Agenda Diplomaţiei Publice România – Israel Decembrie 2010
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Agenda diplomaţiei publice România – Israel Decembrie 2010 Tudor Giurgiu – master classes la Sam Spiegel Film & Television School, Jerusalem La invitaţia Sam Spiegel Film & Television School din Ierusalim, regizorul şi producătorul român Tudor Giurgiu va oferi studenţilor israelieni o serie de master classes despre istoria cinematografiei româneşti, dar şi despre noul val cinematografic român. Prelegerile vor acoperi subiecte precum finanţare, distribuţie în România şi pe plan internaţional, regizori de film de primă importanţă, festivaluri româneşti de film. De asemenea, va fi prezentat un studiu comparativ între industria cinematografică românească şi cea israeliană, întrucât există multe similarităţi în ceea ce priveşte producţia filmelor cu buget mic şi aprecierea internaţională a acestora. Va fi abordată şi problema dificilă a supravieţuirii/reuşitei, cu bugete (atât de) mici, în lumea în continuă schimbare/dezvoltare a filmului occidental. Pentru participarea la aceste master classes sunt selectaţi aproximativ 20 de studenţi de la Departamentul Managementul Producţiei, anii de studiu II, III şi IV. Înfiinţată în 1989 de către Ministerul israelian al Educaţiei şi Culturii şi de Jerusalem Foundation, Şcoala de Film şi Televiziune Sam Spiegel din Ierusalim este, la ora actuală, unica instituţie israeliană dedicată care oferă studii de specialitate în domeniul filmului şi televiziunii. Instituţii şi studiouri personale, la fel de prestigioase, precum Beit Zvi (Ramat Gan, lângă Tel Aviv) sau Nissan Nativ Acting Studio (Tel Aviv şi Ierusalim) oferă cursuri specializate centrate pe actorie sau regie de teatru. Absolvenţi ai acestor programe de studii au devenit deja cunoscuţi şi premiaţi actori şi regizori israelieni. Pe tot parcursul anului academic, Şcoala de Film şi Televiziune Sam Spiegel organizează o serie de master classes oferite de specialişti şi personalităţi internaţionale din lumea cinematografiei, reunite sub titulatura „Great Masters Program”: printre invitaţi s-au numărat David Lynch, Wim Wenders sau Todd Solondz. Mai multe detalii si imagini legate de eveniment vor fi publicate pe site-ul ICR Tel Aviv : www.icr.ro/tel-aviv/ Festivalul Internaţional de Film Evreiesc „Şi s-au dus ca vântul ... Baraşeum, un teatru evreiesc în umbra războiului” – expoziţie documentară de fotografie Teatrul Baraşeum din Bucureşti (1941 – 1945) Cu sprijinul Institutului Cultural Român de la Tel Aviv, în peritada 4 – 10 decembrie 2010, la galeria Cinematecii din Tel Aviv va avea loc expoziţia documentară de fotografie Teatrul Baraşeum din Bucureşti (1941 – 1945) – fotografii originale vechi selectate din arhivele personale ale unor oameni de teatru şi/sau apropiaţi ai Teatrului Baraşeum. În aceeaşi perioada, la Cinemateca din Ierusalim va avea loc Festivalul Internaţional de Film Evreiesc, unde ICR Tel Aviv va sprijini participarea filmului documentar „Şi s-au dus ca vântul ... Baraşeum, un teatru evreiesc în umbra războiului”, regizori Radu Gabrea şi Costel Safirman (2010). Teatrul Baraşeum este un fenomen unic în istoria teatrală internaţională. În august 1940, în timpul lui Carol al II-lea şi al guvernului Gigurtu, s-a dat un decret privind excluderea tuturor actorilor şi oamenilor de teatru evrei din teatrele româneşti. La scurt timp, în septembrie 1940, imediat după venirea la putere a guvernului naţional-legionar al lui Antonescu şi Horia Sima, s-a dat un nou decret care menţine prevederile decretului anterior, dar, în acelaşi timp, permite crearea unor teatre evreieşti cu personal exclusiv evreiesc. Condiţiile impuse erau dure: spectacole în limba română (idişul fiind total interzis), sever cenzurate de autorităţi pentru a nu avea conţinut antinaţional şi antiromânesc; de asemenea, era interzisă punerea în scenă a autorilor români, deşi spectacolele erau în limba română. După îndelungi insistenţe şi cu sprijinul lui Liviu Rebreanu, la vremea respectivă director al Teatrului Naţional din Bucureşti, la 1 martie 1941 a luat fiinţă Teatrul Baraşeum din Bucureşti, cu spectacole în limba română, spectacolul inaugural fiind oferit de celebrele surori Henrietta şi Teodora Gamberto, „Ce faci astă seară?”. Baraşeum a activat pe toată durata războiului în condiţii grele, dar succesul raportat de actorii evrei a adus la Baraşeum un public numeros, multe pesonalităţi ale vieţii culturale româneşti participând la aceste reprezentaţii. O dată cu abolirea legislaţiei anti-evreieşti, în 1945, Teatrul Baraşeum şi-a încetat activitatea, iar trupa a fost preluată de Teatrul Alhambra-Excelsior, actualul Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”. Mai multe detalii despre evenimente, precum şi imagini vor fi publicate pe site-ul ICR Tel Aviv : www.icr.ro/tel-aviv/. Conferinţa internaţională „Avangarde ale secolului XX între Bucureşti, Paris şi Tel Aviv”. Universitatea Ebraică din Ierusalim, 12-14 decembrie 2010 Institutul Cultural Român de la Tel Aviv, în parteneriat cu Universitatea Hebraica din Ierusalim, organizează în peritada 12-14 decembrie 2010 Conferinţa internaţională „Avangarde ale secolului XX între Bucureşti, Paris şi Tel Aviv”. În ultimul deceniu a luat o amploare deosebită interesul pentru avangarda românească şi interferenţele ei cu avangarda europeană în genere, atât în planul literaturii de avangardă, cât şi în domeniul picturii, sculpturii şi arhitecturii. Au apărut multe studii în România, Franţa şi în alte ţări, care pun în valoare rolul avangardei în reînnoirea mijloacelor artistice, locul avangardei în cadrul mişcărilor artistice moderniste. Conferinţa proiectată de Institutul Cultural Român de la Tel Aviv în colaborare cu Centrul de studiere a istoriei evreilor din Romania de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, îşi propune o abordare a avangardei din perspectiva a două aspecte semnificative: • prezenţa unor avangardişti români (sau originari din România) atât în avangarda din România, cât şi în cea franceză (Tristan Tzara, Ilarie Voronca, Gherasim Luca, Benjamin Fondane, Claude Sernet, Victor Brauner, Marcel Iancu, Jules Perahim, ş.a.) • organizarea unei dezbateri privind semnificaţia prezentei a numeroşi artişti evrei în mişcarea de avangardă din România, inclusiv opţiunea unora dintre ei de a se stabili, în ultima parte a vieţii, în Israel, ca şi efortul lor de a impune înnoirile lor avangardiste în peisajul artistic israelian (Marcel Iancu, Sesto Pals, Paul Paun ş.a.) La conferinţă sunt invitaţi specialişti în studierea avangardei de la universităţi din România (Ion Pop, Augustin Ioan, Ovidiu Morar ş.a.), Israel (Michael Finkenthal, Marlene Braester, Amitai Mendelsohn, Mili Hed s.a.), Franţa (Petre Răileanu), Suedia (Tom Sandqvist), Elveţia (Radu Stern). Conferinţa se adresează cadrelor universitare şi studenţilor, publicului specializat, dar şi publicului obişnuit al Centrului de studiere a istoriei evreilor din Romania, de la Universitatea Ebraică. Lucrările conferinţei vor fi în limbile franceză şi engleză. Mai multe detalii vor fi publicate pe site-ul ICR Tel Aviv: www.icr.ro/tel-aviv/. Lansarea cărţii „Din avangardă spre ariergardă”, de Ion Pop La sediul Institutului Cultural Român din Tel Aviv va avea loc, în data de 16 decembrie, orele 17.00, lansarea cărţii „Din avangardă spre ariergardă”, de Ion Pop, Editura Vinea, Bucureşti 2010. Ion Pop (n. 1 iulie 1941, Mireşu Mare, jud. Maramureş) este un profesor universitar, teoretician al avangardei literare, poet, critic și istoric literar. Cariera. Fost decan al Facultății de Litere a Universității “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca sau director al Centrului Cultural Român de la Paris (1990-1993). Cariera literară se caracterizează prin volume de versuri, de critică literară și traduceri, prin numeroase articole publicate în reviste de specialitate din țară și de peste hotare. Ion Pop este criticul al cărui destin se leagă de existența revistei Echinox, pe care a condus-o timp de 17 ani (1969-1973 în calitate de redactor șef, 1973-1986 în calitate de director al publicației). A realizat o antologie a avangardei literare româneşti, La réhabilitation du rêve, Paris-Bucureşti, 2006. “Din avangardă în ariergardă” este traseul „modernismului extremist” românesc, urmărit analitic, ne încredinţează conferenţiarul [Conferinţele TNB, 28 martie 2010]. Tema ar putea fi formulată şi prin sintagma: „Avangarda literară românească şi politica”. Pornind de la exigenţele exprimate programatic de diversele grupări de avangardă, care vizau ruptura faţă de tradiţii şi convenţii literare şi artistice şi, implicit, inovaţia radicală a limbajului, o totală libertate şi disponiblitate a spiritului creator, se evidenţiază alterarea treptată a acestor programe, pe măsura „angajării” politice a unor militanţi avangardişti. Este o situaţie ce se agravează odată cu ocupaţia sovietică şi instalarea regimului comunist la noi după 1944. În contradicţie radicală cu aspiraţiile iniţiale, foştii contestatari ai ordinii burgheze, dar şi ai oricăror subordonări faţă de „oficialitate”, încep să-şi renege propriul trecut, aliniindu-se „adevăratei avangarde” a partidului unic şi doctrinei sale „realist-socialiste”. Nu se scapă din vedere nici consecinţele acestei demisii în perioada imediat următoare, cu dificilele eforturi de recuperare din anii ’60 ai secolului trecut şi cu ecourile acestora asupra generaţiior mai noi. (Ion Pop). Evenimentul va avea loc în limba română. Mai multe detalii vor fi publicate pe site-ul ICR Tel Aviv: www.icr.ro/tel-aviv/. You Have Always to Start Anew, retrospectiva mid-career a artistului româno-israelian Belu Simion Făinaru la Muzeul de Artă Kupferman de la LoHamei HaGetaot Institutul