Ierusalim PAG

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Ierusalim PAG Consiliul de Conducere şi Adunarea Generală a F.C.E.R.-C.M. PAG. 3, 6, 7, 13 „Podurile Toleranței“, PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA a cincea ediție ANUL LXII = NR. 516-517 (1316-1317) = 1 – 31 MAI 2018 = 16 IYAR – 17 SIVAN 5778 = 28 PAGINI – 3 LEI Ierusalim PAG. 4, 5, 16 ISRAEL, 70 de ani de independență PAG. 8 Șavuot 5778 la Templul Coral din Bucureşti PAG. 10 Ambasada SUA PAG. 9, 11, 25 Comunități Primele Delegație BB Franța la București: „Pentru noi, România trei ambasade înseamnă PAG. 13 inaugurate şi țara de origine a lui Elie Wiesel” PAG. 12 Față în față cu Marcel Grinberg O inimă bună – Gaonul Efraim Gutman, la 90 de ani PAG. 12 Lansarea albumului Ambasada Paraguay Ambasada Guatemala „Temple şi Sinagogi PAG. 17 Isac Herzog, parlamentari, numeroase arătat că angajamentul Israelului față de din România. Ambasada SUA alte personalități. Ierusalim nu este numai un angajament După ridicarea drapelului și intona- față de istoria poporului evreu, ci și față Patrimoniu Evreiesc, La 14 mai a.c., în ziua în care în rea imnului american, a luat cuvântul de toți locuitorii Ierusalimului. „Ierusalimul Național şi Universal” urmă cu 70 de ani David ben Gurion David Friedman. El a arătat că mutarea este un microcosmos al capacității noas- declara independența Statului Israel și Ambasadei americane este rezultatul tre, evrei și arabi, de a coexista în același președintele SUA a recunoscut Israelul, „viziunii, curajului și clarității morale ale loc. Unitatea Ierusalimului este văzută Expoziția PAG. 17 la Ierusalim a fost inaugurată Ambasada președintelui Donald Trump. În această zi în sensul că toți cei care trăiesc în oraș Statelor Unite. Astfel, a fost dusă la bun oferim Israelului dreptul pe care îl oferim sunt egali. Începând din această zi fericită „Temple şi Sinagogi sfârșit promisiunea președintelui ameri- celorlalte popoare: dreptul de a-și alege Ierusalimul este și căminul Ambasadei can Donald Trump care, la 6 decembrie capitala. Israelul are dreptul să-și aleagă Statelor Unite”, a mai spus președintele, din România” 2017, a recunoscut Ierusalimul drept ca- capitala”, a subliniat diplomatul. mulțumind membrilor Congresului SUA pitala Israelului și a declarat că va muta În mesajul video trimis pentru inaugu- din ambele partide pentru dragostea și la Râmnicu Sărat Ambasada SUA de la Tel Aviv la Ierusalim rarea Ambasadei, președintele Donald sprijinul acordate Israelului. iar deschiderea acesteia va coincide cu Trump a afirmat că „Israelul este o nați- După ce Ivanka Trump a dezvelit sigla Ziua Israelului. une suverană, cu dreptul pe care îl are cu denumirea Ambasadei Statelor Unite, PAG. 25 Reuniune Peste 800 de invitați au participat orice națiune suverană de a-și alege a luat cuvântul Jared Kushner, consilie- la ceremoniile de inaugurare. Grosul capitala. Washingtonul, a spus el, dorește rul președintelui american. El a evocat a Comitetului Director celor prezenți l-a constituit numeroasa în continuare să intermedieze un acord momentul în care președintele Trump și delegație americană, venită în mod de pace între Israel și palestinieni, iar Statele Unite „au recunoscut în sfârșit ade- Din activităţile de cercetare ale special la acest eveniment, condusă de „Statele Unite rămân pe deplin angajate vărul și anume că Ierusalimul este capitala John J. Sullivan, adjunct al secretarului în a facilita un acord de pace durabil”. Israelului. Președintele a mai declarat că de stat al SUA. Din misiunea americană Pronunțându-se pentru un status quo va muta Ambasada de la Tel Aviv la Ieru- au făcut parte, printre alții, secretarul pen tru Muntele Templului, Trump a salim și, după numai cinci luni, suntem aici. Trezoreriei, Steven Mnuchin, ginerele și subli niat că „orașul și întreaga națiune Când președintele Trump promite ceva, se Centrul pentru Studiul Istoriei PAG. 15 consilierul președintelui, Jared Kushner, repre zintă un testament pentru spiritul de și ține de promisiune. Ziua de astăzi de- Evreilor din România fiica și consilierul președintelui, Ivanka neînvins al poporului evreu”. monstrează și calitatea de lider a Statelor Trump, și reprezentantul special pentru La rândul său, John J. Sullivan a Unite. Washingtonul a arătat din nou lumii negocieri internaționale, Jason Green- subliniat că Ierusalimul este capitala că poți avea încredere în Statele Unite”. A plecat blatt. Gazdă și maestru de ceremonii a indisputabilă a Israelului, iar mutarea Kushner a vorbit și despre valorile comune fost ambasadorul SUA în Israel, David Ambasadei este un pas pentru progresul ale Israelului și Statelor Unite, libertatea, dintre noi Friedman. Din partea israeliană au fost păcii în acest oraș, în regiune și în lume. drepturile și democrația. SUA, a mai spus de față președintele Reuven Rivlin, pre- Vorbind despre importanța Ierusalimu- el, doresc în continuare un acord de pace. dr. Alexandru mierul Benjamin Netanyahu, alți membri lui pentru istoria de 3000 de ani a capitalei Eva Galambos PAG. 26 ai Guvernului israelian, liderul opoziției, Israelului, președintele Reuven Rivlin a (Continuare în pag. 23) Elias 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 516-517 (1316-1317) - 1 – 31 Mai 2018 lunii Arc peste timp 2018 – necesitatea măsurilor de securitate; 2021 – megafestival evreiesc Interviul mai la Timișoara; 75 de ani de la revolta din Ghetoul de la Varșovia Interviu cu EDUARD KUPFERBERG, secretar general al F.C.E.R. „Prin cunoaştere reciprocă Alx. Marinescu: E numai o impre- a fost primită cu entuziasm și avem sie sau, într­adevăr, preocuparea pen- deja sprijinul Primăriei Timișoara, al tru securitatea comunităților evreiești Universității Politehnice, al Teatrului la recunoaştere reciprocă”, a dus la organizarea mai multor ma- Național și al Teatrului Maghiar din nifestări internaționale pe localitate, al Filarmonicii un principiu al activității acest subiect? Banatul, Muzeului de Eduard Kupferberg: Artă și, bineînțeles, al Fără îndoială că situația Asociației „Timișoara, Federației securității comunităților Capitală Culturală Euro- Interviu cu dr. AUREL VAINER, președintele F.C.E.R evreiești din Europa de peană 2021”. Beneficiem, Vest s-a deteriorat în ulti- evident, de sprijinul puter- Încercând să reunească într-o sintagmă edificatoare multitudinea evenimentelor la ma vreme. Trebuie înțeles nicei comunități evreiești care a luat parte recent – vernisaje, lansări de carte, reuniuni ale Comitetului Director că nici forțele de ordine din orașul de pe Bega, și Consiliului de Conducere, urmate de Adunarea Generală a Federației, celebrări ale ale statelor nu reușesc să condusă de Luciana Fri- celor 70 de ani de la proclamarea independenței statale a Israelului, vizita unei delegații evite și să prevină astfel edmann, cea mai tânără a Joint-ului – , dar și proiecte imediate, președintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, explica de crize, deci cu atât mai președintă de comunitate tot ceea ce face prin formula „prin cunoaștere reciprocă la recunoaștere reciprocă”. puțin poate izbuti o comunitate evre- din România, ajutată de un comitet – Ce aspect vi se pare mai important? Consiliului de Conducere și la Adunarea iască, oricât ar fi de puternică sau de alcătuit din oameni dornici de implicare – Interesul oficialităților, al societății ci- Generală rezultă că Federația lucrează numeroasă. Ceea ce se poate, însă, în astfel de activități. vile și, mai cu seamă, al Bisericii Ortodoxe pe baza unui buget foarte riguros elaborat, este să ne pregătim pentru gestio- Pentru a semnala ceea ce repre- Române față de templele și sinagogile din adoptat cu unanimitate de voturi în Aduna- narea urmărilor unei astfel de situații zintă Euroiudaica 2021, vom realiza în România, ilustrat și de afluxul de public, rea Generală. triste, care generează crize în comuni- 2020, în avanpremieră, un festival de majoritatea neevreu, de la vernisajul – Ce ați dori să evidențiați referitor la tate, renaște temeri, produce traume. mai mică amploare, de o zi și jumătate, expoziției itinerante „Temple și Sinagogi din ciclul de evenimente „Israel – 70” de la Vorbind despre gestionarea urmărilor, maximum două. România” din Rm. Sărat. Sala Mare de la București? trebuie să fim conștienți că o criză nu Aflându-mă la Timișoara pentru a Muzeul local de istorie era neîncăpătoare. – Evrei și neevrei, personalități ale vieții înseamnă numai un atentat terorist. discuta cu partenerii noștri despre fes- Invitația a fost făcută acum câteva luni socio-politice și culturale românești au Chiar și în România, unde situația tival, am putut aborda cu viceprimarul de viceprimarul orașului, Ștefan Torcă- participat la Templul Coral, unde a fost un comunităților evreiești este una dintre Dan Diaconu și aspectele preluării rescu, istoric de profesie. Ca și primarul spectacol, organizat de JCC, cu concursul cele mai sigure din Europa, o criză Sinagogii din Fabric în administrarea Sorin Cârjan, el a avut numai cuvinte de unor renumiți artiști israelieni. Am evocat generată de un accident rutier sau un Primăriei, cu scopul ca aceasta să fie apreciere față de tot ceea ce au realizat momentul 14 mai 1948, trăit la București, incendiu poate apărea oricând. Dacă renovată și repusă în circuit ca sală evreii pentru această urbe. Vernisajul a bucuria evreilor din Capitală, amintind, tot- ne raportăm la cazul #Colectiv, care de spectacole a Teatrului Național din adus după sine încă o ilustrare a valorilor odată, că România a recunoscut în același are deja o faimă tragică, vedem că un Timișoara. evreiești din România: Filiala locală a Uni- an Statul Israel, deci – cum au spus și E.S. incendiu poate genera o criză profundă – Ați luat recent parte la come- unii Artiștilor Plastici a propus organizarea, Tamar Samash și vicepremierul Ana Birchal în societate, căreia autoritățile îi fac morarea a 75 de ani de la revolta din la Pinacoteca din Complexul Muzeal, a – sărbătorim nu numai aniversarea Israe- față cu mai mult sau mai puțin succes. Ghetoul de la Varșovia. unei retrospective Saul Steinberg, celebru lului, ci și 70 de ani de relații diplomatice – Ce se schimbă în cazul comu­ – Da, într-adevăr, a fost interesant. grafician, caricaturist, arhitect, stabilit în neîntrerupte și Centenarul Marii Uniri. Țin nității evre iești? În primul rând, pentru că revolta a SUA, originar din Rm.
Recommended publications
  • A Román Avantgárdkutatás Új Hulláma (Társas Esztétikák)
    TÁRSAS ESZTÉTIKÁK 113 BALÁZS IMRE JÓZSEF A ROMÁN AVANTGÁRDKUTATÁS ÚJ HULLÁMA Popescu, Morar, Cernat, Drogoreanu, Gulea A megpezsdült román avantgárdku- történeti-irányzati összefüggések kerül- tatásnak elsõsorban a problémafelvetése- tek szóba, illetve az avantgárd specifikus it, téziseit kell feltérképezni ahhoz, hogy mûfaja, a manifesztum vált igen gyakran az újabb publikációk súlyát megállapít- az értelmezések kísérõjévé-kiindulópont- hassuk. Elsõ látásra is szembeötlõ, hogy jává. Pop mûközpontú, költõi motívumo- növekedett az átfogó, monografikus fel- kat érzékenyen követõ értelmezései nagy dolgozások száma 2000 után. Ráadásul természetességgel nõttek a késõbbiekben egy új, a hatvanas-hetvenes években szü- monografikus feldolgozásokká, amelyek letett kutatógeneráció lendületes bekap- ugyanazt a szempontrendszert alkalmaz- csolódásával is számolni lehet ezen a te- ták Lucian Blaga, Ilarie Voronca vagy rületen: Simona Popescu (sz. 1965), Gellu Naum életmûvének végigkövetése Ovidiu Morar (1966), Paul Cernat (1972), során. A Pop-féle paradigma természetes Emilia Drogoreanu (1977), illetve Dan és zsigeri ellenreakciót jelentett a korábbi Gulea (1977) egyaránt több könyvvel, túlpolitizált értelmezésekhez képest, közleménnyel járult hozzá a téma feldol- amelyek magát az avantgárdot is tévút- gozásához. A kérdés tehát az, milyen új nak, dekadens maradványnak tekintették szempontokat, megközelítésmódokat ér- (akárcsak a környezõ országok irodalom- hetünk tetten mûködés közben a közel- történetei), és leginkább az osztályharcos múltban színre
    [Show full text]
  • 68 De Ani De La Proclamarea Independenţei Statului Israel
    F.C.E.R. – Reuniunea Comună a Consiliului de Conducere şi Adunării Generale PAG. 3, 4, 5 PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA Eveniment omagial la Camera Deputaţilor ANUL LVI = NR. 472-473 (1272-1273) = 1 – 31 MAI 2016 =23 NISAN – 23 IYAR 5776 = 28 PAGINI – 3 LEI PAG. 18 Comemorări PAG. 7 68 de ani de la proclamarea de Iom HaŞoah Independenţei Statului Israel şi Iom HaZikaron Istoria limbii ebraice Pe 15 mai, Sinagoga Mare din Bu- cureşti a găzduit o pasionantă expunere susţinută de prof. Mireille Hadass Lebel despre cartea sa „Ebraica: 3000 de ani de istorie”. Autoarea a venit la Bucureşti la sugestia prof. Carol Iancu, prezent de asemenea la manifestare, alături de un numeros public şi de conducerea F.C.E.R. şi a C.E.B. Vom reveni în numărul viitor. Podurile Toleranţei ediţia a III-a PAG. 15, 16, 17 Comemorarea Reginei-Mamă Elena la Templul Coral din Bucureşti PAG. 13 Dr. Aurel Vainer la emisiunea „Jocuri de putere” (Realitatea TV) PAG. 9,10 Legislaţie reparatorie pentru cei care au suferit în Holocaust După cum am menţionat şi în numă- cadrul Grupului Parlamentar al Minorită- Un alt element de noutate şi cu un tuirea Proprietăţilor va putea analiza rul precedent al „Realităţii Evreieşti”, ţilor Naţionale. Propunerile au fost votate caracter reparatoriu este faptul că cere- soluţionarea unui număr important de deputatul F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a în plen cu o mare susţinere din partea rile pentru restituirea proprietăţilor for- cereri, formulate de Fundaţia Caritatea, promovat la Parlament, împreună cu întregului arc politic.
    [Show full text]
  • Iosif Vulcan -170
    MARTIE 2011 AN 12, NR. 1 (40) FAMILIA română IOSIF VULCAN -170 REVISTĂ PENTRU SOLIDARITATEA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) (2) (4) (5) (3) (7) (6) (8) (9) 1. Bust în Oradea, de Iosif Fekete (1964), 2.-4. Portret şi bust Iosif Vulcan, Colegiul Naţional „Iosif Vulcan” Oradea, 3. Medalie din bronz; 5. Copertă revista „Iosif Vulcan”, Cringila, Australia; 6.-7. Afişul unui spectacol şi copertă CD multimedia produs de Rock Filarmonica Oradea; 8. Piatra funerară în cimitirul din Oradea; 9. Muzeul memorial „Iosif Vulcan”, Oradea. str. „Iosif Vulcan” nr. 16. MARTIE 2011 BAIA MARE FAMILIA ROMÂNÃ REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ªI CREDINÞÃ ROMÂNEASCÃ Editori: Consiliul Judeþean Maramureº, Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu” Baia Mare ºi Asociaþia Culturalã „Familia românã” Di rec tor fondator: Dr. Constantin MÃLINAª Di rec tor executiv - re dac tor ºef: Dr. Teodor ARDELEAN Re dac tor ºef adjunct: Prof. Ioana PETREUª Secretar de redacþie: Anca GOJA COLEGIUL DE REDACÞIE Hermina Anghelescu (Detroit, SUA) 6 Vadim Bacinschi (Odesa) 6 Vasile Barbu (Uzdin, Serbia) 6 6 Ion M. Botoº (Apºa de Jos, Ucraina) 6 Florica Bud 6 Sanda Ciorba (Algarve, Portugalia) 6 Eugen Cojocaru (Stuttgart, Germania) 6 Flavia Cosma (To ronto, Can ada) 6 Cornel Cotuþiu 6 Nicolae Felecan 6 Mirel Giurgiu (Frankenthal, Germania) 6 Sãluc Horvat 6 Ion Huzãu (Slatina, Ucraina) 6 Cãtãlina Iliescu (Alicante, Spania) 6 Lidia Kulikovski (Chiºinãu) 6 Natalia Lazãr 6 Adrian Marchiº 6 ªtefan Marinca (Lim er ick, Irlanda) 6 Viorel Micula (Sac ra mento, SUA) 6 Mihai Nae (Viena) 6 Ion Negrei (Chiºinãu) 6 Nina Negru (Chiº inãu) 6 Ada Olos (Montreal, Can- ada) 6 Mihai Pãtraºcu 6 Gheorghe Pârja 6 Viorica Pâtea (Salamanca, Spania) 6 Gheorghe Pop 6 Mihai Prepeliþã (Moscova, Rusia) 6 Paul Remetean (Tou louse, Franþa) 6 George Roca (Syd ney, Aus tra lia) 6 Origen Sabãu (Apateu, Ungaria) 6 Lucia Soreanu ªiugariu (Aachen, Germ ania) 6 Vasile Tãrâþeanu (Cernãuþi) 6 Teresia B.
    [Show full text]
  • Agenda Diplomaţiei Publice România – Israel Decembrie 2010
    Agenda diplomaţiei publice România – Israel Decembrie 2010 Tudor Giurgiu – master classes la Sam Spiegel Film & Television School, Jerusalem La invitaţia Sam Spiegel Film & Television School din Ierusalim, regizorul şi producătorul român Tudor Giurgiu va oferi studenţilor israelieni o serie de master classes despre istoria cinematografiei româneşti, dar şi despre noul val cinematografic român. Prelegerile vor acoperi subiecte precum finanţare, distribuţie în România şi pe plan internaţional, regizori de film de primă importanţă, festivaluri româneşti de film. De asemenea, va fi prezentat un studiu comparativ între industria cinematografică românească şi cea israeliană, întrucât există multe similarităţi în ceea ce priveşte producţia filmelor cu buget mic şi aprecierea internaţională a acestora. Va fi abordată şi problema dificilă a supravieţuirii/reuşitei, cu bugete (atât de) mici, în lumea în continuă schimbare/dezvoltare a filmului occidental. Pentru participarea la aceste master classes sunt selectaţi aproximativ 20 de studenţi de la Departamentul Managementul Producţiei, anii de studiu II, III şi IV. Înfiinţată în 1989 de către Ministerul israelian al Educaţiei şi Culturii şi de Jerusalem Foundation, Şcoala de Film şi Televiziune Sam Spiegel din Ierusalim este, la ora actuală, unica instituţie israeliană dedicată care oferă studii de specialitate în domeniul filmului şi televiziunii. Instituţii şi studiouri personale, la fel de prestigioase, precum Beit Zvi (Ramat Gan, lângă Tel Aviv) sau Nissan Nativ Acting Studio (Tel Aviv şi Ierusalim) oferă cursuri specializate centrate pe actorie sau regie de teatru. Absolvenţi ai acestor programe de studii au devenit deja cunoscuţi şi premiaţi actori şi regizori israelieni. Pe tot parcursul anului academic, Şcoala de Film şi Televiziune Sam Spiegel organizează o serie de master classes oferite de specialişti şi personalităţi internaţionale din lumea cinematografiei, reunite sub titulatura „Great Masters Program”: printre invitaţi s-au numărat David Lynch, Wim Wenders sau Todd Solondz.
    [Show full text]
  • O Sută De Ani De Cartografie Lingvistică Românească
    La « semence incendiaire » d’une parole nouvelle : Plămânul sălbatec de Paul Păun Giovanni MAGLIOCCO Key-words: avant-gardes, « Alge », The surrealist Group of Bucharest, imaginary, rhetoric, action, story, dream, alchemy «Blanche ville noyée dans l’adolescence...» : de la période algiste (1930– 1933) à Plămânul sălbatec (1939) Dans le panorama frénétique et excentrique des Avant-gardes roumaines, l’œuvre poétique et picturale de Paul Păun a eu un destin obscur et singulier. Solitaire et apparemment marginale, elle semble se vouer au silence impénétrable d’une vie cachée et énigmatique. Si, comme l’affirme Monique Yaari dans une de ses études consacrées au poéte, l’œuvre publiée avant 1975 est peu connue en dehors de la Roumanie, le seul volume publié en français en Israël, La Rose Parallèle (Haifa, 1975), a eu lui aussi une circulation limitée, parce qu’il a paru « only privately […] without copyright, in the best Situationist anarchist tradition, and is now out print »; ce qui, selon Yaari, rend cette œuvre une véritable « chimère » (Yaari 1994 : 108). Paul Păun, pseudonyme de Zaharia Herşcovici1, a débuté très jeune en 1931 sur la revue « Alge », dirigée par Aurel Baranga, et a collaboré aussi à d’autres revues d’avant-garde; en particulier à « unu », dirigée par Saşa Pană, où en 1932 il a publié l’un des poèmes les plus représentatifs de sa première production poétique : Epitaf pentru omul-bou (Păun 1932 : 2–3). Cette première phase de sa carrière artistique, que Monique Yaari pour sa précocité n’hésite pas à definir « rimbaldienne » (Yaari 1994 : 108), se situe parfaitement dans l’atmosphère exubérante, irrévérencieuse et cocasse de « Alge ».
    [Show full text]
  • Full Text In
    ACTA UNIVERSITATIS SAPIENTIAE, PHILOLOGICA, 9, 1 (2017) 33–47 DOI: 10 .1515/ausp-2017-0003 Imre József Balázs and the Romanian Culture Ingrid TOMONICSKA Transilvania University of Braşov (Braşov, Romania) Interdisciplinary Doctoral School ingiringit@gmail .com Abstract. Imre József Balázs is a Hungarian poet, literary critic, editor and literary historian from Romania . His main subject of interest and research area is the Hungarian avant-garde from Romania . His research and work prove his attachment to Romanian literature as well – especially with the avant-garde . For example, he deals with Gellu Naum’s poems for children and their translation. Thus, he fulfils the role of a mediator between Hungarian and Romanian literature not only through his studies and academic papers written in Romanian, but also through his contributions to the appearance of Hungarian poets in literary anthologies written in Romanian language . Furthermore, he plays an important role in publishing the Hungarian translations of Romanian poetry, thus becoming a mediator between the Hungarian and Romanian cultures . Keywords: multiculturalism, translation, cultural intermediary . 1. Introduction From a formal point of view, the birth of the Hungarian literature in Romania is linked to the 1st of December 1918, when Transylvania was attached to the already united principalities of Moldova and Wallachia . Kántor and Láng place the date and place of birth of the Hungarian literature in Romania as follows: 1919 Romania, in a narrower sense Transylvania (1973, 5) . Unquestionably, manifestations of Hungarian elements in the Romanian culture can be found even before this time, as there are always interferences and connections between neighbouring nations . György Gaál states the following: Mutual influences between the Romanian and Hungarian literatures can be dated from the period of the Reformation, starting with Bálint Balassi’s poetry, which is particularly rich in folklore .
    [Show full text]
  • Corespondenta Ierusalim: Gina Pana Si Avangarda
    Scris de tesu.solomovici pe 18 decembrie 2010, 17:32 Corespondenta Ierusalim: Gina Pana si avangarda romaneasca intre Bucuresti, Paris si Tel Aviv Om de cultura autentic, doamna Gina Pana, directoarea Institului Cultural Roman din Tel Aviv, a sesizat imensul potential al temei si a organizat Conferinta Internationala despre avangarda romaneasca, desfasurata la Universitatea din Ierusalim (12-14 decembrie 2010). A fost subliniat cu acest prilej faptul ca in ultimul deceniu a luat o amploare deosebita interesul pentru avangarda romaneasca si interferentele ei cu avangarda europeana in genere, atat in planul literaturii de avangarda, cat si in domeniul picturii, sculpturii si arhitecturii. Studiile aparute in Romania, Franta, Israel si in alte tari pun in valoare rolul avangardei in reinnoirea mijloacelor artistice, locul si semnificatia acesteia in cadrul miscarilor artistice moderniste. Conferinta, organizata de Institutul Cultural Roman de la Tel Aviv si Centrul de studiere a istoriei evreilor din Romania de la Universitatea Ebraica din Ierusalim, si-a propus o abordare a avangardei din perspectiva a doua aspecte semnificative: 1. prezenta unor avangardisti romani (sau originari din Romania) atat in avangarda din Romania, cat si in cea franceza (Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Gherasim Luca, Benjamin Fondane, Claude Sernet, Victor Brauner, Marcel Iancu, Herold, Jules Perahims.a.) 2. semnificatia prezentei a numerosi artisti evrei in miscarea de avangarda din Romania, inclusiv optiunea unora dintre ei de a se stabili, in ultima parte a vietii lor, in Israel, ca si efortul lor de a impune innoirile lor avangardiste in peisajul cultural-artistic israelian (Marcel Iancu, Sesto Pals, Paul Paun, Jean David s.a.) Au fost invitati sa conferentieze Ion Pop, Paul Cernat, Augustin Ioan, Ovidiu Morar, Camelia Craciun (Romania), Michael Finkenthal, Cosana Nicolae-Eram (Statele Unite), (Moshe Idel, Marlene Braester, Leon Volovici, Milly Heyd, Cyril Aslanov, Simona Or-Munteanu, Vlad Solomon (Israel), Petre Raileanu (Franta), Tom Sandqvist (Suedia)), Radu Stern(Elvetia).
    [Show full text]
  • 821.135.1.09 Literatură Română. Istorie Şi Critică
    BIBLIOTECA NAÕIONALÅ A ROMÂNIEI BIBLIOGRAFIA NAÕIONALÅ ROMÂNÅ ARTICOLE DIN PUBLICAţII PERIODICE CULTURă anul XVI/nr.12 2015 EDITURA BIBLIOTECII NAÕIONALE A ROMÂNIEI BUCUREØTI 2017 BIBLIOTECA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI BIBLIOGRAFIA NA ŢIONALĂ ROMÂNĂ Articole din publicaţii periodice. Cultură Bibliografie elaborată pe baza publicaţiilor din Depozitul Legal Anul XVI Nr. 12/2015 Editura Bibliotecii Naţionale a României 2017 BIBLIOGRAFIA NAŢIONALĂ ROMÂNĂ SERII ŞI PERIODICITATE Cărţi.Albume.Hărţi : bilunar Documente muzicale tipărite şi audiovizuale : anual Articole din publicaţii periodice. Cultură : lunar Publicaţii seriale: anual Românica: anual Teze de doctorat: semestrial ©Copyright 2015 Toate drepturile sunt rezervate Editurii Bibliotecii Naţionale a României. Nicio parte din această lucrare nu poate fi reprodusă sub nicio formă, prin mijloc mecanic sau electronic sau stocat într-o bază de date, fără acordul prealabil, în scris, al redacţiei. Colectiv de redacţie: Venera Iosif Roxana Pintilie Mihaela Vazzolla Anişoara Vlad Nicoleta Ştefan Florentina Cătuneanu Silvia Căpățână Coperta: Constantin Aurelian Popovici ARTICOLE DIN PUBLICAŢII PERIODICE. CULTURĂ 3 Cuprins 0 GENERALITĂŢI ............................................................................................... 6 008 Civilizaţie. Cultură..................................................................................... 6 01 Bibliografii. Cataloage............................................................................... 11 02 Biblioteconomie. Biblioteci ......................................................................
    [Show full text]
  • Referinte Critice 2000.Pdf
    BIBLIOTECA CENTRALĂ UNIVERSITARĂ “Lucian Blaga” Cluj-Napoca REFERINŢE CRITICE ISTORIE ŞI CRITICĂ LITERARĂ 2000 Indice de semnalare a articolelor şi studiilor apărute în ţară, referitoare la scriitorii din România şi diaspora CLUJ-NAPOCA PRESA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ 2010 Lucrare întocmită în cadrul departamentului Cercetare bibliografică şi documentare al B.C.U. “Lucian Blaga”, Cluj-Napoca http://bcucluj.ro NOTĂ ASUPRA LUCRĂRII Volumul “Referinţe critice. Istorie şi critică literară”, 1998, cuprinde informaţii bibliografice referitoare la scriitorii de limbă română, maghiară şi germană, din România şi diaspora, înscriindu-se într-o serie cu apariţie anuală începută în anul 1966. Au fost prelucrate 52 periodice şi 208 monografii de autori şi culegeri de studii, precum şi comentarii critice care însoţesc volume de creaţie originală, editate în anul 1998 în România. În cadrul lucrării, referinţele bibliografice sunt ordonate alfabetic după numele scriitorilor referenţiaţi, grupate în funcţie de sursa din care provin (periodic sau carte), iar în cadrul fiecărei grupe, în ordine alfabetică a autorilor de referinţe. Redactor : Monica-Gabriela Culic Pentru a oferi posibilitatea accesului rapid la sursele primare, s-au semnalat şi cotele publicaţiilor prelucrate. Lucrarea este Prelucrarea articolelor din completată de indicele autorilor de referinţe, un indice de periodicele în limba maghiară : Csucsuja-Nagy Aniko periodice şi listele complete ale documentelor prelucrate. Tehnoredactare : Monica-Gabriela Culic Volumul de faţă constituie versiunea
    [Show full text]
  • L'inhumain Poétique : Ghérasim Luca Et Henri Michaux Face À La
    L’Inhumain poétique : Ghérasim Luca et Henri Michaux face à la « crise » de l’humain by Nicholas Edward Hauck A thesis submitted in conformity with the requirements for the degree of Doctor of Philosophy Graduate Department of French University of Toronto © Copyright by Nicholas Edward Hauck 2018 L’Inhumain poétique : Ghérasim Luca et Henri Michaux face à la « crise » de l’humain Nicholas Edward Hauck Doctor of Philosophy Graduate Department of French University of Toronto 2018 RESUME/ABSTRACT Cette thèse examine la problématique éveillée par le désir et le besoin d’exprimer et de construire une subjectivité dans le contexte des crises langagières et identitaires qui marquent la littérature et la culture françaises après la Seconde Guerre mondiale. Face à cette crise, Ghérasim Luca et Henri Michaux développent des poétiques parallèles où le premier met en œuvre une « ontograffie » visuelle, et le second une ontophonie orale. Pour l’un comme pour l’autre, le langage structuré et alphabétisé renvoie aux délimitations rigides – sociales, psychologiques et même physiologiques – imposées à l’être. Au moyen de leurs explorations graphiques et phoniques, ils arrivent à remanier le langage poétique de sorte qu’il puisse exprimer leurs êtres. Leurs projets témoignent donc de ce que nous appelons l’inhumain poétique ; de même que le langage subit une décomposition, il est nécessaire de défaire les structures de l’humain pour donner la parole au sujet poétique. Pour notre analyse nous nous penchons sur une gamme de textes critiques, notamment ceux de Walter Benjamin (pour sa théorie de la traduction et du langage), de Jean Laplanche ii (pour son concept de construction de la subjectivité) et de Georges Bataille (pour son esthétique de l’informe et ses pensées sur le sujet souverain).
    [Show full text]
  • Licitaţia De Avangardă, Inclusiv Amintirile Unui Poet Avangardist Marți, 21 Mai 2019, 19.00 Artmark, Palatul Cesianu-Racoviță
    26. Marcel Iancu, Nouvelle trophée (detaliu) Licitaţia de Avangardă, inclusiv amintirile unui poet avangardist marți, 21 mai 2019, 19.00 Artmark, Palatul Cesianu-Racoviță 10 11 Verso: Tristan Tzara, Autoportret 1 | Tristan Tzara 1896, Moinești, Bacău - 1963, Paris Schițe și Autoportret | 1952 tuș pe hârtie, 20,5 × 13,5 cm, semnat, datat și dedicat dreapta jos, în peniță, „Tzara a Claude, 26 nov. (19)52” € 2.500 - 3.500 Proveniență: colecția poetului francez Claude Roy. 2 | Hedda Sterne 3 | Hedda Sterne 1910, București - 2011, New York 1910, București - 2011, New York Studiul subconștientului În mișcare colaj, tempera și ceracolor pe hârtie, 48 × 32,5 cm tempera pe hârtie, 42 × 32 cm € 300 - 500 € 300 - 500 Proveniență: Proveniență: colecția Stephan Roll. colecția Stephan Roll. 12 13 4 | Jules Perahim După perioada comunistă, în care se conformează 1914, Bucureşti - 2008, Paris realismului-socialist impus de stat, Perahim revine la pasiunea sa, pictura suprarealistă. După 1969 Dialog între două lumi (D’une rive à l’autre) | 1975 universul imaginar se transformă definitiv, urmând ulei pe pânză, 50 × 61 cm, semnat și datat dreapta jos, calea Suprarealismului internațional. Lumea fantastică cu gri, „Perahim, (19)75” creată de artist fascinează prin fabulosul bestiar în care se regăsesc numeroase varietăţi de animale şi plante, € 6.000 - 9.000 peisaje hipnotizante şi vaste, toate realizate într-o cromatică vie, exotică. Acest exotism al formelor şi culorilor lui Perahim îşi are influenţa în cultura africană, Opera este însoțită de certificat de autenticitare emis de de la care s-a inspirat în urma călătoriei lui în Africa de soția artistului, doamna Marina Vanci-Perahim.
    [Show full text]
  • 2011 Magazine
    The Robert A . and Sandra S. Borns Jewish Studies Program Annual Newsletter Volume 30 Fall 2011 2 Indiana University FROM THE DIRECTOR As we look forward to a new semester in Bloomington, I am thankful to have the unwavering support of our university administration, the encouragement of our community, the expertise of our faculty and staff, and, most importantly, the hopes and ideals of our students. I am excited to be welcoming one of the largest classes of incoming Jewish Studies freshmen that we have ever encountered, including JS scholarship recipients from across the nation. I am eager to meet our inaugural class of Jewish Studies master’s degree students, and am gratified to see six of our doctoral minors graduating with their Ph.D.s in hand this year. I am proud to read of the successes of our alumni, and I share our recent graduates’ eager anticipation of entering the professional world. I look forward to learning with the new faculty members who Jeffrey Veidlinger will be joining the Borns Jewish Studies Program in the next year, and to having new voices be heard in our regular faculty/graduate student workshops, seminars, and reading groups. The future of the Robert A. and Sandra S. Borns Jewish Studies Program (JSP) looks bright! These are, however, challenging times for higher education in Indiana and public education in the United States more generally. Over the past three years, Indiana University (IU) has seen a decline of $90 million in state funding while costs continue to IN THIS ISSUE rise. The Bloomington campus, in particular, faces a 5.5 percent cut next year.
    [Show full text]