F.C.E.R. – Reuniunea Comună a Consiliului de Conducere şi Adunării Generale PAG. 3, 4, 5

PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA Eveniment omagial la Camera Deputaţilor ANUL LVI = NR. 472-473 (1272-1273) = 1 – 31 MAI 2016 =23 NISAN – 23 IYAR 5776 = 28 PAGINI – 3 LEI PAG. 18

Comemorări PAG. 7 68 de ani de la proclamarea de Iom HaŞoah Independenţei Statului Israel şi Iom HaZikaron Istoria limbii ebraice Pe 15 mai, Sinagoga Mare din Bu- cureşti a găzduit o pasionantă expunere susţinută de prof. Mireille Hadass Lebel despre cartea sa „Ebraica: 3000 de ani de istorie”. Autoarea a venit la Bucureşti la sugestia prof. Carol Iancu, prezent de asemenea la manifestare, alături de un numeros public şi de conducerea F.C.E.R. şi a C.E.B. Vom reveni în numărul viitor. Podurile Toleranţei ediţia a III-a PAG. 15, 16, 17

Comemorarea Reginei-Mamă Elena la Templul Coral din Bucureşti PAG. 13

Dr. Aurel Vainer la emisiunea „Jocuri de putere” (Realitatea TV) PAG. 9,10 Legislaţie reparatorie pentru cei care au suferit în Holocaust După cum am menţionat şi în numă- cadrul Grupului Parlamentar al Minorită- Un alt element de noutate şi cu un tuirea Proprietăţilor va putea analiza rul precedent al „Realităţii Evreieşti”, ţilor Naţionale. Propunerile au fost votate caracter reparatoriu este faptul că cere­ soluţionarea unui număr important de deputatul F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a în plen cu o mare susţinere din partea rile pentru restituirea proprietăţilor for- cereri, formulate de Fundaţia Caritatea, promovat la Parlament, împreună cu întregului arc politic. mulate de supravieţuitorii Holocaustului, pentru retrocedarea unor bunuri comu- alţi iniţiatori, mai multe amendamente la În documentele aprobate de Camera certificaţi ca atare de instituţiile compe- nitare evreieşti. Codul Fiscal, precum şi la Legea privind Deputaţilor se prevede că persoanele tente din România şi alte state ale UE, Decizia Parlamentului de la Bucureşti restituirea imobilelor preluate în mod persecutate din motive etnice de către vor fi „analizate cu prioritate”. Astfel se a fost relatată în termeni laudativi şi de abuziv în perioada regimului comunist regimurile instaurate în România cu înce- va accelera rezolvarea acestor solicitări, cotidianul „Jerusalem Post”, iar condu- în România, respectiv Legea privind pere de la 6 septembrie 1940 şi până la multe aflate în aşteptare de ani de zile. cerea B’nai B’rith menţionează într-o retrocedarea unor bunuri imobile care 6 martie 1945, şi anume cele deportate, Documentul legislativ mai stipulează scrisoare trimisă autorităţilor române: au aparţinut cultelor religioase din Ro- private de libertate, care au făcut muncă şi că imobilele care au aparţinut „Această măsură nu numai că asigură mânia. De la 1 ianuarie 2016, victimele forţată, supravieţuitorii Trenurilor Morţii, organizaţiilor evreieşti, trecute în pro- sprijin practic supravieţuitorilor, dar şi supravieţuitorii Holocaustului nu mai soţul sau soţia persoanelor asasinate prietatea Statului Român prin acte de reprezintă şi o importantă recunoaştere a beneficiau de scutirile de taxe şi impozi- sau executate din motive etnice sau în donaţie în perioada regimului totalitar pierderilor suferite de evreii din România te prevăzute în Codul Fiscal precedent. masacrele care au avut loc, cei evacuaţi comunist, „se prezumă ca fiind preluate în timpul acelei perioade tragice”. Eliminarea acestor înlesniri fiscale a din propriile locuinţe, dar şi refugiaţii din în mod abuziv”. O prevedere separată ALX. MARINESCU creat o nouă discriminare între cei care teritoriile cedate în urma Dictatului de la completează cadrul legal prin care Fe- Din activităţile de cercetare ale au suferit din raţiuni etnice şi cei care Viena şi Pactului Ribbentrop-Molotov, deraţiei i-a fost recunoscută calitatea de au fost persecutaţi din motive politice în sunt scutite de impozite şi taxe pe continuatoare de drept a “tuturor formelor perioada 1945-1989. teren, pe un mijloc de transport, de de organizare comunitară evreiască” Înţelegând situaţia creată, în urma taxa pentru eliberarea certificatelor, şi a tuturor organizaţiilor evreieşti care întâlnirii şi a discuţiilor avute, ministrul avizelor şi autorizaţiilor. Aceleaşi au funcţionat pe teritoriul românesc Finanţelor, Anca Dragu, a susţinut amen- categorii de persoane pot beneficia de anterior anului 1948. Pe această bază, Centrul pentru Studiul Istoriei PAG. 20 damentele prezentate de Aurel Vainer în scutiri de la plata unor taxe speciale. Autoritatea Naţională pentru Resti- Evreilor din România 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016

deputatului ºi Cele şase colţuri ale mândriei şi fericirii ”Sunt mândru că sunt evreu şi sunt feri- Subliniez acest fapt pentru aceia care Agenda preºedintelui F.C.E.R. cit că putem sărbători astăzi, aici, cea de-a susţin că Statul Israel nu are rădăcini în 68-a aniversare a Declarării Independenţei propriul său pământ. Poporul evreu a trăit Subiectele înscrise pe agenda pre- n Proiectul de Regulament pentru Statului Israel!”, a spus în discursul său, în Israel timp de mii de ani. Chiar şi după şedintelui şi deputatului F.C.E.R., dr. organizarea şi desfăşurarea Congresu- dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., ce mare parte a populaţiei sale a fost exi- Aurel Vainer, reflectă, ca de fiecare dată, lui al III-lea al F.C.E.R. a fost stabilit la deputat în Parlamentul României, la săr- lată, întotdeauna au existat evrei care au diversitatea, multitudinea preocupărilor recenta reuniune a Comitetului Director, bătoarea de Iom HaAţmaut, găzduită de continuat să trăiască în Israel. Majoritatea domniei sale privind viaţa comunitară condusă de preşedintele Federaţiei, Centrul Comunitar Evreiesc din Bucureşti. poporului evreu nu a renunţat la visul de a şi cea socio-politică românească, din dr. Aurel Vainer. Proiectul a fost dez- ”Iată că Statul Israel a ajuns la 68 de se întoarce în patria noastră. care spicuim: • alocuţiunea la Seder bătut în Consiliul de Conducere şi în ani, ca atare spun: La mulţi ani, Stat Israel; În timp ce Israelul împlineşte 68 de ani, şel Pesah de la Sinagoga Mare din Adunarea Generală de către membrii La mulţi ani, fii ai Israelului, care aţi clădit suntem îndreptăţiţi să ne contemplăm cu Bucureşti; • conducerea lucrărilor la Consiliului de Conducere şi preşedinţii şi reclădit această minunată ţară! mândrie trecutul şi trebuie să privim cu recentele reuniuni ale Comitetului Direc- de Comunităţi, unii – cu împuterniciri de Vreau să vă spun ceva... La vârsta de speranţă spre viitor. Mergem pe urmele tor, Consiliului de Conducere şi Adunării la cei care n-au putut fi prezenţi. A fost 12 ani am devenit membru al unei orga- Patriarhului, dar dezvoltăm noi drumuri Generale ale F.C.E.R.; • demersurile în adoptată prin vot forma finală a tuturor nizaţii sioniste şi am avut şi eu un vis: să în ştiinţă, tehnologie, medicină sau agri- Parlamentul României pentru obţinerea documentelor de lucru privind organi- ajung în Israel şi să ajut la reconstrucţia cultură. de amendamente la Legea Achiziţiilor zarea şi desfăşurarea Congresului al acestei ţări şi la dezvoltarea ei. Dumnezeu Ziua Independenţei este o zi de săr- Publice, care să simplifice legislaţia III-lea al F.C.E.R. Dr. Aurel Vainer a nu a vrut să fie aşa şi în 1949, în martie, bătoare. Este o zi de înălţare a steagului, existentă, în acord cu directivele UE; participat la dezbateri. Faţă de proiect, după două luni petrecute într-un kibuţ de cu convingerea că speranţa noastră ne • discursul la festivitatea „Cultura care a fost inserat în Regulament un punct la malul Mării Negre, la Constanţa, ne-au va călăuzi în a găsi calea depăşirii provo- uneşte”, de la Parlamentul României, special referitor la Statutul F.C.E.R., dus acasă. Două vapoare, care veniseră cărilor, o zi pentru a transmite un mesaj marcând Ziua Victoriei Forţelor Aliate prin care să se permită participanţilor la să ne ia pe noi în Israel, au luat pe alţii. Pe de înţelegere şi respect între semeni. Şi asupra nazismului, 9 mai 1945; • cuvân- Congres să-şi exprime diverse puncte evreii foarte fideli comunismului, membri ai în timp ce împrejurul graniţelor noastre, şi tarea la comemorarea Reginei-Mamă de vedere. Se află în curs de consti- Comitetului Democrat Evreiesc, la vremea chiar în interiorul lor, suflă sălbaticul vânt al Elena de la Templul Coral din Capitală tuire: Comisia pentru organizarea şi aceea. Cei care i-au trimis acolo credeau islamului radical, suntem siguri pe drumul şi participarea la sărbătorirea Zilei Re- desfăşurarea alegerilor şi Comisia de că vor construi ideologia comunismului nostru şi pe capacitatea şi dreptul de a galităţii, de la Castelul Peleş – Sinaia; validare. Preşedintele F.C.E.R. a soli- în Israel. Nu s-a întâmplat aşa. Noi, care construi aici căminul naţiunii noastre, în • moderarea lansării volumelor „Privind citat membrilor fiecărei comisii maximă chiar voiam să ajungem în Israel, nu am deplină securitate şi prosperitate. spre Ierusalim” şi „Povestiri hasidice” de probitate profesională, respectarea cu putut. Aşa a vrut Dumnezeu, să fiu astăzi Preşedintele nostru, Reuven Rivlin, a Baruch Tercatin; • participarea la dis- stricteţe a regulilor adoptate, asigurarea în faţa dumneavoastră, în calitate de subliniat în mesajul său de Iom HaAţmaut, cuţii cu board-ul Fundaţiei „Caritatea”, transparenţei. preşedinte al F.C.E.R. şi să sărbătoresc că independenţa reală înseamnă liberta- la Bucureşti; • cuvântarea omagială la n În calitate de deputat al F.C.E.R., Ziua Israelului, de aici din Bucureşti, din tea de exprimare, pentru a sărbători şi a funeraliile acad. Solomon Marcus z.l.; dr. Aurel Vainer a participat la lucrările strada Popa Soare. Ce bine că avem ne bucura de diversitatea vocilor tuturor • prezentarea unui necrolog la înmor- Comisiei de Politică Economică, Refor- cu ce ne mândri! Aşadar, vă rog pe toţi, cetăţenilor Israelului, oricât de diferite ar mântarea lui Benone Constantin z.l., mă şi Privatizare, lucrările în plen ale mândriţi-vă cu Statul Israel!”, a mai spus fi acestea, fie că suntem sau nu de acord supravieţuitor al Pogromului din Iaşi Camerei Deputaţilor, inclusiv votul final, dr. Aurel Vainer. cu ele”, a spus doamna ambasador Tamar din 1941; • cuvântarea la deschiderea şi la lucrările plenului reunit. Au fost Alături de preşedintele F.C.E.R. au Samash. evenimentului, organizat de BBR, „Po- adoptate legi cu impact major asupra mai luat cuvântul Israel Sabag, directorul După discursurile de la începutul în- durile Toleranţei”, de la Palatul Cotro- dezvoltării economice, referitoare la JDC România, şi Excelenţa Sa ambasador tâlnirii a urmat un spectacol, în care am ceni, şi moderarea unui simpozion, la fondurile de finanţare europeană. Este Tamar Samash, care a transmis celor pre- ascultat, între altele, un duet al amba- Parlament, privind contribuţia evreilor la vorba de legi privind achiziţiile publice, zenţi mesajul său de celebrare şi de pace, sadoarei Tamar Samash şi al cântăreţei dezvoltarea României moderne. de natură să simplifice şi să completeze ca formă esenţială pentru viaţa armonioa- israeliene Shula Chen, precum şi corurile În pregătire: • supervizarea unui legislaţia de până acum prin racordare să a locuitorilor Israelului şi a dezvoltării reunite de la C.E.B. şi Şcoala Lauder, volum colectiv dedicat istoriei Templu- la recentele directive ale UE. acestei ţări miraculoase. conduse de Bogdan Lifşin. lui Coral din Bucureşti; • implicarea, Amendamentul propus de deputatul ”În urmă cu trei mii de ani, Regele împreună cu colegii din GPMN, în buna F.C.E.R. privind Legea Codului Fiscal, David şi-a stabilit capitala la Ierusalim. GEORGE GÎLEA desfăşurare a alegerilor locale de la 5 prin care evrei şi neevrei persecutaţi pe iunie a.c.; • elaborarea de documente criterii etnice între 1940 – 1945 să bene- pentru Congresul al III-lea al F.C.E.R., ficieze de aceleaşi scutiri de impozite cu Bucureşti, 25 – 26 iulie a.c. cei persecutaţi după 1945, s-a bucurat Eveniment cultural la “Tinerimea Română” * de receptivitate din partea ministrului Centrul Naţional de Artă “Tinerimea acţiunile diplomaţilor turci care au salvat n La celebrarea primei seri de Se- de Finanţe, Anca Dragu, a fost votat Română” a găzduit la 17 aprilie un eve- vieţile a mii de evrei, oferindu-le sprijinul der şel Pesah 5776 din cadrul C.E.B., în Camera Deputaţilor, a devenit Lege. niment cultural de excepţie organizat de pentru a ajunge în Turcia. Istoria acestor în Sinagoga Mare din Capitală, dr. Aurel Un alt amendament avansat de Ambasada Turciei la Bucureşti, Federaţia acte de nobleţe este rememorată de-a lun- Vainer a evocat momente din serile de domnia sa, având susţinerea Grupului Comunităţilor Evreieşti din România, gul filmului “Paşaport turcesc”. Cu aceeaşi Seder ale copilăriei de la Ştefăneşti, Parlamentar al Minorităţilor Naţionale Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci şi cu ocazie, diplomatul a atras atenţia asupra ştetl moldovenesc natal, a subliniat că şi a Consiliului Consultativ al Cultelor sprijinul deputatului Iusein Ibram, din par- existenţei fenomenului antisemit şi care libertatea trebuie să fie însoţită de reguli Religioase din România, s-a referit la tea Uniunii Democrate Turce din România. necesită determinarea comunităţii inter- pentru a-şi dovedi eficienţa, a dat citire scutirea de taxe şi impozite pentru case Alături de un public numeros, la eveniment naţionale. „Din nefericire, antisemitismul mesajelor de felicitare pentru sărbătoa- parohiale, introdusă în Codul Fiscal. au participat ambasadorul Statelor Unite la este un fenomen încă prezent. Turcia este rea de Pesah transmise de: preşedintele Deşi, până în prezent, amendamentul Bucureşti, E.S. Hans Klemm, ambasadorul foarte dedicată ideii de pluralism şi are o României, Klaus Iohannis; P.F. Daniel, nu a primit soluţionare pozitivă, există Turciei la Bucureşti, E.S. Osman Koray tradiţie de luptă împotriva antisemitismului. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române; premise în acest sens. Ertaş, preşedintele F.C.E.R., deputat dr. Din câte ştiţi, în Turcia nu s-a întâmplat Arhiepiscopul Ioan Robu, Mitropolit de Deputatul dr. Aurel Vainer a partici- Aurel Vainer, PS Ieronim Sinaitul, din par- Holocaust, iar în prezent evreii din Turcia Bucureşti al Bisericii Romano-Catolice; pat în plenul comun la votul final pentru tea B.O.R., rabinul Rafael Shaffer. reprezintă o parte importantă a societăţii Nunţiul Apostolic Miguel Maury Buendia; desemnarea noului preşedinte director În cuvântul său de deschidere, deputa- turce şi face parte din moştenirea noas- alţi înalţi reprezentanţi ai unor culte din IULIA DELEANU tul Iusein Ibram a urat bun venit invitaţilor tră”, a afirmat diplomatul turc, subliniind România. (Continuare în pag. 27) şi publicului spectator şi a mărturisit că că societatea turcă tratează cu maximă acest eveniment s-a conturat în urma unei seriozitate problema educaţiei în domeniul discuţii avute cu preşedintele F.C.E.R. dr. Holocaustului. Demonstraţie Aurel Vainer. Prima parte a evenimentului a fost Preşedintele FC.E.R., deputat dr. Aurel dedicată unui moment artistic susţinut de Vainer, a adresat cuvinte de mulţumire pianista Renan Koen, care a interpretat în faţa Institutului ”Elie Wiesel” şi apreciere organizatorilor şi invitaţilor. compoziţii aparţinând unor compozitori În ziua de 3 mai a.c., un grup de bărbaţi necunoscuţi s-a instalat în faţa Institu- Reafirmând nevoia de pace şi colaborare, şi muzicieni precum Gideon Klein, Viktor tului ”Elie Wiesel”, desfăşurând un banner pe care scria ”Dreptate pentru victime”. domnia sa a evocat excelenta relaţie cu Ullman, decedaţi în lagărul de exterminare Numai că nu se ştie cine erau victimele şi care a fost legătura cu institutul. De fapt, deputatul minorităţii turce Iusein Ibram, de la Terezin din Cehia. din punctul nostru de vedere, o victimă este Alexandru Florian, directorul general al unul dintre iniţiatorii acestui eveniment. În a doua parte a avut loc vizionarea Institutului, căruia i s-au adus o serie de acuzaţii mincinoase, cerându-i-se demisia. Vorbitorul a relatat despre vizita efectuată, filmului documentar “Paşaport turcesc”, Scopul declarat al acţiunii, a afirmat grupul, era ”salubrizarea sau igienizarea culturii alături de reprezentantul comunităţii turce realizat în 2011, care prezintă acţiunile româneşti”, cuvinte care ne evocă fără niciun echivoc expresii folosite de nazişti iar în Parlamentul României, la Ambasada salvatoare întreprinse de diplomaţii turci pe plan local – de legionari. Până la urmă ei s-au prezentat drept reprezentanţi ai Turciei la Bucureşti, cu ocazia învestirii din timpul Holocaustului, care au acor- unor organizaţii obscure – Asociaţia Adevărul şi Dreptatea şi Mişcarea Conservatoare unui nou ambasador, prilej cu care s-a dat paşapoarte turceşti câtorva mii de Mugur Vasiliu. Se pare însă că erau neolegionari. Au considerat acţiunea lor drept un conturat ideea acestui eveniment. “Amba- evrei din Franţa, salvându-le astfel viaţa. ”protest”, a cărui ţintă urma să fie, aşa cum am menţionat anterior, directorul Institu- sadorul Turciei s-a dovedit a fi un om minu- Producţia se bazează pe mărturiile unor tului. Deoarece Alexandru Florian a susţinut cu fermitate Legea 217, care redefineşte nat. În cele două ore petrecute împreună supravieţuitori sau ale urmaşilor acestora, noţiunea de Holocaust şi cere sancţionarea popularizării criminalilor de război, a am realizat un dialog foarte frumos. […] fiind completate de documente din Arhiva legionarilor şi a celor care neagă Holocaustul, o legislaţie care există aproape în Domnia sa mi-a vorbit despre un film care Statului Turc. Printre diplomaţii turci care toate ţările europene, aşa-zişii protestatari l-au acuzat de ”amestec ilegal şi flagrant tratează subiectul atitudinii autorităţilor le-au facilitat repatrierea în Turcia se nu- în viaţa culturală şi politică a românilor, în istorie”. Pentru a-şi susţine ”cauza”, ei l-au turce în perioada celui de-al doilea război mără Behiç Erkin, ambasador al Turciei calificat pe Alexandru Florian drept ”ceauşist”, citând pasaje dintr-o lucrare apărută mondial. Aşa am ajuns la acest eveni- la Paris în timpul ocupaţiei germane, şi în 1977. A fost o minciună deoarece textul, a declarat chiar Alexandru Florian, nu-i ment”. De asemenea, vorbitorul a mulţumit Necdet Kent, consulul general al Turciei aparţine. Ciudat este că demonstraţia a fost autorizată, participanţii mulţumind jan- pentru iniţiativa Ambasadei Turciei de a o la Marsilia. Acţiunile lor, sprijinite de ofi- darmeriei, de fapt nu se ştie de ce. Oare ”demonstranţii” au crezut că vor fi atacaţi invita pe pianista Renan Koen, membră a cialităţile centrale de la Ankara, au salvat de cercetătorii Institutului sau, mai degrabă, habar n-au avut ce se face acolo şi, mai comunităţii evreieşti din Turcia. viaţa a circa 35.000 de evrei din Franţa şi ales, că Institutul ”Elie Wiesel” nu este un corp străin, ci reprezintă autorităţile de stat Ambasadorul Turciei la Bucureşti, Europa de Est. ale României. (E.G.) E.S. Osman Koray Ertaş, a amintit despre DAN DEMETRIAD REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016 3 Dezbateri privind Prezentul şi viitorul comunităţii evreieşti din România Reuniunea Comună a Consiliului de Conducere Prioritãþi din bugetul DASM (o creştere cu aproape Israeliene pe terenul din apropierea Si- şi Adunării Generale ale Federaţiei Comunităţilor în Bugetul 4% faţă de anul precedent) a provenit de nagogii Mari, precum şi sprijinul acordat Evreieşti din România (F.C.E.R.) a avut loc la Centrul la Joint, restul – de la F.C.E.R., din fonduri în reluarea Festivalului Goldfaden. Comunitar Evreiesc din Capitală, în zilele de 27 şi 28 F.C.E.R. Caritatea. Preşedintele C.E. Arad, ing. Ionel aprilie a.c. În anul 2015, F.C.E.R. a primit alocaţii Schlesinger, a apreciat eforturile Fede- A fost întrunit cvorumul cu majoritate simplă, cei pe 2015 importante de la Secretariatul de Stat raţiei de a face rost de resurse financi- prezenţi avizând participarea invitaţilor la ambele pentru Culte, cu ajutorul cărora au putut are, dar a solicitat ca bugetul să fie un evenimente. Activitatea economi- fi efectuate lucrări urgente de reparaţii la instrument strategic. Potrivit opiniei sale, Reuniunea a fost organizată de un colectiv condus co-financiară a F.C.E.R. Templul „Unirea Sfântă” din Bucureşti, nevoile comunităţilor sunt prioritare, iar de secretarul general al Federaţiei, Albert Kupferberg, în anul 2015 s-a des- Sinagoga „Cetate” din Timişoara şi Sina- rolul Federaţiei ar trebui să se concen- şi de directorul de Cabinet, Silvian Horn, o menţiune făşurat potrivit preve- goga din Hârlău. treze pe strângerea de fonduri, o parte specială revenind Andreei Varodin (Oficiul Protocol), derilor din Orientările Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Va- din atribuţiile acesteia putând fi realizate Stelei Georgescu (Secretariat) şi Jean Bercu (şeful privind Bugetul prezen- iner, a evocat rezultatul colaborării cu de comunităţi. Preşedintele F.C.E.R. a Serviciului Administraţie). tat la reuniunile Consi- membrii Comitetului Director, care ilus- cerut formarea unui grup de lucru care liului de Conducere şi trează aplicarea principiilor democratice să analizeze posibilităţile de realizare a Prezent ºi perspective Adunării Generale din în activitatea Federaţiei, apreciind toto- acestei cerinţe. 28-29.04.2015, a Bugetului de venituri dată activitatea organului de îndrumare Ing. Tiberiu Roth (C.E. Braşov) s-a în viaþa F.C.E.R. şi cheltuieli din 27.10.2015, precum şi a şi control, care are menirea de a elimina alăturat celor spuse de I. Schlesinger, deciziilor adoptate pe parcurs de Consiliul eventualele nereguli sau fraude din ac- subliniind că întotdeaua cărămizile fun- În deschiderea lucrărilor, rabinul Ra- de Conducere şi de Comitetul Director, tivitatea de administrare a patrimoniului damentale ale edificului Federaţiei au fael Shaffer a ţinut o deraşa legată de a arătat directorul economic al F.C.E.R., F.C.E.R. fost comunităţile, unde se desfăşoară una dintre caracteristicile întrebărilor şi în prezentarea rezultatelor financiare pe După dezbateri, documentul privind activităţile. Şi după părerea sa, Federaţia răspunsurilor din serile de Seder, care 2015. realizarea Bugetului de venituri şi cheltu- ar trebui să se ocupe de strângerea şi priveşte necesitatea interlocutorilor de a In document sunt menţionate veni- ieli pe 2015 a fost aprobat. distribuirea fondurilor. T. Roth a propus să se asculta până la capăt unul pe celălalt. turile şi cheltuielile realizate la nivelul Preşedintele Comisiei de cenzori, Flo- se revină la formula prin care un vicepre- Acest comportament trebuie să domine şi Federaţiei, al comunităţilor şi al activităţii rea Ţugui, a prezentat Raportul Comisiei şedinte să se ocupe numai de comunităţi. discuţiile care vor urma, fiindcă „ţelul este de asistenţă socială şi medicală. În anul de cenzori, arătând că a fost examinat Repartizarea fondurilor pe comunităţi să comun”. Apoi a binecuvântat lucrările. A 2015, activitatea economică a fost una bilanţul contabil, că înregistrările, opera- se facă după numărul de membri şi ac- fost ţinut un moment de reculegere în echilibrată şi dinamică, atât veniturile cât ţiunile şi întreaga evidenţă contabilă au tivităţile desfăşurate pe baza proiectelor memoria membrilor în Consiliul de Con- şi cheltuielile crescând faţă de 2014 cu fost corecte, în conformitate cu legislaţia iniţiate. A. Vainer a declarat că propunerile ducere şi a preşedinţilor de Comunităţi, 24%, neînregistrându-se niciun deficit. din domeniu. Veniturile au fost realizate vor fi analizate. decedaţi în intervalul de timp scurs de Chiar şi în aceste condiţii, fondurile alo- corect, respectându-se legea şi Statutul Preşedintele C.E. Timişoara, Luciana la precedenta întrunire: Tiberiu Benedek cate de Federaţie pentru asistenţa socială F.C.E.R. Ca atare, preşedintele Comisiei Friedmann, a opinat: dacă nu există po- z.l., Iancu Isidor z.l., Gilu Iuftaru z.l., Iosif şi medicală, prin intermediul D.A.S.M., de cenzori a propus aprobarea Raportului. sibilitatea unei platforme la proiectul de Farkaş z.l. au crescut anul trecut cu 27% faţă de buget pe anul 2016, să se stabilească Cuvântul de deschidere al preşedinte- cel precedent, atestând atenţia acordată Opinii despre realizãrile o grilă de cheltuieli pentru evenimente, lui şi deputatului F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, acestui domeniu. Analizând structura reparaţii de imobile, sinagogi, cimitire a fost axat pe teme: . economice, privind veniturilor F.C.E.R., directorul economic financiare ale F.C.E.R. ş.a.m.d.; să se facă o departajare între fondurile obţinute din chirii şi din ajutorul al Federaţiei, Ovidiu Bănescu, a arătat că în 2015 comunităţile mari şi mici privind fondurile Joint-ului, insuficiente pentru plata salari- s-au produs importante modificări, în sen- primite de la Federaţie, nu să se distribuie ilor; sprijinul primit de la Guvernul Româ- sul că ponderea totală a alocaţiilor de la Preşedintele F.C.E.R. a lăudat efor- în mod egal, acelaşi procent de 20% din niei şi autorităţi locale; Memorandumul bugetul de stat în veniturile Federaţiei s-a turile Departamentului economic şi ale venituri; Fundaţia Caritatea „reprezintă încheiat între F.C.E.R. şi Fundaţia Carita- diminuat de la 27,5% în 2014, la 12,1% în directorului acestuia, Ovidiu Bănescu, o sursă internă” de fonduri. Preşedintele tea pentru anii 2015, 2016, 2017, prin care 2015. Excepţia o constituie alocaţiile de la pentru a obţine fonduri pentru buge- F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a arătat că: • Federaţia primeşte fonduri cu destinaţii Departamentul pentru Relaţii Interetnice tul pe 2015 şi a cerut comunităţilor să procentajul de 20% a fost stabilit în urma fixe, respectiv, asistenţă socială şi medi- al Guvernului, care au crescut cu 21,4% în încerce să elaboreze câte o schiţă de răspunsurilor la un chestionar primit de la cală, patrimoniu de cult mozaic, activităţi intervalul menţionat. În schimb, alocaţiile buget. Echilibrul bugetului F.C.E.R. s-a toate comunităţile; • Fundaţia Caritatea religioase şi culturale iudaice, păstrarea de la Primăria Capitalei au fost cu 62% realizat în urma măsurilor de raţionali- este „o organizaţie cu doi parteneri”, par- moştenirii istorice a evreilor din România; mai mici, ca şi ponderea fondurilor primite zare introduse de directorul economic şi tenerul celălalt fiind foarte parcimonios în maximizarea veniturilor, minimizarea de la Joint, care anul trecut a reprezentat de vicepreşedintele F.C.E.R., ing. Paul acordarea de fonduri pentru Federaţie; • cheltuielilor; mai buna valorificare a CIR- 26,4% din total, faţă de 30,5% în 2014. Schwartz, şi această linie se va continua sprijinul financiar de la autorităţi de stat urilor; . demografice, legate de scăderea Ponderea veniturilor rezultate din şi în 2016. Vorbitorul a menţionat o serie se obţine cu mari eforturi. populaţiei evreieşti din motive biologice; administrarea imobilelor a înregistrat o de realizări – renovarea Căminului de Preşedintele C.E. Oradea, Felix importanţa ghiur-ului; . parlamentare, cu scădere uşoară, de 0,8%, dar s-a înca- vârstnici, îmbunătăţirea condiţiilor din Koppelmann, a felicitat compartimentele referire la implicaţiile rectificării Codului sat cu peste 44% mai mult din vânzări cadrul CIR-urilor, subliniind în context şi F.C.E.R. pentru eficienţa activităţilor lor Fiscal asupra prevederilor Legii 189/2000, de patrimoniu imobiliar subutilizat. În contribuţia comunităţilor. O. Bănescu a şi a relatat vizita efectuată la comuni- deja votate de Parlament, astfel încât schimb, ponderea veniturilor provenite de scos în evidenţă aportul preşedinţilor de tatea evreiască din Heidelberg, unde a beneficiarii acesteia, persecutaţi pe criterii la Fundaţia Caritatea a crescut în acelaşi comunităţi, membri şi ai Comitetului Direc- prezentat activitatea de asistenţă socială etnice între 1940 – 1945, îşi păstrează interval de la 29,2% la 45,2%, conform tor , I.Bloch, A.Ghiltman , F. Koppelmann, şi medicală din România. Vorbitorul a aceleaşi drepturi cu persecutaţii politic prevederilor Memorandumului semnat. Paul Schwartz. menţionat principalele proiecte ale co- de după 1945, rectificare acceptată şi de Directorul economic al F.C.E.R. a În intervenţia sa referitoare la rezulta- munităţii orădene – refacerea sinagogii ministrul de Finanţe, Anca Dragu; aproba- subliniat că analiza cheltuielilor din 2015 tele economico-financiare ale F.C.E.R., din Oradea efectuată din fonduri proprii, rea Legii 217/2015, privind sancţionarea evidenţiază că din veniturile obţinute, vicepreşedintele ing. Paul Schwartz a donaţii şi contribuţia F.C.E.R şi înfiinţarea rasismului, xenofobiei, antisemitismului, imensa majoritate merge către acoperirea subliniat necesitatea alocării fondurilor unei yeshiva în parteneriat cu comunita- cu menţionarea expresă a Mişcării Legi- nevoilor şi a proiectelor din comunităţile destinate reparaţiilor şi infrastructurii Fe- tea din Ungaria. onare. Au fost trecute în revistă succese evreieşti din ţară. Astfel, 82% din totalul deraţiei, aceste sume fiind în creştere în Sorin Lucian Ionescu, preşedintele remarcabile şi perspectivele favorabile cheltuielilor au fost direcţionate către cazul unor comunităţi care nu beneficiază C.E. Constanţa, s-a exprimat în favoa- în: . prezervarea patrimoniului de cult comunităţi, numai 12% fiind alocate de vreun suport semnificativ din partea rea unui buget centralizat şi a subliniat mozaic, exemplificată prin reinaugurarea pentru administrarea şi funcţionarea autorităţilor locale. De asemenea, el a că suma de 50.000 de euro, rezultată Sinagogii Merarilor, finalizarea lucrărilor organizaţională la nivel naţional, iar 6% precizat că alocaţiile bugetare oferite de din vânzarea unei proprietăţi, a fost di- de restaurare a Sinagogii Mari din Iaşi, au reprezentat cheltuieli de coordonare către Departamentul pentru Relaţii Inte- recţionată spre refacerea Sinagogii din restaurarea Sinagogii din Cetate din Timi- şi reprezentare la nivel naţional. retnice au crescut. În privinţa gestiunii şi Constanţa. şoara, refacerea Templului Unirea Sfântă Cheltuielile cu întreţinerea şi reparaţii- evidenţei contabile, vorbitorul a amintit Directorul DASM, ec. Attila Gulyas, a din Bucureşti, restaurarea Sinagogii din le de sinagogi, cimitire, centre de instruire faptul că auditul Curţii de Conturi a Ro- precizat că sursele bugetului DASM pe Constanţa; . muzeistică; . acţiuni come- şi recreere au crescut cu 60% în 2015 mâniei a confirmat legalitatea şi corecti- anul 2015 au fost în majoritate Claims morative, printre care demersurile pentru faţă de 2014. Reflectând atenţia pentru tudinea acestora. Conference şi Joint, diverşi alţi donatori realizarea Monumentului în memoria asistenţa medicală şi socială a populaţiei Vicepreşedintele F.C.E.R. a prezentat şi F.C.E.R., inclusiv Fundaţia Caritatea şi victimelor Pogromului din Bucureşti din evreieşti, amintim că F.C.E.R. a contribuit situaţia cimitirelor bucureştene în care se surse proprii, respectiv, alocări F.C.E.R., ianuarie 1941, monument care urmează cu 9,1 milioane de lei la bugetul DASM, află circa 3.000 de morminte fără monu- pensii şi contribuţii ale rezidenţilor din că- să fie amplasat în Piaţeta Dr. Alexandru sume considerabile fiind cheltuite pentru ment. C.E. Bucureşti a încheiat un par- mine, contribuţii venite de la restaurante Şafran din Capitală (în faţa Sinagogii asigurarea de medicamente pentru salari- teneriat cu Primăria Capitalei, înfiinţând rituale şi de la Centrul de Ajutor Medical Mari, din str. Adamache). A fost amintită aţii cu vechime de peste 10 ani în Federa- Fundaţia Sacra, al cărei prim obiectiv va etc. Vorbitorul a făcut o retrospectivă a corelarea activităţii F.C.E.R. cu noua ţie, pentru procurarea de vin ritual pentru fi o mai bună administrare a cimitirelor. evoluţiei bugetului DASM între anii 2005 – legislaţie a muncii (alte tipuri de contract sărbători şi festivităţi religioase, azimă Preşedintele C.E. Iaşi, Abraham Ghilt- 2015 şi a menţionat ca principale categorii între angajator şi angajat în locul fostelor pentru Pesah, acordarea de Hanucageld man, a afirmat că Primăria municipiului convenţii civile, în cazul celor trecuţi de şi zile libere pentru salariaţi din Federaţie, Iaşi sprijină activităţile comunităţii. Unele IULIA DELEANU vârsta pensionării). A fost subliniată con- comunităţi şi DASM. De remarcat faptul dintre măsurile care pot fi amintite sunt DAN DRUŢĂ tinuarea procesului de democratizare în (pentru care Ovidiu Bănescu a cerut să transferul cu titlu gratuit al sediului Comu- EVA GALAMBOS viaţa F.C.E.R. se transmită mulţumiri directorului Joint nităţii în proprietatea acesteia, viitoarea ALEXANDRU MARINESCU pentru România, Israel Sabag) că 62,5% inaugurare a Pieţei Prieteniei Româno- (Continuare în pag. 4) 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016 Dezbateri privind Prezentul şi viitorul comunităţii evreieşti din România (Urmare din pag. 3) de cheltuieli salariile Obiective clare pentru activităţi de cult, el a arătat că lemn „Ba’al Şem Tov” din Piatra-Neamţ, pentru personalul majoritatea o reprezintă sursele centrale. care reprezintă un important obiectiv tu- activând în programul de ajutor gospodă- în Proiectul de Buget Preşedintele Aurel Vainer a cerut să se ristic al oraşului şi atrage circa 3.000 de resc şi nursing, analizele medicale, me- al F.C.E.R. pe 2016 facă o prezentare defalcată pe benefici- vizitatori anual. dicamentele, produsele pentru curăţenie ari ai cheltuielilor de cult. Tiberiu Roth a În ceea ce priveşte activităţile reli- de care beneficiază asistaţii. În prezent, Directorul economic al F.C.E.R. a cerut corelarea veniturilor şi cheltuielilor gioase şi culturale, vorbitorul a amintit pentru acordarea ajutorului gospodăresc prezentat un Proiect de Buget de venituri comparate cu cele ale Comunităţilor şi celebrarea tuturor sărbătorilor religioase, e necesar, potrivit legislaţiei în vigoare, şi cheltuieli pe anul 2016, precizând că s-a pronunţat pentru o descentralizare şi buna colaborare cu profesorii de istorie ca toate comunităţile în care funcţionea- veniturile nu sunt certe, ci estimate, ceea pentru o mai bună comunicare. Av. Nico- din judeţ şi câteva proiecte de viitor – ză serviciul de ajutor gospodăresc să fie ce ar putea necesita adaptări în funcţie de lae Decsei, preşedintele C.E. Satu Mare, organizarea ediţiei Keshet pe 8 iunie, a licenţiate, dar licenţierea implică mărirea realizarea încasărilor preconizate. „Bu- a ridicat problema restricţiilor în cazul unui eveniment dedicat artistului Victor cheltuielilor administrative. Altă problemă: getul este echilibrat, cu condiţia aplicării vinderii terenurilor nefolosite din cimitire. Brauner pe 15 iunie, aniversarea a 250 în urmă cu circa două luni, reprezentanţi măsurilor în vederea îndeplinirii indicato- Preşedintele Vainer a cerut urgentarea de ani de la construirea Sinagogii „Ba’al ai Ministerului Muncii au cerut externali- rilor propuşi”, a precizat Ovidiu Bănescu, valorificării acestor terenuri după exper- Şem Tov”, precum şi reeditarea romanului zarea cazurilor psihiatrice – persoane sub care a propus şi o ordine de priorităţi tiza rabinică. „Marcu Sin Marcu”, publicat în 1934 de 65 de ani – din cele două cămine pentru a obiectivelor pentru care se vor aloca După ce s-a subliniat că Bugetul este publicistul sionist Avram Leib Zissu. vârstnici de la Bucureşti şi Arad. Condu- resurse: asistenţă socială şi medicală; rectificabil, proiectul pe anul 2016 a fost Av. Nicolae Decsei, preşedintele C.E. cerea F.C.E.R. a găsit soluţia înfiinţării cult mozaic; activităţi de prezervare şi votat. Satu Mare, a arătat că la Sinagoga Mare, în cămine a unor Centre de reabilitare şi valorificare a moştenirii iudaice culturale, inclusă în circuitul cultural al oraşului, recuperare psihiatrică, ceea ce atrage o istorice, artistice, etc.; asigurarea funcţi- Educaþie, voluntariat, se organizează anual concerte, la care altă creştere a cheltuielilor. A fost reamintit onării în condiţii normale a patrimoniului lumea vine cu mare plăcere datorită am- imperativul auditului în comunităţi. Echipe imobiliar; dezvoltarea activităţilor privind grija pentru bianţei şi acusticii excelente. Comunitatea de la Claims Conference sau Joint vin în identitatea iudaică. patrimoniul sacru doreşte să facă un muzeu în balconul control. Faţă de 2015, atât veniturile, cât şi Sinagogii dar este greu să găsească Attila Gulyas, directorul D.A.S.M., s-a cheltuielile vor fi cu aproape 11% mai mici, La punctul de pe ordinea de zi rezervat sponsori. C.E. participă împreună cu mai referit la funcţionarea Programului fără a fi preconizat vreun deficit şi fără a problemelor diverse, conducătorii Comu- celelalte minorităţi la evenimentele orga- Talmud-Tora pentru copii şi a susţinut afecta bugetul de venituri al DASM, care nităţilor evreieşti au prezentat subiecte nizate în oraş precum şi la cele evreieşti, posibilitatea introducerii unui angajament va rămâne, practic, constant (o uşoară majore care intervin în activitatea lor organizate la Oradea sau Debreţin.De al părinţilor copiilor de a participa la ac- creştere de 0,3%). Pentru realizarea curentă. asemenea, colaborează foarte bine cu tivităţile religioase în cazul Programului veniturilor preconizate, va fi necesară Preşedintele C.E. Alba Iulia, Lia Bor- Asociaţia deportaţilor şi refugiaţilor din „Copii în nevoie”, realizat de D.A.S.M. valorificarea mai bună a patrimoniului za, a făcut public proiectul finanţat de Ardealul de Nord şi cu profesorul Cor- împreună cu Rabinatul F.C.E.R. De ase- imobiliar, precum şi continuarea sau chiar Primăria Municipiului Alba Iulia pentru neanu, preşedintele acesteia. A continuat menea, el a propus realizarea unui set de majorarea, unde este posibil a suportului un documentar despre cimitirul evreiesc inscripţionarea lângă monumentul de la materiale documentare destinate copiilor financiar de laJoint şi Claims Conference, şi sinagoga din localitate. Documentarul Sinagogă a numelor deportaţilor. care urmează acest program. veniturile de la Caritatea fiind în confor- s-a bucurat de succes. În activitatea de Ing.Vasile Dub, preşedintele C.E. Târ- Preşedintele C.E. Deva, Liviu Lăcă- mitate cu prevederile Memorandum-ului, restaurare a unor pietre tombale de mare gu Mureş, a arătat că s-a reuşit montarea tuşu, a susţinut ideea introducerii unor eficientizarea activităţii Fundaţiei Filder- vechime din cimitir au fost implicaţi cadre unei plăci comemorative la o fostă şcoală criterii de eligibilitate pentru beneficiarii man, obţinerea de sponsorizări pentru universitare, studenţi, masteranzi. Pentru evreiască. Continuă postarea pe internet Programului „Copii în nevoie” şi a anunţat activităţi curente şi investiţii. continuarea restaurărilor se aşteaptă fon- a datelor din 13 cimitire şi se doreşte tra- deschiderea la Deva a unui curs de Tal- Pentru ţinerea sub control a cheltuie- duri de la Consiliul Judeţean. ducerea textelor ebraice. La Sinagogă se mud-Tora, începând cu 22 mai a.c. lilor, este necesară corelarea judicioasă Rabinul Rafael Shaffer a propus organizează concerte de muzică clasică Eduard Kupferberg, directorul Can- a numărului de salariaţi cu activitatea transmiterea pe skype a cursurilor de şi klezmeri, primite cu mare plăcere de celariei Rabinice, a susţinut că în cazul F.C.E.R. şi cu organigrama, aplicarea Talmud-Tora care au loc săptămânal la public. Există propunerea ca următorul programelor care implică instruirea co- strictă a reglementărilor legale recente pri- C.E.B. În comunităţi mici, carnea caşer Bereşit să fie organizat la Târgu Mureş. piilor este necesar un voluntar care să vind raporturile de munca între F.C.E.R. şi ar putea ajunge ambalată şi etichetată, Costache Clim, preşedintele C.E. efectueze această activitate de instruire angajaţi, efectuarea lucrărilor de reparaţii în pachete de un kilogram. Huşi, a solicitat sprijinul Federaţiei în religioasă. numai în raport de asigurarea finanţărilor Preşedintele C.E. Timişoara, Luciana vederea unei mai bune administrări a Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, necesare şi valorificarea imobilelor cu Friedmann, a avansat ideea creării unei cimitirelor şi a reparării sinagogii din oraş. a recomandat pregătirea unui program potenţial ridicat, reducerea cheltuielilor grădiniţe şi a unei şcoli primare evreieşti Perspectivele C.E. Deva au făcut privind dezvoltarea învăţământului de cu utilităţile, corelarea planurilor editoriale pentru copiii din oraşul de pe Bega. Tot- obiectul expunerii preşedintelui Liviu Lă- Talmud-Tora în România, înfiinţarea unor cu realizarea veniturilor, monitorizarea odată, şi-a manifestat interesul pentru cătuşu: o comunitate în care există copii tabere pentru copii, care să îi angreneze în continuare a respectării măsurilor de identificarea arhivelor Comunităţii, ajunse învăţând la cursurile de Talmud Tora, iar în activităţi de studiu iudaic. maximizare a veniturilor şi a celor de în Arhiva CSIER şi în Arhiva Naţională, membrii comunităţii participă în majoritate Ing. Albert Kupferberg, secretarul minimizare a cheltuielilor, aplicate iniţial necesare unora din studiile întreprinse la sărbătorile evreieşti. Vorbitorul a mul- general al F.C.E.R., a arătat că în cadrul în anul 2014 şi continuate în anul 2015. de istorici timişoreni. ţumit conducerii F.C.E.R. pentru sprijinul auditului efectuat la Federaţie, unul dintre În condiţiile diminuării bugetului de acordat în restaurarea sinagogii. punctele atinse de comisie a fost proble- venituri pe 2016 cu aproape 11% faţă de Dan Has, preşedintele nou createi ma personalului, ceea ce este valabil şi 2015, ponderea cheltuielilor alocate co- Documentele pentru Comunităţi din Zalău, a prezentat activi- la comunităţi. Răspunzând propunerii lui munităţilor va fi cu numai 2,5% mai mică cel de-al III-lea Congres tăţile ce se desfăşoară şi colaborarea cu Tiberiu Roth, el a arătat că legătura cu anul acesta faţă de anul trecut. comunitatea din Oradea. Dat fiind faptul comunităţile este ţinută în permanenţă al F.C.E.R., aprobate că sinagoga din Zalău a fost demolată, el atât de secretarul general, cât şi de Mirela Bugetul F.C.E.R. pe 2016 de Adunarea Generalã a solicitat sprijin pentru construirea unei Aşman. case de rugăciuni. Andrea Ghiţă (C.E. Cluj) a apreciat ac- vãzut de membrii În cea de-a doua zi a lucrărilor au Preşedintele C.E. Lugoj, Ivan Bloch, a tivitatea DASM legată de îngrijirea vârstni- Consiliului de Conducere continuat prezentările legate de activi- salutat acţiunile de voluntariat ale tinerilor cilor şi a vorbit despre modalitatea în care tăţile comunităţilor. Demararea lucrărilor pentru revigorarea vieţii comunitare, dând comunitatea clujeană obţine cofinanţări Preşedintele C.E. Arad, I. Schlesinger, de renovare a Sinagogii din Reşiţa, cu exemplul unui liceean din Caransebeş, pe bază de proiecte de la diferite surse. a propus să se introducă o nouă metodo- fonduri europene, vizite la sinagogă şi care a căutat şi a găsit evrei recunoscân- Preşedintele C.E. Oradea, ing. Felix logie de elaborare a bugetului, elaborată la punctul muzeistic de istorie a evreilor du-şi identitatea, obştea afiliată comunită- Koppelmann, a redeschis problema vân- în funcţie de sursele predictibile şi de reşiţeni de către grupuri de elevi din şcoli ţii din Lugoj ajungând la 37 de persoane zărilor de terenuri rămase nefolosite din nevoile comunităţilor, de proiectele de locale în cadrul programelor incluse în şi devenind comunitate. A fost reparat cimitirele evreieşti, ale căror dimensiuni buget avansate de acestea. El a insistat Ziua porţilor deschise şi Şcoala altfel, au frontispiciul sinagogii, monument istoric. au fost calculate în funcţie de situaţia pentru ca, prin eforturi proprii, comunităţile fost aduse la cunoştinţă de preşedintele Sinagogile din Lugoj şi Caransebeş au comunităţilor de dinainte de război. să obţină cofinanţări şi donaţii în vederea C.E. Reşiţa, Ivan Schnabel. Vorbitorul a orgi funcţionale. Eliberarea actelor privind inexistenţa efectuării unor lucrări. arătat, totodată, că în ultimul timp au avut Preşedintele C.E. Bacău, Izu Butnaru, de oseminte evreieşti ţine de o comisie F. Koppelmann a arătat că, în funcţie loc manifestări antisemite, despre care a a declarat că activităţile din cadrul comu- rabinică cu sediul la Londra, care trebuie de evenimente istorice, există comunităţi anunţat Poliţia locală, şi că intenţionează nităţii au fost reluate la un nivel intensiv, să trimită un rabin la faţa locului pentru cu sau fără patrimoniu, care nu pot fi să monteze o cameră de luat vederi la iar relaţiile cu Primăria, cu structurile expertizare. Cheltuielile ar putea reveni comparate, de aceea fiecare comunitate sinagogă. locale, dar şi cu celelalte minorităţi se Fundaţiei Filderman. trebuie judecată după posibilităţi. Preşedintele Aurel Vainer a evocat află la un nivel ridicat. Printre proiectele Ivan Truţer, coordonatorul Departa- Directorul Cancelariei Rabinice, personalitatea fostului director al Muze- recente se numără participarea la eveni- mentului de protecţie şi pază al F.C.E.R., Eduard Kupferberg, a avansat ideea ului de Istorie a Evreilor din România, mentul Serile Minorităţilor în cursul lunii a vorbit despre securitatea muncii şi certificatelor decaşrut ca sursă de venit. Carmen Dumitriu, care a decedat în luna mai, organizarea ediţiei Keshet, la care se măsurile de protecţie a patrimoniului. În Sunt întreprinzători din străinătate care aprilie, şi i-a informat pe membrii Adunării adaugă activităţile cu ocazia sărbătorilor acest sens, el a recomandat preşedinţilor fac tăieri rituale la diferite abatoare din Generale că postul de director va fi ocupat religioase şi cursul de Talmud-Tora. De de Comunităţi asigurarea unor sisteme de ţară. Preşedinţii de Comunităţi unde exis- de Carmen Hannah Ioviţu. asemenea, se află în fază de proiect re- supraveghere, colaborarea cu organele tă abatoare ar putea îndruma firmele să Preşedintele C.E. Piatra Neamţ, Emil novarea Templului Cerealiştilor, construit statului, realizarea unor analize de risc aibă acest certificat, ceea ce ar deveni o Nadler, a informat cu privire la efectuarea în 1895. şi efectuarea de amenajări care să pună sursă de venit pentru comunităţi şi pentru unor lucrări de reparaţii la acoperişul Si- în concordanţă condiţiile de la sediile patronii abatoarelor. Legat de problema nagogii Leipziger din Roman şi realizarea (Continuare în pag. 5) Comunităţilor cu legislaţia ISU în vigoare. repartiţiei fondurilor Federaţie-comunităţi operaţiunii de ignifugare a Sinagogii de REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016 5 Dezbateri privind Prezentul şi viitorul comunităţii evreieşti din România (Urmare din pag. 4) Francisc Abra- Ing. Felix Koppelmann a lăudat acti- Câmpina, obiectiv turistic, au intrat pe lista ham, vicepreşedin- vitatea noului preşedinte din Dej, care a preocupărilor prioritare ale preşedintelui tele C.E. Craiova, a evocat excelenta reuşit să rezolve o serie de probleme, a F.C.E.R. relaţie de cooperare cu autorităţile locale, scos în evidenţă bună colaborare între În spiritul încurajării tinerilor preocupaţi dar şi cu celelalte minorităţi din judeţ, comunităţile de la Dej şi Oradea şi a de istoria evreilor din România, preşe- alături de care sunt organizate periodic apreciat munca noilor preşedinţi. dintele C.E. Tecuci, Iancu Aizic, a oferit evenimente comemorative şi culturale. Mişu Rosenberg, preşedintele C.E. ca recompensă, în numele comunităţii, o De asemenea, vorbitorul a menţionat de- Dej, a menţionat că Primăria participă la excursie în Israel elevei Georgiana Mânz, mersurile pentru intabularea a cinci tere- un proiect european pentru restaurarea premiantă la Olimpiada de istorie din Israelul nuri din Craiova care aparţin comunităţii. sinagogii. În vederea continuării activităţii 2015, pentru lucrarea „Din istoria evreilor Vicepreşedintele C.E. Craiova a mulţumit clubului din holul Sinagogii, el a cerut tecuceni”. DASM pentru grija faţă de asistaţi. sprijin de la Federaţie. Robert Schorr, şeful Oficiului de şi România – Despre activitatea bogată a comu- Comunitatea Evreilor din Tulcea, con- Cultură, Artă şi Ştiinţă, a prezentat în nităţii focşănene a relatat preşedintele dusă de preşedintele Solomon Faimblat, faţa participanţilor proiectele Oficiului, apărare comună ei, Mircea Rond: editarea revistei on- a efectuat o serie de lucrări în cadrul între care „Zilele Sebastian”, care se va line Menora şi răspândirea acesteia în cimitirelor şi a amenajat un Muzeu al transforma în festival, manifestările în comunităţi; eforturile de a găsi resurse evreilor în cadrul cimitirului de la Sulina. cadrul Zilei europene a culturii iudaice împotriva pentru repararea Sinagogii din Focşani Pe 22 august va fi organizată aniversarea şi participarea F.C.E.R. la manifestări ca şi renovarea celor din Râmnicu Sărat şi Templului Israelit şi în tot în cursul verii Proetnica, Festivalul Goldfaden şi alte extremismului Odobeşti; iniţiativa unor israelieni originari C.E. Tulcea va fi partener al Festivalului proiecte interetnice. Camera de Comerţ România-Israel din România de a sărbători împlinirea a Interetnic. Dr. ing. José Blum, consilierul în pro- (CCRI) a organizat în luna aprilie un 135 de ani de la primul Congres sionist După ce a enumerat principalele direc- bleme de cultură al preşedintelui F.C.E.R., eveniment nu numai interesant dar şi din lume întrunit la Focşani. ţii de activitate şi a menţionat că numărul a apreciat activitatea Oficiului Cultură, important în contextul în care amenin- Comunitatea brăileană este implicată membrilor comunităţii a crescut cu şapte Artă, Stiinţă coordonat de Robert Schorr, ţările teroriste sunt la ordinea zilei, atât într-o serie de acţiuni educative pe plan persoane, Valer Plugaru, preşedintele şi şi-a exprimat dorinţa ca acest depar- în Orientul Mijlociu cât şi în Europa. local, a arătat preşedintele Comunităţii, C.E. Braşov,a cerut sprijin pentru renova- tament să fie din ce în ce mai prezent în Intitulată ”România-Israel Homeland Se- Nadia Ustinescu, amintind vizitele peri- rea celui de-al doilea templu din Braşov, dinamica F.C.E.R., oferindu-le membrilor curity Forum”, acţiunea a adunat timp de odice ale unor grupuri de elevi la templu; pentru cimitirul din Sfântu Gheorghe şi comunităţii, şi nu numai, evenimente cul- două zile 11 firme israeliene şi zeci de darul făcut de conducerea C.E. Brăila pentru sinagoga din Făgăraş turale de excepţie. firme româneşti, instituţii guvernamen- pentru un elev premiat la Olimpiada de Problema gravei deteriorări a cimitiru- Preşedintele Comisiei de Etică şi Me- tale şi din alte domenii, specializate în istorie. Remarcabilă – participarea la lui evreiesc din Sinaia, aflat în grija C.E. diere a F.C.E.R., dr. Alexandru Elias, a apărarea securităţii interne. Desfăşurat sărbătorile evreieşti a majorităţii evreilor Ploieşti, a fost sesizată de preşedintele vorbit despre necesitatea de a se acorda într-o mare discreţie, evenimentul a brăileni şi a multor prieteni, reprezentanţi Comunităţii, Adela Herdan. Atât repararea mai multă atenţie proceselor intentate prilejuit abordarea unor teme ca: atacuri ai altor etnii. cimitirului, cât şi restaurarea Sinagogii din (Continuare în pag. 27) cibernetice, terorism, extremism, atacuri directe precum şi metode de apărare în faţa acestor ameninţări. Reproducem, în continuare, Hotărârile Reuniunii Comune a Consiliului de Conducere În cadrul unei întâlniri informale, ”la şi a Adunării Generale ale F.C.E.R. din 27-28 aprilie 2016 un pahar de vin” (degustări ale unor sortimente de vin de Sâmbureşti) cum au declarat organizatorii, s-a creat o H O T Ă R  R I atmosferă tocmai bună pentru schim- 1. S-au aprobat, în unanimitate, ”Rezultatele economico-fi- - distribuirea judicioasă a bugetelor către comunităţi, în funcţie buri de păreri, discuţii şi o mai bună nanciare ale F.C.E.R.” pe anul 2015, în care se regăsesc veni- de necesităţile acestora şi ţinând seama de posibilităţile F.C.E.R.; cunoaştere reciprocă între eventualii turile şi cheltuielile realizate la nivelul Federaţiei, comunităţilor - constituirea unei Comisii pentru proiectarea şi repartizarea viitori parteneri. Această idee a fost şi activităţii de asistenţă socială şi medicală, reflectând şi efectul Bugetului pe anul 2017. transmisă de preşedintele Camerei de măsurilor de minimizare a cheltuielilor şi maximizare a veniturilor. 4. S-a luat notă de Informarea privind activitatea CSIER, Comerţ România-Israel, Călin Coşar, Se apreciază faptul că, deşi anul 2015 a fost unul atipic apreciată ca o schimbare radicală produsă prin numirea dlui care a salutat prezenţa la eveniment a având în vedere că alocaţiile bugetare au venit cu întârziere, Adrian Cioflâncă, în funcţia de director. unui mare număr de oameni de afaceri în special cele de la Fundaţia ”Caritatea” (prin Memorandumul Se recomandă: din ambele ţări, dar şi a unor importante aprobat în luna august 2015), anul financiar s-a încheiat cu un - abordarea de noi teme în cercetare; personalităţi din partea Preşedinţiei şi excedent de 264 mii lei. - utilizarea disponibilităţii cercetătorilor din cadrul CSIER în a structurilor guvernamentale. Forumul Se recomandă: realizarea de contracte de colaborare cu alte centre de cercetare, este un prilej de a stimula în continu- - creşterea veniturilor proprii din chirii; cu personalităţi evreieşti şi neevreieşti, urmând a se prezenta are creşterea schimburilor bilaterale, - valorificarea mai bună a patrimoniului imobiliar, prin rentabi- propuneri concrete, inclusiv din punct de vedere financiar; o performanţă a CCRI, cea mai veche lizarea unor obiective importante (etajul 2 al Căminului ”Amalia şi - identificarea de modalităţi de accesare a resurselor financi- cameră bilaterală de comerţ de după Şef-Rabin Dr. Moses Rosen”, Centrele de Instruire şi Recreere, are de la Fundaţia ”Caritatea”, DRI sau fonduri europene, prin 1989, a arătat Călin Coşar. fostul Cămin ”Băluş” etc); prezentare de proiecte elaborate în cadrul CSIER; E.S Tamar Samash, ambasadorul - valorificarea terenurilor libere de morminte din cimitirele - continuarea digitalizării arhivei CSIER. In acest scop, se va Statului Israel, a salutat iniţiativa şi a urat evreieşti, corelat cu expertizele de cult; solicita comunităţilor, în scris, să transmită situaţia documentelor succes evenimentului. La rândul său, - îmbunătăţirea colaborării cu comunităţile, care vor trebui existente în arhivele proprii; ing. José Iacobescu, iniţiatorul CCRI, a să-şi aducă contribuţia la susţinerea cheltuielilor de organizare - reîntregirea inventarului, recuperarea documentelor îm- vorbit despre primii paşi ai instituţiei, o şi funcţionare a activităţii de cult, de cultură, de asistenţă socială prumutate de CSIER, pe parcurs, diverselor persoane având adevărată activitate de pionerat, despre şi medicală. în vedere că toate materialele existente vor fi scanate şi nici dezvoltarea permanentă a activităţii, 2. S-a aprobat, în unanimitate, Raportul Comisiei de cenzori un original nu va putea fi scos din CSIER. concretizată în creşterea cifrelor de privind ”Rezultatele financiar-contabile ale F.C.E.R.” pe anul 5. Adunarea generală a F.C.E.R., la reuniunea din data de 28 afaceri şi despre performanţele obţinute 2015. aprilie 2016 a aprobat, în unanimitate, Calendarul de pregătire, de CCRI sub preşedinţia lui Călin Coşar. 3. S-a aprobat, cu majoritate de voturi (1 abţinere), Bugetul organizare şi derulare a Congresului al III-lea al F.C.E.R.-C.M. Manuel Costescu, secretar de stat la de venituri şi cheltuieli al F.C.E.R.” pe anul 2016, elaborat în şi Regulamentul de organizare şi desfăşurare a celui de al III-lea Departamentul pentru Investiţii Străine baza ”Rezultatelor economico-financiare ale F.C.E.R.” pe anul Congres al F.C.E.R., în forma prezentată, dezbătută şi comple- şi Parteneriat Public- Privat, subliniind 2015 şi a constrângerilor economico-financiare ale anului în tată cu amendamentele propuse, conform anexei. că există o relaţie îndelungată cu Israe- curs. În funcţie de necesităţi şi de resurse, Bugetul se va rectifica 6. Adunarea generală a F.C.E.R., la reuniunea din data de lul, a arătat că ea este prioritară pentru corespunzător. 28 aprilie 2016 a aprobat: România şi, dacă acum 15 ani România S-au avut în vedere: - Comisia de validare a celui de al III-lea Congres al F.C.E.R.- era furnizoare de forţă de muncă ieftină, - continuitatea vieţii comunitare evreieşti; C.M., Comisia pentru organizarea şi desfăşurarea celui de al acum este furnizoare de talente. Mulţi - dezvoltarea activităţilor de asistenţă socială şi medicală; III-lea Congres al F.C.E.R.-C.M. şi Secretariatul tehnic al celui investitori străini fac investiţii la noi de- - intensificarea activităţii de cult mozaic; de al III-lea Congres al F.C.E.R.-C.M. oarece ştiu că aici se fabrică produse - prezervarea şi valorificarea patrimoniului economic şi sacru; Componenţa în forma finală a Comisiei de organizare va de calitate iar companiile româneşti sunt - dezvoltarea activităţilor privind identitatea iudaică. fi stabilită de membrii Adunării Generale, prin vot electronic, în stare să producă componentele cele Ţinând seama de evoluţia ratei inflaţiei, reducerea TVA, prevăzut la data de 26 mai 2016. mai sofisticate, a constatat el. evoluţia preţurilor la utilităţi şi la energia electrică, a tarifelor ser- 7. S-a luat notă de informarea că baremul pentru categoria După ce în faţa celor prezenţi şi-a viciilor, creşterea salariului minim pe economie, se recomandă: F-post război s-a aliniat la suma de 1.200 lei/lunar. exprimat satisfacţia faţă de colaborarea - realizarea unei situaţii (O. Bănescu, E. Kupferberg, A. Gul- 8. Se recomandă Departamentului de Asistenţă Socială şi rodnică israeliano-română, într-o scurtă yas) privind cheltuielile de cult şi de asistenţă socială şi medicală, Medicală al F.C.E.R. urgentarea obţinerii licenţierilor serviciilor declaraţie dată R.E., Matan Şafran, ata- pe comunităţi; prevăzute de legislaţia în vigoare. şat economic al Ambasadei Israelului,a - urmărirea realizării programului de sponsorizări pentru 9. S-a luat notă de Informarea dlui Ivan Truţer, şeful Ofi- subliniat că în cele două zile au avut loc anul 2016 conform prevederilor Memorandumului F.C.E.R. cu ciului Protecţie şi Pază, coordonator al activităţilor legate de nu mai puţin de 200 de întâlniri între Fundaţia ”Caritatea”; Securitate în sănătate şi muncă (SSM), situaţii de urgenţă (SU) parteneri, pentru a stabili colaborări - monitorizarea încasărilor realizate din chirii şi din valorificări care include şi Prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI), Paza comune, proiecte comune. ”Scopul ale unor obiective din patrimoniul imobiliar inclusiv terenuri libere şi protecţia obiectivelor F.C.E.R., cu solicitarea către preşedinţii nostru este ca România să devină de morminte din cimitire; comunităţilor de a cunoaşte şi respecta legislaţia în domeniile - intensificarea activităţilor pentru obţinerea de resurse finan- de mai sus. Cu această ocazie li s-a înmânat câte un set de EVA GALAMBOS ciare prin sponsorizări; documente privind aceste activităţi. (Continuare în pag. 27) 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016 IUDAICA

urmaşul moabitei Rut, deci o femeie de alt soţul şi fiii într-o ţară străină. Rut alege să neam care s-a alăturat neamului lui Israel. vină împreună cu soacra ei în Ereţ Israel DECALOGUL, RUT, REGELE DAVID Onoarea deosebită care i-a fost făcută lui care pentru ea, moabita, era o ţară străi- Care este legătura între Decalog (Cele de a respecta cele 613 porunci ale ei cu Rut de a fi strămoaşa regelui David şi a nă, părăsindu-şi propria ei familie şi ţară. Zece Porunci), Cartea biblică Rut şi regele stricteţe. Dar o parte a Decalogului a fost regilor lui Israel din familia domnitoare a Observăm astfel elementul moral şi, alături David? O privire atentă asupra izvoarelor adresată tuturor popoarelor lumii, tuturor regelui David se datorează ataşamentului de el, universalitatea. ebraice privitoare la sărbătoarea de Şavu- oamenilor. Este vorba de Cele Şapte Po- ei profund faţă de soacra sa Naomi, care În privinţa Celor Zece Porunci, anexez ot ne ajută să înţelegem această legătură runci de natură morală şi religioasă, care rămăsese singură după ce îşi pierduse o traducere versificată a lor, fără a fi poet. între Dumnezeu, poporul lui Israel, Tora şi stau la baza legislaţiei statelor civilizate, universalitate. influenţate de religiile monoteiste, pentru Sărbătoarea de Şavuot are câteva Bney Noah, noahiştii. Poporul lui Israel a CELE ZECE PORUNCI denumiri şi câteva aspecte. Una dintre de- primit misiunea de a răspândi Cuvântul Şi Dumnezeu a vorbit şi le-a spus, Această zi I-o vei sfinţi. numiri, Hag Matan Tora, indică unul dintre lui Dumnezeu în rândul popoarelor. De la Poruncile Lui li le-a adus. V aceste aspecte: Ziua Dăruirii Torei. Pentru Dumnezeu lui Israel, de la Israel tuturor, Pe tatăl tău şi pe mama ta să-i cinsteşti, neamul lui Israel, ea a însemnat eliberarea universalitatea. I Să-i respecţi, să-i iubeşti, spirituală. Predarea Torei a avut loc pe Sărbătoarea de Şavuot, cu caracter Eu sunt al tău Domn Dumnezeu, De vrei ca zilele vieţii tale pe pământul Muntele Sinai. Tora spune că poporul a agricol, este menţionată în Tora, dar fără Numai Eu, pe care El ţi l-a dat să se prelun- văzut glasurile. Faptul este povestit atât în a se indica data. Este menţionată obligaţia Care te-am scos din ţara Egiptului, gească, Cartea biblică Şemot (Exodul sau Ieşirea), numărătorii de Omer (baniţa), respectiv 49 din robia omenească, Iar trupul şi sufletul tău să trăiască. cât şi în Cartea biblică Devarim (Deutero- de zile (şapte săptămâni) începând din cea Pentru ca fiinţa ta în libertate să trăiască. nomul). Poporul a văzut (şi a auzit) Cele de-a doua seară de Pesah. Sărbătoarea VI Zece Comandamente, care sunt citite de de Şavuot urmează după această numă- II Să nu ucizi pe nimeni, nici un om, de-ar Şavuot în sinagogă. Tora în întregul ei a rătoare, în ziua următoare celei în care Alţi zei să nu ai, să te închini numai Mie, fi el orişicine, fost transmisă de Dumnezeu lui Moşe (Mo- erau aduse primele roade la Templul de la Să nu-ţi faci idoli asemănători ţie, Fiindcă e creat de Domnul, ca şi tine. ise). Actul în sine este numit Maamad Har Ierusalim, sub forma a două pâini. Ea du- Să nu-ţi cauţi idoli pe pământ, Sinai. Acest termen este utilizat de învăţaţii rează o singură zi (în afara Ereţ-Israelului Sub cer, în apă, sau sub apă să nu-ţi VII Torei. Termenul bazat pe denumirea latină este celebrată două zile). cauţi un fals sfânt, Nevasta să-ţi respecţi, să nu cazi este Revelaţia Sinaitică, iar termenul bazat De Şavuot este citită Cartea biblică Fiindcă Eu sunt Dumnezeu răzbunător în desfrâu, pe denumirea greacă este Teofania. Aceşti Rut. Ea arată genealogia regelui David (c. Şi nu te voi lăsa să te-nchini lor Fiindcă acesta e un mare rău. termeni – grec şi latin, în traducere – au 1010-970 înaintea erei noastre). Lectura Şi pedepsit vei fi până-n a treia şi a fost preluaţi de religiile creştine. Aceasta, Cărţii Rut este de Şavuot, deoarece este patra spiţă, VIII deoarece Decalogul a fost acceptat de po- ziua comemorării regelui David. El este nu Copiii şi nepoţii tăi o vor simţi, chiar dacă Să nu furi nimănui nimic, să fii cinstit, poarele lumii datorită valorilor lui religioase numai un personaj istoric, ci şi un simbol. sunt de viţă, Fiindcă în onestitate trebuie să fi trăit. şi morale. Tora a fost dată de Dumnezeu Elementul interesant este că regele Da- Pe cei ce Mă urăsc nu-i voi ierta, poporului lui Israel, acesta având obligaţia vid, care provenea din tribul Yehuda, era Dar pe cei care Mă iubesc IX Şi poruncile Mele le păzesc Să nu fi martor mincinos nicicând, Totdeauna îi voi binecuvânta. Să nu nenoroceşti un om, nici chiar Iom HaŞoah şi Iom HaZikaron în gând. Două zile de comemorare au fost sta- Dincolo de o aparentă asemănare, ele di- III Minciuna – scurte-s ale ei picioare tornicite în Statul Israel. Iom HaŞoah, în feră profund. De Iom HaZikaron, ne luăm Numele Meu în deşert să nu-L iei, Şi pân-la urmă pedepsit vei fi amintirea victimelor Holocaustului şi Iom o zi pe an pentru a ne aduce aminte de Să nu-L pronunţi fără rost, oricând vrei, la o-ndreptare. Hazikaron, în amintirea celor căzuţi în cei care au plătit cu preţul vieţii lor pentru Fiindcă Dumnezeu te va pedepsi, războaiele de apărare a patriei. Mai puţin ca noi, cei rămaşi, să ne putem trăi viaţa Dacă Numele Lui în gol pronunţat X de o săptămână le desparte. în demnitate. Ea este urmată imediat de de tine va fi. Să nu râvneşti la ceea ce nu-i al tău, În anul 1940 a fost aleasă ziua de Iom HaAţmaut, în care ne manifestăm La ceea ce are semenul tău, prietenul 4 Yiar pentru comemorarea victimelor bucuria de a avea, după două milenii de IV tău, din sângeroasele evenimente ale anului pribegie, o patrie a noastră. Domnul ţi-a dat o zi, Să nu îl pizmuieşti pentru-a sa casă, 1936. Opt ani mai târziu, în ziua de 5 Iom HaŞoah nu este urmat imediat de Ce drept odihnă-ţi va sluji, Pentru a sa nevastă, pentru-a sa Yiar a fost înfiinţat Statul Israel. În anul nimic. Cu cât mai multe decenii trec de la Zi pe care s-o sfinţeşti, mireasă, 1951 au fost incluse în comemorarea anii Holocaustului, cu cât ne îndepărtăm După ce şase zile munceşti. Să nu râvneşti la ele niciodată, din ziua de 4 Yiar şi victimele Războiului în timp, cu cât ştim mai mult despre cele Ziua a şaptea e sâmbăta, ziua Şabatului, Nici la averea lui vreodată. de Independenţă. Mult aşteptata pace întâmplate, ... cu atât înţelegem mai puţin. Ziua sfântă a rugii, cântului, învăţatului, Fiindcă dacă vrei ca să tot creşti, a întârziat să vină, război a urmat după Întrebarea „Cum a fost posibil?” răsună, Pe care s-o dedici lui Dumnezeu Atunci să te tot strădui şi să tot munceşti, război, victimele s-au înmulţit şi toate au dar rămâne fără răspuns. Toată viaţa, mereu. Dar ce-i al altuia, al lui să fie, fost comemorate în ajunul Zilei Indepen- Întrebare care a schimbat vieţi. Mulţi, Să te odihneşti şi tu, şi fiul tău, Fiindcă Domnul lui I-a dat, nu ţie. denţei, Iom HaAţmaut. dintre cei care frecventau des sinagoga, Şi fiica ta, şi roaba ta, şi robul tău, Şi dacă vei fi Om, Domnul ţi-o ajuta Tot în anul 1951 a fost statornicită o au încetat să-i mai calce pragul, spunând Şi vitele tale din staul, de lângă casă, Şi alte lucruri bune îţi va da. zi pentru comemorarea victimelor Holo- că cele petrecute în Holocaust le-au Şi străinul din cetatea ta, pe care caustului. A fost aleasă ziua de 27 Nisan, zdruncinat credinţa. să-l pofteşti la masă. Poporul tot glasurile vede cu o săptămână mai devreme. Data este Aşa şi-au exprimat durerea. Ca spec- Fiindcă Dumnezeu a creat cerul, pămân- Şi înţelege, ascultă, crede, legată şi de perioada în care s-a desfă- tator de la distanţă, aş folosi alte cuvinte. tul şi marea în zile şase Vede făcliile luminând şi glasul trâmbiţei şurat revolta din ghetoul de la Varşovia, Aş spune că protestul lor a fost doar o Şi tot ce a creat a hotărât ţie să-ţi lase. cântând, cea mai mare revoltă a evreilor din timpul încetare de a-şi mai practica religia. Un Şi de aceea trebuie să ştii: Vede muntele fumegând. Holocaustului. act de revoltă faţă de suferinţă, al cărui În ziua a şaptea El se va odihni Ei, poporul, erau la poalele muntelui Poate a fost o încercare de a le aduce substrat rămâne credinţa. Şi tu de asemenea te vei odihni, şezând. la un numitor comun, acela al dispariţiei RAFAEL SHAFFER tragice şi brutale a unor fiinţe omeneşti. (Continuare în pag. 7) LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI SEDER ŞEL PESAH 5776 LA SINAGOGA MARE DIN CAPITALĂ O premieră în istoria Seder-ului co- înşine”. Nu putem începe Seder-ul fără vicepreşedintele F.C.E.R. şi preşedintele citite versete din Hagada, s-a răspuns ce- lectiv din comunitatea bucureşteană: a-i evidenţia conotaţiile sociale: retrăire a C.E.B., a accentuat asupra numărului lor patru întrebări, puse de cel înţelept, cel microfonul. Spunea, în preambul, rabinul eliberării din sclavie ca şi cum noi înşine mai mare decât spaţiul a solicitărilor de nelegiuit, cel simplu şi cel care nu ştie să Rafael Shaffer: „partea cea mai importan- ne-am fi eliberat, trecere „de la înstrăinare participare la Seder, 300 de comeseni întrebe. Fiecare modalitate de adresare tă din Sedernacht e Cuvântul”, ştiut fiind la fraternitate, de la indiferenţă la ajutor fiind prezenţi în sală, şi a mulţumit orga- simbolizează generaţii din diverse epoci că Hagada şel Pesah – epopeea ieşirii reciproc”; în transpunere muzicală, Kol nizatorilor şi personalului care a pregătit şi ale istoriei evreieşti: cele aplecate spre noastre din Miţraim – are o mare valoare Difhin: toţi cei flămânzi să vină să şadă servit cina specială. Directorul Cancelariei învăţătura iudaică, cele care-o resping; educativă. Dar cum să ajungă Cuvântul cu noi la masă. Rabinice, Eduard Kupferberg, a subliniat cele naive, cele ignorante. Prim-cantorul de la bima până la mesele de la capătul Seder 5776 a fost şi continuitate, în peregrinările de 40 de ani ale primei ge- Iosif Adler, Corul Templului Coral, condus Sinagogii Mari? Căci e al treilea an de spiritul „porţilor deschise”: am avut oas- neraţii de evrei eliberaţi din sclavie spre de Robert Levensohn, Corurile C.E.B. şi când „Seder-ul în stil baroc roccoco” – peţi din mediul politic, academic, cultural Ţara Făgăduinţei şi asupra celor patru JCC – dirijor Bogdan Lifşin, au recreat expresia aparţine unuia dintre mesader-i, românesc, din lumea diplomatică. Au verbe Divine în onoarea cărora se face muzical treptele spirituale ale Seder-ului: directorul DASM şi vicepreşedintele fost citite mesaje de felicitare de la cele kiduş pe patru cupe cu vin: „V-am elibe- Halaila Haze, Daieinu, Adir Hu, Ehad Mi C.E.B., Attila Gulyas – e celebrat cu gran- mai înalte autorităţi ale Statului român. rat, v-am salvat, v-am izbăvit, v-am ales”. Iodea, cu apoteoza din final: Had Gadia, doarea dăruită de acest lăcaş, remarcabil Rezonanţe afective ale propriilor seri de Cei doi mesader-i, Eduard Kupferberg şi întrezărire a vremurilor mesianice. De monument arhitectural de la 1842, resta- Seder din copilărie şi-au făcut auzit ecoul Attila Gulyas, au interpretat metafore ale unde – cel de-al cincilea pahar cu vin, urat la începutul acestui secol. A primat în cuvântarea preşedintelui F.C.E.R., dr. Seder-ului – Ordine, în traducere, pe care rămas neatins, pregătit în speranţa sosirii nevoia de a transmite comesenilor spiritul Aurel Vainer. Fiind mezinul casei, el pu- se sprijină întreaga Creaţie: cele trei felii lui Eliahu Hanavi, vestitorul lor. N-a lipsit sărbătorii. De Pesah retrăim momentul în nea cele patru întrebări, căpătând, prin de maţot – felii de aluat nedospit ce se episodul aficoman-ului, bucata de maţa care am devenit naţiune. Hagada, „actul răspunsuri, primele noţiuni de istorie a consumă pe toată durata sărbătorii; chea- din mijloc, din cele trei aflate subcheara , de naştere al poporului evreu”, ne înva- poporului evreu, istorie multimilenară, ra, unde se află simboluri gastronomice „sustrasă” de copii, „găsită” tot de ei şi ţă să trăim în respectul a trei precepte plină de încercări dramatice, dar şi de „vorbind” despre suferinţa din sclavie; cele „negociată” pentru recompensa dorită. fundamentale: să fim ca un singur om biruinţe. O subliniere: Decalogul primit de zece plăgi trimise de Dumnezeu Unicul IULIA DELEANU cu o singură inimă; să fim o lumină între evrei în deşert, în drum spre Ţara Sfântă, asupra Egiptului pentru ca faraonul să EVA GALAMBOS naţiuni; să ne iubim aproapele ca pe noi „cod etic civilizator”. Ing. Paul Schwartz, accepte eliberarea sclavilor evrei. Au fost REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016 7

Iom HaZikaron 5776 la Templul Coral din Bucureşti „…Într-o zi, în fiecare an, ţipătul sirenei sfârtecă fiecare timpan” Din nefericire, de la începuturile exis- citit de reprezentantul Poliţiei Israeliene tenţei sale până în prezent, Israelul a fost în România şi Balcani şi al Ministerului şi este constrâns să înfrunte atacurile ţă- de Securitate Internă la Bucureşti, Yossi rilor inamice vecine, atentatele comise de Doron. islamismul radical. Pentru independenţa „O naţiune care are memorie şi îşi pre- şi siguranţa cetăţenilor săi, pentru excep- ţuieşte memoria, are viitor”, a accentuat ţionalele realizări ale Israelului modern, rabinul Rafael Shaffer. Să ne rugăm ca, şi-au pus viaţa temelie 22 447 de militari în curând, să se împlinească profeţia lui israelieni. Nu ne putem bucura fără să ne Ieşaiahu (2: 4): «Preface-vor săbiile în amintim de jertfa lor. fiare de pluguri şi lăncile lor în cosoare. Iom HaZikaron – Ziua Amintirii a fost Nici un neam nu va mai ridica sabia împo- marcată la Templul Coral din Capitală triva altuia şi nu vor mai învăţa războiul»”. prin film documentar, muzică, poezie, cu- „În toţi anii existenţei sale, Statul vântări, coagulându-se într-o ceremonie Israel a urmărit pacea. Chiar şi salutul sobră, de mare forţă sugestivă. În public naţional este Şalom – Pace”, a afirmat – lideri ai F.C.E.R., ai Şcolii „Magna cum secretarul general al F.C.E.R., ing. Albert laude – Reut”, ai Centrului pentru Monito- Kupferberg. „Din nefericire, au fost prea rizarea şi Combaterea Antisemitismului în multe cazuri în care acest efort nu a dat România, personalităţi ale vieţii culturale roade. Însăşi existenţa Statului Israel a şi politice româneşti. A fost prezentă E.S. fost nu o dată pusă în cumpănă. A fost Tamar Samash, ambasadorul Israelului nevoie de multă determinare, de mult în România. A fost păstrat un moment spirit de sacrificiu, de prea multe victime de reculegere în memoria celor căzuţi pentru a-i asigura însăşi existenţa […]. în războaie, a celor ucişi în atentatele Atât în momentele de durere şi recule- teroriste. gere, dar şi în momentele de bucurie Şeful misiunii economice din Amba- prilejuite de Iom HaAţmaut, noi, Federa- sada Israelului, Matan Şafran, a spus ţia Comunităţilor Evreieşti din România, Izkor. El Male Rahamim şi un pasaj din precum şi toţi cetăţenii români de religie Tehilim au fost rostite de conducătorul mozaică, suntem alături de Statul Israel. mişcării Habad în România, rabinul Na- Ne rugăm pentru pacea şi prosperitatea phtali Deutsch. Rabinul Dover Bar Orgad României, pentru pacea şi prosperitatea a rostit Kadiş. O plecăciune de gând a Israelului, pentru pace între toţi oamenii fost făcută de consulul Statului Israel la din lume”. Bucureşti, Rina Djerassi. Ordinul de zi al „…Într-o zi, în fiecare an, se aude su- şefului Statului Major al Israelului a fost netul sirenei şi ţipătul ei sfârtecă fiecare timpan/ Şi toate celelalte zile ale anului îi prelungesc ecoul în camerele sufletului/ Comemorare „Imaginaţi-vă 11 ani şi jumătate pentru a-i onora Ziua Amintirii este zi de vie şi nesfârşită Iom HaŞoah dragoste…”. A fost un fragment dintr-un poem de Yehuda Amichai, ales de E.S. pe fiecare dintre ei cu un minut de linişte!” Tamar Samash, ambasadorul Israelului Ceremonia de comemorare a victime- ciţiu de reculegere: cum ar fi să păstrăm exerciţiu retoric, ci răspunsul la o realitate în România, pentru preambulul cuvântării lor Holocaustului (Iom HaŞoah) s-a desfă- un minut de linişte în rândul evreilor pen- în care trăim”. Prin raportare la al doilea sale. Exprimând solidaritatea poporului şurat la 4 mai 2016, la Centrul Comunitar tru fiecare dintre cele şase milioane de citat menţionat pe panou, Radu F. Ale- evreu faţă de memoria militarilor căzuţi Evreiesc, într-o atmosferă sobră, care victime ale Holocaustului – ar însemna xandru pledează pentru triumful memoriei în războaiele Israelului, în Indifada şi în refuză aplauzele la sfârşitul secvenţelor 6.000.000 de minute, adică 100.000 de care nu îşi dă voie să uite şi să tacă, în toate operaţiunile de apărare întreprinse care o punctează. Adrian Gueron şi Mag- ore, sau 4167 de zile, ori 139 de luni, caz contrar oamenii vor fi condamnaţi să de IDF, vorbitoarea a amintit, deopotrivă, da Kupferberg au explicat câteva aspecte respectiv 11 ani şi jumătate. „Imaginaţi- retrăiască istoria. toate victimele operaţiunilor militare, ca ale istoriei şi culturii iudaice, prin raportare vă 11 ani şi jumătate pentru a-i onora pe Filozoful Mihai Şora şi soţia sa, poeta şi victimele actelor de terorism împotriva la semnificaţiile ceremonieiIom HaŞoah, fiecare dintre ei cu un minut de linişte!”. Luiza Palanciuc, au evocat figura lui Statului Israel – tineri şi bătrâni, evrei, aici şi în lume. Ing. Paul Schwartz, preşedinte C.E.B. Benjamin Fundoianu, al cărui destin îm- creştini, druzi şi arabi. „Fiecare zi este Intrând în sală, participanţii au primit şi vicepreşedinte F.C.E.R., a integrat ten- părăşit cu Lina, sora lui, se va lega mereu Ziua Amintirii pentru familiile şi prietenii câte o stea galbenă din hârtie, pe care dinţa de repetare a istoriei în problema de Holocaust. Luiza Palanciuc a oferit care au pierdut pe cineva drag, căzut erau înscrise nume o lectură din Întâlniri cu Lev Şestov, iar la datorie faţă de ţară. Este un moment ale evreilor care au Mihai Şora a ales poemul lui Geo Bogza, de reflecţie al fiecăruia pentru ceea ce dispărut în Holocaust, intitulat „Fundoianu”, din care amintim ne-au dăruit soldaţii noştri, de reînnoire vârsta lor şi localitatea incipitul: „Să te naşti în Moldova, în blân- a recunoştinţei că ne bucurăm de se- de origine – stea pe da, în dulcea Moldovă... şi să sfârşeşti în curitatea şi libertatea pentru care ei au care au ataşat-o pe cuptoarele de la Auschwitz!”. făcut sacrificiul suprem. Nevoia de Ziua panourile sălii, unde A şaptea lumânare a fost aprinsă în Amintirii este un răspuns la imperativul puteau fi citite mesaje onoarea victimelor din rândul romilor; unităţii poporului evreu, exprimându-şi ca: „Nu vă întrebaţi Damian Drăghici, membru în Parlamen- prin comemorare durerea de a fi pier- unde a fost Dumnezeu tul European, a arătat că Holocaustul a dut atât de mulţi dintre fiii şi fiicele lui la Auschwitz, întrebaţi- afectat aproximativ 1,5 milioane de romi. dragi. Spre deosebire de alte ţări, unde vă unde a fost omul!”; Vorbitorul s-a declarat „fericit că nu s-a Ziua Amintirii se referă la războaiele din „Dacă este ceva ce născut arian, ci într-o diversitate culturală trecut, în Israel este încă război şi noi poate salva omenirea, a minoritarului”, singurele popoare fără luptăm încă pentru ţara noastră şi pentru aceea este memoria”. istorie fiind acelea care îşi uită tradiţiile. securitatea ei. Realitatea de zi cu zi ne Aprinderea celor şase lumânări pentru necunoaşterii ei. Vorbitorul a afirmat că Corul Hazamir, coordonat de Bogdan prinde lovindu-ne, adăugând mai multe şi cinstirea celor şase milioane de evrei ucişi negaţioniştii se cred în măsură să con- Lifşin, a intonat o serie de cântece în lim- mai multe familii la lunga listă a celor ale în Holocaust a revenit lui Iancu Ţucărman, teste rezultatele cercetării efectuate de bile ebraică şi idiş, un moment aparte fiind căror vieţi au fost schimbate pentru tot- Paul Schwartz, Uvn Daichi (Israel), rabi- o comisie formată din 52 de specialişti, dat de imnul statului Israel, prin vocea deauna. După Ziua Amintirii, celebrăm, nului Rafael Shaffer, E.S., Tamar Samash, comisie care a oferit cifre exacte ale Darei Ioviţu. Alocuţiunile rostite au fost însă, miracolul de a fi un stat modern şi ambasador al Israelului, lui Toma Despot victimelor imputabile României. Ing. Paul intercalate cu fragmente din cele două vo- înfloritor”. (unul dintre copiii JCC-ului). Schwartz a subliniat că, deşi „din cartierul lume de memorii ale lui Elie Wiesel, „Toate Hatikva, imnul Israelului, încheind Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vai- evreiesc din Varşovia au mai rămas un fluviile curg în mare...”, „...şi marea nu se ceremonia, a dat nota optimistă, fără ner, deputat, a văzut în al doilea citat de metru şi jumătate dintr-un gard şi un metru umple”, în lectura lui Miriam Rosenţvaig. de care poporul evreu n-ar fi reuşit să pe panou – despre memorie – unul care dintr-o clădire”, memoria conservă locurile CLAUDIA BOSOI învingă. l-a „provocat intelectual”. Două secvenţe şi faptele nealterate de trecerea timpului, IULIA DELEANU se dovedesc de neocolit: masacrul din datoria morală a tuturor oamenilor fiind pădurea Babi Iar, în apropiere de Kiev, să nu îşi uite trecutul, pentru a nu-l retrăi. unde evreii au fost aliniaţi, împuşcaţi, Rabinul Rafael Shaffer a aprins cea Iom HaŞoah şi Iom HaZikaron acoperiţi de pământ; deshumarea ose- de-a patra lumânare „în memoria celor (Urmare din pag. 6) O credinţă chinu- un nou drum. mintelor evreilor îngropaţi în pădurea care ar mai fi putut fi, dar n-au mai fost” ită, care simte nevo- Ceea ce a urmat a fost unul dintre Popricani (jud. Iaşi), prin cercetările şi a rostit o rugăciune pentru cei dispăruţi. ia de a se nega pe ea însăşi. O credinţă momentele de glorie ale neamului nostru. tenace ale lui Adrian Cioflâncă, actualul Una dintre alocuţiunile rostite cu acest arzătoare, care se ascunde de ea însăşi Cei puţini, rămaşi ca prin miracol în viaţă, director al C.S.I.E.R. Identificarea a 37 prilej a aparţinut lui Radu F. Alexandru, în cele mai tainice cotloane ale sufletului. şi-au îndreptat privirea spre Ierusalim. de cadavre şi „imaginea unei femei care scriitor şi publicist, care a văzut în par- Cum a fost posibil? Întrebarea fără de Resemnarea a lăsat loc acţiunii dârze şi avea mânuţele unui copil în jurul gâtului” ticiparea la Iom HaŞoah „o datorie de la răspuns ne-a zdruncinat până la temelie. curajoase. În ciuda tuturor obstacolelor, sunt printre cele mai percutante amintiri, care nu voia şi nu putea să se sustragă”. Diaspora ne-a învăţat să ne plecăm capul, Statul Israel a fost înfiinţat şi a reuşit să care l-au îndemnat pe dr. Aurel Vainer să Vorbitorul nu şi-a imaginat că vom mai căci capul plecat sabia nu-l taie. Holoca- ţină piept celor care au încercat să îl afirme: „Acesta este Holocaustul, care nu trăi timpuri caracterizate prin „extremism, ustul ne-a arătat prea multe capete ple- distrugă. trebuie să se repete nicicând, la nimeni rasism, tumori ale fiinţei omeneşti care se cate tăiate de sabie. Am înţeles, ca neam, Au fost şi victime. Le deplângem şi le şi niciunde!”. fac din nou simţite”. Astfel, „a vorbi astăzi că a sosit momentul de a abandona o cale cinstim memoria, dar cel puţin ştim pentru E.S.Tamar Samash a propus un exer- despre aceste pericole nu mai este un pe care am păşit de veacuri, de a ne croi ce şi-au jertfit viaţa. 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016

La deportarea în Transnistria s-a re- ferit şi Aharon Appelfeld. În scrierile sale, C o m u n i tAT i unele traduse şi în limba română, autorul abordează problematica Holocaustului pe – ediţia a VIII-a ing. Abraham Ghiltman a prezentat o care o plasează într-un cadru mai larg. KESHET 5776 comunicare despre limba ebraică. Limbă În anul 2006, dr. Francisca Solomon, şi Israel. Cei prezenţi au avut la dispoziţie a Vechiului Testament, limba ebraică este prin intermedierea regretatului cărturar, Bacău Punte între generaþii un „Zid al Plângerii în miniatură” simbolic vorbită astăzi de peste 7 milioane de oa- prof. Leon Volovici, a avut ocazia să-l pentru a aşeza bileţele în care îşi motivau meni, fiind limba oficială a Statului Israel. intervieveze la Ierusalim pe scriitorul Organizarea manifestărilor KESHET a iubirea faţă de Israel. În amplul proces de modernizare a Aharon Appelfeld. „Nu scriu despre Ho- devenit o tradiţie la C.E. Bacău, aflându- Keshet VIII a fost un prilej plăcut poporului evreu, început în secolul XIX locaust - a spus Appelfeld atunci - scriu ne deja la cea de-a VIII-a ediţie. Poate de întâlnire şi îmbogăţire spirituală a şi desăvârşit în secolul XX odată cu despre Evreu, iar Evreul a fost înainte de că şi din acest motiv actuala ediţie a fost membrilor comunităţii evreilor clujeni şi crearea Statului Israel, renaşterea limbii Holocaust, în timpul Holocaustului şi după considerată una dintre cele mai reuşite, prietenilor lor. ebraice a avut un rol extrem de important. Holocaust. Vreau să înţeleg toate aceste cei 61 de participanţi apreciind calitatea ANDREA GHIŢĂ Aducerea în contemporaneitate a acestei trei mari perioade din istoria evreilor, în expunerilor şi atmosfera deosebit de limbi, renaşterea ei după două milenii, s-a complexitatea lor.” relaxantă în care s-a desfăşurat întreaga datorat în mod deosebit personalităţii, În ultima sesiune de studiu, juristul activitate, precum şi calitatea gustărilor Botoşani Cunoaºtere voinţei, perseverenţei şi talentului unui Albert Lozneanu, directorul JCC Iaşi, a servite. Ing. Izu Butnaru, preşedintele ºi îmbogãþire spiritualã mare intelectual est-european, scriito- prezentat o comunicare despre Theodor C.E. Bacău, a adresat un cuvânt de salut rul şi lexicograful Eliezer Ben Yehuda, Herzl, părintele sionismului modern. Pre- şi a făcut o trecere în revistă a principa- Prilej de cunoaştere şi de îmbogăţi- unanim recunoscut ca „părintele” limbii ocuparea lui Theodor Herzl faţă de pro- lelor probleme ale comunităţii. Ing. Brif re spirituală, ediţia a VIII-a Keshet a ebraice moderne. blema evreiască creşte în timp. Aceasta Hainrich a făcut legătura între tematica demonstrat din nou că mica, dar activa În a doua sesiune, lector dr. Fran- nu era pentru el o problemă religioasă sesiunii Keshet – „Israel, limbă, popor, noastră comunitate pune suflet în tot ceea cisca Solomon a susţinut comunicarea ci una naţională. Procesul lui Dreyfus şi pământ” şi momentele deosebite din viaţa ce întreprinde. „Deportare, supravieţuire şi exil. Destine urletul gloatei pariziene „Moarte evreilor”, Israelului (Iom HaŞoah, Iom HaZikaron bucovineano-israeliene. Portret dedicat cu ocazia degradării oficiale a ofiţerului şi Iom HaAţmaut), asociate cu câte o scriitorului Aharon Appelfeld”. Înainte evreu Dreyfus, i-au deschis ochii faţă de Mula pentru victimele Holocaustului, de a-l prezenta pe Aharon Appelfeld, antisemitismul în creştere în acea peri- pentru soldaţii-eroi căzuţi în războaie şi, vorbitoarea a făcut un excurs cu referire oadă. În cartea “Statul Evreu”, publicată respectiv, un Mi Şeberah pentru soldaţii la problematica deportării evreilor buco- în anul 1896, ziaristul Theodor Herzl îşi israelieni activi. vineni în Transnistria, devenită, în ultimii susţine cu convingere ideea că singura Ing. Florin Goldring a făcut o intere- ani, un punct din ce în ce mai prezent soluţie la problema evreiască este forma- santă expunere a principalelor momente în discursul public şi academic. În acest rea unui stat evreu în Palestina. legate de constituirea poporului evreu, cadru, Francisca Solomon i-a amintit pe În premieră absolută, la KESHET-8 a tema fiind pe cât de vastă, pe atât de istoricii Jean Ancel, Lya Benjamin, Carol existat şi o sesiune a copiilor. În cadrul dificilă. Rolul manifestării de punte între Iancu, Radu Ioanid, Mariana Hausleit- acesteia, şase copii ce frecventează generaţii a fost completat perfect de ner, Leon Eşanu, Julius Fischer, Hildrun cursurile Talmud-Tora au pictat steagul cafeaua, sucurile şi gustările servite şi Glass, ş.a. Israelului şi cupele pentru Kiduş. de momentele de socializare, care au Ziua, începută cu nori şi picături reci MARTHA EŞANU încheiat frumoasa reuniune. de ploaie, s-a transformat ca prin farmec BRIF HAINRICH şi razele soarelui au luminat chipurile participanţilor, dornici să afle mai multe Divers, atractiv ºi instructiv despre generoasa temă “Israel – limbă, Cluj popor pământ” . Keshet – bolta simbolică ce uneşte În cuvântul său de bun venit, preşe- toate comunităţile evreieşti din Româ- dintele David Iosef a subliniat importanţa nia, pentru a studia aceeaşi tematică, în seminarulu Keshet în viaţa fiecărui aceeaşi zi şi la aceeaşi oră – s-a dovedit evreu. Gustav Finkel a reliefat în alocuţi- un succes, devenind un eveniment aş- unea sa rolul învăţăturii iudaice în menţi- teptat şi de evreii clujeni şi prietenii lor. nerea puterii interioare a poporului nostru La cea de-a opta ediţie, desfăşurată la 8 de a rezista, în decursul zbuciumatei sale istorii. Religia păstrată cu sfinţenie, pre- cum şi cultura, îmbogăţită de la un veac la altul, i-au făcut pe evrei mai puternici, în ciuda vitregiilor atâtor epoci . Un viu interes au arătat cei prezenţi pentru expunerea prietenului comunităţii noastre, Dumitru Butnaru,care a vorbit despre milenara istorie a poporului evreu şi despre rolul Şabatului în păstrarea fiinţei naţionale. Au fost abordate şi alte teme intere- sante, ca “Bazele statului antic” (Paul Zei- da), rolul sionismului ca fenomen social, bogăţia limbii ebraice (Hari Elemberg) . mai 2016, în Sala Tonitza a Muzeului de Keshet VIII a fost o ocazie de bucu- Artă din Cluj ( o gazdă primitoare pentru rie spirituală, de confirmare a unităţii unui acţiunile comunităţii clujene), a participat popor, ieşit mereu învingător din noianul un public numeros atras de genericul de ură şi prejudecăţi. reuniunii: Israel – limbă, popor, pământ. Prof. BEATRISA FINKEL AD MEA VEESRIM! Programul alcătuit de Andreea Leonid, membră a comunităţii şi jurnalist la Radio Studierea diversitãþii Cluj, a fost echilibrat, instructiv şi atractiv. Iaşi Preşedinţi de comunităţi Reputatul istoric Ladislau Gyémánt a culturii iudaice vorbit despre formarea statului Israel ca nãscuþi în luna iunie Programul de studiu iudaic KESHET, rezultat a două milenii de strădanie neîn- n n treruptă. Apoi jurnalistul Cristian Ivaneş, aflat la cea de-a 8-a ediţie , a reunit evrei Adela Herdan, preşedintele Sorin Golda, preşedintele de la Radio Cluj, a adus în faţa publicului din toate generaţiile, din 17 comunităţi Comunităţii Comunităţii o pastilă de cinci minute care, pe baza evreieşti de pe tot cuprinsul României, ploieştene, Evreilor din unor cuvinte-cheie şi o grafică adecvată, într-un eveniment cultural de amploare este bună or- Suceava, se a relevat esenţa conflictului arabo-pales- având ca tematică: „Israel: limbă, popor, ganizatoare, dovedeşte de tinian şi dificultatea soluţionării acestuia, pământ”. gazdă irepro- mulţi ani la după care ne-a împărtăşit impresiile sale La Iaşi, KESHET-8 a adus împreună şabilă, sediul înălţimea mi- de călătorie, la umbra zidului de apărare 78 de persoane din comunitatea ieşeană c o m u n i t a r siunii încre- din Gaza. În expunerea intitulată Amin- într-o activitate desfăşurată în trei sesiuni este „farma- dinţate. Este, tirile unui „ole hadaş” devenit „vatic”, distincte, găzduite în vechea Sinagogă a cie”, sinago- întotdeauna, Andrei Klein a povestit câteva episoade Merarilor,având acum, după reinaugura- ga, cimitirul bucuros de relevante din experienţa celor 35 de ani re, un nou „look”. sunt printre oaspeţi, pri- trăiţi în Israel. Yael Gross, profesoară Preşedintele C.E., ing. Abraham cele mai bine miţi cu tradi- de limba ebraică a comunităţii clujene, a Ghiltman, a dat citire cuvântului de salut întreţinute din ţionalele dul- vorbit despre renaşterea limbii ebraice, transmis de dr. Aurel Vainer, deputat, ţară. Cultivă ciuri bucovi- relevând şi câteva aspecte anecdotice preşedinte F.C.E.R., şi de Israel Şarli bunele relaţii nene, pe cât din viaţa familiei Ben Yehuda, un adevă- Sabag, director JDC România, semna- interetnice şi interreligioase, nutreşte o de modest pe atât de capabil, cu respect rat laborator al limbii ebraice moderne. tarii mesajului îndemnându-ne „să fim afecţiune specială pentru seniori, care faţă de valorile moştenirii iudaice, mani- Hanna Vári, master în artă fotografică, împreună trup şi suflet” ca membri ai unei se manifestă atât prin promptitudinea festată prin dedicaţia cu care pregăteşte a încântat publicul cu fotografiile din adevărate mari familii iudaice. serviciilor de asistenţă socială şi medi- marcarea fiecărei sărbători evreieşti, ciclul „Acasă”, prezentat în premieră la o Juristul Albert Lozneanu, oficiant de cală, cât şi prin sărbătoriri ale celor care prin grija faţă de buna stare a sinagogii expoziţie personală din luna octombrie cult, a intonat o rugăciune de binecuvân- au atins vârste frumoase. Pune suflet şi a cimitirului.Este atent faţă de orice 2015, alcătuit din fotografii emblematice tare a Statului Israel. pentru obştile arondate şi pentru patri- solicitare a membrilor comunităţii, cu pentru peisajele şi oamenii din România În cadrul primei sesiuni de studiu, moniul sacru, unde nu mai trăiesc evrei. precădere a celor asistaţi. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016 9

care era a noastră, şi o parte mult mai nefavorabile. Amintesc, despre mine, mică au venit prin Turcia, din partea spa- personal. Am trăit în nordul Moldovei, în niolă. Pentru că la evreii europeni există târgul Ştefăneşti. Într-o dimineaţă a venit două ramuri mari: evreii aşkenazi, care un comando legionar, doi cu cămăşi verzi sunt din prima categorie (n.r. – veniţi din şi doi în civil, şi i-au spus tatălui meu: Polonia, Rusia etc.) şi sefarzi, care sunt domnule Vainer, din acest moment, toate din a doua categorie (n.r. – care vin din proprietăţile dumneavoastră trec la statul partea spaniolă). De altfel, au avut şi două român. Dumneavoastră rămâneţi în casă, limbi aparte. Pentru evreii din zona aşk- atât. Mai târziu s-au luat şi casele. enază, limba idiş, care se aseamănă cu Iar apoi, ca un copil de 9-10 ani, cât germana, şi pentru cei din zona spaniolă, aveam atunci, am trăit în condiţii de re- limba ladino. strişte. Nu aveam drepturi, nu aveam de Sigur, noi ne-am dus viaţa în condiţii mâncare. În timp ce o cartela de pâine foarte diverse. Unele foarte bune, altele pentru un copil român era de 700 de foarte rele. Cu momente bune, dar şi cu grame, pentru un copil evreu era de 200 momente de groaznică suferinţă. Am să de grame. Erau discriminări evidente, iar mă refer numai la România. În România, unele foarte greu de înţeles, aşa cum populaţia aceasta evreiască ajunsese la au fost detaşamentele de muncă, cazu- În contextul poziţionării tot mai îngrijorătoare a partidelor extremiste şi recensământul din 1930 la peste 750 de rile unor mari intelectuali, scoaterea din ultranaţionaliste din mai multe ţări europene, ediţia din 24 aprilie 2016 a mii de persoane, inclusiv în teritoriile care teatre, din facultăţi, de unde vreţi dum- emisiunii Jocuri de putere de la Realitatea TV, moderată de Rareş Bogdan, formau atunci România Mare: Basarabia, neavoastră. A fost o perioadă de mare a fost dedicată unei dezbateri pe tema antisemitismului şi a extremismului Bucovina, Transilvania de Nord. A fost suferinţă. din Europa de azi. În aceeaşi zi, Norbert Hofer, reprezentantul partidului de o populaţie care a aderat foarte repede Vreau să spun că, până şi în aceste extremă dreapta din Austria, FPO, a câştigat primul tur al alegerilor prezi- la unirea în România Mare. Vă dau un condiţii, populaţia evreiască a contribuit exemplu. La Câmpulung Moldovenesc, la războiul împotriva Uniunii Sovietice, denţiale din Austria, cu peste 35% din voturi. care atunci era în Austria, există o Sina- solicitându-se în acelaşi timp alte dona- Invitaţi în emisiune au fost dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., deputat gogă şi există pe altar drapelul românesc. ţii, alte dări şi aşa mai departe. Dar am în Parlamentul României, şi fostul ministru de externe Cristian Diaconescu. Deci, au aderat rapid la ideea de România suferit, am tăcut şi am mers mai departe. Reproducem, în cele ce urmează, dezbaterea din emisiunea Jocuri de Mare. Eu nu cred în opinia potrivit căreia putere. Ei, bine, în acei ani, evreii au avut o evreii au adus comunismul, ea nu este situaţie într-un fel paradoxală. Au luptat justă. Nu uitaţi că populaţia evreiască era în războaiele României, în toate, în cel mai curând mic-burgheză decât muncito- Dr. Aurel Vainer la emisiunea de Independenţă, în 1913, în 1916-1919, rească. Nici nu mai spun de contribuţia au fost prezenţi cu mulţi oameni care au evreilor la dezvoltarea României. Eu am (Realitatea TV) căzut la datorie. Paradoxul este că nu adus aici o carte care are exact acest „Jocuri de putere” erau cetăţeni români. Cetăţenia română titlu: „Contribuţia evreilor la dezvoltarea „Alături de mine, în platou se află fostul stângă, participant la guvernare, Syriza. au dobândit-o evreii, la modul general, României”. Sunt 47 de comunicări ştiinţifi- ministru al Afacerilor Externe,Cristian Dia- Golden Dawn a adus la un moment dat abia odată cu Constituţia de la 1923. ce, dintre care maximum zece sunt scrise conescu şi suntem onoraţi să-l prezentăm simbolistica fascistă direct în viaţa politică, Sar peste timpuri, în anii regimului de evrei. Toate vorbesc despre contribuţia pe şeful Federaţiei Comunităţilor Evreieşti publică din Grecia. Antonescu, evreii erau împărţiţi în două reală a evreilor în diferitele domenii. Deci, din România, Aurel Vainer. Mulţumesc că Cât a fost la guvernare Liga Nordului, categorii: cei care au avut un rol în pe nedrept se ducea o politică antisemită, aţi acceptat invitaţia noastră!”, a spus în am avut mari probleme în ceea ce-i priveş- construcţia României moderne şi în răz- excluderea din presă şi aşa mai departe. deschidere realizatorul emisiunii, Rareş te pe români, cu guvernele de la Roma. boaiele României şi care aveau anumite Cine a citit „Jurnalul” lui Mihail Sebastian, Bogdan. Mai departe, Podemos (n.r. – partid drepturi şi cei care nu aveau nici un fel de acest scriitor foarte talentat şi de mare Încă de la început, emisiunea a pre- de extremă stângă din Spania) a avut un drept. Chiar şi aşa, au trăit, au convieţuit, calitate umană, îşi dă seama că nu au zentat un grafic al partidelor extremiste de şef, la un moment dat, care şi-a pus pe au prosperat. Avem nenumărate mărturii fost simple aceste suferinţe. pe harta Europei, care au câştigat teren facebook o fotografie modoficată în care despre factorul pozitiv pe care l-a consti- Eu nu văd niciun motiv ca în Româ- în ultima vreme, grafic pe care domnul arăta ca Hitler. tuit populaţia evreiască, prin aducerea a nia să mai existe antisemitism. De altfel, Cristian Diaconescu l-a comentat. Despre Frontul Naţional din Franţa nu ceea ce noi numim astăzi economia de noi am ajuns de la 750 de mii, câţi eram Cristian Diaconescu: Mai ales pentru sunt multe de spus. Este foarte cunoscut piaţă, economia de tip marfă-bani, care înainte de război, la mai puţin de 1%. cei tineri, care se întreabă, urmărindu-vă extremismul lor şi, dacă veţi căuta pe in- a apărut la noi ceva mai târziu, din cauza Ne ducem însă existenţa, încercăm să cu interes, de ce prezentăm această hartă ternet informaţii, veţi vedea printre primele regimului semi-feudal. Există documente valorificăm moştenirile noastre şi de cult. şi ce ar fi rău la această hartă, permiteţi-mi lucruri dorinţa de expulzare a românilor clare din care aflăm că evreii au fost che- Avem un număr mare de sinagogi. Ducem să fac câteva comentarii în legătură cu o din Franţa. maţi de domnitori români să se instaleze. o politică de deschidere totală faţă de cei- serie de partide pe care dumneavoastră În ceea ce priveşte Ukip, condus de Apoi, au început să vină printr-un proces lalţi minoritari şi faţă de români. Îi invităm le prezentaţi. Avem în zona nordică par- Nigel Farage în Marea Britanie, iarăşi, natural, deoarece România începea să la acţiunile nostre, le dăm posibilitatea tidele extremiste Adevăraţii Finlandezi şi avem experienţe, inclusiv la nivel politic, prospere. Oriunde exista o şansă de a să ne cunoască. Şi ca să conchid, sunt Partidul Democrat Suedez, partide care cât se poate de negative. Avantajul este trăi ceva mai bine, evreii se stabileau. Şi adeptul acestei idei extrem de importante: la un moment dat au participat chiar la că nu sunt la guvernare, iar clasa politică să nu uităm că atunci când au venit din prin cunoaştere, ajungem la recunoaştere guvernare. În momentul apariţiei valului britanică are o anumită fermitate în a partea de est, din Rusia şi Polonia, au reciprocă. islamist, aceste partide, brusc, au închis păstra valorile. trecut prin mai multe pogromuri. Suntem în relaţii excelente cu celelalte ţara. Sunt partide care au determinat Ar mai fi foarte multe lucruri de spus, În România trebuie să spunem că lu- culte din România şi încercăm să punem guvernele să-şi repoziţioneze atitudinile tocmai pentru a arăta că xenofobia afişată crurile n-au stat la fel ca în altă parte. Din umărul, mai departe, la ceea ce ne dorim pro-europene, până la acel moment, mai şi, din timp în timp, extremismul antisemit păcate, a apărut Mişcarea Cuzistă, a pro- cu toţii, o Românie mai bună, mai dreaptă ales în legătură cu românii şi cu ceilalţi sunt lucruri care ne privesc în mod direct. fesorului Cuza de la Iaşi, şi mai târziu, cea şi mai prosperă pentru că acesta este care veneau în acele zone. Care nu sunt, aşa, doar nişte exerciţii a elevului său, Corneliu Zelea Codreanu, esenţialul. Coborând spre Olanda, unde partidul retorice, doar pentru a avea noi acum o care a înfiinţat Mişcarea Legionară. Atunci În rest, ne îngrijorează tot ceea ce se lui Geert Wilders, Partidului Libertăţii din temă de dezbatere. s-a proliferat puternic antisemitismul. Dar întâmplă cu extremismul din ţările euro- Olanda, este foarte cunoscut în România, Rareş Bogdan: Poate înţelegem de el a culminat cu legile antievreieşti, înce- pene, harta acestor partide de care s-a din păcate, pentru blocajele succesive pe ce este atât de important să cunoaştem pute încă din 1938 şi duse la desăvârşire vorbit mai devreme. care le-a indus guvernelor de la Haga, la istoria. Pentru că istoria anilor ’30-’40 a în anii lui Antonescu. A fost în acea vreme Vreau însă să vă spun că mă bucur. Eu care a participat, special în legătură cu fost una absolut înfiorătoare. Sunt lucruri Pogromul de la Bucureşti. 123 de evrei sunt deputat în Parlamentul României în România. Acesta este, totodată, un partid extrem de grave care s-au întâmplat, au fost omorâţi în mod brutal, aşa cum a treia legislatură. Am prins o legislatură xenofob şi din când în când antisemit. inclusiv pe teritoriul României. Sigur, unii mărturisea regretatul mare actor Mircea cu Partidul România Mare în Parlament, În Germania avem un partid nou, ar spune, da, dar în Ardealul de Nord, Albulescu. El spunea că a văzut cu ochii iar după aceea lucrurile au evoluat spre Alternativa pentru Germania, condus care era atunci ocupat de hortişti. Putem lui evrei atârnaţi ca animalele care sunt bine la noi. Astăzi, cel puţin din punct de de o doamnă şcolită în SUA, care însă spune, da, dar şi în Iaşiul care era cât se tăiate pentru a ajunge pe piaţă. vedere formal, în Parlamentul României reprezintă un şoc pentru societatea ger- poate de românesc, sau în Cernăuţiul A urmat groaznicul Pogrom de la Iaşi, nu mai sunt nici extremişti de dreapta, mană, extrem de atentă şi sensibilă la care era la fel sau în Chişinău ori Bu- care a făcut 13-14 mii de victime, inclu- nici xenofobi, nici antisemiţi, ceea ce alunecările spre dreapta. cureştiul care era, din nou, cât se poate siv Trenurile Morţii. După aceea, este este o mare realizare a României. În ţara În ceea ce priveşte Partidul Libertăţii de românesc. Şi totuşi, să mulţumim că expedierea în Transnistria a unei părţi noastră, condiţiile de astăzi sunt pentru din Austria, este deosebit de preocupant, ceea ce vedem în Austria şi Ungaria nu importante din populaţia evreiască din exercitarea deplină a drepturilor şi a în condiţiile în care a mai ajuns o dată la se întâmplă în România. Bucovina de Nord şi o parte din judeţul obligaţiilor. O să vedeţi pe străzile Bu- putere. Austria a intrat sub un regim de Domnule Vainer, ce s-a întâmplat Dorohoi, din Moldova, care nu aveau cureştiului rabini; nimeni nu-i va întreba sancţiuni politice şi diplomatice, asemă- atunci, ce este de luat aminte şi cum nimic cu aranjamentele internaţionale. de ce umblă în costumul de rabin, cum nător celui suportat astăzi de Federaţia vedeţi dumneavoastră ce se întâmplă în Erau începuturile deportărilor de evrei se întâmplă în alte părţi, ceea ce e un Rusă. Deşi Austria este un stat consec- Ungaria, în Austria şi despre o creştere a în Transnistria. Ce a fost Transnistria nu progres foarte mare. vent, consacrat democratic, a generat unui discurs care părea, în urmă cu 20-30 ştiu dacă avem timp să vorbim acum, cert Rareş Bogdan: Domnule Vainer, cum o reacţie de respingere în Europa, din de ani, uitat în sertarele istoriei? este că au fost ani de mare suferinţă. De vedeţi ceea ce se întâmplă în Ungaria? cauza atitudinilor, mai ales antisemite, Aurel Vainer: Sigur, e un subiect aceea există Raportul Comisiei Wiesel, Pentru că exact ca în anii ’40, când s-au ale acestui partid. amplu, e greu să-l rezum, dar voi încerca care vorbeşte despre Holocaustul din întâmplat lucruri de o gravitate extraor- În legătură cu Jobbik (n.r. – partid de să fiu cât se poate de sintetic şi concret. România. Holocaustul din România nu dinară în Ungaria şi în Ardealul de Nord extremă dreapta din Ungaria), nu mai În primul rând, evreii sunt în România de este definit ca o ardere totală, aşa cum ocupat, iată că în Ungaria discursul extre- am nimic de spus. Este un partid de un secole, iar după unii autori şi unele do- încearcă unii să denatureze spunând că, mist este de o virulenţă şi de o violenţă rasism, o xenofobie şi un antisemitism cumente, de milenii. Ostaşi iudei au fost dacă nu s-a întâmplat aşa, înseamnă că incredibilă pentru secolul 21. care au şocat lumea. în armata lui Decebal, apoi în armatele nu a fost Holocaust. Aurel Vainer: Este adevărat! Vreau Coborând spre sud, avem în Grecia romane, iar, apoi, evreii au apărut rând Holocaustul este ansamblul de mă- să fac însă o precizare. Numărul actual o situaţie paradoxală. Un partid de extre- pe rând, venind în număr foarte mare, în suri represive, antievreieşti, bazate pe o al evreilor din Ungaria este 100 de mii, la mă dreaptă autocalificat ca fiind fascist, special din partea estică a Europei, din cultură a antisemitismului, ani şi ani de o populaţie de 9-10 milioane de locuitori, Golden Dawn, şi un partid de extremă Rusia, Polonia, bineînţeles, Basarabia, zile, şi care a avut atâtea repercusiuni (Continuare în pag. 10) 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016 Dr. Aurel Vainer la emisiunea „Jocuri de putere” (Realitatea TV) (Urmare din pag. 9) dar există şi antise- de decizii secvenţiale care pregătesc un alt regim, erau alte condiţii de viaţă şi de acest om a avut un act de curaj. Acesta mitism fără evrei. astfel de proces. existenţă. este un exemplu de pogrom. Cel din În Ungaria mai sunt încă evrei. Deci se Faptul că în România nu a fost nevoie ca Eu am cunoscut un om din Şimleu Bucureşti, din 1941, a avut 123 de evrei merge pe principiul duşmanului. Care guvernele, clasa politică, parlamentele care Silvaniei care a primit titlul de „Drept omorâţi şi a fost foarte bine organizat şi este duşmanul? Orice economie modernă s-au succedat să acopere, să coafeze între Popoare”, acordat de Institutul Yad regizat de Mişcarea Legionară, în timpul se bazează pe competiţie. Dacă eşti mai eventualele cazuri de voci importante, Vashem de la Ierusalim, pentru că el a fost rebeliunii legionare faţă de regimul Anto- bun, câştigi. Dacă îţi pun bariere, nu mai nume notorii cu atitudini extremiste, a cel care asigura trecerile. Era un simplu nescu. Pogromul de la Iaşi are cu totul poţi fi mai bun. Ce pot spune este că în ajutat România enorm. ţăran, care făcea din inimă această tre- alte dimensiuni, o organizare impecabilă România nu mai există aşa ceva. Şi, har Astăzi când vorbim, dacă mai avem cere a evreilor din Transilvania ocupată a uciderii, şi aşa mai departe. Domnului – ca să mă exprim aşa cum o probleme cu ştampila legată de corupţie în cea românească. L-am cunoscut. Un (…) face colegul meu, preşedintele Comuni- şi de stat de drept, cu eforturile în ceea om minunat, care a murit, din păcate. Cristian Diaconescu: Ideea că tot tăţii Evreilor din Oradea, o comunitate ce priveşte rolul pe care România l-ar Dar sunt şi alte cazuri. Este cunoscut răul ne vine din afară e o teorie comunistă, mică şi foarte activă – situaţia este alta. putea juca în flancul sud-estic al NATO, comportamentul excepţional al fostului a lui Roller. Ideea că noi suntem irepro- Dar nu putem tolera ca în aceste condiţii ar fi păcat ca acest argument pozitiv pe primar al Cernăuţiului, care a salvat de la şabili, iar răul vine din afară, fie dinspre să se mai vorbească despre legionarism. care încă îl păstrăm noi, împreună, ieşind deportare 18 mii de evrei. El a creat un comunităţile etnice, religioase, fie prin Dacă vom avea timp, vă voi spune ce în Europa şi spunând, această hartă nu sistem prin care a arătat că evreii îi erau ingerinţă economică, de tot felul, este o ştiu eu despre legionari. Sau de ce cred ni se aplică (n.r. – harta extremismului), necesari în producţia pentru trupele de propagandă care se folosea prin anii ‘50. eu că nu este bine să agităm problema să nu fie folosit. Iar partenerii noştri, oricât pe front. Şi aşa au rămas în viaţă. Acest Pe vremea când mulţi dintre cei care o legionarismului astăzi. ne sunt de simpatici sau antipatici perso- Traian Popovici a fost primar, avocat de exersează astăzi nici nu erau născuţi. Sunt multe lucruri de spus, nu aş vrea nal, nu pot decât să recunoască această meserie, originar din Bucovina. Noi, evreii, Acest Mihail Roller era un mare ideolog, să monopolizez discuţia, dar, în orice caz, realitate. Iar această realitate se dato- i-am făcut şi un monument. A devenit în un fel de Rosenberg al comunismului. vă spun, ne bucurăm de toată considera- rează unei naţii care, în covârşitoarea ei anii comunismului pensionar, fiind ajutat Aurel Vainer: A fost istoric evreu, ţia în mediile culturale, artistice. Vă dau majoritate, nu a cuplat la mesaje simplist sistematic de Federaţia Comunităţilor nepotul unui rabin din Buhuşi. un singur exemplu. La Bucureşti exista radicale, rasiste, extremiste, antisemite, Evreieşti din România. Cristian Diaconescu: Nu are impor- de peste 140 de ani un teatru evreiesc. xenofobe, precum şi comunităţii evreieşti Există şi alţi români care au făcut bine, tanţă că era evreu, tocmai de aceea am În România am avut primul teatru idiş din care, atentă, urmărind şi interesul propriu, dar procesul de a obţine recunoaştere vrut să subliniez. Această idee, negaţio- lume, la Iaşi, înfiinţat de Avram Goldfaden. fără a exacerba în piaţa publică aceste este foarte dificil. Cunosc un fost profe- nistă la rândul ei, ştiţi foarte bine, deşi era Aşadar, de aproape un secol şi jumătate probleme, a rezolvat cu instituţiile statului sor de matematică din România, acum evreu, a adus mult rău României. am avut în permanenţă teatru evreiesc problemele pe care dânşii le cunosc foarte trăitor în Israel, profesorul Shay, care Astăzi, nu avem nevoie de aşa ceva. în România. La Bucureşti a existat chiar bine. Multe vin din educaţie, altele vin din se străduieşte să obţină titlul de „Drept Câtă vreme situaţia este funcţională, în anii războiului Teatrul Baraşeum, o exhibiţionismul unei persoane sau alteia, între Popoare” pentru fostul Mitropolit al trebuie să ne gândim că atunci când şi formă prin care evreii mai puteau vorbi dar pe care nu le pot trece cu vederea. Bucovinei, Tit Simedrea, pentru că i-a o uşoară tentă de rasism apare în atitu- atunci şi altfel decât era limbajul oficial, Ideea legată de negaţionism, din salvat întreaga familie, ţinându-i ascunşi, dinea politică a unui politician sau a unui de ameninţare şi aşa mai departe. Din punctul de vedere al oricărei comunităţi în tipografia Mitropoliei. (...) Sunt multe reprezentant din România, să ne gândim acest punct de vedere cred eu că avem evreieşti, reprezintă o linie roşie. Că unii exemple de oameni de omenie. De altfel că avem cinci milioane de români care o situaţie bună. Nu ştiu dacă toată lumea o trec din greşeală, că unii o trec doar noi, la Federaţie, am scos un volum care muncesc, trăiesc şi îşi întreţin familiile de este de acord cu mine. Cu atât mai mult printr-o simplă afirmaţie, lucrurile se pot se intitulează „Demnitate în vremuri de acasă, trăind în societăţi în care nu ne-am ne indignează aceste mesaje antisemite rezolva. Pe de altă parte, dacă ar fi existat restrişte”. dori un astfel de politician. care abundă, mai ales pe internet, în o atitudine ceva mai drastică din partea Rareş Bogdan: Domnule Vainer, Înainte să facă un pas în faţă, să re- forumuri, bloguri, pe nedrept. Nu facem acestei comunităţi, cum, de altfel să nu în această carte pe care mi-aţi adus-o, flecteze că, pe raţionamentul şi pe genul nimic care să deranjeze. Atât cât putem, ne ascundem, alte comunităţi din Româ- „Mărturii şi imagini despre Holocaust în lui de atitudine, ne-ar prigoni zeci de mii contribuim la dezvoltarea României. nia nu s-au ferit să o exacerbeze şi să o România”, se vorbeşte despre Pogromul de români din exterior. Dacă, să spunem, Rareş Bogdan: Ne vom întoarce. prezinte public, poate lucrurile nu ar fi stat de la Dorohoi. Poate vorbim puţin despre nu are legătură cu comunitatea evreiască. Domnule ministru, înainte de a face un atât de bine cum stau astăzi. acel moment. Dacă are tot felul de interpretări, nicio pro- comentariu la ceea ce au însemnat anii Rareş Bogdan: Domnule Vainer, aş Aurel Vainer: Sigur, noi nu am avut blemă. Nu îl va împiedica nimeni din nicio ’30-’40 în România, aş vrea să vă citesc vrea să revenim la acel moment despre aceeaşi istorie a pogromurilor cum a fost comunitate să-l citească pe Mircea Eliade. un mesaj venit de la un telespectator al care eu am spus şi în emisiunile prece- în Ucraina, Rusia, Polonia. La noi au fost Asta e o tâmpenie! Hai să fim serioşi! nostru, domnul Gabriel Săvulescu: Fuku­ dente, din toamna trecută, din mai anul şi alte forme de antisemitism, faţă de Măcar să reuşească să citească, dincolo shima electorală la Viena. Norbert Hofer, trecut, din urmă cu un an şi jumătate, această formă violentă devastatoare, de de „Maitreyi” şi de „Nuntă în cer”. Măcar candidatul partidului de extremă dreapta, faptul că ar trebui ca, tocmai pentru că în ucidere. Am avut totuşi un moment, în să intre în Istoria religiilor. Îmi e teamă că Partidul Libertăţii, obţine cel mai ridicat şcoală se învaţă prea puţin despre asta, 1940, atunci când a avut loc procesul de nu trece de primele trei pagini, că e grea. scor electoral din istoria continentală, pentru că tinerii citesc mult prea puţin, ocupare a Bucovinei de Nord, mai exact Dincolo de aceste lucruri, să fim atât 35%. Acest scor a fost depăşit doar de să înţeleagă ce s-a întâmplat atunci. a Ţinutului Herţa. Ei bine, Ţinutul Herţa a de inconştienţi în România, încât să Adolf Hitler în 1932, când a obţinut 37%. Să înţeleagă că dramele au fost absolut fost inclus în înţelegerea Ribbentrop-Mo- oferim argumente unora care de-abia Cristian Diaconescu: Acesta este un înfiorătoare, să urmărească filme, să ci- lotov, din 1939. Se zice că Stalin a lucrat aşteaptă să creeze o marjă cât mai mare nou moment de vulnerabilitate la adresa tească cărţi, să citească memoriile unor pe o hartă cu un creion cam gros şi aşa a de vulnerabilizare a României, mi se pare Europei. Pentru că Europa trebuie să oameni. Am citit un reportaj zguduitor intrat Herţa în partea Uniunii Sovietice. Ce un act antinaţional. reacţioneze pe fundalul atitudinii şi mesa- realizat de colegii de la Sinteza, despre s-a întâmplat acolo... În timpul retragerii Aurel Vainer: Subscriu întru totul jelor acestui partid extremist din Austria. drama evreilor din Transilvania de Nord trupelor române din Bucovina de Nord la aprecierile făcute de distinsul nostru Europa, care încearcă disperată să-şi ocupată, inclusiv din Cluj. Am ascultat prin Herţa a avut loc un incident. Ostaşii interlocutor din această seară. Ne leagă valideze valorile şi instituţiile, va avea o mărturiile extraordinare despre ciobani sovietici au îndreptat armele spre arier- o relaţie ceva mai veche, întotdeauna foarte mare dificultate în a intra într-un români, cetăţeni de etnie română, care garda românească şi în momentul în care de bunăvoinţă, de înţelegere reciprocă, dialog constructiv cu acest partid, în con- au încercat şi au reuşit să salveze familii se trage asupra căpitanului român, care de sprijin, dacă a fost cazul. Ne preocu- diţiile în care va reuşi să monopolizeze de evrei, trecându-i graniţa spre România. era la conducere, soldatul evreu-român pă foarte mult, chiar dacă, în linii mari, scena politică austriacă. Situaţia este Aş vrea să ne amintim puţin de acea Solomon se aruncă în faţa ucigaşului, suntem bine astăzi. Suntem siguri, avem extrem de complicată şi este o problemă perioadă. Să ne amintim, chiar dacă e este omorât, iar căpitanul este rănit. În libertate, avem drepturi. Oricând însă în plus pe agenda Europei, care, şi aşa, dureros şi de Polonia şi de Ungaria şi mod firesc, după regulile religiei mozaice, există acest pericol extremist, ultranaţio- are suficiente dificultăţi. de Cehia, dar, sigur, şi de România şi de înmormântarea se face aproape imediat şi nalist, antisemit, xenofob. Daţi-mi voie să fac o completare la ceea ce s-a întâmplat la Iaşi, la Bucureşti cât mai aproape de locul crimei. Atunci se De aceea aş vrea să ajung totuşi la ceea ce spunea domnul preşedinte Vainer şi în Ardealul de Nord. hotărăşte să fie adus la cimitirul evreiesc Legea aceasta, 217/2015. Deşi eu sunt şi să mă refer la o perioadă pe care o Aurel Vainer: Evident, evreii din Ro- din Dorohoi, o localitate, pe atunci, cu un deputatul evreilor, nu sunt doar al lor. Aş cunosc, perioada de după 1990. Această mânia aveau o viaţă aproape similară cu număr apreciabil de evrei. O altă regulă da un amănunt: la alegerile din 2008 am perioadă, mai ales la sfârşitul anilor ’90, a a celorlalţi, numai că au fost şi elemente este ca atunci când se înmormântează obţinut 23 de mii de voturi. Am fost al doi- fost marcată de dorinţa noastră de a face mai bune. Vreau totuşi să spun că după un evreu din altă parte, să participe toată lea dintre deputaţii minorităţilor naţionale parte din lumea occidentală, din lumea terminarea războiului, în România au mai comunitatea. şi, evident, multe voturi mi-au fost acorda- civilizată. Şi pentru că venisem cu multe supravieţuit 400 de mii de evrei. Lucrurile Comunitatea s-a strâns în cimitir. În te de către neevrei. Sunt un om care n-a tare din comunism, inclusiv de natură erau foarte avansate să nu mai existe mod normal, fiind vorba de un ostaş ro- fost în politică, dar care a fost preocupat culturală, de natură socială şi mai ales urmă de evrei. A existat, după înţelegerile mân, trebuia să se dea onorul militar. În întotdeauna de politică şi mă preocupă economică, trebuia să schimbăm totul, Antonescu-Hitler, pregătit un plan întreg locul acestui onor militar, a apărut o grupă foarte mult ceea ce se întâmplă în toate cât se poate de repede. de deportare a tuturor evreilor în lagărul de militari români care au deschis focul în ţările pe care le-aţi enumerat. Vreau să subliniez un lucru. Lipsa ape- de exterminare de la Belzec, din Polonia, cimitir şi au ucis un număr de evrei, acolo, După părerea mea, această Lege 217 titului poporului român pentru antisemi- care era similar cu Auschwitz, doar că în cimitirul din Dorohoi. Această scenă nu face decât să repună în locul cuvenit tism, pentru xenofobie, pentru extremism acolo nu se ucidea cu Zyklon B, ci prin abominabilă a fost continuată cu Pogro- valorile morale. Nu putem şterge cu bu- sau rasism, cum, din păcate, vedem chiar alte proceduri, mai arhaice. Acest lagăr mul de la Dorohoi. Au început devastările, retele, să uităm crimele făcute de unii din în Europa că se întâmplă astăzi, ne-a aju- era destinat pentru evreii din România. s-au spart geamurile magazinelor, s-a extrema dreapta românească, inclusiv tat enorm în procesul nostru de integrare. Dumnezeu a vrut – şi eu spun de multe intrat în case. Avem un bilanţ care arată ce legionari. Nu putem uita că sunt, totuşi, În al doilea rând, vreau să subliniez ori că, dacă Dumnezeu vrea, vreau şi poate face răutatea umană. Au fost ucişi hotărâri ale unui tribunal de după război. contribuţia reprezentanţilor comunităţii eu – şi soarta noastră nu a dus la soluţia vreo 60 de evrei în acel pogrom. Şi trebuie să o spun foarte deschis. Ceea evreieşti. Nicolae Cajal, Dumnezeu să-l finală. Am fost aproape de ea, dar nu s-a Mareşalul de mai târziu al Palatului, ce s-a întâmplat în România atunci cu odihnească, domnul Vainer, aici de faţă, întâmplat. Vorbesc de cei din Regat. Cei generalul Constantin Sănătescu, care acest tribunal de judecare a criminalilor în acele momente intrau în cancelarii sau din Transilvania de Nord au urmat deci- devine şi prim-ministru după 1944, a de război a fost, de fapt, în toate ţările în capitale în care noi nu aveam acces, în ziile conducerii pro-naziste din Ungaria şi dat ordin, în calitate de comandant, de care au colaborat într-un fel sau altul cu care se discuta despre România. au început deportările. În două luni au fost oprire a oricăror manifstări de acest gen Germania. Cred că cei care ne privesc mă în- ghetoizaţi şi apoi încărcaţi în vagoane şi şi a retras armata de acolo. Cert este Vă dau un singur exemplu, important ţeleg foarte bine când spun că deciziile duşi în lagăre, de unde nu s-au mai întors. că a fost un pogrom făcut sub uniforma pentru mine, pe vremea aceea un tânăr de integrare în NATO sau UE nu se iau Într-adevăr, au fost nu puţine cazuri armatei române, început împotriva unui care urmărea situaţia politică. Cum de printr-o semnătură în faţa camerelor de în care evreii din Transilvania de Nord soldat român. La acea vreme evreii mai luat vederi, aşa, pe loc. Sunt mii şi mii au putut să revină în România, unde era făceau armata, erau şi ofiţeri şi soldaţi, iar (Continuare în pag. 19) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016 11 LICEUL LAUDER-REUT un deceniu de excelenţă şi de serviciu public în educaţie Despre provocările actualei scene Cu europene, marcată de criza refugiaţilor, ediţia din acest an, le-au vorbit elevilor în cadrul panelului de Conferinţa Internaţională diplomaţie, Excelenţele Lor ambasadorii Lauder de Diplomaţie şi Afaceri Israelului, Austriei şi Sloveniei, alături de Globale “Ambasador astăzi” însărcinaţii cu afaceri ai ambasadelor a depăşit cifra de 1200 de elevi Chile şi Mexicului, de adjunctul misiunii participanţi, din zeci de şcoli diplomatice a Poloniei, de prim-secreta- ”Niciodată din România, Israel, rul ambasadei Federaţiei Ruse şi cel al nu eşti pe ultimul drum” Bulgaria şi Ungaria ambasadei Ungariei. Reprezentanţilor Lansare de carte la iniţiativa (...) Educaţia este instrumentul cel ambasadelor li s-a alăturat coordonatorul Fundaţiei şi Complexului Lauder- mai eficace pentru a feri naţiunile La sfârşitul lunii martie a acestui an, pentru România al Organizaţiei Mondiale Reut, cu sprijinul doamnei Ruta Zandman, de boala ignoranţei, a intoleranţei şi Sala „I.G. Duca” a Palatului Parlamentului pentru Imigrare, în timp ce panelul de al Camerei Deputaţilor, al Ministerului indiferenţei. Educaţia este agora i-a găzduit din nou pe elevii din Lauder- diplomaţie a fost moderat de Dan Petre, Afacerilor Externe, al Federaţiei unică pe care societatea noastră o Reut şi pe invitaţii lor din 23 de şcoli din directorul general al Institutului Diplomatic Comunităţilor Evreieşti din România are la dispoziţie pentru ca fiecare elev, România şi din Israel, la a cincea ediţie Român. şi al Alianţei Internaţionale pentru fiecare student şi fiecare membru al său a „Ambasador astăzi – Conferinţa inter- O temă aparte din programul Confe- Memoria Holocaustului să îşi întâlnească idealurile personale cu naţională Lauder de diplomaţie şi afaceri rinţei a fost dedicată prezenţei feminine în cele ale semenilor săi. globale”. primele rânduri ale diplomaţiei, ale lumii Să nu pregetăm să folosim educaţia la De la început, Conferinţa s-a definit academice şi ale înaltei administraţii. Ele- În deschidere, Conferinţa a prilejuit şcoală, acasă sau prin mass-media pen- ca un program educaţional unic în ţară şi vii participanţi au avut ocazia de a dialoga lansarea ediţiei în limba română a cele- tru ca fiecare cetăţean să devină mai re- străinătate, care promovează studiul di- cu câteva distinse personalităţi feminine: brei cărţi aparţinând regretatului dr. Felix sponsabil şi mai conştient de ameninţările Zandman, un supravieţuitor al Holoca- bigotismului, ale urii şi antisemitismului. ustului şi o personalitate renumită în plan (...) Cel mai mare pericol pentru internaţional în domeniul electronicii/ingi- mersul înainte pe calea democratică neriei aeronautice, preşedinte-fondator este indiferenţa, mai mult decât orice. al unuia dintre cei mai mari fabricanţi de De aceea, îmi permit să vă adresez produse electronice din lume – Compania tuturor îndemnul de a ne face datoria să Vichay Intertechnology. încurajăm tinerii să îşi asume misiunea Lansarea a avut loc în prezenţa soţiei de nu fi niciodată indiferenţi. autorului, doamna Ruta Zandman, căreia (...) Cartea pe care o lansăm­ astăzi i s-au alăturat cu un cuvânt de deschidere ne învaţă nu doar despre consecinţele Valeriu Zgonea, preşedintele Camerei tragice ale indiferenţei şi urii dar are un Deputaţilor, dr. Aurel Vainer, preşedin- mesaj mult mai profund, anume că deci- tele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti ziile individuale care au făcut în vremea din România, E.S. dna Tamar Samash, Holocaustului diferenţa între viaţă şi mo- ambasadoarea Statului Israel, şi Tova arte pot face diferenţa între viaţă şi moarte Ben Nun-Cherbis, preşedinta Fundaţiei şi în zilele noastre”. şi Complexului Educaţional Lauder-Reut. Cu bucuria de a fi văzut şi în acest Lansarea cărţii a fost prezidată de an încă o ediţie de succes a Conferinţei domnul ambasador Mihnea Constan- noastre, şi încă o generaţie de tineri elevi plomaţiei, comunicării publice şi afacerilor E. S. doamna Tamar Samash, ambasador tinescu, preşedinte în exerciţiu al din atâtea şcoli, cărora le-am oferit şansa internaţionale în rândul tuturor elevilor din al Israelului, doamna Ligia Deca, con- Alianţei Internaţionale pentru Memoria unică de a explora fascinanta lume a învăţământul preuniversitar. silier de stat al Preşedintelui României, Holocaustului, care a afirmat în mesajul diplomaţiei şi a relaţiilor internaţionale, am În acest an, Conferinţa a marcat o doamna Adi Friedland, şefa catedrei de de deschidere: pus deja în perspectivă cea de-a şasea aniversare memorabilă – 10 ani de par- diplomaţie din cadrul Liceului Hatichon ”Mulţumesc pentru invitaţia de a ediţie... ducând teneriat academic exclusiv cu Ministerul Hachadash, din Hertzlyiah, Israel. adresa un mesaj în deschiderea acestui în acelaşi timp Afacerilor Externe, Institutul Diplomatic Două embleme feminine ale lumii program educativ iniţiat de Complexul peste graniţele Român şi reputatul Centru Universitar academice şi politice a Israelului, respec- de învăţământ Lauder-Reut şi felicit României me- israelian IDC Hertzlyiah – Lauder School tiv dna prof. dr. Michal Cotler-Wunch, conducerea acestuia pentru stăruinţa sajul fundamen- of Government, Diplomacy and Strategy directorul Departamentului de Relaţii de a aduce împreună, în fiecare an, tal al cărţii lui şi Raphael Recanati International School, Externe al Centrului Universitar israelian mediul diplomatic şi elevii pentru a Felix Zandman parteneriat care oferă elevilor Liceului IDC Hertzlyiah, şi dna dr. Lesley Terris, descifra tainele diplomaţiei. pentru tine - Lauder-Reut cursuri acreditate de diplo- directorul academic şi de programe Mulţumesc în mod deosebit con- ri: ”Visează, maţie, afaceri internaţionale, business, internaţionale al aceluiaşi Centru, le-au ducerii Camerei Deputaţilor pentru Îndrăzneşte, media şi comunicare. oferit elevilor participanţi o discuţie fas- generozitatea şi înţelepciunea de a Acţionează”. Iniţiată şi organizată de Fundaţia cinantă despre intersectarea noţiunilor găzdui un asemenea eveniment, unic Căci la înce- Ronald. S. Lauder Romania - Complexul de umanism, feminism şi mişcarea de în politicile publice din ţara noastră. putul lui mai, Educaţional Lauder-Reut, Conferinţa se boicotare a Israelului, dar şi despre ro- Ca preşedinte în exerciţiu al Alianţei o delegaţie de bucură de auspiciile Parlamentului Ro- lul mediatorului în soluţionarea crizelor Internaţionale pentru Memoria Holo- elevi din Lau- mâniei – Camera Deputaţilor, Ministerului internaţionale. caustului, salut iniţiativa lansării cu der-Reut şi invitaţii lor din alte licee Afacerilor Externe, Institutului Diplomatic Panelul despre politicile actuale ale acest prilej a volumului dedicat bio- ale Capitalei şi-au continuat incursiu- Român, Ministerului Educaţiei Naţionale, NATO pentru zona est-europeană a fost grafiei doctorului Felix Zandman, un nea în lumea diplomaţiei, a afacerilor Primăriei Sectorului 3 şi Inspectoratului susţinut de dl. Dan Grigorescu, director supravieţuitor al Holocaustului, a cărui internaţionale şi a istoriei Holocaustului, Şcolar al Municipiului Bucureşti. Nu mai adjunct pentru politici de securitate din ca- existenţă dramatică şi în acelaşi timp în cadrul unei vizite de studii, care a fost puţin, Conferinţa se bucură de suportul drul MAE, de dl. dr. Iulian Fota, Academia luminoasă a inspirat tineri din întreaga posibilă prin grija Ministerului Afaceri- a zeci de Misiuni diplomatice străine la Naţională de Informaţii, fost consilier în lume. lor Externe şi cu sprijinul ambasadelor Bucureşti - la această ediţie alăturân- probleme de apărare în cadrul Adminis- Îi mulţumim doamnei Ruta Zandman României de la Berlin şi Paris. du-i-se 21 de ambasade, respectiv cele traţiei Prezidenţiale, şi de dl. Radu Mag- pentru generozitatea de a fi astăzi ale Argentinei, Austriei, Cehiei, Ciprului, din, vicepreşedintele STRATEGIKON alături de noi pentru a ne împărtăşi din CARMEN BEJINARU Chile, Federaţiei Ruse, Germaniei, Itali- (International Security, European Union meritele tenacităţii şi viziunii pe care Manager ei, Japoniei, Madagascarului, Mexicului, Affairs & Good Governance). reputatul om de ştiinţă ni le-a lăsat ca Conferinţa Internaţională Lauder Olandei, Poloniei, Portugaliei, Slovaciei, Conferinţa a fost moderată de Ion mărturie a victoriei vieţii asupra întune- de Diplomaţie şi Afaceri Globale Sloveniei, Statului Israel, SUA, Turciei, Ioniţă şi Alexandru Cumpănaşu. ricului, urii şi intoleranţei. “Ambasador astăzi” Ungariei şi Vaticanului. Cele 21 de am- basade, alături de Ministerul Afacerilor Externe, de Institutul Diplomatic Român Iom HaZikaron şi Iom HaAţmaut şi de liderii Corpurilor diplomatice, i-au găzduit în stagiile diplomatice anuale pe elevii Liceului Lauder-Reut care urmează la Complexul Educaţional Lauder-Reut cursurile de diplomaţie. În spiritul tradiţiei, Iom HaZikaron şi Iom HaAţmaut au fost lui în construirea un viitor paşnic, invitaţii şi elevii noştri au putut Cei peste 250 de elevi participanţi la celebrate şi anul acesta, întâia – cu respect şi preţuire, a doua viziona o expoziţie a invenţiilor şi descoperirilor israeliene, care această ediţie au aflat mai multe des- – cu mare bucurie. au contribuit şi contribuie substanţial la progresul şi perfecţio- pre diplomaţie, mediere şi comunicare Pe data de 11 mai, a fost organizată o festivitate emoţio- narea tehnologiei civile şi militare pe plan mondial. publică, despre problemele cu care se nantă de comemorare a soldaţilor căzuţi în luptă şi a civililor Atmosfera festivă a căpătat accente vesele în ziua de 12 confruntă actualitatea europeană sau ucişi în atentate, în prezenţa Excelenţei Sale doamna Tamar mai, când elevii s-au delectat cu bunătăţi din bucătăria evreias- despre politicile actuale ale NATO pentru Samash, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Israelului că, precum humus, falafel şi pita, cu ocazia petrecerii de Iom zona est-europeană, direct de la diplomaţi în România, a rabinului Rafael Shaffer şi a ing. Paul Schwartz, HaAţmaut, ca o reamintire a faptului că viaţa merge înainte şi de prim rang, ambasadori, miniştri, oficiali preşedintele Comunităţii Evreilor din Bucureşti. că trebuie să fim recunoscători şi să ne bucurăm de ceea ce şi experţi de talie internaţională. Pentru a înţelege importanţa Israelului în lume şi implicarea suntem şi avem. 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016

Rosy şi Baruch Tercatin în asumarea acestei misiuni, fiind „ocrotită de dra- gostea şi căldura lor”, fără de care n-ar Contribuþie de seamã fi reuşit ca săptămânalul să ajungă „la standardul de azi”. Înainte de a citi mesajul trimis de la cunoaºterea istoriei prof. univ. dr. Avinoam Şafran, care-l elogiază pe cel care „şi-a dedicat viaţa învăţăturii iudaice”, Doina Gheorghiu (Bruxelles) a opinat că Rosy şi Baruch evreilor români Tercatin reprezintă „o lecţie de onestitate, integritate, modestie”. Directorul CIEP, Alexandru Marinescu, a sintetizat mesajul Două lansări de carte – „Privind spre Ierusalim” şi „Povestiri ha- transmis de prof. univ. dr. Carol Iancu, sidice” – şi un autor, israelian originar din România, Baruch Tercatin, structurat în trei capitole de activitate a s-au transformat într-un laudatio al unuia dintre „eminenţii învăţaţi în autorului: • socială, ca vicepreşedinte Tora şi Talmud”, cum îl caracteriza preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel al Sinagogii şi Centrului Comunitar al Vainer, moderatorul evenimentului de la Templul Coral din Bucureşti. israelienilor originari din România „Rav A fost, de asemenea, un laudatio al legăturilor de prietenie, create Zvi Guttman”; preşedinte al Asociaţiei prin cultură, între România şi Israel, printr-un demers comun: aca- „Memorialul Iudaismului din România”, demic, diplomatic, universitar, rabinic, artistic, jurnalistic, editorial. În unde sunt comemorate anual victimele public – lideri ai F.C.E.R., C.E.B., BBR, ACPCCI – Filiala Târgovişte, Holocaustului din România; preşedinte reprezentanţi ai Guvernului, ai vieţii culturale româneşti, înalţi ierarhi, al Muzeului „Struma” din Beer-Sheva, diplomaţi. A fost de faţă E.S. Tamar Samash, ambasadorul Israelului el însuşi pierzându-şi fratele în tragedia în România. Organizarea – Oficiul de Cultură, Artă, Ştiinţă, condus de vasului torpilat în Marea Neagră; vice- Robert Schorr. Transmisia pe net – consilierul personal al preşedintelui preşedinte al ACMEOR, contribuind la F.C.E.R., Silviu Vexler. Trataţia în Sinagoga Mică, oferită de autor – întărirea relaţiilor dintre Israel şi România; Serviciul Administrativ, coordonat de Jean Bercu. • culturală, prin popularizarea învăţăturii iudaice printre cititorii de limbă română; „Venerabilul cărturar în iudaism ing. rită pentru autor, societatea românească, căsătoria ei, munteancă din Bucureşti, cu • memorialistică, prin volumul atunci lan- Baruch Tercatin n-a ţinut învăţătura pentru Ereţ Israel. un moldovean din Paşcani, Mirel Horodi, sat, „Privind spre Ierusalim”, pendulând el; ne-a dăruit-o nouă, prin scrierile sale. Prof. univ. dr. Viorica Constantinescu, s-a realizat o „unire a Principatelor”. „Po- între nostalgia Iaşiului natal, amintirile De aceea prezenţa lui în mijlocul nostru şef de catedră de literatură comparată şi vestirile hasidice” ale lui Baruch Tercatin dureroase ale Pogromului din 1941, este o onoare pentru noi”, a accentuat estetică la Facultatea de Litere a Univer- au încântat-o prin reliefarea pandantului a morţii fratelui, pasager pe „Struma”, preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer. sităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, a inteligenţă-bunătate. După mai mult de 52 anii de liceu – „Cultura-Max Azriel” –, „Printre realizările acestei cărţi se înscrie povestit împrejurările în care l-a cunoscut de ani de când s-a stabilit în Israel, nume- şi facultate – Politehnica din Bucureşti. şi coperta extrem de inspirată a apreciatei pe Baruch Tercatin: primirea unui Premiu roase aspecte tematice şi descriptive în- O secţiune importantă este consacrată pictoriţe, originară din România, Liana Sa- al ACMEOR de către regretatul ei soţ, dr. făţişate în cartea „Privind spre Ierusalim” mişcării sioniste, Alia-lei, vieţii religioase, xone Horodi. Cartea are valoare în sine, Ioan Constantinescu, urmată de o vizită „interferează cu propriile drumuri” în viaţă. cu accent pe influenţa curţii hasidice a lui dar are şi valoare de autor – un muzeu al în Israel, în care l-a însoţit. La Aeroportul Rabinul Elhanan Guttman s-a arătat Buhuşer Rebe şi a personalităţii fostului iudaismului român, viu prin memoria pro- Ben Gurion, soţii Constantinescu au fost încântat să participe la această dublă lan- şef-rabin dr. Alexandru Şafran, eforturi- digioasă, organizată, şi prin documente, întâmpinaţi de Baruch Tercatin. A fost sare de carte. El a subliniat legătura dintre lor actualei conduceri a F.C.E.R. pentru unele inedite”. o prietenie născută „la prima vedere”, cele două volume şi meritele autorului menţinerea vieţii evreieşti în România, „Baruch Tercatin întruchipează tot ce consolidată în 2002, când Viorica Con- Baruch Tercatin în recuperarea acestor prieteniei între România şi Israel. „Mai înseamnă prietenia românilor creştini cu stantinescu şi Baruch Tercatin au devenit pilde pline de înţelepciune. „Această carte mult decât o biografie, cartea constituie românii evrei cu asupră de măsură”, l-a coautorii „Dicţionarului de personaje conţine poveşti despre mari oameni ai o contribuţie de seamă la cunoaşterea definit acad.Răzvan Theodorescu. „Un biblice şi reprezentarea lor în arte”. Co- naţiunii noastre, admori, rabini ţadikimi. istoriei comunităţii evreieşti din România om foarte tânăr cu foarte multe amintiri: laborarea a făcut-o să-i admire puterea Cele două sunt de fapt o singură carte, şi a relaţiilor israelo-române”. ale evreimii ieşene care a trecut prin de muncă, forţa de convingere, „spiritul iar a doua este continuarea primei cărţi. Osy Lazăr, fost preşedinte al C.E.B., a pogrom. […] Într-un moment teribil al meticulos dat de formaţia de inginer”. În Cartea autobiografică este un nou capitol apreciat activitatea jurnalistică şi literară a antisemitismului în România, imediat final, vorbitoarea a conchis că „în fiecare în cartea de poveşti hasidice”. lui Baruch Tercatin, subliniind beneficiile după ‘90, am vorbit despre şi l-am pus om civilizat există un evreu”. în efigie pe Şmil Avram, evreu român, Conf.univ.dr. Felicia Waldman a unul dintre puţinii soldaţi care, la 30 apreciat că cele două volume aduc o iunie 1940, au apărat de trupele sovie- contribuţie relevantă la studierea iudais- tice mormântul lui Ştefan cel Mare de la mului românesc. Privit dintr-o perspectivă Putna, recunoscând în el devotamentul complementară, volumul „Povestiri hasi- profund al evreilor români faţă de Ro- dice” ilustrează salvarea de la uitare a mânia”. Vorbitorul a rememorat activi- unor „mărturisiri de credinţă rabinică din tatea remarcabilă a lui Baruch Tercatin întreaga lume” şi recuperează legende în cadrul ACMEOR, dar şi aportul la şi bogate istorii orale, în timp ce al doilea strângerea bunelor relaţii între România volum, „Privind spre Ierusalim”, reprezintă şi Israel al unor intelectuali români „de “o adevărată frescă a unei întregi epoci foarte bună calitate”, plecându-se în de mare importanţă în istoria universală a faţa memoriei celor dispăruţi, foşti con- evreilor”. Vorbitoarea a afirmat că Baruch ducători ai ACPRI. În faţa unor puseuri Tercatin merită recunoştinţa publicului antisemite, „oameni de omenie şi-au pentru evocarea momentelor de glorie ale ridicat glasul şi au biruit”. „Privind spre unor localităţi precum Ştefăneşti, Vaslui Ierusalim” i-a stârnit reverii, clipe din vi- sau Paşcani – puncte geografice de re- zite în Israel, unde, însoţit de regretatul ferinţă cândva pentru evreii din România Edmond Nicolau, amb. Radu Homescu, – dar şi importante centre economice, Baruch Tercatin şi soţia sa, doamna comerciale şi sprituale. Rosy, „am învăţat foarte multe lucruri Maia Morgenstern, directorul Teatrului În intervenţia sa, directorul editurii morale de care se bucură cel ce răs- despre trecutul şi prezentul Israelului”. Evreiesc de Stat din Bucureşti, a recitat Hasefer, Alexandru Marinescu l-a ca- pândeşte celorlalţi învăţătura dobândită, Vorbitorul a recunoscut în „Povestiri două povestiri hasidice – „O rugăciune racterizat pe autorul Baruch Tercatin printr-un aforism: „Dacă dai bani, vei ră- hasidice” ambianţa marilor familii rabinice specială de Roş Haşana” şi „Avocatul drept „un om căruia îi pasă”, apreciind mâne cu mai puţini în buzunar, dar dacă în care s-a format autorul, cartea vădind apărării”. Cu acelaşi prilej, ea a propus că ambele volume au o mare calitate şi dai ştiinţă, vei primi mai multă învăţătură”. „cunoaşterea profundă a religiei mozaice” lansarea unui proiect comun al editurii anume capacitatea de a depăşi limitele Preotul Emilian Corniţescu l-a ca- a cuiva care „ştie să se apropie de reli- Hasefer şi actorilor T.E.S. pentru realiza- comunităţii şi de a-i interesa şi pe ne­ racterizat pe autor drept un membru al gia creştină”. „Suntem o lume aproape rea unor audiobook-uri. evrei. “Volumul «Privind spre Ierusalim» „Poporului Cărţii”, care „aduce lumina identică, când vrem să şi fim, şi diferiţi, Rabinul Rafael Shaffer a afirmat că ilustrează episoade-cheie din trecutul popoarelor” şi i-a transmis multă putere când trebuie să fim diferiţi”. „Pentru mine, cele două cărţi lansate poartă o strânsă recent al istoriei noastre, iar lucrurile sunt de muncă pentru a scrie şi alte cărţi im- Baruch Tercatin întruchipează un cuvânt legătură între ele, „prima fiind sursa de tratate cu o anumită chemare spre con- portante atât pentru evrei cât şi pentru splendid spus de Golda Meir: «Nu poţi să inspiraţie a celei de-a doua”. “De poveşti dei. [...] În volumul «Povestiri hasidice», creştini. dai cuiva mâna cu pumnii strânşi»”. hasidice nu prea am avut parte în copilăria înţelepciunea vine în tablete mici şi uşor Radu Homescu, fost ambasador al Moderatorul a amintit că după intrarea noastră, în timpul comunismului, dar nici- accesibile omului modern, care nu are României în Israel, şi-a exprimat gratitudi- în vigoare a legislaţiei rasiale, s-a refuzat odată nu e prea târziu. Atâta timp cât omul timp”, a conchis vorbitorul. nea faţă de Baruch Tercatin, pentru „pilda scrierea numelui Şmil Avram pe monu- trăieşte, el poate învăţa. Aceste povestiri Rabinul Naftali Deutsch l-a caracteri- oferită tuturor”: aceea de „a scrie cărţi mentul ridicat în onoarea soldaţilor care sunt o foarte bună sursă de inspiraţie, zat pe autor drept un „ajutor al lui Dumne- de înţelepciune şi spiritualitate iudaică”, au apărat Putna. chiar şi la vârsta maturităţii. Ele ne vor zeu” întru împlinirea Celor Zece Porunci oricărui „om cultivat” fiindu-i necesar „să E.S. Tamar Samash, ambasadorul da tăria să ne croim mai frumos povestea şi i-a urat să scrie cât mai multe cărţi spre le simtă, să le trăiască”. Israelului în România, a relaţionat cele propriei noastre vieţi”. a face cunoscute legile lui Dumnezeu. Teşu Solomovici a evocat vechea două lansări de perioada istorică în care Autoarea copertelor de mare forţă Pentru Doina Meiseles, redactor şef prietenie cu autorul Baruch Tercatin, ca- ne aflăm şi semnificaţiile ei: Pesah, ieşi- sugestivă, pictoriţa originară din România al publicaţiei israeliene de limbă română racterizându-l drept un „expert în Tora” şi rea din Galut, naşterea poporului evreu, Liana Saxone-Horodi, s-a arătat onorată „Jurnalul Săptămânii”, Baruch Tercatin un „om al păcii” şi meţionând contribuţia şi Iom Haaţmaut, renaşterea poporului să ia cuvântul, precizând că de acad. reprezintă nu numai „un autor de carte evreu în ţara sa, Israelul modern, care la Răzvan Theodorescu o leagă o prietenie extrem de prolific”, ci şi „directorul de CLAUDIA BOSOI 14 mai 1948 îşi proclama independenţa. de 12 ani, iar „nepreţuitul Baruch Tercatin” onoare” al «Jurnalului…», pe care-l con- IULIA DELEANU Prin aceste conotaţii temporale, lansările este motivul pentru care familia ei a venit duce de zece ani”. Vorbitoarea a mulţumit DAN DRUŢĂ celor două cărţi capătă o importanţă spo- la Bucureşti. O paranteză umoristică: prin public pentru sprijinul constant oferit de (Continuare în pag. 21) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016 13

Comemorarea Reginei-Mamă Elena, „Drept între Popoare” post mortem, la Templul Coral din Bucureşti Templul Coral din Capitală a trăit o zi fastă: în prezenţa Casei Regale a Româ- niei, a Alteţei Sale Regale Principesa Margareta, Custodele Coroanei României, Alteţei Sale Regale Principele Radu al României, Alteţei Sale Regale Principesa Elena a României, Alteţei Sale Regale Maria a României, a domnului Alexandru Nixon, conducători ai F.C.E.R., C.E.B., BBR, rabini au onorat memoria Reginei- Mamă Elena, născută acum 120 de ani, „Drept între Popoare” din 11 martie 1993, titlu conferit de Institutul Yad Vashem pentru „actele de curaj în cel de-al doilea război mondial”. A fost marcată şi împlinirea a 150 de ani de regalitate în România. Baruch Haba au intonat prim-cantorul Iosif Adler, cantorul Emanuel Pustai, corul Templului Coral, dirijat de Robert Levensohn. În sală s-au aflat reprezentanţi ai Preşedinţiei, Guvernului, Parlamentului; ai mediilor academic, demersuri şi, în bună măsură, a opoziţiei privată, forţa competentă a instituţiilor şi cultural, ştiinţific, de afaceri; înalţi ierarhi, diplomaţi. A luat parte E.S. Tamar energice a Reginei-Mamă”, Antonescu a familia. Suntem datori a ne uita împreună Samash, ambasadorul Israelului în România. Dintre miile de orfani cărora li s-a renunţat. Matatias Carp, „primul istoric al înspre viitorul ţării noastre, veghind respon- permis reîntoarcerea din Transnistria graţie eforturilor depuse de Regina-Mamă Holocaustului în România”, a amintit de în- sabili la prosperitatea, soliditatea ei”. Elena s-a aflat în public ing. Bertha Wexler. Au fost intonate imnul de stat al trevederi decisive ale Şef-Rabinului Şafran României, imnul Casei Regale a României, imnul Statului Israel. Consilierul cu Mitropolitul Bălan, înaltul prelat sprijinind personal al preşedintelui F.C.E.R., Silviu Vexler, a asigurat transmisia pe net. demersurile umanitare ale Reginei-Mamă. „Puterea nu e privilegiu, datorită acţiunii perseverente a profesorului La ceremonia de la 4 noiembrie 1993, dr. ci rãspundere faþã de ceilalþi” „CEEA CE Emil Simiu, din SUA, binefăcătoarea a primit Alexandru Şafran, atunci Mare Rabin al titlul sus-menţionat. În toamna anului 1941, Genevei, şi-a exprimat recunoştinţa: „Am A fost sensul desprins de rabinul Rafael POATE SALVA când au început deportările în Transnistria retrăit toate acele clipe […]. De fiecare dată Shaffer din faptele Reginei-Mamă Elena. OMENIREA ale evreilor din Basarabia, Bucovina, distric- şi fără întârziere, Regina-Mamă a răspuns Directorul Cancelariei Rabinice, Eduard tul Dorohoi, neprimind răspuns la „suplica” apelului meu: cu evlavie şi înţelepciune, cu Kupferberg, a amintit că Templul Coral a DE PERICOLE adresată lui Ion Antonescu pentru oprirea fineţe şi tărie s-a străduit să salveze fiinţele fost ridicat în 1866 şi a fost profanat de hu- ESTE MEMORIA” deportărilor, dr. Al. Şafran s-a adresat evreieşti obidite; şi le-a salvat”. A fost citit ligani protestând faţă de proiectul legislativ Reginei-Mamă Elena. În memoriile sale, mesajul, în acelaşi spirit, al prof. univ. dr. prin care evreii ar fi urmat să obţină cetăţe- Israel Leivandman (Levanon), secretarul Avinoam Şafran. nia română. Deşi Regele Carol I a cerut-o, „Istoria nu poate fi falsificatã” particular al Şef-Rabinului Şafran, relatează guvernul a tergiversat plata daunelor. Atunci Titlul şi Medalia de „Drept între Popoa- că acesta a fost primit de Regele Mihai şi „Far pentru familia noastrã” renovarea a fost suportată de Casa Regală. re” post mortem acordate Reginei-Mamă Regina-Mamă Elena. Regele Mihai scria: Vorbitorul a amintit momente din istoria re- Elena au fost înmânate Regelui Mihai „Mama mea l-a chemat atunci pe Mihai „Regina-Mamă Elena a fost un dar galităţii cu participare evreiască, rugi pentru la 4 noiembrie 1993, într-o ceremonie la Antonescu şi, peste câteva zile, ea i-a nepreţuit pentru România secolului trecut. Casa Regală în Sidur – Gold. Momente Ambasada Israelului din Berna, a precizat spus lui Antonescu că «se întâmplă lucruri Prezenţa ei în anii 1940 a ajutat mai mult sacrale: Izkor, Psalmi, Kadiş, oficiate de vicepreşedintele F.C.E.R. şi preşedinte inumane acolo şi că trebuie reacţionat». S-a decât ne putem imagina pe tânărul Suveran prim-cantorul Iosif Adler, cantorul Emanuel C.E.B., ing. Paul Schwartz. Vorbitorul a obţinut încetarea plecării convoaielor dar, şi întreaga societate românească. Credinţa, Pustai, rabinul Rafael Shaffer; muzică litur- evocat circumstanţele dramatice în care dr. din nefericire, deportările s-au reluat ulteri- bunătatea, modestia, blândeţea şi înaltul gică interpretată de Corul Templului Coral. Alexandru Şafran, fost Şef-Rabin între 1940 or”. În manuscrisul memoriilor lui, Jacques simţ al datoriei o recomandă istoriei ca pe Rabinul Elhanan Guttman a transmis, – 1947, a intervenit la Regina-Mamă Elena Vergotti, ofiţer de ordonanţă al Regelui o mare regină”, a sintetizat Alteţa Sa Re- cu ocazia comemorării de la Bucureşti, o pentru trimiterea de ajutoare deportaţilor Mihai între 1941 – 1951, care i-a însoţit pe gală Principele Radu de România. „Regina binecuvântare adresată Reginei-Mamă în Transnistria, accentuând asupra rolului Regele Mihai şi pe Regina-Mamă Elena Elena rămâne un far pentru familia noastră”. Elena de către Rabinul Efraim Guttman. important jucat de ea în salvarea a mii de într-o vizită la Vatican la 7 decembrie 1941, Ea „a înfruntat cu extraordinar curaj actele „Fie-I amintirea binecuvântată. Doamne evrei români. „Există, azi, încercări ale unor se arată că Regina i-a cerut ajutor Papei criminale ale persecutorilor evreilor fără plin de îndurare, care tronezi în înălţimi, neoameni de negare a Holocaustului, dar Pius al XII-lea pentru evreii din România şi să aibă nicio putere constituţională. […] îngrijeşte şi păzeşte sufletul ei în ceruri, istoria nu poate fi falsificată”. pentru cei deportaţi în Transnistria. Datorită România de azi începe să-şi aducă aminte împreună cu toţi Drepţii popoarelor, Iubi- amplei documentaţii privind situaţia evreilor de Regina Elena iar aceasta nu este în fapt tori ai lui Israel şi înfăptuitori ai dorinţei Act de recunoºtinþã din Transnistria trimise de Şef-Rabinul Şa- avantajul Casei Regale, ci o dovadă de lui Dumnezeu. În numele nostru şi al fran nunţiului apostolic la Bucureşti, Andrea soliditate a societăţii româneşti”. […] Refe- generaţiilor dinaintea noastră, toţi Evreii „Preocuparea de a cinsti memoria celor Casullo, acesta s-a deplasat în Transnistria rindu-se la vizita Casei Regale în Israel, a de pe cuprinsul României Mari ne vom care au salvat evrei în anii Holocaustului aducând ajutoare deportaţilor. Regina-Ma- amintit locurile religioase, culturale, politice aminti pentru totdeauna de bunătatea şi este o constantă a F.C.E.R.”, a reiterat mă a contribuit, de asemenea, la repatrierea văzute, întâlnirea cu supravieţuitorii lagăre- devotamentul faţă de poporul nostru şi preşedintele Federaţiei, dr. Aurel Vainer, orfanilor şi, ulterior, a adulţilor. Mai puţin lor din Transnistria, a evidenţiat emoţia „fără pentru dedicarea sa de a salva refugiaţii fiindcă „ceea ce poate salva omenirea de de o treime dintre deportaţi şi-au datorat pereche prin semnificaţia şi tragismul ei” de război în perioadele întunecate ale pericole este memoria”. Domnia sa a citit viaţa acţiunilor ei binefăcătoare. În 1942, trăită la Yad Vashem, „acolo unde numele istoriei europene. Meritul ei în fapte bune un substanţial memento scris de prof. Carol sub presiunea Germaniei naziste, guvernul Reginei Elena stă dăltuit în piatră cu simpla va fi marcat pentru totdeauna în paginile Iancu, despre „sprijinul vital oferit de Regi- român acceptase deportarea la Belzec a inscripţie Elena Regina”. „Regele Mihai I luminoase ale istoriei şi va onora spre na-Mamă Elena conducerii comunităţilor evreilor români rămaşi în viaţă. „Datorită şi Instituţia Coroanei îndeamnă societatea veşnicie numele fiului ei, nepoatelor ei şi evreieşti, în primul rând conducătorului ei conducerii evreieşti clandestine, a unei note românească la compasiune, la generozi- Întregii Familii Regale”, se spune, între politic, Wilhelm Filderman, şi conducătorului de protest a secretarului de stat al SUA, tatea de a asculta pe celălalt, la cultivarea altele, în documentul transmis Casei spiritual, dr. Alexandru Şafran, în ajutorarea Cordell Hull, a Vaticanului, prin intermediul virtuţilor precum şi la domnia legii şi nu a Regale. şi salvarea evreilor”, motiv pentru care, nunţiului Andrea Casullo, a altor multiple oamenilor, respectul pentru proprietatea IULIA DELEANU

tiş pârtia cu schiurile pe umăr (nu exista niciun sistem La senectute, amintiri din anii tineri mecanic de urcare), ca să coboare vertiginos, dispus a Spre sfârşitul claselor primare prinsesem gustul de a de învăţământ, prevedea în plus ore de instrucţie şi pre- încasa căzături tocmai din cauza gropilor lăsate de alţii în pândi, duminica, pe Calea Victoriei trecerea unităţilor de gătire ostăşească. Se da atenţie specială condiţiei fizice urmă. Din când în când, surpriză, apărea la locul nostru schimb din regimentul de Gardă Regală pentru a prelua şi, ca atare, orelor de sport. Practicam jocurile clasice de de instruire căpitanul Vergoti, celebru aghiotant regal. Era serviciul de pază la porţile Palatului. Ceremonia avea un echipă, dar şi exerciţii individuale de gimnastică şi atletism. semnul că la scurt interval avea să sosească Majestatea fast făcut să fascineze mulţimea rânduită pe trotuare, în Creşteam, ne dezvoltam, participam la întreceri pentru a Sa de la Pelişor. Venea în trombă cu o maşină pe care aşteptarea spectacolului. O tristeţe adâncă ne va invada dobândi calităţi competitive. Deşi operaţiunile de război nu o ambala să urce voiniceşte cam o treime din pantă. Se sufletele, la declanşarea celui de-al doilea război mondial ne priveau direct, simţeam efectele dramatice; ne plecau integra rapid grupului de persoane din anturaj, sosite ceva precedat de fireşti măsuri de austeritate inclusiv suspenda- profesori, chemaţi sub arme, chiar comandantul nostru de mai înainte. Nu se simţea deranjat de prezenţa noastră rea mândrelor uniforme militare de paradă. Pentru o sin- companie, căpitan de infanterie, a fost mobilizat şi nu s-a iar, dacă se ivea vreun inconvenient, ni-l comunica prin gură dată, inimile noastre aveau să mai tresalte. Revenea mai întors niciodată. Ofiţerul aghiotant al comandantului vărul său, Prinţul Ştefan, solicitat în acest scop de vigilentul în ţară M.S. Regina Elena, mama Regelui Mihai I, recent şcolii purta pe mâneca stângă semnul de invaliditate, după aghiotant regal. În februarie 1947 efectuam al doilea stagiu reînscăunat cu drepturi depline. Cortegiul festiv format a ce îi fuseseră retezate toate degetele unei mâini de schije de pregătiri iar la sfârşit ne-am măsurat forţele, ca juniori parcurs Calea Victoriei într-o somptuoasă caleaşcă trasă de brand. Cele suferite pe front îi imprimaseră pe obraz ai formaţiunilor militare, grupate într-o reprezentativă a de şase cai albi, conduşi de un echipaj în mare ţinută. Pe un fel de tristeţe stoică, motiv de a-l asemui mai târziu cu vânătorilor de munte. De astă dată, era de faţă, în mod flancuri, însoţitori călări, la trap uşor, permiţând mulţimii Ştefan Gheoghidiu din romanul lui Camil Petrescu. Dar excepţional, Regina-mamă Elena. A ţinut neapărat să-l să admire şi să aclame. Retrăiesc scena de parcă ar fi nu totul era sumbru în cazarmă. Ne găseam momente vadă şi să-i vorbească Prinţului, care grăbit să răspundă fost ieri. Regina-mamă, emoţionată şi fericită totodată, de destindere în bibliotecă şi, mai ales, pe terenurile de apelului n-a mai găsit necesar să-şi pună în ordine ţinuta lângă fiul ei, primind cu bărbătească demnitate omagiul sport. Fiindcă unii ajunseserăm la oarecare abilitate în cam răvăşită. Atunci s-a produs public cea mai tandră popular, vizibil marcat de sentimentul gravelor momente practicarea schiului, am fost selectaţi câţiva, două sezoane scenă de familie. Cu cel mai comun gest de mamă, Regina când îşi asuma decisive răspunderi privind continuitatea consecutiv, pentru stagii suplimentare de antrenament la Elena şi-a îmbrăţişat nepotul iar concomitent îi restaura monarhică. Regina zâmbea omenirii de pe margini, cople- Predeal, unde ne-am alăturat camarazilor de la Colegiul pur şi simplu cămaşa ieşită la spate din pantalon. Culmea, şită de fluturările de steaguri, de aplauzele amestecate cu Militar „Nicolae Filipescu”. Formam o singură echipă şi la Prinţul demonstra vizibilă nepăsare ori nu voia să fie urale din timp în timp. Pe chipul Ei se aşternuse lumina finele stagiului ne întreceam pe pârtia Clăbucet. Printre tratat „mămos”, altfel cum să se explice cât de pripit s-a acelei înalte conştiinţe a rolului ce-i revenea ca supremă predelenii incluşi în echipă se număra însuşi prinţul Şte- debarasat din îmbrăţişare. În schimb, Regina-mamă l-a confidentă şi sfetnic de nădejde pentru tânărul său fiu, fan, feciorul Principesei Ileana, locatară a Palatului Bran. sorbit din priviri pe tot parcursul desfăşurării concursului. parcă sedus de solemnitatea istorică a împrejurărilor trăite. Descendentul din os domnesc nu-şi aroga niciun fel de Nu mai ţin minte ce loc va fi ocupat colegul nostru Ştefan Duminicile cu memorabilele schimbări de gardă la superioritate, serile participa egal de expansiv la dueluri- în clasamentul final, după cele două probe: de coborâre Palat au cântărit mult în decizia pe care aveam s-o iau le cu perne iscate în dormitor. Ofiţerii şcolii i se adresau şi de slalom. de a deveni, la timpul cuvenit, elev al unui liceu militar. protocolar („Excelenţă”), dar nouă ne-a cerut să-i spunem GEO ŞERBAN Programul şcolar, identic cu al oricărui liceu din reţeaua pe nume, egali la masă ca şi la treabă, silitor luând piep- 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016

la viitor ŞTIRI DESPRE JCCBucureşti: JCC p Duminică, 12 iunie, vă invităm la Şavuot - Sărbătoarea primirii Torei. ROMÂNIA 11:30 - mini-târg gastronomic de Şa- Centrele Comunitare Evreieşti vuot. Vom fi cu toţii bucătari, pentru că vă invităm să gătiţi acasă şi să aduceţi mânia, deputat în Parla- spre degustare la JCC. Cele mai bune mentul României. ”Sunt şi originale reţete vor fi premiate! JCC mândru că sunt evreu 13:00 - Seder de Şavuot. Program şi sunt fericit că putem şi meniu speciale de Şavuot. Este ne- sărbători astăzi, aici, cesară rezervarea din timp a locurilor. Bucureşti cea de-a 68 aniversare a p Duminică, 26 iunie, va avea loc Israel, 68 de ani declarării Independenţei My Jewish Romania - excursie pentru Vă spun, Excelenţa Sa doamna Tamar Statului Israel!”, a spus generaţia medie la Comunitatea Evreilor Samash, ambasadoarea Statului Israel în discursul său dr. Aurel Ploieşti, urmată de o vizită la domeniul în România, cântă foarte bine! De unde o Ţară a Făgăduinţei, oriunde s-ar afla în Vainer. Manasia, în atmosfera aristocratică a ştiu? Am ascultat-o live, alături de mulţi acel moment. Startul petrecerii a fost dat cu o invita- unui chateau franţuzesc. De asemenea, alţi participanţi la sărbătoarea de Iom Doamna ambasador Tamar Samash ţie la tradiţionalul falafel în lipie, pentru cei este necesară înscrierea din timp, în HaAţmaut de la JCC Bucureşti. Domnia a transmis celor prezenţi mesajul său de mari şi vată pe băţ pentru cei mici. limita locurilor disponibile în autocar. sa a cântat, alături de celebra interpretă celebrare şi de pace, ca formă esenţială A urmat apoi un spectacol realizat de p Duminică, 29 mai, vă invităm la israeliană Shula Chen, melodia „Ima”, pentru viaţa armonioasă a locuitorilor grupurile de dans ale Şcolii Lauder, co- picnic de Lag Baomer. În aceeaşi zi vom arhicunoscută în Israel şi nu numai. Israelului şi dezvoltarea acestei ţări mi- rurile reunite de copii şi adulţi ale C.E.B. sărbători Mitzvah Day şi, nu în ultimul Aşadar, aceasta a fost atmosfera de raculoase. alături de conducătorul lor, Bogdan Lifşin, rând, vom planta pomi fructiferi. Totul se la sărbătorirea Zilei Independenţei Israe- Alături de Excelenţa Sa au mai luat cu participarea extraordinară a celebrei întâmplă în parcul Centrului rezidenţial lului. Este sărbătorirea unei mari familii, cuvântul Israel Sabag, directorul JDC cântăreţe Shula Chen, din Israel, şi a „Amalia şi Şef-Rabin dr. Moses Rosen”. care cântă, se distrează şi se bucură România, şi dr. Aurel Vainer, preşedintele soţului său, compozitorul Avi Koren. Pentru detalii folosiţi datele de con- împreună de binecuvântarea de a avea Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Ro- tact din subsolul acestei pagini.

precum şi pentru a petrece împreuna o zi participanţii au savurat frumoasă în aer liber, cu activităţi pentru prăjituri la cofetăria Bacio JCC toate gusturile. Dolce. Tot pe parcursul lunii trecute, pentru Nici tradiţionala seară „generaţia de aur” JCC Oradea a orga- de operă nu a lipsit din ORADEA nizat un concurs “Cine ştie câştigă?”, cu programul lunii. Evreii Excursii, concursuri tema “Sărbătoarea de Pesah”, concurs orădeni au participat la ºi evenimente culturale pentru care participanţii s-au pregătit cum o seară de operă chi- se cuvine şi în urma căruia primii trei cla- nezească intitulată: “Li Un grup format din aproximativ 30 de saţi au primit premii, constând în dulciuri. Yaxian”, la Teatrul de Stat persoane de toate vârstele a plecat într-o Tot cu un desert s-a încheiat şi urmă- “Regina Maria”, dar şi la excursie, pe 10 aprilie, la Debreţin, în torul eveniment organizat pentru membrii un concert de muzică de Ungaria. Acolo au participat la întâlnirea comunităţii din Oradea. Aceştia au vizitat petrecere dat de cântă- anuală a Organizaţiilor Evreieşti din Un- în grup Sinagoga Neologă de pe malul reaţa maghiară Bango garia, “Kibic Szovetseg”. Scopul întâlnirii Crişului Repede, unde au vizionat o Margit la Filarmonica din a fost ca participanţii să se apropie mai expoziţie a celor mai importanţi fotbalişti Oradea. Experienţele cul- mult de cultura evreiască, să cunoască evrei din toate timpurile, din România şi turale au continuat, cu două piese de piesă muzicală despre viaţa cunoscutei mai bine activitatea acestor organizaţii, Ungaria. Imediat după vizitarea expoziţiei, teatru: o comedie de Shakespeare şi o cântăreţe de operetă din Ungaria, Hon- thy Hanna, la Teatrul “Szigligeti Ede” din oraş. Cât despre Sederul de Pesah, par- JCC ticipanţii au sărbătorit ca în familie, în număr foarte mare, aproximativ 150 de Timişoara persoane! IUDITA GAVOR Atmosferã israelianã la Keshet-8 Cea de-a opta ediţie a programului Keshet la Timişoara a fost o reuşită speci- ală. Poate că succesul s-a datorat faptului că pentru prima oară cei mici au avut o icii moderne. Artizan al unui experiment Cãlãtorie… culinarã! secţiune care le-a fost dedicată, poate că lingvistic fără precedent, el a fost creator Din eter tema referitoare la Israel a stârnit interes de limbă şi educator pentru adulţi şi copii. Între numeroasele programe de la sau publicul numeros şi generos a fost Fiul său, Itmar Ben Avi, a devenit primul JCC Timişoara, concursul „Clătita cu pe hârtie secretul, dar nimeni nu poate nega că a copil care a avut ca limbă maternă ebrai- poveste” are deja o tradiţie de patru ani. Emisiunea „Pietrele vorbesc” fost o duminică plăcută la JCC Timişoara. ca modernă. Programul s-a încheiat cu o Şi această primăvară trebuia să cuprin- O altă întâlnire sonoră, cu tradiţie la La ora 10.30, peste 120 de persoane conferinţă plină de semnificaţii şi foarte im- dă această competiţie culinară, la care Radio Shalom România, este emisiunea – copii, tineri, adulţi, bunici – au umplut portantă în prezent: „Pericolul terorismului participă, cu drag, membrii comunităţii, „Pietrele vorbesc”. Realizatorul ei, Neta cele două săli în care s-a desfăşurat – modelul israelian de apărare”, susţinută domni şi doamne de diferite vârste. An- Natan, evocă personalităţi evreieşti programul. Dr. Tina Sas a fost prima care de dr. Andrei Schwartz. Cunoscător în dreea Dobra i-a invitat pe participanţi la care nu se mai află printre noi. Oameni i-a invitat pe participanţi la o călătorie profunzime al fenomenului, datorită intere- o călătorie culinară, descoperind de unde politici, pictori, scriitori, poeţi, istorici, virtuală în Israelul de azi. Prezentarea, cu sului personal pentru acest subiect dar şi vine acest preparat şi cum este el „tratat” academicieni, viaţa lor fiind prezentată numeroase elemente inedite, colorată, vie datorită activităţii în diferite foruri evreieşti în bucătăria diferitelor popoare. Blintses, în lumina realizărilor, a obstacolelor şi interesantă, i-a încântat pe spectatori. internaţionale, conferenţiarul a surprins palacsinta, pankake, oricum i-am spune, întâlnite şi a contextului în care au trăit. Dr. Luciana Friedmann i-a purtat, apoi, pe punctele nevralgice ale acestei ameninţări. este pentru gospodine dulcele cel mai Printre colaboratorii de seamă ai cei prezenţi într-un alt voiaj, de această Confruntat cu terorismul de toate tipurile în la îndemână de pregătit pentru cei mici, acestei emisiuni îi amintim pe: Lya dată temporal, spre începuturile Israelului ultimele şase decenii, Israelul a dezvoltat este versatil, rapid şi, uneori, poate fi… Benjamin, Hary Kuller, Boris Marian modern. Companion pentru cei prezenţi a un sistem de apărare greu de reprodus dar, plin de imaginaţie! Umpluturi? Brânză, Mehr, Iancu Ţucărman, Coca Baratz, fost Eliezer Ben-Yehuda, lexicograful ebra- din păcate, tot mai necesar în Europa sau stafide, gem de casă, spanac, ciuperci, Iulia Deleanu, Ioana Hoisescu, Ştefan pe alte continente. nuttela şi mascarpone, totul – decorat Cazimir, Maria Simionescu, Veronica Pentru cei mici, prezenţa la Keshet spectaculos, ca într-un adevărat con- Bârlădeanu, Adrian Stanache, Adina a fost prilej de distracţie. Cu degeţelele, curs. Ştefan, Teşu Solomovici. palmele şi... unii şi cu picioruţele înmuiate Competiţia a avut şi invitaţi speci- Vestea frumoasă legată de această în vopsea albastră, ei şi-au pictat propriile ali, rabinul Abraham Ehrenfeld şi soţia emisiune este că ne va da şi o carte. Se tricouri cu simboluri israeliene. După ce sa Rivkah. Rabinul a povestit despre lucrează deja la un prim volum al unei au cântat melodii israeliene şi au dansat, această importantă lună Nisan şi despre culegeri ce va cuprinde texte prezentate s-au îmbrăcat cu mândrie în propriile marea sărbătoare de Pesah. A fost un la Radio. creaţii. Masa gustoasă de la restaurantul eveniment simplu şi delicios, iubit de „Pietrele vorbesc” se difuzează în ritual a încheiat, într-o atmosferă plăcută, timişoreni! direct duminica de la ora 12:00 şi, în acest Keshet. LUCIANA FRIEDMANN reluare, lunea, de la aceeaşi oră.

JCC BUCUREŞTI Jcc IaŞi Jcc Oradea Jcc TimiŞoara Str. Popa Soare 18 Str. Elena Doamna 15 Str. Mihai Viteazu 4 Str. Gh. Lazăr 5 Telefon: 021.320.26.08 Telefon: 023.231.37.11 Telefon: 025.943.48.43 Telefon: 025.620.16.98 E-mail: [email protected] www.facebook.com/groups/ www.facebook.com/JccOra- Pagină coordonată de www.jcc.ro jcciasi deaEvenimente GEORGE GÎLEA REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016 15

ediţia Podurile Toleranţei a III-a o punte între majoritate şi minoritate Deschiderea celei de-a treia ediţii a Podurilor Toleranţei „Erika van Gelder” (17-18 mai a.c.,) un proiect al B’nai B’rith Europa, pus în practică de B’nai B’rith România şi realizat prin colaborarea cu F.C.E.R., a avut loc la Palatul Cotroceni, eve- nimentul desfăşurându-se sub înaltul patronaj al preşedintelui României, Klaus Werner Iohannis. Cele două zile ale proiectului s-au desfăşurat la Palatul Cotroceni, Liceul „Matei Basarab”, Ate- neu, Parlament. S-au aflat în public reprezentanţi ai Preşedinţiei, Guvernului, Parlamentului, Cor- pului diplomatic, inclusiv E.S. Tamar Samash, ambasadorul Israelului în România, reprezentanţi ai mediilor academic, universitar, educaţional. Au luat parte înalţi oaspeţi de peste hotare: preşedintele BBE, Daniel Citone; preşedintele de onoare al BBR, originar din România, dr. Adrian Barbu; David şi Sarah van Gelder, soţul şi, respectiv, fiica regretatei Erika van Gelder z.l., fostă preşedinte al BBE şi preşedinte de onoare al BBR. Pentru onorarea memoriei ei, Podurile Toleranţei îi poartă de acum înainte numele. În faţa unei săli arhipline, consilierul prezidenţial Sergiu Nistor i-a salutat pe cei prezenţi şi a subliniat importanţa evenimentului, amintind de personalita- Aledin Amet, tea Erikăi van Gelder (z.l.), iniţiatoare a secretar de stat al DRI: proiectului. Conţinutul acestuia, ideile şi scopurile urmărite au atras atenţia pre- Departamentul şedintelui Iohannis, care a decis să se îºi propune apãrarea implice şi să-i ofere găzduire. ºi promovarea drepturilor minoritãþilor Klaus Werner Iohannis, preºedintele României: În calitate de partener al Programului, secretarul de stat la Departementul pentru Educaþia este antidotul Relaţii Interetnice (DRI) – Guvernul Ro- intoleranþei mâniei, Aledin Amet, a reafirmat principiile fundamentale: apărarea şi promovarea drepturilor minorităţilor naţionale din Preşedintele României a evidenţiat im- România; întărirea dialogului intercul- portanţa proiectului „Podurile Toleranţei” Gelder, exprimându-şi regretul faţă de de orice etnie, confesiune; protejarea tural, a dialogului majoritate-minorităţi, pentru amplificarea „dialogului intercultu- pierderea ei. Acest proiect, a arătat vor- şi asistarea victimelor persecuţiilor an- cultivarea valorilor comune în societatea ral, respectului pentru diversitate, angaja- bitorul, este un instrument în combaterea tievreieşti. Referindu-se la denumirea românească; susţinerea iniţiativelor tu- mentului pentru combaterea intoleranţei, antisemitismului, xenofobiei şi rasismului. Programului, domnia sa a observat: „Nu turor minorităţilor naţionale în scopurile rasismului, antisemitismului şi xenofobi- În aceste condiţii, ”sprijinul Preşedinţiei e vorba numai de toleranţă, ci de mult sus-amintite. Vorbitorul s-a referit la un ei”. „Punţile facilitează consensul dintre României, al Parlamentului şi Premierului mai mult; de recunoaşterea valorilor moment dramatic din istoria etniei tătă- majoritate şi minorităţile naţionale, fără este relevant, înseamnă că sprijinul lor şi create de fiecare individ sau grup social, răşti: expulzarea tătarilor din Crimeea în excepţie,” privind „procesul de integrare al dumneavoastră împotriva antisemitis- indiferent de apartenenţa etnică şi de timpul regimului stalinist, comemorată europeană şi apartenenţa la spaţiul de se- mului, rasismului şi oricărui gen de discri- folosirea valorilor democraţiei în scopuri anual la 18 mai. Subscriind la imperati- curitate nord-atlantic” ale României. „Pun- minare este puternic. Noi, evreii, apreciem educative”. vul educaţiei tinerilor în spiritul dialogului ţile contracarează pericolul radicalismului că în ultimii ani România a făcut eforturi interetnic, domnia sa a arătat că DRI şi extremismului”. Deţinătoare anul acesta pentru a recunoaşte greşelile făcute în „susţine MAE în demersurile sale, orice al preşedinţiei IHRA, România ar putea timpul celui de-al doilea război mondial colaborare oferind oportunitatea unei mai deveni, prin construirea lor, un „exemplu şi în următoarele decenii”. Cunoaşterea Dr. Aurel Vainer, mari vizibilităţi a instituţiei pe plan extern, regional de promovare a memoriei Ho- istoriei este importantă şi, în acest con- preºedintele F.C.E.R.: sprijină F.C.E.R. şi toate entităţile implica- locaustului”. Minorităţile sunt o bogăţie text, educaţia joacă un rol primordial, a te în mandatul din acest an al României naţională: „România a fost binecuvântată subliniat preşedintele BB Europa. Din „Acest eveniment la preşedinţia IHRA”. de existenţa istorică pe teritoriul său a păcate, a mai spus el, intoleranţa este va intra în istorie” numeroase minorităţi etnice, culturale, la ordinea zilei; de aceea trebuie luate religioase. Secolele de convieţuire cu cât mai repede măsuri împotriva acestor Daniel Vasile, majoritatea românească au fost marcate tendinţe... Sunt necesare două tipuri de Preşedintele F.C.E.R. a mulţumit pre- de relaţii umane şi sociale complexe, ce strategii pe termen lung şi scurt; prima şedintelui României pentru implicarea preºedintele Agenþiei Naþionale sunt astăzi parte a patrimoniului nostru se referă la educaţie, cea de-a doua – la directă, deschiderea şi sprijinul con- pentru Romi: cultural şi a memoriei colective”. Dialogul legislaţia pentru a-i sancţiona pe nega- sistent acordat minorităţilor naţionale, interetnic este de interes strategic pentru ţionişti. Vorbitorul a felicitat Parlamentul concretizate şi în susţinerea proiectului Un eveniment care naţiunea noastră în ansamblul ei”. Terme- României pentru că a adoptat o legislaţie ”Podurile Toleranţei”, eveniment ce va celebreazã diversitatea nul de „toleranţă” a fost definit de şeful în acest sens. intra în istorie. Din cuvântul preşedinte- statului ca „asumare activă a diversităţii, lui a reţinut o idee generoasă: România valoare socială şi resursă a dezvoltării este binecuvântată cu minorităţile sale. Vorbitorul şi-a exprimat satisfacţia durabile a colectivităţilor”, cu atât mai mult Ing. José Iacobescu, Este o realitate, ţinând cont de valorile faţă de organizarea ”Podurilor Toleran- cu cât „istoria recentă ne arată că putem reprezentate de minorităţile naţiona- ţei”, deoarece este un eveniment care cu uşurinţă să repetăm unele greşeli”. De preºedintele BBR: le, de faptul că istoria României este celebrează diversitatea. El a arătat că aici, „pericolul intoleranţei” putând „renaş- B’nai B’rith - întrajutorare marcată de prezenţa minorităţilor. Re- România şi locuitorii ei, inclusiv comunita- te în paralel cu discursul antieuropean”. cunoaşterea acestei stări de fapt este tea romă, se află într-o etapă de transfor- Educaţia tinerilor în spiritul lipsei de preju- ºi pãstrarea valorilor concretizată prin dreptul celor 18 mino- mări şi se fac eforturi pentru a se depăşi decăţi faţă de „celălalt” a fost considerată iudaismului rităţi naţionale de a avea reprezentanţi impasul economic, social şi cultural. În un eficient antidot. în Parlament. acest context, diversitatea este motorul În cadrul ”Podurilor Toleranţei”, progresului social. Esenţa acestui proces Evidenţiind particularităţile actualei F.C.E.R. s-a manifestat ca un partener al este înţelegerea celuilalt, a culturii celui- Daniel Citone, ediţii, preşedintele BBR, ing. José Ia- B’nai B’rith. Acest parteneriat este firesc, lalt, iar toleranţa înseamnă cunoaştere. cobescu, a realizat un succint istoric al deoarece Federaţia se caracterizează Daniel Vasile a prezentat o scurtă istorie preºedintele B’nai B’rith Europa: B’nai B’rith – „Fiii Legământului” – în Ro- prin deschidere şi dialog, o cale care duce a romilor şi a încercărilor de a forma aso- mânia: rolul jucat de consulul american către cunoştere reciprocă şi recunoaşte- ciaţii reprezentative, curmate de regimul Un instrument în România, Benjamin Peixotto, în înfiin- re. România, a mai spus vorbitorul, are o Antonescu, care a aplicat măsuri discri- în combaterea ţarea Lojii acum 150 de ani, interzicerea carte de vizită specifică – lipsa fenome- minatorii împotriva acestei comunităţi, ei sub cele două dictaturi, pronazistă nelor grave de antisemitism şi xenofobie. inclusiv deportarea unei părţi a populaţiei antisemitismului şi totalitaristă, reactivarea după 1990. Din spectrul politic au dispărut de ani de rome în Transnistria. Identitatea romă, a ºi rasismului Vorbitorul a rememorat obiectivele orga- zile partidele extremiste sau xenofobe, spus el, a devenit un stigmat. După 1989, nizaţiei, înscrise în statut de la înfiinţare, iar minorităţile naţionale îşi pot duce pro- romii au fost recunoscuţi ca minoritate în 1843, la New York, până azi, între iectele la bun sfârşit. Chiar dacă expresia IULIA DELEANU În cuvântul său, Daniel Citone a subli- care: unirea evreilor în apărarea valo- „toleranţă” poate avea diferite interpretări, DAN DRUŢĂ niat de asemenea importanţa proiectului rilor umaniste; combaterea rasismului, în acest caz este vorba de dragoste, înţe- EVA GALAMBOS ”Podurile Toleranţei” pentru cunoaştere xenofobiei, antisemitismului; promovarea legere şi cunoaşterea celuilalt, esenţiale GEORGE GÎLEA reciprocă şi a adus un omagiu Erikăi van filantropiei; ajutorarea celor în suferinţă unei convieţuiri fericite. (Continuare în pag. 16) 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016

ediţia a romilor şi, mai ales, despre deportările din timpul celui de-al doilea război mon- a III-a dial, o prezentare a ceea ce a însemnat Podurile Toleranţei Holocaustul romilor. După prezentarea filmului, Gheorghe Sarău, inspector în învăţământul pentru o punte între majoritate şi minoritate romi în Ministerul Educaţiei, a vorbit (Urmare din pag. 15) naţională, s-a apli- sunteţi primii chemaţi să dezvolte această despre eforturile de a aduna mărturiile cat o politică de in- ţară. […] Voi sunteţi chemaţi să duceţi Importanþa educaþiei supravieţuitorilor romi ai lagărelor naziste. cluziune dar, la ora actuală, se manifestă România mai departe”. în combaterea ”Am avut, nu plăcerea, ci nenorocul de fenomene de discriminare şi intoleranţă. În cuvântul său, preşedintele B’nai a îngriji editarea a două cărţi despre Directorul CNCR, Mihai Neacşu, a B’rith Europa, Daniel Citone, i-a felicitat discriminãrii Holocaustul romilor, cărţi cu mărturii ale schiţat istoria romilor din România, cu atât pe organizatori cât şi pe cei impli- ºi pãstrãrii memoriei supravieţuitorilor, care descriu suferinţele accent pe cei 500 de ani de robie şi su- caţi în acest eveniment. El a reiterat cumplite pe care romii le-au îndurat în ferinţele din anii Holocaustului, relevând importanţa educaţiei în prevenirea anti- Holocaustului Transnistria. Sunt acolo lucruri îngrozitoa- valori culturale emblematice, publicate în semitismului, discriminării şi rasismului, re, dar fiecare, şi mai ales tinerii, trebuie albumul bilingv „Romi pentru România”. afirmând că astfel de evenimente sunt bi- Subiectul a fost abordat de dr. Ale- să ştie că, dacă le-ar citi, ar fi pentru ei o La vernisajul expoziţiei „Sinagogi în nevenite. Vorbitorul a afirmat că a investi xandru Florian, directorul Institutului lecţie utilă şi nimeni nu s-ar mai gândi că România”, deschisă la Palatul Cotro- în educaţie este un câştig pentru viitor, Naţional pentru Studierea Holocaustului aşa ceva ar putea fi repetat”, a avertizat ceni, directorul CAPI, Rudy Marcovici, a iar această educaţie despre societate şi din România “Elie Wiesel”, de Irina Cajal vorbitorul. prezentat „câteva date sintetice ale pa- despre celălalt îi va forma pe tineri ca Marin, subsecretar de stat la Ministerul Adrian Nicolae Furtună, consilier al trimoniului sacru evreiesc din România”, viitori cetăţeni. Culturii, prof. Diana Gherasim, profesor Centrului Naţional pentru Cultura Romă arătând că „evreii au lăsat urme foarte de istorie la Complexul Educaţional La- (CNCR), le-a vorbit elevilor şi celorlalţi puternice în România” i că moştenitorii uder-Reut din Bucureşti, prof. Gabriel participanţi la eveniment despre munca lor îşi asumă misiunea de a „prezerva, Supravieþuitorii Stan, directorul Casei Corpului Didactic de documentare pentru realizarea filmului. conserva şi reabilita monumenteleş de Bacău şi dr. Gheorghe Sarău, inspector Norica Costache, membru al CNCR, a cult”. Directorul adjunct al CAPI, arh. Lu- le vorbesc elevilor pentru învăţământul romilor în cadrul Mi- vorbit despre perioada comunistă, o nouă cia Apostol, a subliniat că „este obligaţia nisterului Educaţiei Naţionale şi Cercetării etapă de discriminare şi nerecunoaştere morală a evreilor şi neevreilor de a rea- Prima sesiune a acestui workshop a Ştiinţifice. a statutului de minoritate naţională de minti şi de a conserva sinagoga, ca simbol fost dedicată mărturiilor unor supravie- Dr. Alexandru Florian a afirmat că isto- către statul român.Reprezentanţii comu- al propriei istorii pentru a consolida, prin ţuitori ai Holocaustului, la care au luat ria tragediei Holocaustului trebuie cunos- nităţii rome au premiat doi tineri membri trecut, prezentul şi a asigura viitorul”. parte dr. Liviu Beris, Iancu Ţucărman şi cută tocmai pentru a înţelege necesitatea ai comunităţii, participanţi în procesul de Concertul de la Ateneu, prezentat de dr. Harry Kuller. însuşirii valorilor civice ale democraţiei şi recuperare a memoriei culturii rome. Berti Barbera, a fost susţinut de formaţii Supravieţuitor al Pogromului de la a nu rămâne indiferent faţă de ceea ce se Apoi, Tova Ben Nun-Cherbis i-a invitat instrumentale şi solişti aparţinând etniilor Iaşi, Iancu Ţucărman le-a povestit elevilor petrece în sfera publică. la discuţii pe membrii minorităţii tătare. participante. Pe scenă au urcat Mădălin prezenţi despre tragedia din iunie 1941 şi Prof. Diana Gherasim, de la Liceul A fost prezentat un documentar despre Voicu jr. (solo pian), soprana Diana Melek consecinţele nefaste ale antisemitismului Lauder-Reut din Bucureşti, a afirmat că istoria tătarilor de la începuturi şi până în Gavrilescu, de la Opera din Constanţa şi ale unei întregi ideologii a urii declanşa- această instituţie de învăţământ se impli- prezent, cu momente despre persecuţiile (melodii turceşti şi tătăreşti), Bucharest te împotriva evreilor. Vorbitorul a apreciat că în ceea ce înseamnă educaţia privind la care au fost supuşi în diferite rânduri Klezmer Band, dirijor Bogdan Lifşin, co- că organizarea unor astfel de evenimente ordonator Silvian Horn (muzică klezmer), este utilă atât pentru cunoaşterea istoriei, Relu şi „The Zuralia Orchestra” şi Orches- cât şi pentru cunoaşterea reciprocă. tra Simfonică Valahia (muzică roma). O altă voce a supravieţuitorilor, dr. Liviu Beris, a subliniat că ”Podurile Tole- ranţei” se referă cu precădere la relaţiile dintre oameni, de cele mai multe ori do- Elevi de la licee minate de două constante – cooperare şi bucureºtene competitivitate. El a caracterizat Holoca- ustul drept „o gravă degenerare a relaţiilor faþã-n faþã dintre oameni”, atrăgând atenţia că orice cu Holocaustul formă de totalitarism duce la producerea unor dezastre. diferitelor etnii Dr. Harry Kuller a rememorat în faţa audienţei un episod trist al adolescenţei Formaţia „Bucharest Klezmer Band“ sale legat de tatăl său, a cărui viaţă a Manifestările au continuat la Colegiul fost pusă în pericol doar din cauza apar- Holocaustul şi formarea profesorilor pen- de URSS sau Federaţia Rusă. Filmul a ”Matei Basarab”, care a găzduit desfăşu- tenenţei etnice, iar fratele său nu a fost tru predarea acestui subiect. Ea a apreciat urmărit, de asemenea,drama unui popor rarea workshop-ului ”Importanţa educaţiei primit în spital din acelaşi motiv. Vorbitorul că prin studierea Holocaustului, elevii îşi fără patrie, care chiar şi în zilele noastre în combaterea discriminării romilor, a a povestit despre episodul participării la pot forma o atitudine şi o conştiinţă civi- se confruntă, cel puţin pe teritoriul Crimeii, antisemitismului şi în păstrarea memoriei munca forţată în cadrul unei baze militare că, ceea ce favorizează conturarea unei anexată de către Rusia, cu abuzuri din Holocaustului”, organizat de Tova Ben româno-germane, situată în apropiere de forme diferite de gândire. partea autorităţilor. Câştigarea concursu- Nun-Cherbis, preşedintele Fundaţiei oraşul natal, Bacău, coordonată de un Prof. Gabriel Stan, directorul C.C.D. lui Eurovision de către artista Jamala din Lauder-Reut. Alături de elevi ai liceelor ofiţer german. El a afirmat că, în pofida Bacău, a vorbit despre începuturile unui Ucraina, cu piesa ”1944”, care vorbeşte „Lauder-Reut” şi „Matei Basarab”, la des- ordinelor precise date de ofiţerul german proiect inovator de studiu al Holocaustului despre deportările tătarilor din Crimeea, a făşurarea acestui proiect a luat parte şi ca toţi evreii să fie executaţi, Providenţa pe care, odată cu timpul, l-a îmbunătăţit fost aplaudată de către paticipanţi. Amet un grup de liceeni din comunitatea turco- i-a salvat viaţa. şi l-a particularizat pentru a se apropia de Aledin, secretar de stat al DRI, a premiat tătară din Constanţa, precum şi membri Păstrând registrul supravieţuirii şi aşteptările elevilor. doi tineri membri ai etniei. ai comunităţii rome. mărturiei, în cadrul workshop-ului a avut În cuvântul său, dr. Gheorghe Sarău În deschiderea workshop-ului, prof. loc vizionarea filmului documentar The a afirmat că este nevoie de o reevaluare Lidia Maria Şorop, directorul instituţiei Final Victory: The Story of Felix Zandman. a modalităţii de prezentare a culturii şi gazdă, a adresat un cuvânt de bun-venit Dr. Felicia Waldman: Producţia tratează povestea supravieţuirii istoriei minorităţilor. După opinia sa, un apreciind importanţa realizării unui astfel dr.-lui Felix Zandman (d. 2011) şi a carie- nou curriculum ar trebui să conţină mai România – politici bine de proiect internaţional, care are ca scop rei sale ştiinţifice şi în domeniul afacerilor. multe referiri la interculturalitate şi mino- educaţia tinerilor elevi cu privire la păs- definite privind statutul Elevi ai Complexului Educaţional Lauder- rităţile de pe teritoriul României, astfel trarea memoriei Holocaustului şi lupta Reut au exprimat opinii cu privire la acest încât orice elev să cunoască ce înseamnă minoritãþilor împotriva discriminării prin intermediul film documentar, concluzionând că este diversitatea. cunoaşterii. o poveste de viaţă impresionantă, care Considerând această întâlnire de la Ing. José Iacobescu a afirmat: „Podu- Cuvântul de încheiere a întâlnirii a fost merită să fie cunoscută. Ei au fost felicitaţi liceul “Matei Basarab” drept o “întoar- rile Toleranţei reprezintă un simbol, unul rostit de dr. Felicia Waldman, profesor la şi premiaţi de preşedintele B’nai B’rith, cere în timp, Irina Cajal Marin – care a de unitate, că toţi trăim în această ţară şi Centrul de Studii Ebraice „Goldstein Goren” ing. José Iacobescu. învăţat la “Matei Basarab” – a enumerat trebuie să fim unii lângă alţii. Voi, tinerii, din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii o serie de foşti absolvenţi celebri ai lice- Bucureşti: ”Vreau să închei într-o notă opti- ului precum Simion Sanielevici, Eugen mistă, spunând că, spre deosebire de alte Lovinescu, Marcu Cajal, Nicolae Cajal, state, România are politici publice foarte Moses Gaster, Alexandru Graur. Ea a bine definite în ceea ce priveşte statutul rememorat un episod al întâlnirii sale minorităţilor. Sigur, apar uneori probleme în cu supravieţuitorul Elie Wiesel, care a aplicarea legilor. Va avea loc la Bucureşti îndemnat-o să nu înceteze niciodată să întrunirea Alianţei Internaţionale pentru Me- rememoreze amintirea supravieţuitorilor moria Holocaustului, (I.H.R.A.). În acest an, şi victimelor Holocaustului. preşedinţia organizaţiei o deţine România, iar dintre toate cele 31 de state membre, ţara noastră este singura care are incluse Holocaustul romilor în învăţământul obligatoriu atât subiectul Holocaustului cât şi istoria minorităţilor ºi tãtarilor naţionale. Nu putem decât spera că există tineri, poate chiar între cei de faţă, care În cadrul simpozionului, minoritatea vor continua această muncă şi o vor face romă a prezentat un film documentar des- chiar mai bine decât noi”, a spus Felicia Waldman. Soprana Diana Melek Gavrilescu pre istoria şi cultura acestei minorităţi. Un film emoţionant despre perioada de robie (Continuare în pag. 17) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016 17

(Urmare din pag. 16) tinerilor evrei li s-a interzis să frecventeze universităţile. După 1944, de-acum „în legalitate”, ing. Bercovici a creat o adevă- Acþiuni concertate rată şcoală de energeticieni români, dintre care o mare parte erau evrei talentaţi. pentru construirea Aceştia au ocupat funcţii de răspundere de „Poduri ale pãcii” atât în România cât şi în Israel. Dr. Harry Kuller s-a referit la dimensi- unea toleranţei în cultură. Istoricul literar Lucrările workshop-ului „Dimensiunile George Călinescu reuneşte în „Istoria convieţuirii şi contribuţii la dezvoltarea literaturii române” reprezentanţi de seamă României. Educaţie, ştiinţă, cultură.” au ai literelor româneşti, fără vreo omitere pe deschis ziua a doua la Palatul Parlamen- considerente etnice. Un alt semn al bunei tului. Prima sesiune a fost moderată de înţelegeri şi a toleranţei este relaţia de preşedintele BBR, ing. José Iacobescu, Formaţia „The Zuralia Orchestra” prietenie dintre dramaturgii I.L. Caragiale care a accentuat asupra nevoii de ripostă şi Ronetti Roman, autorul binecunoscutei la multiplicarea manifestărilor antisemite termenului de pod: viaţa e un pod foarte Toleranţei trebuie să fie „cultivarea me- piese „Manasse”. Alături de alte exemple violente. Moderatorul a făcut publică scri- îngust pe care trebuie să păşeşti cu foarte moriei, a cunoaşterii celuilalt, a deschiderii similare, aceste insule de toleranţă pot soarea trimisă de conducerea B’nai B’rith multă prudenţă ca să nu te dezechilibrezi spre celălalt”, „corijând fricile sociale şi constitui un model de toleranţă, ca mod International prim-ministrului României. la traversare. Podurile Toleranţei “Erika identitare”. de convieţuire. Proiectul Podurile Toleranţei promo- van Gelder” sunt poduri de pace. Domnia Dr. Tasin Gemil, director al Institutului În cadrul simpozionului, Ruth Lavy, vează valori fundamentale legate de sa a arătat că F.C.E.R., prin participări de Turcologie, Universitatea Babeş-Bol- reprezentantul BBR în Israel, a citit me- toleranţă şi drepturile omului, a declarat constante la simpozioane şi festivaluri yai, a făcut o trecere în revistă a istoriei sajul de salut al Organizaţiei Mondiale preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu interetnice, acţionează în aceeaşi direcţie. şi situaţiei tătarilor, cu accent pe tragedia Sioniste, semnat de vicepreşedintele Ya- Zgonea, care a arătat că el, personal, a Fostul prim-ministru în prima legisla- suferită de tătarii din Crimeea în timpul akov Hagoel. fost modelat în spiritul toleranţei, de aceea tură postdecembristă, Petre Roman, a dictaturii staliniste, respectiv deportarea a promovat memoria Holocaustului. El a subliniat necesitatea mai bunei cunoaşteri lor în masă în Asia centrală sau Siberia. adus un omagiu Erikăi van Gelder, de la de către tineri a personalităţilor de talie El a subliniat că tătarii, la fel ca şi evreii, Importanþa interacþiunii care a învăţat ce înseamnă perseverenţă, europeană aparţinând minorităţilor naţi- manifestă rezistenţă faţă de asimilare, inspiraţie, devotament în combaterea an- onale din România. dar sunt şi cei mai deschişi la integrare. dintre culturi tisemitismului. Această ediţie este foarte Dr. Zwicka Bercovici, consul onorific Tasin Gemil a vorbit şi despre curentul de importantă în actualul context internaţi- al României în Israel şi medic personal al reformare a islamului în rândurile tătarilor Înaintea celei de-a doua părţi a sesiunii onal când România deţine preşedinţia premierului Benjamin Netanyahu, născut din Rusia, aşa-numitul euroislamism. plenare -”Contribuţii ale etniilor iudaică, IHRA, organizaţie care vizează păstrarea la Lăpuş, absolvent al Facultăţii de Medi- Contribuţia tătarilor în dezvoltarea Româ- romă şi tătară la dezvoltarea României. memoriei Holocaustului prin educaţie. cină din Cluj, a menţionat că, deşi se află niei este un lucru subînţeles, ei trăind de Semnificaţia toleranţei şi riscurile radicali- În acest demers, România doreşte să de peste 40 de ani în Israel, nu şi-a uitat peste 1000 de ani pe teritoriul Dobrogei. zării”, Daniel Citone i-a oferit lui David van devină un model regional, aşa cum este rădăcinile. El a căutat în permanenţă să „A strica e uşor, a construi e greu”, a Gelder o plachetă, în memoria soţiei sale, model european în protecţia minorităţilor militeze pentru bunele relaţii dintre Ro- remarcat deputatul Ionuţ Vulpescu, ra- Erika van Gelder, iniţiatoarea Podurilor naţionale. Deşi societatea românească mânia şi Israel şi a amintit contribuţia sa portând pluralismul, sub cupola căruia se Toleranţei. luptă împotriva rasismului, discriminării, personală şi a statului Israel în ajutorarea situează evenimentul organizat de BBR, A urmat o dezbatere interactivă, antisemitismului, intoleranţa nu a dispă- victimelor tragediei de la clubul Colectiv. la criza socio-politică actuală din Europa, moderată de Daniel Vasile, preşedintele rut, aşa cum nu a dispărut nici pericolul România, a mai spus el, face foarte mult în care antisemitismul, rasismul, radica- Agenţiei Naţionale pentru Romi, despre extremismului. pentru a păstra memoria Holocaustului, lismul islamic fac ravagiile cunoscute. contribuţia minorităţii rome la dezvoltarea Consilierul prezidenţial Sergiu Nistor lucru apreciat în mod deosebit de Israel. Lumea de azi e vulnerabilă pentru că „nu a României. ”Problema majoră o constituie a apreciat acţiunea benefică a Podurilor existat o educaţie a multiculturalismului”, situaţia financiară precară în care trăiesc Toleranţei asupra societăţii româneşti, cu de aceea „incitarea la ură este adversarul cei mai mulţi dintre romi şi poziţia lor precădere asupra tinerilor. În acest sens, Sesiunea „Nevoia cel mai periculos” al societăţii noastre. socială”, a fost de părere academicianul vorbitorul a citat o sugestivă expresie Prof.univ.dr. Irinel Popescu a încercat Cătălin Zamfir. Prof. dr. Vintilă Mihăiles- formulată de preşedintele F.C.E.R., dr. de corijare a fricilor să găsească soluţii pentru eventualele cu, de la S.N.S.P.A. Bucureşti, a vorbit Aurel Vainer: prin cunoaştere reciprocă sociale ºi identitare” conflicte care opun societatea românească despre interacţiunea dintre culturi şi oa- la recunoaştere reciprocă. membrilor cultului musulman şi a afirmat meni, reliefând impactul acestora asupra că acelaşi lucru este necesar în vederea percepţiilor despre celălalt. „Nevoia de „Contribuţii ale etniilor iudaică, romă, facilitării integrării romilor. El a mulţumit punţi apare atunci când ai o prăpastie”, a tătară la dezvoltarea României”, sesiune pentru ajutorul acordat de către comu- afirmat el.Nicoleta Biţu, director executiv Ce rol au jucat etniile moderată de preşedintele F.C.E.R., dr. nităţile evreieşti medicilor români pentru ”Romano Butiq”, a vorbit despre apărarea în România Aurel Vainer, şi secretarul de stat la DRI, specializarea în domeniul transplanturilor drepturilor minorităţilor, în general, şi a Aledin Amet, s-a deschis cu alocuţiunea şi a scos în evidenţă spiritul de întrajutora- minorităţii rome, în special, ca despre un scriitoarei Ana Blandiana. Vorbitoarea a re cultivat de regretatul prof. Nicolae Cajal. act de consolidare a democraţiei în Ro- Daniel Citone, preşedintele BB Euro- observat că termenul „toleranţă” e sinonim Toleranţa ar trebui să ne unească pe toţi mânia. Nevoia modelelor de urmat este pa, a subliniat reapariţia antisemitismului, cu bunăvoinţă, amintind prestigioşi scriitori ca să salvăm planeta, a spus el. esenţială pentru romi în zilele noastre, a în condiţiile în care Europa a fost un con- moderni şi contemporani evreo-români Pornind de la evocarea exterminării fost de părere Mihai Neacşu, directorul tinent primitor pentru evrei care, timp de pe care îi apreciază. Domnia sa a salutat romilor la Auschwitz în ziua de 2 august Centrului Naţional de Cultură a Romilor 1000 de ani, au contribuit la dezvoltarea ceea ce fac literaţii israelieni originari din 1944, lector univ. dr. Delia Grigore a atras (CNCR). ”O minoritate ca a noastră are ţărilor care îi găzduiau. Deşi procentul lor România, „ambasadori culturali ai Ro- atenţia decidenţilor – Ministerul Educaţiei, nevoie ca de aer de elite. Echipa pe care faţă de restul populaţiei este nesemnifica- mâniei”, evocând cu sensibilitate amintiri Ministerul Culturii – asupra jignirilor care o coordonez la CNCR încearcă să scoată tiv, impactul lor a fost imens şi aceasta se legate de prietenia ei cu Leon Volovici z.l. se aduc azi romilor. Ţigani înseamnă în evidenţă elita romilor”. vede cel mai bine în Israel. Deşi Israelul Dr. Adrian Barbu, preşedinte de sclavi, „bunuri mişcătoare”. După Holo- Ing. José Iacobescu a mulţumit în este singura democraţie în Orientul Mij- onoare al BBR, a încercat să elucideze caust a urmat, în perioada comunistă, primul rând minorităţilor tătară şi romă lociu, el este permanent atacat, ceea ce complexitatea relaţiei toleranţă-intoleran- „genocidul cultural”. „Antigipsismul” se pentru colaborarea exemplară, precum face necesară elaborarea unor strategii ţă şi diferitele sale aspecte. Intoleranţa manifestă în toată Europa, inclusiv în Ro- şi celor care au depus eforturi pentru ca pentru contracararea acestei situaţii. înseamnă că oameni de talent, de alte mânia. Există intelectuali marcanţi cărora acest eveniment important să fie orga- Intervenţia secretarului de stat la DRI, naţionalităţi, nu sunt recunoscuţi şi nici nu le e teamă să se declare romi. Incursiunea nizat la acest nivel. ”Cred că asemenea Aledin Amet, a fost axată pe evocarea au condiţii să se manifeste, sunt margi- în cultura tradiţională şi modernă romani a întâlniri sunt favorabile pentru toţi, evrei, tragediei tătarilor expulzaţi de Stalin din nalizaţi. ”Podurile Toleranţei sunt fragile. născut întrebarea: de ce nu există în ma- tătari sau romi. Noi trebuie să ne cunoaş- Crimeea. Totodată, a salutat demersul Rămânem însă cu speranţa în omul nou nualele de istorie capitole despre cultura tem şi să ne ajutăm unii pe alţii. Să ne de apropiere interetnică prin Podurile care se adevereşte a fi, nu după mult timp, minorităţilor naţionale? ajute Dumnezeu să avem sănătate şi să Toleranţei, făcut în spiritul întregii activităţi tot vechi. Să nu ne pierdem speranţa, Directorul revistei „Tribuna învăţămân- putem duce mai departe acest proiect. a DRI. Sergiu Nistor şi Aledim Amet au dar nici naivi să nu fim”, a îndemnat dr. tului”, Sorin Ivan, a realizat un succint Mulţumesc tuturor!”, a spus în încheiere primit placheta de onoare a BBR. Adrian Barbu. medalion comemorativ al acad. Solomon preşedintele BBR. Daniel Vasile, preşedintele Agenţiei Azi, când „în Europa şi în lume asis- Marcus z.l. Eforturi deosebite în organizare au Naţionale pentru Romi, a subliniat că deşi tăm la o creştere a fricilor identitare […], Inginerul Silviu Vexler a prezentat o depus Victoria Demayo Ionescu şi firma aceştia au participat la toate momentele punerea în valoare a experienţei istorice imagine interesantă despre ”politehnica Trima. Transmisiunea online au fost asi- importante ale istoriei României, aportul a diversităţii şi pluralismului etnic, cultural evreiască”, creată de ing. Martin Bercovici gurată de trioul Silviu Vexler, Silvian Horn lor nu este cunoscut. Nu s-a făcut nicio- şi religios ne poate oferi lecţii importante”, în perioada dictaturii antonesciene, când şi Sandu Câlţia, de la F.C.E.R. dată niciun fel de evaluare a contribuţiei a subliniat secretarul de stat pentru Culte, lor la dezvoltarea economică, practic ei nu Victor Opaschi. Vorbitorul a caracterizat există în cărţile de istorie. Această ediţie comunităţile participante din perspective a Podurilor Toleranţei are un element co- culturale, istorice – privind experienţe- mun, Holocaustul, cu care s-au confruntat le tragice ale comunităţilor evreieşti şi cele trei etnii prezente în proiect: evreii, rome din anii Holocaustului, perioada de romii şi tătarii. Acest tragic eveniment „suspiciuni şi marginalizare” pentru tătari nu trebuie uitat. Daniel Vasile a propus –, precum şi din perspective religioase, ca de-acum înainte romii să nu mai fie insistând, în ceea ce priveşte tătarii, pe consideraţi grup vulnerabil, ci o rezervă „modelul de integrare pozitivă” a unei de forţă de muncă tânără, cu o mare comunităţi musulmane în „spaţiul pluralis- rată a natalităţii iar România ar trebui să mului etnic, cultural şi religios, care este investească în acest capital uman. Dobrogea”. Într-o direcţie convergentă Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, Podurilor Toleranţei acţionează şi Con- a pus în valoare interpretarea pe care siliul Consultativ al Cultelor religioase. Sesiune la Palatul Parlamentului rabinul Nachman din Breslav o acorda Pentru statul român, pilonii Podurilor 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016 Eveniment omagial la Camera Deputaţilor – „Holocaustul şi victoria asupra fascismului” Joi, 5 mai, Sala „C. A. Rosetti” din cadrul Camerei Deputaţilor a găzduit evenimentul „Holocaustul şi victoria asu- pra fascismului”, organizat de Ambasada Federaţiei Ruse, Ambasada Statului Israel, Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură la Bucureşti, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România şi Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România. La organi- zarea momentelor cultural-artistice au luat parte, de asemenea, elevi ai Complexului Educaţional Lauder-Reut din Capitală, ai Şcolii de pe lângă Ambasada Federaţiei Ruse şi ai Liceului Teoretic Bulgar „Hristo Botev”. Evenimentul s-a bucurat de un public numeros – parlamentari, membri ai Corpului diplomatic, reprezentanţi ai mass-media, elevi şi studenţi, precum şi reprezentanţi ai F.C.E.R. şi ai altor orga- nizaţii evreieşti. În alocuţiunea sa, ambasadorul Statu- lui Israel în România, E.S. Tamar Samash, a vorbit despre importanţa unor astfel de acţiuni de comemorare a victimelor Holocaustului, subliniind că niciodată nu trebuie uitată tragedia celor peste şase F.C.E.R., deputat dr. Aurel Vainer. „Scopul de la Stalingrad, încheiată în primăvara marcate prin organizarea acestei mani- milioane de victime. În prezent, a decla- acestei manifestări este de a arăta cât de anului 1943. „Să salvăm omenirea făcând festări culturale: Marea Victorie asupra rat vorbitoarea, Europa este zguduită de inumană a fost şi este ideologia fascistă. mereu exerciţii de memorie, în care să ne fascismului şi omagierea „pierderilor revirimentul unor mişcări antidemocratice Multe popoare au suferit de pe urma amintim lucruri frumoase, dar şi trăirile imense”, din care 22 de milioane (din- care promovează xenofobia şi antise- acestei ideologii sălbatice”. Preşedintele atât de dureroase precum au fost al doilea tre cele 55 menţionate de Liviu Beris) mitismul, ceea ce întăreşte necesitatea C.R.L.R. s-a referit, de asemenea, la cele război mondial şi Holocaustul“, a declarat aparţinând populaţiei Uniunii Sovietice. unei atitudini vigilente pentru a contracara peste 100.000 de victime – evrei, ucrai- Aurel Vainer, referindu-se la provocările Omagiile s-au îndreptat şi către „victimele aceste fenomene. „Şase milioane de vic- nieni şi romi – ale Pogromului de la Babi actuale reprezentate de mişcările de celorlalte popoare, de la omul de rând time – aceasta este o cifră care vorbeşte Yar (Ucraina), comis de trupele naziste în extremă-dreapta şi de situaţia externă până la nivelul cel mai înalt”, ceea ce a de la sine. Şase milioane de evrei au fost 1941. În final, el a făcut apel la neuitare extrem de complexă. dus la susţinerea ideii conform căreia exterminaţi. Imaginaţi-vă că, dacă am şi a mulţumit veteranilor de război români General (r) Marin Badea Dragnea, prietenia dintre popoarele evreu, român ţine un minut de reculegere în memoria şi ruşi prezenţi în sală. „În această seară, preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Vete- şi rus ar trebui să se întărească, având fiecărei victime, am avea şase milioane de demonstrăm că minorităţile sunt împreu- ranilor de Război, şi-a exprimat mulţumi- în vedere că toate trei au luptat împotri- minute de linişte. [...] Ne-ar trebui unspre- nă”, a conchis vorbitorul. rea de a fi prezent la acest eveniment „de va dictaturii fasciste: „Spiritul celor care zece ani şi şase luni de linişte”, a comemorare, de omagiere a unor martiri”, au luptat trebuie să ne servească drept încheiat ambasadoarea. dar şi „de cinstire a celor care s-au jertfit exemplu de parteneriat, în numele păcii Ambasadorul Federaţiei Ruse în cumplitele bătălii purtate de armatele pe pământ. Ne plecăm capul în faţa celor la Bucureşti, E.S. Oleg Malginov, noastre împotriva fascismului”. Vorbitorul care şi-au dat viaţa şi sănătatea pentru ca a evocat contribuţia armatei so- este supravieţuitor al celui de-al doilea noi să trăim astăzi”. vietice, cu precădere a „soldatului război mondial, devenit invalid de război, În a doua parte a evenimentului s-a sovietic simplu”, la victoria asupra cu răni grave căpătate la 12 octombrie desfăşurat un program cultural-artistic, fascismului. El a amintit totodată 1944, în bătălia pentru eliberarea Oradei care a cuprins un recital de poezie sus- că în 2016 se împlinesc 75 de ani de sub ocupaţia hortistă. El a arătat că nu ţinut de elevii instituţiilor de învăţământ de la organizarea Pogromului de s-a retras după această dată, ci s-a reîn- implicate în proiect , dansuri tradiţionale la Iaşi, un moment deosebit de tra- tors în linia întâi „pentru a îndeplini gic din istoria României. Amintind până la capăt datoria faţă de ţară despre comemorările programate Formaţia „Bucharest Klezmer Band” şi faţă de oştirea românească”. în cursul acestui an, vorbitorul a Un aspect asupra căruia vorbito- subliniat rolul deosebit al Regelui rul a atras atenţia a fost înrolarea Mihai I în actul de la 23 august 1944, Preşedintele F.C.E.R., deputat dr. Au- şi participarea în război a multor care a salvat ţara de la „lupte crâncene”. rel Vainer, şi-a deschis alocuţiunea citân- ostaşi aparţinând altor naţionalităţi “Aducându-ne aminte de victimele celui du-l pe laureatul Premiului Nobel pentru şi religii, care s-au purtat exemplar de-al doilea război mondial, între care şi Pace, Elie Wiesel: „Dacă este ceva ce şi faţă de care camaraderia a fost şase milioane de victime ale Holocaus- poate salva omenirea, aceasta este me- reciprocă. Dintr-un milion de com- tului, trebuie să ne dăm seama de faptul moria”. „Să nu uităm anii de tristă amintire, batanţi în luptele pentru obţinerea că încercările de eroizare a fascismului şi ani în care au murit milioane de oameni victoriei asupra fascismului, astăzi de falsificare a istoriei sunt inadmisibile”, nevinovaţi”, a continuat vorbitorul, reme- mai supravieţuiesc 15.000 de vete- a afirmat diplomatul rus. morând în faţa audienţei planul naziştilor rani şi invalizi de război. Generalul Ansabmlul folcloric „Rossia” Deputatul Miron Ignat, preşedintele de deportare a evreilor din Est în lagărul (r) M. Badea Dragnea a împlinit, Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, de exterminare de la Bełżec, plan care la sfârşitul lunii mai, vârsta de 93 de ani. ruseşti şi un mini-concert al trupei Bucha- a vorbit despre iniţiativa acestui eveni- ar fi fost îndeplinit dacă trupele armatei Liviu Beris, preşedintele Asociaţiei rest Klezmer Band a Comunităţii Evreilor ment, planificat împreună cu preşedintele sovietice nu ar fi învins în marea bătălie Evreilor din România Victime ale Holoca- din Bucureşti, dirijor Bogdan Lifşin, mana- ustului, a definit Holocaustul drept „o cul- ger Silvian Horn. De asemenea, regizorul me a degenerării relaţiilor dintre oameni”, Erwin Şimşensohn şi Dara Ioviţu au citit segregarea lor între „vânător şi vânat”. selecţii din jurnalele dramaturgului Mihail „ALFABETUL CONVIEŢUIRII” Această degenerare a făcut ca naşterea Sebastian şi Annei Frank. Între 6-8 mai a.c., sub auspiciile Zilei Europei, a avut loc la Ploieşti ediţia din părinţi evrei să îl condamne la moarte În final, Ansamblul Folcloric de Stat a IV-a a manifestării „Alfabetul convieţuirii”, spectacol de muzică şi dans din la vârsta de 13 ani. Vorbitorul a apreciat „Rossia” din Federaţia Rusă, alături de folclorul minorităţilor naţionale din România. Proiectul este iniţiat de Uniunea că evreii „au jucat rolul canarului în minele solista Nadejda Krîghina, au interpretat Elenă din România, cofinanţat de această Uniune, Ministerul Culturii, Primăria de cărbuni”, persecuţiile şi moartea lor şlagăre din muzica rusă. Municipiului Ploieşti, Departamentul pentru Relaţii Interetnice. Pe scena Filarmo- fiind urmate de nenorociri pentru întreaga Evenimentul a avut şi o componentă nicii „Paul Constantinescu” au evoluat formaţii corale, coregrafice, instrumentale lume, căci de-a lungul celui de-al doilea vizuală, în holul central al Palatului Par- reprezentând organizaţii ale minorităţilor albaneză, armeană, bulgară, elenă, război mondial „nu au murit «doar» 6 mili- lamentului fiind organizată o expoziţie evreiască, germană, italiană, macedoneană, poloneză, romă, rusă-lipoveană, oane de evrei, ci 55 milioane de oameni”. de fotografie intitulată tot „Holocaustul şi ruteană, sârbă, slovacă, tătară turco-musulmană, turcă, ucraineană. Specta- Prin raportare la sensibilitatea literară şi la Victoria asupra fascismului”. Aceasta a colul, în trei părţi, a fost precedat de o conferinţă de presă la sediul Primăriei experienţa personală, Liviu Beris a adus fost vernisată în aceeaşi seară şi a fost Municipiului Ploieşti. un omagiu femeilor ruse care, în aştep- alcătuită din imagini ale unor documente Am primit câteva impresii de la preşedintele C.E. Ploieşti, Adela Herdan: „Corul tarea soţilor, au făcut munci de bărbaţi selectate din Arhivele de Stat din Fede- comunităţii elene din Braşov a intonat imnul statului elen. Formaţia Busuiocel a (imagine evocată în poezia lui Konstantin raţia Rusă, din arhiva Centrului de Istorie bulgarilor din Târgovişte, fondată cu 18 ani în urmă, aflată în prezent la a treia Simonov „Să m-aştepţi”); totodată, scene a Evreilor din România, precum şi din generaţie de corişti şi dansatori, purtând costume naţionale autentice vechi de descrise în romanul Viaţă şi destin, al lui Arhiva Ministerului Apărării al Federaţiei o sută de ani, a interpretat dansul trandafirului. Dansatorii au invitat spectatorii Vassili Grossman, i-au readus în memorie Ruse şi Comitetului pentru Relaţii Interna- la o horă interetnică. Ucrainenii s-au remarcat printr-un cazacioc spectaculos şi propriul trecut. Reluând definiţia Holoca- ţionale din Sankt-Petersburg. Fotografiile prin cântăreţii excepţionali. Formaţia de dansuri maghiare din Cristur, cu a patra ustului, vorbitorul a pledat pentru impor- surprind momente de zi cu zi din perioada generaţie de dansatori, a debutat la «Alfabetul Convieţuirii». Au urmat dansatori tanţa acceptării diferenţei dintre oameni celui de-al doilea război mondial, dar sârbi, urmaţi de cei turci şi tătari, în costume deosebit de frumoase. Ultimii, dar – înţeleasă drept complementaritate, şi şi ipostaze care ilustrează suferinţele nu cei din urmă, au fost evreii: respectiv – Formaţia Bucharest Klezmer Band, nu competiţie – care devine vitală pentru evreilor din România, cuprinzând imagini condusă de Bogdan Lifşin, felicitat de ziua lui de naştere de coordonatorul forma- normalizarea, şi nu degenerarea relaţiilor din timpul Pogromului de la Bucureşti şi ţiei, Silvian Horn. Carmen Ioviţu şi Silvian Horn au prezentat fiecare moment din dintre aceştia. celui de la Iaşi, din ianuarie, respectiv programul formaţiei. Au fost interpretate cântece în idiş, ebraică, română, rusă. Vitaly Meshik, vicepreşedintele Con- iunie 1941. Soliste – Geni Brenda, Arabela Neazi, Carmen Ioviţu, Rodica Doija, care este şi siliului Veteranilor de Război al Oraşului CLAUDIA BOSOI violonistă a formaţiei. Spectacolul s-a bucurat de un mare succes”. Moscova, a delimitat două evenimente DAN DRUŢĂ REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016 19 Teatrul Evreiesc a deschis cărţile lui I. L. Peretz Opera fantastică a lui I. L. Peretz a fost din robia egipteană, iar toate familile tema ediţiei din luna martie a proiectului se reunesc pentru a sărbători acasă, Cu cărţile deschise, iniţiat de lect. dr. Ca- pentru a povesti şi a-şi aminti trecutul. melia Crăciun, alături de Teatrul Evreiesc Şi noi ne-am întâlnit aici pentru a evoca de Stat. Proiectul face parte dintr-un pro- opera marelui scriitor de limbă idiş I. L. gram mai amplu, dezvoltat pentru a marca Peretz şi am început spectacolul cu un împlinirea a 140 de ani de la înfiinţarea la text din opera sa, dedicat Pesahului. În Iaşi a primului teatru idiş din lume. această seară am revenit la acest autor Spectacolul în care a fost evocat I. L. din perspectiva influenţelor hasidice din Perezt, cu pasaje din opera sa, a avut opera sa, un curent religios care a avut loc în preajma Pasah-ului, la Biblioteca un impact covârşitor în viaţa culturală şi Metropolitană din Bucureşti şi s-a bucurat literară, în special”, a declarat Camelia de implicarea actorilor Teatrului Evreiesc Crăciun pentru „Realiatea Evreiască”. de Stat: Maia Morgenstern, directoarea Proiectul Cu cărţile deschise îşi propu- instituţiei, Natalie Ester, Monia Pricopi, ne să aducă literatura idiş mai aproape de Arabela Neazi şi Mircea Drîmbăreanu. marele public, printr-un spectacol lunar, „Seara a fost una specială pentru realizat cu Teatrul Evreiesc de Stat. Miracolul Medi Dinu Wechsler că spectacolul a coincis cu Sederul de La 6 mai 2016, la Palatul Dacia, în Brauner, ale Hedei Stern, ale lui Jules Pesah, atunci când sărbătorim ieşirea GEORGE GÎLEA cadrul seriei de evenimente „Art Safari” Perahim. Luiza Barcan vede în autoarea a fost organizată o a doua expoziţie de- tablourilor expuse astăzi „un miracol de dicată tablourilor şi desenelor lui Medi talent şi inteligenţă”. 8,5 milioane de israelieni Dinu Wechsler. Iniţiativa acestui proiect a Veronica Marinescu, fostă elevă a lui Potrivit datelor Biroului Central de Statistică al Israelului, date publicităţii în ajunul aparţinut lui Alice Barb, Luizei Barcan şi Medi Dinu Wechsler, prezentă în sală, celei de a 68-a aniversări a Declaraţiei de Independenţă a statului, populaţia Israelu- lui Bela Krizbai – eveniment derulat sub a amintit înţelegerea deosebită pe care lui este de 8.522 000 de persoane, ceea ce înseamnă de 10 ori numărul locuitorilor egida Centrului Cultural „Casa Artelor” profesoara de desen o avea faţă de ado- Israelului din 1948, care era 806.000. (CCCA). Prezenţa pictoriţei Medi Dinu lescenţi. Un episod anecdotic le aduce în Din totalul populaţiei, 6.377.000 (74,8 la sută) sunt evrei, 1.771.000 (20,8 la sută) Wechsler a fost salutată cu emoţie şi prim-plan pe cele două, profesoara încu- arabi israelieni şi 374.000 (4,4 la sută), creştini şi alte grupuri minoritare. În ultimul an căldură în rândul publicului, în care a fost rajând-o pe elevă să încerce realizarea populaţia a crescut cu 2,2 la sută. 75 la sută dintre evrei sunt născuţi în Israel. Dacă remarcată participarea nepoatei autoarei, unui desen în care să explice, în cheie acest ritm de creştere se va menţine, în 2035 populaţia Israelului va ajunge la peste Katia Zaharia, dar şi a ministrului Educa- personală, ce înseamnă Olanda. După 11 milioane de locuitori, apreciază Biroul de Statistică. (M.O.) ţiei, Adrian Curaj. ce s-a documentat şi şi-a exersat ima- Alice Barb, regizor, manager cultural ginaţia, eleva a scris cu litere majuscule în cadrul proiectului CCCA, a plasat OLANDA, în interiorul fiecărei litere dese- această expoziţie în succesiunea eveni- nând un simbol al ţării, ceea ce i-a adus Condiţii excelente în CIR-urile F.C.E.R. mentului „Vârstele tinereţii” (8-18 martie satisfacţia unei probe de ingeniozitate, Această constatare a fost făcută de frigidere şi televizoare în camere, saltele 2016), care a reunit o parte din lucrările recompensată cu nota 10. Chiar şi după numeroase persoane, găzduite în aceas- noi – care au ridicat gradul de confort. pictoriţei evreice, ajunsă la vârsta de 107 ce relaţia asimetrică elev-profesor s-a în- tă primăvară la CIR-ul de la Cristian. Nu ”Am găsit un loc foarte primitor, curat iar ani. De data aceasta, Medi Dinu Wechsler cheiat, Medi Dinu Wechsler a influenţat-o este o excepţie. De multe ori, după petre- masa a fost foarte gustoasă. Vom reveni s-a situat alături de alte două generaţii de astfel încât fosta elevă să caute mereu cerea unui sejur, se primesc scrisori de cu drag”, se arată în scrisoarea de mul- artişti – tineri şi adulţi –, generaţii repre- Frumosul în viaţă (călătorii în străinătate, mulţumire care atestă grija celor care se ţumire. Conducerea liceului tehnologic zentate de Aniela Ovadiuc, Ernest Budeş, frecventarea de expoziţii şi muzee). ocupă de aceste centre (ing.Emil Rosner, ”Petru Maior” din Reghin a mulţumit de Mişa Diaconu, Mara Andrei. Dintre desenele şi tablourile expuse Iolanda Seinberg şi personalul vilelor de asemenea pentru ”amabilitatea cu care Luiza Barcan, critic de artă, a integrat aparţinând lui Medi Dinu Wechsler, men- la Cristian, Borsec şi Eforie Nord) faţă ne-aţi oferit sprijinul şi colaborarea în opera lui Medi Dinu Wechsler în sfera ţionăm „Portret Margit Brauner” (creion, de vizitatori. Cele trei centre se dezvoltă organizarea taberei tematice în Braşov, clasicistă, în ciuda afinităţilor cu grupurile nedatat), „Portret Victor Brauner” (ulei pe an de an. Chiar în această primăvară au primindu-ne la Be’Yahad Cristian”. În avangardiste şi a căsătoriei cu poetul placaj, nedatat), „Portret Teddy Brauner” fost aprobate fonduri pentru a îmbunătăţi scrisoare se scoate în evidenţă faptul suprarealist Ştefan Roll. Interferenţa cu (desen în creion, 1933), „Nud” (acuarelă, condiţiile de cazare şi de masă. că elevii au fost supravegheaţi printr-un creaţia de avangardă devine vizibilă prin 1938), „Nuntă la Balcic” (tehnică mixtă, Recent, o scrisoare trimisă de cadrele sistem video, iar dotările din centru au decizia curatorului de a aşeza lucrările nedatat). didactice ale Complexul Educaţional Lau- permis desfăşurarea unor activităţi diver- pictoriţei evreice alături de schiţe şi ta- der- Reut subliniază îmbunătăţirile aduse sificate.(E.G.) blouri ale lui Theodor (Teddy) şi Victor CLAUDIA BOSOI la C.I.R. Cristian - mobilier schimbat, mini- Dr. Aurel Vainer la emisiunea „Jocuri de putere” (Realitatea TV) (Urmare din pag. 10) mareşalul Pétain (n.r. – Phi- Antonescu, a evitat să-l întâlnească pe Sebastian. lippe Pétain), eroul francez De ce, n-aş putea să vă spun. de la Verdun, unde Franţa a câştigat războiul, a Vă mai spun ceva şi cu asta închei. Am trăit în fost condamnat la muncă silnică pe viaţă? De ce? anii aceia şi în Bucureşti. Şi îmi amintesc, copil fiind, Pentru că a colaborat cu regimul hitlerist. Fostul că vedeam mereu în tramvai un afiş. Un cetăţean prim-ministru Laval (n.r. – Pierre Laval), care era gârbovit, sleit de puteri, cu cătuşe la mâini şi la pi- tot un politician de dreapta, ajunge să fie executat. cioare şi un mesaj care spunea – citând din memorie Deci, să nu ne jucăm cu lecţiile istoriei şi cu hotărâ- – că „acela care are gură mare, va săpa 25 de ani la rile care s-au adoptat atunci, după al doilea război sare!” De aceea, eu îmi explic de ce românii, oame- mondial, după procesul de la Nürnberg. nii de rând, nu au avut mai mult curaj să ajute evreii Eu am toată înţelegerea faţă de oamenii din să supravieţuiască: deşi erau în relaţii excepţionale, România care au luptat cu arma în mână şi au (i-a oprit – n. red) această teamă instaurată de regi- îndurat atâtea în regimul comunist. Dar a deplasa mul Antonescu, dar şi de regimul comunist, pe care discuţia până la întrebări de genul de ce voi evreii l-am trăit atâţia ani. să vă faceţi dreptate şi noi nu, e mult. Eu am mai Şi noi am suferit în timpul regimului comuist, să spus, în calitate de deputat, sunt gata să mă alătur ştiţi. Spre exemplu, cariera mea profesională a fost oricând unui proiect de lege care să-i incrimineze barată în 1958, după o teribilă plenară a Comitetului total pe cei care i-au omorât în bătăi în închisori şi Central, care a interzis ca oameni cu probleme de aşa mai departe. Aici a fost problema. S-a deplasat dosar să mai ocupe funcţii în instituţiile statului. Eu discuţia de la rezolvarea unui caz moral, de a da am fost un tânăr foarte apreciat în primele momen- dreptate celor care au suferit în anii aceia de sub te, la Direcţia Centrală de Statistică. Apoi m-au dat regimul Antonescu şi legionari. afară. Pe baza unui aliniat din Codul Muncii. M-am Noi nu ascundem faptul că au fost evrei în dus să întreb ce înseamnă şi mi s-a spus că nu e posturi de conducere în Ministerul de Interne, la publicat şi că nu trebuie să ştiu. Aşa că m-au scos. Securitate, care au făcut lucruri urâte de tot. Dar nu Sigur, m-am adaptat condiţiilor, dar vreau să vă trebuie să amestecăm una cu alta. Colegul dum- spun că totalitarismul a fost crunt şi pentru mulţi neavoastră, Ion M. Ioniţă, a scris un articol foarte dintre noi. Nu uitaţi, mulţi evrei au fost arestaţi în bine documentat în legătură cu cazul I. G. Duca, vremurile acelea, pe ideea că au cocoşei, aur sau unde se reaminteşte omorârea sa de către legionari. că fac comerţ ilicit şi multe altele. Eu nu vreau să stârnesc opinia publică. Să lăsăm Rareş Bogdan: Cu lucrurile bune, cu lucrurile lucrurile aşa cum sunt. Cât despre contribuţia unor grave, istoria României trebuie discutată, tocmai mari intelectuali români la dezvoltarea culturii, nu pentru a nu cădea în păcatele de atunci, dat fiind avem nimic împotrivă. Ştiu ce a făcut Mircea Eliade, ce se întâmplă în jurul nostru şi marile surprize din ştiu ce a făcut Emil Cioran şi aşa mai departe. Dar retorica europeană. E bine să ştim ce s-a întâmplat lucrurile se opresc la un punct. Eliade, că l-am amin- atunci pentru a nu mai face greşelile trecutului. Vă tit, a fost foarte bun prieten cu Mihail Sebastian. Şi, mulţumesc, domnule Vainer, pentru prezenţă, a totuşi, atunci când a venit în ţară în timpul regimului spus realizatorul emisiunii Jocuri de putere. 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016

membri ai Societăţii au de ani de la înfiinţarea Societăţii Israelite făcut, de asemenea, donaţii importante. Sunt de menţio- de Binefacere Ghemiluth Chasadim nat, printre alţii: Societatea Ghemiluth Cha- Malca Breyer”, aflată în curtea şcolii de băieţi „Iacob şi Emanuel Rosen- 160 sadim s-a înfiinţat în anul 1856, Carolina Löbel” (pe strada Mircea Vodă nr. 20, actual- thal, Iacob Mar- într-un context istoric în care evreimea din Principatele mente situl Complexului şcolar Lauder-Reut). Lui Ghe- morosch, Isac Române începe să-şi organizeze viaţa socială, cultu- dalie M. Breyer i s-au alăturat 32 de membri, toţi fiind Loebel, Iacob rală şi cultuală pe baze moderne. Se înfiinţează prima strâns uniţi şi inspiraţi de ideea de a practica caritatea Loebel. Conti- şcoală modernă de băieţi (1852); se aprobă proiectul în sensul cel mai larg şi umanist posibil. nuând tradiţia pentru construirea Templului Coral (1857); apare ziarul Două principii nobile şi generoase au condus pe generaţiei din Israelitul Român, pri- fondatori în iniţiativa lor: 1. să se bucure de foloasele secolul al XIX- mul ziar scris în limbile Societăţii toţi sărmanii din Bucureşti, fără deosebire de lea, Adunarea română şi franceză naţionalitate şi apartenenţă confesională; 2. sărmanii să Generală întru- (1857). Tendinţa vădită fie ajutaţi în modul cel mai discret şi fără cea mai mică nită în anul 1906 a Comunităţii era să înjosire. Conform Statutului, scopul principal al Societăţii a hotărât ca pe lân- întărească printr-un a fost împrumutul de bani fără dobândă oricărui solicitant gă acordarea de îm- spirit nou cele trei te- fără deosebire de confesiune sau naţionalitate. Statu- prumuturi de bani, pe melii ale iudaismului: tul mai prevedea şi alte forme de binefacere, precum amaneturi fără dobândă, şcoala, serviciul divin împărţirea de combustibil, ajutoare de chirii, ajutoare să se înfiinţeze noi fonduri cu şi binefacerea. elevilor orfani şi, în general, binefaceri de orice natură. care să fie ajutaţi nevoiaşii aflaţi în mizerie. Astfel s-a Iniţiativa întemeierii Din documentele vremii rezultă că până în anul 1897, înfiinţat fondul de ajutorare cu combustibil (fondul Me- Societăţii Ghemiluth timp de 40 de ani, Societatea a acordat împrumuturi la chalke Etzim), precum şi fondul de chirii pentru nevoiaşi. Chasadim (1856) s-a 10.175 persoane. Un prilej de recunoaştere a importanţei Societăţii de datorat filantropului Veniturile Socităţii proveneau din taxe de înscriere, către autorităţile româneşti a fost marcarea jubileului la Ghedalie M. Breyer cotizaţii, cupoane, donaţii şi legate. Toţi preşedinţii şi împlinirea a cinci decenii de la înfiinţare. Manifestarea (1820-1898). Socie- casierii care s-au succedat în decursul anilor au avansat a avut loc în cadrul Expoziţiei Naţionale din 1906, când tatea de Binefacere a sume importante din propriile lor mijloace. Numeroşi s-au aniversat patru decenii de la venirea prinţului Carol funcţionat vreme de de Hohenzollern în România. Cu această ocazie Societa- peste 80 de ani şi a Din activităţile de cercetare ale tea a obţinut Medalia de Aur şi două diplome de onoare. înfiinţat o cantină pen- Activitatea Societăţii s-a bucurat de înalta apreciere a tru copiii săraci (1890): Regelui Carol I. LYA BENJAMIN Ospătăria Populară NATALIA LAZĂR Israelită „Ghedalie şi Continuare în pag. 23

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România Citirea şi comentarea pergamentului de către avocat Mărturii Max Gaster, epitrop. Duminică, 6 iunie 1937 (ACSIER) fot grafice Tradiţia filantropiei – familia Gaster În Memoriile rabinului Moses Gaster Gaster (1856 – 1939). (Memorii [Fragmente]. Corespondenţă, Azriel Gaster va ctitori în 1858 Bucureşti, Hasefer, 1998) este menţio- Sinagoga A. E. Gaster (Asriel şi Ethel nată originea familiei şi faptul că printre Gaster), din fundătura Sticlari nr. 16 strămoşii săi se numără Anschel Bre- (fost 18), una dintre sinagogile cele mai uer/Brayer, staroste al obştii evreilor moderne la acel timp. În apropiere, pe askenazim din Bucureşti la începutul aceeaşi stradă, se afla şi casa lui, unde secolului al XIX-lea. Ca membru de frun- se va naşte şi primul său nepot, Moses te al obştii evreieşti, îl aflăm şi în 1839, Gaster. anul întocmirii unui document referitor la În vecinătatea casei se găsea o reconstrucţia Sinagogii Beth Hamidraş porţiune de teren viran şi [bunicul] şi-a Vechi, din Calea Moşilor nr.76 (Sinagogă pus în cap să o cumpere pentru a con- Gaster, clerul sinagogii, primarul general armat (...). atestată documentar din 1781, reconstru- strui o sinagogă. Era însă imposibil să al Capitalei – Alexandru G. Donescu, Ca urmare a acestor modificări, si- ită în 1812-1817 şi ulterior – n.n.). Era cumpere direct. Evident, la acea vreme primarul sectorului II Negru – Ioan nagoga devine templu din 1938, este unul dintre cei patru epitropi (alături de era supus austriac. Aşa că au ocolit Anastasiu, arhitectul clădirii – Adrian înscrisă la Cartea funciară în 1940 şi Mendel Visner, Zvi Ben Moşe şi Mordehai legea şi a obţinut terenul cadou. (M.R., Schwartz, constructorul clădirii – Con- capătă personalitate juridică în 1946. Eliezer sin Jeheskel), care la rândul lor n.n.; Op.cit.). stantin Ştefănescu, enoriaşi. Capacitatea sălii principale era de 150 erau aleşi dintre oamenii cei mai respec- Sinagoga Gaster era frecventată La 1856, în timpul domniei lui Alexan- de persoane (vezi ed. Neculai Ionescu taţi în comunitate. iniţial de elita evreimii bucureştene (din- dru Ioan Cuza, Azriel Gaster căpătă prin Ghinea, Atlas ghid. Istoria şi arhitectura Anschel Breuer/ Brayer a avut cel tre care mulţi se vor redirecţiona către dregătoria timpului, dreptul de a construi, lăcaşurilor de cult din Bucureşti, vol. III, puţin doi copii: Ethel şi Ghedalie. Ethel Congregaţiunea Templului Coral), dar şi între cele nouă biserici evreieşti (sinagogi p.300). se pare că îi semăna foarte mult tatălui de Cilibi Moise, care-şi spunea glumele n.n.) îngăduite de a exista în Bucureşti pe Enoriaşii strâng sume pentru diferite ei şi “se spunea că păstrează severita- şi în curtea acesteia. Rămân printre acele vremuri, acestă biserică (sinagogă cauze caritabile, dar şi pentru şcoala tea tatălui său (...) dar ţinea foarte mult credincioşi membrii familiei Gaster, con- n.n.), pe care o şi ridică împreună cu so- “Moria – A. E. Gaster”, legată de numele la fratele ei, Ghedaljah Breuer” (Moses form tradiţiei de a te ruga unde părinţii ţia lui, Ethel, născută Brayer, din propria fiului lui Azriel,Abraham Emanuel Gas- Gaster Memorii, p. 10). Ethel Brayer se s-au rugat. lor avere, cu dorinţa ca acest lăcaş sfânt ter. Acesta devine în 1899 preşedinte şi va căsători cu Azriel Gaster, cu care are Aflăm mai multe despre reconstrucţia să nu servească ca un bun producător contributor principal al Societăţii “Moria” trei băieţi şi două fete, dintre care primul clădirii în 1937 dintr-un pergament de venit individual ci ca să fie întreţinut (fondată în 1895) pentru întreţinerea băiat, Abraham Emanuel (1836 – 1926), în copie din arhiva CSIER, zidit în prin cotizaţiile enoriaşilor, după voinţă şi Şcolii primare de băieţi “Moria” (fondată va deveni consulul onorific al Olandei şi fundaţia altarului şi care a fost semnat putere, ce vor voi să-şi facă rugăciunile în 1896), cu predare în limba română, tatăl rabinului şi marelui lingvist Moses de asistenţa prezentă: membrii familiei în acest sfânt lăcaş. ebraică şi germană. Şcoala (cu sediu Azriel Gaster conduce şi administrea- închiriat), aflată iniţial în Calea Dudeşti, Faţada veche a Sinagogii Gaster, fundătura Sticlari 16, iunie 1937. După reconstrucţie şi adăugiri, clădirea devine templu din 1938 (ACSIER). ză această biserică (sinagogă n.n.), iar are abia din 1924 un sediu propriu pe mai târziu a fost ajutat de către Ghedalie strada Epureanu 17 (construit între 1904 Brayer, care a şi rămas epitrop (ghadă) şi 1924). La achiziţionarea acestui teren după încetarea din viaţă a lui Azriel Gas- de 1000 metri pătraţi contribuie A. E. ter. După dânsul epitropia revine fiului lui Gaster, preşedintele Comitetului şcolii, Azriel Gaster, anume Avram Emanuel motiv pentru care din 1912 şcoala poar- (Mendel) Gaster, după a cărui săvârşire tă numele “Moria – A. E. Gaster” (vezi din viaţă în anul 1926, trece ca epitrop broşura tipărită de Comunitatea Evreilor fiul acestuia, Adolf Gaster. din Bucureşti. Secţia Culturală. Eforia În anul 1937, luna mai, din iniţiativa Şcoalei primare etatizate “Moria – A. E. fraţilor Adolf şi Max Gaster (fraţii rabinului Gaster”. Dare de Seamă pe anii 1934 Moses Gaster), fiii lui Abraham Emanuel – 1937 şi un scurt istoric al şcoalei de la (Mendel) Gaster, în aducere la îndepli- înfiinţarea ei până astăzi, 1938). nire a voinţei fondatorului Azriel Gaster, Şcoala a fost naţionalizată prin ca fondurile rămase de la acesta şi cu decretul 176/1948, alături de alte şcoli contribuţia familiei, fiinţarea acestui sfânt confesionale, iar urmele străzii Epureanu lăcaş - se transformă biserică (sinagogă au dispărut cu totul din cauza demolărilor n.n.) pe acelaşi loc, Fundătura Sticlari 16, din anii 1980. De asemenea, Sinagoga mărind-o prin înălţarea ei, introducerea “A. E. Gaster” şi strada Sticlarilor au dis- de galerii laterale, faţadă şi interior nou, părut în 1987, locul fiind astăzi o latură a mobilier nou, precum şi consolidarea noii hale comuniste a Unirii. zidurilor şi a întregii clădiri cu beton ANCA TUDORANCEA REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016 21 Iuda, personaj-cheie în teologia iudaică şi creştină La 19 aprilie 2016, la filiala Cişmigiu probleme din teologia iudaică şi creştină” a librăriei Humanitas, a avut loc lansarea fac din Amos Oz un fin psiholog şi un romanului Iuda, al paisprezecelea volum erudit de substanţă. din seria de autor care i-a fost dedicată lui În calitate de redactor al cărţii, Ioana Amos Oz. Evenimentul a fost moderat de Petridean (renumită pentru transpunerea către Denisa Comănescu, directorul de- în limba română a unei părţi din opera lui partamentului Humanitas Fiction, care a David Grossman) a subliniat suprapune- înscris romanul Iuda în categoria operelor rea istoriei vechi (figura de trădător a lui majore. În cadrul lansării au fost invitaţi Iuda) cu istoria nouă – un politician de la să ia cuvântul prof. univ. dr. Madeea sfârşitul secolului al XX-lea care înţelege Axinciuc, Ioana Petridean, Tania Radu şi distinct problema înfiinţării statului Israel prof. univ. dr. Ioana Pârvulescu. şi devine o voce discordantă, va fi per- Prof. univ. dr. ceput, de asemenea, drept trădător. Un Madeea Axinciuc, alt aspect al discuţiei propuse de Ioana directorul progra- Petridean ţine de inversarea rolurilor tradi- mului de master ţionale: Iisus „a trăit şi a murit ca evreu”, în „Studii Religioase timp ce Iuda „a fost, poate, primul creştin, – Texte şi tradiţii” fiind cel dintâi care a crezut că Iisus este din cadrul Facultăţii fiul lui Dumnezeu”. de Limbi şi Literaturi Tania Radu, critic literar, a prezentat Străine a Universi- fascinaţia lui Amos Oz faţă de trădăto- tăţii din Bucureşti, a rul care apără o cauză care mai târziu precizat că romanul se dovedeşte justă. Scriitorul israelian lui Amos Oz este citeşte Noul Testament în kibuţ, pentru unul „atipic pe linia a avea acces la literatura şi arta euro- literaturii israelie- peană, unde temele predilecte sunt cele ne”. Prin înfăţişarea unor personaje cu creştine. Atracţia exercitată de figura lui o psihologie complexă şi a unor detalii Iisus îl va aduce pe Amos Oz în ipostaza din viaţa politică a Ierusalimului, cartea de trădător al cauzei sioniste, în ochii „reclamă un efort din partea cititorilor”. celorlalţi membri ai kibuţului. Tania Radu Doctorandul Shmuel Asch pregăteşte o distinge trăsături ale lui Amos Oz împru- teză cu subiectul „Iisus prin ochii evreilor”, mutate personajelor centrale ale roma- titlul romanului Iuda căpătând două direc- nului – Shmuel, Gershom, Abarbanel –, ţii de interpretare – „tribul lui Iuda, pe linia fiecare dintre ele devenind metafore ale triburilor lui Iacov-Israel, prin urmare îi poziţiilor care se confruntau pentru exis- desemnează pe evrei”, dar şi „personajul tenţa statului Israel. Cartea înfăţişează, Noului Testament, Apostolul Iuda”. în opinia criticului literar, „o poveste de „Evanghelia după Iuda” (Absorá Yehu- vulnerabilitate, tristeţe, dragoste” care îi dá), la care face trimitere şi titlul original va impresiona pe cititori. al romanului, îl înfăţişează pe apostol Prof. univ. dr. Ioana Pârvulescu a drept cel mai demn şi mai iubit dintre oferit diferite valenţe ale temei trădării – cei doisprezece, singurul care îi rămâne trădarea trecutului (cei care divorţează), alături până la capăt, rezistând până la schimbarea (cei care nu o acceptă o văd etapa crucificării. Iuda ar fi grăbit însă -mo ca pe o trădare a ceea ce a fost). Vorbi- mentul în care Iisus ar fi trebuit să moară toarea identifică mostre de umor gogolian Arhitecţi, constructori şi ctitori evrei şi să învie, iar sentimentul de culpă faţă („omul care se ocupa cu apa de ploaie de moartea Lui vine din neîndeplinirea era un hidrolog”), o economie a mijloa- promptă a vorbelor profeţilor. În viziunea celor artistice prin care sunt conturate din Bucureştiul de altădată Madeei Axinciuc, cartea este una com- personajele („tânărul care gândeşte până Bucureştiul păstrează, încă, o mulţime Un alt exem- plexă, sugerând „un conflict, o tensiune la capăt”, „femeia misterioasă de care se de clădiri remarcabile, opere ale unor ar- plu de notorieta- care ne fac să ne îndoim de eventualele va îndrăgosti”), miza acestei cărţi fiind hitecţi evrei celebri, precum Harry Stern, te este binecu- prejudecăţi dintre evrei şi creştini”, iar lecţia de viaţă a tânărului Shmuel. În final, Leon Strulovici, Jean Monda, Gustav noscuta stradă pentru un evreu devine „o lucrare des- prin raportare la etimologia numelui (Oz, Gusti, Leon Garcia, Horia Maicu, Solon Lipscani, unde chizătoare de drumuri, arătând cum este „îndrăzneţul”), Ioana Pârvulescu vede Grünberg, Marcel Iancu. se aflau magazi- privit Iisus din perspectivă creştină, care în autor „un om care, dincolo de religie, Sinagoga Mare a fost restaurată, după ne ale elitei ne- e argumentaţia Noului Testament”. Cu- rămâne Om”. 1915, de evreul Jean Locar, cu prilejul in- gustorilor evrei. noaşterea şi ridicarea „celor mai dificile CLAUDIA BOSOI troducerii apei curente şi a curentului elec- Dintre acestea tric. Pictura rococo aparţine unui pictor amintim : „La bu- evreu, celebru în epocă: Gershwin Ho- nul gust”, de pe Contribuţie de seamă… rovitz. Altă bijuterie arhitectonică de cult Lipscani 18, al mozaic din Bucureşti, în stil maur, este (Urmare din pag. 12) acestuia pentru nă cu 12 personalităţi ale vieţii culturale cărui proprieta- aplanarea unor ten- româneşti în dorinţa de a apropia poporul Templul Coral. Cel care a avut iniţiati- rul era dl. Asher; siuni între oamenii de cultură israelieni român de poporul evreu”. Un moto al în- va construirii Templului Coral a fost un prăvălia lui Ignat Ing. Emil Prager vorbitori de limbă română. tregii sale strădanii de cărturar, publicist, evreu polonez din Bucureşti, Issac Leib Haberfer din Ma- Emoţionanta valoare educativă a eve- autor de cărţi. Weinberg, unul dintre liderii organizaţiei halaua Sf. Nicolae nr. 16; magazinul de nimentului a fost dată de elevi ai unei şcoli În încheiere, vicepreşedintele F.C.E.R. “Comunitatea Cultului Israel Modern” postavuri al lui Breier etc. din Târgovişte, însoţiţi de profesorii lor, şi preşedinte C.E.B., ing. Paul Schwartz, din Capitală. Lucrările de extindere din Emil Prager a fost unul dintre cei mai aduşi de preşedintele ACPCCI – Filiala a accentuat asupra imperativului contem- 1932 au fost încredinţate arhitecţilor Iuliu mari ingineri constructori din România, Târgovişte, Ileana Ghenciulescu. Ei au poran de respectare universală a Deca- Leoveanu şi Grigore Hirs, alături de care ale cărui construcţii au reputaţia că vor venit cu desene despre un Israel pe care logului, pentru domnia păcii, înţelegerii, au lucrat inginerii C.I.Flachs şi Maximilian rezista chiar şi la mari cutremure. Prin- nu l-au vizitat, dar l-au imaginat datorită respectului între oameni. Marcus, toţi – profesionişti evrei de elită. tre edificiile de marcă de care se leagă lecturilor. Una dintre eleve a interpretat În numele acestui deziderat major Sinagoga Credinţa a fost construită în numele lui Emil Prager se află Palatul Hatikva, Imnul Israelului. umanist, i-a înmânat lui Baruch Tercatin, anul 1933 de o societate privată, intitulată Regal, Muzeul Naţional de Artă, Ateneul din partea conducerii F.C.E.R. şi C.E.B., Societatea Credinţa, alcătuită din zece Român, căruia i-a refăcut cupola, Hotel Exemplu de iubire Diplomele de Membru de Onoare al familii din cartierul Dudeşti, între care şi Union, Muzeul Ţăranului Român, Spitalul C.E.B. şi Membru de Onoare al F.C.E.R., familia arhitectului Mihai Moliner, care o Elias etc. Alt edificiu emblematic bucu- a aproapelui „în semn de înaltă apreciere pentru dedi- va ridica în stilul art deco al anilor ‘20-‘23 reştean, Hotelul Bulevard, situat la inter- din secolul trecut. Înălţând mulţumiri Celui Atotputernic caţia, binele făcut evreilor din România”. secţia Căii Victoriei cu Bd-ul Elisabeta, pentru că „a ajuns să trăiască acest mo- este tot o realizare evreiască. Construit ment”, adresând mulţumiri preşedintelui între anii 1865-1871 de renumita familie F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, moderatorul evreiască Herdan, cunoscută în domeniul lansărilor, antevorbitorilor, editorilor, oas- Sărbătorire morăritului, Hotel Bulevard a fost prima peţilor de peste hotare, organizatorilor, clădire din Bucureşti în care s-a amena- mesajelor primite din partea prof. univ. jat o instalaţie de apă curentă. Librăria Norman Manea – 80 Alcalay, de la parterul hotelului, care a dr. Avinoam Şafran şi prof. univ. dr. Carol Sub genericul „Norman Manea – o viaţă”, Muzeul Iancu, Baruch Tercatin a declarat: „Dacă funcţionat între anii 1897-1937, aparţinea Literaturii Române, Facultatea de Litere de la Universi- tot unui evreu: editorul şi librarul Leon am hotărât să scriu acest volum, scopul tatea din Bucureşti, Ministerul Culturii, Institutul Cultural lui a fost de a da un exemplu de iubire a Alcalay. Iluminatul Capitalei s-a datorat Român din Capitală, Editurile Polirom şi Nemira, revista tot unei familii de evrei, Heler, negustori aproapelui, de a ajuta omul în nevoie fără Observator Cultural au organizat la 23 mai a.c. sărbăto- a fi rugat. Trăiam o viaţă de om simplu, de obiecte de iluminat. rirea scriitorului Norman Manea la împlinirea vârstei de B.M.M. dar marea mea satisfacţie era să-mi ajut 80 de ani. Vom reveni. semenii. Colindam Statul Israel, împreu- (din documente de epocă) 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016

Top din 30 „În comunitate O posibilă selecţie a unor3 evenimente întâmplate în ultimele 30 de zile cultura a fost sau au fost suspectaţi de comiterea de Efectul trambulinei Organizaþia unor atacuri cu cuţit”. E drept că pe fruntea 1 Urcatul pe trambulină ca 2 Naþiuni Unite respectivilor minori ar fi stat mai bine nişte totdeauna să cazi mai de sus atunci când coroniţe de premiu, obţinute la şcoală, te arunci în apă e păgubos din punct de Că ONU s-a dovedit a fi lipsită de nicidecum pe stradă, cu cuţitele în mână. o Cenuşăreasă” obiectivitate reiese, fără a mai fi nevoie De ce uită UNICEF că şi ISIS are nişte vedere economic. Din păcate, România Constata în spirit autocritic dr. Emil de alte comentarii, din simplul fapt că anul copii pe care îi deprind de mici cu violenţa, asta face şi mă tem că, până ajungem noi Dorian în Raportul general asupra situaţiei trecut Adunarea Generală a votat 20 de că adolescenţi din Gaza au fost surprinşi jos, ne scoate cineva şi apa din piscină. Comunităţii pe anul 1946. De fapt, conform rezoluţii critice faţă de Israel şi numai trei infiltrându-se în Israel şi, judecând după Nu ne mai încăpem în piele de mân- Raportului, la data respectivă nici nu a faţă de restul ţărilor din lume. Mai exact, cuţitele pe care le purtau, nu se duceau drie că ţărişoara noastră a avut, în primele existat o Secţie Culturală. La problema Iran, Siria şi Coreea de Nord au avut la bibliotecă să ia cărţi pentru studiu trei luni ale lui 2016, cea mai rapidă creş- culturii creative referirile s-au făcut în capi- parte de câte o rezoluţie, dar Israelul s-a individual! tere economică din cele 28 de state ale tolul privind Secţia Şcolilor. În acest cadru dovedit de 20 de ori mai condamnabil Oare cum ar reacţiona responsabilii UE (4,3%). În schimb, te cuprinde mila este semnificativ că nu se vorbeşte despre decât fiecare dintre cele trei! UNICEF dacă propriii lor copii sau soţiile când te gândeşti că, în aceeaşi perioadă, realizări, ci doar despre proiecte de viitor, Dar UNESCO şi UNICEF depăşesc lor, bunicii sau alte rude ar fi fost rănite bietele membre ale Zonei Euro nu au care nu este clar dacă s-au şi transformat izbutit să crească decât cu 0,5%, încât până şi această lipsă de obiectivitate sau ucise de blânzii palestinieni minori? a organizaţiei mondiale, devenind atât în realitate. ”Este drept că momentul vivere de ruşine, nu vor să ne vadă între ele. a fost predominant în tot acest răstimp - se Înainte de a se bucura peste măsură, de partizane, încât te întrebi de ce nu abandonează drapelul pe fond bleu şi nu Surpriza londonezã scrie în raport –, iar astăzi, în împrejurările românii ar trebui să îşi amintească de dramatice prin care trece ţara întreagă în îl înlocuiesc cu unul în roşu, negru, alb Alegerea lui Sadiq Khan faptul că, în 2009, am avut un deficit urma secetei, momentul şi verde. Ar fi, dacă nu mai estetic, cel ca primar al Londrei a surprins bugetar de 7,4%, după ce în anul prece- philosophare este din ce puţin, mai onest. 3 pentru că noul primar avea dent am avut o creştere de peste 8% şi în ce mai greu de plasat Din istoria UNESCO, de pildă, descoperă că lo- toate motivele să piardă: era ne alintam că eram un „tigru economic” în primul plan al existen- curile unde se află Mormântul Patriarhilor musulman, într-un oraş majoritar creştin, C.E.B. al Europei! ţei noastre”. Nu este o (Hebron) şi cel al Raşelei (Betleem), deşi unde musulmanii reprezentau, conform Cu aceste antecedente în minte, să noutate că greutăţile aveau în primul rând sunt locuri sfinte pentru evrei, nu au nici ultimului recensământ, numai 12,5% din ne uităm un pic mai atent la ce se întâm- cauze financiare. Dar, cum sublinia Emil o legătură cu Israelul, care este denumit, populaţie. Scrutinul a avut loc după aten- plă în economia românească. În primul Dorian, în calitatea lui de secretar general, de-a lungul întregii rezoluţii, „puterea ocu- tatele de la Paris şi Bruxelles şi după valul trimestru, exporturile au crescut cu 3,5%, la aceasta contribuia şi lipsa de organizare pantă”. În document se arată că „ambele de circa două milioane de refugiaţi musul- iar importurile cu 7,1%, comparativ cu tri- şi lipsa de planificare. In fond, lucrurile stau locuri sunt parte integrantă a Palestinei” mani sosiţi în vestul Europei. Londonezii, mestrul întâi 2015. Concomitent, deficitul astfel, scria el: ”S-au creat şcoli pentru pro- şi condamnă „excavaţiile ilegale, lucrările în special, şi britanicii în general, instigaţi de cont curent a crescut cu 1,1 miliarde fesori, spitale pentru doctori şi lefuri pentru şi construcţia de căi de acces private” şi de lideri precum Nigel Farage (UKIP), euro numai în martie! funcţionari. Nu se poate comprima nimic, realizate de Israel, care împiedică libera au un resentiment faţă de un potenţial val Cum de s-a ajuns aici, e simplu de ex- totul are un scop. Bugetele cresc, banii nu circulaţie a localnicilor. Ba, mai mult, de de migranţi, atraşi mai mult de beneficii plicat. În 2015, salariile au crescut de 10 vin, subvenţiile nu ajung iar sindicatele se câte ori vorba de Esplanada Moscheilor, sociale decât de muncă. Şi, în sfârşit, ori mai rapid decât productivitatea, adică complac în situaţia dată”. nu se suflă o vorbă despre faptul că Mun- dar nu în cele din urmă, după scandaluri politicienii dau mai mult decât produce Problemele se complicau şi datorită tele Templului este şi cel mai sacru loc al repetate de antisemitism în sânul laburiş- economia! În acelaşi timp, impozitele şi unor cereri neprevăzute, venite din partea mozaismului. Documentul mai deplânge şi tilor lui Corbyn, ultimul lucru previzibil era taxele, inclusiv TVA, au scăzut, deci fieca- unor membri ai Comunităţii. Un exemplu „confruntările militare din şi din jurul Fâşiei un vot al evreimii din Londra şi aplauze re familie s-a trezit că are ceva mai mulţi dramatic în acest sens este memoriul ra- Gaza, inclusiv uciderea şi rănirea a mii pentru musulmanul Sadiq Khan, atunci bani. Şi cum fiecare familie are şi multe binului H. Guttman, al Comunităţii Evreilor de civili palestinieni, inclusiv copii”, dar şi când acesta a câştigat alegerile. Şi totuşi, nevoi, oamenii s-au repezit să cumpere din Bucureşti, adresat preşedintelui Comu- violarea localurilor şcolilor UNRWA (unde, toate astea s-au întâmplat aievea! una-alta. Numai că industria românească nităţii în februarie 1945. Rabinul Guttman, să ne amintim, erau depozite de rachete Drept care, prima apariţie publică a nu a ţinut pasul, drept care, oamenii au care a trecut prin tragica experienţă a Po- care apoi erau folosite împotriva Israelului). noului primar a fost la comemorarea de Iom cumpărat produse din import. gromului din Bucureşti din ianuarie 1941, Cireaşa de pe tort este „deplângerea HaŞoah. „Sunt onorat că prima mea apa- Mugur Isărescu a spus că o creştere pierzându-şi doi fii adulţi, Iancu şi Iosif, şi-a noului ciclu de violenţe, început în octom- riţie are loc la un eveniment public atât de constantă a productivităţii, de numai 1% propus să editeze scrierile rămase de la ei. brie 2015”, care s-au produs, conform dureros, unde i-am ascultat pe supravie- pe an, ne poate asigura ca în două dece- Tipărirea fiind foarte costisitoare, a solicitat UNESCO, „în contextul agresiunilor ţuitori şi refugiaţi povestind despre ororile nii şi jumătate să avem un venit naţional un ajutor din partea Comunităţii. „Unicul constante comise de coloniştii israelieni Holocaustului”. Referitor la valul de antise- pe cap de locuitor reprezentând 80% din lucru care mi-a rămas de la ei - scria rabinul şi alte grupuri extremiste împotriva local- mitism din sânul Partidului Laburist, Khan media europeană. Dar cine are răbdare în memoriu - şi care ar constitui pentru mine nicilor palestinieni şi a copiilor de şcoală”, a declarat că „într-o societate civilizată, 25 de ani? Politicienii, nu, populaţia nici o slabă consolare, iar pentru alţii un izvor de motiv pentru care UNESCO solicită ca rasismul e rasism” şi în acest domeniu „nu atât. cultură, ar fi publicarea respectivelor scrieri, „autorităţile israeliene să oprească astfel există ierarhii”. „Îl ştiu de mult şi întotdeau- Dacă mai spunem şi că 70% din in- rodul muncii lor intelectuale. Scrierile le-am de agresiuni”! na a înţeles bine problemele evreieşti”, a vestiţiile în economia noastră (cele care strâns într-o carte, ce se va intitula «Slove Mai spun doar că premierul francez spus despre el vicepreşedintele Consiliului pot asigura creşterea productivităţii şi de martiri». Cartea va reflecta spiritul şi pre- Manuel Valls a considerat rezoluţia ca Evreiesc de Conducere, Simon Johnson. crearea de noi locuri de muncă) provin ocupările sociale ale celor care au căzut pe fiind una „nefericită şi neîndemânatică”, „Realitatea arată clar că acţiunea BDS nu din fonduri europene, dar absorbţia este altarul neamului”. Documentul ajuns la con- care nu ar fi trebuit adoptată. ne ajută să obţinem pacea”, a declarat iar periclitată de birocraţia ineficientă, iar ducerea Comunităţii are trei rezoluţii. Toate Cât despre UNICEF, acesta numără Khan, care criticase în repetate rânduri an- creditarea este în pericol, obţinem un ta- relevante pentru situaţia Comunităţii şi pen- „25 de copii palestinieni ucişi în ultimele tisemitismul lui Corbyn şi al altor laburişti. blou care nu ne mai lasă să ne bucurăm tru concepţiile factorilor de decizie. Prima trei luni ale anului 2015, între care cinci „El exprimă un alt fel de a fi musulman în de avântul economiei româneşti, pentru era semnată de Emil Dorian . În calitatea fetiţe”! Amintita organizaţie s-a declarat Vest”, a comentat Johnson. Sadiq Khan că, evident, este unul nesănătos. lui de secretar general scria următoarele: „foarte preocupată de folosirea excesivă e cea mai bună dovadă că democraţia Aşa că, omul nostru ar trebui să stea „Am auzit de valoarea intelectuală a celor a forţei, în special pentru cazurile în care poate învinge prejudecăţile, chiar şi pe o vreme pe platformă, să-şi tragă sufletul. două victime. Dl. rabin ar trebui să ne pre- Orice, dar să nu sară! copii palestinieni au fost ucişi de forţele cele religioase. de securitate israeliene după ce au comis zinte manuscrisul ca să vedem despre ce ALX. MARINESCU este vorba şi ca să-l putem sprijini la vreo editură. De tipărit este foarte greu din cauza greutăţilor financiare ale Comunităţii”. A Budapesta Zeci de mii de participanţi la „Marşul vieţii” doua rezoluţie, cu semnătură indescifrabi- Anul acesta la evenimentul ”Marşul vieţii”, desfăşurat la lă, demonstrează imposibilitatea finanţării Budapesta pe 15 aprilie a.c., au participat peste 30.000 de de către Comunitate a tipăririi unei cărţi. A persoane. Organizat pentru a 14-a oară de către Fundaţia cu treia rezoluţie cerea o discuţie cu rabinul. acelaşi nume, este cea mai mare demonstraţie a societăţii Totuşi, cartea a reuşit să apară chiar în anul civile ungare împotriva rasismului, antisemitismului, neonazis- 1945. Nu există dovezi dacă cu ajutorul mului şi mişcărilor antidemocratice din Ungaria. Pentru prima Comunităţii sau cu alte resurse. Desigur, dată, printre reprezentanţii cultelor s-au aflat şi trei episcopi cazul este trist, chiar dacă condiţiile finan- catolici. Acţiunea este dedicată memoriei celor 600.000 de ciare erau foarte grele. Ce-i drept, ulterior, evrei de pe teritoriul de atunci administrat de Ungaria, care în 1946, Reprezentanţa Comunităţii a tras au pierit în Holocaust. anumite concluzii din lipsurile trecutului. Marşul a plecat de la Sinagoga din strada Dohány, cea mai S-au stabilit anumite măsuri pentru revi- mare din Europa, şi a luat sfârşit la Bazilica Sfântul Ştefan, cea gorarea activităţii culturale. În dorinţa de a mai mare biserică catolică din Budapesta, unde a fost ridicată sprijini creaţia în domeniul ştiinţelor sociale, şi o estradă. Gabor Gordon, preşedintele Fundaţiei ”Marşul a artei şi literaturii s-au înfiinţat trei premii, vieţii”, a apreciat că prezenţa liderilor religioşi evrei şi creştini de-o parte, a arătat ce suntem în stare să facem noi, oame- şi anume: pentru cea mai bună lucrare pe aceeaşi scenă este „un moment istoric”. Demonstraţia a nii, unul împotriva celuilalt, cât de abjecţi putem deveni, şi, de istorie a obştii evreilor din Bucureşti; început cu un moment de reculegere pentru scriitorul Imre pe de altă parte, a devenit dureros de evident cât de multe pentru cel mai bun roman; pentru cel mai Kertész, laureat al premiului Nobel pentru literatură 2002, poate permite Tatăl Ceresc înainte de a interveni”. Ilan Mor, bun volum de versuri în limba idiş sau în supravieţuitor al Auschwitz-ului şi decedat la începutul lunii ambasadorul Israelului în Ungaria, a subliniat că mesajul cel limba română. Acest proiect şi altele, după aprilie. Numeroşi diplomaţi, inclusiv ambasadorii Israelului şi mai important al ”Marşului vieţii” este că a fi altfel nu este o cum conchide Emil Dorian, demonstrează Statelor Unite, au participat la Marş. boală, iar ura celorlalţi nu este leacul. Atâta timp cât oameni că interesul pe care îl prezintă problema Printre cei prezenţi s-a aflat şi Geza Röhrig, actorul sunt prigoniţi din cauza rasei, religiei sau identităţii sexuale culturală, în ciuda greutăţilor, este destul principal din filmul ”Fiul lui Saul”, deţinătorul pe acest an al şi au loc evenimente grave izvorâte din ură, ”este obligaţia de viu în Comunitate. Oscarului pentru cel mai bun film străin. În cuvântul său, el noastră ca an de an să participăm împreună la Marş”. LYA BENJAMIN a spus că Auschwitz-ul a modificat normele în două feluri: pe EVA GALAMBOS REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016 23 CEI MAI INFLUENŢI EVREI Michael Shapiro este autorul unui târziu? Exemplul de pacifism al lui Isus dicţionar inedit, intitulat 100 cei mai (lecţia privind întoarcerea celuilalt obraz) influenţi evrei din toate timpurile (trad. a fost primul exemplu de pacifism din Liviu Mateescu, Paralela 45, 2006). istoria Occidentului. Din păcate, războa- Este vorba evident despre o selecţie, iele religioase (Cruciadele,în primul rând) având în frunte pe cei mai iluştri dintre n-au ascultat de îndemnurile lui Isus. aceştia, la care ne vom referi foarte pe Nimeni nu i-a contestat meritele, doar scurt. Inaugurarea este făcută de Avraam originea sa omenească ori divină a fost (sec.XX î.e.n.), părintele celor trei religii obiect de controversă.În ceea ce priveşte monoteiste – iudaismul, creştinismul blândeţea sa, rabinul şi învăţatul Hillel ar şi islamul – credincios şi parte a unui fi putut să-i fie profesor sau model. legământ definitiv cu Dumnezeul unic Maria (cca 20 î.e.n.), fiica unor părinţi şi etern. Este şi primul “evreu rătăcitor”, galileeni, cu numele evreiesc de Miriam, plecând dintr-o civilizaţie sofisticată, după a devenit femeia cea mai importantă din ce spărsese idolii tatălui său, în căutarea istoria creştinătăţii. Faptul că Maria l-a Pământului Făgăduit, sub îndrumarea născut pe Isus fiind fecioară este o învăţă- divină. Dovedind o credinţă neabătută, tură catolică aproape unanim acceptată. e gata să-şi sacrifice fiul, gest strămutat Teologii sec. al IV-lea au declarat-o theo­ B. Tercatin înmânându-i Matza de Dumnezeu către jertfirea unui animal. dokos, purtătoare de Dumnezeu, ceea ce Şmura preşedintelui A. Vainer Avraam e şi un intercesor ”tocmindu-se” i-a conferit titlul de Maica Domnului. cu Dumnezeu, pentru a nu pustii Sodoma Saul din Tars (Sfântul Apostol Pavel, şi Gomora, oraşe decadente, în care mai 4-64 e.n.), tot evreu, născut în Tarsul existau totuşi şi oameni buni. Moise (sec. Siliciei (azi,Turcia), crescut la Ierusalim, XIII î.e.n.), după autor – prinţ al Egiptului a fost elev al faimosului rabin Gamaliel. Vizită la Bucureşti (ipoteză susţinută şi de Freud), proscris Fără acest evreu remarcabil, era puţin deoarece ucisese un supraveghetor bru- probabil ca creştinismul să devină o re- şi la Poiana Braşov, de Pesah tal care maltratase un sclav evreu, păstor, ligie mondială. El i-a călăuzit pe păgâni judecător, profet şi eliberator de sclavi, către monoteism, fără a le cere circum- Am ajuns la Bucureşti după ce, în Isra- „Buhuşi”. La rândul său, când Admorul îi conduce pe evrei spre Ţara Sfântă, el cizia şi nenumăratele reguli de puritate... el, am fost la Admorul din Buhuşi, Yacov Yacov Mendel Friedman a vizitat Buhuşi- rămănând la porţile ei. Sintetic, poporul De aici încolo, autorul Dicţionarului, Mendel Friedman, care locuieşte în Bnei ul, Aurel Vainer a venit să ia masa cu el, evreu e mai degrabă definit de Cartea sărind peste secole, va marca şi alte Brak, ca să primesc binecuvântarea sa iar Admorul a amânat cina cu două ore, Exodului decât de Geneză. Moise primeş- personalităţi evreieşti influente ca Maimo- şi MATZA ŞMURA, coaptă de el însuşi în cinstea oaspetelui său. te de la Dumnezeu Tablele Decalogului. nide, Spinoza, dar şi oameni de ştiinţă şi pentru deputatul dr. Aurel Vainer, preşe- În drum spre Poiana Braşov a fost un Lecţia Exodului e una a compasiunii: ”să de cultură ca Freud (psihanaliza), Einstein dinte F.C.E.R., şi pentru mine, pentru a fi alt moment emoţionant, la monumentul ri- nu-i urâţi pe egipteni, aţi fost cândva stră- (relativitatea), Marx (autorul punctează consumată la Leil HASEDER. dicat de Guvernele României şi Israelului ini în ţara lor”. astfel opera sa: ”ne place sau nu, a Ce impresionat fusesem când Admo- în cinstea celor şapte aviatori israelieni şi Profeţii. După fost filozoful cu cea mai mare influenţă rul mi-a predat aceste azime speciale fă- români care şi-au găsit moartea în Munţii patriarhi şi Moi- din istoria lumii”. A susţinut că până la cute de mâna sa, împreună cu o scrisoare Carpaţi, în anul 2010. O amintire tristă, se, nume ca Isa- el filozofii au interpretat lumea, acum către dr. Aurel Vainer. iar în memoria celor decedaţi, am rostit ia, Ieremia,Daniel trebuie s-o schimbe. Ingineria socială, Când a fost în Israel şi a vizitat Sinagoga o rugăciune la monumentul din pădurea şi Ezechiel (marii experimentată pe o parte a omenirii, mai Buhuşi din Bnei Brak, preşedintele F.C.E.R. din Şimon, lângă Bran. profeţi), precum ales cea subdezvoltată, s-a soldat cu un s-a bucurat de o primire regească, dis- BARUCH TERCATIN şi alţi doisprezece eşec, ducând la dictaturi şi gulaguri. În cutând îndelung cu Admorul la Ieşiva profeţi mai mici, plus, Marx – trecut de la 6 ani, de către (Oseea, Ioil, Amos, părinţi şi, împreună cu ei, la luteranism – Avdie, Iona, Mihe- s-a dezis de iudaism (marcat fiind de ura 160 de ani de la înfiinţarea ia, Naum, Avacum, de sine, ignorând de fapt individualitatea Sofonia, Agheu, şi natura umană – n.m.). Alte multe nume Societăţii Israelite de Binefacere Zaharia şi Maleahi) populează Scriptura. celebre: Niels Bohr (Nobel, teoria cuante- Profeţii erau mânioşi... ”deranjau”, se lor), Paul Erlich ( Nobel, tratamentul sifili- angajau mereu în controverse, nu-i cruţau sului), Jonas Salk (vaccinul poliomielitei), Ghemiluth Chasadim nici pe regi, cerând dreptate şi pace. Isus scriitori şi artişti ca Heine, Proust, Kafka, (Urmare din pag. 20) Astfel, la meda- binevoit să primească omagiul Dvs. şi a din Nazaret (cca. 4 î.e.n.), un alt evreu Bergson, Felix Mendelssohn, Walter Ben- lia comemorativă luat cunoştinţă de frumosul scop al So- celebru care, deşi botezat, nu şi-a contes- jamin, Sarah Bernard, Chagall, Mahler, înmânată cu prilejul jubileului de 50 de cietăţii”. După festivităţile din anul 1906 tat niciodată apartenenţa la neamul care Schoenberg, Leonard Bernstein şi mulţi ani a venit următorul răspuns semnat de a urmat greaua încercare pricinuită de l-a zămislit. (Hitler, care a ucis şi evrei alţii. Veţi întâlni şi nume despre care nu Mareşalul Palatului: „ Am avut onoarea a răscoala din 1907. Dar Societatea a stat botezaţi, ar fi trebuit să fie considerat de ştiaţi că erau ale unor evrei sau nu veţi supune M.S. Regelui Medalia Jubiliară la datorie. Au fost ajutaţi cu o sumă de Biserică un Antihrist! – n.m.). În timpul regăsi alte nume importante, care lipsesc ce Societatea Israelită de Binefacere 2.000 de lei cei care au suferit pagube în opresiunii romane, Isus şi-a îndemnat (de pildă, Celan, Levinas, Hundertwas- pentru ajutorul sărmanilor fără deosebire timpul răscoalei. Greutăţi au survenit şi în compatrioţii să nu se revolte, să dea ser). Oricum, informaţii bogate, cu multe de religiune şi naţionalitate prin împrumu- anii primului război mondial. Investirea în Cezarului ce e al Cezarului. Oare a pre- date inedite. turi de bani fără dobândă, pe amanete, subscripţii publice la împrumuturile naţio- văzut distrugerea Templului sau predicţia ŢICU GOLDSTEIN Ghemiluth Chasadim a bătut, precum şi nale au avut drept rezultat un deficit, care ar fi fost opera teologilor creştini de mai broşura explicativă a activităţii ei. M.S. a însă a fost acoperit prin ofrande strânse între membrii Societăţii. Ca dovadă s-a putut înfiinţa un fond special pentru ajuto- Botoşani rarea orfanilor de război sub denumirea de Sărbătoare în noul sediu „Fondul A.E. Gaster”, imortalizând astfel PESAH 5776 numele unuia dintre fondatorii Societăţii. comunitar băcăuan Credinţa După război împrumuturile au început Seder şel Pesah 5776 a fost sărbătorit participanţilor şi a mulţumit organizatorilor iar să crească, de asemenea, şi sumele la noul sediu al Comunităţii Evreilor din evenimentului. S-a făcut benciân lecht – menţine avansate au devenit mai mari. A crescut Bacău, bucurându-se de reuşită prin: binecuvântarea lumânărilor pentru Şabat şi numărul membrilor activi înscrişi în So- participare – numărul mare de membri şi Iom Tov, s-a cântat Şehehiianu pentru cietate cu 150 de persoane. A intervenit, ai comunităţii, plus trei familii de isra- prima seară de Seder. Ma Niştana… – un popor însă, criza de la începutul anilor ‘30 care elieni; rigurozitate în citirea Hagadei, cele patru întrebări au fost puse de mi- iarăşi a confruntat Societatea cu nume- cu sublinierea principalelor aspecte ale cuţul Emy Leibu. Nemuritoarele cântece puternic roase greutăţi. Depresiunea economică sărbătorii, a semnificaţiilor Seder-ului de de Seder, în interpretarea corului de tineri În frumoasa sinagogă din oraşul care a stânjenit întreaga omenire, implicit către mesader, oficiantul de cult Hainrich de la Talmud-Tora, dirijat de Mariana Her- nostru au răsunat vineri seară rugăciu- şi România, a împiedicat în mod vădit Brif; calitatea prestaţiei muzicale şi a cinei man, au însufleţit auditoriul. nile specifice ale Şabatului şi Pesahului, progresul Societăţii. Totuşi, activitatea a tradiţionale. Preşedintele Comunităţii, Izu rostite de oficiantul de cult Gustav Finkel. continuat. Făcându-se bilanţul, după 80 Butnaru, a rostit o cuvântare de bun venit Coresp. HAINRICH BRIF Reuniţi în aceeaşi seară la masa de ani de existenţă, într-o broşură special de Seder, în moderna sală a Centrului dedicată acestui eveniment se arată că, Tulcea Cultural Interetnic, enoriaşii comunităţii, în ultima perioadă, peste 20.000 de per- Semnificaţia sărbătorii simpatizanţii şi oaspeţii veniţi din Israel soane au fost ajutate cu împrumuturi fără În ziua de 23 aprilie 2016, ora 11, Comunitatea noastră a organizat sărbătorirea au trăit bucuria mesei tradiţionale, re- dobândă, că s-au dat numeroase ajutoare zilei a doua de Pesah, în incinta Templului Israelit. A răspuns invitaţiei noastre prefectul memorând suferinţele strămoşilor noştri. în numerar şi în natură, continuându-se judeţului Tulcea, ec. Marin Badita, care a prezentat o scurtă alocuţiune referitoare la Sederul a fost oficiat de Gustav Finkel, tradiţia. această sărbătoare. Au participat, alături de evreii tulceni, preşedintele Comunităţii iar cel mai tânăr dintre participanţi, Avi Încheindu-şi activitatea, membrii So- Italiene din Tulcea şi prieteni ai comunităţii. Talpalaru, a rostit cele patru întrebări Ma cietăţii au făcut următoarea profesiune Preşedintele Comunităţii a prezentat semnificaţia sărbătorii de Pesah iar Ester Niştana şi a căutat Afikomanul, ascuns de credinţă: „Societatea Ghemiluth Cha- Costescu a oficiat, conform Hagadah, toate etapele de desfăşurare a Sederului. cu dibăcie. Cele patru cupe cu vin au sadim nu a şovăit niciodată să ia parte Berty Neumann a prezentat câteva completări referitoare la exodul evreilor din Egipt. completat bogata masă de Seder. Platoul activă la toate manifestările Ţării, bucuria S-a servit matzah şi vin roşu caşer. Au fost oferite pachete cu matzah şi alimente cu haroset, rădăcini amare, cartofi şi ouă, Ţării a fost şi bucuria noastră, restriştea tradiţionale de Pesah tuturor participanţilor. Organizarea sărbătorii a fost apreciată cât şi frunzele de pătrunjel, pe care le-am Ţării a constituit durerea noastră. Ca fii de către toţi participanţii. înmuiat în apă sărată, ne-au amintitit de devotaţi ai Patriei am luat parte la tot Ing.SOLOMON FAIMBLAT zbuciumata perioadă a robiei egiptene. ce a frământat Ţara, la tot ce a alcătuit Preşedinte C.E. Tulcea Prof. BEATRISA FINKEL propăşirea ei”. 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016 JEWISH REALITY Compensatory legislation for those „…One day, each year, the cry of the who suffered in the Holocaust siren tears everyone’s eardrum” As mentioned in the previous issue land, on one transportation vehicle, fees Yom HaZikaron 5776 commemoration of the “Jewish Reality”, Dr. Aurel Vainer, for issuance of certificates, permits and FJCR president, promoted together with licenses. The same categories of people at the Coral Temple in Bucharest other leaders in the Parliament, several can benefit from exemption from special Yom HaZikaron-Remembrance Day Samash, who underlined the fact that amendments to the Tax Code and the taxes. was marked at the Coral Temple in Yom Ha’Atzmaut represents a moment Law regarding the restitution of the real Another novelty with a reparatory Bucharest through documentary, music, of reflection and gratitude towards those estate properties abusively confiscated character is that restitution claims brought poetry, speeches and structured in a who sacrificed their lives so that “we will during the communist regime in Romania, by the Holocaust survivors, certified as sober ceremony with suggestive force. In enjoy freedom and safety”. “After Yom respectively the Law on the restitution of such by the competent authorities in the public-FJCR leaders, representatives HaZikaron, we celebrate still the miracle property that belonged to the religious cults Romania and other EU countries will be of “Magna cum laude School – Reut”, of being a flourishing modern State”. in Romania. From January 1st, 2016, the “considered a priority”. This will speed up personalities of MCA, of the Romanian Hatikvah, Israel’s anthem, ending the Holocaust victims and survivors were no the resolution of these requests, many of cultural and political life. Her Excellency ceremony, brought the optimistic note, longer exemptions from taxes and duties them pending for many years. Tamar Samash, Israeli Ambassador in without which the Jewish people would stipulated in the previous Tax Code. The The legislative document also Romania was also present. never have succeeded. elimination of these tax facilities has stipulates that buildings that belonged The head of the economic mission created a new discrimination between to the Jewish organizations, owned of the Israeli Embassy, Matan Şafran, those who have suffered for ethnic reasons by the Romanian state through acts of said Izkor. Rabbi Naphtali Deutsch told and those persecuted for political reasons donation during the communist totalitarian El Male Rahamim and a passage of Outstanding between1945-1989. regime, “are presumed to be abusively Tehilim. Rabbi Dover Bar Orgad told Understanding the consequent taken”. A separate provision completes the Kadish. Rina Djerassi, Israeli consul contribution situation, following the meeting and the legal framework by which the in Bucharest, expressed her respectful discussions, Anca Dragu, Finance Minister, Federation has the acknowledged quality thoughts. The representative of Israeli has supported the amendments presented of the continuator of “all forms of Jewish Police in Romania and the Balkans and to the knowledge by Aurel Vainer within the Parliamentary community organization“ and all the Jewish of the Department of Interior Security, Group of National Minorities. The organizations that worked on Romanian Yossi Doron, read out the order of the day of Romanian proposals were voted in the plenary with territory before the year 1948. On this emitted by the Headquarters Chief of the great support from all the political parties. basis, the National Authority for Property Israeli Army. “A nation that has a memory The documents approved by the Restitution will be able to analyze the and cherishes its memory, has a future,” Jews’ history Chamber of Deputies provide that persons settlement of a large number of requests emphasized Rabbi Rafael Shaffer. “So On May 8, 2016 the Coral Temple in persecuted for ethnic reasons by the made by the Caritatea Foundation for the in moments of pain and silence, but Bucharest hosted a double book release political regimes in Romania with effect restitution of certain Jewish community also in moments of joy that follow Yom – “Looking to Jerusalem” and “Hasidic starting from September 6, 1940 and until assets. Ha’Atzmaut, we, the Federation of the stories” – dedicated to the well-known March 6, 1945, namely those deported, The Parliament’s decision in Bucharest Jewish Communities from Romania, as Israeli author born in Romania, Baruch imprisoned, who did forced labor, survivors was reported and praised by the daily well as all the Romanian citizens of the Tercatin. The event also represented of the Death Trains, spouses of persons newspaper „Jerusalem Post” and the Judaic religion, we stand by the State of a laudatio discourse regarding the murdered or executed for ethnical reasons leadership of B’nai B’rith stated in a letter to Israel”, reiterated Eng. Albert Kupferberg, friendship relations created through or in the massacres that took place, those the Romanian authorities: „This measure FJCR general secretary . culture between Romania and Israel. evicted from their homes, and also refugees not only provides practical support to „… One day, each year, the cry of “The venerable Judaism scholar from the ceded territories after the Vienna survivors, but it is also an important the siren tears everyone’s eardrum”. eng. Baruch Tercatin didn’t keep the Dictate and the Molotov-Ribbentrop Pact, recognition of the losses suffered by the This verse of Yehuda Amichai opened knowledge only to himself; through his are exempt from taxes and charges on Jews in Romania during that tragic period”. the speech of Her Excellency Tamar writings he offered it to us. His presence between us honors us”, emphasized Dr. Aurel Vainer, FJCR president. For acad. The third edition of the European project RăzvanTheodorescu – “Baruch Tercatin is an example for the splendid words of Golda Meir: You can’t shake someone’s „Bridges of Tolerance – Erika van Gelder” hand with clenched fists”. After the success of the two previous opening of the event held at Cotroceni „Contributions of Jewish, Roma and Tatar Her Excellency Tamar Samash, editions of the project “Bridges of Palace. All the other programs unfolded ethnic groups, to the development of the Israeli ambassador in Romania, Tolerance”, the third edition has gained in the same spirit. Romania. The meaning of tolerance and correlated the two book releases to the new meanings. Two important elements Just like last year, the importance the radicalization risks”. On the occasion, historic period in which we find ourselves: have been added: the fact that it was held of the role played by knowledge for specialists from the ethnic minorities Passover – the exit from Galuth, and under the high patronage of President young people-students from Educational talked about their own experiences Yom Ha’Atzmaut – the re-birth of the Klaus Johannis and the extension of the Complex Lauder and in other high and brought their contribution. It is no Jewish people in the modern Israel, which framework through the participation of schools was emphasized -the problem of wonder that many of these have proven proclaimed its independence on May two other ethnic groups-Roma and Tatars. discrimination and its consequences, of the existence of common problems 14, 1948. Thus, the dual book launch Both prove that the important role of the Holocaust that has affected two of the and concerns, but of course while expands its importance: from the author’s such initiatives for the mutual knowledge participating minorities: Jews and Roma. maintaining the specificity of each. It is level to the Romanian society, and to of the majority and the minorities was This was the theme of a workshop held worth mentioning that it was a valuable Eretz Israel. recognized. at “Matei Basarab” high school. In this exchange of experiences that has opened Alexandru Marinescu, Hasefer The idea of the role played by minorities context, the event included documentary up new avenues of collaboration. Finally, Publishing House Director, said that within Romanian society, enriching films, as well as meetings with Holocaust every ethnic group showed various artistic both volumes released have the ability the culture of the majority through the survivors, followed by pupils’ debate. gifts in an extraordinary concert at the to exceed the community limits and to contribution made, the extensive rights The next day at the Parliament Palace Romanian Athenaeum, and the audience interest Gentiles too. He also summarized enjoyed by the 18 officially recognized took place two workshops: “Dimensions highly appreciated and rewarded with the message sent by Professor Carol minorities in our country have been of living together and contributions applause the program. Iancu, structured in three directions of highlighted in speeches held at the to the development of Romania” and activity of the honored author: social, cultural and memoirs. Liana Saxone-Horodi, painter, whose „What can save mankind from dangers is memory” paintings illustrated the covers of both volumes, invited her whole family to the Commemoration of Queen-Mother Elena, posthumously Righteous Among the Nations, launch. at the Coral Temple in Bucharest BaruchTercatin: “If I decided to write this book, its purpose was to give an The Coral Temple in the capital lived a special day: in the Iancu, about “ the vital support provided by the Queen-Mother example of love for the neighbor, to help presence of the Royal House of Romania, rulers of FJCR, Elena to the Jewish leadership primarily to its political head the man in need without being asked. I JCB, B’nai Brith Romania, rabbis have honored the memory Wilhelm Filderman and to the spiritual leader, Dr. Alexandru was living a life of a simple man, but my of Queen-Mother Elena, born 120 years ago; the Queen is Şafran, in the relief and rescue efforts for Jews. “At the ceremony great satisfaction was to help my fellow between the Righteous Among the Nations since March 11, of awarding the title and medal, on November 4, 1993, from the men. I was travelling in Israel together 1993, a title bestowed by the Yad Vashem Institute for “acts Israeli Embassy in Bern, Dr. Alexandru Şafran, the Chief Rabbi with 12 personalities of the Romanian of courage during World War II.” The representatives of the of Geneva, expressed his gratitude evoking those dramatic culture, with the desire to bring the Presidency, Government, Parliament, of the academic, cultural, moments. The message in the same spirit of Professor. Dr. Romanian people closer to the Jewish media, scientific, business, high prelates, diplomats participated Avinoam Safran was also delivered. people”. at the event. Her Excellency Tamar Samash, the Ambassador “Queen-Mother Elena was a priceless gift to Romania of the Eng. Paul Schwartz, FJCR vice- of Israel in Romania, took also part. last century” synthesized HRH Prince Radu of Romania. “Power president and JCB president, handed Eng. Paul Schwartz, vice-president of FJCR and president is not a privilege but responsibility for others”, said Rabbi Baruch Tercatin the diplomas of Honorific of JCB, spoke about the important role of Queen Mother Elena Rafael Shaffer referring to the example of the Queen-Mother Member of JCB and Honorary Member of in helping and saving thousands of Jews from Romania . “What Elena. Rabbinical Chancellery director, Eduard Kupferberg, FJCR “for his dedication to, and for the can save mankind from the danger is memory”, said Dr. Aurel extrapolated this meaning over the entire Royal House. good made for the Jews in Romania”. Vainer, president of FJCR, citing the study of historian Carol REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016 25

Cum rămâne în memoria noastră 6 FILE DE CALENDAR 6 Benone Constantin z.l. Evrei nãscuþi în luna iunie Johnny (Janos) Weissmuler – cam- Hamburg, 20 iunie 1808. Rabin al comuni- Benone Constantin era student, şase luni, sub pază – regim de infractor pion olimpic şi actor de film. Născut la tăţii Israelitische Religions-Gesellschaft din când, în „duminica aceea”, a fost luat – întors la Iaşi. În ’44 - Eliberarea. El Freidorf, Timişoara, 2 iunie 1904, emigrat Frankfurt am Main. Teza lui, studiul Torei de pe stradă, dus în curtea Chesturii era membru al Partidului Social Demo- cu familia în SUA, 1935. În 1932 realizează împreună cu studiul materiilor laice, stă la ieşene, somat să se-ntindă la pământ. crat, care în ‚48 s-a unificat cu Partidul filmul ”Tarzan, omul maimuţă”. Decedat la baza iudaismului ortodox modern. Decedat A fost după amiază, a fost noapte. În jur Comunist. Cum refuzase adeziunea, a Acapulco, Mexic, 1984. la Frankfurt am Main, 1888. – împuşcături, răcnete. Ploua. În zori, suportat consecinţele. Abia-n ’52 şi-a Ruth Westheimer (Karola Ruth Jacques (Jakob) Offenbach – compo- ploaia încetinise. A fost putut relua studiile uni- Siegel, ”Dr. Ruth”) – psihoterapeută. zitor. Născut la Köln, Germania, 20 iunie încolonat într-unul din versitare. Născută la Wiesenfeld, Germania, 4 iunie 1819, stabilit la Paris, 1835. Autor a circa convoaiele mărşăluind A fost un geolog de 1928, emigrată în Palestina, apoi stabilită 100 operete şi al operei Povestirile lui spre gară. „Culcat pe mare valoare, cu des- la New York, 1956. Printre cărţi: Dr. Ruth’s Hoffmann. Decedat la Paris, 1880. burtă!”, li s-a ordonat, coperiri rămase-n istoria Encyclopedia of Sex. Aurel Baranga (Leibovici) – scriitor. odată ajunşi pe platfor- sulfurilor auro-argintifere Dennis Gabor (Gunszberg Dénes) Născut la Bucureşti, 20 iunie 1913. Poezii ma din faţa gării, plină din România. Datorită lui, – fizician, inventatorul holografiei. Născut avangardiste: Poeme în abis. Însemnări la Budapesta, 5 iunie 1900, refugiat la despre Holocaust: Ninge peste Ucraina cu balegă. Pe urmă a există şi acum la Şosea, Londra,1933. Premiul Nobel pentru fizică, (1945). Comedii: Opinia publică; Travesti; fost înghesuit, laolaltă cu în Capitală, Muzeul de 1971. Decedat la Londra, 1979. Sfântul Mitică Blajinul. Decedat la Bucu- alţii, în vagoane pentru Geologie. Povestea sa Saul Bellow (Solomon Bellows) – reşti, 1979. vite, în care mirosea tare am aflat-o tot într-o zi scriitor. Născut la Lachine, Canada, 10 Zelda (Schneersohn-Mishkovsky) a var nestins. A început de iunie, când ne pre- iunie 1915, stabilit în SUA. Printre cărţi: Mr. – poetă israeliană. Născută la Stupsk, căldura. Aerul era irespi- găteam să comemorăm, Sammler’s Planet ; The Dean’s December Polonia, 20 iunie 1914, emigrată în Pales- rabil. Lângă el, un militar cum facem an de an, (pe teme româneşti); To Jerusalem and tina. Premiul Bialik pentru literatură, 1978. cu epoleţii rupţi, un prunc mort prin măcelul din Iaşi. „Să nu uităm, a spus, Back. Premiul Nobel pentru literatură, Decedată la Ierusalim, 1984. asfixie, pe care mama lui continua să-l că democraţia nu este niciodată un 1976. Decedat la Brookline, Massachu- Rehavam Ze’evi (”Gandhi”) – gene- legene. Prima deschidere a vagoanelor bun definitiv câştigat”. Cuvinte testa- sets, 2005. ral, politician şi istoric israelian. Născut la – la Podu Iloaiei. Foarte multe cadavre mentare. Victor Brauner – pictor şi sculptor. Ierusalim, 20 iunie 1924. Director al muze- descărcate. Benone era printre cei va- IULIA DELEANU Născut la Piatra Neamţ, 15 iunie 1903, sta- ului ”Eretz Israel” din Tel Aviv. Asasinat de lizi, duşi la săpat gropi comune. După bilit în Franţa,1938. Expoziţii în Franţa, Ro- un terorist, când era ministru al Turismului, mânia, SUA, Italia. Decedat la Paris, 1966. Ierusalim, 2001. Iosef Solomon Delmedigo (Yashar Ilan Ramon – pilot şi astronaut. Născut mi-Qandia) – medic, matematician, filozof. la Ramat Gan, Israel, 20 iunie 1954. Pri- Născut la Kandia, Creta, 16 iunie 1591. mul cosmonaut israelian, decedat laolaltă Dr. Moses Rosen z.l. – 22 de ani A locuit la Istanbul, Veneţia, Amsterdam. cu toţi membrii echipajului la prăbuşirea Opera principală: Sefer Elim. Decedat la navetei Columbia, 2013. de când a intrat în eternitate Praga, 1655. Konrad Bercovici – scriitor. Născut la Erich (Wolf) Segal – scriitor. Născut la Brăila, 22 iunie 1882, crescut la Galaţi, emi- Iudaist de prestigiu, şef-rabin şi lider de excepţie al New York, 16 iunie 1937. Autor al roma- grat cu familia la vârsta de 11 ani şi stabilit evreimii române, dr. Moses Rosen s-a născut la Moineşti nului Love Story, după care a fost realizat în SUA. Romane şi povestiri care prezintă şi a fost educat într-ale mozaismului şi iudaismului de un film. Decedat la Londra, 2010. mediul româno-evreiesc: Ghitza and Other tatăl său, gaonul Avraham Arie Rosen, făcând studiile Miklos Nyiszli – medic, supravieţuitor Romances of Gypsy Blood; Iliana. Decedat universitare (drept) la Viena şi Bucureşti. A primit diploma al Holocaustului, memorialist. Născut la la New York, 1961. rabinică de la o Comisie de mari rabini, în frunte cu şef- Şimleu Silvaniei, 17 iunie 1901. Deportat Geza Vermes – cercetător al istoriei rabinul dr. Iacob Niemirower. A fost şef-rabin (1948-1994) în 1944, folosit de Josef Mengele ca au- iudaismului şi creştinismului antic. Născut şi preşedinte al F.C.E.R. (1964 - 1994). topsier la Auschwitz. Volum memorialistic: la Budapesta, 22 iunie 1924, stabilit la Ox- A reuşit să apere libertatea de cult, să promoveze cul- Am fost medic la Auschwitz. Decedat la ford, botezat catolic şi revenit la iudaism. tura iudaică peste nivelul din acea vreme din alte ţări în Oradea, 1956. Printre lucrări: Jesus the Jew; The Dead care erau comuniştii la putere şi să înlesnească plecarea Samson Raphael Hirsch (RaShaR) Sea Scrolls. Decedat la Oxford, 2013. evreilor în Israel. – rabin şi filozof al iudaismului. Născut la Realizările sale în slujba evreimii române s-au bazat Evrei decedaþi în luna iunie pe trăsături de caracter precum iniţiativă, diplomaţie şi Franz Kafka – scriitor de limbă germa- istoria medievală, cofondator al publicaţiei fler politic. nă. Născut la Praga,1883. Lumea descrisă Annales d’histoire économique et sociale. Zichrono Livraha! de el este bizară, lipsită de logică, un coş- Lider în Rezistenţa Franceză, asasinat de mar în stilul său ”kafkian”. Printre romane: Gestapo în arest lângă Lyon, la 16 iunie Procesul; Castelul; America. Decedat la 1944. INDICATOR DE DRUM SPRE UMOR: Klosterneuburg, Austria, 3 iunie 1924. Mordecai Ardon (Max Bronstein) Samuil Yakovlevici Marshak – scriitor. – pictor israelian. Născut la Tychow, Ga- Născut la Voronej, Rusia, 1887, iniţial autor liţia, 1896, emigrat în Palestina, 1933. OCTAVIAN SAVA z.l. de poezii şi articole pe teme iudaice. Înte- Printre lucrări: Viziunea lui Isaia despre În anii-n care râsul era considerat sau a fost ales pentru „meseria” de tera- meietorul literaturii ruso-sovietice pentru co- Pacea Eternă, vitralii, Biblioteca Naţio- ceva aproape subversiv, l-am văzut de peut al celor sufleteşti: studentul în anul pii. Premii literare sovietice; Ordinul Lenin, nală a Israelului. Decedat la Ierusalim, departe, la „întrunirile cu intelectualii” VI la Medicină intra redactor la „secţia de 1939. Decedat la Moscova, 3 iunie 1964. 18 iunie 1992. de la Biblioteca Templului Coral, epoca divertisment” a Radio-ului. Argumente Gyorgy Lukacs (Bernat Gyorgy Darius Milhaud – compozitor. Născut Rosen. M-a frapat lejeritatea „obiective”: cinematograful Lowinger, baron Bernhard Lukacs von la Aix-en-Provence, 1892. Compoziţii influ- în care-şi îmbrăca punctul de „Aro” – tatăl lui fusese pro- Szegedin) – filozof. Născut la Budapes- enţate de jazz şi polifonie. Printre lucrări: vedere, că nici acolo „intelec- prietar – fusese naţionalizat, ta,1885. Întemeietorul marxismului occi- La création du monde. Decedat la Geneva, tualii” nu treceau de „luarea familia trăia din leafa mo- dental, oponent al dictaturii. Printre lucrări: 22 iunie 1974. Istorie şi conştiinţă de clasă; Teoria roma- Ilya Mihailovici Frank – fizician de cuvânt” scorţoasă în faţa destă de casieriţă a mamei. nului. Decedat la Budapesta, 3 iunie 1971. specialist în fizica atomică. Născut la St. „prezidiului”. Nici nu sfârşea Adevăr: dorinţa de-a scrie. Jules Pascin (Julius Mordecai Petersburg, 1908. Premiul Nobel pentru bine Hanuca, şi începeau „Divertisment” – impropriu Paskin) – pictor. Născut la Vidin, Bul- fizică, 1958, împreună cu Pavel Cerenkov pregătirile de Purim. Com- spus. Câte frământări, câtă garia,1885, mutat cu familia la Bucu- şi Igor Tamm pentru explicarea radiaţiilor. pozitori, textieri, cântăreţi, trudă, cât nesomn pentru reşti,1892, stabilit la Paris,1905. Poreclit Decedat la Moscova, 22 iunie 1990. actori – la Hary Eliad în birou. asta! A cunoscut bucuria ”Prinţul din Montparnasse”. S-a sinucis la Jonas Salk – medic virusolog. Născut Nelipsit – Octav Sava. Avea succesului. „Nota zero la Paris, 5 iunie 1930. la New York, 1914. În 1952 a experimentat să şi scrie, după 2000, îm- purtare”, una dintre cele mai Yoram Kaniuk – scriitor israelian. şi pus în practică vaccinul antipoliomielitic. preună cu Marius Ţeicu, un longevive comedii ale vremii, Născut la Tel Aviv, 1930. Printre romane: Decedat la La Jolla, California, la 23 iunie musical, „Estera”, jucat „cu s-a jucat 36 de ani în mai Adam renăscut; Himmo, regele Ierusali- 1995. casa închisă”. toate teatrele din România. mului; Ultimul evreu. Decedat la Tel Aviv, Walther Rathenau – industriaş, econo- „Biografia” lui Sava a Octav Sava e „gustat” şi azi 8 iunie 2013. mist şi om politic. Născut la Berlin, 1867. fost parte a unui destin colectiv: liceul la „Gala umorului” de la TVR. În ultimii Robert Fogel – economist. Născut Ministru de externe al Germaniei, în 1922 „Cultura”, pogromul legionar din ’41, entu- ani a „ţinut” rubrica de umor la Realitatea la New York, 1922. Premiul Nobel pentru a iniţiat Tratatul de la Rapallo cu Rusia economie, 1993, pentru cercetări în istoria Sovietică. Asasinat la Berlin, după două ziasmul imediat după 23 August ’44, apoi Evreiască. A plecat lăsând proiecte de economică prin aplicarea teoriei economi- luni, la 24 iunie 1922, printre motive fiind zaţul de amărăciune, când hazul de necaz proză, teatru şi „o provocare”: un musical ce, metodelor cantitative şi a schimbării in- originea sa evreiască. devenise indispensabil supravieţuirii. după „Manasse”. În trânta cu timpul, el stituţionale. Decedat la Oak Lawn, Illinois, Noemi Shemer – cântăreaţă, compo- Destinat, iniţial, unei cariere de terapeut a învins. 11 iunie 2011. zitoare şi textieră, ”doamna cântecului al maladiilor fizice, Octavian Sava a ales E. SUHOR Martin Buber – filozof. Născut la Viena, israelian”. Născută la Kvutzat Kinneret, 1878, emigrat în Palestina, 1938, profesor 1930. Printre cântece: Yerushalayim shel la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Scri- Zahav (Ierusalimul de aur). Decedată la Y D E C E S E Y COMEMORĂRI Y eri asupra hasidismului şi misticii iudaice; Tel Aviv, 26 iunie 2004. lucrarea Ich und Du, filozofie a dialogului. Yitzhak Shamir (Yezernitsky) – om Comemorăm şi ne sunt mereu în amin- Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna Decedat la Ierusalim, 13 iunie 1965. politic israelian. Născut la Rujany, Be- tire bunii şi devotaţii noştri părinţi CLARA aprilie 2016: LAUFER VLADIMIR (64 Moise Safra – om de afaceri şi filan- larus, 1915, emigrat în Palestina,1935, ŢUDIC şi doctor ARON ŢUDIC (Bârlad). de ani, Cimitirul Giurgiului); ACATINCAI trop. Născut la Aleppo, Siria, 1934, stabilit lider al organizaţiei Lohamey Herut Israel. Nu vă vom uita niciodată. AGNES-RITA (84 de ani, Cimitirul la Sao Paulo, Brazilia, 1952. Co-fondator Preşedinte al Parlamentului Israelian şi Sefard); WOLF SIGFRID (82 de al Banco Safra. Donator pentru proiecte de cel de al 7-lea prim-ministru al Israelului A trecut un an de suferinţă şi durere de ani, Cimitirul Sefard); POPESCU sănătate, educaţie, asistenţă socială în Is- (1983-1984, 1986-1992). Decedat la Tel când POPA IONEL, cel mai bun, devotat MATILDA (86 de ani, Cimitirul Giur- rael. Decedat la Sao Paulo, 15 iunie 2014. Aviv, 30 iunie 2012. Marc (Leopold Benjamin) Bloch – soţ şi părinte, ne-a părăsit. Nu-l vom uita giului); (89 de ani, BACAL SIMONA istoric. Născut la Lyon, 1886. Specialist în LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI niciodată. Monica, soţie şi Gabriela, fiică. Cimitirul Sefard). 26 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016 zicedid ze`ivnd כ"ג ניסן תשע"ו - כ"ג אייר תשע"ו z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה "... ביום אחד, בכל שנה, זעקת הצפירה מרעידה כל אוזן: טקס האזכרה של יום הזיכרון תשע"ו לחללי צה"ל בהיכל הכוראלי בבוקרשט יום הזיכרון לחללי צה"ל צוין בהיכל של ישראל בבוקרשט, יוסי דורון. "אומה הכוראלי שבבוקרשט בירת רומניה בסרט שיש לה זיכרון ומעריכה את זיכרונה יש תיעודי, מוזיקה, שירה ונאומים שהתאחדו לה עתיד", הדגיש הרב רפאל שפר. "גם בטקס צנוע בעל כוח השפעה. בציבור נכחו ברגעי צער והתאוששות, גם ברגעי השמחה ראשי הפדרציה של הקהילות היהודיות שיבואו ביום העצמאות, אנחנו, הפדרציה מרומניה, של בית הספר "מגנא קום לאודה- של הקהילות היהודיות מרומניה ואכן כל רעות", של התנועה נגד האנטישמיות, האזרחים הרומניים בני דת משה עומדים אישים של חיי הרוח והמדיניות הרומנית. לצדה של מדינת ישראל", אמר מזכ"ל כמו כן נכחה שגרירת ישראל ברומניה, תמר הפדרציה, המהנדס אלברט קופפרברג. "... שמש. ביום אחד, בכל שנה, זעקת הצפירה מרעידה ראש המשלחת הכלכלית שבשגרירות כל אוזן", אמרה השגרירה תמר שמש, מהדורה שלישית של הפרויקט האירופי ישראל, מתן שפרן, אמר יזכור. הרב נפתלי בצטטה מתוך דבריו של יהודה עמיחי, דויטש אמר את תפילת "אל מלא רחמים" והמחישה עד כמה יום הזיכרון הוא רגע של "גשרי הסובלנות" וקרא קטע מתוך ספר תהלים. הרב דובר בר מחשבה והוקרה כלפי החללים שנפלו "על אחרי הצלחתן של שתי המהדורות והצוענים. זה היה נושא הסמינריון אורגד אמר קדיש. מנת שאנחנו נהנה מביטחון וחירות. ואמנם הקודמות של הפרויקט "גשרי הסובלנות", שהתקיים בבית ספר התיכון "מאתיי קונסול מדינת ישראל בבוקרשט, רינה אחרי יום הזיכרון אנחנו חוגגים את הנס, נוספו למהדורה החדשה היבטים חדשים. באסאראב". במסגרת זו הוצגו גם סרטים דג'רסי, נכחה אף היא והרכינה ראש לזכר להיות מדינה חדשה ופורחת". שני יסודות חשובים הצטרפו לתוכנית: תיעודיים ונערכו פגישות עם ניצולי חללי צה"ל. פקודת היום של רמטכ"ל צה"ל "התקווה", ההמנון למדינת ישראל, חתם זה שנערך בחסותו רמת הדרג של נשיא שואה – ולאחר מכן התנהלו דיונים בקרב נקראה על ידי נציג משטרת ישראל ברומניה את הטקס בציון אופטימי, בלעדיו העם רומניה, קלאוס יוחאניס – והרחבתה התלמידים. ובארצות הבלקן ושל המשרד לביטחון פנים היהודי לא היה יכול לנצח. באמצעות השתתפותם של שני לאומים ביום השני התקיימו שני סמינרים נוספים, הצוענים ָוהטטרים. שני היבטים בארמון הפרלמנט: "היבטים על החיים זה אלה מראים שניתנה הוקרה לתפקידה לצד זה ותרומות להתפתחותה של רומניה" חקיקה מתקנת עבור ניצולי השואה החשוב של יוזמה זו למען ההכרה ההדדית וגם "תרומות המיעוטים יהודי, צועני כפי שציינו גם בגיליון הקודם של ריבנטרופ-מולוטוב, כל אלה פטורים של הרוב ושל המיעוטים. וטטרי להתפתחותה של רומניה: סמליותה "המציאות היהודית", חבר הפרלמנט ממסים על קרקע, על כלי תחבורה, על רעיון תפקיד המיעוטים בחברה של הסובלנות וסכנות הקיצוניות". מטעם הפדרציה של הקהילות היהודיות אישור מסמכים, הודעות ואישורים. אותן הרומנית, התעשרותה של תרבות הרוב כאן הביאו את תרומתם נציגי שלושת מרומניה, ד"ר אאורל ויינר, קידם קבוצות של אנשים יכולים ליהנות מפטור באמצעות תרומתם של המיעוטים, המיעוטים שדיברו על ניסיונותיהם בפרלמנט בעזרת יזמים נוספים כמה בתשלום מסים מיוחדים. הזכויות המורחבות מהן נהנים שמונה- האישיים. לא פלא שרבים מן הדברים תיקונים לחוקת המסים ולחוק לגבי החזר יסוד אחר של חידוש ובעל אופי מתקן עשר המיעוטים המוכרים רשמית בארצנו, שהוצגו הוכיחו את קיומן של בעיות נכסי דלא ניידא שנלקחו תוך כדי ניצול זה שהבקשות להחזר הנכסים שהוגשו על כל אלה הודגשו בנאומים של הדוברים וטרדות משותפות, ובוודאי גם את היסוד המצב בתקופת המשטר הקומוניסטי ידי ניצולי השואה המורשים כך על ידי בפתיחת האירוע שנערכה בארמון המיוחד של כל אחד מהם. אפשר לומר ברומניה, פירושו של דבר התייחסות מוסדות מוסמכים מרומניה וממדינות הנשיאותי קוטרוצ'ני שבבוקרשט. כל שאר שמפגש חשוב זה וחלופי הדברים פתח לחוק לגבי החזר נכסי דלא ניידא שהיו אחרות של האיחוד האירופאי, "ידונו התוכניות האחרות נערכו באותה רוח. דרכים חדשות לשיתוף פעולה. שייכים לדתות מרומניה. מה1- בינואר בהקדם". כך יזורז הפתרון לפניות אלה, כמו בשנה שעברה, תפקיד חשוב היה בסוף הפרויקט, כל מיעוט לאומי הציג 2016 הקורבנות וניצולי השואה כבר לא שרבות מהן מחכות כבר שנים רבות. להכרה של הצעירים – תלמידי בית הספר את כשרונו האמנותי בקונצרט מיוחד נהנו מפטור מסים, שצוינו בחוקת המסים המסמך החוקי קובע גם שנכסי דלא התיכון "לאודר-רעות" ותלמידי בתי שהתקיים בבניין "האתנה הרומני". הקודמת. סילוקם של הטבות מס אלה ניידא שהיו שייכים לארגונים יהודיים ספר תיכון אחרים – בבעיית האפליה התוכנית האמנותית קיבלה הערכה רבה יצר אפליה חדשה בין אלה שסבלו רדיפות והועברו לבעלותה של המדינה הרומנית ובהשלכותיה של השואה שפגעה בשניים במחיאות כפיים נלהבות של ציבור על רקע לאומי ובין מי שנרדפו מסיבות באמצעות מסמכי תרומה בתקופת המשטר מן המיעוטים המשתתפים: יהודים המשתתפים. מדיניות בשנים 1989-1945. הטוטליטרי הקומוניסטי, לגביהם "נקבע מתוך הבנת המצב שנוצר ובעקבות שנלקחו תוך כדי ניצול המצב". קביעה הפגישות והשיחות שהתקיימו, שרת האוצר נפרדת משלימה את המסגרת החוקתית תרומה חשובה להכרת תולדות יהודי רומניה אנקה דראגו תמכה בתיקונים שהוצגו לפיה הוכרה הפדרציה של הקהילות ב8- במאי 2016, בהיכל הכוראלי ידי גולדה מאיר: אינך יכול ללחוץ את ידיו על ידי ד"ר אאורל ויינר במסגרת הסיעה היהודיות מרומניה כממשיכה בזכות שבבוקרשט, הייתה השקת ספר כפולה של של מישהו באגרופים קמוצים". הפרלמנטרית של בני המיעוטים. ההצעות "כל התשובות של התארגנות קהילתית שני הספרים (בשפה הרומנית) – "מבט שגרירת ישראל ברומניה, תמר שמש, הועלו להצבעה במליאה וקיבלו תמיכה יהודית" ושל כל הארגונים היהודיים לירושלים" וגם "סיפורים חסידיים" יצרה קשר בין שתי ההשקות לבין התקופה רחבה מכל הקשת הפוליטית. שפעלו על אדמת רומניה לפני השנה 1948. של הסופר הישראלי יוצא רומניה, ברוך ההיסטורית שבה אנחנו חיים: פסח – במסמכים שאושרו על ידי בית הנבחרים על יסוד זה, הרשות הלאומית להחזרת טרקטין. אירוע זה כלל גם נאום בעל יציאה מן הגלות, לידת העם היהודי – ויום נקבע, שאנשים שנרדפו מסיבות לאומיות הרכוש תוכל לדון בפתרון של מספר רב של שבחים על אודות קשרי הידידות שנוצרו העצמאות, תחיית העם היהודי במדינת על ידי המשטרים שעלו לשלטון ברומניה בקשות שהוגשו על ידי קרן "קאריטאס" בתרבות בין רומניה לישראל. ישראל החדשה שהכריזה על עצמאותה החל ב6- בספטמבר 1940 ועד ה6- במרץ להחזר הרכוש הקהילתי היהודי. "איש הספר המכובד בעל ידע ביהדות, ב14- במאי 1948. לכן, ההשקה הכפולה 1945, פירושו של דבר שגורשו, נעצרו, החלטת הפרלמנט מבוקרשט צוינה המהנדס ברוך טרקטין, לא שמר את מרחיבה את חשיבותה: ברמה של המחבר, נשלחו לעבודת כפייה, ניצולי רכבות בביטויי שבח גם על ידי היומון הישראלי הידע לעצמו אלא תרם אותו לנו, של החברה הרומנית, של ארץ ישראל. המוות, הבעל או האישה של בת הזוג או בשפה האנגלית "ג'רוזלם פוסט". כמו כן, באמצעות כתביו. נוכחותו בינינו היא מנהל הוצאת הספרים "הספר", בן הזוג שנרצחו או הוצאו להורג מסיבות הנהגת בני-ברית ציינה במכתב שנשלח כבוד בשבילנו", הדגיש יו"ר הפדרציה של אלכסנדרו מארינסקו, העריך ששני לאומיות או בפרעות שהתקיימו, המפונים לרשויות הרומניות: "צעד זה לא רק הקהילות היהודיות מרומניה, ד"ר אאורל הספרים הנ"ל יש בהם כדי לצאת מגבולות בכוח מדירות שבבעלותם, ואכן גם שמבטיח תמיכה מעשית לניצולים אלא גם ויינר. בשביל פרופ' רזוואן תאודורסקו, הקהילה ולעניין גם אנשים שאינם הפליטים מן השטחים שהועברו למדינות מהווה הכרה חשובה בנזק שסבלו יהודי חבר באקדמיה הרומנית למדעים, "ברוך יהודיים. הוא גם תמצת את המסר שנשלח זרות בעקבות תכתיב וינה ובעקבות הסכם רומניה בתקופה הנוראה ההיא". טרקטין מגלם מילה מפוארת שנאמרה על על ידי פרופ' קארול ינקו, שהתייחס לשלושת הכיוונים של פעילות המחבר: חברתי, תרבותי, ממוריאליסטי. "מה שיכול להציל את האנושות מסכנות הוא הזיכרון": הזכרתה של המלכה-האם הציירת ליאנה סאכסונה-הורודי, שציוריה איירו את כריכות שני הספרים, של רומניה, ֶא ֶל ָנה, חסידת אומות העולם לאחר מותה, בהיכל הכוראלי בבוקרשט הזמינה את כל בני משפחתה לטקס ההשקה שסימל גם את מסלול חייה. בהיכל הכוראלי בעיר הבירה בוקרשט היה יום חג. בנוכחות ד"ר אאורל ויינר, תוך כדי ציטוט ממחקר של פרופ' קארול ברוך טרקטין אמר: "אם החלטתי לכתוב בני משפחת המלוכה של רומניה – ראשי הפדרציה של הקהילות ינקו על אודות "תמיכתה החיונית של המלכה-האם בהנהגה ספר זה, יעדיו היו לתת דוגמה לאנשים, היהודיות מרומניה, ראשי קהילת יהודי בוקרשט, ראשי בני- היהודית המחתרתית, קודם כל במנהיגה הפוליטי וילהלם לעזור לאדם שנמצא במצוקה ואינו ברית רומניה, רבנים כיבדו את זיכרונה של המלכה-האם אלנה, פילדמן ובמנהיגה הרוחני, ד"ר אלכסנדו שפרן, בסיוע ליהודים מבקש את זה. אני חייתי חיי אדם פשוט, שנולדה לפני 120 שנה, וזכתה בתואר חסידת אומות העולם ובהצלתם". בטקס הענקת התואר והאות, ב4- בנובמבר 1993 ושמחתי הגדולה הייתה לעזור לאנשים ב11- במרץ 1993, תואר שהוענק לה על ידי מוסדות יד ושם בשגרירות ישראל בברן, שווייץ, ד"ר אלכסנדרו שפרן, אז רבה אחרים. הסתובבתי במדינת ישראל עם בעבור "מעשים אמיצים בימי מלחמת העולם השנייה". באולם הכולל של העיר ג'נבה, ביטא את הכרת הטובה שלו, תוך כדי שנים-עשר אנשי רוח רומניים יחד במטרה נכחו נציגים של הנשיאות, של הממשלה, של הפרלמנט, נציגים איזכור רגעים קשים אלה. כמו כן נקרא גם המסר של פרופ' לקרב בין העם הרומני והעם היהודי". מהעולם האקדמי, התרבותי, המדעי והעסקי, אנשי דת נוצרים אבינועם שפרן, בנו, שהיה באותה רוח דברים. המהנדס פאול שווארץ, סגן יו"ר בכירים, דיפלומטים. באירוע השתתפה גם שגרירת ישראל "המלכה-האם אלנה הייתה מתנה נשגבה בשביל רומניה של הפדרציה וראש קהילת יהודי בוקרשט, ברומניה, תמר שמש. המאה הקודמת", סיכם הנסיך ראדו של רומניה. מסר לברוך טרקטין את התעודות של המהנדס פאול שוורץ, סגן יו"ר הפדרציה ויו"ר קהילת יהודי "השלטון אינו זכות יתר אלא אחריות כלפי האחר", אמר הרב חבר כבוד בקהילת יהודי בוקרשט וחבר בוקרשט, דיבר על תפקידה החשוב של המלכה-האם אלנה רפאל שפר כאשר התייחס לדוגמתה של המלכה-האם אלנה. כבוד של הפדרציה של הקהילות היהודיות בסיוע והצלה של אלפי יהודים מרומניה. "מה שיכול להציל ראש לשכת הרבנות, אדוארד קופפרברג, הרחיב מעשה סמלי זה מרומניה "בעבור התמסרותו, בעבור את האנושות מסכנות הינו הזיכרון", אמר יו"ר הפדרציה על כל משפחת המלוכה. הטובה שעשה ליהודי רומניה". REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016 27 „Samaritenii din Markova” deputatului ºi Chiar în ziua în care democraţiile lu- Referindu-se la faptul că, la începu- mii comemorau prin discursuri, lumânări tul lunii martie a.c., România a preluat Agenda preºedintelui F.C.E.R. şi flori victimele atentatelor teroriste din preşedinţia Alianţei Internaţionale pen- Bruxelles, la Muzeul de Istorie al Munici- tru Memoria Holocaustului (IHRA) şi la (Urmare din pag. 2) general al TVR. pentru alinarea suferinţei şi salvarea a mii piului Bucureşti a fost deschisă expoziţia Declaraţia Forumului Internaţional al După două runde de vieţi evreieşti în timpul Holocaustului, „Samaritenii din Markova”, aducând în Holocaustului de la Stockholm, în care se de vot final, postul i-a revenit Irinei Radu, precum şi rugăciunea pentru Regele Mi- atenţie gestul unor „Drepţi între Popoare” stipula, între altele, „datoria de a comemo- cu largă majoritate de voturi. hai şi Casa Regală, cuprinse în Sidur-ul polonezi, care au înţeles să acţioneze ra victimele Holocaustului şi de a onora n Două evenimente importante – 150 publicat din perioada interbelică, îngrijit împotriva urii, barbariei şi violenţei în memoria celor care i s-au împotrivit”, de ani de la întemeierea Casei Regale de A. S. Gold. perioada Holocaustului. Nu e suficient să E.S. Marcin Wilczek şi-a exprimat con- în România şi împlinirea a 120 de ani de În acelaşi context, demn de menţionat ne plângem morţii. E nevoie ca fiecare să vingerea că această expoziţie şi recent la naşterea Reginei-Mamă Elena – au este noul număr din revista clujeană „Sin- spunem nu distrugerii de vieţi omeneşti inauguratul Muzeu din Markova reflectă intrat în atenţia preşedintelui F.C.E.R., teza”, coordonată de reputatul sociolog fără vină prin fapte. Expoziţia, organizată acest angajament. „O istorie despre curaj dr. Aurel Vainer, şi a vicepreşedintelui Vasile Dâncu, dedicat celor 150 de ani de Ambasada Poloniei, în colaborare cu şi solidaritate” – a caracterizat expoziţia Federaţiei, preşedinte al C.E.B., ing. de la fondarea Casei Regale a României. Institutul Polonez din Bucureşti, punea la Homa Iova, ofiţer PR al Ambasadei. În Paul Schwartz, organizând la Templul În acest număr sunt inserate informaţii şi dispoziţia vizitatorilor o suită de panouri acelaşi timp, modul în care a fost gândită Coral comemorarea Reginei-Mamă fotografii ilustrând aportul Casei Regale cuprinzând naraţiunea evenimentelor expoziţia a pus reflectorul asupra a ceea Elena, căreia Institutul Yad Vashem din la dezvoltarea României moderne. petrecute în satul Markova, unde fermierii ce însemna în mentalitatea antebelică Ierusalim i-a conferit Medalia de „Drept n Ca preşedinte de onoare şi vi- Józef şi Wiktoria Ulma au ascuns, timp de calitatea de fermier. Ea presupunea studii între Popoare”. În prezenţa Alteţei Sale cepreşedinte al Fundaţiei „Caritatea” doi ani, 1942-1944, două familii de evrei, agricole din varii domenii, implicare în ac- Regale Principesa Margareta, Custodele reprezentând conducerea F.C.E.R., dr. plătind cu viaţa, ei şi copiii lor, militantis- tivităţi sociale, politice, culturale, educaţie Coroanei României, Alteţei Sale Regale Aurel Vainer a întreprins un neîntrerupt mul antinazist. religioasă. La 70 de ani de la asasinarea Principele Radu al României, Alteţei Sale schimb de mesaje cu preşedintele în „Familia Ulma nu a fost singura fami- soţilor Ulma şi a copiilor lor, împreună Regale Principesa Elena a României, exerciţiu al Fundaţiei, amb. Avi Millo, lie care a adăpostit evrei”, a amintit E.S. cu cele două familii de evrei adăpostite Alteţei Sale Regale Principesa Maria a şi cu ceilalţi membri din conducerea ei Marcin Wilczek, ambasadorul Poloniei în în casă, Papa Francisc a pus piatra de României, a domnului Alexandru Nixon, pe teme vizând mai buna valorificare a România, în alocuţiunea de deschidere temelie a Muzeului Familia Ulma. preşedintele F.C.E.R. a ţinut o cuvântare patrimoniului redobândit ca urmare a a expoziţiei. „Cel puţin alţi 20 de evrei În numele organizatorilor, directoarea şi a citit relatarea faptelor de profund demersurilor soluţionate în timp. Preşe- din localitate au supravieţuit Holocaus- Institutului Polonez din Bucureşti, Agnies- umanism ale Reginei-Mamă Elena, în dintele Federaţiei a avut un schimb de tului ascunşi în cinci case ale fermierilor. zka Skieterska, şi-a exprimat gratitudinea anii Holocaustului, sintetizate în relatarea mesaje şi cu reprezentanţii W.J.R.O. în Înainte de război, în Markowa trăiau faţă de gazda expoziţiei, directorul Adrian transmisă de prof. univ. dr. Carol Iancu, Fundaţia „Caritatea”, Gideon Taylor şi 120 de evrei. […] Au fost mulţi oameni Majuru şi echipa sa, vorbitori şi public. Din de la Universitatea din Montpellier. Evan Hochberg. asemenea familiei Ulma. În afară de cei partea F.C.E.R. şi C.E.B., au participat Cu acelaşi prilej, preşedintele n Dr. Aurel Vainer a consacrat timp ale căror nume sunt cunoscute în lumea vicepreşedintele Federaţiei şi preşedin- F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, cu soţia, ing. însemnat pregătirii unui matineu dumini- întreagă – Irena Sendler, Jan Karski, Wi- tele C.E.B., ing. Paul Schwartz, rabinul Anette Vainer, vicepreşedintele Fede- cal la Templul Coral din Capitală, pe care told Pilecki – au fost mii de eroi polonezi Rafael Shaffer, consilier al preşedintelui raţiei şi preşedinte al C.E.B., ing. Paul l-a moderat: lansarea-simpozion a volu- rămaşi în anonimat care au salvat evrei. F.C.E.R., dr. ing. José Blum. A luat parte Schwartz, au participat la fastuoasa ce- melor „Privind spre Ierusalim” şi „Povestiri Pedeapsa cu moartea îi aştepta pe cei subsecretar de stat în Ministerul Culturii, remonie de la Castelul Peleş consacrată hasidice” de Baruch Tercatin, israelian care, sub orice formă, ajutau evrei. Res- Irina Cajal. Institutul Wiesel a fost re- celebrărilor sus-amintite. originar din România, autor prolific, care ponsabilitatea colectivă a familiilor care-şi prezentat de conducători ai Serviciului Liderii F.C.E.R. şi C.E.B. au fost rugaţi nu şi-a uitat ţara de baştină şi comunita- asumau ajutorarea a făcut obiectul unei de Comunicare, Administrare şi Cerce- de membrii Casei Regale a României să tea evreiască din România. Vorbitorii au legi draconice numai în Polonia aflată sub tare, Elisabeth Ungureanu şi Alexandru le transmită şi alte documente importante, elogiat atât omul, cât şi cărturarul. ocupaţie nazistă. În pofida ameninţării Climescu. existente în Arhiva F.C.E.R. şi a C.E.B., n La manifestarea culturală de la Par- cu pedeapsa capitală, mulţi polonezi au E. SUHOR despre eforturile Reginei-Mamă Elena lamentul României „Cultura care uneşte”, decis să ajute nu doar vecini, cunoscuţi organizată de Ambasada Federaţiei Ruse, evrei, dar şi evrei necunoscuţi. După in- Ambasada Statului Israel, Centrul Rus de augurarea Muzeului de Istorie a Evreilor Piaţa Ierusalim din Bucureşti Ştiinţă şi Cultură din Bucureşti, F.C.E.R., Polonezi la Varşovia, în 2013 […], Muzeul Comunitatea Ruşilor Lipoveni (CRL), Într-o scrisoare adresată primarului Ierusalimului, Nir Barkat, Ion Răzvan Sava, din Markova este primul din Polonia dedi- preşedintele şi deputatul F.C.E.R., dr. actualul primar interimar al Bucureştiului, arată că în urma iniţiativei Asociaţiei de cat polonezilor care au salvat evrei. […] Aurel Vainer, a rostit o alocuţiune în care luptă împotriva antisemitismului şi terorismului (preşedinte M. Feller), în înţelegere În 1995, Institutul Yad Vashem a acordat a subliniat că fără victoria de la Stalingrad, cu Rareş Mănescu, primar al Sectorului 6 al Capitalei, o piaţă din acest sector va postum familiei Ulma titlul de Drepţi între evreii din România ar fi fost deportaţi la purta numele de Ierusalim. Cei doi primari consideră iniţiativa ca un gest de prietenie Popoare. Este demn de menţionat că din Belzec, avertizând asupra primejdiilor faţă de Israel şi apreciază că o asemenea acţiune va contribui la întărirea relaţiilor cei 6 620 de oameni onoraţi cu acest titlu extremismului de dreapta din prezent. dintre cele două ţări. ( ) la Yad Vashem, 26% sunt polonezi”. M.O. Printre cei care au luat cuvântul: E.S. Tamar Samash, ambasadorul Israelului, E.S. Oleg Malginov, ambasadorul Fede- Dezbateri privind raţiei Ruse, ec. Miron Ignat, preşedinte şi Prezentul şi viitorul deputat al CRL, gral. (r) Marin Dragnea Badea, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război, dr. Liviu Beris, preşedintele AERVH, col. (r) Vitali Meşik, comunităţii evreieşti din România vicepreşedintele Consiliului Veteranilor de (Urmare din pag. 5) tinerilor sionişti în au fost votate: Programul - calendar de Război din Moscova, Natalia Mujennikova anii Holocaustului, Votarea documentelor pregătire, organizare şi derulare a Con- de la Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură din cu sentinţă capitală pentru trei inculpaţi. pentru Congres gresului al III-lea al F.C.E.R.-C.M, precum Bucureşti. În spectacolul care a urmat, Directorul CSIER, Adrian Cioflâncă, şi componenţa Comisiilor care vor asigura prestaţia artistică a Formaţiei Bucharest s-a referit la activitatea iniţiată de la prelu- În continuare, s-a trecut la prezenta- organizarea Congresului: Klezmer Band a F.C.E.R., dirijată de Bog- area mandatului său, amintind realizarea rea şi dezbaterea documentelor pentru I. Comisia de validare a Congresului dan Lifşin, coordonată de Silvian Horn, şi unui audit, reorganizarea Centrului în organizarea şi desfăşurarea celui de-al al III-lea al F.C.E.R.-C.M. „momentul dramatic evreiesc” conţinând două departamente principale, stabilirea treilea Congres al F.C.E.R., inclusiv a - Prof. dr. Iancu Gheorghe, fost Avocat fragmente din Jurnalul lui Mihail Sebas- unui cadru metodologic şi a unui plan amendamentelor propuse. al Poporului tian şi Jurnalul Annei Frank, în lectura lui tematic aferent cercetării întreprinse şi După dezbateri, Regulamentul de - Teodorescu Margareta, fost judecător Erwin Şimşensohn şi a Darei Ioviţu, s-au reorganizarea propriului fond de arhi- desfăşurare şi organizare a Congresului la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie bucurat de mult succes. vă. De asemenea, s-a obţinut alocarea al III-lea al F.C.E.R. – C.M. a fost aprobat - Cârjan Ruxandra, avocat codurilor ISSN/ISBN pentru publicaţiile prin vot de membrii Adunării Generale. - Dr.Elias Alexandru, medic, fost pre- CSIER. El a menţionat că noua publicaţie Forma integrală a Regulamentului de or- şedinte al Comisiei de Etică şi Mediere Israelul a CSIER va purta titulatura “Revista de ganizare şi desfăşurare a Congresului al - Orenstein Daniel, inginer Istorie a Evreilor din România”. În ceea ce III-lea al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti II. Comisia pentru Organizarea şi şi România… priveşte arhiva, se lucrează la un proiect din România - Cultul Mozaic şi anexele Desfăşurarea Congresului al III-lea al (Urmare din pag. 5) o ţară mai singu- de digitalizare, în acest sens fiind încheiat pot fi consultate la adresa http://www. F.C.E.R.-C.M. ră”, a relevat M. un momerandum cu Biblioteca Metropoli- jewishfed.ro, orice alte informaţii privind - Galambos Eva (Bucureşti), preşe- Şafran. „În cadrul meselor rotunde or- tană. De asemenea, Biblioteca Academiei forma integrală putând fi obţinute de la dinte ganizate am dorit ca partenerii noştri să Române a pus la dispoziţia CSIER arhiva Secretariatul General al F.C.E.R. - Grimberg Marcel (P.Neamţ), secretar conştientizeze ameninţările şi să găsim digitală a presei evreieşti din România, Precizăm că extrase din Regulamentul - Cremer Adrian (Bucureşti) strategia pentru a contracara aceste ca urmare a unui proiect de colaborare. de organizare şi desfăşurare a Congre- - Cohen Valentin (Bucureşti) pericole la adresa României. Printre ele Dr. Aurel Vainer a propus realizarea sului al III-lea al Federaţiei Comunităţilor III. Secretariatul Tehnic al Comisiei figurează problema refugiaţilor, ciber- unui protocol cu Centrele din Cluj şi Ora- Evreieşti din România – Cultul Mozaic au de Organizare a Congresului al III-lea securitatea, consecinţele obligaţiilor ce dea în vederea valorificării arhivei de lim- fost difuzate cititorilor noştri în Suplimen- al F.C.E.R.-C.M. decurg din poziţia României ca ţară care bă maghiară şi germană. De asemenea, tul R.E. dedicat acestui subiect. - Lazăr Raluca face parte din frontul de est al NATO. vorbitorul a declarat că arhiva CSIER, Dr. Aurel Vainer a mulţumit pentru - Solomonovici Silvia Trebuie să fim mai bine pregătiţi, să ne dar şi publicaţiile pe tema Holocaustu- contribuţia la elaborarea proiectului de - Varodin Andeea apărăm împreună şi să ne planificăm lui trebuie utilizate pentru a contracara Regulament directorului Cancelariei Componenţa, în forma finală, a Comi- acţiunile. Extremismul cu care se con- manifestările negaţioniste. În ceea ce Rabinice, Eduard Kupferberg, şefului Ofi- siei pentru Organizarea şi Desfăşurarea fruntă Israelul nu diferă de cele care se priveşte lansarea volumului “Holocaus- ciului Juridic, Beatrice Haller, secretarei Congresului va fi stabilită de membrii manifestă în Europa”, a atras atenţia Ma- tul. Gogoriţa diabolică”, FC.E.R. a depus la Secretariatului General al Federaţiei, Adunării Generale, prin vot electronic, tan Şafran, care a remarcat că România o plângere penală împotriva autorului Stela Georgescu. prevăzut la data de 26 mai 2016. este unul dintre cei mai buni parteneri ai Vasile Zărnescu. În final, după încheierea dezbaterilor, Israelului. 28 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 472-473 (1272-1273) - 1 - 31 mai 2016

„Schneider şi Schuster” Gândul Drumul Boală de politician scris spre teatru Presupun că aţi mai auzit de Joshua Ar trebui să nu îi mai înjurăm pe politicieni, pentru a o înlocui pe Sobol, important dramaturg născut în Israel ci să ne fie milă de ei. Şi ei, ca şi alţii, suferă Roberta Anastase, iar acum social-democraţii (1939) din părinţi ce veneau din Europa de de o boală profesională, aşa că nu pot vedea au modificat acelaşi Regulament pentru a-l Est - arealul aşkenazilor vorbitori de idiş. lucrurile la fel ca noi, pentru că ochii lor sunt destitui pe Zgonea! La fel, Victor Ponta şi Tă- (Faimosul său „Ghetou”, tradus în 20 de limbi şi repre- slabi şi nu văd decât foarte puţin înaintea riceanu cred că ordonanţa privind modificarea zentat în 25 de ţări, a inspirat la Naţionalul din Bucureşti nasului. Adică, sunt miopi. Codului Penal „ar trebui trântită în Parlament” o montare memorabilă!) Pentru a îi convinge pe cititori că diag­ nu pentru că e proastă, ci pentru „ca să în- Fără a fi la fel de faimos, „Schneider şi Schuster”, text nosticul meu este corect, am să le enumăr ţeleagă actualul Executiv şi cetăţenii” cum din 1993, jucat acum la ARCUB, rămâne o creaţie ambi- câteva simptome, de unde se poate vedea trebuie adoptat un astfel de document! Să ţioasă. Scrisă în ivrit, piesa a fost publicată şi în româneşte, în antologia cât de deficitară e vederea unui lider politic. fie oare atât de greu să vezi că o lege făcută „Dramaturgi israelieni de azi” (2009), alcătuită şi tradusă expresiv şi fluent De pildă, un distins parlamentar, Daniel cu adresă îşi poate schimba „andrisantul”, de Ada Maria Ichim. Cătălin Zamfir, atins rău de amintita mala- odată cu trecerea vremii?!! Această miopie „Schneider şi Schuster” merge pe firul vieţii a doi imaginari actori evrei die, agravată de atmosfera viciată a unui an explică volatilitatea legislativă din România, polonezi, largul arc temporal, de peste cinci decenii, dramatic marcate de electoral, care reduce câmpul vizual până la unde legile se dau pentru a servi oamenii şi Istorie, fiind întregit de unul geografic la fel de amplu. Tineri, cei doi ama- numai câteva luni, a dat să îi scape pe viitorii partidele, nu societatea! tori – foarte diferiţi ca indivizi, uniţi însă de aceeaşi patimă obsesivă pentru alegători de teroarea băncilor şi a rambursării În sfârşit, dar nicidecum în cele din urmă, scenă – formează o echipă de teatru idiş cu care bat drumurile Galiţiei. banilor luaţi cu împrumut. Dacă ar fi putut privi guvernul Cioloş, estimat ca mediocru chiar de Escalada discriminărilor, a persecuţiilor rasiale, ascensiunea lui Hitler, cât de puţin în viitor, ar fi văzut că, în loc să premier, care i-a dat „cu indulgenţă nota 7”, a intrarea nemţilor în Varşovia, îi fac să fugă în Rusia sovietică. Pentru a se ajute câţiva bătuţi de soartă şi mulţi şmecheri, lansat pe piaţă şi un alt proiect de ordonanţă sustrage terorii staliniste, ei au ideea nefericită de a se înrola în armata legea sa, a dării în plată, va duce la scum- de urgenţă lovit de o foarte gravă miopie. poloneză. Acuzaţi de spionaj, cunosc coşmarul interogatoriilor din temniţele pirea creditelor şi a preţului apartamentelor, Numai aceasta îl poate face pe un politician NKVD şi infernul din Gulag. Scăpaţi cu viaţă ca prin minune, comedianţii ceea ce va afecta mult mai mulţi cetăţeni, în să spere că va putea obţine solidaritatea celor fac Alia în Israel. Rezistă diferit la confruntarea cu această lume nouă în special pe cei tineri, cărora le va fi mai greu mulţi, cărora nu le creşte salariul, cu cei puţini, formare şi devenire, cu un alt sistem economic, într-un stat în care idişul să îşi cumpere o casă. Miop avansat, omul care se bucură de o majorare substanţială. nu e la mare trecere. Lui Schneider, fanatic al unui teatru mai comercial nu a putut zări ceea ce azi e limpede: credi- În al doilea rând, este imposibil să îi convingi şi rob facil al societăţii de consum, îi merge mai bine. Intelectualul subţire tele sunt cu 35-40% mai scumpe, iar preţul pe bugetari că problemele dintr-un sector şi idealist care e Schuster a pierdut teren şi pare un declasat depresiv. Îi apartamentelor a crescut deja cu 6,5%, până sunt mai mari decât în celălalt. E adevărat egalizează, e drept, decrepitudinile vârstei şi iminenţa morţii (cuplul amin- la 14%, în funcţie de oraş. Dacă va aştepta că în sănătate lefurile mici îi împing pe me- tind acum de eroii lui Beckett din „Sfârşit de partidă”, iar piesa devenind recunoştinţa publică, omul nostru va rămâne dici şi asistenţi să plece, dar nici un guvern o parabolă existenţială cu neliniştitoare întrebări privind condiţia omului şi cu ochii-n soare. din România nu va reuşi să mărească de viitorul planetei). Alţi colegi de-ai săi, cu vederea slabă a zece ori aceste retribuţii, pentru a le aduce Partea cea mai suculentă a textului este însă cea asociată unor comen- profesiei şi orbiţi de apropierea alegerilor, aproape de nivelul celor din Anglia, Franţa tarii şi reflecţii despre (şi prin) teatru; dezvoltări în fond grave, în registre au crezut că drumul spre inima electora- sau Germania, unde fug doctorii noştri. Până adesea comice. Urmărim savuroase scene de „teatru în teatru” („Hamlet” tului trece prin adoptarea unei legi care să una-alta, solidaritatea cerută de Dan Suciu, transpus în toate registrele posibile, de la cel tragic la „music hall”). Urmă- scurteze săptămâna de lucru la 38 de ore. purtătorul de cuvânt al Executivului, se va rim expeditive şi teribiliste contestări ale curentelor dramaturgiei şi istoriei „Scopul primordial al propunerii legislative manifesta printr-o ieşire în stradă a 15.000 de Thaliei. Urmărim, mai ales, pledoarii înfocate pentru supremaţia Actorului, este acela de a sprijini salariaţii în lupta lor dascăli. Iar lucrătorii din administraţia publică în relaţie directă cu adevărul vieţii şi cu realismul. De unde şi cultul diver- cu stresul inerent de zi cu zi, prin consolida- au ameninţat cu boicotarea alegerilor. De ce a tismentului şi al zeului Râs. rea programului de relaxare”, au explicat cei fost nevoie de o reglementare proastă, după Prilej pentru Sobol (dar şi pentru realizatorii români!) de a exprima, doi senatori, neputând să vadă că lovesc în ce prima ei formă a dus la demisia fostului indirect, un cald omagiu pentru începuturile şi specificul teatrului idiş. Un stabilitatea economiei. ministru al Muncii? Numai pentru că premierul omagiu amuzant ironic, parodic dar în fond melancolic şi nostalgic: cu su- Cum altfel decât prin consecinţele acele- a deţinut câteva zile interimatul la Sănătate şi gerarea acelor pitoreşti scenete improvizate naiv şi hâtru; al suculentelor iaşi boli profesionale putem explica demersul a vrut să lase acolo ceva în urmă? cuplete satirice; al săltăreţelor cântece epice şi lirice; al dansurilor de grup; unor partide şi al membrilor lor de a modifica Aceeaşi miopie de castă i-a făcut pe poli- al savuroaselor zicale şi anecdote evreieşti. nişte legi pentru a satisface nişte interese de ticieni să ignore şi semnalele trase de SRI în Merită să mergeţi la spectacolul de la ARCUB (Lipscani - Gabroveni), moment ale ziselor formaţiuni (de dreapta sau privinţa deficienţelor din spitale, considerând regizat surprinzător de matur şi complex de Lucian Pavel. Veţi descoperi o de stânga, e acelaşi lucru). Odată momentul că e treaba altora să remedieze situaţia. Co- pătrunzătoare şi inspirată transpunere. Veţi descoperi un regal actoricesc, trecut, aceleaşi partide se confruntă cu con- mentariul edificator în acest sens îi aparţine un „delir histrionic în doi” ce pune în valoare deopotrivă sensurile adânci, secinţele acţiunilor lor şi se dau de ceasul preşedintelui Iohannis: „În momentul în care grave şi bucuria comică a piesei. Îl veţi aplauda, schimbând (ca şi partenerul morţii să le modifice la loc. Să amintim, cu titlu primim informări, le citim şi ne considerăm lui) zeci de „măşti” şi „pălării” pe Mihai Călin („Schneider”) un energic şi de exemplu, adoptarea, cu votul liberalilor, a informaţi”. Perfect! Iată un caz în care un unic dar etern dărâmător de idei şi manipulator de mituri opinii şi oameni. desfăşurării alegerilor locale într-un singur om informat nu face cât doi! Îl veţi descoperi (dacă nu l-aţi „fixat” deja în „Fraţii Karamazov” sau în „La tur de scrutin şi apoi zbaterea lor penibilă de Mă opresc aici cu exemplele. Mai sem- ţigănci”) pe Richard Bovnovczki („Schuster”). Un actor special, o apariţie a reveni la legea anterioară, cu două tururi nalez doar că miopia predispune la datul aparte, cu un aer straniu, halucinant, un artist cu un joc febril şi neliniştit, de scrutin! Un alt exemplu: în 2012, USL a în gropi! care dă cuvântului, dar şi tăcerii grele, o intensitate magnetizantă. schimbat Regulamentul Camerei Deputaţilor ALX. MARINESCU NATALIA STANCU avangardişti – unii, aflaţi în exil, alţii, pe cai mari, în fruntea artei realist-socialiste Sesto Pals şi arhiva sa din Israel –, despre ce se petrece cu idealurile de Realitatea Până nu demult, uşoară, de aceea am folosit termenul de operei lui Sesto Pals, stânga ale generaţiei lor şi despre pro- cărţii numele lui Sesto Pals efort, chiar dacă supleţea interpretativă în raport cu ceea ce pria-i marginalizare. era aproape uitat. a lui Michael Finkenthal şi cunoaşterea ştiam din Omul ciu- Atrag atenţia asupra demersului Menţionat sau chiar deplină a circumstanţelor vieţii şi operei dat. „Sporul cantitativ” sistematic pe care Michael Finkenthal îl comentat în unele lui Sesto Pals fac ca volumul să pară că al operei poetice a derulează, pe mai multe planuri, pentru cercetări dedicate decurge de la sine. făcut vizibilă o carac- recuperarea integrală a personalităţii şi avangardei, autorul Sunt aici, dacă am numărat bine, 62 teristică a acesteia, operei lui Sesto Pals. Dar nu numai a lui, nu era, totuşi, cunos- de poezii. Suficiente pentru a ne configura pe care ediţiile anteri- ci şi a altor avangardişti pe care o istorie cut dincolo de un cerc viziunea lui Sesto Pals şi paşii evoluţiei oare, parcimonioase, nefavorabilă i-a scos din circuitul culturii mic de specialişti. Pă- sale artistice. Ca şi pentru a relaţiona nu o revelaseră. Este române (vezi monografia consacrată lui rea că, după cel de-al această evoluţie cu evoluţia avangardei vorba de complexitatea fenomenului D. Trost). Datorită lor, avangarda româ- doilea război mondial, artistice româneşti, în contextul marilor avangardist din creaţia lui Sesto Pals, nească dobândeşte o consistenţă pe nu doar spiritul avan- zguduiri istorice care ne-au afectat, la ju- care nu rămâne fidel uneia sau alteia care istoriile literare mai vechi i-o neagă gardist, ci şi preocupările literare ale lui mătatea secolului trecut: legislaţia rasială dintre formulele curente (suprarealism, şi care o consacră drept a treia dimensi- Sesto Pals se topiseră, din fostul scriitor şi antisemitismul, statul naţional-legionar, constructivism, dadaism ş.a.). Avangar- une spirituală a interbelicului românesc, rămânând un eminent inginer de căi fe- războiul şi regimul antonescian, Holoca- dismul său este unul eclectic, care implică alături de modernismul lovinescian şi de rate. Redescoperirea târzie, din anii ’80, ustul, apoi instalarea comunismului şi a şi o bună doză de diferenţiere. În special tradiţionalism. când se afla deja în Israel, a adăugat mult realismului socialist ca unică metodă de ineditele lasă să se vadă o evoluţie şi Răzvan Voncu legendei şi mai puţin cunoaşterii operei. creaţie. o mai matură reflecţie asupra literatu- *SESTO PALS – Poeme avangardiste şi alte Îi datorăm lui Michael Finkenthal efor- În opinia mea, principalul câştig al pre- rii. De asemenea, ghicim, în special în poeme (1930-1955), antologie şi ediţie îngrijită de tul – termenul nu e deloc convenţional zentei culegeri – dincolo de argumentul ineditele din caietul Marţianul, pe lângă Michael Finkenthal, Editura Tracus Arte, Bucureşti, – de a aduna, pentru prima dată, toate cantitativ al restituirii, după manuscrise, auto-reflexivitatea uşor de decelat, şi o 2015, 152 pag. poemele lui Sesto Pals într-un volum*. a unui număr (relativ) mare de inedite – tentativă de a vorbi, în subtext, despre Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abonamentele Adunarea şi ordonarea lor nu a fost deloc constă în schimbarea perspectivei asupra epocă. Despre ce se petrece cu ceilalţi pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă. ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM- PLETEZE ADRESA EXPEDITORULUI PE CUPON! Pentru Redactor-şef: Foto: Sandu CÂLŢIA DTP: Gabriel IONESCU cei din Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri nr. REALITATEA EVREIASCĂ [email protected] 9 – 11, cod poştal 030202. Cod fiscal F.C.E.R.: 7426470. Alexandru MARINESCU Traducători: Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe Ebraică: Sarit BLONDER REDACŢIA: Bucureşti, Tiparul executat de adresa F.C.E.R. – la oficiile poştale din localitate, fie la BCR Lucian-Zeev HERŞCOVICI SECTOR 3, SUCURSALA UNIREA. Adresa băncii: BD-UL str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 Secretar general de redacţie: Tipografia ArtPRINT Engleză: Sanda LEPOIEV UNIRII NR. 43-45 BL. E2-E3, SECTOR 3, BUCUREŞTI. Contul COD POŞTAL 020481 OP 9 Elena MARINESCU IBAN: BCR RO51RNCB0074011952750001(LEI), RO40R- Tel. / fax: 021-322.75.60 Redactori: Tehnoredactor: Cosmin MIUŢE NCB0074011952750005 (USD), RO94RNCB0074011952750003 Claudia BOSOI (EURO), swift: RNCBROBU, sau BANK LEUMI ROMÂNIA, www.jewishfed.ro Relaţii, administrator: Mihail TUNSOIU SUCURSALA MOŞILOR, Adresa băncii: CALEA MOŞILOR [email protected] Iulia DELEANU Telefon: 021-314.96.90 NR. 280, SECTOR 2, BUCUREŞTI, Contul IBAN: RO89DAF- Dan DRUŢĂ, Luciana FRIEDMANN B108000090989RO02, RO06DAFB108000090989US02, Serie nouă a [email protected] RO46DAFB108000090989EU02, swift: DAFB RO22. Pentru REVISTEI CULTULUI MOZAIC Eva GALAMBOS (senior editor), EUROPA, un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate Fondată în 1956 George GÎLEA, Boris M. MEHR, Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto- taxele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, un abonament costă de Şef-Rabin dr. Moses Rosen Mihaela OBERSCHI rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse). Pentru Israel, un semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. abonament pe un an costă 40 de dolari USA.