Iosif Vulcan -170

MARTIE 2011 AN 12, NR. 1 (40) FAMILIA română

IOSIF VULCAN -170

REVISTĂ PENTRU SOLIDARITATEA ROMÂNILOR DE PRETUTINDENI (1) (2)

(4)

(5) (3) (7)

(6)

(8) (9)

1. Bust în Oradea, de Iosif Fekete (1964), 2.-4. Portret şi bust Iosif Vulcan, Colegiul Naţional „Iosif Vulcan” Oradea, 3. Medalie din bronz; 5. Copertă revista „Iosif Vulcan”, Cringila, Australia; 6.-7. Afişul unui spectacol şi copertă CD multimedia produs de Rock Filarmonica Oradea; 8. Piatra funerară în cimitirul din Oradea; 9. Muzeul memorial „Iosif Vulcan”, Oradea. str. „Iosif Vulcan” nr. 16. MARTIE 2011 BAIA MARE FAMILIA ROMÂNÃ REVISTÃ TRIMESTRIALÃ DE CULTURÃ ªI CREDINÞÃ ROMÂNEASCÃ

Editori: Consiliul Judeþean Maramureº, Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu” Baia Mare ºi Asociaþia Culturalã „Familia românã” Di rec tor fondator: Dr. Constantin MÃLINAª

Di rec tor executiv - re dac tor ºef: Dr. Teodor ARDELEAN Re dac tor ºef adjunct: Prof. Ioana PETREUª Secretar de redacþie: Anca GOJA

COLEGIUL DE REDACÞIE Hermina Anghelescu (Detroit, SUA) 6 Vadim Bacinschi (Odesa) 6 Vasile Barbu (Uzdin, Serbia) 6 6 Ion M. Botoº (Apºa de Jos, Ucraina) 6 Florica Bud 6 Sanda Ciorba (Algarve, Portugalia) 6 Eugen Cojocaru (Stuttgart, Germania) 6 Flavia Cosma (To ronto, Can ada) 6 Cornel Cotuþiu 6 Nicolae Felecan 6 Mirel Giurgiu (Frankenthal, Germania) 6 Sãluc Horvat 6 Ion Huzãu (Slatina, Ucraina) 6 Cãtãlina Iliescu (Alicante, Spania) 6 Lidia Kulikovski (Chiºinãu) 6 Natalia Lazãr 6 Adrian Marchiº 6 ªtefan Marinca (Lim er ick, Irlanda) 6 Viorel Micula (Sac ra mento, SUA) 6 Mihai Nae (Viena) 6 Ion Negrei (Chiºinãu) 6 Nina Negru (Chiº inãu) 6 Ada Olos (Montreal, Can- ada) 6 Mihai Pãtraºcu 6 Gheorghe Pârja 6 Viorica Pâtea (Salamanca, Spania) 6 Gheorghe Pop 6 Mihai Prepeliþã (Moscova, Rusia) 6 Paul Remetean (Tou louse, Franþa) 6 George Roca (Syd ney, Aus tra lia) 6 Origen Sabãu (Apateu, Ungaria) 6 Lucia Soreanu ªiugariu (Aachen, Germ ania) 6 Vasile Tãrâþeanu (Cernãuþi) 6 Teresia B. Tãtaru (Augsburg, Germania) 6 Traian Trifu-Cãta (Petrovasâla, Serbia) 6 Erika Vârºescu (Israel).

PRIETENII ªI SUSÞINÃTORII REVISTEI* Valeriu Achim, re dac tor ºef al revistei „Pro Unione”, Baia Mare 6 Gavril Babiciu, col o nel(r), Baia Mare 6 Ioan Bâtea, procuror magistrat(r), Baia Mare 6 Pamfil Bilþiu, profesor etnolog, Baia Mare 6 Ioan Boroica, muzeograf, Sighetu Marmaþiei 6 Ion Buzaºi, prof. univ. dr., Universitatea „1 Decembrie 1918”, Alba Iulia 6 Silvia Caba-Ghivireac, scriitoare, Herþa, Ucraina 6 Lucia Da vis, ziarist, Auckland, Noua Zeelandã 6 Corneliu Florea, re dac tor ºef al revistei „Jurnal liber”, Canada 6 Stelian Gomboº, consilier la Secretariatul de Stat pentru Culte, Bucureºti 6 Eugenia Guzun, ziarist, Radio Bucureºti 6 Vasile Ilica, Asociaþia „Pro Basarabia ºi Bucovina”, Oradea 6 Di ana Ionescu, prof., Baia Mare 6 Vasile Iuga de Sãliºte, preºedintele Societãþii Culturale Pro Ma - ramureº „Dragoº Vodã”, Cluj-Napoca 6 Lidia Elena Kozma, conf. univ. dr., Universitatea de Nord, Baia Mare 6 Vasile Malaneþchi, re dac tor ºef al revistei „Ate lier”, Chiºinãu, Republica Moldova 6 Liviu Marta, muzeograf, Satu Mare 6 Ioan Miclãu, re dac tor ºef al revistei „Iosif Vulcan”, Crin- gila, Aus tra lia 6 Tiberiu Moraru, preºedintele Fundaþiei „Morãriþa”, Oradea 6 Ana Olos, prof. univ. dr., Univer sitatea de Nord, Baia Mare 6 Liviu Papuc, redac tor ºef al publicaþiei „Revista Românã”, Iaºi 8 Raisa Pãdurean, prof., Tiraspol 6 Zinaida Pinteac, profesor, Frumuºica Veche, Ucraina 6 Vlad Pohilã, redac tor ºef al revistei „BiblioPolis”, Chiºinãu 6 Iosif Popa, ziarist, Oradea 6 Silvia Scutaru, profesor, Chiºinãu, Republica Moldova 6 Viorel Thira, preot, Baia Mare 6 Antoaneta Turda, bibliotecar, Baia Mare 6 Viorica Ursu, muzeograf, Baia Mare 6 Mugur Voloº, profesor, Baia Mare.

* Lista este deschisã tuturor celor care doresc sã susþinã ºi sã colaboreze cu Fa milia românã Redactori: Ana GRIGOR Simona DUMUÞA Laviniu ARDELEAN Corina ªANDOR-MARTIN Paula RUS ªtefan SELEK Oana UNGUREAN Simona GABOR Casilda CIOLTEA Valentina ROTARU Ana BIZÃU Remus-Daniel DRAGOª Tehnoredactare: Firuþa ªOMCUTEAN Culegere text: Edit STOICHIÞÃ

ADRESA REDACÞIEI: BIBLIOTECA JUDEÞEANÃ „PETRE DULFU” (Pentru redacþia revistei „Fam ilia românã”) Bd. Independenþei, 4B, 430123, Baia Mare MARAMUREª - ROMÂNIA Tel: +4 0262 275583, Fax: +4 0262 275899 Email: familiaromana@ya hoo.com Web: www.bibliotecamm.ro

Tipar EUROTIP Baia Mare, str. Dacia 4, tel./fax: 0262-211118 email: [email protected]

ISSN 1454-8607 IOSIF VULCAN (1841-1907) 170 de ani de la naºtere

MARTIE 2011 5

IOSIF VULCAN - 170

Iosif Vul can, un vizionar

Prof. Ioana PETREUª

umele lui Iosif Vul can ne duce cu gândul la gestul memorabil de a-i fi dat numele liric poetului naþional: Eminescu (din Eminovici). Dar Iosif Vul- can rãmâne în cultura românã o figurã proeminentã mai ales prin conducereaN revistei Fa milia pe care a mutat-o de la Budapesta la Oradea. Despre Iosif Vulcan ºi despre activitatea lui literarã poetul Octavian Goga spunea: „Dacã op era lui Iosif Vulcan se poate uita, revista Fa milia nu se uitã. Ea este biletul de rãmânere a lui Iosif Vulcan în literaturã”. Deºi a terminat Facultatea de Drept, meseria de avocat nu l-a atras. S-a dedicat literaturii, însã fãrã mari izbânzi în domeniu, rãmânând cu siguranþã un om de culturã de mare importanþã pentru epoca sa. Tenacitatea, intuiþia prin vreme,

devotamentul pentru celebra revistã i-a adus din partea exegeþilor numele de „Nestorul 0 presei româneºti”. 7 1

A fost un pedagog naþional, cu un har sporit în a uni intelectualitatea româneascã

din Transilvania pentru conturarea identitãþii. Urmând programul ªcolii Ardelene, N Vulcan a avut o alcãtuire interioarã pentru a se pune la încercãri care i-au adus A C

notorietatea. S-a implicat în constituirea de societãþi culturale, cum a fost ASTRA de la L Sibiu, condusã de Andrei ªaguna. A iniþiat Societatea de lecturã a studenþilor români U V din Pesta. Îl întâlnim ca partic i pant la diferite adunãri gener ale ale românilor din F Transilvania: Gherla, Deva, Nãsãud, ªomcuta Mare, Oradea. Putem spune cã el rãmâne I S

pentru vremea sa un vizionar. Mãrturie stau ºi notele sale de cãlãtorie prin care O pledeazã pentru unitatea naþionalã, iar faptele de viaþã pe care le întâlneºte din Oraviþa I la Tulcea, din Rãºinari în Dobrogea sunt transpuse „într-o limbã dulce ºi sonorã”. De Ã

asemenea, corespondenþa pe care a cultivat-o îl plaseazã în relaþii de prietenie cu mari N literaþi ai epocii. De la Titu Maiorescu la Aron Densuºianu. Din aceasta reiese faptul cã Â Iosif Vulcan întruchipa acel entuziasm naþional specific ardelenilor ºi ca pacitatea de a M O

duce un gând pânã la capãt. R

Acelaºi Octavian Goga îl surprinde admirabil într-o conferinþã care a avut loc la I L Oradea în anul 1926: „Într-o vreme când cãrturãrimea Ardealului se înfãºura în I

îngustimea unei mândrii locale, când cei mai mulþi fruntaºi politici de aici credeau în M A

iluzia atavicã a milosteniei de la Viena, când unii erau pe cale sã-ºi facã intrarea în F Parlamentul de pe malul Dunãrii, bãtrânul Vul can de zeci de ani bãtea drumul Bu- cureºtilor. Pe la Academie, prin culoarele Teatrului Naþional, pe la diverse serbãri, se ivea silueta lui de stejar falnic cu obrazul rum en dar cu ochii împãienjeniþi de emoþie. El nu se întorcea numai încãrcat de bucãþi literare, care apãreau pe rând în gazeta lui, dar înregistra creºterea continuã a unui or ganism ºi venea acasã ipnotizat de îndemnuri noi”. În acest fel, revista de la Oradea devenea un far al ideii naþionale. Iosif Vul can este membru titu lar al Academiei Române din anul 1891, în locul lui Timotei Cipariu. În aceastã calitate, printr-o succintã scrisoare, îl anunþã pe mara - mureºeanul Ion Mihaly de Apºa cã este primit în Aca de m ia Românã. Aºadar fondatorul revistei Fa milia nu este numai naºul literar al lui Eminescu prin românizarea numelui, ci ºi un veritabil ºi neobosit om de culturã. Un precur sor al unitãþii noastre naþionale ºi un model cultural. 6 MARTIE 2011

Iosif Vulcan – portret peste timp

Georgeta NEDELCU ub li cist ºi scriitor român, an i ma tor cultural ºi membru al Academiei Ro- mâne, Iosif Vul can s-a nãscut la 31 martieP 1841, în Holod, judeþul Bihor. Pãrinþii sãi erau greco-catolici. Tatãl sãu, Nicolae Vulcan, a fost nepotul de unchi al reputatului epis cop- cãrturar Samuil Vulcan, întemeietorul ºcolii de la Beiuº, care azi îi poartã numele. Clasele primare le-a fãcut în comuna Leta- Mare, unde a locuit cu fa milia în 1844. Din 1851 urmeazã liceul la Gimnaziul Prem onstra - tens. La sfatul tatãlui sãu se înscrie la facultatea de drept a Universitãþii din Budapesta. Cu toate cã era avocat, îndrãgea mai mult literatura. Pri- mele încercãri literare le publicã în Fede ra þiu -

0 nea, patronatã de Alexandru Ro man. 7

1 În luna iunie 1865, Iosif Vul can pune te -

meliile unei reviste, cu numele Fa milia, a cãrei

N program era de a rãspândi cultura românã în A Transilvania. C

L În februarie 1866, Iosif Vulcan primeºte la U sediul redacþiei o scrisoare de la Gimnaziul din V

F Cernãuþi însoþitã de poezia De-aº avea, sem natã dedi cate actorilor Agata Bârsescu, Constantin I

S de Mihail Eminovici. Redactorul revistei Fa - Nottara, Elena Theodorini, ºtirile, notele despre

O milia este încântat de versurile acestei poezii. reprezentaþiile teatrale din satele ºi oraºele I Cu acest prilej românizeazã numele tânãrului Transilvaniei, Banatului, Criºanei, Maram ure -

Ã poet, transformându-l din Eminovici în Emi- ºului, inserate în Fa milia decenii de-a rândul

N nescu. Din acest motiv, Iosif Vulcan este con- constituie un mate rial informativ de o excep - Â siderat ,,naºul literar” al celui mai mare poet þionalã utilitate, fãrã parcurgerea cãruia este im- M român al þãrii noastre.

O posibilã reconstituirea istoriei teatrului rom ânesc R

În 1880, Iosif Vul can a avut iniþiativa mu- în toatã complexitatea ºi cu toate particu la ri - A

I tãrii revistei Fa milia - pe care a condus-o cu tãþile sale. Tot în paginile revistei Fa milia s-au L I dãruire, ca unic proprietar ºi edi tor - de la Bu- gãsit la loc de cinste articolele critice despre M dapesta la Oradea. Destinatã culturalizãrii ºi a - teatru ale lui Mihai Eminescu, inclusiv artico - A

F firm ãrii valorilor spirituale proprii, revista a lul-sintezã Repertoriul nostru teatral - nr. avut un numãr relativ con stant de cititori pe 3/18-30, Ian. 1870. De altfel, teatrul a re pre - durata apariþiei ei vulcaniene ºi a fost, timp de zentat pentru Iosif Vulcan o pasiune ºi o „stea câteva decenii, una dintre cele mai citite pu - conducãtoare”. El a ocupat funcþii de conducere blicaþii româneºti. Ea includea în paginile sale în Societatea pentru crearea unui fond de teatru - creaþii beletristice, articole ºi studii ºtiinþifice, S.T.R., înfiinþatã în 1870 - al cãrei statut ar putea însemnãri despre viaþa socialã ºi evenimentele fi considerat articolul-mani fest publicat în Fa - politice, comentarii estetice ºi informaþii despre milia, nr. 29-30/Iul-Aug, 1969, intitulat Sã fon - manifestãrile culturale ale momentului. dãm teatrul naþional! Câteva dintre ideile in- Întreprinzând o fecundã operã de educaþie cluse în articol sunt fermecãtoare prin nobleþea, esteticã, revista orãdeanã a pus un accent deo- dar ºi actualitatea lor: teatrul trebuie sã fie „nu sebit ºi pe arta spectacolului teatral, despre care numai un loc de petrecere ºi distracþiune, ci un se pronunþã favorabil ºi stimulativ. Articolele institut pentru cultivarea limbei noastre ºi MARTIE 2011 7 pentru înãlþarea ei, pentru deºteptarea, dezvol - tarea ºi cultivarea simþului ºi spiritului naþional, un templu al moralitãþii, al luminei ºi ale ºtiin - þei”. De asemenea, Iosif Vul can era conºtient cã înfiinþarea teatrului-instituþie era mult mai im - portantã la vremea aceea decât teatrul lo cal, care ar fi necesitat fonduri materiale uriaºe, greu disponibile la acea vreme. Iosif Vulcan ºi-a încercat talentul în a- proape toate genurile ºi speciile literare, iar teatrul nu a fãcut excepþie: a scris cântece, vo- deviluri ºi monologuri satirice, comedii într- unul sau mai multe acte, adaptãri ºi tra- Muzeul me morial „Iosif Vulcan” Oradea duceri. Voi specifica aici câteva din piesele de teatru scrise de Iosif Vulcan: ªtefan Vodã cel se stinge din viaþã ºi este înmormântat la ci - Tânãr, Gãrgãunii dragostei, Mireasã pentru mitirul Olosig din Oradea. mi reasã. Drama istoricã ªtefan Vodã cel Tânãr Personalitatea lui Iosif Vulcan a dominat a fost jucatã în premierã la Teatrul Naþional timp de mai multe decenii cultura þinuturilor de Bucureºti în 1892, apoi de douã ori la Oradea, în pe Criºuri, iar oraºul Oradea mai poartã încã limba românã ºi în limba maghiarã, beneficiind amprenta trecerii sale. de o primire caldã, atât din partea publicului, cât În anul 1965, cu prilejul organizãrii festi - ºi a criticii. Prin grija Fundaþiei Rock Filar- vitãþilor de aniversare a unui veac de la apariþia monica Oradea, opera dramaticã a lui Iosif Vul- revistei Fa milia, în Oradea a fost inaugurat Mu - can a fost reunitã în douã vol ume publicate de zeul mem orial „Iosif Vulcan”, situat în centrul 0 7

Biblioteca Revistei Fa milia: Teatru din ma nu- oraºului într-o clãdire din secolul al XIX-lea. 1

- scrise (2006) ºi Teatru din publicaþii (2007). A În acest oraº, o stradã îi poartã numele ºi mai scris o importantã lucrare istoricã Pan teo - este foarte aproape de malul Criºului Repede, de N A

nul Ro man, în 1869, nuvele, romane ºi traduceri. care îl desparte doar un mic parc, în care se aflã C

La data de 8 septembrie 1907, marele pub li cist ºi statuia marelui cãrturar român Iosif Vulcan. L U V

F I S O I

Gãrgãunii dragostei Ã N Fragment - Scena XXII Â M O R

MARIN: Onorabile dame ºi domni! ªtim cu OLIMPIA: Prin urmare, întregul paragraf, A toþii scopul acestei întruniri! N-am sã discut cu amendamentul d-nei Joiþa, are sã fie redactat I L chestia aceasta. Mi-am dat silinþa sã rezum într-un astfel: „A se naºte bãrbat este o ruºine, dacã nu-ºi I proiect de lege ideile ºi aspiraþiunea conferinþei. face datoria”. (Lui Marin) Citeºte, domnule! M A

TOATE: Prea bine. MARIN (citind): „Dacã cineva a avut F OLIMPIA: Vã rog, citiþi! nenorocirea sã se nascã bãrbat, are sã ºtie cã în toate e supus femeii”. TOATE: S-auzim! RIÞA: Admirabil. MARIN: A se naºte bãrbat este o ruºine. TOATE (cu entuziasm): Foarte bine. TOATE: Da, da! OLIMPIA: S-a admis. TÂRGOVIªTEAN: Da de sus o începi. DR. URSULESCU: Paragraful al treilea Unde ai sã sfârºeºti? desigur are sã enunþe ca toþi bãrbaþii sã se LUXIÞA: În discuþie generalã, eu admit. cãlugãreascã. JOIÞA: Eu am un amendament. Dupã TOATE: Nu, nu. cuvântul „ruºine”, eu aº mai adãuga vorbele: OLIMPIA: Nu întrerupeþi oratorul. „dacã nu îºi face datoria”. JOIÞA: Teroare la culme! TOATE: Primim. MARIN (citeºte): §3: „Bãrbatul e dator a 8 MARTIE 2011

îngriji de hrana de toate zilele ºi a cãuta ca pe OLIMPIA: Doamnelor, domniºoarelor ºi timpul cât el munceºte pentru existenþa familiei, domnilor! Secolul al nouãsprezecelea e secolul nevasta sã nu se plictiseascã...” egalitãþii. DR. URSULESCU: Scurtã vorbã: el sã stea TOATE: Aºa-i. la birou, ea sã iasã la ºosea. OLIMPIA: Ar fi o ruºine ca noi femeile sã JOIÞA: D-ta ai vrea poate ca femeia sã se mai purtãm... ofileascã între patru pãreþi? Au trecut vremurile DR. URSULESCU: Rochii vechi. acelea. Vrem sã trãim ºi noi. Nu vã mai recunoaº- LUXIÞA: Nu întrerupeþi... tem întâietatea. Nu ne mai temem de bãrbaþi. LUXIÞA: Nu ne temem de nimic. (Tresare) JOIÞA: Teroare la culme! Ah! OLIMPIA: Ar fi o ruºine ca noi femeile sã TOATE (sar din loc): Ce-i? mai purtãm jugul bãrbaþilor. LUXIÞA: (aratã cu groazã spre pãlãria JOIÞA (bate în palme): Foarte bine. Riþei): Uitaþi-vã acolo! O viespe. (Fuge departe). TOATE: (bat în palme): Foarte bine. TOATE (privind cu fricã): O viespe! (Fug în OLIMPIA: Întunecimea veacurilor trecute cea parte a salonului). ne este martorã cât am îndurat înjosirea. DR. URSULESCU: O viespe! Culmea LUXIÞA: Aºa-i. teroarei. TOATE: Aºa-i. JOIÞA: Nu-þi bate joc! OLIMPIA: Dar a venit vremea sã ne LUXIÞA: Mai bine ne ajutã! trezim... DR. URSULESCU: ªi d-ta te-ai speriat! JOIÞA: Teroare la culme! Adineaori spuneai cã nu vã temeþi de nimic. Iatã OLIMPIA: Poziþia... poziþia... poziþia... cum v-a încurcat o viespe neegalantã. (Se duce, ANICA (fugind acolo cu un teanc de hârtii): prinde viespea ºi-i dã drumul pe fereastrã.) Vedeþi, Cocoanã, aicea-i (Îl dã.) tot suntem ºi noi bãrbaþii buni de ceva. 0 OLIMPIA (respingând pe Anica): Proastã 7 TOATE (uºurate): Ah!

1 ce eºti. (Continuându-ºi discursul): Poziþia...

- OLIMPIA (reluându-ºi locul prezidenþial):

poziþia... poziþia... (Cu mâna la frunte.) Ah! Mi-i (Toate se pun la locurile de mai înainte.) Fiindcã N rãu. (Marin sare iute acolo ºi ea leºinã- n braþele

A nimeni nu ia cuvântul, paragraful al treilea s-a lui.)

C admis. (Lui Marin) Urmeazã, domnule.

L LUXIÞA: Apã rece... MARIN: Mai este un singur paragraf. U TÂRGOVIªTEAN: Doctore, doctore! V (Citeºte): „Bãrbatul trebuie sã dea femeii tot ce

F câºtigã”, prin urmare punga cu parale sã stea la DR. URSULESCU: Doctorul cel mai bun o I

S ea. þine-n braþe. O

I TOATE: Prea bine. MARIN: Ce sã fac? OLIMPIA: S-a admis. DR. URSULESCU: Zi dupã mine: Olimpio

Ã TÂRGOVIªTEAN: Eu aº mai avea de dragã, te iubesc! N adãugat un paragraf. MARIN (cu foc): Olimpio, te ador! Â

M OLIMPIA: Pofteºte! TOATE: A, a!

O TÂRGOVIªTEAN: „Toþi tinerii sã fie OLIMPIA: (deºteptându-se): Cine îmi R datori a se însura pânã la vârsta de 24 ani.” vorbeºte? A I TOATE: Da, da. L MARIN: Eu. Îþi cer mâna. I JOIÞA: Acum s-auzim pe doamna

M OLIMPIA: Rãutãciosule! ªi cât te-ai

A prezidentã. împotrivit! (Îi dã mâna pe care el o sãrutã.) F TOATE: S-auzim. MARIN: Pentru cã am vrut sã-þi scot din RIÞA (aparte): ªtiu cã are s-o pãþeascã. cap gãrgãunii egalitãþii femeieºti. TOATE: S-auzim. TOATE: Gãrgãuni. OLIMPIA: Mã supun dorinþei obºteºti... JOIÞA: Teroare la culme! Scuzaþi însã cã nu sunt pregãtitã! OLIMPIA: I-ai scos. DR. URSULESCU: Femeile totdeauna sunt TÂRGOVIªTEAN: Care va sã zicã nu mai gata de vorbã. scrii primi-articoli, nu mai þii discursuri, nu mai TÂRGOVIªTEAN: Fie iertatã era maestrã urmezi lupta pentru emancipare! în privinþa asta. DR. URSULESCU (lui Târgoviºtean): Vezi TOATE: S-auzim. ce boalã a avut: gãrgãunii dragostei. MARIN: Am cerut ºi eu cuvântul. TOATE: Teroare la culme! (…) MARTIE 2011 9

Aron Pumnul ºi Iosif Vul can în um bra Poetului

Adelina ULICI ând cãminarul Gheorghe Eminovici Un re flex dobândit ne face sã ne gândim la a hotãrât sã-l dea ºi pe Mihai, pe ilustrul profesor în termenii poeziei La mor- urma fraþilor mai mari, la ºcoalã bu- mântul lui Aron Pumnul - pentru elevul preferat, nã, nemCþeascã, în „strãinãtate”, probabil cã era durerea despãrþirii convertindu-se în impulsul destul de îngrijorat, pentru cã trecerii pragului publicãrii firea contemp lativã a copi lu- pri melor versuri, a pã rute în lui îl dezamãgea. Nu putea bro ºura omagialã Lãcrãmioa - bãnui mãcar cã aceastã ale - rele în vãþãceilor gimnaziºti gere va declanºa o suitã de din Cer nãuþi la mor mântul întâlniri ºi întâmplãri care vor prea iubitului lor profesor marca definitiv drumul deve - Aru ne Pumnu. De acelaºi mo- nirii poetice a fiului sãu, cel ment din iarna anului 1866 se atât de puþin înclinat spre o- leagã ºi decizia de a trimite cu paþiile prac tice. prima corespondenþã revistei 0

La Cernãuþi, copilul va Fa mi lia din Pesta, de a trece 7 1 lua cunoºtinþã de asuprirea munþii în Transilvania ºi de a - culturalã a românilor, dar va încerca sã-ºi con tinue studiile avea ºi ºansa sã întâlneascã la Blaj. Despre dorul de Tran- N A omul potrivit sã-i potenþeze silvania a mult regretatului C dragostea pentru literaturã ºi profeso r, þinut pe care l-a pã - L U

istorie, sã-i insufle profunde rãsit în urma implicãrii în mi- V

Aron Pumnul sentimente patriotice ºi sã-i ºcarea paºoptistã ºi unde nu F I cizeleze conºtiinþa naþionalã. s-a mai întors niciodatã, vor- S O

Profesorul de limba ºi literatura românã Aron beºte ºi emo þionanta dedicaþie de pe lucrarea sa I Pumnul va suplini lipsa aprecierii paterne, ofe- Privire repede preste douã sute ºesezeci ºi ºepte rindu-i înþelegerea ºi cãl dura ce fac sã se dez- de’n proprietãþile aºa numite Moºiile mînae- Ã volte plenar personalitatea ºi calitãþile unui co - stiresci, de’n carile s’a for mat mãreþul fond N Â

pil. Nu numai cã l-a notat cu calificative relegiunariu all Bisericei dreptcredincioase rã- M exce lente ºi, pentru cã nu aveau manuale, i-a dat sãritene de’n Bucovina , tipãritã la Cernãuþi, în O R propriile „însemnãri de lecþiuni”, sã înveþe din 1865 ºi aflatã în colecþiile speciale ale bi bli otecii A I

ele, ci i-a hrãnit ºi setea neostoitã de lecturã cu noastre: Bibliotecii se minarului român din Gher- L cãrþile din biblioteca lui ro mânescã, ascunsã de la cu toatã ardoarea inimei. Arun Pumnul, Iulie, I M ochii autoritãþilor, în care l-a gãzduit temporar, 1865. A Eminescu îndeplinind rolul de bibliotecar, trã - Aron Pumnul era pasionat de presã vã - F ind ºi visând printre cãrþi. Configu raþia acelei zând în ea un instru ment eficient de educare a biblioteci o putem reconsti tui urmând Leptu - maselor. L-a secondat pe Timotei Cipariu în rariul românesc1, lucrare a cã rei realizare îl înfiinþarea ziarelor Organul luminãrii (1847), plaseazã pe Aron Pumnul între întemeietorii primul ziar românesc scris în întregime cu istoriei literare româneºti, sau citind poezia caractere latine ºi Învãþãtorul poporului (1848). Epigonii, publicatã de Mihai Emi nescu aproape Ajuns la Cernãuþi, redacteazã partea românã a zece ani mai târziu, dar pãstrând ideile Leptu - ziarului Bucovina, care avea colaboratori din rariului. toate pãrþile locuite de români.2 Sunt suficiente

1 Editat în intervalul 1862-1865, la Viena, Lepturariul... este o primã antologie de literaturã românã. 2 Acest model se perpetueazã ºi astãzi, dovadã implicarea românilor din afara graniþelor þãrii în numeroase publicaþii româneºti (pe suport de hârtie sau electronice) printre care se numãrã ºi revista noastrã. (n.a.) 10 MARTIE 2011

argumente pentru a vedea în Aron Pumnul mult erau aºteptaþi colaboratori din toate pãrþile lo- mai mult decât un dascãl a cãrui moarte a pri - cuite de români. „ªi pânã acum un numãr lejuit scrierea unei poezii, fie ea chiar ºi de cel frumos de bãrbaþi eminenþi m-au onorat cu pro - mai mare poet al românilor. E vorba nu numai de misiunile lor de a conlucra la noua mea in- impactul hotãrâtor asupra destinului lui Mihai treprindere literarã, dar mã voi nizui a câºtiga ºi Eminescu, ci ºi de opera întregii sale vieþi. pe alþii colaboratori. Voiesc sã dau în mâna La rândul sãu, Iosif Vulcan pare sã fi visat publicului o foaie cu care dânsul sã se poatã dintotdeauna sã facã gazetãrie. La 14 ani, scoate fãli.”2 În acelaºi form at, cu minore oscilaþii ale în colaborare cu Gheorghe Ardeleanu revista frontispiciului ºi ale periodicitãþii, revista va manuscrisã Deºteaptã-te române. La 18 ani apãrea timp de 42 de ani (mai/iunie1865 - de - scrie prima sa încercare publicisticã, intitulatã cembrie1906), tran sformându-l pe Iosif Vulcan sugestiv: Despre necesitatea unei foi bele tris - în cel mai longeviv, stabil ºi consecvent redac tor tice române, urmatã de colaborarea cu cele mai al unei publicaþii româneºti apãrute vreodatã. Ce importante publicaþii ale românilor transil vã - dovadã mai bunã a unui simþ gazetãresc de ex- neni, este redac tor al foii Umoristul ºi a di verse cepþie, a izbânzii demersului sãu publicistic, de- 1 calendare de succes. cât faptul cã revista lui a reuºit, în vremuri atât În vara anului 1865, când Aron Pumnul, de vitrege, sã însoþeascã viaþa familiilor de ro - din ce în ce mai bolnav, trimitea cãrþi cu de- mâni doritori de lecturã, pe parcursul a douã sau dicaþie în Transilvania ºi când Eminescu purta chiar trei generaþii? deja în gând primele poezii, Iosif Vulcan, ed i tor, Fa milia a circulat ºi în Bucovina ºi, graþie redac tor responsabil ºi proprietar, edita, la adresabilitãþii ºi frecvenþei ei s-a fãcut repede Pesta, în 5/17 iunie, primul numãr din noua sa cunoscutã. A ajuns ºi în biblioteca lui Aron revistã intitulatã sugestiv ºi prietenos: Fa milia : Pumnul, care urmãrea atent miºcarea culturalã foaie enciclopedicã ºi beletristicã cu ilustra - româneascã ºi care, în mod sigur a preþuit-o. În 0 þiuni. Avea 24 de ani. 7 peisajul mereu schimbãtor al presei româneºti,

1 Numãrul de probã din luna mai fusese revista Fa milia dãdea un reconfortant sen ti ment - bine primit, rãspândirea revistei era asiguratã, de echilibru ºi stabilitate. Tonul fãrã asperitãþi, N

A structura enciclopedicã, definirea ca foaie be-

C letristicã, singura notabilã cu acest profil la mo- L

U mentul respectiv, o Poºta redacþiunii discretã ºi V

temperatã, încurajau colaborãrile. Nu este de F

I mirare, astfel, cã tânãrul poet aspi rant a ales-o S pentru a-ºi încerca norocul, pentru a gãsi o con - O I firmare ºi un punct de sprijin. Demn de reþinut cã Fa milia publicase i- Ã mediat ºtirea morþii lui Aron Pumnul, fapt grãi- N

Â tor pentru aprecierea de care se bucura ilustrul

M profesor în epocã. Iosif Vulcan însuºi îi va face O

R un portret deosebit de elogios, trei ani mai târ-

A ziu, în lucrarea sa Panteonul român: portretele I L

I ºi biografiile celebritãþilor române, Tomul I,

M Pesta, 1869, în care îl plaseazã într-o selectã

A companie: Carol I, Timotei Cipariu, Mihail Ko- F gãlniceanu, George Bariþiu, Vasile Alecsandri, Avram Iancu, Bogdan Petriceicu Hasdeu, ca sã menþionez doar câteva dintre cele treizeci de personalitãþi prezentate - un exem plar din a- ceastã lucrare se gãseºte ºi în colecþiile speciale ale bibliotecii noastre. Un an mai târziu, în 1870, Mihai Eminescu îºi face debutul gazetãresc, legat ºi acesta, ca ºi cel po etic, tot de Aron Pum - nul, publicând în ziarul Albina, în numerele din

1 Rozalia Varga. Iosif Vulcan – cronologie. În Fa milia românã, an 3 (2001), nr. 2 (9), p. 10. 2 Din corespondenþa lui Iosif Vulcan cu G. Bariþ, 9 aprilie 1865, citatã de Mircea Popa ºi Valentin Taºcu în Istoria presei literare româneºti din Transilvania, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1980, p. 100. MARTIE 2011 11

7/19, respectiv 9/21 ianuarie, articolul O scriere naþionalã acolo unde, secole de-a rândul, se cul - criticã, în care ia apãrarea fostului sãu profesor tivase deliberat complexul de inferioritate. împotriva atacurilor lansate de Dimitrie Petrino Diplom aþia, simþul mãsurii ºi tactul lui Iosif în broºura Puþine cuvinte despre coruperea lim- Vulcan au condus cu graþie revista, pãstrând un bii române în Bucovina, tipãritã la Cernãuþi în aer de normalitate în vremuri tulburi, fãcând cu 1869. Fostul ºi devotatul elev subliniazã esen - discreþie, în rândul ºtiutorilor de carte, operã de þialul, arãtând cã meritul profesorului cernãu - educaþie naþionalã, cu temeinicie, tenacitate si þean stã în faptul cã dã „consistenþã ºi conºtiinþã cu bãtaie lungã. Revista Fa milia nu e un torent naþionalã maselor” ºi face din ele „o naþiune”.1 învolburat ce smulge arborii din rãdãcini ºi ia Asupra valorii creaþiei literare a lui Iosif bolovanii la vale, modificând abrupt peisajul, ci Vulcan existã o unanimitate de pãreri, care o este asemenea unui râu îmbelºugat, maiestuos ºi exclud din circuitul lecturilor obligatorii, izo - liniºtit, care face sã înverzeascã bogate grãdini lând-o în trecut. Deºi, în privinþa revistei Fa - prin locurile pe care le strãbate. milia, aprecierile sunt mai nuanþate, acestea sunt De o atenþie aparte s-a bucurat problema departe de a reconstitui tabloul complet al in- educaþiei femeilor ºi se poate spune cã revista a fluenþei ºi realizãrilor revistei, posibilã con se- încercat sã suplineascã, în cât de micã mãsurã, cinþã a unui efect de halou.2 Prinsã între debutul absenþa ºcolilor superioare în limba românã ce s-a constituit în botezul literar al lui Mihai pentru fete. Chiar dacã, la o privire superficialã, Eminescu ºi activismul naþional viril al gazetelor ar putea fi lezate sensibilitãþile feministe actuale transilvãnene din epocã, revistei Fa milia i se - femeia trebuind sã fie o soþie iubitoare, dulce, scapã din vedere principalele merite. Iar cheia devotatã ºi supusã soþului sãu, dupã co man- trebuie cãutatã în acel: „Voiesc sã dau în mâna damentele epocii -, este remarcabil modul în publicului o foaie cu care dânsul sã se poatã fãli.” care se accentueazã importanþa accesului la edu- caþie al femeii, recunoscându-i-se meritele de Pornind de la calitatea hârtiei, a ilustra - suflet ºi temelie a familiei tradiþionale, rolul de- 0 þiilor, de la form at ºi diversitatea conþinutului, 7

term inant în educaþia copiilor ºi, im plicit, în 1

revista Fa milia este la nivelul revistelor similare - formarea generaþiilor viitoare.

ungureºti ale vremii care circulau în Imperiu, cu N care publicul românesc cititor de gazete era A C

familiarizat. Dacã revistele militante erau adre- L sate celor cu o conºtiinþã naþionalã mai clar U V conturatã, revista Fa milia reuºeºte sã pãtrundã F ºi sã cucereascã cercurile largi ale românilor I aparþinând unei pãturi de mijloc, buni cetãþeni, S O dornici sã se cultive în mod agreabil, fiind, în I acelaºi timp, ºi cei mai expuºi tendinþelor de Ã

deznaþionalizare, pentru cã frecventaserã, ine- N vitabil, ºcoli maghiare, se miºcau într-un mediu Â maghiarizant, iar asimilarea era o consecinþã M O

aproape fireascã a dorinþei de accede la poziþii R

sociale mai bune. Aici intervine revista lui Iosif A I L

Vulcan, cu stilul ei plãcut, cu lecturile uºoare, I

promovând o limbã românã din ce în ce mai M A

frumoasã, punând faþã în faþã personalitãþi ro - F mâne din toate provinciile istorice ºi perso na - Aceasta era revista condusã de Iosif Vul- litãþi strãine, bucãþi literare traduse ºi originale, can, cãreia tânãrul Mihail Eminovici din Cer- semnate de autori români de pretutindeni, fol - clor din toate zonele ºi nescãpând niciun prilej nãuþi, fost elev al lui Aron Pumnul, îi trimite de a atinge subtil problema unitãþii de limbã ºi câteva poezii, iar rãspunsul primit îi deschide culturã, de a informa în legãturã cu principalele porþile marii literaturi române, pe care pãºeºte evenimente din toate pãrþile locuite de români, încrezãtor, cu nume devenit legendã de luceafãr: de a cultiva, cu fineþe, un sen ti ment de mândrie MIHAI EMINESCU.

1 Fundaþia Libra 1999/2000 http://www.mihaieminescu.ro 2 Se poate ca, de-a lungul timpului, sub influenþe conjuncturale, sã fi cântãrit în balanþa aprecierilor ºi faptul cã revista a apãrut la Pesta, cã a acordat multã atenþie publicului feminin, cã a avut ºi a promovat multe colaboratoare, alãturi de numeroºi ºi valoroºi colaboratori. 12 MARTIE 2011

Aron Pumnul ºi Iosif Vulcan - doi bãrbaþi motei Cipariu: „Dea Cerul ca, precum toþi „prea meritaþi”, doi transilvãneni care au marcat sîntem de un sînge, toþi ne-am îndulcit de la decisiv biografia poetului nostru naþional - e sînul mam ei noastre cu aceleaºi cuvinte dulci, greu sã ne închipuim care i-ar fi fost traiectoria, toþi ne sîntem fraþi, – oricît ne despart munþii ºi fãrã aceste întâlniri providenþiale. Iar el, Lu- vãile ºi oricît ne împart stãrile politice ºi con- ceafãrul, i-a prins în sfera sa de luminã strã - fesiunile religioase, – tot una sã fim, o naþiune, o lucitoare ºi au rãmas pentru posteritate: pro- limbã, o literaturã. ªi dacã pe alt cîmp românul e fesorul iubit ºi naºul literar, celelalte realizãri tãiat în bucãþi ºi purcede pe cãi diferite, uneori remarcabile ale lor fiind, fãrã voie ºi în mod cu totul contrarii, dar cel puþin în literaturã, în nemeritat, umbrite. Sigur cã, doar atât sã fi fãcut paºii cãtrã culturã, numai un corp ºi numai un în toatã viaþa lor: sã-i fi predat cu dragoste, unul, suflet sã fie. Atunci, orice despãrþiri politice, sã-i dea numele nemuritor, celãlalt, ºi ar fi fost sociale ºi reli gioase ne vor tãia de laolaltã, dar destul ca sã rãmânã pentru totdeauna în istoria spiritul naþiunii ºi geniul român va tinde aripile culturii române, dar mãcar în momentele ani- sale peste toþi fiii lui Traian ºi-i va þine legaþi versare sã ne înclinãm în faþa faptului cã au întru legãturile pãcii, frãþiei ºi unitãþii naþionale. acþionat toatã viaþa în spiritul cuvintelor lui Ti - Aºa sã fie în veci.”1

De la Biblioteca „Mihai Eminescu”- Austra lia 0 7

1 „Cuvânt de deschidere”

N a revistei „Iosif Vulcan” A C

L Ioan MICLÃU

U Crin gila, Aus tra lia V

F I

S osif Vulcan este unul dintre acei neo-

O bosiþi purtãtori ai fãcliei culturii ro- I mâneºti ºi ai emancipãrii Neamului,

Ã care a Iºtiut sã integreze în arena luptei spirituale N puterea unei reviste literare. Â

M La vârsta de numai 25 ani, Vul can fon-

O deazã revista sa, Fa milia, pe care o poartã alã- R turi timp de 42 ani. Vie este ºi astãzi, acolo pe A I malurile înflorite ºi sfinte ale Criºurilor Biho - L I rului. Sunt scrieri ºi cãrþi care nu au nevoie de M

A prezentare, fiindcã acestea se prezintã singure F prin lu mina ºi adevãrul ce aduc. Revista vul - cãneanã nu are nevoie de prezentare fiindcã, de-a lungul apariþiei acesteia, a fost o adevãratã armã de luptã, un far al românismului transil- vãnean ce lum ina spre direcþia unitãþii Princi- patelor Rom âne. ªi a purtat Vulcan revista sa, nu numai prin hârtoapele imperiului habsburgic ºi austro-ungar, dar a ridicat-o la înãlþimea demni- tãþii prestigiului Neamului sãu ºi a întregii lumi. Fondatã la 1 iunie 1865, prin editorialul ei

1 Timotei Cipariu. Cuvânt rostit la Adunarea ASTREI de la Braºov, 1862. Apud Gavril Istrate. Timotei Cipariu – 200. În Revista Românã, Iaºi, An XI, nr. 2 (40), iun. 2005. http://astra.iasi.roedu.net/revistaromana/ MARTIE 2011 13 cuprinzãtor, treptat, revista vulcãneanã capãtã Aºteptãm suportul moral ºi spiri tual din un profil multiplu ºi enciclopedic. Apogeul Fa - partea tuturor, pentru a deveni Fondatorii miliei este atins atunci când scriitori ºi patrioþi Revistei. de talie, aduc aportul lor creator ºi vizionar spre viitorul României. George Bariþiu, Nicolae Iorga, B. LA MONUMENTUL LUI IOSIF VULCAN P. Hasdeu, Timotei Cipariu. Dupã

1880, când Iosif Vul can îºi mutã definitiv revista la Oradea, încep sã Argintoase haine luna pune zãrii necuprinse, publice în continuare George Iar al sãlciilor umbre peste ape stau întinse, Coºbuc, Ale xan dru Ciurea, ªt. O. Numai stelele puzderii atârnând de-al razei fir, Iosif, Octavian Goga º.a. Revista Legãnau a lor lucire pe al undelor creþ ºir…! are me ritul ex cep þional prin publicarea prim elor versuri ale tâ- Din al Criºului strãfunduri turn me di eval rãsare, nãrului bu covinean Mihai Clãtinând zidirea-i veche pe a valului miºcare, Eminescu. Iar din mijlocul acestei zugrãviri d-etern Criºan, Pe chiar prima paginã a Fa - Peste turn se-nalþã umbra bardului Iosif Vul can, miliei nr. 89, din 1878, re dac to rul- ºef publica Cântecul Gintei Latine El e strãmoºescul geniu, laur dat posteritãþii, al lui Vasile Alecsandri, versuri ce Însemnând pe malul verde locul sfânt Romanitãþii; aduc izul dulce al proaspetei Uniri De pe soclu-i Monumentul viu privirea ºi-o ridicã, de la 1859: „La sunetul cântãrii Iar pe arbori frunze tineri cresc când cele galbeni picã! sfinte, / Surorile se-ntineresc, / Cu drag s-aduc din nou aminte, / De Astfel genera þii tineri nasc în româneasca glie, vechi cãminul strãmoºesc”. 0 Urmând flacãra luminii lui Vul can, ca o fãclie, 7

În aceste contururi am dori ºi 1 Cuprinzând cu-a lor simþire, munte, ape, ºes ºi deal, - noi sã aºezãm orientarea noii Re- Crescând veºnic a lor dulce rãdãcinã în Ardeal, viste de Artã ºi Culturã Iosif Vul- N can tocmai aici în Austra lia, cãreia, A C

în mod onorabil ºi sincerã preþuire, Prin cununi de raze albe privind fruntea-i gânditoare, L i-am dat numele cãrtura rului ho- Îmi pãrea cã vãd-nainte-mi Naþia nemuritoare, U V A ei doruri ºi suspine într-un suflet adunate,

lodean. F Ce-mpietrirã-n veºnicie ca simbol istoric date, I Continuitatea revistei Fa mi - S O

lia este ºi astãzi, ºi va rãmâne I veºnic o îngemãnare vie a culturii Criºul e muzeu de taine sub al tar de cer ºi stele,

noastre româneºti ºi strãmoºeºti. Eu privind pluteam cu gândul pe sub bolta Þãrii mele; Ã

Numai în 1932, George Cãli nes cu Ce ferice-mi fu viaþa, când pe malul din cea parte, N reafirma frumuseþea spiritualã a lui Îl vãzu-i pe Eminescu, valul numai ce-i desparte! Â M

Vulcan în relaþiile sale so ciale ºi O R familiale. Neobosit suflet pentru e- Ah, ce urieºi ni-s moºii, mândri suntem de strãmoºi, A man ciparea transil vã ne nilor, îl nu- I

Nu mã-nclin ºi nici port teama cât or fi de colþuroºi, L mea Ion Agârbiceanu. Demne sunt Cei ce jinduiesc la Criºuri, ori la a Lotusului floare, I cuvintele bine cu no scu te ale lui Oc- M Cãci Istoria e tunet, fulger lung peste popoare. A ta vian Goga, care îmbogãþesc bio- F grafia lui Vulcan. Demnã este astã zi Ioan MICLÃU strãdania depusã de profesorul universitar dr. Lucian Drimbea, la Editura „Mi- „Þinem foarte mult la per fecþiunea ºi nerva”, de a aduna au rul muncii ºi vieþii lui Iosif curãþenia tematicilor, cât mai ales la educaþia ce Vul can. o com portã materialele publicate, fiindcã ne-am Acest Cuvânt de deschide re a revistei Iosif propus sã publicãm lucrãri ce înnobileazã ºi Vul can din Austra lia, are ataºat un anume Cu- înfrãþesc spiritele, dând astfel revistei noastre vânt - Pro gram cu rubricile propuse. Unele literare acel suflu în noitor, specific tradiþiilor segmente vor fi perm anen te, unele ocazionale: româneºti, care de fapt au caracterizat istoria ºi Fol clor, de buturi li te rare, concursuri lite rare, cultura acestei þãri milenare, ce rãspunde la viaþã coti dianã, etc. frumosul nu me, România!” (1997) 14 MARTIE 2011

„Iosif Vul can”, o revistã pentru românii din Aus tra lia

Anca GOJA ãsând România pentru meleagurile Florica Miclãu, ulte rior aceasta fiind îmbogãþitã mai democratice ale Australiei, în prin noi cãrþi cumpãrate de aceiaºi iubitori ai 1979, omul de culturã Ioan MICLÃU spiritualitãþii româneºti. De asemenea, au donat a dus înL sufletul sãu ºi o bucãþicã din identitatea cãrþi familiile de români stabiliþi în Austra lia, Bihorului, de care se leagã atât de strâns numele altele fiind primite din partea unor vizitatori lui Iosif Vulcan. Astfel, dupã ce a înfiinþat la români prin intermediul Ambasadei Române Cringila Biblioteca „Mihai Eminescu”, Ioan din Can berra. Au trimis volume ºi câteva bi - Mi clãu a pus ºi bazele unei reviste aflate sub blioteci judeþene din România. Un an mai târziu, protecþia spiritului fondatorului revistei Fa milia la iniþiativa lui Ioan Miclãu, apãrea revista tri- de la Oradea ºi „naºului” lui Mihai Eminescu. mestrialã „Iosif Vulcan”, care a fost editatã în Nãscut în co- form at tipãrit pe fondul Bibliotecii „Mihai Emi - muna bihoreanã Cefa, nescu” timp de un deceniu încheiat. Din 2007 ºi satul Gepiu, în 1940, pânã în februarie 2010, revista a fost publicatã din pãrinþi þãrani, online, la adresa http://revistaiosifvulcan. word- 0 press.com/, trecând sub umbrela Asociaþiei Ro-

7 Ioan Miclãu este un mâne pentru Patrimoniu – Bucureºti – Ro mânia. 1

poet, dramaturg, jur -

- Acest lucru a fost posibil prin bunãvoinþa nalist, autor de me-

N omului de culturã Artur Silvestri, care s-a stins mo rialisticã literarã, A la scurt timp dupã aceastã schimbare, mai exact

C pro motor cul tural care

L pe 30 noiembrie 2008. În primul numãr al re - s-a fãcut cunoscut în U vistei de artã ºi culturã, comitetul de redacþie,

V þara de adopþie, unde condus de redactorul ºef Ioan Miclãu, scria ur -

F s-a di stins ca prin ci - I mãtorul ar gu ment:

S palul an i ma tor al gru- Ioan Miclãu „Aceastã Revistã literarã are scopul de- O I pãrii scriitorilor ro- finitiv de a servi Românul Austra lian Em igrant mâni de la Antipozi, fiind distins, în 2006, cu

Ã Premiul de Excelenþã al Patrimoniului Rom â- N nesc, decernat de Asociaþia Românã pentru P- Â atrimoniu. A început sã scrie dupã vârsta de 45 M

O de ani, el declarând la un moment dat: „La R aceastã vârstã, aflându-mã ºi departe de þarã, pe A I lângã cã-mi lipsea ba una, ba alta, dar îmi lipsea L I ºi þara, în creierul meu s-a form at un ºoc atât de M

A puternic încât am luat creionul ºi am scris prima

F poezie, intitulatã Rugãciunea unui român. În mintea mea au revenit tot mai des amintirile din copilãrie, începând sã se zãm is leascã dorinþa de a scrie, prin iubirea naturii. Mi-am dat seama cã poezia trebuie funda m entatã ºtiinþific, orientatã pe un domeniu, pe care sã fie aºezatã”. La 25 septembrie 1996 a înfiinþat Bi blio - teca „Mihai Eminescu” din Cringila, aniver - sând, astfel, ºi momentul istoric când emigraþia românã a aderat la Comitetul eu ropean de la Londra (26 septembrie 1851). Începuturile au fost modeste, colecþia bibliotecii constituin - du-se din donaþiile fãcute de fam ilia Ioan ºi MARTIE 2011 15 prin întregul pro gram ce ºi-l propune. Este o Aºteptãm desigur, suportul moral ºi direct Revistã de caritate, non-profit, cu orientare spre al fiecãrui grãitor de Limbã Româneascã, fãrã continua înnobilare a Artei ºi Culturii Rom â- nici o resemnare, chiar dacã ar fi probabil de o neºti, cât ºi spre ataºarea acesteia la marile idei reflecþie mai durã, deoarece cu atât mai mult internaþionale spre un viitor demn omenirii. îndemnul venit va fi mai binefãcãtor”. În Programul imediat, Comitetul de Re- 2007, anul în care revista a trecut de la dacþie îºi propune segmente permanente, dar ºi unele ocazionale, funcþie de evenimentele co- formatul tipãrit la cel electronic, a fost ºi mo- tidiene. Cu caracter perm anent vor fi segm en- mentul sãrbãtoririi unui secol de la trecerea în tele: folclor, debuturi literare, analize ºi studii, eternitate a lui Iosif Vul can (1841-1907), fapt biografii ale personalitãþilor eminente ro mâ- semnalat, bineînþeles, în cuprinsul revistei, o - neºti, precum ºi periodice Concursuri literare, datã cu relatarea amplelor manifestãri omagiale atât de aºteptate de concurenþii creatori. organizate în judeþul Bihor.

La Arad, Vulcan l-a vizitat pe Mihail Pas caly cu care a avut conversaþii pe teme literare ºi dramaturgie, artã teatralã etc. Tot acum Vulcan are fericirea a-l întâlni pe tânãrul sãu Iosif Vulcan debu tant, Mihai Eminescu. Vulcan era deci bine informat de soarta teatrului din România, fiind conºtient de necesitatea ºi teatrul creãrii unui repertoriu naþional. În timpul ºederii sale la Bucureºti – mãrturisea Vulcan transilvãnean – „teatrul fu principalul meu studiu”. Prin teatru, Vulcan vedea mijlocul cel mai potrivit de 0

educaþie, de înfrãþire între naþio na litãþi, cunoscute fiind isto- 7

Ioan MICLAU 1 ricele ºi fãrã-de- sfâr ºitele frãmântãri etnice minoritare, mai - Re dac tor-ºef exact ale ungurimei. Teatrul, spunea Iosif Vulcan, este cea revista „Iosif Vulcan” , N

mai mare instituþie ºi ºcoalã de educaþie, pe lângã biserica ºi A

Aus tra lia ºcolile de Stat. „…dezvoltã în noi gustul frumosului, gustul C L

bunei cuviinþe, reîmprospãtarea gloriilor strãbune, victoriile U V

ºi luptele românilor pentru libertate ºi independenþã”. F

Iniþiativa lui Vulcan a avut ulte rior un mare rãsunet în I rândurile intelectualitãþii române din Transilvania. Pânã ºi S O „Ziarele anunþarã cã oamenii de artã ºi literaturã de talia lui Ady Endre au re- I eminentul nostru art ist cunoscut marele efort al redactorului Familiei. De un opti - mism într-adevãr de neegalat, Vulcan pune pe scena Teatrului Ã

domnul Pascaly va aranja N

cu trupa sa câteva din Oradea piesa dramei sale: ªtefãniþã Vodã cel Tânãr. Â reprezentãri la Gherla, pe Acestea s-au petrecut la data de 4 martie1903. Succesul a fost M de un mare rãsunet. Publicul a cerut repetarea reprezentaþiei ºi O timpul adunãrii gen er ale a R în ziua urmãtoare. Sociaþiunii (Asociaþia A I

Înflãcãrat de eveniment ºi, mai ales, de înflãcãrarea L Transilvãneanã). Eu însã I mulþimii române ºi maghiare, umanistul poet maghiar Ady (Iosif Vul can), doream sã M

Endre nota: „Premiera prieteniei româno-maghiare”, iar în A

vãd mai multe piese, ºi F astfel dorinþa mea mã ziua urmãtoare (5 martie 1903) la restaurantul „Vulturul Ne - mâna la Arad, unde chiar gru” din Oradea, la banchetul organizat în cinstea marelui atunci publicul avea ocazia succes al teatrului românesc, invitaþi ai artei ºi literaturii, a se delecta în scena române ºi maghiare, au adus elogii autorului dramei, ªte - românã. ªi ce bine cã mã fãniþã Vodã cel Tânãr. dusei la Arad, cãci, precum Ady Endre, din partea etniei maghiare, a fost cel mai ºtiti, d-l Pascaly neputând înflãcãrat, vorbind despre necesitatea înfrãþirii, indiferent de merge la Gherla, aºi fi fost naþie. Cu aceastã ocazie, în cuvântul sãu, Vulcan a rostit lipsit de plãcerea de a istoricele cuvinte: „Deºi cultivãm lim bi deosebite, sentimen- vedea teatrul român”. tele noastre comune se întâlnesc în templul sfânt al literaturii”. (Revista „Iosif Vulcan”- Austra lia, iulie/sept. 1998) 16 MARTIE 2011

Iosif Vul can ºi Maramureºul

Prof. Ioana PETREUª

osif Vulcan a avut le- gãturi remarcabile cu spaþ iul Maramureºului prin istoIri cul dr. Ioan Mihaly de Apºa (1844, Apºa de Mijloc, Ma ramureº, azi Ucraina – 1914, Gherla), cu care a fost coleg la Facultatea de drept a Uni- versitãþii din Pesta, recu nos cut ca autor al celebrelor Di plo me maramureºene în secolele XIV - XV (Sighetu Marmaþiei, 1900). Marii cãrturari români de al tã- datã au înþeles cã fãrã aceast ã carte-doc um ent, care a stâr nit un viu interes atât în Rom ânia 0

7 cât ºi în strãinãtate, nu se poate 1

desluºi istoria românilor. De aceea i-au acordat atenþie sporitã, iar pe autor l-au ales membru al - Academiei Române. N Diplomele maramureºene reprezintã un iz vor impor tant pentru înþelegerea epocii „des- A

C cãlecãrilor” întemeietoare de þarã ºi a Evului Mediu, timp în care în Maramureºul istoric exista o L veche ºi numeroasã nobilime rom âneas cã, fapt dovedit cu cele 366 de diplome ºi bla zoane nobiliare U

V cercetate de autor. De-a lungul timpului ele au servit ca sursã de documentare pentru istorici ca

F Nicolae Iorga, Ioan Bogdan, Dimitrie Onciul, Alexandru Filipaºcu, Ioan Mo ga, Gheorghe Brãtianu I

S ori Radu Popa. Toþi au înþeles ºi apreciat cã aceste documente scrise în limba latinã deschid o O

I fereastrã largã spre tre cutul Maramureºului ºi nu numai. Aºa s-a înþ eles mai bine modul în care s-au form at statele voievodale, iar Maramureºul este conturat ca o entitate etnicã ºi pol i ticã bine

Ã închegatã. Isto ricul Ioan Aurel Pop, membru co re spon dent al Academiei Române, scria la prima N ediþie a traducerii Diplomelor în limba românã (Societatea Cultural ã „Dragoº Vodã” Cluj Napoca): Â „Acest volum înclude între paginile sale o întreagã lum e care abia dupã 1990 a putut fi cititã ºi înþe- M

O leasã. Numai prin parcurgerea ºi interpretarea documentelor maramureºene s-a putut descifra R mecanismul formãrii cne za te lor ºi voievo da telor româneºti (...) numai cu ajutorul lor s-a putut A I înþelege procesul form ãrii Moldovei”. L I M A F

Diplome maramureºene - fragment datat 30 octombrie 1373. Originalul se pãstreazã la Arhivele Naþionale - Direcþia Judeþeanã Maramureº MARTIE 2011 17

Fascinaþia acestei cãrþi a fost argumentatã, preþuitã ºi încununatã cu lauri chiar de Aca de m ia Românã. Înaltul for aca dem ic i-a în cre dinþat lui Iosif Vulcan sã-i com unice istoricului maramure - ºean douã veºti: decernarea Premiului „Nãsturel - Heres cu” pentru carte, iar apoi ale gerea lui Ioan Mihaly de Apºa ca membru core spondent al Academiei Române. Din cele douã scrisori ale lui Iosif Vulcan reiese sentimentul de preþuire, dar ºi prietenia care-i lega pe cei doi cãrturari încã din anii studenþiei. Pub licãm în aceastã paginã textele cu parfumul lingvistic al epocii, care conþin trainice nãzuinþe culturale ºi naþionale.

ACADEMIA ROMÂNÃ Bucuresci Bucuresci 6 / 19 Aprilie 1902 25 Martie 1902

Scumpe amice, Cu cea mai mare bucurie te în- Iubite amice, ºtiinþez cã Ac a de mia Românã în mo- Cu bucurie te înºtiinþez cã Ac a de - mentul acesta þi-a acordat premiul mia Românã în ºedinþa de asearã „Nãsturel - Herescu” de 4.000 lei te-a ales, pe temeiul „Diplomelor pentru volumul „Diplome maramu - ma ramureºene” mem bru co re spon - reºene” ce ai prezintat la con curs. dent în secþiunea istoricã. Fericit a-þi putea anunþa a ceas ta Felicitându-te din inimã, te salut 0

cel dinteiu, te rog în acelaºi timp cor dial. 7 1

primeºte felicitãrile mele cor di ale. - Al Dtale devotat coleg, Iosif Vul can N Vechiul amic, A C

Iosif Vulcan L U V

F I S O Scrisoarea de rãspuns a Dr. Ioan Mihalyi I Ã

Am primit epistola ta îmbucurãtoare din a 19-a l.c. scriindu-mi despre ilusiunea N Â

Academiei Române, prin care mi s-a acordat premiul Nãstu rel- Herescu pentru pu - M O

blicaþiunea mea „Diplome maramureºene din secolele XIV ºi XV”. R

Sun cu mare mulþumitã cãtre erudiþii membri ai Academiei, pentru onoa rea I L distinsã ºi preþuitã ce mi se face, poate peste meritele mele ºi-þi mulþumesc mai ales I M

þie, care þi-ai adus aminte de anii tinereþelor noastre ºi mi-ai fost precum sunt A F convins atât în anul trecut, cât ºi în acest timp, priten bun înaintea areopagului ºtiinþelor româneºti. Providenþa sã-þi retribuie înzecit bunãtatea arãtatã pentru mine ºi m-aº simþi fericit de a fi în stare sã-þi dovedesc din partea mea asemene ºi de a fi harnic de a corespunde aºteptãrilor le gate la aceasta distincþiune. Primeºte expresiunea deosebitei mele stime. devotat coleg, Dr. Ioan Mihalyi 18 MARTIE 2011 0 7 1

Revista Fa milia în anul de graþie 1866 -

N 145 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu A C L Adelina ULICI U V Cele scrise mai sus nu sunt niºte sim ple F n zilele noastre, internetul funcþio nea - I

S zã ca o imagine în oglindã a lumii, ca o consideraþii teoretice ale unui bibliotecar îndrã-

O cutie a minunilor în care poþi gãsi, în gostit de cãrþi ºi de munca lui. Biblioteca Ju- I devãlmÎãºie, cele mai neaºteptate informaþii: deþeanã „Petre Dulfu” din Baia Mare deþine o

Ã texte, sunete, imagini. Hulit ºi adorat, în acelaºi valoroasã colecþie a revistei Fa milia, în care N timp, el aduce, uneori, sub ochii noºtri lucruri intervalul de sub redacþia lui Iosif Vulcan este Â rare, inaccesibile altfel. În categoria acestora 2

M bine reprezentat , astfel cã am avut privilegiul intrã ºi imaginea paginii din revista Fa milia, nr. O sã þin în mâinile mele piesa de rezistenþã a a - R 6 din 25 februarie/9 martie 1866, în care este cestei colecþii: anul 1866, anul debutului emi - A

I publicatã poezia de debut a lui Mihai Eminescu,

L 1 nescian. Sentimentul este incomparabil! Când I De-aº avea... am rãsfoit prima datã paginile fine ºi foºnitoare, M Se vorbeºte mult de concurenþa pe care A minunat conservate, am fost copleºitã de emo- F internetul o face tiparului. Dar iatã cã am descoperit un teren pe care tiparul este imbatabil, þie. Aveam sub ochi un ex emplar contemporan unde diferenþa copie-origi nal e la fel de im - cu tânãrul de 16 ani, aflat la Cernãuþi, care portantã ca în picturã: lumea tipãriturilor vechi, aºtepta cu febrilitate un rãspuns, aveam sub ochi a autografelor ºi manuscriselor, într-un cuvânt, un ex emplar care, cu siguranþã, îi provocase o a lucrãrilor susceptibile a face parte din patri - stare de fericire ºi poate, în acelaºi timp, durere moniul cultural. pentru cã omul cu care ar fi trebuit sã îm pãr-

1 O adresã web unde poate fi vãzutã imaginea preþioasã este http://iosifvulcan.revistafamilia.ro/FAMILIA1866.html, graþie digitizãrii ºi generozitãþii Fundaþiei Rock Filarmonica Oradea, care a demonstrat preocupãri deosebite pentru valorificarea moºtenirii culturale a lui Iosif Vulcan: CD-uri multimedia, cãrþi – editarea manuscriselor, concerte, digitizarea a 28 de ani din cei 42 de apariþie ai revistei Familia. 2 Anii 1865-1866 compleþi; An 1867, nr. 27-41, 43-47; An 1868, nr. 1-3, 8, 11-13, 16-19, 21; An 1872 complet; An 1873, nr. 33-34, 36-44; Anii 1874-1879, 1884 compleþi; An 1897, nr. 33, 35, 37; An 1902, nr. 7-28. MARTIE 2011 19 tãºeascã acest mo ment, iubitul sãu profesor Aron Pumnul, murise de curând. Poate s-a uitat mai întâi la Poºta redac - þiunii, cu toate cã era cam devreme pentru rãs- puns ºi, spre surprinderea lui, a vãzut: Cernãuþi. M.E. ªi corespondenþã am primi cu bucurie. ªi aºa, rãsfoind revista, a gãsit tipãritã acolo, pe a opta paginã, între Jertve de oameni în Dahomei ºi nuvela lui Puºkin, Fata cãpitanului, una din poeziile trimise de el: De-aº avea... A citit din nou poezia, cântãrind modificãrile ortografice, sau s-a oprit cu o tresãrire plinã de mirare asupra numelui: Mihai Eminescu? Nu, nu putea fi o greºealã, numele lui primise o rezonanþã ro - mâneascã: Eminescu, Mihai Eminescu. Ce fru - mos sunã! Un nume nou, o altfel de viaþã, un alt început. Sau i-a atras atenþia, în primul rând, notiþa redactorului, din subsolul paginii: „Des - chidem cu bucurie coloanele foii noastre acestui june numai de 16 ani, care cu primele sale în - cercãri poetice ne-a surprins plãcut”? Cine poa te ºti? Ce se ºtie însã e cã, din acel mom ent, lumea putea sã afle ceea ce el înþelesese deja: era poet! Cum au decurs lucrurile din perspectiva 0

lui Iosif Vulcan? „Înainte cu douãzeci de ani, în 7 1 o dimineaþã de februarie a anului 1866, re dac - - þiunea noastrã primi o epistolã din Bucovina – scrie el în numãrul omagial 2/1885. Epistola N demnarã sã publicãm primele acorduri ale lirei A conþinea poezii, primele încercãri ale unui tânãr, C

tânãrului începãtor se realizeazã. Eminescu s-a L care se subsemna «Mihail Eminovici». Com i - înãlþat din ce în ce mai sus pe calea Parnasului U tiva poeziilor ne mai spunea cã autorul lor este V român ºi astãzi putem sã constatãm cã dânsul numai de 16 ani. F este o decorare a beletristicii noastre. I Farmecul gingaº al poeziilor, considerând S

Cu bucurie vedem aceasta, cãci Fam ilia a O ºi etatea tânãrã a autorului ne indicã un tal ent fost cuibul de unde a ieºit acest tal ent mare, noi I adevãrat, care avea un viitor frumos în literatura l-am prezentat pentru prima datã publicului, cu românã. De aceea publicarãm cu plãcere aceste Ã

cea mai mare plãcere venim dar sã-i aducem N inspiraþiuni juve nile; prima apãru în nr 6 al Fa - tributul stimei, punând în fruntea acestui numãr Â miliei din anul acela. portretul sãu. [...] M Redactorul însã îºi permise o micã schim- O Activitatea literarã a lui Eminescu se re- R bare. Numele Eminovici nu-i suna bine [...]; prezenteazã prin poeziile sale, publicate în Con- A I romanizã darã numele, modificând termi na þiu - L vorbiri literare ºi Familia . La noi a început, I nea ºi astfel poeziile apãrurã în foaia noastrã sub dincolo s-a înãlþat la zenitul renumelui sãu ºi M numele Eminescu. A

iarãºi la noi a publicat cele din urmã poezii ce a F Autorul n-a protestat, ba a adoptat însuºi scris, ºapte adevãrate mãrgãritare ale lirei ro- acest nume ºi semnã apoi aºa toate poeziile ºi mâne, în Familia din 1883 ºi 1884.”1 scrierile sale în viitor. Astfel fu introdus numele G. Cãlinescu scrie cã „Titu Maiorescu nu Eminescu în literatura noastrã; scriitorul acestor avea nici o greutate sã afirme valoarea lui Emi - ºire i-a fost naºul. nescu, dupã ce cu atât de norocoasã uºurinþã o De atunci a trecut un timp îndelungat. În afirmase Vulcan.” 2 E adevãrat cã, pentru a în- intervalul acesta, speranþele noastre cari ne în - curaja dezvoltarea unei producþii literare ori-

1 Ei l-au vãzut pe Eminescu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 1989. Afirmaþia „ultimele poezii” este adevãratã raportat la anul 1885, dar nu ºi la opera antumã a poetului. În 1887 apare în Convorbiri literare poezia De ce nu-mi vii, iar pe pe data de 1 iulie, tot acolo, poezia Kamadeva, deºi G. Cãlinescu presupune cã aceste poezii au fost concepute cu mult înainte, raportat la starea sãnãtãþii poetului. (n.a.) 2 G. Cãlinescu. Istoria literaturii române de la origini pânã în prezent, Bucureºti, Editura Minerva, 1988, p. 108. 20 MARTIE 2011

ginale, pãrea sã funcþioneze la Fa milia o lar- Revista se încheie cu rubricile perm anen - gheþe în aprecieri, dar mi se pare nedrept a vorbi te: Ce e nou?, Literatura ºi arta, jocul enig - despre „norocoasa uºurinþã” a lui Iosif Vulcan, mistic Gâcitura de siacu [Ghicitura de ºah n.n.] atâta timp cât la Poºta redacþiunei gãsim sufi- ºi, desigur, Poºta redacþiunii. Acesta este, aºa- ciente refuzuri categorice pentru alþi aspiranþi la dar, conþinutul numãrului în care a debutat gloria literarã. ªi apoi, graba cu care îi rãspunde Mihai Eminescu. ºi îi publicã prima poezie, intensitatea cores - Dar este numai începutul, pentru cã 1866 pondenþei ulterioare mi se par ºi ele elocvente. este un an publicistic bogat. Se succed revistele Erau ºase poezii scrise de un gimnazist din Cer- Fam ilia: nr. 14 din 15/27 mai, cu O cãlãrire în nãuþi, fost elev al lui Aron Pumnul, care vãdeau zori (p. 2-3); nr. 21 din 17/29 iulie, cu Din un talent real ºi surclasau producþiile literare cu strãinãtate (p. 2-3); nr. 25 din 14/26 au gust, cu care era asediatã redacþia. E aºa greu de acceptat La Bucovina (p. 4); nr. 29 din 11/23 septembrie, cã, în dimineaþa aceea de februarie, citind ver- cu Speranþa, care deschide numãrul – „speranþã” surile unui atât de tânãr co re spon dent, re dac - fiind cuvânt de ordine pentru români, la acea torul Familiei a avut intuiþia descoperirii unui vreme (sã nu uitãm cã, dincolo de entuziasmul viitor mare poet? lui Iosif Vulcan, Eminescu a fost receptat cu Dar sã revin la revista Fa milia care gãz- dificultate în Transilvania, reproºând u-i-se pe- duieºte debutul lui Mihai Eminescu. Numãrul se simismul contrar comandamentelor epocii, aici deschide cu un portret al lui Emanoil Gojdu (p. dominând, pânã târziu, dupã moartea poetului, 1-21), continuã cu poezia Adoru de Georgiu cultul lui Vasile Alecsandri); nr. 33 din 19/21 Tãutu (p. 2-3), Geniul lui ªtefan cel Mare - frag- octombrie, în care începe publicarea în serial a ment - de Vasiliu Ranta-Buticescu (p. 3-6), Des- novelei svedice [suedeze n.n.] Lanþul de aur de pre amoru, eseu despre educaþia femeii, din Onkel Adam, tradusã de Mihai Eminescu pe copilãrie pânã la maturitate, de Alexandru filierã germanã (p. 10-11); nr. 34 din 16/28 oc - 0

7 Onaciu (p. 6-7), apoi Jertve de oameni în Da- tombrie, cu Misterele nopþii (prima paginã) ºi 1 homei, nesemnat (p. 7-8), poezia De-aº avea... ºi Lanþul de aur – urmare (p. 8-10); nr. 35 din 23 - un fragment din nuvela lui Puºkin, Fata cã - octombrie/4 noiembrie, Lanþul de aur – urmare N (p. 8-10); nr. 36 din 30 octombrie/11 noiembrie,

A pitanului (p. 8-10). Urmeazã serialul Cronica

C din Pesta (p. 10-11), semnat de Iosif Vulcan, Lanþul de aur – urmare (p. 10-11); ºi nr. 37 din L 6/18 noiembrie, Lanþul de aur (p. 9-10), aceastã

U conþinând informaþii de ultimã orã, vehiculate în

V ultimã parte purtând semnãtura Mihaiu Eminescu.

oraºul dunãrean: o anecdotã legatã de abdicarea

F În intervalul martie-noiembrie 1866, co- I lui Cuza, slaba participare a publicului rom â- S nesc la concertul domniºoarei Eliza Circa, un laboratorul ado les cent este prezent cu poezie O I exemplu moralizator pentru tinerele domniºoare sau traducere, în zece numere din revista Fa - ºi o prenumeraþiune la culegerea de poezii ori - milia, perioadã în care se confruntã cu Ã ginale pe care intenþiona sã o publice semnatarul inimaginabile dificultãþi materiale ºi face, mai N mult la pas, traseul Cernãuþi – Blaj – Sibiu – Â rubricii: „Nu este vanitatea ceea ce m-a decis a

M pune sub tipariu aceastã carte; la câºtig mate rial Giurgiu - Bucureºti.

O nu pot conta: ci ca un simplu lucrãtor al be - Când, la vârsta de 16 ani, þi se publicã R letristicii noastre, am voit numai sã concurgu versurile într-una dintre cele mai bine cotate A I

L [contribui n.n.] ºi eu cu produsele debilului meu reviste literare ale momentului, de îndatã ce sunt I talent la înflorirea acestui ram nefertil al lite- primite, mai mult, redactorul le salutã cu cuvinte M

A raturii naþionale, fiind convins cã mama comunã pline de entuziasm ºi eºti solicitat sã trimiþi F - naþiunea – va primi tot cu aceeaºi bucurie corespondenþe ulterioare, când þi se acceptã, fã- dinarii sãracului, ca ºi miile avutului. Apelând rã rezerve, orice colaborare, e de presupus cã darã la întregul pub lic român, rugându-l ca – de acest fapt îþi influenþeazã deciziile. cumva va gãsi demnã de pãrtinire aceastã co - Mihai Eminescu continuã sã colaboreze lecþiune – sã binevoiascã a mã onora cu con- cu Iosif Vulcan pânã când, o succesiune de eve- cursul sãu mate rial. Aceastã pãrtinire mã va nimente, printre care: reconcilierea cu tatãl sãu îmbãrbãta în viitor, sau mã va descuraja pentru ºi plecarea la studii la Viena, un iminent proces totdeauna. ªi atunci, durere! nu voi mai fi noro - de presã pentru articolele publicate în Fede- cos a vã putea scrie - cronica din Pesta.” raþiunea din Pesta ºi, nu în ultimul rând, con-

1 Deºi paginile au atribuitã numerotarea pe întregul an ed ito rial, ca sã faciliteze legarea în volum, am preferat sã numãr paginile fiecãrui ex em plar, pentru a avea o imagine a poziþionãrii lucrãrilor eminesciene în corpul revistei. (n.a.) MARTIE 2011 21 solidarea prestigiului ºi intuirea viabilitãþii di- Iartã-mi, stimate amice, acest ton polemic, recþiei îmbrãþiºate de Societatea Junimea, îi în- dar te asigur cã a fost pentru mine o rarã mân- dreaptã paºii spre Convorbiri literare, în care gâiere de-a mã vedea remunerat dintr-un colþ atât publicã prima poezie, Venere ºi Madonã, la 15 de depãrtat al României, din Oradea-Mare – când aprilie 1870. în þara mea proprie nu voi ajunge nicicând sã Pe 23 martie 1883, Iosif Vul can participã însemnez ceva, excepþie fãcând de cercul restrâns la o ºedinþã a Junimii. Cu aceastã ocazie, Mihai al câtorva amici. ªi-apoi sã nu fiu pesimist?”1 Eminescu îi încredinþeazã spre publicare ºapte Nu, n-am sã fac paralele facile cu actu - poezii, ce vor apãrea în Fa milia în intervalul alitatea, pe marginea primului paragraf. Vreau 1883-1884: S-a dus amorul, Când amintirile, doar sã subliniez ceva ce mi se pare foarte inte- De acum, Ce e amorul?, Pe lângã plopii fãrã resant, în cel de-al doilea. La 1883, Eminescu soþ, ªi dacã..., Din noaptea. Pentru aceste ultime scrie: „dintr-un colþ atât de depãrtat al Rom â- poe zii, poetul primeºte un prim onorar. Iatã un niei, din Oradea-Mare”. Folosind vizionar acest fragm ent din scrisoarea de mulþumire, pãstratã de redactorul Familiei, ca o preþioasã relicvã: nume, el înþelege prin România cu totul altceva „Mult stimate domnule ºi amice, decât înþelegeau hãrþile ºi tratatele interna þio - Mulþumesc pentru onorariul trimis – cel nale la acea vreme, deºi nu le ignorã nici pe dintâi pentru lucrãri literare pe care l-am primit acestea, deoarece, în continuare, face o distinc - v-odatã-n viaþã. În România domneºte dema - þie clarã: când în þara mea proprie, de parcã gogia ºi în politicã, ºi în literaturã; precum omul România ar fi înafara graniþelor ei de atunci. onest rãmâne aici necunoscut în viaþa publicã, Finalul, infirmat de posteritate: „nu voi astfel talentul adevãrat e înecat de buruiana rea a ajunge nicicând sã însemnez ceva”, dã dim en- mediocritãþilor, a acelei ºcoale care crede a pu - siunea abisului de dezamãgire ºi tristeþe pe mar- tea înlocui talentul prin impertinenþã ºi prin ad- ginea cãruia se afla la ºapteseprezece ani de la miraþie reciprocã. debutul sãu în revista Fa milia. 0 7 1

N A C L U V

Iosif Vulcan ºi Societatea pentru I S O

Fond de Teatru Român (STR) I

Valentina ROTARU Ã N e linia tradiþiilor înaintate ale cãr- În toatã activitatea pe care a desfãºurat-o, Â M

turarilor iluminiºti ardeleni ºi ale Iosif Vulcan a fost cãlãuzit de concepþia ne- O R lup tãtorilor de la 1848, Iosif Vulcan cesitãþii de a contribui prin toate mijloacele la A poate fi considerat ca cea mai reprezentativã ridicarea culturalã a poporului, convins cã, „þin - I P L personalitate culturalã din jumãtatea a doua a ta noastrã supremã (trebuie) sã fie luminarea” I M

veacului trecut, în Transilvania. Prin douã din acestuia. Un popor, oricare ar fi el, nu se poate A cele mai importante laturi ale activitãþii sale, cea manifesta pe mãsura capacitãþilor sale latente ºi F de redac tor al revistei „Fam ilia”, timp de 42 de nu se poate impune ca valoare atâta timp cât este ani ºi cea de ani m ator al dezvoltãrii teatrului lipsit de culturã, aceasta fiind socotitã una dintre românesc în Transilvania, Iosif Vulcan a slujit condiþiile esenþiale care garanteazã libertatea ºi 3 aspiraþiile mari ale epocii sale: ridicarea cultu- suveranitatea unui popor . ralã a maselor, apãrarea ºi dezvoltarea, prin În concepþia lui Iosif Vulcan, teatrul re- culturã, a prestigiului naþiunii române din Tran- prezenta unul dintre cele mai importante mij - silvania ºi a ideii de unitate naþionalã2. loace de cultivare ºi educare multilateralã a in di-

1 Dumitru Velea. Mihai Eminescu – 120 de ani de la moarte. La o aniversare. Despre „cea mai scumpã” relique literarã. În Saeculum, nr. 4/2009, p. 1. http://www.pro-saeculum.ro/arhiva/56/saeculum56.pdf 2 Iosif Vul can ºi problema teatrului românesc în Transilvania / Maria Fanache. În Limbã ºi literaturã, nr.14, 1967, p. 33. 3 Lucian Drimba, Iosif Vulcan , Ed. Mi nerva, Bucureºti, 1974, p. 169. 22 MARTIE 2011

teatrului românesc în Transil va - nia prin articolul Sã fondãm tea - trul naþional. Iosif Vulcan era conºtient de faptul cã înfiinþarea unui teatru în Transilvania va întâm pina numeroase greutãþi. El aratã sin - gurele cãi posibile de realizare a acestui ideal: crearea, prin con - tribuþii susþinute, a unui fond de teatru, dirijat de un comitet ºi sprijinit de comitetele filiale în toate comitatele Transilvaniei; îm bogãþirea acestui fond ºi prin veniturile serbãrilor date de di- letanþi; apeluri, prin presã, cãtre ro mânii de dincolo de Carpaþi. Gãrgãunii dragostei - comedie într-un act - pe scena Ideea înfiinþãrii unui teatru Teatrului de Stat Oradea, stagiunea 1970-1971 român în Transilvania a gãsit spri- Autor: Iosif Vulcan • Regia: Dorel Urlãþeanu, artist jin imediat mai ales în rândul tine- emerit • Distribuþia: Tîrgoviºteanu: Marcel Segãrceanu; rilor, care au înfrânt, cu entu zias- Dr. Ursulescu: Mircea Olariu, Dorel Urlãþeanu, artist mul lor, scepticismul vârstnicilor. Din diferitele colþuri ale provin - emerit; Gogu: Geo Nune • Anica: Ana Popa; Olimpia: ciei au început sã se strângã sume

0 Simona Constantinescu; Marin: Ion Abrudan; Joiþa: Anca pentru fondul teatrului român îna - 7 Miere Chirilã; Riþa: Doina Urlãþeanu; Lucsiþa: Olimpia

1 inte de a fi constituitã o societate

- Mâinea; Dora: Alla Tãutu; Betty: Kiss Ildikó • Regia ºi o conducere; deosebit interes tehnicã: Dalma Simionescu • Sufleur: Agy Segãrceanu. N s-a manifestat în pãrþile bãnãþene

A (sursa www.teatruloradea.ro)

C (Nã dlag, Timiºoara, Arad), pre -

L cum ºi în oraºe ca Abrud, Gherla, U vidului ºi a societãþii. Este o instituþie de mare Buziaº, Oradea, Satu Mare, Sibiu, Blaj. Problem a V însemnãtate naþionalã ºi moralã, pe care el o F teatrului a fost ridicatã de deputaþii rom âni în I

S aºeazã imediat dupã bisericã ºi ºcoalã. El nu Cam era din Budapesta, cu ocazia dezbaterii bu -

O ezitã sã considere cã înfiinþarea unui teatru este getului pe 1870 ºi a re par tizãrii unei sume de bani I mai importantã chiar decât crearea mai multor pentru teatrul maghiar din Pesta.

Ã ºcoli la un loc, pentru motivul cã, în timp ce de În luna aprilie 1870, la Bu dapesta, ia fiin -

N avantajele ºcolii beneficiazã doar generaþia tâ- þã SOCIETATEA PENTRU FOND DE TEATRU Â nãrã, ºi nici aceea în întregime (pentru fete nu RO MÂN (STR). Adunarea generalã de consti - M existau ºcoli), de binefacerile teatrului puteau

O tuire a STR a avut loc la Deva, în 4-5 octombrie R

profita deopotrivã tinerii ºi vârstnicii, indiferent 1870. Articolel e din Fa milia transcriu atm o- A

I de sex ºi grad de culturã. sfera în care s-a þinut aceasta. Numeroasele te - L I Ideea de a pune bazele unui teatru perm a- legrame primite din toate colþurile Transilva - M nent în Transilvania este tot mai des vehiculatã niei (Gherla, Sibiu, Baia Mare, ªom cuta Mare, A

F începând cu anul 1869. Iosif Vul can s-a gândit Sighetu Marmaþiei, Sei ni) aratã atenþia cu care la aceastã problemã însã cu mult înainte de a - erau urmãrite lucrãrile. Aici a fost ales ca pre - ceastã datã. Eliade Rãdulescu a fost prima per - ºedinte Iosif Hodoº, vice pre ºedinte Al. Mo - soanã care i-a sãdit în minte ideea de a înfiinþa cioni, secretari Iosif Vulcan ºi A. Horsa. Tot un teatru românesc în Transilvania, atunci când, atunci, s-a stabilit cã, adunãrile gen er ale anuale în 1866, l-a cãutat la redacþia revistei Fa milia ºi sã se þinã în di ferite oraºe din Transilvania, cu i-a vorbit de acest lucru. Începând din acel an, scopul de a atrage cât mai mulþi membri cât ºi Iosif Vulcan oferã în paginile revistei Fa milia pentru a trezi viaþa culturalã a tuturor regiu- nenumãrate informaþii despre teatrele din þarã, nilor din aceastã parte a þãrii. despre repertoriul abordat de cãtre acestea, pre - Adunãrile societãþii împre unã cu adu nã - cum ºi despre necesitatea promovãrii pe scenã a rile gener ale ale „Asociaþiei pentru literatura ºi pieselor româneºti. În 1869, Vul can începe în cultura poporului român” au fost, an la rând, revista Fa milia cam pania în vederea înfiinþãrii cele douã evenimente culturale anuale ale ro mâ - MARTIE 2011 23 nilor din Transilvania. La aceste adunãri, au mii pentru piesele originale ºi burse pentru ac- devenit tradiþionale discursurile, disertaþiile în torii în formaþie3. legãturã cu teatrul, concertele, reprezentaþiile Începând cu anul 1903 Societatea anunþã þinute de amatori cu sco pul de a strânge fonduri organizarea unui con curs cu premii pentru cre - ºi de a impulsiona mi ºcarea dramaticã de ama - 1 area de piese de teatru originale româneºti. Prin tori . aceastã acþiune se urmãreºte stimularea creaþiei Succesul primei adunãri, al adunãrii de dramatice având un specific naþional ºi cu an- constituire, a fost ºi de altã naturã; s-au înscris, corare în viaþa satului sau a pãturii culte ro - din cei prezenþi, 60 de membri ºi s-a subscris o mâneºti4. În gen eral, vorbind despre aceastã li - sumã totalã de peste 4000 de florini. Iosif Vul- te raturã dramaticã, trebuie sã þinem seama de can a oferit revista Fa milia ca or gan al pu - faptul cã ne aflãm în perioada copilãriei acestui blicaþiilor STR, oferta fiind primitã cu plãcere gen de literaturã în Transilvania, perioadã cãreia de cãtre adunare. Ca urmare, din 1870 ºi pânã la îi sunt inerente cãutãrile, dilentantismul ºi gre- sfârºitul existenþei sale, Fa milia va purta ºi sub - ºelile. Chiar dacã nivelul atristic al celor mai titlul Totodatã organul publicaþiunilor So cie - multe piese este deficitar, ele umpleau un gol în tãþii pentru crearea unui fond de teatru român repertoriul origi nal ºi, mai ales, slujeau unor idei în Ardeal. STR era sora mai micã a ASTREI, cum etice ºi naþionale, susþinute îndelung ºi nu ara - i-a plãcut lui Iosif Vulcan sã o numeascã. reori cu sacrificii de intelectualitatea ardeleanã. Iosif Vulcan a fost în STR, de-a lungul Nu trebuie sã uitãm cã aceste piese au fost scrise anilor, secretar (1870-1882), vicepreºedinte pentru amatori, fapt ce pretinde sã fie privite cu (1882-1895), preºedinte (1895-1905) ºi a parti - anumitã îngãduinþã. Aceastã literaturã a rãspuns cipat cu cea mai mare regularitate la adunãrile cerinþelor imediate ale acelor timpuri ºi care ºi-a gener ale ale societãþii unde, la fiecare din ele, fãcut pe deplin datoria5. rostea câte un discurs, prezenta o disertaþie sau Literatura dramaticã creatã de intelectua - 0 citea din opera sa. litatea grupatã în jurul STR rãmâne valoroasã 7 1 prin intenþiile meritorii de creare a unui reper-

În 1895 sediul societãþii este mutat de la - Budapesta la Braºov, ca umare a faptului cã toriu teatral origi nal, intenþii adeseori realizate, N

numãrul intelectualilor români din Budapesta constituind totodatã un deosebit de interesant ºi A scazuse simþitor iar Braºovul s-a dovedit, la mo- inedit mate rial de informare în domeniul istoriei C 6 L mentul respectiv, cea mai bunã alegere dintre noastre literare . U V toate oraºele transilvãnene. Peste 30 de ani cât a fost la conducerea F O bogatã corespondenþã purtatã de I. Vul - STR, Iosif Vulcan a cheltuit pasiune ºi energie, I can cu Vasile Goldiº, cu Virgil Oniþiu, membrii dovedind o consecvenþã remarcabilã în fãp tui - S O ai STR, demonstreazã perseverenþa muncii sale rea scopului final. Este demn de menþionat ºi I ca organizator ºi conducãtor. Cu acest prilej el capacitatea acestuia de a fi la curent ºi a accepta noile formule de teatru, care circulau din ce în ce Ã susþine ideea editãrii unui Anuar în broºurã se - N paratã – ºi a unei Biblioteci teatrale, în care mai mult datoritã reprezentanþilor tinerei ge - Â 2 urmau sã aparã piese originale . neraþii de intelectuali, care trecuserã alãturi de el M O

la conducerea Societãþii. Fãrã a pierde din ve- R

Urmãrind activitatea STR, întâlnim o se-

dere obiectivele propuse iniþial, omul de teatru A rie de iniþiative incontestabil interesante ºi utile I L pentru miºcarea teatralã din Transilvania la în - Iosif Vulcan a demonstrat supleþe ºi spirit re alist I ceputul secolului nostru. Astfel, e hotãrârea de a de-a lungul activitãþii sale ca ani m ator al tea- M trului românesc de amatori din Transilvania7. A înfiinþa un „muzeu al limbii române”, proiectul F unei „secþii fonografice” în scopul înregistrãrii Când la 10 septembrie 1906, Gazeta Tran - melodiei ºi studierii ritmului cântecelor po pu- silvaniei, îndoliatã, anunþa moartea lui Iosif lare, precum ºi „fixãrii” dialectelor regionale ale Vulcan, cultura româneascã de pretutindeni ºi limbii vorbite, achiziþionarea de ediþii originale mai ales cea din Transilvania pierdea nu numai ºi manuscrise pentru muzeu; acordarea de pre- pe luptãtorul pe plan cul tural, ci ºi pe omul de

1 Idem, p. 232. 2 Constantin Cuza, Maria Lamburcã, Societatea pentru crearea unui fond de teatru român, Ed. Casa Judeþeanã a creaþiei populare, Braºov, 1971, p. 27. 3 Idem, p. 6 4 Idem, p. 53 5 Idem, p. 59. 6 Idem, p. 74. 7 Idem, p. 77. 24 MARTIE 2011

teatru, care continuase în mod strãlucit eforturile înaintaºilor sãi pentru cuvântul românesc rostit pe scenã. Virgil Oniþiu, în Discursul de deschidere al adunãrii STR de la Cohalm din 17 noiembrie 1907 rosteºte cuvinte calde ºi îndreptãþite: „Iosif Vulcan nu a fost un geniu, nu a fost un soare, care cu razele sale luminoase sã lumineze pânã în întunericul zilelor trecute ºi al celor viitoare. Sufletul lui a fost o luminã blândã, care a lumi - nat ani îndelungaþi cãrãrile modeste în viaþa culturalã ºi literarã a contemporanilor sãi, care datori sunt sã rosteascã cu o pioasã recunoºtinþã numele acestui fruntaº între luptãtorii pentru cultura ºi literatura româneascã... Iosif Vulcan a fost apostolul teatrului românesc în Transilvania” 1. La 14 aprilie 1934 este convocatã adu - narea generalã a STR, la Sibiu, în sala Astra. Punctul IV al ordinii de zi prevedea „Pro punerea Comitetului pentru fuzionarea STR” cu Asociaþiunea pentru literaturã românã ºi cultura Bust în Oradea poporului român. Principalul þel al STR se rea- lizase; contopirea cu Astra era justificatã. Din ciaþia care a jucat un rol hotãrâtor în înfiinþarea fondurile vãrsate – con form statutelor STR – au teatrului de amatori din Transilvania ºi în alcã- 0 fost sprijinite în continuare trupele de teatru ºi tuirea unei literaturi dramatice. Datoritã ei au 7

1 tipãriturile de literaturã dramaticã. fost puse ºi bazele viitorului teatru profesionist

Dupã o activitate prodigioasã de 64 de ani, prin sprijinirea moralã ºi materialã a tinerilor

N dusã în cea mai mare parte în condiþii so cial- talentaþi, care au devenit nume ilustre în arta A istorice vitrege, îºi încheia existenþa STR, aso- dramaticã româneascã2. C L U V

F I S

O Revista revistelor Fa milia I Ioana DRAGOTÃ Ã N

Â n toamna anului 2009, în timpul ul - Nu s-a ivit atunci rãgazul sã intrãm în

M timei vizite fãcute la Baia Mare, re- detalii, iar o a doua ocazie de a discuta despre O gretatul direc tor fondator al revistei proiect nu am mai avut. Nu ºtiu cum ºi-ar fi dorit R

A Fa milia românã, dr. Constantin Mãlinaº, lansa, sã fie lucrarea, dar mi se pare cã este momentul

I Î

L în plen, provocarea sã alcãtuim împreunã o bi- potrivit sã dau viaþã acelei idei, în semn de I

M bliograf ie a revistelor al cãror nume stã sub omagiu adus orãdenilor care au reuºit, de-a lun -

A semnul Familiei. Era una din multele idei pe gul timpului, sã dea o strãlucire aparte acestui F care, cu generozitate, le împrãºtia în jurul lui, în nume cald ºi liniºtitor: Fam ilia ºi în semn de graba de a mai vedea ceva înfãptuit, de a mai omagiu lui Constantin Mãlinaº, cel care, prin pune un lucru în ordine, de a-ºi mai ostoi ne - înfiinþarea revistei Fa milia românã, a reiterat liniºtea gândului. Cunoscându-i tenacitatea ºi câteva din obiectivele iniþiale ale lui Iosif Vulcan. curajul, eram convinsã cã intreprinderea se va Iatã deci, lista bibliograficã a serialelor identificate realiza cât de curând, dar n-a fost sã fie aºa. pânã în prezent, într-o orânduire alfabeticã: 1. Amicul Familiei : littere – sciinþe – arte – pedagogie – industrie / Directoare-propr. Constanþia de Dunca. Bucuresci, 15 mar. 1863 – 31 oct. 1865; 1 ian. – mai 1868. (NH p. 31) 2. Amiculu Familiei : foia pentru tote trebuintiele vietei sociale : instructiune : distractiune /

1 Idem, p. 79. 2 Idem, p. 44. MARTIE 2011 25

Redac tor responsabil, proprietar ºi edi tor: Niculae Fekete Negruþiu. Gherl’a si Clusiu, 1 aug. 1878 – 1 nov. 1890. (NH p. 31) 3. Amicul Familiei : fóiã beletristicã sciinþificã ilustratã / Red.: N. Enescu. Edi tor: Paul Cieslar. Graz, sep. 1881-1884. (NH p. 31) 4. Biblioteca Familiei / Di rec tor Vasile Alecsandrescu. Bucuresci, 1 ian. 1890 – 18 iul. 1895. (NH p. 65) 5. Curierul familiei. Bucuresci, 12 feb. – 3 mar. 1874. (NH p. 168) 6. Fa milia : fóia enciclopedica ºi beletristica cu ilustraþiuni / Red. responsabil, propr. ºi ed i tor Iosifu Vulcanu. Pesta, Oradea-Mare, 5 iun. 1865 – 31 dec. 1906. (NH p. 248); seria a II-a mar. 1926 – 1928 / Dir.: G.M. Samarineanu; seria a III-a mar. 1934 – iul.-aug. 1943; seria a IV-a 1944 – 1945. Bucureºti; seria a V-a 1965-1989 / Re dac tor ºef: Al. Andriþoiu; seria a VI-a / Redac tor ºef: Ioan Moldovan. Oradea, 1990 pânã în prezent (IH p.176-177) 7. Fa milia : Literaturã. Instruire. Petrecere. Umor / Redac tor responsabil: Dorin ; Propr.-edi - tor: Ioan Þinþariu. Romanpetre, 15/28 mar. – 15 iul. 1910 (GB p. 238); Re dac tor ºef Traian Trifu Cãta, Petrovasâla, 1994 pânã în prezent. 8. Fa milia : Pedagogie. Viaþa casnicã. ªtiinþe popularizate. Litere ºi Arte /Bucureºti, dec. 1907 – dec. 1909. (GB P. 238) 9. Fa milia : revistã enciclopedicã sãptãmânalã / dir. Temistocle Grigoriu. Bucureºti, 14 sep.

– 5 dec. 1908; 20-27 dec. 1909 (GB p. 238) 0 7

10. Fa milia : revistã familiarã ilustratã / redac tor ºi proprietar: M. Lazin. Detroit, Michi gan, 1 1

apr. 1917 - ? (GB P. 238) 11. Fa milia. Editatã de Liceul „Mihai Eminescu” Oradea. Semnalatã de Constantin Mãlinaº în N A

Familia românã, an 3 (2001), nr. 2 (9). C L

12. Familia artisticã ºi literarã. Bucureºti, 20-27 dec. 1909. (GB p. 238) v. Fa milia : revistã U V

familiarã ilustratã. F 13. Fa milia creºtinã. 2004-2007. Sursa http://www.profamilia.ro/revista.asp. I S

14. Fa milia literarã / revistã literarã de familie / Direc tor: Duval M. Volny ; Red.: Alex O Sussman. Iaºi, 15 iul. – 1 sep. 1912. (GB p. 239) I

15. Fa milia mea. Publicaþie deþinutã de Edipresse S.A. Bucureºti, 1993 - Ã http://www.youmago.ro/ob ject/view/fa milia-mea/33884 N Â

16. Familia mea - baby. Publicaþie deþinutã de Edipresse S.A. Bucureºti. M

http://www.google.ro/#hl=ro&source=hp&biw=1024&bih=403&q=fa milia+mea+ %2F+ O R baby&aq=f&aqi=&aql=&oq=&fp=c8c6a8247278b6a8 A I L

17. Fa milia ortodoxã / Redac tor ºef: Mihai Cristea. Titlu avut ante rior Presa ortodoxã, un nr. I

semnal, apoi nr. 1 din ianuarie 2009, de la nr.10 din noiembrie 2009 se numeºte Fa milia M ortodoxã. Au apãrut pânã la data scrierii articolului 22 de numere. Apare ºi în for mat elec - A F tronic http://www.familiaortodoxa.ro/. 18. Fa milia Românã : revistã sãptãmânalã ilustratã / Proprietar-edi tor: Lucian Bolcaº. Budapesta, 1/14 feb. – 30 sep. 1908 (GB p. 239) 19. Fa milia Românã : Viaþa casnicã. ªtiinþe popularizate. Litere ºi Arte. Bucureºti, ian. 1910 – dec.1911. (GB p. 239) 20. Fa milia românã : revistã trimestrialã de culturã ºi credinþã româneascã / Redac tor ºef: conf. univ. dr. Constantin Mãlinaº. Oradea, 1999-2006; Di rec tor executiv - re dac tor ºef: Teodor Ardelean. Baia Mare, 2008 pânã în prezent. 21. Familia ºi viaþa. 20.12.2010, Roman (Catholica) - În pragul marii sãrbãtori a Naºterii Domnului, Asociaþia „Fam ilia ºi Viaþa” a lansat primul numãr al revistei „Fam ilia ºi viaþa”. Revista apare în form at PDF. Iniþiativa se înscrie în Anul Familiei declarat în 26 MARTIE 2011

Dieceza de Iaºi, asociaþia amintitã dorind sã îºi aducã „cu modestie contribuþia la susþinerea acestei iniþiative de apãrare a demnitãþii familiei – univers minunat al iubirii, bucuriei ºi speranþei”. semnalatã pe http://www.catholica.ro/2010/12/20/a-aparut-revista-fa milia-si-viata. 22. Fa milia ta. Din care a mai rãmas pe internet doar urmãtorul mesaj: Vom reveni! Dupã 8 ani de existenþã Fa milia ta îºi cautã un nou drum. Vrem altceva, mai bun, mai frumos, mai util. Sperãm ca ºi voi. Vom reveni îndatã ce ne vom lãmuri. 23. Femeia ºi Familia : foaie beletristicã ºi literarã / red. ºi propr.: Silvestru Moldovan ºi Ioan E. Prodan. Sibiiu, 19 ian./1 feb. – 18 iun./1 iul. 1903. (NH p. 253, GB p. 831) 24. Foia familiei : pentru petrecere ºi culturã / Red. I.P. Florantin. Iaºi, feb.- ? 1875; Bucureºti, serie nouã, 1 iul. 1905 – mar. 1906. (NH p. 266) 25. Revista familiei : magazin ilustrat sãptãmânal care apare la Tel Aviv începând din anul 1967 / Direc tor fondator: I. Aurescu, Direc tor de onoare: G. Mosari, Secretar de redacþie: Nelu Blidaru. Tel Aviv. Sursa: http://www.isro-press.net/Portal/in dex.p hp/Portal/in - dex.php?op tion=com_con tent&view=ar ti cle&id=165&Itemid=77 26. Revista Familiei Nikken. http://issuu.com/nikkeneurope/docs/rou_au tumn-mag a zine- 2010 27. Scóla ºi familia : foia pentru crescere ºi înveþãment / Direc tor ªtefan Iosif. Braºov, 4 apr. 1886 – 1 iul. 1889. (NH 659) 28. ªcoala ºi familia de mâine. 1936. http://anticariatultau.ro/actiuni—asignate—acte- bancare-revista—scoala-si-fa milia-de-maine——chitanta-de-100-lei-27535.html 29. Tesaurul familiei. Bucuresci, 1 mai 1885– 15 apr. 1886; 1 mai – 15 iul. 1886. (NH p. 721, 0 GB p. 862) 7 1

30. Tribun a familiei : revistã pentru literaturã, artã ºi ºtiinþã popularã. Bucureºti, ? oct, 1898 - – 20 apr. 1905. (NH 741) N

A 31.Universul familiei / M. Stoiacovici, 1990. http://anticariatultau.ro/actiuni—asignate—

C acte-bancare-revista—scoala-si-fa milia-de-maine——chitanta-de-100-lei-27535.html L U V Este o listã perfectibilã ºi deschisã. Dar chiar ºi aºa, fãrã sã luãm în calcul revistele care stau F I sub semnul unor denumiri înrudite, cum sunt vatra ºi cãminul, putem constata cã aceastã „familie” S de reviste este una destul de numeroasã. O I Prescurtãri: Ã

N NH - Nerva Hodoº ºi Al. Sadi Ionescu. Publicaþiunile periodice româneºti : (ziare, ga zete,

Â reviste). Tom I : Cata log alfabetic : 1820-1906. Bucureºti, Librãriile Socec & Comp. ºi C. Sfetea,

M 1913. O

R GB - George Baiculescu, Georgeta Rãduicã ºi Neonilã Onofrei. Publicaþiile periodice

A româneºti : (ziare, gazete, reviste). Tom II : Cat a log alfabetic 1907-1918 ; Supliment: 1790-1906. I L

I Bucureºti, Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1969.

M IH - Dicþionarul presei literare româneºti : 1790-1990 / I. Hangiu. Ed. a 2-a rev. ºi A completatã. Bucureºti, Editura Fundaþiei Culturale române, 1996. F MARTIE 2011 27

Preþuire ºi recunoºtinþã pentru cinci des tine artistice într-o carte de suflet

Paula RUS artea intitulatã: Des tine (Ga briel Bra tu, Elena Galaction, Alex. Jula, Gh. Sãrac, Mirela Vlad), apãrutã la EdituraC TIPO-MAN, Ploieºti, 2010, poartã sem- nãtura doamnei prof. univ. dr. Elis Râpeanu.1 Aceastã lucrare a fost dãruitã de Domnia Sa domnului dr. Teodor Ardelean, di rec tor al Bi - bliotecii Judeþene „Petre Dulfu”, „prin care, o datã în plus, sper sã demonstrez – scrie autoarea în scrisoarea care însoþeºte cartea trimisã - cã fac parte din FAMILIA ROMÂNÃ”. Cartea avutã în atenþie contureazã arm o- nios ºi evocã într-o modalitate caldã ºi plinã de

admiraþie ºi recunoºtinþã „cinci des tine ale unor 0 artiºti apropiaþi (autoarei n.n.), personalitãþi care 7 1

au lãsat o urmã de luminã în cultura ro mâneas - -

cã”, aºa cum înscrie însãºi doamna Elis Râpeanu N

în autograful dedicat Bibliotecii Judeþene „Petre A C

Dulfu”. Aceste cinci destine artistice (Ga briel L

Bratu, Elena Galaction, Alexandru Jula, Ghe - U V orghe Sãrac ºi Mirela Vlad) sunt personalitãþi din presã, materialele apãrute în unele cãrþi, F mai mult sau mai puþin cunoscute publicului I larg, dar „care meritã sã stea în galeria oa me - manuscrisele, dedicaþiile, întâlnirile la diverse S O nilor importanþi din cultura noastrã.”2 activitãþi culturale. La acestea se adaugã in ter - I Autoarea a adunat în cele aproximativ 450 viurile luate de autoare sau de diferiþi reporteri, confesiunile artiºtilor, dar ºi amintirile scrii toa - Ã de pagini ale cãrþii sale referinþe biografice ºi N bibliografice cu privire la cele cinci destine ar- rei. Din paginile volumului nu lipsesc nici i - Â tistice, împletind, astfel, evocarea propriu-zisã lustraþiile cu valoare documentarã ºi mem orialã M O

care joacã un rol im portant în scrierea destinelor R

care, adesea, capãtã ºi o nuanþã liricã, cu do-

acestor artiºti. A cumentarea, fãcându-se apel ºi la cercetarea ºti - I L inþificã. La baza documentãrii se aflã arti colele Lucrarea doamnei Elis Râpeanu dezvãluie I M

1 Nãscutã la Valea Cãlugãreascã, Elis Râpeanu este o personalitate cu multiple valenþe scriitoriceºti, afirmându-se A în peisajul culturii româneºti ca poet, epigramist, critic ºi istoric literar, eseist ºi prozator. De altfel, sumarul F biobibliografic al doamnei Elis Râpeanu, aflat la sfârºitul volumului primit, atestã faptul cã aceastã scriitoare este una prolificã ºi foarte activã în viaþa culturalã româneascã. În acest sens, se pot aminti: autoare a peste 70 de lucrãri ºtiinþifice (manuale, culegeri, dicþionare, comunicãri ºtiinþifice) ºi a mai multor volume de epigrame, poezii, aforisme, studii, eseuri, monografii etc., doctor în ºtiinþe filologice (1999) cu lucrarea Epigrama în literatura românã (studiu de istorie, criticã ºi teorie literarã), membrã a Societãþii Române de Filologie romanicã (1977), membrã a Societãþii Scriitorilor Olteni (2006), membrã fondatoare a Uniunii Epigramiºtilor Români (1990), membrã a Cenaclului literar „Ioan Tecºa” din cadrul Casei de Culturã a Ministerului de Interne, a susþinut timp de 10 ani rubrica intitulatã „Catrene cu sprâncene” din sãptãmânalul „Jurnalul de Bucureºti”/„Jurnalul TV”, colaboratoare (cu poezii, epigrame, articole) la peste 40 de publicaþii, inclusã în peste 45 de culegeri/antologii de epigrame, cuprinsã în culegeri/antologii de poezii, deþinãtoare a numeroase premii la concursurile de epigramã ºi poezie ºi aceastã enumerare ar mai putea continua. 2 Elis Râpeanu, Desti ne (Gabrie l Bratu, Elena Galaction, Alex. Jula, Gh. Sãrac, Mirela Vlad), Editura TIPO-MAN, Ploieºti, 2010, p. 6. 28 MARTIE 2011

aspecte, uneori surprinzãtoare, dar relevante, dintre cele patru fiice ale marelui scriitor preot din viaþa ºi activitatea acestor dragi prieteni ai Gala Galaction. Deºi aceastã artistã nu mai este scriitoarei, în legãturã cu care aceasta mãrtu - printre noi, pãrãsind lumea aceasta la vârsta de riseºte: „Am simþit nevoia sã scriu despre ei, sã-i 94 de ani, amintirea ei este vie în sufletul au - prezint aºa cum i-am cunoscut ºi i-am vãzut eu, toarei. Parcurgând acest eseu închinat artistei astfel încât sã învãlui datele personalitãþii ºi Elena Galaction, în care sunt inserate interviuri biografiei lor în gândurile ºi sentimentele mele, luate de scriitoare, dar ºi de unii reporteri, a- aºa cum am procedat ºi în scrierile închinate cestui ultim vlãstar al scriitorului Gala Galac - Academicienilor Zoe Dumitrescu-Buºulenga ºi tion, se pot afla multe lucruri interesante, ne- Radu Voinea, Prea Fericitului Pãrinte Teoctist, cunoscute publicului, cu privire la cel care s-a Pãrintelui Arhimandrit Grigore Bãbuº, lui Tudor numit Grigore Piºculescu. 1 Gheorghe ºi Angelei Buciu.” Aceºti oam eni, „pe Alexandru Jula, cel de-al treilea destin care i-a binecuvântat Dumnezeu cu calitãþi, pu- artisc al cãrþii, este unic, ca voce ºi interpretare, tere de muncã ºi haruri, m-au onorat – afirmã 2 în muzica uºoarã româneascã. Ardelean de loc, autoarea - cu atenþia sau/ºi cu prietenia lor.” nãscut în judeþul Sãlaj, dar stabilit pe meleaguri Primul destin conturat este cel al lui Ga- gãlãþene, acest art ist inegalabil, care a reuºit prin briel Bratu, desenator, ilustrator de carte, publi - tal ent, muncã, dãruire ºi tenacitate sã se afirme, cist, memorialist, realizator de afiºe, dar, înainte a deschis un drum în muzica uºoarã româneascã de toate, cari catur ist. Personalitate distinsã ºi ºi a devenit un model demn de urmat în acest marcantã a vieþii artistice craiovene, acest art ist domeniu. Cel care a ajuns sã fie „o legendã vie a plastic, vicepreºedinte al Asociaþiei Cari catu - muzicii uºoare,”5 Alexandru Jula a imprimat riºtilor Profesioniºti din România a obþinut, încã sute de cântece, a cântat în mii de spectacole, a din tinereþe, recunoaºterea oficialã, concretizatã fost în numeroase turnee ºi a desfãºurat o ac- prin numeroase premii ce i-au fost acordate ºi tivitate artisticã nu numai intensã, ci ºi diversã. 0 expoziþii realizate, atât pe plan local ºi naþional, 7 Nenumãratele premii ºi distincþii obþinute de-a

1 cât ºi internaþional – pe întreg mapamondul. lungul vieþii, succesele repurtate atât în þarã, cât - Despre cel care a fost inclus în volumul, apãrut ºi în strãinatate ca ambasador al cântecului ro- N la Moscova, Maeºtrii caricaturii româneºti, ma - mânesc, precum ºi aplauzele binemeritate din A

C rele ªtefan Popa POPA’S afirmã: „Gabriel partea auditorului sunt rãsplata muncii sale de- L Bratu este deschizãtor de noi porþi în caricatura puse în slujba muzicii. U româneascã. Domnia Sa a dus simplificarea ex- V

Al patrulea destin artis tic, pe care cartea

F tremã a caricaturii pânã la semnificaþiile ei. O

I doamnei Elis Râpeanu îl aduce în faþa cititorilor, S linie a lui Gabriel Bratu spune tot. Este o re- este cel al bihoreanului Gheorghe Sãrac, inter - O ducere la esenþa care-i conferã un rol foarte im- I pret de muzicã de facturã popularã: doinã, cân- portant în istoria caricaturii româneºti. Bucu- tec de joc, romanþã, baladã, colind. Dintre aces -

Ã raþi-vã de prezenþa sa artisticã ºi consideraþi-vã tea, romanþa este aceea „care l-a ridicat în rândul N privilegiaþi, caricaturã inteligentã ºi sugestivã 6

Â personalitãþilor cu realizãri unice în domeniu”. nu se gãseºte pe toate drumurile.”3

M În acest sens, interpretarea ºi imprimarea unor

O Prin activitatea ºi op era sa artisticã, Ga - romanþe pe versuri de Vasile Alecsandri, Octa - R briel Bratu reprezintã un nume de marcã în arta vian Goga, George Coºbuc, dar, mai ales, reali - A I contem poranã, iar în peisajul caricaturii româ- zarea primei integrale a romanþelor concepute L I neºti rãmâne un nume de referinþã. Iatã de ce pe versurile lui Mihai Eminescu ºi Veron ica M faþã de acest oltean, „care ne-a dat suflet din

A Micle sunt pe deplin grãitoare. Acest reprezen - F sufletul lui ºi spiritualitate din spiritul sãu, tant de seamã al romanþei româneºti „considerã pentru caricaturã - sorã geamãnã, dar, poate, mai cã a fost hotãrârea lui Dumnezeu ca prima poe- directã ºi mai durã, uneori, a epigramei,”4 au- zie (a lui Eminescu n.n.) sã fie publicatã de un toarea îºi ex pri mã toatã preþuirea sa. bihorean – Iosif Vulcan (1841-1907), în revista Al doilea destin evocat în paginile cãrþii FAMILIA, ºi ca tot un bihorean sã adune ºi sã este cel al Elenei Galaction, fostã actriþã la Tea- interpreteze, dupã o muncã de ani, toate ro - trul Naþional din Bucureºti ºi cea mai micã manþele compuse pe versurile lui Eminescu ºi

1 Elis Râpeanu, op. cit., p. 5. 2 Ibi dem. 3 Ibi dem, p. 14. 4 Ibi dem, p. 88. 5 Ibi dem, p. 197. 6 Elis Râpeanu, op. cit., p. 270. MARTIE 2011 29 ale Veronicãi Micle.”1 Astfel, prin acest artist, zicã popularã ºi uºoarã, de operã ºi operetã, „romanþa e ridicatã de la actul de divertisment la desfãºurând o activitate intensã la ªcoala Po- un act de culturã.”2 Dovada repertoriului bogat pularã de Artã, Secþia Canto. Astfel, de numele ºi di vers al lui Gh. Sãrac sunt sutele de înre- acestei art iste se leagã voci consacrate din do- gistrãri care - îndeosebi cele pe versuri de Emi- meniul muzical românesc: Laura Stoica, Mioara nescu - au ajuns în toate þãrile lumii. Pitulice, Paula ºi Gina Lincan etc., iar numeroºi La realizãrile amintite mai sus, trebuie elevi ai acestei profesoare remarcabile îi re - adãugatã calitatea de autor (în anul 2000, pu - prezintã ºcoala de canto în þãri precum: Canada, blicã cartea Documente privind adevãrul despre Italia, SUA ºi multe altele. Prin calitatea de boala ºi moartea lui Eminescu) ºi de edi tor de interpretã de operã, operetã, romanþã, muzicã carte (în 1989, s-a preocupat de editarea primei uºoarã ºi popularã, prin premiile naþionale ºi culegeri de romanþe eminesciene Mai am un internaþionale obþinute, prin activitatea de des- singur dor, volum ce cuprinde textele a 25 de coperitor ºi ºlefuitor de talente pe care le-a ajutat romanþe pe versurile lui Eminescu, în 1996, a sã se afirme, precum ºi prin spectacolele susþi nute editat, în premierã, Misterul morþii lui Eminescu , pe scenele din þarã ºi strãinãtate (Ger mania, Aus- dr. Ovidiu Vuia, iar în 1997, Studiul patografic tria, Olanda etc.) artista Mirela Vlad ºi-a construit privind boala ºi moartea lui Eminescu de ace- un nume de referinþã în domeniul muzical. laºi autor). Tot datoritã stãruinþei lui Gheorghe Aceastã amplã lucrare a doamnei Elis Râ- Sãrac, a fost tipãritã în limba românã lucrarea peanu, elaboratã într-un stil elevat, cu nu meroase filoromânului ameri can Charles Upson Clark, trimiteri bibliografice ºi informaþie bogatã, re- România Unitã, „prima ºi, pânã în prezent, sin - prezintã un real ºi util docu m ent pentru cei care gura enciclopedie a Rom âniei scrisã într-o limbã doresc sau vor dori sã cunoascã destinele unor de circulaþie in ter na þionalã.”3 Prin toate acestea, Gheoghe Sãrac ºi-a câºtigat un loc binemeritat oameni care au avut ceva de spus în cultura în cultura românã, precum ºi aprecieri din partea românã. Totodatã, se doreºte ca aceastã scriere, o însumare de cinci eseuri închinate celor cinci 0 specialiºtilor ºi a publicului. 4 7

destine, sã fie o „mãrturie de suflet ºi de spirit” 1 Olteanca „get-beget” Mirela Vlad, cel - de-al cincilea destin artis tic al volumului, o voce care sã ateste preþuirea ºi recunoºtinþa faþã de aceste valori artistice româneºti, mesagere, în N

deosebitã, de mezzosopranã a contribuit la ci- A acelaºi timp, ale artei ºi culturii române în lume. zelarea ºi formarea unor renumite voci de mu- C L U V

F I S O DOUÃ MEDALII DE LA BAIA MARE I

Reproducem pe copertele 2 ºi 4 ale acestui numãr al revistei Fa milia românã, douã Ã N

medalii rotunde de bronz, unifaþã, create de acela ºi sculptor, artistul plastic TÖRÖS GABOR Â

din Baia Mare, cu prilejul Centenarului Mihai Eminescu, din 1989. Amândouã au fost des- M crise de Constantin Mãlinaº în catalogul Eminescu - un secol în medalii. O R

Mihai Eminescu 1850-1889: [Medalie rotund ã din bronz] / Törös, Gabor [mono- A I L

gramã]. - [Baia Mare: Atelierul Törös Gabor], 1989. - Lucrare unifaþã: diametrul 12,1 / 0,5 I

cm.; 632,2 gr. • Realizatã prin turnare manual ã în formã de nisip, medalia este oxidatã prin M A

patinare ºi are luciul conservat prin lãcuire. În deviza tematicã de la exegezã foloseºte litere F medievale, de caracter epigrafic. Toatã compoziþia este în excizie, foarte înaltã, armonios rezolvatã as cen dent, în consonanþã cu mesajul general al subiectului Eminescu. Iosif Vul can 1841-1907: Medalie ro tundã din bronz / TG [monogram ã]. - [Baia Mare: Atelierul Törös Gabor], 1989. - Lucrare unifaþã: diametru 10,8 / 0,3 cm.; 338, 5 gr. • În note, aceleaºi observaþii ca la medalia prece dent ã. T.A.

1 Ibi dem, p. 333. 2 Ibi dem, p.338. 3 Ibi dem, p. 326. 4 Elis Rapeanu, op. cit., p. 6. 30 MARTIE 2011

RESTITUIRI

La iniþiativa omului de culturã Constantin Mãlinaº, di rec tor al Bibliotecii Ju - deþene „Gheorghe ªincai” Bihor ºi re dac tor ºef al revistei Fa milia românã, cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la naºterea lui Iosif Vul can, la Oradea, au fost organizate o serie de manifestãri culturale ded icate marelui cãrturar cu nume de rezonanþã culturalã, printre care ºi al treilea Simpozion anual al revistei, sub genericul Mihai Eminescu ºi Iosif Vulcan . La lucrãrile simpozionului au participat, alãturi de reprezentanþi ai autoritãþilor lo - cale, scriitori, bibliotecari, redactori ai mai multor publicaþii, oameni de culturã ºi delegaþi ai românilor din Transcarpatia, Odesa, Budapesta ºi din partea Seghedinului.

I În paginile urmãtoare, intitulate Restituiri, redãm o parte din alocuþiunile rostite R I cu ocazia evenimentului, precum ºi câteva articole ded icate lui Iosif Vul can ºi publicate U

T în revista Fa milia românã nr. 2 (9)/2001. I T S E R

0 Modelul cultural Iosif Vul can 7 1

Dr. Constantin MÃLINAª N

A a împlinirea a 160 de ani de la cazul lui cãlãtorul cultural este mai im portant C

L naº terea, la 1841, în satul Holod din decât inventatorul de ficþiune literarã, deºi a fost

U Bihor, a lui Iosif Vulcan, ctitorul ºi asiduu ºi inepuizabil în amândouã direcþiile. Dar V editorul timp de 41 de ani a celei dintâi serii a iatã, în ex tras, opinia lui Octavian Goga, rostitã F L I revistei Fa milia, principala întrebare care ne stã - la Oradea, într-o conferinþã , care are un echilibru S

O ruie în minte priveºte oglindirea ºi primirea în pilduitor în materie de judecatã a moºtenirii lã- I actualitate a moºtenirii sale literare ºi culturale, sate de cãtre Iosif Vulcan ºi revista sa, dintre anii în ce mãsurã tot ce a produs în plan intelectual 1865-1906: Ã

N mai are acum un ecou productiv în posteritate, „Fa milia e un fel de buletin literar al epo - Â sub ce aspecte actul sãu de conºtiinþã, propus sub cii. Înfiinþatã dupã exemplul cunoscut al re vis - M pilduitorul frontispiciu al revistei cu nume sin- telor ger mane, publicaþia sãptãmânalã trãitã atâ - O

R tetizator, ne mai este astãzi folositor, dacã lu- ta vreme, n-a fost numai o lecturã de bunã A

I minile progra mului sãu s-au stins pentru noi, e ducaþie, un fel de îndreptar trebuincios pentru o L I dacã mai au doar un mesaj is toric, sau continuã societate începãtoare. Dacã ar fi îndeplinit nu-

M sã fie un izvor ºi un model de lucru atrac tiv ºi mai acest rol, ducând în fiecare sâmbãtã o bucatã A

F motivat în actualele împrejurãri ale literaturii ºi literarã, o dare de seamã a unui bal sau o ghi- culturii românilor. citoare de ºah, aproape o jumãtate secol, în ca - Vom observa în preambul cã biografia ºi sele româneºti, ºi atunci ar merita recunoºtinþa opera lui Iosif Vulcan au fost reconstituite do- noastrã. Fa milia, însã a fãcut mai mult. Direc - cumentar ºi edi to rial aproape în întregime, prin torul ei a transformat-o într-un organ literar de urmare nu se mai pot aºtepta surprize de pro- seamã pentru vremea lui. Aceastã revistã era un porþii din partea istoriei literare. Respectiv certificat pururi reînnoit al unitãþii. Scriitori din semnificaþiile operei au fost adesea exprimate, toate pãrþile îºi trimiteau aci contribuþia lor. ajungându-se la pãrerea corectã, încã în 1926 Eminescu ºi-a publicat în paginile ei primele formulatã de cãtre Octavian Goga, cã Iosif Vul- înfrigurãri de patimi ºi de stele. N-a fost poet sau can este mai mare ca edi tor, ca jurnalist, ca nuvelist român de ori unde, care sã nu fi primit scriitor de litera turã de cãlãtorie, decât ca cre ator iniþiativa neobositului ani m ator. Vulcan a des - de poezie, prozã ºi teatru li terar. Astfel spus, în coperit cu instinctul de proorocire a artiºtilor MARTIE 2011 31 punctul fix pentru orientarea lui. Într-o vreme când cãrturãrimea Ardealului se înfãºura în în- O SEARÃ LA RÃªINARI gustimea unei mândrii lo cale, când cei mai mulþi fruntaºi politici de aici credeau încã în iluzia Unde sunt? sã-mi spuneþi mie, atavicã a milosteniei de la Viena, când unii erau pe cale sã-ºi facã intrarea în parlamentul de pe Cãci eu, frate, zãu nu ºtiu! malul Dunãrii, bãtrânul Vulcan de zeci de ani Într-un rai de bucurie, bãtea drumul Bucureºtilor. Pe la Academie, prin Am ajuns doar încã viu? culoarele Teatrului Naþional, pe la diverse ser - Nu-s în rai cã nici el n-are, bãri se ivea silueta lui, de stejar falnic cu obrazul Sã-mi dea astfel de comori; ru men, dar ochii împãienjeniþi de emoþie... El nu Sunt în loc mai de-ncântare, se întorcea numai încãrcat de bucãþi litera re, care Între fraþi ºi dragi surori! apãreau pe rând la gazeta lui, dar înregistra toatã Trageþi hora româneascã, creºterea continuã a unui organ ism, ºi venea Veselia sã trãiascã ! acasã ipnotizat de îndemnuri noui. În acest chip revista de la Oradea devenise pentru Ardeal un Pân-avem noi în naþiune, palpitant moni tor al ideii naþionale, care aducea Fiice brave ºi fii buni, verbul mântuirii ºi fãcea sã treacã în suflete acea I

Steaua nu ne-a mai apune, R presimþire minunatã ce presãrase de mult cu flori I

Vom fi vrednici de strãbuni, U

în minþile tuturora drumul armatelor româneºti. T Numai dânºii sã se-nspire I

De-aceea, cu toþii pe vrem uri am fost clienþii T

Familiei, nu mai vorbesc de cei care au crezut cã De cerescul senti ment, S Sã lucreze-n înfrãþire, E pot avea un cuvânt de transmis tiparului, fiindcã R

Pentru scopul nalt ºi sfânt. - aceºtia ºi-au început ucenicia subt ocrotirile gaz - dei primitoa re din Bihor... Trageþi hora româneascã, 0 7

Fa milia e meritul de cãpetenie, cãrþile lui Înfrãþirea sã trãiascã! 1

- pot fi uitate, Fa milia nu se uitã. Ea rãmâne biletul de intrare permanentã a lui Iosif Vulcan în Am venit sãrac aice, N A

istoria literaturii noastre.” (Oradea, 1926) ªi bogat am sã pornesc, C Cãci de-acuma vãd ferice, L Pornind de la acest punct de vedere, op era U Viitorul românesc. V

literarã a lui Iosif Vulcan a fost treptat uitatã, dar F

Eu pornesc, dar vai, cu jale, I revista mereu amintitã, deºi nu toate poeziile ºi Las acest loc desfãþat, S romanele lui meritau uitarea, precum, de pildã, O Unde inimi amicale, I Ranele naþiunii (Pesta, 1876, în trei vol ume), sau Dulci iluzii mi-au creat!

tragedia istoricã ªtefan Vodã cel Tânãr (pre- Ã Trageþi hora româneascã, miatã în 1891 la Teatrul Naþional din Bucureºti N ºi jucatã în 1892, publicatã în volum în 1893, la Înfrãþirea sã trãiascã! Â M

Oradea, tradusã în limba maghiarã ºi ju catã ast - (I. Vul can, Fa milia nr. 88, 1888) O R fel în 1903, tot la Oradea), iar sutele sale de A articole de atitudine au rãmas doar în seama I L cercetãtorilor. În schimb, s-a proiectat ca o co- Eminescu la Fa milia, în cartea recentã Emi nescu I metã în posteritate revista Fa milia, în totalitatea ºi Oradea, publicatã sub egida Prim ãriei noastre M A colecþiei sale, fiind mereu un subiect viu, mai în Anul Internaþional Eminescu 2000, am pus F ales prin traseul Mihai Eminescu, al cãrui debut accentul mai puþin pe debutul nomi nal din 1866, nomi nal s-a produs aici, cu poezia De-aº avea, în care s-a pro dus la Pesta, dar am accentuat des- numãrul 6 din 25 februarie / 9 martie 1866, dupã fãºurarea colaborãrii Emi nescu - Iosif Vulcan debutul absolut, de la Cernãuþi, din ianuarie a din 1883-1884, care s-a produs la Oradea ºi a aceluiaºi an. S-a proiectat acest de but cu atâta generat cel mai de seamã episod de istorie li - insistenþã, de altfel motivatã, încât prea puþin s-a observat un alt fapt remarcabil de istorie literarã terarã româneascã în oraºul de pe malurile ºi anume, revenirea lui Mi hai Eminescu în pa- Criºului Repede, de atunci ºi pânã acuma. ginile revistei Fa milia, la 1883-1884, cu ºapte Dincolo de reconstituirea factologicã a bio- dintre cele mai perfecþionate poezii ale sale, din grafiei, de abordarea esteticã a operei, rãm âne în vârsta deplinei motivaþii poetice. Parcã pentru a cazul lui Iosif Vulcan de studiat ºi de calificat echilibra percepþia celor douã vârste ºi momente misiunea sa de formator cultural al rom ânilor, 32 MARTIE 2011

axiologia asemãnãtoare cu misiunea asu m atã ºi Modelul lui Iosif Vul can de acþiune cultu - desfãºuratã de cãtre scriitorul ºi pedagogul N. F. ralã este cât se poate de recomandabil, deoarece S. Grundtvig al danezilor (1783 - 1872). prezintã urmãtoarele caracteristici: Iosif Vul can a fost un formator misionar, 1. A acþionat transfrontalier, aºa cum se din acea promoþie europeanã, care a ridicat per - acþioneazã acum în Europa, în condiþiile în care sonalitãþi din mai toate naþiunile, în veacul trecut frontierele devin tot mai permisive din punct de ºi care au acþionat pentru luminarea poporului, vedere cultural. Astfel, el este un prem ergãtor. prin tratarea pozitivã a subiectelor ce le pro- 2. Ca om de margine, a avut din punct de puneau, cât ºi prin înlocuirea artei cu tendinþa, vedere cultural, moral ºi caracterologic, acele prin tratarea cu artã a tendinþei, dupã o expresie premize ºi însuºiri, acele prelungiri, care i-au cunoscutã a lui I.L.Caragiale. Astfel, mesajul asigurat sã fie un creator de mijloace pentru intelectual transmis cititorilor putea sã fie atrac- comunicarea valorilor pozitive ale neamului sãu tiv, sã nu fie confuz, sã fie viu, puternic ºi moral. ºi ale neam urilor învecinate. În acest scop, Iosif Vulcan a fãcut din 3. În mod prioritar a înþeles importanþa revista sa o tribunã a tuturor românilor, un loc în comunicãrii culturale dintre români ºi unguri ºi a care cititorii sãi puteau gãsi exprimate valorile acþionat constant pentru acest scop, fiind prieten românilor, dar ºi ale neamurilor înconjurãtoare, al tuturor.

I ale Europei, exprimate în cea mai curatã, fru- 4. Deºi om de margine, a avut purtarea R I moasã ºi flexibilã limbã românã, înveºmântatã unui personaj de metropolã, cãlãtorind de la O - U

T în ortografia Academiei Române. ra dea mereu în cele douã capitale, la Bucureºti ºi I

T Din acest punct de vedere, Iosif Vulcan a la Budapesta, de unde a adus ºi a publicat în

S fost un eu ro pean atunci, în genul acelora de care revistã ceea ce gãsea vrednic de exemplu pentru E

R este nevoie acuma, pentru a întinde punþi eu - progresul cititorilor sãi.

ropene peste români ºi punþi româneºti peste 5. Limba maternã, literatura, arta, credinþa 0 Europa. Prin urmare, mi se pare motivat sã spun ºi istoria propriului neam le-a socotit esenþiale ºi 7

1 cã modelul cultural oferit de întreaga biografie, le-a cultivat, precum ºi N. F. S. Grundtvig a

operã ºi acti vitate a lui Iosif Vulcan capãtã o fãcut-o în Danemarca, recunoscând fie cãrui

N nouã actualitate ºi pro babil nu întâmplãtor nu- neam un drept simetric. A mele sãu ºi modelul sãu genereazã asociaþii ºi 6. Idealul sãu a fost „fam ilia culturalã” ºi C

L fundaþii culturale în þarã ºi în strãinãtate, din acest ideal l-a afiºat tot timpul în frontispiciul U România ºi pânã în Austra lia. revistei, care, deºi s-a schimbat de câteva ori, a V

F Restudierea modelului cultural Iosif Vul- urmat mereu icoana aceleiaºi erminii: în jurul I

S can, din punct de vedere al artei ºi ºtiinþei forma- mesei, tata citeºte revista, probabil cu voce tare,

O torilor, andrologia, ar fi foarte utilã, deoarece în mama coase, dar ascultã, fata cea mare este la I acest mo ment euro pean asistãm la reînvierea pian, tânãrul e în faþa unui ºevalet, deci e atras de

Ã altfel serioasã, în mai toate þãrile, a învã þã mân- picturã, un ado les cent e cu cartea în mânã iar

N tului popu lar, ca politicã de stat, deoarece se fetiþa mezinã e cu ochii la mâinile mamei. Â constatã tendinþa de scãdere a nivelului cultural Asemenea imagine idilicã e, desigur, un M al populaþiilor, creºterea indicelui de ignoranþã deziderat, mesajul ei este fam ilia culturalã, care O R

ºi necunoaºtere a oamenilor de rând, simultan cu acum trebuie recuperatã ºi construitã din nou, cu A

I procesul de separare ºi izolare a elitelor, absenþa mijloacele mult mai promiþãtoare, dar nefolosite L I preocupãrilor culturale din stratul de mijloc al destul ale societãþii de azi.

M societãþii, cu totul absorbit de solicitãrile tran- Pentru care modelul cultural numit Iosif A

F ziþiei cãtre economia de piaþã. Pe acest teren, Vulcan este un simbol, este chiar un mis ter, dar examinarea tradiþiilor poate încuraja preocu pã - ar fi minunat ca din reproºul cu care ne priveºte rile, uneori dis perate, de a readuce populaþia la sã devinã realitate în acþiune. Iar aceastã ani - un mod cultural de viaþã. versare de 160 de ani, mai necesarã ca oricând. Dacã înaintaºii au putut, de ce sã nu putem Ceea ce explicã ºi atenþia ce o dãm subiectului în ºi noi acum, cu mijloace logistice ºi mass-media acest numãr al revistei noastre. mult mai performante. MARTIE 2011 33

Eminescu ºi Iosif Vulcan – câteva aspecte din raporturile lor reciproce –

Prof. univ. dr. Dimitrie VATAMANIUC osif Vulcan a intrat în biografia ºi ianuarie / 11 februarie 1869), Amicului F. J. (30 opera lui Eminescu, cum recunosc exe- martie / 11 aprilie 1869). Mai trebuie sã alãturãm geþii, ca naº al poetului prin ro mâni- la acest tablou ºi poezia Asta vreu, dragul meu zarea Inumelui sãu, în 1866, ºi ca ed i tor al publicatã în Umoristul, cealaltã revistã a lui Iosif poeziilor, cãrora le face loc în coloanele revistei Vulcan, în 29 sep tembrie / 11 octombrie 1866. Fa milia, cea mai importantã publi caþie a româ- Impresioneazã numãrul mare de poezii trimise Familiei în anul de de but, situaþie cu care ne în -

nilor din imperiul pajurei cu douã capete. Sunt I tâlnim târziu, în Convorbiri literare, în 1879 ºi R

însã ºi alte aspecte care meritã sã fie relevate. I din nou, cum vom vedea mai departe, tot în Fa - Schimbarea numelui lui Eminescu apar- U milia în 1883. T þine lui Iosif Vulcan ºi în aceastã privinþã rãmâne I Eminescu publicã în Fa milia, tot în anul T „naºul” sãu, cum îi place redactorului revistei S

de de but, tra ducerea nuvelei lui Onkel Adam E

Fa milia sã se considere ºi sã se recom ande pos- R

(Karl Anton Waterbergh) Lanþul de aur ºi pro- - teritãþii. Iosif Vulcan nu patroneazã însã ºi de- mite sã-i trimitã lui Iosif Vulcan ºi o „nuvelã”, butul lui Eminescu în literaturã. Înainte de a 0 7

publica poezia De-aº avea în 25 februarie / 19 1

- martie 1866, Eminescu se alãturã colegilor sãi de la Ober Gymna sium din Cernãuþi ºi publicã N ele gia La mormântul lui Aron Pumnul în broºura A C

Lãcrãmioa rele învãþãceilor gimnaziºti din Cer - L nãuþi la mormântul prea ilustrului lor profesor U V Aron Pumnul rãpausat într-a 12/24 ianuarie F 1866, scrisã din iniþiativa ºi sub supravegherea I S

lui I. G. Sbiera, succesorul lui Aron Pumnul la O catedra liceului germ an din Cernãuþi. I

Meritul lui Iosif Vulcan, rar întâlnit în lite- Ã raturã, stã în faptul cã intuieºte încã de la prima N poezie pe care i-o trimite de la Cernãuþi tânãrul Â M

de 16 ani, un poet de viitor. Stã mãrturie nota cu O R care însoþeºte prima poezie, cum nu se proce - A deazã în cazul debutanþilor. „Cu bucurie deschi- I L dem coloanele foaiei noastre - scrie Iosif Vul - I can, cum se ºtie - acestui june numai de 16 ani, M A care cu primele sale încercãri poetice trimise F nouã ne-a surprins plãcut”. Aceastã atitudine generoasã ºi înþelegãtoare explicã faptul cã Emi - nescu rãmâne un colaborator statornic ºi poeziile sale se tipãresc succesiv în Familia: O cãlã- rire-n zori (15/27 mai 1866), Din strãinãtate (17/19 iulie 1866), La Bucovina (14/26 au gust 1866), Speranþa (11/29 septembrie 1866), Mi- sterele nopþii (16/28 octombrie 1866), Ce-þi do - resc eu þie, dulce Românie (2/14 aprilie 1867), La Heliade (18 / 30 iunie 1867), La o artistã (18 / Mihai Eminescu pe coperta revistei „Fa milia” 30 au gust 1868), Amorul unei marmure (19 sep - din 13/25 ianuarie 1885. tembrie / 1 octombrie 1868), Junii corupþi (31 Sursa: biblioteca digitalã a BCU Cluj 34 MARTIE 2011

dupã pãrerea noastrã Geniu pustiu, la acea datã sului. Aflãm tot din corespondenþa lui Iosif Vul- con ceputã numai ca un jurnal al revoluþiei din can de la Poºta redacþiei din 6/18 decembrie 1848 din Transilva nia. Promisiunea rãmâne ne - 1870 cã îi scrie poetului la Viena ºi aºtepta „cu îndeplinitã , cum va rãmâne ºi mai târziu pentru nerãbdare rãspunsul cerut”. Nu cunoaºtem, în altã publicaþie transilvãneanã. absenþa documentelor, sfârºitul acestui proces. Corespondenþele lui Iosif Vulcan cu Eminescu considera ca redac tor la Cu rie- Eminescu la Poºta redacþiei din Fa milia sunt un rul de Iaºi (1876-1877) ºi la Timpul (1877-1883) docu m ent esenþial pentru istoria noastrã literarã, cã Fam ilia era o pu blicaþie importantã de in- însã sunt invo cate numai în comentariile la poe - formaþii privind viaþa politicã. Poetul întoc m eºte, ziile re spective. Atragem atenþia cã aceste cores - pe baza relatãrilor din Fa milia cronici privind pondenþe reprezintã documentul fun da mental - mersul luptelor din Balcani din iulie 1876 ºi a ºi singurul- pe baza cãruia stabilim itinerarul demonstraþiilor studenþilor din Ungaria în ianua - primei cãlãtorii a lui Eminescu spre Blaj, pe rie 1877 în favoarea Imperiului otoman (Opere urmele strãbunilor sãi. ªi încã ceva. Aceastã IX. Publicistica, p. 146, 299, 577, 688- 689). cãlãtorie marcheazã, cum aratã G. Cãlinescu ºi Eminescu consacrã o cronicã specialã spec- ieºirea lui Eminescu din copilãrie ºi intrarea în tacolelor de la Lugoj, organizate de reu niunea altã vârstã a geniului sãu. muzicalã de aici în 24 noiembrie 1866 când se

I Eminescu se alãturã campaniei de presã joacã ºi comedia lui Iosif Vulcan, Mi reasã pentru R I gãzduitã de Iosif Vulcan în Fa milia, pentru în - mireasã (Opere IX. Publicistice, p. 268, 666). U

T fiinþarea teatrului naþional pentru românii din Eminescu prezintã în Timpul cu multã I

T Transilvania. Poetul publicã în Fa milia în ia- simpatie reprezentaþi ile date la Bucureºti de I. C. S nuarie 1870, articolul Repertoriul nostru teatral, Lugojianu, ac tor din Abrud, cu piesa Moþul din E

R cea dintâi evaluare criticã a dramaturgiei ro- Ardeal, adaptare, dupã câte se pare a cântecului

mâneºti din perspectiva reprezentãrii ei pe sce - comic al lui Iosif Vulcan, Pãcurariul din Ardeal, 0 nele din Transilvania. Cãlãuzit dupã aceste prin- publicat în ªezãtoarea în 1864 ºi într-o nouã 7

1 cipii, poetul reþine din producþia dramaticã a lui versiune Ciobanul din Ardeal, publicatã de astã

Alecsandri, foarte bogatã, numai piesele cu eroi datã, în Fa milia, în iulie 1875 (Opere XII. Pu-

N din popor ºi de inspiraþie istoricã. Nu este de blicistica, p. 311, 594). A

C pierdut din vedere nici cel de al doilea articol Iosif Vulcan este în opinia lui Eminescu

L Strângerea literaturii noastre populare, pregãtit cea mai im portantã personalitate din cultura ro- U tot pentru Fa milia, dar rãmas în manuscrise. mânã la jumãtatea secolu lui al XIX-lea, care V

F Iosif Vulcan este alãturi de Eminescu a- ºtiuse sã facã din publicaþiile sale „o oglindã a I

S tunci când poetul este implicat în procesele de creaþiei noastre populare”. Când Bernard Var-

O presã pentru articolul Echili brul publicat în Fe - vara Verm ont scoate la Bucureºti revista Globul, I deraþiunea în aprilie-mai 1870 ºi în care denunþã în au gust 1877, pe care o anunþã ca o „foaie de

Ã bazele constituþionale ale dualismului austro- literaturã popularã” cum nu era, Eminescu pu-

N ungar. Iosif Vulcan urmãreºte mersul cerce - blica în Curierul de Iaºi articolul Globul, în care Â tãrilor instanþelor judecãtoreºti ºi îºi informeazã insistã asupra meritelor lui Iosif Vulcan ca ed itor M

O cititorii asupra lor. „Procesele de pre sã ale al unor publicaþii consacrate creaþiei populare. R

ziarului Federaþiunea - scrie Iosif Vulcan în Fa - „O asemenea foaie existã la români sub titlul A

I milia, în 29 noiembrie / 7 decembrie 1870 - se ªezãtoarea - atrage atenþia Eminescu - redactatã L I vor pertracta în 29 noiembrie ºi 7 decembrie la de dl. Iosif Vul can din Pesta. Nu zicem cã foaia M Curtea juraþilor din Budapesta. în urma celui din din Pesta e bine redactatã, dar dl. Vulcan pare a A

F urmã proces intentat pentru articolul Echilibrul, fi avut o idee sigurã ce va sã zicã literatura popu- a intervenit un in ci dent nou, rugându-se autorul larã, cãci cearcã a da ca într-o oglindã cu getarea aceluia de d-l Poruþiu pentru a-i spune numele la ºi pro ductele fantaziei poporului însuºi, care de - judecãtorul de instrucþie. Aºa darã acest proces vin literaturã în care se repro duce prin scriere, se va intenta de-a dreptul în con tra autorului. sau produceri a clasei mai culte, care se po- Precum aflãm autorul e junele poet ºi colabo - trivesc însã aºa de bine cu gândirea poporului rator al nostru dl. Mihai Eminescu”. Ioan Poruþiu încât dacã acesta nu le-a fãcut, le-a putut însã era redactorul de presã responsabil al ziarului ºi face”. Sã menþionãm, în acest context ºi articolul potrivit practicilor vremii procesele de presã se Strângerea litera turii noastre populare din 1870, intentau acestora pentru articolele nesemnate. pregãtit pentru Fa milia ºi destinat sã fie un în- Eminescu îºi semneazã articolul cu pseudonimul drumãtor pentru culegãtorii din creaþia popu la rã, Varro, care nu-i spunea nimic judecãtorului de rãmas însã în manuscrise (Opere IX. Publicistica, instrucþie. Poetul se intere sa de mersul proce - p. 412-413, 768-769, 453-454, 794-795). MARTIE 2011 35

Eminescu însoþeºte elogiul lui Iosif Vul- Eminescu îl reîntâlneºte pe Iosif Vulcan la can ºi al activitãþii sale în valorificarea creaþiei una din ºe dinþele „Junimii” bucureºtene, din mar- populare cu consideraþii teoretice de cea mai tie 1883, când îi înmâ neazã mai multe poezii: mare însemnãtate. „Literatura popularã are la S-a dus amorul, Când amintirile, Adio, Ce e români - þine sã precizeze Eminescu - foarte amorul?, Pe lângã plopii fãrã soþ, ªi dacã, Din puþini repre zentanþi, pe care-i ºi citãm dupã cât noapte, pe care redactorul Familiei le publicã ni-i aducem aminte: An ton Pann (Valachia), Va- succesiv în revista sa. Iosif Vulcan face ºi un sile Aaron ºi Ioan Barac (Transilvania), Con- gest aparte ºi îi trimite lui Eminescu un onorar - stantin Negruzzi ºi Alecsandri, în unele scrieri cel dintâi pe care îl primea pentru activitatea sa (pentru Moldova) ºi între cei mai noi, fãrã con- literarã. Scrisoarea sa de mulþumire este un doc- testare, Slavici, povestirea umoristicã (pentru ument biografic de prim ordin pentru cu - Ungaria) ºi Creangã, povestea fantasticã (în noaºterea stãrii de spi rit a poetului în acest mo- Moldova). Dacã mai adãugãm unele scrieri mai ment al relaþiilor sale cu Iosif Vulcan ºi o criticã vechi de agronomie ale domnului Ion Ionescu severã a societãþii româneºti din vremea sa. [de la Brad], care sunt scrise cu totul în limba „Talentul adevãrat - scrie, indignat, poetul - e ºi-n maniera de-a gândi a po porului, am cam înecat de buruiana cea rea a mediocritãþilor, a mântuit cu literatura popularã românã”. acelei ºcoale care crede a putea înlocui talentul

Eminescu face o delimitare categoricã ºi prin impertinenþã ºi prin admiraþia reciprocã”. I R foarte importantã între creaþia popularã ºi lite- (Opere XVI. Corespondenþa. p. 196, 728-729). I U

ratura pentru popor, în spiri tul poporului. Iosif Vulcan îºi manifestã încrederea în re- T I

Eminescu îl cunoaºte personal pe Iosif Vul- ve nirea lui Eminescu din boalã ºi când poetul T can în 1868, când trupa lui Mihail Pascaly, din care înceteazã din viaþã îºi inform eazã cititorii, îndu - S E

fãcea parte ca sufleur, dãdea reprezentaþii în mai rerat, de aceastã mare pierdere a literaturii române. R

- multe oraºe din Transilvania. Fam ilia face o vie Întreþine cu revista sa ºi dupã aceastã datã cultul propagandã acestor reprezentaþii ºi la cele din pen tru Eminescu ºi op era sa. ªi insistã, pe bunã 0 7

Arad, din au gust 1868 este de faþã ºi Iosif Vulcan, dreptate, asupra meritelor sale în descoperirea poe - 1

- când Matilda Pascaly îi recitã poezia Copila ro - tului ºi asupra generozitãþii cu care deschide coloa- mânã, în aplauzele entuziaste ale publicului. nele revistei sale scrisului eminescian. N A C L U V

Iosif Vulcan romancier I S O Prof. univ. dr. Mircea POPA I

umele lui Iosif Vulcan a intrat de- pe tãrâmul scrisu lui românesc nu lipseºte din Ã finitiv în literaturã ca fiind al ace- coloanele ei. Fa milia a adãpostit cu mãrinimie N Â

luia care a patronat debutul literar primele încercãri literare ale lui Coºbuc, Goga M

al lui Emines cu, schimbându-i ºi numele din sau Emil Isac, a încurajat scrisul lui Macedonski, O

N R Eminovici în Eminescu. Meritul sãu literar este D. Zamfirescu, Iacob Negruzzi ºi al altor multor A covârºitor, fiind unul din acei bãrbaþi de seamã scriitori de peste munþi. În decursul celor 41 de I L ai neamului care au stat, sub multi ple raporturi, ani de existenþã ai sãi (1865 - 1906) Fa milia a I M

la tem eliile culturii naþionale. El se numãrã prin- fost creuzetul creaþiei literare transilvãnene ºi cu A tre iniþiatorii presei satirice româneºti, printre greu ne-am putea închipui cum ar fi arãtat a - F pionierii romanului românesc, ai criticii ºi isto- ceastã literaturã în lipsa ei. Revista a fost pentru riei literare. Volumul sãu Panteonul român redactorul ei mediul cel mai potrivit pentru a-ºi (Pesta, 1869) este alãturi de Lepturariul lui etala talentul de organizator ºi îndrumãtor li- Pum nul una dintre cele mai serioase tenta tive de terar, calitate care i se potrivea aºa de bine. Deºi a întemeia istoria literarã ro mâneascã, fiind con - el însuºi s-a strãduit sã umple golurile lãsate, stituit dintr-o sumã de biografii ºi analize ale scriind cu aceeaºi dezinvolturã poezii, nuvele, vieþii ºi activitãþii celor mai importante perso- romane, piese de teatru, reportaje, cronici dra- nalitãþi liter are ale epocii. Dar realizarea sa cea matice, articole despre limbã ºi folclor etc, do- mai de seamã o constituie fãrã îndoialã revista meniul în care s-a realizat cel mai aproape de Fa milia. Ea este arhiva-muzeu a istoriei literare posibilitãþile lui este acela al romanului. Acest transilvãnene, cãci nici unul dintre scriitorii care gen era pentru vremea aceea destul de nou la noi timp de o jumãtate de veac ºi-au încercat norocul ºi puþin cultivat, lucru care explicã graba cu care 36 MARTIE 2011

o bunã parte a intelectualitãþii române se în- lasã atras de prietenia englezului John Fright, drepta înspre lite ratura francezã, germanã sau care deºi de 15 ani în capitala Franþei, „nu avu- maghiarã, din care citeau în orig i nal multe ro- sese încã timp sã termine nici un curs la Sor- mane la modã. Crearea literaturii naþionale im - bona”. Tinerii sunt mereu în cãutare de expe - punea ca o necesitate de prim ordin ca aceastã diente, din care cauzã ajung în con flict cu poliþia. activitate sã fie transferatã în cadrele naþionale Sunt nevoiþi sã pãrãseascã Franþa din cauza unor proprii. E motivul pentru care scriitorul încearcã escrocherii, iar tânãrul Barbu se face pãrtaº mai întâi aclimatizarea unor astfel de creaþii la aven turilor lor londoneze. Aventura se complicã noi, traducând Colomba (1865) a lui Alexandre mereu printr-o cãlãtorie în Alge ria ºi în unele Dumas, Cavalerii nopþii (1870-1871) a lui Pon - þãri europene, dupã modelul lui Jules Verne, pe son du Terrail, Cãlãtorie de pe pãmânt la lunã care autorul îl ºi invocã la un mom ent dat: „ªi (1876) ºi În jurul lumei (1876) de Jules Verne, acuma, de cum scopul nostru ar fi de-a scrie un Secretele castelului (1877) de Xa vier de Mon - ro man în genul lui Jules Verne, am avea o nouã tepin, Misterul nopþii de Claire de Chandeneux etc. ocaziune spre a pre zenta cititorilor noºtri o des- criere topograficã ºi etnograficã. Þinta noastrã însã, precum doarã aþi putut vedea, este cu totul alta. Vom trece doar înainte ºi încât pentru Alge -

I ria, avizãm pe cetitorii noºtri la cutare lexi con de R

I conversaþie”. Cu alte cuvinte, I. Vulcan preferã

U sã ne relateze aici aventurile eroului sãu, un T

I adevãrat picaro modern, decât sã insiste pe des- T

S crieri ºi aspecte geografice, De altfel poziþia

E autorului în ro man este aceea a scriitorului R

- omniprezent ºi om nis cient. În virtutea acestor

0 reguli balzaciene (romanul ºi debuteazã la mo-

7 dul balzacian cu „În frumoasa dimineaþã de 1 toamnã a anului 18xx, pe ºoseaua ce duce de - cãtre Lincoln la Londra, cãruþa poºtei înainta cu N

A repeziciune” etc.), el in tervine cu de la sine pu-

C tere pe parcursul acþiunii ori de câte ori crede cã L

U e necesar sã o facã, mutând psihologiile ºi si- V

luind situaþiile sunt motiv cã „este cam nepsi - F

I hologicã aceastã schimbare a inimii sale, dar ºi

S psihologia cautã sã suporte uneori niºte nere - O

I gularitãþi”. În concluzie, scriitorul îºi aduce în cele din urmã eroul în þarã, unde în con tact cu

Ã solul natal el se pocãieºte, cãsãtorindu-se ºi îm- N plinindu-ºi cu pricepere îndatoririle strãbune ºi Â Copertã a revistei „Familia”

M sfãtuind ºi pe alþii sã nu-i urmeze experienþele, din colecþia BCU Cluj O deoarece „timpul risipit în tinereþe sã nu se mai R poatã suplini la bãtrâneþe”.

A Prima încercare de ro man origi nal o face I Scrise spre destindere ºi petrecere, sub in- L

I în 1873 cu Sclavul amorului, pe care-l oferã ca fluenþa unor cunoscute romane de aventuri ºi

M supliment cititorilor Fa miliei. Prin el Vulcan

A senzaþie ale vremii, primele douã romane ale lui

F voia sã atragã atenþia tineretului asupra peri - Iosif Vul can nici nu depãºesc propriu-zis pe - colului pe care-l putea reprezenta o iubire fatalã. rimetrul acestor joase ambiþii. Abia prin Ranele Mircea Tertulian, eroul romanului, îºi sacrificã naþiunii, apãrut în trei vol ume în 1876, concepþia onoarea ºi renumele pentru o fiinþã care nu-i sa despre rom an evolueazã ºi se defineºte în meritã dragostea, nefiind la înãlþimea sen- raport cu gustul ºi cerinþele naþionale. Romanul timentelor lui. Pe aceeaºi linie moralizatoare, acesta este unul dintre primele noastre romane educativã, stãruie Vulcan ºi în cel de al doilea ro - politice. Ideea sa este aceea a întârzierii ºi con - man al sãu, Barbu Strâmbu în Europa (1879). solidãrii fiinþei naþionale în faþa valului de dez- Aici el vrea sã avertizeze de pericolul pe care-l naþionalizare, pornit de maºina infernalã a sta- pot reprezenta prieteniile nechibzuite. Barbu tului dualist. Politicianismul veros ºi corupt este Strâmbu, fiu de boier moldovean, este trimis la urmãrit aici în strânsã legãturã cu tema trãdãrii Paris la studii, dar aici în loc sã se þinã de carte se de neam ºi a renegãrii, problemã de mare ac - lasã sedus de plãcerile frivole ale oraºului. Se tualitate în Ardealul so cial-pol i tic al vremii sale, MARTIE 2011 37 unde adeseori condiþia urcãrii pe scarã socialã frumos îngrijite ºi mãturate, cu case curate ºi era strâns legatã de aceea a vânzãrii de con- îmbelºugate. Vul can împrumutã de la Slavici nu ºtiinþã. Ra nele naþiunii se adânceau astfel ºi mai numai imaginea generalã a descrierii lui, dar ºi mult, iar procesul exploatãrii sociale se inten - stilul nervos, colorat ºi direct al acestuia: „Mu- sifica. Prin destinul tânãrului avocat ªtefan ierile vãruiserã casa, copseserã pâine nouã, tãia- Zâm breanu, I. Vulcan a vrut sã creioneze o în- serã gãinele cele mai grase, aduseserã carne ºi treagã epocã ºi sã fixeze cadrele unui posibil tip din casapie ºi fãcuserã plãcinte, cât îþi lãsa gura literar. Intenþia de frescã nu lipseºte însã ºi ra - apã ºi-ncãrcase rã mesele cu fel de fel de bucate, diografia mediilor este fãcutã cu un simþ de ob- între care sticlele cu vin roºu ºi alb ºi plosca cu servaþie destul de acut, de la mediile de jos, ale rachiu parcã-þi fãceau cu ochiul ademenitor. (...) þãrãnim ii ºi micilor slujbaºi, pânã la mediul so- Bãrbaþii mãturaserã curtea ºi uliþa dinaintea fisticat al saloa nelor cu blazon ale potentaþilor casei, curãþirã grajdurile, împodobirã gardurile politici. Schema tezistã, dupã care Binele tri - cu crengi verzi, sã vazã toate cã-i sãrbãtoare, nu umfã întotdeauna, este aplicatã ºi aici cu obsti- nimica. Feciorii îºi aleseserã cele mai frumoase naþie, dar motivaþia tipurilor ºi a caracterelor flori în pãlãrie, iar fetele lucraserã pe-ntrecute este mai pregnantã, datele ficþionate mai vero- pânã ce gãtarã câte-un opreg nou, care de bunã simile. Partida naþionalã a lui Aron Albinescu seamã are sã fie cel mai minunat între toate” etc. are pânã la urmã câºtig de cauzã, dupã ce Acest simþ etnografic, de bun au gur la Vul - I

destinul poli tic al lui ªtefan Zâmbreanu este can, e com pletat cu o viziune dinamicã asupra R I

îngroºat în stil natu ral ist, iar ecourile luptelor satului, cu o privire realistã, de înregistrare amã- U T

electorale, cu demagogia lor deºãnþatã, par a fi nunþitã ºi exactã a fenomenelor ºi lu crurilor cu - I rupte din Scrisoarea pierdutã a lui Caragiale. prinse. Iatã un astfel de exemplu, din nenu mã - T S

Grija pentru realizarea unui rom an psi- rate, ale cãrþii: ,,O trãsurã cu patru cai înainta pe E R hologic ºi social mai pronunþat se simte la I. Vul- drumul þãrii. Caii pãreau a veni de departe, cãci - can în Fata popii, apãrut doar în coloanele re - mergeau rãu la vale, greu la deal, erau obosiþi ºi 0

vistei Fa milia, din 1885 ºi 1886. Acum influenþa nu puteau sã alerge cum dorea cocieºul, dar mai 7 1 directã pe care o detectãm este aceea a lui Sla- ales cei patru tineri, care ºedeau în trã surã”. - vici. Sub impresia, provocatã de lectura Popii Dintr-o asemenea prozã, obiectivã, în bu- Tanda, Vulcan îºi plaseazã acþiunea la sat, în nã tradiþie ar deleneascã, au avut de învãþat la N A

mediul pur al vieþii de la þarã, unde se pun în timpul acela alþi mulþi prozatori transilvãneni, C paralel mai multe destine individuale ºi se oferã care ºi-au fãcut ucenicia în coloanele Fami liei. L mai multe soluþii de emancipare colectivã. Cen- Im portant este cã aportul lui Iosif Vulcan la U V

trul acþiunii e aca parat de lupta care se dã între constituirea ei, la impunerea unui stil ºi a unui fel F I

mai multe grupuri locale pentru instalarea unui de a fi transilvãnean nu poate fi pus la îndoialã, S

nou notar în satul Bujoreni, în persoana cãruia lucru care se recunoaºte ºi astãzi de la Slavici la O preotul Tãnase doreºte un candidat la mâna fiicei Rebreanu ºi de la Pavel Dan la Titus Popovici. I sale bãtrâne, Rahila. Ambiþiile fetei se ciocnesc Ã

uneori cu acelea ale tatãlui, dupã cum nu coincid N nici cu acelea ale sãtenilor, care doresc oameni Â integri ºi sfãtuitori dezinteresaþi în munca lor de M O

fiecare zi. Importanþa „conducãtorilor” e încã o R

datã subliniatã aici „cãci tocmai cât poate sã A I foloseascã un preot bun, pe atâta poate strica L altul rãu. Acela e binecuvântare pentru sat, acesta I M e blãstãm!”. Iar sãtenii din Teiul Mare, sat frum os A de gospodari harnici ºi curaþi, le spun în faþa celor F din Valea Micã: „Pânã-i lumea nu va fi din voi nimica, dacã veþi avea tot popã ca cel ce-a murit ºi dascãl ce cel de-acuma!”. ªi mai departe: ,,- Ce sat! - se mirã unul dintre vãlenari. Cum aþi putut dumneavoastrã înainta aºa mi nunat? - Aºa, cã Dumnezeu ne-a dat cãrturari buni, care ne-a po- vãþuit bine. De-aþi fi avut popã, notar ºi învãþãtor cumsecade ºi voi aþi sta ca noi”. Învãþãtura din Popa Tanda e dezvãluitã aici mai direct ºi mai neted, poveþele nefiind atât de mult învãluite într-o hainã anecdoticã. Satul Teiul Mare are însã as pect de Sãrãceni, cu uliþele 38 MARTIE 2011

Tinereþea lui Iosif Vulcan Dr. Constantin MÃLINAª deea de a vedea în personalitatea, în þi-vã numai la frontispiciul revistei. El s-a mo- întreaga activitate a lui Iosif Vulcan un dificat de câteva ori într-un traseu de 41 ani, dar model cultural, este de foarte mare ac - ideea lui fundamentalã a rãmas aceeaºi, acolo tualitate,I pentru cã suntem într-o perioadã în este efectiv o familie în frontispiciu, unde toþi care sunt semne cã se produce o deculturalizare. componenþii ei au niºte preocupãri nobi le: tata În sensul cã lumea nu mai dã atâta din timpul citeºte ziarul, mama împleteºte, fata este la pian, liber pentru preocupãri culturale, lumea aleargã cu bã iatul mai e problemã, într-unul din fron - foarte mult ca sã câºtige bani, îºi face tot felul de tispicii fuge dupã pisicã, în altul însã pic teazã, activitãþi conexe, deci tim pul de lecturã, timpul adicã cu bãieþii se pare cã ºi atunci existau niºte

I de informare culturalã, de practicare a valorilor probleme în plus. Însã acest frontispiciu aratã R

I culturale, cu atât mai puþin de creare de noi care era mesajul revistei, care vroia sã propunã o U valori culturale, este mult mai redus. Încât poate familie cu preocupãri culturale, ex trem de nece- T I se creeazã chiar o urgenþã ca sã vorbim despre sare pentru ca sã ridice nivelul de informare, de T

S modelul cultural pe care l-a propulsat Iosif Vul- culturã ºi modul ca atare de viaþã co tidianã a E

R can ca intelectual, sã-i înþelegem structuralitatea familiei româneºti de pretutindeni, acest lucru

personalitãþii ºi a acþiunii lui pe traseele ei. ªi de este necesar ºi acuma, deoarece vedem cã apar

0 asemenea a revistei pe care timp de 41 de ani a surprize în ceea ce priveºte cu noaºterea cultu- 7

1 editat-o la Budapesta ºi la Oradea. Aº spune cã ralã, atât de cãtre adulþi cât ºi de cãtre tineret.

- avem multe lucruri de învãþat ºi de preluat de la De aceea trebuie sã facem ceva asem ã -

N el. De pildã, ideea acelor cãlãtorii exemplare, nãtor, sigur în alt plan, ºi în aceºti ani, ca sã A care sunt prezente ºi în revista Familia românã.

C activãm preocuparea ºi prestigiul de fapt al unor

L Însemnãrile lui de cãlãtorie presãrate peste tot în preocupãri culturale ale oamenilor, sã fie aceste U revista Fa milia, formeazã partea cea mai re zis - preocupãri socotite la fel de importante ca ºi V tentã a activitãþii scriitoriceºti a lui Iosif Vulcan, F preocuparea zilnicã de a câºtiga bani. Dupã I adicã mai puþin valoroase sunt poeziile extrem S aceea mai vedem ceva, în revistã Iosif Vulcan a

O de retorice, proza discursivã, însã însemnãrile de cãutat sã adune din tot spaþiul românesc tot ceea I cãlãtorie, care sunt cãlãtorii culturale, sunt exce-i pãrea im portant valoric. Aici sunt douã as- trem de antrenante, sunt vii, sunt dinamice. Aco- Ã pecte, aduna ºi ceea ce-i pãrea valoric ºi de

N lo se dezvãluie cu adevãrat prozatorul, care se oriunde. Revista apãrea la Pesta sau la Oradea, Â structureazã compoziþional pe firul cãlãtoriei dar el publica scriitori de peste tot, din tot spaþiul M cultu rale. Iosif Vulcan nu a avut capacitatea

O românesc. ªi dacã s-ar face o statisticã de acest R

unor construcþii epice inventate ºi romanele pe fel, am vedea cã în cei 41 de ani prin paginile A

I care le-a scris, destul de multe, aratã acest lucru, revistei au trecut cei mai de seamã scriitori ro - L I dar aici firul epic îl dãdea însãºi cãlãtoria pe care mâni, cu destulã rapiditate aspiraþi în revistã, la M apoi el îºi construia cu multã pricepe re obser - in ter val de luni de zile, de jumãtate de an, de un A

F vaþiile, asocierile, ideile lui care erau cât se poate an, toþi se regãseau în paginile revistei Fa milia de clare, aproape teziste, am spune, pe aceastã de la Oradea. Foarte multe fiind republicãri, adi- solidaritate culturalã, solidaritate de valori cu cã materiale preluate, fie prozã, poezie, sau ma- toþi românii. ªi acesta este exemplul pe care el teriale despre, preluate din alte reviste rom â- ni-l dã. Sigur cã uneori are ºi ironii, are un umor neºti, ºi-n felul acesta se producea o comunicare fin, dar are puterea de a evoca. De la întâlnirile interrom âneascã de valori, scriitorii cei mai noi pe care le avea, fie cã erau ale societãþii pentru erau repede cunos cuþi. Sigur cã publicând câteva fond de teatru român, fie cã erau ale Astrei, sau sute de scriitori, a publicat scriitorii în vogã în erau ale Academiei Române, venea întotdeauna acel mom ent, mulþi dintre ei s-au sedimentat, cu însemnãri interesante. ªi noi de aceea avem o acuma nu-i mai percepem ca valori, atunci, însã, rubricã de cãlãtorii exemplare în Fa milia ro- au avut o acuitate care lui i-a rãsunat ºi de aceea mânã, care oarecum se doresc o replicã. Modelul i-a preluat în revistã. Dacã ar fi timp de arhe - lui cultural este ºi un model sub alt aspect, uita - ologie, s-ar putea face o antologie de literaturã MARTIE 2011 39

Iaºi sau de la Bucureºti. Însuºi Eminescu, despre care a fost o discuþie dacã dupã prima perioadã a colaborãrii din 1866-1869 la vechea revistã, nu s-a rupt de ea. A publicat 12 poezii în doi ani ºi jumãtate ºi apoi 7 poezii tocmai în 1883-1884. Ce s-a întâmplat în acest in ter val de timp, care au fost raporturile lui cu Iosif Vulcan ºi cu revista Fa milia în acel inter val gol? Ei, biografic nu s-au mai întâlnit decât în 1868 la Arad, se pare cã în 1870 la Pesta, dar nu e cert ºi în orice caz e sigur cã ei se întâlnesc în 30 martie 1883 la Bucureºti, în casa lui Titu Maiorescu. În acest in ter val un lucru este cert, cã în articolele lui Eminescu sunt foarte multe pre- luãri de pasaje, de date, de in formaþii din revista Fa milia, cum sunt ºi din Telegraful român , de exemplu. Adicã revista Fa milia a fost pentru

Emi nescu o sursã de informaþii, în actualitatea, I R

pe criteriile ºi pe preferinþele sau urgenþele pe I Iosif Vulcan într-un portret din care el le socotea cã sunt atunci moti vate. Ve- U tinereþe, preprodus pe coperta T deþi, noi nu încercãm sã facem altceva decât tot I revistei „Iosif Vul can”, T ian-mar. 2001, Crigila, Austra lia ce s-a fãcut atunci, dar, sigur, pe alt plan, pe un S plan care acum ni se pare cã este impor tant, E R

încercând aceeaºi comunicare interromâneascã, - românã, aºa cum a propulsat-o revista Fa milia ºi Iosif Vul can timp de 40 de ani. ªi ar fi foarte sã nu zic interculturalitatea româneascã, deºi 0 nici asta nu este foarte greºit, fiindcã existã o 7 interesantã aceasta, în ce joc valoric ar fi cu ceea 1

culturã ro mâneascã mare, definitã, dar îºi are - ce judecata timpului a spus asupra acestor oameni. Dar, atunci în epocã, a avut foarte mare diversitãþile ei provinciale, zonale, contribuþiile N importanþã pentru cã a dat modele de judecatã de culoare cu care vine o parte sau alta, în care A C valoricã ºi a mai fãcut ceva: a rãspândit o limbã trãiesc românii. De aceea, aº spune cã acest L românã frumoasã în Austro-Ungaria în spe cial, model cultural al lui Iosif Vulcan, poate expri- U V

mat metaforic în acea celebrã sintagmã „cu drag

si-n Bucovina, pentru cã revista a avut foarte F

deschidem coloanele foaiei noastre”, trebuie sã I

bunã circulaþie. S ne rãmânã ºi acum în minte ºi sã încercãm sã-l Sunt suficiente date din care rezultã cã O aplicãm ºi noi. Sã-l utilizãm ºi noi, dându-i o I revista Fa milia circula foarte bine, putem spune fiinþã actualã ºi, chiar mai mult, viitoare. Nu cã de la bun început circula foarte bine, chiar întâmplãtor am mai zis, sã observãm cã acum Ã dupã 1865. A propos de aceastã circulaþie bunã, N

existã revista Fa milia românã, care vine cu o Â este o întrebare, în 1866 în ianuarie-februarie,

sarcinã complementarã, existã revista Fa milia M care a fost timpul de trecere al revistei de la Pesta din Iugoslavia, este o revistã Fa milia apã rutã O R la Cernãuþi? Anunþul mortuar pentru Aron Pum- acum la Liceul „Eminescu” din Oradea, primul A nul apare în Fa milia de la Pesta la o sãptãmânã I

numãr existã, revista „Iosif Vulcan” din Austra - L dupã ce s-a produs evenimentul, deci dupã 14 lia sau Editura „Iosif Vulcan” la Oradea, a Dom - I ianuarie, ori aceasta este o performanþã chiar ºi M

nului Stelian Vasilescu. Adicã se poate înþelege A pentru zilele noastre, înseamnã cã se circula cã pe alt plan este productiv exact acest model F foarte bine. De fapt, dacã bine reþin eu, acolo era cultural al lui Iosif Vulcan. Dacã vom fi solidari o cale feratã de legãturã prin Praga, care func- o sã putem sã-l ducem mai departe, sã-l reîn - þiona prin nord, deci pe deasupra de Maramureº, fiinþãm, ca sã zic aºa spre beneficiul cultural al adicã revista mergea foarte bine pe calea feratã, tuturor, al oamenilor celor mulþi ai românilor, pe care va veni Eminescu ulte rior. Faptul cã care au acuma foarte mare nevoie de culturã modelul cultural vulcanian a fost receptat mai pentru a întãri tonusul identitãþii lor într-o lume spune ceva: revista Fa milia a preluat din alte atât de agitatã ºi de proble matizatã cum vedem reviste masiv ºi a propus cititorilor sãi modele cã se întâmplã. Deci, mergem pe acest model ºi literare, modele de limbã, dar la rândul ei din încercãm sã-l utilizãm în continuare pentru cã mi revista Fa milia s-au preluat multe lucruri în se pare cã este folositor, este pilduitor, este mo- celelalte reviste româneºti, fie de la Bra ºov, de la ral ºi profesional pentru noi toþi. 40 MARTIE 2011

O mare legãturã sufleteascã

Prof. univ. dr. Mircea POPA egãtura dintre cele douã personalitãþi l-au cunoscut pe Eminescu a provocat acea ava- - Eminescu ºi Vulcan - este in dubi - lanºã de amintiri. Chiar ºi studiile blãjenilor tabil o mare legãturã sufleteas cã. Amintiri despre Eminescu se datoreazã lui I. AmânL doi au intrat oarecum îngemãnaþi în con - Vulcan, care cumva i-a provocat prin revista Fa - ºtiinþa noastrã, pentru cã unul fãrã altul n-ar fi milia sã-ºi scrie amintirile. De la I. Vulcan a putut exista. Eminescu îi datoreazã lui Vulcan pornit aceastã idee. Ei se înfãþiºeazã, prin ur- publicarea celor dintâi poezii în Fa milia, dupã mare, în timp ºi pentru bihoreni ºi pentru orã - cum Vulcan îi datoreazã lui Eminescu, ca sã deni, ca douã personalitãþi tutelare ale vieþii spunem aºa, girul acesta pe care marele poet l-a inte lectuale a Transilvaniei. De aceea, Fa milia dat apoi revistei Fa milia, în anii care au urmat. care urmeazã în epoca interbelicã, revista Cele

I Vulcan a fost într-adevãr un suflet deosebit, un trei criºuri ºi altele vor încerca sã punã în va- R I fel de Diogene, care cãuta talentele cu lãmpaºul, loare personalitatea lor. U

T peste tot unde credea cã rãsare un sâmbure de Orãdenii s-au gândit mereu sã le ridice I

T tal ent. ªi revista lui cred cã este exemplul cel busturi celor douã mari personalitãþi ºi în cele S mai grãitor pentru întreaga viaþã literarã a Tran- din urmã reuºesc sã ridice un bust lui I. Vulcan ºi E

R silvaniei de la 1865 pânã în pragul epocii mo- apoi un bust lui Eminescu. Eu am decupat pentru

- derne, sã zicem 1900-1901, de când aceastã dvs. câteva însemnãri din Gazeta de Vest, care 0 iniþiativã poate o preiau tinerii noi primiþi pe vorbesc despre dezvelirea bustului lui Eminescu 7

1 firmamentul literaturii, cu revista Luceafãrul. la Oradea, la 11 iunie 1934. Cu acel prilej s-a

- Dar perioada aceasta dintre 1865 ºi 1900 este fãcut un serviciu divin în Cate drala ortodoxã ºi

N acoperitã, aº spune, în literatura transilvãneanã, apoi a avut loc solemnitatea dezvelirii monu- A mai ales de revista lui Vul can, Fa milia de la C mentului, în prezenþa unor scriitori precum: Ion

L Oradea. ªtiþi bine cã cel care a pornit prima Minulescu, Pamfil ªeicaru, Ludovic Daus, U revistã literarã din Transilvania, G. Bariþiu cu George Gre gorian, Mincu Damian, S. Popa, Al. V

F Foaie pentru minte, inimã ºi literaturã ºi care de Cazaban, E. Speranþia, G. A. Petre, O. ªuluþiu, I

S fapt a creat un cadru propice dezvoltãrii lite- ultimii trei locuind în acea vreme la Oradea,

O raturii transilvãnene, a trebuit sã se retragã de la unde îºi desfãºurau activitatea. La dezve1ire, I conducerea acestei reviste dupã 1848, când a cuvântul de deschidere 1-a avut primarul Tiberiu

Ã fost acuzat de autoritãþile maghiare pentru sim - Moºoiu, care a subliniat cã acest evenim ent are o

N patiile lui faþã de cauza, sã zicem, casei im- îndoitã semnificaþie: biruinþa gândului românesc Â periale. ªi din aceastã pricinã a trebuit sã cedeze pe aceste meleaguri ºi marea recunoºtinþã ce i-o M locul la Gazeta Transilvaniei lui Iacob Mure - O purtãm celui mai mare poet român. În aceste R

ºanu. ªi curând a trebuit sã ºi plece la Sibiu, unde vremuri amintirea vizionarului care ºi-a depãºit A

I a înfiinþat sau a condus revista Tran silvania, sau vremea trebuie sã ne fie reconfortantã. În cu- L I Observatorul. Perioada aceasta este o perioadã vântul sãu Minulescu, care reprezenta Asociaþia M foarte frãmântatã din istoria noastrã literarã ºi Scriitorilor Români a vorbit ºi el despre Em i - A

F aici meritul lui Vulcan este indiscutabil. Nu nu- nescu ca despre o mare fântânã, din apa cãreia mai cã l-a încurajat pe Eminescu, dar mai târziu, sunt invitaþi sã bea toþi cei care vor sã pãs treze vedem în 1883, când întâlnindu-l din nou la nealteratã conºtiinþa româneascã. Desigur cã a- Bucureºti, cred cã intenþionat l-a cãutat, a mai ceastã sãr bãtoare s-a încheiat la Oradea cu o obþinut de la el acel grupaj origi nal de poezii, ºezãtoare literarã a scriito rilor români, despre care a apãrut în Fa milia. Tot el este cel care i-a care scrie aceeaºi gazetã, în care s-a evo cat din trimis primul onorariu, a întreprins primele în- nou figura emblematicã a lui Eminescu, de cãtre cercãri exegetice asupra poeziei lui Eminescu. P. ªeicaru, de cãtre ªuluþiu ºi alþii. În orice caz, Aº spune cã el încurajeazã în critica transil - evenimentul a provocat lui T. Neº scrierea unui vãneanã metoda geneticã de criticã, pe care o articol foarte interesant, Eminescu ºi Bihorul, în aplicã asupra operei ºi biografiei emi nesciene. care T. Neº trece în revistã legãturile pe care Tot el este cel care, publicând în Fa milia multe Eminescu le-a avut cu M. Pompiliu ºi le-a avut arti cole, un fel de apeluri care priveau pe cei care cu Iosif Vulcan. Sigur cã aici gãsim ºi ideea MARTIE 2011 41 privind posibila influenþã pe care un cântec ne-ngrozitoare îi întâm pinã privirea/ Larmã, popu lar din zona Vaºcãului, un frag ment din zvonuri, surlet, ºuier ºi fanfarã-n aer tremur/ balada Bradul l-ar fi putut avea pentru geneza Munþii vârfurile-ºi clatin ca de un grozav cutre - poeziei Ce te legeni codrule. El ºi citeazã urmã- mur/ Fulgerele sãgeteazã, veºnic tunetul vuieºte/ toarele versuri: „Bradule, brãduþ de jale/ Ce te Codrul de stejar se-ndoaie, valea urlã, cloco - legeni aºa tare/ Fãrã boarã fãrã vânt/ Cu crengile teºte/ În acest vârtej sãl batic, fulgere când trec la pãmânt/ Da’ cum nu m-oi legãna/ ªi când prin ceaþã/ Se aratã scene crunte care sufletul vântul n-o sufla” etc. Prin urmare, iatã cã legã- îngheaþã” etc. Par versuri scrise sub influenþa lui turile acestea dintre Eminescu, poezia popularã Eminescu, dupã cum tot el pune în paralel câteva localã, sunt foarte puternic reliefate. De ase- din versurile emi nesciene cu acelea ale Lucreþiei menea, T. Neº vorbeºte de influenþa lui Emi - Suciu. Chiar încheie arti colul acesta foarte fru- nescu asupra poe ziei lui Miron Pompiliu ºi ci - mos, spunând: „Sufletul lui Eminescu se îm- teazã câteva ver suri într-adevãr care par a fi brãþiºa demult cu sufletul Bihariei. O spun scrise sub impresia Scrisorii a III-a: „Mii icoa - aceasta ca sã se ºtie acum când bustul marelui

LA REVEDEREA ARDEALULUI ªi totul cântã, spune,

Precum în munþi afund, I R

ªi iar te vãd Ardealule, ªi cântecul vibreazã, ªi-n scumpa ta naþiune, I

Tu cuib încununat, Cum sunã coarda-n vânt, Tezauri mulþi se-ascund; U T ªi farmecele tale Cum licãre o razã, I Dar scoateþi-i la soare, T Mã-ncântã minunat. Ca fluierul plãngând. S

Sã-i poatã toþi vedea, E R ªi lumea hulitoare, Moment de revedere, ªi-apoi zãresc o zânã, - Se va-nchina la ea”. Eºti dulce ºi ceresc, Ce þine-n mâna sa, 0

În tine grija piere O harfã eolinã, 7 1 ªi parcã-ntineresc. Cântând fãr-a-nceta. ªi stânca se clatina, - Îmi zice: Fiþi cu noi, Copacii vechi mã-nvitã, N Grãbit-am ieri la tine, Dar cântul tot se mutã… A

Pãmânt încântãtor, Acuºi s-aude sus, Sã-nfrâng orice nevoi! C Precum drumarul vine ªi zâna mult plãcutã, L U

Setos la vr-un izvor. Îmi strigã-n ton pãtruns: ªi-n pieptul meu rãsare, V

Dorinþa de lucrat, F I

Motivul ce sã-nspire, „Cum vârful ãstui munte, Dar Doamne ce schimbare! S O

Curaj la scop zeesc, Se-nalþã falnic, drept, Cãci cerul s-a-norat! I Izvorul de-ntãrire, Aºa cu-naltã frunte,

La tine le gãsesc. Sã dai cu toate piept! ªi fulgerã, trãzneºte, Ã

Cã-i vijelie grea; N ªi sufletul meu zboarã, ªi zâna se coboarã, Prin trãznet se iveºte, Â Sub cerul tãu senin, Se scaldã prin pârâu, Pe ceruri zâna mea…! M O R

ªi-n trecere uºoarã; ªi vocea-i mult sonorã, A

Vai, munþi se duc ºi vin. Îngânã argintiu; Dar iatã cã deodatã, I L

Tot cerul s-a deschis, I

Ce plaiuri de plãcere, ªi cum pârâul stricã, ªi vremea cea turbatã, M A

Îmi pare cã visai; Opreala-n calea ei, Dispare ca ºi-un vis. F Sunt beat, n-am ce mai cere, Pãºeºte fãrã fricã, Cãci parcã sunt în rai. ªi-nfruntã pe miºei! ªi sus pe bolta latã, A cerului senin, Visez!... ºi prin tãcere, Dar zâna mea se pierde, Stã zâna minunatã, Deodatã sunã-n cor, ªi n-aud glasul sãu…, Privind cu farmec plin. Fan tas tic ºi-n mistere, Atunci din codru verde, Un murmur lin, sonor. Un freamãt geme greu; În mâna dreaptã þine, Stindardul tri color, Ascult!... ºi-atunci îmi pare, Apoi un vuiet moale, ªi vãd sub el cum vine, ªi mai frumos, mai lin, Un plânset, un susur, Un mândru viitor!” Ce este?... O cântare? Apucã sã se scoale, O ºoaptã sau suspin? Lin, tainic, împrejur; (Iosif Vul can, 1880) 42 MARTIE 2011

poet se înfige aici ca o cariatidã pe care se rea- putinþã zãmislirea unor opere de universalã respi - zimã streaºina cerului românesc”. Sigur cã într-un raþie. Chipul lui Eminescu, revãrsat de o impre- alt numãr din aceeaºi Gazetã de Vest, T. Neº sionantã seninãtate aduce în Bihor valorile desãvâr- vrea sã aducã elogiul celor trei mari persona - ºite ale unei literaturi cu rãsfrângeri universale”. litãþi, cãrora li s-au ridicat busturi în Oradea. Era Iatã, prin urmare, cã omagiul bihorenilor vorba de I. Vul can, Eminescu ºi, în cele din adus celor douã personalitãþi în 1934 este mai urmã, Delavrancea, pentru cã în aceeaºi lunã, mult decât re prezentativ, este un elogiu care ne iunie, s-a dezvelit ºi bustul lui Delavrancea la însufleþeºte ºi astãzi gândul, pentru aceste idea - Oradea. ªi poate cã e interesant sã vã citesc ce luri în slujba cãrora cei doi s-au pus. E pãcat cã spunea el despre I. Vulcan: „Prin Iosif Vul can mai târziu bustul lui Eminescu a fost dat jos de sufletul Bihariei s-a revãrsat în efluvii în planul pe soclu ºi a fost aruncat undeva în apele Cri- elevat al spiritualitãþii gen erale române; îndelet- ºului, e pãcat cã acest lucru s-a întâmplat, dar nu nicirile timide de versificaþie cultã ale unor ti- e mai puþin adevãrat cã orãdenii au ºtiut sã ridice neri, moravurile ºi poe zia poporalã din Bihor au în locul lui o statuie impozantã, o statuie impu- contribuit la crea rea acelei atmosfere literare în nãtoare, pe care o vedem aici strãjuind în inima care se nasc capodoperele. Fãrã aceastã atm o- oraºului, pentru cã poetul nostru naþional este sferã sporitã ºi între þinutã statornic de oxigenul una din acele mari valori ale spiritului nostru,

I umilelor produse provinciale ºi rurale este cu ne- care ne cãlãuzesc veºnic. R I U T I T S E R

- Ecoul Familiei lui Iosif Vulcan

7 la românii din Ungaria 1

- Dr. Vasile ROXIN N

A rebuie sã mãrturi sesc cã pentru te ma perioada interbelicã ºi imediat dupã rãzboi. C

L aceasta m-am documentat la Buda pesta Ceea ce am gãsit eu la preotul Ioan Olah erau

U ºi puþin în satul meu natal, la Miche - doar câteva numere din Fa milia ºi Lu cea fãrul. În V rechi. Sã încep cu Budapesta. Ecoul Fa miliei în perioada interbe licã la Micherechi nu se vorbea de F T I rândul budapestanilor, adicã a rom ânilor din Bu - Luceafãrul, doar preoteasa mai amin tea din când în S dapesta, mai înainte Pesta ºi Buda, era bine înþeles când, cã nu era ºcoalã ro mâneascã, dupã Trianon, la O I foarte mare, pentru cã acolo a apãrut revista, acolo Micherechi. Sâmbãta, se preda religia ºi acolo în - era prima catedrã de limbã ºi literaturã românã, a vãþau copiii alfabetul românesc. Deci, dupã, în tim-

Ã înfiinþat-o Alexandru Rom an, deci, era un focar al pul anilor ‘50-’60, n-am mai gãsit numai foarte pu- N culturii româneºti, Pesta, pe vremuri. Ceea ce a rã - þine documente la 3 familii ºi câteva exemplare, dar Â mas, documente, o mare parte s-au pãstrat la capela numai din Fa milia. Bãtrânii, adicã plugarii mai M

O noastrã, de pe strada Ha1ló. Unele au dispãrut în înstãriþi, ºtiau de Eminescu, bineînþe les, dar a ieºit la R

timpul rãzboiului. Când a trãit fostul vicar Petru ivealã, sã zic aºa, numele lui Octavian Goga. ªi se A

I Mândru þãu, am avut ocazia sã studiez ceea ce a cântau cântecele, pe lângã romanþele de Eminescu, ºi L

I rãmas, deci aproape toate revistele de limbã românã cele de Goga, De ce m-aþi dat de lângã voi etc. ªi am

M care au apãrut, calendarele etc. Românii ºi aro mânii ajuns, deci, pânã în zilele noastre. Ar fi bine, o sã A din Budapesta se întâlneau pânã la 1914 la capela propun ºi în viitor, mãcar o lecþie sau douã, în ºcoala F aceasta, unde era un fel de club al ro mânilor, acolo generalã sau la liceu, sã fie propuse în programa unde existã o antecamerã. Deci, la Budapesta ecoul ºcolarã istoria culturii româneºti din Pesta ºi Bu - Fa miliei ºi activitãþii lui I. Vulcan a rãmas ºi în dapesta; în Buda se tipãreau pe vremuri multe cãrþi perioada interbe licã. Din pãcate, dupã al doilea rãz - româneºti, începând de la ªcoa la Ardeleanã, dar ºi boi mondial numai 2 ani a funcþionat Colegiul ma- mai înainte de aceasta, pânã la sfârºitul secolului ghiar-român, dupã care a fost desfiinþat ºi tradiþia trecut. Eu sper cã va re învia ecoul Familiei ºi Iosif aceasta nu s-a mai pãstrat, în timpul stalinismului. Vul can. Despre Iosif Vul can doar atât cã Foaia La þarã, în satul meu na tal, preoþii erau aceia noastrã a publicat di verse articole despre activi - care rãs pândeau cultura româneascã. În primul rând tatea lui, semnate de prof. G. Petruºan, care a scos pãrintele Bordaº a fost primul cu un nume mai cu - ºi o carte. Deci, inte lectualitatea cunoaºte acti - noscut la Micherechi ºi de la dânsul au rãmas aceste vitatea dânsului, însã lim bajul lui nu mai este documente despre istoria Miche rec hiului ºi multe, înþeles de oamenii de rând, dar chiar nici de unii multe reviste, însã care au dispãrut, majo ritatea lor în intelectuali. MARTIE 2011 43

Iosif Vulcan – cronologie

Documentar de Rozalia VARGA 1805, 23 decembrie. Se naºte la ªinca Veche 1859. Elev în ultimul an de liceu, I. Vul can (jud. Fãgãraº), Nicolae Vulcan, tatãl lui trimite revistei sibiene Teologul român, Iosif Vul can. prima sa încercare publicis ticã Despre 1813. Se nãºtea, la Leta Mare (Ungaria) Victoria necesitatea unei foi beletristice române. Irinyi, mama lui Iosif Vulcan, într-o Dupã examenul de bacalaureat, I. Vulcan familie româneascã cu tradiþii progresiste. se înscrie la Facultatea de drept din 1828. Samuil Vulcan, unchiul lui I. Vul can, Budapesta, unde se ocupã mai mult de episcop orãdean, întemeiazã la Beiuº liceul literaturã decât de ºtiinþele juridice. de bãieþi. 1859, 14 octombrie. I. Vulcan trimite de la I

Budapesta lui Iacob Mureºanu, redactorul R

1831. Nicolae Vulcan se cãsãtoreºte cu Victoria I revistelor Foaie pentru min te, inimã ºi Irinyi, fiind sfinþit preot în comuna U

literaturã ºi Gazeta Transilvaniei, un T bihoreanã Holod. I

articol despre poetul Dimitrie Sfura ºi T

1841, 31 martie. Se naºte la Holod, Iosif Vulcan, S

câteva poezii scrise de el în suºi. Este vorba E al cincilea copil al lui Nicolae Vulcan ºi al R

despre poeziile Câte stele sunt pe cer ºi

Victoriei Vulcan. - Trist, mai trist, tot mai trist, pe care I. 1844. Fam ilia Vulcan se mutã la Leta-Mare. Mureºanu le publicã în Gazeta 0 7

Transilvaniei din 1858-1860, realizându-se 1 1847-1851. Iosif Vulcan urmeazã cursurile - liceului rom ano-catolic al cãlugãrilor astfel debutul lui I. Vul can ca poet. premonstratensi din Oradea. 1860. I. Vul can publicã poezii în Telegraful N A

1851/1852. În acest an ºcolar, datoritã român, Foaie pentru minte, inimã ºi C demersurilor episcopului român unit literaturã ºi Gazeta Transilvaniei. L U

Vasile Erdely se înfiinþeazã la Liceul V 1861, 3 august. Ia fiinþã la Budapesta revista

premonstratens catedra de limba ºi F Con cordia, editatã de Sigismund Pop, între I literatura românã, primul ei titu lar fiind anii 1861-1870 ºi re dactatã de Alexandru S O Alexandru Ro man, viitorul profesor la Roman. I. Vulcan publicã în Con cordia I catedra românã a Universitãþii din între anii 1861-1864, versuri, prozã,

Budapesta. traduceri, articole. Ã 1852, 25 iunie. Din iniþiativa lui Alexandru Ro- N 1861, 6 septembrie. La Sibiu ia fiinþã Â

man ia fiinþã la Oradea „Societatea de „Asociaþiunea transilvanã pentru literatura M lecturã a junimii române la ºcoalele ºi cultura poporului român ASTRA”. O R orãdene”.

Primul preºedinte al acestei asociaþii cul- A I

1852. Apare la Oradea culegerea de versuri turale a fost ales episcopul Andrei ªaguna. L Viorele, a tineretului român. I 1862. I. Vul can publicã în revista Con cordia M 1853. Apare urmãtoarea culegere literarã a A traducerea unei nuvele de Jókai Móor. F tinerilor români orãdeni, Sentimente filiale. 1863, 1/13 ianuarie la Budapesta apare Au rora Ro mânã, prima revistã literarã a românilor 1854. Apare la Oradea almanahul Diorile Bihoru- transilvãneni. Prim ul numãr al revistei se lui, cu încercãri literare ale tinerilor deschide cu poezia lui I. Vulcan, Cãtrã români, urmat de volu mele Sentimente de române, ceea ce atestã faptul cã noua bucurie ºi Versuinþii români. publicaþie se adresa cu precãdere femeilor 1855. Gheorghe Ardeleanu în colaborare cu Iosif române. Vulcan scot revista manuscrisã 1863, 1/13 octombrie. Apare la Budapesta Deºteaptã-te române. revista Umoristul sub intitulatã Foaie 1857. I. Vulcan devine membru al Societãþii de glumeaþã, a treia revistã de satirã ºi umor a lecturã din Oradea, ajungând în comitetul românilor din Transilvania ºi Ungaria, de conducere. avân du-l ca re dac tor-responsabil pe 44 MARTIE 2011

Gheorghe Ardeleanu ºi „con lucrãtor Iosif Vulcan devine membru al „Astrei”. primar” pe I. Vul can. Iosif Vulcan este ales membru de onoare al 1864. I. Vul can obþine di ploma de avocat, Societãþii literare „România” din Viena. profesie pe care, însã, nu o va practica Iosif Vulcan întreprinde prima sa niciodatã, sau tot timpul. cãlãtorie, de o lunã, în România. 1865, 1/13 ianuarie. I. Vul can devine odatã cu 1869. La Budapesta apare Panteonul român, în retragerea lui Gh. Ardeleanu, „proprietar, care I. Vulcan dã portretele ºi biografiile ed i tor ºi re dac tor responsabil” al unor celebritãþi ale românilor. Umoristului. 9/21 ianuarie. Pe scena Teatrului 1864-1870. I. Vul can este redactorul unor Naþional din Bucureºti se recitã poezia calendare-almanah uri de mare popularitate lui I. Vulcan Copila românã. în epocã: Calendarul Umoristului”, 7 februarie. Apare în Fa milia poezia Tanda-Manda, Al manac umoristic ºi sa ti - Junii corupþi de M. Eminescu. ric, ilustrat cu 30 de caricaturi, Catastihul 1870. La Nãsãud ia fiinþã Societatea literarã dracului etc. „Virtus romana redilviva” la care va 1865. Apare la Budapesta, în traducerea lui I. participa ºi G. Coºbuc. Vul can, romanul Colombe de Al. Dumas.

I I. Vul can publicã în Fa milia piesa

R 1865, 5 aprilie. I. Vulcan înainteazã prefecturii de Secretul, o comedie într-un act. I poliþie din Budapesta cererea pentru U Tra duce primele douã vol ume din T I editarea unei reviste. romanul lui Ponson du Terrail, Cavalerii T 12 aprilie. Primeºte avizul pentru S nopþii. Volumele 3 ºi 4 apar tot la

E tipãrirea revistei. Budapesta în anul urmãtor. R

- 1/13 mai. Apare numãrul de probã al 4-5 octombrie. La Deva ia fiinþã

0 Familiei. „Societatea pentru crearea unui fond de 7 5/17 iunie. Apare la Budapesta nr. 1 al teatru român în Ardeal”. Fa milia devine 1

- Familiei, foaie enciclopedicã ºi „organul publicaþiilor Societãþii pentru crearea unui fond de teatru român în

N beletristicã. Ed i tor, re dac tor responsabil

A ºi proprietar Iosif Vulcan. Revista era Ardeal”, titulaturã ce va apare pe fron- C destinatã familiei ºi în primul rând tispiciul revistei începând cu nr.40/1870. L

U femeilor, care nu aveau posibilitatea sã 1871, 25 ianuarie. I. Vulcan este primul român V

se instru iascã în ºcoli româneºti, care devine membru al Societãþii literare F

I deoarece ºcoli pentru fete nu existau. budapestane „Kisfaludy”. S 1866: Apare la Viena ziarul Albina. 20 noiembrie. Iosif Vulcan se cãsãtoreº- O I La Budapesta apare volumul Poezii de I. te cu Aurelia Popovici, fiica unui avocat Vul can. din Comlaºul Mare (Banat). Ã

N 1866, 25 februarie/ 9 martie. În Fa milia apare 1872. La Universitatea din Viena se înfiinþeazã o

Â poezia De-aº avea de Mihai Eminescu, catedrã de limba ºi literatura românã. M însoþitã de o notã redacþionalã. Tot în acest La Budapesta apar primele douã vol ume O

R an I. Vul can va mai publica alte 5 poezii din Novele de I. Vul can.

A ale lui Mihai Eminescu, precum ºi

I Apare volumul A roman népköltészetrõl L

I traducerea unei nuvele suedeze. (Székfoglaló) - discursul de recepþie

M 1867. La Oradea apare antologia Fenice, rostit de I. Vulcan la primirea în A

F cuprinzând creaþii originale ale membrilor Societatea „Kisfaludy”. Societãþii de lecturã. La Teatrul Naþional din Bucureºti se Revista Fa milia publicã alte douã poezii joacã piesa lui I. Vulcan Alb ºi roºu. ale lui M. Eminescu: Ce-þi doresc eu þie, 1873. Apar la Budapesta primele douã vol ume dulce Românie ºi La Heliade . din romanul Sclavul amorului de I. Vul - Apare la Iaºi primul numãr al revistei can, primul rom an din literatura românã Convorbiri literare. transilvãneanã. 5/17 ianuarie. Revista Umoristul devine 1873, august. Moare Victo ria Vulcan, mama lui Gura satului . I. Vulcan. În semn de doliu, acesta sisteazã 1868. Are loc turneul trupei lui Pascaly în apariþia Familiei timp de douã luni. Transilvania. La spectacolele de la Arad, I. 1875, 1 ianuarie. La Budapesta apare Siedietore Vulcan îl întâlneºte pe M. Eminescu, (ªezãtoarea) cu subtitlul Foaia poporului sufleurul trupei. român. Redac tor responsabil: Iosif Vulcan. MARTIE 2011 45

Revista se adreseazã cu precãdere 1892. Are loc la Bucureºti premiera absolutã a locuitorilor satelor; va apãrea timp de 8 celei mai importante piese a lui I. Vulcan, ani. ªtefan Vodã cel tânãr. 1876. La Budapesta apar Somnul lui Horea ºi ro- 1893. Apare la Oradea, în volum, ªtefan Vodã cel manul Ranele naþiunii de I. Vul can, tânãr. precum ºi traducerile fãcute de acelaºi din 1894. Apare la Oradea comedia lui I. Vulcan, Jules Verne: Cãlãtorie de la pãmânt la Sãrãcie lucie. lunã ºi În jurul lumei. 1896. I. Vulcan cãlãtoreºte în Germania, pentru 1877. I. Vul can editeazã un nou volum al sãu: a-ºi îngriji sãnãtatea. Copila Criºului. 1897, 27 martie. La Teatrul Naþional din La Budapesta apare Román népdalok Bucureºti se joacã în premierã absolutã (Cântece populare române). Volumul piesa lui I. Vulcan Gãrgãunii dragostei. cuprinde versuri traduse de I. Vul can, 1898. I. Vulcan publicã la Oradea piesa Mâþa cu Gh. Gruber ºi Iulian Grozescu. clopot. Apar alte volum e semnate de I. Vulcan: Se joacã la Oradea monologul Prima Mireasã pentru mireasã - teatru, Schiþe rochie lungã de I. Vulcan (tipãrit în de cãlãtorie ºi traducerea Secretele acelaºi an). castelanului de X. de Montéprin (3 vol.). I 1899. Apare la Oradea comedia lui I. Vulcan, R 1878. La propunerea lui Alex. Ro man, I. Vulcan I

Gãrgãunii dragostei. U

este ales membru core spondent al T 1900, 31 martie. I. Vul can propune în ºedinþa I

Academiei Române, secþia lite rarã, din T

Bucureºti. Academiei Române, alegerea lui G. S Coºbuc ca membru co re s pon dent. E R I. Vul can începe publicarea în foileton, Propunerea lui este acceptatã. - în Fa milia a romanului sãu Barbu Strâmbu în Europa. 1901. Are loc la Oradea prima întâlnire dintre I. 0 Vulcan ºi marele poet Ady Endre. 7 1

1878, 15 mai. Nicolae Vulcan este numit canonic

1903. I. Vul can publicã la Oradea monologul - la Oradea, la capitolul greco-catolic.

Însurãþeii. N 1880. La Budapesta apare în traducerea lui Vul- 4 martie. La Oradea se joacã, în limba A

can romanul Misteriul nopþii de C Chandeneux. maghiarã, piesa lui I. Vulcan ªtefan L Vodã cel Tânãr. Ady Endre va socoti U

1880, mai. Începând cu nr. 32, Fa milia apare la V evenimentul drept o „premierã a

Oradea, unde se mutase I. Vulcan. F prieteniei româno-m aghiare”. I 1882. I. Vul can publicã la Oradea volumul de S

1904. Jubileul de 40 de ani al revistei Fa milia. O

versuri Lira mea. I 23 martie. La propunerea lui Titu 1883. Apare la Oradea, volumul De la sate. Maiorescu, I. Vulcan este ales preºedinte Novele ºi schiþe de I. Vulcan. Ã

al secþiei literare a Academiei Române. N 1883, aprilie-noiembrie. Apar în Fa milia 1906. Anul ultimei cãlãtorii a lui Iosif Vulcan în Â poeziile lui Eminescu: S-a dus amorul, România. M Când amintirea, De acuma, Ce e amorul?, O R Pe lângã plopii fãrã soþ, ªi dacã. 30 decembrie. Apare ultimul numãr al A

Familiei. I

1885, ianuarie. Nr. 2 din 6/18 ianuarie al L Conducãtorul ei, I. Vul can, scrie în I

Familiei e dedicat în întregime lui M încheiere: „Etatea înaintatã ºi sãnãtatea Eminescu. A slãbitã mã silesc sã mã retrag de la masa F 1890. Are loc la Oradea sãrbãtorirea a 25 de ani redacþionalã ºi sã sistez aceastã revistã”. de la apariþia Familiei. 1907, 28 august / 8 septembrie. I. Vul can se Apare la Oradea, piesa lui I. Vulcan stinge din viaþã la Oradea. Ruga de la Chiseteu. La funeraliile din 10 septembrie, oficiate 1891. Piesa lui I. Vulcan ªtefan Vodã cel tânãr de cãtre epis copul de Oradea, Demetriu este premiatã la Bucureºti cu 750 lei ºi este Radu, au fost prezenþi reprezen tanþii propusã pentru repertoriul Teatrului tuturor instituþiilor ºi asociaþiilor Naþional. ºtiinþifice ºi culturale române ºi 28 martie. Secþia literarã a Academiei maghiare. Române îl alege pe I. Vulcan membru El lasã o fundaþie de 28.000 fl. destinatã titu lar, în locul rãposatului Timotei ajutorãrii elevilor sãraci români de la Cipariu. liceul din Beiuº. 46 MARTIE 2011

IOSIF VULCAN (1841-1907)

OP ERA ANTUMÃ

Cavalerii nopþii: Roman istoric / Ponson Ranele naþiunii: Roman de Iosif Vulcan. du Terrail; Traducere de Iosif Vulcan, Pesta, - Budapesta: Cu tiparul lui Alecandru Kocsi, 1870-1871, în cinci vol ume (supliment la „Fa- 1876. - vol.1: 208 p., vol. 2: 200 p., vol. 3: 215 p. milia”). Román népdaloc (Cântece populare ro- De la sate - Novele ºi schiþe. - Oradea mâneºti) / Traducere Embo György, Iulian Gro- Mare, 1883. - 169 p. zescu, Iosif Vul can. - Budapesta: Kiadja a Kis-

I Gãrgãunii dragostei: Comedie într-un faludy Társaság, 1877. R I act. - Oradea Mare, 1899. - 30 p. Ruga de la Chiseteu: comedie poporalã

U Gorunul lui Horea. - Budapesta, 1876. -

T într-un act cu cântece ºi joc. - Braºov: Librãria I 15 p. Ediþia a doua la 1878.

T Ciurcu, 1902. - 30 p. (Biblioteca Teatralã, 9).

S Lira mea: (66 de poezii). - Oradea Mare, Prima ediþie la Oradea, 1890. E 1882. - 235 p. R

Sãrãcie lucie: Comedie poporalã cu cân -

- Mâþa cu clopot: Comedie poporalã cu cân - tece într-un act. - Oradea Mare: Cu tiparul lui

0 tece ºi joc într-un act. - Oradea Mare, 1898. - 25 p.

7 Iosif Lang, 1894. -30 p. Reprezentatã la Arad în Mireasã pentru mireasã: Comedie în trei 1

6/18 iunie 1894, a doua zi de Rusalii, „de tine -

- acte. - Budapesta, 1877. -112 p. rimea meseriaºã românã, sub conducerea învã-

N Orfana Criºului. - Pesta, 1877. Ediþia a þãtorului Nicolae ªtefu, în sala din pãdurile ora- A doua la 1880.

C ºului”.

L Panteonul român: Portretele ºi biogra -

U fiile celebritãþilor române. Tomul I (31 de titluri Sclavul amorului: Roman. - Pesta, 1873- V / Compuse ºi colate de Iosif Vul can. - Pesta cu 1875, în trei vol ume; vol. 1: 224 p., 1873; vol.2: F I tiparul lui Alecandru Kocsi, 1869. 223 p., 1973; vol.3: 212 p., 1875. S Soare cu ploaie: Comedie într-un act. -

O Poesii: (conþine 85 de titluri). - Pesta: S-a I tipãrit prin Alexandru Kocsi, 1866. - 205 p. Braºov: Tipografia N.I.Ciurcu, 1898. - 56 p. Prima rochie lungã: Monolog. - Oradea ªtefan-Vodã cel tânãr: Tragedie istoricã Ã

N Mare, 1898. în 5 acte ºi 3 tablouri. - Oradea Mare, 1893. - 111 p. Â M

O OP ERA POSTUMÃ R

A I

L Mãrturii muzicale: eseuri, cronici, por - note, glosar ºi indiciu de localitãþi de Constantin I trete / Ediþie îngrijitã ºi prefaþatã de Iana Stai- Cubleºan. - Bucureºti: Sport-Turism, 1982 (Cra- M

A covici. - Bucureºti: Editura muzicalã, 1979. iova: I.P. „Oltenia”). - 240 p.: il. ºi portr. F XXVIV +204 p. il., portr. ºi facs. Scrieri / Iosif Vulcan; Ediþie îngrijitã, stu- Publicistica / Iosif Vulcan; culegere se- diu ºi note de Lucian Drimba. - Bucureºti: Mi- lectivã, prefaþã, tabel cronologic, note ºi bi blio - nerva, 1987-1994. - (Restitutio) grafie de Stelian Vasilescu; coperta Ludovic Vol. 1: Poezii, Prozã, Teatru. - 507 p. Szvercsak. - Timiºoara: Facla, 1893 (Oradea: I.P. „Criºana”). - 319 p.- Bibliografie p. portr.; il. 313-318. Vol. 2: Publicisticã. - 724 p. Schiþe de cãlãtorie (prin Transilvania) / Vol. 3: Însemnãri de cãlãtorie. - 371 p. Ediþie îngrijitã, cuvânt înainte, tabel cronologic, ISBN 973-21-0427-9. MARTIE 2011 47

CONSTANTIN BRÂNCUªI - 135

Constantin Brâncuºi – spiritul nostru cãtre uni ver sal

Prof. univ. dr. Petru DUNCA -au împlinit zilele acestea 135 de ani Nu existã muzee de artã modernã din ma - de la naºterea, în Hobiþa, judeþul rile capitale ale lumii care sã nu deþinã o lucrare Gorj, a marelui Constantin Brâncuºi, ce aparþine lui Constantin Brâncuºi. Am trãit fondatorul artelor moderne. Avem spirite care marea bucurie sã mã întâlnesc cu operele lui

S 5 sunt prezente doar la nivelul mentalului colectiv Brâncuºi la muzeele de artã modernã din Bru- 3 1

al neamului ºi nu ajung mai xelles, Tel Aviv, Paris. -

departe, chiar dacã le iubim Masa tãcerii ne amin- I atât de mult ºi creºtem în lu- teºte de masa þãrãneascã, în ª mina lor. Existã însã mari jurul cãreia se adu nã fam ilia U C

spi rite, spre exemplu: Con- ºi cei apropiaþi; ne aminteºte N stan tin Brâncuºi, George în acelaºi timp de prãznuirea Â R

Enescu, Emil Cioran, Mircea morþilor, ea fiind totodatã o B Eliade, care s-au impus în formã a abstracþiei filosofice. N con ºtiinþa universalã, dãi nu- Megalitica Poartã a sãru tu - I T

iesc în panteonul valorilor lui, dupã cum spune Domini - N universale. Existã un mis ter que de Roux, „ar fi un discurs A T

profund al impunerii ºi con - filosofic al istoriei”, cu un S solidãrii valorilor universale. profund substrat fol clo ric, N Românul Constantin Brân cu - Coloana infinitului este o O ºi, artist francez de origine reprezentare a vieþii ºi a mor- C

rom ânã, cum se scrie prin þii. Exegetul Giulio Carlo Ar- Ã marile dicþionare, prin opera gan afirma cã „Brâncuºi este, N Â sa impresionantã, a reuºit sã-l Constantin Brâncuºi fotografiat înainte de toate, un filosof, în descifreze. El este acolo prin- sensul pe care-l avea noþiunea M în 1922 de fotograful ameri can O R tre Nemuritorii Lumii. Cu Edward Steichen. Sursa: Wikipedia în antichitate”. Constantin A toate acestea, ne amintim însã Brâncuºi este un artist-filos of I L rar de el, iar tânãra generaþie nu-l întâlneºte pentru cã opera sa ilustreazã marile esenþe ale I decât foarte sporadic. Operele sale monu m en- lumii, pornind de aici din Carpaþi, de lângã su- M A tale, pornind de la Complexul mon u men tal de la fletul þãranului român. F Târgu Jiu: Masa tãcerii, Coloana infinitului, ªi în spaþiul artei româneºti existã num e- Poarta sãrutului, pânã la ciclul Pã sãrile, fun- roºi continuatori prin descoperirea noilor sensuri damenteazã plastic concepþia filoso ficã a þãra- ale filonului tradiþiei româneºti. Artistul George nului român. Apostu este un discipol de excepþie, care nu-l imitã, ci îl urmeazã. Ciclurile sale Tatã ºi fiu ºi Marile canale internaþionale de tele viziu - ne au dedicat serii de emisiuni. De asemenea, Fluturi sunt revelatoare în acest sens. site-ul Google l-a comemorat pe marele artist Spiritul lui Constantin Brâncuºi se leagã român. Complexul monu men tal de la Târgu Jiu profund ºi de spiritul Maramureºului. Mã gân - este unic în lume. România ar putea fi extrem de desc la arhetipurile culturii tradiþionale din Ma- interesantã din punct de vedere turistic pornind ramureº, la domniºoara Pogany, fiica unui nobil ºi de la acest com plex monu m ental. din Maramureº, din Sighet, pe care a cunoscut-o 48 MARTIE 2011

la Paris, iar sentimentele artistului s-au transfor- profundã, cãutãtor al esenþelor rare. Mã gândesc mat în celebra operã Domniºoara Pogany. la celebrii meºteri din Berbeºtii Maramureºului, Mã gândesc la continuatorii fondului pro - care acum câþiva ani au refãcut cu multã migalã fund al operei brâncuºiene, pornind de la a ce - casa de la Hobiþa. leaºi arhetipuri: marele artist Mihai Olos, ce- Iatã cã spiritul lui Constantin Brâncuºi tre - lebru, imens, fabulos, uitat ºi el prin indiferenþa ce spre viitor ca o Pasãre mãiastrã, ca o Co - noastrã. Mã gândesc la marele art ist ºi spirit loanã infinitã a sufletului românesc, deschisã com plex, Ioan Marchiº, ctitor de spiritualitate cãtre imensa Lume…

În Edinburg, cu Brâncuºi ºi Paul Neagu

Dr. Teodor ARDELEAN u ocazia deschiderii primei biblio - teci româneºti în Scoþia, la Glasgow,

5 delegaþia României a fost invitatã de

3 cãtre gazde la vernisajul unei expoziþii zis-ce le -

1 C

- bre 10 Dialoguri - Richard Demarco - Scoþia ºi

I Avangarda europeanã, desfãºurat la Royal Scot- ª

U tish Acad emy din Edinburg. Cum o astfel de

C provocare nu putea fi refuzatã cel puþin din mo- N tive de civilitudine ºi diplomaþie, iatã-ne într-o Â

R searã rece de sfârºit de noiembrie, zgribuliþi, B cãutând intrarea în celebra instituþie culturalã, N

I care se mândreºte nu doar cu independenþa sa, T având un statut spe cial în cadrul comunitãþii N

A culturale scoþiene, ci ºi cu anvergura relaþiilor, T Dr. Teodor Ardelean ºi Richard Demarco

S mãreþia gândurilor îndrãzneþe ºi beneficiile unor

N curatoriate excepþionale.

O familiei McEwan ºi ale lui Richard Demarco, Despre Richard Demarco ne-am docu- C opere ale „marilor” Tadeusz Kantor ºi Joseph mentat uºor atât de pe internet cât ºi din câteva Beuys din colecþii europene importante,

Ã pliante tematice. Artist, direc tor de galerie, edu - documentaþia primului spectacol „Rhythm 10” N cator public, promotor al teatrului modern ºi Â comentator cul tural apreciat. La 80 de ani nu de Ma rina Abramovic din arhiva Demarco... Iar M surpriza cea mare a venit chiar în momentul

O manifestã gesturi de întoarcere spre propriul tre-

R discursului þinut de Richard Demarco la ver -

cut cu toate reflecþiile fireºti, ci, cu energii ne-

A nisaj. Dupã ce i se mulþumise public în stilul I bãnuite, finalizeazã lucrãri de o viaþã: inte rac - L I þiuni cu mari artiºti, discur sive ºi de conversaþie, entuziasmului festiv pentru sprijinul acordat M vizite la expoziþii, studiouri ºi ateliere, pledoarii con ceptului expoziþiei, pentru încrederea ºi rãb - A darea oferite în toate etapele de pregãtire, pentru F ºi susþineri prac tice... Galeria Demarco, fondatã în 1966, a devenit în plan internaþional o plat - lum ina în care pune aspectele semnificative ale formã de afirmare a noilor evoluþii în sculpturã, vieþii sale etc. simpaticul octogenar, cu o tinereþe film, video, instalaþii, teatru, concerte, activitãþi a expresiei lucide greu de întâlnit în alte pãrþi, cu lucra tive artistice º.a. Chiar ºi expoziþia deschisã o gesticã scoþianã tipicã ºi cu un verb penetrant la Edinburg în noiembrie 2010 dovedea acest stil ºi accentuat a trimis toate laudele spre... Brân- Demarco, vizibil în prezentarea unor artiºti eu- cuºi. Da, spre Brâncuºi, cãruia i-a mulþumit ro peni de mare importanþã în Scoþia. Puteau fi dintru început pentru esenþa a ceea ce a desco- admirate: instalaþia recent sculptatã de Magda - perit întru esenþializare, pentru amprenta pe care lena Abakanowicz, expusã pentru prima datã în ne-a dat-o în a lucra ºi a vedea dincolo de super- Marea Britanie, lucrãri semnate de Ainslie Yule, ficialul estetic. Mach David, MacLennan Alastair, Gunther Începuserã furnicãturile patriotice prin Uecker, sculpturi de Rory McEwan din colecþiile mãdularele noastre. Brâncuºi românul, Brâncuºi MARTIE 2011 49 artistul, Brâncuºi filosoful. ªi se uita spre grupul — Pãreþi a fi român...! nostru deºi nu ºtia cine suntem. ªi ne privea — Da, un român din cel mai nordic castru Richard Demarco de parcã eram atunci primiþi în ro man, din cea mai de nord capitalã de provincie Aca de mia Lui. ªi rostea un Laudaþio pentru imperialã – Porolissum. cultura românã de tip brâncuºian cum n-am mai — A, da, asta e foarte interesant ºi trebuie întâlnit pânã atunci ºi greu cred cã voi mai în- sã adaug la autograf. Cãci noi scoþienii ca ºi voi tâlni vreodatã. Iar când a pus punct „Argu men- românii ne revendicãm de la „limesul cel mai tului Brâncuºi” a trecut la... Paul Neagu. Despre nordic al Imperiului ro man” ºi tocmai de aceea „simbolismul hylestic”, despre „materialismul semãnãm. sãu spir i tu al ist”, despre „staþiunile catalitice”... Am lãsat sã treacã niºte luni de zile întru Eram aºa de bulversaþi de cele auzite încât ni s-a dezmeticire. Dar, mai mult decât autenticul sen - pãrut tuturor cã suntem cei mai importanþi expo- ti mentelor unui om nu vãd în jurul acestei în - nenþi în viaþã ai societãþii civile europene! Mai tâmplãri. Nici când e vorba de sinceritãþile sim - ales cã Demarco n-a folosit decât douã nume ple, ca de om obiºnuit ale lui Richard Demarco, proprii: Brâncuºi ºi Paul Neagu. Toþi ceilalþi nici când e vorba de trãirile mele ºi ale colegilor expozanþi, cu toate meritele ºi mãrimile lor au ce m-au însoþit. Sã fie de vinã în chestiune su - fost lãsaþi singuri. Contau numai Brâncuºi ºi fletul lui Constantin Brâncuºi? Sã fi fost pe- Paul Neagu. aproa pe sufletul lui Paul Neagu? Numai Dupã vizitarea expoziþiei am trãit un sen ti-

Dumnezeu ºtie! 5

ment de jenã. Erau acolo lucrãri extrordinare ale 3 P.S. Descoperind ce poate face uneori „su- 1

unor artiºti de mare expresie avangardistã despre

fletul românesc în mare-lucrarea lui” o sã-i tri- -

care Demarco nu spusese decât „sã-i vedeþi ºi pe I mitem aceste însemnãri domnului Matei Stîrcea ceilalþi”. ª

Crãciun, doc tor în antropologie ºi istorie, cer - U I-am vãzut ºi i-am considerat nedreptãþiþi cetãtor ºtiinþific la Centrul de Cercetãri Antro - C

în acea searã superbã impregnatã de „simþire N pologice „Francisc Rainer” al Academiei Ro - româneascã a lumii”. Â

mâne, care este autor al primei abordãri an tro - R

ªi pentru ca totul sã poarte un semn bun sã B pologice a sculpturii brâncuºiene ºi al cãrþii Paul vã povestesc ºi finalul. De-a dreptul Supra na tural! N

Neagu – nouã staþiuni catalitice, publicatã în I

Prezentându-mã cu albumul expoziþiei, edi tat cu T 2003 la Editura bucureºteanã Anastasia. Cu ru - aceastã ocazie, dupã ce a scris un text oarecum N gãmintea de-a ne ajuta pe noi, cititorii revistei convenþional Maestrul Demarco exclam ã: A „Fam ilia românã” sã aflãm mai multe lucruri de T suflet despre Brâncuºi ºi Paul Neagu. ªi, poate, S N

ºi altele...! O C Ã N Â M O R

A I L I M A F 50 MARTIE 2011

Caleidoscop internautic - Constantin Brâncuºi

Ceea ce fac eu astãzi, mi-a fost dat ca sã fac!... Cãci am venit pe lume cu o menire! (Constantin Brâncuºi) Casilda CIOLTEA

Rugãciunea lui Brâncuºi - în faþa proiecte artistice în atelierul închiriat de Ro- Catedralei româneºti din Paris mânia la Cité Internationale des Arts. Selecþia se face de o comisie independentã Comunitatea ortodoxã românã din Paris a de specialiºti, personalitãþi recunoscute în cele fãcut demersuri astfel încât reproducerea lucrãrii douã domenii, în baza unui dosar de candidaturã. Rugãciune a marelui sculptor Constantin Brân- Dosarul selectat de comisie este trimis spre vali-

5 cuºi sã fie aºezatã pe un soclu din marmurã, în dare Comisiei de Admitere de la Cité Interna - 3 faþa catedralei româneºti din Paris. tionale des Arts. 1 Guvernul român a fãcut cadou Guvernului - http://www.icr.ro/burse_brancusi_enescu I francez, în anul 2001, reproducerea acestei im - ª portante lucrãri, copia fiind realizatã în anul 2000 U Google îl sãrbãtoreºte C la Berlin, dupã un mulaj de cauciuc sili conic. pe Constantin Brâncuºi N „Ni s-a semnalat faptul cã Guvernul ro- Â

R mân, cu ani în urmã, a fãcut cadou Guvernului În data de 19 februarie 2011, la împlinirea B francez o copie a unei lucrãri a lui Brâncuºi care a 135 de ani de la naºterea celui mai mare sculp-

N se numeºte Rugãciunea. Am cerut Statului fran- I tor al secolului XX - Constantin Brâncuºi - cel T cez, prin Patriarhia Românã, ca aceastã statuie sã mai cunoscut motor de cãutare din lume - Goo - N fie adusã în faþa Bisericii noastre din Paris, în

A gle, a þinut sã marcheze acest eveniment dedi-

T faþa Catedralei mitropolitane, tocmai pentru fap- cându-i un logo. S tul cã Brâncuºi a fost cântãreþ acolo (ipodiacon).

N Astfel, sigla Google de pe pagina prin - Aceastã operã a lui Brâncuºi adunã în ea atât O cipalã a fost alcãtuitã, pentru o zi, din imagini ale C România cât ºi Franþa, atât pe românii de aici cât celor mai cele bre opere ale artistului, printre ºi pe românii de acolo”, a precizat Înalt prea- care se numãrã Domniºoara Pogany, Pasãre în Ã sfinþitul Pãrinte Iosif, Mitropolitul Ortodox Ro- spaþiu, Sãrutul, Nou-nãscut, Prometeu sau Leda. N

Â mân al Europei Occidentale ºi Meridionale. http://www.ziare.com/constantin-brancusi/ M http://www.jurnalul.ro/timp-liber/arte/rugaciunea-lui-brancusi-in- O fata-catedralei-romanesti-din-paris-569232.html R Suveniruri despre Brâncuºi, în

A I Bursele „Constantin Brâncuºi” premierã la Târgu Jiu L I

M Institutul Cultural Român a lansat în anul În vara lui 2010, la aproape 21 de ani de la A dobândirea libertãþii de exprimare, s-a inaugurat la F 2005 programul de burse „Constantin Brâncuºi” ºi „George Enescu”, program care le oferã Târgu Jiu un centru de informare pentru tu riºti, de artiºtilor români ocazia de a lucra într-un mediu unde aceºtia pot cumpãra suveniruri despre oraº ºi artis tic internaþional prin acordarea de patru reproduceri ale operelor realizate de Constantin burse anual, pentru perioade de trei luni. Brâncuºi. Obiectivele acestui program sunt intro du- Centrul de informare a fost amenajat în cerea artiºtilor români în circuitul valorilor euro- apropiere de Poarta Sãrutului, Aleea Scaunelor pene ºi oportunitatea de a lucra într-un mediu ºi Masa Tãcerii. Turiºtii care doresc, pot be- internaþional în domeniile arte plastice ºi mu- neficia pe par cursul vizitei, de un ghid existând zicã. Programul se adreseazã artiºtilor plastici ºi de asemenea ºi un tabel cu numerele de telefon muzicienilor români care au studiile universitare ale persoa nelor din oraº care pot oferi informaþii de specialitate încheiate, cu performanþe recu- despre capodoperele lui Constantin Brâncuºi. noscute în domeniu, în vederea desfãºurãrii de http://www.ziare.com/constantin-brancusi/ MARTIE 2011 51

Lanþ uman în jurul Ateneului în Atelierul lui Brâncuºi reconstituit la memoria lui Constantin Brâncuºi Centrul Pompidou

Scriitorul Laurian Stãnchescu, membru al În anul 1956 Constantin Brâncuºi a lãsat Uniunii Scriitorilor din România, a organizat moºtenire întregul sãu atelier (lucrãrile term i - anul acesta, pe 19 februarie, în faþa Ateneului nate, schiþe, mobilier, unelte, biblioteca, foto- Român din Bucureºti, un eveniment în cinstea grafii) statului francez, cu condiþia cã acesta se împlinirii a 135 de ani de la naºterea sculptorului angajeazã pentru a-l reconstitui aºa cum va fi la Constantin Brâncuºi. moartea artistului. O primã reconstituire incom - Aproximativ 300 de persoane, tineri de la pletã este realizatã la Muzeul Naþional de Artã liceele „Nicolae Tonitza” ºi „Constantin Brân- Modernã, la palatul Tokio, înainte ca replica sa cuºi”, dar ºi studenþi, profesori, scriitori, artiºti fidelã, în ce priveºte dispoziþia spaþiului ºi a plastici ºi iubitori ai operei brâncuºiene au fãcut luminii, sã fie transferatã la poalele Centrului un cerc în faþa Ateneului. Geor ges Pompidou. Motivul pentru care a fost ales Ateneul Român se datoreazã faptului cã Brâncuºi a expus pe holul instituþiei, din toamna lui 1902, pânã în primãvara lui 1903, celebra sa lucrare Ecorºeu, care se aflã acum la Aca de m ia de Artã din Bu- 5

cureºti. 3 1 Laurian Stãnchescu va organiza, la înce- - putul lunii mai, Marºul Cultural „Constantin I Brâncuºi” care se va desfãºura pe traseul ª U

Craiova - Paris, prilej cu care doritorii vor reface C drumul artistului din anii 1903 - 1904. „Eu am sã N Â

plec în luna mai, pe jos, pânã la Paris. Ideea R B

pentru care fac acest marº este de a aduce ose- mintele marelui sculptor în þarã. Fac acest marº N I pe jos pentru a îndupleca poporul francez ºi sper T ca ei sã înþeleagã demersul meu cultural”, a afir- N A

mat Laurian Stãnchescu. T S

http://www.a1.ro/timp-liber/evenimente/lant-uman-in-jurul-aten N

eului-in-memoria-lui-constantin-brancusi-143635.html O

Atelierul lui Brâncuºi (imag ine de C Casa me mo rialã ansamblu) - Centrul Pompidou, Paris. Sursa:0 www.show.ro „Constantin Brâncuºi” Ã N

O reamenajare situatã într-un ansamblu Â În satul Hobiþa, comuna Peºtiºani, nu de - arhitectural renovat, realizat de arhitectul Renzo M parte de oraºul Târgu Jiu, se aflã casa în care s-a O

Pi ano, în colaborare cu Rich ard Rog ers de la R nãscut în 1876 Constantin Brâncuºi. Centrul Geor ges Pompidou, va fi efectuatã în A I

Construitã pe la 1870 de cãtre tatãl sãu, L 1996, dupã planurile originale ale atelierului din I casa pãrinteascã este un exemplu tipic de arhi - strada Impasse Ronsin. M tecturã româneascã. Fãcutã aproape în întregime A

A fost dificil pentru Renzo Piano sa facã F din lemn, inclusiv acoperiºul din ºindrilã cobo - un spaþiu deschis pentru pub lic, respectând în rând pânã la prispa care înconjoarã clãdirea, casa acelaºi timp dorinþele artistului. Dacã arhitectul este susþinutã de stâlpi ciopliþi ºi sculptaþi man- nu a încercat sã recâºtige intimitatea din Im passe ual. Avea trei încãperi, nu foarte mari, iar la Ronsin, el a pãstrat ideea unui loc protejat, în mijloc se afla o camerã ce avea în spate o vatrã care privitorul este izolat de stradã ºi piaþã. micuþã cu corlatã. Din 1970 casa a fost transformatã în casã http://www.centrepompidou.fr/ed u ca tion/ressources/ ens- memorialã, care adãposteºte astãzi o colecþie de brancusi/ens-brancusi.htm albume, scrisori, fotografii ºi documente refe - Colocviul Constantin Brâncuºi ritoare la viaþa ºi op era celui care a fost pãrintele sculpturii moderne. Uniunea Artiºtilor Plastici din România ºi http://mu seum.ici.ro/oltenia/gorj/ro ma nian/fcasa_brancusi.htm Uniunea Scriitorilor din România au organizat 52 MARTIE 2011

cu prilejul anivers rii a 135 de ani de la naºterea a fost îngrijitã de Domnul Barbu Brezianu, cel marelui sculp tor român „Colocviul Constantin mai reputat brâncuºolog la nivel mondial. Brâncuºi”. Proiectul s-a dorit a fi crearea unei resurse Manifestarea a avut loc luni, 21 februarie complexe de informaþii despre marele sculptor, 2011 începând cu orele 18, la Sala Oglinzilor a cu o interfaþã graficã atrãgãtoare ºi uºor de Uniunii Scriitorilor din România (Casa Mon- folosit. teoru). Cu aceastã ocazie a fost acordatã plache- Enciclopedia Virtualã a fost realizatã sub ta aniversarã „Constantin. Brâncuºi” unor perso- forma unui dublu CD care conþine: nalitãþi ale vieþii publice româneºti. ? peste 900 de fotografii (cu lucrãrile ma- http://www.hotnews.ro/stiri-cultura-8311136-colocviul-constant relui artist, documente, fotografii din atelier, din in-brancusi.htm expoziþii, imagini cu Brâncuºi). ? cãrþi ºi studii despre Brâncuºi în limbile Centrul de Culturã si Artã românã ºi englezã semnate de Barbu Brezianu, „Constantin Brâncuºi” V.G. Paleolog, Mircea Eliade, Sid ney Geist, Ca - rola Geidion-Welcker, Petru Comarnescu, So- În data de 6 iulie 1998 s-a înfiinþat la Târgu rana Georgescu-Gorjan, Ion Pogorilovschi, Jiu Centrul de Culturã ºi Artã „Constantin Friedrich Teja Bach. Brâncuºi”, prin reorganizarea activitãþii Casei ? un film documentar de 77 de min ute în de Culturã a municipiului Târgu Jiu. regia lui Cornel Mihalache, despre opera ºi viaþa 5 Activitatea principalã a Centrului este de

3 celui care a revoluþionat sculptura modernã.

1 informare, cercetare ºi documentare în domeniul ?

scurtã filmare cu Brâncuºi (65 de se- -

brâncuºiologiei, cu accent pe valorificarea spiri-

I cunde).

ª tualã a moºtenirii brâncuºiene de la Târgu-Jiu: http://www.tree.ro/ro/proiecte/enciclopedia-virtuala-constantin- U Ansamblul Mon u men tal „Calea Eroilor”.

C brancusi.html În acest sens, în cadrul Centrului funcþi - N

Â oneazã un punct documentar ºi de informare ºi

R se editeazã o publicaþie cu caracter pe ri odic. B Valorificarea cercetãrilor ºi contribuþiilor de N

I brâncu ºiologie se face ºi printr-o colecþie edi - T torialã circumscrisã tematicii, ca ºi prin colocvii N

A anuale, simpozioane, tabere de creaþie etc. T Sectorul de activitate pe linie de brâncu - S

N ºiologie funcþioneazã în sediul din Parcul Mu -

O nici pal „Constantin Brâncuºi” în care, pe lângã C un punct de documentare ºi informare, existã un proiect pentru o bibliotecã Brâncuºi ºi o mini- Constantin Brâncuºi - locul întâi Ã

N librãrie prin care se vor pune la dispoziþia pu - în topul primilor 500 de artiºti Â blicului cãrþi, reviste, pliante, opere de artã, ilu- ai secolului XX M strate. O

R Sculptorul român Constantin Brâncuºi s-a

http://www.judetulgorj.info/despre-gorj/cultura/94-centrul-de-cu

A ltura-si-arta-constantin-brancusi.html aflat, în anul 2008, în fruntea clasamentului I L

I celor mai importanþi 500 de artiºti ai secolului

M Enciclopedia Virtualã XX, publicat pe site-ul celebrei galerii Saatchi

A „Constantin Brâncuºi” din Marea Britanie ºi întocmit pe baza voturilor F internauþilor. Enciclopedia Virtualã Constantin Brân cu- Astfel, luni, 17 martie 2008, Constantin ºi a fost prima realizare de acest gen din Ro- Brâncuºi avea un total de 27.099 de voturi, cla - mânia dedicatã marelui sculp tor, un proiect sându-se pe prima poziþie a topului, fiind urmat realizat în colaborare cu Societatea Culturalã de Pablo Pi casso (13.713 voturi), Egon Schiele Noesis sub patronajul UNESCO ºi finalizat în (13.572 voturi), Paul Cézanne (13.568 voturi), primãvara anului 2002. Claude Monet (13.088 voturi), Gustav Klimt Enciclopedia Virtualã Constantin Brân cuºi (13.016 voturi), Paul Gauguin (12.957 voturi), „S-a nãscut la Hobiþa, în anul 1876 ºi nu va muri, într-adevãr niciodatã”. (Dumitru Daba, Adevãrul Brâncuºi, Editura de vest, Timiºoara 2006, p.226) MARTIE 2011 53

Henri Matisse (12.941 voturi), Mar cel Duchamp (12.925 voturi) ºi Piet Mondrian (12.912 voturi), con form site-ului http://www.saatchi-gal lery. co.uk/artvote/. În acelaºi clasament se aflã ºi pictorul ro - mân de origine evreiascã Victor Brauner, care se afla pe locul 302, cu 3.997 de voturi. http://www.mediafax.ro/cultura-me dia/constantin-brancusi- lo- cul-intai-in-topul-primilor-500-de-artisti-ai-secolului-xx-2460358

Doamna L.R. de Constantin Brâncuºi, vândutã pentru 29 milioane euro Sculptura de lemn Doamna L.R. de Con- stantin Brâncuºi, din colecþia de artã a lui Yves Constantin Brâncuºi este cea de la Târgu Jiu, Saint Laurent, a fost vândutã în cadrul licitaþiei ridicatã în memoria soldaþilor morþi în timpul organizate la Paris de casa Christie’s, pentru primului rãzboi mondial, pe axa Bulevardului 29,2 milioane euro, incluzând comisionul casei Eroilor, în apropiere de satul lui natal Hobiþa. de licitaþii. Lucrarea, care iniþial a fost estimatã

Inaugurarea ansamblului sculp tural a avut 5 la 20 milioane euro, a fost achiziþionatã de un loc în octombrie 1938 în prezenþa lui Brâncuºi, 3 colecþionar care a licitat prin telefon. 1 cu prilejul comemorãrii luptelor de la Jiu din - Ma dame LR a pãrãsit atelierul lui Brâncuºi timpul Primului Rãzboi Mondial. Slujba so lem- I la scurt timp dupã creaþie, ºi nu a fost expusã nã a fost oficiatã de 16 preoþi. ª niciodatã. Lucratã în lemn de stejar, piesa a fost U Monumentul este form at din trei pãrþi ºi C

sculptatã dupã ce Brâncuºi a întâlnit-o la Paris N acoperã temele principale ale operei sale. pe Léonie Ricou - potrivit scrisorilor schimbate Â de cei doi, relaþia dintre ei nu a depãºit niciodatã Primul mon u ment, Masa Tãcerii, este for- R B stadiul de amiciþie fondatã pe imensa apreciere mat dintr-o masã de piatrã, micã ºi rotunjitã, N pe care L.R. o purta sculptorului. înconjuratã de douãsprezece scaune în formã de I clepsidrã. T http://www.colectionarul-ro man.ro/stiri N

Al doilea, Poarta Sãrutului are o înãlþime A de 5m, o lungime de 6m ºi o lãþime de 2m. Preia T Constantin Brâncuºi fotograf S

tema Sãrutului, cele douã fiinþe din sculptura N

În perioada 22 aprilie - 13 mai 2009, Insti - originalã fiind gravate pe toatã lungimea pra- O tutul Cul tural Român din Londra a gãzduit expo - gului de sus a uºii, în timp ce cei doi piloni C pãstreazã doar ochii cuplului, deveniþi o formã

ziþia Constantin Brâncuºi fotograf, prezentând o Ã selecþie de 30 de tiraje moderne dupã fotografii rotundã dublã, perfect concentricã ºi împãrþitã la N originale realizate de artist. mijloc. Â La moartea sa, în anul 1957, Constantin Poarta Sãrutului dã spre un parc public M O R

Brâncuºi a lãsat peste 560 de nega tive ºi mai aflat la câteva sute de metri de Coloana fãrã A mult de 1000 de fotografii realizate de el însuºi. sfârºit; o alee mãrginitã de taburete din piatrã I L Imaginile redau spaþiul intim al atelierului din desenate de Brâncuºi duce cãtre Masa Tãcerii, I

Paris ºi ilustreazã aspecte ale creaþiei sale. situatã pe aceeaºi axã cu Poarta ºi Coloana. M A

Expoziþia a fost însoþitã de proiecþia fil - Dacã iniþial comanda ansamblului de la Târgu F mului documentar Brâncuºi (1996, 77 min.), în Jiu era destinatã cinstirii memoriei soldaþilor regia lui Cornel Mihalache. Documentarul a mai morþi în luptã, realizarea lui Brâncuºi este com - fost prezentat la Institutul de Film Cana dian din plet lipsitã de vreo aluzie militarã. Poarta Sãru - Ottawa în 2005, la Muzeul de Artã al României tului nu este nici ea un arc de triumf ºi nu invitã din Bucureºti în 2006 ºi la Societatea de Limbã poporul la ceremonii solemne. Ea celebreazã Portughezã din Lisabona în 2007. dragostea ºi pacea universale, într-un loc al pro- menadei ºi al meditaþiei. http://www.icr-lon don.co.uk/ro/ brancusi.php Urmând axa pe care se afla Masa Tãcerii Complexul mon u men tal ºi Poarta Sãrutului, se ajunge la al treilea mon u- Constantin Brâncuºi de la Târgu-Jiu ment, Coloana Infinitului, care, cu cei 29 m înãlþime, finalizeazã procesul de aliniere a între - Singura lucrare monumentalã terminatã de gului. 54 MARTIE 2011

„...de Brâncuºi nu te poþi apropia, nu poþi vorbi, nu poþi scrie despre opera lui, fãrã un infinit respect. Este respectul pe care modestia ºi demnitatea vieþii lui, mãreþia operei sale îl impun. Dupã cum el însuºi gândea cã artistul nu se poate apuca de lucru fãrã a fi într-o stare de puritate, de seninãtate, precedatã de meditaþie ºi ascezã, tot aºa noi avem sentimentul cã trebuie sã ne pregãtim pentru a ne apropia de el ºi cã fiecare contribuþie a noastrã nu va avea sens decât dacã þine de un act de cinstire...” (Jacques Lassaigne, cf. Carte de inimã pentru Brâncuºi, p.88)

Unitatea spiritualã între operele de la Târ - rului Dãrãscu, Cap de copil în bronz, Somnul, gu Jiu exista deja în atelier. Brâncuºi a sculptat Cap de Copil în ghips, Cap de Copil în bronz - mai multe variante ale Coloanei Infinitului, iar din colecþia G.Opres. clepsidrele Mesei Tãcerii au ieºit tot din atelier. Invitat fiind de directorul Muzeului M.H. http://www.roportal.ro/articole/complexul-mo n u men tal-constan - Maxy ºi de pictorul Camil Ressu, Brâncuºi nu a tin-brancusi-de-la-targu- jiu-2479.htm rãspuns invitaþiei. http://brancusi.1dez.com/biografie-brancusi.html Constantin Brâncuºi ºi „Atlanticul Negru” la Tate Liver pool Prima mare expoziþie 5

3 Constantin Brâncuºi

1 Sculptorul Constantin Brâncuºi, a fost pre -

zent, între 29 ianuarie ºi 25 aprilie 2010 în În perioada noiembrie-decembrie 1926, I

ª expoziþia Modernitatea africanã: cãlãtorii în A - Brum mer Gallery din New York a organizat cu U tlan ticul Negru/ Afro Mod ern: Jour neys through ajutorul pictorului francez Marcel Duchamp, C the Black Atlan tic ” de la prestigioasa Galerie

N pri ma mare expoziþie a operelor sale. Catalogul

Â Tate din Liv er pool. prefaþat de Paul Morand a cuprins patruzeci ºi R Expoziþia a inclus sculptura în lemn Cap douã de sculpturi incluzând cinci socluri, dintre B de copil (1919-1923) din Colecþia Tate ºi foto - care primele patru Pãsãri în spaþiu datând din N I grafiile Negresa blondã (1926), Vedere din ate- anii 1923, 1925, 1926 ºi Coloana din 1918 pe T

N lier (dupã 1930) ºi Portretul lui Nancy Cunard care o intituleazã Coloana fãrã sfârºit.

A (1925-1927) de la Centrul Pompidou din Paris. http://brancusi.1dez.com/biografie-brancusi.html T

S Evenimentul s-a desfãºurat cu sprijinul Insti-

N tutului Cul tural Român din Londra, alãturi de

O Primãria din Liver pool. Astãzi opera lui Brâncuºi este gãzduitã de C „Din toatã lumea - numai românii ºi afri - toate marile muzee ale lumii ºi poate fi vãzutã canii au ºtiut cum sã sculpteze în lemn” – prin intermediul internetului din toate colþurile Ã mapamondului:

N Constantin Brâncuºi.

Â http://www.saatchi-gal lery.co.uk/times_200/main.php http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/ul tima-ora-constantin- M brancusi-si-atlanticul-negru-la-tate-liv er pool-5325554 http://www.guggenheim.org/new-york/col lec tions/col lec tion-on - O line/show-list/art ist/b/?search= Constantin%20Brancusi R http://www.moma.org/col lec tion/art ist.php?art ist_id=738 A

I Prima expoziþie personalã

L http://www.tate.org.uk/mod ern/ex hi bi tions/brancusi/ I Brâncuºi în Europa http://www.centrepompidou.fr/ed u ca tion/ressources/ens- M

A În România realismului social ist, Brâncuºi brancusi/ens-brancusi.htm F a fost contestat ca unul din reprezentanþii forma- http://www.artcyclopedia.com/art ists/brancusi_constantin.html lismului burghez cosmopolit. Totuºi, în de cembrie 1956, la Muzeul de Artã al Republicii din Linkuri Biografie: Bucureºti s-a deschis prima expoziþie personalã http://www.brancusi.com/in dex.html Brâncuºi din Europa. http://brancusi.1dez.com/in dex.html Au fost expuse, atunci, Portretul picto- http://www.cle o pa tra-lorintiu.com/ro/documentar/brancusi MARTIE 2011 55

IN MEMORIAM

Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania

Drd. Stelian GOMBOª atã cã de douã milenii încoace, adicã de la întemeierea credinþei creºtine, suntem capabili sã ne cinstim ºi sã ne oma - giem eroiiI istoriei sau martirii credinþei precum ºi personalitãþile marcante, universale ºi naþio- nale, care au amprentat istoria, veacurile ºi locu - rile cu activitatea, cu viaþa ºi cu învãþãturile ori scrierile lor mult folositoare!... Iatã cã anul a- cesta, din ziua de 31 ianuarie ne facem pãrtaºi la naºterea în viaþa cea veºnicã a Împãrãþiei Ce - rurilor a unui mare cãrturar, scriitor, teolog, ierarh, cunoscãtor ºi mãrturisitor al istoriei bim ilenare româneºti, totodatã ºi apologet al dreptei credinþe creºtine - Arhiepiscopul ºi Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania, dupã ce ºi-a purtat cu toatã demnitatea ºi încrederea în disci pline culturale, istorice ºi teologice, Pãrin - M A

Dumnezeu crucea vieþii ºi a suferinþei, vreme de tele Arhiepiscop ºi Mitropolit Bartolomeu inspi ra I mai mulþi ani!… De aceea, pentru noi, din acest tuturor foarte multã demnitate, seriozitate, sin- R mom ent vom comemora totdeauna acest eve- ceritate, tãrie de caracter, mult discernãmânt ºi O foarte multã onestitate, nobleþe ºi dârzenie sufle- M niment închinat vrednicului ºi demnului logofãt E teascã!... Tocmai din aceastã cauzã era foarte spiri tual al Clujului, Albei, Crºanei ºi Mara- M apreciat, foarte admirat ºi probabil, ºi invidiat!... mureºului sfârºitului de secol XX ºi începutului N de secol XXI – care a pãstorit aceste meleaguri El, Arhipãstorul, a fost întotdeauna, consecvent I ale Transilvaniei strãbune ºi Ardealului strãm o- probitãþii sale intelectuale, morale ºi sufleteºti!... De aceea, a fost mult iubit de tinerii elevi-sem i - Ã ºesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 – 2011, ca N

Arhiepiscop al Vadului Feleacului ºi Clujului iar nariºti, studenþi-teologi, preoþi ºi cãlugãri, ºi nu Â din anul 2006 (ºi) ca Mitropolit al Clujului, în ultimul rând foarte mulþi laici ºi intelectuali, M ajutându-i pe foarte mulþi dintre ei prin reco - O Albei, Criºanei ºi Maramureºului!... R mandãrile ºi sfaturile pe care le-a dat fiecãruia în A

Drept urmare, în iureºul zilei ºi în vârtejul I

parte, ori de câte ori a fost solicitat!... L timpului mi-am adus aminte, pentru câteva mo- I mente, de Înaltpreasfinþitul Pãrintele nostru Pe numele sãu de botez Valeriu Anania, M

Mitropolitul Bartolomeu Anania s-a nãscut la 18 A

Arhiepiscop ºi Mitropolit Bartolomeu, a cãrui F plecare o regretãm foarte mult!... Pentru cã îi martie anul 1921 în comuna Glãvile-Piteºteana regretãm calitãþile sale, personalitatea sa re mar - din judeþul Vâlcea. Cel ce avea sã devinã, în cabilã, abilitãþile sale foarte competente în disci- martie anul 2006, Mitropolit al Clujului, Albei, plina teologicã ºi în cea pasto ral - misionarã, Criºanei ºi Maramureºului a avut parte de o apologeticã ºi mãrturisitoare, pe care ni le-a cul - tinereþe agitatã, fiind arestat în trei rânduri ( anii tivat în orice prilej cu atâta dãruire ºi abne- 1941, 1942 ºi 1958) dupã ce a fost acuzat de gaþie!... El este ºi va rãmâne în continuare, în „activitãþi legionare” ºi condamnat la muncã sil- conºtiinþa discipolilor, profilul teologului ºi al nicã pentru 25 de ani (ispãºind 6 ani). S-a cãlu - omului de culturã cu deschidere spre uni ver sal, gãrit în anul 1942, fiind apoi student la Fa - spre consistenþã ºi acrivie ºtiinþificã, transmisã cultatea de Medicinã, la Conservatorul de nouã cu foarte multã acuitate ºi exactitate!... Cu Muzicã ºi ul te rior la Facultatea de Teologie. Cu vaste ºi avizate cunoºtinþe în cele mai diverse alte cuvinte, Bartolomeu Valeriu Anania a urmat 56 MARTIE 2011

cursurile Facultãþii de Medicinã ºi Conserva - nãstirea Topliþa, in spector patriarhal pentru torul de Muzicã din Cluj, între anii 1944 ºi 1946, învã þãmântul bisericesc, între anii1949 ºi 1950, pe care nu le-a terminat, dar ºi ale Facultãþii de decan al centrului de îndrumare misionarã ºi Teologie din Bucureºti ºi ale Academiilor Teo - socialã a clerului, la Curtea de Argeº în perioada logice din Cluj - Napoca ºi Sibiu, fiind licenþiat anilor 1951-1952. A fost condamnat de cãtre la Sibiu în anul 1948. Bartolomeu Valeriu Ana - Tribunalu l Militar Ploieºti la 25 de ani de muncã nia nu este cunoscut doar în calitate de cleric silnicã pentru „uneltire contra ordinii sociale”. ortodox, ci ºi de scriitor, poet ºi dramaturg. El a ªi-a ispãºit pedeapsa în închisoarea de la Aiud la urmat ºcoala primarã din localitatea natalã, dupã secþia „politici”. În timpul detenþiei i-a murit care a fost înscris la Seminarul „Central” din mama, iar el a fost înºtiinþat de acest fapt de cãtre Bucureºti. În anul 1943 a absolvit Liceul „Mihai fratele lui, închis ºi el în aceeaºi închisoare. În Viteazu” din Bucureºti a obþinut di ploma de anul 1964 a fost eliberat, împreunã cu alþi deþi - Bacalaureat, iar în anul 1935, minor fiind, a nuþi politici, în urma unui decret dat de autoritãþi devenit membru al organizaþiei „Mãnunchiul de de desfiinþare a detenþiei politice. Aºadar, în luna prieteni”, organizaþie legionarã a tineretului ºco- iunie anul 1946, în timp ce era stu dent la Cluj ºi lar, pentru ca din anul 1936 sã fie încadrat în preºedinte al Centrului studenþesc „Petru „Frãþia de Cruce”, organizaþie superioarã celei Maior”, a condus greva studenþeascã antirevi - dintâi. „Nu am apucat sã devin legionar din douã zionistã ºi anticomunistã, dupã care a urmat un motive, unul for mal ºi altul de fond: în ianuarie ºir lung de arestãri ºi expulzãri. Sub regimul 1941, la vremea când eu încã nu eram ma jor (la comunist, Bartolomeu Anania a efectuat ºase ani aceea vreme majoratul era la 21 de ani), „Frãþia de detenþie, între anii 1958-1964. de Cruce” din Seminarul Central a fost des- În anul 1965 a fost trimis de cãtre Biserica fiinþatã. În al doilea rând, în timpul scurtei Ortodoxã Românã în Statele Unite ale Americii guvernari legionare, dar ºi dupã aceea, mi-a fost unde a îndeplinit mai multe funcþii în cadrul dat sã vãd ºi reversul medaliei, adicã faþa neºti- Arhiepiscopiei Ortodoxe Române: secretar utã a Gãrzii de Fier, cu care nu puteam fi de eparhial, consilier cul tural, secretar gen eral al acord. Mãrturisesc însã cã „în «Frãþia de Cruce» Congresului Bisericesc, direc tor al Serviciului M din Sem i nar nu se fãcea politicã, nici anti se - Publicaþii. În anul 1967 a fost hirotonit iero - A I mitism, ci doar educaþie, ºi cã nu am avut de monah de cãtre Arhiepiscopul Victorin, acor - R

O învãþat decât lucruri bune: iubire de Dumnezeu, dându-i-se din partea Sfântului Sinod rangul de de neam ºi de patrie, corectitudine, disciplina în Arhimandrit. Tot în aceastã perioadã susþine ne- M

E muncã, cultivarea adevãrului, respect pentru numãrate conferinþe în De troit, Chi cago, Wind- M

avutul public, spirit de sacrificiu”, afirma, mai sor, Ho nolulu ºi face parte din mai multe dele -

N târziu, Bartolomeu Anania. Viitorul Mitropolit gaþii ale Bisericii Ortodoxe Române peste I avea sã fie însã arestat de trei ori pentru legãturi hotare, în Egipt, Etiopia ºi India. Reîntors în

Ã cu legionarii sau activitãþi legionare: în anul þarã, devine direc tor al Institutului Biblic ºi de

N 1941 (pentru 3 sãptãmâni, dupã ce participase la Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, între Â funeraliile unui comandant legionar), în anul anii 1976-1982. M 1942 (pentru cã ar fi deþinut în podul Mãnãstirii În anul 1982 va ieºi la pensie ºi se va O R

Cernica materiale legionare ºi arme) ºi în anul retrage la Mãnãstirea Vãratec, pentru a se dedica A

I 1958, sub acuzaþia de activitate legionarã înainte scrisului, când ºi unde a început sã lucreze la L I de 23 au gust anul 1944. Dupã cel de-al doilea revizuirea traducerii în limba românã a Sfintei

M rãzboi mondial, Arhiepiscopul ºi Mitropolitul Scripturi. În primãvara anului 1990, Prea cu vi - A

F Bartolomeu a fost unul dintre liderii protestelor osul Pãrinte Arhimandrit Bartolomeu Anania a anticomuniste studenþeºti din anul 1946 din Cluj fãcut parte din Grupul de Reflecþie pentru - Napoca, iar ulte rior a ajuns în temniþele co- Înnoirea Bisericii, alãturi de clericii: Dumitru muniste, ca deþinut poli tic. Stãniloae, Constantin Galeriu, Dan iel Ciobotea, Mai trebuie amintit aici ºi acum de cariera Constantin Voicescu, Iustin Marchiº, Toader sa duhovniceascã, pe care a început-o în 2 fe- Crâºmariu ºi de mirenii: Horia Bernea, Octavian bruarie anul 1942 când a fost tuns în monahism Ghibu, Teodor Baconsky, Sorin Dumitrescu. La la mãnãstirea „Antim” din Bucureºti ºi primit 21 ianuarie anul 1993 este ales ca Arhiepiscop al numele de cãlugãrie Bartolomeu. El a fost hiro - Vadului, Feleacului ºi Clujului, fiind hirotonit ºi tonit ierodiacon, la 15 martie anul 1942, ºi ºi-a înscãunat în Catedra Arhiepiscopalã din muni - desfãºurat activitatea în aceastã calitate la mã- cipiul Culuj – Napoca, ca succes or al Arhi- nãstirile Polovragi ºi Baia de Arieº, între anii episcopului Teofil Herineanu, la 7 februarie anul 1943 ºi 1947, dupã care a devenit stareþ la Mã - 1993. În toamna anului 2005 iniþiazã, de mareazã MARTIE 2011 57

ºi coordoneazã acþiunea de înfiinþare a noii ca (1 iunie anul 2001), al Universitãþii de Medi - mitropolii: a Clujului, Albei, Criºanei ºi cinã ºi Farmacie „Iuliu Haþieganu” din Maramureºului. La 2 martie anul 2006, Sfântul Cluj-Napoca (7 iulie anul 2001); „Cetãþean de Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a ridicat onoare” al municipiului Cluj-Napoca (25 pe Înaltpreasfinþitul Pãrinte Arhiepiscop Barto- ianuarie anul 1996); „Cetãþean de onoare” al lomeu al Vadului, Feleacului ºi Clujului la ran- municipiului Bistriþa (martie 2001) ºi „Cetãþean gul de Mitropolit al Clujului, Albei, Criºanei ºi de onoare” al municipiului Dej. Pentru activi - Maramureºului - mitropolie înfiinþatã în mod tatea sa ecleziasticã a fost distins cu: Crucea canonic de cãtre Sfântul Sinod la 4 noiembrie Patriarhalã - Bucureºti, Ordinul Sfântului Mor- 2005 slujba festivã de conferire ºi înfiinþare mânt al Patriarhiei Ierusalimului, Ordinul având loc de Prasnicul Buneivestiri la 25 martie Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel al Patriarhiei anul 2006, la Catedrala Mitropolitanã din mu- Antiohiei, iar începând cu 22 noiembrie anul nicpiul Cluj – Napoca. Pe 2010 era Membru de lângã calitatea de înalt Onoare al Academiei Ro- ierarh ortodox, Bartolomeu mâne. Ca atare este perso - Valeriu Anania a desfã ºu - nalitate marcantã a culturii rat ºi o amplã activitate de ºi spiritualitãþii româneºti, scriitor ºi traducãtor, pri- de anvergurã ºi recunoaº ter e mind în anul 1982 premiul naþionalã ºi inter naþionalã , pentru dramaturgie al U ni- autor al vestitelor Memorii, unii Scriitorilor din Rom â- membru al Uniunii Scriito - nia, al cãrei membru titu lar rilor, tradu cãtor ºi diorto- a fost. De asemenea, de-a sitor al Sfintei Scrip turi – lungul anilor, a fost cinstit Care a ºi devenit Ediþia cu o serie de premii ºi me- Jubiliarã a Sfântului Sinod, dalii culturale printre care în anul 2001. se numãrã premiul de dra- Colaborator apropiat maturgie al Uniunii Scrii- ºi sfetnic luminat al multor M A torilor, pentru volumul personalitãþi culturale, pro- I R

Greul pãmântului (1982), fesori ºi ierarhi, îndrumãtor O pre miul special pentru vo - al multor studenþi ºi doc to- M lumul Din spumele mãrii, ranzi, pãstor duhovnicesc al E M

obþinut la Salonul de carte atâtor generaþii de preoþi ºi din Oradea (1995), marele cãlugãri, membru al foarte N I premiu pentru poezie al Festivalului interna þio - multor organisme academ ice de specialitate din

nal de poezie „Lucian Blaga”, Cluj-Napoca þarã, am observat cum, la înmormântarea sa l-au Ã

(1999), premiul pentru „Opera omnia”, al Uni - plâns ºi regretat cu toþii, fiind conºtienþi de ma- N unii Scriitorilor Cluj – Napoca (2001). Mitro - rea pierdere ce li s-a pricinuit!... A fost o pro - Â politul Clujului, Albei, Criºanei ºi Maram ure - hodire a unui distins ierarh ºi slujitor al Bisericii M O R

ºului a tradus Biblia - o muncã de Sisif, care a la care am participat, ºi care m-a impresionat A durat peste zece ani ºi care a fost tipãritã în anul profund datoritã at mosferei de reculegere, de - I L 2001, ºi-a scris Memoriile, în anul 2008, consi - cenþei ºi sobrietãþii în care s-a desfãºurat, ºi la I derate literaturã purã, a publicat poezii, volum e care au participat mulþi ierarhi ai bisericii M A de prozã ºi piese de teatru ºi a scris sute de Pasto - noastre, foºti studenþi ai prea sfinþiei sale, pre- F rale ºi predici, pentru credincioºii pe care i-a cum ºi foarte mulþi preoþi ºi cãlugãri!... pãstorit, cu multã dragoste, abnegaþie ºi jert- Cuprins fiind de emoþie, re spect ºi re cu- felnicie. Tot în anul 2008 pune bazele Fundaþiei noºtinþã m-am tot gândit, preþ de mai multe zile, „Mitropolitul Bartolomeu” – ce are scopul de a cum sã-mi pot exprima, cât mai bine, în câteva încuraja ºi ajuta tinerii serioºi, conºtiincioºi, de- rânduri, aceste stãri ºi sentimente faþã de înalt - dicaþi studiului, însã cu venituri materiale redu - preasfinþia sa, acum, la naºterea sa în viaþa cea se, cu burse de cercetare ºi perfecþionare. cereascã, având aici, nouãzeci de ani de viaþã Înaltpreasfinþitului Arhiepiscop ºi Mitro- pãmânteascã, trãiþi în spiritul unor principii sã- polit Bartolomeu Anania, printre multe alte or- nãtoase, al unei corectitudini pilduitoare, pre - dine ºi distincþii naþionale ºi internaþionale, i-au cum ºi al bunei noastre înþelepciuni, demnitãþi ºi fost decernate titlurile de Doctor Honoris Causa cum inþenii tradiþionale ºi autentice a poporului al Universitãþii „Babeº-Bolyai” din Cluj-Na po - nostru românesc!... 58 MARTIE 2011

Constat, cu oarecare strângere de inimã, cã nu este uºor sã faci un asemenea lucru mai ales Noapte liniºtitã pentru unul ca mine care l-am cunoscut de relativ puþinã vreme, adicã de doar optsprezece ani, Noapte liniºtitã, noapte desfãtatã, de când a fost slujitorul, pãstorul cel bun ºi Naºti în toatã vremea ce-ai rodit odatã. arhipãstorul duhovnicesc, al preoþilor ºi al cre- Steauã cãlãtoare, leneºã-n amiezi, dincioºilor care vieþuiesc în cuprinsul celor douã Din genunea clipei ritmic o-ntrupezi judeþe – Cluj ºi Bistriþa Nãsãud - ce aparþin ªi mi-o urci în tindã, lumea s-o cuprindã acestei eparhii!... Ca o nestematã prinsã pe oglindã. În viziunea, în mintea ºi în inima mea Cine te citeºte, cine mi te-aratã, personalitatea prea sfinþiei sale s-a conturat ºi Noapte liniºtitã, noapte desfãtatã? s-a identificat prin câteva trãsãturi ºi calitãþi di- Fluier cu ciobanii, cânt cu ei din flaut stincte: - ºi anume, în primul rând prin maturi- ªi pe la’nceputul cronicii te caut, tatea ºi bogata experienþã sau înþelepciune pasto- Mintea sã mi-o stâmpãr, cum de încãpuºi ralã ºi duhovniceascã, prin ataºamentul faþã de În mãsura vremii dintre doi þãruºi? valorile spirituale, perene ale poporului nostru, Umblu’în cartea toatã, eºti mereu în carte. prin felul sãu de a fi foarte firesc ºi mai puþin Foaia te desparte, faþã nu te’împarte. sofisticat sau complicat; dupã aceea prin tena- Îmi surâzi din slova paginii deschise citatea ºi perseverenþa, prin dispoziþia pe care o ªi din tot cuprinsul filelor nescrise, avea spre intensificarea eforturilor în vederea Zilnic dãruindu-mi viaþa pintenoagã, rezolvãrii unei probleme, atunci când situaþia o Ca o rugãciune scrisã pe zãloagã. cere; prin cultura teologicã ºi nu numai cu care ªi cântãri de leagãn cânþi ca ºi-a altãdatã sunteþi înzestraþi datoritã muncii ºi tenacitãþii Tot atât de vie ºi adevãratã, prea sfinþiei sale – deoarece a fost un autodidact Limpede’n vecie, limpede-n clipitã, înnãscut ºi foarte consecvent cu el însuºi de-a Noapte minunatã, noapte liniºtitã! lungul întregii sale vieþi; prin luciditatea ºi spi- Valeriu Anania ritul critic însoþit de foarte multã înþelegere ºi M condescendenþã; pe urmã prin spiritul de dis - A I ciplinã, în primul rând cu propria lui persoanã, acesta de a ne uita foarte repede binefãcãtorii ºi R înaintaºii noºtri, dar încerc totuºi, sã–mi fac un

O revelat cu fiecare slujire ori cu fiecare predicã sau cuvântare, susþinute într-un mod foarte ce re - act de încurajare ºi de opti mism ºi sã cred cã ori M

E bral, lucid ºi ver ti cal, concis, coerent dar ºi con- de câte ori va fi pomenit numele sãu va fi pro -

M nunþat cu veneraþie ºi re spect pentru tot binele pe sistent în diferite împrejurãri sau cu diferite oca-

N zii!... De asemenea, mai avea ºi calitatea de a fi care l-a fãcut atâtor oameni ºi care fapte sunt I un om de o sinceritate, fermitate dar ºi discreþie consemnate de cãtre Mântuitorul nostru Iisus Hristos – Arhiereul Cel Veºnic în Împãrãþia Sa Ã ºi modestie ieºite din comun, care îþi inspirau

N foarte multã încredere, confort sufletesc ºi dra - cea cereascã ºi veºnicã de care, ne rugãm Lui, sã Â goste faþã de valorile eterne ale spiritualitãþii aibã parte!... M noastre româneºti ºi ortodoxe!... Aºadar, sunt încredinþat cã sunt foarte O R

Cugetând la activitatea ºi la personalitatea mulþi oameni de rând, credincioºi ºi slujitori ai A

I prea sfinþiei sale, care este foarte bine conturatã Bisericii noastre strãmoºeºti, care se roagã Bu- L I ºi cât se poate de autenticã ºi de fireascã, mã nului Dumnezeu, sã-l ierte, sã-l odihneascã ºi

M gândesc la darul omului providenþial cu care l-a sã-i rãsplãteascã pentru faptul cã i-a fãcut pe ei A

F înzestrat Creatorul ºi Stãpânul nostru al tuturor – ori pe copiii lor oameni cu ºcoalã teologicã înal- Domnul Dumnezeu ºi Mântuitorul nostru Iisus tã, încheiatã, ºi pe care, apoi i-a hirotonit preoþi Hristos – pe care prea sfinþia sa l-a cinstit ºi l-a ºi diaconi, dupã care i-a instalat în parohiile slujit cu toatã sinceritatea, dragostea ºi abne - încredinþate lor spre pãstorirea turmei celei cu- gaþia!... vântãtoare, spre Slava lui Dumnezeu – Pãstorul M-aº bucura sã ºtiu, cã atât contemporanii cel Bun ºi Arhiereul cel Veºnic; apoi a târnosit ºi cât ºi posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cin- binecuvântat atât de multe biserici ºi lãcaºuri de stea, recunoºtinþa ºi preþuirea cuvenitã pentru tot închinare – fapt care nu poate fi uitat în istoria ce a fãcut, pentru ceea ce a fost ºi însemnat (sau acestor locuri - marcate de prezenþa ºi activitatea ar trebui sã însemne) în conºtiinþa ºi în memoria înaltpreasfinþiei sale atât de prodigioasã, care s-a noastrã colectivã, care, mã rog lui Dumnezeu sã desfãºurat pe parcursul atâtor ani; rugãciuni cã- nu fie alteratã ºi o spun aceasta cu mare înfri- rora mã alãtur ºi eu, avându-l perm anent în gurare fiindcã, din pãcate, noi cam avem „darul” cinstirea ºi preþuirea mea!... MARTIE 2011 59

Mitropolitul cãrturar

Gheorghe PÂRJA

trecut la Domnul Î.P.S. Bartolomeu, Mitropolitul Clujului, Albei, Criºanei ºi Ma- ramureºului la venerabila vârstã de aproape nouãzeci de ani. A fost o figurã proe- minentã a Bisericii Ortodoxe Române, cu o biografie laicã ºi ecleziasticã extrem de încãrcatã.A Dupã unii controversatã. Sub semnul despãrþirii creºtine spun de data aceasta: despre cei plecaþi în veºnicie, numai bine! Cu serioase studii teo logice la care se adaugã cele de medicinã ºi muzicã ºi-a construit o aurã cãrtu rã reas - cã de anvergurã. Deºi a urcat treptele ierarhiei bisericeºti pânã la cea de mitropolit (a fost preferat sã devinã pa - triarh) a rãmas consecvent literaturii. În poezie creeazã o stare de puritate interzisã, provocând elegiac divinita - tea mai ales ca singurãtate pustiitoare (D.L.R.), ceva M

din misterul arghezian, bu- A I

curia luminii necunoscute R

(cu fiecare urnire a gân du - O M

lui), eternitatea mai piere o E

datã). Dramaturgul s-a apropiat de teme fundamentale ale mitologiei ºi istoriei naþionale. M

Vânãtoarea ritualã, lupta pentru obþinerea suveranitãþii Moldovei se regãsesc în piesa Steaua N I Zimbrului, pusã în scenã ºi de Teatrul din Baia Mare. L-a preocupat, ca proiecþie literarã,

naºterea altei vieþi prin acceptarea morþii. Ã Opera sa stã sub semnul sublimului viziunii ºi a forþei simbolice a limbajului. Universul N Â

literar i-a fost locuit ºi de prietenia cu Tudor Arghezi, Lucian Blaga ori Vasile Voiculescu. A M fost membru al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj. În perioadele sale de retragere ºi O R

meditaþie a început marea lucrare la o nouã traducere a Bibliei. Cea de-a ºaptea. A fost adoptatã A I L ca text oficial al Bisericii Ortodoxe Române fiind introdus în cãrþile de cult, în manuale ºi alte I scrieri bisericeºti. Cu o scriere reverberatã a vastei culturi laice ºi ecleziastice, noua traducere a M A

Bibliei are un limbaj modern, mai accesibil unor largi categorii de credincioºi. Î.P. Sa întruchipa F statura cãrturarului în datele ei esenþiale. Avea curajul opiniei, avea atitudine. Se spune cã uneori a exagerat. Dar sub haina preoþeascã locuia un spirit neîmblânzit dornic de perfecþiune. Am avut marele privilegiu sã fiu primit în douã rânduri la Palatul Mitropolitan din Cluj. Sã-l vãd prezidând deschiderea Festivalului Internaþional de Poezie „Lucian Blaga”. În faþa lui aveam emoþia dialogului. I-am gãsit calitãþi rare. Marea calitate a lui Ananie, scria un confrate - era o inteligenþã sclipitoare. Avea o minte ascuþitã. Era cult ºi un excelent ora tor. A fost înconjurat de preþuire, acor- dându-i-se multe titluri ºi onoruri. Fundaþia Steinhardt l-a ales preºedinte de onoare. A fost membru de onoare al Academiei Române. Sãvârºirea din viaþã a marelui prelat ne poate întoarce pe o cãrare bãtutã pe care marea învãþãturã sã ne lumineze. 60 MARTIE 2011

CONFESSIO

Doamne, tinde-Þi patrafirul peste faþa mea de lut, sufletu-mi neghiob ºi slut sã-l albeºti cu tibiºirul când amurgu-ºi toarce firul peste-un pic de gând tãcut.

Sã-Þi vorbesc, ne-aud vecinii, iar osânda e pãcat; eu stau pe-un colþ plecat ºi sã-mi scriu povara vinii, pe când Tu, la vremea cinii, sã-mi ºopteºti cã m-ai iertat

IMN EMINESCULUI Aciuiaþi pe-o vatrã nouã în nouãsprezece cânturi vom purcede spre nou cânt; eu, o mânã de pãmânt, „Eminescu e sfântul preacurat al ghersului românesc” (Arghezi) Tu, lu mina-n strop de rouã, migãli-vom cartea-n douã: Starea întâi Tu, vreo trei, eu, un cuvânt.

E mult de când te’nsinguri spre nopþile de-apoi ªi-ncãlþându-Te-n sandale Miºcându-þi veºnicia prin spaþii ºi prin noi sã porneºti pe drum stelar, M

A Intrãm cu tine’n lume ºi parcã ieri ne-au fost într-ale slovelor chenar I

R Nãvoadele din care-þi fãcurãm adãpost. eu opri-Te-voi din cale O Enciclicã serbare. Ne’nvãlui în ro tund. ºi-n minunea vrerii Tale M Stâlpãri de foc se-adunã ºi’n tine se pãtrund Te-oi sorbi dintr-un pahar. E Cenuºile’nserãrii pe slove ni le cerni M Umplându-le cu arderi din zorii tãi eterni. N I Treapta întâi Ã N

Â Minunea lumii toatã-i în ochii tãi oglindã M Ies taine din vitralii ºi’n soare se’nfloresc. O R

Hotar cu ne’nceputul, vãzduhul pãmântesc A

I Aprinde roi de patimi când visul tãu colindã L I Imperii de tãcere din care cânturi cresc:

M bucurã-te’ntrariparea gândului de-abia’ntrupat A

F bucurã-te somn în care munþii’n capete se bat bucurã-te corn de searã când se pleacã’n vad gorunii bucurã-te logodirea lacului cu raza lunii bucurã-te cel ce nu ºtii ceasul bun pe unde-apucã bucurã-te Dor-de-Ducã/ bucurã-te chip al ierbii îndrãgit de cer ºi ape bucurã-te undã’n care stelele te simt aproape bucurã-te cutezanþa vântului de-a fi subþire bucurã-te cã’nainte-þi neguri prind sã se desfire bucurã-te’nmugurire din gândire ºi din grai bucurã-te’nveºnicirea Eminescului Mihai! […] Poezii de Valeriu Anania MARTIE 2011 61

Constantin Mãlinaº, omagiat la un an de la plecarea în veºnicie

Loredana IONAª rãdenii care l-au iubit ºi preþuit pe la Popeºti pentru a participa la aceastã omagiere, marele Om, Profesor ºi Cãrturar col.(r) Dan Poinar, preºedintele Asociaþiei Na- Constantin Mãlinaº, cel care ne-a þionale „Cultul Eroilor”, Filiala Bihor, care a lãsat oO bogatã moºtenire literarã, materialã ºi venit cu propunerea ca una dintre sãlile Biblio - spiritualã, s-au reunit, în sala de festivitãþi a tecii Judeþene sã poarte numele regretatului om Liceului Teoretic „Aurel Lazãr" din Oradea, de culturã, Tiberiu Moraru, preºedintele ºi fon- pentru a-l omagia la un an de la plecarea sa în datorul Asociaþiei Morãriþa, care a adus ºi veºnicie, pe 24 februarie 2010. Manifestarea a împãrþit celor prezenþi numerele trei ºi patru ale debutat cu un moment de reculegere þinut în revistei Fa milia românã, publicaþie care a fost memoria lui Constantin Mãlinaº. Moder a tor a „copilul de suflet” al lui Constantin Mãlinaº. fost prof. univ. dr. Sever Dumitraºcu. Vizibil emoþionatã, Iudita Cãluºer, de la Personalitatea regretatului om de culturã a Muzeul Þãrii Criºurilor, a evocat figura regre - fost evocatã de cei care l-au cunoscut ºi apreciat, tatului om de culturã ºi a subliniat buna cola - printre care: Ioan Micu, directorul Liceului Teo- borare pe care a avut-o cu acesta de-a lungul retic „Aurel Lazãr”, ªtefania Raþ, din partea timpului. „A fost un om cu o culturã temeinicã, Fundaþiei Franco-Române, deputatul Ioan Sorin enciclopedicã, care a lãsat în urma lui însemne ºi Roman, sculptorul Cornel Durgheu, Ligia Mi - valori. O pasiune a lui a fost sã scoatã cât mai riºan, directoarea Bibliotecii Judeþene, scriitorul multe cãrþi despre Gojdu. Voi face tot posibilul M A ºi dramaturgul Paºcu Balaci, prof. ing. Con stan - ca unele teme pe care le-am cercetat împreunã sã I R

tin Butiºcã, Vasile Ungureanu, venit special de le duc mai departe, chiar dacã numele lui este O

acum în chenar”, a precizat Iudita Cãluºer. M

La rândul sãu, omul de culturã Voicu Da - E M

vid a subliniat faptul cã Mãlinaº a fost unul N

dintre marii luptãtori pentru retrocedarea averii I lui Emanuil Gojdu. „Anul trecut s-au împlinit

140 de ani de la moartea lui Gojdu. Aþi simþit Ã

acest lucru, dacã n-a fost Mãlinaº? A fost un om N cu o deschidere fantasticã care avea în gând un Â M

singur lucru: acest popor care avea nevoie de O R

culturã”, a precizat omul de culturã bihorean. A La finalul manifestãrii, organizatorul eve- I L nimentului, Anton Victor Raþ ne-a declarat cã I Fundaþia Franco-Românã pe care o conduce are M A

în proiect executarea unui bust ºi a unei plãci F comemorative închinate memoriei marelui om de culturã Constantin Mãlinaº. Evenimentul co - memorativ a fost organizat de Fundaþia Franco- Românã din Oradea, prin preºedintele acesteia, Victor Raþ, ºi Liceul Teoretic „Aurel Lazãr”, prin directorul ºcolii, Ioan Micu. 62 MARTIE 2011

Constantin Mãlinaº (21 mai 1943 – 24 februarie 2010) Toþi suntem nemuritori. Dar trebuie sã murim întâi. (Mircea Eliade) trecut un an de când a încetat sã batã o inimã atât de mare încât în fruntariile ei se întâlneau Cornova ºi Uzdinul, Apºa de Jos ºi Petrovasâla, Herþa, Chiºinãu ºi M

A Jula ºi, mai departe, Cringilla, Syd ney ºi Odesa, Tiraspol ºi Montreal, într-un I cuvânt, toate locurile lumii în care mai rãsunã azi rostire româneascã. Iar dragostea lui s-a R A

O întrupat în fapte de omenie, acte de culturã, în scrieri ºi rostiri care au þesut legãturi între

M spaþiile lui privile giate. Nu altfel înþelegem ctitorirea revistei de culturã ºi credinþã E româneascã Fa milia românã, pe care ne-a gãsit vrednici sã o ducem mai departe atunci când M

energiile nu i-au mai ajuns sã înfrunte ostilitãþile celor strãini de aceste idealuri. N

I ªi mai avea acest bibliotecar, scriitor, cercetãtor, numismat, ziarist, fondator de reviste ºi asociaþii culturale, mãrunt de staturã, dar mare în faptã, o dragoste neþãrmuritã

Ã pentru poetul nostru naþional, cãruia i-a dedicat numeroase opere – el însuºi având o superbã N colecþie de cãrþi ºi medalii dedi cate lui Mihai Eminescu. Â Moºtenirea sa este remarcabilã: o operã ºtiinþificã solidã, cu menþiune specialã pentru M

O domeniile catalogãrii ºi cãrþii vechi, dar ºi pentru istoria culturalã, vol ume de poezie ºi prozã R ºi o activitate neobositã pe tãrâmul culturii române, indiferent de spaþiul geografic de A I manifestare, o listã impresionantã de lucrãri ºi iniþiative, dar ºi exemplul unui om care ºi-a L I înfruntat destinul cu mult curaj, luptând ºi fãptuind pânã în ul tima clipã. Cu puþin timp M înainte de moarte, i-au apãrut lucrãrile: Eminescu în arta medaliei : 1871- 1989: studiu, cat - A

F alog ºi al bum ºi Din arhiva unei familii de bibliotecari, expresii ale pasiunilor lui de o viaþã. A fost apreciat ºi contestat, a avut parte de recunoaºtere ºi de ingratitudine, dar acestea sunt lucruri omeneºti, pe care timpul le cerne. Ceea ce rãmâne este valoarea autenticã, este felul în care a marcat ºi îmbogãþit vieþile tuturor celor cu care a colaborat, cu darul prieteniei lui, pentru care avea o adevãratã vocaþie. Dumnezeu sã îl odihneascã în pace, în grãdini înflorite de mãlin, însoþit de iubirea ºi recunoºtinþa noastrã! Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu” Baia Mare Revista Fa milia românã Asociaþia Fa milia românã MARTIE 2011 63

FILE DE ISTORIE

PETRE DULFU (1856-1953)

La împlinirea a 155 de ani de la naºterea lui Petre Dulfu, sã ne amintim de Isprãvile lui Pãcalã

„Printre-atâtea griji, necazuri, dacã n-ar mai fi ºi glume / ªi poveºti pe lumea asta: ce s-ar face biata lume?” Gabriela PETCU etre Dulfu s-a nãscut la 10 martie Grigore Silaºi care îl recomandã cãlduros, într-o 1856 în Tohat - Maramureº, într-o scrisoare, lui Vasile Alecsandri. Cunoscãtor al familie de intelectuali. Mama, Gafia câtorva lim bi strãine, în timpul studenþiei, Petre Bran, Pfiicã ºi sorã de preot este cea care îi cultivã Dulfu traduce pentru prima oarã în limba ro- dragostea pentru poveºti ºi mânã, capodoperele dram atur - bas me. Tatãl sãu, Ghifor Dulf, giei greceºti antice, Ifigenia era un mili tant activ pentru în Aulida ºi Ifigenia în Tau - drepturile românilor aflaþi rida, de Euripide. Aceste tra - E sub stãpânirea austro-ungarã. duceri au fost ulte rior perfec- I

Urmeazã clasele pri - þionate, cunos cându-se mai R O

mare ºi cele ºase clase ale în - multe ediþii. T S

vãþãmântului secundar, la În 1881, îºi susþine doc - I

Baia Mare, în limba maghiarã toratul la Cluj cu lucrarea E D obligatorie pe atunci în toate Alecsandri Vazul müködese a instituþiile de învãþãmânt din román terén în traducere, Ac - E L Transilvania. Cu toate cã stu- tivitatea lui Vasile Alecsandri I F dia într-o limbã strãinã, se do- în literatura românã. Curajul

vedeºte a fi un elev excep - de a realiza o tezã despre un Ã

þional, obþinând premiul I la autor român, în acei ani ai ab- N fiecare sfârºit de an ºcolar. so lutismului austro-ungar, a Â M

Urmeazã cursurile liceale la fãcut sã fie cunoscutã în rân- O R

Baia Mare, în foaia matricolã durile cititorilor de limbã ma- A fiind consemnatã în dreptul ghiarã, nu numai perso na li ta - I L numelui sãu caracterizarea tea ºi opera lui Vasile I „excepþional cu laude ºi sâr- Alecsandri ci ºi a contextului M A guincios”. Începe sã colabo - Petre Dulfu literar românesc. Petre Dulfu F reze la revista liceului pe noteazã în teza sa: „Naþiunea care, în cele din urmã, aproape cã o redacteazã românã în momentul de faþã trãieºte perioada de singur. Debutul adevãrat are loc în paginile înflorire a creaþiei poetice… Creaþia poeticã ro- revistei din Oradea, Fa milia, condusã de Iosif mânã de pânã acum atinge punc tual culminant Vulcan. La aceastã revistã, cu opt ani în urmã, cu opera lui V. Alecsandri. Cu aceasta, nu vreau debutase ºi Mihai Eminescu. În aceastã peri - sã spun cã prin Alecsandri creaþia poeticã a oadã, publicã versuri patriotice ºi o serie de poezii romanþioase, erotice nu numai în aceastã naþiunii române ºi-a atins apogeul. Ea se aflã revistã ci ºi în altele: ªezãtoarea, Amicul fa - departe de punctual culminant al înfloririi sale, miliei, Cãrþile sãteanului român. dar Alecsandri a trasat deja ºi a pregãtit bine În 1876 îºi începe studiile universitare din drumul spre culmi ºi tocmai pentru aceasta, op- Cluj ºi devine studentul preferat al profesorului era lui care oglindeºte înaintarea spiritualã ºi 64 MARTIE 2011

starea de dezvoltare culturală a naţiunii române, merită atenţia nu numai a naţiunii ro mâne, ci a oricărei naţiuni.” Este numit profesor de pedagogie la Şcoala Normală „Carol I” din Bu- cureşti, apoi preia conducerea Şcolii Normale din Turnu-Severin. Revine în Bucureşti la solicitarea profesorului şi pedagogului Barbu Constantinescu. În această perioadă îi cunoaşte pe Ioan Sla- vici, şi el pro fesor la Şcoala Normală, pe Eminescu, Vlahuţă, Hasdeu şi alte mari personalităţi ale culturii ro mâneşti. Pu- blică o serie de articole necesare pentru evoluţia spiritului, în revistele de pedagogie ale vremii: Educatorul, Lumina pentru toţi, Revista pedagogică. În 1886, se căsătoreşte cu Elena Mateescu cu care a avut patru copii. Via- ţa alături de soţia sa a fost benefică pentru scriitor, aceasta încurajându-l să se dedice scrisului. Fa milia nr. 39 din 1873 publica pe prima pagina poezia Reîntoarcerea de Petre Dulfu. Sursa Biblioteca digitală În anul 1894 a debutat ed i to rial cu Transsilvanica: http://documente.bcucluj.ro/periodice.html Isprăvile lui Păcală. Premiată de Aca de - mia Română, lucrarea a cunoscut zeci de ediţii aducându-i o popularitate deose bită. Au urmat alte creaţii care, de asemenea, i-au adus E

I recunoaştere unanim ă: Snoave, Odinioară, Ion Săracul, Zâna flo rilor, Cei doi feţi-logofeţi cu părul R de aur (ul tima poveste, scrisă la vârsta de 83 de ani), Gruia lui Novac şi Povestea lui Făt-Frumos. A O

T redactat numeroase manuale şcolare din cele mai di verse dom enii: limba română, aritmetică, S

I geografie. Cele mai cunoscute şi apreciate au fost Etica sau morală filosofică şi Noţiuni de estetică.

E Se stinge din viaţă în ul tima zi a lunii octombrie a anului 1953, intrând în nemurire prin D creaţiile sale literare de valoare incontesta bilă. E

L Autor de basme, profesor, traducător şi doc tor în filosofie, fost membru al Societăţii L

F Scriitorilor Români din 1911, Petre Dulfu răm âne la loc de cinste între dascălii promotori ai celor mai înalte idealuri naţionale. Ă Numele său face onoare Bibliotecii Jude ţene din Baia Mare - Maramureş, prilej pentru care, N

Â transm it omagii în numele culturii veşnice. M O R

A Cuvânt înainte I L

I Şi spre-a nu se pierde-n valma anilor ce vin şi zboară,

M Pentru cei din urma noastră, scumpa de poveşti comoară, A

F Din acele ce-auzit-am pe bătrâni de mult spunându-mi, Prins-am cu urechea una, ca s-o spun şi eu la rându-mi. E povestea lui Păcală, năzdrăvanul din născare, Cela ce-n isprăvi isteţe pe pământ pereche n-are; Cel ce-n cale-i nici de oameni, nici de draci nu se-nspăimântă, Ci-a juca pe toţi mi-i face cum din fluier el le cântă.

Vreţi s-o auziţi întreagă? Adunaţi-vă deci roată, Câţi grăiţi aceeaşi limbă, dragi români din lumea toată! Ce ne-am face tot cu-amaruri, dacă n-ar mai fi pe lume Şi câte-o poveste plină de-nveselitoare glume? PETRE DULFU MARTIE 2011 65

Strãromânii I Literatura proto-românã. ªcoala literarã de la Tomis (sec.IV-VI d.H.)

Prof. dr. Artur SILVESTRI

I. Apariþia ºi consolidarea doctrinei ireductibil ºi, totdeodatã, a fi latin. Acesta este O examinare a originilor literaturii rom â- un par a dox, de fapt paradoxul romanitãþii fãrã ne ce porneºte de la substratul getic ºi se con- imperiu, cum trebuie sã fie socotit sensul autoh- tinuã cu adaosurile ocupaþiei romane, face do- tonitãþii de dupã Aurelian, detectabil din Evul vada unui fond autohton unde spiritualitatea pa - Mediu pânã târziu. tris ticã vine, la timpul ei, treptat ºi nimerit. La Dar mai mult chiar, un astfel de proces se drept vorbind, acesta este un fel de materie en - îngãduie ºi chiar se însoþeºte cu „barbarizarea” do genã, netulburatã în chip esenþial ci doar im - produsã prin „întoarcerea Dacilor liberi”, ce se pulsionatã de contribuþia Bizanþului care, atunci scoboarã de la nord cãtre sud. Renaºte ritualul când se pro duce, gãseºte la Dunãrea de Jos o pãgân ºi chiar dacã nu e menþionat decât prea lume întãritã în vechi reprezentãri despre uni - sumar în dovada scrisã, aceasta nu înseamnã vers, pregãtitã a primi învãþãturile apostolice ºi decât o altfel de evoluþie, cãci Romaniile orien - fãrã a respinge din acestea mai nimic, rezu - tale (termenul e al lui Nicolae Iorga) sunt în mându-se, în fine, sã se dezvolte într-un fel de esenþã þãrãneºti ºi culturaliceºte se exprimã cu sintezã nat u ralã ºi inerentã în esenþa ei oricîte precãdere oral. Astfel încât, se poate zice fãrã a greºi cã în spaþiul lui Burebista, literatura e încã

incoerenþe de suprafaþã s-ar fi produs. Com- E

determinatã de spiritul getic, muzical ºi oral, I

binaþia de „getism”, romanitate ºi religie orto- R creînd acea materie ce va fi denumitã odatã doxã nu este atât de ºocantã. De altfel, Zalmoxis O T

era socotit nu de puþini dintre Pãrinþii creºtini S I drept un povãþuitor acceptabil ºi intoleranþa ce

„Personalitate complexã E

însoþeºte de obicei modificãrile de credinþã nu ARTUR D

ºi contradictorie” atinge pe geþi. Fi-va, deci, „creºtinarea rom â- SILVESTRI este recunoscut E L nilor” o creºtere organic ã de zalmoxism originar ca scriitor, istoric al civi liza - I ce se completeazã ºi se lãmureºte prin învãþãtura þiilor, ed itor ºi fondator al F Evangheliei, cum s-a mai spus uneori? Indi - prin cipalelor organizaþii pro - fe sionale ºi patronale din do - Ã ferent cum va fi fost „rãzboiul confesional”, N pare în afarã de îndoialã cã doctrina cultural ã meniul imobiliar. Â pre dom i nantã se menþine ºi, deci, evoluþia se S-a nãscut în 1953, la M Drã gãneºti-Vlaºca, judeþul Teleorman ºi a studiat O pro duce într-un fel mai degrabã con ser va tor. R filologia la Universitatea din Bucureºti. A

Totuºi, vechimea acþiunii apostolice este ev i - I

A debutat în anul 1972 în critica literarã, de - L dentã, la rândul ei. Sigurã înainte de autonomia I þinând mai multe rubrici de comentariu de carte în aurelianã a Daciei - cãci aceasta va fi însemnat M

presa vremii. În 1975 devine cronicar literar per ma - A retragerea administraþiei dincolo de Dunãre - nent la revista Luceafãrul. F penetraþia creºtinã era, la 271, multisecularã A adoptat încã de la început ideea culturalã de cãci începuse cu misiunea Sfântului Apostol „protocronism”, iar la revista Luceafãrul a iniþiat pro - An drei în Sciþia ºi la traci, scoborând, deci, în iectul Noii geografii literare în vederea stimulãrii vremurile de dinainte de împãratul Traian. In- creaþiei lo cale ºi regionale, respingând totodatã cen - dis tinct între cultele Daciei imperiale, num e- tralizarea culturalã. roase acestea ºi arãtând o persistenþã de rãzboi Op era lui Artur Silvestri in clude titluri precum: religios fãcut împotriva geþilor, creºtinismul rã- Semne ºi peceþi. ªapte lecþii despre originism, Ar - mâne, în epoca post-provin cialã, o formã de hetipul cãlugãrilor sciþi. Eseuri despre Bizanþul pa - identitate etnicã, de vreme ce potrivirea lui cu ralel, Memoria ca un con cert baroc, Perpetuum doctrina lui Zalmoxis pare a fi fost atât de im - mo bile. Piese improvizate pentru violoncel ºi oboi, punãtoare. Astfel încât, a gândi pa tris tic în sem - Megapolis valah sau Prostologhikon - Vremea na aici, cãtre anul 300 d.Hr., a resuscita un fond clownilor: cum se fabricã suprarealitatea de ziar etc. 66 MARTIE 2011

„Varlaam ºi Ioasaf”). Aceasta ar fi o întâie pro- ducþie „martiricã”, urmând, pânã la un punct, formularul canonic ºi totuºi cu nu puþine ºtiri despre viaþa aborigenilor, cãci astfel de creaþii lasã sã se întrevadã, dincolo de elaboraþia con- sacratã, mici elemente de cronicã ce ar trebui studiate mai atent decât s-a fãcut pânã azi. O astfel de cronicã, pãstrând „compunerea primarã”, este, deopotrivã, Martiriul lui Irineu de Sirmium, produs într-o regiune a Moesiei unde prezenþa daco-rom anã se arãtase masivã. E un act scris în latineºte ºi pãstrat dupã procesul „folklor”. Totuºi, o creaþie cultã exist ã mai pre- ver bal alcãtuit în aprilie 304 d.H. de Probus, un sus decât genurile populare; ea ajunge la o for- guvernator local; documentul are un caracter mã canonicã, doc u mentând scriitori ºi chiar dra matic ºi teatral, sugerând o adevãratã tra- „ºco li” dacã nu chiar o schiþã de curent literar gedie creºtinã. Acest Irineu - ce pronunþã ºi o proto-român, având drept trãsãturi o romanitate impresionantã „oratio”, memorabilã - fu, de alt - în termen danubian ºi carpatic ºi o prelungire lo- fel, obiect de cult pânã târziu, cãtre anul 1200, calã, înfãptuitã prin dezvoltare de substanþã ceea ce ne îndeamnã sã-i presupunem o circu- autoh tonã ce se produce, în unele spaþii, doar laþie întinsã acestei „pãtimiri”, întrebuinþatã în prin creºtinism. Literatura românã începe, aºa- ritualistica de fel curent spre a se îndrepta moral dar, prin a fi ºi creaþie de limbã latinã alãturi de o populaþie ce se încredea în eresuri. În latinã era tainica literaturã vorbitã, ce urma ºirul in dis tinct compusã, cu probabilitate, ºi o altã „passio”, a al vorbelor ce s-au risipit. lui Montanus de la Singidunum (executat în martie 304 d.H.), daco-ro man acesta ºi a cãrui II. Epoca „Pãtimirilor” pomenire fuse alcãtuitã, dupã toate datele, de E

I Întâile producþii literare documentate la acelaºi autor ce se îngrijise de memoria lui Iri- R proto-români sunt un soi de naraþiuni cu o bi - neu. De negãsit astãzi, aceastã naraþiune are însã O

T ectiv etic denumite „Pãtimiri”, de fapt niºte pa- existenþã sigurã, cãci o menþioneazã o Viaþã a S

I negirice de martiri creºtini supuºi persecuþiilor lui Pollion, lector la Cibalae (Vinkovþi). Sunt

E brutale hotãrâte de Împãrat. Ele formuleazã mo - compoziþii fundamentale într-o geografie da co- D delul creºtin de „mãrturisire cotidianã de cre- ro manã a Banatului ºi a Transilvaniei de azi, E

L dinþã” dar, deopotrivã, ºi o atitudine refractarã având, la o vreme nu îndepãrtatã, utilitate în L ce ar fi venit din subjugarea îndelungatã ºi, poa - biblioteca practicã a ºcolii lui Niceta de Re- F te, ºi dintr-un fel de aversiune rezidualã ne-es- mesiana.

Ã tom patã. Oriºicum ar fi, literatura de „passi - Dar „Pãtimiri” apar cam peste tot. Poate

N ones” afirmã un punct de vedere anti-roman cã, înainte de acestea, sã fi fost compusã ºi o Â atunci când Roma era încã pãgânã. La drept povestire despre Mercurius, arhistrateg ro man M vorbind, nu sunt de exclus nici mentalitãþi cen-

O din Oltenia, sub Decius sau Aurelianus (pe la R

trifug e unde ar intra spirit local autonom, rãs- 265 ori 270 d.H.), originar din „Sciþia” ºi de- A

I coalã social ã creºtinã ºi, de fapt, un fond de capitat, dupã dezvãluire, în Cesareea Cappa - L I rezistenþã autohtonã apãrut oriunde Roma pã- dociei. Evocarea lui, prin citirea în bisericã, va fi M trunsese prin ocupaþie. existat cu probabilitate, cãci nu altfel s-ar ex- A

F Puþine din aceste documente s-au pãstrat plica invocarea acestui martir în folclorul olte- în forma iniþialã cãci transmisiunea prin copiºti nesc ulte rior. Va fi fost astfel sau nu, este greu a tulburat, în destule cazuri, aspectul epicii ori - de dovedit astãzi dar o circulaþie oarecare, în ginare; totuºi, câteva au, chiar dacã sînt ano - mediu definit ºi închis, se putea bãnui. Sigur nime, un grad considerabil de plauzibilitate. este însã cã „Martiriul lui Dasius”, de la Du- Ast fel, la 290 d. H. ori ceva mai târziu, un rostorum ori Axiopolis (condamnat tot la 304 necunoscut din Scythia Mi nor compuse Mar- d.H., ca ºi Irineu de Sirmium ºi Montanus din tiriul lui Astion ºi Epictet decapitaþi la Hal- Singidinum) avu oarecare circulaþie în pãrþile myris, în Scythia Minor. Sunt doi asiatici: un Dunãrii, unde aceastã povestire, arãtând repu - bãtrân preot, cu însuºiri miraculoase ºi fãcãtor dierea saturnaliilor pãgâne, trebuia sã impre- de minuni (Epictet) ºi Astion, un tânãr de ex- sioneze spiritele încã ºovãielnice ºi con ser va- tracþie aris to craticã, fiu de magistrat, veniþi pe o toare. Este o „pãtimire” pãstratã în limbã greacã corabie din Cappadocia cãtre Pont (schema din însã tradusã, fãrã îndoialã, din latinã, ºi alcãtuitã MARTIE 2011 67 pe la 305 d. H., cel mai târziu. Pretutindeni, în III. Geografia literaturii proto-române astfel de compuneri alcãtuite cu o dexteritate ce depãºeºte modelul ºi indicând o putere de a for - Dar deodatã, aceºti cãrturari din provincii, mula artisticeºte ideal, repulsia faþã de Împãrãþie creºtinaþi ori „latinizaþi”, îºi arãtarã identitatea cãci a scrie literaturã este acum o contribuþie ce izbeºte ºi nu-i ex trav a gant sã o atribuim nu doar individualizeazã ºi nu doar o rezistenþã „în cata- unei motivaþii religioase ci ºi unei mentalitãþi de combe” ºi anonimã. Abia când încetã vremea insurecþie pro vin cialã. Aceºti anonimi de la Du - pedepselor, cronicarul de „Pãtimire” tace ºi, ast - nãre, ce compun panegirice despre Irineu ºi Da- fel, apãru ºi la Dunãrea de Jos noþiunea medi - sius, despre Montanus ºi, probabil, despre Mer - evalã de scriitor; vremurile se aºezaserã ºi aºe- curius, plângând, la Tomis, într-o epocã inde - zarea lor însemna o culturã „cultã” creºtinã. terminatã, pe Chiriac ºi Paul, ilustreazã, în felul lor ºi la proporþiile unei civilizaþii de pro vincie Cele dintâi documente de creaþie daco-ro- îndepãrtatã, rãspunsul unui Ori ent ro manic manã ce nu mai sunt anonime apar acolo unde reprimat. „Pãtimirile” produseserã „acte”, ilustrând, prin aceasta, existenþa unui fel de reþea de concen - Însã de îndatã ce prigoana roman ã în ce- trãri pulsatorii. Sunt, de altminteri, începuturi teazã ºi, începând din vremea lui Constantin cel impresionante ºi care, fiindcã nu sunt fapt izolat Mare, avem a face cu un creºtinism propagat de ºi se continuã în timp, lasã impresia de adevãrate administraþie, perspectivele se modificã ºi cele „ºcoli”. Astfel de închegãri depãºesc, de obicei, câteva episoade martirice de la Dunãrea de Jos teritoriul pro vincial propriu-zis dar puterea lor reprezintã mai mult accidente decât regulã. ªi cea mai de seamã stã în iradiaþie, aºa încât, semnificaþia „Pãtimirilor” ce ilustreazã se pre- aparþinãtoare de Imperiul Roman, ele ajung la schimbã ºi se aratã mai degrabã a fi anti-barbarã. înrâuriri am ple ce trec dincolo de Dunãre ºi de Doar rareori câte un împãrat apostat (precum Carpaþi, în Dacia autonomã ºi pânã chiar ºi la Julianus), hotãrât sã se reîntoarcã la adoraþia „dacii liberi”. Romanizarea, câtã va fi fost, se zeilor, mai dãdea ocazia câte unei consemnãri, întãreºte printr-o religie univer sal ist ã, vehi cu - altfel admirabilã în expresie, precum Pãtimirea latã în limba latinã ºi se continuã în timp, peste E lui Aemilianus de Durostorum, de la 362 d.H. I frontiere în schimbare pe ri odicã. R

Astfel de momente se reþin în „istoriile” con- O Întâia dintre aceste concentrãri trebuie so - temporane ºi nu-i întâmplare cã Teodoret de Cyr T S

cotitã, prin însemnãtate ºi prin stãruinþã, aceea I ºi Prosper d’Aquitania fac menþiune de neno -

din Scythia Mi nor (din Dobrogea de azi), de - E rocirea acestui cãuzaº de la Durostor, comu- D

monstrând o „ºcoalã literarã” la Tomis (Con- nicatã în latineºte, într-o naraþiune de pe la sfâr- stanþa) cu reprezentanþi între cei mai iluºtri, cu- E L ºitul secolului al IV-lea. noscutã pe întinderea a 200 de ani (de la I F Însã cu Pãtimirea lui Sava Gotul (la 372 370-550 e.n.). E o resurecþie a unui spirit pontic, d.H.) a fi „latin” însemna totodatã a fi sedentar

de civilizaþie totdeodatã elinã ºi latinã, unde Ã cãci persecuþiile „noi” se fac de cãtre goþi ºi nu contribuþia substratului face sinteza sã se pro- N de cãtre romani; latinitatea ar fi acum, dim - ducã. Proporþia dintre componente e însã cu Â potrivã, protecþie ºi factor de coagulare ºi, neputinþã de precizat deºi s-ar putea zice cã o M O de-aceea, Pãtimirea lui Sava Gotul (înecat în R participare a unui spirit ascetic ºi etic, cu origine A

Buzãu, la 372, de gotul Athanaric) trebuie aºe- geticã, va fi fost hotãrîtoare chiar dacã nu se I L zatã la începuturile unui fel de tradiþie. Apare, poate documenta di rect. De altfel, nu doar ce - I astfel, dar într-o formã embrionarã, chinul adus tãþile mari tim e - Tomis, Histria ºi Callatis - M A de „ghiaur” ºi martiriul ce pro duce invadatorul dezvoltã culturã ci ºi acelea danubiene, precum F rãu, „strãin” ºi „necredincios” ce îl vor încerca Axiopolis ºi Halmyris. ªi fiindcã aici comunitãþi ºi românii din Transilvania peste mai bine de o de monahi sunt detectabile în regiuni de pãduri mie de ani ºi „românul danubian” de la Mosc o - ºi de câmpie dobrogeanã, bãnuiala unor adaptãri pole ºi iobagul de sub ruºi ºi fanarioþi. Este o ale strãvechilor rituri getice la exerciþiul creºtin schemã ce se rãspîndeºte. Când istoria înecãrii se iveºte numaidecât. ªi comunicãrile sunt vechi lui Sava Gotul de la Buzãu a fost alcãtuitã la ºi nu se corecteazã. Din Pontul Stâng ºi pânã în puþinã vreme de la „pãtimire” ºi începu sã cir- câmpiile transdanubiene, cãtre Întorsura Car- cule de la Dunãrea de Jos cãtre Mediterana ºi, paþilor, la Buzãu ºi, mai sus, cãtre Moldova, apoi, în Asia Mi nor, adicã în geografia pro - drumurile sunt tradiþionale ºi ideea unor legãturi tecþiei latine, se bãgase de seamã cã aceasta statornice nu poate sã fie pusã la îndoialã. Pe însemna, poate, mai mult decît episod lãturalnic aici circulã oameni dar ºi idei ºi „poveºti”. Iatã, ci o schemã de autohtonitate pedepsitã. de pildã, Martiriul lui Sava Gotul alcãtuit, cu 68 MARTIE 2011

probabilitate, în Sciþia ºi nu la Buzãu, ne aratã o me siana. „Ortodoxã” e aici lucrarea, de uimitoare urzealã de fire ce astãzi nu se înþelege „moºtenitor”, a lui Laurentius de Novae (la ºi se neglijeazã. Oriºicum ar fi, câte o copie- 420), venit aici de la Sirmium - ºi, înainte de el, a douã, din ceea ce, la Tomis, produserã Bre - lui Valens de Oescus (343), apoi a lui Petronius tanion (c.370), Iulius Soranus (c.370-375), Te - (430), Secundinus (449) ºi Petrus (c.480), toþi de renþius (381), Teotim I (documentat la 390 ºi la la Novae, între care literaturã compune numai 403), Timotei (431), Ioan de Tomis (448-449) ºi Laurenþius, scriitor „nicetan”. Geografia este Teotim II (458), mai apoi, Paternus (581-520) ºi mai largã. E, de altfel, fapt sigur cã ºi Oltenia Valentinianus (549-550), precum ºi grupul vesticã (mai cu seamã Drobeta, unde sunt do - „mo nahilor sciþi” (Ioan Maxenþiu, Leonþiu de cumentate basilici la 250 d.H. ºi la 300 d.H., însã Bizanþ, Petrus Diaconus, Achile, Mauricius ºi ºi Sucidava, atârnãtoare, în vremea lui Jus tin ian, Ioan Lector) se aflase în circulaþie pe acest vast de cetatea Aquae) stã în spaþiul nicetan ºi al unei teritoriu din România rãsãriteanã. Sunt de adã- ºcoli moeso-pannoniene. Aici „chipurile memo - ugat la acestea contribuþiile, cu notorietate în- rabile” sunt, culturaliceºte, Niceta de Rem esia - tinsã, ce lãsarã Ioan Cassianus (ajuns din Sci þia na ºi Laurenþius de Sirmium (strãmutat la No - în Egipt ºi, în cele din urmã, în Gallia) ºi Diony - vae) ºi de aici provine, cãtre 550 e.n., Mar tin de sius Exiguus (pornit de la Tomis la Con stanti - Dumio ºi de Bracara, „apostolul suevilor”, ideo- nopol ºi la Roma), transmise, poate, de ei ºi în logul creºtin al Galiciei. Mai jos decât ei aflãm viforoasa Sciþie Micã. Câteva caracteristici cu ºi localnici instruiþi, precum Luconochus, fiul generalitate se ºi întrevãd, de altminteri, ºi poate ºi lui Lykatios20, un prelat, poate un prop a ga tor de-aceea acest gen de agregare cãpãtã un caracter oltean de literaturã moesianã. de „ºcoalã” ºi nu doar acela de alãturare de in - Cu Moesia nicetanã ºi cu Pannonia, le - dividualitãþi. Ea impune prin repre zentanþi, este gãturile Banatului ºi ale Transilvaniei sunt, pãzitoare a doctrinei ºi contribuþia la întãri rea unui chiar dacã documentate puþin, sigure ºi centrele Bizanþ ce se diferenþiazã nu este de dispreþuit. de înrâurire trebuie cãutate în Singidunum ºi Alãturi de tomitani, ºi mergând adeseori Sirmium, în Viminacium (din Moesia), în Siscia E

I „pe lângã ei”, într-un „creºtinism paralel” ºi het- ºi Cibalae (din Pannonia). Sunt puncte de rea - R ero dox, trebuie socotitã a fi o ºcoalã danubianã zem pentru o culturã mai organizatã decât fol- O

T ereticã, inauguratã de Ulfila, traducãtorul Bi - clorul resurecþiei pãgâne ºi mitologice ce exista S

I bliei în goticã, refugiat, cîndva, de la Buzãu (la cu siguranþã în cultura paralelã geticã, ce încã nu

E 348-350) în Roma nia, la Nikopolis ad Istrum. se documenteazã. Aceasta va fi fost posibilã, în D Ca ºi Ulfila, Auxentius de Durostorum (pe la forme mai înalte, la Porolissum (în secolul IV E

L 383), Palladius de Ratiaria (345-381), Ma xi - e.n.) ºi la Morisenna (Cenad). L minus (aprox. 370-400), Secundianus de Singi - În toate, se detecteazã, însã, o culturã de F dunum (381) sunt arieni ºi chiar dacã filosofia „margine de imperiu” cãci Durostorum ºi Ra-

Ã lor devine obiect de studiu arheologic ºi fãrã tiaria, Novae, Singidunum ºi Sirmium, Axio -

N continuitate (cãci doctrina nu s-a impus, polis ºi Tomis se cuprind în provinciile de lângã Â rãmânând doar o ipotezã ce se destramã), contri - Barbaricum ºi le ilustreazã. Aceasta, când apare, M buþia literarã rãmâne. Nu de la ei porneºte, to- nu trebuie socotitã nefireascã ºi chiar dacã e încã O R

tuºi, ideologia creºtinã vehiculatã peste Dunãre, nesigurã o viaþã organizatã în mãsuri ur bane (în A

I în Câmpia olteanã, ci de la altfel de intermediari, afarã de Poralissum, Sucidava, Romula ºi Bu- L I între care hotãrâtoare sunt cetãþile de la Novae ºi zãu), unitatea de geografie daco-ro manã se veri -

M Oescus, de pe malul drept danubian. Orientarea ficã dincolo de convenþia administrativã. Ceea A

F acestora nu este arianã. ªi fiindcã epigrafia ma- ce este, la anul 350 d.H. ºi mai târziu, cãtre 550 rio logicã olteneascã dovedeºte preocupãri ni- d.H., culturã latinã de cetate îºi gãseºte un adaos ceeane ºi calcedoniene - un „simbol de fide - în straturi de civilizaþie rural ã ºi post-provin - litate” de regãsit ºi la Tomis ºi, mai încolo, cãtre cialã, în Dacia trasdanubianã. Literatura rãmâne Dunãrea Mijlocie, la Remesiana ºi Sirmium - încã într-o formulã difuzã, cu ordonãri diverse, avem un semn cã îndreptãrile „ortodoxe” ajun - stratificatã de la o înaltã creaþie enciclopedicã ºi seserã, sub formã de concluzie, ºi în Daco-Ro- cultã ºi pânã la enciclopedismul „folcloric” oral ma nia rus ticã. ªi aceastã direcþie pro duce operã, de unde ezoterismul cult, getic, ce se constã an- dar, înainte de ea, face „misiune”, întãrind insti- te rior, nu s-ar ex clude. Sinteza lor nu va aparþine tuþiile bisericeºti; sunt urmaºii lui Niceta de Re- acestei epoci. MARTIE 2011 69

Carol al II-lea, o figurã sinistrã a istoriei româneºti?!

Dr. Dan BRUDAªCU ãrã sã aibã vreo legãturã între ele, douã publicaþii, respectiv Historia, an 10, nr. 103 (pag. 36 – 37) ºi Phoe- nix MisF sion Mag a zine din S.U.A. consacrã re - cent douã articole uneia dintre cele mai sinistre figuri ale politicii româneºti din toate timpurile – morganaticul rege Carol al II-lea. Ciprian Plã - iaºu se referã, în Historia, la Un scandal mon- den evitat. Cãsãtoria viitorului rege Carol al II-lea, iar prof. dr. Marius Patraru, din Sac ra - mento, Cali fornia, valorificând o mai veche sur - sã apãrutã în Sat ur day Eve ning Post, scrie despre Exilul regelui Carol al II-lea în Mexic ºi pelerinajul sãu deghizat în S.U.A. în 1942. Cercetãtorul român Ciprian Plãiaºu are în vedere lipsa de reacþie a mass-media din Ro-

mânia ºi de peste hotare faþã de cãsãtoria prin- E I

þului moºtenitor Carol cu principesa Elena Sitta R a Greciei ºi Danemarcei, în 10 martie 1921. O T

Constatãm cã abordarea autorului român este, S I pe alocuri, naivã ºi simplistã, el luând de bune Carol a II-lea E

argumentele folosite de o serie de „specialiºti” D

care, având în vedere monstruozitatea moralã a E L celui despre care scriu, îºi dau, din rãsputeri, marcã de la toate curþile re gale ºi imperiale ale I silinþa sã prezinte doar acele adevãruri care au momentului. Dimpotrivã, în cazul de faþã, nunta F menirea de a ascunde adevãrata faþã a fostului s-a fãcut „pe ºest”, în deplin anonimat, la Atena, Ã

monarh. Ciprian Plãiaºu, prin urmare, pune a- departe de ochii protipendadei române ºi im- N ceastã tãcere pe seama pretinsului servilism al plicit ai mass-media. Nici mãcar tatãl mirelui, Â mass-mediei din epocã, considerând cã: „presa regele Ferdinand I, nu a fost de faþã la acest M O

nu putea sã loveascã în aceastã imagine, încer- eveniment. R

când sã scoatã un scandal din nunta lui Carol”. Nunta a fost precipitatã, iar mireasa im pusã A I L

Adevãrul este, însã, cu totul altul: la data viitorului rege, compromis în ochii opiniei pu- I efectuãrii cãsãtoriei, Carol al II-lea, cãsãtorit blice de uºurinþa cu care ºi-a abandonat prima M A

încã din 1918 cu Ioana Maria Valentina Lam- soþie, precum ºi primul copil ºi moºtenitor al sãu. F brino, la Odessa ºi tatã al lui Carol Mircea, avea, Potrivit unor surse, prinþesa Elena Sitta ar pentru majoritatea ziariºtilor români, o imagine fi avut, înainte de cãsãtorie, o aventurã sen- dezastruoasã. Pe de altã parte, însãºi fam ilia timentalo-sexualã cu aghiotantul ei, un col onel regalã, conºtientã de pãcatele acestui veritabil grec. Viitorul ei soþ pare a fi fost conºtient de obsedat sexual, încerca din rãsputeri sã treacã faptul cã mireasa era deja însãrcinatã cu viitorul sub tãcere un eveniment care, la alte case re gale, pretins rege Mihai I, nãscut la cca. 7 luni dupã ar fi fost un prilej de mare bucurie, cu invitaþi de încheierea cãsãtoriei1. O serie de martori oculari

1 În gen eral, susþin medicii de specialitate, naºterile la 7 luni comportã un mare risc. În cele mai multe cazuri, fãtul nu supravieþuieºte ºi datoritã greutãþii reduse avute la naºtere. Ori, din câte se cunosc, la naºtere, copilul Mihai a fost sãnãtos, iar fãtul deplin viabil, ceea ce i-a dus pe mulþi la concluzia cã naºterea a avut loc dupã termenul obiºnuit de 36 de sãptãmâni de la concepere. Prin urmare, pe cale logicã, având în vedere data efectuãrii cãsãtoriei dintre Carol ºi Elena Sitta, rezultã ceea ce susþin unii autori ºi anume cã ea era deja însãrcinatã la 70 MARTIE 2011

au susþinut cã Mihai I nu s-a bucurat niciodatã la o serie de evenimente ale forþelor politice de de dragostea tatãlui sãu, cu care dealtfel nu sea- extremã dreaptã – adunãri ºi manifestãri legio- mãnã absolut deloc (spre deosebire de Carol nare, dovezi care ar exista pitite prin diverse Mircea Lambrino, care seamãnã ca douã pi- dosare aflate la arhivele statului. cãturi de apã cu tatãl sãu, Carol al II-lea). De Cel de-al doilea articol consacrat mon- altfel, ar fi exagerat sã susþinem cã mama lui, struoasei personalitãþi are în vedere un alt mo- prinþesa Elena Sitta, ar fi beneficiat de un tra- ment ilustrativ al duplicitãþii morale de care a tament diferit. În 1925, fãcând pe deplin dovada dat dovadã Carol al II-lea. Aflat pe continentul totalei sale lipse de moralitate ºi res ponsa bi - latino-Am eri can, iniþial la Rio de Janeiro, iar ul - litate, Carol al II-lea renunþã la calitatea sa de terior în Mexic, el a fost însoþit de amanta sa prinþ moºtenitor, pãrãseºte România, însoþit de Elena Wolf Lupescu ºi de fostul ºambelan al amanta sa Elena Lupescu Wolf, iar în 1928 palatului re gal, Urdãreanu, despre care existã divorþeazã de cea de-a doua soþie a sa, respectiv bãnuieli cã ar fi fost amantul amantei fostului de prinþesa greacã. În ceea ce-l priveºte pe fiul monarh. sãu, la revenirea în þarã, în 1930, cere ºi obþine Autorul celui de-al doilea text spune cã acordul Parlamentului de a se considera peri - perioada de domnie a lui Carol al II-lea a fost oada sa de domnie începând din 1927, anu - una catastrofalã, însã el face greºeala de a afirm a lându-se astfel interimatul domniei, sub loco- cã odiosul monarh ar fi abdicat. El susþine cã tenenþã domneascã, a lui Mihai I. Pentru niciodatã lui Carol nu i s-a potrivit coroana salvarea aparenþelor i se acordã lui Mihai I titlul României, cã în permanenþã aceasta i-a dat du- de Mare Voievod de Alba Iulia, care nu are însã reri de cap, aºa cum la rândul lui, el a dat dureri menirea de a ascunde adevãratele sentimente de cap întregii clase politice româneºti inter- nutrite de cel care se spune cã i-ar fi fost tatã. De belice. asemenea, în 1940, când renunþã la tron ºi pã - Marius Petraru mai face greºeala de a sus- rãseºte România plecând întâi pe continentul la- þine cã plecarea lui Carol s-ar fi datorat atitudinii tino-amer i can, iar apoi în Portugalia, neavând adoptate de Hitler faþã de România. Nu doresc E I încredere în capacitãþile intelectuale ºi în abi- sã intru în polemicã cu distinsul cercetãtor R litãþile politice ale lui Mihai, Carol al II-lea O nord-am er i can, însã îl rog sã revadã perioada T încredinþeazã funcþia de ºef al statului gene - dezastruoasã a domniei acestuia, marcatã de S I ralului Ion Antonescu. Este greºit a considera cã douã devastatoare crize economice, în perioada E regele Carol al II-lea ar fi abdicat, renunþând ’30 – ’33 ºi ’37 – ’38, certurile nesfârºite dintre D definitiv la tron. El a dorit sã îºi menþinã cali- monarh ºi partidele politice, dar mai ales preo - E

L tatea de rege ºi sã revinã în fruntea þãrii atunci cuparea bolnãvicioasã ºi obstinatã a acestuia de L

F când viaþa politicã din România ºi situaþia ex- a instaura propria sa dictaturã regalã. ternã ar fi permis o astfel de revenire. Marius Petraru ne spune cã, în timp ce se

Ã În ceea ce o priveºte pe Elena Sitta, dupã afla în Mexico City, fostul rege îºi pregãtea N

Â ce a fost abandonatã de soþul ei, s-a retras în revenirea în þarã, pregãtind miºcarea intitulatã

M Italia, unde s-a aruncat în braþele prinþului de România Liberã. Carol ar fi dorit ca lansarea

O Aosta. La un mom ent dat, ea a cerut aprobarea acestei miºcãri sã se facã din SUA, însã De- R de a se recãsãtori cu acesta. În cele din urmã, partamentul de Stat. i-a refuzat acordarea vizei A I

L pentru salvarea aparenþelor, nu i s-a dat con- de intrare în SUA. Carol a adresat numeroase I simþãmântul în acest sens. Dupã revenirea ei în scrisori unor proeminente personalitãþi de ori - M

A þarã, în 1940 sunt unele acuzaþii cum cã, îm- gine românã aflate în Amer ica Latinã ºi de F preunã cu fiul ei, ar fi fost surprinsã de fotografi Nord. El susþinea: „Existã multã nemulþumire în

momentul cãsãtoriei, iar tatãl nat u ral al copilului era cu totul altul decât soþul prinþesei. Deoarece, deºi readus în þarã de mulþi ani, trupul lui Carol al II-lea zace neînhumat la Curtea de Argeº, cu concursul Bisericii Ortodoxe Române, pentru a se elimina orice speculaþii ºi acuzaþii, sugerez specialiºtilor sã ia din cadavru proble necesare în vederea stabilirii ADN-ului regelui decedat. Apoi, acest ADN poate fi comparat cu cel al lui Mihai I de Hohenzollern ºi stabili adevãrul. În felul acesta se va clarifica o problemã extrem de importantã: este sau nu Mihai fiul lui Carol al II-lea? Rãspunsul la aceastã întrebare este absolut necesar ºi pentru liniºtea ºi siguranþa acestei þãri acum ºi în viitor, întrucât Mihai I de Hohenzollern tulburã frecvent liniºtea publicã fãcându-ºi cunoscutã pretenþia de restaurare a monarhiei. Dacã se va dovedi cã, dimpotrivã, el nu este fiul nat u ral al lui Carol al II-lea, aºa cum susþin unii, va rezulta cã Mihai I nu are nici un drept legal la coroana României. De altfel, fiind al II-lea fiu, recunoscut de Carol al II-lea, dupã Carol Mircea Lambrino, Mihai nu ar avea oricum, nici un drept legal. Cu atât mai mult cu cât importante instanþe juridice europene au recunoscut de mai mulþi ani drepturile legale ale lui Carol Mircea Lambrino. MARTIE 2011 71

þara mea. So licit compatrioþilor mei de pretu - tindeni sã mi se alãture în lupta de eliberare a þãrii natale. Putem sã o facem. Eu l-am întâlnit pe acest Hitler. Îl con sider un neamþ de duzinã. De asemenea n-am vãzut la el nici o scânteie de geniu; în plus, este un mincinos ordinar”. Carol, uitându-ºi propriul sãu compor ta - ment dicta torial, care pusese capãt incipientei democraþii din þarã, afirma mincinos cã ar dori sã lupte împotriva lui Hitler, întrucât „trebuie susþinutã democraþia”. Vãzând atitudinea in- transigentã a autoritãþilor nord-americane, care nu s-au lãsat pãcãlite de declaraþiile mincinoase Carol a II-lea ºi Elena Lupescu ale ex-regelui, Carol al II-lea a trimis scrisori ºi unor americani influenþi în speranþa cã aceºtia ar a obþine sprijinul ºi recunoaºterea oficialitãþilor putea interveni la Departamentul de Stat în fa - americane pentru planurile sale viitoare. voarea sa. În plus, credem noi, deplin conºtient de Pentru a-ºi spori ºansele de afirmare pe forþa economicã ºi de poziþia deþinutã de mem - plan internaþional, dupã sosirea sa în Mexic, fãrã brii comunitãþii române din SUA, Carol al II-lea a avea acceptul cuiva, fostul suveran s-a declarat spera cã aceºtia vor uita excesele sale dicta - pe sine ºi propria sa camarilã drept „Guvernul în toriale ºi îi vor acorda sprijin. El îºi planificã, exil”. Continuându-ºi trimiterea de scrisori spre aºadar, o vizitã la sediul Bisericii Româneºti din diverºi factori politici ºi diplomatici, Carol1 a SUA. avut tupeul sã declare cã: „Hit ler mã considerã Având în vedere refuzul con stant al gu - pe mine principalul obstacol al ambiþiilor lui în vernului amer i can când a cerut vizã de intrare, Europa”. Carol al II-lea încearcã sã pãtrundã fraudulos în E SUA deghizat în pelerin. Unele personaje din I Totodatã, Carol al II-lea aprecia cã Mihai R ar fi în România un prizonier moral. „Când anturajul sãu ºi din comunitatea româno-ame - O ricanã îi cer fostului monarh sã se abþinã de la T miºcarea mea România Liberã va intra în acþiu - S I ne, îl voi elibera din aceastã robie”. orice activitate politicã în timpul planificatei cãlãtorii în SUA. Ahtiat, însã, de publicitate cu E D În perioada în care se afla în Mexico, orice preþ, Carol al II-lea ar fi dorit ca, pe timpul Carol a fãcut ºi alte dovezi ale caracterului sãu, E L

deplasãrii sale în SUA, tinere cupluri de români I inclusiv ale zgârceniei fãrã margini de care a dat sã-ºi oficieze cãsãtoria religioasã. F dovadã. Deºi plecase din România cu o avere Carol ajunge sã recurgã la sprijinul celor impresionantã, depunând în bãnci mexicane Ã pe care, cât s-a aflat la domnie, i-a nedreptãþit. peste 6 milioane de dolari ºi scoþând din þarã o N Se ºtie cã emigraþia româneascã din SUA s-a Â impresionantã colecþie de tablouri, precum ºi o opus constant intenþiilor ºi regimului dicta to rial M

colecþie de timbre ce rivaliza cu cea a preºe - O

ale lui Carol al II-lea, iar ziarul Amer ica, or - R dintelui nord-amer i can.

ganul de presã al coloniei române, interzis în A I

ªi pe pãmânt ameri can Carol al II-lea ºi-a L

România în timpul domniei sale ºi care, dupã I continuat circul sãu poli tic înfiinþându-ºi la pro-

renunþarea sa la tron, în 1940, a publicat un M pria sa reºedinþã din Coyoatan, la periferia ora - extrem de critic articol intitulat Sfârºitul unui A ºului Mex ico City, o curte regalã în calitate de regim înspãimântãtor. Cu acelaºi prilej se vor- F „re gent al României Libere”. O perioadã de bea de nevoia de epurare a eventualilor susþi - timp el ºi însoþitorii sãi duc o viaþã retrasã, nãtori ai fostului rege din rândurile comunitãþii participã la rare evenimente mondene ºi întreþin românilor din di as pora nord-americanã. Lucru cordi ale relaþii cu vecinii. surprinzãtor, însã: Carol al II-lea va gãsi sus- Având în vedere intenþiile sale de revenire þinãtori politici tocmai în rândul foºtilor preoþi în þarã, Carol al II-lea depune eforturi susþinute legionari, cu toate cã tocmai regele Carol al pentru a ajunge în SUA pe de o parte pentru a-ºi II-lea este cel care dispusese uciderea în þarã nu lansa noua miºcare politicã, iar pe de alta pentru numai a lui Corneliu Zelea Codreanu, ci ºi a

1 Prin astfel de afirmaþii, morganaticul ex-rege îºi demonstreazã o laturã narcisistã. El vroia sã prezinte Noii Lumi un cu totul alt chip, pozând în luptãtorul pentru valorile democraþiei, dupã ce, ca rege, a încãlcat ºi batjocorit legile ºi Constituþia ºi a subminat instituþiile democratice ale statului român. 72 MARTIE 2011

multor altor luptãtori ºi adepþi legionari. Astfel, prin atitudinea ziarului episco pal „Solia”. A- Carol beneficiazã de sprijinul Episcopului Poli- ceasta va avea ca efect fie totala rupere a carp Moruºcã, în pofida faptului cã fostul om relaþiilor acestei biserici de biserica din poli tic Carol Davila, aflat pe atunci în exil în România, fie o migrare în masã a membrilor ei SUA, avertizase biserica româneascã din Amer - spre alte denominaþiuni mai democratice. În ica în legãturã cu riscurile la care s-ar expune ceea ce priveºte activitãþile politice ale preoþilor dacã ar fi suficient de stupidã pentru a-l susþine legionari care îl susþin pe Carol, este bine sã ne pe Carol. amintim declaraþia coerentã ºi demnã a Acelaºi om poli tic atrãgea atenþia cã: subsecretarului de stat Sum mer WELLS din 13 „fostul rege încearcã acum o nouã ºmecherie. februarie 1942, referitoare la fostul dic tator re- De data aceasta este deghizarea în pelerin. În gal. El a afirmat atunci cã: «Prezenþa fostului aceastã calitate el ar urmãri nu scopuri politice, rege în SUA nu este favorabilã efortului de ci doar religioase.” Carol Davila spune deschis rãzboi al Americii ºi nici unitãþii naþionale»”. cã „preoþii care îl ajutã ºi care sperã la beneficii Dovedind real ism ºi obiectivitate, Carol acum sau mai târziu de pe urma acestui pelerinaj Davila atrãgea atenþia cã „în comparaþie cu de- sfânt sunt cunoscuþi ca fiind fasciºti declaraþi”. mocraþii români în exil, care sunt sãraci, banda Fostul diplo m at Carol Davila mai atrage atenþia lui Carol are avantajul de a fi substanþial sus- cã: „Când Carol ºi-a încãlcat jurãmântul ºi Con- þinutã din fondurile lui. Aceºti bani sunt singurul stituþia þãrii ºi a pus bazele regimului sãu dicta - sprijin al miºcãrii lor în rândul democraþiei. Mã to rial eu am revenit în SUA. Dupã consultarea întreb unde îºi gãsesc locul Carol, banii ºi preo - cu oficialitãþile de stat am mers în Cleveland ºi þii lui legionari în „Revoluþia Mondialã”, aºa m-am adresat românilor americani pentru a în- cum este descrisã ea de vicepreºedintele Wa - cerca sã alung confuzia acestora în raport cu llace.” „Nu vãd, afirma în încheiere Carol Da- faptul cã însuºi Patriarhul României devenise vila, cum întreagã aceastã intrigã, aceastã mah- ºeful guvernului fascist al lui Carol. Davila con - murealã provenitã de la un regim defunct ºi de la tinuã spunând cã: „Azi, suntem martori aici în un sistem compromis se conformeazã noii ºi E I Amer ica, sub protecþia Sfintei Cruci, la acelaºi intensei încrederi în democraþie care se rãspân - R

O parteneriat fascist dintre Carol ºi un grup de deºte în întreaga lume ca urmare a rãzboiului.” T preoþi. În timp ce el se deghizeazã în pelerin,

S Dupã cum ne avertizeazã dr. Marius Pa- I aceºtia se deghizeazã în democraþi. Ei pretind cã traru, în diverse publicaþii ºi arhive nord-am e- E sunt anticomuniºti, ceea ce reprezintã o banalã

D ricane, ca ºi în alte colecþii strãine, se aflã încã

E sursã pentru fasciºti. Activitãþile celorlalþi par- multe date le gate de morganaticul Carol al L teneri ai lui Carol, ale celor de tipul pãrinþilor

L II-lea, dar ºi de alte momente semnificative

F Morariu ºi Opreanu nu mai necesitã nici o subli - pentru istoria noastrã naþionalã. Facem apel, niere. Ei îl ajutã pe Carol de dragul avantajelor aºadar, atât la Arhivele Statului, cât ºi la Mi - Ã proprii exploatând sentimentele religioase ino- nisterul de Externe al României spre a depune N

Â cente ale unor credincioºi neºtiutori. Dar eu tre- eforturile pe care le considerã potrivite pentru

M buie sã adresez un avertisment foarte serios pã- fotocopierea ºi aducerea în þarã a unor astfel de

O rintelui Mihãlþean, care con duce Consiliul documente a cãror cunoaºtere este absolut esen- R Episco pal în absenþa Episcopului fascist Mo - þialã mai ales în aceste momente când asistãm la A I

L ruºca ºi care ia în bãtaie de joc sentimentele eforturile disperate ale unor cercuri pseudo-isto - I majoritãþii preoþilor români din America. Aver- rice, care încearcã trecerea sub tãcere a crimelor M

A tismentul meu este identic cu cel adresat de sãvârºite de Carol al II-lea ºi de alþi membri ai F Maniu patriarhului Cristea în 1938. Pãrintele fostei familii regale împotriva intereselor po- Mihãlþean trebuie sã ºtie cã aduce cea mai porului român, în speranþa readucerii cândva, proastã reputaþie Bisericii Ortodoxe din Ame- din nou, la putere a reprezentanþilor acestei case rica prin contactele lui cu fa milia Hohenzollern re gale dezavuatã inclusiv de reprezentanþii emi - ºi cu preoþii legionari care îl susþin poli tic, ca ºi graþiei române din America. MARTIE 2011 73

O CARTE DOCUMENT

Istoricul Seminarului „Sfântul Gheorghe” din Roman

Mihai ªTIRBU pariþia unei cãrþi este un eveniment, de cãtre I.P.S. Eftimie Luca - Arhiepiscopul cu atât mai mult în zilele noastre, Romanului ºi Bacãului. Documentarea strictã, când suntem invadaþi de publicaþii implicarea la un mom ent dat în viaþa Semi - fãrã numãr,A posturi T.V. care narului dar ºi a Episcopiei Ro- rãspândesc - contra-platã - ºti - manului (devenitã între timp ri, informaþii sau, de multe ori, Ar hi episcopie), cãutarea temei- acte îndoielnice de culturã, nicã a posibilelor izvoare de care tind sã ne rãpeascã timpul, in formaþii ºi date, sunt funda - într-un mod telecomanda, pri - mentul acestei lucrãri istorico- mind fãrã pic de efort, in for- mo no gra fice, cu iz memo ri a lis - maþii. Aceasta este o capcanã tic ºi uºor autobiografic. Din ingratã, care reduce abilitãþile carte rezultã cã viaþa Se mi na- de exprimare, de analizã ºi fil- rului, de la începuturile sale pâ - trare a informaþiei, determ inând nã în zilele noastre, a fost si- (cred eu) conºtient, super fi cial nuoasã, cunoscând clipe de E ºi dãunãtor. Evi dent, este mult re cunoaºtere fireascã - fiind I mai comod sã stai pe fotoliu, sã preþuitã de oficialitãþi, dar n-a R O butonezi pla titudinea. O carte fost lipsitã de efectele anatemei T S I

clasicã, purtând, încã, aroma aruncate de regimul totalitar a- hârtiei proas pete, mã tem cã supra religiei, ºi formelor ei de E D este un fapt din ce în ce mai ma nifestare. E rar, iar cititorii, doritorii de Sunt convins, nici noi L I frum osul scris, din ce în ce mai puþini. Inter - romaºcanii, nu cu noaºtem în totalitate numãrul F netul, prin vasta gamã de acoperire a cerinþelor celor care au fost elevii seminarului, care s-au de literaturã, frumos, istorie, geografie ºi, în întors apoi ca profesori, de cealaltã parte a ca- Ã N

gen eral a orice altceva, nu poate suplini mulþu- tedrei aceleiaºi instituþii prestigioase, Seminarul Â mirea cititorului fãrã vârstã, care parcurge pa- din Roman. Numãrul impresionant al per so na - M

litãþilor de talie naþionalã, care ºi-au purtat paºii O

ginile provenite din celulozã, cu religiozitate, R prin sãlile se minarului, pentru a le împãrtãºi parcã. Cartea cu coperþi cartonate, lucioase (sau A I

elevilor cu noaºterea ºi tainele dobândirii spi- L nu), apãrutã într-un spectru cromatic mai bogat I sau mai sãrac, rãmâne refugiul adevãraþilor iubi- ritualitãþii su preme, nu ne este cunoscut nouã, M celor care doar am trecut pe lângã acea clãdire A tori de culturã. F Iatã de ce, abia nãscut, datoritã Editurii plinã de har, auzind cântãri bisericeºti ºi în - PIM din Iaºi, volumul Istoricul Seminarului cercând sã ne închipuim, poate, viaþa în lãcaºul „Sfântul Gheorghe” din Roman, prins între apropiat de Dumnezeu. Aici intervine cu ge - pagini de neobositul profesor doc tor (de la Uni - nerozitate domnul profesor Þuþuianu; toate ge - versitatea din Bacãu) - Ion Þuþuianu, este un neraþiile trecute prin ºcoala în cauzã se regãsesc fapt de adevãratã culturã, care dezvãluie oricui în capitolul Seriile de absolvenþi ale semina - comori de spiritualitate, ascunse fãrã voie în rului, apoi directorii ºcolii, ºi toate cadrele di- timp, uitate prin sertare, pe rafturi prãfuite din dactice, în capitolul Profesorii. Nu putem trece magazii vechi, sau în minþile oamenilor resem - cu vederea, apreciind efortul fãcut pentru a le naþi de sentimentul uitãrii. Nu trebuie trecut cu obþine, cele aprox. 280 de fotografii. Dar la - vederea Cuvântul înainte, cu valoare de bine - birintul vieþii este uneori încurcat, prea încurcat. cuvântare, aºternut pe una dintre primele pagini, Cu îndrãznealã ºi prezenþã de spirit, acid sau 74 MARTIE 2011

pãrtinitor când este cazul, autorul ºlefuieºte subtil ºi faþetele mai puþin plãcute (sau cunoscute) ale existenþei monahale, de care dumnealui a fost aproape, ca absolvent de Teologie, dar ºi în calitate de ju rist al Episcopiei (mai nou Arhi- episcopiei Rom an), lãcaº care influenþeazã pã- rinteºte, pozitiv, existenþa Seminarului. Puþini dintre strãinii care po posesc în oraºul Rom an, dacã îºi îndreaptã paºii spre sfânta zidire mu- ºatinã ctitoritã de Petru Rareº, ºtiu cã în apropiere dãinuie clãdirea cã rãmizie, ale cãrei uºi s-au închis în urma generaþiilor întregi de viitori preoþi sau cântãreþi bise riceºti, care îºi amintesc cu nostalgie ºi evla vie anii trãiþi în Seminarul Sfântu Gheorghe. ºcolii romaºcane, o trecere în revistã a numelor Rãdãcinile existenþei ºcolii bisericeºti, câtorva personalitãþi care ºi-au legat, într-un fel numaidecât pe lângã Episcopia Romanului, se sau altul, destinul de al Seminarului „Sfântul ramificã în timp spre anul 1716, an în care dom- Gheorghe” din Ro man, cred cã este binevenitã: nul profesor Þuþuianu localizeazã un manuscris APOSTOL NICOLAE - direc tor al Sem i - pornit chiar de acolo. Însã, despre o ºcoalã ade- narului (Cezar Petrescu i-a dedicat romanul sãu vãratã se poate vorbi (probabil) prima datã, abia Apostol; le-a dirijat paºii spre literaturã scrii- în timpul domnitorului Moldovei, Grigore II torilor Mihail Sadoveanu, Ion Agârbiceanu); Ghica; ºcoalã analizatã cu argumente bazate pe BURADA MIHAIL - medic al Semi naru - raþionamente logice, pe deducþii inspirate din lui, distins pi a nist, compozitor valoros; mulþimea documentelor gãsite, ºi care au putut D.D. BOTEZ - profesor la Sem inar, apoi la fi accesate. Dupã incursiuni laborioase (prin ani, conservatorul din Bucureºti (compozitor, dirijor E I târguri moldoveneºti, domnitori ºi dregãtori ai de muzicã coralã); R CIOBANU A. M. GHEORGHE - profesor al

O vremurilor), demne de un adevãrat cercetãtor, se

T ajunge la Seminarul eparhial din Ro man, în anul Seminarului, intelectual contemporan de primã S I

1858. mânã, numit de Iosif Sava: ,,miracolul Cio banu”; E DIAMANDI STERIE - profesor al Semi-

D Odatã cu trecerea anilor, evoluþia ºi în- narului, biograf, eseist;

E treaga existenþã a Seminarului, este redatã cu L stricteþe. Totuºi nu poate fi trecutã cu vederea CALISTRAT HOGAª - profesor al Se mi - L

F prima desfiinþare a ºcolii în 1901, impusã de narului, scriitor; criza bugetarã dar ºi de viziunea ministrului GEORGE PASCU - profesor al Se mina - Ã Spiru Haret. Însã, asemeni pãsãrii Phoenix, rului, dirijor, compozitor; N ATHANASIU I. SAVA - elev al Sem i na- Â dupã 18 ani, renaºte. Dupã rãzboi, s-au gãsit

M fonduri pentru construcþia unei monumentale rului, ac a de mi cian;

O aripi în partea de sud-vest a vechiului local, a HÃULICÃ IOAN - elev al Seminarului, R construirii clãdirii de lângã gard. Dupã aceea, în ac a de mi cian; A I

L timp, s-au mai fãcut investiþii pentru buna func - PUIU VISARION - elev al Seminarului, I þi onare a seminarului, pânã în 1948 când, în mitropolit; M

A vremuri tulburi pentru clerici, s-a desfiinþat din PORCESCU SCARLAT - elev al Semi na- F nou. Când a fost posibil, dupã Revoluþia din rului, preot, consilier cultural ºi vicar adminis - decembrie 1989, în urma demersurilor epis co - trativ la Mitropolia Moldovei ºi Sucevei; pului Eftimie, susþinute de arhiereul vicar RIEGLER EMANOIL - elev al Se mi naru - Ioachim Mareº Vasluianul, Seminarul s-a reîn - lui, aca de m ician. fiinþat. Evi dent, numãrul personalitãþilor care au Desigur, cei care vor sã afle întreaga isto- trecut pragul Seminarului este mult mai mare, rie a Seminarului, cu amãnunte, vor citi cartea. dar bucuria de a le descoperi le rãmâne citi - Pentru relevarea - încã odatã - a importanþei torilor. MARTIE 2011 75

CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI

ROMÂNII DIN VECINÃTATEA IMEDIATÃ – O iniþiativã a Institutului „Fraþii Golescu” Voivodina (Banatul Sârbesc)

Expoziþiei foto de LIVIU STAMIN, jurnalist ºi fotoreporter la revista Cuvântul Românesc din Vârºeþ

ãlãtoria noastrã la românii din jurul Aceasta se vede ºi din faptul cã au reuºit sã înfiinþeze o Uniune Culturalã a Românilor, cu I

Rom âniei se apropie de sfârºit. Mer- E gem acum acasã la românii din sud- un or gan de publicitate, sãptãmânalul Li ber ta- I tea, care a apãrut la Vârºeþ în 1945. Tot în N vestulC þãrii, în Voivodina, cãreia ne-am obiºnuit Â Vârºeþ, se înfiinþeazã în 1948 Liceul Român sã-i spunem Banatul sârbesc. În urma Confe - M rinþei de Pace de la Paris (1921), Banatul istoric Mixt ºi apoi Teatrul Popu lar Român. Un succes O R a fost împãrþit între Rom ânia ºi Regatul Sâr- deosebit pentru românii din Banatul iugoslav A bilor, Croaþilor ºi Slovenilor. este întemeierea în 1967 a Societãþii de Limba Iniþial, sârbii nu se arãtau interesaþi de Românã, a cãrei activitate, sub conducerea prof. R Univ. Radu Florea, s-a concretizat în lucrãrile U acest teritoriu, dar la Paris ºi-au schimbat po- A

ziþia. În momentul partajãrii, numãrul românilor Contribuþii la istoria culturalã a românilor din E D era estimat la aproape 80.000 de persoane. În Voivodina ºi Analele Societãþii. 1923 la Alibunar a fost constituit „Partidul Ro- Astãzi, peisajul mediatic în limbã românã, A mân”, dr. Aurel Novac, fost deputat în Parla - ca ºi activitãþile culturale desfãºurate aici indicã N o vitalitate remarcabilã: 52 de titluri de carte U mentul de la Pesta, fiindu-i primul preºedinte. N

Tot în 1923 a fost înfiinþatã ºi „Asociaþia Cul- editate în 2006, un Muzeu al Spiritualitãþii Ro- U turalã Românã”. Constituþia iugoslavã din 1974 mâneºti în localitatea Begheiþi, Societatea Ro- C a acordat provinciei Voivodina dreptul de veto Ã

în parlamentul iugoslav în ceea ce privea afa- N cerile sale interne. Â Românii erau recunoscuþi ca minoritate M O naþionalã, cu dreptul de a folosi limba românã, R

ca ºi grafia latinã. Dupã anul 2002 nivelul auto - I L nomiei a fost extins. Românii de aici, aproape I

35.000, sunt grupaþi în 42 de localitãþi, limba M A

românã fiind a patra limbã din provincie dupã F numãrul de vorbitori (dupã sârbã, maghiarã ºi slovacã). Numerosi români trãiesc în localitãþi ca: Biserica Albã, Panciova, Zreman, Novi Sad, Voivodinþ, Uzdine, Marcovãþ, Salcuta, Costei, Iablanca ºi altele. În perioada dintre cele douã rãzboaie mondiale, mulþi intelectuali români din Banatul sârbesc s-au stabilit în þarã sau în alte pãrþi ale lumii, dar au fost destui ºi dintre aceia care, rãmânând pe loc, au început sã se organizeze. Românii din Voievodina au devenit mai activi dupã cel de-al doilea rãzboi mondial. 76 MARTIE 2011

diplomã din 6 martie 1695 a împãratului Leo - pold I confirmã înfiinþarea episcopiei ortodoxe de Vârºeþ. Între 1718-1864 episcopii de Vârºeþ pãstoreau deopotrivã credincioºii români ºi sâr bi din Banat. *** Autorul expoziþiei Voivodina este Li viu Stam in, jurnalist ºi fotoreporter la revista Cu - vântul Românesc din Vârºeþ, publicaþie ce apare sub egida Comunitãþilor Românilor din Ser bia. La vernisajul care a avut loc la Muzeul Þãra- nului Român domnia sa a afirm at: „Prezenþa acestor imagini în Bucureºti este un prilej de mândrie ºi bucurie atât pentru mine, cât ºi pentru comunitatea ro mânilor din Voivodina, pentru cã românii din þarã au astfel posibilitatea de a ve - dea o pãrticicã din lumea noastrã”. Invitatul vernisajului a fost Dr. Dorin Lo - I zovanu, geograf ºi etnolog. E

I mânã de Etnografie ºi Folclor din Torac, Teatrul

N profesionist românesc din Vârºeþ sau Uniunea *** Â de muzicã ºi culturã româneascã sunt agenþii Proiectul Românii din vecinãtatea ime - M activi ai culturii „bãnãþenilor” din Serbia. diatã este susþinut de Fundaþia Naþionalã pentru O Cele 40 de parohii româneºti (existã ºi R Românii de Pretutindeni, Forumul Internaþional bisericã greco-catolicã) se aflã sub jurisdicþia A al Jurnaliºtilor Români, Organizaþia Studenþilor

R Episcopiei ortodoxe române „Dacia Felix” cu Basarabeni Bucureºti, Asociaþia Onoare ºi Pa-

U sediul la Vârºeþ. Numele primului episcop de trie, Clubul Maramureºenilor din Dreapta Tisei. A Vârºeþ a fost pomenit în 1619: Simion. Iar o Parteneri media: Ro ma nian Global News, ba - E sarabeni.ro, Fa milia românã. D Institutul Fratii Golescu A

N este organizaþie non guverna men-

U talã, dedicatã relaþii lor cu rom ânii N din strãinãtate. U

C Despre Muzeul Þãranului Ro mân nu e ne voie sã spunem

Ã nimic; e zi de zi prezent în viaþa N noastrã bucureºteanã ºi nu numai. Â ªtim cã s-a nãscut în anul 1907 M

O dintr-o idee pe care Alexandru R Tzigara Samurcaº ºi a dus-o, cu A I devotamen t, pânã la capãt. L I Mulþumiri: Doamnelor ªte - M

A fania Florescu, Monica Nicole, F pre cum ºi domnilor Sorin Dumi - tru, Adrian Darabanã ºi Gheorghe Ma rina. MARTIE 2011 77

„Centrul lumii este acolo unde trãiesc eu”

Di alog cu scriitorul PETRU CÂRDU, din Vârºeþ (Banatul Sârbesc) Gheorghe PÂRJA

Petru Cârdu, poet, traducãtor, ed i tor. S-a nãscut în zodia Balanþei, la 25 septembrie 1952 la Bariþe. A fãcut ºcoala primarã ºi liceul la Vârºeþ. La Belgrad a studiat literatura iugoslavã ºi universalã, iar la Bucureºti istoria ºi teoria artei. Este preºedinte ºi re dac tor ºef al Comunei Literare Vârºeþ (KOV) din 1988. Comentator la ra dio Novi Sad. Trãieºte la Vârºeþ (Ser bia). Adevãratul sãu volum de de but este Menire,

care, din pricini de primã iubire liceanã, a fost pierdut I E

în Lacurile Plitvice. Bibliografic vorbind, el apare, în I 1970 cu titlul Menire în doi conþinând poeme scrise cu N furie juvenilã într-o serie de nopþi de toamnã. Autor al Â volumelor de poeme: Aducãtorul ochiului (1974), M O

Pronume (1981), Cãpºuna în capcanã (1988), În R

biserica Troia (1992), Cerneala violetã (1997). La A

Londra, în 1990, sub titlul The Trapped Strawberry R

i-a apãrut o culegere de poeme transpuse în englezã U A de Brenda Walker ºi Dusika Marinkov. I-a cunoscut îndeaproape pe Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionesco, Constantin Noica. Auzisem de E D el de la Adam Puslojic ºi de la alþi poeþi prieteni sârbi. Dar mai ales de la Ioan Flora. Mã A

aflam la Craiova, la Zilele oraºului, în cadrul cãrora au avut loc ºi întâlnirile periodice ale N

Comitetului Direc tor al Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti din România. Aici l-am întîlnit. U De o modestie aproape enervantã. Celebritate retrasã în discreþie, deºi este mereu în pas N U

cu modernitatea poeziei europene. Îi propun un di a log. Acceptã. Era în octombrie 2006. C — Cu Petru Cârdu, suntem la Craiova, corifei ai Cuvântului. De la Tadeusz Ruszevic din Polonia la Michel Deguy din Franþa. Sau Ã

chiar în Primãria urbei. Între uºi capitonate, N mese aus tere. Îþi propun un di alog de cu - ªtefan Augustin Doinaº, Marin Sorescu sau Â noaºtere. De recunoaºtere. Întreb: ce mai face Nichita Stãnescu din România. Centrul lumii M este acolo unde trãiesc eu. Ce vreau sã spun cu O poetul Petru Cârdu? R

asta? Vreau sã spun cã Centrul lumii poate fi la A — Cultivã o grãdinã a toamnei. Prietena I L mea de-o viaþã, doctoriþa Ana, iubeºte florile ºi Satu Mare, la Timiºoara, la Craiova sau chiar în I eu am reuºit, graþie ei, sã le iubesc poate ºi mai Deseºtiul tãu natal unde ai fixat un vers de M rezonanþã avându-l ca simbol pe Nichita Stã- A mult. Ce fac la Vârºeþ? Cresc copii ai cuvintelor. F Îi alimentez cu vitamine de pe meridianele lu - nescu. ªi sunt convins cã ai puterea magicã a mii. I-am adus la Vârºeþ pe Allen Ginsberg, pe locului pe care-l reprezinþi. Nichita Stãnescu ºi pe alþi mari poeþi ai lumii. — Uimitor cât de mult ne asemãnãm. Tu Acolo acord Premiul eu ro pean pentru poezie. consideri Vârºeþul ca o metaforã. Cred cã þi-am Vârºeþul este o grãdinã de cuvinte, cred eu. luat-o înainte, sau am gândit la fel fãrã sã ne Luptând ºi pledând pentru demetropolizarea cunoaºtem. Ori Dumnezeu ne-a dat aceeaºi ilu - culturii, noi, cred cã am reuºit sã mutãm capitala minare. Cã la Sighetu Marmaþiei ºi apoi la De - literarã a Serbiei de astãzi, chiar a fostei Iu - seºti am fãcut cam acelaºi lucru. Recunosc cã goslavii, la Vârºeþ. Vârºeþul este singurul oraº am tras cu sufletul la celebrele Seri de poezie de din Serbia de astãzi, sau din fosta Iugoslavie, la Struga, unde Nichita Stãnescu a fost în co - care se bucurã de douã cãrþi de poezie închinate ronat. Cred cã Nichita ne-a sugerat asta printr- un lui. Scrise de poeþi mari, consider eu. De mari mesaj secret. 78 MARTIE 2011

ªtiu cã a stat pânã dimineaþa. M-a convins ºi am trecut la Comuna Literarã. MADONA DE LA VÂRªEÞ — ªtiu de la prietenii mei, scriitorii sârbi, cã este socotit unul dintre cei mai im- Oul este starea pe loc portanþi poeþi ai Serbiei. El se numea în rea - dintre zborul a douã pãsãri litate…???? cum pãmântul este starea pe loc — Vasile Popa. Eu am editat de curând a omului ce aleargã fugãrit de lupi. poemele lui scrise în limba românã. Un lucru Stelele sunt starea pe loc incredibil. Atunci când am scos antologia poe - a reînvierii. ziei româneºti în limba sârbã de la Arghezi la Pe þâþele dealurilor de la Vârºeþ Mircea Cãrtãrescu râdeam. Stãteam cu Vasko mã alãptasem ºi eu de vorbã. ªi-i zic: într-o bunã zi când voi edita gândind acestea… antologia poeziei sârbe în româneºte, ceea ce s-a întâmplat, i-am spus: tu vei fi antologat cu cîteva Nichita STÃNESCU poeme scrise în limba românã. Eu aveam infor- maþii cã Vasko scrisese ºi în limba românã. Ca într-o bunã zi sã mã trezesc cu un domn Tãnase — În drum spre Struga, pentru cã po - Ivanov, realmente un domn, un om extraordinar

I meneai de Nichita, el s-a oprit pentru a treia oarã (prieten cu Vasko), care, timp de cincizeci de E I la Vârºeþ ºi a scris un poem extraordinar: Ma- ani, a pãstrat poemele scrise de Vasko în limba N dona de la Vârºeþ. La întoarcerea de la Struga românã. Eu am rãmas ºocat. Â i-am promis cã o sã i-l public sub formã de carte — Ce reprezintã Vasko Popa pentru lite- M

O poºtalã, pentru cã activitatea noastrã este ºi edi - ratura sârbã? R torialã. Publicãm foi volante, cãrþi poºtale în — Vasko înseamnã mult pentru poezia A diferite lim bi. Am scos pînã acum mii de e- sârbã. El a ºtiut sã sublimeze atât avangarda R xemplare. româneascã, cât ºi poezia popularã sârbã. Ca la U

A — Ce texte publici pe cãrþile poºtale? urmã sã filtreze atât de bine totul, încât sã fie el.

E — Poezii ale poeþilor care se inspirã la Sigur cã se pot face paralele între Vasko Popa ºi D Vârºeþ pe timpul ºederii lor, ori a trecerii prin Gellu Naum, de pildã. Eu m-am ocupat foarte A oraºul acesta în care este nãscut întemeietorul mult de avangarda româneascã. Sã nu uiþi cã N Vasko a fãcut ºi studii la Bucureºti, lucru mai U dramaturgiei sârbeºti Iovan Steria Popovici. E-

N chivalentul lui Caragiale din România. La Vâr- puþin cunoscut. A fãcut studii de medicinã. Aºa

U cum a fãcut la Viena studii de egiptologie. Dar

C ºeþ au poposit, dupã cum spuneam, foarte mulþi scriitori din lume. Sediul Comunei Literare este sã revin la locul lui în ierarhia poeticã sârbeascã. E un vârf. El ºi Miodrag Pavlovici, dupã pãrerea

Ã la Vârºeþ, dar ea nu este localã. Dimpotrivã. mea, sunt poeþii cei mai importanþi sârbi din N Membrii ei sunt din diferite pãrþi ale þãrii. ªi Â perioada postbelicã. Numai cã se deosebesc. dinafara ei. M Vasko scrie o poezie concisã, scurtã, ca un zbor

O — Îmi dai voie sã-mi aduc aminte de înte -

R al sãgeþii, condensatã la maxi mum. Vorbeºte meietorul Comunei Literare din Vârºeþ?

A foarte mult cu poanta la sfârºit. Vasko construia I

L — Da, de Vasko Popa. În 1972. Vasko I poeme. Le purta în sine multã vreme ca dupã

M Popa m-a dus la Comuna Literarã, eu fiind pe aceea sã el punã pe hârtie. Avea un tal ent unic în

A atunci, în 1979, preºedintele tineretului literar a-ºi organiza cartea. Cum ai construi o casã. El F din Vârºeþ. Deoarece Voivodina nu avea tineret purta în sine poezia un an, ca dupã aceea sã o literar constituit, am fost cooptat direct în cadrul punã pe hârtie. A scris opt vol ume. A scris foarte tineretului literar din Serbia. Vasko, ºtiind acest puþin. lucru, m-am trezit cu el acasã. Am rãmas la — Nu voi uita sã te întreb cum a ratat, cum Vârºeþ deoarece tatãl meu era bolnav. ªi nu n-a ajuns Vasko Popa la Premiul Nobel? ªtiu m-am mutat nici la Belgrad, nici la Novi Sad. cã a fost în preajma lui. Precum prietenul lui Deci a venit Vasko într-o zi. Eu eram un fel de Nichita Stãnescu. conþopist la Primãrie. Lucram ca transla tor. — Chiar am avut ocazia sã stau de vorbã Vasko a venit pur ºi simplu la locul meu de cu preºedintele de atunci al Premiului Nobel ºi muncã. ªi mi-a spus: de luni lucrezi la Comuna sã-l întreb di rect: care sunt ºansele lui Vasko la Literarã! Colegele mele râdeau. A venit la mine Nobel? El a fost de câteva ori nu numai can- acasã sã mã convingã. Noi stãteam în chirie. didat, ci chiar în antecamera Nobelului. Dar n-a MARTIE 2011 79 fost sã fie. Vasko a scris foarte puþin dar aproape tot va rãmâne. E un lucru mare. La Vasko totul este esenþã. — Unde s-a nãscut Vasko Popa? — La Grebeneþ, un sat pur românesc. A optat pentru limba sârbã, lucru pe care pânã în clipa de faþã nu mi l-am putut explica. Dar, despre asta putem vorbi cu un alt prilej. — Petru, hai sã ne amintim ºi de Nichita Stãnescu care l-a cunoscut bine pe Vasko Popa. Cum þi-l aminteºti? Petre Cârdu, Gheorghe Pârja, Alexandru Mironov. Craiova, 2006 — Nichita este un mare Latin. Îl cãutam pe Emil Cioran. Chiar atunci nu poet, unul dintre cei mai mari poeþi ai lumii. avea lift. Cioran m-a primit cã m-a recomandat I

Poet în carne ºi oase. În tot ce fãcea, de la gest E Mircea Eliade. Am urcat la el pe scãri. Stãtea I

pânã la Cuvânt, de felul de a se apropia, de a se N într-o garsonierã. Nu ºtiu cum ne-am împri- pronunþa despre lumea din jur. Pãcat cã a trecut Â etenit. Am conversat în româneºte. Vorbea o dincolo de Styx atât de tânãr. Blestematul de M româneascã impecabilã. Cu Nicolae Breban Premiu Nobel, sã nu mã audã ãºtia de la O

vor bea numai în germanã. Breban este un mare R Stocholm, nu a ajuns nici în mâinile lui. Este un

prozator. ªi asta am aflat-o de la Cioran. Cu A lucru extraordinar pe care l-a fãcut Gabriela mine vorbea româneºte. Când era Simone de R Melinescu. Cu atâta demnitate ºi rupere de Bue, vorbea franþuzeºte. În rest vorbea numai U suflet a fãcut tot cea a putut ca Nichita sã fie A româneºte. Pe o carte a lui mi-a scris: „Vã invi - tradus în suedezã. Sã fie publicat de cea mai E

diez pentru limba în care scrieþi! Limba românã D influentã editurã. Dupã cum se ºtie, cei care

este cea mai frumoasã limbã din lume”. Da, asta A publicã acolo, unul dintre cei cinci va lua mi-a scris Cioran. Filozofia lui e liricã. Dacã N Premiul Nobel. Spre nefericirea lui, ºi a noastrã, citeºti primul volum în limba românã Pe culmile U nu a reuºit ºi de aceea nu este cunoscut în lume. N disperãrii, pe care eu am avut fericirea ºi nefe- Era aproape de consacrarea mondialã. U

ricirea sã-l transpun în sârbã, ºi sã-mi frâng C — În schimb este cunoscut în Serbia. limba de nu ºtiu câte ori, aveþi zece cãrþi de

— În Serbia se bucurã de un interes extra- poeme. Cãrþile lui, scrise în limba românã, dupã Ã ordinar. Are câteva cãrþi traduse în sârbã de pãrerea mea, sunt mai importante decât cele N Adam Puslojic. Chiar eu l-am tradus în cartea de Â scrise în francezã. Poate exagerez, dar sunt mai M buzunar, în 1980, într-un tiraj de cinci mii de aproape de sufletul meu. De la Cioran am ma- O R exemplare. Foarte curând o sã-i pub lic o nouã nuscrise. Unii chiar glumeau pe seama mea. A carte, Rana se numeºte, la editura KOV, pe care I

Cum, te-a primit Cioran? El care era inabordabil. L o conduc. Venind la Craiova, de la Târgul de I

— Cum l-ai cunoscut pe Eugen Ionesco? M

carte de la Belgrad, am fost întrebat de nenu- A mãrate ori la standul editurii: de ce nu publicaþi — Un mare regizor sârb, Boro Drasko- F Nichita Stãnescu? Am rãmas plãcut surprins. vici, a montat Ionesco pentru Teatrul pro fe- Am în sertar un nou Nichita în limba sârbã pe sionist românesc din Voivodina, unde, printr-o care tot o amân. Aºa cum amân cartea de inter - întâmplare sunt eu preºedinte. Punerea în scenã viuri cu Mircea Eliade, Eugen Ionesco, Emil a piesei lui Ionesco, Englezeºte fãrã profesor a Cioran. fost la un festi val de teatru de la Veneþia unde — Cum i-ai cunoscut? autorul era în juriu. Regizorul l-a cunoscut ºi chiar ºi-a luat doctoratul cu el. Mã întrebai cum — Ei m-au cunoscut pe mine. Eram în l-am cunoscut? Am fãcut o imprudenþã: i-am corespondenþã. Mergeam la ei acasã. spus lui Cioran cã dacã îl voi întâlni pe Ionesco — Cum ai ajuns la ei acasã? o sã-i pun o întrebare nepotrivitã: de ce Ionescu — Am mers la Paris pur ºi simplu. Am ºi-a falsificat toatã viaþa anul naºterii? Cu trei ajuns la Paris, strada Odeon 21, în Cartierul ani s-a fãcut mai tânãr. ªi pentru cã, într-un fel 80 MARTIE 2011

sau altul, m-am fãcut prieten cu Cioran, pe el m-a recomandat Ion Negoiþescu. Cred cã i-am puteam sã-l tachinez. Ionescu, sobru cum era, cu scris o scrisoare. Am ajuns la Paris þi i-am dat un vocea lui de bariton, mi se pãrea ca ºi cum ar fi telefon. Eliade era, sã zic, cel mai norm al, cel coborât Dumnezeu pe pãmânt. Asta este im - mai firesc dintre toþi trei. În Jurnalul lui con- presia mea de astãzi. Dupã prima întâlnire cu el, semneazã una dintre întâlnirile noastre: „între era ºi Ma rie-France acasã ºi doamna Rodica, am orele 4 ºi 7 am stat de vorbã cu poetul iugoslav rãmas fascinat. ªtiam cã era bolnav ºi cã va Petru Cârdu”. Trei ore. Mã mir ºi acum, cum trebui sã coboare din pat pentru întâlnire. ªi a i-am rãpit acestui gigant al spiritului trei ore. venit. Nevastã-mea a fãcut pe fotoreporterul ºi Nici nu ºtiu cum sã-i mai zic. Ori de cîte ori ne-a fãcut câteva poze. Una dintre întrebãri a mergeam la Paris, îi bãteam la uºã. Mã primea. fost cea care mã obseda. Spusã lui Cioran. Zic: Îºi gãsea timp liber. Îi sunt ºi acum recunos - nu vã supãraþi, dumneavoastrã v-aþi falsificat cãtor. De fiecare datã deschideam reportofonul. anul naºterii. Chestia asta m-a costat pe mine Accepta. Toate întîlnirile le-am înregistrat. foarte mult. Un pachet de kent ºi o sticlã de Eliade! Eliade! Mã doare sufletul cã n-am wisky, sã verific. Am fãcut un xerox dupã certi - publicat încã romanul Maytrei pe care l-am tra- ficatul de naºtere. Dovadã pe care am publicat-o dus demult. Eu nu mã grãbesc. La mine stau în într-o revistã din Belgrad unde m-am ocupat de sertar atâtea lucruri... avangarda româneascã. Am scris cã nu este — Ai o percepþie ciudatã asupra timpu lui...

I nãscut în 1912, cum spunea el. ªi asta con - — Pentru mine timpul nu existã. E

I semnau toate enciclopediile lumii, ci în 1909. — Cum ai ajuns la aceastã concluzie? N — Cum a reacþionat marele dramaturg?

Â — Nu ºtiu. Aºa gândesc eu. Mã simt bine — Mã aºteptam la o altã reacþie. Nu am

M în pielea acestei idei.

O ascultat de sfatul lui Cioran, sã nu-l întreb totuºi. Eu nu mã grãbesc. Aºa anunþ de multã R Nu, dimpotrivã. Interviul pe care i l-am luat a vreme cartea Rugaþi-vã pentru fratele Ale xan - A fost publicat ºi în revista Apostrof, în care el dru de Constantin Noica pe care l-am cunoscut. R rãspunde foarte clar: da, este adevãrat! — Ne oprim, deocamdatã aici, frate Petru U

A — De ce ºi-a falsificat Ionesco anul Cârdu, încercând de acum sã învãþ de la tine cã

E naº terii? timpul nu existã. Sã nu mã grãbesc. D — Deoarece, mi-a spus el, atunci când a — Nu cred cã îþi va fi foarte greu, deoa - A venit la Paris, pentru a se înscrie într-o anumitã rece acolo la tine în Maramureº timpul are o altã N generaþie de scriitori, el trebuia sã fie mai tânãr. U dimensiune. Grãbeºte-te încet, prietene Gheor-

N Altfel nu era luat în seamã. Lucru extraordinar! ghe. Voi veni în Maramureº sã constat cât ai U — Ajung la Mircea Eliade. Cu el cum te-ai învãþat din lecþia mea. C întâlnit? — Te aºtept în Nord. Cu spiritul Mara -

Ã — Cu Eliade a fost mai simplu. Lui Eliade mureºului ºi al lui Nichita. N Â M

O De ziua lui Eminescu R

A I L I Un europarlamentar, în vizitã la românii M A F din dreapta Tisei

Florentin NÃSUI

n organizarea Uniunii Regionale a Manifestarea a început la Biserica Orto - Ro mânilor din Transcarpatia „Da- doxã Românã din Strâmtura, cu un parastas în cia” din Apºa de Jos, prezidatã de dr. memoria poetului naþional al românilor de pre- Ion M.Î Botoº, a V-a ediþie a concursului literar tutindeni, oficiat de preotul paroh Mihai Ma- itin er ant „Mihai Eminescu” s-a desfãºurat rina ºi doi preoþi din Mara m ureº (Vasile Luþai) sâm bãtã, 15 ianuarie, la Cãrbuneºti, satul apar- ºi Sãtmar. La parastas s-au ru gat împreunã cu þinãtor com unei Strâmtura (Gluboki Potok) din invitaþii din judeþele Maramureº, Satu Mare ºi raionul Teceu. Bi hor: primarul din Strâmtura, Vasile Buga, MARTIE 2011 81 preºedintele Ion Botoº, direc to rul ªcolii din Cãrbu neºti, profesorul Ioan Smerega, profe - sorii din stânga Tisei (dr. Odarca Bout, dr. Ilie Gherheº, dr. Ion Petrovai, dr. Dorel Todea, dr. Ioan Iuga ºi Mar ian Ferþadi). ªi alãturi de ei euro parla mentarul Ioan Mir cea Paºcu, sena - torul de Satu Mare, Valer Marian, consulul gen eral al Ro mâniei la Cernãuþi E Sa Tatiana Popa. Cu toþii au asistat apoi preþ de 3 ore la concursul literar de la ªcoala Medie din Cãr - bu neºti, la care ºi-au dat osteneala peste 80 de elevi sau preºcolari, de la 5 la 16 ani, veniþi de cretarului de stat Eugen Toma, Consulatului la cele 13 ºcoli româneºti din raioanele Teceu Ge n eral. Pentru cãrþile do nate, le mulþumesc ºi ºi Rahãu, toþi îmbrãcaþi în straie populare ma- prietenilor din Baia Mare ºi Sighet, din Satu ra mureºene. La programul muzical ar tis tic au Mare, Cluj ºi Oradea”. contribuit grupurile folclorice ale ºcolilor Ioan Mircea Paºcu: „E un lucru deosebit I respective. Pentru promovarea costumului sã constat cât de iubit este Eminescu în co - E popu lar mara m ureºean ºi a folclorului auten - I munitãþile româneºti din afara graniþelor þãrii. N tic, copiii din Bouþul Mic, coordonaþi de profe - Cred cã ºi noi, acasã ar trebui sã procedãm la Â sorii Elena Gandig ºi Gheorghe Opriº au me- fel. Aþi vãzut cum în jurul lui Eminescu pul - M ritat premiul pentru originalitate. O seazã tradiþia, cântul, portul, muzica, dansul R

Juriul prezidat de prof. dr. Ioan Dorel mara mureºean. Cum eu sunt maramureºean pe A

Todea, form at din profesori din dreapta ºi jumãtate, mã bucur cã acelaºi folclor îl re - R stân ga Tisei, a acordat premii pe 3 secþiuni ºi gãsim ºi de o parte ºi de alta a Tisei. Mã bucur U A

categorii de vârstã. Toþi participanþii au primit cã aceºti copii þin la tradiþii ºi sunt încurajaþi de E D cadouri (cãrþi ºi dulciuri). pãrinþi ºi profesor i sã le pãstreze vii, autentice.

Elevul Ion Opriº ºi directorul Smerega Mi-a plãcut mult ºi acel frumos cântec ucrai - A nean, interpretat la fi nal. Mã bucur cã îm - N au primit de la „Morãriþa” Oradea ºi „Dacia” U un premiu care constã într-o sãptãmânã de preunã am asistat azi la o asemenea mani - N odihnã ºi tratament la Bãile Felix. festare. Pentru asta, trebuie sã-i mulþumesc U C La finalul manifestãrilor culturale au domnului Botoº, care m-a invitat aici, când fost depune coroane ºi flori la bustul lui Mihai ne-am întâlnit la Negreºti, de Ziua Culturii Ã Naþionale Române”. N

Emi nescu din centrul comunei Biserica Albã. Â

Tatiana Popa, consul general: „Noi, îm - Comuna Strâmtura are 5.500 de locuitori M risipiþi pe vãi ºi dealuri sau în satele Bouþu O preunã cu scriitorii din Cernãuþi ºi Herþa l-am R

omagiat pe Eminescu la Cernãuþi ºi Botoºani, Mic, Bouþu Mare, Cãrbuneºti, fiecare situ ate A I L

împreunã cu o delegaþie a Uniunii Scriitorilor la 4 km de centrul de comunã. I din România, în frunte cu vicepreºedintele Va - În comunã sunt 9 case de rugãciuni, o M A rujan Vosganian, care a rãmas foarte încântat bisericã ortodoxã ºi una în construcþie, tot or- F de întreaga manifestare, de strânsa legãturã a to doxã. Jumãtate din strâmtureni sunt sectanþi, intelectualilor români din Bucovina (nord- primarul fiind mulþumit cã aceºtia þin mult la sud). Am mai participat la manifestãri cultu- comunitatea localã. O parte din populaþie este de rale în com unitãþile româneºti din Transcar - credinþã ortodoxã sau fãrã nici o confesiune. patia, dar la Cãrbuneºti vin pentru prima datã. Satul Cãrbuneºti era odinioarã în conju - Mã bucurã faptul cã, timp de câteva ore, acest rat de pãduri seculare de fag, prin care lo - con curs l-a readus în sufletele noastre pe calnicii îngrãºau porcii. Alþii fãceau mangal, Eminescu.” acel cãr bune de bocºã, obþinut din lodbe de Ion Botoº: „Aduc mulþumiri tuturor in - lemn arse mocnit, printr-o tehnicã anevoioasã. vitaþilor, Departamentului guvernamental al Motiv pentru care tradiþia ºi meseriaºii au Ro mânilor de pretutindeni de la Bucureºti, se- dispãrut, dar numele localitãþii, nu. 82 MARTIE 2011

Ce fain peisaj retro, în marea Strâmtura roºit. În vârful dealului, la stânã, focul pâlpâie de varã ºi iarnã, cu satele sale din poveste: mereu nestins. Pe la case, iarna fumegã miros printre falnici fagi, miºunã râmãtori leneºi de de coaste ºi cârnaþi. În jurul coleºei, pruncii graºi. Dupã 4 ore de înfulecat jir, porcii zac primesc sfaturi de la bu nici: la varã când zilnic 20 de ore pe dreapta, la somn. Pe dea- duceþi iar marhãle la pãscut, bouþii mici îi luri, fumegã bocºele. În desagi asinii carã pe mânaþi tot la stânga, iar bouþii mari, tot la

I vãi cãrbune la fierãrii. Covacii bat fierul în - dreapta. E I N Â M O R

A Veºti bune din Cernãuþi R Iurie LEVCIC U A rintr-un acord de colaborare între Cen trul Bucovinean de Artã pentru conservarea E

D ºi promovarea culturii tradiþionale româneºti Cernãuþi, Clubul media „Merid ian”

A ºi Compania de televiziune ºi ra diodifuziune CMTR „Cernãuþi” a fost lansat un

N nou proiect,P care va oferi românilor din Nordul Bucovinei oportunitatea de a afla despre eve - U nimentele din þinut, prin intermediul Pro gram ului informativ Reporterul de Cernãuþi în lim ba N românã. În fiecare zi de duminicã, la orele 8.30 ºi 17.30 telespectatorii sunt invitaþi sã ur - U

C mãreascã o trecere în revistã a evenimentelor din cursul sãptãmânii în cadrul acestui pro - gram. Pe Postul de televiziune „Cernãuþi”, admiratorii tezaurului muzical-folcloric românesc

Ã vor putea viziona ºi programele de muzicã româneascã Sã petrecem împreunã ºi La izvor de

N cânt ºi dor care vor fi transmise duminica la orele 17.00. În cadrul lor telespectatorii vor avea Â posi bili tatea sã urmãreascã ºi manifestãrile organizate de Centrul Bucovinean de Artã care au M

O devenit tra diþionale, cum ar fi Festivalul-concurs de muzicã uºoarã româneascã „Vise printre R

stele”, Festi valurile Internaþionale „Alese perle pentru mam a”, „În grãdina cu flori multe” ºi A

I „Sã-mi cânþi cobzar”. L I Luna lui Mãrþiºor aduce încã o surprizã românilor din regiunea Cernãuþi: în cadrul acestui M proiect va fi inaugurat programul de dedicaþii muzicale în limba românã De la inimã la inimã. A

F Pe lângã Centrul Bucovinean de Artã pentru conservarea ºi promovarea culturii tra - diþionale româneºti Cernãuþi, Clubul media Merid ian ºi Compania de televiziune ºi radio di - fuziune „Cernãuþi”, parteneri în acest proiect mai sunt ºi Studioul Teritorial de televiziune TVR Iaºi, Ziarele Libertatea cuvântului, Con cordia ºi Organizaþia nonguvernamentalã Liga Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cer nãuþi. Cu dorinþa de a extinde proiectul, re - cent a fost depusã o solicitare de finanþare la Departamen tul pentru Românii de Pretutindeni cu ge nericul „TV Cernãuþi - pãºind prin spaþiul ro mânesc”. Totodatã partenerii sunt în cãutarea sponsorilor ºi susþinãtorilor. Pentru viitor intenþionãm sã dezvoltãm acest proiect ºi sã propunem populaþiei rom â- nofone mai multe emisiuni de diferite genuri, difuzate pe acest post de televiziune. (Comunicat - Centrul Bucovinean de Artã pentru conservarea ºi promovarea culturii tradiþionale româneºti Cernãuþi, Clubul me dia „Me rid ian”) MARTIE 2011 83

Uzdin, Vasile Barbu ºi neodihna ziditoare Ioana DRAGOTÃ

in punct de vedere geografic, Uzdin e Vin apoi publicaþiile seriale: o comunã din Serbia, cu nici trei mii Floare de latinitate : revistã de culturã ºi de locuitori. Pe o hartã a spiritualitãþii spiritualitate româneascã. An VII (2010), nr. 1 (26). româneºDti, însã, Uzdin e o mare metropolã, un loc cu Editatã de Consiliul Minoritãþii Naþionale Române o extraordinarã densitate de creatori ºi evenimente din Ser bia – Novi Sad. Redac tor ºef: Vasile Barbu, culturale. Privitã de la depãrtare, viaþa în Uzdin pare publicaþie pe care am mai prezentat-o cititorilor sã fie o perpetuã sãrbãtoare, luând chipul miraculos noºtri. Acest numãr este dedicat alegerilor pentru al renumitelor picturi na ive, ce le bre în lumea în - Consiliul Naþional Român, cu rapoartele de acti- treagã. Dacã încerci sã treci în revistã evenimentele vitate ale casei de presã ºi editurã „Libertatea” ºi culturale care se desfãºoarã aici, rãmâi uimit de Raportul de activitate al Institutului de culturã al ritmul ºi diversitatea lor, astfel încât a le inventaria românilor din Voivodina, totul încheindu-se cu un de la distanþã e o întreprindere riscantã, asumatã cu grupaj de versuri. teama de a nu lãsa pe dinafarã ceva impor tant din Graiu bãnãþanului : revista scriitorilor în grai I cascada de festivaluri, concursuri, spectacole, expo - E

bãnãþean din Banatul sârbesc (Voivodina – Serbia). I ziþii, lansãri de cãrþi ºi reviste, editãri de ziare etc. Îþi Ed itor SLA Tibiscus, Uzdin, Di rector: Vasile Bar - N vine sã te dai bãtut, copleºit fiind de atâta vitalitate ºi bu, Redac tor ºef: Ionel Stoiþ. Sunt 3 numere din Â

diversitate. 2010, unul dintre ele fiind dedicat Festivalului de M

Uzdinul mai are ceva special. Acolo par sã-ºi literaturã românã în grai bãnãþean „Todor Creþu O R desfãºoare activitatea zeci de persoane care, toate, Toºa – Petru Dimcea”, ediþia a XV-a. A poartã acelaºi nume: Vasile Barbu, pentru cã e greu Di a log între români : supliment trime strial de crezut cã un singur om poate sã realizeze atât de editat de publicaþia Fãgeþeanul din oraºul Fãget, R multe lucruri. Ani ma tor cul tural, poet, ziarist, edi - Gân ditã ºi realizatã pe axa spiritualã Fãget (Ro - U A tor, re dactor, iniþiator de festivaluri, aproape nu e - mânia) – Jula (Ungaria) ºi Uzdin (Serbia), nr. 3/ xistã eveniment marca Uzdin pe care sã nu-ºi punã E

2009 ºi nr. 4/2010. Redacþia Vasile Barbu (Serbia), D amprenta inconfundabilã. Oricât s-ar scrie despre el, Ioan Gheorghe Oltean (România) ºi Delia Kovács pare cã tot nu e destul. ªi apoi, cum sã ordonezi A

(Ungaria). N informaþia? Grea dilemã ºi pentru cel care deschide Colecþia serialului Tibiscus, numere din anii U pachetele variate pe care, cu atâta bucurie, le primim 2009-2010, ziar intrat în al 22-lea an de apariþie, în N la redacþie. Iatã ºi conþinutul celui mai re cent: cãrþi care a urmãrit cu fidelitate pulsul vieþii româneºti în U editate de-a lungul timpului de SLA Tibiscus din Voivodina. O menþiune aparte pentru prezentarea C Uzdin, vãdind progresul editurii de la an la an: manifestãrilor: Datini ºi obiceiuri de iarnã „Fie în Pavel GÃTÃIANÞU. Teroarea gloriei : ver- Ã

veci lãudat”, „Zilele Uzdinului”, „Oameni de seamã N suri. Târgoviºte, Uzdin : Editura Macarie, Editura ai Banatului”. Â

Tibisc us, 1997. Cu o prefaþã de Cezar Ivãnescu. Edi- ªi ultimele, dar nu cele din urmã, douã su- M tori: Mihail I. Vlad ºi Vasile Barbu. plimente ale revistei Tibiscus, re dac tor ºef Vasile O R Ionel STROIÞ. Eu, în lumea mea de visuri : Barbu, strãbãtute de o undã de umor sãnãtos: „Berea : A versuri. 2002. Redac tor ºef ºi responsabil: Vasile Barbu. I

o foaie despre bereologie, cu sloganul „Toate trec, L Pavel GÃTÃIANÞU. An assault on the pub- berea rãmâne” – foaie a festivalului „Fest (cu) be - I lic order. 2004. Edi tor ºef: Vasile Barbu. M

rea”, fondator Vasile Barbu-Baronu ºi „Trãiascã rã - A

Pavel GÃTÃIANÞU. Poems from Novi Sad. chia” - foaie a Festivalului þuicii din Banat „Gala F 2007. Edi tor ºef: Vasile Barbu. rãchiei”. Cele douã festivaluri ºi revistele lor re - Gheorghe Puiu ARÃDUCAN-ÞEPEªTI. A- prezintã asumarea, fãrã false pudori, a douã realitãþi: pocalips a dupã Gheorghe. 2010. Re dac tor carte: marea popularitate a berii în zonã, con form sta - Vasile Barbu, care semneazã ºi prefaþa. tisticilor oficiale, ºi o bine dezvoltatã tradiþie a ca- Trifu ªOªDEAN. Înaincea cãºî mielie : (poe- zanelor de þuicã (pãlincã, horincã, rãchie), tradiþie zie în grai bãnãþean). 2010. Edi tor ºi argu m ent Va- care, ca maramureºeni, ne este prea bine cunoscutã. sile Barbu. Fãrã a uita sã precizeze cã moderaþia e cea mai bunã Oameni de seamã ai Banatului : ediþia a XIII-a : cale, poeziile ºi fragmentele de prozã umoristicã dau actele Simpozionului internaþional desfãºurat la acestor suplimente un ton vesel, opti m ist ºi plin de ªopotu Vechi (România), 2 mai ºi la Torac ºi Uzdin înþelegere. Astfel încât, dacã, dupã desfãºurarea (Republica Serbia), în 8-9 mai 2009. 2009. Ediþie festivalurilor de literaturã, folclor, a concursurilor îngrijitã de Vasile Barbu, conþinând prezen tãri de sport ive, expoziþiilor ºi lansãrilor de carte, sim po - bãnãþeni care s-au remarcat de-a lungul timpului. zioanelor pe teme cul tural-istorice, a mai rãmas ci - 84 MARTIE 2011

neva în Uzdin fãrã sã fie integrat în viaþa activã a Transmitem gândurile noastre pline de ad- comunitãþii, am convingerea cã aceste din urmã acþi- miraþie tuturor locuitorilor Uzdinului, o comunitate uni, împreunã cu concursul de cârnaþi de Crãciun (de cu adevãrat remarcabilã, ce are în sânul ei un om casã), „Dãrapul de cârnaþ”, au reuºit sã înfrângã ºi admirabil care are forþa ºi intuiþia de a antrena ºi a ultimele bastioane ale vreunei ipotetice rezerve sau pune în valoare resursele fiecãruia dintre con cetã - rezistenþe la culturã. þenii sãi.

Apel de solidaritate

Ovidiu CREANGÃ To ronto, Can ada

Fraþi români basarabeni, Mã adresez la cei câþiva prieteni basa rabeni pe care îi cunosc din To ronto, cu rugã - mintea ca aceste rânduri ale mele sã le faceþi cunoscute la toþi basarabenii din Toronto ºi I

E Ontario ºi în fi nal sã fie cunoscute de cât mai mulþi basarabeni de pretutindeni. I Am sã vã reamintesc cã pe data de 12 noiembrie 1924 a fost creatã RASS Moldove - N

Â neascã, Republica Autonomã Sovieticã So cia listã Moldoveneascã, de pe malul stâng al Nis -

M trului cu capitala iniþial la Balta, mai apoi la Tiraspol.

O Scopul creãrii acestei unitãþi ad minis tra tive bolºevice a fost ca sã fie un cap de pod R pentru cucerirea întregii Moldove pânã la Carpaþi, ºi de ce nu, a întregii Românii. A Atunci a luat naºtere ºi aberaþia de Limbã Moldoveneascã care este diferitã de Limba Ro - R mânã ºi de atunci duºmanii noºtri muncesc ca niºte furnicuþe harnice sã ne distrugã ca neam ºi ca U

A þarã.

E Ce este interesant ºi regretabil, este cã acest mãr otrãvit ºi putred tinde sã contamineze D toatã lãdiþa cu mere sãnãtoase. Se ºtie cã dacã pui un mãr stricat într-o lãdiþã cu mere A sãnãtoase le stricã pe toate. N ªi mãrul ãsta stricat, aceastã aberaþie in ventatã pe 12 noiembrie 1924 mai dãinuieºte U

N încã, ºi nu numai atât ci contamineazã ºi mere absolut sãnãtoase.

U Prin comparaþia mea am vrut sã spun cã oameni, basarabeni de ai noºtri, absolut de C bunã credinþã, fãrã sa vrea sunt contaminaþi de acest putregai ºi nu-ºi dau seama ca prin atitudinea lor pro moldoveneascã dau apã la moara celor ce vor distrugerea noastrã ca Ã

N naþiune, distrugerea noastrã ca þarã.

Â De 200 de ani când Rusia Þaristã a rãpit, mai întâi partea de sud a Basarabiei, a rãpit M Buceagul, cã în fi nal sã-ºi extindã raptul pe toata suprafaþa Basarabiei, Rusia Pravoslavnicã O

R sau sub þariºti, sau sub bolºevici, sau sub orice for mã ar fi, luptã perseverent la distrugerea

I noastrã ca popor, ca naþiune. L I Mã adresez la fraþii noºtri basarabeni, de bunã credinþã ºi curaþi la suflet care nu au

M rea lizat cã înlocuind termenul de român basarabean cu termenul de moldovean dau apã la A

F moarã duºmanilor noºtri. Desigur cã noi cei dintre Prut ºi Nistru suntem moldoveni ca ºi fraþii noºtri de dincolo de Prut, pânã la Carpaþi, dar suntem români ca ºi fraþii noºtri dobrogeni, ardeleni, bãnãþeni, sau aromânii din Mac e donia sau Gre cia, sau din alte pãrþi ale lumii. Din fericire situaþia s-a schimbat ºi în aºa zisã Republica Moldova, adicã Basarabia, nu mai este la putere guvernul comunist a lui Vo ronin, care în fond era condus de la Kremlin. Tinerii din Rep. Moldova prin sacrificiul lor, au dat dovadã de un suprem eroism ºi au determinat schimbarea, þãrii cãtre România, cãtre Europa, fãrã revolta lor spontanã, Voronin ar fi fost ºi astãzi la putere. Basarabia este pãmânt românesc ºi trebuie sã revinã la Pat ria Mamã, ROMÂNIA. Deci în mod hotãrât ºi pentru totdeauna sã terminãm cu moldovenismul primitiv care este mãrul stricat aruncat în lãdiþa cu mere proaspete ºi sãnãtoase. MARTIE 2011 85

ROMÂNI ÎN LUME

Despre ferestrele de libertate oferite de munca de jurnalist

Interviu cu Ioana Diaconu, redac tor ºef la Ziarului românilor din Atena

Interviu realizat de Liliana MOLDOVAN — Henriette Yvone Stahl compara cãrþile tãm cã un om cult este acela care a uitat tot ce-a cu niºte sonate sau simfonii. Dragã Ioana, con - citit, în sensul cã ºi-a însuºit deja cunoºtinþele, sideri cã simfonia cuvintelor înºirate cu price- atunci, fãrã sã citeºti, reuºeºti sã fii doar un om pere pe pagina tipãritã are acelaºi ecou în ziua informat. Concluzia este cã cititul e ca opera: îþi de astãzi ca ºi în trecut? Mai place sau nu. Cred deci cã citesc contemporanii noºtri? sunt mai puþini cei care ci - Mai au nevoie de ziare ºi tesc în ziua de astãzi, dar cei cãrþi? care o fac nu se deosebesc cu

— Dacã Yvone Stahl nimic de generaþiile anteri - E comparã cãrþile cu muzica, oare. Ne vo ia de cãrþi ºi ziare M atunci am sã-þi spun ce cre - este constan tã, dar este doar U L dea Leo nardo da Vinci: „Pic- pentru unii. N Î tura e o poezie pe care o vezi — Care este situaþia I

în loc sã-o auzi, iar poezia e o românilo r stabiliþi în Gre- N picturã... pe care o auzi în loc cia? Apreciazã eforturile Â sã o vezi.” ºi ca sã închid cu unor redactori originari din M cãrþile, asemeni lui Ernst România de a edita ºi dis - O Wie chert cred cã singurele tribui ziare româneºti? R lucruri care nu fac rãu nim ã - — În Grecia ritmul de Ã nui sunt cãrþile. „O carte nu e viaþã este in fernal, deci N nici o lege, nici o sen tinþã.” timpul este limitat. Sau cel Â Am citit mult, nicio datã de- M

puþin aºa simt eu. De câte ori O R stul. Uneori am considerat cã vin în România am sen - A mi-am pierdut timpul citind ceva, alteori am zaþia... cã trãiesc „în re luare”, timpul pare cã se I L simþit fericire… dupã doar câteva cuvinte. Ade- târâie. Majoritatea rom ânilor de aici preferã ra- I vãrul este cã niciodatã nu-þi pierzi timpul citind dioul, televiziunea ºi foarte mulþi au antene pa- M A ceva: bun, rãu, calitativ sau mai puþin, chiar ºi rabolice ºi vãd posturile româneºti. Nu foarte F faptul de a fi în to tal dezacord cu ceea ce citeºti mulþi folosesc internetul. Ziarele sunt citite mai te pune pe gânduri, te ajutã sã de fineºti mai bine mult de cãtre cei care trãiesc în sate, comune, ceea ce crezi de ceea ce este departe de adevãrul insule. E firesc aº spune, ei se simt mai departe tãu. Impactul cãrþilor ºi zia relor este acelaºi, „de casã” decât noi, cei care avem mai multe dacã vrei sã comparãm tre cutul cu prezentul, posibilitãþi de a afla veºti. Totuºi, în Grecia doar cã proporþia celor care se apleacã asupra situaþia e para doxalã. Cel mai mult citesc cei „tipãriturilor” a scãzut. Pe de o parte e nor mal sã care... nu te aºtepþi sã citeascã. ªi acest fapt este fie aºa, radioul ºi televiziunea luând locul, valabil ºi pentru români ºi pentru greci. Pot sã într-un fel sau altul cãrþilor ºi ziarelor. Pe de altã am o pãrere avizatã, pentru cã, la un mom ent parte mass-media modernã reuºeºte doar sã dat, am lucrat la o editurã de enciclopedii ºi am informeze publicul. Cultura nu se poate face nici rãmas surprinsã de multitudinea avocaþilor ºi prin internet, nici prin radio-tv. ªi dacã accep - doctorilor care a le geau cãrþi dupã culoarea 86 MARTIE 2011

coperþilor ºi numãrul celor care nu aveau studii priveºte, o spun cu real ism. Sper sã vinã ºi ziua superioare, dar erau interesaþi de cuprinsul aceea! Consider cã sunt iar… la un nou început, enciclopediilor. În Atena sunt mai puþini cei consider cã aceastã provocare mã ajutã sã cresc, care citesc ziare, totuºi, e destul sã citeascã 2-3 dar… „mai am mult pânã departe”. Viaþa mea câte ceva, cã imediat subiectul ajunge pe buzele profesionalã a fost totdeauna, mereu ºi mereu, tuturor. Apoi merg ºi cumpãrã publicaþia. un ºir de provocãri, de lucruri noi, de oameni — Aveþi concurenþã în Grecia? În afara noi, de locuri noi. ªi se întâmplã, inevitabil, sã ziarului pe care îl redactezi, „Ziarul româ ni - plec din locurile acelea ex act dupã ce am ter - lor” din Atena, existã în spaþiul jurnalistic elen minat mai tot ce am avut de fãcut, ex act în vreo publicaþie similarã? perioada când ar trebui sã mã odihnesc ºi… sã — Un ziar sim ilar nu existã. Existã un ziar primesc laurii, dacã vrei. Vine mereu un mo- care se tipãreºte în România pentru românii din ment când am de ales între a sta ºi a consolida, a diasporã, la mijloc având 4 pagini specifice fie - trece la ritm slow, light, pentru un timp… sau a cãrei þãri: Grecia, Spania, Italia… Existã un alt schimba ºi a face, din nou ºi din nou, altceva. Nu ziar, de 64 de pagini, care apare în 7 limbi. ºtiu cum, deºi mereu îmi spun cã e pentru ul tima Pentru România existã 8 pagini. Existã o revistã datã… totdeauna aleg a doua variantã. Satis - bilingvã, care apare tri mestrial. Toate aceste pu- facþia ca edi tor îmi imaginez cã este aceeaºi cu blicaþii sunt gratuite ºi au propria reþea de di- cea pe care o simþi tu punând întrebãrile de fuzare. De asemenea, existã o paginã electro - acum, când rãspunzându-þi þie, îmi clarific ºi eu nicã, stil cotidian. Un alt ziar de limbã românã ideile. Expunând ceea ce cred eu cititorilor bã - pentru Grecia, distribuit la chioºcurile de ziare nuiesc cã îi oblig sã hotãrascã care este pãrerea cu presã strãinã din toatã Grecia nu existã. Toc- lor. ªi orice hotãrâre, bunã sau rea, cred cã e mai mai de aceea am un oarecare control atunci când bunã ca nehotãrârea. Dupã ce hotãrãºti ceva… spun cã „vând mai bine” în afara marilor oraºe ºi te simþi mai bine, mai liber. Deci satisfacþia ar fi ziarul nostru ajunge peste tot în Grecia. cã, prin ceea ce scriu, particip la decizia citi - E — Eºti editorul unui ziar românesc de torilor ºi la starea lor de bine. Secretul succe- M sului tuturor oamenilor este unul vechi, arhi -

U succes. Ce satisfacþii poartã cu sine munca de

L cunoscut: „Ai pierdut? Continuã! Ai câºtigat? edi tor? Care este secretul iniþierii ºi continuãrii

N Continuã!”

Î unei activitãþi jurnalistice spectaculoase?

I — Tot ce spui sunt cuvinte mari: „suc - — Realizând o incursiune în timp, poves - N teºte-ne cum ai ajuns sã practici aceastã me- Â ces”, „activitate spectaculoasã”. Nu mi-e fricã serie. M de cuvintele mari, îmi plac, le folosesc, nu mã

O feresc de ele, nici nu mã caracterizeazã excesul — Mi-era fricã de aceastã întrebare, în R de modestie. Încã nu e cazul în ceea ce mã mãsura în care nici acum nu sunt sigurã cã îmi amintesc exact „cum” sau „când”. Oricum… Ã

N mult mai târziu ca tata. Tatãl meu, la 15 ani, era Â core spondent în presa centralã. La întrebarea M „cum”… rãspunsul corect mi se pare… re flex. O R

Am scris mereu, de copil, prin toate revistele ºi A

I publicaþiile specifice. O mare tristeþe a mea este L I cã, de la un mom ent dat… ºi nici asta nu mai ºtiu

M când, am încetat sã scriu poezii. Cred, ºi poate A

F greºesc, cã „mi s-a rupt filmul”, n-am mai reuºit sã-mi pãstrez în suflet fãrâma aceea de puritate, inocenþã, curãþenie… de aceea nu mai pot scrie versuri. Când? Cum? De ce?… Nu-mi pot rãs- punde nici mie. Sã nu-þi imaginezi cã þara a pierdut vreun Eminescu, (asta ca sã ºi râdem!), doar cã înºiram ºi eu „cuvinte goale, ce din coadã au sã sune”… ºi nici asta nu mai pot face. Începutul a fost o rubricã de modã ºi cosmetice ºi ºtii de ce? Mã împãcam cu toate destul de bine, eram tânãrã, puteam atunci sã accept cu Cu George Ciamba, uºurinþã cã unii habar n-au despre aproape ni - Ambasadorul României în Grecia mic, doar cã mã irita faptul cã vedeam femei MARTIE 2011 87 drãguþe ºi neîngrijite sau neasortate. Sigur cã „frumuseþea se opreºte la suprafaþa pielii, în timp ce urâþenia ajunge pânã la oase” (Murphy), dar mi se pare firesc ca aceastã cãlãtorie, cu ºi despre oameni, sã fi început din ex te rior spre in - te rior. În secunda când ajungi în in te rior... nu mai ai timp pentru restul niciodatã. Româncele sunt femei drãguþe, marea majoritate, asta cred ºi acum, dupã ce am vãzut mai multe „popoare de femei”. Consideram, pe atunci, cã le lipseºte (tot majoritãþii), informaþia, amãnuntul dacã vrei. Tu ºtii, aºa cum ºtiu ºi eu, cã „de la sublim la ridicol e doar un pas”, aºa cum de la sexy la vul gar e tot un pas. Acum de unde ºi pânã unde consideram eu cã ºtiu sau am calitatea necesarã, gustul sau cunoºtinþele pentru a da sfaturi... nu pot sã-þi explic?! Cert este cã aveam o rubricã la un impor tant ziar sãptãmânal, pe unde n-am cãlcat vreodatã, nu mã ºtia nimeni, ci doar tri - miteam articolele. Mai ºtiu cã rubrica era foarte Cu Ministrul plenipoteþiar Nicolae apreciatã. Dupã mulþi, foarte mulþi ani, am ur- Anton, Consulul României în Grecia mat un curs de cosmeticã ºi machiaj, (pentru sufletul meu) ºi îþi pot spune cã n-am aflat multe vat, cumva, cã grecii sunt mai înþelepþi decât noi lucruri noi faþã de ce ºtiam atunci. Am învãþat românii sau ºtiu sã trãiascã mai frumos ca noi? doar unele tehnici. — Înþelepciunea e lucru mare. Nu, nu cred — De asemenea, sunt curioasã sã ºtiu, cã grecii au moºtenit acest strop de înþelepciune. E când ai decis sã te stabileºti în Grecia ºi de ce ai M Existã „Miturile lui Esop”, existã toatã pleiada U L ales sã-þi trãieºti viaþa tocmai în þara vacanþelor de filozofi pe care Grecia „i-a dãruit” omenirii. de neuitat ºi a vechilor înþelepþi din Antichitate? N În Europa nu cred cã existã vreun popor care a Î

— A fost soarta, nu eu, cea care a ales în moºtenit exact „acest strop” de înþelepciune I despre care vorbeºti, din pãcate! Fiecare popor N locul meu. Grecia a reprezentat þara vacanþelor Â este înþelept, în felul lui, dar popoare mai înþe- mele timp de 7 ani, 1990-1997. În România M lucram cu greci. De câte ori am venit aici nicio - lepte mi se par cele asiatice, doar cã ele urmeazã O datã nu mi-am imaginat cã va fi „casa mea” o altã filozofie. „Tinereþea e timpul de a învãþa; R vreodatã. Era totdeauna „casa mea de vacanþã”, bãtrâneþea e timpul de a aplica”, spunea J.J. Rousseau. Probabil cã noi, europenii… suntem Ã

„casa mea de suflet.” Eu îmi doream sã merg în N

Canada, în partea francezã. M-am recãsãtorit cu încã niºte popoare tinere… cu toatã vechimea Â un grec ºi aºa m-am stabilit aici. Între timp am istoricã. Avem neaºteptat de multe lucruri co- M mune cu grecii, chiar dacã-i considerãm, în une- O divorþat, sunt la al doilea divorþ, deci sunt „foar - R le concepþii, puþin „mai orientali” decât noi. te divorþatã”. Deci m-am stabilit aici din 1997, A I

Aceasta este percepþia în România, uneori chiar L dar legãtura mea cu Grecia este dintotdeauna: I aºa este, dar cred cã nu toate aceste diferenþe istoria, mitologia, primul meu direc tor, (pe vre- M mea lui Ceauºescu) era greco-român… totul se sunt greºite. Calitatea vieþii ºi modul de viaþã A F leagã. Aºa a fost sã fie! Stau aici acum, dar mi se sunt mult mai bune aici, da, grecii trãiesc mai pare cã am fost aici dintotdeauna. ªi asta a fost frumos ca noi. Iau lucrurile mai „în uºor” ºi senzaþia încã din prima zi, ca turist: „casã”, dar acordã o mai mare importanþã zilei de astãzi, „casã de vacanþã”. Cel mai greu mi-a fost când fiecãrei clipe. Ei trãiesc fiecare zi ca ºi cum ar fi am început sã lucrez ºi vedeam palmieri, de o ultim a… ºi cine-mi poate garanta mie, ºi fie- parte sau cealaltã a strãzii. Palmierii, în mintea cãruia dintre noi, cã nu este aºa? Nu în sensul fa- mea, erau legaþi de vacanþã, soare, mare… cum tid ic al expresiei, ci în sensul de a face tot ce poþi sã mergi la serviciu… în loc sã te plimbi?! pentru a te simþi bine azi, pentru cã mâine poate fi mai rãu?! — ªtim cã gânditorii greci aºezau totul sub spectrul reflectãrii filosofice. Probabil cã — Eu cred cã presa scrisã este ºi va rã- grecii au moºtenit un strop de înþelepciune de la mâne un in stru ment performant de comunicare, strãmoºii lor. Din aceastã perspectivã, ai ob ser- educare, informare. Ce ingrediente e necesar sã 88 MARTIE 2011

cuprindã un ziar destinat diasporei româneºti altor popoare pentru cultura ºi civilizaþia noas - pentru a intra în categoria producþiilor edi - trã naþionalã? toriale de succes? — Sigur cã mass-media din diasporã joa- — Un ziar al diasporei trebuie sã aibã de cã un rol im portant în schimbarea imaginii þãrii. toate, e doar o chestie de proporþie a rubricilor, Nu e vorba însã numai despre schimbare. Ca sã care trebuie reglatã dupã target-ul cititorilor. schimbi ceva… trebuie ca acel ceva sã existe. Aici nu sunt foarte mulþi interesaþi de I.T., de Ceea ce existã, bun sau rãu, acest ceva care exemplu, dar nu poate lipsi o rubricã de inedit, dorim sã-l schimbãm este creat, în mare mãsurã, sã spunem. Presa scrisã nu poate fi înlocuitã de tot de mass-media. Mass-media are ºi rãs pun- niciun altfel de tip de presã, dupã pãrerea mea. E deri, nu doar drepturi. Ziariºtii români din dias- o altã senzaþie sã rãsfoieºti, sã simþi hârtia în porã reuºesc tot ceea ce pot reuºi toþi ziariºtii mânã. E un altfel de contact pe care îl ai cu lumii: sã promoveze sau sã înfunde un subiect. cãrþile ºi ziarele. Foloseºti mai multe simþuri: Pentru ca ziariºtii români din strãinãtate sã reu- mirosul, vãzul ºi simþul tactil. Sunt 3 din 5! ºeascã sã schimbe imaginea þãrii, (aºa cum îmi imaginez cã vrei sã spui, referindu-te la o schim - — Cum a luat naºtere pasiunea ta pentru bare radicalã) sau sã intensifice interesul altor jurnalism? Ai avut vreun model inspiraþional în popoare pentru cultura ºi civilizaþia rom âneas - acest sens? cã, ar trebui sã fim mai uniþi, sã susþinem cam - — Cred cã jurnalismul „îl am în sânge” panii de presã comune, sã colaborãm ºi cu co- sau îmi place sã cred asta. Nu am un model, am legii din þarã. Ar trebui sã fim bãgaþi în seamã, mai multe modele, niciunul in tegral. Îmi plãcea de exemplu ºi de ministerul Turismului din Ro- stilul tatei, în unele scrieri, când eram micã, dar mânia (domeniu cu care chiar am avut legãturã nu în toate. Existã un singur jurnalist al cãrui stil pentru foarte mulþi ani), ca sã promovãm, aºa de anchetã îmi place, de exemplu, dar n-am cum putem fiecare ºi din locul în care suntem, preferat niciodatã presa de anchetã. Cunosc frumuseþile unice ale României. Una e sã scriu foarte mulþi jurnaliºti pe care îi admir în domenii doar eu, altceva sã scriem aceeaºi temã toþi zia- E punctuale: unii scriu editoriale foarte bune, alþii riºtii români din diasporã, la un moment dat. E M un alt impact! Plus cã începe sã funcþioneze U pamflet, alþii fac reportaje. Lista mea e deschisã, L

o completez aproape mereu, iar eu nu-mi doresc principiul acela conform cãruia, dacã poþi in -

N fluenþa 20 de oameni, aceºtia vor vorbi cu alþi

Î sã semãn cu nimeni, în special, ci cu toþi la un

I loc… dacã s-ar putea?! Nu se poate, deci îmi 20… propagarea ideilor fiind mult grãbitã, re - N rãmâne sã semãn doar cu mine. Oricum, cred cã zultatul mai rapid. În ritmul în care o facem Â cel mai mult ce putem reuºi, fiecare dintre noi, acum, fiecare ziarist român din diasporã încer - M când sã promoveze imaginea României, sã

O este sã ajungem egali cu noi înºine.

R schi mbe concepþiile adânc împãmântenite, pu- — Consideri cã activitãþile de presã prac- tem obþine doar rezultate „lo cale” ºi efemere. ticate de românii din di as pora, desfãºurate atât

Ã Nu mã aºtept la rezultate spectaculoase în ritmul sub forma presei scrise (apãrutã pe suport tra - N acesta, doar cã nu pot sã nu apreciez eforturile Â diþional ºi elec tronic) sau realizate în presa fiecãruia, de acolo de unde este. Dacã am avea o M televizatã, îndeplinesc rolul unor instrumente mai bunã comunicare între noi, dacã am fi puþin O

R de popularizare pozitivã, care pot sã schimbe

mai solidari, mai organizaþi, dacã ne-am coor-

A imaginea României în lume? Reuºesc ziariºtii

I dona acþiunile, astfel încât acestea sã coincidã, L I din di as pora românã sã intensifice interesul cred cã am avea cu toþii de câºtigat. M A F

Ioana Diaconu citind „Ziarul românilor” MARTIE 2011 89

Simpozionul anual Mihai Eminescu la Consulatul Român din New York Viorica COLPACCI New York, SUA Sâmbãtã, 15 ianuarie 2011, la Consulatul General al României la New York, a avut loc Simpozionul anual Mihai Eminescu – Mihai Eminescu, de la idolatrie la con - testaþie. Simpozionul a fost organizat de Institutul Român de Teologie ºi Spi- ritualitate Ortodoxã, Cenaclul „Mihai Eminescu”, Revista „Lumina Linã” ºi Galeria „Spir i tus”, ce aparþine aceluiaºi Institut, având co-sponsori Societatea Românã Creºtinã „Dorul” ºi Ac ade mia Oamenilor de ªtiinþã din România. Organizat în cinstea zilei de naºtere a marelui nostru poet naþional, simpozionul s-a aflat la a ºaptesprezecea ediþie a sa ºi reprezintã cel mai mare eveniment cul tural ºi ac adem ic de - dicat poetului, pe teritoriul Statelor Unite. Ca ºi în anii precedenþi, au participat la simpozion scriitori, critici literari, cercetãtori, poeþi, artiºti plastici ºi iubitori ai operei emi - nesciene, admiratori ºi comentatori ai perso- nalitãþii sale politice. E În prima parte a programului, dupã cu- M

vântul de deschidere rostit de prof. pr. dr. Teo - U L dor Damian, preºedintele Institutului a urmat o N emoþionantã rugãciune, dupã poemul Rugã ciu - Î ne de Mihai Eminescu cântatã de renumita I artistã Lia Lungu. N Â Excelenþa sa Marian Pârjol, Consulul Ge- M

neral al României la New York, a adresat un O mesaj aniversar dedicat momentului, salutând R iniþiativa institutului de sãrbãtorire a poetului naþional. Atât în cuvântul de deschidere, cât ºi pe Ã N

parcursul simpozionului, Excelenþa sa ºi-a arã- Â

tat surprinderea ºi admiraþia faþã de conþinutul ºi M nivelul înaltului stan dard aca dem ic ºi estetic al O R simpozionului, subliniind importanþa acestuia A în con tex tual cul tural ac tual, când în România se I L

Doina Uricariu a vorbit despre Eminescu: I înregistreazã vãdite tendinþe de marginalizare a Patrimoniu ca o pradã. Analizând critic feno - M

marelui nostru poet naþional. Ca o dovadã a A aprecierii sale, Domnia Sa ºi-a exprimat cre - menul Eminescu, scriitoarea precizeazã faptul cã F dinþa cã acest simpozion este de o mare valoare atât înainte cât ºi dupã revoluþie, critica literarã a culturalã pentru România ºi a lansat invitaþia de deformat imaginea poetului din consi derente ex tra colaborare cu institutul, oferind gãzduirea a - estetice. Dacã înainte manualele au modificat ti- cestui eveniment ºi în anii viitori. tluri, ele mente biografice, contexte ºi sensuri, Prima parte a programului s-a încheiat astãzi existã o tendinþã de mar ginalizare a poetu- prin cuvântul preºedintelui Societãþii Române lui venitã din partea unor perso nalitãþi influente Creºtine „Dorul”, ing. Cristian Pascu, care a din cadrul culturii rom âneºti. Scriitoarea subli- vorbit despre iniþiativele legate de „Proiectul niazã necesitatea creãrii unui Institut Eminescu Eminescu” - crearea ºi amplasarea bustului poe - dupã model occi den tal, care sã punã în luminã tului într-un spaþiu public din New York. multiplele valenþe ºi complexitatea personalitãþii În partea a doua a simpozionului s-au pre - marelui nostru poet naþional. zentat am ple comunicãri ale participanþilor. M.N. Rusu, critic ºi istoric literar, emi- 90 MARTIE 2011

nescolog a vorbit despre Eminescu, insurgentul artista Viorica Colpacci, a prezentat o expoziþie scoþând în evidenþã, în urma studiilor sale fãcute dedicatã marelui poet. S-au expus lucrãri de în arhivele din Budapesta ºi Viena, un ele m ent picturã, sculpturã ºi fotografie de artã ale ar - biografic im portant ºi elocvent pentru formarea tiºtilor din New York, iar Doru Tsaganea a unei imagini mai clare asupra vieþii ºi atm o- prezentat douã printuri de fotografie digitale de sferei politice în care poetul a petrecut ultim a largi dimensiuni realizate în întregime de autor. parte a vieþii sale: existenþa unui pistol pe care Garabet Salgian a prezentat un peisaj de Eminescu avea permisiunea sã îl poarte per ma - iarnã stilizat, amintind nostal gic de iernile natale. nent, chiar ºi în spital, pentru a se apãra. Picturile Ruxandrei Dumitrescu, mai pu- Dr. Theodor Damian, în comunicarea sa þin cunoscute pânã acum în comunitatea româ- Accente creºtine în poezia lui Eminescu pri- neascã din New York, ne dezvãluie o pictoriþã veºte cu ochiul critic al teologului, dar ºi cu de tal ent care ºtie sã mânuiascã culoarea ºi sã subtilitatea filozofului ºi a poetului, opera emi - transmitã prin imaginea unui simplu peisaj de nescianã ºi scoate în evidenþã profundul senti - iarnã o lume interioarã. ment creºtin al lui Eminescu, care stã la baza Lee Vasu, form at la ºcoala artei Bi zan- pietãþii sale în poemele religioase, pietate ce tine, a expus douã tablouri inspirate de pictura apare implicit ca izvor al concepþiei sale despre Bisericii Sfânta Sofia. În lucrãrile sale „Albastru lume, oglinditã în op era sa poeticã. Regal Bizantin” ºi „Roºu Regal Bizantin”, con- Valentina Ciaprazi, a vorbit despre Mihai tactul cu spiritualitatea ºi arta creºtinã se resimte Eminescu, Charles Baudelaire ºi Septime Gor - în puritatea stilisticã ºi atmosfera spiritualã. Ele ceix ºi traducerea lui Eminescu în limba fran- exprimã cu mijloacele abstracte ale artei spi- cezã, evidenþiind valoarea universalã a poeziei rituale moderne, frumosul tran scen den tal. eminesciene. În incheiere, cu un remarcabil talent Tabloul „Irisi” al lui ªerban Chelariu, în actoricesc, V. Ciaprazi a recitat într-o francezã tonalitãþi aurii, aproape monocrome, aduce o impecabilã un poem de Mihai Eminescu. atmosferã de toamnã, de liniºte, parcã detaºatã

E Doru Tsaganea a prezentat lucrarea Semni - de violenþa lumii, conducând cãtre meditaþie ºi

M ficaþia Congresului de la Berlin în publicistica lui contemplare. Este o atmosfera interioarã în U acest tablou ce parcã te îndeamnã sã meditezi

L Eminescu. O notã deosebitã a acestei comunicãri a conferit-o prezentarea ta bloului „Congresul de asupra trecerilor, asupra apropierii de liniºte, ca N Î

într-un poem filosofic.

I la Berlin” pictat în 1881 de celebrul pictor

N Anton von Werner ºi care nareazã prin gestica ºi Viorica Colpacci expune o sculpturã lu -

Â amplasarea personajelor, poziþia marilor puteri minoasã, monumentalã intitulatã „Steaua” care

M în contextul Congresului din 1878, în care se reprezintã o schimbare de direcþie în creaþia sa. O recunoaºte ºi independenþa României. Artista foloseºte lum ina ca parte integrantã ºi R Dr. Napo leon Sãvescu a vorbit despre ele m ent compoziþional pentru a transmite semnificaþii metaforice ºi metafizice. Ea mâ - Ã Feno menul dacic în viziunea lui Eminescu, dia -

N logând cu audienþa ºi recitând versuri din Emi- nuieºte simboluri universale din tradiþia cultu - Â nescu. Scriitorul Mircea Sãndulescu, în inter - ralã iu deo-creºtinã cum ar fi punctul, cercul, M venþia sa, a scos în evidenþã trãsãturile pozitive crucea ºi simboluri numerice, inspirându-se din O R

ºi nega tive ale poetului. filozofia ºi mistica medievalã ºi cosmologia mo- A

I Master of cere m ony a fost jurnalista, critic dernã. Scopul autoarei este ca prin folosirea L I literar Mariana Tera, care, secondatã de doamna tehnicii asamblajului formatã din obiecte „ready

M Sol omon, a introdus pe rând fiecare moment made”, lum ina fluorescentã ºi LED în com bi- A

F prin comentarii extrem e de pertinente. Atm o- naþie cu tehnica oþelului sudat, sã exprime, prin sfera academicã ºi nivelul estetic în care s-au mij loacele de limbaj al artei contemporane, ade- desfãºurat lucrãrile a fost completatã de un re- vãruri biblice. Lucrãrile sale recente din care face cital de poezie susþinut de Claudia Damian, reci - parte ºi aceasta, au diferite straturi de semni ficaþii tarea în limba germanã a poemului Mai am un ºi necesitã o hermeneuticã interdisciplinarã. singur dor de Ion Vitelariu, recitare Um bra lui Dedicatã lui Mihai Eminescu, expoziþia în Istrate Dabija-voievod, ºi un moment muzical ansamblul prin caracterul ei patri otic, liric ºi de cântece ºi romanþe pe versuri de Eminescu în creºtin ar putea cu siguranþã ilustra un volum de interpretarea talentatei soliste Lia Lungu, me- versuri al marelui poet. Simpozionul Mihai E - sagera artei lirice româneºti în America. mi nescu din acest an a fost fãrã îndoialã o reu- Galeria „Spiri tus” a Institutului Român de ºitã a institutului, aducând o contribuþie impor - Teologie ºi Spiritualitate Ortodoxã, condusã de tantã la cultura româneascã. (VIP) MARTIE 2011 91

Ovidiu Creangã la 90 de ani

Elena BUICÃ (Buni) To ronto, Can ada uþini sunt cei care pot pãºi pragul gãturã ºi de pe scaun, acum putea sã vadã ceea vârstei de 90 de ani pãstrându-ºi ce tinerii nu pot vedea stând în picioare. Opt valorile care i-au definit de-a lungul cãrþi publicate în aceºti ani ºi alte câteva vol ume vieþii, Pîn aºa fel, încât sã poatã spune la 90 de care îºi aºteaptã momentul trimiterii la tipar, vin ani: ”eu voi sãri peste sutã”, precum cu umor ºi sã întregeascã volumul studiilor de specialitate opti mism ne spune prietenul nostru Ovidiu publicate în þarã. La acestea mai avem de a- Creangã. dãugat prezenþa sa în mai multe antologii, cu Mulþi l-am luat ca model de viaþã ºi toþi multã laudã mai ales în cele de epigrame. Mai râvnim sã ne pãstrãm starea punem la socotealã ºi câteva lui de spirit, vioiciunea min- premii din Basarabia, dar ºi þii capabilã sã aº tearnã scrieri de la Observatorul, prestigi - ºi sã scânteieze în epigrame oasa pu blicaþie din To ronto, într-o etapã de viaþã în care Ovidiu Creangã numãrân - mulþi au trecut într-un fel sau du-se printre fondatorii ei altul la odihnã. Câþi sunt la alãturi de directorul Dumitru numãr cei care, la 90 de ani, Puiu Popescu ºi de regretatul s-au înscris la con curs de li - sculptor ºi scriitor Nicãpe - teraturã ºi au primit Prem iul tre. ªi cãrþile ºi tot ce in tre- E M

Scrii torilo r din Dias po ra, aºa prinde, Ovidiu Creangã le U L cum a primit el recent, pre - face ca pe cel mai simplu ºi N

miul acordat de Liga Scrii - firesc gest. Într-o zi, când Î torilor din România, Filiala discutam despre bateriile cu I Bucureºti? Nu-l cunoºteau, care funcþioneazã ceasurile N dar membrii comisiei de eva- de mânã, îmi spune: Â M

luare a textelor, scriitori ex- — Buni, ºtii tu cine a O perim entaþi, au fost luaþi prin inventat aceste baterii în R surprindere întâlnind un fenomen atât de rar în urmã cu 50 de ani? Tãcerea mea ºi ridicatul din literaturã. Câþi sunt cei care s-au apucat de scris umeri au adus rãs punsul lui scurt. Eu. ªi a Ã N

dupã trecerea pragului de 80 de ani, aºa cum a început sã îmi povesteascã îm preju rarea, în Â

fãcut el? Mintea sa scormonitoare l-a ajutat ca la timp ce eu încã nu dãdeam semne cã înþelegeam M aceastã vârstã sã mai prindã un tren al vieþii în prea bine totul. E brevetat, a con tinuat el ºi bine O R cã mi-ai stârnit aceastã amintire, fiindcã am sã care s-a urcat cu firescul cu care a trãit pânã A I

cer din România brevetul de in venþie. ªi tot la L

acum. A fost aceeaºi minte iscoditoare care i-a I

încununat studiile la facultate, cu Magna Cum fel de simplu, în cursul aceleiaºi sãptãmâni, M

Laudae, iar invenþiile în specialitatea lui mult datoritã internetului, mi-a pus în faþã brevetul lui A F îndrãgitã – chimia – l-au ridicat pe cele mai de invenþie care acum a luat locul lângã multe înalte culmi ale cercetãrii, cu cele mai mari altele pe peretele din elegantul lui birou de premii ºi aprecieri, încât a stârnit invidia „sa- lucru. vantei de renume mondial” ºi a fost nevoit sã se Ovidiu Creangã poate sã se înscrie printre refugieze în Can ada. Deºi securitatea ºi aici i-a oamenii deosebiþi chiar dacã aº pune punct aici, fãcut mari greutãþi, le-a învins ºi ºi-a urmat dar mai sunt multe de adãugat ºi, de bunã seamã, cariera în mod strãlucit ºi cu succese care au nu le voi putea cuprinde pe toate. A fost în - fãcut cinste neamului nostru românesc. Când a zestrat cu o structurã psihologicã fericitã ºi cu venit vremea sã încheie munca pe acest tãrâm, farmec personal, „lipici” cum se spune în popor. s-a apucat sã studieze medicina alternativã ºi Nãscut în ziua îndrãgostiþilor, 14 februarie, hipnotismul cu rezultate incredibile. Scrierile au ursi toarele au fost bucuroase sã-l înzestreze ºi fost ultima sa iubire. Ele cereau mai puþinã aler - cu acest dar. Carisma sa l-a fãcut sã fie mereu 92 MARTIE 2011

înconjurat de oameni care l-au îndrãgit ºi apre- de familie, de prieteni ºi de toþi cei care i-au stat ciat. Conversaþia cu el este o rarã plãcere. Ironia, aproape, dar ºi de fiinþele necuvântãtoare din autoironia, persiflarea, alunecarea spre ludic, preajma lui, în special câinii. Dacã prinde o limbajul simplu, clar, direct, sfãtos cu care se muscã în casã, nu-l lasã inima s-o omoare, o dã adreseazã interlocutorului face ca prezenþa a- afarã, sã trãiascã ºi ea, fiindcã ºi ea este o fãpturã cestui „Moº Bodrângã” cum îi place sã se pre - creatã de Cel de Sus. M-a uns la suflet dragostea zinte, sã fie una dintre cele mai atrãgãtoare lui pentru frumos ºi pentru înalte valori morale. persoane. Aº mai adãuga ºi un alt aspect ºi anume acela cã Pentru cã firul vieþii sale s-a desfãºurat pe îi plac nu numai florile, ci ºi buruienile, de unde drumul omului de omenie, i-a mai adus încã o i se trage un anume aspect, este uneori „buru- recunoaºtere de valoare în ochii celor care-l ienos la gurã” cum obiºnuieºte sã se „scuze” cunosc. Dragostea neþãrmuritã pentru Basarabia pentru limbajul lui uneori cu picanterii. N-aº sa natalã ºi oamenii ei pentru care nu de puþine vrea sã închei fãrã sã amintesc de pasiunea lui ori a fost gata sã sarã în foc, i-au colorat viaþa ºi pentru pescuit, adevãrat izvor de povestiri, ase - i-au dat satisfacþia cã a putut sã-i ajute, chiar ºi menea oricãrui pescar care se respectã. mate rial, din prea plinul inimii sale. Ovidiu Respectul este ºi cuvântul cu care închei Creangã este model strãlucit ºi pentru fraþii sãi aceste rânduri ºi pe care îl adaug celuilalt basarabeni care i-au acordat multe diplome ºi cuvânt, cel de inimã, dragostea, dar ºi preþuirea, titluri onorifice, iar câteva ºcoli, cãmine cul- cuvinte care îi sunt adresate de toþi cei care îl turale ºi strãzi îi poartã numele. cunosc ºi de colaboratorii „Obsevatorului” ºi ai ªi ar mai fi de spus încã multe altele. pu bli ca þiei „Faptu`di vers” din To ronto, la care Pentru cã am avut ºansa ºi norocul sã mã numãr se alã turã un numãr mare de colaboratori ale printre cei apropiaþi lui ºi familiei lui, mi-a dat altor publicaþii onorate prin scrisul sãu. prilejul sã-l admir pentru cum ºi-a crescut copiii SÃ NE TRÃIEªTI, dragul nostru Ovidiu ºi nepoþii, pentru întreg devotamentul sãu faþã Creangã! E M U L

N Î

N Prima bibliotecã publicã româneascã Â

M din Canada O R Ioana DRAGOTÃ

Ã in România de pãmânt, România rusã. Desigur am aflat de Librãria Ro mâneas - N

Â de apã ºi de piatrã poþi ieºi cu uºu- cã, am vizitat-o, ne-am oprit la câteva titluri…

M rinþã. Dar mai existã o Românie de to tuºi nu ne dãdeau pace sutele de cãrþi lãsate O

R sentimente, amintiri ºi cuvinte, care te însoþeºte de izbeliºte prin vecini, pe la rude, la plecarea

A oriunde ai fi. Ca sã nu te pierzi de aceastã a doua din þarã; aºa cã am decis sã gãsim o cale sã le I L

I Românie, existã un ajutor preþios: cartea. aducem aici. Astfel, proiectul, cum îi spun mul þi,

M Povestea primei biblioteci publice rom â- a demarat, ca probabil multe altele similare, de A la oameni simpli ºi nevoile lor. F neºti din Canada, începe cu povestea familiei Costache, care a emigrat în Canada în anul Nu am ales Mon treal pentru bibliotecã, 2006, ºi poate fi cititã în întregime pe site-ul am ales acest oraº pentru a ne creºte copiii în Fundaþiei culturale Biblioteca româneascã, Canada, iar noi fiind trãitori în Mon treal, de - http://bibliotecaromaneasca.org/in-biblioteca. sigur cã iniþiativa a debutat aici. Ideea co lec - Proiectul Biblioteca Româneascã s-a nã - tãrii de cãrþi în România nu a apãrut mai apoi, scut ca o intenþie de familie. Ar fi totuºi mult ci simultan. Ne-am gândit cã românii din Can ada, spus sã considerãm cã s-a nãscut „proiect”. A dupã ce ºi-au adus cu mari sacrificii câteva vol - fost mai întâi nevoia noastrã de carte în limba ume, poate cele mai dragi fiecãruia, nu-ºi pot românã, apoi a copiilor noºtri, am cãutat la bi - dori sã le punã la dispoziþia comunitãþii, pentru bliotecile comunitare ºi am constatat cã nu exis - cã atunci când eºti departe de valorile culturale tã nimic în acest sens. Am gãsit doar carte în natale, poate cele puþine pe care ai reuºit sã le englezã, francezã, italianã, spaniolã, germanã, aduci cu tine, capãtã altã greutate, o valoare MARTIE 2011 93 mult mai mare, deci greu de imaginat aceastã despãrþire. Astfel cã am gândit, firesc, unde se pot afla cãrþi în limba românã, ºi unde se pot afla oameni care sã doreascã sã le ofere celor ce vor sã le preþuiascã la rândul lor? În þara natalã, în România. Aºa cã am pornit la drum, pe calea undelor, on line, cu telefonul ºi cu mesaje adre - sate tuturor cunoscuþilor, prietenilor, rudelor. Aºa a început ceea ce acum putem numi pro - iectul „Biblioteca Româneascã”. Preºedintele de onoare al fundaþiei este reputatul ac tor Mircea Albulescu. Spre deosebire de multe alte iniþiative, care s-au pierdut pe parcurs, proiectul a prins ronto, Ottawa, Quebec, care sunt aºteptaþi sã viaþã ºi volumul cãrþilor do nate a depãºit toate acceseze online site-ul cu titlurile disponibile în aºteptãrile. Date fiind preocupãrile constante de bibliotecã ºi sã le solicite pentru împrumut la înfiinþare de biblioteci în comunitãþile de ro- distanþã, prin poºtã. mâni din afara graniþelor ºi experienþa acum u- Noi le dorim mult succes ºi le mulþumim latã în colectarea ºi distribuirea cãrþilor, era ine- pentru di ploma de recunoºtinþã prin care ne a - vitabil ca Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu” cordã titlul de Membri fondatori ºi apãrãtori ai Baia Mare sã se implice în aceastã acþiune cu o culturii române, pe care ne-au oferit-o. Multã donaþie deosebit de consistentã. Astfel încât, din bucurie ne-a adus ºi corespondenþa purtatã între totalul de cca. 15.000 de vol ume, care s-au adu - iniþiatorii proiectului ºi dl. Teodor Ardelean, nat pânã în prezent, 4.000 de vol ume, reprezintã directorul Bibliotecii Judeþene „Petre Dulfu”, în donaþia bibliotecii noastre, acest fapt plasân- cei mai calzi termeni (fragmente de corespon - E du-ne între membrii fondatori ai bibliotecii ro- denþã): M Nu este în puterea cuvintelor sã exprime U mâneºti din Canada, într-o extrem de onorantã L companie din care face parte inclusiv Casa Re - ceea ce am simþit aici, departe de þara natalã, N Î

când am primit vestea contribuþiei dumnea voas -

galã a României. I

Ce sperã membrii Fundaþiei culturale Bi- trã la fondul de carte al Bibliotecii Româneºti N blioteca Româneascã? Sperã ca românii trãitori din Canada. Â

în zona Montrealului, aproximativ 67.500 de Toatã stima ºi respectul meu pentru omul M români, sã apeleze la serviciile bibliotecii, îm - care a construit PODUL DE CARTE între Mon- O R preunã cu toþi cei ce vorbesc româneºte în To- treal ºi Baia Mare. Românii din Can ada se aflã acum, da - Ã

toritã dumneavoastrã, reînrãdãcinaþi în glia N Fotografii de Alexandru Roman strã bunã, ºi acest gest, fãcut cu atâta discreþie Â transilvanã, vã aduce, domnule di rec tor, în po - M O R

stura de ctitor al acestei adevãrate construcþii A

de suflet. I L Va mulþumim cu recunoºtinþã. I

Dar cea mai mare rãsplatã va fi pentru M A

noi desfãºurarea în bune condiþii a activitãþii F acestei biblioteci.

Proiectul s-a bucurat de sprijinul a încã trei maramureºeni, care au primit, la rândul lor, diplome: dr. ªtefan Mariº, în numele Centrului Judeþean pentru Conservarea ºi Promovarea Culturii Tradiþionale Maramureº, al cãrui direc - Pregãtirea cãrþilor pentru biblioteca din Canada tor este, poeta Rodica Dragomir ºi prof. univ. dr. la Biblioteca „Petre Dulfu” Baia Mare. Nicolae Felecan, de la Universitatea de Nord Baia Mare, în nume propriu. 94 MARTIE 2011

Gala internaþionalã a celebritãþilor - Spania

Madrid, 2010

Prof. Mihaela ªERBAN Realizator, mod er a tor tv rima ediþie a „Galei Internaþionale a mânia: Generalul Manuel Fuentes Cabrera – Celebritãþilor – Spania, 2010”, a fost Preºedintele gãrzii „Reales Tercios de Spania” realizatã, în Salonul de Festivitãþi al care a sprijinit o serie de proiecte culturale bi- FacultãþiiP de Jurnalism, Universitatea Com plu- laterale, cântãreþul de renume mondial Julio I- tense din Ma drid, pe data de 3 decembrie 2010. glesias, scriitorul Fernando Savater – cel mai În cadrul evenimentului au fost premiate per - cunoscut filosof spaniol contemporan, eseist, sonalitãþi, române ºi spaniole, care au contribuit rom ancier ºi dramaturg, cãruia îi aparþine me- la dezvoltarea relaþiei dintre cele douã þãri, în ritul de a-l in troduce primul pe Emil Cioran special prin implicare socio-culturalã, popu la- publicului spaniol, Iker Casillas - cel mai bun ritate, activitate academicã, jurnalisticã ºi eco- portar din lume, Miguel Angel Gálan Segovia – nomicã. colo nel în garda „Reales Tercios”, directorul Prima ediþie a galei a sãrbãtorit ZIUA NA - editurii Niram Art, José Anto nio Jiménez de las ÞIONALÃ a ROMÂNIEI în SPANIA. O notã Heras – vicedecanul Facultãþii de Jurnalism, aparte a Galei Celebritãþilor Româno-Spaniole o Universita tea Complutense, Joaquín Garrigós E reprezintã importanþa acordatã domeniului li- Bueno – cel mai cunoscut traducãtor de lite - M raturã românã, scriitorul Héctor Martínez Sanz, U terar ºi artis tic, organizatorii subliniind astfel L

necesitatea promovãrii culturii române în Spa- promotorul cul tural An to nio Calderón de Jesús, N

Î nia pentru o mai bunã cunoaºtere a spaþiului cul - directorul companiei de teatru „Hemoficción”

I tural românesc de cãtre spanioli ºi o accentuare Lorenzo Mijares, Miguel Fonda ªtefanescu – N a spiritului de identitate româneascã, pentru ro - preºedintele fondator al Fedrom, celebra trupa Il Â mânii din Spania. Limba românã, prin multi - Divo ºi mulþi alþii. M

O plele sale forme de exprimare, de la poezie, la Printre personalitãþile româneºti care au R filosofie, la traduceri literare, jurnalism ºi teatru fost premiate în Spania s-au numãrat Am ba- este principalul omagiat al acestei Gale a Ce- sadorul României în Regatul Spaniei – Maria Ã lebritãþilor Româno-Spaniole. Ligor, Rom eo Niram – artist plastic al Casei Re- N

Â GALA CELEBRITÃÞILOR ROMÂNO- SPA - gale, Nicu Covaci – fondatorul trupei Phoenix,

M NIOLE a fost realizatã de Profes sional Celeb rity, Gheorghe Hagi, Doina Melinte, îndrãgitul in ter - O

R TVR Internaþional ºi Universitatea Com pluten - pret Costel Busuioc, Mirco Maschio – Am ba-

A se din Ma drid, cu sprijinul De par tamentului Ro- sador al Pãcii pentru România, pentru dez vol - I L

I mânilor de Pretutindeni – Guver nul României, tarea relaþiilor de afaceri între România ºi Spania,

M al companiei Blue Air ºi Sport Art. oamenii de culturã Dan Caragea, Horia Barna -

A personalitate reprezentativã a culturii române în

F Preºedintele Juriului Galei a fost Octavian Bellu, iar vicepreºedinte, Cristian Þopescu. Tot- Spania, fostul di rec tor al ICR Madrid, Bogdan odatã, Gala a fost prezentatã de Cristian Þopescu Ater – artist plastic, Fabianni Bele m uski – scri- ºi Prof. Mihaela ªerban, realizatoarea acestui for- itor ºi jurnalist, direc tor al revistei „Niram Art”, mat de televiziune ºi va difuzatã de TVRi. Cãtãlina Iliescu Gheorghiu - direc toarea Cen- Invitatul de onoare al galei, care a primit trului Cultural al Universitãþii Alicante, Emil Premiul de Excelenþã, a fost Alteþa Sa Regalã Pop – Cam pion Eu ro pean de Kick-Box ing, Gicã Leandro Alfonso de Borbón Ruiz, fiul regelui Craioveanu etc. Un premiu special, post-mor- Alfonso XIII al Spaniei ºi unchiul regelui Don tem, a fost acordat lui Valeriu Lazarov. Juan Carlos II. Gala a fost deschisã de un concert de pian Alãturi de domnia sa, au fost premiate atât susþinut de pianistul român Alexandru Bele muski. personalitãþi româneºti stabilite în Spania, cât ºi Proiectul CELEBRITÃÞILE ANULUI a personalitãþi spaniole care au legãturã cu Ro- avut succes în fiecare an ºi a reuºit sã aducã în MARTIE 2011 95 atenþia publicului peste 700 de personalitãþi din orice, m-am simþit acasã. Pentru toate acestea, toate domeniile, devenind astfel „Cea mai iubitã vreau sã profit de aceastã ocazie ca sã le galã din România”, dupã cum a declarat marele mulþumesc din inimã românilor”, se aratã în realizator ºi producãtor de televiziune, Valeriu scrisoarea adresatã de Julio Igesias cãtre Lazarov, cunoscut în Italia ºi Spania pentru Octavian Bellu, Cristian Þopescu ºi Mihaela munca de realizator ºi producãtor pentru cele ªerban. mai importante televiziuni. Fernando Savater dedicã premiul Criteriile de evaluare a premiaþilor galei, lui Emil Cioran aleºi dintre mai mulþi nominalizaþi, au avut în O altã personalitate spaniolã a þinut sã vedere popularitatea acestora în rândul socie - adreseze cuvinte de mulþumire României pentru tãþilor române ºi spaniole, valoarea, recunoaº te - trofeul acordat. Cel mai cunoscut filosof con - rea, implicarea socio-culturalã, realizãrile pro- temporan spaniol, Fernando Savater, îi dedicã fesionale în Spania ºi România. lui Emil Cioran „Trofeul Celebritãþii”. CELEBRITÃÞILE ANULUI au fost distin - „Þin sã aduc sincere mulþumiri pentru a- se cu trofee, care au fost acordate pe baza vo- ceastã onoare care mi se face. De fapt, întâlnirea tului juriului, fiind alese personalitãþi repre zen - mea cu Cioran ºi difuzarea gândirii lui Cioran tative din domenii cât mai variate, precum: m-a îmbogãþit pe mine mai mult decât pe cei - lite raturã, afaceri, sport, administraþie, tele vi- lalþi. Adevãratul premiu ºi stimulul decisiv ziune, artã, jurnalism, justiþie, muzicã, presã ro- pentru dezvoltarea mea intelectualã a fost întâl - mâneascã ºi spaniolã, promovare culturalã. nirea cu opera marelui filosof român ºi apoi cu Realizarea acestei gale reprezintã o în - Cioran personal, cu care am fost prieten peste 20 cununare a eforturilor depuse de echipa de rea- de ani. El niciodatã nu a vrut sã fie maestru, dar a lizare ºi a comisiei de celebritãþi de a aduce în fost pentru mine ºi cred cã prin intermediul atenþia publicului români celebri, dar ºi oameni traducerilor pe care le-am fãcut operelor sale, a de succes din Spania care au legãturã profe - fost un maestru pentru milioane de persoane sionalã cu România. care vorbesc limba spaniolã. Din acest motiv, E Julio Iglesias: „Sunt încântat ºi M

acest trofeu este deosebit de generos, fiindcã mã U L

bucuros pentru cã românii considerã recompenseazã pe mine, care am fost recom -

cã merit Trofeul Celebritãþii” N

pensat de marele scriitor ºi gânditor român. Î

Celebrul artist Julio Acum, cã suntem aproape de comemorarea ce - I Iglesias a þinut sã îºi arate tenarului sãu, mã simt deosebit de emoþionat sã N recunoºtinþa faþã de ro- îmi amintesc de el. Deºi nu îi este necesar, este Â M

mâni printr-o e mo þio nan - el cel care meritã acest trofeu. I-l dedic din inimã O

tã scrisoare oficialã a dre- ºi vã trans mit dumneavoastra sincerele mele R satã României, orga niza- mulþum iri”, se aratã în scrisoarea trimisã de torilor ºi juriului „Galei Fernando Savater lui Cristian Þopescu. Ã N

Internaþionale a Cele - Â „O distincþie specialã” declarã britãþilor – Spania 2010”: Alteþa Sa Don Leandro Alfonso M „Mã simt onorat ºi pro - O

de Bórbon Ruiz R fund recunoscãtor pentru «Trofeul Celebritãþii» A

Invitatul de onoare al „Galei In terna þio - I

din partea Rom âniei. Legatura mea de prietenie L ºi dragoste cu românii a început în anul 1969, nale a Celebritãþilor – Spania, 2010” este Alteþa I Sa Don Leandro Alfonso de Bórbon Ruiz, un - M când datoritã iubitului meu prieten Valeriu A Lazarov, am participat la Festivalul „Cerbul de chiul Regelui Juan Carlos al II-lea al Spaniei. F Aur”, la Braºov, de unde pãstrez frumoase „Mulþumesc României pentru trofeul acordat. amintiri. Am avut norocul sã colaborez mulþi ani Trebuie sã recunosc cã aceastã distincþie este cu Valeriu, în Spania ºi am învãþat atâtea lucruri specialã pentru mine, datoritã relaþiei excepþi - de la el… Astãzi, ne lipseste tuturor, nu numai onale pe care o am cu grupul de artiºti români de pentru cã a fost un geniu al televiziunii, ci ºi la Ma drid. Acest trofeu, care îmi este acordat la pentru cã, înainte de toate, a fost un mare om, scurt timp dupã ce artistul Rom eo Niram a oferit nespus de generos, ºi un foarte bun prieten. De un tablou nepotului meu, Prinþul Felipe de fiecare datã când m-am întors în România – în Asturias, întãreºte relaþiile dintre România ºi 1999, 2007 ºi 2008 – am simþit afecþiunea sin - Spania ºi face ca artiºtii români sã fie cât mai cerã a oamenilor, am descoperit o þarã minunatã apreciaþi în Spania”, a declarat Alteþa Sa Don în turneele pe care le-am fãcut ºi mai presus de Leandro de Bórbon Ruiz. 96 MARTIE 2011

Liviu Baciu – preot la Roma Mihai PÃTRAªCU u nouã ani în urmã publicam o carte despre experienþe inedite pe pãm ân- tul Italiei, cu aventuri cuprinse din sudul Cþãrii, din însorita Sicilie ºi pânã la polul nord al Italiei, zona Bolzano. Cartea era de - dicatã unui bun prieten, Liviu Baciu, om cu chemare divinã ºi gesturi mesianice, care a fãcut din locurile unde lucra expresii ale pogorârii harului ºi învãþãturii lui Hristos. Urmând un traseu sinuos, plin de ocoliºuri ºi încercãri, por - nind de la ºederi la limita clandestinitãþii într-o lume ostilã, trudind ani buni de râvnã continuã, cu puþine ore dormite ºi navete inumane, trecând prin valorificarea fiecãrui centimetru de cablu rãmas de la activitatea din construcþii, Liviu nu a s-au sfinþit 30 de parohii... ºi cã ascensiunea cedat niciodatã de la vocaþia lui de slujitor al ortodoxiei, pe pãmântul eminamente catolic, oamenilor ºi al bisericii. Zilele marilor noºtri este una fãrã prece dent, nãscutã dintr-o nevoie

E scriitori, momentele importante din viaþa bise - fireascã a oamenilor ce, cu dor de casã ºi cu

M ricii sau sãrbãtorile de peste an erau, pentru el, sufletul împãrþit, îºi gãsesc în bisericã alinarea, U ocazii de a-i aduna pe cei cu care lucra ºi, în L pauzele de la activitãþile lor, le propovãduia, încãrcarea ºi modalitatea de a con tinua lupta pe N

Î meleaguri strãine. Stau ºi mã uit la sutele de

explica sau tãlmãcea din înþelesul zilelor care I marcau existenþa trãirii întru românism. Fãrã credincioºi care vin ºi umplu modestul spaþiu N din Ladispoli, Roma, amenajat ca bisericã ro - Â excepþie, un mesaj scurt ºi condensat îmi sosea mâneascã, drept-mãritoare de Hristos; nu îmi M ºi mie, ca o expresie a unui strigãt de existenþã,

O care parcã voia sã sfideze distanþa ce ne des- vine sã cred cum, în cîteva minute, un loc apa - R pãrþea. Pentru cã negura depãrtãrilor nu se poate rent nevinovat, aproape abandonat, adunã sute aºterne peste adevãratele trãiri, dupã cum uita - de oameni veniþi de la zeci de kilometri, la Ã chemarea clopotelor ºi a sufletelor. Mã alãtur ºi N rea nu este o stare acolo unde iubirea persistã...

Â Duminica fiului risipitor a anului 2011 a eu mulþimii care dã slavã lui Dumnezeu, ºi-ntre M marcat, pentru Liviu, întoarcerea la adevãrata oameni bunãvoire. Îmi gãsesc un loc la urmã, O

R lui vocaþie ºi la ceea ce a iubit întotdeauna cu mai retras, ºi particip la liturghia în urma cãreia

A rîvnã ºi lacrimi: Biserica. Episcopul Italiei, PS bunul meu prieten va fi declarat axios, dignus ºi I L

I Siluan, ne spune cã într-un singur an, în Italia vrednic. E un moment solemn, trãit duminicã de

M duminicã, odatã cu jertfa continuã a lui Hristos; A

F poate mai mult ca în alte locuri, datoritã absenþei spaþiului, mã simt puþin asaltat de foºnetul ºi forfota generalã ºi nu îmi gãsesc locul... La un moment dat, vãd cum mulþimea se dã la o parte ºi face loc preoþilor care vin sã cãdeze cu tãmîie. Smeriþi sau îndrãzneþi, unii se ating de haina preotului, în gestul ances tral al omului de a lua, prin atingere, forþã ºi energie divinã... ºi eu am fãcut de sute de ori gestul, dar acum stau cu- minte, la fel de stingherit prin lipsa unui loc care sã îmi ofere un spaþiu ºi un confort minim. Brusc, îl vãd pe Liviu cum vine, impunãtor, prin mulþime. Nu are nevoie de gesturi specifice MARTIE 2011 97

pentru a se impune, de un mers sãltat sau de mã ia de mânã scurt, bãrbãteºte! Timpul încre - mlãdierea vocii – simpla lui prezenþã creeazã meneºte ºi eu, surprins, izbucnesc în lacrimi de re spect ºi umple parcã locul gol dintre noi, cei bucurie. Mi se pare anormal ºi de neimaginat mãcinaþi de patimi ºi El, care ne vede, ne în- gestul lui – ca într-o fulgerare, mã lumineazã þelege ºi ne iartã veºnic. Liviu are privirea aþin- gândul cã, pânã la urmã, dincolo de religii, de titã spre podea, fiind împovãrat de grijile ºi manifestãri sau convenþii, prietenia ºi umani - nevoile celor din jur. Parcã pluteºte prin mulþi- tatea sunt mult mai presus de alte sentimente mea care îl atinge, cu pioºenie ºi re spect. Nici cunoscute. Efortul meu de a fi venit doar pentru nu îndrãznesc sã fac un astfel de gest pentru a aceastã trãire pânã la Roma îmi pare nu doar nu ºtirbi nimic din vraja momentului sau din rãsplãtit, ci eclipsat to tal de gestul lui, care, pe curgerea evenimentului. ªtiu cã, în astfel de mom ent, se dezbracã de haina slujirii ºi o îm- momen te, preoþii nici nu clipesc, neputând sã bracã pe cea a umanitãþii – sau poate cã aceasta aibã expresii ale familiaritãþii! Ritualul curge este, la nivel absolut, expresia slujirii! ªi simt în tipicul lui plin de mister ºi tainã, iar omul din plin cã lacrimile sunt cheile care deschid este abandonat în favoarea slujitorului divin. împãrãþia Cerurilor! Însã, dintr-o datã, vãd cum mâna lui se miºcã ºi (Roma, 20 februarie 2011) E M U L

N Î

Conferinþa Internaþionalã despre avangarda N Â

româneascã la Universitatea din Ierusalim M O R Mirel HORODI

Tel-Aviv, Israel Ã N

entrul pentru Studierea Iuda ism ului unui articol. De aceea, în cele ce urmeazã, mã Â din România, din cadrul Uni ver si - voi referi la masa rotundã care a concluzionat M O R

tãþii Ebraice din Ierusalim, în cola- conferinþa ºi la câteva puncte de vedere abordate A borare cu Institutul Cultural Român, a orga nizat, în comunicãrile de sintezã. I

C L între 12 ºi 14 decembrie 2010, o con ferinþã in - Masa rotundã, având ca subiect raportul I ternaþionalã, intitulatã „Avangar da rom âneascã dintre „periferie ºi centru” în cadrul avangardei, M A

între Bucureºti, Paris ºi Tel Aviv”. Programul a fost moderatã cu tactul ºi priceperea cunoscutã F foarte încãrcat al confe rin þei, la care au participat de Mi chael Finkenthal (Johns Hopkins Uni ver - specialiºti din România, Israel, Fran þa, Elveþia, sity, USA). La întrebarea dacã Parisul sau alt Suedia, Statele Unite, a cuprins 15 comunicãri, oraº euro pean poate fi considerat ca fiind cen- douã filme ºi o masã rotundã. trul avangardei ºi care a fost rolul Bucureºtiului, Unele comunicãri au avut caracter de în acest cadru, s-au dat rãspunsuri diferite, fie - sinteze, altele au fost dedi cate unor artiºti care partic i pant la discuþie privind problema din avangardiºti (Isidore Isou, Gherasim Luca, alt punct de vedere. Ilarie Voronca, Paul Celan, Sesto Pals, Marcel Leon Volovici (Universitatea Ebraicã din Iancu). S-a discutat despre avangardã din Ierusalim), a deschis dezbaterea amintind scan- punct de ve dere con cep tual ºi al continuitãþii dalul pe care l-a provocat B. Fundoianu, în anii fenomenului în timp. Diversitatea subiectelor ’20, prin afirmaþia ºocantã cã din punct de ve - ºi al abordãrilor depãºeºte cadrul limitat al dere cul tural, România era de fapt o colonie a 98 MARTIE 2011

Franþei. Complexul periferiei, care exista în ge- Cosmopolitismul, aºa cum a arãtat Guy neral în cultura românã, era mai pronunþat în Scarpetta, respinge orice tendinþã de „înrãdã - rândurile intelectualilor evrei, complexaþi psi - cinare”, care-l conecteazã pe individ la gintã, hologic, deoarece nu mai erau legaþi de cultura naþiune, rasã etc. Iar, EugPne Ionesco definea tradiþionalã evreiascã ºi nici nu erau primiþi în avangarda „în termeni de opoziþie ºi rupturã”, cultura româneascã. Ei erau marginalizaþi de considerând cã artistul avangardist este un opo- douã ori: odatã ca evrei, nefiind acceptaþi în zant al sistemului exis tent. centrul culturii române ºi, a doua oarã ca ro- Camelia Crãciun (Universitatea din Bu- mâni, în raport cu marea culturã europeanã. De cureºti), a afirmat cã problema trebuie analizatã aceea aderarea la avangardã a fost o soluþie, în contextul situaþiei intelectualului evreu în Ro- întrucât prin caracterul ei cosmopolit, le oferea mânia acelor ani, când populaþia evreiascã sufe- posibilitatea afirmãrii. O altã soluþie a fost emi - rise schimbãri datoritã fenomenelor de acultu- grarea. De pildã, la Paris, unde artiºtii strãini raþie (preluarea unei alte culturi) ºi de erau acceptaþi ºi, unde mulþi dintre ei s-au afir - secularizare. De altfel, unii scriitori evrei au mat pe plan internaþional. Unul din exemple este abordat în literatura lor subiecte evreieºti: Ion chiar Fundoianu, devenit pe malurile Senei, Cãlugãru, Isac Peltz, Uri Benador. Benjamin Fondane (trebuie totuºi notat cã, la Paris, Fondane s-a depãrtat de cercurile avan - gardiste). În Is rael au emigrat Marcel Iancu, dupã pogromul legionar din 1941, iar Paul Pãun ºi Sesto Pals, dupã instaurarea regimului comunist. Ovidiu Morar (Universitatea Suceava), au torul unui volum de sintezã, foarte bine do - cumentat, despre Avangardismul românesc (E- ditura Fundaþiei Culturale Ideea Europeanã, 2005), a afirmat cã problema este mai com - E plicatã, poziþia lui Fundoianu neexplicând totul. M În primul rând n-a existat o singurã avangardã ºi U L

nici un singur centru – la Paris. Au fost cen tre

N avangardiste la Berlin, la Viena, la Zürich, Ge- Î

I neva ºi chiar la... Bucureºti, oraºul unor im-

N portante expoziþii internaþionale de artã mo- Â dernã, organizate, începând cu anul 1928, sub M egida Revistei Contimporanul. O

R De altfel nu toþi avangardiºtii au avut complexul de periferie. Într-un mani fest pu bli -

Ã cat în revista Contimporanul se afirmã cã „nu

N am imitat pe nimeni (...) am fost, în Europa, Complexul culturii mici a existat la toatã Â dintre cei care au ridicat steagul”. În 1945 gru - generaþia anului 1927, nu numai la scriitorii M

O pul suprarealist român (Gellu Naum, Gherasim evrei. Paralel cu înflorirea avangardismului în R

Luca) ºi-a manifestat dorinþa subordonãrii faþã România, el a înflorit în Ungaria ºi în alte þãri A

I de miºcarea patronatã de André Breton, printr-o est-europene. L I încercare disperatã de a-ºi con tinua activitatea, Ion Pop (Universitatea din Cluj), autorul a M în condiþiile iminentei instaurãri a dictaturii co- numeroase lucrãri de referinþã în domeniul a- A

F muniste. Bineînþeles cã aceastã încercare nu avea vangardei (ultimul volum Din avangardã spre nicio ºansã sã reuºeascã, ºi grupul suprarealist s-a ariergardã, Editura Vinea 2010, a fost lansat la autodizolvat, de voie, de nevoie, în 1947. 16 decembrie la ICR Tel Aviv), a subliniat cã Evreii, suferind din cauza nerecunoaºterii problema centru-periferie are mai multe dim en- lor în România, au fost atraºi în mod firesc de siuni. România se gãsea pe drumul moder ni zãrii, avangardism, care este prin esenþã cosmopolit. chiar dacã procesul nu se împlinise. Marele critic Aºa se explicã ponderea neobiºnuit de mare în Eugen Lovinescu preconiza sincro nizarea cul - avangarda româneascã a poeþilor ºi artiºtilor de turii române cu cele europene. Ceea ce apãrea la origine evreiascã: Tristan Tzara, B. Fundoianu, Roma, la Paris, la Berlin, era imediat cunoscut la Ilarie Voronca, Mihail Cosma, Saºa Panã, Ghe- Bucureºti. Lumea modernã era o lume a inter - rasim Luca, Paul Pãun, Dolfi Trost, Isidore Isou, ferenþelor culturale. Desigur Parisul era marea Mar cel Iancu, Victor Brauner, Jules Perahim, metropolã, care încã din timpul generaþiei de la M. H. Maxy, Jacques Herold, Arthur Segal etc. 1848, a influenþat cultura din Principate. În Ar - MARTIE 2011 99 deal era mai pronunþatã influenþa vienezã. În *** realitate au existat cen tre avangardiste ºi la Zü- Dupã trei zile de participare la aceastã rich, la Berlin, la Viena, cu caracteristici dife- Conferinþã, este ev i dent cã problemele le gate de rite. Expresionismul, într-o formã moderatã, a avangardã sunt complexe, sã nu uitãm mul ti tu - fost asimilat chiar ºi de un poet tradiþionalist ca dinea de curente (expresionismul, futurismul, da- Lucian Blaga. daismul, constructivismul, suprarealismul, inte - De altfel, avangardismul român s-a dez- gralism ul, letrismul etc.) fiecare cu nuanþele lui. voltat pe bazele moderniste existente încã di - Ovidiu Morar, în comunicarea sa, având naintea primului rãzboi mondial, la post-sim - ca subiect „aspectele cosmopolite ale a vangar - boliºti (Adrian Maniu). În 1912 a apãrut revista dei române” a afirmat cã „dupã modelul con- Simbolul, editatã de Ion Vinea ºi de Tristan fraþilor lor francezi (Aragon, Eluard, Picasso, Tzara. Precursorul avangardismului românesc a chiar Gide ºi Malraux, nota mea), majoritatea fost Urmuz. Avangardismul românesc a fost di - avangardiºtilor români au susþinut des chis re - vers. Tristan Tzara ºi Marcel Iancu au început ca voluþia proletarã, o bunã parte înscri indu-se dadaiºti, în schimb Ion Vinea n-a fost da da ist. chiar în partidul comunist...” Domnia sa a com- Revista Contimporanul, înfiinþatã de Ion Vinea bãtut afirmaþia absurdã a lui Stelian Tãnase, din ºi Mar cel Iancu a fost o tribunã constructivistã, volumul Avangarda româneascã în arhivele Si - promovând modernismul care decurgea, în do - gu ranþei (editura Polirom, 2008), cum cã „avan- meniul artis tic, din revoluþia industrialã. A van- gardiºtii români ar fi visat – (în anii ’30!, nota gardismul românesc a avut o caracteristicã eclec - mea), - sã aducã tancurile ruseºti la Bucureºti”. Ion Pop a subliniat, în comunicarea sa, inti - ticã, de sintezã între diferitele curente. Un exem - tulatã „Avangarda româneascã: tendinþe, evoluþii, plu a fost revista In te gral, care promova moder - posteritate”, cã fiecare culturã a asimilat avan- nismul, indiferent de curent. Numai suprarealiºtii gardismul în mod propriu. Cultura românã era s-au afirmat ca un curent aparte, dar ºi ei au fost prea nouã, pentru a fi loc pentru o negare radicalã a mai puþin dogmatici decât colegii lor francezi. tradiþiei culturale. În România nu existau muzee ºi Petre Rãileanu (Paris), este de pãrere cã biblioteci, care sã fie distruse, cum propunea Ma- E avangardismul s-a rãspândit în Europa ca o con - rinetti în manifestul futuriºti lor. Pentru avan gar- M tagiune, ca o stare de spirit. De aceea periferia U

diºtii români se punea pro blema de a construi, nu L poate ajunge la un moment dat centru ºi invers. de a distruge. Avangarda româneascã a început N Î

Zürichul, ca centru transnaþional, a fost locul prin a fi constructivistã (Contimporanul), a în- I

unde a apãrut dadaismul. În 1920, francezii l-au cercat sã facã o sintezã modernã (In te gral), pentru N aºteptat pe Tristan Tzara ca pe Mesia. Ulte rior a deveni ulte rior suprarealistã (unu). Â

Breton s-a certat cu Tzara, pe care-l invidia De altfel, se poate constata, cã în mod M pentru talentul lui de poet. Din toate curentele ciclic, generaþiile noi neagã pe cele vechi. Ge- O avangardiste se poate spune cã numai suparea - neraþia anilor ’60 (Nichita Stãnescu, Marin So- R lismul a fost, prin esenþã, de origine francezã. rescu, Ana Blandiana etc.) a negat generaþia proletcultiºtilor, generaþia optzeciºtilor (Mircea Ã Ceea ce defineºte apariþia unui curent a- N vangardist, dupã pãrerea domniei sale, este exis - Cãrtãrescu, Florin Iaru etc.), i-a negat pe ºaize - Â tenþa unui grup, a unei reviste ºi lansarea unui ciºti, apoi generaþia anului 2000 i-a negat pe M optzeciºti… Totdeauna se cautã o înnoire. Spi - O R

mani fest. Din acest punct de vedere, începutul ritul avangardei, dinamic-interogativ, rãmâne în A

avangardismului în România, poate fi con si - I

multe privinþe actual ºi promiþãtor, cu conse - L derat anul 1924, când s-a publicat manifestul cinþe bene fice pentru creaþia artisticã. I avangardist în revista Contimporanul. M

Ca o dovadã incontestabilã pentru suc - A Totuºi, trebuie sã recunoaºtem cã peste tot cesul postum al avangardei este ºi publicarea F curentele avangardiste au fost marginale. Nu- recentã, în colecþia „Biblioteca pentru toþi” a mai suprarealismul a avut, în Franþa, o poziþie Jurnalului Naþional, într-o ediþie de masã, a mai importantã. unui volum de poezii de Geo Bogza, cuprinzând Cosana Nicolae Eram (Stanford Uni ver - Poemul invectivã ºi Jurnal de sex, pentru care sity), a amintit în intervenþia ei, volumul A- autorul a fãcut, la timpul lor, închisoare, sub proapele ºi Departele al profesorului Paul Cor - acuzaþia de pornografie… nea ºi teoriile post coloniale, care apreciazã Iar Mi chael Finkenthal, în legãturã cu evo - apor tul cultural al celor care au fost, în trecut, luþia prin care a trecut avangarda, s-a ex primat, în colonizaþi. În contextul metropolã-foste colonii, calitatea sa de fizician, astfel: „Avangarda este ca o ea a amintit cã Tristan Tzara, care vorbea despre ardere, care în prima fazã poate fi explozivã, apoi cultura europeanã ca fiind o culturã moartã, era, arderea intrã în echilibru, se liniºteºte, se stinge, sau în schimb, un mare admirator al artei negre. poate lãsa tãciuni care se pot reaprinde...” (VIP) 100 MARTIE 2011

Corespondenþã din Germania

Întâia zidire ortodoxã româneascã din temelii la Mannheim

„Desigur cã nu faptele îþi vor aduce cerurile, dar credinþa ºi faptele merg laolaltã ºi-þi urmeazã pas cu pas, ori de nu, nu credem ce spunem ºi doar credem cã avem credinþã”.1 Mirel GIURGIU Frankenthal, Germania

n urmã cu mai bine de trei ani, într-o zi De azi înainte le vom zãri împãrþind cata- de toamnã frumoasã a anului 2007, peteasma cerului în felii de un albastru simetric, împreunã cu câþiva zeci de creºtini or - obligându-ne sã ne înãlþãm privirile odatã cu todocºi, Î asistam la punerea pietrei de temelie a inimile mereu mai sus, mai aproape de altarul celei dintâi biserici româneºti din sud-vestul divin al orizontului creºtin. Germ aniei. Faptul se petrecea la Mannheim, în Prima bisericã româneascã ortodoxã cadrul unei impresionante slujbe þinute de ÎPS ridicatã din temelii din Germania Serafim, mitropolit al Europei Centrale ºi de Rãsãrit, asistat de un sobor de preoþi. Între Fiecare cruce ne apare ca o fereastrã ce aceºtia preotul Ioan Popescu - monahul hãrãzit împarte cerul în patru felii - o fereastrã prin care E de Dumnezeu sã conducã destinele parohiei „În- cu ochii sufletului creºtinul priveºte zãrile au- M vierea Domnului” departe de ai sãi de acasã - rorale aflate dincolo de ceruri... U

L Întreaga asistenþã, adunatã în curtea bise -

regãsindu-i pe ai sãi întru credinþã în aceastã ricii în jurul mitropolitului ºi al preoþilor, aºtep- N parte a Europei de Apus... Am consemnat la Î

I vremea respectivã într-o paginã a Graiului (co- tând cu rãbdare sub imperiul emoþiilor ce þineau

N tidianul Graiul Maramureºului, n.r.) importanþa de cald în frigul aspru de ianuarie, a putut ad - Â deosebitã a evenimentului pentru mii le de mira mãiestria lucrãtorilor care, servindu-se de M credincioºi români locuitori ai zonei ce cuprinde braþul enorm al macaralei, au montat cele trei O cruci pe turlele bazilicii, locaº de sfântã ru- R pe întinsul ei oraºe mari aflate în apropierea fro- ntierei cu Alsacia francezã. E vorba de Mannheim gãciune aflat încã în faza de construcþie la roºu.

Ã - Ludwigshafen - Hei del berg ºi Worms. Am fost martorii unui eveniment venit sã rãsplã-

N De curând am avut bucuria sã asist, îm - teascã tenacitatea în continuitatea credinþei ce - Â preunã cu soþia Mariana ºi cu câteva sute de lor care zile, sãptãmâni ºi ani ºi-au cheltuit ener- M

O credincioºi, la ceremonia ineditã a sfinþirii celor giile fizice ºi sufleteºti pentru a ridica pe pãmânt R

trei cruci de cãtre acelaºi mitropolit Serafim strãin aceastã „Casã a Domnului” - întâia zidire A

I însoþit de acelaºi paroh Ioan Popescu care, cu din temelii a unui lãcaº de cult al românilor L I voia lui Dumnezeu ºi osteneala enoriaºilor, a ortodocºi din Germania.

M reuºit într-un timp scurt sã înalþe pe locul altã-

A Casa Domnului - o ambasadã F datã pustiu o bijuterie arhitectonicã în stil bi- spiritualã a românismului zantin, având o cupolã centralã strãjuitã maiestuos de trei turnuri pe care în cadrul aceleiaºi O agapã binevenitã la care românii au dat ceremonii au fost înãlþate ºi amplasate cu pre- cinste mare specialitãþilor culinare ºi vinului de cizie de ceasornic crucile din metal strãlucitor acasã a consfinþit încheierea slujbei ºi a pro- de culoarea argintului. Mai înainte, în interiorul cesiunilor ce au fost închinate ºi s-au petrecut noii biserici, am participat la liturghia dumi - de-a lungul întregii zile de duminicã, sub sem- nicalã urmatã de o slujbã specialã de sfinþire de nul crucii, dând o aurã nobilã bisericii. Men - cãtre Mitropolitul Europei Centrale ºi de Rãsãrit þionez acest fapt cu atât mai mult cu cât în zilele ÎPS Serafim Joantã împreunã cu preotul paroh premergãtoare evenimentului mai sus amintit Ioan Popescu. mulþi trecãtori vãzând construcþia în roºu credeau

1 Tersteegan - pas tor pietist germ an (1697-1769), Weg der Warheit / Drumul Adevãrului citat de Nicolae Steinhardt în Jurnalul Fericirii MARTIE 2011 101

zicerea româneascã despre omul care sfinþeºte locul atunci când se dãruie fãrã ezitare ºi adesea fãrã cruþare a efortu - rilor proprii, unei cauze nobile. Cei care au sfinþit locul pe care pãºim acum cu seninãtate în propria noastrã bisericã meritã recunoºtinþa ºi aten þia noastrã, a credincioºilor. Le a- dresãm mai întâi preotului Ioan Popes - cu, care cu rãbdare ºi stãruinþã creºti - neascã a ºtiut sã motiveze ºi sã mobili zeze pe aceia care îºi manifestau dorinþa de înfãptuire în numele credin þei a unei ctitorii care sã înfrunte în libertate de conºtiinþã veacurile ce vor veni. Au- tori ai acestei minunate ctitorii sunt arhi - tecþii Nicolae Busilã din Ti miºoara ºi Klaus Klimmer din Mann heim, în colaborare strânsã cu inginerul diplo m at Vlad Sta nomir, ºi dânsul lo cuitor al oraºului de pe Neckar. Face echipã cu dânºii meºterul Walter Hochn, ce stã- pâneºte mai multe meserii deodatã, ade - vãratã cheie francezã bunã la toate... A- cestor nume li se adaugã cel al atâtor

meseriaºi pricepuþi ºi dãruiþi (din pacate E

nu-i putem aminti pe toþi aici, deºi ar M U

merita cu prisosinþã) care prin volun - L tariatul lor adesea anonim, lã sându-se N cã este vorba de o nouã moschee ce-ºi va deschide Î

conduºi de credinþa lor pro fundã în Hristos I în curând porþile pentru credincioºii islamici. Dumnezeul, au re nunþat de nenumãrate ori la N

Ne-a fost dat sã asistãm la împlinirea unei timpul lor liber, la odihna cuvenitã dupã orele de Â fapte creºtineºti în cadrul parohiei noastre. Când serviciu ºi la di verse rec om pense bãneºti. M rostesc cuvântul acesta îmi aduc aminte de o O frazã a lui Nicolae Steinhardt - Delarohia care O coroanã pe capul unei regine R face referire în „Jurnalul fericirii” la etimologia Înãlþând biserici, gândul ne îndeamnã sã substantivului parohie, ce-ºi aflã sorgintea Ã modelãm în acelaºi timp ºi caractere felurite, sã N

într-un verb grecesc tãlmãcind viaþa printre formãm odatã cu timpul ce se scurge implacabil, Â strãi ni. Ne ducem aici viaþa noastrã de zi cu zi, oameni pentru care spiritualitatea sã fie o cale de M dupã cum se ºtie, printre strãini, de aceea co - O ieºire de sub povara apãsãtoare a materiei. Spi - R

notaþia parohiei ºi a bisericii purtând hramul ritualitate afirmatã ºi asumatã în mãsura de a se A I

Sfântului Gheorghe se îmbogãþeºte de înþelesuri L putea oricând integra în traiul vieþii lor de zi cu zi... I

ºi simboluri proprii acestei stãri de lucruri. Casa Un gând mã urmãreºte multe zile dupã ce M Domnului devine aici o ambasadã spiritualã a A

toate aceste desfãºurãri pe care le-am descris F românismului, iar parohia, o familie în care ne mai sus s-au încheiat. El îmi spune cã de fapt, regãsim împreunã în rugãciune, dar ºi în di a log într-o duminicã friguroasã de ianuarie, am a- cu compatrioþi pe care altfel nu am avea ocazia sistat la punerea unei coroane pe capul unei sã-i cunoaºtem îndeaproape, sã-i preþuim ºi sã le regine: coroana e crucea, capul e turla, iar regina cerem ajutorul la nevoie. e biserica noastrã. Noi suntem servitorii devotaþi Cei care au sfinþit locul ai acestei regine a cãrei mantie în anii ce vor Privind când de aproape, când de departe, urma, într-un efort creator, laolaltã cu toþi ro - cum s-a înãlþat construcþia bisericii în care de mânii de bunã credinþã, o vom împodobi cu mai bine de un an se þin cu regularitate slujbe icoane, picturi ºi fresce, toate semne ale cre - duminicale ºi în sãrbãtori, îmi vine în minte dinþei ce sãlãºluieºte în sufletele noastre... 102 MARTIE 2011

Þara Chioarului a colindat Þara Bârsei

Ruga sãtenilor de la Buciumi pentru Sãcele Reportaj „De drumeþul care cântã sã nu te temi . E un om bun la inimã ºi milostiv” (Ion Creangã) Prof. Liviu DÂRJAN Preºedintele despãrþãmântului Astra „Fraþii Popeea” Sãcele - Braºov -am descoperit la Dej cu prilejul Centenarului Adu- nãrilor Gener ale ale Aso- ciaþiuniiI ASTRA, în toamna anului 2004. De fapt, acolo au cântat numai femeile, „nanele” cum se zice, cu respect, pe la noi prin Ardeal. De atun - ci pot spune cã mi-au atras atenþia prin puritatea ºi naturaleþea, vioiciunea cu care aceste þãrãnci cântau sub con ducerea unui adevãrat profesionist E ºi om de suflet - profesoara de muzi- M cã dr. Gabriela Ion de la Baia Mare. U L

În 2009, la ªomcuta Mare, tot

N cu ocazia Adunãrii Gen er ale ASTRA, Î

I ne-am reîntâlnit. L-am cunoscut a - N tunci ºi acolo pe dl. Teodor Hãgan, Â baciul, de fapt preºedintele Asocia -

M din modestie au þinut sã-ºi pãstreze anonimatul þiei Corale „Buciumenii Chioarului”, din satul O ºi cãrora le mulþumim ºi pe aceastã cale. R Bucium i. Un bãrbat voinic, calm ºi echilibrat. Parafrazând titlul celebrei cãrþi a lui John Ne-am împrietenit repede în faþa unui pãhãrel de Reed Zece zile care au zguduit lumea, afirm ãm, Ã horincã, de domnia sa pãstratã pentru „zile ma-

N în cunoºtinþã de cauzã, cã sosirea Bucium enilor Â ri” sau pentru „oaspeþi de seamã”. Am „vorovit” în Þara Bârsei, în cele trei zile de sãrbã toare M atunci de una, de alta. În vara lui 2010, pe la menite a declanºa aici cortegiul colindelor ºi al O finele lunii au gust, am tras o fugã pânã la ªom- R

obiceiurilor de iarnã, prin cântecul ºi portul ro-

A cuta Mare unde avea loc Festivalul coral „Va-

I mânesc din partea de Nord a Ardealului, a „zgu- L I lentin Bãinþan”, la Finteuºu Mare, ocazie cu duit” fiinþa ºi spiritualitatea sãcelenilor ce au

M care am invitat (ca la nuntã!) pe membrii Aso - avut ocazia de a-i cunoaºte pe oaspeþi în A ciaþiei Buciumenii Chioarului la Sãcele ºi Bra- F splendoarea ºi plenitudinea valorii lor artistice ºov, în zilele de 4, 5 ºi 6 decembrie 2010, pentru înalte ºi inconfundabile. În fruntea ansamblului a colinda Þara Bârsei dupã datinã. Invitaþia ºi (cca. 40 de persoane) s-au aflat cei trei vajnici programul au fost acceptate cu mare plãcere. Au „colonei” ai turneului astrist: domnii prof. Va- urmat pregãtiri febrile de ambele pãrþi. Dar, fãrã sile Albu, preºedintele despãrþãmântului Astra aportul câtorva „piloni” de bazã ai sponsorizãrii, „Chioar” de la ªomcuta Mare, Teodor Hãgan, vizita aceasta nu s-ar fi materializat nicicând. Se preºedintele Asociaþiei Corale „Bucumenii Chi- cuvine sã îi numim pe binefãcãtori: Inspec to - oa rului” ºi prof. Octavian Butuza, poet, publi - ratul ªcolar ºi Consiliului Judeþean Braºov, Pri - cist, redac tor ºi talentat comentator, realizator mãriile ºi Consiliile Lo cale din ªomcuta Mare ºi de televiziune la Studioul Teritorial din Baia Sãcele, Parohiile ortodoxe Turcheº I ºi Baciu Mare. Distinºii oaspeþi au vizitat mai întâi Mu- din cadrul Protopopiatului Sãcele. Acestora li se zeul Primei ªcoli Româneºti din ªcheii Bra- adaugã ºi unele firme, persoane fizice etc, care ºovului, unde primirea ºi explicaþiile pertinente MARTIE 2011 103

aceastã primã zi de iarnã autenticã are serioase probleme cu conductele de apã ºi cu deszãpezirea drumurilor. Este „în haine de lucru” cum s-ar spune, dar foarte bucuros de în tâl nirea cu oaspeþii. Clopotele a nunþã sol - emn sosirea invitaþilor. În biserica pãrintelui Eugen Emil Beleuþã, cea mai veche din Sã- cele, datând de pe la sfârºitul secolului al XVIII-lea, e cald, poate prea cald. Pãrintele Beleuþã slu- jeºte cucernic. A început Sf. Li- turghie, iar corul sãtenilor de la Buciumi asigurã rãspunsurile în faþa enoriaºilor ºi a altor credin - cioºi din oraº. Ceea ce aude ºi ale neîntrectului cercetãtor braºovean, pãrintele vede asistenþa e ceva de-a dreptul dumnezeiesc. prof. dr. Vasile Oltean, le-au lãsat colindãtorilor Cu toþii suntem curioºi, dar ºi vrãjiþi de înalta o impresie superlativã. forþã interpretativã a melosului frumoaselor Aceeaºi primire afectivã le-a fost apoi re- pricesne ºi rãspunsuri la slujbã fãrã de cusur. zervatã, în centrul Braºovului, la Librãria „ªt. Cine sunt aceste femei el egant ºi impecabil O. Iosif” unde dl. Vir gil Oniþã, un ardelean de costumate?! Dar aceºti viguroºi bãrbaþi? Ce fain pus la inimã, ºi-a întâmpinat colindãtorii cu cu- cântã!... afirmã, în ºoaptã, o credincioasã. ªi tot vinte alese ºi cu daruri, asigurându-i de dra - ºoptit îi precizez cã sunt þãrani, þãrani autentici E gostea ºi preþuirea sa ºi a doamnei Ana Oniþã, în dintr-un sat aflat undeva în Nordul Ardealului, M aceastã adevãratã citadelã a cãrþii din oraºul lui U la Porþile Maramureºului. Sã-i apere ºi sã-i L Coresi ºi Honterus. ocroteascã Bunul Dumnezeu pentru bucuria ºi N Î

Duminicã 5 decembrie 2010 a fost „ziua darul ce ni le-au oferit în pragul Sãrbãtorilor. La I

de foc” a turneului. Afarã era frig. Peste noapte a sfârºitul slujbei, dl. Hãgan îi înmâneazã o N nins bogat ºi aerul tare arãta cã suntem la poalele Diplomã de Excelenþã pãrintelui Beleuþã „... în Â

Tâmpei. Cineva a fost de pãrere, în ajun, cã semn de recunoaºtere a meritelor în iniþierea ºi M doamnele coriste sã nu se îmbrace în portul popu - organizarea acestei manifestãri”. Se cântã O R lar, la Sãcele (n.n. ca sã nu rãceascã?!), ne - „Mulþi Ani trãiascã”! În faþa ºcolii ºi în „tinda

glijând în felul acesta efectul minunatelor straie bisericii” se face poza de grup. Ã la care þinem atât de mult. Personal n-am fost de Spre searã, la Centrul Cultural „Reduta” N acord. Cum aºa?! Nu, nu, lucrul acesta nu se din Braºov are loc Gala Concertului din cadrul Â poate întâmpla pentru cã stricãm totul ºi-ar fi M

Festivalului muzical „Þara Chioarului colindã O R pãcat. Sunt ascultat ºi îmi revin din „cumplita” Þara Bârsei”. Spectatorii, în numãr impresio - A supãrare. Pornim spre Sãcele. A nins bogat toatã nant (aproape jumãtate din asistenþã tineri), sunt I L noaptea ºi Dumnezeu a primenit Plaiurile Sã - întâmpinaþi, dupã datinã, în hol, cu colinde ºi I celene cu o hlamidã imaculatã amintindu-ne de melodii populare din Þara Bârsei în interpre - M A solemitatea portului vechilor mocani sãceleni tarea unui talentat grup de instrumentiºti din F întemeietori de þarã, limbã ºi datini, pãstrãtori ai comuna Dumbrãviþa Bârsei. În salã sunt pre- credinþei strãmoseºti în toate timpurile. Maºina zente oficialitãþile locale în frunte cu Excelenþa Poliþiei Comunitare ia delegaþia în primire ºi se Sa, dl. Ion Ochi, vicepreºedinte al Consilului face un scurt popas la Muzeul de Etnografie din Judeþean Braºov, de alþi reprezentaþi ai admini- localitate. „Mic ºi fermecãtor” edificiul cultural nistraþiei locale. Se aflã în salã preoþi, profesori se constituie astfel într-un veritabil „prolog” al ºi elevi de la ºcolile ºi liceele din municipiile vizitei doriþilor ºi îndrãgiþilor noºtri oaspeþi. Braºov, Sãcele ºi împrejurimi, un numeros ºi Este ora 9,45’. Autocarul ajunge în Piaþa entuziast public meloman ºi nu numai. Unirii de la Turcheº, al doilea cartier istoric al Dupã deschiderea fãcutã de direc torul Sãcelelor. Colindãtorii sunt salutaþi „la scarã” Centrului Cultural, actorul Marius Cisar, ºi de de însuºi edilul-ºef al municipiului – dl. ec. subsemnatul, în calitate de gazde, „cârma” Radu Florea Nistor, primarul urbei, care în spectacolului este preluatã de dl. Octavian Bu- 104 MARTIE 2011

tuza. Cu ºarmul inegalabil al domiei sale pre - ºovul sã fi fost onorat în ultimii ani de un zintã formaþiile corale invitate. Deschid douã asem ena cor de þãrani instruiþi, o formaþie de ex- renumite coruri braºovene; este vorba de „Con - cepþie, cu oameni de excepþie… Felicitãri centus”, dirijor prof. Marius Modiga ºi „Astra” Astrelor de la Sãcele ºi ªomcuta Mare”. sub bagheta maestrului prof. dr. Ioan Oarcea. Oraºul strãluceºte sub povara zãpezii ºi a Colinde, colinde... e vremea colindelor. În ghirlandelor multicolore ce anunþã Crãciunul. aceste zile braºovenii sunt „rãsfãþaþi” de pre- Ne îndreptãm din nou spre Sãcele, de data asta la zenþa lui ªtefan Hruºcã ºi Fuego... dar ºi de cele un binevenit banchet oferit de Astra sãceleanã, trei formaþii corale, adevãraþi ... „Crai de la la Salonul medi eval „Odãile Lupului” din cen - Rãsãrit”. În antracte susþin scurte recitaluri Ser- trul localitãþii. Dupã aceastã zi de veritabil „tra- giu Pungã (R. Moldova) ºi George Echim (Bra - valiu cantabil”, cei de la Chioar au dreptul la ºov). Primul, proaspãt absolvent al Conser - câteva clipe de destindere. Dl. ªtefan Lupu – vatorului de muzicã din Braºov, interpreteazã amfitrionul nostru - care e ºi vicepreºedinte al magistral piesa Panis Angelicus a cunoscutului Astrei „Fraþii Popeea” - îi întâmpinã pe oaspeþi compozitor Cesar Franck, iar al doilea inter pret cu nelipsitul „urlet al lupului” ºi le ureazã, în este un cunoscut avocat braºovean înveºmântat continuare, o searã plãcutã, care se dovedeºte a în atrãgãtorul costum nãsãudean din satul sãu fi fost de neuitat. Cãtre miezul nopþii se anunþã natal, Monor. Cântã cu patos ºi simþire ro mâ - sosirea… Sfântului Nicolae, „Moºul” darnic neascã melodia popularã Bunã dimineaþa, nanã! care umple ghetuþele copiilor cu daruri. Loco - din repertoriul lui Ioan Bocºa ºi întru întâm - tenenþii noºtri Durby, Levi ºi Tarciziu aduc trei pinarea „vedetelor” spectacolului: BUCIU ME - sãculeþi cu modeste daruri (deh, e doar perioadã NII CHIOARULUI! de crizã!) pentru îndrãgiþii oaspeþi. Cu toate cã Din nou colinde, din neam în neam rãsunã lumea e obositã, antrenul se menþine la cote iarãºi la noi, la Sãcele ºi la Braºov, strãbunele rezonabile. Noaptea, pe la cântãtori, zeul viselor noastre colinde. O interpretare nobilã, fireascã, Morfeu îi leagãnã în braþele-i generoase pe coli-

E pusã la punct ºi dãdãtoare de autentic fior artis - dãtorii de la Buciumi.

M tic, cum numai puritatea unor glasuri instruite o A treia zi ºi ul tima e mare sãrbãtoare U

L pot face. Vorba versului domnului Butuza: „... E creºtinã: Ziua Sf. Ierarh Nicolae, iar colindãtorii fior de iarnã divinã la Sãcele ... ” (n.n. ºi la vor ajunge la hramul bisericii ortodoxe de la N Î

I Braºov), fascinaþie în sufletul privitorilor ascul- Baciu-Sãcele, despre care savantul Nicolae

N tãtori. Rugã, Mãicuþã sau Cãlugãrul din Iorga spunea cã „are catapeteasma cea mai fru-

Â þintirim” etc... Sala amuþeºte. Din nou ropote de moasã din toatã Þara Bârsei”.

M aplauze. La sfârºit, corurile reunite inter pre tea - Este ora 10,00. Pe deal, biserica „bãci - O zã O, ce veste ninunatã!, poate ºi un omagiu fãlenilor” geme de lume. Din nou o parte dintre R adus autorului: marele compozitor ºi dirijor bra- sãceleni sunt „blagosloviþi” de încântãtoarele

Ã ºovean Gheorghe Dima. Tuturor formaþiilor le „replici” ale valorosului cor mixt de la Buciumi,

N este atribuitã distincþia specialã a despãr þã mân- cor de þãrani frumos înveºmântaþi ºi azi, mândri Â tului Astra „Fraþii Popeea” Sãcele: „Diplom a purtãtori ai solemnului lor port naþional. Pã- M

O MAGNA”, „în calitate de mesageri de frunte ai rintele paroh Vergilius Urzicã este vãdit emo- R

artei corale in terpre ta tive din România…”, apoi þionat de prezenþa coriºtilor la sãrbãtoarea hra- A

I albume, medalii, bomboane de ciocolatã mului ºi cu delicatã pornire ºi binecuvântatã L I „GRAZZIA”, îmbrãþiºãri ºi mãgulitoare alocu - vorbã laudã efortul ºi talentul buciumenilor, dar M þiuni. Se atribuie, în continuare, Diplome de ºi audienþa extraordinarã a credincioºilor în A

F Excelenþã atât din partea gazdelor cât ºi a oaspe - fruntea cãrora se aflã din nou primarul Sãce - þilor. Un su perb coº cu flori vine din partea lelor. Dl. Hãgan îi atribuie pãrintelui Urzicã Consiliului Judeþean Braºov. aceeaºi „Diplomã de Excelenþã”. Între timp a Dupã spectacol, scurte impresii: Doamna dat soarele. Facem un „tur de forþã” pânã la notar Andreea Maria Albu: „Vã spun drept cã-n Brãdet, o modestã zonã de agrement din îm- cele douã ceasuri ºi ceva m-am simþit parcã prejurimi. Sãcelele e lung de peste 7 km. Strã- transpusã într-o altã lume, mai bunã ºi mai cu- batem în goana autocarului: Baciu, Turcheº, ratã, zãu, ceva rupt din rai! ... În rest, pãcat cã Cer natu, Satulung – toponime familiare asemenea apariþii inedite sunt atât de rare în localnicilor. Rând pe rând este admiratã natura peisajul nostru cotidian atât de cenuºiu ºi de tern plaiurilor ninse, barajul de la Tãrlung, uzina în ultimii ani.” Iar dl. Dumitru Chiriþoiu, di- „Electroprecizia”, bustul lui Eminescu (unic în rectorul general al revistei România Turisticã, Þara Bârsei!) ºi altele. observa faptul cã „Nu-mi aduc aminte ca Bra- La ora 13,30, primire oficialã la Primãria MARTIE 2011 105

Municipiului Sãcele. Pâine ºi sare, cozonac. Co- se citeºte pe chipu-i obosit o razã de luminã ºi piii din Ansamblul Folcloric „Astra” îi întâm - bucurie visatã de-acasã: CORUL ÞÃRANILOR pinã cere m onial ºi se alãturã colindãtorilor. Dl. dirijat cu atâta mãestrie de Domnia Sa, a obþinut primar Nistor îºi depãºeºte cu greu emoþia ºi-i în faþa sãcelenilor ºi a braºovenilor nota zece cu salutã din nou (a câta oarã?!) cordial pe distinºii FELICITÃRI! musafiri din Þara Chioarului, care au adus bu - Cuvintele noastre de mulþumire încep sã curie ºi balsam în inimile sãcelenilor dem on- fie de prisos. Oare de ce momentele acestea strându-le cã muzica vocalã, corurile tradiþio - sacre sunt atât de rare pe la noi?! Avem astãzi nale sunt un bun inestimabil al comunitãþilor atâta nevoie de ele. ªi, fugar, la scara auto - noastre. Li se dã cuvântul oaspeþilor. La aceastã carului, printre îmbrãþiºãri ºi felicitãri, con sem - întâlnire de suflet sunt prezenþi ºi câþiva consi- nez totuºi ºi un frag ment de gând din partea lieri iubitori de culturã ºi artã: d-na Nicoleta profesorului de literaturã românã, dl. Cornel Voicescu, domnii Constantin Zavarache, Nicolae Cosm uþa, membru al corului: „Ceea ce a sur- Coliban, Lucian Zangor, Petre Gheor ghiþã Mutu, prins în acest turneu al nostru, de fapt foarte Geo Stoea ºi câþiva funcþionari ai primãriei, dor - reuºit, a fost mobilizarea exemplarã a oamenilor nici sã participe ºi ei la eveniment. În cinstea la actul de culturã, coeziunea tradiþionalã a sã - primarului se interpreteazã din nou Corul ro - celenilor nedezminþindu-se nici de astã datã. bilor din op era Nabucco de Giuseppe Verdi. Este o deschidere spre tradiþie, spre valanþele Cu ultime forþe, asemenea unor ostaºi bi- frumosului exprimat prin arta ºi limbajul univer - ruitori pe câmpul de luptã, colindãtorii îºi în- sal al cântecului ... ” cheie periplul lor vizitând impunãtoarea Cate - Iar noi ne încheiem aici reportajul cu fi- dralã Ortodoxã a municipiului, unde tânãrul reasca bucurie de a întâmpina, în acest an, alã- preot paroh Laurenþiu Milotoiu îºi stãpâneºte turi de admirabilii prieteni de la porþile Ma- printre lacrimi, cu greu, emoþia atunci când ramureºului, Sfintele Sãrbãtori ale Naºterii Ruga buciumenilor rãsunã tulburãtor sub cu pola Dom nului, Crãciunul, Noul An 2011 ºi Jubileul lãcaºului de cult, simbol ar mândriei sãcelenilor, de 150 de ani de la înfiinþarea ASTREI, la Sibiu E edificiu înãlþat eroic pe la mijlocul secolului al în anul 1861, prin aceastã manifestare de ex- M U

XIX-lea cu lacrimi ºi sânge. O privesc discret pe cepþie care ne uneºte în continuare, definindu-ne L Doamna „MAREªAL” dr. Gabriela Ion. A rã - dorurile ºi identitatea culturalã la care þinem atât N Î

guºit ºi este la capãtul puterilor dar nu se lasã. I de mult. I N Â M O R Ã N Â M O R

A I L I M A F 106 MARTIE 2011

ANIVERSÃRI 2011 aprilie-iunie

Ana GRIGOR

APRILIE 1 apr. – 130 ani de la naºterea lui Octavian 11 apr. – 110 ani de la naºterea lui Theodor Goga, poet, pub licist ºi om pol itic Rogalski, compozitor, dirijor ºi pi anist (01.04.1881 – 1938); (11.04.1901 – 1954); 1 apr. – 180 ani de la naºterea lui Vasile 13 apr. – 125 ani de la naºterea lui Nicolae Mitrofanovici, scriitor, rector, între Tonitza, pictor (13.04.1886 – 1940); i 1871-1878, al Universitãþii din Cernãuþi n 15 apr. – 90 ani de la moartea lui Constantin e (01.04.1831 – 1888); Barozzi, gen eral, pãrintele ºcolii române d n 2 apr. – 160 ani de la naºterea Matildei de cartografie (1833 – 15.04.1921); i t Cugler-Poni, poetã (02.04.1851 – 1931); u 21 apr. – 40 ani de la moartea lui Nicolae t

e 4 apr. – 110 ani de la naºterea lui Ion Brezu, Bagdasar, filosof (1896 – 21.04.1971); r

p istoric ºi critic literar (04.04.1901 – 1958); 21 apr. – 10 ani de la moartea Anei Cartianu,

e 4 apr. – 70 ani de la naºterea lui Grigore lingvist (1908 – 21.04.2001); d

r Grigoriu, ac tor (04.04.1941 – 2003); 22 apr. – 120 ani de la naºterea lui George o l

i 5 apr. – 130 ani de la naºterea lui Florian Enacovici, compozitor (22.04.1891 – n ªtefãnescu-Goangã, psiholog, 1965); â fondatorul ºcolii române de psihologie

m 22 apr. – 110 ani de la naºterea lui George o experimentale (05.04.1881 – 1958); Dumitrescu, poet (22.04.1901 – 1972); r

a 6 apr. – 130 ani de la naºterea lui Vasile Sãcarã, 22 apr. – 25 ani de la moartea lui Mircea Eliade, e i mili tant pentru drepturile naþionale ºi scriitor, filosof ºi istoric al religiilor þ

a cauza ºcolii basarabene (06.04.1881 – (1907 – 22.04.1986); c i 1938); l 23 apr. – 90 ani de la naºterea lui Edmond Deda, b 6 apr. – 110 ani de la naºterea lui Paul Jelescu, compozitor (23.04.1921 - 2006); u p compozitor (06.04.1901 – 1989); 24 apr. – 125 ani de la naºterea lui ªtefan 7 apr. – 175 ani de la moartea lui Vasile Fa- Bezdechi, filolog ºi traducãtor

Ã bian-Bob, poet (1795 – 07.04.1836); (24.04.1886 – 1958); N

Â 7apr. – 80 ani de la naºterea lui Amza Pellea, ac - 24 apr. – 100 ani de la naºterea lui Eugen

M tor (07.04.1931 – 1983); Jebeleanu, poet (24.04.1911 – 1991);

O 8 apr. – 100 ani de la naºterea lui Emil Cioran, 24 apr. – 140 ani de la naºterea lui Theodor R filosof ºi scriitor (08.04.1911 – 1995); Pallady, pictor (24.04.1871 – 1956); A I

L 9 apr. – 80 ani de la moartea lui Nestor Urechia, 27 apr. – 150 ani de la naºterea lui Mihail I scriitor (1866 – 09.04.1931); Ciachir, istoric ºi scriitor (27.04.1861 – M

A 9 apr. – 50 ani de la moartea lui Alexandru 1938); F Kiriþescu, dramaturg (1888 – 09.04.1961); 29 apr. – 75 ani de la naºterea lui Gheorghe 10 apr. – 130 ani de la apariþia, la Piatra Neamþ, a Tomozei, poet (29.04.1936 – 1997); revistei ºtiinþifice ºi literare „Asachi” 29 apr. – 70 ani de la naºterea lui Mircea Veroiu, (10.04.1881); regizor de film (29.04.1941 – 1997);

MAI 1 mai – 180 ani de la înfiinþarea Arhivelor „Gândirea”, sub conducerea lui Cezar Statului din Þara Româneascã Petrescu ºi Lucian Blaga (01.05.1921); (01.05.1831); 1 mai – 110 ani de la moartea lui Dimitrie C. 1 mai – 90 ani de la naºterea lui Vladi mir Colin, Isopescul, om poli tic, pedagog, autor de scriitor (01.05.1921 – 1991); manuale didactice (1839 – 01.05.1901); 1 mai – 90 ani de la apariþia, la Cluj, a revistei 2 mai – 130 ani de la naºterea lui Grigorie Leu, MARTIE 2011 107

episcop ortodox, martir al bisericii Constantinescu, critic literar (02.05.1881 – 1949); (17.05.1901 – 1946); 4 mai – 90 ani de la naºterea lui Mircea Basarab, 17 mai – 110 ani de la naºterea lui Romul Ladea, compozitor ºi dirijor (04.05.1921 – sculptor (17.05.1901 – 1970); 1995); 18 mai – 100 ani de la moartea lui Ioan Adam, 4 mai – 140 ani de la naºterea lui Gheorghe prozator (1875 - 18.05.1911); Grigorovici, om pol i tic, mil i tant pentru 19 mai – 170 ani de la naºterea lui Vic tor Mihaly unitatea naþional-politicã a românilor de Apºa, mitropolit al Bisericii Române (04.05.1871 – 1950); Unite cu Roma (19.05.1841 – 1918); 5 mai – 175 ani de la naºterea lui Gheorghe 21 mai – 20 ani de la moartea lui Ioan Petru Scheletti, compozitor (05.05.1836 – Culianu, filosof, istoric al religiilor, 1887); scriitor (1950 – 21.05.1991); 6 mai – 50 ani de la moartea lui Lucian Blaga, 21 mai – 130 ani de la naºterea lui Iosif Iser, filosof, poet, dramaturg (1895 – pictor, grafician (21.05.1881 – 1958); 06.05.1961); 22 mai – 130 ani de la naºterea lui Gheorghe 10 mai – 30 ani de la moartea lui Octav Druþã, pub licist, membru în Sfatul Þãrii Doicescu, arhitect, membru al Academiei (22.05.1881 - ?); i

Române (1902 – 10.05.1981); 23 mai – 140 ani de la naºterea lui Garabet n e

13 mai – 80 ani de la naºterea lui Dan Ibrãileanu, romancier, critic ºi istoric d n Grigorescu, critic literar ºi de artã, literar (23.05.1871 – 1936); i t

istoric literar, publi cist ºi traducãtor, u

27 mai – 190 ani de la moartea lui Tu dor t

primul direc tor al Bibliotecii Române din e

Vladimirescu, conducãtorul Revoluþiei r

New York (13.05.1931 – 2008); p de la 1821 (1780 – 27.05.1821); 15 mai – 130 ani de la naºterea lui Nicolae N. e d

26 mai – 110 ani de la moartea lui Eugen de

Beldiceanu, prozator (15.05.1881 - 1923); r

Mocioni, om poli tic, deputat în Dieta o l 15 mai – 130 ani de la naºterea lui Marius ungarã (1844 – 26.05.1901); i n

Bunescu, pictor (15.05.1881 – 1971); 29 mai – 110 ani de la naºterea lui Ionel Fernic, â

15 mai – 120 ani de la înfiinþarea instituþiei de stat compozitor (29.05.1901 – 1938); m o r „Fundaþiunea Universitarã Carol I” 30 mai – 60 ani de la moartea lui ªtefan Neaga, a (15.05.1891);

compozitor, pia nist ºi dirijor (1900 – e i

17 mai – 125 ani de la naºterea lui Emil Isac, 30.05.1951); þ a

scriitor (17.05.1886 – 1954); c mai – iun. – 160 ani de la apariþia, la Paris, a i l

17 mai – 110 ani de la naºterea lui Pompiliu ziarului „Junimea” (05-06.1851); b u p IUNIE

1 iun. – 375 ani de la naºterea lui Nicolae 6 iun. – 20 ani de la moartea lui Gheorghe Pituþ, Ã Milescu Spãtarul, cãrturar, scriitor, poet (1940 – 06.06.1991); N geograf ºi diplo m at Â

7 iun. – 125 ani de la naºterea lui Henri Coandã, M

(01.06.1636 – 1708); fizician, inventator, realizator al primului O R 1 iun. – 175 ani de la desfãºurarea primului avion cu reacþie din lume ºi descoperitor A spectacol de operã în limba românã al efectului Coandã (07.06.1886 – 1972); I L [„Semiramida” de G. Rossini], realizat de 7 iun. – 90 ani de la moartea lui Luca Ion I elevii Societãþii Filarmonice Caragiale, poet (1893 – 07.06.1921); M A

(01.06.1836); 7 iun. – 30 ani de la moartea lui Mi lan-Pavel F 2 iun. – 190 ani de la naºterea lui Ion C. ªesan, teolog, istoric (1910 – Brãtianu, om poli tic, scriitor (02.06.1821 07.04.1981); – 1891); 10 iun. – 80 ani de la naºterea lui Dan Constanti- 4 iun. – 50 ani de la moartea lui Al ice Voinescu, nescu, compozitor (10.06.1931 – 1993); scriitoare, critic de teatru, prima româncã 11 iun. – 30 ani de la moartea lui Sterie doctor în filosofie (1885 – 04.06.1961); Diamandi, eseist (1897 – 11.06.1981); 5 iun. – 70 ani de la moartea lui Alexandru 14 iun. – 110 ani de la naºterea lui Alexandru Nicolescu, mitropolit greco-catolic (1882 Bãdãuþã, prozator, eseist, unul dintre – 05.06.1941); întemeietorii cinematografiei documen - 6 iun. – 80 ani de la moartea lui Alexandru tare româneºti (14.06.1901 – 1983); Voevidca, folclorist, muzicolog ºi dirijor 14 iun. – 110 ani de la înfiinþarea, la Bucureºti, de (1862 – 06.06.1931); cãtre D.G. Kiriac, a Societãþii Corale 108 MARTIE 2011

„Carmen” pentru Rãspândirea ºi Culti - 20 iun. – 100 ani de la naºterea lui ªtefan Cuciu- varea Muzicii în Popor (14.06.1901); reanu, lingvist (20.06.1911 – 1986); 14 iun. – 70 ani de la naºterea lui Vasile 21 iun. – 30 ani de la moartea Celinei Emilian, Vasilache-ju nior, compozitor sculptoriþã (1902 – 21.06.1981); (14.06.1941 – 1991); 22 iun. – 60 ani de la naºterea Lidiei Istrati, 15 iun. – 170 ani de la naºterea lui Dimitrie scriitoare (22.06.1941 – 1997); Grecescu, bot a nist, di rec tor-fondator al 25 iun. – 70 ani de la moartea lui Ion Halippa, Grãdinii Botanice din Bucureºti istoric, arheolog, arhivist (1871 – (15.06.1841 – 1910); 25.06.1941); 15 iun. – 100 ani de la naºterea lui Viorel Huºi, 26 iun. – 75 ani de la moartea lui Constantin pictor (15.06.1911 – 1972); Stere, om poli tic, scriitor (1865 – 15 iun. – 30 ani de la moartea lui Ben Corlaciu, 26.06.1936); poet, prozator ºi traducãtor (1924 – 27 iun. – 90 ani de la naºterea lui Paul Petrescu, 15.06.1981); etnolog, publi cis t (27.06.1921 – 2009); 18 iun. – 80 ani de la naºterea lui Iacob Lazãr, 28 iun. – 110 ani de la naºterea lui Grigore Ghi - pictor (18.06.1931); dio nescu, compozitor (28.06.1901 – 20 iun. – 120 ani de la moartea lui Mihail 1968); i

n Kogãlniceanu, scriitor, jurnalist, istoric, 29 iun. – 120 ani de la naºterea lui Petre Andrei, e om poli tic, membru fondator al Societãþii sociolog, filosof ºi om poli tic d n Academice Române (1817 – 20.06.1891); (29.06.1891 – 1940); i t u t e r p e d r

o Revista presei: mass-media despre români l i n â ianuarie-februarie m o r

a Selecþie realizatã de: e i Laviniu ARDELEAN ºi Simona DUMUÞA þ a c i

l Pianiºti români în strãinãtate / Hirotonire de preot în Eparhia de b Oltea ªerban-Pârâu Can ton, OH, SUA / Ioan Banea u p Adevãrul, 2 ianuarie 2011, 3 ianuarie 2011, www.bru.ro www.adevarul.es În 1 ianuarie 2011, parohia românã greco- Ã

N Din fericire, generaþia de 30-40 de ani de catolicã Sfânta Treime din Chesterland, OH, a

Â artiºti români cu activitate internaþionalã nu þine avut bucuria unui mare eveniment. Mica bisericã

M cont de crizele din þarã. Pentru cã numele mu- în care se simþea lipsa unui preot per manent de O

R zicienilor români stabiliþi în strãinãtate sunt destul aproape doi ani, a fost gazda hirotonirii întru pre-

A de numeroase – ºi neºtiute încã în þara lor de oþie a diaconului Gabriel Didiþã, originar din Si- I L

I origine – voi semnala douã evenimente disco- biu, stabilit de un an ºi jumãtate în vecinãtate, la

M grafice care pun cultura româneascã într-o luminã Cleveland, OH. Prin bunãvoinþa ºi punerea mâi-

A favorabilã. Este vorba despre Früh-lingsglaube - nilor PS John-Mi chael Botean, Eparhul greco-ca - F Luiza Borac Piano Transcrip tions, ºi despre cel tolicilor români din Statele Unite ºi Can ada, pr. de-al cincilea CD dedicat de casa de discuri Naxos Ga briel va fi pãstorul celor câteva zeci de cre - creaþiei lui George Enescu, care oferã ascul tã- dincioºi americani de diferite origini. La Sf. Litur - torilor Sonata nr. 1, Suita nr. 2 precum ºi piesele ghie oficiatã în limba englezã ºi parþial în românã Choral ºi Charillon nocturne pentru pian în inter- au concelebrat cinci preoþi invitaþi din parohiile pretarea pianistului Matei Varga. Cu aceºti doi învecinate ºi mulþi credincioºi, unii sosiþi de la artiºti publicul românesc a avut ºansa unor întâl- mari distanþe. În predica sa, PS John-Mi chael a niri recente în cadrul seriei de concerte cuprinse în reamintit cã slujba preoþiei lui Christos nu este stagiunea Orchestrelor ºi Corurilor Radio ºi dedi - întru mãrire lumeascã, nu este o dovadã de rea lizare cate anului internaþional Chopin, sub acelaºi semn nici materialã ºi nici intelectualã, iar pr. Ga briel a al celebrãrii marelui compozitor polonez aflân - dovedit cã a înþeles bine aceasta an ga jându-se în du-se ºi recitalurile oferite de cei doi pianiºti în pãstorirea unei comunitãþi mici dar inimoase. (…) cadrul seriei Chopin... ºi nu numai. Parohia românã greco-catolicã Sfânta Treime din MARTIE 2011 109

Chesterland, OH, va împlini la anul 100 de ani de Înfiinþarea Asociaþiei bisericeºti a la înfiinþare. Deºi a fost con stituitã de români femeilor ortodoxe „Sfânta Maxima” imigranþi, acum doar 2-3 membri îºi (re)cunosc de pe Valea Timocului, Serbia rãdãcini româneºti. Actualii parohieni au înde - pãrtatã origine polonezã, slovacã etc, deci ame - Ba sil ica, 12 ianuarie 2011, ricani get-be get care au ales ritul român bizantin www.ba sil ica.ro pe calea spre mântuire. Cu binecuvântarea Preasfinþitului Pãrinte Epis cop Daniil al Episcopiei Daciei Fe lix din Ser - Parohia româneascã din Boras - Suedia bia, pãrintele Protopop Boian Alexandrovici al are un nou preot Protopopiatului Ortodox Român al Daciei Ri pen- Ziarul Lu mina, 11 ianuarie 2011, sis a înfiinþat pentru românii/vlahi stabiliþi în Va - www.ziarullumina.ro lea Timocului, Asociaþia bisericeascã a femeilor Românii ortodocºi din oraºul suedez Boras ortodoxe „Sfânta Maxim a”, cu sediul în localita - au de duminicã, 9 ianuarie, un nou preot. Pãrintele tea Malainiþa, informeazã pãrintele Alexandru Octavian Horaþiu Mureºan a fost instalat în slu - Mor tici, Inspec tor eparhial în cadrul Sectorului jirea de preot paroh al comunitãþii româneºti de Comunitãþi Externe. Asociaþia îºi va desfãºura

aici, de cãtre Preasfinþitul Macarie, Episcopul acti vitatea atât în domeniul so cial cât ºi pe plan i ortodox român al Europei de Nord. Preasfinþia Sa n

cultural ºi de reprezentare. Astfel, din punct de e a oficiat Sfânta Liturghie ºi i-a binecuvântat pe cei vedere filantropic, Asociaþia „Sfânta Max ima” va d n i prezenþi cu Agheasmã Mare. „Parohia de la Boras oferi asistenþã socialã pentru copii, bãtrâni, bol- t u a fost înfiinþatã la data de 7 februarie 1988, de navi sau alte categorii sociale care au nevoie de t e cãtre pãrintele consilier Gheorghe Borca de la ajutor umanitar, iar din punct de vedere cultural se r p Stockholm , a cãrui slujire o voi continua cu aju -

va ocupa de conservarea ºi promovarea identitãþii e d torul bunului Dumnezeu ºi din încredinþarea româneºti pe Valea Timocului. r

chiria rhului nostru, Preasfinþitul Pãrinte Macarie”, o l a declarat pr. paroh Octavian Horaþiu Mureºan i Românul care aduce pacea / n pentru TRINITAS TV. Sebastian Secan â m o r

Lucrãri ale artistului maramureºean Adevãrul, 12 ianuarie 2011, a Nicolae Caþavei, pe simezele unei galerii www.adevarul.es e i

din Torino / Alina Andreica þ

Sabin Mureºan (33 de ani) a muncit în ulti- a c

Infomm, 11 ianuarie 2011, www.infomm.ro i mii ºase ani în cele mai periculoase locuri din l lume ca lucrãtor pentru pace. Meseria de „pa cifi - b Vineri, 14 ianuarie, de la 18.30, „Galleria u Aripa” din Torino va gãzdui un spectacol de grup cator” îi aduce lunar între 500 ºi 2.000 de euro. A p sub genericul „Materia vie”. Printre cei care expun învãþat sã meargã printre oameni înarmaþi, sã se fereascã de proiectile ºi sã-i convingã pe rebeli sã Ã se numãrã artiºti din Franþa, Italia, Elveþia, dar ºi N câþiva români ºi chiar un maramureºean: Nicolae nu fure recoltele localnicilor din Filipine. Acum, Â Caþavei. Expoziþia este prima dintr-o serie de ex - Sabin Mureºan s-a întors în România la o viaþã M O

poziþii-proiect. Fiecare dintre expoziþii va invita simplã. Timp de ºase ani, principala activitate a lui R

artiºti din întreaga lume pentru a reflecta asupra Sabin Mureºan a fost sã evite izbucnirea unor A I L problemelor dragi, pentru a investiga concepte în violenþe în comunitãþile locale, ocazie cu care ºi-a I lumea artei contemporane prin coduri expresive. riscat chiar ºi viaþa. Mame care îºi duc copiii la M A

Lucrãrile propuse din Italia, Elveþia, Franþa ºi Ro- ºcoalã înarmate cu AK 47, sute de familii îºi pãrã - F mânia au fost selectate pe baza unor criterii. „Fap - sesc în grabã casele de fricã sã nu fie mãcelãrite de tul cã sunt pe simezele «Galeriei Aripa» din militari, proiectile care ºuierã lângã taberele de To rino înseamnã confirmarea calitãþii mele de voluntari. Acestea sunt câteva dintre imaginile pe pictor. Mi-au fost selectate douã lucrãri pe care sã care Sabin Mureºan le-a trãit în ultimii ºase ani, ca le prezint în cadrul a douã expoziþii colective «Ma- „peaceworker" (lucrãtor pentru pace-n.r.). El a teria Viva» în perioada 14-28 ianuarie ºi «Apoc a- fost angajat de organizaþii nonguvernamentale in - lypse To day», în perioada 4 - 14 februarie 2011. ternaþionale de profil, dar ºi guvernamentale pre - Pe de altã parte, mã bucur cã reprezint, zic eu, cum Serviciul Ger man de Dezvoltare, pentru a onorabil «noua ºcoalã» bãimãreanã” a precizat încerca sã evite conflictele armate pe plan local în artistul Nicolae Caþavei. Una dintre lucrãrile ex - zonele periculoase ale lumii precum precum Irak, puse în galeria italianã se intituleazã «Imagini Su dan sau Filipine, dar ºi sã ofere sprijin umanitar arhe tipale»”. ºi lo gis tic localnicilor. 110 MARTIE 2011

„Mica Românie" din Flamanville Fiul unui român - / Ana Zidãrescu fondatorul Australiei moderne Evenimentul zilei, 13 ianuarie 2011, Ziare.com, 14 ianuarie 2011, www.evz.ro www.ziare.com Aproximativ 450 de muncitori români lu- Fiul unui em igrant român este considerat crea zã în apropiere de oraºul francez Flamanville, unul dintre fondatorii Australiei moderne, deºi nu pe cel mai mare ºantier din Europa, la realizarea este cunoscut deloc în þara de origine a tatãlui sãu. super-reactorului EPR (Eu ro pean Pres sur ized Re- Ed ward Granville The o dore s-a remarcat la înce- actor). Românii sunt recrutaþi prin intermediul putul secolui trecut în miºcarea sindicalã din companiei Elco din România. În acest moment , pe Queensland ºi a devenit prim-ministru al acestui ºantier lucreazã 3.200 de muncitori, dintre care stat iar ulte rior chiar vice-pre mier al Australiei, 450 sunt români, iar alþi 600 de alte naþionalitãþi. scrie România Libera. Ed ward Granville a fost Dupã 10, uneori 15 ore de muncã, românii se unul dintre cei ºase copii ai lui Vasile Teodorescu, retrag în cele peste 250 de bungalouri vechi, ca fiul unui preot din Galaþi care a emigrat în Aus tra - „dintr-o altã erã”, scrie publicaþia francezã fran - lia ºi s-a cãsãtorit cu o irlandezã în 1882. Cele mai cesoir.fr. Chiria pentru aceste „cocioabe” este de importante titluri care amintesc de Edward Gran - 250 de euro pe lunã. Jurnaliºtii de la francesoir.fr ville sunt „Theo dore, his life and times”, de Irwing i n descriu condiþiile precare în care stau românii de Young, apãrutã în 1971 ºi lucrarea „Red Ted - the e

d pe ºantierul din Flamanville. Bungalourile în care life of E. G. Theo dore”, a istoricului Ross Fitzger - n i locuiesc câte doi muncitori au o camerã de dormit ald, profesor la Universitatea din Queensland. Alt t u de 4 metri pãtraþi ºi o alta în care se aflã o masã, o mate rial aparþine lui Neville Cain ºi a fost inclus în t e chicinetã, o bancã sau câteva scaune ºi un cuptor „Aus tra lian Dic tio nary of Bi og ra phy”. Ed ward a r p

cu microunde. Pereþii nu sunt izolaþi, iar frigul ºi primit porecla Red Ted sau Ted cel Roºu de la e umezeala fac dificil traiul. Bunurile pe care le iau Conservatori pentru modul cate goric în care ºi-a d

r în primire muncitorii nu sunt noi ºi deseori se exercitat puterea pe vremea când era premier. Po - o l i stricã. Iar penalitãþile variazã de la 20 de euro trivit unui lider em blematic al politicii de stânga n pentru o arsurã de þigarã, la 70 de euro pentru un din Aus tralia, John Maitland, „Theo dore ºi tipii â

m scaun rupt. Unul dintre românii care a acceptat sã aceia din jurul sãu au fãcut aceastã þarã”. o

r stea de vorbã cu jurnaliºtii de la francesoir.fr este

a Doi tineri din Tromso, Norvegia, dupã

Dumitru. Acesta i-a primit pe reporteri în bun- e ce s-au întors din vacanþã: «Cerºetorul i galoul sãu. A tapetat ferestrele cu ziare ºi peste ele þ

a a pus steagul României, în încercarea de a þine român ne-a decorat casa» / Ana Haþeg c i l frigul la distanþã. Libertatea, 15 ianurie 2011, b

u www.libertatea.ro

p Un român, star în baschetul universitar din SUA / Aura Costache O poveste incredibilã a ajuns, ieri, în atenþia presei din Norvegia. Doi tineri din Tromso ºi-au Ã Adevãrul, 13 ianuarie 2011,

N pus casa, timp de o lunã, la dispoziþia unui bãrbat

Â www.adevarul.es din România, care cerºea pe strãzile oraºului. Pe

M Fiul preºedintei Federaþiei Române de Bas - durata Sãrbãtorilor de iarnã, Knut Gronvoll ºi par- O

R chet, Vlad Moldoveanu, face furori în baschetul tenera lui de viaþã, Alexa Belandria, s-au gândit sã

A universitar nord-ameri can (NCAA). Tânãrul în îi facã o bucurie românului Ioan Bandac (49 de I L

I vârstã de 22 de ani a realizat recordul carierei, 39 ani), care îºi ducea traiul cerºind pe strãzile din

M de puncte, în meciul câºtigat de echipa sa în faþa oraºul norvegian Tromso. Astfel, cei doi tineri,

A campioanei en-titre. Evoluþiile lui Moldoveanu au care citiserã într-un ziar lo cal despre român cã îºi F ajuns subiect în paginile prestigioasei publicaþii va petrece Sãrbãtorile sub cerul liber, fiind nevoit Washing ton Post, care-i rezervã românului spaþii sã îºi caute un adãpost, s-au gândit sã îl ajute. Cum ample în ediþia tipãritã de miercuri. Sub titlul ei se pregãteau sã plece timp de o lunã în Ven e- „Nãs cut în România, star în Amer ica”, ziariºtii de zuela, þara natalã a femeii, i-au lãsat cheile apar - la Washing ton Post au realizat un articol despre tamentului ºi frigiderul plin cu bunãtãþi ºi i-au jucãtorul înalt de 2.06 metri, urmãrit din tribunã la permis sã stea în locuinþa lor, chiar dacã mulþi i-au ultimul meci chiar de mama sa. Formaþia sa, Ame- avertizat cã e un gest riscant ºi cã s-ar putea sã r ican Eagles, a obþinut în meciul cu Lehigh, cam - rãmânã cu casa goalã. Însã cei doi tineri ºi-au pus pioanã en-ti tre, scor 82-75, a patra victorie toatã încrederea în român, despre care auziserã conse cutivã, iar Moldoveanu a primit toate ono- doar lucruri bune ºi despre care aflaserã cã venise rurile: premiul Asociaþiei Ziariºtilor pentru jucã - în Norvegia de un an ºi jumãtate ºi cã banii pe care torul sãptãmânii în NCAA ºi jucãtorul sãptãmânii îi câºtigã din cerºit îi trimite în România, pentru a în Conferinþa de Est. plãti ºcoala celor doi bãieþi ai lui. La întoarcere, MARTIE 2011 111 cuplul norvegian a rãmas mut de uimire, când ºi-a în vârstã de 47 de ani va susþine pe scenele ro- gãsit casa mai curatã ºi mai îngrijitã ca niciodatã. mâneºti un concert ºi un recital, la 21 ianuarie ºi la „Cerºetorul român ne-a decorat casa”, au spus 29 mai. La Sala Radio, Ruxandra Donose va inter - fericiþi norvegienii. Ioan le fãcuse ordine. Mai preta operele „Ora spaniolã” ºi „Copilul ºi vrãjile” mult, ºi-a cheltuit banii câºtigaþi la cerºit ºi le-a de Maurice Ravel, iar la Ateneul Român va susþine cumpãrat un covoraº pentru baie, decoraþiuni de un re cital de lieduri, alãturi de pianistul Horia Crãciun ºi ghivece cu flori. Mihail. Aplaudatã pe marile scene ale lumii, mezzosoprana spune cã, prin forþa lucrurilor, ca- Cãlãtorie în Transilvania americanã / riera internaþionalã a privat-o de cântatul în limba Dan Arsenie maternã. Pentru artistã, concertele pe care le va Evenimentul zilei, 16 ianuarie 2011, susþine în România sunt deopotrivã o ocazie de a www.evz.ro redescoperi repertoriul românesc vocal, dar ºi o În Carolina de Nord ºi în Kentucky existã formã de di alog emoþional foarte spe cial. „A cânta comitatul Transylvania, respectiv o universitate este un act de comunicare ºi cum poþi sã comunici ceva în mod spontan, direct ºi sincer dacã nu cu acelaºi nume. În Kan sas, gãsim o micã Bu - vorbeºti limba în care comunici?”, explicã mezzo- covinã. Transylvania americanilor îºi trage nu- soprana. „Sigur cã poþi sã înveþi... Am cântat ºi în mele de la o colonie care a existat pentru scurt limba rusã, o limbã pe care, din pãcate, nu o i timp, undeva în ultimul sfert al secolului al n

vorbesc, am studiat în cele mai mici amãnunte e

XVIII-lea. În locul de unde au plecat pionierii, pronunþia, traducerea fiecãrui cuvânt, dar nu este d n i

Carolina de Nord, existã comitatul Transylvania. acelaºi lucru. Rãmâne o redare mecanicã. Aºadar, t u

Acolo unde au ajuns - atunci Virginia, astãzi Kan- limba pe care nu o vorbeºti se transformã într-un t e sas - existã Transylvania Uni ver sity. Colonia ile - filtru în cel mai bun caz, iar în cel mai rãu caz, r p galã Transylvania a existat între 1775 ºi 1776 în într-un zid între tine ºi public”, adaugã Ruxandra e

Donose. Revenirea pe scenele româneºti echiva - d zona împãduritã a statului Vir ginia (de aici ºi nu - leazã ºi cu reîntoarcerea la sine, mai spune r mele de „peste pãduri/dincolo de pãduri”). În o l Donose. i

1775, Transylvania Com pany, deþinutã de un ju- n decãtor din Carolina de Nord, a cumpãrat de la â

Biblioteca Judeþeanã contribuie m indigenii Chero kee 81.000 de kilometri pãtraþi de o

la înfiinþarea unei biblioteci româneºti r

teren (cam o treime din suprafaþa României) în a

la Montréal / Alina Andreica e statul Vir ginia. Însã tranzacþia încãlca prevederile i

Glasul Maramureºului, 20 ianuarie 2011, þ

Proclamaþiei Regale din 1763. Falsa colonie a fost www.glasulmaramuresului.ro a c i desfiinþatã la un an de la „înfiinþare”, în 1776. Între l

Peste 8.700 de cãrþi vor pleca, în luna fe- b timp, teritoriul de „peste pãduri” dorit de judecãtor bruarie, cãtre Montréal, Can ada. Aceste cãrþi vor u a trecut în componenþa statului Kentucky. Acum, ajunge pe rafturile primei biblioteci publice ro - p la Lexington, în statul Kentucky, existã Univer - mâneºti din Can ada. Iniþiativa acestui proiect a Ã

sitatea de arte liberale Transylvania, una dintre pornit în anul 2007, la propunerea Consiliului de N cele mai vechi universitãþi din State. Contactatã de iniþiativã al Fundaþiei Culturale „Biblioteca Ro - Â EVZ, responsabila cu relaþiile publice a instituþiei, mâneascã” (preºedinte de onoare, maestrul M O

Mollie Eblen, spune cã nu existã Hallow een fãrã Mircea Albulescu). Membrii fondatori ai acestui R

proiect au fãcut aceste donaþii, printre ei nu mã- A

Dra cula la Lexington. „Când aud cuvântul Tran - I L silvania, mulþi oameni se gândesc la Dra cula. Aºa rându-se ºi Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu”, I cã am considerat amuzant sã preluãm acest din Baia Mare (di rector dr. Teodor Ardelean). Pe M lista donatorilor se regãseºte ºi numele directo - A simbol”, spune Eblen. „De fapt, coincidenþa este F rului Centrului Judeþean pentru Conservarea ºi una etimologicã. Acest teritoriu, acum Kentucky, Promovarea Culturii Tradiþionale Maramureº, era partea împãduritã a Virginiei de atunci, unde a ªtefan Mariº, cu o donaþie de 172 de cãrþi (43 de poposit un grup trimis din Carolina de Nord”. titluri) din domeniul antropologiei, folclorului, Mezzosopranã româncã la Viena: poeziei º.a. Biblioteca va funcþiona, în primul an, „Mi-a lipsit cântatul în limba maternã” / într-o clãdire din cartierul Côte-des-Neiges, unde comunitatea româneascã este bine reprezentatã. Oltea ªerban-Pârâu „Este vorba de prima bibliotecã româneascã în Adevãrul, 17 ianuarie 2011, Canada. Noi obiºnuim sã facem biblioteci în co- www.adevarul.es munitãþi le româneºti din Europa. Ultim a, cea de-a Ruxandra Donose, stabilitã la Viena, mãr- zecea, a fost deschisã la Glas gow, în noiembrie. turiseºte cã simte nevoia sã se întoarcã la limba în Aceste 2.000 de cãrþi care vor pleca de la noi care a crescut ºi a iubit prima oarã. Mezzosoprana constituie un fond foarte bun. Ne-am orientat spre 112 MARTIE 2011

carte pentru copii, clasici, dar ºi carte diversã, cum Is rael: un român, lider al Partidului ar fi cãrþi de bucate, eseisticã, literaturã politicã Muncii / Eva Galambos º.a.”, a precizat dr. Teodor Ardelean. Adevãrul, 28 ianuarie 2011, www.adevarul.es Bursã de 1,3 milioane de euro pentru un român / Ana-Maria Tolbaru Misha Harish s-a nãscut în 1936 la Timi- ºoara ºi a plecat din România în 1950. Partidul Adevãrul, 23 ianuarie 2011, Muncii este cea mai importantã formaþiune poli- www.adevarul.es ticã de stânga din Israel, cu o istorie de aproape Adrian Constantin (41 de ani), profesor la jumãtate de veac. Dupã ce Ehud Barak a plecat din Universitatea din Viena, a primit sãptãmâna a- fruntea Partidului Muncii pentru a-ºi forma o altã ceasta fonduri de la Comisia Europeanã pentru a miºcare politicã, Atzmaut (Independenþa), con- cerceta tsunamiurile. Profesorul universitar nãscut ducerea laburistã l-a numit ca preºedinte (inte - în Timiºoara vrea sã arate, cu ajutorul formulelor rimar) pe Misha (Mi chael) Harish, fost ministru al matematice, unde va lovi un tsunami ºi cât de industriei ºi comerþului. Astfel, un evreu de ori- distructiv va fi acesta. „De ce uneori apa se retrage gine românã ajunge în fruntea celui mai im por tant pe 5-100 de metri ºi apoi un tsu nami loveºte þãr- partid din Israel cu o istorie de aproape o jumãtate mul, iar alteori nu se retrage deloc înainte de de veac. Importantã personalitate politicã a Parti - i n gigantul val?”. Aceastã întrebare l-a propulsat pe dului Muncii, Misha Harish (Hirsch) s-a nãscut în e

d românul Adrian Constantin între cei 266 de cer- 1936 la Timiºoara ºi a emigrat în Is rael cu fa milia n i cetãtori europeni care au primit burse de la Co - la vârsta de 14 ani, în 1950. Este absolvent al t u misia Europeanã miercuri, 19 ianuarie. Studiul Universitãþii Ebraice din Ierusalim, unde a studiat t e profesorului care predã de trei ani la Universitatea economia ºi ºtiinþele politice. Activitatea lui în r p din Viena are la bazã tsunamiul devas tator de la 26 Partidul Muncii începe în 1966, când înfiinþeazã e decembrie 2004, când peste 275.000 de oameni au aripa de tineret a acestuia. Timp de 15 ani d

r murit. Atunci, în urma unui cutremur produs în (1967-1982) este direc tor al Departamentului de o l i largul Oceanului Indian, s-au format valuri cu o Relaþii Internaþionale. Harish vorbeºte flu ent 5 n înãlþime de peste zece metri, care au lovit coasta limbi: în afarã de ebraicã, Harish ºtie englezã, â de vest a Asiei cu o vitezã de pânã la 500 de m francezã, românã ºi maghiarã. o kilometri pe orã. Tsunamiul s-a manifestat însã r

a diferit. Felul în care s-au for mat valurile uriaºe Maramureºul este descris în ºase pagini

e ale revistei „New Maga zine” / i stau de altfel la baza cercetãrii lui Adrian Con - þ

a stantin. „Cãrui fapt se datoreazã aceastã retragere Corina ªofran c i l a mãrii? În Sri Lanka, unde tsunamiul a fãcut Informaþia zilei, 30 ianuarie 2011, b multe victime, marea nu se retrãsese. Este un as -

u www.informatia-zilei.ro p pect impor tant ºi necunoscut, care mã intereseazã în mod deosebit”, a declarat profesorul. Jobi Chan, reporter de cãlãtorie din Hong Kong, însoþitã de un fotograf, a poposit pentru Ã

N 68 de români au cerut azil în Aus tria / câteva zile în Maramureº, în toamna anului trecut. Â Flavius Toader Acest colþ de þarã, cu peisajele, oamenii ºi tradi - M þiile locului, a fost surprins în cuvinte ºi imagini de

O Evenimentul zilei, 25 ianuarie 2011,

R oaspetele venit de la mare depãrtare. Reportajul www.basil ica. ro

A sãu a apãrut recent în revista New Mag azine, un I L

I Un numãr de 68 de români au aplicat pentru sãptãmânal editat în 140.000 de exemplare ºi care

M azil, sunt în curs de aplicare sau au fãcut re curs la este în topul preferinþelor în Taiwan, respectiv pe

A cererile lor de azil respinse de autoritãþile austri - locul secund în Hong Kong. Conform surselor F ece, a declarat azi ministrul de interne austriac, autorizate, revista este cititã lunar de aproximativ Maria Fekter, citat de Agerpres. Românii care 500.000 de persoane. Revista New Mag azine se solicitã stabilirea definitivã în Aus tria vor sã ob - adreseazã persoanelor cu vârsta între 25 ºi 44 de þinã drept de muncã. Motivele politice pentru ani ºi este alcãtuitã din douã fas cicule, unul axat pe cererile de azil sunt însã foarte greu de acceptat, politicã, so cial, sãnãtate, IT iar al doilea focalizat pentru cã România este stat membru UE, cu drep - pe cãlãtorii, timp liber, divertisment. În numãrul turi depline ºi legislaþie adecvatã privind res pec - din 13 ianuarie, Maramureºului i s-au dedicat nu tarea drepturilor cetãþenilor. Fekter a evidenþiat mai puþin de ºase pagini. Cum s-a nãscut acest buna colaborare ºi corelare cu statele din Balcani, reportaj de cãlãtorie? Cele douã femei din Hong Ser bia, Mac edo nia, Bul garia ºi România în ceea Kong au contactat Centrul Judeþean de Turism ce priveºte politicile de azil, pentru cã, dupã eli - Maramureº InfoTurism ºi au cerut ajutorul lor minarea vizelor pentru aceastã regiune, s-a înre - pentru vizita de patru zile în judeþul nostru. Ioana gistrat „un tsunami de emigranþi spre Austria”. Tripon, directorul Centrului, le-a însoþit în cãlã- MARTIE 2011 113 torie ºi le-a facilitat vizitele la obiectivele turistice limba românã ºi în educarea tinerii generaþii în dar ºi întâlnirile cu localnicii. Au poposit în Baia cultul creºtin al românilor ortodocºi din þinuturile Mare, în Sãpânþa, Bârsana, au vizitat multe dintre istorice Timoc, Morava ºi sudul Dunãrii. ,,De bisericile de lemn in cluse în patrimoniul aproape 180 de ani, populaþia româneascã din Ser- UNESCO, Muzeul Þãrãncii Române din Drago - bia de nord-est nu a mai avut posibilitatea sã mai mireºti, Muzeul din Ieud, etc. Jobi Chan a fost înveþe a citi în limba maternã a strãmoºilor. În - impresionatã de Cimitirul Vesel. S-a întâlnit cu trucât în zonã nu existã ºcoli în limba românã Dumitru Pop, urmaºul lui Stan Ioan Pãtraº, fon- credem cã trebuie sã osârdim ºi sã naºtem în su - datorul Cimitirului Vesel, de la care a aflat cum se fletele oamenilor dragostea faþã de trecutul ºi isto - compun versurile înscrise pe crucile din faimosul ria strãbunilor”, a precizat Alexandrovici. Prin cimitir. Apoi a stat de vorbã cu meºteri populari, a grija unor asociaþii din România ºi Serbia, pe adre- vãzut care este „tehnica’” confecþionãrii cergilor, sa bisericii din Mãlainiþa, construitã de pãrintele cum lucreazã meºterii cioplitori în lemn, a urmãrit Boian Alexandrovici între anii 2004 ºi 2005, drept munca la câmp, cum se strânge fânul, cum se pasc pentru care a fost în nenumãrate rânduri ostracizat animalele. de autoritãþile ºi clerul sârbesc, ºi chiar condamnat la închisoare, deja au sosit sute de cãrþi româneºti. In cognito în Cernãuþi, oraºul uitãrii / ,,Fondul de carte se va îmbogãþi continuu. Sperãm Ioana Lucãcel ca odatã cu primãvara sã inaugurãm ºi aceastã i Gazeta de Maramureº, 31 ianuarie 2011, n

instituþie care, hotãrât lucru, va contribui la pãs- e

www.gazetademaramures.ro trarea identitãþii minoritãþii naþionale române ºi, d n i

Cernãuþi, al treilea oraº ca numãr de lo - implicit, a limbii române”, a afirmat Ale xan dro - t u cuitori din România interbelicã, a devenit astãzi o vici. Înfiinþarea bibliotecii care va purta numele t e insulã în care românii se strãduiesc sã-ºi pãstreze Sfântului Niceta de Remesiana, întemeiatorul r p limba, cultura ºi obiceiurile. Oraºul pãstreazã pu - creºtinismul ui în Balcani, (anul 335-414 d. Ch.), a e

fost posibilã datoritã sprijinului financiar acordat d þine „urme” româneºti, multe dintre statui ºi nume protopopiatului Daciei Ripensis de Patriarhia Ro- r de strãzi româneºti fiind „ucrainizate”. Mai mult, o l în regiunea cu acelaºi nume, în 20 de localitãþi nu mânã ºi a unui proiect finanþat de Deprtamentul i n se predã limba românã, nici mãcar facultativ. În pentru Românii de Pretutindeni. â ciuda numeroaselor solicitãri, nu s-a reuºit deschi- m o

Dan Munteanu Colan, românul din r derea unei Universitãþi româneºti la Cernãuþi. a GAZETA de Maramures vã invitã la o plimbare „Who’s who": „Rumaniol a apãrut ca e

situaþie de urgenþã lingvisticã„ / i imaginarã printr-un oraº în care istoria are miros þ

Mihai Mateaº a de ranã sau de resemnare. 250 de kilometri de sla- c i lom printre gropi ºi maºini cu poliþie, peste 7 Adevãrul, 4 februarie 2011, l b decenii de istorie ºi niºte litere, pentru noi im- www.adevarul.es u posibil de citit, despart România de un oraº al Profesorul universitar român al Univer sitã - p cãrui nume sunã aspru, ca ºi istoria devenitã þii din Las Palmas de Gran Canaria, Dan Mun - Ã

pentru unii ranã, pentru alþii resemnare. Cernãuþi teanu Colan, inclus în enciclopedia americanã N este o provincie ºi un oraº atipic. Austriac ca ºi „Who’s who in the world”, ar vrea ca fenomenul Â infrastructurã, românesc ca istorie, ucrainean ca rumaniol sã fie studiat la Universitatea din Bucu - M apartenenþã ºi mixt ca ºi limbã. „Mica Vienã” a O reºti. Dan Munteanu Colan este profesor univer - R Ucrainei de astãzi a fost „smulsã” României dupã sitar ºi re cent a fost inclus în ediþia 2011 a A I

invadarea Bucovinei de Nord de cãtre trupele L

en ciclopediei americane „Who’s who”, care cu - I Sovietice. Dupã o deportare masivã ºi un proces

prinde personalitãþile marcante din diverse do- M asiduu de ucrainizare, prin Codrii Cosminului, menii din întreaga lume. Autor ºi co-autor de A dacã întrebi de ªtefan cel Mare, þi se rãspunde dic þio nare, realizator al mai multor studii publi - F într-o amestecãturã ruso-ucraineanã ºi se ridicã cate în reviste de prestigiu internaþional ºi coor - din umeri, iar Alexandru cel Bun, cel care a emis donator al unei colecþii de literaturã est-europeanã actul privind prima atestare documentarã a aºezã rii, în limba spaniolã, Munteanu Colan a acordat un a devenit pentru localnici Olexandr Dobryi. interviu publicaþiei Românul, în care vorbeºte despre rumaniol, „dialectul” vorbit de românii din Prima bibliotecã de carte bisericeascã Spania ºi despre cum a ajuns sã aparã menþionat în ºi laicã în Timoc „Who’s who”. „Domnule profesor, cãrui fapt i se Timoc press, 3 februarie 2011, datoreazã includerea dumneavoastrã în aceastã www.timocpress.info en ciclopedie? ” „Cred cã se datoreazã muncii Preotul-martir Boian Alexandrovici a de - mele, am publicat foarte mult, dupã pãrerea altora clarat joi, cã a luat aceastã iniþiativã în scopul ºi dupã pãrerea mea, cu toatã lipsa de modestie iniþierii credincioºilor tineri ºi bãtrâni în cititul în care mã caracterizeazã. Adicã sunt peste 50 de 114 MARTIE 2011

titluri de cãrþi, mai mult de 200 de articole ºi studii mâna pe inimã, cã se simte împlinit ºi asteaptã cu de specialitate ºi faptul cã lucrez de 43 de ani în nerãbdare sã vinã pe lume un nou membru al acest domeniu a însemnat recunoaºterea acestei familiei, care, dupã cum susþin medicii, va fi activitãþi ºi, în consecinþã, includerea în aceastã flãcãu. enciclopedie.” „Stranieri” mândri sã fie români / Colþ de literaturã româneascã la Claudia Vidican Parohia ortodoxã românã din Pool, Adevãrul, 7 februarie 2011, Marea Britanie www.adevarul.es Ba sil ica, 5 februarie 2011, www.basil ica.ro George Lucian a înfiinþat comunitatea „Ro- mânilor din Viena care vor sã vinã la un suc” ºi Românii ortodocºi din Parohia „Sfântul Vo- promoveazã conceptul „Mândru sã fiu român”. ievod ªtefan cel Mare ºi Sfânt” din Pool - Marea Orãdeanul George Lucian, în vârstã de 23 de ani, a Britanie vor înfiinþa o bibliotecã româneascã înfiinþat comunitatea „Românilor din Viena care pentru comunitatea de aici. Parohia a lansat un vor sã vinã la un suc”. Comunitatea numãrã acum anunþ în care cei interesaþi pot dona vol ume pentru peste 400 de membri, ºi încearcã sã promoveze viitoarea bibliotecã, informeazã „Ziarul Lumina”. conceptul „Mândru sã fiu român”, atât pe Face - „Vrem sã alcãtuim în biserica de la Pool un colþ de i book, cât ºi prin activitãþi comune. George este n literaturã ortodoxã cu cãrþi do nate de creºtini e stu dent cu bursã la Afaceri Internaþionale ºi la

d pentru cei interesaþi de acest fel de lecturã. Cei Relaþii Internaþionale, la universitatea americanã n i care doresc sã sprijine proiectul nostru ºi sã do- t Web ster Uni ver sity Viena. Lucreazã la ziarul ºi la u neze pentru biblioteca bisericii cãrþi din biblioteca t barul universitãþii ºi, ocazional, ca ghid turistic. e personalã le pot aduce duminica la bisericã”, a r „Mã simt bine ca român în Viena. Austriecii au o p

spus pãrintele paroh Ioan Fodor. În aceastã bise- reticenþã la strãini în gen eral, iar aceasta creºte e ricã, serviciile religioase sunt þinute în limba ro - d

gradual, în funcþie de þara din care provii. Nimeni r mânã ºi limba englezã. Credincioºii acestei

o nu-þi face statuie cã eºti român, dar dacã îþi vezi de l

i bi se rici se închinã per manent la moaºtele Sfân - treabã ºi respecþi regulile, eºti tratat bine”, a po - n tului Petru Atonitul, ale Sfinþilor Mucenici omo - â vestit George, care ºi-ar dori o carierã de dip lo mat râþi la Mãnãstirea „Sfântul Sava cel Sfinþit” ºi alþi m în România. „Aº vrea sã contribui ºi eu la ceea ce o sfinþi ce se aflã într-un baldachin spe cial amenajat. r

mai este de fãcut în þarã. Îmi plac viaþa ºi condiþiile a de trai de aici, aºa cã voi mai rãmâne o perioadã e Un bãimarean emigrat în Germania i þ la 14 ani este acum un om de succes / plecat. Dacã mi se va da ocazia sã fac ceva impor - a

c tant, mã voi întoarce”, a spus George, care crede i Lia Brãdeanu l cã în România, oamenii ar trebui sã fie mai uniþi, b u Informaþia zilei, 6 februarie 2011, mai responsabili, sã vorbeascã mai puþin ºi sã p www.informatia-zilei.ro treacã la fapte. S-a nãscut în Baia Mare, dar înainte de a Ã Eveniment cul tural românesc în

N împlini vârsta de 14 ani, mai exact în iunie 1989,

Â fa milia a luat hotãrârea de a emigra în Germania. Þara Sfântã

M Anii au trecut, iar acum, la 36 de ani, Josef Kreiter Ba sil ica, 7 februarie 2011, O www.basil ica. ro

R este unul dintre oamenii de succes din þara de

A „adopþie”. Din 2009 este membru al conducerii La sediul Uniunii Scriitorilor Ebraici din Is - I L

I firmei Vesu vius Refractories, furnizori în dome - rael a avut loc joi, 3 februarie 2011, lansarea unui

M niul metalurgiei. Dacã la primul loc de muncã era numãr spe cial al revistei culturale „MOZNAIM”,

A delegat pentru a se ocupa de contractele încheiate dedicat literaturii române moderne. Acest eve - F în partea Europei de Est ºi Africa de Nord, în niment a prilejuit o întâlnire a scriitorilor români prezent este di rec tor de vânzãri, responsabil pe din Þara Sfântã, care continuã sã scrie în limba Europa de Est, exceptând Rusia. În România a românã ºi departe de þara în care s-au nãscut. S-au practicat înotul de performanþã, iar odatã cu recitat traduceri de versuri în limba ebraicã ale plecarea din þara natalã s-a înscris la un club de na - unor scriitori români ºi s-a jucat piesa „Lanþul taþie din Gottingen, ca dupã doar trei ani sã renunþe slãbiciunilor” de I. L. Caragiale. S-a vorbit despre ºi sã se orienteze înspre alte sporturi. A pus un ac- contribuþia pe care comunitãþile evreieºti au cent deosebit pe ºcoalã ºi aºa se face cã a participat adus-o la dezvoltarea culturii române în secolul al la numeroase cursuri de formare pe linia de XX-lea ºi s-a fãcut un apel cãtre scriitorii evrei prelucrare metalurgicã, iar în 2010 ºi-a finalizat nãscuþi în România de a conserva valorile multi- studiile de master în Administrarea Afacerilor, culturalismului ºi de a educa noile generaþii în dupã ce a studiat mai mulþi ani în Elveþia. S-a acest spirit. La acest eveniment au participat ºi stabilit în Dusseldorf, iar în prezent declarã, cu Excelenþa Sa Edward Iosiper, ambasadorul Ro- MARTIE 2011 115 mâniei la Tel Aviv, dl. Tsolag Momjian, consulul numai 20 de fete ºi 15 bãieþi de pânã în 30 de ani, onorific al Armeniei la Locurile Sfinte, precum ºi scrie Realitatea.net. o delegaþie a Senatului României, din cadrul gru- pului „Prietenii Europeni ai Israelului”. O româncã de succes cu care se mândreºte New York-ul Ediþie aniversarã a Zilelor Filmului Ziare.com, 14 februarie 2011, Românesc în Suedia / Aura Costache www.ziare.com Adevãrul, 13 februarie 2011, Exodul de creiere nu ne mai surprinde prea www.adevarul.es mult ºi totuºi continuã. Ne pleacã medicii, ne plea- Dupã cinci ani de existenþã, Institutul Cul - cã matematicienii, informaticienii ºi, ce e mai trist, tural Român din Stockholm organizeazã Zilele scriitorii ºi poeþii, mintea ºi inima acestei þãri. Unii Filmului Românesc în Suedia. Aniversarea din pentru cã aºa i-au purtat valurile sorþii, alþii în acest an are loc în contextul participãrii României, cãutarea unei recunoºteri binemeritate, de care nu în calitate de þarã-fo cus, la re cent încheiatul Fes tiau avut parte în þara de baºtinã. Alexandra Ares nu val Internaþional de Film de la Göteborg (28 ia- este nici prima, nici ultim a româncã din dias pora, nuarie - 7 februarie). Secþiunea specialã „Valul dar este printre puþinele tinere scriitoare care au filmului românesc”, organizatã în colaborare cu avut succes literar atât în þarã, cât ºi peste hotare.

ICR Stockholm , a reprezentat o premierã în istoria Ce este trist e cã la noi a fost recunoscutã numai i n

Festivalului de la Göteborg, cel mai im por tant dupã succesele de acolo. Pentru cine are curi - e eveniment cinematografic din Scandi na via, scrie ozitatea sã caute beletristicã în limba englezã, sub d n i

Agerpres. Ediþia aniversarã a Zilelor Filmului Ro - semnãtura unor autori români, recomandãm drept t u mânesc este marcatã printr-un turneu al filmelor una dintre cele mai interesante, recenta apariþie t e româneºti în patru oraºe suedeze: Stockholm , „My Life on Craigslist”, publicatã pe Am azon.com . r p Västeras, Malmö ºi Lund. Festivalul a început la 9 Înainte de acest de but de carte electronicã, Ale- e d februarie ºi se va desfãºura pânã la 21 februarie ºi xandra Ares, stabilitã de ani buni pe Coasta de Est, r

include ºapte producþii lansate în 2010, douã filme s-a afirmat ca teatrolog, producãtoare de tele vi - o l de referinþã ale cinematografiei dinainte de 1989, ziune ºi romancierã. i n o selecþie de scurtmetraje, precum ºi o retro spec - â tivã de filme experimentale realizate de regizorul Artiºtii români, vedete în Europa, m o

necunoscuþi în þarã / Di ana Florina r avangardist suedez de origine românã Mihail Li- a vadã, dupã cum precizeazã un comunicat al ICR Cosmin e i

Stock holm. Ediþia aniversarã a Zilelor Filmului Adevãrul, 20 februarie 2011, þ www.adevarul.es a Românesc este marcatã printr-un turneu al fil - c i melor româneºti în patru oraºe suedeze: Stock - l

În galeriile de artã pariziene ºi londoneze, b holm, Västeras, Malmö ºi Lund. Festivalul a dar ºi în casele bogaþilor lumii, operele artiºtilor u în ceput la 9 februarie ºi se va desfãºura pânã la 21 români Nicolae Maniu ºi Mariana Gordan împart p februarie ºi include ºapte producþii lansate în acelaºi perete cu Chagall, Botero sau Picasso. Ã

2010, douã filme de referinþã ale cinematografiei Ambii artiºti se bucurã de un succes fulminat în N dinainte de 1989, o selecþie de scurtmetraje, pre- Europa. Un singur teritoriu le-a rãmas însã de Â cum ºi o retrospectivã de filme experimentale re - cucerit: România. Timpul: o dupã-amiazã de M alizate de regizorul avangardist suedez de origine O toam nã pe New Bond Street din Londra, kilo- R românã Mihail Livadã, dupã cum precizeazã un metrul zero al magazinelor de marcã, al restau - A I

comunicat al ICR Stockholm . L

rantelor de lux ºi mai ales al galeriilor de artã I

exclusiviste. Locul: Opera Gallery. Personajul: M Cel mai luxos ho tel din lume angajeazã Agentul 007. Chiar el! Mai corect spus, fostul A români / Aura Costache Agent 007 ºi fostul hoþ de tablouri din „Thomas F Adevãrul, 13 februarie 2011, Crown Af fair”. De data aceasta, în civil. Intrã în www.adevarul.es galerie, face un tur printre tablourile expuse, de la 35 de români vor fi recepþioneri, major- Robert Indi ana la Picasso ori la exoticul dormi sau ospãtari pentru bogaþii lumii care se Tatsanasomboon Jirapat. Se opreºte în faþa unei cazeazã la Burj Al Arab, în Dubai. Reprezentanþii picturi, zãboveºte câteva secunde ºi apoi aratã cu hotelului fac recrutãrile la Bucureºti, la începutul mâna, ferm: „This one”. Scurt ºi la obiect. În lunii martie. Directorul hotelului Burj Al Arab ºi definitiv, cine ar putea sã i se opunã lui James ºeful de la resurse umane cautã tineri motivaþi, Bond - respectiv Pierce Brosnan - când i-a cãzut dinamici, comunicativi ºi buni vorbitori de en- cu tronc la prima vedere un tablou semnat Nicolae glezã. Cine a mai lucrat în hoteluri de patru ºi cinci Maniu? „Arta mea a fost norocul meu”, zâmbeºte stele, cu siguranþã va avea un avantaj. Interviurile românul. „Oamenilor le place imaginea ºi abia ar urma sã aibã loc între 7 ºi 10 martie. Vor fi apoi întreabã numele. Nu cumpãrã doar o semnã- 116 MARTIE 2011

turã pentru portofoliul lor”. ªi reversul este vala- du Vallon des Fleurs din Nisa. „Comunitatea ro - bil. Nici semnãturile cumpãrãtorilor pe contracte - mâneascã de la Nisa ar dori sã aibã o bisericã care care ajung ºi la 100.000 de euro pentru un tablou sã îi reprezinte ºi în care ei sã se regãseascã ca ºi de dimensiuni mari (150x180cm sau 220x130cm) comunitate. Prezenþa româneascã acolo fiind la fel - nu-l flateazã în mod deosebit pe artistul român. de veche ca cea ruseascã din secolul XIX”, a mai spus Înaltpreasfinþitul Pãrinte Iosif. Cei care do - Volohii din Ucraina vorbesc româneºte, resc sã se implice în acest proiect vor gãsi coor - dar nu au auzit de România / donatele parohiei accesând site-ul web www.bi- Liviu ªiman seri caortodoxanisa.net. Infomm, 20 februarie 2011, www.infomm.ro Bisericã maramureºeanã pentru La 200 km distanþã de Sighetu Marmaþiei, în românii din Guadalajara / Poroºcovo (Ucraina), în imediata apropiere a fron- Silviu Dascãlu tierei cu Slovacia, îºi duce existenþa o comunitate de volohi români. În jur de 2.000 de suflete, dintre Ziarul Lu mina, 22 februarie 2011, care 1.300, de copii trãiesc în condiþii foarte grele. www.ziarullumina.ro 5.000 de oameni trãiesc în Poroºcovo, din care Românii ortodocºi din Guadalajara - Spania i 2.000 sunt volohi români. Datoritã acestui fapt

n - vor avea în scurt timp un lãcaº de închinãciune e existã ºanse mari ca volohii sã devinã majoritari ºi propriu, piatra de temelie a acestuia urmând sã fie d de aceea autoritãþile nu îi prea ajutã în rezolvarea n

i pusã duminica viitoare de cãtre Preasfinþitul Ti - t problemelor. Marginalizaþi pe nedrept, volohii u motei, Episcopul românilor din Spania ºi Portu- t for meazã o enclavã româneascã ºi încearcã din e galia. Punerea pietrei de temelie are loc pe 27 r rãsputeri sã gãseascã un sprijin la fraþii români. p Reprezentanþi ai cotidianului Glasul Mara mure - februarie, chiar cu o zi înainte de hramul parohiei, e „Sfântul Ioan Casian”, prãznuit de Biserica d

ºului, Asociaþiei „Valea Verde”, Uniunii Re gio - r noastrã pe 28 febrarie. „La sfârºitul lunii se va o nale „Dacia” a Românilor din Transcarpatia, l i Fundaþiei „EMA”, Fundaþiei „Rozalina” au strâns pune piatra de temelie pentru viitoarea bisericã din n

â ajutoare (constând în alimente, îmbrãcãminte ºi Guadalajara. Aici, parohia cu hramul Sfântului m jucãrii), care au ajuns la volohii români. În dimi- Ioan Casian a primit anul trecut în concesiune din o r

neaþa zilei de duminicã 6 februarie, însoþit de dr. partea primãriei din localitate un teren de 6.000 de a Ioan Mihai Botoº, preºedintele Uniunii Regionale metri pãtraþi pe care se vor construi biserica paro - e i

þ „Dacia” a Românilor din Transcarpatia, ing. Ioan hialã ºi un aºezãmânt so cial. Pãrintele paroh Emi - a

c Mariº, reprezentantul Asociaþiei „Valea Verde”, lian Geabana a lucrat foarte mult ºi în þarã, el i l dr. Emanuel Baciu, preºedintele Funda þiei EMA, activând în Constanþa în domeniul asistenþei so- b u dr. Lidia Andrada Baciu ºi Camelia Pop, membre ciale. Va fi o bisericã tradiþionalã maramureºeanã p ale Fundaþiei EMA ºi Mircea Mure ºan, corespon - adusã din Maramureº”, a declarat Preasfinþitul Ti- dentul Realitatea TV, ne îmbarcãm la bordul a trei motei, Episcopul ortodox român al Spaniei ºi Ã

N autoturisme ºi punem cap compas Poroºcovo. Portugaliei. În Guadalajara existã o comunitate de Â aproximativ 5.000 de români, majoritatea acestora

M Ortodocºii români din Nisa provenind din nordul þãrii, din Maramureº ºi Bis- O vor avea bisericã R

triþa. Prin construcþia acestei biserici se doreºte o Ba sil ica, 21 februarie 2011, A

I reîmprospãtare a vieþii duhovniceºti din Guada-

L www.basil ica. ro I lajara ºi totodatã un sur plus al arhitecturii acestei

M Credincioºii din Parohia ortodoxã româ - zone, deoarece biserica va deveni ºi un centru de A neas cã „Sfinþii Împãraþi Constantin ºi Elena” din F atracþie turisticã ºi de promovare a culturii ºi cre - Nisa, Franþa, vor avea în curând o bisericã, dinþei ortodoxe în Spania. În prezent, parohia informeazã TRINITAS TV. Terenul pe care va fi funcþi oneazã în spaþiul acordat de catolici într-un construit lãcaºul de cult a fost deja obþinut. „Ur - meazã sã primim permisul de construcþie ºi sã centru social. Proiectul este unul ambiþios, pla- începem construirea bisericii, proiectul fiind deja nurile nelimitându-se doar la lãcaºul ortodox, ci la definitivat. Arhitecþii sunt chiar din comunitatea un întreg com plex de care se va bucura întreaga din Nisa. Este un proiect la care þinem mult, comunitate, cuprinzând ºcoalã parohialã, sãli pentru proiect pe care mulþi oameni ºi din România ar expoziþii ºi conferinþe. Parohia Guadalajara este dori sã îl sprijine”, a spus Înaltpreasfinþitul Pãrinte arondatã Protopopiatului Madrid ºi a fost în- Iosif, Mitropolitul Ortodox Român al Europei Oc- fiinþatã la 19 octombrie 2008, moment în care a ci dentale ºi Meridionale. Parohia a fost înfiinþatã primit hramul Sfântului Cuvios Ioan Casian ºi a în urmã cu zece ani ºi în prezent sfintele slujbe se fost hirotonit preot teologul constãnþean Emilian oficiazã în spaþiul oferit de Biserica No tre - Dame Geabana. MARTIE 2011 117

Român la Microsoft: „A fost visul meu. asistent în radiologie, însã s-a remarcat în spe cial Peste 10 ani mã vãd tot aici” / ca activistã pentru drepturile omului. Presa Mihaela Dincã americanã scrie despre mama noului primar de Adevãrul, 23 februarie 2011, Chi cago cã a mãrºãluit alãturi de Mar tin Lu ther www.adevarul.es King ºi cã a fost de mai multe ori arestatã pentru opiniile ºi acþiunile ei. Paul Borza are 24 de ani ºi câºtigã acum cât sã-ºi permitã orice. Din clasa a VI-a îºi doreºte sã Expoziþie de cãrþi în limba românã, la lucreze la Microsoft, iar de 8 luni îºi trãieºte visul Biblioteca Publicã Municipalã Cardenal ameri can. S-a adaptat uºor la viaþa din SUA: bea Cisneros din Alcala de Henares ciocolatã caldã de la Starbucks ºi mãnâncã ham- Roma nian Global News, 24 februarie burger. Îi lipsesc însã ciorbele. Prietenii lui sunt un 2011, www.rgnpress.ro indian ºi un chinez, dar vrea o soþie româncã. Biblioteca Publicã Municipalã (BPM) Car - Pasiunea lui Paul pentru Microsoft începe în urmã denal Cisneros din Alcala de Henares gãzduieºte cu 10 ani. Crescut într-o familie de IT-iºti, tânãrul în perioada 14-28 februarie o expoziþie de cãrþi în a avut contact cu produsele companiei încã din limbile românã, rusã, polonezã ºi arabã, transmite clasa a ºasea. „Am vrut sã mã duc în America. Ro manian Global News, care citeazã „Noi in Spa - Mi-au plãcut produsele Microsoft încã de când nia”. Orarul bibliotecii este de luni pânã vineri, de i eram mic, eram pasionat de tot ce scotea com - n

la 08.35 la 21.40. Totodatã, Bibliotecile Publice e pania. Sigur, naiv la vremea aceea", spune Paul Municipale din Alcalá de Henares participã pânã d n zâmbind. Iar de aici, totul a depins de el ºi de i pe 30 iunie la programul Biblioteca Abierta, ce are t ambiþia pe care i-au for mat-o pãrinþii, care nu i-au u ca obiective integrarea tuturor minoritãþilor din t dat de-a gata tot ce-ºi dorea el. Dupã trei ediþii ale e Comunitatea Madrid, oferind astfel populaþiei r p concursului Microsoft Imagine Cup pe care le-a spa ni ole posibilitatea de a fi în con tact per manent dominat la nivel naþional, Paul a ajuns sã lucreze e d

cu diversitatea multiculturalã existentã în societate. pentru compania americanã. „Am fãcul liceul în r o l

Alba Iulia, locul meu na tal, iar apoi facultatea de Întreprinzãtor român, premiat de i matematicã-informaticã la „Babeº-Bolyai", în n

regiunea Veneto â

Cluj-Napoca. În timpul Masterului la aceeaºi fa - Roma nian Global News, 24 februarie m o

cultate am obþinut un Intern ship la Microsoft", aºa r

2011, www.rgnpress.ro a

rezumã tânãrul anii de educaþie care au precedat Românul Marius Gheorghe Mada a fost pre- e era Microsoft din viaþa lui. Neimportanþi, dupã i miat de Regiunea Veneto pentru prezentarea celei þ cum chiar el spune. a

mai bune idei de afaceri, premiu care este acordat c i l

Noul primar de Chi cago e nepotul unui cetãþenilor români ºi moldoveni rezidenþi în b Veneto care doresc sã înceapã o afacere în propria u

român / Carmen Pleºa p þarã de origine, transmite Roma nian Global News, Jurnalul Naþional, 23 februarie 2011, care citeazã Gazeta Româneascã. «Marius „între - www.jurnalul.ro Ã

prinzãtor înnãscut” - Regiunea îi premiazã ideile», N

Noul primar al oraºului Chi cago, Rahm este titlul articolului din cotidianul veronez Â

Emanuel (51 de ani), este nepotul unui emi grant L’Arena, dedicat lui Marius Mada. Românul a M O

care a ajuns în Statele Unite ale Americii din inventat o muncã pentru care nici mãcar localnicii R

România. „Pentru mine, Rahm Emanuel, nepotul nu ar fi pariat un cent, devenind în numai câþiva A I L

lui Herman Smulivitz, care a venit în acest oraº în ani patronul unei societãþi de servicii pentru I

1917, de la graniþa ruso-românã, pe când avea 13 gestionarea ºi întreþinerea clãdirilor de locuinþe M ani, pentru a scãpa de pogromuri, ºi fiul lui Ben - din staþiunea de ski Malga San Giorgio. „Intrasem A jamin Emanuel, care a venit aici în 1959 din Israel în contact în urmã cu ceva timp cu consulul ono- F pentru a începe o carierã medicalã, este o mare rific George Teseleanu care m-a invitat sã particip realizare personalã”, a declarat Rahm Emanuel, la con curs. Ocazia a fost datã de solicitarea mea de dupã anunþarea rezultatelor alegerilor. Noul pri- a vizita Clam, firma din Marsciano, regiunea mar, care a primit 55% din voturi, a fost consilier Umbria, care produce ºeminee ºi sobe inovative, al preºedintelui Barack Obama, iar la Casa Albã a pe lemne ºi peleþi, cu economisire energeticã ºi fost supranumit „Rhambo”, de la numele cele- randament ridicat ºi pentru care sunt reprezentant brului personaj de film. Mama lui Rahm, Mar sha exclusiv pentru România”, a declarat Mada pentru Emanuel, nãscutã Smulevitz, este fiica lui Herman L’Arena. De aici a luat naºtere ideea de a participa Smulivitz, „un imigrant moldovean” care s-a la concursul Regiunii, categoria „întreprinzãtor remarcat ca boxer, dar ºi ca lider de sindicat. Mar - înnãscut”, promovat în colaborare cu Veneto La - sha Emanuel, care a apãrut alãturi de fiul sãu dupã voro, Sme (Support to migrants’entrepreneurship) ce a fost anunþat rezultatul alegerilor, a lucrat ca ºi agenþia IFAD a ONU pentru eradicarea sãrãciei 118 MARTIE 2011

populaþiilor rurale. Ceea ce a plãcut mai mult Statul suedez a recunoscut comisiei din proiectul lui Marius a fost studiul Episcopia Europei de Nord pentru prezentarea energiilor al ter na tive de ultimã Ba sil ica, 25 februarie 2011, generaþie, implicând profesioniºti locali ºi per - www.basil ica. ro miþând facultãþilor de inginerie din România sã Dupã trei ani de eforturi susþinute în de- colaboreze la proiect. Marius a pus la punct un mersurile de reorganizare canonicã ºi juridicã, uti- show room mobil, adicã o salã de expoziþie pentru litatea publicã ºi rolul pozitiv pe care îl are, în produse (ºeminee ºi sobe în funcþiune) montate în societatea suedezã, Episcopia Europei de Nord au interiorul unui container care poate fi mutat cu un fost recunoscute oficial de Statul suedez. Epis- camion ºi în zonele cele mai izolate ale României copia Ortodoxã Românã a Europei de Nord a ºi lãsat în loc fix pentru vizite ºi demonstraþii. încheiat, la sfârºitul anului 2010, procedura admi- „Intenþia este de a putea vizita ºi atinge produsele nistrativã de recunoaºtere de cãtre Guvernul Sue - ºi în acelaºi timp de a implica tinerii elevi ai diei, obþinând personalitatea juridicã specificã ºcolilor superioare tehnice ºi ai facultãþilor ºtiin - entitãþil or religioase, sub numãrul de înregistrare þifice într-o salã de probe pusã la dispoziþie pentru 252004-3593, cu titulatura în suedezã: ‘Rumänska experimentare ºi formare profesionalã”, adaugã Ortodoxa Stiftet för Norra Europa’. Actul de recu- Marius. noaºtere a Episcopiei Ortodoxe Române a Europei i n de Nord este încununarea procesului de reor- e

d Marlene Comãnescu, actriþa care joacã ganizare canonicã ºi juridicã a misiunii Bisericii n i în film cu Leo nardo DiCaprio: „Când Ortodoxe Române în partea de nord a Europei. t u l-am întâlnit, am simþit cã-mi sare inima Astfel, se finalizeazã ul tima etapã a procedurii de t e din piept” / Paul Bardasu recunoaºtere juridicã prevãzutã în actuala legis - r p

laþie suedezã referitoare la libertatea religioasã ºi e Libertatea, 25 februarie 2011, regimul cultelor. Dupã întronizarea Preasfinþitului d www.libertatea.ro r Episcop Macarie la Stockholm , în data de 6 iulie o l i Actriþei Marlene Comãnescu (24 de ani), o 2008, acesta a întreprins acþiunile necesare pentru n recunoaºterea de cãtre Statul suedez a Episcopiei â româncã plecatã anul trecut în Amer ica, sã cuce - m reascã Hollywoodul, soarta i-a zâmbit în urmã cu Ortodoxe Române a Europei de Nord. Prin înche- o

r ierea acestei proceduri, Episcopia Ortodoxã Ro- puþin timp. Distribuitã în pelicula „J. Ed gar” a a regizorului Clint Eastwood, ea a avut norocul sã mânã a Europei de Nord este recunoscutã ca având e i o organizare statornicã ºi o activitate beneficã

þ stea la o jumãtate de metru de Le o nardo DiCaprio. a pentru societate. c Piteºteanca povesteºte pentru Libertatea ce a sim- i l b þit în acele momente. „Actoria e visul meu de Viaþã de angajat român la Google ºi la u copil. Când eram micã, petreceam ore întregi in- p Facebook / Dan Arsenie terpretând diferite personaje în faþa oglinzii. Apoi, Evenimentul zilei, 26 februarie 2011,

Ã în perioada liceului, am luat lecþii de la Luminiþa www.evz.ro N Borta, o artistã apreciatã în lumea teatrului din Â Piteºti”, spune Marlene. La începutul anului tre- Munceºti pe brânci, dar câºtigi 8000 de do- M cut, ea ºi soþul ei, Cãtãlin (29 de ani), au decis sã lari/lunã. Un fost salariat al Google povesteºte O

R pentru EVZ ce trebuie sã demonstrezi la interviu,

plece în Statele Unite. S-au stabilit în Los An -

A cum vrea sã te þinã compania cât mai mult la I geles. „Am luat-o de la zero. Am trimis un portret L I ºi alte fotografii mai multor agenþii de talente. La muncã ºi cum poþi câºtiga 100.000 de dolari pe an.

M ceva vreme, am primit un telefon de la Jack Scag - Giganþii internetului au anunþat cã angajeazã pro - A gramatori români pentru birourile din Europa ºi F netti, care a scris peste 15 biografii pentru staruri SUA. EVZ a vrut sã afle cum este viaþa de angajat ca Valentino, Lau rel ºi Hardy (Stan ºi Bran) sau la Google. Cãtãlin Frâncu a fãcut trei ani de Poli- Clark Gable. Am fost chematã pentru un interviu tehnicã, apoi s-a transferat la Mas sa chu setts In sti - ºi, spre bucuria mea, am semnat contractul chiar în tute of Technol ogy (MIT). În 2001, a primit oferta aceeaºi zi”, povesteºte actriþa cu nume de scenã de a efectua un stagiu la Google. Era plãtit cu 30 Marlene Manes. De ce a plecat din România ºi de dolari pe orã. Imediat, ºi-a dat seama de ceva: care sunt atuurile sale? „Am decis sã merg la Hol - „Google nu face nimic la repezealã, lasã mereu loc ly wood pentru cã, deºi competiþia este acerbã, de creºtere. Putea sã facã o fabricã de cherestea, sunt joburi mai numeroase. E greu, pentru cã tot ar fi scos profit”, spune Cãtãlin. A fost angajat suntem mulþi care batem la uºi, dar ºtiu cã munca în 2002 ºi, din 2004 pânã în 2006, a fost unul ºi rãbdarea îmi vor fi recompensate. Nu sunt o dintre inginerii care intervievau aspiranþii la un vedetã ºi nu-mi doresc faimã, cel puþin nu acum. post la Google. În primul rând, la angajare nu Poate mai târziu, când o voi merita.” conteazã prea mult dacã ai absolvit o facultate în MARTIE 2011 119

România, vestul Europei sau SUA, spune Cãtãlin. zile. Presiuni politice ºi financiare, de tot felul, l-au În schimb, ai ºanse foarte mici dacã nu ai mãcar rãpus, dupã ce compania a devenit insolventã. patru ani de studii superioare în informaticã. Vei avea interviuri cu mai mulþi ingineri de la Google. Maria Margarita Barroso, într-o vizitã Fiecare te va chestiona timp de 45 de minute, dupã privatã la Sighet: Sighetenii sunt care te va nota: „Sigur pun întrebãri din algoritmi. prietenoºi ºi ospitalieri / Liviu ªiman Nu ai cum sã pãcãleºti algoritmii. Programarea s-a schimbat, a devenit o artã de a lua bucãþi gata Infomm, 28 februarie 2011, fãcute ºi de a le pune împreunã, dar undeva inter- www.infomm.ro vine creaþia ta”. La sfârºitul sãptãmânii trecute, Maria Mar - Români celebri în Amer ica / Julian Chitta garita Barroso, soþia preºedintelui Comisiei Eu - ropene, Manuel Barrosso s-a aflat într-o vizitã Ziare.com, 27 februarie 2011, particularã la Sighet. Scopul prin ci pal al vizitei l-a www.ziare.com constituit participarea la nunta fiicei Mariei To - Rãsfoind prin Analele Academice Ameri - pan, care lucreazã în casa familiei Barroso de cane, Who’s Who ºi alte publicaþii din ultimii ani, peste 10 ani. De-a lungul timpului, sigheteanca a reuºit sã devinã un apropiat al soþilor Barrosso, am selectat personalitãþi de origine românã care i s-au remarcat în di verse domenii. Lista, departe de care prin intermediul Mariei au reuºit sã-ºi for - n e a fi completã, dã posibilitate cuiva sã vadã reali- meze o imag ine despre România, în general, ºi d n

Maramureº. Maria Barroso a vizitat Memorialul i

zãrile ºi participarea unor americani de origine t

Victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei, Mu - u românã, la viaþa economicã ºi culturalã a SUA. t

zeul Culturii Evreieºti, Muzeul Satului, Mâ nãsti - e Haralamb H. Georgescu (1908-1977), un celebru r p arhitect ameri can, cunoscut sub numele de Harlan rea Bârsana ºi a petrecut alãturi de invitaþi la nunta fiicei Mariei Topan. e

Georgesco (dupã ce a obþinut cetãþenia america - d nã), e vestit pentru clãdirile guvernamentale ridi- Modestã, plinã de farmec, Maria Barroso te r o l cate în Cali for nia ºi Colo rado, sau biserici din cucereºte din prima clipã. „Mã aflu pentru prima i n

New York, In diana ºi Ohio. El a desenat cine- datã în România. Mi-am dorit tare mult sã vin la â

matograful ARO din Bucureºti, care, în 1949, va Sighet. Am gãsit România exact cum mi-o descri- m o deveni Cinema Patria (800 de locuri). Sandu Flo- sese Maria. De România, de Si ghet, am auzit foar - r

a rea (n. 1946 -) art ist grafician ºi car ica tur ist ameri - te multe de la Maria. Stãteam timp îndelungat e can, autor de ficþiune ºtiinþificã. John DeLorean ascultând-o când îmi vorbea despre modul în care i þ

(1925-2005), celebru inginer de auto mo bile, a fost fetele din Maramureº se pre gãtesc pentru diferite a c i fiul unui em igrant român din Craiova. El a creat ocazii, precum ºi despre alte obiceiuri. În Ma - l b

mai multe modele de au to mo bile con sid er ate cla- ramureº am gãsit o asemãnare cu locurile din Por - u sice, cum ar fi Pontiac GTO, Pontiac Grand Prix. tu galia. Este bine sã existe o dez voltare eco nomicã, p DeLorean DMC-12, maºina lui, din oþel inoxi - dar trebuie sã se pãstreze tradi þiile. Sighetenii sunt dabil ce nu necesitã vopsea exterioarã, avea uºi în oameni cãlduroºi, prietenoºi ºi ospi talieri. Am sã Ã N

stil de „aripi de pescãruº”, care se deschideau în sus. îi povestesc soþului meu de ceea ce am vãzut în Â

Gen eral Mo tors l-a considerat „trãdãtor” pentru cã a Maramureº. Intenþionez sã revin la Sighet în pri- M pãrãsit gigantica companie ca sã mear gã în Irlanda mãvara ori vara acestui an”, a spus Maria Mar - O R sã-ºi producã propriul model. GM l-a ºicanat ani de garita Barroso. A I L I M A F 120 MARTIE 2011

Am primit la redacþie

Simona DUMUÞA Jurnal liber - micã revistã de criticã socialã, nr. 51/2010, jurnal de observaþii, informaþii ºi comentarii, ce apare prin grija d-lui Corneliu Florea (Dumitru Pãdeanu), scriitor din Can ada. În acest numãr: Decembrie în România, Note de lecturã în cadrul cãrora regãsim „Gaºca ºi diavolul. Istoria bolnavã a domnului Manolescu” de Puºi Dinulescu, „Godul nordian: însemnãri din clandestinitate” de Cristian Bãdiliþã ºi „Frumoasele strãine” de Mircea Cãrtãrescu, la final Polemos: Sluga credincioasã, un mate rial-com entariu pe marginea primirii Ordinului

i Naþional Serviciul Credincios de cãtre H. R. Patapievici ºi Peregrinãri: n La stânca discordiei, însemnãri de cãlãto rie. e d n i t u t Din Skopje, Mac e do nia, dl. Dina Cuvata (Dimo N. Dimcev) ne-a e r trimis cãrþile: p Bat cãmbánjli, Tipografia „Naumovski”, Skopje, 2009, autor e d

Dina Cuvata, Cãntits populari istrieneshtsã, Skopje, 2010 autor Petru r

o Iroaie cu o prefaþã intitulatã „Petru Iroaie, 75 de ani de la prima cãlãtorie l i

n în Istria (1935-2010)” semnatã Ramona Elena Potoroacã ºi Golgo ta-

â armãneascã, de Mishu Gh. Samarineanu, Skopje, 2011, o reeditare a m

o cãrþii Tablouri din r Pind, apãrutã la Ora- a

e dea în anul 1923 la i þ Edi tura Frank lin, în a c i limba românã cu de- l b dicaþia: „Memoriei u

p marelui Andrei Baron de ªaguna închin aceste crâmpee din jalea Pindului. Autorul”. Trei vo-

Ã l ume de versuri ºi cântece populare editate bi - N lingv: aromân ºi macedonean ºi apãrute sub Â egida Uniunii Culturale a Arom ânilor din Ma- M

O ce do nia ºi a Bibliotecii Naþionale Aromâne R „Constantin Belemace”. A I L I M

A Prin amabilitatea d-lui Ion Botoº din F Apºa (Ucraina), am primit nr. 1-4/ianuarie 2011 ºi nr. 5-7/februarie 2011 ale sãptã mâ- nalului Con cor dia din Cernãuþi, ziar al mi - noritãþii naþionale rom âneºti din Ucraina din care spicuim: Prin magia veºnicului ler, Tea - trul folcloric (Dumitru Mintescu), În cãutarea Duhului Sfânt (Doina Bojescu), Simþire, cuget ºi imagini întru Luceafãr (Dumitru Mintescu), Intertext în poezia din Nordul Bucovinei (Elena Apetri). MARTIE 2011 121

Spiþa unui neam din Ardeal de Sextil Puºcariu, Editura Clusium, Cluj Napoca, 1998. Un con sis tent ºi impor tant volum de memorialisticã de aproape 400 de pagini, apãrut graþie nepoatei autorului, Magdalena Vulpe, care semneazã de altfel ediþia, notele ºi glosarul, ºi care este structurat în trei mari pãrþi: Puºcãreºtii (Puºcaºii), Ciurculeºtii ºi Nicheºtii ºi Tablourile genealogice, în plus o bogatã iconografie, un Glosar de termeni învechiþi ºi regionali, dar ºi un foarte util Indice de nume. „Împrejurãrile au fãcut ca volumul ce trebuia sã deschidã seria memoriilor lui Sextil Puºcariu sã aparã ultimul. Elaborat - cu întreruperi - în decurs de 13 ani (1943-1946), a aºteptat mai bine de o jumãtate de veac un ed i tor avizat ºi, poate, un public interesat.” (M. Vulpe în Notã asupra ediþiei).

Romanul Re gina nopþii, Editura Eurotip, Baia Mare, 2010, autor

maramureºeanul Vasile Mîrza (primar al comunei Rozavlea), cu o i prefaþã semnatã de Ovidiu Pecican ºi o postfaþã de prof. univ. dr. n e

Dumitru Pop. „Debutul în ro man a lui Vasile Mîrza se numãrã printre d n i acele formule de creaþie care, indiferent despre ce ar vorbi, asigurã în t u fundal, prin situarea propriei sensibilitãþi într-un orizont al tradiþiei, o t e situare în zona moºtenirii de acasã.” (Ovidiu Pecican în prefaþa Pro - r p

ximitãþi tainice) e d

r o l i

Douã cãrþi semnate de acad. Alexandru Surdu: Izvoare de filosofie româneascã: eseuri n apãrute în Revista Clipa – Magazinul actualitãþii culturale româneºti, Editura Biblioteca Bu- â m

cureºtilor, Bu cureºti, 2010, lu cra re apãrutã cu o r

sprijinul Fundaþiei Naþionale pentru Civili - a

zaþie Ru ralã „Niºte þãrani”, iar dintre eseurile e i þ

adunate aici amintim : Tezaurul filosofic al a c i

lim bii române, Specificul naþional al filoso - l

fiei, Filosofia româneascã la sfârºit de mile - b u

niu, Elogiul filosofiei româneºti, ºi Bi cen- p tenar Mitropolit Andrei ªa guna: discurs

rostit în Sala Festivã a Colegiului Naþional Ã N

„Andrei ªa guna” 28 noiembrie 2008, Edi tura Â

Kron- Art, Bra ºov, 2009, discurs þinut cu M

prilejul împlinirii a 200 de ani de la naºterea O R mitropolitului ardelean ºi a 90 de ani de la A I

Marea Unire. L I M A Lirica rãzboiului de reîntregire a neamului, Editura Sylvi, Bu- F cureºti, 1998, ediþie alcãtuitã de Florian Tucã, Nicolae Ionescu ºi Romulus Raicu, cu un Cuvânt cãtre cititori de P. S. Calinic Argeºanu Episcop de Argeº ºi Muscel, volum publicat cu sprijinul Fundaþiei Românilor de Pretutindeni. Structurat în ºase capitole: Aºteptare, Che- mare la arme, În focul luptelor, Închinare oºtirii române ºi eroilor neamului, La Alba Iulia, În Memoriam în care se regãsesc versuri semnate de Octavian Goga, Aron Cotruº, Alexei Mateevici, Ovid Den- suºianu, Mircea Dem. Rãdulescu, Petre Dulfu, Aurelian Pãunescu ºi mulþi alþii. 122 MARTIE 2011

Imnele iubirii de Ioan Alexandru, Galaxia Gutenberg, Târgu Lã puº, 2009, Colecþia Poeþi în rugãciune, o antologie alcãtuitã de Ion Buzaºi, care semneazã ºi prefaþa. În postfaþã descoperim un studiu inedit despre poezia lui Ioan Alexandru, scris în anul 1975 semnat pr. Ioan Miclea ºi intitulat Ioan Alexandru - Imnele Bucuriei - poezia luminii ºi lumina poeziei, studiu ce cuprinde un Preludiu, cinci capitole: La izvorul creaþiei poetice, Elementele structurale ale imnelor bucuriei, Poezia teologiei ºi a liturgicei ºi teologia poeziei, Accente ascetice ºi mistice în „Imnele Bucuriei”, Modul existenþial autentic românesc în „Imnele Bucuriei” ºi un Ep i log.

Cuvinte în labirint: Poeme într-un vers, de Ion Onuc Nemeº, Editura Imago, Sibiu, 2009, cu un Cuvânt înainte de Rodica i Braga din care reþinem: „Poeme într-un vers? Scãpãrare de flacãrã. Nu n e apuci sã te fereºti ºi eºti ars de lu mina lor de arc voltaic. Ion Onuc d

n Nemeº, acest împãtimit al poeziei, le cunoaºte puterea explosivã, le i t stãpâneºte prin ºtiinþa secretã a îmblânzitorului de sãlbãticiuni ºi le u t trimite spre noi prin neaºteptate cãi labirintice.” e r p e d

r Oameni ºi locuri din Sãtmar, Editura Citadela, Satu Mare, 2010, vol. I ºi II, Ed. a 2-a o l revãzutã ºi adãugitã, autor sãtmãreanul Viorel Câmpean. O antologie formatã din zeci de texte i n publicate pe parcursul anilor de cãtre autor în â presa localã ºi care impulsionat ºi susþinut de m o oameni de culturã din preajma sa, a avut fe- r

a ricita inspiraþie de a aduna tot acest mate rial e i valoros la un loc, cu intenþia declaratã „de a þ a scoate din negura ui tãrii anumite per so na - c i l litãþi, locuri ºi evenim ente din istoria româ- b

u nilor de pe plaiurile sãtmãrene.” Prefaþa vol. I p este semnatã de Ilie Sãlceanu, iar la vol. II de Aurel Pop. Nu lipsesc indicii onomastici ºi de Ã toponime, atât de necesari unei astfel de N

Â lucrãri. M O R

A I L I M A F MARTIE 2011 123

Despre Familia românã

Numãrul 4/ 2011 al revistei Fa milia românã, în care a fost dezbãtutã „Chestiunea armâneascã” nu a rãmas fãrã ecou în rândurile asociaþiilor armâneºti din þarã dar ºi în presa localã. Redãm mai jos douã scrisori ale celor mai de seamã reprezentanþi ai aromânilor, precum ºi articolele din publicaþiile loca le care ne onoreazã.

Acest numãr poate fi considerat o primã încercare de „rediscutare” a unui subiect aproape tabu în România:

„modelul tradiþional” al problemei armâneºti i n e Stimate domnule Ardelean, d n i

(…) Aceastã scrisoare, însã, nu v-o adresez pentru a vã aduce „critici”. Dim- t u potrivã! Deºi numãrul nu l-am putut coordona „împreunã” t e (mã refer la „Fara Armâneascã / Comunitatea Armânilor din r p

România), pot spune cã acest numãr poate fi considerat o e d primã încercare de „redis cutare” a unui subiect aproape tabu r o

în România: „modelul tradiþional” al problemei armâneºti. l i

Desigur, majoritatea articolelor se încadreazã în acest n model tradiþional, prin utilizarea acelor sintagme care au â m

devenit aproape „leit- motiv” când se discutã problema o r

armânilor. Se vorbeºte mai mult de „Sudul Dunãrii”, parcã a

ignorându-se cu voinþã faptul cã Armânii sunt la ei acasã i þ

dintotdeauna în Mac e donia anticã – geografic destul de a c i

departe de Dunãre! l

În schimb, Editorialul dvs. este o clarã dovadã a faptului cã aþi înþeles cu adevãrat b u

problematica armâneascã de azi, care nu mai poate fi tratatã ca în sec.19. „Respectul p fãrã limite” faþã de Armâni, de care vorbiþi iarãºi în edi to rial, nu v-a împiedicat sã aveþi

o „privire” plinã de înþelegere faþã de „cea de-a treia încercare de emancipare a Ã N

aromânilor”. „Evi dent cã o identitate nu se face în „laborator” ci se „asumã” – spuneþi Â

în edi torial ºi ex act aici este cheia rezolvãrii „problemei armâneºti” în România! Nicio M

academie ºi nici cei mai de seamã oameni de ºtiinþã nu pot impune o identitate, pentru O R simplul fapt cã este un proces natu ral, norm al de „autodefinire”! A I

„Cel mai impor tant neam din Balcani trebuie acum, la masa verde a istoriei sã se L lupte sã-ºi demonstreze fiinþa!” Cu aceastã frazã aþi spus un mare adevãr. Însã, este I M

România de azi capabilã sã înþeleagã ºi sã „ajute” sã ne putem demonstra fiinþa? A Desigur, singurul ajutor ºi cel mai im - F portant este recunoaºterea noastrã ca popor cu limba ºi cultura lui aparte. ªi atunci, vom fi în aceastã parte de Eu- ropã, noi ºi românii, ca reprezentanþi ai „romanitãþii/latinitãþii orientale aºa cum este cazul celorlalte lim bi romanice din „romanitatea occidentalã”! Exact cum spuneþi ºi dvs. în aceastã frazã:„Ei (Armânii) sunt parte primã ºi geneticã a romanitãþii orientale, iar dacã Ac ade m ia Românã nu doreºte sã-ºi schimbe poziþiile, nu trebuie sã ne închistãm în aceastã dificultate”. În acest numãr de revistã se vorbeºte, pe bunã dreptate, de contribuiþia uriaºã adusã de armâni culturii române! Însã nu trebuie sã uitãm cã aceeaºi contribuþie au adus-o în toate statele balcanice – de aceea istoria armânilor este istoria statelor în care trãiesc! 124 MARTIE 2011

Este un adevãrat „miracol” ceea ce a reuºit acest popor harnic, loial ºi generos! Se pare cã tocmai aceste calitãþi i-au fost fatale, într-un Balcan naþionalist ºi ºovinist, unde fiecare s-a gândit numai sã obþinã cât mai mult teritoriu! Aveþi dreptate, domnule Ardelean, „Emanciparea (Armânilor) nu poate fi nici evitatã ºi nici opritã” însã este mare nevoie sã fie sprijinitã de o nouã viziune politicã la nivel de fiecare stat naþional în care trãiesc Armânii, ºi, poate, în primul rând, în România. Spuneam într-o altã comunicare cã „cheia problemei armâneºti este la Bucureºti”. Rãmân la aceeaºi convingere. La sfârºit, doresc sã fac o corectare de mare importanþã, la textul referitor la imnul naþional al Armânilor. Titlul corect este „Dimândarea pârinteascâ” ºi traducerea din revista dvs. este departe de sensul poemului. Nu este „Pãrinteasca blestemare (mustrare)”, deºi tot poemul este un cumplit blestem! Sensul cuvântului „dimândari” este „Diatã/Testa ment/Recomandare”. Cuvântul vine din latinescul „demandare”! Însã ºi o mai gravã eroare este cea referitoare la autorul imnului. În revistã se precizeazã cã „autorul acestui imn este preotul Constantin Belimace (Papa Lambru), eroul „naþional” al aromânilor, care a fost ucis ca un martir, fiindcã a luptat pentru drepturile aromânilor ºi nu numai”. Precizãm cã adevãratul autor al imnului „Di - i n mândarea pãrinteascã” este Constantin Belimace (1848-1934), care a murit de bã- e d trâneþe, la Bitolia. n i Încã o datã îmi exprim bucuria cã ne-am cunoscut ºi sperãm ca, în aceastã scurtã t u

t Trecere, sã ne mai întâlnim. e

r Cu deosebit respect, p

e Kira IORGOVEANU-MANTSU d „Fara Armâneascã” r o l i n â m o Din lecturarea revistei am constatat cã r a

„chestiunea makedonarmânã” este pe larg dezbãtutã ºi, e i

þ desigur, analizatã din perspec tive diferite a c i l

b În atenþia domnului Dr. Teodor Ardelean u Ne face placere sã vã comunicãm cã din lecturarea revistei am constatat cã p „chestiunea makedonarmânã” este pe larg dezbãtutã ºi, de-

Ã sigur, analizatã din perspec tive diferite. Putem aprecia cã

N sprijinul dumneavoastrã de a acorda un spaþiu larg make- Â donarmânilor în revista Fa milia românã pe care o coordonaþi M reprezintã un pas impor tant pentru o cunoaºtere mai bunã a O R

complexitãþii acesteia. A

I Vrem sã credem cã atât colectivul dumneavoastrã de L I redacþie, pe care îl felicitãm pentru profesionalismul ºi efor-

M tul depus în prezentarea Makedonarmânilor, cât ºi cititorii A

F revistei vor înþelege cã ne aflãm într-o etapã care ne obligã la pragm atism ºi soluþii concrete ºi nu la polemici patriotarde ºi ster ile. Dorim sã vã mulþumim pentru interesul acordat în revista dumneavoastrã makedonarm ânilor, având convingerea cã lecturarea acesteia de cãtre autoritãþile române va conduce la conºtientizarea pentru gãsirea unor soluþii care sã sprijine în mod real „chestiunea makedonarmânã”. Comunitatea Armânã din România Preºedinte, Stere SAMARA MARTIE 2011 125

Ultimul numãr al revistei „Famili a Românã”, dedicat aromânilor

A apãrut un nou numãr al Revistei pentru solidaritatea românilor de pretu tin - deni, Fa milia Românã, decembrie 2010, an 11, nr. 4 (39). Acest numãr este dedicat aro mâ - nilor. „Este voinþa redacþiei de a risca o plonjare, su mar, într-un teritoriu atât de disputat ºi discutat. Este o primã fereastrã deschisã, urmând ca în numerele urmãtoare sã publicãm, de câte ori va fi nevoie, alte intervenþii în... chestiunea aromânã. Problema aromânã nu este deloc simplã ºi nu poate fi abordatã simplist. Articolele publicate sunt un mozaic multicolor, iar «Fam ilia ro mânã» îi acceptã pe armâni ºi aromâni, ºi makedon-armâni... ºi se desfãºoarã ideatic, cu convingerea cã numai punerea problemei poate servi cauza armâneascã. Prin faptul cã tratãm aceastã chestiune nu înseamnã cã vrem sã-i ro mânizãm pe aromâni. Ei sunt parte primã ºi geneticã a

romanitãþii orientale, iar dacã Ac ade m ia Românã nu doreºte sã-ºi schimbe poziþiile nu i n

trebuie sã ne închistãm în aceastã dificultate", a precizat redactorul-ºef al acestei e d

publicaþii, dr. Teodor Ardelean. n i Materialele din cuprinsul revistei prezintã mãrturisiri ale aromânilor, spinoasa t u t

problemã a acestora, povestea unor familii de macedo-români, muzica aromânã, o e r

variantã aromâneascã a Mioriþei º.a. Un însemnat numãr de pagini este dedicat ºi p

capitolelor In memoriam, File de istorie, Cununa de aur a României ºi Românii în lume. e d

Alina ANDREICA r o l i n Aromânii în „Fa milia românã” â m o r

Ultimul numãr apãrut al revistei Fa - a

milia românã, an 11, nr.4 (39), este dedicat i þ

aromânilor ºi problemelor legate de iden- a c i

titatea acestora, aromânii stârnind încã vii l b

controverse privitoare la originea, etno - u

geneza lor. p Acest numãr al Familiei române gãzduieºte în paginile sale numeroase articole ce trateazã istoria aromânilor, limba aromâna ºi statutul ei (aceasta fiind consideratã Ã N

oficial, în continuare, un dia lect al limbii române), identitatea comunitãþii etnice ºi Â

lingvistice a aromânilor, texte ale unor lingviºti ºi istorici români ºi strãini despre M

aromâni, documente inedite. O R Într-un interviu realizat de Eugenia Guzun cu istoricul Neagu Djuvara, interviu A I

publicat în acest numãr al Familiei române, cunoscutul istoric face o afirmaþie cel puþin L îngrijorãtoare pentru soarta aromânilor: „Aromânii n-o sã disparã to tal, dar mi-e teamã I M

cã numai la noi se vor mai pãstra”. Pentru ca aceasta previziune funestã sã nu se A realizeze existã însã (încã) oameni, asociaþii, organizaþii. Nu întâmplãtor Fa milia F românã semnaleazã desfãºurarea în perioada 22-24 octombrie 2010, la Easton, S.U.A., a Congresului In terna þional al Aromânilor, congres la care au participat români ºi aromâni din întreaga lume, care militeazã pentru conservarea, promovarea ºi cultivarea dialectului aromân, a obiceiurilor, tradiþiilor, culturii, istoriei, folclorului ºi religiei, dar ºi pentru consolidarea legãturilor dintre aromânii din Balcani ºi Rom ânia, precum ºi cu alte organizaþii ale aromânilor de pretutindeni. În cuprinsul revistei regãsim o variantã aromâneascã a Mioriþei, un studiu despre muzica aromânã, un articol despre Mitropolitul Ardealului, Andrei ªaguna, câteva scurte biografii ale unor personalitãþi aromâne marcante, informaþii despre imnul aromânilor, despre primul muzeu al aromânilor din Romaânia ºi despre diferite orga- nizaþii ale aromânilor din þarã ºi strãinãtate. 126 MARTIE 2011

Controversa continuã ºi, aºa cum e ºi corect, Fa milia românã prezintã ºi punctul de vedere al Academiei Române. Un comunicat al acestei instituþii susþine cã „toþi aromânii nord ºi sud-dunãreni sunt români (armâni), cu specificul lor dia lec tal, folcloric ºi etnografic, în cadrul generosului popor român, unul dintre cele mai numeroase ºi mai puternice din Sud- Estul Europei. Cei care vor, azi, sã se constituie într-o minoritate naþionalã aromânã în interiorul României încalcã în mod flagrant datele reale ale istoriei ºi, totodatã, valorile noastre morale ºi spirituale comune”, completeazã lista de materiale dedi cate aro - mânilor. Dupã cum se observã din comunicat, controversa este departe de a fi elu- cidatã... Capitolele deja consacrate ale Familiei române (In memoriam, File de istorie, Cununa de aur a României ºi Românii în lume) încheie acest numar al revistei. Ioan BOTIª

Am citit cu interes

Despre aromâni în „FAMILIA românã”

Ultimul numãr de pe anul trecut (al patrulea, din decembrie 2010) al revistei pentru solidaritatea românilor de pretu tin - deni ce apare la Baia Mare, aduce în prim plan chestiunea aromânã, cum zice dr. Teodor Ardelean, directorul executiv al pu- blicaþiei. Mai mult de jumãtate din corpusul revistei îl ocupã aceastã problemã, cu abordãri dintre cele mai pertinente, semnate de nume cu notorietate. Rãspândiþi prin toþi Balcanii de vitregiile istoriei care le-a fost mereu potrivnicã, aceastã parte primã ºi geneticã a romanitãþii orientale, „n-o sã disparã to tal, dar mi-e teamã cã numai la noi se va mai pãstra”, susþine cunoscutul istoric Neagu Djuvara într-un interviu pesimist. Scriu bine ºi apãsat despre chestiune, printre alþii, Gheorghe Pârja, redactorul nostru ºef, („Limba sufleteascã” ºi „Veniþi în Pind, sã-i cunoaºteþi pe fraþii noºtri”), lector univ. dr. Ilie Gherheº (tot douã materiale), prof. dr. Adrian Botez (ºi el cu douã colaborãri), prof. Ioana Petreuº, redactorul ºef ad junct al Familiei române, Anca Goja, secretarul de redacþie al revistei („Moscopole, inima poporului aromân”), Kira Iorgoveanu-Mantsu, prof. dr. Ion Baba Armânescu, Antoaneta Turda. În capitolul File de istorie, academicianul Florin Constantiniu, istoric de prestigiu eu ro pean, afirmã într-un interviu, întins pe trei pagini de revistã, la 21 de ani de la revoluþia românã, cã „ºansele imense care se ofereau þãrii noastre în decembrie 1989 au fost ratate”. Col. (r) Ioan Romaniuc îºi continuã însemnãrile de vet eran de rãzboi cu un mate rial purtând titlul „Riscul suprem pentru a fi liber”. Segmentul „Cununa de aur a României” cuprinde relatãri despre românii din Ungaria, Ucraina Subcarpaticã, Basarabia, Serbia, în general fraþii noºtri din afara graniþelor þãrii. Nu sunt uitaþi nici românii din lume, cu împlinirile ºi speranþele lor, cu dorul de vatra strãmoºeascã. Frumos zice folcloristul ºi dirijorul Alexandru Viman, stabilit de ani buni în SUA, într-un interviu acordat Ancãi Goja cã „Niciodatã, indiferent unde am fost în lume, nu am uitat de unde am plecat”. Consis tent ºi acest numãr din revista trimestrialã de culturã ºi credinþã româneascã. Faceþi rost de el (în ultim ã instanþã la Biblioteca Judeþeanã) ºi citiþi-l. Meritã. Lecturã plãcutã! Gheorghe PETER MARTIE 2011 127

Cuprins

IOSIF VULCAN - 170 Iosif Vulcan, un vizionar / Prof. Ioana PETREUª ...... 5 Iosif Vulcan – portret peste timp / Georgeta NEDELCU...... 6 Gãrgãunii dragostei [frag ment] ...... ] Aron Pumnul ºi Iosif Vulcan în um bra Poetului / Adelina ULICI...... 9 „Cuvânt de deschidere” a revistei „Iosif Vul can” / Ioan MICLÃU ...... 12 „Iosif Vulcan” , o revistã pentru românii din Austra lia / Anca GOJA ...... 14 Iosif Vul can ºi teatrul transilvãnean / Ioan MICLÃU ...... 15 Iosif Vulcan ºi Maramureºul / Prof. Ioana PETREUª ...... 16 Revista Fa milia în anul de graþie 1866 / Adelina ULICI ...... 18 Iosif Vulcan ºi Societatea pentruFond de Teatru Român (STR) / Valentina ROTARU ...... 21 Revista revistelor Fa milia / Ioana DRAGOTÃ...... 24 Preþuire ºi recunoºtinþã pentru cinci destine artistice într-o carte de suflet / Paula RUS ...... 27 IOSIF VULCAN - 170 - RESTITUIRI Modelul cultural Iosif Vulcan / Dr. Constantin MÃLINAª ...... 30 Eminescu ºi Iosif Vulcan / Prof. univ. dr. Dimitrie VATAMANIUC ...... 33 Iosif Vulcan romancier / Prof. univ. dr. Mircea POPA ...... 35 Tinereþea lui Iosif Vulcan / Dr. Constantin MÃLINAª ...... 38 O mare legãturã sufleteascã / Prof. univ. dr. Mircea POPA ...... 40 Ecoul Familiei lui Iosif Vulcanla românii din Ungaria / Dr. Vasile ROXIN...... 42 Iosif Vulcan – cronologie / Documentar de Rozalia VARGA ...... 43 CONSTANTIN BRÂNCUªI - 135 Constantin Brâncuºi – spiritul nostru cãtre uni versal / Prof. univ. dr. Petru DUNCA...... 47 În Edinburg, cu Brâncuºi ºi Paul Neagu / Dr. Teodor ARDELEAN ...... 48 Caleidoscop internautic - Constantin Brâncuºi / Casilda CIOLTEA ...... 50 IN MEMORIAM Mitropolitul Bartolomeu Valeriu Anania / Drd. Stelian GOMBOª ...... 55 Mitropolitul cãrturar / Gheorghe PÂRJA ...... 59 Constantin Mãlinaº, omagiat la un an de la plecarea în veºnicie / Loredana IONAª ...... 61 Constantin Mãlinaº (21 mai 1943 – 24 februarie 2009) / Biblioteca Judeþeanã „Petre Dulfu” Baia Mare, Revista Fa milia românã, Asociaþia Fa milia românã...... 62 FILE DE ISTORIE Petre Dulfu (1856-1953) / Gabriela PETCU ...... 63 Strãromânii I / Prof. dr. Artur SILVESTRI ...... 65 Carol al II-lea,o figurã sinistrã a istoriei româneºti?! / Dr. Dan BRUDAªCU ...... 69 Istoricul Seminarului „Sfântul Gheorghe”din Rom an / Mihai ªTIRBU ...... 74 CUNUNA DE AUR A ROMÂNIEI ROMÂNII DIN VECINÃTATEA IMEDIATÃ - Voivodina (Banatul Sârbesc) ...... 75 „Centrul lumii este acolo unde trãiesc eu” - dialog cu scriitorul Petru Cârdu, din Vârºeþ / Gheorghe PÂRJA ...... 79 Un europarlamentar, în vizitã la românii din dreapta Tisei / Florentin NÃSUI...... 82 Veºti bune din Cernãuþi / Iurie LEVCIC ...... 84 Uzdin, Vasile Barbu ºi neodihna ziditoare / Ioana DRAGOTÃ...... 85 Apel de solidaritate / Ovidiu CREANGÃ...... 86 128 MARTIE 2011

ROMÂNI ÎN LUME Despre ferestrele de libertate oferite de munca de jurnalist - interviu cu Ioana Diaconu / Liliana MOLDOVAN...... 87 Simpozionul anual Mihai Eminescu la Consulatul Român din New York / Viorica COLPACCI ...91 Ovidiu Creangã la 90 de ani / Elena BUICÃ (Buni) ...... 93 Prima bibliotecã publicã româneascã din Can ada / Ioana DRAGOTÃ ...... 94 Gala internaþionalã a celebritãþilor - Spania / Prof. Mihaela ªERBAN ...... 96 Liviu Baciu – preot la Roma / Mihai PÃTRAªCU ...... 98 Conferinþa Internaþionalã despre avangarda româneascã la Universitatea din Ierusalim / Mirel HORODI ...... 99 Întâia zidire ortodoxã româneascã din temelii la Mannheim / Mirel GIURGIU ...... 102 Ruga sãtenilor de la Buciumi pentru Sãcele / Prof. Liviu DÂRJAN ...... 104

ANIVERSÃRI 2011 / Ana GRIGOR ...... 108 Revista presei: mass-media despre români / Selecþie realizatã de: Laviniu ARDELEAN ºi Simona DUMUÞA ...... 110 Am primit la redacþie / Simona DUMUÞA ...... 122 Despre Fa milia românã ...... 123

Responsabilitatea privind conþinutul articolelor aparþine autorilor. (1) (3)

(2) (4)

(5) (6)

1,2 Liviu Baciu sfinţit preot ortodox la Roma; 3,4 Sfinţirea crucilor la Catedrala Ortodoxă din Mannheim, Germania; 5,6 Corul „Buciumenii Chioarului” din Buciumi, Maramureş în spectacol la Săcele, Braşov. ISSN 1454 - 8607