Anul XVII, 2006, Nr. 10 (197)
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
Anul XVII, nr. 10 (197), 2006 • 1 Debutul lui ALEXANDRU ONA C V A Mircea Popa F n rol important în recuperarea scriitorului AlexandruVona l-a avut Ugrupul de la Apostrof, care i-a dedicat câteva ediţii restitutive şi, mai É recent, o carte de interviuri, „gîndită şi alcătuită de Marta Petreu“, Să mai fiu o datã îndrăgostit (Biblioteca Apostrof, 2005), din care aflăm urmãtoarele: „Eram la «Spiru Haret». Eram în aceeaşi clasă cu Dinu Pillat. APOSTROFCu Vlad Cunescu, cu fratele lui Sergiu, cu Emil Ivănescu. La acelaşi liceu cu Paleologu, care era cu trei ani mai bătrân“. Elevii de la acest liceu de elită al capitalei redactau de mai multă vreme • După repetiţiile cu (din 1923) revista Vlăstarul, la care au colaborat elevul Mircea Eliade public din august, în 26 în 1924, elevul Al. Ciorănescu în 1926, precum şi C. Noica mai târziu. septembrie a avut loc În 1936 a venit rândul unei alte generaţii să debuteze aici. Între aceştia premiera spectacolului s-au numărat Al. M. Paleologu, cu versurile Ospăţ la Curtea Veche, Dan Purificare de Sarah Kane, A. Lăzărescu, cu un articol intitulat Criza cărţii, sau Dinu I. Pillat, cu în regia, după cum se compunerea Evoluţia nuvelei în literatura română (nr. 5-6, p. 20). Ultimul ştie, a lui Andrei Şerban. era doar elev în „cl. IV B“, aşa cum se notează în dreptul numelui său. În fotografie, Ramona Tot în „clasa IV B“ era şi elevul Samuel Albert, în realitate Alberto Enrique Dumi trean, foarte pu- Samuel Bejar y Mayor, viitorul Al. Vona, cum e cunoscut sub pseudonimul ternică în rolul Femeii său de scriitor. Aici, în această revistă, a debutat şi el cu o poezie închinată (Grace II) din Purificare. lui Eminescu, poet care se vede că l-a influenţat, ca pe atâţia alţii, fascinându-l cu versul său. Umblând să realizez o antologie a poeţilor • Între 8 şi 28 septembrie, a avut loc Festivalul Toamna Muzicală Clujeană. care i-au închinat versuri, am dat, zilele acestea, şi peste poezia cu pricina. Ediţia din acest an, a patruzecea, a fost centrată pe muzica barocă şi s-a Ea a apărut în Vlăstarul, XII, 1936, nr. 4, p. 12 şi arată în felul următor: desfăşurat la Casa de Cultură a Studenţilor, la Conservator, apoi în Sala Tonitza (o ştim foarte bine!) a Muzeului de Artă. La mormântul lui Eminescu În 24 septembrie, în studioul Conservatorului, a avut loc concertul cameral „Ars Nova“, dirijat de Cornel Ţăranu. Dirijat şi comentat, ar fi mai corect Un soare-ai fost şi ai apus, spus, deoarece instinctul pedagogic al domnului Cornel Ţăranu nu s-a Un soare blând şi amăgit, dezminţit nici de această dată. La acest concert spectatorii au avut privilegiul Şi-abia acum simţim ce sus de a-l asculta pe extraordinarul saxofonist francez Daniel Kientzy, pe care l-am Cu raza minţii-ai rătăcit. mai întîlnit şi în vară, la Centrul Cultural Francez, cu ocazia lansării unui CD. A fost o prezenţă foarte puternică, un interpret de talia lui făcînd Şi ai cerut s-adormi de veci, accesibilă frumuseţea muzicii extrem-contemporane. Subt arbori lâng-un râuşor, Şi între lespezile reci, Să dormi visând, să dormi uşor. Dar, vai, amar te-ai înşelat; Dintr-un pat alb tu ai pornit, Câţiva prieteni te-au urmat, In memoriam Violeta Zamfirescu Fiind singurii ce te-au cinstit. Uniunea Scriitorilor din România şi Asociaţia Scriitorilor Dar totuşi nu ai fost uitat: din Bucureşti anunţă cu profundă tristeţe încetarea din viaţă a Un soare-apune, dar nu moare; distinsei scriitoare Violeta Zamfirescu. Şi lacrimi calde-au mai picat Literatura română îi datorează poetei Violeta Zamfirescu Stropind a amintirii floare. numeroase volume de poezie, articole despre poeţi şi poezie, toate scrieri de remarcabilă valoare. Violeta Zamfirescu s-a născut în anul Samuel Albert, cl. IV B 1920 la Craiova şi a absolvit Facultatea de Drept la Bucureşti. A debutat în anul 1951 cu poezie. Volumele Inima omului – 1955, Elevul din clasa a IV-a a debutat editorial în acelaşi an cu volumul Iarba dragostei – 1957, Ceasul de slavă – 1960, Liniştea vîntului – Versuri, dar poezia de debut nu figurează printre cele reţinute în plachetă. 1963, Frumuseţea continuă – 1964, Ziua a şasea – 1966, Duminecă Probabil că versurile i s-au părut cam modeste şi cam stângace (există – 1968, Dragoste – 1968, Versuri, Colind de primăvară – 1969, Inia- şi o inadvertenţă de fond, căci poetul dorise să moară la marginea mării, Dinia – 1971, Pedeapsă de viaţă lungă – 1972, Nevindecare – 1972 şi nu lângă apa unui râu!). Oricum ar fi, acesta este debutul absolut al şi altele vor rămîne în memoria cititorilor ca exemple de poezie şi scriitorului şi ceea ce e mai important este faptul că el se leagă de numele vor consfinţi contribuţia la literatura noastră, la fel ca şi piesele sale lui Eminescu. Sperăm ca viitorii biografi şi exegeţi ai scriitorului să facă de teatru. Volumele de literatură pentru copii ale poetei au încîntat rectificarea necesară. multe generaţii. Violeta Zamfirescu va rămîne în memoria confraţilor şi a posterităţii sale ca o valoare literară şi umană indiscutabilă. Dispariţia dintre noi a Violetei Zamfirescu reprezintă pentru literatu- ra română o dureroasă pierdere. 2 • APOSTROF Un concurs inept Damian Hurezeanu esemnarea prin vot a celui mai mare De cum se intra însă în zona istoriei imaginarul colectiv românesc arată serios Dromân din istorie este: politice sau sociale, discursul şovăia. Se degradat. a. Un act de pură imitaţie a unor posturi simţea amatorismul în aprecierea caracte- Privind mai în adânc, avem de-a face cu de televiziune din alte ţări de către televiziunea risticilor structuratoare ale personajelor, lipsa prezenţa unor carenţe structurale de ordin noastră. (Dacă nu mă înşel, în Anglia s-ar fi unor repere ordonatoare în proiecţia figurilor cultural ca fenomen de masă. În joc este, până procedat la fel şi succesul ar fi fost „colosal“.) preferate pe fundalul istoriei sau pur şi la urmă, destinul vieţii noastre intelectuale. În Despre ce fel de succes a fost vorba, nu ştim simplu eşuarea într-un subiectivism violent acest context, nu putem să nu ne gândim la mai nimic. Probabil succes de audienţă, deci legitimat doar prin dreptul la opţiune. şcoală şi la rolul ei în instruirea şi educarea de venituri băneşti. Dincolo de acestea toate, rezultatul neamului. Din păcate, şcoala – de toate b. Probabil că şi Televiziunea Română televotingului (sau cum i s-o fi zicând) în treptele – dă semne de agonie. Incidentele de procedează la fel din aceeaşi raţiune. Demer- varianta 1-100 al celor mai însemnaţi români la bacalaureat, de la nu ştiu ce concursuri sul ar fi explicabil în cazul unui post privat dă senzaţia unei stări aiuritoare a capacităţii şcolare sunt nesemnificative faţă cu starea rea- de televiziune, dar nu şi pentru TVR. de discernere a românilor. A insera între primii lă a lucrurilor. În şcoală corupţia simplă şi pură c. Iniţiind concursul, televiziunea a ţinut, 100 pe Mirel Rădoi, Bănel Nicoliţă, Gigi nu poate pătrunde prea adânc, fiindcă nu are poate, să dezvăluie, ca într-o cameră obscu- Becali, Gheorghe Hagi, chiar pe Nadia Co- cum. Starea mai generală a climatului de ră cu imaginea răsturnată, nu pe cel mai mă neci înseamnă fie să iei în deşert o ches- corupţie, de tembelism (vezi fenomenele important (semnificativ) om din istoria ro- tiune capitală enunţată în titlul concursului, gripei aviare) şi sentimentul responsabilităţii mânilor, ci portretul colectiv al lumii ro- fie să ai o reprezentare descalificantă despre scăzute – toate acestea se insinuează însă şi în mâneşti de astăzi, profilul ei contemporan. Să ceea ce înseamnă „om al istoriei“, fie să domeniul şcolii. Grave sunt faptele de copiere întreprindă o radiografie spectrală a men- semnalizezi o carenţă structurală de ordin de la un liceu sau altul. Grave sunt dezordinea, talului contemporan. cultural şi intelectual. nivelul scăzut de cerinţe şi lipsa de exigenţă Cum era de aşteptat, intelectualii de elită A da acestui concurs aerul unui „joc de a profesorilor în procesul învăţământului, (şi nici măcar cei care se respectă cât de cât) societate“, aşa cum caută să dedramatizeze slaba pregătire a corpului profesoral, dez- nu s-au angajat în dezbaterea mediatică a temei. iniţiatorii concursului caracterul său, arată a interesul pentru materia pe care o predau, Au făcut-o oamenii din televiziune, din subterfugiu. Lucrurile sunt, sau ar trebui să pentru îmbogăţirea orizontului lor cultural, publicistică etc. şi acei câţiva universitari, mai fie, serioase. Iar dacă rezultatul unui asemenea pentru formarea lor ca specialişti. Se discută curând provocaţi la discuţie decât dornici concurs era previzibil, s-ar fi cuvenit ca şi aprins despre cazuri de copiere la examene. să participe neapărat la ea. Au rezultat, în iniţiativa să fie stopată. Aceasta este oare problema, sau faptul că consecinţă, opinii inconsistente, vagi, impro- Nu era cazul ca relieful acestui concurs să studenţii nu citesc nici măcar cursurile vizate, vădind lipsa cunoaşterii aprofundate fie punctat de hârtoape, de nume care nu au universitare, necum literatura de specialitate, a „materiei“, a figurilor despre care discutau, nicio tangenţă cu ideea de figură istorică. că metoda seminariilor este practic inexistentă, a semnificaţiei vieţii, acţiunii şi a rolului lor „Ciao, Darwin“ nu se poate transfera cu că mulţi studenţi nu ştiu măcar să scrie pe pânza istoriei noastre. În cazul marilor seninătate în perimetrul istoriei unui popor. corect şi că specializările infinitezimale au figuri culturale ale ţării, opiniile erau mai Imaginea tabloului istoric al figurilor din ţara ruinat spiritul de sinteză şi viziunea de avizate, profunde şi