decât au fost celebraţi micuţii născuţi în lunile orice, numeroşi copii frumoşi şi foarte decembrie şi ianuarie. Le-au fost pregătite veseli. Această atmosferă a dominat cadouri şi au avut posibilitatea să parti- programul copiilor de Tu BiŞvat. Sărbă- cipe la concursuri cu premii, să realizeze toarea aceasta a renaşterii naturii este şi jucării din fructe şi să înveţe să gătească o celebrare a copiilor. La JCC Bucureşti „fără foc”. Speranţele lor, rezumate pe se pune un foarte mare accent pe progra- hârtie, au fost apoi ataşate în „copacul mele destinate noilor generaţii. Tocmai dorinţelor”. Întâlniri memorabile, dincolo de vârstă “Să nu credeţi nici când vi se spun şi şansele care există pentru această doar lucruri bune despre cineva şi nici comunitate. Directorul DASM, Attila Gul- atunci când vi se spun numai lucruri yas, a prezentat, pe de altă parte, situaţia rele! Don’t believe!”, spune Medi Dinu, referitoare la ajutorarea celor singuri şi în incredibilă la cei 105 ani, cum incredibil nevoie, îngrijirea celor vârstnici şi sprijinul de fascinantă cred că era şi la 20 de ani. pentru copiii talentaţi. Umorul, ca şi cuvintele înţelepte, engleza Oneg Şabat la care au participat de înalt nivel şi povestirile pline de miez, studenţii americani a fost presărat cu ale ei şi ale altor rezidenţi ai Căminului surprize, una dintre acestea fiind prezenţa Rosen, i-au cucerit foarte repede pe preşedintelui F.C.E.R., deputat dr. Aurel studenţii din Kansas. Tineri frumoşi, Vainer, chiar de ziua sa de naştere, la 10 decenţi şi cu inima deschisă, ei au fost ianuarie. Invitat de directorul Joint pentru fascinaţi de ce au văzut într-o comunitate a-i întâlni pe oaspeţi, acesta a descoperit îndepărtată geografic dar care a fost, în la faţa locului că urma să fie protagonist. mod tradiţional, aproape de oraşul lor. A fost surprins cu un tort special pregătit Cum este cunoscut, unele dintre cele şi a mulţumit studenţilor aflaţi în vizită pe mai importante donaţii pentru comunita- meleaguri dâmboviţene pentru autenticul tea evreiască din România au venit din interes şi deschiderea lor. partea evreilor din Kansas. Reprezentanţi O mare „petrecere verde”, cu peste ai organizaţiei Hillel, cu sprijinul Joint, 80 de tineri bucureşteni, a fost un nou aceştia s-au împrietenit cu bucureştenii prilej pentru oaspeţii din Kansas de a se de aceeaşi vârstă. Acompaniaţi de direc- afla la JCC. Prefaţând sărbătoarea de torul Joint România, Israel Sabag, ei au Tu BiŞvat, aceştia s-au distrat pe muzică Madrihimii, tineri talentaţi aflat despre istoria şi prezentul comunităţii internaţională şi israeliană. evreieşti din România, despre încercările şi responsabili Recent, sub coordonarea Magdei cu experienţă în domeniul educaţiei şi Machol Tu BiŞvat, Kupferberg, la JCC Bucureşti s-a deschis coordonării proiectelor comunitare. Tinerii o nouă serie a cursurilor Oranim. Pe par- sunt responsabili, dornici să se implice, cursul a şase luni, tinerii care doresc să nu se tem să îşi asume misiuni care nu un program pentru copii şi părinţi devină instructori la tabere şi la diferite sunt deloc uşoare. Kol Hakavod – toată Patru zile minunate au avut posibili- responsabili care îşi dedică din timpul lor programe ale JCC, învaţă cum trebuie să cinstea! Experienţa lor ar putea fi împru- tatea să petreacă la Cristian familiile cu pentru viaţa comunitară. Participanţii au organizeze aceste programe şi au oaspeţi mutată şi de generaţia părinţilor lor. copii din diferite comunităţi din ţară. JCC practicat sporturi de iarnă, au înotat în România le-a facilitat posibilitatea de piscina cu apă termală şi au aflat despre a exploata la maximum partea pozitivă multiplele semnificaţii ale sărbătorii de Seder Tu BiŞvat a iernii. Madrihimii, pregătiţi special la Tu BiŞvat. Muzica nu a lipsit de la acest La 14 ianuarie, JCC Bucureşti a îmbrăcat hane de primăvară. Nu a contat nici cursurile Oranim de la JCC, au avut din weekend prelungit şi a fost la loc de cinste vremea de afară, nici iarna calendaristică locală, evreii din capitala României s-au nou ocazia să-şi exerseze talentul de atât la Oneg Şabat-ul desfăşurat într-o at- alăturat celor din întreaga lume pentru a celebra renaşterea perpetuă a naturii, Cre- pedagogi. Dacă părinţii au avut progra- mosferă foarte plăcută cât şi la Havdalah aţia, ciclul vieţii umane. La Seder Tu BiŞvat s-au consumat, aşa cum au iniţiat rabinii mele lor, cei mici s-au putut bucura de şi la focul de tabără. cabalişti, fructele şi cupele de vin care simbolizează complexitatea Creaţiei şi relaţia jocuri, competiţii şi sporturi alături de tineri continuă dintre Dumnezeu şi poporul evreu. Trecere hotărâtă în 2014

Trecerea în 2014 a fost marcată la gătit cu săptămâni înainte. Nu au lipsit ţi- JCC Bucureşti prin patru mari petreceri, nutele elegante, chiar extravagante şi nici desfăşurate în paralel, în diferite încă- bucuria de la această noapte specială. La peri ale clădirii din strada Popa Soare. lumina artificiilor, sorbind cupa tradiţională Momentul, la care au participat aproape de şampanie, participanţii s-au bucurat 500 de persoane, de la cei foarte mici la să se găsească împreună cu alţi oameni pensionari, a fost marcat de numeroase care le-au devenit o adevărată familie, surprize pe care organizatorii le-au pre- prin existenţa JCC Bucureşti. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 13 JCC Radioul cu 50 de directori Iasi, Prerevelion Petrecerea de sfârşit de an, “Prere- velionul”, organizată cu multă dăruire de echipa JCC Iaşi a fost un adevărat succes. La festivitate au participat membri ai Comunităţii Evreilor din Iaşi, dar şi din ziţie, organizând o tombolă cu numeroase Botoşani, Dorohoi, Suceava, Bacău şi Ro- premii, printre care reduceri şi gratuităţi man, din toate categoriile de vârstă. Ei au la taberele de iarnă, pentru copii şi familii petrecut împreună la restaurantul “Moara ale JCC-ului, dar şi vouchere la salonul de foc”, unde au dansat pe muzica inter- SensoStyle, din partea familiei Vidaeff. pretată de formaţia “Phonic festiv”, dar şi Spre sfîrşitul petrecerii, doi dintre Totul a început de la o idee şi un micro- implicaţi în emisiuni pe parcursul unei de unul dintre soliştii formaţiei de muzică membrii echipei JCC, Arina Orenstein şi fon, în ianuarie 2011. Atunci, aproximativ săptămâni (invitaţi şi ascultători care Klezmer “Nigun”, Albert Lozneanu. Marius Meer, au ţinut să îşi sărbătorească 50 de oameni s-au strâns în Blue Lagoon, interacţionează direct cu realizatorii prin Oaspeţii evenimentului au avut ocazia ziua de naştere împreună cu cei prezenţi. cafeneaua JCC-ului, pentru că li s-a făcut mesaje). Faptul că postul este transmis să asculte şi să danseze pe ritmuri israe- Sperăm ca şi pe viitor membrii comu­ o promisiune. Aceea a unei noi familii. online face să poată avea ascultători din liane şi internaţionale. Dinamica echipă a nităţii,de toate vârstele, să fie împreună Familia se numeşte Radio Shalom 25 de ţări. Cei mai mulţi sunt din România, JCC Iaşi, formată din David Kiriţescu, Se- (yahad) la activităţile organizate de România şi acum este mai mare şi mai Israel, Germania, SUA şi Franţa. villa Steinbach, Arina Orenstein şi Marius Comunitatea Evreilor din Iaşi şi de JCC. unită decât s-a crezut vreodata că va pu- Shai Orny şi Adrian Gueron, cei care Meer, a avut grijă să menţină buna dispo- MIRYAM VLADCOVSCHI tea fi,a afirmat Shai Orny, directorul JCC se ocupă de bunul mers al postului, au Bucureşti, cu prilejul împlinirii a trei ani de spus la începutul acestui proiect că Radio funcţionare a postului Shalom. Shalom nu va avea un singur director. Radioul comunitar, a spus el în conti- Fiecare realizator de emisiune în parte va nuare, este unul mult mai greu de creat fi director al postului. Şi aşa a fost. şi de întreţinut decât un post de radio Sâmbătă, 11 ianuarie, aproape toţi comercial, aşa cum cunoaştem atâtea cei care înseamnă Radio Shalom s-au pe piaţa media. Asta pentru că radioul strâns din nou în cafeneaua Blue Lagoon comunitar se bazează exclusiv pe dorinţa pentru a aniversa trei ani de existenţă. Au JCC membrilor acelei comunităţi de a relaţi- fost acolo voluntarii, o parte din invitaţii ona şi de a da mai departe comunităţii pe care i-au avut pe parcurs şi prieteni Oradea căreia îi aparţin. Toţi cei care sunt parte ai radioului. a unei emisiuni, fie că vorbim de regizor S-a băut şampanie şi s-a povestit de sunet, realizator sau invitat, o fac pro despre realizările radioului în cei trei ani, Sărbători bono, fiind motivaţi doar de ideea de a dar şi despre ceea ce va fi. acest peisaj sonor, rabinul Sraia vorbeşte susţine şi de a face parte din comunitate. La începutul celui de-al patrulea an se limba ebraică în compania celor care se Aaa... şi ar mai fi ceva. Pasiunea pentru alătură familiei „Inorogul Magic”, o emisi- şi sărbătoriţi iniţiază în acest idiom al evreilor de pre- radio pe care aproape oricine o capată une despre artă, artişti, imaginaţie, lucruri „Clarissa neni şi Iudit neni şi-au ce- tutindeni şi mai sunt câţiva care îşi aduc atunci când se aşează pentru prima dată frumoase şi stare de bine... cu Adriana lebrat recent ziua de naştere”. „Neni” aminte şi de inflexiunile speciale ale limbii în faţa microfonului. Aşa li s-a întâmplat Pelin şi „Ora poveştilor” – poveşti cu tâlc şi înseamnă „tanti” în limba maghiară şi idiş. Cele două doamne ale comunităţii şi voluntarilor de la Radio Shalom, care basme evreieşti şi de pretutindeni pentru ilustrează acest spirit multilingvistic al orădene, Clarissa şi Iudit, au fost recent iată, au intrat împreună, ca o familie, în copii, cu Raluca Cristache. De asemenea, evreilor, indiferent unde s-ar afla. Într-o serbate într-un cadru foarte plăcut, la al patrulea an de existenţă. domnul Andrei Banc a intrat în echipa foarte strânsă îngemănare, pensionarii Centrul de zi. Pe de altă parte, copiii au Spuneam că radioul comunitar este voluntarilor constanţi ai Shalom Româ- de la Oradea vorbesc română şi maghiară avut o „petrecere în pijamale” de sfârşit de unul cu foarte multe particularităţi, faţă nia. Unul dintre invitaţii speciali, Gianina iar tinerii au beneficiul unei limbi engleze an, distracţie care devine deja un obicei de radioul clasic, pe care îl ştim cu toţii. Corondan, o prietenă dragă postului, a foarte corecte. În plus, pentru a completa pentru copiii comunităţii orădene. Este un tip de radio atât de special încât acceptat să şi cânte câteva melodii. Radio Shalom România este singurul post O atmosferă de sărbătoare pe care mai restrânsă ci chiar mai numeroasă în de radio de acest gen din Europa. toţi cei care înseamnă Radio Shalom această perioadă liberă. Acum radio Shalom înseamnă cinci România o meritau. Centrul de zi are o serie de programe ore de emisiuni în direct pe zi. Înseam- inedite. Profesoara şi artistul plastic Adri- nă 45 de realizatori şi 500 de oameni GEORGE GÎLEA ana Oancea realizează cu participanţii decoraţii pentru Purim şi daruri pentru tombola tradiţională. Terapia apropierii F.C.E.R. protestează împotriva evocării JCC de animale a continuat la Centrul de zi. Câinii salvatori, foarte cuminţi, au devenit lui József Nyirö la Gheorgheni TIMISOARA, adevăraţi prieteni ai pensionarilor, care le duc dorul atunci când nu îi văd aproape „Federaţia Comunităţilor Evreieşti din Potrivit unor documente găsite la Arhivele o lună. Nelipsită, sesiunea de tango, co- România îşi exprimă profunda nemul- din Cluj, numele lui ar fi figurat pe listele Vacanţă plină ordonată de Maria, îşi are în continuare ţumire faţă de intenţia autorităţilor din unei organizaţii paramilitare maghiare de amatorii ei. Nici domeniul culinar nu este Gheorgheni de a organiza o manifestare la Cluj („Tüzharcosok”), care ar fi terorizat ignorat. Periodic, talentul gastronomic de evocare a personalităţii scriitorului populaţia românească din jurul oraşului. de programe este exersat la sesiunea în care se pre- transilvănean József Nyirö, cunoscut F.C.E.R. nu este de acord cu ideea că, • Vacanţa de la confluenţa dintre ani, gătesc cele mai atractive sandviciuri sau sprijinitor al regimului fascist din Ungaria”, în cazul unui scriitor sau artist s-ar putea pentru copii şi maturi, nu a fost o perioadă cele mai gustoase salate. se arată într-un comunicat transmis de despărţi creaţia lui de activitatea politică, de pauză la JCC Timişoara. Programele Revelionul de la JCC a adus împreună F.C.E.R. Semnatarul documentului, dr. deoarece, neîndoielnic, ideologia îi influen- au continuat – corul, sub conducerea lui persoane de diferite generaţii, care au Aurel Vainer, deputat, menţionează că ţează opera. De aceea, chiar dacă Nyirö, Alexandru Fischer, s-a pregătit pentru dorit să îşi petreacă noaptea dintre ani şi dacă nu a fost membru al partidului spre deosebire de scriitorul transilvănean următoarele evenimente, Tu BiŞvat şi alături de prieteni. Şi în acest an, conform politic extremist-fascist „Crucile cu săgeţi”, Albert Wass, nu a fost condamnat drept întâlnirea ecumenică. La Kabbalat şi tradiţiei, fiecare şi-a etalat talentele culi- care, venit la putere în octombrie 1944, a criminal de război şi în condiţiile în care Fe- Oneg Şabat, care se desfăşoară în fie- nare şi bucatele au fost diferite şi foarte executat şi a trimis la moarte mii de evrei deraţia Comunităţilor Evreieşti din România care săptămână, participarea nu a fost gustoase. budapestani, József Nyirö a fost un pro- se pregăteşte în acest an să comemoreze • La jumătatea lunii decem- pagandist al ideologiei acestui regim, a 70 de ani de la deportarea evreilor din brie 2013, un grup de şase copii coordonat şi a susţinut publicaţii horthyste Ardealul de Nord, inclusiv din Gheorgheni, de la Fundaţia Rudolf Walter, şi nyilaşişte iar, în calitate de deputat în omagierea acestuia, chiar şi numai în cali- conduşi de doamna profesoară Parlamentul de la Budapesta în timpul tate de scriitor, încalcă prevederile O.U.G Adriana Oancea, au prezentat guvernului Szálasi, a fost vicepreşedin- nr.31 din 2002, aprobată prin Legea nr spectacolul „Feerie de iarnă”. tele unei comisii parlamentare tocmai în 107/2006, care interzice promovarea unor Între micuţii în veşminte albe, perioada în care a avut loc deportarea simboluri fasciste şi a persoanelor care au de crăiese şi prinţi ai zăpezii, evreilor din Budapesta. József Nyirö a fost adus prejudicii grave omenirii şi păcii. De şi pensionari s-a născut foarte un mare admirator al regimului hitlerist aceea, cerem Autorităţilor Publice – Mi- repede o prietenie. A fost una şi a publicat numeroase articole în care nisterul Afacerilor Interne, Parchetul Gene- dintre zilele în care un suflu l-a elogiat pe Joseph Goebbels, ideolog ral, Instituţia Prefectului Harghita, Primăria nou, tânăr şi optimist a fost al Germaniei naziste, şi s-a pronunţat Municipiului Gheorgheni - măsuri ferme şi adus la acest centru cu activităţi în favoarea scoaterii evreilor din viaţa urgente pentru a stopa astfel de acţiuni. din cele mai variate. socială a Ungariei, împotriva ”moştenirii * decăzute a liberalismului jidovesc... care În pofida protestului, evenimentul a Pagini realizate de ar trebui să dispară din viaţa ungară”. avut loc. LUCIANA FRIEDMANN Nyirö a fost şi un antiromân convins. 14.01.2014 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 HENRI ZALIS: ”AMINTIRI RĂSCUMPĂRATE” (Editura Hasefer, 2013) „Amintiri răs- nu are un monument pe care s-ar putea Shaul Carmel, Solo Har Herescu, Mirel ponderaţie şi mansuetudine”. Un aspect cumpărate”, scri- grava aceste cuvinte. Brateş. „Despre Al. Rosetti se pot spune îmbucurător: „Disocierea energică a «Re- se de maestrul şi Arthur Maria Arsene, autorul emoţio­ multe. A fost un eminent filolog, un ling- vistei Fundaţiilor Regale» de publicistica prietenul Henri nantului roman „Struma”, al altor proze vist unanim recunoscut. În acelaşi timp, legionară şi fascizantă, în sprijinul căreia Zalis, „sunt, în (unele cărţi ale sale fiind arse de le- perfect în meseria lui, s-a dovedit egal de veniseră, atât de întristător, Octavian totalitate, succin- gionari), îşi regăseşte locul în aceste bine dotat să cultive prietenia celor mai Goga, Nae Ionescu, Mircea Eliade, nu te deliberări ani- memorii. importanţi cărturari evrei”. are suficient ecou câtă vreme lozinci mate de dorinţa Relaţia cu Vianu a fost una dintre com- „Jacques Byck mi-a fost îndrumător ortodoxiste, intolerante câştigă audienţă iniţierii cititorului ponentele biografice semnificante pentru în anii persecuţiilor rasiale 1942-1945. Îmi în rândul tinerei generaţii de intelectuali”. în diferite formu- Zalis. „Lui Tudor Vianu, mai mereu melan- fusese dascăl la liceul «Alexandru Graur» „Adrian Marino, omul profund, unora le de evreitate”, colic după problemele lui de sănătate şi şi îşi dovedise facultatea de a fi, simultan, incomod”, Henriette Yvonne Stahl, „cu după cum măr- suspendările la catedră, impuse, în 1950 pedagog eminent, cât şi interpret inspirat statură de regină”, multe, foarte multe turiseşte autorul şi 1951, de regimul comunist, Ion Frun- al resurselor limbii române, de la origini personalităţi sunt evocate în această mi- în preambul. „Deşi nume foarte diferite, zetti i-a plăcut datorită faptului că era în până în prezent.” ni-enciclopedie scrisă de Henri Zalis cu cu ocupaţii înscrise pe teren pedagogic, agitaţie continuă, volubil, ingenios, loial”. „E. Lovinescu şi-a dat girul unor scrii- inima, cu dragostea de oameni şi cultură. social, literar, doctrinar, opera lor m-a Un alt scriitor, personaj cu totul necon­ tori evrei de diverse dimensiuni. Ingeniozi- În postfaţă, poetul-maestru, excelentul ajutat să le rememorez conturul, bunele venţional, Ury Benador, este creionat cu tatea lor sugestivă, întărită de metaforele traducător („Cântarea Cântărilor”, ş.a.) prestaţii, natura contrastantă cu fundalul subtilitate şi bine nuanţat. „Nu ştiu dacă vieţii, n-a fost mereu preţuită”. Despre Radu Cârneci îi dedică un poem pe care simbolic”. Ury Benador era familiarizat cu proble- Mihai Stoian: „După ce a adaptat două îl cităm la încheiere: Prietenia-i ca dure- Primul portret este al lui Felix Aderca, mele de mistică iudaică. Însă pentru a în- povestiri ale sale pentru ecran, a dat la rea:/de s-a topit, nu mai exişti!/dar de-o prin intermediul fiului acestuia, Marcel, cadra problemele evreimii contemporane iveală reportajul-bombă consacrat morţii păstrezi, mai dulce-i decât mierea,/şi se- care ne-a părăsit şi el de câţiva ani. într-un context retrospectiv (mai degrabă lui N. Iorga, crimei oribile la adresa ma- nsenină ochii trişti!/Ea e mai mult decât Aderca este unul dintre scriitorii de care senzual, configurat pe tipologii sugera- relui om de ştiinţă şi de conştiinţă,făptuită iubirea,e nobil sentiment în sus,/e preţuire istoricul Henri Zalis s-a ocupat în mod te de natura femeii, de instabilitatea ei de un comando legionar în pădurea de la dând putere/şi-nvingător, îi eşti supus!/ special. „Domnule, dacă aţi dorit să mă psihică), prozatorul asumă, împletite, Strejnic”. Prietenia-i drept oglindă:/privindu-te, pri- cunoaşteţi, aflaţi că sunt o persoană care metamorfoze psihice, deseori şi erotice, În volum apare şi o personalitate din veşti la cel/ce-n suflet tainic te colindă:/el nu merg prea departe când afirm că mă cu disoluţia opţiunilor bărbatului, reţinut de Franţa, Jacques Attali, pe care autorul îl e în tine, tu în el!... respect şi vreau să fiu respectat. Încerc suspiciuni, scormoniri, dereglări”. admiră fără rezerve (cunoaşte ”Dicţiona- O flacără-i Prietenia. să fiu drept şi înţelept. Ăsta mi-e crezul.“, Întâlnim şi nume ale unor literaţi din rul tandru al iudaismului”. „I. Ludo (în acte BORIS MARIAN afirma Aderca. Zalis regretă că Aderca Israel, originari din România, cum sunt Isac Ludo) n-a fost nicicând un model de Participanţi la Festivalul Internaţional de Literatură – Bucureşti Întâlniri cu Zeruya Shalev şi cu Eyal Megged Zeruya Shalev este o scriitoare is- de când a învăţat abecedarul. De ce? Nu şi-acum - a căpătat o lumină nouă. Pen- raeliană de succes. Ce e succesul? Îl există explicaţie logică. Respiră adânc, tru ce-a sunat Yar? Să-i povestească defineşte soţul ei, Eyal Megged, scriitor lăsând aerul să-i iasă uşor din piept, despre Guri, pisica lor, care s-a întors şi el: „Ceva foarte, foarte obositor. Zeru- parc-aş sta cu stetoscopul lipit de piele acasă. O credeau pierdută de aproape ya munceşte: dă interviuri de dimineaţa să-i ascult plămânii. Mai departe, lucru- un an şi, uite, pân’ la urmă, ea a ştiut să până seara, jurnalist după jurnalist; abia rile se complică. Nu mai e chiar cântec găsească singură drumul. Deşi redactor dacă a apucat să doarmă câteva ore, că de pasăre. E travaliu asupra ei însăşi, la Editura „Keter”, obişnuită să citească azi-noapte am ajuns la Otopeni. Eu? Mă tenacitate, obsesie. Cuvântul „obsesie” o carte profesional, „s-o corecteze”, Ze- plimb liber pe străzile Bucureştilor”. Glu- revine la reîntâlnire; o autocaracterizare, ruya mărturiseşte că e „nesigură” atunci mă? Adevăr? Cuplul de scriitori israelieni, fiindcă toate romanele ei sunt centrate când scrie ea însăşi şi că are nevoie de împreună cu un cuplu de scriitori români asupra vieţii de familie, familii nefericite. părerea critică a lui Eyal. „Cred că am – Cecilia Ştefănescu, Florin Iaru –, s-a De aici a şi plecat întrebarea moderato- mult de învăţat de la el. Eyal e mult mai întâlnit cu „presa” la una din librăriile şic rilor: „Are nefericirea mai mult potenţial puţin obsedat decât mine. Admir această turnat în Germania după romanul de de- bucureştene, „Cărtureşti”, organizator - literar?”. Răspunsurile-s diferite, cum e şi putere a lui de a privi în afară. Eu privesc but, „Viaţa amoroasă”, răspundea uşor Editura „Polirom”, care tocmai a publicat firesc: scrisul - un mod de exorcizare a ei; înăuntru”. Poate, indirect, atinge tema ezitant la întrebarea mea – „eroii dum- „Fărâme de viaţă” şi „Thera”, romane nefericirea creează conflicte, sfâşieri de subiectelor universale, fiindcă lumea lă- neavoastră trăiesc sau supravieţuiesc?”: recente al Zeruyei. Şi, ca totul să rimeze, sine, scrisul devenind o formă de terapie; untrică n-are graniţe, crede ea. Eu – nu. „încearcă să trăiască”. Se ştie doar: moderator a fost alt cuplu de scriitori ro- cititorii au nevoie de infinit, pe care-l gă- Argumente răsar chiar din romanele ei. personajele sunt alter-ego-uri. „Madame mâni: Adela Greceanu şi Matei Martin. O sesc în descrierea nefericirii. În răspunsul Un peisaj: „În prima secundă a zilei […] Bovary s’est moi”, nu?! Aveam atâtea întâlnire relaxată şi relaxantă, preambul la Zeruyei stăruie aceeaşi sfială în a da defi- am văzut nisipurile întinse ale Aravei, întrebări pe care n-am apucat să le pun: Festivalul Internaţional de Literatură „Re- niţii, resimţită de prima dată: „Nefericirea pustii şi dezolante, pe care cresc doar socializare - singurătate, nevoia de Dum- Writing the Map of Europe”, Bucureşti, oferă mai multe oportunităţi de exprimare. smocuri prăfuite şi întunecate, triste ca nezeu, real şi imaginar, încredere-îndoia- ediţia a VI-a. Rolul meu de scriitoare este să-mi înso- nişte corturi abandonate”. O scenă: unul lă… La una din ele, relaţia real-imaginar, Pe Zeruya am cunoscut-o în urmă cu ţesc eroii în drumul lor încercând să fac o din eroii Zeruyei, dus cu targa la spital, răspunde acum: „în clipa în care scrii, vreo cinci – şase ani, ca invitată specială schimbare”. De la prima întâlnire am intuit îşi roagă soţia: „Pune-mi Tanah-ul meu realul ia înfăţişare subiectivă, beletristica la „Bookfest”. Scrisese atunci de curând tema devenită dominantă în „Fărâme de în geantă”. Un aforism hasidic: Întrebare: se insinuează involuntar, chiar dacă e „Soţ şi soţie”, carte, de asemenea, cu viaţă”: relaţiile sinuoase, înstrăinarea „ce cântăreşte mai greu: o plasă cu fulgi, jurnal, chiar dacă sunt memorii”. Acum ecou. Sanda Faur z.l. a selectat-o pentru mamă-fiică, o iubire dureroasă; preferinţa o plasă cu fier?”. Răspuns: „Nimic nu venisem cu altele: maladiv şi normal, rubrica ei în R.E. Zeruya e a doua gene- pentru băiat – şansa de seninătate a unei cântăreşte mai greu decât plasa goală”. vinovăţia-acuzare şi apărare, scris-viaţă, raţie de sabri, numai bunicii sunt originari a doua maternităţi. A fost o întâmplare: a Această scriitoare importantă a litera- o retrospectivă… Soarta lor – aceeaşi. din Polonia. Israelul e pentru ea ţara pe sunat celularul. Era Yar, băieţelul ei, care turii israeliene actuale, tradusă în multe Răspunsul – la altă întâlnire sau poate-n care o gândeşti, pe care o respiri, ca şi avea atunci 12 ani. Chipul, puţin ascuns limbi, laureată a unor premii internaţionale cărţile nescrise încă. scrisul. Şi-a dorit să scrie de la şase ani, de pletele care-l încadrau - îl încadrează de prestigiu, cu cronici la superlativ, film IULIA DELEANU

complet diferită faţă de ce îmi amintesc - Legat de această din urmă carte a O carte despre moarte din urmă cu 30 de ani. Este foarte inte- dumneavoastră. La ce ar trebui să se Mă învârt ore întregi, în timpul meu aşa cum fusese ea prevăzută încă de la resant să vezi cum atmosfera îţi poate aştepte cititorii din România, înainte de liber, prin cartierele evreilor ortodocşi şi bun început, vor conduce nu doar spre schimba complet impresia. Cu greu mai a o citi? printre arabii care locuiesc în partea de o deviere de la ceea ce s-a întâmplat cu pot recunoaşte ceva. Cred că majoritatea - Nu este o carte fericită. Este despre est a oraşului. Acesta este, cu foarte mici adevărat, ci pur şi simplu la o minciună. clădirilor erau şi în urmă cu 30 de ani dar moarte. Este, de asemenea, despre viaţă, excepţii, traseul meu obişnuit. Încerc să Nu există o mască mai mincinoasă de- cu greu le mai recunosc. Până şi hotelul dar despre viaţa în perspectiva morţii. aflu acolo, de la locurile acelea îndepăr- cât aceea pe care o purtăm în clipa în unde ne aflăm... este aceeaşi clădire, dar Ceea ce am vrut să fac în această carte tate şi străine, printre oameni veseli şi care ne aflăm în compania unui bolnav pare că este în altă ţară. a fost nu doar să îi aduc un omagiu unui oameni îndoliaţi, felul în care aş putea „incurabil”. Pe măsură ce boala se agra- - Cunoscut fiind faptul că foarte mulţi prieten care a murit de cancer ci şi să să povestesc despre ultimul an din viaţa vează, şi boala devine din ce în ce mai români s-au stabilit în ultimele decenii în confrunt cititorul cu certitudinea morţii. lui Boaz. Este atât de uşor să cădem în mincinoasă. În acest caz am putea folosi Israel, se simte în vreun fel, putem vorbi Eu cred că întoarcem deseori spatele capcana falsităţii atunci când vorbim des- cuvântul „negare”, dar nu este vorba doar despre o influenţă a acestora în literatura acestei certitudini. Încerc să exprim acest pre cineva care suferă de ceea ce numim despre aşa ceva. Dacă am susţine acest israeliană? sentiment că trebuie să privim moartea în „o boală incurabilă”. Tot acest ataşament lucru, nu am spune adevărul adevărat. - Aş putea să vă spun mai multe ochi. Spun o poveste despre încercarea faţă de ruta obişnuită, evoluţia lucrurilor (Eyal Megged, Sfârşitul trupului) despre influenţa românilor în bucătăria oamenilor de a evita certitudini, probleme. israeliană (râde)… La sfârşitul anilor 60 Uităm că noi, cu toţii, suntem pe cale de Stabilisem un interviu cu scriitorul fără să fi adresat vreo întrebare: domnul au fost valuri de imigranţi care au venit în a muri. Primul cititor al acestei cărţi a fost israelian Eyal Megged în restaurantul Megged a ieşit să facă o plimbare pe Israel şi au adus cu ei tot felul de lucruri, o prietenă apropiată a mea, care a avut hotelului unde urma să locuiască pentru Calea Victoriei. pe care, copil fiind, nu le-am perceput ca cancer timp de mulţi ani şi care a murit o săptămână. Era invitat la Festivalul Voia să vadă celebra stradă bucureş­ atare. Pe lângă mâncare, au adus cu ei în urmă cu doar câteva luni. Mi-a spus că Internaţional de Literatură Bucureşti. Am teană în culorile democraţiei. O mai un stil de viaţă, viaţa bună. Noi, în Israel, după terminarea cărţii mele îşi doreşte ajuns mai devreme şi m-am aşezat la văzuse odată, dar asta se întâmplase în acele vremuri eram, cum să vă spun… mai mult să trăiască. A fost cel mai bun una din mese. Târziu, mi-am dat seama de mult… pe vremea când la televizor foarte severi, foarte minimali. Şi deodată compliment pe care l-am primit pentru că doamna brunetă de lângă masa mea, se vedea doar alb-negru, iar la radio se au venit acolo oameni cu dragoste de carte. Asta a fost ceva ce am preţuit foarte care acorda un interviu, era soţia scriito- auzea foarte des un domn rârâit. viaţă, care iubeau mâncarea, băutura, mult. Am învăţat că putem trăi mai mult, rului, Zeruya Shalev, scriitoare la rându-i. Reporter: Cum aţi găsit Calea Victo- opera. Lucrurile de genul ăsta erau foarte că putem iubi viaţa mai bine… În acelaşi timp cu o cafea fierbinte riei? Cât de mult s-a schimbat? noi şi au ajuns să schimbe semnificativ a venit şi răspunsul pe care îl aşteptam EYAL MEGGED: Este o atmosferă felul în care vedeam eu lucrurile. GEORGE GÎLEA REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 15 Medi Wechsler Dinu, 105 ani Misteriosul AD MEA VEESRIM CU PRELUNGIRE! Parterul de la Muzeul de Istorie a Evreilor Dominic din România transformat în retrospectivă aniversară: Medi Wechsler Dinu, la 105 ani. Ţărmuri de mare toamna, bărci pescăreşti – 125 de ani aşezate unele peste celelalte la mal, case din Balcic… Lirism fără nimic elegiac; totul de la naştere – având consistenţă, luare în posesie a lumii Puţini ştiu că Al. Dominic a fost aşa cum este, trăinicie. Decana de vârstă unul dintre puţinii scriitori români a comunităţii noastre găseşte bucurie în propuşi pentru Premiul Nobel în fiecare zi care începe. Îmi vine în minte o anii ’20 (după cum afirma Al. Mi- scenă de acum câţiva ani, la o sărbătorire, în rodan). Cine a fost acest scriitor curtea Căminului „Rosen”, unde locuieşte de despre care nu se ştiu multe sau o bună bucată de vreme. În timp ce rezidenţi chiar nimic? A trăit între anii 1889- mai reticenţi ezitau să intre în ritmul muzicii, 1942. Îl chema Avram Reichman, Medi învârtea batista deasupra capului. Se a fost poet şi dramaturg. A studiat exprima în mişcări; ea, biruitoarea asupra filosofia şi sociologia la Paris şi la atâtor încercări, despre care nu-i place să Bruxelles. A debutat în 1907, la vorbească. Între privirile scrutătoare ale tine- vârsta de 18 ani, în revista france- rei dintr-un autoportret, la începutul secolului ză „ La Société nouvelle”. În 1921 XX, şi ale doamnei micuţe, cu batic pe cap, a citit la cenaclul „Sburătorul” al lui de acum, respirând simplitatea „butoaielor tele C.E.B., ec. Attila Gulyas, personalităţi goanei antievreieşti – tema celei de-a doua Eugen Lovinescu drama „Sonata pline”, există liniuţa de unire: adevărurile ei, culturale, mulţi prieteni din Cămin – în nu- întrebări a preşedintelui dr. Aurel Vainer: umbrelor”, tradusă apoi în germa- care au ajutat-o să nu se piardă. mele lor, poeta Eva Szemler şi-a mărturisit „Cum s-a răsfrânt legislaţia rasială asupra nă „Schatten - symphonie” şi pusă Medi s-a născut la un an după răscoa- sensibil preţuirea – şi din obşte. „O dicţie lui Gheorghe Dinu alias Stephan Roll?” în scenă atât la Naţionalul din la din 1907, într-un sat de munte, fiică a perfectă, o memorie extraordinară”, observa Directoarea Muzeului, Carmen Dumitriu, a Bucureşti (1921), cât şi la Berlin Amaliei şi a lui Daniel Wechsler, funcţionar mai tânărul Iancu Ţucărman, abia intrat prin- iniţiat şi ales, simbolic, ca premieră pentru (1923). În 1926 a conferenţiat la în industria forestieră. Primii opt ani trăiţi tre nonagenari. Pictoriţa, cea mai vârstnică diversificarea activităţilor muzeale, această Fundaţia Universitară „Regele acolo aveau să-şi pună amprenta pentru membră a UAP, cum remarca subsecretarul sărbătorire: mod de a arăta că muzeul, năs- Carol”. A colaborat la numeroase tot restul vieţii: o fire puternică, lucidă. Aşa de stat în Ministerul Culturii, Irina Cajal, a cut în acelaşi an cu pictoriţa, ca Sinagogă a publicaţii româneşti. A publicat a reieşit şi din răspunsul la cea dintâi dintre trăit două războaie mondiale, a cunoscut-o Croitorilor „Unirea Sfântă”, devenită muzeu volumele de versuri „Revolte şi întrebările puse de preşedintele F.C.E.R., pe Regina Maria, a terminat Belle Artele în 1978, poate fi şi loc de întâlniri intelectuale răstigniri” (1920), „Clopote peste dr. Aurel Vainer – „cum se explică naşterea înainte de a doua conflagraţie, avându-i ale prezentului. A fost esenţa cuvântului ei adâncuri” (1927). În antologia lui şi viaţa dumneavoastră în comuna Brezoi, printre profesori pe Ipolit Strâmbulescu şi de deschidere. Trebuie spus că evenimen- Podoleanu este prezent cu frag- din apropierea Obârşiei Lotrului?”. În public, Jean Steriadi. Alături de soţul său, poetul tul, organizat de JCC şi DASM, realizatoare mente din poeme de largă respi- făcând sala neîncăpătoare - vicepreşedinte- Gheorghe Dinu, care semna Stephan Roll, a şi moderatoare – coordonatoarea Clubului raţie: „Cântecul pomului” (apărut le F.C.E.R. şi preşedintele C.E.B., ing. Paul făcut parte din avangarda românească. S-au Generaţiei de Aur, Sanda Wolf -, a stârnit şi în „Viaţa Românească”), „Ore- Schwartz, directorul DASM şi vicepreşedin- prăvălit peste generaţiile interbelice anii pri- emoţie şi-n Israel. Un avizat crochiu al ope- le”, „În umbra Domnului” (apărut în rei a fost desenat de criticul de artă Dorel „Cugetul Liber”). A scris în manie- Schor, însoţit de urări de viaţă lungă. Faima ră clasicistă, incantatorie, cu mult artistei a crescut de la an la an: Premiul har. Alături de Liviu Rebreanu a Medi este aură! „Victor Brauner” al Asociaţiei Niram Art de fost co-director la săptămânalul Pe Medi am cunoscut-o cu câţiva ani în urmă, când dânsa era deja centenară. la Madrid, Premiul de Excelenţă al Salonului „Mişcarea Literară” (1925), la Ca fost cercetător şi arhivist în domeniul istoriei trecerea unui om prin toate vremurile „Arte în Bucureşti”, diploma de Cetăţean de care au colaborat Lovinescu, unui veac atât de zbuciumat ca veacul al XX-lea, trăit de ea integru şi demn, mi s-a părut Onoare al Municipiului Râmnicu Vâlcea… Aderca, Camil Petrescu (ciudată, un miracol istoric, vrednic de a fi cunoscut. Nimic mai nimerit decât microinterviul luat rătăcirea acestuia înspre extrema Dumnezeu i-a hărăzit o viaţă lungă, o adevărată frumuseţe fizică accentuată de o dră- sărbătoritei de regizorul David Schwartz, dreaptă, pomenită de Sebastian, gălăşenie autentică, un talent artistic şi nenumărate calitaţi spirituale şi comportamentale organizator al Centrului de artă comunitară ulterior), Camil Baltazar, Pompiliu de nedescris, cu adevărat rare. „Vârsta a patra” pentru rezidenţii de la Că- Constantinescu. E. Lovinescu l-a Ea este un tezaur de comori, cum ar aprecia-o chinezii dacă ar trăi în acel Orient minul „Rosen”. Tema – viaţa şi munca ei. Şi comparat pe Dominic cu Goga, îndepărtat. Medi este unică. Se spune despre ea că este modestă. Acest cuvânt nu i se – comentariile Rabinului Rafael Shaffer în desigur, ca stil, nu şi în concepţii. potriveşte, pur şi simplu! Ea este prea bogată şi înzestrată ca să fie caracterizată aşa. faţa „miracolului” Medi Dinu: starea de bună A fost comparat şi cu Vasile Voicu- Ne-am reîntâlnit după ce am devenit rezidentă în Căminul nostru. Am regăsit-o ne- sănătate, integralitatea spirituală. În al V-lea lescu, iar Nicoale Iorga a apreciat schimbată faţă de mine, prietenoasă şi primitoare. tratat din „Mişna” agerimea intelectuală la „Cântecul pomului” drept „cea Am trăit aici alături de ea, momente deosebite. vârste înaintate este explicată ca fiind direct mai nobilă poemă ce s-a scris Apariţiile ei la serile de Oneg Şabat! Îmbrăcată întotdeauna de sărbătoare (şi ştie să proporţională cu preocupările de-o viaţă. Ra- în româneşte de întregi decenii”. se îmbrace ca nimeni alta) şi cu un voal pe cap, încadrându-i chipul angelic. binul Loew din Praga arăta că două forţe îşi Crohmălniceanu l-a numit „miste- Cu toată pierderea parţială a memoriei ca urmare a accidentului vascular cerebral dispută întâietatea în om: tentaţiile materiale riosul A. Dominic”, comparându-l suferit la începutul anului trecut, care a determinat mutarea noastră la Cămin, cu puţin şi spirituale. Cei care dau curs primelor, fac cu Arghezi şi cu Martin Buber, în timp înainte de sărbători, mi-am amintit câteva colinde cântate acum 60 de ani în Sibiul eforturi în această direcţie. Cu vârsta, ele se abordarea Vechiului Testament. copilăriei şi tinereţii mele. restrâng şi oamenii îşi pierd energia judecă- A scris şi un poem de mai mare Dintr-un impuls sufletesc am simţit nevoia să merg la Medi să o colind „a la Brezoi”. ţii. Forţa intelectuală se amplifică, în timp, suprafaţă – „Israel”, în spiritul M-a întâmpinat bucuroasă. Spre marea mea uimire, a cântat cu mine cele trei colinde – le la ceilalţi, cei care se împlinesc. Medi Dinu sionist al lui Th. Herzl. ştia şi cuvintele şi muzica (melodiile). aparţine acestei din urmă categorii. Au fost În eseurile sale, Dominic s-a Zâmbetul, prietenia, bunăvoinţa ei le-am simţit tot timpul, toţi, şi eu şi ceilalţi din jur. daruri muzicale, oferite de corul comunităţii ocupat de operele lui Ibsen, Regretăm că în ultimul timp a lipsit din club şi din sala de mese. bucureştene şi al JCC – dirijor Bogdan Lifşin, Strindberg, Dostoievski. A lăsat Noi sperăm să mai trăim alături de ea câtva timp bun şi să-i mai admirăm picturile în violoniştii Sânziana şi Nicolae Dobrovicescu, neterminată drama „Golgota”, care, ca o mare artistă a reuşit să redea lumina şi căldura locurilor îndrăgite. soprana Elena Dincă; gastronomice: tortul fiind preocupat şi de Noul Testa- Să-i dea Dumnezeu sănătate şi viaţă acestei Doamne de Poveste (iertare pentru pre- cu Ad Mea Veesrim şi lumânărele; florale, ment. În manuscris au rămas şi luarea unui titlu de emisiune la canalul Acasă al PROTV! Dar este un titlu ce i se cuvine înmânate de ing. Paul Schwartz şi fiul, de două romane, din care unul era acestei Mari Doamne a Comunităţii şi a Căminului). 13 ani, al doctorului Aurel Ioviţu, membru în intitulat „Iuda Iscariotul”. Bine spus La mulţi ani, Doamnă! Te iubim! conducerea C.E.B.. – „misteriosul Dominic”! EMILIA BRĂDĂŢAN IULIA DELEANU B.M. Fost colaborator al Centrului de Studiere a Istoriei Evreilor din România Precizări necesare cu privire la o capodoperă a nuvelisticii române Deoarece un cititor al revistei noastre dar la înapoiere va spune că a dezertat. nă: „Forţa obscură, personificată printr-un front, în spaţiul denumit de militari drept considera că articolul meu intitulat „Iţic Rămas singur, evreul se află într-o dilemă locotenent sosit în fruntea companiei, este «ţară a nimănui». Gestul funest semnifică Ştrul nu mai dezertează” lasă cumva teribilă: să treacă la duşman ca trădător alcătuită din prejudecăţi discriminatorii în- apriga dorinţă dar şi neputinţa obiectivă să se înţeleagă că ar fi vorba în nuvela sau să se întoarcă la compania sa şi să totdeauna înclinate să aşeze stigmatul pe de a fi «al cuiva»…“ (p.358) lui Liviu Rebreanu despre o dezertare fie executat ca dezertor. Atunci preferă, fruntea unui om numai pentru «vina» de Încă mai tranşant şi laconic, istoricul propriu-zisă, ţin să fac câteva precizări, pentru a-şi păstra demnitatea, să se si- a aparţine unei alte religii, unei alte rase Carol Iancu, după ce prezintă documentat rugându-l totodată pe cititor să revadă nucidă... Reamintesc ce spune exegeza sau unui alt popor. Iţic Ştrul pare a porni contribuţia de sânge a evreilor în marele nuvela. Eroul povestirii nu dezertează de specialitate despre această nuvelă şi de la un tip pe care Caragiale îl reduse- război, deşi nu aveau încă drepturi cetă- de pe front, în primul război mondial, el despre acest „caz”. se, în «O făclie de Paşte», la o singură ţeneşti, ci doar obligaţii, pune punctul pe i, dezertează din... viaţă, împins la acest Nicolae Gheran, îngrijitorul operei dimensiune: frica. Rebreanu acordă însă în numai câteva rânduri: „Drama existen- gest de un ofiţer antisemit. integrale a lui Liviu Rebreanu, scrie urmă- spaimei o semnificaţie mai mult socială. ţială a lui Iţic Ştrul, eroul nuvelei lui Liviu Reamintesc, pe scurt, subiectul. Iţic toarele, la capitolul „nuvelistica”, în cartea Personajul este traumatizat încă înainte Rebreanu, creatorul romanului românesc Ştrul este trimis în cercetare, împreună “Tânărul Rebreanu” (Ed. Albatros,1986), de a intra în foc. El este confruntat cu o modern, preferând să se sinucidă în no cu un căprar, vechi cunoscut şi chiar după ce arată evoluţia scriitorului, în acest dilemă... Dacă se predă, înseamnă că se man’s land mai degrabă decât să dezer- prieten. Evreul este foarte mândru de gen literar “de la nuvelele modeste, până reneagă, abandonând propria demnitate. teze, este aceea a alogenului indezirabil, sarcina primejdioasă primită, sperând la cele majore, cele din urmă scrise în anii Dacă se întoarce la ai săi, ştie că i se va în pofida loialităţii sale”. (“Evreii din Româ- chiar la o decoraţie dar, în timpul misiunii, războiului şi după eveniment, nuvela de găsi nod în papură şi tot va fi împuşcat ca nia, de la emancipare la marginalizare”, căprarul îi mărturiseşte că de fapt a fost care ne ocupăm fiind considerată o capo- dezertor. Finalul nuvelei are şi o valoare Hasefer, 2000, p.16). trimis să-l împuşte, ca dezertor. El însă, doperă, nu numai în raport cu propria lui de simbol; cadavrul «dezertorului», atâr- ca prieten, îl lasă liber, facă ce-o vrea, operă, dar şi cu întreaga nuvelistică româ- nat de un copac între cele două linii de ŢICU GOLDSTEIN 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014

Tăria de a-ţi urma visul „...Orice Siluete – Andrei Strihan, 90 – Când profesorul de teatru Andrei Stri- băneşti, lângă Zorleni, aproape de Bârlad. efort contează han, venit din Tel Aviv în Capitală, prin ‘96 Nu s-a lăsat asediat de necazuri. După - ‘97, a început să-mi povestească despre ’44, a terminat A.S.E.-ul şi, în paralel, primele reprezentanţii de teatru din roma- Facultatea de filozofie, cu specialitatea dacă ne nul copilăriei sale, improvizate în grajdul estetică. A fost profesor la I.A.T.C., actua- părăsit din curtea casei unui prieten, cam la Universitate Naţională de Teatru şi Film. primeneşte” de-o vârstă, de pe strada lui, m-am gândit În urmă cu câţiva ani, Senatul Universităţii la poemul cu acelaşi subiect de Iacob i-a acordat titlul de Doctor Honoris Causa. Aşa s-a exprimat Iosif Sava, într-o Groper. Se întâmpla la începutul veacului Dar, înainte de a-mi fi vorbit, revenit în pauză la Sala Radio, unde invitase trecut când, pentru copiii unui târguşor din ţară după ‚90, câte ceva despre anii lui câţiva tineri instrumentişti înainte să-i Moldova, teatrul, cinematograful făceau de formare, l-am citit. Erau anii mei de cheme la proxima lui serată muzicală parte din depărtările unei lumi sclipitoare, liceu, în care „Contemporanul”, unde scria de la TVR. care începea la Bucureşti şi se sfârşea în – pe vremea aceea, condus de George Iubea tinerii, îi promova, cu o sin- America. „Teatrul” lui era la concurenţă Ivaşcu –, însemna pentru mine cam ce gură condiţie: să nu-şi acorde prea întreaga activitate didactică, din România multă odihnă. În chestiunea asta era cu „cinematograful” fraţilor Grimberg din era teatrul pe pâine pentru care el trăia, şi Israel. Nu urcase el însuşi pe scenă, dar colţul străzii, care construiseră un aparat câtă vreme viaţa l-a ocrotit. Secundo intransigent. Propriul său exemplu mă făcuse, poate, servicii mai mari teatrului, făcea să cred că, în ultimă instanţă, de proiecţie. Un cearşaf mare, pe perete, tempo. Hotărârea de a face Alia, când prin formarea unor mari actori şi regizori servea drept ecran. Ce fascinaţie pentru marginalizarea evreilor români devenise nu era uşor să-i calci pe urme. Ziua români şi israelieni. Enumerarea de valori lui de muncă începea foarte devreme, puştii de atunci – nume mari de actori, re- o realitate. Până să-i „vină plecarea”, pro- trăgând la galere cu anii pentru a străluci gizori, scenarişti… Existau, totuşi, aievea! fesorul, autor atâtor tratate de teorie a tea- cu redactarea articolului pentru revista o clipă şi a rămâne o viaţă în memoria „Contemporanul“. Continua cu pre- Andrei visa să se facă actor. Făcea trului, şi-a câştigat existenţa descărcând publicului, în atâtea spectacole, ar fi prea parte dintr-o familie de oameni balbotâş pâine. În Israel, a trebuit s-o ia de la capăt, gătirea notiţelor cerute de emisiunea vastă şi prea obositoare la lectură. Dar ea pentru duminică seara la televiziunea – cumsecade, de la care a învăţat să fie cu o meserie deloc comodă. L-a ajutat există în mintea şi sufletul lui, al foştilor săi cinstit cu sine şi cu ceilalţi, să privească soţia sa, doctor în ştiinţe medicale, fiica naţională, intitulată „Serata muzicală“. studenţi, ajunşi la rându-le dascăli, şi cu Avea o maşină Fiat 1500, destul de cum se cuvine „bâlciul deşertăciunilor”, jurnalistului şi literatului Gabriel Scheffer, ea poate spune liniştit că şi-a atins visul. să-şi recunoască greşelile, să-şi depă- colaborator apropiat al lui Filderman şi al uzată, cu care se deplasa dintr-un loc IULIA DELEANU în altul, de la o editură unde sosea în şească decepţiile. Adolescenţa avea să-i Şef Rabinului Alexandru Şafran. L-a ajutat P.S. Excelenta sa carte „O aventură spulbere lumea cu poveşti, zvârlindu-l, fiul, inginer electronist. Când am stat pri- fugă să vadă în ce stadiu era execuţia estetică cu Teodor Mazilu”, apărută în volumului său în pregătire, apoi la cu întreaga generaţie, într-o realitate ma dată de vorbă cu el, profesorul avea 1972, a fost retipărită (Editura „Tipo înnegurată de suferinţe şi spaime. Viaţa de-acum 27 de ani de învăţământ superior Conservator, de unde nu se volatiliza Moldova”) şi lansată cu mare succes la decât ca să ajungă la vernisajul unei lui nu a început la Holywood, ci într-un israelian în spate, fusese sărbătorit la Fa- Târgul Internaţional Gaudeamus Carte de detaşament de muncă forţată de la Bălă- cultatea de Belle Arte din Tel Aviv pentru expoziţii. În ritmul în care se obişnuise, Învăţătură, ediţia a XX-a. credeam că are ştiinţa de a născoci, la infinit, peripeţii, intervenţii în serviciul unei cauze drepte. Iosif Sava merita Florin Mugur – 80 de ani de la naştere să fie invidiat pentru modul în care se Motto – „Erai atât de fericit încât încercai să te numeri, nu cu Florin Mugur la editarea unui volum de poeme, grija pentru dăruia. izbuteai şi râdeai” („Spectacol amânat”, 1985) litera tipărită, discreţia şi dăruirea sa. Poeţii Constantin Abălu- Am avut norocul să-i fiu alături la Florin Mugur s-a născut la 7 februarie 1934 şi a murit la 9 ţă, Radu Cârneci, Petru Romoşan i-au adus elogii meritate cu „Trăiri de identitate“. Aşa numea el februarie 1991, pe când se afla la masa de lucru. A trăit numai 57 ocazia comemorării a 20 de ani de la încetarea din viaţă. Petru frumoasele complicităţi în favoarea de ani, fiind unul dintre poeţii importanţi ai perioadei postbelice. Romoşan a publicat şi un volum din corespondenţa bogată a personalităţilor pe care ţinea să le Printre prietenii apropiaţi s-au numărat regretaţii Lucian Raicu, lui Mugur. A fost coleg de generaţie cu Labiş, Nichita Stănescu, prezinte ca pe nişte modele vii. Îmi plecat la Paris, cu mai mulţi ani înainte, Ştefan Iureş şi Horia urmând împreună cursurile Şcolii de Literatură din anii ‘50. Pe amintesc, după gradul de consistenţă, Aramă. L-am cunoscut pe când era redactor la editura Cartea volumul „Portretul unui necunoscut” i-a scris o dedicaţie lui Ov. S. că printre ultimele iniţiative s-a înscris Românească, unde mi-a fost lector al celui de al doilea volum Crohmălniceanu – „care încerca să-i vândă piatra din lună”. Ei, cea pe care a consacrat-o lui Tudor de poezie, în 1989. Era un om de o mare delicateţe sufletească, bine, Florin Mugur era dispus să o cumpere!. Crohmălniceanu Vianu. Am purtat, alături de Doina un talent remarcabil, inovator în prozodie şi poezie originală, scria la acea vreme şi proză SF. „Ceea ce rămâne sfâşietor după Uricariu şi Alexandru Balaci, o discuţie generos cu toţi cei ce meritau să fie sprijiniţi. Prin dispariţia sa toate plecările/mândria de a fi întreg, târziu/când nu mai eşti însufleţită despre marele profesor şi prematură a lăsat un gol în inima prietenilor şi în cultura acestei aproape nimic”, scria în acel volum, apărut în 1980. ”Uneori îmi estetician, fiinţă fulgerată în ultimii ani ţări. Era un perfecţionist, în sensul cel mai nobil, încerca tot ce adoarme /şi maşina de scris/iar atunci nu mai pot imagina decât de mari nemulţumiri personale. La un era posibil să salveze manuscrise valoroase de foarfeca mereu basme” („Firea lucrurilor”, 1988). Fetişul său era „jumătate de moment dat, Iosif Sava m-a incitat să prezentă a cenzurii. Pe lângă volumele de poeme „Mituri” (1967), om călare pe jumătate de iepure şchiop”. Este prezent în Istoria dau la iveală amănunte dintr-o carieră „Destinele intermediare” (1968), „Cartea regilor” (1970), „Cartea Literaturii, a lui Nicolae Manolescu, ca un poet de valoare, ca afectată, spre sfârşit, de o gravă me- prinţului” (1973), „Roman” (1975), „Piatra palidă” (1977), „Bestiar şi în multe alte referinţe bibliografice. Tatăl său a fost un lider lancolie. Iosif Sava m-a întrebat dacă naiv”, „Portretul unui necunoscut”, „Viaţa obligatorie”ş.a., Mugur social-democrat. Este înmormântat la Cimitirul din Giurgiului. omul de carte are puterea să îndure a mai scris romanul „Vara lui Antim”, scenarii radiofonice, sute Un om, o valoare, care nu merită uitarea noastră. ceva ce, de regulă, degenerează în de articole de presă, eseuri („Schiţe de fericire”). umilirea sinelui. Istoricul literar Henri Zalis a relatat modul cum a colaborat B. MEHR Nu am ştiut să dau un răspuns consolator. Dimpotrivă, mi-am dat pe faţă mâhnirea. Din respect total pentru Povestea unui tânăr rezident Tudor Vianu, din tresărire pentru cel care puteam sfârşi ca el. Cu zâmbetul său inocent şi modest, minunată voluntară) aflu că pe Marius A. apoi gândurile sale revin la preocupările Iar în curând însuşi Iosif Sava ajun- mă priveşte cu blândeţe şi îmi vorbeşte îl poţi întreba orice din domeniul culturii de azi, la prietenii care sunt viaţa lui acum. ge într-o situaţie neprevăzută, insupor- despre viaţa lui… , rezi- generale; îţi va răspunde prompt, docu- Îmi vorbeşte de piesele de teatru la care Marius Armaşu tabilă. Nu împlinise încă 65 de ani când dent de 13 ani (alături de mama sa) al mentat, logic. În paleta preferinţelor sale îi place atât de mult să meargă, condus directorul general al TVR emite decizia căminului „Amalia şi şef-rabin dr. Moses intră şi ceea ce face aici, la cămin, la (alături de alţi rezidenţi) de către tinerii de pensionare a reputatului muzicolog. Rosen”. Născut pe 29 mai 1956 la Gura Clubul de creaţie, cu d-na Rodica (Du- actori-prieteni, de spectacolele create de Asta se petrecea în condiţiile în care Humorului, într-o familie care nu a durat mitrache) şi cu psihologul Ilie (Zan), cei aceştia: „Sub Pământ”, vizionat de el în acesta solicitase prelungirea „seratelor (părinţii săi s-au despărţit când avea doar doi inventivi şi plini de suflet animatori premieră, şi „Familia offline”; îmi vorbeşte muzicale“, implicit menţinerea realiza- şapte ani), şi-a petrecut aproape toată ai acestuia, creatori de programe („care de asemenea despre bucuria de a vi- torului lor în activitate. viaţa alături de mama sa (care intervine ne ţin ocupaţi în fiecare zi”), cu David, zita Muzeul de Istorie a Evreilor, despre Cum Stere Gulea nu a dat curs adesea în discursul său, cu tandreţe, cu Katia, Alice, Mihaela (tinerii actori care plăcerea de a-l asculta pe dl Hary Kuller, dorinţei bărbatului-simbol, toţi colabo- grijă, cu tristeţe…), tatăl având apariţii au înfiinţat Centrul de artă comunitară) de a vizita Muzeul Satului, de a citi „Ga- ratorii din departamentul cultural au sporadice în viaţa sa. Au urmat etapele cu ajutorul cărora şi-a descris cu artă un zeta de Artă Politică” (editată de tinerii ac- observat schimbarea stării psihice a fireşti ale educaţiei unui copil, devenit album de familie în spectacolul „Vârsta tori) sau cotidiene prin care doreşte să fie marelui coleg. Pe acesta, de la zi la apoi un tânăr care, deşi evreu, a străbătut obiectelor”, a povestit cu emoţie când a conectat permanent la realitate, la ştirea zi, îl debilita o formă de anxietate, ca şi antisemitismul manifestat doar sub forma scris prima scrisoare (pentru mama sa de ultimă oră (iată poate şi una din sursele cum se pierdea într-un univers străin. glumelor spuse între colegi. Educaţia sa care, nevăzătoare, nu mai putea să o culturii sale), să modeleze în lut şi argilă Sănătatea cedând în forme grave, Iosif a parcurs oraşe şi drumuri împreună cu facă…) în spectacolul „Post Scriptum” (cum a făcut de Sucot), să creeze artă, Sava s-a internat pentru a fi operat. mama sa, prin Suceava, Voineasa, Râm- şi a scris o scrisoare „politică” adresată îndrumat de d-na Lia (Ghenciulescu), aşa Recomandarea chirurgilor nu lăsa loc nicu Vâlcea, Sibiu. Prin aceste peregrinări unui politician imaginar, proaspăt ales („i- cum a făcut cu floarea multicoloră, care altei soluţii. a primit calificări (frezor prelucrare la rece am cerut să-şi respecte promisiunile, să mă priveşte veselă de pe pereţii unui Din păcate, la puţin timp după in- metale, rectificator etc. – îmi spune că fie onest”), şi-a povestit viata în „Moses culoar. Îmi mărturiseşte că se imaginează tervenţie, Iosif Sava încetă să mai aibă i-a plăcut să facă asta) dar a survenit, Stories”. Aminitirile sale din cele trei şi acum acel tânăr care stătea în bancă loc de muncă. Un canal de televiziune nedrept şi implacabil, boala. Cea care călătorii în Israel sunt şi acum limpezi şi la ora de filozofie şi asculta fără să se a luat seama la abnegaţia şi altruismul l-a adus aici, la cămin, lângă mama sa pline de culoare. Prin cuvintele sale mă implice… asculta… înţelepciune! Mă gâ- producătorului şi a încercat să-l recu- (Mathilda Himmler, care – am aflat mai plimb prin Ramat Gan, ating înfiorată Zidul ndesc imediat la noţiunea profundă, deloc pereze. A fost prea târziu. Ruptura de târziu – a fost unul dintre renumiţii ingineri Plângerii (aici l-a emoţionat gestul repetat, perimată de Poporul Cărţii, la scăpărările, preocupările cotidiene, sănătatea mult specialişti în hidrotehnică din ţară). de speranţă înălţată către o putere doar lame de floretă, de spirit din ieşive, la şubrezită de ultimele şocuri au stins Când vorbim despre ceea ce-i place, bănuită, poate bună, poate dreaptă, al mulţi premianţi Nobel, la unii mari artişti lumina. De unde se vede că nu poţi se deschide o lume. Aici găseşti studiul biletelor cu dorinţe introduse în crăpăturile ai lumii şi poate la o genă aparte, secretă, schimba un statut recunoscut decenii limbii engleze, geografia alături de pa- zidului sfânt), înot în Marea Moartă, mă moştenită prin secole, a setei neostoite la rând fără să nu condamni la dispa- siunea pentru filozofia clasică germană umplu de parfumurile de flori, de istorie, de cunoaştere… riţie nemeritată un creator de exultări (evoluţia ideilor filozofice). „Îmi place să de Orient îmbinat cu Occident, de shuk, şi viabile revelaţii... mă informez, să cunosc…”. Mai târziu de cetate medievală, de vechi şi de nou, ANDREEA DAVIDOVICI (îmi spune d-na prof. Saşa Ionescu, o din Ierusalim, Haifa, Askelon, Akko… Şi HENRI ZALIS REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 17

La 10 ani de la deschidere Institutul Cultural Român de la Tel Aviv a devenit un reper al tuturor israelienilor În acest an, Institutul Cultural Român de la Tel Aviv împlineşte 10 ani de existenţă, Desigur, aici a jucat un rol şi faptul că În cei 10 ani de activitate s-a dezvoltat un deceniu în care mii de cetăţeni israelieni au avut posibilitatea să cunoască, să se regizorul vorbeşte perfect limba ebraică. o colaborare excepţională cu Ambasada întâlnească de multe ori cu creatorii culturii române. Poate că o persoană care citeşte Tot în domeniul teatral nu putem să nu României la Tel Aviv, care a fost invitată aceste rânduri, ar putea spune că nu e mare lucru, ţinând cont de numărul mare al meţionăm colaborarea cu Teatrul Karov, să participe în calitate de partener la israelienilor de origine română. Este adevărat şi că, ani de zile, în sălile ICR auzeai condus de actorul şi regizorul de origine evenimentele de anvergură din cadrul vorbindu-se mai ales româneşte. Aşa mi s-a întâmplat şi mie la precedenta vizită de română Nico Nitai, ultima noastră cola- ICR, mai ales în ultimii patru ani, când acum şapte ani, în Israel. Dar acum, lucrurile s-au mai schimbat şi aceasta datorită borare fiind punerea în scenă, în limba această colaborare a adus un beneficiu viziunii noi a actualei conduceri a Institutului, directorul Gina Pană şi adjunctul ei, ebraică, a piesei «D-ale Carnavalului» de imagine ţării noastre. De exemplu, Ziua Dan B. Krizbai. Într-o întâlnire desfăşurată în Israel, cei doi mi-au prezentat această de Ion Luca Caragiale, fapt ce a marcat Naţională a României a fost sărbătorită în viziune, câteva dintre realizările lor, precum şi viitoarele programe ale Institutului. prezenţa dramaturgului român pe scenele fiecare an în colaborare cu Ambasada, iar israeliene după mai bine de 50 de ani. în cinstea celor 65 de ani de relaţii bilate- unui eveniment şi ulterior publicate atât Spectacolul a fost prezentat şi în Româ- rale neîntrerupte România-Israel, ICR Tel Publicul israelian în România cât şi în Israel. O altă acţiune nia, la Iaşi şi Bucureşti”. Aviv a organizat trei concerte ale Cvarte- – exigent şi avizat care s-a bucurat de un succes deosebit tului “Arcadia”, prezent pentru prima oară a fost proiectul «Teatrul românesc azi» - Avangarda românească în Israel. Evenimentul s-a bucurat de o “Schimbarea pe care am propus-o o săptămână de studiu şi experiment la largă mediatizare în presa israeliană şi de a fost promovarea culturii române pe Universitatea din Tel Aviv, care a urmărit prezentată în Israel apreciere în rândul specialiştilor. piaţa culturală israeliană şi în rândul promovarea teatrului românesc contem- Directoarea ICR ne-a relatat despre nevorbitorilor de limbă română, mi-a re- poran în Israel şi stabilirea/medierea o altă acţiune de anvergură - conferin- 2014 - an aniversar latat interlocutoarea mea. Am vrut să ne de contacte profesionale în domeniu. ţa internaţională dedicată avangardei adresăm tuturor categoriilor de public, Proiectul s-a axat pe trei tipuri de acţiuni: româneşti, cu participarea unor specia- Am amintit deja că anul 2014 mar- indiferent dacă vorbesc sau lişti din România, Israel, chează un deceniu de activitate al ICR nu limba română. Nu era şi Intrarea în ICR Tell Aviv SUA, Franţa, Suedia, Tel Aviv. În acest sens, sunt prevăzute o nu este o sarcină uşoară, Elveţia, dar a enumerat serie de manifestări de amploare. Cine deoarece piaţa culturală şi alte acţiuni de succes deschide site-ul instituţiei (http://www.icr. israeliană este dinamică şi în domenii ca literatura, ro/tel-aviv/) poate vedea o listă întreagă variată, fiind racordată la muzica, artele plastice, de manifestări, evenimente care vor fi tendinţele internaţionale în arhitectura, istoria, menţi- realizate în parteneriat cu cei mai impor- toate domeniile. De aceea, onând o temă deosebit de tanţi operatori culturali israelieni. Aici se aveam nevoie de proiecte importantă: o conferinţă înscrie şi colaborarea cu Opera Naţională interesante, de o ofertă pe dedicată artei sacre cu Israeliană din Tel Aviv: patru artişti lirici măsura exigenţei publicului. participarea mai multor români (soprana Aurelia Florian, soprana Cred că am reuşit, deoarece universităţi israeliene şi Elena Mosuc, tenorul Cristian Mogoşan la manifestările organizate colegii academice. şi baritonul Ionuţ Pascu) vor interpreta de noi, sălile sunt arhipline, ICR Tel Aviv face di- roluri principale în şapte coproducţii inter- cu un public avid de cultură ligenţe ca România să naţionale pe tot parcursul anului, inclusiv şi bun cunoscător. Cel mai fie prezentă la toate fes- la Festivalul de la Massada De altfel, în mult ne bucură prezenţa tivalurile internaţionale perioada 2010-2013, o serie de interpreţi tinerilor, care reprezintă oriunde segmen- un master class (susţinut de Alexander de film şi teatru, la festivalurile de film români au fost prezenţi pe scenele din tul de public cel mai critic, dar şi cel mai Hausvater), prelegeri (Cristina Modreanu) studenţeşti sau de filme documentare. Tel Aviv, Haifa şi Ierusalim în cele mai deschis la nou. Mijloacele la care ne-am şi lecturi dramatizate, în limba ebraică, din La retrospectiva filmului evreiesc de la cunoscute creaţii muzicale - Traviata, gândit noi a fost colaborarea directă cu dramaturgia contemporană românească. Aşkelon, de anul trecut, România a fost Lucia di Lamermoor, Boema, Carmen, artiştii israelieni, artiştii români şi israelieni Master class-ul susţinut de regizorul invitată de onoare, fiind prezentate filme Luiza Miller, Paiaţe, Cavaleria Rusticana, participând împreună la acelaşi proiect. Alexander Hausvater la Departamentul ale regizorului Radu Gabrea. alături de alţi interpreţi de talie mondială. Un exemplu în această direcţie ar fi, de de Teatru al Universităţii din Tel Aviv cu Institutul colaborează foarte bine cu Dintre evenimentele prevăzute să se pildă, atelierul de traducere de poezie cu studenţi israelieni, în care au fost reali- principalele organizaţii ale evreilor origi- desfăşoare în acest an mai putem menţi- participarea a patru tineri poeţi români şi zate exerciţii de regie şi actorie, a avut nari din România şi realizează evenimen- ona: conferinţa care va marca împlinirea patru tineri poeţi israelieni care şi-au tra- ecouri excelente, studenţii fiind încântaţi te speciale destinate acestora - expoziţii, a 70 de ani de la deportarea evreilor din dus poeziile, ele fiind apoi citite în cadrul şi recunoscători pentru experienţa oferită. lansări de carte, conferinţe. Transilvania de nord şi o masă rotundă dedicată celor 25 de ani de la căderea regimurilor comuniste din Europa Cen- Premiile Ianculovici 2013 trală şi de Est. Prof.dr. Alexandru Florian, directorul Institutului „Elie Wiesel”, printre laureaţi De amintit, la sfârşit, succesul cursu­ rilor gratuite de limbă română, care la La 18 decembrie 2013, în sala mare Netzer, compozitor, ale cărui cântece ora actuală se desfăşoară în două serii, a teatrului Beitenu din Haifa au fost au devenit parte integrantă din cultura începători şi avansaţi, cu peste 50 de decernate premiile Fundaţiei culturale israeliană. Din România a fost premiat participanţi, în marea lor majoritate tineri. „Haim şi Sara Ianculovici”. Premiile re- prof. dr. Alexandru Florian, directorul Sunt doar câteva dintre planurile de compensează performanţele de excepţie Institutului Naţional pentru Studierea perspectivă ale ICR Tel Aviv, care creează ale unor intelectuali din Aliaua română din Holocaustului din România „Elie Wie- premise ca, şi în următorii ani, publicul Israel, dar şi din România. Înainte de a sel”, pentru „contribuţia deosebită în israelian să vină într-un număr din ce în înmâna distincţiile, prof dr. Izu Eibschutz, cercetarea, cunoaşterea şi răspândirea ce mai mare la manifestările prin care preşedintele Fundaţiei, a arătat că scopul adevărului istoric despre Holocaustul din România îşi face cunoscută bogăţia ei urmărit de juriul care le acordă a fost „să România”, a arătat prof. dr. Izu Eibschutz. spirituală. Relevanţa activităţii acestui aducă la cunoştinţa tinerei generaţii valori În răspunsul său, dr. A. Florian s-a referit institut în Israel este un fapt incontestabil, ale Alialei româneşti, precum şi aportul pe scurt la activitatea Institutului, la ulti- iar colaborările de excepţie cu instituţii acesteia în toate domeniile de activitate, mele producţii editoriale, atât volume cât israeliene şi europene de prestigiu – în pentru dezvoltarea Statului Israel. Aceste şi articole apărute în revista „Holocaust. principal cu Delegaţia UE în Israel şi cu personalităţi pot constitui exemple de Studii şi Cercetări”, vizând diferite aspecte institutele culturale acreditate în această excelenţă pentru tânăra generaţie”. ale istoriei Holocaustului din ţara noastră, ţară - pe care actuala echipă de la Tel Aviv Printre laureaţi s-au numărat: istoricul şi la lupta pe care o duce împotriva ma- le realizează, nu fac decât să sporească Miriam Yardeni, Professor Emeritus la nifestărilor antisemite din România. El a preţuirea de care se bucură valorile cultu- Universitatea din Haifa; muzicianul Dubi avut cuvinte de laudă la adresa Premiilor rii româneşti pe plan internaţional. Seltzer, originar din Iaşi, unul dintre cei Ianculovici. (E.G) EVA GALAMBOS mai cunoscuţi muzicieni din Israel; Effi Evreii de origine românească, printre primii în dezvoltarea Israelului O mega-manifestare organizată de nizaţiei, Micha Harish, la tribună. Acesta România la construirea şi consolidarea din România n-au contribuit numai la zi- A.M.I.R. (Organizaţia Unitară a israelie- i-a amintit pe pionierii primelor aşezări Statului Israel a fost oglindită insuficient aristica şi literatura în limba lor maternă, nilor originari din România) a avut loc la agricole în Ereţ Israel, evreii din Moineşti, şi doar parţial în cărţi şi publicaţii. Acesta dar s-au afirmat cu forţă în limba ebraică, Kfar Maccabia din Ramat Gan (Israel). Au Galaţi, Focşani, care au înfiinţat, începând este motivul pentru care noi am iniţiat pe scena israeliană şi în literatură. Per- fost peste 600 de oaspeţi, s-au prezentat cu anul 1882, localităţile Rosh Pina, Zi- aceste evenimente. Primul a avut loc în sonalităţi scriitoriceşti ca Aharon Appel- comunicări ştiinţifice şi s-a discutat des- chron Yacov, Rishon le Zion, Petah Tikva. urmă cu un an şi s-a bucurat de prezenţa feld, actori de geniu ca Lya Koenig s-au pre aportul Alialei române la înfiinţarea „În cursul zbuciumatei istorii a iudais- şi participarea lui Shimon Peres, preşe- impus cu fermitate. Ca reprezentantă a şi consolidarea Israelului modern. Am mului din ţara noastră, a subliniat Micha dintele Israelului, şi a altor mari perso- României în Israel, sunt onorată de toate remarcat multe personalităţi cunoscute Harish, nu putem să nu remarcăm că nalităţi. Acum intenţionăm să evidenţiem aceste prezenţe româneşti în literatura, din viaţa diplomatică, politică, economică, evreii din România au adus o imensă con- rolul israelienilor originari din România în jurnalistica şi scena israeliană”. social-culturală. tribuţie la dezvoltarea Israelului, în toate domeniul teatrului şi ziaristicii.” Două mese rotunde, moderate în După ce oaspeţii au vizitat Expoziţia domeniile economice, ştiinţifice, cultura- A surprins cu ebraica sa cursivă paralel de ziaristul Attila Şampolvi şi de de artă plastică cuprinzând tablouri ale le, artistice etc. Dar, mai ales, nu putem şi frumoasă ambasadoarea Andreea Rolanda Chagrin, au oferit prilejul spe- unor artişti israelieni originari din Ro- să omitem fantastica contribuţie a celor Păstârnac. „Ziarişti ca Itzhac Artzi au cialiştilor să discute pe tema contribuţiei mânia, celebri în lume (Reuven Rubin, 400.000 de originari din România care au determinat înaltele standarde şi nivelul „româneşti” la dezvoltarea ţării. Marcel Iancu, Nahum Gutman, Baruch făcut Alia în Israel după Holocaust şi au de profesionalitate ieşit din comun al Elron), Iris Lackner, purtătoarea de cuvânt participat la dezvoltarea Statului Israel. jurnalisticii israeliene de limbă română, a TEŞU SOLOMOVICI a A.M.I.R., l-a invitat pe preşedintele orga- Această contribuţie imensă a evreilor din spus ambasadoarea. Israelienii originari 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 Top 3 din 30 O posibilă selecţie a unor evenimente întâmplate în ultimele 30 de zile „Rasa evreiască Aşa că, fie că au mulţumiri prezi- a fost şi este rasa Cea mai bună meserie Ai noştri tineri denţiale că au plecat, fie ajutor guver- în România: hoţ Ai noştri tineri au plecat în Italia, namental să revină şi să deschidă o Din Spania şi prin alte ţări europene, cu- firmă, ce nu am ştiut să păstrăm, va milei omeneşti” Desigur, ştirea nu se bazează pe cerind astfel mulţumirile preşedintelui fi acum greu de recuperat. Sunt cuvintele rostite de Dem istoria vreo cercetare recentă a Institutului Băsescu, care spunea, la TVR, în Dobrescu, primarul capitalei, cu C.E.B. Naţional de Statistică, ci pe decla- 2010: „Să nu mai facem o dramă din ocazia inaugurării spitalului Caritas raţiile unei surse informate, credibile faptul că plecăm. Statul român nu Criza din goana din Bucureşti, spital patronat de Comunitatea Evre- şi oficiale: ministrul apelor, pădurilor poate să îşi plătească medicii şi pro- maşinii… de lux ilor. Evenimentul a căpătat o semnificaţie politică şi pisciculturii, Lucia Varga, care a fesorii cum merită, asta-i realitatea. deosebită fiind onorat de prezenţa regelui Carol al declarat, recent, ceea ce ştiam cu Le mulţumesc celor care se chinuiesc În UE, vânzările de autoturisme au II-lea. Festivităţile inaugurale au reflectat importan- toţii, dar oficialităţile se cam codeau să muncească în străinătate”. Între continuat să scadă, pentru al şaselea ţa acordată de conducerea ţării acestui aşezământ să recunoască: în România se fură timp, ne dumirim că nu e chiar aşa an consecutiv, fiind în 2013 de numai comunitar în viaţa social-sanitară a capitalei. pe rupte şi hoţii nu prea au de ce să de bine, că dacă pleacă cei apţi de 11,9 milioane de bucăţi, a declarat Spitalul Caritas şi-a deschis porţile în septembrie se teamă. Deşi Curtea de Conturi muncă şi rămân aici bătrânii şi bol- Asociaţia Constructorilor Europeni 1932. Inaugurarea festivă a avut loc la 26 iunie ne alertează că la noi se taie ilegal navii, împreună cu cei care nu au alte de Automobile. În România, avem cu 1933. Dar care a fost istoricul spitalului, cu ce efor- de două ori mai mulţi copaci decât şanse sau cărora le place apostolatul totul 5,71 milioane de maşini, ceea ce turi s-a realizat şi de ce a fost considerat o instituţie se replantează, pădurarii prinşi în profesional, nu mai are cine contribui este cu 27% mai mult decât în 2011, unică în reţeaua spitalelor bucureştene? Aflăm deta- complicitate cu hoţii de lemne riscă la puşculiţa bugetară şi genera veni- dar jumătate sunt mai vechi de 10 ani! lii din presa vremii, din cuvântarea inaugurală a dr. doar o pedeapsă ridicolă: diminua- turi pentru pensii, asistenţă medicală, Faţă de această situaţie descu- W. Filderman, atunci încă preşedinte al Comunităţii rea salariului cu 10-15%, după de- armată şi poliţie, justiţie şi altele. rajantă în Europa, în SUA, care este Evreilor din Bucureşti. Noul spital încorpora vechiul claraţiile doamnei ministru, care îşi Ministrul muncii, Mariana Câm- în al 10-lea trimestru de creştere Caritas, înfiinţat de Comunitatea Israeliţilor Lehi doreşte, firesc, ca infracţiunile silvice peanu, a declarat, într-un interviu economică, în China şi în economiile Pământeni din Bucureşti în anii ‘50 ai secolului al să fie judecate după Codul Penal şi pentru „Financial Times”, că „în Ro- emergente, precum India sau Brazilia, XIX-lea, şi Noua Maternitate, creată de Societatea nu după cel Silvic, aflat oricum în mânia, observăm cu claritate efectele unde criza nu a însemnat recesiune, cu aceeaşi denumire, după primul război mondial, dezbatere parlamentară şi îndulcit, în negative ale emigrării forţei de muncă ci doar o încetinire a ritmului de creş- de către dr. Sigmund Cohl şi Thérèse Bally, scopul favoarea hoţilor, la Senat. „Sperăm ca înalt calificate, în special doctori şi tere, apetitul pentru maşini noi este societăţii fiind construirea unui local pentru ocrotirea numărul dosarelor trimise organelor ingineri. Problema nu este doar ple- la cote impresionante. Anul trecut, în- mamei şi copilului. Se cere subliniat în mod special competente să primească mai puţi- carea persoanelor cu înaltă calificare, matriculările de autoturisme în China meritul doctorului Cohl, un neobosit militant pentru ne NUP-uri (Neînceperea Urmăririi ci şi plecarea multor tineri. Această au crescut cu 23%, în timp ce în SUA introducerea unor concepţii moderne în educarea Penale—n. r.) şi într-adevăr hoţii să tendinţă reprezintă o problemă pe înmatriculările de vehicule uşoare au mamei şi creşterea copilului. fie pedepsiţi”, a declarat ministrul, care trebuie să o gestionăm în viitorul crescut cu 7,5%. Lucrările de construire a noului spital au pornit citat de Agerpres. Dar abia urmează apropiat, deoarece ritmul îmbătrânirii Surpriza este însă pe piaţa autotu- în anul 1921 când, cu ajutorul Jointului, s-a putut dezbaterea Codului Silvic la Camera populaţiei este cel mai ridicat din rismelor de lux, dar asta, evident, nu cumpăra un teren cu o suprafaţă de 13.000 mp. Deputaţilor, iar apoi aplicarea mai Europa”. în Europa. Rolls Royce a înregistrat pe strada Traian. Acesta a fost începutul, la care durează, după aprecierea ministrului, Aşa că, după ce le-am mulţumit creşteri ale vânzărilor cu 17% în Ori- s-a adăugat spiritul de generozitate al donatorilor „circa doi-trei ani”, aşa că hoţii nu au că pleacă, am băgat de seamă că entul Mijlociu şi cu 11% în China, ceea evrei. Inşirăm câteva nume: Max Auschnit, Aristide nici un motiv să simtă fiori reci, pentru avem cel mai înalt ritm de îmbătrânire ce va însemna că va trebui să facă noi Blank, Betina şi Mauriciu Blank, Leonte Karmitz, că până la aplicarea unei legi mai a populaţiei din UE şi ne gândim cum angajări la fabrica sa din Marea Brita- Oscar Kaufman, Lazăr Margulies, Isidor Steinbach, drastice va mai curge destulă apă pe să ne aducem acasă specialiştii, mai nie, iar Bentley a vândut cu 19% mai Micu Zentler ş.a. La şirul de nume se cere adăugată Dâmboviţa. Sau pe apa Sâmbetei. ales pe cei tineri. Este o problemă cu multe maşini în 2013 decât în 2012. Societatea Sacra, din cadrul Comunităţii, şi Comu- Deocamdată, Curtea de Conturi care s-a confruntat şi Croaţia, cu nişte Alţi producători de automobile de nitatea însăşi, în întreţinerea căreia a intrat spitalul. avertizează că „din 1990 până în ani în urmă, şi a decis să împrumute lux o duc şi ei bine: BMW se aşteaptă „Curierul Israelit” din 30 octombrie 1932, sub titlul 2011 au fost tăiate ilegal 80 de mi- câteva milioane de euro de la Banca să aibă, în 2013, un record de vânzări, „Desăvârşita organizare a spitalului Comunităţii lioane metri cubi de lemn, pagubele Mondială pentru a-şi atrage în ţară Mercedes a comercializat cu 11% Evreilor din Bucureşti”, descria în termenii următori fiind de aproximativ 5 miliarde de euro profesioniştii din UE şi SUA. La noi, mai multe maşini în primele 11 luni noul aşezământ spitalicesc: „S-a înfiinţat de curând şi, numai în Argeş, s-au tăiat 915 ha Guvernul USL vrea să juguleze he- ale anului trecut. Cea mai importantă în strada Traian un măreţ spital cu o maternitate, cu de pădure şi s-au transportat ilegal moragia de cadre alocând 100.000 piaţă sunt cele două Americi, China şi servicii de chirurgie, medicină internă, ginecologie, aproximativ 6.000 de autocamioane de euro pentru tinerii care revin şi vor Orientul Mijlociu. Cei de la Jaguar au puericultură, radiologie. Este format din două părţi: cu lemne”, fără să observe cineva. să îşi deschidă o afacere. Ar fi bine vândut şi ei cu 19% mai mult în 2013 un dispensar pentru consultaţii şi o secţie de spita- Acum, drept e, 6000 de camioane să izbutească, dar e greu de crezut, în ţări ca Brazilia, China, India şi SUA. lizare. Saloanele sunt mari, luminoase, cu distanţe într-un singur judeţ e o bagatelă, greu pentru că emigranţii români vor salarii Pe piaţa din SUA, livrările Porsche mari între paturi. Corpul medical este de înalt profe- de băgat în seamă. Deci, cel puţin care să le asigure un trai comparabil au urcat cu 21%, ale Audi cu 13,5%. sionalism. In spital lucrează dr.Hortolomei, maestrul încă 2-3 ani, furaţi liniştiţi băieţi, că cu cel pe care l-au dobândit deja, În China, vânzările Audi şi Porsche chirurgiei. Spitalul dispune de o sală de conferinţe, pentru o penalizare de 15% dintr-o asistenţă medicală de nivel european, au crescut cu aproape 20% în 2013. unde studenţii în medicină audiază cursuri despre leafă de nimic, merită! învăţământ performant. ALEXANDRU MARINESCU cele mai moderne realizări în domeniul ştiinţelor medicale.” Incă înainte de inaugurarea oficială, spitalul a fost vizitat de dr.Ioaniţescu, ministrul Sănătăţii şi De vorbă cu oameni de cultură israelieni Ocrotirilor Sociale. „Nu avem multe spitale atât de (Urmare din pag. 9) scriitorii ale căror cărţi au fost lansate (”Miniaturi umoristice”), poeta Bianca bine înzestrate şi atât de bine conduse precum în România de către Editura Hasefer Marcovici (”Arta nudului poetic”), ro- spitalul Dvs” – a spus ministrul. In iunie 1933, cu Era centrul societăţii mondene a sau la alte edituri în cadrul unor târguri manciera Magdalena Brătescu (”Chi- ocazia venirii sale în Bucureşti, baronul Mauriciu Parisului anilor ‘20, iubită de scriitorii de carte - Bookfest sau Gaudeamus. pul”), romanciera Francisca Stoleru Rotschild a vizitat de asemenea spitalul. Oas- şi artiştii ”generaţiei pierdute” dar care Prilejul l-a reprezentat decernarea (”Carina, mon amour”), Madeleine petele a putut constata cu satisfacţie că spitalul a murit într-un incendiu al sanatoriului premiilor anuale ale Asociaţiei pentru Davidsohn (”Învaţă-mă să trăiesc”), este înzestrat cu cele mai moderne instrumente de boli mintale unde fusese internată. creaţiile apărute în decursul anilor ziaristul Roni Căciularu (”Dragoste şi medicale. Dar, desigur, de importanţă politică şi Dacă încerci să compari numai privi- 2012 şi 2013, seara festivă fiind parfum de portocale”), romancierul chiar istorică rămâne participarea regelui Carol al rea ei în cele două tablouri, înfăţişarea organizată de revista ”Maximum” şi Harry Bar Şalom (”Soarele de după II-lea la festivitatea inaugurală. A fost prima dată şi preocupările ei, îţi dai seama de de Centrul cultural româno-israelian. curcubeu”), scriitori publicaţi şi în când un rege al României a vizitat un aşezământ schimbarea stării ei psihice. Liana Totodată, a fost marcată şi împlinirea România. Printre premiaţi au mai comunitar. Regele i-a felicitat pe realizatori şi a Saxone a făcut o adevărată operă vârstei de 80 de ani de către redac- figurat Lică Bluthal, Harry Ross, Ada remarcat spiritul lor de caritate şi înfrăţire umană. de artă despre trecerea unei fiinţe torul-şef al revistei, publicistul Teşu Şaulov-Engelberg, Petru Cioclu, Sofia Moses Schwarzfeld, directorul ziarului „Egalitatea”, umane de la starea normală la cea Solomovici. Ghelman-Chiş, Adrian Grauenfelds, aprecia vizita suveranului ca o dovadă a solicitudinii anormală, un real studiu psihologic, Prof. Andrei Strihan a subliniat Bertold Aberman, Maria Găitan Mo- ce o poartă tuturor fiilor ţării fără deosebire de re- culorile folosite subliniind şi mai importanţa evenimentului, în cadrul ses, Teodor Toibi, Silvia Katz şi Saul ligie şi origine etnică; „fapt ce însemnează mult în pregnant modificările în caracterul căruia 20 de scriitori din domenii di- Leizer. împrejurările actuale când se aruncă atâtea insulte personajului. Liana mi-a povestit că ferite – poezie, proză, proză scurtă, În scurte cuvântări, laureaţii au împotriva poporului evreu şi se ţine a-i face oribili inspiraţia pentru cele două tablouri reportaje, istoria evreilor din România mulţumit pentru premii, unii dintre ei ca nişte monştri periculoşi.” Sunt de menţionat şi i-a venit după ce, astă vară, văzuse şi altele – urmau să fie premiaţi. La vorbind despre planurile lor de viitor. consideraţiile ministrului Sănătăţii, dr. Ioaniţescu, la Bucureşti o piesă de teatru despre rândul său, Teşu Solomovici a vorbit Seara s-a încheiat cu o cupă de şam- care a venit pentru a doua oară la spital. In calitatea Zelda Fitzgerald, în interpretarea de despre bogata producţie editorială a panie dedicată premiaţilor. sa, el a mulţumit iniţiatorilor şi realizatorilor spitalului excepţie a Ioanei Pavelescu, la Tea- scriitorilor români din Israel în perioa- Deşi nu am participat, merită de pentru faptul că într-o asemenea zonă periferică, trul Foarte Mic. da 5773-5774, subliniind că aceste amintit un alt eveniment important - cum este cartierul Dudeşti, s-a ridicat o instituţie premii reprezintă un gest de suflet, aniversarea a 82 de ani a actorului, atât de modernă, „contribuind astfel la apărarea să- Teşu Solomovici şi care onorează un mic număr de scri- regizorului şi directorului Teatrului nătăţii şi a unei populaţii nevoiaşe.” In discursul său, itori, dar adevărul este că, datorită ”Karov de la Tel Aviv, Nico Nitai care, dr. W. Filderman a subliniat, între altele, importanţa sărbătoarea scriitorilor valorii creaţiilor lor, fiecare scriitor cu acest prilej, a fost distins de către faptului că „în spital sunt primiţi toţi cetăţenii ţării, români din Israel merită un premiu. În continuare, el a preşedintele F.C.E.R., dr. A. Vainer, cu fie creştini, fie musulmani şi, desigur, mozaici, sunt înmânat distincţii unei liste lungi de Medalia „Al. Şafran”. În convorbirea primiţi de la profesori universitari până la meseriaşi Când, răspunzând invitaţiei Asoci- autori. Au fost premiaţi pentru acti- telefonică avută, el mi-a descris cu fără deosebire de rang, iar nevoiaşii, indiferent de aţiei Scriitorilor de Limbă Română din vitatea lor: prof. Andrei Strihan (”O o voce emoţionată acest moment, apartenenţă, sunt trataţi gratuit”. In încheiere, şi-a Israel, m-am dus la Casa Scriitorilor aventură estetică cu Teodor Mazilu”), exprimându-şi regretul că nu am fost exprimat recunoştinţa faţă de participarea regelui din Tel Aviv, în mulţimea celor care scriitorul Zoltan Terner, pentru cea de faţă. Ar fi fost o completare fireas- şi pentru aprecierile sale date valorilor morale şi s-au adunat acolo am descoperit mai bună carte a anului (”Destinul iu- că a acestui articol, din care lipsea religioase ale poporului evreu. numeroase feţe cunoscute. Erau daic între lumină şi beznă”), G. Mosari un actor. LYA BENJAMIN REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 19

CENTENARII NOŞTRI

MARIA BANUŞ Prof. univ. dr. doc. Profunzimea scrierilor MARCEL SARAGEA Debutul Mariei Banuş, „Ţara fetelor”, nu doar, sub presiune, în Est, dar şi, liber, rienţă”. Iuda- a însemnat un eveniment în literatura în Vest – de la Malraux la Breton, de la ismul Mariei română, văzut ca atare de critici literari Eluard la Sartre ş.a. - au fost preschim- Banuş – ca al Ajutorul celorlalţi, de primă mână din diferite generaţii şi bate în ceea ce înţelegea Dürer prin atâtor scriitori epoci; un act de înnoire estetică, cum au „Melancolie” – via Călinescu – „privesc evrei din Di- fost percepute, la vremea lor, şi debuturile lumea nouros şi indirect…”. Dar cât se aspora celor ajutorul de sine lui Arghezi şi Ion Barbu… Se întâmpla ia în considerare, acum, contemplaţia, mai diverse „Te luăm cu maşina, suntem în drum!”, în 1937; câţiva ani înaintea războiului, reveria, profunzimea scrierilor de după timpuri – nu mi-au spus soţii Saragea, când au aflat înaintea Holocaustului. Azi funcţionează trezire? Asta, ca să evit întrebarea „cine trebuie rapor- că vreau să vin să fac un reportaj des- eticheta: se vorbeşte mai deloc despre mai citeşte azi poezie?” tat la compor- pre Căminul „lor”. Foloseau pronumele poezia rezistenţei între 1940 – 1944 şi Când am cunoscut-o pe Maria Banuş, tament social, ci la cuvânt scris. Ce personal, fiindcă ei îl moşiseră. Când foarte apăsat despre sacrificarea poeziei era după anii ei de „grandoare”, după înseamnă prietenia lui Flavius cu Titus Rabinul Rosen l-a „uns” director pe în favoarea ideologiei oficiale din peri- cei de „decădere”; trăia într-un fel de „no faţă de „Războiul evreilor”? Prietenia Marcel Saragea la Căminul „Rosen”, oada 1950 – 1960. Deşi chiar lucrurile man’s land” al vieţii literare. Făcea valuri lui Sebastian cu Eliade faţă de cronica profesorul şi Alice, amândoi pensionari scrise în anii rău famaţi trebuie citite fără proaspăt publicatul „Jurnal” al lui Sebas- suferinţelor evreieşti din România anilor în putere, Căminul era un şantier. Labo- prejudecăţi, pentru că exaltarea ei era tian, punct de referinţă pentru propria ‘40 - ‘44? Şi, dacă deschidem o antologie ratorul, unde urma să lucreze dr. Alice sinceră. „Eu nu făceam colaboraţionism definire a iudaităţii în cazul multor inte- de poezii ale Mariei Banuş, îi găsim rădă- Saragea, o ficţiune. Prof. univ. dr. doc. cu comandamentele politice ale vremii” lectuali evrei români formaţi, ca şi ea, în cina: „Bătrânii mei”, „Târgul de demult”, Marcel Saragea umbla printre schele şi – spunea mai târziu, în apartamentul ei deceniile trei-patru ale veacului XX. Nu-l „Pogrom”… Pentru ea, anii ‘96 - ‘97, erau găleţi cu var în cizmele de cauciuc şi cu de lângă Muzeul literaturii române. „Con- judeca. Încerca să-i înţeleagă relaţiile cu ani de reflecţie retrospectivă şi judecată o cască de protecţie pe cap. Trebuia să sideram că merită să-ţi exersezi toate Nae Ionescu. „Cred că oamenii se conduc a prezentului: oare visul unei „lumi mai fii mână de fier – şi el era –, ca să duci posibilităţile pe care le ai din punct de după o anumită tactică şi strategie pentru drepte şi mai bune” – fie în sens social, asemenea treabă la bun sfârşit în timp vedere al expresiei artistice pentru a crea a fi admişi şi a se impune social-literar fie religios – nu rezona cu etica iudaică? record. Sigur, avea în spate Joint-ul. Pe o poezie directă”. Dar au urmat poeziile vorbind, ceea ce Mihail Sebastian o făcea Cum s-ar comporta tinerii de azi dacă ar vremea aceea, comunitatea era copil unic de după 1970. Vârtejul de viaţă tânără din plin. Era foarte conştient că, dacă ar fi trăit timpurile generaţiei sale? Ceea ce în Estul european şi asta, bineînţeles, din start, apoi „intoxicarea” cu ideologia fi luat o atitudine de evreu jignit – se re- se petrecea cu toate reevaluările nu adu- însemna tare mult. Totuşi, fără să pui de extremă stânga de care a fost atinsă ferea la celebra prefaţă a mentorului din cea, în sens invers, cu „patul lui Procust” suflet, voinţă, energie, să fii capabil să le o întreagă generaţie, obsedată de visul „De două mii de ani” – ar fi fost în dauna aplicat şi acum în cultură? dovedeşti, nimic n-ar fi fost aşa cum s-a transformării esteticii în eficienţă politică, carierei lui literare. O ştiu din proprie expe- văzut că se poate atunci, cum se vede, cu toate schimbările inerente, acum. Acad. C.I. GULIAN Trânta cu sine şi cu lumea Acad. C.I. Gulian avea o privire scor- când, întâlnindu-se cu foşti colegi de liceu datele native determinante pentru indivi- monitoare, din spatele ochelarilor cu rame şi-ntrebat «tu unde te-ai înscris?», nu mai dualitate, subconştientul fecund cultural, groase, cu un licăr tineresc, deşi trecuse ştia cum să ocolească răspunsul! Adevă- determinism şi libertate de opţiune, ne- binişor de 80 de ani, exprimând uimirea rul? Îl ştiau doar el şi mama lui: ori palton, cesitate şi valoare. Lor încerca să le dea trebuincioasă filozofului în faţa a tot ceea ori taxe! Dimineţile se afunda în biblioteci, răspuns, fireşte, cu alţi ochi ca-n anii de ce atâţia alţii trec fără să bage-n seamă. serile cânta în orchestra unui teatru. Aşa început într-ale filozofiei, în cartea-n şan- Plin de proiecte, cum era şi „Kohelet în a reuşit să strângă bani de taxe pentru tier despre care vorbea într-o dimineaţă istoria culturii”. Perspectivă legată de facultate. A oscilat între de vară, pe terasa casei lui. prezentul de-atunci, când lucra la „Cri- litere şi filozofie, dar a Ceva îi rămăsese nealterat zele culturii şi culturile de criză istorică”. optat pentru cea din urmă; de timp: credinţa în ceva Subiectul îl pasiona de prin anii ’39 - ’40. poate, şi din cauza unor mai puternic decât valul Un om cu multă ambiţie, un luptător. Rămăsese de actualitate şi la sfârşitul profesori care i-au devenit uniformizator al pătrăţelului Nu i-a fost uşor să termine medicina la secolului XX. Eroul era intelectualul con- mentori: Paul Zarifopol, de timp dat fiecăruia; altfel Bucureşti – studentul venea din Bârlad -, statând că viziunea umanistă asupra filo- Al. Rosetti, Mircea Florian. spus, puterea de dăinuire a fără ca tatăl lui să-l ajute să se întreţină. zofiei culturii este contrazisă nu o dată de Cât a poposit studentul de lucrării spiritului. Cine n-are Pentru asta a trebuit să dea meditaţii, realitate. De fapt, „nimic nou sub soare”, atunci asupra lui Hegel, nevoie de ceva care să-l să se angajeze spălător de vase la un cum stă scris în „Kohelet”, cultura fiind, cât a acţionat, în anii pre- susţină?! Ceea ce-i dădea restaurant pe strada Labirint… Învăţa pe întotdeauna, oglinda fenomenelor sociale mergători războiului, ris- valoare existenţei – de câte brânci. A avut norocul să-i aibă profesori dintr-o epocă sau alta. În adolescenţă ar cându-şi libertatea, dacă ori împovărătoare!, deşi nu pe anatomistul Francisc Rainer, parazi- fi fost tentat să întoarcă spatele realităţii, nu chiar viaţa, împotriva lăsa să se vadă – era truda tologul Zotta, cardiologul Bazil Theodo- dar nu l-a lăsat viaţa. Poţi să vrei să stă- antiumanismului câştigând de a duce până la capăt rescu. Determinant pentru carieră a fost pâneşti vioara – şi s-a aflat la pupitrul întâi din ce în ce mai mult teren, ceea ce a dorit, din ado- momentul în care a intrat preparator la al viorii a doua la concertul de absolvire a şi de câtă deprimare a avut parte când lescenţă, să arate că era el însuşi. Lupta clinica internistului şi experimentatorului lui Dinu Lipatti –, să fii primul din liceu la şi-a înţeles, prea târziu, donquijotismul! cu sine şi cu lumea să nu se piardă. Era Daniel Danielopolu. Şi ce maeştri i-au franceză – şi a fost –, dar de unde bani să Ce idei rămâneau, totuşi, în picioare: ro- iluzie, era adevăr? Poate amândouă, dar fost colegi! Sergiu Stoicescu, Ion Bruck- facă o facultate? Cât de umilit se simţea lul structurilor economice asupra culturii, bine că maşinăria funcţiona. ner, Ana Aslan… A crezut şi el, ca atâţia alţii din generaţia lui, că lumea poate fi ALEXANDRU MANDY schimbată: fără cerşetori şi potentaţi, „Glasul tău” fără goană după aur. Erau anii de as- De câte ori tramvaiul co- să se rafineze. „A dospit. O Craiova, oraşul său natal, cu casa închi- censiune ai mişcării legionare; nu puteai teşte la intersecţia străzilor scot în lume”, spunea. Mandy să. O luminiţă în întuneric; pentru autori, sta pasiv. A îndurat legislaţia rasială sub Hristo Botev şi Negustori cu proceda la fel cu propriile-i pentru public. În Transnistria a conceput dictatura antonesciană; mătura gunoiul Calea Moşilor, ferestrele din cântece şi poezii. Cu excep- „Curcubeul”, piesă muzicală despre pe Calea Plevnei… După ‘44, a studiat blocul vechi în care-şi avea ţia lui Eugen Mirea, care i-a omenie, transgresând etnii, confesiuni trei ani în fosta U.R.S.S. A trăit, atunci, apartamentul Alexandru scris textul la primul cântec religioase. La câţiva ani, i-a urmat un şocul butaforiei luată drept realitate. Mandy mă privesc mustrător: şi l-a ajutat să intre în lumea musical, purtând numele unei importan- Se simţea prizonier. Ce-i rămânea de „când mai vii în vizită?”, i-aud muzicală, el îşi era propriul te şcoli evreieşti craiovene. Se chema făcut? S-a dedicat în întregime studiului. cuvintele de „la revedere” de libretist. „Lumina 1946”. A avut parte de bucurii: S-a specializat, ulterior, în imunologie câte ori vorbeam la telefon. Cum s-a preschimbat familiale – căsătoria, naşterea unui copil -, şi alergologie la Utrecht, în Olanda, cu Timpul lui de om singur se cumintele farmacist Alexan- recunoaşteri ale valorii artistice – „Premiul profesorul Van Uffort. Vreme de 45 de subţia din ce în ce, al meu dru Mandy în compozitorul Litoralului” la un festival de muzică uşoară ani a predat fiziopatologia la Facultatea nu mă lăsa să răsuflu. Da, semnând o pagină indelebilă de la Mamaia, pentru „Cântecul vântului” de Medicină din Bucureşti. Pentru volu- am venit, dar când?! Când era prea târziu! în muzica uşoară românească din cea şi „Glasul tău”, ultimul – în memoria Ma- mele lui de fiziopatologie a fost premiat Cântecul a existat din totdeauna în de-a doua jumătate a veacului XX? Unele riei Tănase; „Premiul pentru Compoziţie” de Academia română. Pe coperta unuia el. I l-au scos la lumină Elena Farago, lucruri fac parte din povestea unei gene- în Israel, destinat evreilor din Diaspora, dintre ele a scris „Jurământul” lui Maimo- academicianul Nicolăescu-Plopşor şi raţii: profesorul legionar din liceu vorbind pentru „Ieruşalaim”. Bucuriile ţin o clipă, nide, dar cenzurii nu i-a convenit numele bătrânul Paleologu, care – îmi povestea elevilor despre „idealul” său, scufundarea suferinţele… Când l-am cunoscut, casa, şi-a fost obligat să-l semneze „un medic – „dimineaţa lucra cu ţăranii pe moşie, evreilor în mare; bătăile studenţilor legi- cândva, plină de viaţă, rămăsese pus- din Cordoba”. după-amiezile se aşeza la pian şi cânta onari în înverşunarea lor de-a împiedica tie. Mama nu mai era, soţia nu mai era, Când eşti bătrân? Când pierzi sen- Debussy”. El i-a făcut cunoştinţă, într-o studenţii evrei să intre la cursuri; scoa- băiatul – în Canada. N-a avut puterea timentul utilităţii. Înţelegea asta cu mai călătorie împreună la Tg. Jiu, cu Poarta terea din serviciu în timpul dictaturii an- să-mi spună cât de bolnav era fiul lui şi mare acuitate de când era director de Sărutului, Coloana Infinită, Masa Tăcerii. tonesciene şi experienţa Transnistriei ca cât de greu, aproape imposibil, să-l vadă, Cămin. Da, ocrotire socială, medicală, Pentru Brâncuşi, „Coloana infinită” însem- farmacist, unde tifosul exantematic făcea să-l ajute. Abia la emisiunea „Surprize, alimentaţie adecvată; dar - fără suflet?! na nesfârşire a istoriei, pentru Mandy, în ravagii şi medicamente nu existau. Altele surprize”, în mare vogă în anii aceia, am Şi, mai ales, fără să-i faci pe cei aflaţi în poezia şi muzica inspirate mai târziu de ţin de nevoia lăuntrică de-a fi ceea ce era aflat. Dar continua să compună muzică. grija ta să se simtă oameni întregi?! Ce-i ea, nesfârşire a artei. De la Maria Tăna- în realitate, de-a da sensul pe care el îl Odată aşezat în faţa pianului, când simţea un om întreg? Cineva activ. Cineva care se a învăţat cum „se coace” un cântec. simţea suferinţelor şi bucuriilor. Asta nu că-i reuşea ceva, se arăta licuriciul care-i „iese din el” – necazurile lui – luându-se Maria Tănase era pasionată culegătoare s-a întâmplat imediat după ‚44, cum ar ajuta să reziste singurătăţii – povară de a cu munca. Înainte ca termenul „terapie de folclor. Ştia că asta e rădăcina şi nu- fi tentaţi unii s-o înrămeze cu subînţeles, trăi cu disciplină şi demnitate. ocupaţională” să devină monedă curentă, mai întorcându-te acolo poţi da de apă ci chiar în timpul legionarilor. Împreună profesorul Saragea o punea-n aplicare în curată, bună de băut. Mai întâi culegea cu Sandu Zanft, face un spectacol de Căminul „lui”. 17 ani a trăit ca atare pentru melodia. Pe urmă o lăsa să capete tărie, estradă, „Pour vous, madame!”, jucat la Pagină realizată de IULIA DELEANU acest Cămin, dătător de propriu echilibru. 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 JEWISH REALITY 2014- the year of novelty at DSMA Aurel Vainer at 82, The Department of Social and Medical on income, people with smaller pensions Assistance has started this year with to receive more in terms of value. on his journey to 120 happy news, told us Attila Gulyas, director The project for the modernization of of DSMA. If at the end of last year, the the home for the elderly “Amalia and At each anniversary you cannot help the value of the Jewish cultural heritage assisted from all categories were found Chief Rabbi Dr. Moses Rosen” recently wondering why you should say more than in Romania. He also stressed the need to have lower aids, in 2014 they will not began to unfold with European funds. a simple “Happy birthday” or “Ad Meah for a permanent opening towards the only return to normal, but will increase and The renovation of the second floor of Ve’Esrim”. Such a reason would be first majority population, which resulted, inter this thanks to money obtained -700,000 the home began on November 27, 2013 of all the fact that the preservation of alia, in the presence of representatives dollars - from the German Government, and, when complete, we will be able to the dignity of the Jewish community, but of the central authorities, of Christian and through the Claims Conference, informed say that we reached an European level, also its spiritual richness have become Muslim clergy at Jewish holidays, such us our interlocutor. The increased funding similar to the institutions of its kind in the a constant concern for Aurel Vainer. as Hanukkah, Rosh HaShanah, Purim will mean increasing the standard criteria West, those we see in movies or when In Parliament, he did not hesitate to or Passover. by which various forms of assistance are we visit such homes, for example, in take action against any politician who For these reasons, a simple „Happy provided for the Holocaust survivors. Israel. Attila Gulyas did not want to go brought the insults, through gestures or birthday” without the supporting facts Specifically, the household help will into details because he spoke more about words to the Jewish population. Also, bearing the signature of Aurel Vainer increase, depending on the necessities, this project, but it must be said that to the manifestations of anti-Semitism, would have been a simple polite, but new staff will be hired and, where obtain European funds is not easy and whether “innocent” carols or events under formal gesture. It was also in fact the considered appropriate, we will expand the success of the approach reflected the legionnaire insignia have found in opinion expressed by the Vainer couple’s the working week for the inclusion of the spirit of initiative and the work of the the FJCR president a non-conciliating guests at the anniversary of FJCR Saturdays in the benefit of the elderly Director and his team. opponent. In addition, Aurel Vainer was President, among whom there were helping program. What you’ve just said is just the never absent from those involved in the leading figures of the Jewish community DSMA director has also explained beginning, Attila Gulyas assured us, organization of events commemorating from Bucharest and from other Romanian that, with more funds, more household promising also to keep us informed when the Holocaust, pogroms in Bucharest, cities, ambassadors and other members products will be distributed, but it was he will be able to transmit more good Iaşi, Dorohoi and other places where of the diplomatic corps representing decided that they will be offered depending news, we hope as many as possible. Jews were killed. the State of Israel, Germany, Poland, The enthusiasm and realism have France, Russia and others, leaders of always pushed Aurel Vainer to militate not the central authorities, such as Deputy A couple of Israeli writers only for increasing the quality of aid for the Prime Minister Liviu Dragnea, Foreign benefit of the survivors of the Holocaust, Minister Titus Corlăţean, the Secretary of but also for the investments of FJCR, of the State for Religious Cults, Victor Opaschi, in Bucharest local communities, authorities or Jewish Presidential Counselor Iulian Fota and Zeruya Shalev is an Israeli successful She wanted to write from the age of six, organizations in monuments attesting to others. author. What’s success? Her husband, ever since he learned the ABC. Zeruya Eyal Megged, writer himself, defines novels have a great thrill. “Unhappiness it: “Something very, very tiring. Zeruya offers more opportunities for expression. FJCR Protests against the Evocation works: give interviews from morning to My writer’s role is to accompany the evening, journalist after journalist; barely heroes in their journey while trying to managed to sleep a few hours, and last make a change”, she says. The couple of József Nyirö at Gheorgheni night we arrived at Otopeni. Me? I walk of Israeli writers, along with a couple of “The Federation of Jewish 1944, and executed and sent thousands freely on the streets of Bucharest “. Romanian writers-Cecilia Ştefănescu, Communities from Romania expresses of Jews from Budapest to death, About “The End of the Body”, his latest Florin Iaru, – met with the press at one deep dissatisfaction over the intention of József Nyirö was a propagandist of the book, Eyal Megged says: “it is not a happy of the new, chic bookstores, “Cărturesti” the authorities of Gheorgheni to organize ideology of this regime, has coordinated book. It is about death. It is also about and the organizer was Editura Polirom, a manifestation for the evocation of the and supported Nyilasist and Horthyst life, but about life from the perspective of which has just published “Shreds of personality of József Nyirö, Transylvanian publications and, as a member of the death. I think we turn our back often to this life” and “Thera”, recent novels by writer, known supporter of the fascist Parliament in Budapest during the Szálasi certainty. I try to express this feeling that Zeruya. The moderator of the event was regime in Hungary”, reads a FJCR Government, he was vice-president of a we must look death in the eye”. another couple of Romanian writers: communiqué. The signer of the FJCR Parliamentary Commission in the period Zeruya Shalev, she is the second Adela Greceanu and Matei Martin. It document Dr. Aurel Vainer, Member of during which occurred the deportation generation of sabres; only her was a relaxed and relaxing venue, the the Parliament, mentions that even if of Jews from Budapest. József Nyirö grandparents were natives of Poland. preamble to the International Festival of he wasn’t a member of the extremist- was a great admirer of Hitler’s regime Israel is for her the country you are Literature “Re-Writing the Map of Europe”, fascist political party “The Crosses with and has published numerous articles thinking, you are breathing, like writing. Bucharest, 6th Edition. Arrows”, which came to power in October in which he praised Joseph Goebbels, the ideologist of Nazi Germany, and has voted in favor of the exclusion of the The Commemoration of Ariel Sharon in Bucharest Jews from Hungary’s social life, against The Federation of the Jewish Secretary of State for relations with of the Jews. Speeches were followed by a the “fallen Jewish liberalism’s legacy Communities from Romania and the Parliament of the Defense Ministry, musical moment, Sinziana Dobrovicescu ... which should disappear from the Jewish Community from Bucharest revealed that Ariel Sharon was the leader , violin player, interpreted “Kadish”, by lives of Hungarians”. Nyirö was also a held at the Great Synagogue a solemn who permanently served Israel, that the Maurice Ravel. convinced anti-Romanian. According to ceremony in memory of the former Prime State of Israel is the shrine where he has In the conclusion of the ceremony, documents found in the archives of Cluj, Minister of Israel, Ariel Sharon (zl). The sacrificed his life.Gabriel Oprea, the Vice Eng. Paul Schwartz thanked for the his name had been present on the lists evocation of Sharon’s personality took Prime Minister who represented Prime participation and for the received of a Hungarian paramilitary organization place in the presence of hundreds of Minister Victor Ponta at the ceremony, messages. Those present were asked from Cluj (“Tüzharcosok”), which had people who filled the synagogue, of highlighted the fact that Sharon, Israel’s then to sign the book of condolence terrorized the population from around JCB and FJCR leadership, community devoted leader, knew to take courageous of the Israeli Embassy, brought in the the city. members and numerous political figures, decisions and didn’t avoid to assume his Synagogue. FJCR does not agree with the idea religious representatives, ambassadors own destiny. His journey overlapped that that, in the case of a writer or artist, one and members of the diplomatic corps, might separate his creation from his other friends of the community. political activity, because, no doubt, his The solemn event was opened by ideology is influencing the entire work. Eng. Paul Schwartz, FJCR Vice-President That’s why, even though Nyirö, unlike and President of JCB. The service was the Transylvanian writer Albert Wass, officiated by Prime Cantor Iosif Adler, who was not convicted as a war criminal and sang and uttered the prayers for the soul in the context in which the Federation of the deceased, El Male Rahamim and of Jewish Communities from Romania Kadish, to which the Psalm 23 was added. is preparing this year to commemorate Dr. Aurel Vainer, FJCR president, the 70th anniversary of the deportation spoke at the ceremony and expressed the of Jews from Northern Transylvania, feeling of regret for the loss of Ariel Sharon, including from Gheorgheni, bringing him presenting the most important moments a tribute, even just as a writer, violates of his life, both in his military capacity the provisions of O.U.G No. 31 of 2002, and as a politician. His Excellency Dan approved by Act No. 107/2006, which Ben-Eliezer, Israel State Ambassador in prohibits the promotion of fascist symbols Bucharest, outlined that Sharon was “a and people who have brought serious fearless fighter, a great general, a brilliant harm to mankind and peace. Therefore, strategist who played a prominent role in we ask the public authorities, – the the struggle for maintaining security of Ministry of Internal Affairs, the State the country”. The same idea — to ensure General Prosecutor, the Institution of Israel’s long-term security – guided him the Prefect of Harghita, the Municipality in his political activity. Conveying the of Gheorgheni – to take firm and urgent condolences on behalf of the Defense measures to put an end to such actions. Minister, Mircea Duşa, Otilia Sava, REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 21

Alexandru Ausch, fost preşedinte al C.E. din Tg. Mureş CALENDARUL în perioada 2005-2011, a încetat din viaţă LUNII FEBRuaRIE Conducerea F.C.E.R. îşi exprimă profundul regret pentru această grea pierdere şi transmite condoleanţe familiei îndurerate. EVENIMENTE GENERALE victime; ultimele două vase O evocare a vieţii celui trecut în veşnicie, în numărul următor. erau încărcate cu emigranţi 1936 veniţi din România. David Frankfurter, în vâr- stă de 25 de ani, student în EVENIMENTE LOCALE A ieşit din scenă un mare actor: Nae Lăzărescu medicină din Iugoslavia, îl Nae Lăzărescu (n. 30 ianuarie moment din care a lucrat la Teatrul un ziar, un ziar vorbit. Textul de asasinează pe Wilhelm Gust- 1940 1940 - d. 19 decembrie 2013), un de revistă „Constantin Tănase”, revistă durează cel mai puţin, loff, reprezentantul personal 04.02. – Bucureşti. Are mare actor de comedie, rămâne alături de Vasile Muraru. Cupletele se schimbă împrejurările. Genul al lui Adolf Hitler în Elveţia, ca loc Congresul C.E., întrunit în memoria noastră alături de N. interpretate de ei sunt memorabi- teatrului de revistă poate părea protest împotriva persecutării în prezenţa înaltelor autorităţi Stroe, Tomazian, Mircea Crişan, le, cei doi actori reuşind să joace la prima vedere uşor dar, dacă evreilor din Germania. Este de stat şi la care dr. Al. Şafran ş.a. A fost mult apreciat de public, împreună vreme de aproape 50 este luat în serios, este destul condamnat la 18 ani închi- este ales şef rabin. iar regretatul regizor Biţu Făltici- de ani. Într-un interviu acordat de dificil”, mai spunea regretatul soare, dar va fi eliberat în 04.02. – Bucureşti. Şe- neanu (d. 2012) era încântat de pentru site-ul Teatrului de revistă, actor în acelaşi interviu.Despre 1945, la terminarea războiu- dinţa noului Comitet Central modul în care colabora cu acest Nae Lăzărescu spunea că a avut experienţa sa cu televiziunea, Nae lui şi va emigra în Palestina, al U.C.E. artist, care îşi compunea şi cea mai multe modele în carieră: „Am Lăzărescu spunea că a început unde moare în 1982. 15.02. – Bucureşti. Co- mai mare parte din texte. avut mai multe modele. Atunci să facă spectacole cu ocazia 1939 memorarea savantului evreu S-a născut într-un cartier mo- diverselor sărbători. „Ştiu că tele- „Yediot Ahronot”, ziar de Sigmund Freud. dest al Bucureştiului. Înconjurat de viziunea era în Molière. Acum, la limbă ebraică, îşi începe apa- 18.02. – Bucureşti. Horia dragostea părinţilor săi, a trăit în ce să mă duc? La mese rotunde riţia la Tel-Aviv. Este primul Carp dă un răspuns ustură- condiţii greu de imaginat, conform cu capete pătrate?! Toţi ştiu tot. tabloid, o inovaţie în publi- tor la calomniile antisemite spuselor sale. Încă de pe băncile Noi, studenţii, aveam emisiune cistica ebraică din Palestina. apărute în „Porunca Vremii”. şcolii primare a fost atras de tea- lunară. Aveam formaţii, una mai 1940 20.02. – Bucureşti. Insti- trul de comedie. Cunoştea nume bună ca alta. La cuplete, pe noi ne Oficialităţile naziste înfiin- tutul de cultură al Templului de actori – Bimbo Mărculescu, acompania la pian Eugen Ciceu. ţează ghetoul din Lodz. Coral a ţinut o şedinţă pentru Vasile Tomazian, Puiu Călinescu, Aveam cântăreţi buni. Era Dan 1941 sărbătorirea gazetarului H. Alexandru Giugaru, Nae Roman, Spătaru, Pompilia Stoian, Anca Cu începere din 15 fe- Streitman cu prilejul împlinirii ş.a – cu care a şi făcut cunoştinţă. Agemolu...”. bruarie, câte 1 000 de băr- vârstei de 70 de ani. În perioada în care era student la Nae Lăzărescu a jucat şi în fil- baţi evrei au fost expediaţi 24.02. – Bucureşti. Sim- ASE, Nae Lăzărescu juca într- me, printre care amintim: „Grăbeş- săptămânal din Viena către pozion organizat pentru săr- un grup de teatru satiric cu care te-te încet”, „Şantaj”, „Baloane de ghetourile din Kielce şi Lublin bătorirea a patru decenii de participa la festivaluri de amatori. curcubeu”, „Căsătorie cu repetiţie” pentru a efectua muncă for- la istorica emigrare pe jos (pi- Apoi a lucrat timp de trei ani la Franţa deţinea crema comicilor. şi „Viraj periculos”. În animaţia ţată la scoaterea minelor de etoni) a evreilor din România. Rapsodia Română, la secţia de Bourvil, Fernandel, mai târziu au „Maşini”, i-a dat voce personajului pe graniţa sovietică. 25.02. - Bucureşti. C.E.B., estradă. L-a cunoscut pe Aurelian apărut Jean Lefêvre şi mulţi alţii. Clang. 1942 în frunte cu preşedintele Andreescu, de care actorul îşi Marcel Sardou, celebru critic de Invitat de F.C.E.R., actorul a • Michael Weizmann, fiul ei, Sternbach, a instituit un aminteşte cu nostalgie: „Din glumă film, spune că cel mai bun film răspuns prompt şi ne-a bucurat lui Chaim Weizmann, este comitet special pentru aju- în glumă sunt ceea ce vedeţi. Am este cel făcut de englezi, finanţat cu harul său pe scena Centrului doborât deasupra Mării Ne- torarea familiilor celor con- fost unul dintre olimpicii alcoolici- de americani şi văzut de francezi”. Cultural Comunitar. Declara că se gre într-un zbor efectuat ca centraţi. lor din România. După ce a murit Vorbind despre rolurile în care a simte aproape de obştea evreias- pilot în cadrul British Royal 1941 prietenul meu Aurelian Andreescu, jucat, maestrul Nae Lăzărescu că pentru că ştie că evreii au umor Air Force. 05.02. – Bucureşti. Apare m-am lăsat. Au trecut mai bine de spunea: „Toate rolurile îmi sunt şi ştiu să-l aprecieze pe al altora. • Abraham Ştern fondator decretul lege nr. 236 „pentru 30 de ani. Mai am un pic şi mă las dragi, bineînţeles că am avut şi A fost în turnee în Israel, unde s-a al organizaţiei Lehi, grup des- reprimarea faptelor ce pun în şi de restul...” «copii nereuşiţi», că nu se poate bucurat de un succes meritat. prins din Irgun, este capturat primejdie existenţa şi intere- Debutul a avut loc în 1963, altfel. Teatrul de revistă este ca B.M.M. şi ucis de britanici. sele statului”. • Este acceptată de către 07.02. – Bucureşti. În guvernul mandatar intrarea cadrul consiliului de Cabinet, Ne-a părăsit Alexandru Marius, omul din spatele în Palestina a 858 copii or- conducătorul statului şi-a fani, salvaţi din Polonia şi expus punctul de vedere trimişi via Rusia-Teheran. despre românizare: „ca o camerei de luat vederi a emisiunii Shalom 1943 problemă capitală care stă Mulţi dintre cititorii „Realităţii Evreieşti” l-au coautor, participant cu entuziasm şi ingeniozitate • Opt evrei din Finlanda la baza pietrei unghiulare a întâlnit pe Alexandru (Sandy) Marius, purtându-şi la plămădirea materialului final, un critic sever, dar sunt deportaţi la Auschwitz. statului nou”. camera de luat vederi, la o serie delicat. Avea întotdeauna o replică Ulterior, oficialităţile finlande- de evenimente memorabile din plină de aplomb, ştia să atenueze ze refuză cererea naziştilor NAŞTERI ŞI DECESE Cluj, Iaşi, Bucureşti sau în mijlocul emoţiile interlocutorilor, să-i facă pe de a continua deportarea comunităţilor mai mari şi mai mici oamenii filmaţi să se simtă frumoşi unor grupuri selectate din 1 februarie 1928 – s-a unde am poposit pentru a aduna şi deştepţi. cei 2 000 de evrei existenţi născut Octavian Sava, dispă- crâmpeie de istorie, poveşti de viaţă În cei 14 ani de colaborare am în acea ţară. rut recent şi deplâns de mulţi şi a întâlni oamenii care dau viaţă realizat împreună câteva sute de • Partea a doua a arhi- cunoscători ai realizărilor vieţii evreieşti din România, pentru emisiuni: reportaje, filme documen- vei ghetoului din Varşovia, sale la Televiziunea Română, a le prezenta la emisiunea Shalom, tare, portrete cinematografice… o căreia i s-a dat denumirea T.E.S. şi Teatrul „C. Tănase” realizată de TVR Cluj. adevărată cronică filmată a reali- Oneg Shabes Archive, a fost precum şi în cadrul specta- Cred că o parte din sensibi- tăţii evreieşti din Transilvania şi nu îngropată într-un buncăr de colelor de Purim de la C.E.B. litatea lui Sandy pentru această numai. Aveam în plan mai multe pe strada Novalipki. 2 februarie 1915 – s-a tematică se datora şi moştenirii de familie. Tatăl subiecte de film, dintre care unul, mereu amânat, • Bulgaria acceptă ca na- născut Eban Even (Abba său, Alexandru Marius (Marcus), fusese actor la Ba- despre familia tatălui său. Dar n-a fost să fie. Ultimul ziştii să deporteze 11 000 de Eban), om politic şi diplomat, raşeum şi mai târziu la Teatrul Naţional din Cluj, iar eveniment la care a mai filmat a fost Şabatonul din evrei din Macedonia iugos- fost reprezentant al Israe- unchiul său (fratele tatălui) era poetul Ilarie Voronca mai, de la Cluj. Au urmat opt luni de încleştare cu lavă şi din Tracia (Grecia), lului la ONU şi ministru de (Eduard Marcus). Lui Sandy nu-i plăcea să se pome- boala necruţătoare care avea să-l răpună. teritorii ocupate de Bulgaria externe. nească prea des despre această înrudire, spunând Alexandru Marius s-a stins din viaţă în 25 de- în 1941. 2 februarie 2014 – 150 de că nu avea nici un merit pentru originea sa. Odată, cembrie 2013, la vârsta de 57 de ani. Numele său a 1945 ani de la naşterea, la Londra, filmând la Muzeul de Istorie a Evreilor din Bucureşti, rămas înscris pe genericul a sute şi sute de emisiuni, A şasea Alia în Palestina a scriitorului Israel Zangwill. a descoperit printre exponate fotografii de familie. în cei peste treizeci de ani puşi în slujba Televiziunii (1939-1945) numără, potrivit Este autorul unor cărţi des- Avea ochi de artist (era şi sculptor), o fire boe- Române. A fost un coleg desăvârşit… De-acum unei statistici date imediat pre viaţa în cartierele evre- mă şi ludică, un suflet generos, un caracter nobil şi încolo, o mare şi dureroasă absenţă. după război, 62 531 per- ieşti ale Londrei. loial şi multă, multă empatie. Sandy era sprijinul de ANDREA GHIŢĂ soane refugiate din Europa 3 februarie 2014 – 200 de nădejde care înţelegea din zbor esenţialul, colegul nazistă, dintre care peste ani de la naşterea marelui 12 000 intrate ilegal în ţară. compozitor, pianist şi dirijor Y Y Y Statistica menţionează de Felix Mendelssohn-Bart- D E C E S E COMEMORĂRI asemenea că cinci vapoare holdy. Comemorăm cu tristeţe primul an Reamintim cu tristeţe în aceste zile Omagiu de gând iubitului meu cu refugiaţi au fost scufun- 20 februarie 1982 – a mu- de când ing. PINCU KAISERMAN a încetarea din viaţă a celor care au frate HARRY FAIBIŞ, jurist, la îm- date, rezultând 2 869 morţi: rit la Ierusalim scriitorul şi sa- plecat spre alt univers. Ne-au rămas fost părinţii mei ZOFINA IANCHI- plinirea a 40 de ani de la trecerea în 1939 scufundarea vasului vantul Ghershom Scholem, doar dragi şi dureroase aduceri aminte, LEVICI şi MANASE IANCHILEVICI în nefiinţă. Fie memoria sa în veci Danube, la Kladova, cu 1 160 născut la Berlin, cunoscut neuitare şi dor, care vor dăinui cât timp şi fratele REMI IANIV (Israel). Silviu binecuvântată. Martha Eşanu victime; în 1940, a vasului pentru lucrările sale despre vom mai exista. Mulţumim celor care Popa şi Ştefania Readuc în memoria celor ce Salvador, pe coasta turcă, mistica iudaică şi Cabala. la 14 ianuarie 2014 (13 Şvat) au dă- i-au cunoscut şi apreciat, pe tatăl cu 250 de victime şi a va- 21 februarie 2014 – se La 5 februarie 2014 comemorăm meu, dr. ARTHUR MAYERSOHN, ruit o clipă de rememorare a bunătăţii 18 ani de la dispariţia minuna- decedat în 21 februarie 2 000, şi sului Patria, lângă Haifa, cu împlinesc 337 de ani de inimii sale, a sensibilităţii sufletului său tului soţ, tată şi bunic DAVID pe mama, MARGARETA MAYER- 280 victime; în 1942, lângă la trecerea în eternitate, vibrând permanent la durerea oricărui BĂNESCU. Veşnică amintire! SOHN, decedată în 1981. Amintiri Istanbul, a fost scufundat la Haga, a marelui filozof semen în suferinţă, a firii sale tolerante Familia neşterse! Dr. Mirela Freifeld vasul Ştruma cu 769 victime Baruch Spinoza, născut la şi prietenoase. Fie ca odihna să-i fie Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna decembrie 2013: SEGALL OCTA- iar în 1941 vasul Mefkure, Amsterdam în 1632. eternă şi binecuvântată, alături de cei tot lângă Istanbul, cu 430 HARY KULLER buni şi drepţi. Familia VIAN (SAVA) (85 de ani, Cimitirul Sefard), BARAD MOREL (67 de ani, Cimitirul Giurgiului), LESCINSKI MOISE-MONI (84 de ani, Cimitirul Sefard) 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 zicedid ze`ivnd כ"ט טבת תשע"ד - ל שבטתשע"ד z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה 2014 – שנת אאורל ויינר בגיל 82, בדרך ל120- שנות חיים בכל פעם ביום הולדתך אינך יכול מרומניה, של הקהילות המקומיות, החידושים במחלקה אלא לשאול את עצמך מדוע אין של הרשויות או של ארגונים יהודיים, להסתפק בברכה "תזכה לשנים רבות" באנדרטאות המאשרות את ערכה או במילים הרווחות "עד 120?" הסיבה של המורשת היהודית מרומניה. גם לסיוע חברתי ורפואי העמוקה לזה היא ששמירת כבודה של הודגש שיש צורך בפתיחות מתמדת הקהילה היהודית וכן שמירה על האושר כלפי רוב האוכלוסייה, דבר שגרם בין (דאס"מ) הרוחני שלה, נהיו העסקה המתמדת של השאר לנוכחותם של נציגי הרשויות "המחלקה לסיוע חברתי ורפואי אאורל ויינר. בפרלמנט של רומניה הוא הממלכתיות המרכזיות, של אנשי דת פתחה שנה זו בחדשות משמחות", לא נמנע מלהתבטא נגד כל פוליטיקאי נוצריים ואף של אנשי דת מוסלמיים אמר לנו הכלכלן אטילה גוליאש, שיצא נגד האוכלוסייה היהודית, בחגים היהודיים, כמו למשל בראש מנהל המחלקה. אם בסופה של השנה במילים או במעשים. כמו כן, התגובות השנה, חנוכה, פורים ופסח. שעברה, הנתמכים מכל הסוגים גילו האנטישמיות, בין שבשירים דתיים מן הסיבות הללו להסתפק בברכה שהסיוע מכל סוג ירד, בשנת 2014 "תמימים", בין שבהפגנות בעלות סמלים "תזכה לשנים רבות" מבלי לציין כל סוגי הסיוע יחזרו למה שהיו ואף ליגיונריים, מצאו אויב חסר פשרות את המעשים העובדתיים שנושאים יעלו הודות לכסף שהתקבל מממשלת כיו"ר הפדרציה של הקהילות היהודיות. את חתימתו של אאורל ויינר, יהיה גרמניה באמצעות "קליימס קונפרנס", כמו כן, אאורל ויינר היה תמיד בין מעשה מנומס, אבל לכאורה בלבד. 700 אלף דולר. הגדלת הסיוע – פירושו האנשים המעורבים בארגון פעולות זו הייתה גם דעתם של המוזמנים של של דבר העלאת הגבולות לפחות, לזכר השואה, לזכר הפוגרומים שנעשו בני הזוג ויינר לחגיגת יום הולדתו של לפיהם מוענקות צורות שונות של סיוע בערים בוקרשט, יאסי, דורוהוי ויישובים יו"ר הפדרציה של הקהילות היהודיות לניצולי השואה. למעשה, יעלה הסיוע אחרים שבהם מתו יהודים. מרומניה. מוזמנים ובכללם דמויות רוסיה ועוד, אנשים חשובים מן לגבי עזרה בבתים, בהתאם לצרכים התלהבותו ומציאותו דחפו את בולטות מקרב יהודי בוקרשט ומקרב הרשויות המרכזיות כמו למשל סגן ראש יתקבלו עובדים חדשים, ואם יהיה אאורל ויינר לפעול תמיד לא רק למען יהודים מערים אחרות של רומניה, הממשלה, ליביו דראגניא, שר החוץ, צורך, יגדל גם שבוע העבודה תוך כדי העלאת איכות הסיוע שזכאים לו שגרירים וחברי הסגל הדיפלומטי טיטוס קורלציאן, מזכיר המדינה בענייני צירוף ימי השבת בתור ימים לסיוע ניצולי השואה, אלא גם למען השקעות המייצגים בבוקרשט מדינות שונות, דתות, ויקטור אופסקי, היועץ הנשיאותי לקשישים. הפדרציה של הקהילות היהודיות ביניהן ישראל, גרמניה, פולין, צרפת, יוליאן פוטא ועוד אחרים. מנהל המחלקה לסיוע חברתי ורפואי ציין עוד, שהיות שקיימות קרנות רבות, יהיה אפשר לספק הפדרציה של הקהילות היהודיות מרומניה מוחה נגד אזכרתו מוצרים ביתיים רבים יותר, בהתאם להכנסות. גמלאים בעלי קצבה קטנה יותר, אמורים לקבל יותר בערך כספי. של יוזף נירו בעיר גיאורגיאני בזמן האחרון התחילו גם עבודות "הפדרציה של הקהילות היהודיות ותמך בסילוק היהודים מחיי החברה העיר גיאורגיאני – אזכרתו של נירו, החידוש בבית האבות על שם "עמליה מרומניה מביעה את צערה העמוק של הונגריה. כמו כן יצא נגד "המורשת אף על פי שרק בתור סופר, מפרה את והרב הראשי ד"ר משה רוזן", הודות לגבי רצונן של הרשויות בעיר הירודה של הליבראליזם היהודוני... תחזיות מספר 31 משנת 2002, שהתקבלו לכסף שהתקבל מקרנות אירופאיות. גיאורגיאני לארגן טקס אזכרה לסופר שצריך להיעלם מן החיים ההונגריים". בחוק 107/2006, שאוסר על קידומם עבודות השיפוץ בקומה השנייה הטרנסילבאני יוזף נירו, תומך ידוע נירו היה גם אנטי רומני מושבע. של הסמלים הפשיסטיים ושל האנשים של הבניין התחילו ב27- בנובמבר במשטר הפשיסטי שהיה בהונגריה", צוין בהתאם למסמכים שהתגלו בארכיון שגרמו נזקים רבים לאנושות ולשלום. 2013, וכאשר תיגמרנה נוכל לומר בהודעה מטעם הפדרציה. חותם המסמך, הלאומי שבעיר קלוז', שמו מופיע לכן אנחנו מבקשים מן הרשויות שהגענו לרמה אירופאית, דומה לזו ד"ר אאורל ויינר, חבר בפרלמנט ברשימות של ארגון חצי-צבאי הונגרי הציבוריות – המשרד לענייני פנים, של מוסדות מאותו סוג שבמערב, הרומני, מציין עוד שגם אם לא היה שבעיר זאת ("טיוז'ברקוסוק"), שהשליט התובע הכללי, משטרת מחוז הרגיטה, אותם אנו רואים בסרטים או כאשר חבר במפלגה הפשיסטית הקיצונית "צלב טרור נגד האוכלוסייה הרומנית עיריית גיאורגיאני – לנקוט באמצעים מבקרים בבית אבות מסוג זה, כמו החץ" שעלתה לשלטון באוקטובר 1944 שמסביב לעיר קלוז'. נוקשים ודחופים על מנת לעצור למשל בישראל. אטילה גוליאש לא והוציאה להורג אלפי יהודים תושבי הפדרציה של הקהילות היהודיות פעילויות מסוג זה. רצה להיכנס לפרטים, היות שכבר בודפשט – יוזף נירו היה איש תעמולה מרומניה אינה מסכימה עם הרעיון דיבר על הפרויקט הנ"ל, ואולם יש של תורת המשטר הנ"ל, ריכז פרסומים לפיו, במקרה של סופר או אמן אפשר צורך לשוב ולומר שלקבל קרנות הורטיסטיים וגם נילאשיסטיים ופרסם להפריד את יצירתו מפעילותו הפוליטית, זוג סופרים ישראלים אירופאיות אינו עניין קל – וההצלחה בהם, ובתור חבר בפרלמנט ההונגרי היות שבוודאות תורתו משפיעה על באה בעקבות רוח היוזמה ועבודתו של שבעיר בודפשט בתקופת ממשלת יצירתו. לכן, אף על פי שנירו – להבדיל המנהל ושל אנשיו. סלשי, הוא כיהן בתור סגן יו"ר ועדה מסופר טרנסילבאני אחר, אלברט בבוקרשט "מה שאמרתי לכם זאת רק פרלמנטארית דווקא בימי גירוש יהודי ואש – לא נשפט בתור פושע מלחמה, צרויה שלו היא סופרת ישראלית ההתחלה", אמר לנו אטילה גוליאש, בודפשט. יוזף נירו היה מעריץ גדול של בתנאים בהם הפדרציה של הקהילות מוצלחת. הצלחה מהי? בעלה, איל מגד, והבטיח לדווח לנו כאשר יהיו בפיו המשטר ההיטלריסטי ופרסם מאמרים היהודיות מרומניה מתכוננת לציין סופר גם הוא, מגדיר מושג זה: "מצב בשורות טובות אחרות. ואנו מקווים רבים בהם כתב דברי הערצה ליוזף השנה 70 שנים מאז גירוש יהודי מאוד מעייף. צרויה עובדת: מתראיינת כמה שיותר. גבלס, הוגה הדעות של גרמניה הנאצית, טרנסילבניה הצפונית, בכלל זה גם מן מבוקר עד ערב, עיתונאי אחר עיתונאי; בקושי מצליחה לישון כמה שעות, היות שבלילה הזה הגענו לאוטופני. ואילו אני? הנני מטייל חופשי ברחובות בוקרשט". אזכרה לאריאל שרון בבוקרשט על ספרו האחרון "סוף הגוף", איל הפדרציה של הקהילות היהודיות בהבטחת גבולותיה של מדינת ישראל. מגד אומר: " זה לא ספר מאושר. הוא מרומניה וקהילת יהודי בוקרשט משימה זו – להבטיח את ביטחון על מוות. כמו כן הוא על אודות החיים, אירגנו טקס אזכרה לזכרו של ראש ישראל לטווח ארוך – כיוונה אותו אמנם על החיים במראה של המוות. אני הממשלה לשעבר של מדינת ישראל, גם בפעילותו המדינית. נוסף על דברי חושב שלפעמים רבות אנחנו מפנים עורף אריאל שרון ז"ל. טקס האזכרה נערך התנחומים משר הביטחון של רומניה, לוודאות הזאת. אני מנסה לבטא הרגשה בבית הכנסת הגדול שבבוקרשט, מירצ'יא דושא, דיברה אוטיליה סבא, זו, שעלינו להביט למוות בעיניים". בנוכחותם של מאות אנשים ובהם מזכירת המדינה בשביל הקשר עם צרויה שלו היא דור שני של ילידי ראשי הפדרציה של הקהילות הפרלמנט של משרד הביטחון. היא הארץ; רק הסבים שלה היו ילידי פולין. היהודיות מרומניה וראשי קהילת ציינה שאריאל שרון היה המנהיג בשבילה, ישראל היא הארץ עליה היא יהודי בוקרשט, חברי קהילת בוקרשט, ששירת את מדינת ישראל כל ימי חושבת, אותה היא נושמת, כמו הכתיבה. אישים פוליטיים, נציגי הדתות, חייו, היות שמדינת ישראל הייתה כבר בגיל שש היא רצתה לכתוב, כאשר שגרירים וחברי הסגל הדיפלומטי, ועוד לו הבמה שעליה הקריב את חייו. למדה את האלף-בית. ברומנים של צרויה ידידים אחרים של הקהילה היהודית. סגן ראש הממשלה, גבריאל אופריא, יש הרבה דרמה. "האומללות נותנת יותר את האירוע פתח המהנדס פאול שייצג בטקס את ראש ממשלת אפשרויות לביטוי. תפקידי כסופרת הוא שווארץ, סגן יו"ר הפדרציה ויו"ר רומניה, מר ויקטור פונטא, ציין ללוות את הגיבורים שלי בדרכם, תוך קהילת יהודי בוקרשט. את התפילה שאריאל שרון, מנהיג נאמן של מדינת כדי ניסיון לערוך שינוי", אומרת שלו. אירגן החזן הראשי יוסף אדלר, שאמר ישראל, ידע לקבל החלטות אמיצות זוג סופרים ישראלים זה, ולצדו זוג תפילות לזכר נשמתו של האיש שעזב ולא נמנע מלסכן את מעמדו האישי. סופרים רומנים – צ'צ'יליה שטפנסקו אותנו – "אל מלא רחמים", "קדיש" דרכו הייתה כמו דרכם של בני עם ופלורין ּייארו – נפגשו עם התקשורת ופרק כ"ג מספר תהילים. בטקס נאם ישראל, הוסיף. לאחר הנאומים ניגנה באחת מחנויות הספרים שבבוקרשט, יו"ר הפדרציה, ד"ר אאורל ויינר, חבר הכנרת הצעירה סנזיאנה דוברוביצ'סקו "קארטורשטי". את המפגש אירגנה בפרלמנט הרומני. הוא ביטא רגשות את היצירה "קדיש" מאת מוריס הוצאת הספרים "פולירום", שבזמן צער על אבדתו של אריאל שרון ראוול. האחרון פרסמה את הרומנים החדשים ז"ל, ותיאר רגעים חשובים בחייו גם בתום הטקס, נשא המהנדס פאול של צרויה "שארית החיים" וגם "תרה". בתחום הצבאי וגם בתחום המדיני. שווארץ דברי תודה למשתתפים על תפקיד היו"ר היה של זוג סופרים רומנים שגריר ישראל בבוקרשט, מר דן בן השתתפותם ועל המסרים שהתקבלו. נוסף – אדלה גרצ'יאנו ומאתיי מארין. אליעזר, אמר ששרון היה לוחם ללא הנוכחים הוזמנו לחתום בפנקס היה זה מפגש נעים ומעניין, כהקדמה פשרות, אלוף מיוחד במינו, אסטרטג התנחומים של שגרירות ישראל, לפסטיבל הבינלאומי לספרות "לכתוב מיוחד במינו, שהיה לו תפקיד חשוב שהובא לבית הכנסת. מחדש את מפת אירופה", בוקרשט, מהדורה שישית. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 23 Sinagoga Mare din Iaşi, nominalizată Ziua Internaţională de Comemorare pe Lista Monumentelor sub Observaţie a Holocaustului sau pericolul de a uita Stabilită de ONU în 2005, Ziua deosebită pentru că, zi de zi, asistăm Internaţională a World Monuments Fund Internațională de Comemorare a Holo- la încercări de a „spăla” personalități din World Monuments Fund (WMF) a pe teritoriul României, conform anunţului caustului nu este nici o formalitate, nici o rândul naziștilor, legionarilor, a fasciștilor răspuns pozitiv la solicitarea Federaţiei oficial făcut de către WMF la New York, dată a cărei importanță durează, în viața unguri sau de alte naționalități, de a ex- Comunităţilor Evreieşti din România-Cul- în cadrul unei conferinţe de presă. noastră de zi cu zi, numai 24 de ore. plica toate relele prezentului prin simpla tul Mozaic de a nominaliza SINAGOGA In cadrul nominalizării, Federaţia Co- Nu este nici formală, nici restrânsă existență a evreilor, de la criza financiară MARE DIN IAŞI pe WMF 2014 WATCH munităţilor Evreieşti din România-Cultul la limitele astronomice diurne din cauza până la migrația prin Europa a cetățenilor LIST (Lista Monumentelor sub Observaţie Mozaic va fi monitorizată, sprijinită şi interdicției de a uita trecutul, pe care o liberi, dar săraci. Internaţională). Documentul a fost înaintat îndrumată timp de doi ani, în vederea stipulează, precum și a faptului că bru- Mesajul Zilei Internaționale de Come- de arh. Lucia Apostol, director adjunct al realizării proiectului de restaurare şi pre- talitatea, totalitarismul, confuzia dintre morare a Holocaustului nu este numai că Sectorului de Dezvoltare şi Prezervare zervare a Sinagogii Mari din Iaşi. patriotism și șovinism pândesc perma- nu trebuie uitate cele șase milioane de Patrimoniu, din cadrul Centrului de Admi- Nominalizarea sus-menţionată deschi- nent, avide și chiar capabile să arunce victime evreiești din secolul trecut, dar și nistrare a Patrimoniului Imobiliar (CAPI), de oportunităţi de sprijin profesional, cu o prezentul în bezna anilor de teroare fas- că societatea trebuie să rămână vigilentă se arată într-un comunicat de presă al largă expunere internaţională, cu efecte cistă, dacă respectivele derapări nu sunt față de manifestări precum amplasarea F.C.E.R. pe plan naţional. corectate la timp. statuilor lui Horthy în Ungaria și ale lui F.C.E.R. este onorată de faptul că F.C.E.R. și C.E. Iași își exprimă, în Creată pentru a imortaliza memoria Antonescu în România, tentativele de Sinagoga Mare din Iaşi, cel mai vechi comunicatul menționat, „înalta apreciere celor șase milioane de evrei schingiuiți și reabilitare a memoriei unor J. Nyirö sau A. edificiu de cult iudaic cunoscut de pe şi adresează cele mai sincere mulţumiri uciși în lagărele morții în timpul celui de-al Wass, încercarea partidelor de extremă teritoriul României, a fost inclusă prin- instituţiei de prestigiu din SUA, World doilea război mondial, pentru a arăta că dreapta din Franța și Olanda de a coali- tre cele 67 de monumente din întreaga Monuments Fund, a cărui misiune constă între gardurile de sârmă ghimpată munca za pentru a crea un grup în Parlamentul lume incluse în Lista Monumentelor sub în conservarea şi salvarea unor obiective nu poate elibera pe nimeni, ci doar duce European și așa mai departe! Observație Internațională pe anul 2014, de valoare din patrimoniul universal”. la gurile mereu flămânde ale cuptoarelor Ferește-ne, Doamne, de uitarea care numai două dintre acestea aflându-se și la laboratoarele experimentale ale lui aduce în prezent strigoii trecutului! Mengele, Ziua Internațională a Come- Frank Sinatra, prietenul evreilor morării Holocaustului are o relevanță A. NANU Faptul că a fost un catolic fervent, nu puşi într-o pungă de hârtie, au fost duşi Anul bisect ebraic l-a împiedicat pe faimosul Frank Sinatra cu bine la docul respectiv. ADAR I ŞI ADAR II să fie foarte apropiat de comunitatea Nu se ştie când a început dragostea (Urmare din pag. 4) şi în prezent – sunt de origine babilonea- evreiască din America, dovadă, între lui Sinatra pentru evrei, dar e sigur că nă, indicând epoca exilică şi postexilică, altele, că a donat peste 3 milioane de a purtat multă vreme o mezuză la gât, Dar calendarul ebraic mai are şi alte deci perioada celui de al doilea Templu de dolari pentru construirea unei sinagogi în dăruită de o vecină evreică, pe nume elemente speciale. Există luni ”întregi” la Ierusalim. Forma actuală a calendarului Palm Springs, că participa întotdeauna la Golden, care l-a îngrijit pe Frank Sinatra (maleyim), respectiv de 30 de zile: Nisan, ebraic datează probabil din secolul al serviciul divin de Iom Kipur. când acesta era un copil din Hoboken. Sivan, Menachem-Av şi Adar I (ultima nu- X-lea al erei creştine. În prezent este un Frank Sinatra, care ar fi împlinit 98 Mult mai târziu, a recompensat-o pe dna mai în anii bisecţi). Lunile Iyar, Tammuz, calendar bazat pe calcule, spre deosebire de ani pe 12 decembrie 2013, a donat Golden, cumpărându-i acţiuni israeliene Elul, Tevet şi Adar (Adar II în anii bisecţi) de perioada primului şi a celui de al doilea un milion de dolari pentru Jerusalem în valoare de 250.000 de dolari. sunt considerate ”incomplete”, (hase- Templu, când era un calendar bazat pe Hebrew University şi a făcut parte din Revista „Time” relatează că atunci rim), respectiv au câte 29 de zile. Lunile observaţii astronomice şi meteorologice. Comitetul de Administraţie al Centrului când preotul a refuzat să-i permită unui Marheşvan şi Kislev diferă în funcţie de În privinţa calculului anilor (de la Facerea Simon Wiesenthal. evreu, prieten cu marele artist, să fie poziţia anului, deoarece există şi ani cu Lumii) – actualmente anul 5774 – el se Simpatia şi susţinerea pentru Israel a naşul fiului lui Sinatra, acesta a părăsit zile amânate, pentru ca Iom Kipur să bazează pe calculul vârstei personajelor atras interzicerea unora dintre filmele sale ceremonia de botez. De asemenea, a nu cadă într-o zi de vineri sau duminică din Cartea biblică Bereşit (Geneza sau şi dintre discurile pe care le-a imprimat în donat Centrului de Tineret Arabo-Israelian (dehyah). O împărţire există şi sub forma Facerea). mai multe state arabe. Sinatra a colaborat din Nazaret drepturile sale din interpreta- de anotimpuri (tekufot). Un ciclu de 28 de Prefer să închei articolul cu o poves- cu viitorul primar al Ierusalimului, Teddy rea rolului pilotului evreu din filmul „Cast ani stabileşte cu exactitate coincidenţa tioară, pentru a nu fi arid şi ”matematic”. Kollek, în strângerea unor fonduri care au a Giant Shadow” şi a susţinut financiar clipei actuale cu cea din urmă cu 28 de În urmă cu ani, la o lecţie de cronologie contribuit la victoria Israelului în război. realizarea peliculei „Genocid”, despre ani în calendare diferite. În privinţa zilei, ebraică, profesorul universitar Iţhak Zim- În autobiografia sa, Kollek povesteşte Holocaust. A jucat rolul principal în filmul ea începe odată cu apariţia a trei stele pe mer, de la Universitatea Bar-Ilan, văzând cum, în 1948, încercând să evite măsurile „The House I Live In”, turnat în 1945 şi cer: este începutul nopţii şi deci a datei dificultăţile studenţilor de a înţelege cal- impuse de un boicot asupra armelor, a ca replică la antisemitismul american de calendaristice următoare. Probabil că culul calendarului, a spus în glumă că nu trebuit să treacă fraudulos suma de un mi- după cel de-al doilea război mondial. iniţial era vorba de o oră fixă, 6 seara, ca e greu, pentru aceasta nu este nevoie să lion de dolari peste graniţa americană, pe Filmul i-a adus un Oscar onorific şi un oră stabilită convenţional pentru fixarea fii Einstein, este de ajuns să fii Weinstein. care să îi transmită căpitanului unui vas premiu special Golden Globe. începutului datei, ea modificându-se ulte- Cu toţii am crezut că Weinstein este un ancorat în portul New York. Văzându-l pe Traducere şi prescurtare a articolului rior din motive geografice şi astronomice. evreu care îşi calculează calendarul sin- Sinatra la un bar, tânărul Kollek, ferindu- „Frank Sinatra, A Great Friend Nu cunoştem cu exactitate calendarul gur pentru a respecta sărbătorile. Mare se de agenţii americani, i-a cerut actorului of the Jews” din perioada primului Templu de la Ieru- ne-a fost însă mirarea când am aflat să îl ajute. În zorii zilei următoare, banii, ALEXANDRU MARINESCU salim. Cele patru denumiri cunoscute de că Weinstein nu era un evreu religios luni din acea perioadă – Aviv, Ziv, Bul, oarecare, ci... autorul unui studiu despre Eithanim – ar putea indica perioadele sau calendarul ebraic, aspectele lui astrono- A murit Vera Călin anotimpurile. Denumirile lunilor – folosite mice şi istoria lui. Revista “Observator cultural” ne-a anunţat că, în ultima seară a Crăciunului 2013, s-a stins din viaţă, la Los Angeles, profesoara VERA CĂLIN. De tânără avea să se alăture unei pleiade de intelectuali vajnici promotori ai ide- Conf. univ. dr. ing. FILIP REICHER alurilor umaniste. Cu decenii în urmă, şi-a stabilit domiciliul în SUA (California), de unde a răspuns invitaţiilor de a ţine prelegeri de literatură universală şi comparată (1923–2013) In memoriam la universităţi prestigioase din Canada, Israel etc. Simultan, a continuat să scrie în limba română pagini preponderent memorialistice, grupate în două volume apărute La 28 noiembrie 2013 (25 Kislev 5774) fiind apoi brevetată. în ţară: “Târziu” şi “Post Scriptum”. Consistente fragmente dintr-un al treilea volum, a trecut în lumea umbrelor conf. univ. În cadrul întregii sale activităţi di- proiectat a se numi “Grădina de hârtie”, au intrat în atenţia publicului în anii din urmă dr. ing. Filip Reicher (z.l.), distins cadru dactice a fost preocupat de dezvoltarea prin intermediul revistei “Observator cultural”. Moartea a surprins-o perfect lucidă, didactic la Universitatea Tehnică “Gh. tehnologiei în domeniu, contribuţiile sale preocupată să-şi definitiveze Jurnalul, alcătuit din evocări de oameni şi momente Asachi” din Iaşi, Facultatea de Industrie fiind recunoscute şi în străinătate. Dr. ing. existenţiale, precum şi reflecţii asupra lecturilor la zi, ca o probă de fidelitate faţă de Uşoară. Filip Reicher este autor unic sau coautor exigenţele conştiinţei unui intelectual interesat să ia pulsul actualităţii. Născut la Cernăuţi (astăzi Ucraina), a peste 30 de lucrări ştiinţifice şi contracte Născută într-o familie de evrei (tatăl, Herman Clejan, arhitect, cel care a proiectat în 12 ianuarie 1923, a plecat împreună de cercetare în domeniul maşinilor de Galeriile Lafayette, actualmente Magazinul Victoria din Bucureşti), Vera Călin a fost cu întreaga familie la Bacău, unde şi-a ţesut. forţată din cauza legilor antisemite să urmeze şcoli evreieşti. Absolventă a Facultăţii terminat studiile liceale, lucrând, în anii În prima zi de Hanuca, profesorul Filip de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1946), debutează în vara anului 1938-1940, ca practicant la Ţesătoria de Reicher a trecut în eternitate, lăsând în 1944 în paginile cotidianului „Ecoul”. După război lucrează ca redactor la Editura de postav “Filderman”, devenind apoi tech- memoria colegilor, a foştilor studenţi şi Stat pentru Literatură şi Artă (ESPLA). A fost căsătorită cu un medic, cu care a avut nician la aceeaşi fabrică. a prietenilor imaginea unui dascăl şi a doi fii. A predat engleza şi literatura universală şi comparată la Facultatea de Litere După război, între anii 1945-1949, unui mentor îndrăgit de multe generaţii de a Universităţii din Bucureşti. a studiat atât la Facultatea de Textile “textilişti”, a unui om de o deosebită cul- A mai scris “Furtuna în cancelarie”, piesă de teatru (1956, în colaborare cu Silvian din cadrul Institutului Politehnic din Bu- tură, care le-a fost un apropiat şi îndrăgit Iosifescu), “Byron” (Ed. de stat, 1961), “Curentele literare şi evocarea istorică” (Editura cureşti, cât şi la Facultatea de Ştiinţe a sfătuitor şi model în viaţă. pentru Literatură, Bucureşti, 1963), “Metamorfozele măştilor comice” (Editura pentru Universităţii din Bucureşti. La absolvirea Profesorul Filip Reicher a fost mem- Literatură, Bucureşti, 1966), “Alegoria şi esenţele” (Editura pentru Literatură Universa- studiilor universitare a fost numit asistent bru activ al Comunităţii Evreilor din Iaşi. lă, Bucureşti, 1969, traducere în germană „Auferstellung der Allegorie”, Viena, 1975), la Facultatea de Textile din cadrul Institu- Împreună cu distinsa sa soţie, doamna “Romantismul” (Editura Univers, Bucureşti, 1970), “Omisiunea elocventă” (Editura tului Politehnic din Bucureşti, iar în 1952 Gertrude, participa la toate manifestă- Enciclopedică Română, Bucureşti, 1973), “Prea târziu: Însemnări californiene” (Edi- a devenit şef de lucrări la Facultatea de rile organizate în comunitate. A fost un tura Univers, Bucureşti, 1997), “Post-scriptum. Însemnări 1997-2002” (Inst. Cultural Industrie Uşoară din cadrul Institutului susţinător fervent al activităţilor culturale Român, Bucureşti, 2004). A tradus: “Călătoriile lui Gulliver” (1947), “Hamlet” (ESPLA, Politehnic din Iaşi, unde şi-a continuat organizate de “generaţia de aur”. împreună cu Maria Banuş), “Jude Neştiutul”, de Thomas Hardy (Ed. Paralela 45, cariera didactică până la pensionare. În Amintiri, omagii, regrete şi întrega 2002). 1972 a obţinut titlul de doctor inginer, una noastră compasiune soţiei îndurerate. B. MEHR dintre soluţiile tehnice promovate în teză MARTHA EŞANU 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014

Drumul Neil Simon – un „nemuritor” Statul de drept sunt eu! spre teatru Concurenţă strânsă pentru ocuparea voiau să limiteze Gândul al repertoriilor primului loc în campionatul naţional de libera circulaţie a În timp ce peste mulţi înfiripă nu puţine mo- dat la gioale statului de drept, şi asta într- est-europenilor scris alţi confraţi de generaţie s-a mente de emoţie şi umor. un şir de acuze de nu mai ştii pe cine să (în speţă, a românilor şi bulgarilor), pe aşezat praful uitării, Neil Simon rămâne, „El”, Vernon, e com- asculţi! Desigur, preşedintele Băsescu care îi bănuiau că ar dori să facă „turism şi la cei peste 84 de ani (s-a născut la 4 pozitor, deţinător a două ne-a învăţat că numai hoţii vor să fie social”. Declaraţiile politicienilor, atâta aprilie 1927, în New York!), o prezenţă Premii Grammy şi al unui Oscar. Iubit de linişte, ca să poată da în tihnă ce lovituri timp cât nu sunt materializate în legi, căutată a afişelor. Şi nu e vorba doar de glorie, îmbogăţit de hit-uri (deloc străine doresc. Şi, fără îndoială, e adevărat că pot fi gafe, cum a fost a-l numi nazist pe filmele scenaristului de la Hollywood ce a de reţete comerciale), locatar al blocului în România se fură pe rupte, dar acum, Elmar Brok sau cum a fost declaraţia No- semnat „Adio, dar rămân cu tine” (în care din Manhattan în care a stat cândva în ţărişoara noastră numai tămbălaul e ricăi Nicolai că „România se transformă juca Marsha Masson, una din primele Leonard Bernstein – Vernon a rămas un mai mare decât hoţia! într-un stat carceral”. sale soţii, vreo cinci la număr!) şi nici de bărbat „normal” solid. Pare, doar, o fire Zarva e făcută de politicienii pătrunşi Declaraţiile politicienilor, fie că îi faimosul „Desculţ în parc” etc. etc. închisă, rigidă şi un conformist mie în de grija statului de drept şi care îl văd cheamă Băsescu, Ponta sau Norica Ni- Dramaturgia autorului american nu sută. Şi Marius Călugăriţa (pe care l-am atacat cu duritate de adversarii lor po- colai, nu sunt însă lipsite de importanţă, pare, nici ea, căzută în desuetudine. Titluri apreciat la TES, în partituri mai complexe) litici! Pentru că, să ne înţelegem, de la pentru că ele sunt preluate de presă şi consacrate pe Broadway sunt jucate şi azi ştie să dea prezenţă şi greutate persona- Ludovic al XIV-lea, care afirma „statul formează o imagine deformată a unei la teatre cu ştaif, dar mai ales la cele „off” jului, să insiste pe fixaţia lui faţă de pro- sunt eu”, şi până în zilele noastre, lu- ţări, pe care e foarte greu să o îndrepţi (ce ţin de „mişcarea alternativă”!). Textele fesie; pe o anume „absenţă” care îl face crurile au evoluat şi statul a devenit stat ulterior, o etichetă pe care noi toţi, cei lui Simon sunt promovate în noile spaţii stângaci în viaţa practică şi nepregătit de drept, dar fiecărui puternic al zilei i care avem liderii pe care îi merităm, o teatrale. Sunt alese de actori tineri, care pentru neaşteptate trăiri pasionale. Şi cu se pare că zisul stat de drept nu poate fi vom purta lipită pe frunte multă vreme. au nevoie de dialoguri mai „camerale”. Şi atât mai puţin – pentru o întâlnire „fatală” creat decât după închipuirea sa proprie Aceleaşi declaraţii, veninoase şi sunt prizate cu elan şi de publicul anului cu o fiinţă din altă plămadă – vulcanică, sau, ca să zicem aşa, după chipul şi insuficient gândite, arată că politicienii 2014! imprevizibilă, misterioasă. asemănarea sa! noştri nu pot recunoaşte decât un stat În balanţă atârnă, desigur, şi abilită- Această fiinţă, adică Sonia, se reco- Dacă pentru un amărât de dicţionar de drept făurit după propria lor concepţie ţile de scriitură: vocaţia autorului de a mandă poetă şi textieră. Se prezintă ca statul de drept presupune „domnia legii, şi după propriile interese. Pentru că, în propune situaţii uşor de recunoscut ca femeie de 30 de ani, care încă nu s-a supremaţia ei absolută, în scopul prezer- aceste zile de scandal şi injurii, România şi răsturnări neaşteptate ale acestora; sinucis. Asta, desigur, şi graţie psihiatrului vării drepturilor şi libertăţilor individuale”, a ignorat şi chiar a contrazis declaraţiile meşteşugul său în împletirea tonalităţilor („shrink”)! Întârzie cu orele, sistematic şi deci este alcătuit dintr-un corp de legi şi propriilor conducători şi a arătat că statul sentimental-nostalgice cu umorul. Dar exasperant. Vorbeşte non stop. Invocă din instituţiile menite să le apere şi să le de drept funcţionează. Curtea Constitu- magnetul principal rămâne felul convin- dialoguri (mai mult sau mai puţin oculte) aplice, pentru Traian Băsescu statul de ţională a respins modificările la Codul gător în care acest fiu de evrei, născut şi cu faţetele propriului sine. Aduce, repetat, drept este cel în care nu există USL, iar Penal care făceau din parlamentari o crescut în Bronx şi acest campion al de- în discuţie multiple obligaţii morale faţă pentru USL, cel în care nu există Traian sectă intangibilă pentru justiţie, Consiliul scrierii labirintului vieţii citadine vorbeşte de fostul prieten, care trece prin diverse Băsescu! Superior al Magistraturii l-a sancţionat pe despre cei pe care i-a cunoscut. Tipuri crize. Si recursul ei, strategic şi manipu- Conform acestui model de gândire, Victor Ponta pentru atacurile la adresa prin nimic „măreţ-eroice”, tipuri prin nimic lator, la acest fantomatic Leon ameninţă care devine (din păcate) şi unul compor- imparţialităţii judecătorilor şi procurorilor. „excepţionale”, care, dimpotrivă, aparţin să transforme relaţia de cuplu într-un fel tamental, premierul Ponta spune că nu Aşadar, instituţiile statului de drept (cum s-a observat) „majorităţii tăcute” şi de „ménage à trois”. avem un stat de drept pentru că justiţia funcţionează, nu au nici o piedică în a ignorate. Fiinţe fragile ce trăiesc la limita Şi Letiţia Vlădescu se străduie să ac- e plină de „cozile de topor” ale lui Băses- opri aplicarea unor documente capa- precarităţii şi a nesiguranţei. Personaje centueze stilul şocant, excentric, trăznit cu, iar Adrian Năstase e un „condamnat bile să suspende libertăţi democratice care simt acut nevoia de fericire şi de al eroinei, temperamentul său impetuos- politic” a cărui situaţie „este perfect fundamentale, precum egalitatea în iluzie a libertăţii. exploziv, ca şi ambiguitatea sa. comparabilă cu cea a Iuliei Timoşenko”! faţa legii. Acum, se aşteaptă punctul de Vă puteţi întâlni cu „Un cuplu ciudat”, Ambii interpreţi reuşesc să ridice Care va să zică, România e la fel de stat vedere asupra revizuirii Constituţiei şi de Neil Simon, şi la Comedie, dar şi la credibil la verticală acest text nu lipsit de drept ca Ucraina! sper să dispară din text interdicţia Curţii Godot Teatre. Mă opresc, însă, la pre- de elemente convenţionale şi simpliste, Pe de altă parte, şeful statului, care Constituţionale de a judeca legile votate miera mai recentă de la noul, atât de secvenţe expediate (epic, psihologic), se simte obligat „să traducă” în româna de Parlament , ceea ce va asigura, în intimul şi cochet-modernul Teatru Mignon scene însăilate cam grăbit. Ei potenţează curentă mesajul diplomatic al emisarului continuare, independenţa puterilor în (din Str. Hristo Botev nr. 1) cu „Noi doi,... pe cât posibil farmecul atmosferei, ori american Victoria Nuland, ne explică stat şi controlul uneia dintre acestea cu Leon” (Un text pe care îl datorăm tăl- promisiunile întâlnirii „imposibile” între faptul că suntem cu un picior în prăpas- asupra celeilalte. măcirii nuanţate şi inspirate semnate de „Prinţ şi Cenuşăreasă”, între conformistul tie, că suntem în faţa unei lungi perioade Rămâne doar ca şi preşedintele, şi Edith Negulici, secretar literar la Teatrul aşezat şi fermecătoarea femeie „crazy”. de izolare dacă vor continua „atacurile primul ministru, şi parlamentari ca Norica Evreiesc, ea însăşi autoare de teatru, cu Spectacolul, agreabil, aminteşte de la statul de drept, atacuri care pot fi prin Nicolai, să accepte că nici unul nu are notabile începuturi, încurajate prin unele caracterul de „musical” al originalului legislaţie sau declaraţii”. dreptul de a-şi denigra ţara, doar pentru premii şi spectacole). prin câteva momente vocale (în registrul Şi aici este marea eroare. Declaraţiile că statul de drept nu are chipul pe care Montarea la „Mignon”, în regia Laurei romanţei ori cel al cabaretului) ale „Ei”. Şi unui politician NU reprezintă atacuri la şi-ar dori ei să i-l dea. Maria Vlădoiu şi scenografiaWilhelminei prin recitalul – acompaniament învăluitor statul de drept ci, în cel mai rău caz, de- Să accepte că între „statul sunt eu” Artz, e însufleţită de Marius Călugăriţa susţinut de Mihai Prejban, interpret la rapaje mai mult sau mai puţin nedemo- şi statul de drept este o profundă incom- şi Letiţia Vlădescu. Jocul lor „în doi – pe chitară electrică. cratice. Dovadă că nimeni nu s-a gândit patibilitate. balansoar...” dăruit şi plin de sensibilitate, NATALIA STANCU să îi acuze pe englezi sau pe nemţi că statul de drept ar fi în pericol pentru că ALEXANDRU MARINESCU

perioada prigoanei mente de mare însemnătate privitoare la Prima monografie D. Trost rasiale, fac aproa- ideile şi opiniile lui Trost. Cercetătorul ne Realitatea D. Trost este, in- nă – dincolo de locurile comune care trec pe imposibilă re- livrează un portret spiritual în mişcare al cărţii discutabil, una dintre dintr-un studiu în altul – o enigmă pentru constituirea exactă scriitorului, văzut în „lichidul amniotic” al personalităţile cele istoricul literar. a biografiei şi edi- suprarealismului românesc şi european. mai enigmatice ale Cercetătorul interdisciplinar şi ese- tarea ştiinţifică a Acribia istoricului literar este dublată de literaturii române con- istul Michael Finkenthal, cu excelente operei sale, risipită o extraordinară uşurinţă de mişcare prin temporane. Apărut ca contribuţii la exegeza unor scriitori ca în publicaţii din mai istoria mişcării suprarealiste, de la artele o cometă în gruparea Benjamin Fundoianu, Eugen Ionescu multe ţări şi într- plastice la literatură. suprarealistă „de a sau Lev Şestov, s-a angajat, din fericire, o corespondenţă Rezultă o naraţiune critică de-a drep- doua generaţie”, ce la dificila muncă de dezambiguizare a accesibilă numai tul captivantă, al cărei personaj, D. Trost, eclozează la Bucu- vieţii şi operei teoreticianului grupului accidental. îşi dezvăluie pe rând faţetele şi comple- reşti în anii celui de-al suprarealist bucureştean (care îi mai cu- Trebuie spus xitatea. Şi o operă ale cărei contururi ne doilea război mondial, prindea pe Gellu Naum, Gherasim Luca, că, în aceste con- fac să ne întrebăm, împreună cu Michael va dispărea din viaţa Paul Păun şi Virgil Teodorescu), al cărei diţii, monografia lui Michael Finkenthal Finkenthal, cum ar fi arătat cultura româ- literară românească tot aşa de brusc pre- rezultat este monografia D. Trost. Între este o realizare de excepţie. Concepută nă dacă o istorie nemiloasă nu ar fi adus cum apăruse. Opera sa, risipită în reviste realitatea visului şi visul ca realitate. Un asemeni „benzii lui Möbius”, sub forma la putere la Bucureşti, după marea con- (şi, probabil, prin diverse arhive private), demers îngreunat de peregrinările lui D. unei pendulări permanente între împre- flagraţie mondială şi cu sprijinul URSS, îşi aşteaptă încă editorul, ceea ce face Trost, care, după ce face Alia în 1951, va jurările biografice şi texte, între opera un regim comunist. ca numele său să circule, în cercetările părăsi şi Israelul un an mai târziu, plecând teoretică şi cea confesivă, ea ne oferă Răzvan Voncu dedicate avangardei sau literaturii dintre la Paris, de unde va emigra din nou, în mai mult decât o simplă reconstituire bio- 1944-1948, mai degrabă sub beneficiu de 1956, de data aceasta în Statele Unite, grafică, urmată de o analiză a operei, aşa *MICHAEL FINKENTHAL – D. Trost. Între re- alitatea visului şi visul ca realitate, Editura Tracus inventar. Chiar dacă nu şi-a ocultat opera unde va şi muri un deceniu mai târziu. cum fac monografiile tradiţionale. Michael Arte, Bucureşti, 2013. şi biografia cu cerbicia cu care a făcut-o Toate aceste drumuri, coroborate cu Finkenthal nu se mulţumeşte să dezambi- Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abonamentele un Sesto Pals, D. Trost a reuşit să rămâ- existenţa „subterană” bucureşteană din guizeze contexte şi să dea la iveală docu- pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea res­pectivă. ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM- REALITATEA EVREIASC| Redactor-şef: Corectură: MIHAELA OBERSCHI DTP: GABRIEL IONESCU PLETEZE ADRESA EXPEDITORULUI PE CUPON! Pentru cei din Foto: SANDU CÂLŢIA, SILVIU VEXLER COSMIN MIUŢE Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri nr. 9 – 11, cod ALEXANDRU MARINESCU poştal 030202. Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate REDACŢIA: Bucureşti, Consilier editorial onorific: Traducători: Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRL poştale fie pe adresa F.C.E.R. – la oficiile poştale din localitate, str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 DOREL DORIAN Ebraică: SARIT BLONDER Gheţa Robert fie în conturile: BCR 2511.A01.01195275.0074.ROL.1 RO51R- Secretar general de redacţie: LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI NCB0074011952750001 (LEI), 2511.A01.0.1195275.0074. COD POŞTAL 020481 OP 9 USD.5 RO40RNCB0074011952750005 (USD), 2511. Tel. / fax: 021-322.75.60 ELENA MARINESCU Engleză: SANDA LEPOIEV A01.0.1195275.0074.EUR.3 RO94RNCB0074011952750003 www.fcer.jewish.ro (EURO), sau BANK LEUMI ROMÂNIA, SUCURSALA MOŞILOR, [email protected] Redactori: IULIA DELEANU Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIU Adresa băncii: CALEA MOŞILOR NR. 280, SECTOR 2, BUCU- DAN DRUŢĂ, LUCIANA FRIEDMANN REŞTI, Contul IBAN: RO89DAFB108000090989RO02, RO06DA- Serie nouă a Telefon: 021-314.96.90 FB108000090989US02, RO46DAFB108000090989EU02, swift: REVISTEI CULTULUI MOZAIC EVA GALAMBOS (senior editor), DAFB RO22. Pentru EUROPA, un abonament pe un an costă Fondată în 1956 GEORGE GÎLEA, DIANA MEDAN, Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto- 45 de euro (cu toate taxele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, de Şef-Rabin dr. Moses Rosen BORIS M. MEHR rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele un abonament costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse). semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. Pentru Israel, un abonament pe un an costă 40 de dolari USA. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 25

Contents un program pentru copii şi părinţi 12 73 de ani de la pogromul legionar de la Bucureşti 1 Trecere hotărâtă în 2014 12 Agenda deputatului Prerevelion 13 şi preşedintelui F.C.E.R. 2 Sărbători Preşedintele Traian Băsescu, şi sărbătoriţi 13 în vizită în Israel 2 Vacanţă plină Ministrul român de externe de programe 13 în Israel, o vizită rodnică… 2 Radioul cu 50 de directori 13 Ariel Sharon – un om a cărui viaţă s-a confundat cu cea a Israelului 3 F.C.E.R. protestează împotriva evocării lui József Nyirö la Gheorgheni 13 Mesajul de condoleanţe al F.C.E.R. 3 (Editura Hasefer, 2013) 14 HENRI ZALIS: ”AMINTIRI RĂSCUMPĂRATE” GRUPUL DE STUDIU – FAŢETĂ MODERNĂ A IUDAISMULUI STRĂVECHI 4 Participanţi la Festivalul Internaţional de Literatură – Bucureşti 14 ADAR I ŞI ADAR II 4 AD MEA VEESRIM CU PRELUNGIRE! 15 Anul bisect ebraic 4 Medi este aură! 15 Miracolele de după Hanuca 4 Precizări necesare cu privire la o capodoperă a nuvelisticii române 15 Ştiinţă şi religie III 4 Misteriosul Dominic Aurel Vainer, la borna 82, în drum către 120 de ani 5 – 125 de ani de la naştere – 15 Preşedintele Traian Băsescu, în vizită în Israel 5 Tăria de a-ţi urma visul 16 Felicitări primite de preşedintele Florin Mugur – 80 de ani de la naştere 16 Aurel Vainer de la personalităţi 5 Povestea unui tânăr rezident 16 Minorităţile nu sunt o problemă, ci o bogăţie 6 „...Orice efort contează dacă ne primeneşte” 16 „Armonii Etno-Culturale” 6 Institutul Cultural Român de la Tel Aviv a devenit un reper al tuturor israelienilor 17 Bucureştiul evreiesc de altădată – emoţii în imagini 6 Premiile Ianculovici 2013 17 Ziua Minorităţilor Naţionale Evreii de origine românească, printre primii în dezvoltarea Israelului 17 – ediţia 2013 6 De vorbă cu oameni de cultură israelieni 18 Un volum apreciat 6 „Rasa evreiască Ad Mea Veesrim, Albert Kupferberg! 7 a fost şi este rasa milei omeneşti” 18 Aurel Vainer: Holocaustul Din istoria C.E.B. 18 va fi studiat în şcolile din România 7 Profunzimea scrierilor 19 Poetul Toma George Maiorescu – sărbătorit la Los Angeles 7 Trânta cu sine şi cu lumea 19 Evreii din Israel originari din Tecuci s-au reunit! 7 „Glasul tău” 19 Reacţie împotriva atacurilor Ajutorul celorlalţi, ajutorul de sine 19 la adresa conducerii F.C.E.R. 7 2014- the year of novelty at DSMA 20 Avangarda revizitată 7 A couple of Israeli writers Corul Macabi al C.E. Brăila a cântat la reinaugurarea Templului Meseriaşilor din Galaţi 7 in Bucharest 20 Bacău 8 The Commemoration of Ariel Sharon in Bucharest 20 Educaţie pentru viitor prin înţelegerea trecutului 8 Aurel Vainer at 82, Revelionul la CIR Cristian, on his journey to 120 20 un mare succes 8 FJCR Protests against the Evocation of József Nyirö at Gheorgheni 20 Bistriţa 8 A ieşit din scenă un mare actor: Nae Lăzărescu 21 Lecţia despre Holocaust 8 Ne-a părăsit Alexandru Marius, omul din spatele camerei de luat vederi a emisiunii Botoşani 8 Shalom 21 Anul Nou al Pomilor – Tu BiŞvat 8 ADAR I ŞI ADAR II 23 Ştefăneşti 8 Sinagoga Mare din Iaşi, nominalizată pe Lista Monumentelor sub Observaţie Internaţională a World Monuments Fund 23 Concursul “IUDAICA” 8 Frank Sinatra, prietenul evreilor 23 La mulţi ani, angajaţilor F.C.E.R. născuţi în luna februarie! 8 A murit Vera Călin 23 De vorbă cu oameni de cultură israelieni 9 Ziua Internaţională de Comemorare Peregrinări israeliene 9 a Holocaustului sau pericolul de a uita 23 Israelul – al treilea partener al SUA Anul bisect ebraic 23 în domeniul Conf. univ. dr. ing. FILIP REICHER cercetării ştiinţifice 10 (1923–2013) 23 Mapi Pharma, veritabil competitor 10 In memoriam 23 Proiect comun Mexic-Israel în tehnologii de epurare a apei potabile 10 Neil Simon – un „nemuritor” al repertoriilor 24 InSightec şi noile Prima monografie D. Trost 24 tehnici chirurgicale 10 Statul de drept sunt eu! 24 Inovaţii israeliene în cyber-security 10 Noam Chomsky - 90 10 Ariel Sharon – un om a cărui viaţă s-a confundat cu cea a Israelului 11 2014 – anul noutăţilor la DASM 11 Unirea Principatelor şi evreii 11 Etnorustica, la a şaptea ediţie 11 UK Hillel – Prietenii noştri 11 Sărbătoarea renaşterii vieţii 12 Madrihimii, tineri talentaţi şi responsabili 12 Seder Tu BiŞvat 12 Întâlniri memorabile, dincolo de vârstă 12 Machol Tu BiŞvat, 26 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 27 28 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 420-421 (1220-1221) - 1 - 31 ianuarie 2014 29