ANUL IX. Nr. 93—94-95. 1930. Preţul Lei 20 CONTIMPORANUL Casa din strada General Ipătescu de Marcel lancu CUPRINSUL: SEMNE NOUI de EMIL RIEGLER-DINU ERI de ION V1NEA DESFRUNZIRE de EMIL RIEGLER-DINU IULIU MANIU de PRINCIPESA BIBESCU SPIRITUL SCĂRII de JACQUES COSTIN ÎNGERII CĂZUŢI de TANA QUIL CALUL ŞI CĂLĂREŢUL de GERHARDT VON MUTIUS ARHITECTURA SOCIALĂ de MARCEL IANCU PAMFLET CONTRA LUI MONSIEUR TESTE de LUCIAN BOZ SEX SLAB de BARBU BREZIANU [NOTE. CĂRŢ[ ŞI REVISTE de EM. RIEGLER-DINU, MIRCEA GRIGORESCU. CONSTANTIN NOICA, BARBU BREZIANU Clişeele de : Irina Codreanu, Militza Petraşcu, Me­ nea Râmnjceanu, Marcel lancu, Lucia Bâlâcescu, H. Daniel, Ion Jalea Merica Râmniceaiui: Fresca de bolta (Biserica clin Lipona) S E M ]\ E NOUI de EMIL DIEGLER-DIWU DEVIEREA DIRECŢIEI vechia generaţie au fost susiraşi propriilor lor ocupaţii şi meserii. Şi-au dat maximumul rende- Se umflu pânzele, repede desfăşurate pe catar­ mentului de înţelepciune, stăpânire de sine şi vo­ ge, odgoanele întinse vibrează, corabia lunecă inţă pentru chestiuni politice naţionale, economi­ uşoara pe albastrul matinal cu irizaţii de aur... ce, militare, comunicări în parlament şi în străi­ Dar noul căpitan părăseşte direcţia obişnuită. nătate, far cultura românească au lipsit-o de Caută alt post. Dintr'o mişcare, întoarce pânzele vlaga. în larg', spintecă pieziş vântul, navighează împo- In istoria culturală a României postbelice cen­ trivă-i, când pe un bord când pe celălalt al vasu­ trul de greutate s'a strămutat. lui. Luvoaiază. Se apropie încet dar sigur de por­ Nu contăm în concertul european cultural. tul dorit. Nu cutezăm să numim nici poet, nici prozator, De aproape şi de departe, prietenii îl urmează nici artist, nici om de ştiinţei pentru candidatura pe calea cea nouă. împotrivii obiceiului, nepă­ la un ideal premiu Nobel. Ce înseamnă aceasta sării şi lenei. decădere în originile ei ? Sus, în senin, o flotilă deabia per: epiibilă ca un Citam în „Cuvânt în urmă" al Almanahului „Ro­ cârd migrator îşi oferă deodată în looping pânte­ mâniei june" clin Viena de acum 5 mii. rândurile cele şi aripile de metal lucitor ca foile jucăuşe de pătrundere psihologica ale lui Lminescu prin scuturate din tării în bătaia soarelui. care se constata că Românilor Ic lipseşte creşterea. Căpitanul poate dispărea cum a venit prinţ r'o Adăugam că pentru compleeiarea educaţiei, locul minune a cursei cu avionul. Dar mâna de oameni, tinerilor studenţi nu e la Universitate, ci mai de­ chemată la viată prin el va continua opera în rit­ grabă în legiunea Cercefaşilor. Dar indiferentele mul pe care l'a indicat şi cu sufletul despersona­ educaţia fizică şi morală, cât priveşte specializa­ lizat pe care l'a pus în fiecare dintre noi. Căci rea culturală, şcolile noastre superioare au nevoie va fi şeful nostru şi al unei noui rase. ctitorul unei de reformă şi armonizare. Cele de azi sunt bazate noui tradifii. pe mediocritatea cea mai -dubioasă cu învăţători Întâmplarea va fi înlăturată. Tradiţia noastră şi planuri de învăţătură cu scopuri bclferistit e. .Şi va fi mai puternică. Urmaşii noştri o vor continua tinerii titraţi de 25—50 ani. cu studii precare, se şi întări. înghesuie la situaţii, părându-li-se ruşinos de a Vom fi putini în jurul Lui, contra celor mulţi. nu avea o funcţie bine remunerată la Stat. Şi ci Dar talentele şi valorile vor fi suficient de ca şi cei bătrâni cari îi protejează fac politică în multe ca să nască noui şcoli sportive, comerciale, dauna culturii. filozofice şi artistice. Şi înainte de toate se va Cultura şi Statul sunt antagonişti. Toate vremu­ face o nouă politică. rile de strălucire culturală nu însemnat deca­ dentă politică. Politicienii înşişi declară nu numai POLITICA ŞI CULTURA literatura, dar şi jurnalismul cultural ea nepo­ litic şi chiar antipolitic. îmbunătăţirea învăţămân­ Prin politica înverşunată de partide, an de an, tului şi corpului profesoral e de altminteri ultima delà răsboiu încoace, cei mai buni şi talentaţi din preocupare a unui ministru de finanţe. 2 Irène Codréano ; bronze ; (sculpture acquise par le musée de l'hôtel-de-ville de la Haye). INTRE REGE ŞI REVOLUŢIE dentă intelectuală. Efortul cel mai real al publi­ cisticei române de după răsboiu a fost ridi­ Dar pe patul de suferinţă politic, poporul nos­ carea gazetei la un nivel înalt cultural. Şi totuş tru a întinerit şi şi-a regăsit spiritul pe care-1 cine nu ştie că la noi ca şi aiurea, atâţia cititori pierduse prin sterilele căutări şi afirmări în tară sunt sugestionaţi de reportagii, articole de fond .şi străinătate ale bătrânilor politicieni. si telegrame comandate de marii capitalişti, ca Dezordinea politicei de pana acum. constituită Rothermere, Coty sau llugenberg ? Libertatea prin coexistenta în toate spiritele cultivale a idei­ scrisului transformă astfel prin puterea sugestiei lor celor mai deosebite, a normelor de viaiă celor iu sclavie spirituală opinia publică atât dc lesne mai opuse treime să dispară. Nimeni nu mai inl'luenjabila. Dar presei îi va incumba rolul de a aşteaptă norocul dela politică. Ni se pare copilă­ semnala deviaţia capitală de direcţie politică ac­ ros că paşoptiştii mureau pe baricade pentru li­ tuală. Dorită de câţiva fruntaşi politici şi intelec­ bertate — nojiunea ce cu două tăişuri. tuali, e deabia perceptibilă pentru politicieni, Inlre gestul sportiv ce conţine atâtea elemente obişnuiţi de a trata politica la ghişeul băncii. de frumuşele eroică a aterizării \f. 8. Regelui Ca­ Singurul element care ne-ar mai putea scăpa rul II din sborul de peste Carpaji şi declaraţiile de din ghiarele banului ar fi jertfa vieţei noastre club ale fruntaşilor politici, preferăm gestul pentru revoluţie sau dictatură. Cu elementele ac­ regal. tuale, prin voinţa Regelui prestigiul acestei ţări Dar în general, politica europeană de azi nu e nu se va putea căpăta decât prin monarhie şi în nici măcar adevărată politică de Stat cât concu­ extremis dictatură. încrederea în conducerea Lui rentă de grupuri financiare. Un număr covârşi­ va însemna renunţarea la critica şi ţigănia parla­ tor de fruntaşi ai opoziţiei democratice susţinuţi mentară. Valorile se vor strânge în jurul Celui de un grup financiar, atacând guvernul, lovea care conduce prin exemplu, fără multă vorbă. într'un grup financiar cu interese potrivnice Numai viala de stat puternic concentrată în mâi­ patronilor lor. Avem din ce în ce mai simţitor nile Suveranului şi niciodată un sistem lege sau un corectiv în viaţa politică prin presa indepen­ program de partid va determina noul rihn al re- 3 generării naţionale. Suntem sătui (le legi inope­ umanitate. în trupul lui Goethe, mort în 18"52 la rante sau curând anulabile — vrem oameni noui, 85 de ani, nici o urmă de grăsime, slăbire sau de­ oameni tineri. generare. Poetul trăise cu trup şi suflet o viaţă sănătoasă, sportivă şi erotică, aşa precum o pre­ OAMENI NOUI coniza : „Cu cât mă gândesc mai mult, cu atât mă dumiresc mai bine că viaţa nu ne e dată aci decât E de preferat elanul poate unilateral dar vital ca s'o trăim". al tinerilor, într'o epocă de decădere a politicia­ Valorile culturale prin accentul pe imperativul nismului. vieţei, nu s'au irosit. Prin această mutaţie în ordi­ Au mai puţină formă. Spiritul ce-i animă nu e nea lor s'au efasat doar.cedând pasul elementului feminin sau bătrânesc formal ci tănâr, bărbătesc, vital, sportiv, bărbătesc, tineresc. Epoca premer­ fecund revoluţionar. gătoare nouă, preamărind şcoala, a fost mai •de­ Oricât de virtuoşi ar fi bătrânii, viciile tineri­ grabă a belferilor. Uitase de viaţă care totuşi sună lor sunt regeneratoare. Tineri vânjoşi, pământeni, in ecou goethian la Coşbuc : „căci viaţa ne e dată etnici, sportsmeni vor fi socotiţi păgâni cu vorba ca s'o trăim". lor deschisă şi îndrăzneaţă faţă de disimulaţiilc In momentul când viaţa în expresia ei de auto­ ortodoxilor bizantini sau rezervele mintale ale ca­ ironie, „sportul" apare ca o valoare în sine, inde­ tolicilor iezuiţi. pendentă, şi radiantă, celelalte valori — ştiinţa, Tinerii ori cât de pierdevară şi de păgâni, au economia politică, — trebue să treacă la periferia vicii mai puţin dăunătoare decât virtuţile bătrâ­ interesului unanim. nilor, „\irtutes etlinicorum splendida vitia" spune St. Augustiii. O asemenea strălucire de viciu ale IN CĂUTAREA UNUI NOU STIL DE VIATA virtuţilor tinerilor păgâni, — fie ca deocamdată doar exterioară — va fi tonicul regenerator al Unde vom căuta semnele noului stil al secolului naţiei eu politică îmbătrânită şi coruptă. Epoca de XX ? In realizările care produse de ritmul vital, supremaţie biuroeratică a bătrânilor şi — în simplifică economia arhitectonică şi linia plastică sensul filozofic — a femeilor a trecut. Trebue să lăsând artei rolul ei curat de divertisment. Căci ii se treacă mâna bărbaţilor şi tinereţii. arta nu mai e azi centrul de gravitate al preocupă­ rilor noastre. Caracterul umanitar patetic şi reli­ LITERATURA ARTA ŞI SPORTUL gios al neoromanticilor catolici sau al neosemă- nătoiiştilor ortodoxi va fi înlăturat cu desăvârşire Tot aşa precum cu A orbe mari dc club se face din plăcerea estetică. Pentru tânărul sportiv, arta politică proastă, cu sentimente frumoase se face trebue să-şi păstreze liniile ci pure, caracterul ei literatură plată ! Generaţiei tinere nu-i mai spune de agrement, în marginea activităţii noastre crea­ nimic cuvântul sforăitor al romancierilor de du­ toare, cu auto-ironie şi graţie. zină, al pocjilor estetizanţi, certaţi cu geniul lim­ Religia trebue să rămână aceea ce e : nu un bii sau al doctrinelor politice de periferie mosco­ element lateral la modă ei un imperativ vitalistie vită. ,j ţ. , t i al conştiinţei în transcendenţă spre Dumnezeu. Desigur ca tiranii intelectuali vor înregistra cu Nou! siil de viaţă pe care-1 căutăm în artă ca şi bunăvoinţă ivirea unor maniere futuriste, dulce­ in politică trebue definit prin dorinţi şi intensi- gării moderniste complicate ale micilor şcoli lite­ iaie de voinţă. Nu va avea formă ornamentală şi rare.