DOCSLIB.ORG

A Román Avantgárdkutatás Új Hulláma (Társas Esztétikák)

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
A Román Avantgárdkutatás Új Hulláma (Társas Esztétikák) TÁRSAS ESZTÉTIKÁK 113 BALÁZS IMRE JÓZSEF A ROMÁN AVANTGÁRDKUTATÁS ÚJ HULLÁMA Popescu, Morar, Cernat, Drogoreanu, Gulea A megpezsdült román avantgárdku- történeti-irányzati összefüggések kerül- tatásnak elsõsorban a problémafelvetése- tek szóba, illetve az avantgárd specifikus it, téziseit kell feltérképezni ahhoz, hogy mûfaja, a manifesztum vált igen gyakran az újabb publikációk súlyát megállapít- az értelmezések kísérõjévé-kiindulópont- hassuk. Elsõ látásra is szembeötlõ, hogy jává. Pop mûközpontú, költõi motívumo- növekedett az átfogó, monografikus fel- kat érzékenyen követõ értelmezései nagy dolgozások száma 2000 után. Ráadásul természetességgel nõttek a késõbbiekben egy új, a hatvanas-hetvenes években szü- monografikus feldolgozásokká, amelyek letett kutatógeneráció lendületes bekap- ugyanazt a szempontrendszert alkalmaz- csolódásával is számolni lehet ezen a te- ták Lucian Blaga, Ilarie Voronca vagy rületen: Simona Popescu (sz. 1965), Gellu Naum életmûvének végigkövetése Ovidiu Morar (1966), Paul Cernat (1972), során. A Pop-féle paradigma természetes Emilia Drogoreanu (1977), illetve Dan és zsigeri ellenreakciót jelentett a korábbi Gulea (1977) egyaránt több könyvvel, túlpolitizált értelmezésekhez képest, közleménnyel járult hozzá a téma feldol- amelyek magát az avantgárdot is tévút- gozásához. A kérdés tehát az, milyen új nak, dekadens maradványnak tekintették szempontokat, megközelítésmódokat ér- (akárcsak a környezõ országok irodalom- hetünk tetten mûködés közben a közel- történetei), és leginkább az osztályharcos múltban színre lépõ kutatók munkáiban. irodalom elõfutáraként építették be az A román avantgárd retrospektív iro- irodalomtörténeti konstrukciókba. A hat- dalomtörténeti feldolgozása viszonylag vanas-hetvenes évek költészeti és iroda- korán, 1969 táján elkezdõdött, Saºa Panã lomszemléleti forradalma természetsze- reprezentatív antológiájának,1 illetve Ion rûleg az irodalom önelvûsége melletti Pop átfogó könyvének2 megjelenésével. A érveket vonultatta fel, és rövid idõre, a kutatások e fázisában rajtuk kívül fõként kultúrpolitika újabb bekeményítése elõtt Ov. S. Crohmãlniceanu,3 Matei Cãlinescu,4 érvényesíteni is tudta ezt a szempont- Nicolae Balotã,5 illetve Adrian Marino6 rendszert. nevét fontos kiemelni, mint akik alapta- Az alapkérdés, amelyet ez a fajta meg- nulmányokkal járultak hozzá a problé- közelítésmód felvetett, az irodalom és az makör irodalomtörténeti és elméleti meg- avantgárd mûvészek társadalmi elkötele- alapozásához. A kutatás irányát és az zettségéhez kapcsolódott: mennyiben és avantgárdról szóló szövegek beszédmód- milyen mértékig kell része legyen egy ját ettõl kezdve hosszú ideig Ion Pop pub- avantgárdról szóló értekezésnek a mûvek likációi látszottak meghatározni. Pop ér- társadalmi-kontextuális funkciója, ame- telmezései lényegében egy esztétista lyet az avantgárd kiáltványok vetítenek ki avantgárd-megközelítést javasoltak: ha mögéjük? A román avantgárd mûvészek szó esett is a szövegek irodalomtörténeti társadalmi elkötelezõdése a magyar mû- téka kontextusáról, elsõsorban az intézmény- vészekéhez képest egy másik történelmi szituációhoz kapcsolódott – és több, egy- Claude Sernet/Mihail Cosma életútját mástól lényegesen különbözõ fázisban feltérképezve. 2010/2 bontakozott ki. Leginkább azt a sajátos, Ion Pop mûközpontú elemzéseihez amibivalenciáktól korántsem mentes vi- képest kétségkívül a kontextualista értel- szonyt azonosíthatjuk be a román írók és mezések újabb elõtérbe kerülése jelenthe- a baloldali mozgalmak között is, mint tett újdonságot – és ezt az elvárást a fiata- amely a párizsi szürrealistákat a francia labb kutatógeneráció részben teljesíti is. kommunista párthoz fûzte. Breton, Ara- Különösen Dan Gulea könyvérõl mond- gon, Éluard, Artaud és Tzara egyaránt ható el, hogy kitágítja a kutatás szem- szürrealisták voltak, de a kommunista pontrendszerét – és nem csupán azért, mozgalomhoz fûzõdõ viszonyuk idõrõl mert munkája elméleti megalapozásához idõre konfliktushelyzetekbe sodorta Pierre Bourdieu irodalmi mezõ elméletét õket: a szürrealista poétika és kísérlete- hívja segítségül. Ez az elméleti konstruk- zés teljes feladásától az irányzat és az ció inkább csak nyomokban, ihletforrás- egyéni alkotómunka autonómiájának ként és ötletadóként bukkan fel a könyv igényléséig terjedtek nézeteik, amelyek elsõ részében és szerkezeti felépítésében. néha önmeghasonláshoz vagy korábbi el- Sokkal fontosabb viszont, hogy Gulea a képzeléseik felülvizsgálásához vezettek. korábbi megközelítéseknél részleteseb- A harmincas évek román avantgárdjai a ben és konkrétabban számol be az avant- húszas évekhez képest egyre radikáli- gárd mozgalom korabeli fogadtatásáról, sabb politikai elkötelezõdést mutatnak, támogatóinak gazdasági-közéleti tevé- nyilván a romániai és a világpolitikai kenységérõl, ellenfeleinek akcióiról és ér- helyzettel összefüggésben. Ov. S. Croh- veirõl. A konzervatív, jobboldali sajtót mãlniceanu átfogó, kiegyensúlyozott ugyanúgy bevonja a vizsgálódás keretei elemzést nyújt a zsidó származású ro- közé, mint a liberális mérsékeltek reakci- mán értelmiségiek avantgárdhoz való óit. Így a legnagyobb természetességgel kapcsolódásáról7 – minden bizonnyal a kerülnek szóba a román avantgárdkuta- politikai fenyegetettség is hozzájárult ah- tásban korábban lényegesen elhanyagol- hoz, hogy a korábban inkább esztétista tabb szerzõk, mint például Jonathan X. elvek szerint alkotó avantgárdok közül Uranus, aki azért sem illett igazán a kép- többen csatlakoztak az illegális kommu- be korábban, mert egy vallási megújulási nista mozgalomhoz, természetesen ko- mozgalom (Rugul Aprins / Égõ Csipkebo- moly kockázatokat – pereket, börtönbün- kor) tagjaként tevékenykedett és írt a to- tetéseket – vállalva.8 Mások az emigráci- vábbiakban. Gulea meggyõzõen mutat ki ót választották: Párizsban, a szürrealiz- szemléleti folytonosságokat a két pálya- mus centrumában otthon érezhette ma- szakasz között. gát Victor Brauner, Ilarie Voronca, A nemzetközi (a közép-európai, illet- Benjamin Fondane/Fundoianu és Mihail ve francia) kontextust is figyelembe ve- Cosma is, akárcsak késõbb Gherasim Lu- szi, igaz, ez a fejezet szervesül legkevésbé ca. A román írók Párizsban töltött évei- a könyv egészébe. Az irányzati megköze- nek biográfiai-bibliográfiai rekonstruálá- lítéstõl elszakadó, kontextualista megkö- sa hangsúlyos teendõje tehát a román zelítés nagy lehetõsége az is, hogy Gulea avantgárdkutatásnak: ezt a feladatot leg- nem csupán a szerzõk egy-egy életszaka- inkább a iaºi-i Junimea kiadó vállalta szának a mûveit vizsgálja, hanem követi magára, amely francia és román szerzõk azok pályamódosításait, az irodalmi-poli- munkáit közli Românii din Paris (Párizsi tikai nézetek átalakulásait is. Maga a románok) címû sorozatában. 2003 és könyv címe és alcíme is ezt jelzi: Urak, 2005 között a sorozatban tíz könyv jelent elvtársak, bajtársak: a román avantgárd meg, többek között Cioran, Eliade, Iones- fejlõdési íve. co, Brâncuºi, Tristan Tzara, Gherasim Ovidiu Morar és Paul Cernat érteke- 114 Luca, Benjamin Fondane, Victor Brauner, zései tekinthetõk leginkább a Ion Pop-fé- le értelmezési irány folytatódásának – kü- részt igyekszik elhatárolódni a még bi- 115 lönösen Ovidiu Morar román szürrealiz- zonytalan státusú, bohém csoporttól és musról szóló könyve9 folytatja azt a meg- irányzattól. Mivel Dan Gulea sokkal in- közelítésmódot, amelynek hangsúlya az kább figurákra összpontosít, ráadásul a írói pályák bemutatására, mûvek elemzé- Morar-kötet néhány vakfoltjára is rámu- sére esik, és amelynek fõ kontextusát a tat, különösen ami az emigráció irodal- korabeli irodalmi sajtó publikációi, kriti- mát illeti: Valery Oiºteanu vagy Sebastian kái, manifesztumai jelentik. Morar köny- Reichmann, fõként Gellu Naum szemé- ve egy jelenség teljességre törekvõ bemu- lyén keresztül, az onirizmus áttétele nél- tatását tûzi ki célul – ráadásul több egy- kül kapcsolódnak a szürrealizmushoz. A bevágó vélemény szerint a román avant- szürrealizmus jelenségköre tehát kétség- gárd e rétegében található a legtöbb iga- kívül további szálakon elindulva is ele- zán jelentõs (és nemzetközileg is elis- mezhetõ – Morar könyve elsõsorban az mert) munka. Szemléletmódját tekintve 1948 elõtti idõszakkal kapcsolatban vált- nem állítható, hogy a kötet radikális újra- ja be a „teljességre törekvés” ígéretét. olvasást hajtana végre – inkább a szürre- Paul Cernat kötetei a román avant- alista manifesztumok, programcikkek el- gárd „elsõ hullámára”, a szélesebb érte- veinek (a klasszikus értelemben vett „esz- lemben vett modernséghez fûzõdõ kap- tétika” tagadásának, az egymástól távol csolatára összpontosítanak, ilyen érte- esõ jelentésmezõk összekapcsolásának) lemben az idõkeret, amelyet Ovidiu és kulcsfogalmainak (álom, objektív vé- Morar vizsgált szürrealizmus-könyvében, letlen stb.) mûveken keresztül történõ be- a Cernat két könyvével10 együtt bõvülhet- mutatásáról beszélhetünk ebben az eset- ne teljes román avantgárdtörténetté. A ben. Az 1948 elõtti fontosabb szerzõk Cernat-féle vállalkozás azonban némi- (Ilarie Voronca, Geo Bogza, Saºa Panã, képp más jellegû: azt a filológiai megala- Stephan Roll, Gherasim Luca, Gellu pozó munkát végzi el elsõsorban, amit Naum, Paul Pãun, Virgil Teodorescu) be- egy folyóirattörténeti-mozgalomtörténeti mutatása kiegészül néhány olyan hatva- könyvtõl várni lehet. Minden korábbi fel- nas-hetvenes évekbeli román szerzõ port- dolgozásnál több adatot és rengeteg idé- réjának felvázolásával, akik az „oniriz- zetet nyújt a román avantgárd elsõ idõ- mus” programjához csatlakoztak: Leonid szakával kapcsolatban. Itt nem a mûértel-
Load more

Recommended publications
  • Eminescilogia De Azi În Dialogurile Lui Mihai Cimpoi1
    Prof. univ., dr. hab. ALEXANDRU BURLACU EMINESCILOGIA DE AZI ÎN DIALOGURILE LUI MIHAI CIMPOI1 Motto: Oamenii învăţaţi dar fără talent propriu, adică purtătorii ştiinţei moarte, mi-i închipuiesc ca o sală întunecată cu o uşă de intrare şi una de ieşire. Ideile străine intră printr-o uşă, trec prin întunericul sălii şi ies pe cealaltă, indiferente, singure şi reci… Capul unui om de talent e ca o sală iluminată, cu pereţi şi cu oglinzi. De afară vin ideile într-adevăr reci şi indiferente. Dar ce societate, ce petrecere găsesc! Mihai Eminescu, ms. 2289 onstantin Noica vorbea despre două păcate ale noastre în ce-l priveşte C pe Eminescu: întâi nu-l cunoaştem în întregime, apoi nu-l facem cunoscut altora în întregime. Cele două păcate temeinice nasc, după cum afirmă Mihai Cimpoi, un al treilea, derivat: necunoscându-l pe Eminescu, lumea nu cunoaşte bine fiinţa românească. După volumul Spre un nou Eminescu. Dialoguri cu eminescologi şi traducători din întreaga lume (Chişinău, Hyperion, 1993), Mihai Cimpoi ne oferă un al doilea volum de dialoguri cu eminescologi din lume Eminescu – mă topesc în flăcări(Chişinău – Bucureşti, Litera – David, 1999). Primul volum, Spre un nou Eminescu, includea dialoguri cu: Constantin Noica, Rosa del Conte (Italia), George Uscatescu (Spania), Petru Creţia, Dimitrie Vatamaniuc, Theodor Codreanu, Edgar Papu, Eugen Tudoran, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, George Munteanu, Constantin Ciopraga, Ioana Bot, Amita Bhose (India), Brenda Walker (Anglia), Elza Lüder şi Paul Miron (Germania), Ghe Baoquan (China), Jean-Louis Courriol (Franţa), Elena Loghinovski, Constantin Popovici, Sámuel Domokos (Ungaria), Irfan Ünver Nasrattinoglu (Turcia), Libuša Vajdova (Slovacia), Iurii Kojevnikov (Rusia), Sumiya Haruya (Japonia).
    [Show full text]
  • 68 De Ani De La Proclamarea Independenţei Statului Israel
    F.C.E.R. – Reuniunea Comună a Consiliului de Conducere şi Adunării Generale PAG. 3, 4, 5 PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA Eveniment omagial la Camera Deputaţilor ANUL LVI = NR. 472-473 (1272-1273) = 1 – 31 MAI 2016 =23 NISAN – 23 IYAR 5776 = 28 PAGINI – 3 LEI PAG. 18 Comemorări PAG. 7 68 de ani de la proclamarea de Iom HaŞoah Independenţei Statului Israel şi Iom HaZikaron Istoria limbii ebraice Pe 15 mai, Sinagoga Mare din Bu- cureşti a găzduit o pasionantă expunere susţinută de prof. Mireille Hadass Lebel despre cartea sa „Ebraica: 3000 de ani de istorie”. Autoarea a venit la Bucureşti la sugestia prof. Carol Iancu, prezent de asemenea la manifestare, alături de un numeros public şi de conducerea F.C.E.R. şi a C.E.B. Vom reveni în numărul viitor. Podurile Toleranţei ediţia a III-a PAG. 15, 16, 17 Comemorarea Reginei-Mamă Elena la Templul Coral din Bucureşti PAG. 13 Dr. Aurel Vainer la emisiunea „Jocuri de putere” (Realitatea TV) PAG. 9,10 Legislaţie reparatorie pentru cei care au suferit în Holocaust După cum am menţionat şi în numă- cadrul Grupului Parlamentar al Minorită- Un alt element de noutate şi cu un tuirea Proprietăţilor va putea analiza rul precedent al „Realităţii Evreieşti”, ţilor Naţionale. Propunerile au fost votate caracter reparatoriu este faptul că cere- soluţionarea unui număr important de deputatul F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a în plen cu o mare susţinere din partea rile pentru restituirea proprietăţilor for- cereri, formulate de Fundaţia Caritatea, promovat la Parlament, împreună cu întregului arc politic.
    [Show full text]
  • Iosif Vulcan -170
    MARTIE 2011 AN 12, NR. 1 (40) FAMILIA română IOSIF VULCAN -170 REVISTĂ PENTRU SOLIDARITATEA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) (2) (4) (5) (3) (7) (6) (8) (9) 1. Bust în Oradea, de Iosif Fekete (1964), 2.-4. Portret şi bust Iosif Vulcan, Colegiul Naţional „Iosif Vulcan” Oradea, 3. Medalie din bronz; 5. Copertă revista „Iosif Vulcan”, Cringila, Australia; 6.-7. Afişul unui spectacol şi copertă CD multimedia produs de Rock Filarmonica Oradea; 8. Piatra funerară în cimitirul din Oradea; 9. Muzeul memorial „Iosif Vulcan”, Oradea. str. „Iosif Vulcan” nr. 16. MARTIE 2011 BAIA MARE FAMILIA ROMÂNÃ REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ªI CREDINÞÃ ROMÂNEASCÃ Editori: Consiliul Judeþean Maramureº, Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu” Baia Mare ºi Asociaþia Culturalã „Familia românã” Di rec tor fondator: Dr. Constantin MÃLINAª Di rec tor executiv - re dac tor ºef: Dr. Teodor ARDELEAN Re dac tor ºef adjunct: Prof. Ioana PETREUª Secretar de redacþie: Anca GOJA COLEGIUL DE REDACÞIE Hermina Anghelescu (Detroit, SUA) 6 Vadim Bacinschi (Odesa) 6 Vasile Barbu (Uzdin, Serbia) 6 6 Ion M. Botoº (Apºa de Jos, Ucraina) 6 Florica Bud 6 Sanda Ciorba (Algarve, Portugalia) 6 Eugen Cojocaru (Stuttgart, Germania) 6 Flavia Cosma (To ronto, Can ada) 6 Cornel Cotuþiu 6 Nicolae Felecan 6 Mirel Giurgiu (Frankenthal, Germania) 6 Sãluc Horvat 6 Ion Huzãu (Slatina, Ucraina) 6 Cãtãlina Iliescu (Alicante, Spania) 6 Lidia Kulikovski (Chiºinãu) 6 Natalia Lazãr 6 Adrian Marchiº 6 ªtefan Marinca (Lim er ick, Irlanda) 6 Viorel Micula (Sac ra mento, SUA) 6 Mihai Nae (Viena) 6 Ion Negrei (Chiºinãu) 6 Nina Negru (Chiº inãu) 6 Ada Olos (Montreal, Can- ada) 6 Mihai Pãtraºcu 6 Gheorghe Pârja 6 Viorica Pâtea (Salamanca, Spania) 6 Gheorghe Pop 6 Mihai Prepeliþã (Moscova, Rusia) 6 Paul Remetean (Tou louse, Franþa) 6 George Roca (Syd ney, Aus tra lia) 6 Origen Sabãu (Apateu, Ungaria) 6 Lucia Soreanu ªiugariu (Aachen, Germ ania) 6 Vasile Tãrâþeanu (Cernãuþi) 6 Teresia B.
    [Show full text]
  • Ierusalim PAG
    Consiliul de Conducere şi Adunarea Generală a F.C.E.R.-C.M. PAG. 3, 6, 7, 13 „Podurile Toleranței“, PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA a cincea ediție ANUL LXII = NR. 516-517 (1316-1317) = 1 – 31 MAI 2018 = 16 IYAR – 17 SIVAN 5778 = 28 PAGINI – 3 LEI Ierusalim PAG. 4, 5, 16 ISRAEL, 70 de ani de independență PAG. 8 Șavuot 5778 la Templul Coral din Bucureşti PAG. 10 Ambasada SUA PAG. 9, 11, 25 Comunități Primele Delegație BB Franța la București: „Pentru noi, România trei ambasade înseamnă PAG. 13 inaugurate şi țara de origine a lui Elie Wiesel” PAG. 12 Față în față cu Marcel Grinberg O inimă bună – Gaonul Efraim Gutman, la 90 de ani PAG. 12 Lansarea albumului Ambasada Paraguay Ambasada Guatemala „Temple şi Sinagogi PAG. 17 Isac Herzog, parlamentari, numeroase arătat că angajamentul Israelului față de din România. Ambasada SUA alte personalități. Ierusalim nu este numai un angajament După ridicarea drapelului și intona- față de istoria poporului evreu, ci și față Patrimoniu Evreiesc, La 14 mai a.c., în ziua în care în rea imnului american, a luat cuvântul de toți locuitorii Ierusalimului. „Ierusalimul Național şi Universal” urmă cu 70 de ani David ben Gurion David Friedman. El a arătat că mutarea este un microcosmos al capacității noas- declara independența Statului Israel și Ambasadei americane este rezultatul tre, evrei și arabi, de a coexista în același președintele SUA a recunoscut Israelul, „viziunii, curajului și clarității morale ale loc. Unitatea Ierusalimului este văzută Expoziția PAG. 17 la Ierusalim a fost inaugurată Ambasada președintelui Donald Trump.
    [Show full text]
  • The Grammar of English Grammars, 2 Chapter Iv
    1 CHAPTER I. CHAPTER II. CHAPTER III. CHAPTER X. CHAPTER XI. CHAPTER I. CHAPTER II. CHAPTER III. CHAPTER IV. CHAPTER V. CHAPTER VI. CHAPTER I. CHAPTER II. CHAPTER III. CHAPTER IV. CHAPTER V. CHAPTER VIII. CHAPTER I CHAPTER II CHAPTER III. CHAPTER IV. CHAPTER V. CHAPTER VI. CHAPTER I. CHAPTER II. CHAPTER III. CHAPTER IV. CHAPTER I. CHAPTER II. CHAPTER III. THE GRAMMAR OF ENGLISH GRAMMARS, 2 CHAPTER IV. CHAPTER V. CHAPTER VI. CHAPTER VII. CHAPTER VIII. CHAPTER IX. CHAPTER X. CHAPTER XI. CHAPTER I. CHAPTER II. CHAPTER III. CHAPTER IV. CHAPTER V. CHAPTER VI. THE GRAMMAR OF ENGLISH GRAMMARS, WITH AN INTRODUCTION HISTORICAL AND CRITICAL; THE WHOLE METHODICALLY ARRANGED AND AMPLY ILLUSTRATED; WITH FORMS OF CORRECTING AND OF PARSING, IMPROPRIETIES FOR CORRECTION, EXAMPLES FOR PARSING, QUESTIONS FOR EXAMINATION, EXERCISES FOR WRITING, OBSERVATIONS FOR THE ADVANCED STUDENT, DECISIONS AND PROOFS FOR THE SETTLEMENT OF DISPUTED POINTS, OCCASIONAL STRICTURES AND DEFENCES, AN EXHIBITION OF THE SEVERAL METHODS OF ANALYSIS, AND A KEY TO THE ORAL EXERCISES: TO WHICH ARE ADDED FOUR APPENDIXES, PERTAINING SEPARATELY TO THE FOUR PARTS OF GRAMMAR. BY GOOLD BROWN, THE GRAMMAR OF ENGLISH GRAMMARS, 3 AUTHOR OF THE INSTITUTES OF ENGLISH GRAMMAR, THE FIRST LINES OF ENGLISH GRAMMAR, ETC. "So let great authors have their due, that Time, who is the author of authors, be not deprived of his due, which is, farther and farther to discover truth."--LORD BACON. SIXTH EDITION--REVISED AND IMPROVED. ENLARGED BY THE ADDITION OF A COPIOUS INDEX OF MATTERS. BY SAMUEL U. BERRIAN,
    [Show full text]
  • Agenda Diplomaţiei Publice România – Israel Decembrie 2010
    Agenda diplomaţiei publice România – Israel Decembrie 2010 Tudor Giurgiu – master classes la Sam Spiegel Film & Television School, Jerusalem La invitaţia Sam Spiegel Film & Television School din Ierusalim, regizorul şi producătorul român Tudor Giurgiu va oferi studenţilor israelieni o serie de master classes despre istoria cinematografiei româneşti, dar şi despre noul val cinematografic român. Prelegerile vor acoperi subiecte precum finanţare, distribuţie în România şi pe plan internaţional, regizori de film de primă importanţă, festivaluri româneşti de film. De asemenea, va fi prezentat un studiu comparativ între industria cinematografică românească şi cea israeliană, întrucât există multe similarităţi în ceea ce priveşte producţia filmelor cu buget mic şi aprecierea internaţională a acestora. Va fi abordată şi problema dificilă a supravieţuirii/reuşitei, cu bugete (atât de) mici, în lumea în continuă schimbare/dezvoltare a filmului occidental. Pentru participarea la aceste master classes sunt selectaţi aproximativ 20 de studenţi de la Departamentul Managementul Producţiei, anii de studiu II, III şi IV. Înfiinţată în 1989 de către Ministerul israelian al Educaţiei şi Culturii şi de Jerusalem Foundation, Şcoala de Film şi Televiziune Sam Spiegel din Ierusalim este, la ora actuală, unica instituţie israeliană dedicată care oferă studii de specialitate în domeniul filmului şi televiziunii. Instituţii şi studiouri personale, la fel de prestigioase, precum Beit Zvi (Ramat Gan, lângă Tel Aviv) sau Nissan Nativ Acting Studio (Tel Aviv şi Ierusalim) oferă cursuri specializate centrate pe actorie sau regie de teatru. Absolvenţi ai acestor programe de studii au devenit deja cunoscuţi şi premiaţi actori şi regizori israelieni. Pe tot parcursul anului academic, Şcoala de Film şi Televiziune Sam Spiegel organizează o serie de master classes oferite de specialişti şi personalităţi internaţionale din lumea cinematografiei, reunite sub titulatura „Great Masters Program”: printre invitaţi s-au numărat David Lynch, Wim Wenders sau Todd Solondz.
    [Show full text]
  • Literatura Militantă a Lui Geo Bogza
    Literatura militantă a lui Geo Bogza Ovidiu MORAR* Keywords: avant-garde; Surrealism; revolution; engaged literature; reportage Între poeții grupați în jurul revistei avangardiste „unu” (1928–1932), care l-a consacrat, Geo Bogza a ocupat dintru început un loc aparte, prin nonconformismul său absolut, adoptat ca modus vivendi, prin „exasperarea” sa „creatoare” postulată ca formă de revoltă împotriva falsităţii şi alienării lumii burgheze. Deşi, după cum va susţine el mai târziu, nu a aderat la nicio formulă de scriitură consacrată, există, vrând-nevrând, în creaţia sa poetică din această primă etapă, destule influenţe ale programului suprarealist, începând chiar cu proclamarea stării de permanentă revoltă faţă de tot ceea ce înseamnă dogmatism şi convenţie sterilă, mumificată. Fără îndoială, Geo Bogza poate fi definit, în termenii lui André Breton, ca un „specialist al revoltei”, a cărui creaţie dinamitardă e menită a determina „deruta şi ruina societăţii burgheze”. Nu întâmplător patronul său literar e Urmuz, revoltatul prin excelenţă, pe care-1 va defini în revista ce-i va purta numele drept un „semafor semnalând dezechilibrul tuturor celor aplecaţi atent la zgomotele venind din abisuri sufleteşti” (Bogza 1928: 1). De la Urmuz pare să fi preluat tânărul poet rictusul de disperare şi scârbă, ca şi umorul negru, paradoxal melanj de tragic, absurd şi grotesc, destinat înainte de toate excedării („epatării”) burghezului. La fel ca „antiliteratura” lui Urmuz, creaţia poetică avangardistă a lui Geo Bogza relevă în primul rând preocuparea constantă a acestuia de a arunca în aer toate convenţiile etice şi estetice încetăţenite, în primul rând însăşi ideea de literatură văzută ca înfrumuseţare (ergo falsificare) a vieţii.
    [Show full text]
  • Gellu Naum Centenary Issue
    VOL. IX, NO. 2 (autumn 2015) GELLU NAUM CENTENARY ISSUE !!! MAST HEAD Publisher: Contra Mundum Press Location: New York, London, Paris Editors: Rainer J. Hanshe, Erika Mihálycsa PDF Design: Giuseppe Bertolini Logo Design: Liliana Orbach Advertising & Donations: Giovanni Piacenza (To contact Mr. Piacenza: [email protected]) Letters to the editors are welcome and should be e-mailed to: [email protected] Hyperion is published biannually by Contra Mundum Press, Ltd. P.O. Box 1326, New York, NY 10276, U.S.A. W: http://contramundum.net For advertising inquiries, e-mail Giovanni Piacenza: [email protected] Contents © 2015 Contra Mundum Press & each respective author unless otherwise noted. All Rights Reserved. No part of this publication may be reproduced or transmitted in any form or by any means, electronic or mechanical, including photocopy, or any information storage and retrieval system, without permission in writing from Contra Mundum Press. Republication is not permitted within six months of original publication. After two years, all rights revert to each respective author. If any work originally published by Contra Mundum Press is republished in any format, acknowledgement must be noted as following and include, in legible font (no less than 10 pt.), a direct link to our site: “Author, work title, Hyperion: On the Future of Aesthetics, Vol. #, No. # (YEAR) page #s. Originally published by Hyperion. Reproduced with permission of Contra Mundum Press.” Vol. IX, No. 2 — GELLU NAUM CENTENARY ISSUE Curated by Guest Editor VALERY OISTEANU 0 Valery Oisteanu, Gellu Naum: Surreal-Shaman of Romania 16 Petre Răileanu, Poésie & alchimie 25 Petre Răileanu, Poetry & Alchemy 36 Sebastian Reichmann, Ici & Maintenant (de l’Autre Côté)..
    [Show full text]
  • Contimporanul
    ANUL IX. Nr. 93—94-95. 1930. Preţul Lei 20 CONTIMPORANUL Casa din strada General Ipătescu de Marcel lancu CUPRINSUL: SEMNE NOUI de EMIL RIEGLER-DINU ERI de ION V1NEA DESFRUNZIRE de EMIL RIEGLER-DINU IULIU MANIU de PRINCIPESA BIBESCU SPIRITUL SCĂRII de JACQUES COSTIN ÎNGERII CĂZUŢI de TANA QUIL CALUL ŞI CĂLĂREŢUL de GERHARDT VON MUTIUS ARHITECTURA SOCIALĂ de MARCEL IANCU PAMFLET CONTRA LUI MONSIEUR TESTE de LUCIAN BOZ SEX SLAB de BARBU BREZIANU [NOTE. CĂRŢ[ ŞI REVISTE de EM. RIEGLER-DINU, MIRCEA GRIGORESCU. CONSTANTIN NOICA, BARBU BREZIANU Clişeele de : Irina Codreanu, Militza Petraşcu, Me­ nea Râmnjceanu, Marcel lancu, Lucia Bâlâcescu, H. Daniel, Ion Jalea Merica Râmniceaiui: Fresca de bolta (Biserica clin Lipona) S E M ]\ E NOUI de EMIL DIEGLER-DIWU DEVIEREA DIRECŢIEI vechia generaţie au fost susiraşi propriilor lor ocupaţii şi meserii. Şi-au dat maximumul rende- Se umflu pânzele, repede desfăşurate pe catar­ mentului de înţelepciune, stăpânire de sine şi vo­ ge, odgoanele întinse vibrează, corabia lunecă inţă pentru chestiuni politice naţionale, economi­ uşoara pe albastrul matinal cu irizaţii de aur... ce, militare, comunicări în parlament şi în străi­ Dar noul căpitan părăseşte direcţia obişnuită. nătate, far cultura românească au lipsit-o de Caută alt post. Dintr'o mişcare, întoarce pânzele vlaga. în larg', spintecă pieziş vântul, navighează împo- In istoria culturală a României postbelice cen­ trivă-i, când pe un bord când pe celălalt al vasu­ trul de greutate s'a strămutat. lui. Luvoaiază. Se apropie încet dar sigur de por­ Nu contăm în concertul european cultural. tul dorit. Nu cutezăm să numim nici poet, nici prozator, De aproape şi de departe, prietenii îl urmează nici artist, nici om de ştiinţei pentru candidatura pe calea cea nouă.
    [Show full text]
  • Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research
    TRANSYLVANIAN REVIEW OF SYSTEMATICAL AND ECOLOGICAL RESEARCH 22.1 The Wetlands Diversity Editors Doru Bănăduc & Angela Curtean-Bănăduc Sibiu ‒ Romania 2020 TRANSYLVANIAN REVIEW OF SYSTEMATICAL AND ECOLOGICAL RESEARCH 22.1 The Wetlands Diversity Editors Doru Bănăduc & Angela Curtean-Bănăduc “Lucian Blaga” University of Sibiu, Faculty of Sciences, Department of Ecology and Environment Protection ESENIAS “Lucian International Applied Broward East and South Blaga” Ecotur Association for Ecology College, European University Sibiu Danube Research Fort network for of N.G.O. Research Center Lauderdale Invasive Alien Sibiu Species Sibiu ‒ Romania 2020 Scientifical Reviewers John Robert AKEROYD Sherkin Island Marine Station, Sherkin Island ‒ Ireland. Doru BĂNĂDUC “Lucian Blaga” University of Sibiu, Sibiu ‒ Romania. Alexandru BURCEA “Lucian Blaga” University of Sibiu, Sibiu ‒ Romania. Kevin CIANFAGLIONE University of Camerino, Camerino ‒ Italya. Marieta COSTACHE University of Bucharest, Bucharest ‒ Romania. Angela CURTEAN-BĂNĂDUC “Lucian Blaga” University of Sibiu, Sibiu ‒ Romania. Constantin DRĂGULESCU “Lucian Blaga” University of Sibiu, Sibiu ‒ Romania. Nicolae GĂLDEAN Ecological University of Bucharest, Bucharest – Romania Francisco Jiménez GÓMEZ Universidad de Jaén, Jaén – Spain Mike JOY Institute for Governance and Policy Studies, Rutherford House, Pipitea Campus ‒ New Zealand. Mirjana LENHARDT Institute for Biological Research, Belgrade – Serbia. Sanda MAICAN Romanian Academy Institute of Biology, Bucharest ‒ Romania. Pablo del MONTE Centro Interdisciplinario de Ciencias Marinas del IPN, La Paz ‒ México. Erika SCHNEIDER-BINDER Karlsruhe University, Institute for Waters and River Basin Management, Rastatt ‒ Germay. David SERRANO Broward College, . Fort Lauderdale, Florida ‒ United States of America Teodora TRICHKOVA Bulgarian Academy of Sciences, Institute of Zoology, Sofia ‒ Bulgaria. Editorial Assistants Gabriella BARONE Nova Southeastern University, Fort Lauderdale, Florida ‒ United States of America.
    [Show full text]
  • The Romanian Avant-Garde Magazines
    Iulian Boldea, Cornel Sigmirean (Editors) MULTICULTURAL REPRESENTATIONS. Literature and Discourse as Forms of Dialogue Arhipelag XXI Press, Tîrgu Mureș, 2016 298 ISBN: 978-606-8624-16-7 Section: Literature THE ROMANIAN AVANT-GARDE MAGAZINES Ioana Bardoși-Vultur PhD, ”Petru Maior” University of Tîrgu Mureș Abstract: When we refer to the avangardist magazines, we have to bring forward the modernist and symbolist influence upon them. Influent names, such as Tudor Arghezi, Minulescu, N.D. Cocea, N. Davidescu, stood behind Romanian pioneers in the avant-garde movement. Ion Vinea, Fundoianu, Marcel Iancu were N.D. Cocea’s pupils at Simbolul, Facla and Chemarea. All the Romanian avant- garde magazines had a common purpose: to rise against the traditional stagnation by seeking the outrageous and the scandal. Dew to such a view, most of this magazines had a brief life. Keywords: avangardist magazines, traditional stagnation, outrageous, scandal, brief life Atunci când ne referim la publicistica închinată mișcării literare de avangardă, trebuie să subliniem influența modernist-simbolistă care a creat un climat propice revistelor de avangardă. Mărturie în acest sens stau și numeroasele interferențe de nume care au semnat în ambele publicații. S-a produs astfel un schimb de recunoștințe, am putea spune, tinerii frondeuri mulțumindu-le astfel mentorilor pentru promovarea din perioada simbolistă. Adevărul e că, fără susținerea venită din partea unui Arghezi, N. D. Cocea, Minulescu, N. Davidescu și alți moderniști, noile orientări nu s-ar fi bucurat de aceeași tărie. Și din acest motiv ne vom referi la revistele avangardiste din țara noastră prin raportare la implicațiile moderniste. Strădania declanșată de simboliști în vederea înnoirii liricii a fost preluată de avangardiști, împinsă chiar înspre extremă.
    [Show full text]
  • O Sută De Ani De Cartografie Lingvistică Românească
    La « semence incendiaire » d’une parole nouvelle : Plămânul sălbatec de Paul Păun Giovanni MAGLIOCCO Key-words: avant-gardes, « Alge », The surrealist Group of Bucharest, imaginary, rhetoric, action, story, dream, alchemy «Blanche ville noyée dans l’adolescence...» : de la période algiste (1930– 1933) à Plămânul sălbatec (1939) Dans le panorama frénétique et excentrique des Avant-gardes roumaines, l’œuvre poétique et picturale de Paul Păun a eu un destin obscur et singulier. Solitaire et apparemment marginale, elle semble se vouer au silence impénétrable d’une vie cachée et énigmatique. Si, comme l’affirme Monique Yaari dans une de ses études consacrées au poéte, l’œuvre publiée avant 1975 est peu connue en dehors de la Roumanie, le seul volume publié en français en Israël, La Rose Parallèle (Haifa, 1975), a eu lui aussi une circulation limitée, parce qu’il a paru « only privately […] without copyright, in the best Situationist anarchist tradition, and is now out print »; ce qui, selon Yaari, rend cette œuvre une véritable « chimère » (Yaari 1994 : 108). Paul Păun, pseudonyme de Zaharia Herşcovici1, a débuté très jeune en 1931 sur la revue « Alge », dirigée par Aurel Baranga, et a collaboré aussi à d’autres revues d’avant-garde; en particulier à « unu », dirigée par Saşa Pană, où en 1932 il a publié l’un des poèmes les plus représentatifs de sa première production poétique : Epitaf pentru omul-bou (Păun 1932 : 2–3). Cette première phase de sa carrière artistique, que Monique Yaari pour sa précocité n’hésite pas à definir « rimbaldienne » (Yaari 1994 : 108), se situe parfaitement dans l’atmosphère exubérante, irrévérencieuse et cocasse de « Alge ».
    [Show full text]