Avangarda – prezent

PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA și istorie AANULNUL LVLV NR.NR. 364-365364-365 (1164-1165)(1164-1165) 1 – 3030 IUNIEIUNIE 20112011 2828 YIARYIAR – 2828 SIVANSIVAN 57715771 2424 PAGINIPAGINI – 3 LEILEI

IUNIE, CÂND E MULTĂ LUMINĂ „Aminteşte-ţi ceea ce ţi-a făcut ţie Amalek!” (Deuteronom, 25. 17). În fi e- care an, când vine vara ne amintim. Auzim roţile trenurilor de marfă, care plecau spre Auschwitz cu evreii din Ar- dealul de Nord. Spunem Kadiş pentru ei, pentru comunităţi întregi prefăcute-n fum. Au fost singuri sau aproape sin- guri în drumul spre moarte. A spus-o, la comemorarea din acest an, un mare istoric neevreu din Oradea. Au spus-o fotografi ile din „Albumul Auschwitz”, făcute de nazişti în momentul trierii, care pot fi văzute în expoziţia deschi- să, acum, la Satu Mare. Au spus-o licăririle lumânărilor aprinse de puţinii supravieţuitori – „tăciunele smuls fl ă- cărilor” – din atâtea oraşe din nordul Transilvaniei. Restul - cifre. Oameni gazaţi şi arşi în cuptoare, din această parte a României, sub ocupaţie ungară fascistă: 18 000 – Cluj; 30 000 – Bi- hor, inclusiv Oradea; 14 000 – Satu Mare… Şi rândurile supravieţuitorilor se subţiază din ce în ce. Şi dacă astăzi, când ei mai există încă, se fac auzite atâtea voci care contestă Holocaustul, ce se va întâmpla când ei nu vor mai fi ? Vorbim contra urii. Scriem contra urii. Scriem împotriva fanatismului. Fanatismul duce la aversiune faţă de tot ce e diferit şi asta nu e numai împotriva evreilor. Deportările evreilor din această parte a ţării, cauzate de excesul de zel al autorităţilor maghiare fasciste, când era limpede pentru oricine că „Reich-ul de o mie de ani” al lui Hitler e ţăndări, s-au săvârşit în mai – iunie, când e multă lumină. S-au executat fulger. Spunea un erudit al obştii noas- tre, azi, aproape uitat, Marc Clarian z.l., care a avut privilegiul să stea de vorbă cu Simon Wiesenthal, că a sosit momentul ca „Sefer Haşoa” să devină o a treia Carte a Cronicilor. Era vorba de un calendar afectiv, elaborat de Wiesenthal, cu cele 12 luni, 365 de zile ale sale, în dreptul fi ecărei zile fi ind notate toate durerile poporului evreu petrecute în acea zi, dureri ce nu pot fi şi nu trebuie să fi e uitate. Să ne gândim la ultimele zile ale aceleiaşi luni: Iaşi, 1941. Doi copii ascunşi de furia pogromului - povesteşte domnu’ Ghiltman, preşedintele comunităţii - văd cum mama, tatăl şi fratele lor sunt ucişi chiar în faţa casei. Oare Tablele sparte ale Legii să fi e numai metaforă? Şi un fapt complementar „Calendaru- lui” lui Wiesenthal: Simon Dubnov a continuat să scrie la „Istoria mondială a poporului evreu” până în ziua în care a fost ucis de nazişti. Iunie - o lună de copleşitoare aduceri aminte. IULIA DELEANU

Comemorarea a 67 de ani de la deportarea evreilor

din Cluj și din „„RuthRuth îlîl întâlneșteîntâlnește pepe Boaz”Boaz” ddee ThomasThomas MatthewsMatthews RookeRooke Transilvania de Nord ((18421842 – 11942),942), TTateate Gallery,Gallery, LLondra.ondra. 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011

AGENDA PARLAMENTARĂ Pe agenda parlamentară a depu- având posibilitatea să supună atenţiei durată istorică. Domnia sa a propus să se istoric de mare însemnătate în istoria tatului F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, s-au primului ministru solicitări ale organiza- introducă în sistemul instituţiilor statului multimilenară a poporului evreu. Atunci înscris în acest interval de timp multiple ţiilor de minorităţi naţionale pe care le Autoritatea pentru Minorităţi Naţionale când şi-a proclamat independenţa, Statul şi diverse activităţi: • participarea la reprezintă. Deputatul F.C.E.R. a cerut (AMN), subordonată Parlamentului, prin Israel a apărut şi ca un stat autentic de- reuniunea Iniţiativei Central Europene – sprijinul Guvernului pentru reabilitarea care minorităţile naţionale cu reprezen- mocrat. De atunci şi până acum, 12 locuri Dimensiunea Parlamentară (ICE – DP); unor sinagogi, temple (Rădăuţi, Tulcea, tare parlamentară să-şi gestioneze pro- sunt rezervate în Knesset (Parlamentul • întâlnirea Grupului Parlamentar al Mi- Siret) şi cimitire din ţară ca şi pentru priile probleme cu mai puţin amestec din israelian) deputaţilor arabi, cetăţeni ai norităţilor Naţionale (GPMN) cu primul realizarea unei grădiniţe F.C.E.R. pentru partea Guvernului. În fapt, AMN ar urma Israelului, care au dreptul şi folosesc ab- ministru Emil Boc; • colaborarea GPMN, copiii din Bucureşti. Dr. Aurel Vainer a să înlocuiască actualul DRI, subordonat solut liber în Knesset limba lor maternă, UDMR, PDL pentru elaborarea proiectu- mulţumit pentru ajutorul acordat renovării Guvernului prin Secretariatul General al araba. România a fost printre primele lui de lege privind Statutul Minorităţilor zece ţări care au recunoscut Statul Israel. Naţionale din România; • marcarea, în Israelul a cunoscut o evoluţie deosebit Parlamentul României, a Zilei Naţionale a de semnifi cativă sub raport economic, Israelului; • primirea, alături de alţi colegi demografi c, social, diplomatic. Oamenii parlamentari, a comisarului UE pentru au muncit şi muncesc ca Israelul să fi e Piaţa Internă, Michel Barnier, la Parla- un stat înfl oritor. Toate religiile au drept mentul României; • întâlnirea cu o impor- de cetate, fără deosebire”. „Relaţiile cu tantă delegaţie a Parlamentului Franţei; • Parlamentul României sunt, de aseme- în perspectivă imediată: participarea la o nea, deosebit de bune”, a spus deputatul nouă ediţie a Conferinţei Internaţionale a F.C.E.R., amintind activitatea Grupului Parlamentarilor Evrei, la Ierusalim. Parlamentar de Prietenie România – Is- Între 19 – 21 mai a.c., deputatul rael, vizitele din ultimii ani. F.C.E.R. a făcut parte din delegaţia Deputatul F.C.E.R. a participat la parlamentară a României la reuniunea dialogul interactiv între parlamentari şi ICE – DP, de la Belgrad. În intervenţia un înalt oaspete, comisarul UE pentru pe tema relaţiilor economice între cele Piaţa Internă, Michel Barnier, pe tema 18 ţări membre ale ICE – DP, domnia sa evoluţiei Pieţei Interne din România în a subliniat necesitatea sprijinului acordat contextul crizei economice globale. Un de ţările membre ale UE celor care încă punct important al discuţiei a fost legea, nu au această calitate: Croaţia, Serbia, recent adoptată în Parlamentul României, Muntenegru etc., a iniţierii şi adoptării de a parteneriatului public-privat. Comisarul legi noi, care să favorizeze schimburile UE şi-a exprimat opinia că unele pre- economice, comerciale, turistice, cultu- vederi din lege nu concordă deplin cu rale între ţările ICE – DP. Dr. Aurel Vainer prevederile similare din alte ţări membre a apreciat intervenţiile coordonatorului ale UE. Drept urmare, pe agenda de lucru naţional sârb al ICE – DP, Zoran Popovic, a Parlamentului, s-a introdus dezbaterea şi ale conducătorului delegaţiei poloneze, privind îmbunătăţirea legii, în concordan- Jennay Sepiol, considerând că ele oferă ţă cu reglementările UE. o imagine completă asupra viitorului or- Dr. Aurel Vainer a participat la ganizaţiei. A arătat că ICE – DP este cea întâlnirea de la sediul Parlamentului cu mai veche formă de cooperare regională, o importantă delegație de parlamentari model pentru astfel de iniţiative, potenţial francezi, însoțiți de E.S. Paul Henri, am- actor-cheie în Europa centrală, de est şi basadorul Franței în România. Deputatul de sud-est pentru asigurarea stabilităţii F.C.E.R. a evidențiat specifi cul legislației şi securităţii în regiune. A propus: • coo- românești, potrivit căreia organizațiile de perarea ICE – DP cu UE, prin semnarea minorități naționale cu existență îndelun- unui acord între această organizaţie şi gată în țară, printre care și F.C.E.R., au Comisia Europeană; • o strategie de drept de reprezentare parlamentară. promovare a Regiunii Dunării a UE, in- Între 27 – 29 iunie a.c. se va desfă- strument excelent ca ICE – DP să joace şura la Ierusalim o nouă ediţie a Conferin- un rol important în Europa. O parte din Templului „Leipziger” din Roman, a cărui Guvernului. „Destinul mai bun al minori- ţei Internaţionale a Parlamentarilor Evrei. ideile intervenţiei deputatului F.C.E.R. reinaugurare urmează la aibă loc la 24 tăţilor naţionale ar urma să fi e astfel asi- Se scontează participarea a circa 500 s-au regăsit în Documentul fi nal al reuni- iunie a.c. gurat de voinţa tuturor partidelor politice, de personalităţi din întreaga lume. Vor fi unii, în care s-au adoptat hotărâri privind În discuţiile cu membrii Coaliţiei, nu doar de a celor afl ate la guvernare”. abordate subiecte de maximă importanţă dezvoltarea activităţii ICE – DP, autentic pentru elaborarea proiectului de lege În acelaşi timp, Consiliul pentru Minorităţi vizând existenţa şi dezvoltarea Israelului, pod pentru noi iniţiative şi colaborări. privind Statutul Minorităţilor Naţionale, Naţionale ar urma să-şi continue activita- formule de soluţionare a coexistenţei cu Cu prilejul vizitei, în spiritul şi litera s-au introdus toate elementele specifi ce tea ca organ consultativ al AMN. ţările arabe vecine, în speranţa unor po- Acordului între GPMN şi PDL, a primului care defi nesc o comunitate pentru a fi De Iom Haaţmaut – Ziua Naţională sibile evoluţii favorabile de democratizare ministru Emil Boc la sediul GPMN, au minoritate naţională, în afară de limbă, a Israelului, dr. Aurel Vainer a avut o in- a regimurilor din aceste state. Vom reveni fost trecute în revistă problemele politice cultură, religie. Dr. Aurel Vainer a arătat tervenţie în plenul Camerei Deputaţilor. pe larg, în numărul viitor al revistei. curente. Au fost exprimate opiniile Guver- că avem, pe lângă datele sus-amintite, „Proclamarea independenţei, acum 63 nului şi ale deputaţilor GPMN, deputaţii şi tradiţii de mare valoare, cu apreciabilă de ani, a Statului Israel este un moment IULIA DELEANU AM CONSEMNAT PENTRU DUMNEAVOASTRĂ Întâlnire La reuniunea Comitetului Director (CD) din 3 iunie a.c. au la expoziţia „Jewish Avantgard Artists from Romania, 1910 – fost aprobate: • măsuri speciale privind participarea populaţiei 1938”, la Amsterdam; preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, la evreieşti la recensământul populaţiei din România, din octom- lucrările ECJC, 27 – 30 mai a.c.); • prezentarea privind stadiul a organizaţiilor brie a.c., dat fi indcă recunoaşterea, fără abţineri, a apartenenţei îndeplinirii deciziilor CD cu termen scadent la 3 iunie 2011. etnice este legată de subvenţiile alocate fi ecărei minorităţi na- Au fost analizate: • propunerea de regulament intern al evreieşti ţionale, care se fac ţinându-se seama de numărul populaţiei; F.C.E.R., prima variantă, în acord cu modifi cările aduse de • majorarea baremului pentru asistaţi, cu aplicare de la 1 iulie Codul Muncii, prin Legea 40/ 2011, constituindu-se un grup de a.c., la suma de 1200 lei pe lună, de persoană; • condiţiile de lucru privind specifi cul activităţii F.C.E.R., respectiv, angajaţi în problema acordare a calităţii de asistat şi categoriile de ajutoare; • de- cu contract de muncă sau convenţie civilă şi voluntari; • infor- talierea în scris, pentru membrii C.E.B., a sistemului de ajutor marea despre aplicarea hotărârii de recorelare a retribuţiilor Durban III gospodăresc; • crearea Centrului Iudaic F.C.E.R. de Editură şi în comunităţi, prin constituirea unui grup de lucru condus de Cele şase organizaţii evreieşti, mem- Publicistică („Hasefer” şi „Realitatea Evreiască”, cu un director secretarul general, ing. Albert Kupferberg, care va prezenta bre ale Parteneriatului pentru Comba- unic); • organizarea evenimentului prilejuit de plecarea defi nitivă situaţia salariilor preşedinţilor de comunităţi şi responsabililor de terea Antisemitismului, au dezbătut, în a Marelui Rabin Menachem Hacohen; • vânzarea unor bunuri obşti, rezultată din aplicarea recorelării retribuţiilor în funcţie de cadrul unei întâlniri, problemele legate imobiliare inefi ciente, situate în locuri lipsite de avantaje pentru „clasifi carea multicriterială a comunităţilor”; • necesitatea anali- de viitoarea reuniune Durban III, care menţinerea lor; • reamenajarea spaţiilor libere de la fostul Cămin zei de către Ofi ciul Resurse Umane a posturilor din comunităţi; va avea loc în septembrie a. c. la New „Martin Băluş” ca spaţii de locuit spre închiriere şi închirierea • emiterea de către Ofi ciul Juridic a deciziei privind recorelarea York. Cum reuniunea, la fel ca şi cele fostului complex alimentar din acelaşi ansamblu; • participarea retribuţiilor din comunităţi spre aplicare; • efectuarea de analize precedente – Durban I şi Durban II -, va coodonatorului pe ţară pentru educaţie iudaică, Edy Kupfer- speciale de către C.E.B. şi DASM a categoriilor de angajaţi, în avea un caracter antiisraelian, iar SUA şi berfg, la vizita de documentare şi schimb de experienţă, de la vederea aplicării sus-amintitei recorelări de retribuţii. Canada au declarat deja că nu vor partici- Salonic (Grecia), a membrilor Comisiei DRI pentru învăţământ CD a validat numirea lui Liviu Lăcătuşu ca preşedinte interi- pa, la întâlnire s-a decis adunarea de mai şi tineret, între 21 – 27 iunie a.c.; • deplasarea în Israel, la mar al CE Deva şi a lui Hero Steimberg ca preşedinte interimar multe informaţii şi poziţii ale organizaţiilor Conferinţa Preşedintelui Israelului, a preşedintelui CE Arad, ing. al CE Huşi, până la organizarea de alegeri statutare. A fost evreieşti europene şi internaţionale (Con- Ionel Schlesinger, şi a preşedintelui C.E.B., Erwin Şimşensohn. acceptată demisia administratorului CIR Cristian, Puiu Bogdan, gresul Evreiesc European, Congresul CD a luat notă de: • informarea despre întâlnirea Marelui în urma abaterilor acestuia, constatate la procesul de verifi care Mondial Evreiesc, B’nai B’rith Europa) şi Rabin din Sculeni cu membri ai CE Iaşi, conducerea F.C.E.R. a documentelor fi nanciar-contabile pe 2010, şeful Sectorului ale altor foruri. În consens cu toate da- fi ind reprezentată de secretarul general, ing. Albert Kupferberg; CIR al F.C.E.R., Ivan Truţer, fi ind sancţionat. tele cunoscute, la următoarea reuniune • deplasări în străinătate (preşedintele CE Timişoara, Luciana Au fost rezolvate cereri şi probleme de administraţie la a celor şase organizaţii se va elabora şi Friedmann, la reuniunea evreilor originari din acest oraş în F.C.E.R. şi în cadrul comunităţilor. adopta un plan de acţiune. (E.G.) Israel; consilierul preşedintelui F.C.E.R., dr. ing. José Blum, Ing. NILU ARONOVICI REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011 3 EVREII CLUJENI DE-A LUNGUL ISTORIEI Cea de-a 75-a aniversare a F.C.E.R. a prilejuit o iniţiativă deosebit de curajoasă şi valoroasă a conducerii Comunităţii Evreilor din Cluj, de a organiza un simpozion despre istoria şi rolul evreilor din acest oraş de-a lungul anilor. Evenimentul a fost realizat cu sprijinul F.C.E.R. şi al Institutului de Iudaistică şi Istorie Evreiască “Dr. Moshe Carmilly” din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai. Intitulat “File din istoria evreimii clujene”, simpozionul s-a desfăşurat în zilele de 26-27 mai a.c., la care s-au adăugat, pe 29 mai, ceremoniile legate de comemorarea a 67 de ani de la deportarea evreilor din Cluj, care au avut loc în Templul Deportaţilor. Lucrările s-au desfăşurat în faţa unui amplă trecere în revistă a începuturilor public numeros, atât din Cluj, cât şi din Comunităţii Evreilor din Cluj, protestele comunităţile evreieşti din Satu Mare, şi obstacolele ridicate de locuitori ai Oradea, Târgu Mureş, Bucureşti. Au Clujului împotriva stabilirii lor în oraş, răspuns invitaţiei: E.S. Dan Ben-Eliezer, drepturi depline fi ind obţinute abia după ambasadorul Statului Israel, E.S. M. compromisul ungaro-austriac din 1867. În Szilagyi, consulul Ungariei, consilier pre- studiul “Viaţa instituţională a comunităţii zidenţial Peter Eckstein Kovacs, prof.univ. evreieşti din Cluj”, Attila Gidó, cercetător situaţiei evreilor din universităţi în context facultăţi ale universităţii. Autorul a arătat Ladislau Gyemant, decanul Institutului de la Institutul pentru Studierea Problemelor general românesc, cu accent pe cea din că, după 1867, când evreii au primit toate Iudaistică din Cluj. F.C.E.R. a fost repre- Minorităţilor Naţionale, a prezentat dez- Cluj. Ca o prefaţare a antisemitismului drepturile cetăţeneşti, li s-a deschis cale zentată de preşedintele dr. Aurel Vainer şi voltarea învăţământului evreiesc, a vieţii interbelic, autorul s-a oprit şi la antisemi- liberă către catedrele universitare. Totuşi, de Eduard Kupferberg, coordonatorul pe culturale, rolul şi infl uenţa numeroaselor tismul de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi o parte dintre ei s-au botezat, având con- țară al Programului de Educație Iudaică personalităţi evreieşti, sionismul şi insti- la cel din primul război mondial, la felul în vingerea că le va fi mai uşor în acest fel „Talmud Tora“. tuţiile sale, activitatea politică a evreilor şi care erau priviţi evreii din armata română, în cariera universitară. Eseista şi criticul poziţia grupului asimilist. discriminarea şi comportamentul plin de literar Julia Szilagyi a vorbit despre viaţa Este necesară cunoaşterea dispreţ faţă de ei. şi sfârşitul tragic al unuia dintre cei mai importanţi scriitori evrei transilvăneni, în istoriei evreilor din toate “Evreimea clujeană. comunicarea “Opera, viaţa şi moartea lui zonele ţării O succintă istorie” În dezbatere - mari Karacsony Benö”. A fost prezentat în rezu- personalităţi clujene mat şi studiul realizat de dr. Lya Benjamin, Simpozionul a fost deschis de dr. Ro- Următorul moment al simpozionului a “Dubla identitate minoritară a fi losofului bert Schwartz, preşedintele Comunităţii, fost dedicat lansării volumului “Evreimea Cea de-a treia sesiune a fost dedicată Ernö Gall, redactorul-șef emblematic al care i-a salutat pe cei prezenţi. În cuvântul clujeană. O succintă istorie”, de Francisc unor personalităţi evreieşti remarcabile revistei Korunk“. său, E.S. Dan Ben-Eliezer a subliniat ro- Pap. Autorul a prezentat pe scurt conţi- din Cluj. Astfel, dr. Liviu Rottman, în co- Ultima sesiune de comunicări a avut lul important jucat de evreimea din Cluj, nutul lucrării. Cartea a fost comentată de municarea “Bela Vagó, un universitar clu- ca temă principală arta. Astfel, dr. Ale- scoţând în evidenţă faptul că acest oraş xandra Rus, în comunicarea “Egon Marc a fost un important centru al sionismului. Lövith. Creativitate în bronz”, a vorbit des- El a salutat activitatea F.C.E.R., care a pre coordonatele artistice ale sculptorului. împlinit 75 de ani, precum şi excelentele Expunerea a fost urmată de documentarul relaţii dintre România şi Israel. Andreei Ghiţă despre artistul care expli- Preşedintele F.C.E.R., dr. A. Vainer, a că semnifi caţia şi simbolistica picturilor arătat că simpozionul se înscrie în seria lui, inspirate de drama Holocaustului. evenimentelor ce marchează cea de a Muzicologul Valentin Ghiţă l-a prezentat 75-a aniversare a Federaţiei şi este bine pe compozitorul clujean Alexander Uriah venit, deoarece există lacune în cunoaş- Boskovich, creatorul muzicii simfonice terea istoriei evreilor din Transilvania şi israeliene, expunere urmată de un (prea din alte zone ale ţării. El a atras atenţia, scurt) fragment al suitei “Lanţul de aur”. printre altele, asupra declaraţiei evreilor În sfârşit, Paul Rosenfeld, cercetător la din Transilvania din 1918 care, împreună CSIER, şi-a ales ca subiect viaţa lui Far- cu alte minorităţi, au salutat unirea cu kas Paneth, “un campion clujean al teni- România. sului de masă”, urmată de fi lmul “Farkas Paneth, un senior al paletei”, realizat de Andrea Ghiţă. Pericolul dispariţiei În cuvântul de încheiere, prof. Ladislau în viitor a studiilor iudaice Gyemant a apreciat manifestarea, ca- racterizând-o drept o iniţiativă benefi că a din universităţi Comunităţii Evreilor din Cluj. El a mulţumit În cuvântul său, prof. Ladislau Gye- organizatorilor –A. Zador, A. Ghiţă şi Yael mant a apreciat iniţiativa comunităţii de a Gross, membri în Comitetul de conducere organiza o asemenea conferinţă despre al Comunităţii, a vorbit despre sprijinul istoria foarte interesantă şi tragică a evre- Institutului de Iudaistică din cadrul Uni- ilor clujeni. În activitatea sa de 20 de ani, versităţii ”Babeş-Bolyai” şi a arătat că se Institutul de Iudaistică din Cluj a înregistrat va edita un volum cu toate comunicările. succese în cercetarea istoriei evreilor din această zonă şi din Europa centrală şi Intelectuali clujeni, distinşi de est, aceasta cu sprijinul Universităţii Babeş-Bolyai. Din păcate, este posibil cu Medalia ”Prieten ca această întâlnire, această manifestare al Comunităţii Evreieşti” să fi e ultima deoarece, potrivit noii Legi a educaţiei, vor dispărea studiile iudaice, În cadrul unei scurte festivităţi, preşe- a atras atenţia vorbitorul. M.Szilagyi, dintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a înmâ- consulul Ungariei, a subliniat importanţa nat Medalia “Prieten al Comunităţii Evre- simpozionului pentru românii, maghiarii, ieşti” unor oameni de cultură clujeni care evreii şi alte populaţii care trăiesc în au sprijinit prin activitatea lor cunoaşterea această zonă, deoarece cunoaşterea vieţii şi istoriei evreilor. Romeo Couţi, istoriei comune este necesară. Vasile Nussbaum, care a făcut o serie de jean deschizător de drumuri”, a prezentat directorul TVR Cluj, şi Sándor Bardocz, Prima sesiune de comunicări a cuprins observaţii. imensa contribuţie adusă de carismaticul redactor şef al Redacţiei Naţionalităţi, au lucrări de istorie propriu-zisă. Astfel, prof. În cea de a doua sesiune, prof. profesor, mai întâi în România apoi în fost recompensaţi pentru sprijinul adus L.Gyemant, în comunicarea “Evreii din dr.Nicolae Kallos a prezentat comuni- Israel, la cunoaşterea problemelor anti- realizării programelor pentru minorități, Cluj în perioada emancipării”, a făcut o carea “Primii ani de după Holocaust ai semitismului şi Holocaustului din Europa inclusiv a emisiunii “Şalom”, singura evreimii clujene”, în care a descris situaţia centrală şi de est, mai ales din Ungaria, emisiune independentă săptămânală care puţinilor evrei care au revenit la Cluj fi e România şi Slovacia. Un rol important al prezintă viaţa evreiască din România. Cel din detaşamentele de muncă obligatorie, profesorului a fost introducerea cerceră- de-al treilea medaliat este publicistul şi Evenimentele fi e din lagărele poloneze şi germane, felul rilor asupra acestor subiecte în viaţa aca- prof. universitar Tibori Szabó Zoltan, spe- în care s-au organizat, demersurile făcute demică din Israel, în condiţiile în care aici cializat în studii evreieşti, autor - singur pentru recuperarea bunurilor confi scate s-a constatat o întârziere a istoriografi ei sau în colaborare cu profesorul american lunii iulie după deportare şi difi cultăţile întâmpina- în preocuparea faţă de istoria Holoca- de origine română dr. R. Braham - al unor • 1 iulie - preluarea preşedinţiei UE te, eforturile pentru refacerea Sinagogii ustului din Ungaria şi România. Studiul cărţi şi enciclopedii despre viaţa evreilor de către Polonia Neologe, distrusă de bombardamente. “Profesori evrei la Universitatea din Cluj din Cluj şi despre Holocaustul din Transil- • 1 iulie – reuniune a Comitetului Direc- “Antisemitismul universitar clujean inter- (1872-1919)”, de prof. univ.dr. György vania de nord, “un om care, potrivit prof. tor al F.C.E.R. belic”, prezentat de dr.Lucian Năstasă, Gaal de la Institutul Teologic Protestant, universitar Michael Shafi r, a făcut totul ca • 4 iulie – Ziua Naţională a SUA cercetător la Institutul Naţional de Istorie i-a prezentat pe cei 16 profesori evrei sau adevărul istoric să iasă la iveală”. • 14 iulie – Ziua Naţională a Franţei “Gh. Bariţiu”, a reprezentat o analiză a cu ascendență evreiască de la diferitele EVA GALAMBOS 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011

70 DE ANI DE LA POGROMUL DIN IAŞI ÎN APROPIEREA UNUI IURŢAT Comemorarea Microinterviu cu președintele C.E. Iași, ing. ABRAHAM GHILTMAN Pogromului „La mine e şantier”, răspunde preşe- – Refacerea Sinagogii Merarilor, unde meu a fost trimis într-un lagăr de muncă de la Iaşi dintele Comunităţii ieşene, ing. Avraham deocamdată se face expertiza tehnică a forţată în Basarabia. Abia după ’44, a Luni, 27 iunie 2011: • Comemorarea Ghiltman, când îl întreb despre pregătiri clădirii. Intervenim, cât putem, la Ministe- terminat medicina, devenind un reputat la Cimitirul Evreiesc din Podu Iloaiei şi pentru comemorarea a 70 de ani de la rul Culturii şi Patrimoniului Naţional pentru medic ieşean. Când a ieşit la pensie, a Târgu Frumos; • Vernisajul expoziţiei pogromul antievreiesc din Iaşi, care se va fondurile necesare reluării lucrărilor de plecat în Israel. Suntem în coresponden- de fotografi i şi documente referitoare la derula la sfârşitul lui iunie. Foloseşte cu tot reabilitare a Sinagogii Mari din Iaşi, cea ţă. Totdeauna, când se apropie iurţat-ul pogromul de la Iaşi şi a artefactelor gă- fi rescul pronumele personal; comunitatea mai veche din ţară, monument istoric. pentru victimele pogromului, mă năpă- site în groapa comună de la Popricani; • e a doua lui casă. Construirea unui monument la locul unde desc amintiri… Cocktail în curtea Muzeului Unirii; • Ver- – De ce „şantier”? au fost înhumate osemintele celor ucişi – De pildă? nisajul expoziţiei de pictură „Cum a fost – Cu sprijinul F.C.E.R. şi al Joint-ului, la Popricani. – Cum au fost ridicaţi cinci bărbaţi posibil?”, lucrări despre Holocaust în personal, al preşedintelui dr. Aurel Vainer, – Ce aduce nou descoperirea acestor dintr-o familie vecină… Nu s-a mai întors România, realizate de artişti participanţi al directorului CAPI, ing. Rudy Marcovici, oseminte? nici unul. la taberele de creaţie ale INSHR – EW; ca şi al directorului Joint pentru România, – Confi rmă participarea armatei ro- – Puncte forte, în opinia dumneavoas- • Recepţie. Înmânarea diplomelor de Israel Sabag, refacem – pluralul indică mâne la masacru. Dezvăluirile martorului tră, din programul comemorării? Cetăţean de Onoare de către Primăria munca în echipă - restaurantul ritual de mai adaugă o fi lă la grozăviile săvârşite. – Pelerinajele la obelisc şi la clădirea Municipiului Iaşi. la sediul comunităţii; schimbăm utilajele – Familia dumneavoastră a trăit po- fostei Chesturi, unde se va dezveli o pla- Marţi, 28 iunie 2011: • Traseu come- şi amplasarea aşa încât să corespundă gromul? că comemorativă; Marşul Vieţii până la morativ la: • Obeliscul dedicat memoriei normelor UE. Organizăm un muzeu al co- – Un unchi al meu a fost ucis fără să gară, unde, de asemenea, se va dezveli o victimelor pogromului de la Iaşi; • fosta munităţii. Reparăm capela, grupul sanitar ştim unde. Din familia unor veri au scăpat placă în memoria celor pieriţi în Trenurile Chestură; • gară; • Cimitirul Evreiesc; • şi o porţiune de gard la cimitir. De aseme- cu viaţă numai doi copii, care au văzut, din Morţii; pelerinajul la cimitir, la mormintele Masa rotundă „Pogromul de la Iaşi” la nea, restaurăm mormintele comune ale ascunzătoare, cum părinţii şi unul dintre comune. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”; • celor ucişi în pogrom. Renovăm – graţie fraţii lor sunt omorâţi în faţa propriei case. – Ce vă frământă în acest moment? lansare de carte – autor, Adrian Ciofl ân- Primăriei Municipiului Iaşi - obeliscul, ri- Un alt unchi şi un văr au fost în Trenul – În ce măsură evenimentul va fi numai că, Editura „Curtea Veche”; • Proiecţie dicat de autorităţile locale înainte de ’89, Morţii, care a ajuns la Călăraşi. bifat sau va reuşi să răzbată în conştiinţe. de fi lme: „Călătoria lui Gruber”, regia în memoria celor ucişi în pogrom. Avem – Ce s-a întâmplat cu ei? – Radu Gabrea; „Duminica neagră”, şi lucrări de perspectivă. – Din fericire, au supravieţuit. După ce IULIA DELEANU regia – Mihnea Chelariu. – Care? a scăpat din lagărul de la Călăraşi, vărul 67 de ani de la DEPORTAREA EVREILOR din Transilvania de Nord

Comunităţile evreieşti din Oradea, Cluj, Satu-Mare, Târgu Mureş și Baia Mare au marcat în mod solemn 67 de ani de la deportarea evreilor din Transilvania de Nord, tragedie care a dus, practic, la decimarea populaţiei evreieşti din acestă regiune. n prima duminică după Şavuot, de doliu. El Male Rahamim a avut acom- Comunitatea Evreilor din Oradea a paniament de vioară – solo. Ofranda Îcomemorat deportarea evreilor biho- muzicală s-a încheiat cu Hatikva, imnul reni, inclusiv a celor din Oradea. Pentru naţional al Israelului. că primul transport cu evrei bihoreni pe A fost adus un pios omagiu la mo- drumul fără întoarcere a plecat atunci, a numentul martirilor pieriţi în Holocaust. relatat preşedintele acestei Comunităţi, ing. Felix Koppelmann. Acum 67 de ani a Cluj, comemorarea s-a desfăşurat a fost săvârşită ghetoizarea, deportarea la Templul Deportaţilor, a consem- şi uciderea în camerele de gazare de la Lnat Eva Galambos. După ceremo- Auschwitz-Birkenau a 30 000 de evrei bi- nia religioasă, ofi ciată de M.Ronay, şi horeni. „Ţinem foarte mult să respectăm intonarea imnurilor de stat ale României data din calendarul evreiesc”, a subliniat şi Israelului, şase supravieţuitori ai Holo- CComemorareomemorare lala ClujCluj corespondentul nostru. caustului au aprins şase lumânări în me- Ceremonia a început cu rugăciunea moria celor şase milioane de evrei uciși Auschwitz – Despre noi, pentru noi, intonarea imnurilor de stat ale României de Minha, la Sinagoga Mică, Sinagoga în lagărele morţii. Au rostit cuvinte de fără noi...”, al cărei vernisaj a avut loc la şi Israelului, în prezenţa a 70 de partici- Mare fi ind în curs de renovare. Serviciul aducere aminte prof.univ. Gabriel Gold- Muzeul de Artă. Este vorba de albumul panţi, au vorbit despre tristul eveniment divin, ofi ciat de Rabinul Abraham Ehren- ner, consilierul prezidenţial Peter Eck- găsit de Lili Jakob, supravieţuitoare de preşedintele Comunităţii, Alexandru Aus- feld a fost impresionant. Șase supravie- stein Kovacs, dr.Zoltan Szilcs, consulul la Auschwitz,în care doi militari SS au ch, în limba maghiară, şi vicepreşedintele ţuitori ai Holocaustului au aprins şase general al Ungariei, Atilla Laszló, vice- surprins momente din timpul sosirii şi ec. Teodor Schwartz, în limba română. lumânări în memoria celor şase milioane primar al Clujului, şi Eduard Kupferberg, trierii evreilor sosiţi din Satu Mare şi Şase supravieţuitori ai deportărilor au de evrei europeni exterminaţi de nazişti. coordonator pe ţară al Programului de Zakarpatie. Albumul a fost abandonat de aprins câte o lumânare, în timp ce preşe- Ing. Felix Koppelmann a marcat eve- Educaţie Iudaică „Talmud Tora”. Evocând nazişti în aprilie 1945, când Auschwitz a dintele Ausch a rostit El Male Rahamim, nimentul și l-a invitat să ia cuvântul pe tragedia deportărilor şi consecinţele lor fost eliberat de trupele aliate. Faptul că în traducere în limba română şi în limba prestigiosul istoric prof. univ. dr. Viorel asupra comunităţilor evreieşti, în gene- acest document istoric de mare valoare maghiară. Făcându-se apelul nominal al Faur, de la Universitatea din Oradea. ral, şi asupra celei clujene, în special, a fost accesibil sătmărenilor a fost posibil celor decedaţi în lagăre, rudele acestora A fost o alocuţiune cutremurătoare prin vor bi torii au subliniat necesitatea de a prin sprijinul Centrului de Documentare au aprins câte o lumânare şi s-a rostit un adevărul spus fără menajamente; cu păstra în memorie cele întâmplate pentru a Holocaustului şi al Fundaţiei Colecţiei Kadiş colectiv. Asistenţa s-a deplasat apoi atât mai mult cu cât a fost rostit de un ca astfel de lucruri să nu se mai repete Comemorative, ambele din Budapesta. la Monumentul victimelor Holocaustului neevreu şi un mare istoric. Domnia sa a şi de a aduce la cunoştinţa generaţiei Au participat primarul municipiului Satu pentru un moment de pioasă reculege- condamnat pasivitatea populaţiei din Bi- tinere dramele Holocaustului. A urmat un Mare, Iuliu Ilyes, şefa secţiei Muzeului de re. S-au rostit şi aici El Male Rahamim hor faţă de tragedia concetățenilor evrei. program muzical în memoria victimelor Artă, Felicia Grigorescu, istoricul Molnar şi Kadiş. A fost cea mai mare dramă din istoria Holocaustului, susținut de corul Talmud- Judith din partea Centrului de Docu- cunoscută a Oradiei, de la atestare până Tora (dirijor prof.Ecaterina Halmos) şi mentare a Holocaustului şi a Fundaţiei doua zi de Şavuot, înainte de rugă- în zilele noastre. „Cum a fost posibil? de formaţia Klezmer (solistă Sulamita Colecţiei Comemorative din Budapesta ciunea de Izkor, la C.E. Baia Mare Cum de n-a mişcat nimeni un deget, Socea). şi preşedintele Comunităţii Evreilor din A s-a comemorat împlinirea a 67 de sau aproape nimeni? Să ne gândim cât Satu Mare, Nicolae Decsei. ani de la deportarea evreilor din acest de mult datorează Oradea evreilor! Ei a mijlocul lunii mai a anului 1944, A fost rostită o rugăciune comună în oraş şi din împrejurimi la Auschwitz-Birke- şi-au pus o puternică amprentă asupra aproape 20 000 de evrei din Satu faţa monumentului evreilor sătmăreni nau, ne-a scris preşedintele comunităţii, arhitecturii oraşului – edifi ciile se văd şi LMare au fost trimişi la moarte. Au victime ale Holocaustului, amplasat în ing. Salic Nachman. Asistenţa compusă, astăzi -, asupra culturii, învăţământului, murit peste 14 000, au precizat jurnaliștii curtea Sinagogii „Share Tora”. Ceremo- mai ales, din persoane aparţinând gene- educaţiei ş.a. Şi ce au făcut autorităţile Vasile A. și Pavel Prodaniuc în „Gazeta nia s-a încheiat cu un moment dedicat raţiilor postbelice, a rămas înmărmurită maghiare din Transilvania de Nord, de Nord-Vest“ și „Informația Zilei“ din afi rmării vieţii: formaţia de muzică tradiţi- ascultând rememorarea ororilor săvârşite. vremelnic ocupată de Ungaria fascistă? Satu Mare. onală „Judrom Gipsy Klezmer Band”, din Şase supravieţuitori ai Holocaustului au Ce au făcut edilii oraşului, atunci când Memoria lor a fost evocată de Comu- Budapesta, a prezentat piese de referinţă aprins şase lumânări în memoria celor şi pentru un copil era clar că Hitler era nitatea Evreilor din Satu Mare, în colabo- din repertoriul evreiesc. şase milioane de evrei, ucişi mişeleşte kaput? Au făcut exces de zel, aşa încât rare cu Federaţia Comunităţilor Evreieşti doar pentru singura vină de a se fi năs- deportările să meargă cât mai rapid. din România, care au marcat împlinirea a 29 mai a.c., Comunitatea Evre- cut evrei. A urmat rugăciunea Izkor, în O pată ruşinoasă pe emblema acestui a 67 de ani de la deportarea evreilor săt- ilor din Tg.Mureş a comemorat care pe lângă victimele Holocaustului, oraş”. Au fost, desigur, şi excepţii, dar măreni printr-o varietate de manifestări ce Ltragicul eveniment care a avut loc au fost comemoraţi cei 23.000 de soldaţi majoritatea a avut o reacţie palidă şi a reunit memoria istorică, dimensiunea în mai-iunie 1944, deportarea a peste ai Armatei Israelului (Ţahal), care şi-au inefi cientă. spirituală şi speranţa pentru viitor. 6 000 de evrei în lagărele morţii de la sacrifi cat viaţa în războaiele de apărare Corul „Gyuri Vilan” al Comunităţii Primul element a fost reprezentat Auschwitz- Birkenau, ne-a scris secreta- ale Israelului modern. orădene a oferit un potpuriu de cântece de deschiderea expoziţiei „Albumul rul Comunității, ing. Iulia Negrea. După REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011 5

Moştenirea tinichigiului Ştim bine, mai toţi erile etnice, realitatii evreiesti cei care ne lăsăm atraşi trăiau într-o Profesiunea de scrisul jurnalistic, năzbâtioasă de a citi COPIIIEstelle Rose Zaffran este fi ica Soranei şi a lui Gerard Zaffran şi nepoată a Lilianei şi cât de efemeră este şi hazoasă a lui Iancu Brauştein. Ea poartă numele delicatei şi înţeleptei ei străbunici Rozica Ancel. profesiunea aceasta; solidaritate a şolticăriilor. „Paraşutarea” care durează cam cât ambiţioasă de pe acoperişul casei, cu viaţa libelulelor: rareori ajutorul unei umbrele bărbăteşti, a lui mai mult decât o zi. Şi Păvălucă, fi ul profesorului armean Gri- totuşi cădem în ispită să risipim o viaţă goriu, şi a lui Mundi, fi ul prăvăliaşului întreagă pentru consemnarea, fărâ- evreu Stern, expediţiile „de pradă” în mă cu fărâmă, a clipelor zilei: uneori grădina lui Mardorosian sau în prăvălia palpitante, rareori profunde, culegând lui Valman, prietenii lui dintre nebunii prea adesea doar „smocurile” care le târgului – armeanul Iacobaş şi evreul fardează, nu odată urâţindu-le, poate Herş, toată această antantă provenea mai mult decât le înfrumuseţează. Ceea – le explica cu aer savant Ben Doliner ce ai citit azi, uiţi până mâine, dar oare colegilor săi de primară – din faptul că ţi-a rămas ceva în minte din preotul Jeban e văr cu rabi- harul, efortul, stilul, umorul nul Zissu. Şi când Păvălucă, (ba adesea şi răutatea) unora isteţul chinuit de pe atunci de dintre aceşti sclavi ai actuali- contradicţia dintre metafi zică tăţii şi scrisului? Nu prea, să şi poftele ludice, l-a întrebat nu ne minţim! Şi, mai ales, cum se face că primul are se pare că trebuie să avem barbă neagră, iar celălalt - singuri grijă de (posibila) lor roşie, Ben a căzut o clipă longevitate şi, adunându-le pe gânduri grele şi apoi le-a grijuliu şi selectiv, în surorile explicat misterul: preotul şi lor mai îndelung vieţuitoare, rabinul sunt veri de-al doilea! cărţile. Care-l păstrează viu Umorul jucăuş şi candoa- chiar şi pe cel retras din me- rea acestor copii ce-şi trăiau serie (şi nu mă refer, aici, la cu inconştienţă vesel-infantilă „Grabnică însănătoşire, Ida!” cei care şi-au încheiat drumul sărăcia anilor postbelici şi vieţii, ci la „rezistenţa” lor profesională în schimbarea vremurilor tot mai vitrege în …i-au urat, prin glasul preşedintelui B’nai B’rith Româ- faţa timpului). Cum ar fi , să zicem, cea acele decenii nu-i prea afecta pe aceşti nia (BBR), ing. José Iacobescu, toţi cei prezenţi la recenta a lui Paul Grigoriu, cunoscutul publicist viitori constructori ai „celei mai bune din- întrunire a BBR, unde ocupa funcţia de vicepreşedinte de radiofonic care şi-a onorat invitaţii, ani şi tre lumile posibile”, construcţie în care la plecarea dintre noi a lui Iosif Sava z.l. De când o cunosc? ani de zile, la „Sfertul de oră academic” s-au turnat tone din cimentul urii: cea de De când lucrez la revistă. Av. Ida Schottek, juristă eminentă, de la orele 14, pe postul „România Actu- atunci ori cea de acum. Paul Grigoriu te profesor universitar şi membru marcant al Baroului, făcea alităţi”. A dispărut de pe unde de o vreme cucereşte şi prin savoarea limbii pe care voluntariat la comunitate de pe vremea Şef Rabinului dr. (pensionarea îi trage pe destui dintre o foloseşte, moldoveneasca noastră Moses Rosen z.l., în care noţiunea nu prea era vehiculată noi spre lenevirea pixului) dar, iată, l-am cea dulce şi caldă şi prin acest fi lon ca atare. „Femeile evreice din toate timpurile au trăit în spi- regăsit în librării cu titlul atractiv al unei ecumenico-patriotic ce străbate cartea. ritul ideii de miţva. Avem datoria să preluăm de la mamele fermecătoare cărţi de povestiri: „Moş- Poate şi pentru că în sângele lui şi bunicile noastre tot ceea ce este viabil azi”, avea să-şi tenirea tinichigiului”. Unde acest distins de român-armean circulă apa pe care conştientizeze vocaţia Ida Schottek, în urmă cu zece ani, domn al undelor (format – o repetă ade- a băut-o în copilărie şi care – spunea când a existat iniţiativa înfi inţării unei Asociaţii a femeilor sea – la şcoala regretatului publicist Eu- savantul Henri Coandă – nu-ţi mai pă- evreice din România, şi ea a prezentat un proiect de Statut. gen Preda) zboară înapoi spre amintirile răseşte niciodată sângele. Sânge literar, Nu ştiu de ce Asociaţia a rămas doar în această fază, dar din copilărie, petrecute nu departe de în care a pătruns poate şi un strop din asta-i numai o paranteză. Ida făcea voluntariat cultural: se Humuleştii lui Creangă, pe străzile, prin sarcasmul caragialean, şi din hazul număra printre conferenţiarii, intelectuali marcanţi ai obştii, care dădeau strălucire grădinile paradite şi maidanele Bacăului amar al băieţaşului care se fălea, în idiş, conferinţelor duminicale de la „Popa Soare”, continuând s-o facă, împreună cu soţul anilor ’50, unde copii români, armeni şi „Halal de mine, sunt orfan!” ei, regretatul Martin Schottek z.l., şi în perioada în care F.C.E.R. a fost condusă de evrei, ce habar nu aveau de diferenţi- SANDA FAUR acad. Nicolae Cajal z.l. Unele subiecte de conferinţe – legislaţia în Biblie, de pildă - i-au devenit ulterior subiecte de carte. Făcea, fi reşte, voluntariat social, mai ales, în anii în care a fost vicepreşedinte al C.E.B., dar şi mult înainte. Oricând primea un telefon „de la comunitate” că este nevoie de ea, răspundea întotdeauna „prezent”. Noutăţi editoriale Ida Schottek a făcut parte, înainte de 2005, din prima comisie de redactare a MARTA PETREU – Acasă, pe câmpia Armaghedon, Editura Polirom proiectului de Statut al F.C.E.R.. Aproape că nu era lansare, vernisaj, comemorare, LUCIAN BOIA - Tragedia Germaniei 1914-1945 - Editura Humanitas simpozion, sărbătoare evreiască la care să nu ne întâlnim. Raţionalitatea, ironia, tăria LUCIAN BOIA – Franţa, hegemonie sau declin - Editura Humanitas de caracter ascundeau multă sensibilitate. „Să fi i puternică!”, mi-a spus la puţine zile GABRIEL LIICEANU - Întâlnire cu un necunoscut – Editura Humanitas după ce mama mea n-a mai fost cu mine. „Să fi i puternică!”, îi întorc acum cuvintele. HEDI FRIED - A treia viaţă – Editura Vremea Fie ca bunul Dumnezeu să te reîntoarcă cât mai curând printre noi!. (I.D.) B.M.M. Amintiri de la „Revista Cultului Mozaic” au început să apară fi guri noi. Nu mai era şi culturală. Se scriau scenete originale Haman la Bucureşti doar locul de întâlnire al câtorva zeci de – Mirodan a fost unul dintre autori. Măli- enoriaşi bătrâni de la templu şi sinagogi. neanu, Giroveanu, Aurel Felea au com- Venirea sau, pentru Şi, cum se spunea, atunci când Mos- Activitatea a luat un curs nou, diferit pus cântece, N. Stroe a repurtat aplauze unii, revenirea intelec- cova era răcită, Bucureştiul strănuta. de ceea ce era până atunci. Lucrul nu a îndelungate la scheciurile sale. tualilor evrei în Bucu- Înlăturarea cadrelor de origine evreiască venit de la sine. Printre invitaţi la spectacol se afl au reşti la viaţa comunităţii a luat curând proporţii de campanie naţi- Revenit dintr-o vizită la Belgrad, Ra- Nina Cassian, Ovidiu S. Crohmălniceanu, a fost un proces evolutiv început în primii onală. Şi naţionalistă, evident. binul Rosen a relatat că la manifestările Norman Manea, Lucian Raicu. [...] ani ai deceniului şase. El a fost o rezul- Cei vizaţi asistau consternaţi şi muţi culturale ale comunităţii de acolo l-a în- [...] Aceste manifestări nu au fost tantă a unor cauze multiple, printre care la acest fenomen neaşteptat. S-a găsit tâlnit pe ministrul adjunct al justiţiei, un câtuşi de puţin pe placul lui Haman. decepţia amară pricinuită de regimul cineva să se încumete să rupă tăcerea general, profesori universitari şi alte per- Securitatea a făcut tot ce i-a stat în pu- aşa-zis socialist nu se afl a pe ultimul loc. sufocantă: Ilca Melinescu, comunistă cu sonalităţi evreieşti notabile. La noi însă, tinţă pentru a le restrânge, neputându-le Marginalizarea şi, de cele mai multe trecut bogat de ilegalitate, directoarea aici, intelectualii evită să pună piciorul la suprima, din considerente de oportunism ori, eliminarea elementelor evreieşti din Editurii Politice, important centru ideologic comunitate, a conchis Rabinul Rosen cu politic extern. Într-un an, cu două ore sfera culturii şi a celorlalte sectoare ale al partidului. A solicitat şi obţinut audienţă amărăciune. Dar e numai vina acestora? înainte de începerea spectacolului, un vieţii publice au accelerat procesul la care la C. C., unde şi-ar fi exprimat nedume- - l-am intrebat. Ce le oferim noi intelec- telefon anonim l-a sfătuit pe M. H. Maxy ne referim. [...] rirea pentru turnura intervenită în politica tualilor noştri ca să fi e interesaţi să vină? să nu se ducă în Popa Soare, căci a fost [...] În capitala Uniunii Sovietice, no- de cadre. „Dar unde scrie că evreii trebuie Încet-încet, s-a produs cotitura. Au plasată acolo o bombă. menclatura îşi trecea de la om la om, să fi e în funcţii de conducere?” i-ar fi re- început conferinţe pe teme de istorie şi Avertizaţi imediat, ne-am dus în mare cu imensă satisfacţie, vorba lui Nikita plicat, cu surâsul său sardonic, L. Răutu. cultură iudaică, simpozioane, cursuri pen- grabă, Emil Schechter şi autorul acestei Hruşciov, atotputernicul şi imprevizibilul Nu, nu e scris asta nicăieri, dar unde tru studenţi, manifestări artistice ş.a.m.d. evocări, şi am scotocit fi ecare ungher, hazeain de la Kremlin, că la Universi- scria că nu trebuie să fi e? Da, asta scria, Sala de la etaj a cantinei din strada Popa fi ecare locşor, cu cea mai mare minuţi- tatea din Moscova trebuie să fi e atâţia şi anume în aşa-numita Hotărâre de uz Soare a devenit curând neîncăpătoare. ozitate. N-am dat de nici o bombă. [...] studenţi evrei câţi mineri evrei sunt în intern cu privire la „o mai justă aplicare Sărbătorile, Purim, Pesah, Hanuca, [...] Voia bună a fost generală şi a ţinut minele bazinului Doneţk. Iar în articolul a politicii de cadre a partidului”. Se in- au devenit evenimente în viaţa obştei, in- toată seara, cum se cuvine de Purim. care îşi propunea să explice cauzele dica acolo că e nevoie să fi e corectate clusiv pentru intelectualii săi. La masa de [...] Căci, nu-i aşa, de Purim cuvine- „contrarevoluţiei” din Ungaria, „Pravda” erorile de până atunci şi că în posturi Seder veneau, an de an, scriitori, artişti, se să fi m veseli, să bem până la uitarea indica, şi nu pe ultimul loc, aşa-zisele de răspundere prezenţa cadrelor din compozitori, profesori universitari. Asta la de sine sau, reluând indicaţia talmudică, greşeli săvârşite de către tovarăşii unguri rândurile minorităţilor naţionale trebuie Bucureşti, nu numai la Belgrad. până când nu mai ştim să deosebim între în problema naţională. Mesajul nu era să fi e proporţională cu numărul fi ecărei Îmi amintesc şi azi, după un sfert de ”Lăudat fi e, Mordehai” şi ”Blestemat fi e, greu de decriptat, toată lumea ştiind că nu minorităţi. [...] veac, de emoţia primelor spectacole de Haman”. puţini evrei deţinuseră posturi de seamă [...] Haman i-a constâns pe evrei să fi e Purim. Cu săptămâni înainte, ele deve- în conducere, la Budapesta. evrei. La manifestările de la Comunitate neau prilej de vie efervescenţă artistică VICTOR RUSU 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011

că, uneori, i-am supărat. Eu am fost impi- egat la transporturi 37 de ani. Acum sunt pensionară. În 2008, viaţa m-a încercat din nou: soţul meu a murit, şi el, prema- tur. Am totuşi o alinare: Rita şi Gabriel, copiii noştri. Le-am dat aceeaşi educaţie primită de mine de la părinţi: să fi e cinstiţi, respectuoşi, iubitori de oameni. Dumne- Cu responsabila Obştii din Hârlău, ŞIFRA CORBICI zeu mi-a dăruit şi doi nepoţi minunaţi, Eithan şi David. Mă doare că soţul meu n-a apucat să se bucure de ei. Mă rog SĂ LUPŢI PENTRU O VIAŢĂ EVREIASCĂ ÎN DEMNITATE ca de acolo, de Sus, să vegheze asupra Zi de Hanuca la Hârlău. Sinagoga – una din atâtea bijuterii arhitec- lor, să crească mari şi sănătoşi. Am tonice din orașele Moldovei – era încălzită doar de aburul respirației prieteni; o altă alinare. Încerc să-mi fac oamenilor adunați acolo să ne întâmpine: bătrâni, cu luminițe de bu- prieteni chiar şi din duşmani. De când am curie-n ochi, știind că primeau oaspeți; erau, adică, băgați în seamă. rămas singură, calculatorul este modul Portița, curtea, treptele de la intrare nu se deosebeau cu nimic de meu de a veni în contact cu lumea. Am restul caselor mărunte din preajmă, pitite-ntre grădini, învelite-n mulţi prieteni de e-mail. Munca pentru tihna și predispoziția spre reverie din care s-au născut atâția poeți obşte îmi este fi reşte leac, pentru că mă și pictori și muzicieni veniți din Est, cuceritori ai Vestului cel bucur atunci când pot ajuta oameni. Mai semeț. După discursuri, ne-am încălzit cu vin negru-roșiatic de ales că, în materie de asistenţă socială casă, cu dulciuri și sărățele, toate – pregătite de mâna Șifrei Corbici, şi medicală, probleme-s multe şi grele. responsabila Obștii. „Să mai veniți pe la noi!”. Era și ritual străvechi și – Cum vă împăcaţi cu echipa de la prospețime în cuvintele ei. Ne-a condus până la microbuz, făcându-ne DASM? semne de bun rămas până ce-a dispărut din raza vederii. Am reîntâl- – Colaborăm foarte bine şi le mulţu- nit-o, apoi, la adunările generale ale Federației, nu decorativ, ci pledând pentru mesc că nu rămân indiferenţi la necazu- prezentul, ba chiar viitorul obștii sale. Am revăzut-o la reinaugurarea Sinagogii rile noastre. Sunt o echipă foarte bună. de Lemn din Piatra Neamț, anul trecut – la comemorarea celor 70 de ani de la Îi felicit. pogromul din Dorohoi… „Încercăm pe cât putem să fim conectați la toate eveni- – Satisfacţii? mentele majore ale vieții evreiești din România și să nu rămânem indiferenți”. – Când sunt apreciată pentru ceea Am simțit că așa stau lucrurile și fără să mi-o spună, cum face acum, invitată, ce fac, mă simt aidoma unui copil care în premieră – ca responsabil de obște, la această rubrică. primeşte o bomboană. Asta contează pentru mine mai mult decât bonifi caţia – Un scurt istoric înmulţesc. 2. Pierzi din forţa de decizie. 3. materială. Mai cred că un lucru bun nu al comunităţii? Te lupţi cu indiferenţa celor care ar trebui din păcate, nu mă pot ajuta fi nanciar. iese decât atunci când pui sufl et şi ai – A fost o co- să te ajute când pui sufl et în ceea ce faci – Realizări? multă înţelegere faţă de oameni. Dar, munitate mare şi sau vrei să faci. – Menţinerea, în aceste condiţii, a indiferent de satisfacţii, mulţumesc lui încărcată de istorie, – Soluţii? vieţii evreieşti, marcarea sărbătorilor. Dumnezeu pentru tot ce mi-a dat în viaţă: dacă ţinem cont că – „Mingea e în terenul” comunităţii. De Iom Kipur, mai ales, ne bucurăm de şi bun şi rău. avea şapte sinagogi Eu înţeleg relaţia obşte arondată – co- prezenţa originarilor din Hârlău, veniţi din – Se mai păstrează azi ceva din stetl? şi două cimitire. Dar munitate ca pe o relaţie de colaborare. alte oraşe, chiar şi din străinătate. Este – Amintiri: căsuţele, uliţele prăfuite, mai bine decât o pot Nu şi cei de care aparţinem. Încerc din impresionant. copiii de toate naţiile jucându-ne laolaltă, eu face, o va spune/ răsputeri să menţin o minimă normalitate. – Proiecte? mama scoţând din buzunarul şorţului scrie cunoscutul is- Înţeleg: este foarte greu când nu te leagă – Renovarea sinagogii din Hârlău, bomboane ori zahăr cubic şi dându-le toric originar din acest stetl, prof. univ. dr. nimic de obştea respectivă. Pe mine una singura rămasă din cele şapte. Este fi ecărui copil; nu numai nouă. O lume Carol Iancu, de la Universitatea din Mont- nu mă ajută cu nimic această arondare. foarte frumoasă şi eu cred că n-ar trebui care nu mai e… pellier, care pregăteşte o monografi e Dimpotrivă, ea generează difi cultăţi. să dispară, chiar după ce noi nu vom – Ce v-a determinat să preluaţi con- dedicată comunităţii în care s-a născut, a – Există şi altele, nelegate de statutul mai fi . Este dovada existenţei noastre ducerea Obştii? copilărit, a învăţat să scrie şi să citească. de obşte? în aceste locuri. Sper din tot sufl etul ca – Era o provocare: conştiinţa că voi O legătură spirituală, afectivă pe viaţă. – Cele mai importante – împuţinarea visul acesta, că deocamdată-i vis, să avea de luptat cu felurite constrângeri – În ce împrejurări comunitatea a rândurilor şi vârsta înaintată. O alta – nu devină realitate. materiale, inerţii de gândire, răbufniri devenit obşte? mai puţin demnă de atenţie: întreţinerea – Câte ceva despre Şifra Corbici? antisemite. Ar fi fost o laşitate să n-o – Era în 2003. Preşedintele comu- celor două cimitire, unul în folosinţă, – Părinţii mei au fost oameni simpli, accept. Mai erau o provocare şi puţină- nităţii, Gambel Grimberg z.l., a trecut la celălalt în conservare; garduri care se dă- săraci, cinstiţi. Ne-au crescut, pe mine tatea oamenilor şi sărăcia obştii; că nu-i cele veşnice iar eu, propusă să-i preiau râmă, monumente funerare distruse fi e şi pe fraţii mei – am fost cinci copii la prea greu să ai viaţă evreiască într-o conducerea. Am acceptat transformarea de vreme, fi e de manifestări antisemite. părinţi – în respect faţă de ceilalţi, ne-au comunitate mare şi bogată. Da’ ia să ei în obşte, de teamă că n-am destulă E o datorie sfântă să avem grijă de cei învăţat să fi m, la rându-ne, cinstiţi, să nu vedem: cum te descurci într-o obşte ca experienţă pentru a conduce o comuni- care nu mai sunt. trecem nepăsători pe lângă necazurile a noastră? Să fi i responsabil de obşte tate. Am greşit. – Sprijin de la autorităţile locale? celor din jur. Mi-am pierdut părinţii foarte înseamnă să înfrunţi greutăţi, nu o dată – De ce? – În măsura în care m-au putut ajuta, devreme. Mi-e tare dor de ei. Când mă aproape insurmontabile, ca să-i asiguri – 1. Constaţi că, pe măsură ce o co- au făcut-o. Mă refer la Primărie, la Poliţie, duc în pelerinaj la mormintele lor, aprind o viaţă evreiască în demnitate. munitate se împuţinează, problemele se ori de câte ori le-am solicitat ajutor. Dar, lumânări şi-mi cer iertare; sunt convinsă IULIA DELEANU Cronica B’nai B’rith ECOURI LA A VI-A CONVENŢIE A B’NAI B’RITH EUROPA În cadrul celei de-a VI-a Convenţii, desfăşurată între BBR a avansat ideea unei mai strânse legături a BBE MCA, BBR, ASR, AERVH. Altă realizare a BBR – socia- 8 – 11 mai a.c., la Bruxelles, au fost analizate probleme cu guvernele europene; • întâlniri ale conducerii BBE cu lizarea. Comitetul de conducere şi membrii organizaţiei ale evreilor europeni, modalităţi de combatere a antisemi- conduceri ale altor organizaţii internaţionale; • strângerea au urat sănătate fostului vicepreşedinte av. Ida Schottek. tismului, modalităţi de solidaritate cu Israelul, a evidențiat legăturilor între lojile din Est şi Vest; • colaborarea între loji A fost ales un nou vicepreşedinte: ing. Anette Vainer. președintele BBR, ing. José Iacobescu. Privitor la acest al şi Federaţiile de comunităţi din diferite ţări europene, după Au fost făcute propuneri privind: • comemorarea a 15 treilea punct, s-a propus: consolidarea relaţiilor cu B’nai modelul României, în privinţa combaterii antisemitismului ani de la moartea preşedintelui de onoare al BBR, ing. B’rith International (BBI), posibilitatea de acces a BBE şi negaţionismului; • constituirea de grupuri ecumenice, Siegfried Schieber z.l.; extinderea acti- la ONU şi CE. Atât la Convenţie cât şi la întâlnirea BBR în BBR existând Grup de sprijin şi personalităţi de vârf vităţii BBR în comunităţile mari (ing. Osy s-a ţinut un moment de reculegere în memoria membrilor ale vieţii culturale, socio-politice invitate să ţină prele- Lazăr); • prezentarea originală a unor curente şi decedaţi în intervalul trecut între Convenţia din 2008 şi geri. Referitor la aplicarea Programului Makor al BBE, personalităţi iudaice (conf. univ. dr. Otto Adler); • cea actuală. a fost apreciat modul în care F.C.E.R. a organizat Ziua prelegeri despre situaţia actuală a Israelului, evo- La alegerile pentru noua conducere BBE, au fost Europeană a Culturii Iudaice în România iar şeful Servi- luţiile din Orientul Mijlociu, poziţia unor state euro- votaţi: Ralph Hoffman (Germania) – preşedinte; Graham ciului Relaţii-Cultură-Informatică, consilierul preşedintelui pene, poziţia SUA (arh. Aristide Streja, ing. Iancu Weinberg (Marea Britanie) – mentor; René Trau (Belgia) F.C.E.R., dr. ing. José Blum, a fost numit coordonator Ţucărman, dr. Alexandru Elias); • combaterea anti- şi Erika van Gelder (Olanda) – vicepreşedinţi. Notabil - naţional al Zilei Europene a Culturii Iudaice în România. semitismului şi negaţionismului pe internet (ing. José faptul că Erika van Gelder, originară din România, este Preşedintele BBR, ing. José Iacobescu, a susţinut şi Iacobescu); • importanţa colaborării între BBE şi BBI; şi preşedinte de onoare al BBR. Au fost aleşi secreta- informarea despre „dezvoltări viitoare în activitatea Foru- invitarea, în continuare, a unor personalităţi din viaţa rul general, trezorierul, membrii Comitetului Executiv, mului”, trecând, mai întâi, în revistă activităţile culturale, socio-politică românească la întrunirile BBR (Manole auditorii, Comitetul Constituţional, Comitetul Electoral. de educaţie iudaică, de sprijin umanitar ale organizaţiei. Iosiper); • conferinţe despre istoria Israelului modern; Preşedintele Forumului nostru, ing. José Iacobescu, a Cu acest prilej, preşedintele BBR a mulţumit tuturor ce- antrenarea intelectualităţii româneşti în mişcarea de so- primit un nou mandat în Comitetul Executiv, ceea ce lor care fac parte din Comisia de sprijin umanitar: Saşa lidarizare cu Israelul (Veronica Bârlădeanu); • orientarea denotă aprecierea sus-amintită faţă de activitatea BBR. Ionescu, Doina Voinea, Anette Vainer, Victoria Demayo, BBR în direcţiile existente în perioada interbelică: politică, Faptul de a nu fi găsit întotdeauna modalităţile potrivite Sara Wexler, Gerome Moses ş.a. Legat de solidaritatea ştiinţă, cultură, binefacere (dr. Hary Kuller); • nevoia de pentru atragerea şi participarea tinerilor la acţiunile BBR cu Israelul, vorbitorul a adus la cunoştinţa participanţilor a acţiona împotriva amplifi cării antisemitismului printr-un s-a dovedit a fi o problemă şi pentru alte loji europene. În scrisoarea de dezacord faţă de discursul antiisraelian al comportament exemplar (Anette Vainer); • problema de- ce priveşte Forumul nostru, se preconizează o întâlnire primului ministru David Cameron în Parlamentul Angliei, mografi că; legăturile interminoritare şi cultivarea ecume- cu tinerii, invitaţi să-şi exprime punctul de vedere şi să trimisă pe adresa Ambasadei Marii Britanii la Bucureşti. nismului (vicepreşedintele F.C.E.R., ing. Paul Schwartz); propună teme care i-ar interesa. Vicepreşedintele BBI, O scrisoare similară de protest faţă de manifestările anti- • legături între BBR şi Comisia Naţională de Combatere Dan Mariashin, prezent la Convenţie, a avut cuvinte de semite din Malmö a fost expediată Ambasadei Suediei în a Discriminării (Aurel Ioviţu). laudă despre activitatea ambasadorului României în SUA România. De altfel, aşa cum a fost semnalat în numărul Preşedintele BBR a fost felicitat de întreaga adunare şi a ambasadorului României în Israel. 360 – 361 a.c. din R.E., a fost semnat un protocol de pentru realegerea în Comitetul Executiv al BBE. Un alt punct important în programul Convenţiei a fost colaborare pentru combaterea antisemitismului între legat de acţiunile în perspectivă ale BBE. Preşedintele şase organizaţii evreieşti din România: F.C.E.R., C.E.B., E. SUHOR REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011 7

lonul poate vor scăpa de ameninţarea Israelul amenințat rachetelor, graniţa de nord cu Siria a fost de-acum de două ori atacată de Obiectivul fi nal este existenţa a două state refugiaţi palestinieni afl aţi în Siria. De Dialog Obama - Netanyahu pentru două popoare, Israel , stat evreu, fi ecare dată, mii de persoane au încer- patria poporului evreu, şi statul Palesti- Discursul preşedintelui SUA, Barack cat să treacă peste graniţă şi să intre na - patria poporului palestinian, fi ecare Obama, rostit cu o lună în urmă, în care pe teritoriul israelian pentru a organiza stat bucurându-se de autodeterminare, a abordat o nouă linie politică în Orientul demonstraţii. Armata israeliană a fost ne- recunoaştere reciprocă şi pace.” Mijlociu, a provocat nemulţumire nu nu- voită să acţioneze, ciocnirile soldându-se Înainte de a da aceste explicaţii, pre- mai în Israel, ci şi printre evreii americani cu morţi şi răniţi. Observatorii evoluţiilor şedintele Obama a vorbit despre “sprijinul şi alţi prieteni ai Israelului. Furia stâr- din zonă au afi rmat că protestatarii ar fi de neclintit” al Statelor Unite pentru Israel, nită s-a datorat aserţiunii președintelui fost incitaţi de însuşi preşedintele Assad, faptul că SUA au recunoscut continuita- american, care a cerut ca în stabilirea care a vrut să abată astfel atenţia de la tea poporului evreu în Israel, pericolele viitoarelor graniţe ale Israelului şi statului modul brutal în care încearcă să reducă la atacurilor cu rachete lansate din Gaza de palestinian să se pornească de la liniile tăcere demonstranţii sirieni, nemulţumiţi Hamas şi a atras atenția că acordul recent de încetare a focului din 1967 (de după de conducerea lui. Potrivit unor informaţii, dintre Fatah şi Hamas „ridică un imens ob- Războiul de şase zile), realizându-se şi el ar fi oferit în mod cinic 1000 de dolari stacol în faţa păcii”. Referindu-se la liderul schimburi de teritorii. A fost o modifi care fi ecărui participant la atacarea graniţei şi iranian Mahmud Ahmadinejad, Obama a serioasă de orientare deoarece, încă din 23.000 de dolari familiilor care, în aceste declarat că înţelege “temerile existenţiale 2004, preşedintele Bush declarase că nici confruntări, pierd pe cineva. o negociere de pace cu palestinienii nu ale israelienilor când un dictator modern va fi condiţionată de revenirea la liniile vrea să-şi aibă propria bombă nucleară din 1967. La protestele care s-au auzit în şi ameninţă Israelul că-l va şterge de pe Care graniţe lumea întreagă, inclusiv ale evreilor ame- hartă”. Preşedintele a vorbit şi despre sunt mai sigure? ricani democraţi, care au ameninţat că nu ajutorul militar american oferit Israelului, vor mai sponsoriza campania electorală a cum ar fi noul sistem antirachetă “Iron Nu toţi analiştii sunt de acord cu lui Obama pentru realegerea lui, a doua Dome” care va apăra Israelul de rachetele şi profetul Ezechiel”, dar în nici un caz nu necesitatea menţinerii actualei linii de zi, într-un discurs rostit la AIPAC (Ame- lansate din Gaza, precum şi impunerea în se pune problema revenirii la graniţele demarcaţie drept viitoare graniţă. Argu- rican-Israel Public Affairs Committee), continuare de sancţiuni Iranului. Obama a dinaintea anului 1967 şi nici la divizarea mentul numeroşilor oameni politici sau cea mai mare organizaţie pro-israeliană arătat că amânarea relansării procesului Ierusalimului în condiţiile în care numai al conducătorilor establishment-ului mi- de lobby din SUA care sprijină guvernul de pace va duce la izolarea internaţională Ierusalimul unit, capitală a Israelului, ga- litar israelian este garantarea securităţii Netanyahu, preşedintele a dat câteva a Israelului şi la abandonarea de către rantează libertatea credinţei pentru cele statului în graniţele actuale în faţa unor explicaţii. Potrivit lui, cuvintele i-au fost palestinieni a negocierilor. trei religii monoteiste - evrei, musulmani şi atacuri posibile din afară, existenţa aşa- prost interpretate, deoarece comentatorii creştini. Netanyahu i-a cerut preşedintelui numitei „profunzimi strategice“, oferite de nu au luat în considerare cea de a doua palestinian Abbas să renunţe la alianţa cu un teritoriu mai extins. În schimb, analistul parte a propunerii privind schimburile de Israelul este gata să accepte Hamas, să se aşeze la masa negocierilor George Friedmann, de la Institutul de teritorii. “Aceasta înseamnă că Israelul şi şi să recunoască Israelul ca stat evreu. El geopolitică „Stratfor”, susţine că graniţele palestinienii vor negocia o graniţă diferită „concesii dureroase“ a amintit de asemenea pericolul iranian şi din 1949 nu erau atât de vulnerabile pe de cea existentă la 4 iunie 1967. Este o Premierul Benjamin Netanyahu i-a necesitatea de a-l contracara prin măsuri cât se afi rmă şi că, până în 1967, Israelul formulă pe care o cunosc toţi cei ce s-au răspuns preşedintelui Obama atât în concertate. Aşa cum s-a văzut în ultimele a câştigat toate războaiele, ceea ce nu ocupat de această problemă şi care per- discursul rostit la AIPAC cât şi în cel ţinut şase luni, de când au început mişcările de s-a mai întâmplat după aceea. El vor- mite părţilor să conştientizeze schimbările în faţa Congresului SUA. El a arătat că protest în ţările arabe, problema centrală beşte de trei elemente care ar contribui intervenite în cei 44 de ani care au trecut, Israelul este dispus să accepte “concesii nu a fost procesul de pace în Orientul la câştigarea unui război: un serviciu de inclusiv noile realităţi demografi ce de la dureroase” şi să renunţe “la teritorii în care Mijlociu, ci nemulţumirile popoarelor faţă informaţii capabil, un front de luptă mai faţa locului şi necesităţile celor două părţi. au trăit patriarhul Abraham, regele David de lipsa democraţiei şi a condiţiilor de trai îngust şi capacitatea de reînarmare.În decente, a precizat premierul. Poziţia lui războiul din 1973, frontul mai extins a a fost confi rmată de un recent sondaj de dat naştere la mai multe erori tactice şi Scrisoarea premierului israelian adresată F.C.E.R. opinie realizat în Israel în cadrul căruia 77 strategice, iar lipsa de informaţii şi calcu- Dragi prieteni, la sută dintre cei chestionaţi au respins lele eronate cu privire la aprovizionarea Vă mulţumesc pentru scrisoarea dumneavoastră şi călduroasele urări de bine ideea revenirii la graniţele din 1967, 85 la cu arme au obligat Israelul să facă apel cu ocazia celei de a 63-a aniversări a Israelului. De Ziua Independenţei, Israelul sută s-au pronunţat pentru un Ierusalim la o forţă străină, care i-a impus condiţii. sărbătoreşte renaşterea suveranităţii evreieşti în patria istorică a poporului evreu unit sub suveranitate israeliană şi 84 la Şi, mai susţine Friedmann, nu este o cer- după 2000 de ani de exil. Celebrăm succesele noastre remarcabile în crearea unui sută au cerut menţinerea controlului stra- titudine că Israelul va avea întotdeauna stat înfl oritor, prosper şi democratic, bazat pe valorile sacre ale tradiţiei iudaice şi tegic al Israelului asupra văii Iordanului. aliaţi care să-l ajute în astfel de momente. care oferă tuturor cetăţenilor săi deplină libertate şi egalitate. Problema graniţelor, afi rmă el, trebuie Bucurându-ne de realizările noastre fără precedent în ştiinţă, medicină, tehnolo- Atacuri concentrate văzută în contextul sincronizării politicii gie, agricultură şi numeroase alte domenii, sperăm ca anul viitor să ne apropie cu împotriva nordului țării israeliene de securitate cu mijloacele un pas de realizarea păcii şi reconcilierii cu toţi vecinii noştri. naţionale israeliene. În istoria militară, Vă mulţumesc din nou pentru urările dumneavoastră de bine, teza că cel mai vast teritoriu oferă cea mai Israelul nu a pierdut spriiinul ameri- mare securitate nu se confi rmă, susţine Cu sinceritate, can, dar securitatea sa este ameninţată. Al dumneavoastră, analistul. Şi dacă, prin instalarea sistemului anti- EVA GALAMBOS Benjamin Netanyahu rachetă „Iron Dome”, Sderotul şi Aşke- Prietenii timişoreni s-au revăzut pe Muntele Carmel Întâlnirea timişorenilor care a avut abia aştepta să îşi prezinte fi lmul. Am pierdută... O participare specială a fost cea a loc la Haifa, într-un loc primitor, a reunit înţeles şi de ce... O realizare cu text şi Tomi Laszlo a prezentat apoi o scurtă directorului JDC România, Israel Sabag, pentru prima oară peste 250 de foşti şi imagine de excepţie, alcătuită în colabo- istorie a comunităţii evreieşti din Timişoa- care şi-a exprimat plăcerea de a fi prezent actuali locuitori ai oraşului de pe Bega. rare cu Sorin Birstein, a fost „O plimbare ra. A fost o rememorare necesară, o tre- la un moment atât de special, o punte de Ideea acestei reuniuni a pornit de la un în Timişoara amintirilor”. Într-adevăr cei cere în revistă a existenţei unei comunităţi sufl et între toţi cei ce se trag din frumoa- grup de prieteni, foşti studenţi acolo, care prezenţi s-au putut plimba prin parcurile care în perioada interbelică număra peste sa comunitate evreiască a Timişoarei. la fi ecare 4-5 ani se întâlneau undeva, Timişoarei, prin vechile clădiri, prin şcoli 13.000 de sufl ete. Domnia-sa a evocat, de asemenea, fi gura în lume. De această dată grupul s-a evreieşti, prin clădirea comunităţii... Au Am încercat mai apoi să prezint câte- luminoasă a Prim Rabinului dr. Ernest Ne- extins, ideea a prins contur, a crescut şi putut auzi din nou glasul Rabinului Ne- va secvenţe din prezent... Nu am rămas umann, cel a cărui memorie este prezentă s-a ajuns la un mare eveniment. S-au umann, atât de drag, interpretând acea mulţi, dar existăm activ, cu programe mereu în această comunitate, unde a fost înscris persoane din mai multe generaţii, melodie sionistă pe care a iubit-o atât de cotidiene pentru toate vârstele – imaginile conducător spiritual peste şase decenii. nu doar israelieni, dar şi „evrei timişoreni” mult „Szól a kakas már”. Muzica aleasă din comunitate au vorbit de la sine. Glasul Domnul Ghidali, ofi ciant de cult la Ti- care, azi, locuiesc în Germania, Franţa, cu fi neţea cunoscătorului de Getta a adus comunităţii care mai este la Timişoara a mişoara, a spus un Kiduș important într-o Elveţia, Statele Unite, Canada şi, desigur, emoţie în ochii celor prezenţi şi câte o fost primit cu mare bucurie şi nu putem seară de Șabat şi s-au aprins lumânări, în România – mai exact la Timişoara. lacrimă a căzut discret pentru cei plecaţi, fi decât extrem de recunoscători pentru aşa cum, în acelaşi timp, se făcea şi la Ti- Pentru foarte mulţi participanţi a fost şi o pentru cei dispăruţi, pentru tinereţea asta! mişoara, în comunitatea unde s-au reunit reuniune de familie. Nu puţini sunt fraţi, la Șabat peste 60 de persoane. surori, veri, părinți şi copii care trăiesc pe Reuniunea de pe Carmel a fost o diferite meridiane, dar s-au reunit la acest ocazie pentru a lua la cunoştință despre eveniment. Ideea pornită de la Getta două volume dedicate evreilor timişoreni Neumann, fi ica regretatului Prim Rabin – „Jurnalul despre emigraţie” al Juliei dr. Ernest Neumann, a fost îmbrăţişată de Kakucs şi „Memoria salvată”, compendiu un grup de organizatori din Israel, care au de istorie orală al profesoarei Smaranda pregătit un eveniment de excepţie. Vultur. Dincolo de cuvintele despre volu- În timp ce moderatoarea serii, Paula mul ei de memorie emoţională, Julia le-a Drexler, îndemna lumea agitată să ia loc, cântat celor prezenţi „Shalom Haverim”, seara a fost deschisă de stomatologul un cântec atât de potrivit pentru un ase- Pisti Israel, unul dintre organizatorii eve- menea eveniment de sufl et. nimentului. Fiecare detaliu al organizării Ce va fi după Haifa? O întâlnire, spe- a fost îmbrăcat într-o haină de umor, răm la Timişoara, în oraşul amintirilor, pentru că toţi cei care au pregătit evenimen- oraşul studenţiei, al parcurilor, al primelor tul au recunoscut că a fost o mare bucurie. iubiri, oraş de care cei ce au trăit odinioară Getta Neumann, mai emoţionată, cred, acolo au rămas ataşaţi. decât am văzut-o vreodată la Timişoara, LUCIANA FRIEDMANN 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011 Pe când se IUDAICA scria Talmudul babilonian „ZMAN MATAN TORATEINU” – În zilele de 30 și 31 mai a.c., la Centrul de Studii “Goldstein Goren” din București au fost audiate două „Timpul în care ne-a fost dăruită Tora” conferințe ale profesorului Rabi Yaakov Ca în fi ecare an, la Sinagoga Mare, comunitatea evreiască din Salonic, dar la sfi nţenie la impuritate), Cardozo – ca Elman, de la Yeshiva University ( New în ajun de Şavuot s-a organizat Tikun încurajat de Natan din Gaza, devenit Mesia efraimit (ridicare de la impuritate la York), despre viața spirituală și cea Leil Şavuot, respectiv‚ Studiu în noap- „ideolog al mişcării”. Într-un context sfi nţenie). Ambii - adepţi ai teoriei Şmitot. de toate zilele din Babilonul primelor tea de Şavuot şi, ca întotdeauna, cu un social dramatic, imediat după masa- “Sensurile mistice ale alfabetului secole ale erei noastre. Se știe că, din program interesant în care participanţii, crele antievreieşti comise de cazaci în iudaic” a fost tema aleasă de rabin cele două Talmuduri, unul a fost creat decişi să stea nu chiar până dimineaţa Polonia, Zvi a numit anul 1666 „anul dr.Raphael Shuchat, visiting professor la Babilon, prin strădania a zeci și când ar fi trebuit să primească Tora, dar mântuirii”, cu începere de la 15 Sivan, la Centrul de Studii Ebraice „Goldstein sute de învățați. Rabi Huna, Nahman până noaptea târziu, au putut afl a expli- în care urma să fi e aplicată o nouă Tora. Goren” şi un oaspete frecvent al co- Judah, Hisda, Seorim, Hannan ben caţii noi legate de diferitele aspecte ale El intenţiona să ajungă în Ţara Sfântă munităţii, care-şi împărtăşeşte erudit Rava, Bar Kappara, ș.a. au fost citați iudaismului. Preşedintele C.E.B., Erwin şi s-o elibereze de dominaţia otomană, şi cu mult umor cunoştinţele legate de de conferențiar în cadrul unei ample Şimşensohn, i-a salutat pe cei prezenţi, dar, la 15 septembrie 1666, e arestat la sensurile şi înţelesurile iudaismului. În evocări a vieții evreilor din Persia (Iran) iar coordonatorul pe țară al Programu- Constantinopol, sultanul temându-se de această prelegere, Rabinul Raphael primelor secole ale erei moderne. Ma- lui de Educație Iudaică „Talmud Tora“, o revoltă evreiască. Între sentinţa capita- Shuchat a explicat semnifi caţia litere- niheismul, Zoroastrismul și-au spus Eduard Kupferberg, a vorbit despre lă şi convertire la islamism, falsul Mesia lor alfabetului ebraic, faptul că, potrivit cuvântul în condițiile unei conviețuiri multiplele semnificații ale sărbătorii. optează pentru convertire, explicând Cabalei, fi ecare literă conţine o anume de lungă durată a evreilor cu populația Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, adepţilor că e necesară cunoaşterea ră- putere divină iar cuvintele dau de multe locală, ale contactului cu viața spirituală a ţinut să spună câteva cuvinte despre ului pentru eliberarea „scânteilor divine”. ori numele lui Dumnezeu. El a vorbit şi a acestei țări de veche tradiție. Intere- importanța acestei sărbători care ar Adepţii i-au urmat exemplul, fondând despre numerologia ebraică , explicată sul prelegerii este mai mare, dacă ne trebui să însemne mult pentru toate po- secta Donmeh: musulmani în public, de cabalişti şi modul în care, adunate, gândim la ce se întâmplă azi în Iranul poarele lumii, deoarece este momentul mozaici în particular. Zvi a continuat combinate, dau, de asemenea, numele condus de extremiști, care nu-și res- în care Moise a primit Tablele Legii, cod să-şi predice mesianismul până în 1673, lui Dumnezeu. pectă propriul trecut. Evreii au preluat moral cu deschidere universală. Este când este iar arestat de autorităţile turce și obiceiuri ale localnicilor, ca de pildă o sărbătoare specială deoarece evreii şi exilat la Ulcinj, în Muntenegru. Moare Faţă-n faţă cu Dumnezeu matrimoniul temporar, ș.a. A fost citat și au intrat în posesia unor legi care i-au în 1676, mormântul rămânând necunos- “Dictionary of Jewish Babilionian Ara- ajutat să treacă într-o lume civilizată. De cut. Şabatai Zvi a cunoscut, probabil, O erudită prelegere despre expresia maic” al lui Michael Sokoloff, s-au dat ci- aceea, este obligaţia noastră să amintim „Cartea despre Înfăţişare”, referitoare la „panim-el-panim” – „faţă în faţă” (cu tate în vechea persană, în aramaică etc. primirea Tablelor Legii şi să le respectăm imaginea literelor ca înfăţişare mistică a Dumnezeu), care apare în Tora, a fost Terminologia conferențiarului are nevoie pentru că sunt porunci dumnezeeşti. Divinităţii, în care se vorbeşte despre o susţinută de conf. dr. Madeea Axinciuc de o serioasă pregătire prealabilă, dar Este datoria noastră să repunem pe rol succesiune de Creaţii, fi ecare perioadă (Universitatea Bucureşti). Domnia sa modul de expunere a fost strălucit. Este acest moment unic, a subliniat vorbitorul, fi ind guvernată de şapte Sefi rot, într-o a oferit subtile interpretări termenilor un savant de renume în domeniu. mulţumind în acelaşi timp enoriaşilor unitate cosmică numită Şmita. Primele panim – faţă, ţelem - chip şi demut – Cu siguranţă suntem în asentimentul care vin zilnic să se roage în sinagogă. trei Şmitot – perioadă de graţie, celelalte asemănare, cu atât mai mult cu cât organizatorilor spunând că ne-am fi do- Tikkun Leil Şavuot 5771 s-a înscris două – perioadă de judecată şi perioadă expresia „după chipul şi asemănarea rit, în interesul auditoriului, ca numărul în manifestările incluse în anul F.C.E.R. de îndurare. Unii cabalişti au considerat lui Dumnezeu” este folosită curent.Sunt oamenilor de cultură participanţi să fi – 75. că limitarea vieţii noastre este rezultatul cuvinte cu valoare simbolică deoarece fost mai mare, iar un traducător să-i fi unei absenţe (semn, literă, pasaj, carte) Dumnezeu nu este o fi inţă pământeană, ajutat pe cei care nu cunosc sufi cient Falşi Mesia: Şabatai Zvi din Tora. nu are substanţă materială, deci nu poa- de bine limba engleză să poată percepe Cardozo, născut în Spania, într-o te avea chip. Conferenţiara s-a oprit asu- profunzimile unui text atât de incitant şi şi Abraham Miguel Cardoso fami lie de marani, în 1627, ajunge la pra expresiei “panim el panim”, regăsită pretenţios. Prima conferinţă din ciclul de studiu Veneţia şi se reîntoarce la iudaism. la profeţi în raportarea cu Dumnezeu, şi BORIS MARIAN în noaptea de Şavuot a fost susţinută Stabilit o vreme în Tunis, expulzat de a arătat că Moise a fost singurul profet de dr. Felicia Waldman, coordonator al comunitatea evreiască pentru mani- care s-a afl at “faţă-n faţă cu Dumne- Centrului de Studii Ebraice „Goldstein festările mesianice, ajunge la Livorno, zeu”, fără intermediari, fără vălul care Goren” - Universitatea Bucureşti: o com- apoi la Izmir. Familia îi este decimată de se interpune la alţi profeţi, care nu s-au paraţie între Şabatai Zvi şi Abraham Mi- ciumă. Se mută la Constantinopol, unde putut afl a niciodată în această situaţie. guel Cardozo, falşi Mesia în secolul XVII. este din nou expulzat. Moare înjunghiat Ei au avut doar vise, viziuni legate de Şabatai Zvi, născut la Izmir, în Turcia, de propriul său nepot în 1681. În scrie- prezenţa divină. bun cunoscător al Talmudului şi Cabalei, rile despre cei doi falşi Mesia, Zvi este IULIA DELEANU cu aspiraţii mesianice, este expulzat din prezentat ca Mesia davidic (coborâre de EVA GALAMBOS

HUKAT (Numeri 19:1 – 22: 1) Se citeşte sâmbătă, 2 iulie 2011 REFLECŢII BIBLICE Dumnezeu dă evreilor legile referitoare la vaca roşie şi la modul în care aceasta poate fi folosită pentru purifi care. Miriam, sora lui Moşe, se stinge din viaţă. Poporul cere apă. Moşe şi Aharon nu respectă întocmai porunca lui Dumnezeu şi sunt pedepsiţi cu interdicţia de a intra în Israel. Poporul blestemul împotriva lor. Şi tot suportul psihic, întreita binecu- la est de Iordan. După argumentări din partea ambelor părţi, evreu se retrage din faţa edomiţilor. Aharon moare şi Eleazar, vântare venită din partea lui Bilaam, îl determină pe Balak să Moşe acceptă, cu condiţia ca aceştia să lupte împreună cu fi ul lui, îi succede la funcţia de Cohen Gadol. Poporul evreu renunţe la intenţiile belicoase. Totodată, este semnalată pri- toţi ceilalţi pentru cucerirea Canaanului. se luptă cu canaaniţii, care-i atacă. Poporul se revoltă din mejdia asimilării „prin sărut”. În acest caz - la propriu. Pinhas Ieşirea din instituţia căsătoriei înseamnă, pentru femeie, nou şi Dumnezeu îi pedepseşte. Remuşcarea de a se fi îm- salvează poporul de pedeapsa divină, respectiv, de nimicire. asumarea deplinei responsabilităţi faţă de un legământ. potrivit lui Moşe conduce la suspendarea pedepsei. Poporul PINHAS (Numeri 25: 10 – 30: 1) Fiecare dintre războaiele purtate de poporul lui Israel sunt lui Israel învinge pe Sihon, împăratul amoriţilor, şi pe Og, Se citeşte sâmbătă, 16 iulie 2011 dictate de dorinţa divină de a-l apăra de primejdia de recă- regele Başanului. Dumnezeu îl numeşte pe Pinhas în funcţia de Cohen. dere în idolatrie. Apar din nou prescripţii legate de medicina preventivă. Evreii pornesc război împotriva Midianului. Se face un nou MAASEI (Numeri 33: 1 – 36: 13) Moşe şi Aharon sunt confruntaţi cu suferinţa sufl etească recensământ. Fetele lui Ţelofhad, un evreu din tribul lui Se citeşte sâmbătă 30 iulie 2011 – pierderea surorii lor – şi cu revolta populară cauzată de Menaşe, care moare fără urmaşi pe linie masculină, cer lui Sunt trecute în revistă locurile de popas ale evreilor în lipsa apei. Moşe loveşte de două ori stânca din care avea să Moşe să aibă drept de succesiune asupra pământului tatălui timpul celor 40 de ani de peregrinări prin deşert. Dumnezeu ţâşnească apă, aşa cum îi făgăduise Dumnezeu; semn de lor. Moşe se sfătuieşte cu Dumnezeu, care aprobă cererea. porunceşte evreilor să-i nimicească pe canaaniţi şi să le îndoială faţă de încredinţarea Divină. Pedeapsa primită – să Dumnezeu îl anunţă pe Moşe că viaţa lui e pe sfârşite şi îl distrugă idolii. Dumnezeu indică evreilor modul de împărţire nu intre în Ereţ Israel – este o mare lovitură, dar pretenţiile indică pe Ioşua Ben Nun ca succesor la conducerea poporului a Canaanului şi hotarele exacte ale ţării. Sunt instituite cetă- Divinităţii faţă de Moşe sunt pe măsura unei personalităţi de evreu. Sunt prezentate legi referitoare la jertfele pentru fi ecare ţile leviţilor şi cetăţile de refugiu pentru cei care au ucis fără statura lui. zi, pentru Şabat, Roş Hodeş, Roş Haşana, Iom Kipur, Sucot. premeditare. Totodată, sunt enumerate legi privitoare la acest BALAK (Numeri 22: 2 – 25: 9) Faptul că solicitarea de moştenire a fi icelor lui Ţelofhad tip de crimă, ceea ce nu înseamnă o „îndulcire” a sentinţei Se citeşte sâmbătă, 9 iulie 2011 este avizată favorabil de Dumnezeu evidenţiază un aspect pentru omucidere. Dimpotrivă. Dar distincţia între omor din Balak, regele Moabului, trimite soli la Bilaam, considerat al vieţii sociale, şi astăzi - în litigiu în unele state ale lumii: culpă şi omor fără voie este făcută. Referitor la legea privind clarvăzător, cu rugămintea să pornească spre locul unde egalitatea în drepturi între bărbat şi femeie. Şi - încă o proble- succesiunea urmaşilor de parte feminină, este adăugată o poposise poporul lui Israel şi să-l blesteme. Bilaam pleacă mă de ordin peren: asigurarea unui succesor la conducere, clauză. Fiicele moştenitoare au voie să se căsătorească împreună cu căpeteniile Moabului. Măgăriţa lui Bilaam vede înainte ca persoana care ocupă respectivul post să se retragă. numai cu bărbaţi din acelaşi trib, pentru ca pământul tribului Îngerul trimis de Dumnezeu să-l oprească şi se abate din MATOT (Numeri 30: 2 – 32: 42) respectiv să nu fi e înstrăinat. drum. Reia drumul numai după ce Bilaam capătă permisiunea Se citeşte sâmbătă, 23 iulie 2011 Unul din domeniile biblice de prim plan este cel judecăto- divină de a merge spre locul de popas al evreilor cu o con- Sunt date legi referitoare la jurămintele făcute de bărbat resc. Raţiunea trebuie să precumpănească în fi ecare decizie diţie: să spună exact ceea ce îi va indica Dumnezeu. Bilaam şi de femeie şi la modul în care jurămintele făcute de femeie şi nu impulsurile vindicative. Interdicţia de a înstrăina, prin binecuvântează poporul lui Israel de trei ori. Poporul evreu pot fi anulate de către tată sau soţ. Pentru răul făcut evreilor căsătorie, avutul unui trib reprezintă o extrapolare: de la drep- se aşază în Sitim şi, prin desfrâu cu fi icele Moabului, este de către midianiţi, Dumnezeu le porunceşte să-i distrugă, cu tul de acces al unei singure familii la bunurile ei, la dreptul de atras spre idolatrie. Pinhas se manifestă împotriva desfrânării. excepţia fecioarelor, iar averea midianiţilor să fi e considerată proprietate al unei anumite colectivităţi. Balak intenţionează să pornească război împotriva evrei- pradă de război. Oamenii din triburile lui Gad, Reuven şi ju- lor, dar nu e sigur de victorie şi are nevoie de un suport psihic: mătate din tribul lui Menaşe doresc să ia în posesie pământul R.E. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011 9

Top 3 din 30 Bun venit O posibilă selecție a celor mai semnifi cative evenimente din ultimele 30 de zile în România, Reorganizarea teritorială, devenită o urgenţă Hotărârea de a lărgi zona de activitate a BERD trebuie să fi e aprobată în unanimitate de cei 63 de guvernatori ai Băncii. domnule Desigur că este îndreptăţită întrebarea de ce reorganizarea • Mai multe state sunt „în prima linie” pentru a primi aceste administrativă, despre care s-a tot discutat, a devenit aşa de investiţii. Egiptul şi Marocul şi-au exprimat deja interesul în brusc o urgenţă pentru autorităţi. această privinţă, iar Tunisia este, de asemenea, în fruntea Benjamin Printre argumente, este şi cel că România stă prost de tot listei ţărilor unde BERD ar putea să pătrundă. Şi alte state din la atragerea fondurilor europene. Dacă întreabă cineva cât de Orientul Mijlociu şi Africa de Nord sunt avute în vedere în cadrul Netanyahu! prost stăm, am să-i amintesc că directorul pentru Europa şi acestui proiect. Ţările Baltice de la Banca Mondială, Peter Harrold, spunea, fără • Până când primii bani vor ajunge la destinatari, va trebui ocolişuri, că suntem ultimii din Europa la accesarea fondurilor să fi e modifi cat statutul băncii, iar acţionarii au arătat că nu vor Lobby împotriva declarării structurale. fi de acord cu o mărire de capital pentru a se crea resursele unilaterale a statului Afl at într-o vizită la Oradea, premierul atrăgea atenţia că necesare investiţiilor în statele arabe din regiunea amintită. „dacă nu facem reorganizare administrativă, nu primim bani de • De asemenea, acţionarii au spus că deşi „o astfel de evo- palestinian independent la Uniunea Europeană”. luţie ar fi o contribuţie majoră la răspunsul dat de comunitatea Traian Basescu a venit la Palatul Victoria să discute, între internaţională primăverii arabe” nu este acceptabilă nici o dimi- altele, reorganizarea teritorială, ocazie cu care a declarat: nuare a investiţiilor BERD în Europa Centrală şi de Est, dat fi ind „Modul cum se utilizează banii europeni pe proiecte foarte mici că BERD a fost creată tocmai pentru a sprijini democratizarea în interiorul unui judeţ nu este nimic altceva decât inefi cienţa ţărilor din această din urmă zonă. Până în 2015, Banca prevede utilizării banilor europeni”. Un alt motiv pentru reorganizare este să investească între 8,5 şi 9 miliarde de euro pe an în Europa reducerea masivă a birocraţiei şi a instituţiilor deconcentrate ale Centrală şi de Est, Asia Centrală şi ţările baltice. statului. De asemenea, o ţintă a autorităţilor este „corupţia de la nivelul judeţelor. S-au creat nişte familii veşnice, interpartinice, Zona Euro, un pod prea îndepărtat pentru se schimbă, se rotesc, clienţii rămân aceiaşi. Sigur, ştiu sen- sibilitatea partidelor politice. Tuturor partidelor li se pare că a România în 2015 avea preşedinte de consiliu judeţean înseamnă a stăpâni judeţul Reputatul analist economic de origine evreiască, Nouriel şi din punct de vedere al infl uenţei, şi din punct de vedere al Roubini, care a prevăzut în 2007 criza economică şi fi nanciară resurselor fi nanciare”, a spus preşedintele, sintetizând varianta şi ale cărei efecte sunt departe de a se fi încheiat, consideră ofi cială: opt diviziuni administrative, corespunzând aproximativ că „să te repezi în zona euro ar însemna să repeţi greşeala actualelor regiuni de dezvoltare europeană şi acoperind terito- făcută de Grecia”. riile din Moldova de Nord, Moldova de Sud, Muntenia, Oltenia, Prezent la Bucureşti la fi nele lunii mai, Roubini a declarat că Banat, Crişana, Centru şi Bucureşti. aderarea României la zona euro în 2015 este pusă sub semnul Din regiunea Centru ar urma să facă parte Alba, Mureş, întrebării şi pentru că „situaţia din Grecia şi din alte ţări determină La 6 iulie a.c., premierul Statului Harghita, Covasna şi Sibiu, ceeace pune deja la grea încercare o rezistenţă crescută din partea statelor care sunt deja membre Israel, Benjamin Netanyahu, va face o trăinicia coaliției guvernamentale, UDMR dorind 16 regiuni, între ale Zonei Euro faţă de ideea de a primi noi membri”. vizită în România. În condiţiile în care care una corespunzând Ţinutului Secuiesc. Mai mult decât atât, în 2015 este posibil ca nici Zona Euro liderii Autorităţii Palestiniene încearcă să O alta viziune vine de la USL, care propune ca în perioa- să nu mai arate ca acum. „Dacă nu se produce revenirea eco- obţină la toamnă un vot la ONU pentru da 2012-2016 să se construiască instituţii noi, una dintre acestea nomică aşteptată, ar putea apărea situaţii care par imposibile declararea unilaterală a unui stat pales- fi ind un consiliu regional condus de un preşedinte ales, care azi, respectiv ca unii dintre actualii membri să părăsească Zona tinian independent, Israelul s-a decis să să reprezinte aleşii locali, iar Senatul va trebui să reprezinte în Euro”, a avertizat analistul economic, pe care mulţi îl consideră facă acţiuni puternice de lobby împotriva Parlament în special interesele politice ale puterilor regionale. un posibil viitor laureat al Premiului Nobel. unei astfel de decizii. Astfel, premierul Reacţia guvernamentală nu a întârziat, premierul Emil Boc Celebrul economist a mai afi rmat că nu are importanţă prea israelian face două călătorii în Europa susţinând că, prin modelul de reorganizare administrativă pre- mare dacă România intră sau nu în Zona Euro. „Să nu uităm”, de est ca să obţină sprijinul statelor din zentat, USL demonstrează că vrea de fapt amânarea acestui a spus el, că unele ţări se simt bine în afara Zonei Euro, ca regiune. El va vizita mai întâi România proces până în 2016, pentru că „baronii” acestei alianţe „au bătut Danemarca şi Suedia, altele au decis să adere, ca Irlanda şi şi Bulgaria, în cursul următoarelor două cu pumnul în masă” pentru a nu fi lipsiți de privilegii. Spania, şi le-a mers îngrozitor de prost, şi asta nu din cauza săptămâni, apoi Polonia şi Ungaria. Până una, alta, pentru a se evita trecerea viitoarei legi prin Zonei Euro”. Printre statele europene, aceste ţări, parlament, unde nu este majoritatea necesară aprobării unei „Desigur, există benefi cii în a fi membru al Zonei Euro, scrie “The Jerusalem Post”, au oferit astfel de legi, există posibilitatea (teoretică, şi numai în cazul atâta timp cât economia este solidă şi sănătoasă, iar fi xarea întotdeauna un sprijin puternic Israe- unei căderi la pace cu UDMR) ca guvernul să-şi asume din ţintei de aderare pentru 2015 poate menţine presiunea asupra lului. Ofi cialităţi israeliene au mulţumit nou răspunderea, pe acest nou subiect, după cum a declarat politicienilor să continue să realizeze reformele şi măsurile de de multe ori României pentru poziţia secretarul general al PDL, Ioan Olteanu, pentru ca alegerile austeritate, care sunt necesare, ba chiar să le accelereze”, a favorabilă faţă de statul evreu în cadrul din 2012 să se desfăşoare după noua structură administrativă, declarat Roubini la Bucureşti. Uniunii Europene, considerând ţara respectiv noile circumscripţii electorale. Roubini nu crede că România „va putea fi gata să adere în noastră un intermediar al intereselor Oare asta să fi e o miză importantă a grabei de a schimba 2015 şi este mai bine să aşteptaţi încă un an sau doi până când israeliene. Benjamin Netanyahu nu vine administraţia teritorială a României? Om trăi, şi om vedea. veţi fi complet pregătiţi” şi a repetat că ultimul lucru pe care ar pentru prima oară în România; el a mai trebui să îl facă România ar fi să repete greşeala Greciei şi să fost la Bucureşti şi în calitate de ministru BERD investeşte 2,5 miliarde de euro anual ceară aderarea înainte de a avea o economie solidă. de fi nanţe. „Îmi dau seama că România aspiră nu numai să fi e membră Benjamin Netanyahu s-a născut în pentru susţinerea primăverii arabe a UE, ci şi a Zonei Euro, dar e mai bine să o luaţi încet şi să vă 1949 şi este primul premier israelian Preşedintele Băncii Europene pentru Dezvoltare (BERD), simţiţi în siguranţă, decât să vă pară rău. Succesul României sabru, născut după crearea Statului Thomas Mirow, a anunţat că instituţia pe care o conduce îşi va nu depinde de calitatea de membru al Zonei Euro sau de mo- Israel. Tatăl său, Benzion, este fost extinde aria de activitate în mai multe state arabe din Nordul mentul în care aderaţi, ci de felul în care faceţi reformele”, a profesor de istorie a iudaismului la Africii şi Orientul Mijlociu. rezumat Roubini. Universitatea americană Cornell şi fost • Conform acestei decizii, capacitatea de investiţii a BERD ALEXANDRU MARINESCU editor al Enciclopediei Iudaice, activist în regiune se ridică la 2,5 miliarde de euro anual. sionist din gruparea lui Zeev Jabotinsky, iar fratele său, Jonathan, a fost coman- dantul trupelor israeliene care au reuşit să-i elibereze pe ostaticii răpiţi de orga- Mazal tov pentru Centrul Iudaic nizaţii teroriste palestiniene la Entebbe. Acolo şi-a şi pierdut viaţa. Netanyahu şi-a petrecut o parte din copilărie şi de Editură şi Publicistică al F.C.E.R. adolescenţă în Statele Unite, a revenit Prin hotărârea Comitetului Director al Preşedintele F.C.E.R. a formulat câ- nutriţie la R.E.; • strângerea legăturilor cu să facă armata în Israel şi a participat la Federaţiei, a fost creat Centrul Iudaic de teva propuneri: • intrarea R.E. pe piaţa CSIER. Ca reprezentant al CSIER, dr. războiul din 1973. A părăsit armata cu Editură şi Publicistică al F.C.E.R., cu două publicitară; • organizarea de târguri de Hary Kuller a reafi rmat legătura profundă gradul de căpitan. S-a întors în SUA, structuri: revista “Realitatea Evreiască” carte evreiască la Biblioteca „Şafran” între presă, carte, istorie, „legitimarea unde a absolvit arhitectura, dar şi cursuri şi Editura “Hasefer”, am fost înştiinţaţi de sau/ şi la Sinagoga Mare; • crearea de noastră pentru viitorime”. La discuţii au de management, urmând şi studii de preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, la mari evenimente editoriale cu mediati- participat: secretarul general al F.C.E.R., ştiinţe politice. Între 1984-1988 a fost reuniunea de la Biblioteca „Al. Şafran”, din zarea necesară; . concursuri pentru cele ing. Albert Kupferberg; subsecretar de ambasadorul Israelului la ONU. Mem- 14 iunie a.c. A fost numit un director unic: mai interesante scrisori primite la „Poşta stat, membră în Comitetul Director, Irina bru al Partidului Likud, a ocupat funcţia Alexandru Marinescu. „Profesionist au- Redacţiei”, premiile constând în bilete la Cajal; şeful Ofi ciului Relaţii-Cultură-Infor- de premier din iunie 1996 până în iulie tentic, a condus Departamentul de Presă T.E.S. şi/ sau cărţi „Hasefer”; • rubrică matică, dr. ing. José Blum; reprezentanta 1999. Între 2002-2003 a fost ministru de de la Camera de Comerţ, unde a realizat despre actualitatea politică şi economică; aceluiaşi Ofi ciu, Sibyl Benun; membri ai externe, iar între 2003-2005, ministru cărţi importante, a venit de la Agerpres • colecţie de carte de tip BPT la „Hasefer”; celor două colective redacţionale. de fi nanţe în guvernul Ariel Sharon, dar şi este un om de dialog”, l-a recomandat • valorifi carea activităţii publicistice şi edi- Din partea R.E., a fost exprimată do- a părăsit Cabinetul, nefi ind de acord dr. Aurel Vainer, care a anunţat, de ase- toriale printr-o mai bună difuzare. rinţa, acceptată de conducerea F.C.E.R., cu retragerea din Gaza. Până în 2009, menea, că un Grup de lucru va elabora Noul director, Alexandru Marinescu, ca redactorii să fi e consultaţi la întocmirea Likud, al cărui lider a devenit, s-a afl at fi şele posturilor pentru noul compartiment: a propus câteva obiective: • extinderea fi şei postului, pentru că specializarea ca în opoziţie. După alegerile din 2009 a secretarul general, ing. Albert Kupferberg, interesului pentru cărţile „Hasefer” şi la jurnalist este diferită de specializarea reuşit să formeze un guvern de coali- consilierul preşedintelui F.C.E.R., şeful alte categorii de cititori; • editarea de cărţi ca redactor de carte iar gradul ridicat al ţie împreună cu mai multe partide de Ofi ciului Relaţii-Cultură-Informatică, dr. pentru tineret; • atragerea de fonduri; . di- activităţii publicistice nu permite, în cazul dreapta. În 2010, revista britanică “New ing. José Blum, şefa Serviciului Resurse versifi carea tematică; • e-book; . întărirea unora, diversifi carea şi nici cumulul de Statesman” l-a plasat pe Netanyahu pe Umane, Sidy Lăzărescu, directorul Cen- legăturilor cu Asociaţia Scriitorilor Israeli- posturi. locul 11 pe lista “Cele mai infl uente 50 trului nou creat, Alexandru Marinescu. eni de Limba Română; • o rubrică despre IULIA DELEANU de personalităţi din lume”. (E.G.) 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011 JCC BUCURESTI, Iom Haațmaut cu artifi cii și șampanie

Radio Şalom-Vacanţa şi seria taberelor JCC! JCC Bucureşti a organizat cel de-al doar să vă alegeţi care perioadă vi se doilea curs de pregătire pentru madrihi- potriveşte şi ce program vă interesează. mii – instructorii tuturor taberelor de vară. Principalul scop al realizatorilor acestor Au venit aceia dintre organizatorii din tabere este să dezvolte indentitatea evre- Capitală şi din ţară care sunt implicaţi în iască a particianţilor, să le îmbogăţească aceste programe. JCC pregăteşte o serie noţiunile legate de iudaism. Existenţa de tabere pentru copii, adolescenţi, tineri, „Radio Şalom-Vacanţa”, cu un program adulţi, pensionari, familii cu copii mici etc. special, este unul dintre proiectele la În seria evenimentelor care au marcat Ierusalimului sau Tel-Aviv-ului. Au fost Fiecare săptămână, până în toamnă, care voluntarii vor colabora în foarte mare Iom Haațmaut, strada pe care se afl ă artifi cii şi s-a băut şampanie, aşa cum va avea câte un program care aşteaptă măsură. JCC a îmbrăcat în întregime culorile alb se întâmplă la o mare sărbătoare, căci şi albastru. Muzică klezmer, standuri data înfi inţării Statului Israel în epoca cu produse din Israel şi bunătăţi aduse modernă reprezintă o mare bucurie atât tocmai de acolo au adus o atmosferă pentru evreii din Israel cât şi pentru cei aşa cum putea fi găsită doar pe străzile din Diaspora. La iarbă verde cu.... sutele!

Podul peste Marea Neagră 90 de tineri evrei din România au luat parte la cea de-a zecea ediţie aniversară a Programului Black Sea Gesher. Alături de prieteni din ţările balcanice, ei au petrecut un weekend minunat în Bulgaria, într-o locaţie de vacanţă. Au avut parte de un Șabat în care a fost promovat spiritul iudaic, aşa cum îl înţelege fi ecare. Au fost invitaţi rabini, lectori, muzicieni care au asigurat un program inedit pe parcursul celor patru zile. Gust israelian în centrul Capitalei Picnicul de Lag BaOmer a devenit deja pregătit o serie de programe din cele mai o tradiţie respectată şi aşteptată la JCC interesante. Au avut parte de jocuri şi Duminică dimineaţa, dar şi în orice altă măsline, humus, salate tipice, dulciuri şi Bucureşti. Peste 300 de persoane, de la concursuri sportive, dar şi de competiţii zi din săptămână, la Cafeneaua Blue La- alte bunătăți îi aşteaptă pe cei cărora le copii la pensionari, s-au întâlnit într-un de cunoştinţe iudaice. A fost căutat cel goon a JCC se pot gusta mâncăruri spe- este dor de un mic dejun, de o gustare mediu plăcut, unde nu s-au plictisit nici mai talentat pescar şi s-au mâncat mititei cifi ce israeliene, pregătite de Chef Peter. sau o cină ca la malul Mării Mediterane. o secundă. Motivul – organizatorii le-au cașer, însoţiţi de alte bunătăți. Falafel, brânza labane, jahnun, malaua, SSărbătoareaărbătoarea pensionarilorpensionarilor Matineu Pensionarii i-au muzical-literar celebrat pe cei care au avut ziua În data de 22 mai a.c. a avut loc la sediul de naştere în lu- JCC București un matineu muzical-literar cu nile martie, aprilie Maria Niculescu, autoare a cinci volume de şi mai. Alături de versuri, și muzicienii: profesoara Carmen Spak, numeroase surpri- Ana Deutsch, elevă la Liceul „George Enescu”, ze făcute de or- la vioară, iar la pian, profesoara Smaranda Ilie, ganizatori, ei au Teodora Țepeș, solistă vocală, Eli Salamon. venit cu propriile Versurile poetei Maria Niculescu au fost interpre- surprize culinare, tate de actorii Mihai Popescu și Doina Ghițescu. pregătite în casă. Programul muzical a cuprins melodii ebraice de Din nou a domnit Ernest Bloch, Sonata Patetica de Beethoven, o atmosferă foarte Balada nr. 2 de Liszt, concertul nr. 3 de Mozart, plăcută, iar muzica vocalize de Rahmaninov, alte melodii ebraice, bună a contribuit la arii din opere. Organizatori – Iancu Țucărman și aceasta. Sanda Wolf. (R.E.) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011 11

Bereshit – Educaţie iudaică pentru toate vârstele După ce a debutat ca un ciclu de programe Timisoara, la JCC Bucu- JCC reşti, Universita- tea Comunității Evreiești Euro- Culoare, muzică şi dans pene Bereshit s-a transformat, începând cu ediţia sa de la Sinaia, într-un program de weekend, un adevărat Șabaton. Următoarea ediţie, organizată cu sprijinul şi susţine- rea FCER şi Joint, are loc la Piatra Neamţ, între 23 şi 26 iunie. Organi- zatorii – echipa JCC, coordonato- rul evenimentului fi ind Daniel Oren- stein – îi aşteaptă pe participanţi Viorica Pop Ivan, soprană cu peste JCC Timişoara. În acest sens, au fost alături de profesori cinci decenii de carieră plină de succes, iniţiate câteva cursuri, la care au fost reputaţi din Israel, este în fi ecare sâmbătă vocea care înso- invitaţi şi specialişti din acest domeniu. personalităţi rabi- ţeşte, în Sinagoga Neologă, în anumite Andreea Dobra, coordonatorea progra- nice şi formaţii de momente, Rugăciunea de Șabat. Recent, melor pentru această grupă de vârstă, îşi muzică. Despre ea a susţinut în sala “Prim Rabin dr. Er- propune continuarea acestui program dar acest important nest Neumann” a comunităţii un concert şi a altora pentru care participanţii şi-au eveniment comu- cu arii din opere şi operete, primit cu mare exprimat interesul. nitar vom relata căldură şi emoţie de public. Iniţiatoarea Cu ocazia sărbătorii de Șavuot, pe larg în numărul programului şi amfitrionul serii a fost la JCC Timișoara au venit peste 100 viitor! doamna Verona Botiş, coordonatoarea de persoane, care au participat la un programelor pentru “generaţia de aur”. program în care au putut afl a, alături de Alături de cunoscuta soprană, a venit şi Luciana Friedmann şi Tina Sas, despre una dintre solistele cărora le-a fost men- semnifi caţia acestei sărbători. Oaspetele tor, Doina Eremia, oferind împreună un evenimentului a fost artistul plastic Adri- valoros medalion muzical celor prezenţi. ana Oancea, care a propus un exerciţiu Participarea tinerilor din cadrul de pictură, la care s-au implicat membrii Comunităţii Evreilor din Timişoara la Fes- tuturor generaţiilor. S-au servit bunătăţi cu Iasi, tivalul Etniilor, afl at sub patronajul Consi- produse lactate şi a domnit o atmosferă la JCC liului Judeţean, eveniment care arta a contribuit într-un mod benefi c. Aer de vară! desfăşurat la Muzeul Sa- tului, a adus împreună peste 50 de persoane, care au apărut pe scenă sau au fost susţinători din public. Corul comuni- tăţii, dirijat de Alexandru Fischer, şi ansamblul de dansuri, condus de Tina Sas, au venit cu melodii tradiționale, respectiv cu un dans hasidic, apreciate de cei prezenţi. Educaţia cu privire la alimentaţia sănătoasă este una dintre priorităţile generaţiei medii din cadrul

Freundlich. Momente din istoria acestui oraş, considerat centru al Credinţei, au fost evocate în prezenţa unei largi asistenţe de toate vârstele. Programele care marchează come- morarea Holocaustului, ca şi toate celelalte proiecte care au luat naştere la Comunita- JCC tea Evreiască din Oradea şi la JCC Oradea îl au ca mentor pe preşedintele ing. Felix Oradea Koppelmann. La cea mai recentă rememo- rare a durerosului moment al deportării s-a organizat o ceremonie în Sinagogă. Șavuotul a fost prefaţat la Oradea de În perioada care a trecut, la JCC Zilei-Regină înseamnă, însă, un moment Evenimente un gest practic şi simbolic pe care îl face Iaşi nu au avut loc doar cursurile de ivrit, cu totul special pentru participanţi. Rabinul Ehrenfeld supervizând producţia de arte şi activitatea Centrului de Zi, ci La 5 iunie, cei ce aparţin vârstei ”de de lapte pentru bucatele cu lactate ce excepționale participanţii la programe au avut parte şi aur”, în compania celor mai tineri, au avut urmau să fi e folosite la ceremonia ulteri- de un picnic de Lag BaOmer. Mici şi mari parte de o excursie în oraşele din regiune Luna trecută a fost marcată la Ora- oară. Programul de Șavuot a fost însoţit s-au strâns, într-o zi cu adevărat toridă, - Roman, Bacău, Slănic Moldova – fi ind dea de o serie de evenimente excepţiona- de consumarea bunătăţilor pregătite sub să facă împreună grătarul, să prepare un foarte bun prilej să devină adevăraţi le, alături de cele care compun programul această certifi care de “glat cașer”. mâncarea, dar şi să facă puţin sport – prieteni, indiferent de grupa de vârstă obişnuit al JCC. Cu ocazia Lag BaOmer, în Programul grădiniţei continuă și în badminton şi fotbal – mai spre seară. căreia îi aparţin. Pensionarii au programe curtea Comunităţii şi a JCC s-a ţinut o ce- perioada verii cu o grupă dedicată celor Cu ocazia Zilei Copilului, mici şi care le sunt dedicate în exclusivitate în remonie avându-l ca invitat special pe Tibi mici şi una şcolarilor, care vor fi responsa- mari s-au adunat într-un parc din Iaşi fi ecare luni şi joi. Kövari, cunoscut cantor orădean, acum bilizaţi pentru a ajuta la grija acordată celor pentru a sărbători vârsta inocenţei cu Pentru vacanța de vară, copiii, stabilit în Canada, unde profesează şi are din grupa prichindeilor. Astfel, şi în timpul jocuri şi delectări specifi ce. tinerii, dar și părinții au parte de multe succes în acest domeniu. Cei prezenţi au verii, copiii se vor putea afl a în compania Fiecare Oneg Șabat este însoţit la surprize! Școli de vară, excursii, centre cântat, au dansat şi au consumat produse prietenilor lor. Iaşi de o anumită temă. Vara, Ierusalimul tematice, petreceri și multe altele îi vor prăjite la focul tradiţional care însoţeşte Cu ocazia căsătoriei lui Katalin sau vârsta copilăriei au fost doar câteva răcori pe participanţi în această vară! această sărbătoare. Esther Kovari cu Ioan Szabo, o adevăra- dintre temele abordate. Fiecare primire a Ziua Ierusalimului a fost marcată tă sărbătoare în comunitatea orădeană, printr-o sesiune de comunicări, prezidată le spunem Mazal Tov, să aibă parte de de Rabinul Ehrenfeld şi de profesorul fericire! Pagini realizate de LUCIANA FRIEDMANN 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011 AVANGARDA – Retrospective sociale, retrospective estetice Conferinţa Internaţională „Bucureşti – Zürich – Paris – Tel Aviv: Avangardişti români şi evrei în spaţiul cultural românesc”, Bucureşti, 26 – 27 mai 2011 Reuniune de autentică ţinută intelectuală, dacă ţinem al Bibliotecii Academiei Române, Florin Filip), „ilustrare seamă atât de auspicii (Universitatea din Bucureşti, Fa- a simpozionului” (directoarea Cabinetului de Stampe, cultatea de Litere, Centrul de Studii Iudaice „Goldstein Cătălina Macovei), un „gest de reverenţă” (Magda Câr- Goren”, Biblioteca Academiei Române, în parteneriat cu neci, redactor-şef al revistei „Arta”). Institutul Cultural Român – ICR - şi Ambasada Elveţiei la Bucureşti), organizatori (Andrei Oişteanu, Măriuca Stanciu) sau de conferenţiari, titlul Conferinței naște NOCIVITATEA CRITERIULUI ETNIC întrebări. De ce departajarea etnică? Într-una din comu- ÎN JUDECATA ESTETICĂ nicări a existat chiar întrebarea, în reluare, formulată în fapt cu bune intenţii de un profesor american, Steven Cetăţenia dobândită de evreii români abia prin Consti- Mansbach: „De ce atât de mulţi evrei în avangarda tuţia din 1923 şi retrasă la scurt timp, odată cu legislaţia românească?“ E cazul să-i numărăm? Singurul criteriu antievreiască dată de guvernul Goga-Cuza, studiul „Na- de judecare a unei opere este cel valoric. Avangarda a ţionalitatea în artă” de A.C. Cuza, expresie a antisemitis- fost o mişcare artistică, fi lozofi că, socială europeană, în mului în artă, s-au coagulat într-o abordare socio-politică care au intrat diverse infl uenţe culturale, între care unele a mişcării de avangardă (Radu Stern, Musée d’Elysée, provenite din iudaism. Evreii în Diaspora aparţin, deo- Lausanne), laitmotiv al comunicărilor din a doua sesiune potrivă, locului în care s-au născut, au MMAXAX HERMANHERMAN MAXY:MAXY: (moderator – Anca Oroveanu). Au fost PProiectroiect scenografiscenografi c crescut, s-au format intelectual, ca şi evidenţiate: • schimbarea proporţiei ((TrupaTrupa dindin VilnaVilna actulactul I)I) moştenirii spirituale iudaice. A fi evreu demografi ce a populaţiei evreieşti în român este expresia acestei comple- România Mare, ascensiunea antisemi- mentarităţi. Dar faptul că etnicitatea a tismului în anii interbelici, receptivitatea fost subliniată atât de pregnant a făcut, la spiritul timpului – cauze sociale ale involuntar, trimitere la vechi prejudecăţi avangardismului unor intelectuali evrei naţionaliste, indiferent de discriminare: români (Magda Cârneci); • elemente negativă sau pozitivă. iudaice din creaţia avangardiştilor: O binevenită reformulare a subiec- atracţia pentru ezoterismul Cabalei, tului Conferinţei a fost făcută în unele grafi smul – literele alfabetului ebraic cuvântări de deschidere (prof. univ. generând imagini de mare forţă su- dr. Ioan Pânzaru, rectorul Universităţii gestivă, însoţite de proiecţii video. Nu Bucureşti, prof. univ. dr. Liviu Papadi- a fost omis fundalul social (dr. Mă- ma, decanul Facultăţii de Litere): rolul riuca Stanciu); • teribilismul, rezultat unor oameni de cultură din România al frustrării sociale şi al refuzului faţă în evoluţia artelor din secolul XX. de conformism (dr. Camelia Crăciun, Mişcarea de avangardă s-a născut la cercetător CSIER). Discuţiile s-au axat Zürich (Cabaretul „Voltaire”), moineş- pe tema avangardism - etnicitate: • teanul Tristan Tzara a fost „părintele” conflictul tradiţionalism/ modernism Dadaismului: „punte” culturală mar- (Ruxandra Demetrescu – Muzeul Ţă- când centenarul relaţiilor diplomatice ranului Român); • românitatea, parte România – Elveţia (E.S. Livio Hürzeler, integrantă din structura intelectualului ambasadorul Elveţiei în România). A evreu român (Mihaela Schileru); • pre- existat un unghi social, fi lozofi c, dar nu zenţa benefi că a intelectualului evreu estetic, al retrospectivei: avangarda – român în cultura românească (prof. recunoaştere a eşecului iluminismului, univ. dr. Ion Pop); • asumarea deschisă simptom al marginalizării evreilor în a identităţii iudaice - nouă formă de culturile naţionale şi, în acelaşi timp, ghetoizare, dacă intelectualul evreu „episod decisiv al civilizaţiei noastre” român nu ar vorbi despre aceasta, în secolul XX, cu marile ascensiuni în prezent, pe picior de egalitate (An- HHANSANS MATTIS-TEUTSCH:MATTIS-TEUTSCH: şi marile prăbuşiri (preşedintele ICR, CCompoziţieompoziţie drei Oişteanu); • prezenţa evreilor în Horia Roman Patapievici). Punct de vedere născut tot avangardă nu este un fapt culpabil (Anca Oroveanu); din departajarea sus-menţionată. Cu atât mai mult tre- • avangardiştii nu şi-au ascuns originea etnică (Radu buie subliniat că a fi evreu, a fi european înseamnă, în Stern); • nocivitatea criteriului etnic în judecata estetică egală măsură, a aparţine ţării de baştină. Printre invitaţi (dr. Alexandru Florian, directorul INSHR). – ataşatul cultural al Ambasadei Israelului la Bucureşti, Aretzo Hershel, ambasadorul Portugaliei în România, E.S. António Antas de Campas, vicepreşedintele C.E.B., CHEIA ARTEI CONTEMPORANE ing. Mirela Aşman, reprezentanta Ofi ciului F.C.E.R. Re- A treia sesiune (moderator – Michael Finkenthal, laţii-Cultură-Informatică, Sibyl Benun. John Hopkins University, Baltimore) a avut în vizor: • creaţia lui M.H.Maxy, înainte şi după 1944 (dr. Irina Că- O STARE DE SPIRIT răbaş, Institutul de Istorie a Artei); • valoarea umanistă a avangardei, antifascismul, exceptându-l pe Marinetti, În prima sesiune (moderator –Andrei Oişteanu) au cu ilustraţii la retroproiector (Valentina Iancu, Muzeul fost sintetizate: • o schiţă de portret a avangardismu- Naţional de Artă al României); • poezia lui Paul Celan lui, rezultată din manifeste: dorinţa de a şoca spiritul din unghi semantic (prof. univ. dr. Cyril Aslanov, Univer- conformist burghez, tragismul artistului arlechin, trăirea sitatea Ebraică din Ierusalim). înlocuind academismul, deriziunea societăţii de consum MMARCELARCEL IANCU:IANCU: Sesiunea a patra (moderator Andrei Cornea) a fost SStamatetamate şişi pâlniapâlnia (prof. univ. dr. Ion Pop, Universitatea „Babeş Bolyai” focalizată pe ceea ce a construit avangarda: • exemplul din Cluj-Napoca); • elementele înnoitoare din estetica Marcel Iancu – nucleu de monografi e (istoric literar Geo lui Tzara, din perioadele de creaţie ale lui Marcel Ian- Şerban); • moştenirea lui în arhitectură (prof. univ. dr. cu - cubism, integralism, constructivism (prof. univ. dr. Augustin Ioan şi studenţii Sabin Şerban, Victor Dachis, Christine Vogel, Universitatea din Zürich); • momente din Oana Anghelache). Au fost intervenţii din sală privind activitatea culturală actuală a Cabaretului „Voltaire”, cu opţiuni politice ale avangardiştilor (Andrei Oişteanu) şi accent pe avangardiştii din România (directorul Caba- consideraţii asupra deciziilor combinatorii ale studenţilor retului „Voltaire”, Adrian Nots). pornind de la un desen de Marcel Iancu (prof. univ. dr. O afl uenţă semnifi cativă de public a fost la expoziţia Sorin Alexandrescu). În sesiunea a cincea (moderator „Rădăcini şi ecouri ale avangardei româneşti în colecţiile –Măriuca Stanciu), comunicările au tratat: • rolul revistei de grafi că ale Bibliotecii Academiei Române”, deschisă „Alge” şi al altor publicaţii de avangardă în stimularea în cadrul Conferinţei. O ocazie rară de a revedea lucrări creaţiei unor artişti evrei români, mijloc de rezistenţă ale unor artişti de notorietate, precursori şi promotori ai culturală în anii Holocaustului (Michael Finkenthal); avangardismului (Nina Arbore, Victor Brauner, Marcel • destinul lor tragic în aceeaşi perioadă (critic literar Iancu, M.H. Maxy, Jules Perahim, Arnold Daghani, Jean Petre Răileanu, Paris); • traumele de după Holocaust, David, Jacques Herold, Iosif Iser, Hans Mattis Teusch, mergând până la sinucidere: cazurile Paul Celan şi Corneliu Michăilescu, Paul Păun, Miliţa Petraşcu, Iosif Gherasim Luca (Andrei Oişteanu); • iubirea şi ura lui Ross, Margareta Sterian, Lazăr Zin ş.a.): grafi că de re- Celan pentru germană, limba celor care au declanşat vistă, de carte, acuarele, gravuri, schiţe de desen pentru Holocaustul (prof. univ. dr. Cyril Aslanov); • tangenţe cu viitoare sculpturi, proiecte scenografi ce, colaje. Au reţinut futurismul în poezia lui Ilarie Voronca (Marlena Braesler, atenţia simplitatea rafi nată a liniilor, sugestiile poetice şi Universitatea din Haifa). JJULESULES PERAHIM:PERAHIM: fi lozofi ce, simbolismul culorilor, metaforele subconştien- IULIA DELEANU CCâteâte capetecapete atâteaatâtea păreripăreri tului. A fost o „expoziţie integratoare” (directorul general BORIS MARIAN MEHR REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011 13 ISTORIE ªI PREZENT artiştilor care au făcut parte din acest cu- rent, cu biografi ile fi ecăruia (Radu Stern Artiști evreo-români ai avangardei revin în Occident şi Monique Yaari). De asemenea, sunt incluse toate operele de artă prezentate La 31 mai a.c., în impozanta clădire a Muzeului de Istorie a în expoziţie. Evreilor din Amsterdam, în fața unui numeros public, a avut La vernisajul care s-a defăşurat într- loc un vernisaj cu o semnifi cație deosebită pentru România, una din cele patru sinagogi au luat parte arta românească și creatorii evrei români. Expoziția „De la numeroase personalităţi ale comunităţii dada la suprarealism. Artiști ai avangardei evreiești evreieşti din Amsterdam, artişti şi critici din România, 1910-1938”, unică în felul ei, este o premieră de artă. A fost de faţă şi ambasadorul europeană, deoarece sunt expuse aproximativ 80 de picturi, României din Olanda, E.S. Călin Fabian, desene și fotografi i (ale unor tablouri pierdute), aparținând care a rostit o alocuţiune. După cuvântul reprezentanților evrei români ai acestui curent. Pentru prima de inaugurare al directorului muzeului, dată, operele lor au fost adunate și prezentate într-o expoziție Joël Cahen, a vorbit dr.ing. Josė Blum, și aceasta într-un muzeu din Olanda. Astfel că, după aproa- care a reprezentat Federaţia Comunită- pe un secol de la apariția curentelor avangardiste, publicul ţilor Evreieşti din România, unul dintre cei european poate cunoaște pe unii dintre cei mai importanți ce au susținut organizarea expoziției. Dr. artiști moderni. Josė Blum a subliniat importanța contri- buţiei artiştilor evrei români la dezvoltarea Scurtă istorie nu le-a scăpat. Şi-au făcut publice ideile de o bibliotecă de mari dimensiuni. Soţii curentului avangardist, dar şi difi cultăţile la Cabaret Voltaire din Zürich şi în reviste Pană au fost mereu ataşaţi de tablourile întâmpinate în cariera lor, mai ales, din Muzeul, monument al istoriei evreilor revoluţionare, acum devenite legendare, lor, şi cu greu se vor separa de ele... cauza faptului că erau evrei. „Pentru o olandezi, a fost realizat prin unifi carea cum au fost Contemporanul şi Integral.” Colecţia soţilor Pană...este moştenire lungă perioadă de timp, opera acestor a patru temple, construite în secolele al Ei au subliniat că prin această expoziţie de la tatăl lui Vladimir, Saşa, poet şi bun artişti nu a putut fi studiată în condiţii XVII-lea şi al XVIII-lea, restaurate pentru se va confi rma rolul jucat de Bucureşti în prieten cu suprarealiştii, de la care primea propice interdicţiilor de tot felul, impuse a forma un complex de excepţie care mişcarea europeană de avangardă. cadou tablouri din amiciţie. Pe faţada de regimul comunist. După 1989, uşile adăposteşte colecţiile existente şi ex- imobilului unde locuiesc soţii Pană, se s-au deschis treptat şi interesul pentru poziţiile temporare. Sălile clădirii redau afl ă o plăcuţă pe care scrie „Saşa Pană, modernism a crescut şi au apărut noi şi istoria evreilor înainte şi în timpul celui În vizită la casa scriitor”, un mic omagiu de neînchipuit pe interesante opinii despre mişcarea de de-al doilea război mondial, tragedia şi unde a locuit Saşa Pană vremea dictaturii naţionaliştilor de extre- avangardă...despre relaţia dintre evre- supravieţuirea comunităţii evreieşti din mă dreaptă din timpul celui de-al doilea itate şi modernismul radical”, a arătat Amsterdam. Oraşul, numit în ebraică Cu două săptămâni înainte de verni- război mondial sau a comuniştilor care au vorbitorul, care a ţinut să transmită salutul „Mokum”, a fost un loc de refugiu atât saj, Joel Cahen a adus la Bucureşti un urmat... Pe pereţii apartamentului, aran- şi urările de succes din partea evreilor al evreilor sefarzi, cât şi aşkenazimi grup de 10 ziarişti de la departamentele jat în stilul anilor 1930, atârnă o Natură din România. ,de-a lungul istoriei, prigoniţi în alte ţări de artă ale celor mai mari publicaţii olan- moartă cubistă a lui Marcel Iancu, alături Expoziţia nu s-ar fi putut realiza fără europene. La începutul celui de-al doilea deze. Timp de două zile, aceştia au vizitat de un portret al lui Saşa Pană, realizat contribuţia unor muzee sau colecţionari război mondial, numărul evreilor se cifra capitala română, Muzeul de Artă şi au fost de prietenul său, Victor Brauner. Capul particulari din întreaga lume, printre care la 75 000. În urma deportărilor, 80 la sută oaspeţii Ambasadei Olandei şi ai Fede- lui Pană pluteşte, şi acest cap desprins Muzeul Naţional de Artă din România, dintre ei au fost ucişi. Azi, comunitatea raţiei Comunităţilor Evreieşti. Aici li s-a de corp este o trăsătură specifi că a artei Federaţia Comunităţilor Evreieşti din evreilor din Amsterdam numără 15 000 prezentat isto- de persoane. ria evreilor din Joël Cahen, directorul Muzeului, re- România, tre- latează în paginile catalogului expoziţiei cutul şi prezen- că ideea organizării ei îi aparţine lui Radu tul comunităţii Stern, critic de artă evreu român, care evreieşti apoi trăieşte în Elveţia. Efectuând o vizită la au avut prilejul Lausanne, la Muzeul Elysée, Cahen l-a să vadă Sina- cunoscut pe Stern, directorul Departa- goga Mare, mentului de educaţie al Muzeului. Stern Muzeul de Is- a fost primul care i-a atras atenţia asupra torie a Evreilor rolului jucat de artiştii evrei din România, şi Biblioteca reprezentanţi „Şafran”. Ast- ai avangardei, fel ei au reuşit în dezvoltarea să cunoască artei moderne şi condiţiile în europene şi l-a care au creat convins să or- artiştii evrei din ganizeze o ex- avangardă. Un poziţie a acestor moment me- artişti. „I-am po- morabil l-a vestit lui Radu reprezentat despre expozi- pentru ei vizi- ţia noastră dedi- ta efectuată la cată artei ruse. Vladimir Pană, I-am arătat cata- fiul poetului logul, pe care-l aveam cu mine. Radu l-a Saşa Pană, privit şi mi-a spus că este foarte frumos, unul dintre pro- dar că avangarda românească este cu motorii avan- mult mai interesantă ...Chiar dacă ştiam gardismului în de Cabaret Voltaire din Zürich, locul de literatură şi au naştere a mişcării Dada, nu ştiam că încă aflat despre VVICTORICTOR BRAUNER:BRAUNER: SimbolSimbol MMARCELARCEL IANCU:IANCU: TrofeuTrofeu în 1924 Bucureştiul a găzduit o mare ex- istoria acestui poziţie a operelor pictorilor avangardişti, curent. În arti- organizată de revista Contimporanul“, colul „O casă istorică a comorilor”, publi- lui Brauner.” (Traducere din olandeză de România, Muzeul de Artă Vizuală din povesteşte Cahen. În noiembrie 2008, cat în cotidianul olandez „Het Paarol”, zia- Adriana Gheorghe) Galaţi, Institutul de Cercetări Eco-Mu- împreună cu Stern şi Edward van Voolen, ristul Jos Bloemkolk scrie: „La Muzeul de zeale din Tulcea, colecţia Vladimir Pană curatorul Muzeului de Istorie a Evreilor Istorie a Evreilor din Amsterdam... se poa- 80 de opere în expoziție şi colecţia Mihail Gavrilă, din Bucureşti. din Amsterdam, a plecat la Bucureşti te vizita începând de astăzi (1 iunie a.c.) Organizatorii au adus mulţumiri şi unor unde a avut posibilitatea să vadă opere o expoziţie dedicată avangardei evreo- Expoziţia cuprinde 80 de opere ale personalităţi din România care le-au “fascinante” (epitetul îi aparţine) la Muzeul române între 1910 şi 1938, cu tablouri exponenţilor avangardei evreo-române sprijinit demersul: E.S. Călin Fabian, Naţional de Artă şi în colecţii particulare. ale unor artişti suprarealişti ca Marcel din trei generaţii: Arthur Segal,Tristan ambasadorul României la Haga, dr. Aurel În consecinţă, l-a invitat pe Radu Stern la Iancu, Victor Brauner şi M.H. Maxy. Poetul Tzara, Marcel Iancu, M. H. Maxy, Victor Vainer, preşedintele F.C.E.R., dr. Josė Amsterdam şi, după eforturi care au durat Tristan Tzara, lider al mişcării dadaiste din Brauner, Jules Perahim şi Paul Păun. Blum, consilier al preşedintelui F.C.E.R., doi ani, expoziţia a fost deschisă. Organi- Zürich, a făcut şi el parte din cercul avan- Muzeul de la Amsterdam a editat şi un Roxana Theodorescu, Muzeul Naţional zatorii au conştientizat importanţa acestor gardist de la Bucureşti. Lucrări plastice catalog care, pe lângă introducerea sem- de Artă din România, dr. Liviu Rotman, artişti. „În primele decenii ale secolului XX, aparţinându-i sunt expuse cu acest prilej nată de Joël Cahen, cuprinde trei studii de C.S.I.E.R. şi cercetătoarea Anca Ciuciu, au arătat ei într-o prezentare a expoziţiei, la Amsterdam. O parte din expoziţie este Radu Stern: „De ce atât de mulţi evrei”?, criticii literari Victor Macarie şi Constantin lumea artistică a fost luată cu asalt de realizată cu opere provenind din colecţia „Zürich” şi „Bucureşti”, o vastă panoramă Măciucă şi criticul de artă Emil Nicolae experimentele curajoase ale mai multor Vladimir şi Adriana Pană. Cuplul, în jur de a mişcării de avangardă, începută în El- Nadler. artişti evrei din România. Tristan Tzara, 70 de ani, locuieşte într-un apartament ... veţia şi dezvoltată în România. Potrivit lui Expoziţia de la Muzeul de Istorie a Victor Brauner, Marcel Iancu, H.M. Maxy, din Bucureşti. Toţi pereţii, până şi cei din Radu Stern, antisemitismul din România, Evreilor a trezit interes în străinătate. împreună cu mai vârstnicul Arthur Segal, dormitor, sunt acoperiţi cu tablouri care care nu-i considera pe artiştii evrei ca După Amsterdam, expoziţia va călători la au fost prezenţi la naşterea unei mişcări astăzi reprezintă o avere, dar pe care reprezentând cultura ţării, i-a determinat New York şi în Israel, şi – foarte probabil de avangardă infl uente. Opere dadaiste, cuplul le-a privit mult timp ca neavând pe aceştia să evolueze în afara culturii – la Muzeul Naţional de Artă al României, suprarealiste, abstracte şi expresioniste, nici o valoare. Într-un singur loc nu sunt româneşti, să o aleagă pe cea occidenta- de la Bucureşti. variaţii personale de constructivism, nimic tablouri, acolo unde pereţii sunt acoperiţi lă”. Catalogul cuprinde şi o prezentare a EVA GALAMBOS 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011 COMUNITATI București Bucuria de a face bucurie Admorul de Sculeni, Aşa s-ar putea numi legătura creată percepţiei sociale despre bătrâneţe. Orice în ultima vreme între rezidenţii Căminului retrospectivă înseamnă bilanţ. În acest Marele Rabin Israel „Rosen” şi voluntarii F.C.E.R., BBR, JCC. caz – un fi lm în care „actori” au fost rezi- Abraham Portugal, Iată câteva însemnări culese de pe blogul denţi, tinerii artişti sus amintiţi, invitaţi ai unuia dintre rezidenţi, Pompiliu Sterian: lor, angajaţi ai căminului. De menţionat - în vizită la Iaşi duminică, 22 mai a.c., o dimineaţă fru- un alt tânăr, care n-a jucat în fi lm, dar i-a La începutul săptămânii trecute s- a moasă. Am primit oaspeţi de onoare: asigurat editarea video: Silviu Vexler. La afl at în vizită la Iaşi Admorul de Sculeni, ing. Anette Vainer, amb. Mariana Stoica, „premieră” au fost invitaţi vicepreşedintele Marele Rabin Israel Abraham Portugal, Saşa Ionescu. Organizatori ai Progra- F.C.E.R., ing. Paul Schwartz, fostul şi ac- însoţit de 30 de rabini, discipoli şi adepţi mului „Adoptă un bunic”: Silvian Horn şi tualul director ai DASM, ing. Nilu Aronovici din SUA şi Israel. La iniţiativa Rabinu- Janina Ilie. Janina ne-a înveselit sufl etele şi ec. Attila Gulyas, preşedintele C.E.B., lui Ioel Tobias din Bnei-Brak,vechi şi facilitându-ne posibilitatea de a asculta un Erwin Şimşensohn, directorul JCC – Bu- drag prieten al evreilor ieşeni, întreaga concert de muzică populară românească cureşti, Shai Orny, şeful de cabinet al delegație a avut o întâlnire de sufl et cu (soliste Valeria Arnăutu şi Elena Pintilie) preşedintelui F.C.E.R., ec. Silvian Horn. membrii comunităţii locale şi cu studenţii şi cântece de muzică uşoară (solist Va- Amfi trion - directorul Căminului „Rosen”, israelieni. Deschizând întâlnirea, David sile Topârceanu). Cei nedeplasabili au Gaetano Perrotta. Public - oameni din Kahan, preşedintele Curţii Rabinice a primit daruri. O dimineaţă dulce la propriu cămin, unii – „personaje” în fi lm. Genericul Admorului de Sculeni şi preşedinte al (trataţia culinară) şi la fi gurat (asistenta „Trebuie să clădim un orizont” s-a referit Asociaţiei Evreilor Româno-Americani, socială Rodica Dumitrache a antrenat atât la tinerii care au realizat cu succes a mulţumit conducerii Comunităţii Evre- rezidenţii la joc). acest experiment, interesaţi de istoria vie ilor din Iaşi pentru sprijinul acordat în a secolului XX, cât şi la rezidenţii ale căror organizarea evenimentului. Staţie-pilot pentru existenţe au căpătat prezent şi viitor. Vizita la Iaşi a Admorului de Sculeni terapie prin artă Recordul de vârstă – 102 ani -, de a fost salutată cu bucurie de secre- creaţie şi perspectivă îl deţine pictoriţa tarul general al F.C.E.R., ing. Albert Un alt eveniment, organizat de coor- Medi Dinu, despre care revista noastră a Kupferberg, care, în numele Comitetului donatorii Centrului de Artă Comunitară scris adesea. Recent, ea a fost primită de Director al F.C.E.R. şi al său personal a A.S.R. Principesa Margareta a României „Vârsta 4”: Paul Dunca, Alice Monica şi perspectivă, transformând Căminul apreciat-o ca pe un eveniment deosebit Marinescu (actriţă), Mihaela Michailov la Palatul Elisabeta. Medi Dinu i-a adus în pentru evreii din România. Ing. Abra- dar unul din tablourile sale. Au fost fi lmate „Rosen” într-o staţie-pilot de terapie prin (dramaturg şi critic de teatru), Katia Pas- artă pentru alte cămine de bătrâni. Au ham Ghiltman,preşedintele Comunităţii cariu (actriţă), David Schwartz (regizor), „atelierul de poveşti personale” (spuse Evreilor din Iaşi, a urat un călduros „Ba- de Eva Szemler, Pompiliu Stoian, Judith fost opiniile regizorului David Schwartz şi l-a constituit marcarea a doi ani de la înce- Pompiliu Stoian. Controversele legate de ruh Haba“ distinşilor oaspeţi . Cântece puturile colaborării între rezidenţi şi artiştii Ardeleanu ş.a.), „Moses Stories”, la TES, tradiţionale au fost intonate de gazde (moderatoare – Tina Grimberg), „vârsta denumire - „vârsta 4”- s-au aplanat prin de la „Tanga Project”, pentru schimbarea stabilirea unei întâlniri pentru noi propu- şi oaspeţi. Rabinul Ioel Tobias a vorbit obiectelor”, „atelierul de vise” „atelierul despre Marele Rabin Israel Abraham de colaje” – toate exprimând trăiri din neri de proiect. Realizarea acestui fi lm rezumativ al Centrului de Artă Comunita- Portugal, un om deosebit, de o foarte conştientul şi subconştientul rezidenţi- mare modestie şi erudiţie, subliniind „O poveste lor actori. Numitor comun: importanţa ră a fost salutată, în numele F.C.E.R. şi DASM, de vicepreşedintele F.C.E.R., ing. că ”familia Rabinului Portugal a fost la de înfrumuseţare a vieţii, puterea de a mare, mare înălţime sufl etească şi a surâde fi ecărei zile. Concertele, dansul, Paul Schwartz, care a propus subtitrarea frumoasă între lui în engleză pentru mediatizare. Ing. făcut enorm de mult bine pentru evreii petrecerile organizate pentru „sărbătoriţii din România atât în perioada legionară lunii” au fost tot atâtea clipe de îmbinare Nilu Aronovici i-a felicitat pe autori iar ec. România Attila Gulyas a promis că unul din visurile cât şi în cea comunistă.” ”Este greu să a bucuriilor sufl etului, mişcărilor trupului, fi i evreu dar este foarte bine şi foarte expresii ale ştiinţei de a trăi la orice vârstă. rezidenţilor – un foişor în parc – va deveni curând realitate. frumos”, a spus Rabinul Tobias. şi Statele Unite” Filmul a pus în valoare potenţialul creativ Marele Rabin Israel Abraham Por- al rezidenţilor, existenţa prin memorie IULIA DELEANU Refl ecţii asupra vizitei în tugal şi-a exprimat bucuria de a se afl a la Iaşi, ”oraşul în care, în decursul C.E. Botoşani a E.S. Mark secolelor, s-a învăţat atâta Tora încât Gittenstein, ambasadorul Craiova poate fi numit oraş sfânt“. Împreună, SUA în România Simpozion internaţional Admorul de Sculeni şi Rabinul I.Tobias, Revenim asupra vizitei E. S. Mark ne-au îndemnat „să ducem mai departe Gittenstein, ambasadorul SUA în Româ- despre istoria evreilor credinţa, să păstrăm tradiţiile evreieşti nia, ale cărui rădăcini pe linie paternă „Din istoria evreilor: de la apariţia anti- „Holocaustul ca paradigmă a genocidelor moştenite din generaţie în generaţie!” îşi au obârşia în comunitatea evreiască semitismului până în contemporaneitate” în secolul XX” – dr. Chava Baruch (Yad Sculener Rebe a rostit o impresionantă din Botoşani. Reproducem în cele ce s-a intitulat simpozionul internaţional, Vashem); „Imigraţia evreilor în România binecuvântare pentru comunitatea ie- urmează fragmente extrase din articolul ediţia a II-a, organizat de Universitatea la sfârşitul secolului XIX – începutul şeană şi pentru toţi membrii ei. Rabinul publicistei Angela Furtună despre acest din Craiova, Centrul de Studii al Relaţiilor secolului XX, reflectată în rapoartele Ioel Tobias a cântat cunoscute melodii eveniment. Internaţionale, Institutul „Yad Vashem” secrete ale Ministerului de Interne” - drd. religioase evreieşti şi întreaga asisten- „În Sinagoga Mare din Botoşani, din Ierusalim, Biblioteca Judeţeană „Ale- Adi Schwartz, Universitatea din Craiova; ţă s-a înlănţuit într-o tradiţională horă domnul ambasador a primit de la Gustav xandru şi Aristiţa Aman”, cu concursul „Josephus Flavius, principala sursă do- hasidică. Finkel, localnic care s-a ocupat de arbo- Consiliului Judeţean Dolj şi al Comunităţii cumentară despre războiul dintre evrei şi MARTHA EŞANU rele genealogic al domnului Gittenstein, Evreilor din Craiova. Imperiul Roman” - lector univ. dr. Florian o copie a certifi catului de deces, datat Simpozionul a fost deschis de re- Olteanu, Universitatea din Craiova; „Rela- 1888, al străbunicului, Sama Bralever. prezentanţii instituţiilor implicate în or- ţiile diplomatice româno-israeliene în peri- ANIVERSĂRI Documentul a fost găsit în Arhivele lo- ganizare. Printre comunicările care au oada 1956 – 1967” - dr. Ramona Angela – iunie 2011 – cale ale Statului. Ambasadorul american reţinut atenţia: „File din istoria comunităţii Dumitru, consilier europarlamentar ş.a. a pus palma pe documentul original, sefarde” - prof. univ. dr. Corneliu Sabetay; LĂZĂRESCU SIDI, șef Oficiu Resurse stăruind cu sfială asupra demnităţii • Umane, s-a născut la 10 mai 1954. afective a momentului”. „În acest fel, HERDAN ADELA, preşedinte C.E. am putut restabili legătura cu familia”, a Bacău • Ploieşti, s-a născut la 7 iunie 1950. declarat celor prezenţi diplomatul ame- Lansare de carte BARAŞ FĂNEL, asistent DASM, rican. „Sunt convins că Sama Bralever Sâmbătă, 28 mai 2011, la a amintit de perioada în • s-a năs cut la 10 iunie 1953. nu se gândea că stră-strănepotul său RADIAN ALEX, asistent coordonator Restaurantul Ritual al C.E. care a fost consilier cultural • Sector magazii şi depozite, s-a născut va ajunge în România ca ambasador al Bacău, în faţa a aproximativ al C.E. din Bacău. Apoi a la 13 iunie 1929. SUA. Aceasta este o poveste frumoasă 25 de persoane, printre care făcut o scurtă prezentare a GOLDA MARCELA, contabil–şef Că- între România şi Statele Unite. Am simţit şi prof.Stan Gabriel, directo- cărţii şi a unui DVD despre • min „Moses Rosen”, s-a născut la că îl ating pe stră-străbunicul meu şi pe rul Casei Corpului Didactic, a activitatea sa în Israel şi 13 iunie 1987. tata. Tata ar fi fost foarte mândru şi feri- avut loc lansarea cărţii “Fata sărbătorirea lui, cu ocazia SILBER ŞTEFANIA, Centrul de Admi- cit”. A fost încă o expresie a normalizării din sala de disecţie” de dr. împlinirii vârstei de 80 de ani. • nistrare a Patrimoniului Imobiliar s-a condiţiilor libere de comunicare şi de Ernest Huşanu, din Israel. Întâlnirea s-a desfăşurat într- născut la 17 iunie 1954. dialog intercultural create în România Evenimentul a fost deschis o atmosferă foarte plăcută şi VARNIŢKI BOGDAN, director adjunct postdecembristă. „Nu pot să ascund de preşedintele Comunită- prietenească. • la Centrul de administrare a patri- faptul că am simţit din nou că pământul ţii, Hari Vigdar. În cuvântul Corespondenţă de la moniului, s-a născut la 19 iunie 1946. românesc are multe taine şi înţelesuri său, autorul, fi u al oraşului, HAINRICH BRIF GOLDA SORIN, preşedinte C.E. pentru fi ii prezentului, scria Angela Fur- • Suceava, s-a născut la 21 iunie 1951. tună, iar România are nevoie de buni co- KAISERMANN PINCU, preşedinte de ANUNȚ • onoare al C.E. Iaşi, s-a născut la 22 municatori şi tălmaci ai fi relor încurcate iunie 1924. care îi poartă destinul mai departe, dar D.A.S.M. angajează urgent îngrijitoare la domiciliu, infi rmiere, GALANTER BORIS, DASM, s-a năs cut şi de prieteni statornici, care să o ape- • la 29 iunie 1938. re şi pe care să-i ocrotească la rândul part-time sau full-time, cu forme legale de angajare. TAUBERG LIANA, medic, Policlinica ei. Logo-ul acestei prietenii reciproce: Telefon: 021.3264140 / int.116 – persoana de contact: • F.C.E.R., s-a născut la 29 iunie 1962. generozitate, demnitate, solidaritate”, SIEGFRIED WOLF a declarat Gittenstein. Steliana Burlacu. Sursa: Serviciul de protocol al F.C.E.R. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011 15 „Criza economică nu este Cronică şi criza creaţiei artistice” de carte Oamenii spus un prieten că-i foarte interesantă”, „Eseurile despre iudaism” ale lui Eu- au venit la şi-a motivat alegerea. Tot „Hasefer”-ul a gen Relgis au scos din uitare sau cvasiui- „Shoah Bookfest pentru că are tradiţie. După 15 lansat la Bookfest albumul „Sinagoga în tare (istoricul literar Geo Şerban a readus ani la Teatrul Naţional, şi acum, al şaselea, România”, ediţia a II-a şi „Eseuri despre în memoria celor prezenţi faptul că un su- la ROMEXPO, aproape de parc, Salonul iudaism. Mărturii de ieri şi pliment literar R.E. a fost în Transilvania şi-a sporit atractivitatea prin concepţie mo- de azi” de Eugen Relgis. dedicat scriitorului, acum dernă, spectaculozitate, spaţiu aerat. Mi- Moderatoarea evenimen- câţiva ani) opera unuia de Nord“ nistrul Culturii şi al Patrimoniului Național, tului a fost reprezentanta dintre eseiştii interbelici Kelemen Hunor, observa, la ceremonia Serviciului F.C.E.R. Re- de marcă, bucurându-se În nu- de deschidere, că, deşi există voci care laţii-Cultură-Informatică, de notorietate în epocă, mărul ante- vorbesc despre „criza lecturii”, actuala Sibyl Benun. Arh. Aristide mai ales în Occident. rior al revis- ediţie a Bookfest-ului contrazice afi rmaţia. Streja, autorul albumului, Volumul a fost îngrijit de tei noastre Nu numai pentru că Salonul Internaţional a vorbit despre semnifi ca- dr. Camelia Crăciun, cer- am publicat de Carte a căpătat renume, ci şi pentru că ţia sinagogii în Diaspo- cetător la CSIER, care a o scurtă „literatura este una din cele mai profunde ra, expresie a existenţei lucrat la proiect din 2008, prezenta- experienţe umane; nevoia de poveste ţine evreieşti îngemănate, împreună cu prof. univ. re a cărții de însăşi esenţa noastră ca fi inţe gândi- materiale şi spirituale; a dr. Leon Volovici, de la „Depoziții toare”. Iar „criza economică şi fi nanciară, arătat situaţia în care se Universitatea Ebraică din despre care nu a ocolit nici România, nu a fost afl ă cele o sută de sina- Ierusalim. Vorbitoarea viață ș i şi nu este şi o criză a creaţiei artistice”, gogi în România, unele în a mulţumit surorilor au- moarte” ceea ce au demonstrat-o numeroasele stare bună, funcţionale, torului, care i-au pus la (Ed. Argo- evenimente culturale (memorabilă – sea- altele deteriorate în dife- dispoziţie documente, şi naut) referi- ra aniversară Bartók – Enescu), lansări de rite stadii; a apreciat post- scriitorului Ştefan Iureş, tor la trage- carte, dezbateri ş.a. Ungaria, care deține faţa, scrisă de dr. Hary atunci, director la „Hase- dia evreilor președinția actuală a UE, a fost invitata Kuller, despre contribuţia fer”, care a acceptat pu- din Nordul Ardealului, carte apărută în de onoare a ediției. evreilor, din punct de ve- blicarea cărţii. Dr. George anul 2009. În 2010, la aceeași editură, dere al patrimoniului sacru, la civilizaţia Voicu, director de cercetări la Institutul cu aceiași realizatori, a apărut „Shoah României; a evidenţiat faptul că lucrarea „Wiesel”, a apreciat apariţia editorială în Transilvania de Nord”. HASEFER – „nume de renume” se adresează atât specialiştilor cât şi drept „gest reparator” faţă de opera lui Vom prezenta câteva mărturii din dobândit în timp publicului larg, interesat de arta arhitec- Relgis. Scriitorul a fost un „om de idei acest nou volum. Octavia Barbosa din turală. Binevenite au fost exemplifi cările, politice”, deşi „avea aversiune” faţă de Bistrița,născută în 1927, Sabin Tanco, Chiar de la primele ore după deschi- la retroproiector, cu sinagogi din toate politic, a observat domnia sa, ilustrându-şi născut în 1928 la Năsăud, Livia Ana dere, când abia păşiseră în Târg primii zonele ţării, din care au reieşit vechimea, aserţiunea cu universalismul, pacifi smul, Tătar din Bistrița - nici unul dintre vizitatori şi potenţiali cumpărători, Editura diversitatea stilurilor arhitectonice şi a internaţionalismul, poziţia singulară faţă aceștia nefiind evrei - relatează cu „Hasefer” - mulţumiri secretarului de stat ocupaţiilor caracterizând populaţia evre- de sionism, care răzbat din scrieri. Iuda- memoria păstrată din copilărie despre în DRI, Markó Attila, pentru sprijinul fi nan- iască din România. Prof. univ. dr. Liviu ismul reprezenta, pentru el, „o etică”: mo- cruzimile la care s-au dedat militari ciar – era unul din cele mai căutate stan- Rotman, director al CSIER, a punctat noteismul - lumea ca unitate; pacifi smul ai regimului fascist maghiar, despre duri. La post – George ceea ce, cu un ter- – laitmotiv al ideii mesianice din cărţile omenia unor concetățeni, despre Gâlea, redactor, şi Dan men la modă, am numi profeţilor ş.a. Prof. univ. dr. Liviu Rotman reacțiile evreilor supuși represiunilor Vecsler, difuzor de car- factorul de socializare a reluat ideea de recuperare, evidenţiată și amenințării, care s-a și înfăptuit, de te, care ne-au prezen- reprezentat de sinago- de antevorbitor, situându-l pe Relgis în a fi deportați în lagărele morții. Fiecare tat câteva noi apariţii gă: casă de rugăciune, categoria „revoltaţilor” momentului faţă mărturie ar putea constitui o temă de editoriale: „Trasul cu dar, mai ales, loc de de mediul evreiesc burghez, din care literatură realistă. Limbajul martorilor praştia la evrei” - Aurel întâlnire şi de afi rmare proveneau; faţă de societatea româneas- este de o naturalețe care nu poate Storin, „Ţara fl orilor de a diversităţii de opi- că, unde erau marginalizaţi. „Revolta” pune la îndoială fapte devenite istorice. câmp” – Grişa Gher- nii, element specific lui Relgis a însemnat un nou mod de Hillel Valter din Salva, născut în ghei, „Descoperirea vieţii evreieşti. Întreg ataşament faţă de iudaism: în principal, 1919, a parcurs un itinerar cu totul unicului schelet de om expozeul a fost făcut prin promovarea umanitarismului. Dacă aparte. În 1940 a ajuns în Moldova, crucifi cat” – dr. Hava din unghi sociologic, abordările anterioare au fost făcute de pe apoi în Basarabia, a revenit în Ardeal, Haas ş.a. Am stat de cu schiţarea tipologiei poziţia cercetătorului, intervenţia lui Şte- de aici în detașamentele de muncă, vorbă cu tânărul prof. generale de comporta- fan Iureş a colorat afectiv, literar portretul trimis de autoritățile maghiare în Ucrai- Valeriu Predescu, din ment evreiesc, umor, Relgis: evocarea scriitorului care „iubea na, în Bielorusia. A revenit la Oradea și Bucureşti, care tocmai dar şi observaţii grave oamenii, iubea tinerii”, aşa cum a reieşit a avut norocul să scape de masivele cumpărase „Familia (distrugerea, în anii şi din conferinţa ţinută la Liceul „Cultura deportări. Dar câți evrei nu au pierit la Moskat” de Isac Ba- Holocaustului, a Tem- B”, devenit ulterior „Mihail Sebastian”, din Auschwitz, în alte lagăre ale imperiului shevis Singer şi „Ca- plului Coral din Vie- perspectiva elevului de atunci, ascultân- morții? bala şi eros” de Moshe na, care a servit drept du-l. Succes de lansări, succes de public, Există și noroc. Eva Agh (n. Lei- Idel. „Am citit «Robul» model pentru Templul succes de cumpărători la „Hasefer”; un bowits) din Oradea, ajunsă la vârsta de Bashevis Singer şi Coral din Bucureşti). A renume dobândit, cu îndreptăţire, în timp. de 18 ani la Auschwitz, l-a văzut pe m-a impresionat mult. E o carte excepţi- fost afi rmată importanţa breslelor meşte- celebrul doctor Mengele, a cunoscut onală. Despre cartea lui Moshe Idel mi-a şugăreşti în construirea de sinagogi. E.SUHOR apropierea morții, dar a supraviețuit. Altfel, cum ar fi putut să aducă mărtu- rie? Să spună cineva că la Auschwitz nu a fost nimic. Pe cine să credem? Premiul „Opera Omnia“ pentru Michael Shafir Morții nu vorbesc, supraviețutorilor li Revista Sfera Politicii a decernat, săptămâna trecută, premiile sale anuale. Laureaţii sunt se pune la îndoială mărturia. Poate fi imaginat un mai mare cinism? O altă Michael Shafi r, Dan Pavel şi Daniel Şandru. martoră – Judith Brunner, din Cluj, poziţie intelectuală. Profesor de ştiinţe tru volumul Democraţia bine temperată. născută în 1926, a cunoscut ghetoul, politice la Universitatea „Babeş-Bolyai“ Studii instituţionale (Polirom, 2010). bombardamentele, teama de execuții, din Cluj, cu expertiză în domeniile Holo- • Prin urmărirea evoluţiei conceptului însă a supraviețuit și a ajuns în Elveția. caust, extremism, relaţii internaţionale şi [de ideologie - n.r.], începînd de la Des- Parcurgem mărturii din județele Cluj, comunism/postcomunism, Michael Shafi r tutt de Tracy şi Marx, trecînd prin Karl Maramureș, ale unor evrei, români, a publicat peste două sute cincizeci de Mannheim şi Paul Ricoeur şi aducîndu-l maghiari. articole în reviste de specialitate, iar dintre în prezent, prin teoriile neomarxiste/New Ce trebuie să reținem? Că Holoca- volumele sale în limba română amintim: Left şi, respectiv, de tradiţie postmodernă, ustul - Shoah, indiferent cum îl numim, Între negare şi trivializare prin comparaţie: Daniel Şandru a creat un instrument de a existat, există în memoria noastră a Negarea Holocaustului în ţările postco- lucru extrem de util. Motiv pentru care lu- tuturor celor care au un sufl et, au dra- muniste din Europa Centrală şi de Est crarea sa Reinventarea ideologiei (Editura goste pentru adevăr, pentru semenul (Polirom, 2002) şi Radiografi i şi alte fobii. Institutul European, 2010) a şi fost răs- nostru, că suferința nu este destinată Studii contemporane, publicistică şi pube- plătită cu Premiul „Lumea de Mâine“ […] unei etnii, unui om nevinovat indiferent listică (Editura Institutul European, 2010). IOANA PAVERMAN de etnie, dar că nazismul, legionarismul „Despre mine vorbesc două lucruri“, a (După “Observator cultural” – (despre care se amintește în această • Premiul de Excelenţă Opera Omnia, spus Michael Shafi r, cu ocazia acordării nr. 574 – mai 2011) carte), fascismul maghiar nu au fost pentru întreaga activitate, i-a fost oferit Premiului de Excelenţă „Opera Omnia“ creații ale unor forțe supranaturale. profesorului Michael Shafi r, de la Univer- – „ceea ce am scris şi studenţii mei“.[…] Premiile speciale ale În anumite condiții istorice unii sitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj: „Pentru că • „Sunt, poate, oameni care se întrea- oameni își pierd chipul și moștenirea au fost vremuri în care vocea sa a fost o bă de ce scriem noi despre democraţie, Uniunii Scriitorilor 2010 genetică și devin lupi, devin fi are. Unii, sursă de inspiraţie extrem de pertinentă, despre ştiinţe politice etc. Ei bine, facem Premiile speciale ale USR (publicis- am spus, nu toți, nici majoritatea. Este iar atitudinea sa faţă de problemele cu asta pentru că, în orice ţară, calitatea unei tică, memorii, jurnale etc.) pentru 2010 o mare eroare să confundăm vina unui care ne confruntăm, una exemplară“ (Ste- democraţii începe cu ideile pe care noi le au fost acordate lui Andrei Oişteanu, regim, unui sistem, unei ideologii cu lian Tănase). Dincolo de verticalitatea mai avem despre democraţie“, a spus profe- pentru lucrarea “Narcotice în cultura ro- vina unui popor. Este ca și cum am învi- recentelor sau a mai noilor sale gesturi sorul Dan Pavel, în scurtul discurs adresat mână. Istorie, religie şi literatură” (Editura nui omenirea. Iar omenirea suntem noi. publice, Michael Shafi r este şi va rămîne cu ocazia acordării Premiului pentru „cea Polirom) şi lui Ion Vianu pentru “Amor Fiecare din noi. Omenia este în noi. unul dintre cele mai preţioase repere de mai valoroasă lucrare a anului 2010“, pen- Intellectualis” (Editura Polirom). BORIS MARIAN 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011 Rătăcind de la o sugestie la alta Doctorul Isac Rosman a fost unchiul iar imediat după august 1944 în ziarul meu. S-a născut la Craiova. Părintele său, de mare tiraj „Timpul”. S-a bucurat de nene Zaharia, croitor de lux, s-a bucurat prietenia domnului Hurtig, proprietarul cu trei urmaşi, toţi băieţi: Max, mers liniar evreu al cotidianului, iar după ce ziarul în ştiinţe economice; Hugo, matematician a fost suprimat de cenzura comunistă a de elită, profesor la Institutul Politehnic trecut, la invitaţia apreciatului om de presă din Iaşi, invitat, ani la rând, la Erlangen, Sebastian Şerbescu, să îndeplinească Mecca specialiştilor în calcul numeric; şi aceleaşi ofi cii la „Semnalul”. Isac, singurul care i-a făcut pe plac, fără Faptul că a funcţionat ca primul medic să crâcnească, cu studii în medicină, la al nou înfi inţatei legaţii a Statului Israel Bucureşti şi Viena. la Bucureşti, în 1948, i-a atras, curând, De aici, din oraşul muzicii, nene Isac grave suspiciuni ofi ciale. I s-a înscenat un s-a întors cu o diplomă de medic însă cu proces de spionaj şi a fost condamnat la întreaga fi inţă dăruit armoniilor instrumen- ani de detenţie petrecuţi la Canal. tale şi vocale. A învăţat să cânte „liber de Când s-a întors de-acolo, slăbit şi de- orice reţineri” la vioară, să asculte solemn rutat de pierderea imensei lui biblioteci, şi ferice muzica simfonică, să frecventeze a refuzat pactul cu diavolul. După un in- spectacolele de operă şi camerale. A re- terval oarecare, a plecat în Israel unde a venit de câte ori a fost posibil la Salzburg, mai apucat să fi e activ în calitate de titular cum, acasă, a trăit în cultul lui George de rubrică la o revistă de limbă română. Enescu, al Mariei Fotino, al discuţiilor Cât mă priveşte, îi datorez integral prelungite cu Emanoil Ciomac, muzicolog interesul aparte pentru proza lui Thomas reputat din deceniul trei. Mann, pe seama căruia vedea înfrăţite Afi rma, glumind pe jumătate, daruri unice de narator, sce- că pentru zonele impure din noi, Siluete (III) nograf şi dirijor de înlănţuite fi inţe omeneşti nu doar învălui- singularităţi. toare dar şi, uneori, pervertite, va fi mereu Unchiul mi-a dăruit un medalion al nevoie de vindecători. Crezul lui, ţin minte celebrului creator al lui „Doktor Faustus”, „Janka” la Sighetu Marmaţiei deoarece l-am auzit repetându-l: „în fragi- neobişnuit de expresiv. În funcţie de un- litatea noastră muzica are nevoie de încă ghiul în care îl scălda lumina zilei, Thomas După organizarea celor trei ediţii ale le Unite şi s-a stabilit în însorita Californie un aliat. Literatura face bine sănătăţii”. Mann trăgea cu ochiul spre mine. Iar de Festivalului Culturii Iudaice şi a concer- unde, în anul 1948, a dat naştere la doi Aşa că s-a îndrăgostit, de timpuriu, fi ecare dată părea că mă studiază. telor de klezmer, Asociaţia „Nordica” gemeni - eu şi fratele meu David - pe care şi de realismul trăirii prin scrisul câtorva Dincolo de toate astea, unchiul meu a din Sighetu Marmaţiei, în colaborare cu i-a considerat simbol al victoriei asupra prozatori, poeţi de seamă, dramaturgi întreţinut în mine prospeţimea admiraţiei F.C.E.R. Sighet, a invitat în cândva ce- soluţiei fi nale naziste”. iluştri. La Viena citea cu nesaţ din Rilke, pentru o personalitate a scrisului mai lebrul ştetl o actriţă din California pentru Janka Festinger – născută la Sighet iar între preferaţi i-au câştigat specială presus de orice verdicte şi cochetării. Iar a interpreta pe scenele sighetene piesa la 16 noiembrie 1916 - a murit în 1994 preţuire autori de la Arthur Schnitzler la în această privinţă nu avea rival în exu- „Janka” de Oscar Speace, piesă în care la vârsta de 78 ani, dar povestea ei a Iakob Wasserman. beranţa cu care găsea subiecte demne sunt descrise experienţele dramatice rămas, spusă de copii ei, David şi Oscar, A contat enorm că pasiunea pentru de atenţia publicului iubitor de artă. De trăite în Holocaust de către tânăra Janka într-un documentar artistic, în piesa care-i literatura de limbă germană (în ciuda mai multă vreme intenţiona să creioneze Festinger şi refacerea vieţii ei în America. poartă numele, scrisă de Oscar Speace înstăpânirii peste Europa a odiosului portretul pianistului Mândru Katz, eminent „Există un moment în viaţa fi ecăruia, în şi, recent, în volumul „Momentele fericite hitlerism în chiar anii studiilor sale departe interpret al partiturilor mozartiene şi be- care ştim că după aceea nimic nu va mai din viaţa Jankăi Festinger”, de David D. de ţară) i-a permis să corespondeze cu thoveniene. Cum Mândru Katz a emigrat fi la fel”, povesteşte regizorul şi dramatur- Speace. „Unele poveşti au nevoie de Thomas Mann. Nu mai ţinea socoteala înaintea lui din România, s-au întâlnit, gul Oscar Speace. „Pentru unii, este ziua timp pentru a fi spuse sau scrise, altele scrisorilor admirative trimise genialului presupun, în Israel unde proiectul a avut în care primesc diploma de absolvire şi trebuie trăite, inspirate şi expirate, uneori prozator. Într-un rând, considerat sărbă- mari şanse de a se realiza. Nu mai ştiu pornesc în carieră, pentru alţii este ziua cu uşurinţă, alteori cu greutate şi durere” toresc, primea o scurtă epistolă din partea dacă nene Isac a depăşit ultimul obsta- căsătoriei sau ziua în care li se naşte spune Janice Noga, cea care şi-a asumat romancierului, fl atat de entuziasmul un- col: găsirea unui sponsor pentru caietul primul copil. Pentru mine, ziua aceea a difi cilul rol de a recrea drama Jankăi pe chiului meu pentru „Casa Buddenbrock”. pe care l-a pregătit, comentarii privind fost în vara anului 1997, când am afl at scenă. Spectacolul, deşi interpretat în În al doilea rând, interpreta drept o mare performanţele muzicianului, relatări des- că mătuşa are o scrisoare de la mama limba engleză, a umplut până la refuz şansă întâlnirea cu Ştefan Zweig. Unchiul pre succesele lui în turnee peste hotare mea, în care povesteşte „călătoria” ei şi Sala Radio Sighet. În cele peste două ore, era fascinat de modul acestuia de a trece plus incursiuni în parcursul biografi c. Ştiu a celor două surori ale sale, călătorie care Janice Noga a oferit un recital actoricesc iscusit, cu pana sa, răbdător non-idilică, că aduna iconografi a necesară. După a debutat la 15 mai 1944, prin Auschwitz, de mare clasă, care a smuls aplauzele şi prin cele mai diverse rătăciri omeneşti. această etapă s-a întrerupt brusc dialogul Dachau şi München, şi care s-a încheiat ovaţiile spectatorilor, în mare majoritate Relevant mi se pare faptul că Isac epistolar între unchiul meu şi părinţii mei. la 1 mai 1945 într-un vagon de cale ferată, tineri care, marcaţi de emoţiile transmi- Rosman şi-a găsit împlinirea în activitatea Un alt nucleu din corespondenţă, încă părăsit de nemţii care au depus armele în se, au simţit nevoia să intre în dialog cu de cronicar muzical. A semnat, ani la rând, neştiut, rămâne de lămurit. Va fi fost poşta faţa tancurilor americane. Căsătorită cu actriţa, fapt care a prelungit evenimentul cronica de profi l, dar şi eseuri subtile, de vină ori, poate, vremurile… un soldat american staţionat în Germania cu încă aproape o oră. dedicate unor compozitori şi interpreţi, - a fost prima căsătorie recunoscută ofi cial IOAN J. POPESCU în revista sionistă „Renaşterea noastră”, HENRI ZALIS de armata americană - a emigrat în State- „Süskind nu vorbeşte despre a fi evreu, ci despre a fi o fi inţă umană” – Sunteţi cunoscut drept un regizor fi lm, „Süskind”? Rudy Rosenfeld, care mi-au dat ideea ale cărui fi lme au reuşit să stârnească – Acţiunea e plasată în cel de-al de a le elabora rolurile. Când ai un actor reacţii puternice. De ce credeţi că s-a doilea război mondial, în contextul Holo- bun, poţi crea mult mai mult. întâmplat asta? caustului. Nu este fi lmul tipic despre Ho- – Şi ce aţi descoperit nou la actorii – Am încercat să istorisesc fapte în locaust. Nu este vorba despre a separa români? care oamenii să se regăsească, să le încă o dată victimele, pe de-o parte, şi – Entuziasmul lor de a face parte din dau o mai mare încărcătură dramatică, naziştii, pe de altă parte. Filmul Süskind experienţa proiectului. Foarte des, am să-i fac, astfel, să conştientizeze stări vorbeşte despre ego-ul naziştilor, despre regăsit dorinţa de perfecţionism în ochii sufl eteşti existente latent în ei. modul cum şi-au infl uenţat ei victimele. lor în timp ce le explicam despre poveste – Dar aţi întâlnit oameni care să nege Ceea ce face acest fi lm deosebit de ce- şi rolurile lor. Lucrul acesta îmi dă putere. aceste sentimente şi idei despre fi lmele lelalte este unghiul psihologic din care – Am înţeles că fi lmul „Süskind” este dumneavoastră? privim victimele, alienarea lor provocată bazat pe o poveste reală. Este adevărat? – Bineînţeles că am întâlnit oameni de nazişti. Şi vedem evrei care se com- Unde aţi găsit povestea? care mi-au catalogat filmele ca fiind portă aproape ca naziştii, încredinţaţi – Filmul este bazat pe fapte reale. de extremă duritate. Ultimul meu fi lm, că asta e singura lor modalitate de a Cineva mi le-a istorisit acum câţiva ani Tirza, a stârnit reacţii majoritar pozitive, supravieţui. Acesta este punctul forte al şi de atunci am început să mă docu- deşi oamenii nu s-au simţit confortabil fi lmului. Filmul vorbeşte, în primul rând, mentez. Am găsit materiale nepublica- Interviu cu regizorul vizionându-l. despre natura umană şi despre ce îşi fac te, într-o arhivă. Am citit mult despre RUDOLF VAN DEN BERG – Faceţi fi lme de fi cţiune şi documen- oamenii reciproc, despre cât de difi cil Holocaust, aşa că acest subiect este tare de peste 30 de ani. Ce este mai epu- este să-ţi păstrezi decenţa şi respectul undeva în „sistemul” meu. Aşa că fi lmul Cu o istorie profesională impresio- izant şi totodată, provocator: să faceţi pentru cel de lângă tine. Poate că se este bazat pe realitate, dar nu este de nantă, regizorul evreu Rudolf Van un fi lm de fi cţiune sau un documentar? pune şi problema liberului arbitru. la A la Z o poveste compactă. Este ca Den Berg s-a axat în filmele sale – Ambele te provoacă, dar în moduri – De ce aţi ales să fi lmaţi în Româ- un fel de puzzle. asupra unor povești și experiențe diferite. Să faci un fi lm artistic este mult nia? – Există o vorbă în idiş care spune că cutremurătoare despre viață, priete- mai epuizant. Începi de la zero. Trebuie – Unul dintre producătorii mei a fi lmat „este greu să fi i evreu!”. Ce părere aveţi? nie și moarte. După Tirza, a stârnit să găseşti echipa, muzica, actorii potri- aici. În România sunt nişte studiouri – Este greu să fii o fiinţă umană! reacții puternice, el a ales pentru viţi. În documentar, trebuie să găseşti excelente, concepute de profesionişti. Süskind nu vorbeşte despre a fi evreu, noul său fil, să abordeze un subiect drama în situaţii banale. Ambele sunt Sunt nişte locuri atât de pitoreşti; nu ci despre a fi o fi inţă umană şi cât de care, pentru aproape oricine, poate difi cile, dar mie îmi place mai mult pro- poţi găsi aşa ceva în Amsterdam. Mă instabile pot fi vieţile noastre. să pună sare peste rană – Holocaus- cesul de concepere a unui fi lm artistic. simt binevenit în România, oamenii sunt tul. A început filmările de curând în Când fac un fi lm, descopăr noi aspecte foarte ospitalieri. Echipa şi tehnicienii Interviu realizat de România iar cuvintele sale despre despre propria mea existenţă. Este un sunt foarte buni iar actorii români sunt NAOMI GUTTMAN patrimoniul nostru cultural sunt fel de aventură. absolut minunaţi. Am întâlnit câţiva ac- numai de laudă. – Ce ne puteţi spune despre ultimul tori români, precum Roxana Guttman şi REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011 17

Ochii din cer Scurt A Israelul dispune de trei sateliţi militari: comunicaţii care să asigure transmisia Ţ Ofek-9, Ofek-7 şi Ofek- 5. Li se adaugă de date în timp real între sateliţii militari. 2 (Scurt pe doi) IIN ”Star Tec”, un satelit cu radar,care este Fabricat şi proiectat de Israel Aerospaces T unul din cele numai câteva asemenea Industries şi gata în 2013, noul Amos-4 ŞŞTIINŢAŢA exemplare existente în lume. În plus, Is- va cântări 4,2 tone şi va avea 10 antene Şahistul candidat IA raelul dispune şi de doi sateliţi comerciali ce vor acoperi Europa, Asia şi Africa. În la titlul mondial I V Eros A şi Eros B. Problema militarilor este lunile următoare va intra în funcţiune şi un ŞŞI VIAŢA că sateliţii nu pot fi “descărcaţi” decât sistem la care armata israeliana lucrează atunci când trec deasupra Israelului, o de mai mulţi ani. Numit “Halamish”, el va dată la 90 de minute. Un interval prea permite tratarea fotografi ilor satelitare cu Un supliment alimentar din mare, în caz de confl ict. După cum scrie ajutorul analizei pe calculator. Până acum nanoparticule şi presa din această ţară, Ministerul Apărării această operaţiune este făcută de soldaţi se pregăteşte să investească milioane antrenaţi special în citirea imaginilor. Nu vă mai de dolari în lansarea unor sateliţii de îngrăşaţi oricât Boris Gelfand a câştigat turneul Cea mai mare uzină de desalinizare candidaţilor la titlul mondial la şah, desfăşurat la Kazan, astfel că în lunile dulce aţi mânca aprilie-mai 2012 îl va întâlni pe Viswa- Pisicile nu simt gustul dulce – ferice de nathan Anand (41), câştigătorul Cupei ele! Noi suntem însă printre mamiferele Mondiale anul trecut şi primul în tabelul care nu numai că îl simţim dar suntem Marilor Maeştri. Născut în Bielorusia, în stare sa consumăm prăjituri, îngheţa- Gelfand a făcut Alia în 1998, şi anul te, fursecuri în mari cantitaţi, fără să ne trecut l-a învins pe rusul Alexander putem opri decât în faţa diabetului. Dar, Grişciuk într-un meci pentru califi carea într-un viitor foarte apropiat, fi indcă noul la turneul final pentru Campionatul supliment alimentar bazat pe nanoparti- mondial. Anand este un erou naţional cule se afl ă în teste clinice, vom putea în India, unde a fost distins cu înalte mânca dulce după voia inimii fără să onoruri civile. El a devenit campionul devenim obezi sau diabetici. Indiei la şah la vârsta de 16 ani. Cercetători de la Universitatea Ebra- ică din Ierusalim şi de la Universitatea Harvard au creat un supliment alimentar Arthur Golderich care reduce asimilarea de către orga- nism a grăsimilor şi glucidelor, bazat pe o compoziţie de nanoparticule. Ei au folosit „naringenul”, molecula care dă grapefruitului gustul amar, prelucrând-o sub formă de particule de miliardimi de metru, combinate cu un compus zaharat (ciclodextrin) care le măreşte efi cacitatea de 11 ori. Pilulele au gust dulce, dar în Guvernul israelian a aprobat construi- ciu îşi bazează dezvoltarea pe mari uzine experienţele făcute pe şoareci au provo- rea celei mai mari uzine de desalinizare de desalinizare, cu diferenţa că folosesc cat o creştere a sensibilităţii la insulină cu din ţară, la Soreg, lângă Ashdod. Ea va tehnologii europene în timp ce Israelul are 64% şi o reducere a colesterolului LDL produce 65% din apa pentru consum propriile sale soluţii.Cea de la Soreg se va Arthur Golderich, profesor, pictor şi (colesterolul ”rău”) cu 42%. Şoarecii au domestic din Israel. Într-o ţară de deşert, baza pe osmoza inversă şi va fi una din architect israelian, a murit la vârsta de aceeaşi pasiune neînfrânată pentru dul- aceasta reprezintă asigurarea unei re- cele mai mari din lume, cu o producţie de 82 de ani, în casa lui din Herzlia. Năs- ce ca şi oamenii! Va fi deajuns să luăm surse inepuizabile de apă,cea din mările 150 de milioane de metri cubi. Investiţia cut la Johannesburg, în Africa de Sud, pstilele înainte de masă şi la fi nal putem Oceanului planetar fi ind practic o resursă este de 400 milioane de dolari şi darea el a făcut Alia la 19 ani şi a activat în mânca la desert tort de ciocolată... nelimitată. Şi tările arabe din Orientu Mijlo- în funcţiune este prevăzită pentru 2013. “Palmah”. S-a întors în Africa de Sud la 33 de ani, a devenit acolo un cunos- cut pictor, câştigând Premiul Naţional. Tricoul care Dar lupta clandestină pentru idealurile Cerneală conductivă, cu argint libertăţii a devenit a doua lui natură şi Nu numai cărţile şi publicaţiile mass-media se tipăresc.Circuitele electronice se astfel s-a încadrat în rezistenţa contra vă ascultă inima tipăresc şi ele: orice schemă electronică, cu orice dimensiuni, cu desenul lor complicat, apartheidului. Ferma lui, situată lângă fi ligranat, se pot imprima pe aproape orice suprafaţă: hârtie, plastic, siliciu şi cerami- Johannesburg, s-a transformat într- că. Recent, Universitatea din Ierusalim şi o companie din Coreea de Sud au semnat un centru operativ pentru “Congresul un acord pentru dezvoltarea unei cerneli care să conţină nanoparticule de cupru Naţional African”, funcţionând şi ca îmbrăcate în argint, ce ar urma să fi e folosită în fabricarea unei cerneli conductive. ascunzătoare pentru Nelson Mandela. O asemenea tehnologie e deosebit de difi cilă: înseamnă să îmbraci în argint biluţe Când autorităţile au descoperit activită- de cupru cu diametrul sub o milionime de metru. Noua cerneală conductivă a fost ţile ilegale de la fermă, Arthur Golderich inventată de un colectiv condus de prof. Shlomo Magdassi. Imprimante cu jeturi de a fost arestat şi condamnat la moarte. un micron vor tipări LED-uri, scheme de circuite pe semiconductori, waffe de siliciu. A izbutit să evadeze, deghizat în preot, Încă o premieră tehnologică mondială, anunţată în Israel! şi a ajuns iar în Israel. Acolo a înfi inţat departamentul de design industrial al Cea mai veche inscripţie ebraică Academiei de Arte din Ierusalim. O mică firmă israeliană, “Mokesh Enosh”, în colaborare cu o echipă Nepoata lui Şalom portugheză de la Universitatea din Aveiro, are 1200 de ani Alehem la 100 de ani a inventat o ţesătură, numită comercial O serie de experţi în istoria Bibliei de anvergură: profesorul Gher shon niturit, care ascultă inima celui care o considerau până acum că textele profeţilor Galil a descifrat o înscripţie executată cu Cum pare şi fi resc, Bel Kaufman, poartă şi transmite instantaneu datele au fost scrise cam în jurul anului 300 cerneală neagră pe dosul unui vas de nepoata unuia din cei mai mari umorişti unui centru de cardiologie. Vi se pare înainte de era noastră. Iată însă o surpriză lut,care a fost datat ca fi ind fabricat în idiş, trăieşte din umor! La 100 de ani, o exagerare? Ei bine, foarte serioasa jurul anului 1000 î.e.n. ea este încă în plină activitate şi predă Agenţie Spaţială Europeană a şi coman- pe vremea regelui Da- un curs de umor la Colegiul Hunter, pe dat o serie de tricouri din niturit pentru a vid. Textul, fragmentar, care ea însăşi l-a absolvit în urmă cu 80 testa astronauţii afl aţi în antrenamente. conţine cîteva propoziţii de ani. “Ceea ce facem noi la curs este Este ca şi cum cel ce poartă o cămaşă, care se referă la grija să analizăm de ce atât de mulţi umorişti un combinezon sau tricou din niturit este pentru văduve,orfani sunt evrei şi de ce evreii au tendinţa supus continuu unui EKG. Este bine, dar şi sclavi şi conţine ca în glumele lor să se autoironizeze. e şi cumva incomod, fi indcă proprietatea verbe utilizate exclu- Această tendinţă se trage din zilele esenţială a acestei ţesături este că nu siv de ebraica veche. emigraţiei din stetl, din acea sărăcie şi absoarbe transpiraţia. Electrozi implantaţi Iar cuvântul «almana» pentru că evreii făceau obiectul opro- în confecţiile din niturit pot emite patru (văduvă) este specifi c briului şi chiar al urii. Glumele erau un zile neîntrerupt date despre orice tulbu- ebraicii şi este scris mecanism de apărare. Noi vorbeam rare, cât de slabă, care poate apărea în diferit în alte limbaje despre noi înşine mai rău decît puteau funcţionarea inimii. Confeciţiile din niturit locale. Inscripţia evocă s-o facă ei”. Bel Kaufman a sosit în Sta- sunt deja comercializate în Spania, Por- pasajele următoare din tele Unite în 1923, a studiat literatura la tugalia, Brazilia şi Israel la un cost de cca. Biblie: Isaia 1:17, Psal- Universitatea Columbia şi a scris o carte 120 de dolari. mii 72:3, Exodul 23:3, de memorii, care a stat 64 de săptămâni dar nu este o copie a pe lista de bestseller-uri a ziarului ”New Redactorul paginii: ANDREI BANC unui text biblic. York Times”. 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011

Încă înainte de a ne naște Cronică Concurs pentru de carte Am căscat şi am oftat... angajare Noi începem să căscăm încă cinci volume consacrate „semioticii a secreției celor doi hormoni: vaso- dinainte să ne naştem, de la patru vieţii banale”, de data aceasta lucra- presina şi oxitocina. Sublimul este luni, în burta mamei. Căscatul a rea consacrată „Căscatului şi ofta- redus de ştiinţă la fi ziologie! de Prim-Rabin apărut la regnul ani- tului”. Dacă subiectul Căscatul este un semnalizator al Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România, care mal acum cca. 50 de vi se părea limitat, necesităţii de a fortifi ca o anumită reuneşte un număr de 38 de comunităţi locale cu circa miliarde de ani, la di- atunci deschideţi la activitate involuntară afl ată în des- 8000 de membri doreşte să angajeze un Prim Rabin. nozauri, şi de atunci pagina 75 şi conti- făşurare, dar întâlnind o oarecare mai toate animalele nuaţi să le citiţi pe difi cultate. Căscatul poate semnala Cerinţele necesare sunt: cască. Nu de plicti- următoarele, consa- o infecţie în curs de instalare, ridi- • Rabin modern-ortodox, cu Smicha obţinută în seală, ci ca să îşi re- crate dragostei. Veţi carea temperaturii, o scădere de cadrul unei ieşiva acreditate. Un MA sau un doctorat, gleze respiraţia... Noi, afl a că unele animale tensiune, un deranjament intestinal, de preferinţă în iudaism sau în fi lozofi e iudaică, con- oamenii, mai căscăm cască în perioada o scădere a atenţiei, care împiedică stituie un avantaj; gura şi de uimire sau împerecherii pen- înţelegerea celor auzite sau desci- • Experienţă rabinică sau echivalentă de minim fiindcă ne plictisim. tru ca, deschizând frarea celor citite. 5 ani; Cum spunea un ame- gura larg, să absoar- Iar oftatul? Sau suspinul? Ei • Experienţa în ofi cierea serviciului religios zilnic şi rican, Mason Coo- bă mai puternic din bine, oftatul poate fi un semn im- de sărbători, citirea din Tora, ofi cierea evenimentelor ley: „Mai dezamăgitor atmosferă feromo- portant al apariţiei unei boli psihice, pentru un lector decât nii femelelor aflate eventual a depresiei, fi indcă în ase- din ciclul vieţii evreieşti; a fi contrazis, este un în călduri. O să fiţi menea cazuri oftatul capătă o frec- • Disponibilitatea de relocare permanentă în căscat”. poate dezamăgiţi să venţă mult peste normal. Oricum, România; În cadrul Galei re- afl aţi că a fost identi- nu e grav dacă oftaţi uneori, fi indcă • Disponibilitate pentru deplasări frecvente în vistei „Viaţa medicală”, profesorul fi cat în creier un centru al dragostei sunteţi necăjit(ă), dar dacă oftaţi des comunităţi, experienţă organizatorică, managerială Jean Askenasy şi-a lansat al doilea romantice şi că această dragoste este un semn că trebuie să mergeţi şi disponibilitatea de lucru în echipă. Experienţa în volum dintr-un ciclu ce va cuprinde romantică nu e decât o accentuare la un medic, neurolog sau psihiatru, actvitatea de atragere de fonduri este un avantaj; fi indcă ceva nu este în regulă în Prof. Jean Askenasy a făcut Alia în 1972. În prezent, este profesor aso- • Experienţă în activităţi comunitare, capabilitate organismul dumneavoastră. de atragere de membri, cu abilităţi pentru activităţi ciat la Universitatea din New York, la Universitatea „Pierre et Marie Volumul are o foarte interesantă Curie” și la Clinica Charcot din Paris, președinte al Societății israeliene prefaţă, scrisă de acad. Solomon educaţionale pentru diferite categorii de vârstă; de Cercetare a Somnului, membru de onoare al Academiei de Științe Marcus. • Bun comunicator, vorbitor de ebraică şi engleză. Medicale din România și al Societății franceze de Neurologie. Și am mai ANDREI BANC Cunoaşterea limbii române constituie un avantaj. Principalele atribuţii: putea cita și alte titluri și onoruri științifi ce ale autorului. • coordonarea activităţii de cult mozaic din Româ- nia, având responsabilitatea deciziilor privind halaha, ţinând cont de diversitatea orientărilor religioase ale Impresii despre „Cartea șoaptelor” membrilor comunităţii; Recenta reuniune, sub egida pre istoria armenilor necesitatea conservă- • consilierea şi instruirea personalului de cult obli- BBR, a Clubului Cărţii de la Biblio- refugiaţi în România, rii specifi cului naţional gatorii; teca „Dr. Alexandru Şafran”, a fost după genocid; dezilu- pentru toate etniile • reprezintă cultul mozaic din România, pe plan dedicată unui volum care a stârnit zia repatriaţilor în Ar- (Boris Marian Mehr). intern şi internaţional şi în cadrul dialogurilor inter- îndreptăţite aprecieri la apariţie: menia sovietică, mulţi Au fost sesizate ome- religioase. „Cartea şoaptelor”, de Varujan – deportaţi în Siberia. nia, arta negoţului, for- Detalii suplimentare despre Comunitatea Evreiască Vosganian. „Şoaptele” se referă Ironia de bună calitate ţa supravieţuirii (Eva din România se pot găsi la adresa www.jewishfed.ro. la frica de a vorbi cu voce tare din este o altă trăsătură Ţuţui). Au fost discu- anii totalitarismului despre tragediile stilistică a cărţii (Eva tate: episodul legat Candidaturile (CV şi scrisoare de intenţie) se vor naţionalizării, rezistenţa anticomu- Galambos). A fost evi- de uciderea poetului trimite în limba engleză sau română, până la data de nistă şi reprimarea ei, etnicitate – în denţiată încărcătura naţional armean Da- 30 iunie 2011, la adresa [email protected]. acest caz, tragedia genocidului simbolică a obiectelor niel Varujan (dr. Lidia antiarmean din 1915. „Şoaptele” - covorul, de pildă -, Taingiu), condiţia de sunt cronica unei etnii, cronica unei prin care se transmite apatrizi a armenilor epoci. Arta povestirii, aburul orien- treptat copiilor istoria (Iancu Ţucărman), via- Norman Manea – 75 tal, poematicul alcătuiesc învelişul dramatică a poporu- ţa lor religioasă (Ele- The Bard Graduate Center din New York găzduieşte, în atrăgător al cărţii (Iulia Deleanu). lui armean. Faptele na Maxim). Trecutul 27-28 iunie, evenimentul „Norman Manea: A Celebration”, Ea ne deschide un univers fabulos, trebuie păstrate în memorie şi, în armenilor devine o carte despre organizat de Institutul Cultural Român cu ocazia celor 75 fi ind totodată o cale de acces spre acelaşi timp, eliberate prin povestire viitorul lor (dr. Hary Kuller). (E.S.) de ani pe care-i împlineşte cunoscutul scriitor de origine realităţi mai puţin cunoscute des- (Cristina Toma). A fost subliniată română. O dezbatere incitantă în favoarea Mitropolitului Tit Simedrea De peste trei ani, Marcel Shai, un su- faţa lui Marcel Shai, „care luptă împotriva dezbatere privind „cazul Tit Simedrea”, cu salariat al Mitropolitului, care a organizat pravieţuitor al Holocaustului din România, „candorii uitării, pentru recunoaşterea prilejul căreia a avut loc lansarea cărţilor ascunderea familiei mele în pivniţele azi cetăţean israelian, se luptă cu forurile meritelor unui român ce nu trebuie uitat: lui Szekely Csaba-Istvan. Cărturarul ro- Mitropoliei, să fi e distins cu titlul DREPT conducătoare ale Yad Vashem-ului din Mitropolitul Tit Simedrea”. mân-maghiar fusese invitat de ACMEOR ÎNTRE POPOARE. E absurd să se crea- Ierusalim pentru a se acorda post-mortem Există şi alte mărturii scrise în favoa- să prezinte israelienilor cele două cărţi dă că acest lucru s-ar fi putut realiza fără Mitropolitului român Tit Simedrea titlul rea Mitropolitului român, precum cele al căror autor este: „Holocaustul amin- ştirea şi acordul Mitropolitului. DREPT ÎNTRE POPOARE. Yad Vashem semnate de Marele Rabin Alexandru tirilor” şi „Paleo-management enigmatic Birocraţia Yad Vashem-ului (instituţia i-a consultat pe câţiva istorici (Jean Ancel, Șafran, Arhiepiscopul şI Mitropolitul Bar- în manuscrisele de la Marea Moartă”. din Ierusalim care acordă titlurile DREPT Radu Ioanid, Leon Volovici, ş.a. care nu tolomeu Valeriu Anania, dr. Aurel Vai ner, Leibovici-Laiş l-a evocat mai întâi pe ÎNTRE POPOARE) şi lucrături ignobile s-au exprimat în favoarea Mitropolitului preşedintele F.C.E.R., scriitorii Barbu Cio- istoricul francez care a denumit poporul din culise împiedică, însă, acordarea român) şi a decis, în cele din urmă, să culescu, Dorel Dorian, Marius Mircu, dr. evreu ISTORICISIMUS, nu numai pentru distincţiei acestui ierarh-cărturar cu inimă nu i se acorde lui Tit Simedrea titlul de Liviu Beris, preşedintele AERVH, prof. dr. vechimea lui, dar pentru faptul că este po- mare. O ofi cializare a recunoaşterii nobilei DREPT ÎNTRE POPOARE. Marcel Shai, Carol Iancu, prof. dr. Gh. C. Nistoroiu, rec- porul care nu uită. Evreii respectă Legea fapte a răposatului Mitropolit e un act de care împreună cu tatăl, mama şi două torul Institutului Naţional „Rezistenţa prin Talmudului: „Oricine salvează viaţa unui dreptate care nu mai poate întârzia, a surori au fost ascunşi de înaltul ierarh Religie“, ing. Szekely Csaba Istvan ş.a. om parcă ar salva întreaga lume”. Și cine spus dr. Shlomo Leibovici-Laiş. român, vreme de un an şi jumătate, în Marcel Shai mi-a mărturisit că este poate aprecia salvarea mai mult decât În acest sens au vorbit şi prof. dr. Jean pivniţele Mitropoliei din Cernăuţi şi astfel emoţionat şi nu găseşte cuvintele potrivite însuşi cel salvat? - a pus întrebarea Lei- Ashkenasy (Universitatea Tel Aviv), Juju au rămas în viaţă, consideră că i se face pentru a le mulţumi. Szekely Csaba-Istvan bovici-Laiş, adresându-se astfel lui Marcel Orenstein (director al Muzeului Naţional o nedreptate românului-salvator. El a dat din Miercurea Ciuc, fără să-l cunoască Shai, „martorul viu”, cetăţeanul israelian din Ierusalim) şI dr. Liviu Beris, preşedin- în judecată Yad Vashem-ul şi speră că personal pe Marcel Shai, impresionat de salvat, împreună cu familia sa, tatăl, tele Asociaţiei Victimelor Holocaustului justiţia israeliană va repara nedreptatea. odiseea salvării sale, a căutat în arhivele mama şi cele două surori, de Mitropolitul din România, membru al Comisiei Inter- Marcel Shai este „mărturia vie” a faptului din Bucureşti şi Cernăuţi, a consultat nu- Bucovinei, Tit Simedrea. Marcel Shai, naţionale pentru Studierea Holocaustului că Mitropolitul, deşi se spune despre el meroase cărţi şi documente şi a publicat afl at în sală, s-a ridicat şi a spus: „Răspla- „Elie Wiesel”, sosit în mod special de la că era antisemit, şi-a riscat viaţa întru anul trecut cartea „Holocaustul amintiri- ta supremă a omeniei este neuitarea”. El Bucureşti pentru a participa la lansarea salvarea acestei familii evreieşti. El nu lor”, care relatează povestea salvării de a relatat cu un glas sugrumat de lacrimă cărţii „Holocaustul amintirilor”. e singur în lupta pe care o desfăşoară. către Mitropolitul Bucovinei Tit Simedrea cum, în vara anului 1942, familia sa a fost Szekely Csaba-Istvan, autorul cărţii, a Un serios sprijin l-a găsit în persoana a familiei evreieşti Șlacman-Shai. ascunsă de Mitropolitul Tit Simedrea în subliniat că, luând la cunoştinţă de lupta academicianului Răzvan Theodorescu, Recent s-a pronunțat în favoarea Mi- beciul Mitropoliei, salvându-se astfel de lui Marcel Shai pentru onorarea faptei care opinează că „recunoaşterea de către tropolitului Tit Simedrea încă un cărturar deportarea în Transnistria. „Mitropolitul de neuitat a Mitropolitului Tit Simedrea, Statul Israel a celor ce au făcut acte de israelian de seamă, originar din România: român Tit Simedrea şi-a periclitat viaţa el a studiat un munte de documente şi omenie în mijlocul Infernului este un ad- dr. Shlomo Leibovici-Laiş, preşedintele salvând evrei, a spus Marcel Shai. Nu voi a scris această carte. Pentru ca „Alzhei- mirabil act de omagiere colectivă a unor Asociaţiei Culturale Mondiale a Evreilor avea linişte până ce acestui român nobil merul umanităţii să nu înghită memoria fapte individuale”. Academicianul a trimis Originari din România (ACMEOR). nu i se va acorda, post-mortem, distincţia Holocaustului”. la Yad Vashem o depoziţie în favoarea El şi Asociaţia pe care o conduce au DREPT ÎNTRE POPOARE. M-am străduit TEȘU SOLOMOVICI Mitropolitului şi s-a înclinat cu respect în organizat la Casa Scriitorilor din Tel Aviv o ca pictorul de icoane George Rusu, un Corespondenţă din Israel REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011 19

București, F.C.E.R. la Etno-Rustica, ediția a V-a 26-29 mai 2011 Din presa Sub auspiciile Ministerului Turismului muzicală evreiască se menține activă. ș.a. Vicepreședintele F.C.E.R. ing. Paul cultural\ și Dezvoltării Regionale, ale Departa- (organizatori Janina Ilie și Silvian Horn) Schwartz, a mulțumit tuturor celor care mentului pentru Relații Interetnice, și La standurile F.C.E.R. am discutat cu au contribuit la organizarea manifestării și ale Comisiei Naționale UNESCO, or- Jeanina Ilie și Andreea Varadin, cu- le-a urat succes. Am vizitat standurile care mai 2011 ganizator Amplus International Ltd., în ratoare ale standurilor care au depus au prezentat aspecte demne de interes zilele de 26-29 mai a.c. a fost deschisă eforturi lăudabile pentru succesul acestei pentru cei care doresc să cunoască spe- • REVISTA 22 - Politologul francez An- expoziția tradițională Etno-Rustica, la participări. La deschiderea expoziției cifi cul fi ecărei etnii, frumusețile tradiției ca dré Glucksman s-a întâlnit cu politologul Muzeul Național de Istorie a României, au luat cuvântul reprezentanți ai De- și a mediului natural în care trăim cu toții, român Andrei Cornea. O discuție intere- la care au participat reprezentanți ai partamentului de Relații Interetnice, ai într-o țară în plină evoluție democratică. santă, merită citită. Vladimir Tismăneanu minorităților naționale din România, Ministerului Turismului, ai Amplus Inter- se ocupă de evoluția lui Eugen Jebeleanu organizațiilor județene de profi l, primări- national Ltd., ai organizațiilor etniei rome BORIS MEHR în anii dictaturii comuniste, de la proletcul- ilor, unor unități de învățământ, societăți tism la frondă. Cristian Câmpean încear- particulare de turism, ale unor publicații, Din fotoliul spectatorului că să descifreze „cazul Strauss-Kahn”. reprezentanți ai mass media. Programul Andrei Oișteanu ne amintește că au trecut a cuprins ceremonia de deschidere, 20 de ani de la asasinarea savantului desfășurarea unor manifestări artistice, Shoah, într-o altă viziune Ioan Petru Culianu, specialist în istoriei dans, muzică, conferințe, prezentare de „Shoah, Supravieţui- despre visele unei tinere care îşi aş- religiilor. A murit scriitorul Fănuș Neagu. obiecte tradiționale, cărți, gastronomie re”, spectacol realizat la teaptă prinţul pe un cal alb, dar până • REVISTA „CULTURA” - Bogdan specifi că, etc. Am remarcat participarea Cluj (parţial cu sprijinul la urmă se trezeşte. Realitatea – sfâr- Duca și Ana Petrache analizează aspec- reprezentanților Uniunii Elene, a unor Federaţiei Comunităţilor şitul, moartea. Dramatismul este de tele legate de dispariția lui artiști din Bran, Mediaș, Horezu, a etnici- Evreieşti din România) de o re- neimaginat. O altă scenă. O tânără, Osama Bin Laden, simbol lor germani, maghiari, ucrainieni, italieni, gizoare tânără, Andreea Iacob, şi un epuizată, doreşte să se urce pe o sca- al terorismului ultrareligi- a Bibliotecii Metropolitane București ș.a. grup de tineri actori sau studenţi de ră ce se înalţă spre lumină. În fundal, os. Mai cititm despre un F.C.E.R. a benefi ciat de două stan- la actorie, este o încercare curajoasă o supravieţuitoare povesteşte reţete: fi lm devenit celebru „ Le- duri cu obiecte de cult, cărți, albume, de a aborda subiectul cu mijloace ar- gefi lte fi sh, ciolent, prăjituri. Ea ascul- băda neagră”, al regizoru- gastronomie, iar formația de klezmeri tistice neconvenţionale. Defi niţia dată tă, îşi adună forţele, puţine care i-au lui Darren Aronofsky. Des- a demonstrat încă o dată că tradiția în program este de „eseu vizual-tea- mai rămas, se străduieşte, cade, mai pre politica președintelui tral”, realizat cu ajutorul unor instalaţii încearcă şi... repetă şi ea o reţetă... de Barack Obama scrie Dumitru Radu Popa. teatrale multimedia. Textul, care de plăcintă cu vişine. Într-o altă scenă, o Claude Karnoouh polemizează cu Vladi- fapt nu este text în înţelesul clasic al tânără, la capătul puterilor, spune o sin- mir Tismăneanu, criticând poziția rigidă PPOŞTAOŞTA cuvântului, se bazează pe mărturiile a gură propoziţie: “Împuşcă-mă”. Repet, și necritică a acestuia din urmă față de patru supravieţuitori ai Holocaustului, sunt interpretări subiective iar intenţia politica externă americană. RREDACŢIEI!EDACŢIEI! deportaţi la Auschwitz. Amintirile lor regiei a fost ca fi ecare să o aibă pe a • „ROMÂNIA LITERARĂ” - Ion Pop din lagărele morţii se aud recitate în sa proprie. Sfârşitul - grupul de actori evocă personalitatea lui B. Fundoianu, permanenţă de-a lungul spectacolului, adunat într-un spaţiu presărat cu becuri „dincolo de istorie”. La 30 aprilie a.c. a de multe ori în surdină, obligându-i pe cântă un imn dedicat libertăţii. Nu se murit marele scriitor Ernesto Sabato, spectatori să se concentreze asupra ştie dacă este vorba de supravieţuire despre care scrie Ruxandra Cesereanu. celor spuse. Ele servesc ca un fel de sau de eliberarea după moarte... Era născut în 1911. Răzvan Voncu ni-l re- indicii pentru simbolistica scenelor, Spectatorii, în mare majoritate aduce în memorie pe Geo Bogza, un om oferind posibilitatea unor interpretări tineri, au ieşit tăcuţi din hală. Nu am cu o largă deschidere spre interetnicitate, în funcţie de procesul de gândire pe auzit comentarii, dar privindu-i, se multiculturalism. Ruxandra Cesereanu care-l induc spectatorilor. vedea limpede că sunt impresionaţi. scrie despre Festivalul de Poezie “Nisan”, Regizoarea a folosit mai multe hale Oare ce înţeleg din acest spectacol, din Israel, care a avut loc la începutul lunii C. BENONE, pensionar – Reprodu- ale unei foste fabrici de mobilă, acum am întrebat-o pe Andreea Iacob. Este aprilie 2011, invitați din România fi ind cem o parte din poemul trimis în atenția lăsată în paragină. Dorind un spectacol sufi cient că au afl at despre drama Ho- autoarea reportajului și Horia Gârbea, conducerii – „În Mijlociul Orient/ a renăs- cu mijloace minimaliste, a construit, locaustului, se duc acasă şi se uită pe președintele Asociației Scriitorilor din cut o Țară/mai mare ca un continent/prin cu ajutorul unor folii de plastic negre, Google să vadă despre ce este vorba, București. Al. Ciocârlie evocă scrierile cei ce-o populară/ Copiii vitregi ai lumii coridoare care duc în şase spaţii unde mi-a răspuns ea. Şi cred că are drepta- dramaturgului Ștefan Zicher (”Aglaia”, întregi/ cei arși cândva în pară/ cei ce-au sunt conduşi spectatorii pe grupuri. te. Noua generaţie trebuie să cunoas- ”Oreste”). Regretatul scriitor orădean avut cândva mari regi/dar nu mai aveau Sunt coridoare ale timpului care te duc că dramele celui de-al doilea război ne-a părăsit cu zece ani în urmă. Ismail Țară….” Mulțumim. Frumoase versuri! înapoi, la perioada tragică a Holoca- mondial, dar ea nu se mulţumeşte cu Kadare este prezent în librării cu romanul Adaptarea după Adrian Păunescu ne-a ustului. Sunt puţine decoruri – viori pe formele vechi, cu expuneri, conferinţe, ”Accidentul”, evident un titlu de succes. plăcut mai puțin. pereţi, o scară, un zid, lumini difuze fotografi i. Este generaţia internetului, ”Cartea șoaptelor” a lui Varujan Vosgani- LĂZĂRICĂ IONEL, din Surdila Găi- care delimitează un loc, becuri. Peste a artei vizuale. De aceea, mijloacele an a fost tradusă în spaniolă. seanca, județul Brăila, profesor, propune tot pluteşte penumbra înserării. Câte un folosite de Andreea Iacob vor pătrunde • „OBSERVATOR CULTURAL” - să se reediteze „Jurnalul Annei Frank”, actor sau un grup de actori se afl ă în mai uşor în sufl etul, în imaginaţia lor. Despre I. P. Culianu scrie Dorin Tudoran. „ Fabrica morții”, „ Am fost medic la spaţiile în care, cu două excepţii, spec- În fond, important este să cunoască, Doina Jela recenzează cartea lui Hedi Auschwitz”. Supunem atenției această tatorii stau în picioare (în fi ecare loc să conştientizeze tragedia Shoah-ului. propunere Editurii Hasefer, dar și altor Fried „ A treia viață” (Editura Vremea). cam 10 minute). De cele mai multe ori Atunci, vor fi gata să reacţioneze la Despre dictatorul N. Ceaușescu, (anii edituri din România. De asemenea ne sunt muţi, rostesc doar câteva cuvinte, eventuale încercări similare, respin- roagă să-l ajutăm să procure peliculele 1965-1989) scrie Adam Burakowski. cântă, mimează gesturi. Sugerează gându-le în cunoştinţă de cauză. Geo Șerban amintește de contribuția lui „Viața este frumoasă”, „Jurnalul Annei ceva şi, dacă asculţi vocea martorilor, EVA GALAMBOS Frank”, „La revedere, copii”, pentru a le Marcel Iancu la reconstrucția Teatrului ceea ce spun ei, Barașeum. O serie de evocări sunt dedi- pune la dispoziția elevilor săi pentru vi- îţi poţi imagina, în zionare. Îl rugăm să se adreseze Arhivei cate lui Mircea Horia Simionescu (1928- mod subiectiv, ce ar Naționale de Film, la adresa anf@xnet. Un spectacol inedit 2011), care a încetat din viață în 18 mai ro. Poate solicita şi sprijinul Institutului reprezenta scenele. a.c. Nae Ionescu, o personalitate istorică Efectele sunt impre- Spectacolul s-a dovedit inedit, atât prin montaj, cât şi Naţional pentru Studierea Holocaustu- prin utilizarea mărturiilor supravieţuitorilor Holocaustu- mult controversată, revine în dezbateri lui din România “Elie Wiesel” (offi ce@ sionante. De pildă, publice . unul dintre spaţii lui. Povestirile lor au putut constitui un stimulent pentru inshr-ew.ro), Centrului pentru Studiul ca spectatorii tineri, care poate au ştiut prea puţin sau • „MAXIMUM” nr. 7 (Israel) - Teșu Istoriei Evreilor din România (csier_ mie mi-a sugerat Solomovici scrie despre poziția fermă aşteptarea în faţa poate nimic despre Shoah, să se ducă acasă şi să dea [email protected]) şi Asociaţiei Evreilor un search pe internet. Extrem de interesant a fost şi a premierului israelian Netanyahu față din România Victime ale Holocaustului camerei de gazare. de declarația recentă a președintelui Haine aruncate pe faptul că un grup de tineri artişti, scenarişti, studenţi, ([email protected]) fără nici o legătură cu iudaismul, au considerat necesară american Obama. Nici un pas înapoi. IOANA BIANCA ȘERB, studentă jos, grupul care stă Revista germană ”Der Spiegel” publică nemişcat şi deodată punerea în scenă a spectacolului Shoah, în perspectiva la Facultatea de Științe Politice, din dispariţiei, încetul cu încetul, a martorilor Holocaustului. un articol în care afi rmă că declanșarea București, ne solicită, de asemenea, începe să cânte. Un Celui de al Doilea Război Mondial nu ar fi şlagăr unguresc din De menţionat că întregul spectacol s-a realizat pe bază ajutor pentru documentare. Răspunsul de voluntariat. vina exclusivă a Germaniei naziste. S-au este același cu cel dat domnului Lăză- perioada interbelică EDI KUPFERBERG împlinit 50 de ani de la executarea la Ie- rică Ionel. rusalim a călăului Eichmann. Se discută Poștaș de serviciu despre cartea lui Teșu Solomovici „Istoria BORIS MARIAN Premiu prezidenţial pentru dr. Israel Charny serviciilor secrete israeliene”. Felicia Antip scrie despre Arthur Koestler, personaj Pe 30 mai, la Palatul Prezidenţial din privind istoria genocidului armean. În controversat, fost comunist, apoi anti- Erevan a avut loc decernarea Premiilor urmă cu o săptămână, el a fost invitat comunist, antisionist, etc. Tudor Banuș ANUNŢ IMPORTANT Prezidenţiale pe anul 2010 unor persona- la Bucureşti, unde a conferenţiat despre evocă personalitatea avangardistului Vă anunţăm că la Centrul de lităţi ale vieţii ştiinţifi ce şi artistice. problema genocidului armean împreună Jacques Herold. Mai semnează Emanuel Dl Serge Sargsyan, preşedintele cu prof. Taner Akçam. Pope, B. Marian, ș.a. Instruire şi Recreere Eforie Republicii Armenia, a decernat aceste Prof. univ. dr. Israel Charny, din Is- • „IZVOARE” nr. 1/2011 (serie nouă) - Nord este disponibilă seria din premii, mulţumindu-le şi felicitându-i rael, a fost premiat pentru lucrările sale După câțiva ani de întrerupere, a reapărut perioada 4 – 11 iulie 2011. pe laureaţi, citându-i în mod special pe fundamentale despre genocidul armean, revista Asociației Scriitorilor Israelieni de prof. univ. dr. Raymond Kevorkian, din pentru implicarea sa în procesul recu- Limbă Română, care dedică primul său Cererile tip, completate şi cu Franţa, şi pe prof. univ. dr. Israel Charny, noaşterii internaţionale şi pentru lupta sa număr centenarului nașterii Marelui Rabin viza Comunităţii Evreieşti se de- din Israel, deoarece lucrările acestora au împotriva negării lui, pentru considerabi- Alexandru Șafran. Semnează articole, pun la Secretariatul C.E.B. sau semnifi caţii şi răsunet politic. lele şi valoroasele sale cercetări în acest eseuri, poeme, membrii ASILR. Le urăm Prof. univ. dr. Raymond Kevorkian a domeniu. (M.K.) succes. la Ofi ciul CIR. fost premiat pentru studiile sale ştiinţifi ce B.M. 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011 JEWISH REALITY ZMAN MATAN TORATEINU – The Commemoration THE TIME WE RECEIVED THE TORAH of the Jews’ As each year in the Shavuot evening the Center for at the Great Synagogue was organized Hebrew Studies Deportation from Tikkun Leil Shavuot, respectively the “Goldstein- all-night learning on Shavuot with Goren”. He North Transylvania an interesting program in which the explained the The deportations of the Jews participants were able to fi nd out more meaning of the from North Transylvania, temporary explanations concerning different aspects Hebrew letters, occupied by the fascist Hungary were of the Judaism. Erwin Şimşensohn, the fact that, commemorated in Cluj, Oradea, Satu president of the JCB, saluted the according to the Mare, Târgu Mureş and Baia Mare. At the participants, and Eduard Kupferberg, Kabballah, each Deportees Temple from Cluj the religious Chief of the Rabbinical Office, and letter contains service was led by M. Ronay. Professor Dr. Dr. Aurel Vainer, president of FJCR a certain divine Gavrilă Goldner, Peter Eckstein Kovacs, spoke about the holiday importance, power, and the presidential counselor, Dr. Zoltan Szucs, so meaningful for all the world nations, words often give general consul of Hungary, Attila Laszlo, celebrating the moment when Moses God’s name. vice-mayor of Cluj, Edy Kupferberg, received the Tables of Covenant. Dr. The lecture national coordinator of the Talmud- Felicia Waldman, coordinator of the about the Torah, evoked the deportations tragedy. Center for Hebrew Studies “Goldstein- expression In Oradea the event was organized Goren” at the University of Bucharest, panim-el-panim by Eng. Felix Koppelmann, president held the fi rst lecture in the study cycle: – face-to-face of the Community, which introduced a comparison between Shabatai Zvi (with God) Professor Viorel Faur, eminent historian, and Abraham Miguel Cardozo, false that appears who condemned the excessive zealous Messiahs from the 17th century. She in the Torah, attitude of the local authorities, so that made a presentation of the historical presented by panim-el-panim, found in the prophets’ the deportations would be achieved very conditions that made possible the Professor Madeea Axinciuc (Bucharest relation to God, and outlined the fact fast, in a moment when even for a child it apparition of these false Messiahs, the University), offered interpretations to that Moses was the only prophet who had become clear that Hitler was kaput, ideas of the messianic movements, the the terms panim – face, zelem – image was face-to-face with God, with no as well as the passivity of the majority of different infl uences that contributed to and demuth – resemblance. These are go-between, with no covering veil as is Oradea population in front of the drama of the emergence of this ideology. “The words with symbolic value, because God the case with other prophets who had their co-citizens, Jews with a remarkable Mystical Meanings of the Hebrew Aleph- is not an earthly being, has no material never been in this situation. They only contribution to the city development. bet” was the theme chosen by Rabbi Dr. substance, thus he cannot have a face. had dreams, visions related to the divine Rabbi Abraham Ehrenfeld officiated Raphael Shuchat, visiting professor at The lecturer chose the expression presence. the religious service. In Satu Mare the opening of the exhibition “Auschwitz Album - About us, for us, without us” took place, with the participation of local THE JEWS FROM CLUJ DURING THE HISTORY authorities, representatives of the Center for the Holocaust Documentation and of th The 75 anniversary of FJCR initiative of the Jewish Community from history of the Jewish community till the Foundation of the Commemorative represented the opportunity for an Cluj to organize a symposium on the 1918, university and cultural Jewish Collection, both from Budapest and adv. Jews’ history and their role in the city life. personalities from Cluj, the development Nicolae Decsei, the president of the The event was organized with the support of the Jewish cultural institutions, the anti- Jewish Community. In Târgu Mureş the of FJCR and the Institute for Judaism and Semitism in the academic life in Cluj in the dramatic moments were remembered by Jewish History “Dr.Moshe Carmilly” from inter-war period, the reconstruction of the Alexandru Ausch and Theodor Schwartz, the „Babes-Bolyai“ University (Ladislau Jewish community after the Holocaust. president and vice-president of the Gyemant, dean). The symposium entitled The volume “The Jewry from Cluj, a Short community. In Baia Mare, the Community “Pages from the History of the Jews from History”, by Francisc Pap was released, president Eng. Salic Nachman, spoke Cluj”, was organized on May 26-27, and and two documentary fi lms were also about the Jews’ deportations from his th on May 29 the ceremonies dedicated screened, dedicated to the sculptor town. Everywhere six survivors kindled to the commemoration of 67 years from Egon Marc Lövith and to the world vice- six candles in the memory of the six the deportation of the Jews from Cluj, champion at table tennis, Farkas Paneth. million kedoshim, and there were also took place in the Deportees Temple. On the occasion the FJCR president pilgrimages to the monuments dedicated The symposium gathered a large public: awarded the medal “Friend of the Jewish to the deported Jews from the respective His Excellency Dan Ben-Eliezer, the Community” to Romeo Couti, director of cities, where prayers were raised for ambassador of the State of Israel, Peter TVR Cluj, and to Sandor Bardocs, chief their peaceful rest. In Cluj and Oradea Eckstein Kovacs, presidential counsellor, editor of the Nationalities’ Department, as the community choirs and the Klezmer representatives of the Jewish communities well as to Professor Tibori Szabó Zoltán, groups presented an adequate musical from Transylvania, university teachers, publicist. program. researchers. Between the topics: the The Creation of THE AVANT-GARDE – HISTORY AND PRESENT The Avant-garde - History and Present includes two parallel manifestations the Judaic Center dedicated to the theme: the International Conference Bucharest - Zürich – Paris – Tel Aviv. Romanian and Jewish members of the Avant-garde movement in the Romanian cultural space”, organized in Bucharest, on May 26-27, 2011 and the of Publishing and exhibition at the History Museum of the Jews from Amsterdam of the Romanian Jewish painters of Avant-Garde opened on May 31st. The Conference in Journalism of F.J.C.R. Bucharest that occasioned the participation of important personalities from The reunion that founded the Judaic Center Romania and from abroad – Andrei Oişteanu, Horia Roman Patapievici, of Publishing and Journalism of FJCR, under Magda Cârneci, Măriuca Stanciu, Professor Ion Pop, Geo Şerban, Christine an unique direction of Mr. Alexandru Marinescu, Vogel – Zürich, Radu Stern – Lausanne, and others – presented determinant took place at the “Al.Şafran” Library from the elements of the birth of Avant-Garde, the social and political character of the Capital. Dr. Aurel Vainer, president, and Eng, movement, the causes that it gathered the participation of many Jewish artists, Albert Kupferberg, general secretary of FJCR, Dr. and in the same time outlined the damaging effects of the ethnical criteria in the Irina Cajal, member in the Leadership Committee esthetical assessment (Alexandru Florian). There were presented creations of , Dr. José Blum, chief of the Relations-Culture- some of the movement exponents – M.H. Maxy, Marcel Iancu, Paul Celan, and Informatics Offi ce, Sybil Benun, representative others. Several presentations approached the issue of the political options of of the same offi ce, the new director Alexandru the artists, the tragic destiny of some of them, the trauma after the Holocaust Marinescu, Dr. Hary Kuller, representative of leading to suicide even. “The Romanian Jewish Artists of the Avant-Garde CSIER, members of the “Jewish Reality” and Return to the West” deals with the great exhibition from Amsterdam where “Hasefer” staff participated at the event. A 80 creations of Romanian Jewish artists are gathered. It is presented the working group will start the preparations and the story of the event, the inspiring role of Radu Stern, art critic, who convinced organization of the Center and the job descriptions the Jewish Historical Museum from Amsterdam to prepare this exhibition, the elaboration. “Let us work together and make a step appreciations of the Dutch media, the content of the exhibition catalogue which forward” concluded Dr. Aurel Vainer, president of informs the Dutch public on the Avant-garde phenomena and of the major role FJCR. of Bucharest in this trend, as well as the exhibition success after the opening with the participation of a large public. REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011 21

„O ÎMBUNĂTĂŢIRE PE AN CE TRECE” AANIVERSĂRILENIVERSĂRILE ŞIŞI ANUNŢ Soţii Rachel şi Israel Schwartz, plecaţi în Israel acum 53 de CCOMEMORĂRILEOMEMORĂRILE LUNIILUNII IUNIEIUNIE ani, au venit de curând la Căminul „Amalia şi dr. Moses Rosen” La 1 iunie 1908 s-a născut la München scri- Se pot procura bilete pentru să-şi viziteze sora şi, respectiv, cumnata, Matilda Himler, și pe • itorul şi jurnalistul PETER MENDELSSOHN. Centrele de Instruire şi Recreere soţul ei, Marius Armaşu, rezidenţi ai acestui cămin. Reproducem La 1 iunie 1881 s-a născut în Ucraina scrisoarea adresată directorului instituţiei, Gaetano Perrotta: • fondatorul mişcării muncitoreşti socialiste – „De ani de zile venim, o dată pe an, ca să ne vizităm rudele. De sioniste DOV BER BOROCHOV. BORSEC când aţi preluat dumneavoastră, domnule Perrotta, conducerea La 3 iunie 1924 a murit în Austria scriitorul Căminului, putem constata şi aprecia o îmbunătăţire pe an ce • FRANZ KAFKA, autorul celebrelor romane trece. Căminul este curat, personalul - politicos şi binevoitor, Procesul, Castelul, America. CRISTIAN răbdător faţă de asistaţi, mâncarea este sufi cientă şi gustoasă, La 4 iunie 1909 s-a născut la Bucureşti sunt programe culturale şi, pentru cei deplasabili, din când în • reputata specialistă în astronomie ELLA EFORIE când, excursii. Toate acestea – datorită iniţiativei, punerii ei în MARCUS. practică, bunei dumneavoastră conduceri. La 5 iunie 1927 s-a născut scriitorul Cererile se depun la • ALEXANDRU MIRODAN. În 1977 s-a stabilit Mulţumiri din sufl et se cuvin doamnei doctor Stela Anghel în Israel, unde a început să redacteze Dicţionarul SECRETARIATUL C.E.B. care, nu numai că îşi îngrijeşte cu mult devotament pacienţii, neconvenţional al scriitorilor de limbă română. dar are un sufl et bun şi nobil, este înţelegătoare şi răbdătoare La 6 iunie 1917 a avut loc la Petrograd şi la COMUNITĂŢILE faţă de ei şi chiar faţă de noi, vizitatorii. • Conferinţa sioniştilor ruşi, la care au participat EVREIEŞTI DIN ŢARĂ Mulţumim domnului director, mulţumim doamnei doctor, peste 550 de delegaţi. mulţumim întregului personal”. La 7 iunie 1941 a apărut primul număr al • ziarului „Einikeit” („Unitatea”), organ al Comitetului Antifascist Evreiesc din U.R.S.S. Ziua Eroilor La 8 iunie 1926 s-a născut la Iaşi compozitorul • ANATOL VIERU. A compus opere, oratorii, suite, concerte pentru orchestră, muzică de film. La Bucureşti A fost doctor în muzicologie. La 9 iunie 1935 a murit, la Haifa, scriitorul de Ca în fi ecare an, de Ziua Eroilor, la Cimitirul Filantropia • limba ebraică şi idiş ŞMARIA LEVIN, născut în au fost comemoraţi militarii evrei căzuţi în Războiul de re- Bielorusia. Cea mai cunoscută operă a sa este întregire a României. Ceremoniile s-au desfăşurat la Monu- Copilăria în exil (1931). mentul militarilor evrei, în prezenţa unor delegaţii ale MApN, La 10 iunie 1979 a murit dramaturgul AUREL organizaţiilor veteranilor de război şi ofi ţerilor în rezervă. • BARANGA. S-a impus prin comediile Au fost de faţă, de asemenea, reprezentanţi ai conducerii sale satirice. F.C.E.R. (secretar general, ing. A. Kupferberg), C.E.B. La 10 iunie 1878 s-a fondat la Bârlad (preşedinte, Erwin Şimşensohn) şi membri ai comunităţii • Societatea Filantropică Israelită evreieşti. Rugăciunea în memoria eroilor evrei a fost rostită „Aurora”. de ofi ciantul de cult, prof. Iancu Izidor. O gardă militară a La 12 iunie 1998 s-a inaugurat la C prezentat onorul. Au fost apoi depuse coroane şi jerbe de • Berlin Centrul „Anne Frank”. fl ori din partea Guvernului României, a ministrului Apărării La 13 iunie 1938 s-a născut la București A Naţionale, a MApN, a Federaţiei Militarilor din România şi • ziaristul ANDREI BANC. Printre alte a Asociaţiei Ofi ţerilor în Rezervă din România, a Asociaţiei funcții, a fost și redactor-șef la emisiunea L Veteranilor de Război, F.C.E.R. şi C.E.B. (E.G.) de știință a Radio România. La 13 iunie 1944 s-a născut la E … și la Târgovişte reprezentanţilor Primăriei, ai Consiliului Brociner, nepotul colonelului Mauriciu • Budapesta scriitoarea JUDITH Judeţean, ai Asociaţiei Cultului Eroilor Brociner, erou de la Plevna, în Războ- ROTEM, stabilită în Israel. N „CĂUTAŢI BINELE CETĂŢII ÎN – Filiala Târgovişte, ai Garnizoanei iul de independenţă”. Au fost câteva La 14 iunie 1932 s-a născut la Bucureşti CARE TRĂIŢI…” (Irmiahu 29, 7) locale, a unor profesori şi elevi de exemple ilustrând felul în care şi evreii • scriitorul şi publicistul IOSIF PETRAN. D Ziua Eroilor la Târgovişte are întot- la Şcoala „Smaranda Gheorghiu”, a români au urmat îndemnul lui Irmiahu: Dintre scrierile sale menţionăm Fotografii deauna o rezonanţă specială, pentru oaspeţilor din Bucureşti – reprezen- „ Căutaţi binele Cetăţii în care trăiţi şi mişcate, Faruri în ceaţă. A că împrejurările în care a pierit eroul tanţi ai F.C.E.R., personalităţi ale vieţii rugaţi-vă Domnului pentru ea, că de La 15 iunie 1914 s-a născut la Râmnicu Herman Kornhauser Ben Avram z.l. culturale româneşti -, ofi ciantul de cult propăşirea ei, atârnă şi fericirea voas- • Sărat scriitorul şi desenatorul SAUL R sunt speciale. Era în 1916, în primul Iehuda Livnat a rostit El Male Rahamim tră”. E nevoie să ne reamintim mereu STEINBERG. A participat la expoziţii personale şi colective. război mondial, acum aproape un şi Natan Neta a tradus rugăciunea în aceste mărturii de devotament faţă de română. România, concretizate pe câmpul de La 15 iunie 1928 s-a născut în secol, i-a evocat memoria dr. Hary • Basarabia poeta MARIA GĂITAN- Kuller. Trupele germane ajunseseră la Ceremonia a fost organizată de luptă, pentru că uitarea lor facilitează MOSES. În 1977 s-a stabilit în Israel. În Bucureşti. Lagăre de prizonieri pentru preşedintele ACPRI – Filiala Târgo- propaganda antisemită care a dus poemele sale îşi exprimă dragostea pentru Ţara ostaşii români funcţionau la Craiova, vişte, Ileana Ghenciulescu. Vicepre- la tragedia Holocaustului. Secretarul Sfântă. Piteşti, Târgovişte. Evreii încă nu do- şedintele F.C.E.R., ing. Paul Schwartz, Consiliului Judeţean, Vasile Ivanov, La 16 iunie 1928 s-a născut la Bucureşti bândiseră cetăţenie română. Tânărul a subliniat contribuţia substanţială a a arătat că omagierea eroului târgo- • reputatul dirijor SERGIU COMISSIONA. A târgoviştean Herman Kornhauser evreilor români, înrolaţi voluntar în viştean din Războiul de reîntregire a concertat cu mari orchestre din lume. A fondat ajută cu hrană şi îmbrăcăminte civilă, Războiul de reîntregire a României României, a ostaşilor evrei eroi este orchestra de cameră din Israel. ca să poată evada prizonierii români (1916 – 1918): circa 10% din totalul un act de normalitate. Au fost depuse La 17 iunie 1927 s-a născut la Paşcani din lagărul înfi inţat în oraşul său. Este populaţiei evreieşti, procent numeric coroane de fl ori din partea Primăriei, • regizorul de operă HERO LUPESCU. A montat prins, arestat şi condamnat la moarte echivalent cu al participării armate a a Consiliului Judeţean, a F.C.E.R. a şi o serie de grandioase spectacole în aer liber. de ocupantul german. Este decorat populaţiei româneşti. 860 de militari ACPRI. Elevii prezenţi la ceremonie La 18 iunie 1935 s-a pus la Tel Aviv piatra de post mortem cu Virtutea Militară de evrei au făcut jertfa supremă, au fost au depus câte o fl oare la mormântul • temelie a clădirii Teatrului „Habima”. Război. Copilul lui, pe cale să se nas- mii de răniţi, peste 800 de militari evrei lui Herman Kornhauser z.l. Preşedin- La 20 iunie 1819 s-a născut la Köln că, nu şi-a cunoscut tatăl. Sunt fapte, au fost decoraţi. În propria lui familie, tele Filialei Târgovişte a ACPRI, Ileana • compozitorul JACQUES OFFENBACH, nu declaraţii ostentative de patriotism, trei fraţi ai tatălui au căzut pe front, al Ghenciulescu, a mulţumit participanţi- creatorul operetei moderne. îndreptăţind o dată mai mult sintagma patrulea a fost rănit şi a murit la scurt lor la eveniment. La 21 iunie 1917 s-a născut la Bucureşti evreu român. La mormântul său din timp după terminarea războiului. „Se • criticul şi istoricul literar SILVAN IOSIFESCU. cimitirul evreiesc al oraşului, în faţa afl ă cu noi, a spus domnia sa, Mihai IULIA DELEANU A fost profesor la Universitatea din Bucureşti. Dintre lucrările sale de specialitate amintim Dimensiuni caragialiene, Literatura de frontieră, Reverberaţii şi altele. @DECESE @ COMEMORĂRI @ La 22 iunie 1923 a murit la New York poetul de • limbă idiş MORRIS ROSENFELD. A devenit La data de 27 mai 2011 s-a stins din viaţă MARCUZON Cu regret şi durere, anunţăm că la data de 9 mai 2011 s-a stins celebru prin volumul său „Cântece din ghetou” CAROL, un distins membru al Comunităţii noastre, o adevărată din viaţă la vârsta de 89 de ani JANETA LAZAROVICI, mamă, (1898) enciclopedie a vieţii evreilor din Bacău, de zeci şi zeci de ani de soacră şi bunică. O femeie de excepţie. Plecarea ei dintre noi La 22 iunie 1906 s-a născut în Galiţia regizorul zile. Marcuzon Carol a fost cel care a pus bazele înfi inţării Muze- ne-a lăsat la toţi un gol în sufl et. Să-i fi e memoria binecuvântată! • de film BILLY WILDER. Este autorul unor filme ului de Istorie a Evreilor din Bacău, muzeu ce în prezent poartă Filus, Lucia, Allan. devenite clasice. numele ”Dr. Alexandru Şafran”. Marcuzon Carol a activat în cadrul La 24 iunie 1990 a murit marele comic al Centrului de Istorie a Evreilor din cadrul F.C.E.R. Înhumarea a avut • teatrului de revistă din România, N. STROE. loc în ziua de 29 mai, în Cimitirul evreiesc din Bacău. Comunitatea La 24 iunie 1922 a fost asasinat la Berlin omul noastră îi va păstra o vie şi neştearsă amintire. Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna mai 2011: STERN • politic, scriitorul şi industriaşul WALTER SCHELICA (93 de ani, Cimitirul Giurgiului); DARIE CONSTANTIN RATEHNAU. Mali şi Beno Bercovici, cumnaţi, Victor Marcusohn, nepot, (81 de ani, Cimitirul Sefard); MARCOVICI LORA (91 de ani, Cimi- mulţumesc pentru sprijinul primit de la numeroşi prieteni din Ba- La 25 iunie 1898 a murit la Breslau bacteriologul tirul Sefard); SEGALL DORIAN (81 de ani, Cimitirul Giurgiului); şi botanistul FERDINAND JULIUS COHN. A cău, Bucureşti, Israel şi Statele Unite, în marea durere pricinuită CEARNES VICTORIA (83 de ani, Cimitirul Filantropia); SZABO • de pierderea, la 27.05.2011, a celui care a fost MARCUSOHN publicat o serie de lucrări fundamentale în DIANA (65 de ani, Cimitirul Giurgiului); GOLEA CECILIA SILVIA domeniul bacteriologiei. CAROL. Înhumarea a avut loc în Cimitirul Evreiesc din Bacău. Fie (83 de ani, Cimitirul Giurgiului); GOLDSTEIN HANSI (79 de ani, ca suferinţele permanente ale decedatului să nu se repercuteze La 26 iunie 1957 a murit scriitorul şi medicul Cimitirul Giurgiului); CONU ALEXANDRU (81 de ani, Cimitirul ALFRED DÖBLIN. asupra sufl etului său, afl at între stele! Familia. Giurgiului); SCHACHNER IULIUS (84 de ani, Cimitirul Giurgiului); • MARCU FRIDA (83 de ani, Cimitirul Giurgiului); COSMIN FRE- La 28 iunie 1979 a murit la Berlin compozitorul Cu durere şi tristeţe, amintesc că la 12 mai 2011 s-au împlinit DERICA (90 de ani, Cimitirul Sefard); ZAIDMAN RUBIN (79 de • PAUL DESSAU. A devenit cunoscut prin 16 ani de la trecerea în nefi inţă a soţului meu IONAS (PUIU) ani, Cimitirul Giurgiului). muzica sa de film. ACS. Va trăi mereu în inima şi gândurile mele. Soţia, Frima Acs. La 30 iunie 1965 a murit la Sao Paolo scriitorul Înhumaţi în cimitirele C.E. din ţară: SIMON SOLOMON (84 • ENRIC FURTUNĂ, născut la Botoşani şi Comemorăm, cu mare durere în sufl et, plecarea dintre noi a de ani, Mediaş) emigrat în America de Sud. bunilor noştri prieteni IACOB şi GINA ARON, EMIL şi ROZICA SIEGFRIED WOLF HERESCU, LEOPOLD PACH şi MAX ŞMILOVICI. Dumnezeu să-i odihnească în pace. Familia Miron Roca 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011 XGACBGBXC>GTLB ‚‡ŽŒƒ–˜ƒ‡ƒ‚‡‚˜ƒŠ‡‚•‚ƒ ‡~Š—˜˜‰z ~—˜ƒ‡ œ‰3~—˜–‡‡~ œ‰ –ƒ~Š‚~”ƒ‚Š‡ƒ‚‡‚„‰–Œ‚ƒ‡ ƒŽ‡˜–ƒ˜˜ŒŒ„ ˜ƒŠ‡‚•‚Š—‚‡”–’‚Š—‚•‡†‡”‡Šƒ’ƒ ‚”–Œ‚ƒ‰ †—–•ƒ˜†‡–‡Žƒ~ ˜ƒƒ—–‚Ž—‚Ž—‡Œ‰ ‹‡ ŽƒŒŠ˜ƒ‡ƒŽ—–’‚˜~”–‚‚€‡”‚ ƒ•‡˜Šƒ€‚˜Ž‰‚˜‡‹‡‡•˜‚ ‚‡ŽŒƒ–˜ƒ‡ƒ‚‡‚ :‹‰–—‹‡€—ƒŒ‰˜ƒŒƒ‹Š”‹‡Ž’ ˜‡Ž‰˜ŠŠ‰–—~˜ƒƒ—Š‡Š ˜ƒ—‡ƒŽ‡~Š~‚ƒ˜ƒ‡‚~ƒ‚‡ŠŒ ƒŒ—Š‹‡’˜˜—Œ‚ƒŠ‰‡‚—˜Ž‡‡ŽŒ ‰Šƒ‡Œ—€‡’ƒ~–Ž~ƒ‚˜‡”–~ Š—‹‡Žƒ—‹‡†‡‚˜ƒƒ~‹‡–‚ ‚”–Œ‚‹‡Ž’ƒŠ˜ƒ‡‚Š‹‡Šƒ‰‡‡~ –Œ†—–•ƒ˜Š‡‚•—~–—ƒ‡˜ƒ‚‡‚ ‹‡Ž’Š~‹‡Ž’‡ƒ†‡‚Š‚‰˜‚ ‹‡ ‰ƒŽ‚˜~ˆ–‡ƒŽ—Œ‡—‡ƒ–~  ‡‡˜‚‚~ƒŽ‚‡–‡’ƒŒ‚ –‡‰„Œ€––’’ƒ•–~ƒ~–ŒƒŠ‡~ƒ ‡ ‡‚‚‡‚‚—Œ‡‰‚˜~–‚ƒ‹‡‚ƒŠ~Š –Ž‡‡ƒŠ–ƒ~~œ–ƒ‹‡Ž–‚˜”ƒŒ Š~‹‡Ž’Š~‹‡Ž’~”Œ‚Š‚‰„–—~ ˜ƒ‡ƒ‚‡‚˜ƒŠ‡‚•‚˜‡”–’~‡—Ž ‡ŠŒ‹‡‰ƒƒ˜Œ~Š‹‡‚ƒŠ~‚ŠƒŒ ˜ƒ‡ŠŒ‡‡Ž‹‡–ƒ~—Ž‚‡ŽŒƒ–  ‡‡˜‚‹‡~”ƒŒƒŽ~‹˜ƒ~‹‡‡ƒ‡‰‚ ƒ‰—‹Šƒ‚˜ƒŒƒ~Š‰–ƒ€ ‚ ~”Œ‚ŠƒŠ‰‡~Š—‹‡– ~‹‡~‡ŽŠ ˜‡–‚˜ƒ ƒŠ˜Š•ŒŒ–ƒŒ ‚Š€Ž‹‡~‡Ž‚Š~‚„”Œ‹ŠƒŒ ˜–‚Žƒ—~–‚‚~”–‚‚˜~ ‹‡–ƒ—•‚˜ƒŽƒ‡„ ˜ƒŒƒŠ •–Š~‚ ‚~—Ž‚„˜ƒƒ—Š‡Š˜ƒ~”–‚‚ ˜‡‚ƒŠ~‚˜ƒ ‰ƒŽ ˜Œ~˜ŒŒŠƒ‚‡”‡Š’œ–œ€‚ ˜ƒ‚‡‡ƒŒ‡ŠŠ–ƒ€‡‡†—Šƒ€„‰–Œ ‡‚~ƒƒ—‚†—–•ƒ˜†‡–‡Žƒ~ ƒ„ƒ–~•Š€‡Œ‹‚–~Š‡”‡~˜— ‚–——‚‚~Œ‚‡Ž–•—‚‡ ‡—Œ ŒŠƒ‚‡”‡Š’œ–‚–•‚˜~”–‚ ƒƒ‚–—~‹‡‡–ƒ†‚‚‹‡~Ž˜‚˜~ ‡ ‡—Œ‡Ž—Š—‹˜’ƒ‚Š•–‚˜~ ˜ƒ‡ ‡—Œ‚˜ƒƒŽ˜‚˜ƒŽƒ‡–˜~ƒ–•—‚ ƒ”‡ŠƒŒ–˜–—~˜ƒŽƒ—‚˜ƒ’—‚‚ƒ †—–•ƒ—–’—~—‚‡–’ ‚‡”–’‚–ƒ‡‹‡–ƒ~—Žƒ•Š ƒŠ†Ž ‹‡—ƒ–‡’‚ƒ„‚‡€ƒŠƒ~‡~Š—‚˜ƒŒ „‰–Œƒ‡‚˜ƒŽ‰˜‚‚Œ‡‡•˜‚ œ–‚‡ŽŒƒ–˜ƒ‡ƒ‚‡‚˜ƒŠ‡‚•‚Š— ‡–‚˜‡‘Š~‚Š—‹‡‡†‡Œ‚ Š—˜ƒŽƒ˜Šƒ–ƒ~Š‚~”ƒ‚Š‡ƒ‚‡ Š‚ŽŒ‚‹ƒŠ‚„ƒœ„œ––Ž‡‡ƒŠ–ƒ~~ Š—ƒ˜~”–‚Š—– Ž‚‚~—ƒŽ‚‡‚ ˜ƒ‡ƒ‚‡‚˜ƒŠ‡‚•‚Š—‚‡”–’‚ ‡–~‚œ–ƒƒ•Ž‡–Œƒ–Ž‰Š~— ‚  –ƒ~‚”–Œ† ƒ—Š~’–œ––‚ Š‚ŽŒƒŒŠ‡˜ƒ—~–‚‡ŽŒƒ– †–Š~œ€Ž‡~ƒ–‡~ƒ ‰Žƒ–Šƒ• ˜ƒ‚‡‡ƒŒ‡ŠŠ–ƒ€‡‡†—Šƒ€„‰–Œ ‚„ƒŽ‡‰ƒ•Ž‡–Œƒ–Ž‰Š~‡ ‡ œ€Šœ„~•‚Ž‡–‡~œ–€––’’ƒ• ˜ƒ‡ŠŒ˜~–‚–‡‚ƒ„‚~”–‚ ˜ƒ~‡”Œ‚˜‰–Œ‚‡– ƒŽŠ‡‡ ‡–‚˜‡‘Š~‚˜ƒ‡˜ƒ~Š— –ƒ~Š‚~”ƒ‚‚˜‡‡– ƒ˜‡ƒ‚‡‚ ‚Š•‚˜–ƒ˜‡’Šƒ ˜ƒ–”ƒ~‚ ¨ž¢¯¥¨ž±¤Ÿ¢«ž±¢™ —€˜‚Š‚‡˜‚ƒ˜”ƒ•–’‚ ‹‡˜‡Š˜ƒ’–†”Œ‚ƒ˜‡‚ƒŠ~‚Œ”ƒ ‹‡‡•’˜‚—ƒ‡~ƒ„‰–Œ‚ƒŽ‡‰‹—Š ‡Žƒ~‹—Š˜ƒƒ–• Š~‹‰—˜ƒ ~ƒŽƒ‹‡Žƒ—‚ ‹‡Ž’Š~‹‡Ž’‡ƒ†‚˜ƒƒ~‚~”–‚ ¨ž­¯¢œž¢²ž±¢› Š–ƒ~~œ–‹‰‡‚Œ‡•”Žƒ‹‰— ‚–ƒ˜‡’ƒŒ‚ ‹‡‚ƒŠ~‚‡Ž’Š~ ˜ƒŠ‡‚•‚Š—‚‡”–’‚–ƒ‡–Ž‡‡ƒ •ƒ‡œ”Ž‡•~‚~‡Œœ–‡‡Š‚Ž˜Ž ¢©š¥¢ª©±¡ ‚‡ŽŒƒ–˜ƒ‡ƒ‚‡‚ ƒ’”‡ƒ‚‡—ƒ–‡€–‰„Š˜ƒ–‰„~ ‚—ƒ‰‚˜‡‚–—~‚‡ŽŠ‡Ž–†  ˜‡†‡—’‚‚‡–€Žƒ‚‡‡ƒŽŒ„ ‚‡–ƒ†‚‚ˆ–ƒ~Šœ„ƒŠ•‡ƒ‚‡ ƒ†~‚~‡–ƒ~œ„ƒŠ•ƒŒ‡‡•˜‚ ‚Š‡‚•‚˜ƒŠƒ˜Šƒ ‡‡˜‚ƒŽƒŽ—‹‡~—ƒŽ‚‹‡–•ƒ ƒ ‚Œ„ƒ‡Š‚Š‡—Œ‡—˜ƒ‡ƒ‚‡‚˜ƒŠ‡‚•‚˜‡‡”–’Š‚Ž—ƒ‡” ˜Ž‰‚˜‡—–ƒŒƒ€–†ƒ‚–~Œ –• Œ‚‡Œƒ ˜ ˜’Œ‡—‡~Š˜Ž—Š˜‡ƒ‚‡‚ •ƒ‚ƒ‡„ƒ’Œ‡ƒ€–~Šœ„ƒŠ•˜‡ƒ‚‡‚‚Š‡‚•‚‚†•Ž— •†‚˜~‚ Ž‚œ„ƒŠ•‡—–ƒ€Œ— ‹‡‡ƒ‚‡‚˜ƒ–˜‚˜ƒƒŒ˜ƒ ˜’˜‚Šœ„ƒŠ•˜ƒ–˜‚ƒ ƒ–‡~‚‚‡–ƒ†‚‚ˆ–ƒ~Š‹‡•’˜ƒ–‡‚‡ƒ‚‡˜ƒŠƒ˜ œ–œ’ƒ–’ƒ‡~Žƒ–Œ–Œ‡˜‚ ˜ƒŒ ŠŒ‡˜—‡œ„ƒŠ•‹‡~†‡–‡Žƒ~‚‹‡‡ ˜ƒ‡Œ—‡†Ž~Š ƒ‰Œ‚ƒ˜ƒ‡ƒ‚‡‚˜ƒŠ‡‚•‚˜‡‡”–’‚Š—‹˜‰‡Œ˜‹‡‡•˜‚ –†’‡˜ƒ~‡—Ž‚“ƒ‡‚–ŽŠƒ€‚Š‡–€ •—ƒ‚‰ƒŒ‰‚~ƒ—‚– ~Š‚Š‡‚•‚Š—‚Œƒ•‡—Šƒ‹Šƒ‚ ˜†‡–‡Žƒ~Œ‡Š‡Œ–‰‚—Œœ–˜‡ƒ‚‡‚‡–ƒ†‚Šƒ˜ƒ‚‡Š Š—‡ŠŠ‰‚ŠƒŽƒ•‚œ“ƒ•‡‡†—•~ ƒŽ–•ƒ‚ƒ’~’•‡”Ž–’˜~Œœ„ƒŠ•˜ƒ‚‡˜ƒŠƒ˜–’‚ ƒ~—ŽŽŒ~‡€ƒ~Š‡~Šœ’ƒ–’~•‡‚ƒ‡~‡Šƒ—~ —~–€“ƒ—†Šƒ„œ–‚‡–€Žƒ‚  ~‚‹‡ŽƒŽ‚‹‡~—ƒŽŠ‚•‡„‡Š‹‡‡ƒ‡˜‹‡†–‡Ž— œ„ƒŠ•˜ƒ‚‡˜ƒŠƒ˜Œ‹‡’˜–˜ƒ‰‚˜ ˜˜ƒ~”–‚ –‡‰„Œ‚ƒƒ~ŠŠ‚Š‡†~œ„ƒŠ•–‡‚ ‹Šƒ‚‘ƒŠ~€‡Ž—‚ƒ†‡ƒŠ•–~Œƒ€~Š’•ƒ— ƒ’ƒƒ˜‚ƒ‡Š~ƒ‡~ŒŠ:ˆ–Žƒ‡„ƒ’Œ‡‚ ‡ƒ‚‡ˆƒŽ‡ Š˜‡Ž‰˜‚Š—‡”–~‚ •‡Ž‚˜~„˜‡€‡€ ˜ƒŽŒ„‚˜Ž~’•–’ Šƒ—‡Ž† œ„ƒŠ•‡ƒ‚‡—ƒ–‡€Š‹‡Ž—ƒŽ‡‡”–—~ƒ–‰‡„‚‡ƒ–‡~ ƒ~—Ž€––’’ƒ•‡~‚–ƒ˜ƒŒŠ˜ ‡‡˜ƒ~˜~‚‡ŽŒƒ–˜ƒ‡ƒ‚‡‚˜ƒŠ‡‚•‚Š—‚‡”–’‚–ƒ‡ ‹‡—–ƒ€Œ‚—˜Ž‰‚˜‡—ƒ ƒ˜ƒ~ƒŒ‡‡•˜‚— ‹‡—–ƒ€Œ‚Š—‚‡€–†‚–‰„Š‹‡– ˜‡ŽŒƒ–‚‚‡„‡ƒŠ†‚Š‚ŽŒ‡†ƒ•ƒ~Œƒ––ŒŠ˜‡ƒ‚‡‚‚Š‡‚•‚ Š~–—‡–‡–€—‹€ƒ‰ƒ˜ƒ‡„ƒ’Œ‡‘˜˜—‚–Š‚•–‡ ˜‡ƒ–‡~‚‡‡ƒ”‚~‡–ƒ~–‡ ‚•Š Œ‚Š—‡—~–ˆ–ƒ—ƒ–~–ƒŽ~–ŒŠœ„ƒŠ• ˜ƒ‡ƒ‚‡‚˜ƒŠ‡‚•‚˜‡‡”–’‚–ƒ‡–„‡Š~–Œ‚‡ŽŒƒ– ‚Š‡‚•‚~‡—Ž‡‡Š†•‚˜Ž‰‚ †Šƒ„ƒ~‡–ƒ‡†œ’ƒ–’Šƒ˜ƒ‡ƒŽŒ~Š œ“ƒ•‡‡†—•~–†’–Œ‡˜ƒ~‡—Ž‚“ƒ‡‚–Ž‡‡ƒŠ–ƒ~~œ– ‡Œ„‚–—~ŒŠ’ƒ••‡Š’œ€Ž‡~ ‹‡‡~†‡–Žƒ~‹‡–ƒ’ƒ–’Š~–~˜ƒ‡ƒ‚‡‚˜ƒŠ‡‚•‚‡€‡”Ž Š–ƒ‡ƒœ’ƒ–’†Šƒ‚ƒ‡–ƒ†‚‚˜~ —‡€‚–ƒ‚‹‡–˜~—Š–ƒ~’ –—~‹‡Šƒ€‚‹‡”Œ~Œ‚˜~ƒ‡– Š‰‰–‡‚Œƒ”‡˜ƒŽƒ†Š—‚ƒ‡•—‚ ‚ƒƒ‚ƒ‚‡–ƒ†‚:–~€Žƒƒ~ ‚‡‚‚—˜—ƒ–‡€‚Š—–—’~‚ ‚ Š”‚‚Š‹‡‡Œƒ„‡ƒ ‡‹–„†—–•ƒŠ—‡„‰–Œ‚ ‹‡Š‡•Œ‹‡ƒ–‡~‡Ž—ŠŠƒ‰‚ƒƒ‚ƒ‚‡–ƒ†‚:–~€Žƒƒ~ –Š†‡‚‡‰†•Š‡Š‘~–ƒ––‰ –‚Š‚•‚Œ‹€ƒŒŠŠ˜‡Ž—‡’‰‚˜‰„~‡‚‚Š‚Šƒ€‚ ˆ‡–‡”:†—•–ƒ‡Œƒ~ŠŽ‡‚Ž‰‚„~—ƒŽŠ‹‡—•ƒŒ‚ –ƒ‚ ‡‡˜‚‰ƒŒ‰–ƒŒ€‚‡‚ ‚˜ ‡˜’‹‚˜ƒ~•’— ‹‡ƒ‚‡‚ƒ‹‡ŽŒƒ–‚–~€Žƒƒ~‚‡ŽŒ~‡~Š˜:‡–’: ˜‡–Œ‚‡€‚‚—˜ƒ‡‡~’Š :†—–•ƒ‹‡‡•˜‚—‡ŽŒƒ–‚‡˜ƒ–˜‚‹ ˜Œ Š—‚Œ–Š‚~‡–ƒ~‚‡ƒŠ‰ƒ~‚ ‹–†Œ~‹‡ƒ‚‡˜ƒŠƒ˜Šƒ~‡„ƒŒ‚‰ƒ–˜ƒ‡~Œ ‚Œƒ–˜ƒŒ–˜—‹‡ƒ‚‡‹–‡‡Ž ‹‡ŽŒƒ–:‹‡ƒ‚‡–~€Žƒƒ~‡ŽŒ~Š—‹‚‡˜ƒƒ˜ƒ€”ƒŒ‚ Š—‚˜ƒ ˜’˜‚Š˜‡˜ƒŒ—Œƒ˜‰Ž ‡~Œ‚ ˜’Ž–—~ –‚‚ Ž‚‡˜‚•†‚˜~–‡‚ ‹˜ƒ’˜˜—‚‰˜‚–—~†—–•ƒˆ–Ž—Ž‰ ‚–~Œƒ†~Š’Ž–‚~‹‚–~ ‡–Ž~ Šƒ Œ‚ƒ‚‡ŽŒƒ–Œ‚˜ƒ‡— ‡–‹‡—‡~Š— “‡ƒƒ—ƒ~‹ƒŠ~‚‰ƒ–˜‚‚ ˜’Ž ‚•ƒ‡–~Œ‡œ”Ž–•‚€Œœ“‡’~†’Œƒ–‚‡–ƒ‚ƒŽ~†—‡ƒ~ •†ƒŽ‡ŠƒŽ‡–ƒƒŽ‡˜ƒƒ~ ˆ‡–‡”ŒŠ€ƒƒ‡†‡–‰–—ƒ~œ€’ƒ’ƒ‡œ’ƒ–’ƒœ”Ž~† ‹‡‡Œ—–‹‡—‡~ƒ ‰Ž‡€‡€ ‚‚ ‡˜’‚ ‹‡”Œƒ‹‡‡–‰Œ‹‡Œ–ƒ€ƒ€”ƒ‚ ‹‡– ~ƒ„ƒŠŒ–†—ƒ~– ‚~ƒ—‚ƒ‡˜Š„‰–Œ‚‡€‡”Ž‹‡‡Œƒ•Œ ‚ƒŽ˜‚Š—‡†‡Šƒ’:ƒ‡”ƒ‚‚‡‡’~–~ƒ˜–~€Žƒƒ~‚˜‡Š ‹‚‡Ž—:ƒ–‰„‚‘ƒ~–•‡€‡”Žƒ ‹‡–‹‡‡ƒ‚‡‹‡ŽŒ~Š—‹˜ƒ’–†”‚ŠƒŠ‡ƒ‚–—~‹‡Œ–ƒ€‚ƒ ‡~ƒ‚Š‡‚•‚~‡—Žƒ†—’ƒŒ †ƒ’‡—‡Ž˜~‚ƒ‡–†‡–•‚˜†Š‚ˆƒ˜‚„‹–„Šˆ‰Š‰ ‹‡€–‚ƒ–‰„ƒ‚—–ƒŒƒ€–†‚~Šƒ•‡Ž Š—‹‚‡˜ƒ–‡”‡ƒ€”ƒ‚‰ƒŒ‰ ~‡–ƒŠ’ƒ–Ž‰Š~ ‡†˜~‚ ‚Š‡‚•‚~‡—Ž‡‡Š‹‡‡†Œ–‚ ƒ•Ž‡Š–Œ‡•Œ‚Œ‹‚‡Ž‡‹‡Žƒ—–~€Žƒƒ~‡ŽŒ~ –ŒƒŽ€ƒ—ƒ~~ƒ–Ž‰Š~–Œ ~—ƒŽŠ˜ƒ ‡‡˜‚‚˜‡‚˜ƒ~”–‚–’Œ‹‡– ~ƒ~Šœ”Šƒ’ ƒ•Šƒ‚–˜ƒ‡– ƒ~Œ“–ƒƒ—–ƒƒ~‡˜ ‹‚Œ‹‡ ~Š—–Œ‚‹Š–ƒ€‹‡ŽŒ~‚Š—˜‡†‡Šƒ’‚‚–‡ ‚ ‡Žƒ‡ŠŒ˜——–‰„Šƒ–‰„˜ƒ–Ž‚—‡— ‹‚Œ‚Œ‰ƒŠ‡ƒ‚‘~–—~‚~ƒ—‚˜ƒ•—˜ƒŒƒ~–†‚ƒ ‚—‡—‡‡‹‡—ƒ•‚‚~ƒ—‚˜ƒŽ–ƒ• Š~‹‡–„ƒ ‚‹‡ŽŒƒ–‹‡ƒ‚‡‚‹‡ŽŒ~‚Š~˜ƒ~˜‚Š ‚ ”Ž‚‡–˜~ƒ˜ƒ~†–Ž~‹‡Šƒ”‡Ž ˜€~Œ‚‹–†Œ~‚Šƒ€‚‚‰ƒ–˜‚˜ ‡‡˜Œ–Œ‚ ‹‡–‹‡—–ƒ€Œ‚‹‡ƒ‚‡Š‹‡—•ƒŒ‚ ‚‰ƒ–˜‚‹‡ŽŒƒ–:‹‡ƒ‚‡–~€Žƒƒ~‡ŽŒ~Š—˜ƒ–‡”‡ ˜ƒŠ‡’˜ƒ~—Žƒƒ•’Ž˜ƒ‡†ŽƒŠ–‚ ––ƒŒ‚ƒ‡•’˜‚†Šƒƒ‚’ƒ˜‚˜ƒŠƒ˜– ~‚• ˜Œ ‚~‡–ƒ~ƒœ„ƒŠ•‹‚‡˜ƒŒ—Ž‡ƒŠ‡Š ‡—~–˜~Ž‰—–—~–†—ƒ~–˜ƒŽŒ~‚–•ŒŠ—‚~–—‚ ˜ƒ–ƒ ƒ˜ƒŠ‡‚•‚˜ƒŠ‚•Œƒ‡’ƒ‚ ƒ„‚‰ƒ–˜•‡’‚Š‹–†Œ~‹‡ƒ‚‡‚˜ƒŠƒ˜Šƒ~‡„ƒŒ‚ ‚ŒŠ‚—˜‡˜ƒŽŒ~˜‡Ž‰˜‹‡–Œ„‡‡Š‰‚ €‡”Œ‚‚‰ƒ–˜‚€ƒŠ†•˜‡Ž‰˜˜‡ŽŠƒ‚‚˜ƒŽƒ˜‡‚˜‰–‚ ‹‡ƒ–‡~‚˜~ ‚‡•’˜˜~ƒ–~€Žƒƒ~‚˜’ƒ˜˜~‡ŽŠƒ‚‚Š‚•‚‡Ž’ REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011 23 ZZAIAI FREIL|H!FREIL|H!

FFiiii vesel!vesel! O pagină de arta și de meseria divertismentului Selecţioner unic: OCTAVIAN SAVA TIMPURI GRELE Chiar în anii cumpliţi ai fascismului, evreii n-au uitat să şi zâmbească CONVORBIRE TELEFONICĂ – Dar poţi să-mi spui ce rău ţi-au făcut – Alo, casa Goldenberg? evreii? – Da ! – Sigur, ce crezi că era ăla, Aisberg, – Ce faci, Godenberg? care a scufundat „Titanicul”? – Bine! – Pardon, am greşit numărul! CA TATĂL ... Bătrânul Zelinski era un vajnic agita- NAŢIONALITATEA tor antisemit. Fiul său, Corneliu, a urmat La Amsterdam, în Olanda, ca şi în aceeaşi cale încă din vremea studenţiei. alte ţări ocupate de hitlerişti, era interzisă Iar un epigramist, care semna F. Lobodă, angajarea de funcţionari evrei. Şmilovici, le-a adresat următoarea epigramă: care nu fusese încă deportat, dar murea – Ați chemat salvarea? de foame, îşi încearcă norocul la o între- Ca tatăl, născut din ură, prindere. Aşa şi fi ul, azi student, – Da, că vreau să afi șez întreținerea! – Ce ştii să faci ? Tatăl şi fi ul, ca-n scriptură, – Mă pricep la contabilitate. Doar Sfântul Duh le e absent. Şi vor suspina în noapte, cerul, stelele Căci ele trec şi îmi cântă-n ureche: – De ce naţionalitate eşti? şi luna fâşşş – Sunt patagonez. An ce-ai împietrit în jeţuri, crima, jaful Cad neîncetat fulgii mici de zăpadă – Bravo. Mai avem un funcţionar D’ALE LUI Şi minciuna! Şi se-aştern peste mine grămadă patagonez. Să vedem cum vă înţelegeţi Să mă ferească de crivăţ când cântă: între voi. PRIBEAGU De aceea, an nemernic, an înscris cu fâşşş E chemat cel de al doilea funcţionar. slove roşii Se măsoară ei din privire, dar tac. În care se dovedeşte că evreii, din- Până să te-njur ca omul sau să-ţi Şi se duc ca vântul – Ei hai, nu începeţi să vorbiţi pata- colo de durerile lor, ştiu să participe pomenesc Strămoşii, Ocolind pământul goneşte? din plin şi la durerile ţării. Ţi-oi deschide uşa largă şi ferestrele- Cu un pai din mine-n ciocul lor Transpirat de emoţie, Şmilovici în- amândouă Şi mi-l poartă sus în zbor. drăzneşte: ANULUI CARE SE DUCE, 1940 Să te duci precum s-ar zice: opt şi cu Păsărică mică, – Kiş mih in t.... Te-or înscrie cronicarii vremilor cu a brânzei nouă. Pentru ce ţi-e frică? La care celălalt patagonez îi răspunde: slove roşii Şi mă ocoleşti în drumul tău, – Di mih! Şi-amintindu-te-şi vor face cruce Iar la Baraşeum, ANIA BOGOSLAVA Nu sunt om ca să-ţi fac rău. Babele şi Moşii, cânta ca o prorocire a celor ce se vor Dacă nu m-ai ocoli NIMIC DESPRE JAPONEZI An, ce ne-ai hrănit cu doruri, întâmpla, chiar dacă nu se întâmpla- Şi de om te-aş feri În 1938, Carol al II-lea numeşte gu- Cu speranţe, seră încă. Şi la pieptul meu de paie calde vernul Goga-Cuza. Se emit şi primele Cu imagini, SPERIETOAREA Te-aş adăposti. legi curat antisemite. Printre acestea, Şi-ai înscris în cartea vieţii cea mai Versuri : E. Mirea şi N. Kanner. Dar se duc ca vântul interdicţia ca evreii să aibă personal de tristă Muzica : E. Roman Ocolind pământul serviciu creştini. Dintre pagini. Cu un pai din mine-n ciocul lor Şi totuşi legea n-a prea fost respecta- Sunt manechin doar din cârpe şi paie, Şi mi-l poartă sus în zbor. tă. Prin bună înţelegere, câte o bucătărea- N-ar să-ţi ierte niciodată Nistrul, Dar nu mi-e frică de vânturi sau ploaie să, o bonă, un portar acceptau să rămână Tisa şi Carpaţii angajaţii unui Goldenberg sau Iţicsohn. Că ne-ai pângărit frumosul, Şi totuşi patronii au luat hotărârea să Că ne-ai despuiat de graţii INTEGRAME IUDAICE de COSMIN MIUŢE evite de a vorbi în faţa personalului des- Şi-o să lăcrimeze crângul pre situaţia evreilor. Şi atunci vorbeau de şi-o să plângă-n veci stejarii Program Individ 60 de b minute ”japonezi”. Că japonezii au fost luaţi la Că ne-ai dat în loc de visuri Avantaj Edil Urbe curăţatul zăpezii, că japonezii sunt obligaţi Vitregia Copiat Tocit să dea nu ştiu câte plăpumi şi pături, că Şi barbarii. Continent nişte japonezi au fost deportaţi...Treaba În patrulă! mergea perfect până când, într-o zi, s-a Se vor ruşina amarnic cei cu pieptul sunat la uşă. Mărioara s-a dus să deschi- de aramă În povaţă! dă şi s-a întors spunând: C-ai ţinut în Sfatul Ţării patrioţi de În ramă! 1 „– Domnu’ vă caută doi japonezi de panoramă, Conductă Etaj între la Centrală!” Că se-nsângera văzduhul, peste-a Expediată etaje Dunării hermină APROPO DE „TITANIC” An, Şerban Ionescu era un antisemit iremediabil. Ce-ai zămislit diurne Huidu De toate nenorocirile erau de vină evreii. Şi miniştri de duzină. Undeva a izbucnit un incendiu – sigur, În steag! evreii l-au aprins. Altundeva un copil s-a Vor tânji în temple preoţi cu odăjdii îmbolnăvit – e clar, evreii i-au băgat un îndoliate Soldat microb în mâncare etc. etc. Exasperat, Şi vor cuvânta de-a pururi blesteme Goldenberg îl întreabă: necuvântate, A se deplasa Gastronomica Vinete cu parmezan a Ingrediente: trei vinete mari, tăiate şi se trec feliile de vinete prin făină, ouă şi felii în lungime, câte patru bucăţi din fi e- pesmet, se prăjesc până capătă o culoare Vedetă care, sare, jumătate de ceaşcă cu făină, aurie; se scot şi se aşază pe şerveţele În cunună! trei ouă bătute uşor, un sfert de ceşcuţă de hârtie, se sărează şi se pipărează. Se de pătrunjel mărunţit, două linguriţe de pun şase felii de vinete într-un alt vas, se În cabană! busuioc proaspăt, o ceaşcă şi jumătate stropeşte fi ecare cu trei linguriţe de sos În câştig! pesmet, o ceaşcă sos de roşii, 24 de felii de roşii, se aşază pe ele câte o felie de de brânză mozarella (opţional), jumătate mozzarella (opţional) şi frunze de busu- Priceput de ceaşcă de parmezan, ulei de măsline ioc, apoi se presară cu parmezan. Feliile A seca pentru prăjit, sare şi piper. de vinete se pun una peste alta, apoi se Preparare: Feliile de vinete se sărează introduc în cuptor şi se ţin 15 minute, până şi se lasă să stea o oră ca să se scurgă când brânza se topeşte. Se servesc cu apa. Se spală apoi şi se usucă. În trei salată verde, verdeţuri proaspete şi cu vase separate se pun făina, ouăle şi pes- puţin ulei de măsline. (E.G.) Completând corect integrama veţi obţine denumirea unei sărbători evreieşti (1) şi prenumele personajelor metul cu verdeţurile. Se încălzeşte uleiul din fotografi e (a şi b) Dezlegarea integramei din numărul trecut, pe raster, NATALIE PORTMAN 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011

Drumul Yasmina Reza şi privirea ei ironică Numai 40 la sută din Yasmina Reza s-a opuse: un bărbat şi o femeie. El este cu şi interpretată cu spre teatru născut la Paris, în zo- un faimos scriitor. Ea – o veche şi profesionalism şi har dia Taurului şi de Ziua subtilă cititoare, cu ultimul lui roman de către Tania Popa – evrei trăiesc în Israel Muncii. În venele acestei în geantă. Cei doi sunt tăcuţi şi par a Delia Nartea, Marius Majoritatea evreilor din lume nu trăiesc în Is- autoare (al cărei chip se ignora. Ceea ce nu este adevărat... Drogeanu, Al Conovaru rael, arată un studiu demografi c publicat recent. prelung îmi aminteşte de Cher) curge „Omul hazardului” este în cele din şi Teodora Stanciu. În prezent, 13,3 milioane de evrei trăiesc în 100 sângele unor evrei veniţi din Iran – urmă o poveste de dragoste, povestea ... Michel Houllie şi consoarta sa de ţări, dar numai 41% dintre ei au ales ca reşe- via Rusia (tatăl) şi Ungaria (mama). întâlnirii târzii (dar necesare şi, poa- Veronique, doi burghezi paşnici din dinţă Israelul. Un procent similar de 40% trăiesc După studii universitare şi Şcoala te, providenţiale) dintre doi oameni. clasa de mijloc, se pregătesc să pri- în Statele Unite, dar experţii consideră că această „Jacques Lecoq” – Yasmina Reza a Centrul de greutate al piesei este mească o vizită simandicoasă şi cu situaţie s-ar putea schimba în viitorii 20 de ani, devenit actriţă şi regizoare. Vocaţii însă dezvăluirea universului celor doi. probleme. Le vin în casă avocatul Alain când majoritatea evreilor din lume vor trăi în Israel. repede părăsite pentru scrierea de Dezvăluire pentru care Yasmina Reza Reille şi soţia sa Anette, adică părinţii Studiul, întreprins în ultimii ani, arată de ase- povestiri, romane şi mai ales teatru. apelează la procedeul ei favorit (şi băiatului care, la şcoală, i-a spart doi menea o creştere permanentă a căsătoriilor mixte În 1987 lua Premiul Molière, pen- excesiv folosit): monologul interior, ce dinţi fi ului lor, Bruno, (când – atenţie! şi a asimilării evreilor din diferite ţări şi faptul că tru „Conversaţie după înmormânta- glisează din prezent în trecut (nu prea – acesta încercase să intre în gaşca identifi carea lor cu Israelul se reduce în perma- re”. Au urmat: „Trecând prin iarnă” lui Reille!?) Gazdele urmăresc o împă- nenţă. (1990), „Trei versiuni ale vieţii” (2000), care – „reparaţie morală” (care să facă Profesorul Sergio della Pergola, un expert în „O piesă spaniolă” (2004). uitată nu doar agresiunea ci şi ideea demografi a evreiască şi şeful Catedrei relaţiilor Vârful afi rmării sale internaţiona- de „discriminare”). Totul începe cu dintre Israel şi evreii din Diaspora, de la Universi- le (adevărată ţâşnire pe verticală!) politeţuri de circumstanţă, cu un dialog tatea Ebraică din Ierusalim, menţionează că există a fost asigurat de „Artă” (1994), convenţional, pe o aleasă muzică de o diferenţă între diferitele comunităţi evreieşti din jucată pe mai multe continente. fond, şi cu o trataţie specială (prăjitura lume. În prezent, rata cea mai ridicată a căsători- O piesă care are ca pretext reacţiile „Kalafucis”, după o reţetă degustată de ilor mixte se înregistrează în fostele republici ale stârnite de achiziţia (de către un anu- Veronique, cea pasionată de etnologie, Uniunii Sovietice, unde peste 75% din evrei se me Serge) a unei picturi; gest surprin- în Creta!). Gazdele nu exteriorizează căsătoresc cu neevrei. În Statele Unite această zător ce ameninţă să strice o prietenie complexe sociale (deşi un decalaj rată se apropie de 55%, în Anglia şi Franţa este veche de 15 ani. Căci privind tabloul există şi se manifestă!). Avocatul Re- de peste 40%, în Canada - de 35%, în Australia - (foarte – poate prea mare, foarte – ille e dependent de telefonul celular de 25% şi în Mexic - de 10 %. Pergola consideră poate prea scump şi... complet alb!), şi, reiese, nu ezită să apere energic că această situaţie se datorează lipsei educaţiei Marc îşi manifestă dezaprobarea şi o companie farmaceutică, acuzată că evreieşti şi apropierii de alte culturi. El subliniază chiar dispreţul pentru ceea ce i se pare produce medicamente nocive. Soţia că în ciuda acestui fapt, în fi ecare comunitate un act de veleitarism şi snobism. sa, mai distantă, face – fără a fi decât evreiască din Diaspora se afl ă mulţi evrei care îşi Tensiune care îl pune în situaţie superfi cială – pe distinsa. Pe de altă menţin credinţa şi legăturile cu iudaismul. Multe neplăcută şi pe Yvan, al treilea amic, parte, Veronique, care scrie o carte organizaţii evreieşti acţionează în această direc- acesta mai oscilant (mai obsedat de YYasminaasmina RezaReza despre genocidul de la Darfour şi se ţie, între care Habad, care se afl ă pretutindeni în probleme de familie şi de job). visează o justiţiară la scară mondială lume, Joint, mişcarea conservativă şi mişcarea re- Auzim opinii mai elitiste şi altele ”organic”), ce spune poveşti ce ies una este urmărită, acaparată de ideea de formistă care sunt efi ciente în Europa răsăriteană mai populiste. Miza piesei nu e una din alta ca păpuşile ruseşti, ce înlănţu- dreptate... şi în America Latină, împreună cu prezenţa Shas, de valorizări estetice, ci de dezvăluiri ie referinţe la personaje ce intră şi ies Treptat, sub presiunea prejudecă- a Agenţiei Evreieşti şi a altor organizaţii evreieşti. morale: jocul comportamentelor, al din text ca dintr-o carte de telefon, ce ţilor, a ideilor fi xe, a complexelor şi, Sergio Della Pergola consideră că nu există determinismelor sociale; presiunile deraiază de la un subiect, şi mai ales, mai ales, a unor irepresibile reacţii pericolul dispariţiei unor întregi comunităţi evre- mentalităţilor moştenite; sondarea de la o obsesie la alta. O sofi sticare primare – praful se alege de toate ieşti în unele ţări. „Prezenţa evreilor în unele ţări unor reacţii ce ţin de sufi cienţă şi obtu- (preluată din romanul modern, de la intenţiile nobile. Cu toţii îşi dau arama este o refl ectare a istoriei, evreii fi ind prezenţi în zitate versus snobism, opinie – versus Joyce încoace) care nu prieşte calităţii pe faţă: alienare, obsesia lui a avea şi acelaşi loc în trecut, dar sunt afectaţi de elemen- edict, francheţe versus ipocrizie (sau dramatice şi nici spectatorilor – ce pot a domina, ipocrizie, veleitarism, mofturi te politice, sociale şi economice care creează minciună). Dar ceea ce a cucerit publi- avea legitime reacţii de saţietate şi şi ifose. Şi, mai ales, cu toţii (mai puţin condiţii pozitive şi negative pentru colectivitatea cul au fost mai ales caratele de spirit plictiseală. Vă recomand totuşi specta- bunul Michel) relevă un mare potenţial evreiască”. ale dialogului, umorul fi n, ironia tăioasă colul de la „Nottara”, în regia aceluiaşi de violenţă. O violenţă care, evident, „Evreii sunt în general membri bine educaţi ai a Yasminei Reza. Calităţi de care vă Cristian Juncu, care salvează tot ceea se transmite (amplifi cat) de la genera- societăţii şi necesită un cadru adecvat în mijlocul puteţi convinge şi singuri, urmărindu-i ce se poate salva – prin proiecţii cine- ţia părinţilor la cea a copiilor! O violenţă căruia să trăiască. Asta explică de ce marea la Bulandra pe Vlad Zamfi rescu, Şer- matografi ce, prin decor şi, mai ales, care învăluie în ironie tăioasă pretenţia majoritate a evreilor locuiesc în 38 din cele mai ban Pavlu şi Gheorghe Ifrim – în regia prin excelente interpretări, sensibile şi bietei Veronique de a fi conştiinţa vie şi dezvoltate ţări ale lumii, inclusiv Israelul, care lui Cristi Juncu. inteligente, ale lui Catrinel Dumitrescu trează a discriminărilor politice, etnice, ocupă locul 23. Diferitele schimbări în infrastruc- * şi Emil Hossu. rasiale şi religioase. O violenţă care, tura statelor vor conduce şi la schimbări în harta Recent, Teatrul „Nottara” ne-a in- * vai, pune sub semnul întrebării rolul geografi că a evreilor în lume”, conchide profesorul vitat la premiera cu „Omul hazardului” Mai bună (deşi mai simplă şi fără pe care omul european îl poate juca în Sergio Della Pergola. (text din 1995). Suntem în trenul ce pretenţii!) este „Doamne, ce măcel!”, pacifi carea şi „liniştirea” lumii noastre, goneşte dinspre Paris spre Frankfurt... piesa din 2006 pusă în scenă la Teatrul bântuite de atâtea tensiuni şi crize. (Din „Jurnalul săptămânii” – În acelaşi compartiment, pe banchete de Comedie de către Lucian Giurches- NATALIA STANCU nr. 231 – 26.05.2011) Un mare precursor al postmodernismului românesc Seria de Opere nu mai laşi cartea din mână până când nu inserează opera. În plină resurecţie a mo- nu se justifi că, nu acuză şi nu-şi pune Realitatea a lui Radu Cosaşu o termini. Autorul scrie cu o pasiune devo- dernismului, el a renunţat la „stilul înalt”, cenuşă în cap. Opţiunea de tinereţe pen- cărţii continuă, la Editura rantă pentru literatură şi pen- la proza parabolică şi/ sau tru ideologia comunistă este „vânată” de Polirom, cu volumul al tru limba română, iar această fantastică şi la denunţarea prozator, prin interstiţiile conştiinţei sale IV-lea, intitulat Supra- pasiune trece în pagină şi îl politicului, deşi stilul său tră- de scriitor, spre a fi înţeleasă, între revolta vieţuirile. I. Rămăşiţele cuprinde şi pe cititor, Cosaşu dează o splendidă cultură adolescentină împotriva tatălui – expo- mele mic-burgheze. II. reuşind performanţa de a literară, proiecţii fantastice nent al burgheziei româneşti interbelice Armata mea de cava- scrie într-un asemenea mod se strecoară în pagină, iar -, oroarea faţă de crimele nazismului (cu lerie*. Ca şi primele despre întâmplările de zi cu politicul este prezent la tot varianta locală a legionarismului şi dicta- trei volume ale seriei, zi („supravieţuirile” sale), pasul. Însă Radu Cosaşu turii antonesciene) şi tinereasca sete de şi cel de-al patrulea încât cititorul să le parcurgă face din carte o existenţă, dreptate socială. Cosaşu nu se disculpă şi este, concomitent, un cu pasiunea cu care citeşte scriind cu propriul sine: nu nu disculpă pe nimeni, dar face ceva mult regal şi o revelaţie. un roman poliţist. numai cu propriile-i teme şi mai important: ne ajută, prin auto-analiza Un regal, pentru că Dar Opere IV este şi o fantasme ori cu cultura sa pe care ne-o oferă, să ieşim de sub zodia avem ocazia să savurăm din nou atât de revelaţie, căci întăreşte ceea literară, ci şi cu întâmplările sterilei imprecaţii colective şi să intrăm particulara literatură a lui Radu Cosaşu, ce Opere III doar sugera: şi cotidiene, cu spaimele şi sub cea, mult mai fertilă, a înţelegerii scriitor care, rămânând fi del generaţiei anume, că ne afl ăm în pre- curajul domestic, cu cliva- mecanismelor implacabile ale unei epoci. alături de care a păşit în literatură – şi a zenţa unui mare precursor al jele şi rupturile interioare RĂZVAN VONCU cărei memorie o evocă şi o apără –, şi-a postmodernismului în litera- provocate, mai toate, de * RADU COSAȘU – Opere IV. I. Rămăşiţele mele mic-burgheze. II. Armata mea de cavalerie, creat, totuşi, un stil personal, care îl deo- tura română. Radu Cosaşu o opţiune juvenilă pentru prefaţă de Paul Cernat, Editura Polirom, Bucureşti, sebeşte de oricare dintre colegii săi. Re- se deosebeşte de prozatorii mişcarea de stânga. 2011. cunoşti o pagină de Cosaşu de la primele generaţiei ’60 nu numai prin stil, ci şi Înalta moralitate a prozei lui Cosaşu Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abo- rânduri şi, odată începute aceste rânduri, prin poetică, prin codul literar în care îşi constă în faptul că autorul nu justifi că şi namentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea res pectivă. Pentru cei din Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri REALITATEA EVREIASC| Redactor-șef: BORIS M. MEHR Contabil: MIHAELA ZADOINA nr. 9 – 11, cod poştal 030202. Abonamentele se mai pot ALEXANDRU MARINESCU Corectură: MIHAELA OBERSCHI DTP: GABRIEL IONESCU (0726-221191) achita și prin mandate poștale fi e pe adresa F.C.E.R. – la COSMIN MIUŢE ofi ciile poștale din localitate, fi e în conturile: BCR 2511. REDACŢIA: Bucureşti, Redactor principal și editorialist Fotoreporter: SANDU CÂLŢIA A01.01195275.0074.ROL.1 RO51RNCB0074011952750001 str. Popa Nan, nr. 70 de număr: IULIA DELEANU Traducători: Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRL (LEI), 2511.A01.0.1195275.0074.USD.5 RO40R- Tel. / fax: 021-322.75.60 GHEŢA ROBERT (0743-027955) NCB0074011952750005 (USD), 2511.A01.0.1195275.0074. Consilier editorial onorifi c: Ebraică: SARIT BLONDER EUR.3 RO94RNCB0074011952750003 (EURO), sau www.fcer.jewish.ro DOREL DORIAN Ing. B. TERCATIN (Israel) LEUMI BANK 1080.25110.1.N-0090989.RON.01 RO- [email protected] Engleză: SANDA LEPOIEV 89DAFB108000090989RO02 (LEI), 1080.25110.1.N- [email protected] Secretar general de redacţie: 0090989.USD.01 RO06DAFB108000090989US02 Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIU ELENA MARINESCU (USD), 1080.25110.1.N-0090989.EUR.01 RO46DAF- Serie nouă a Telefon: 021-314.96.90 B108000090989EU02 (EURO). Pentru EUROPA, un abo- REVISTEI CULTULUI MOZAIC Redactori: ANDREI BANC nament pe un an costă 45 de euro (cu toate taxele incluse). Fondată în 1956 Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conținutul fi ecărui text aparține auto- Pentru EXTRA EUROPA, un abonament costă 95 de dolari de Şef-Rabin dr. Moses Rosen LUCIANA FRIEDMANN rului. Redacția nu împărtășește în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele USA (cu toate taxele incluse). Pentru Israel, un abonament EVA GALAMBOS semnate de colaboratori. Redacția nu primește spre publicare decât articole scrise cu diacritice. pe un an costă 40 de dolari USA.