Avangarda – Prezent Și Istorie

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Avangarda – Prezent Și Istorie Avangarda – prezent PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA și istorie AANULNUL LVLV NR.NR. 364-365364-365 (1164-1165)(1164-1165) 1 – 3030 IUNIEIUNIE 20112011 2828 YIARYIAR – 2828 SIVANSIVAN 57715771 2244 PAGINIPAGINI – 3 LEILEI IUNIE, CÂND E MULTĂ LUMINĂ „Aminteşte-ţi ceea ce ţi-a făcut ţie Amalek!” (Deuteronom, 25. 17). În fi e- care an, când vine vara ne amintim. Auzim roţile trenurilor de marfă, care plecau spre Auschwitz cu evreii din Ar- dealul de Nord. Spunem Kadiş pentru ei, pentru comunităţi întregi prefăcute-n fum. Au fost singuri sau aproape sin- guri în drumul spre moarte. A spus-o, la comemorarea din acest an, un mare istoric neevreu din Oradea. Au spus-o fotografi ile din „Albumul Auschwitz”, făcute de nazişti în momentul trierii, care pot fi văzute în expoziţia deschi- să, acum, la Satu Mare. Au spus-o licăririle lumânărilor aprinse de puţinii supravieţuitori – „tăciunele smuls fl ă- cărilor” – din atâtea oraşe din nordul Transilvaniei. Restul - cifre. Oameni gazaţi şi arşi în cuptoare, din această parte a României, sub ocupaţie ungară fascistă: 18 000 – Cluj; 30 000 – Bi- hor, inclusiv Oradea; 14 000 – Satu Mare… Şi rândurile supravieţuitorilor se subţiază din ce în ce. Şi dacă astăzi, când ei mai există încă, se fac auzite atâtea voci care contestă Holocaustul, ce se va întâmpla când ei nu vor mai fi ? Vorbim contra urii. Scriem contra urii. Scriem împotriva fanatismului. Fanatismul duce la aversiune faţă de tot ce e diferit şi asta nu e numai împotriva evreilor. Deportările evreilor din această parte a ţării, cauzate de excesul de zel al autorităţilor maghiare fasciste, când era limpede pentru oricine că „Reich-ul de o mie de ani” al lui Hitler e ţăndări, s-au săvârşit în mai – iunie, când e multă lumină. S-au executat fulger. Spunea un erudit al obştii noas- tre, azi, aproape uitat, Marc Clarian z.l., care a avut privilegiul să stea de vorbă cu Simon Wiesenthal, că a sosit momentul ca „Sefer Haşoa” să devină o a treia Carte a Cronicilor. Era vorba de un calendar afectiv, elaborat de Wiesenthal, cu cele 12 luni, 365 de zile ale sale, în dreptul fi ecărei zile fi ind notate toate durerile poporului evreu petrecute în acea zi, dureri ce nu pot fi şi nu trebuie să fi e uitate. Să ne gândim la ultimele zile ale aceleiaşi luni: Iaşi, 1941. Doi copii ascunşi de furia pogromului - povesteşte domnu’ Ghiltman, preşedintele comunităţii - văd cum mama, tatăl şi fratele lor sunt ucişi chiar în faţa casei. Oare Tablele sparte ale Legii să fi e numai metaforă? Şi un fapt complementar „Calendaru- lui” lui Wiesenthal: Simon Dubnov a continuat să scrie la „Istoria mondială a poporului evreu” până în ziua în care a fost ucis de nazişti. Iunie - o lună de copleşitoare aduceri aminte. IULIA DELEANU Comemorarea a 67 de ani de la deportarea evreilor din Cluj și din „„RuthRuth îlîl întâlneșteîntâlnește pepe Boaz”Boaz” ddee TThomashomas MatthewsMatthews RookeRooke Transilvania de Nord ((18421842 – 11942),942), TTateate Gallery,Gallery, LLondra.ondra. 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 364-365 (1164-1165) - 1 - 30 iunie 2011 AGENDA PARLAMENTARĂ Pe agenda parlamentară a depu- având posibilitatea să supună atenţiei durată istorică. Domnia sa a propus să se istoric de mare însemnătate în istoria tatului F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, s-au primului ministru solicitări ale organiza- introducă în sistemul instituţiilor statului multimilenară a poporului evreu. Atunci înscris în acest interval de timp multiple ţiilor de minorităţi naţionale pe care le Autoritatea pentru Minorităţi Naţionale când şi-a proclamat independenţa, Statul şi diverse activităţi: • participarea la reprezintă. Deputatul F.C.E.R. a cerut (AMN), subordonată Parlamentului, prin Israel a apărut şi ca un stat autentic de- reuniunea Iniţiativei Central Europene – sprijinul Guvernului pentru reabilitarea care minorităţile naţionale cu reprezen- mocrat. De atunci şi până acum, 12 locuri Dimensiunea Parlamentară (ICE – DP); unor sinagogi, temple (Rădăuţi, Tulcea, tare parlamentară să-şi gestioneze pro- sunt rezervate în Knesset (Parlamentul • întâlnirea Grupului Parlamentar al Mi- Siret) şi cimitire din ţară ca şi pentru priile probleme cu mai puţin amestec din israelian) deputaţilor arabi, cetăţeni ai norităţilor Naţionale (GPMN) cu primul realizarea unei grădiniţe F.C.E.R. pentru partea Guvernului. În fapt, AMN ar urma Israelului, care au dreptul şi folosesc ab- ministru Emil Boc; • colaborarea GPMN, copiii din Bucureşti. Dr. Aurel Vainer a să înlocuiască actualul DRI, subordonat solut liber în Knesset limba lor maternă, UDMR, PDL pentru elaborarea proiectu- mulţumit pentru ajutorul acordat renovării Guvernului prin Secretariatul General al araba. România a fost printre primele lui de lege privind Statutul Minorităţilor zece ţări care au recunoscut Statul Israel. Naţionale din România; • marcarea, în Israelul a cunoscut o evoluţie deosebit Parlamentul României, a Zilei Naţionale a de semnifi cativă sub raport economic, Israelului; • primirea, alături de alţi colegi demografi c, social, diplomatic. Oamenii parlamentari, a comisarului UE pentru au muncit şi muncesc ca Israelul să fi e Piaţa Internă, Michel Barnier, la Parla- un stat înfl oritor. Toate religiile au drept mentul României; • întâlnirea cu o impor- de cetate, fără deosebire”. „Relaţiile cu tantă delegaţie a Parlamentului Franţei; • Parlamentul României sunt, de aseme- în perspectivă imediată: participarea la o nea, deosebit de bune”, a spus deputatul nouă ediţie a Conferinţei Internaţionale a F.C.E.R., amintind activitatea Grupului Parlamentarilor Evrei, la Ierusalim. Parlamentar de Prietenie România – Is- Între 19 – 21 mai a.c., deputatul rael, vizitele din ultimii ani. F.C.E.R. a făcut parte din delegaţia Deputatul F.C.E.R. a participat la parlamentară a României la reuniunea dialogul interactiv între parlamentari şi ICE – DP, de la Belgrad. În intervenţia un înalt oaspete, comisarul UE pentru pe tema relaţiilor economice între cele Piaţa Internă, Michel Barnier, pe tema 18 ţări membre ale ICE – DP, domnia sa evoluţiei Pieţei Interne din România în a subliniat necesitatea sprijinului acordat contextul crizei economice globale. Un de ţările membre ale UE celor care încă punct important al discuţiei a fost legea, nu au această calitate: Croaţia, Serbia, recent adoptată în Parlamentul României, Muntenegru etc., a iniţierii şi adoptării de a parteneriatului public-privat. Comisarul legi noi, care să favorizeze schimburile UE şi-a exprimat opinia că unele pre- economice, comerciale, turistice, cultu- vederi din lege nu concordă deplin cu rale între ţările ICE – DP. Dr. Aurel Vainer prevederile similare din alte ţări membre a apreciat intervenţiile coordonatorului ale UE. Drept urmare, pe agenda de lucru naţional sârb al ICE – DP, Zoran Popovic, a Parlamentului, s-a introdus dezbaterea şi ale conducătorului delegaţiei poloneze, privind îmbunătăţirea legii, în concordan- Jennay Sepiol, considerând că ele oferă ţă cu reglementările UE. o imagine completă asupra viitorului or- Dr. Aurel Vainer a participat la ganizaţiei. A arătat că ICE – DP este cea întâlnirea de la sediul Parlamentului cu mai veche formă de cooperare regională, o importantă delegație de parlamentari model pentru astfel de iniţiative, potenţial francezi, însoțiți de E.S. Paul Henri, am- actor-cheie în Europa centrală, de est şi basadorul Franței în România. Deputatul de sud-est pentru asigurarea stabilităţii F.C.E.R. a evidențiat specifi cul legislației şi securităţii în regiune. A propus: • coo- românești, potrivit căreia organizațiile de perarea ICE – DP cu UE, prin semnarea minorități naționale cu existență îndelun- unui acord între această organizaţie şi gată în țară, printre care și F.C.E.R., au Comisia Europeană; • o strategie de drept de reprezentare parlamentară. promovare a Regiunii Dunării a UE, in- Între 27 – 29 iunie a.c. se va desfă- strument excelent ca ICE – DP să joace şura la Ierusalim o nouă ediţie a Conferin- un rol important în Europa. O parte din Templului „Leipziger” din Roman, a cărui Guvernului. „Destinul mai bun al minori- ţei Internaţionale a Parlamentarilor Evrei. ideile intervenţiei deputatului F.C.E.R. reinaugurare urmează la aibă loc la 24 tăţilor naţionale ar urma să fi e astfel asi- Se scontează participarea a circa 500 s-au regăsit în Documentul fi nal al reuni- iunie a.c. gurat de voinţa tuturor partidelor politice, de personalităţi din întreaga lume. Vor fi unii, în care s-au adoptat hotărâri privind În discuţiile cu membrii Coaliţiei, nu doar de a celor afl ate la guvernare”. abordate subiecte de maximă importanţă dezvoltarea activităţii ICE – DP, autentic pentru elaborarea proiectului de lege În acelaşi timp, Consiliul pentru Minorităţi vizând existenţa şi dezvoltarea Israelului, pod pentru noi iniţiative şi colaborări. privind Statutul Minorităţilor Naţionale, Naţionale ar urma să-şi continue activita- formule de soluţionare a coexistenţei cu Cu prilejul vizitei, în spiritul şi litera s-au introdus toate elementele specifi ce tea ca organ consultativ al AMN. ţările arabe vecine, în speranţa unor po- Acordului între GPMN şi PDL, a primului care defi nesc o comunitate pentru a fi De Iom Haaţmaut – Ziua Naţională sibile evoluţii favorabile de democratizare ministru Emil Boc la sediul GPMN, au minoritate naţională, în afară de limbă, a Israelului, dr. Aurel Vainer a avut o in- a regimurilor din aceste state. Vom reveni fost trecute în revistă problemele politice cultură, religie. Dr. Aurel Vainer a arătat tervenţie în plenul Camerei Deputaţilor. pe larg, în numărul viitor al revistei. curente. Au fost exprimate opiniile
Recommended publications
  • REALITATEA EVREIASCĂ - Nr
    Anul Nou al Pomilor TU BIŞVAT PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA 4 februarie 2015 – ANUL LVI = NR. 442-443 (1242-1243) = 1 – 31 IANUARIE 2015 =10 TEVET – 11 ŞVAT 5775 =24 PAGINI – 3 LEI 15 Şvat 5775 PAG. 6 HOLOCAUsTUL descris de generalul american Dwight D. EIsenhower Generalul D. Eisenhower a avut o premoniţie vizitând lagărul de con- centrare de la Gotha. Într-o scrisoare adresată generalului George C. Marshall, el scria în aprilie 194 5: „Dovezile vizuale şi verbale de înfometare, cruzime şi bestialitate erau copleşitoare. Într-o cameră erau aruncate, într-o grămadă, cadavrele unor oameni goi, ucişi prin înfometare. Am vizitat locul (unde generalul Patton a refuzat să intre- n.red.) pentru a putea ulterior să depun mărturie directă dacă vreodată, în viitor, va apărea tendinţa de a pune aceste acuzaţii pe seama propagandei”. Cupola de la Yad Vashem 27 ianuarie ZIUA INTERNAŢIONALĂ A HOLOCAUsTULUI - 70 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Aus chwitz de către Forţele Aliate Lagărul de la Auschwitz Eliberarea lagărului de la Auschwitz ATENTATUL TERORIsT DIN FRANŢA Contribuţia evreimii PAG. 7 74 de ani „Au murit numai fiindcă erau evrei” române la Aşezământul de la Această propoziţie, sub forma: „singu- caşer din Paris, şi nu întâmplător, potrivit Muncii în Ereţ Israel Pogromul ra lor vină a fost că erau evrei”, o folosim propriilor declaraţii făcute prin telefonul PAG. 9 adesea când ne referim la victimele Ho- mobil unui post de radio. El a năvălit în din locaustului. O regăsim în paginile cărţilor magazin, a omorât patru ostatici şi, până HANUCA Bucureştii de istorie, în paginile unor ziare, în evocări la urmă, a fost împuşcat, ca de altfel şi cei Bucureşti ale supravieţuitorilor.
    [Show full text]
  • O Doamnă Cât Un Secol. Timpul Şi Margareta – Adevarul
    5/12/2017 O doamnă cât un secol. Timpul şi Margareta ­ adevarul.ro O doamnă cât un secol. Timpul şi Margareta Iulian Andrei Crăciun, Pictoriţa Margareta (Medi) Wechsler Dinu are 103 ani. Este cea mai frumoasă femeie pe care am întâlnit­o. Ştiţi ora aceea a dimineţii când în oraş e încă linişte şi prima lumină cade perfect peste întunericul catifelat, cade divin, ca într­un tablou de Marc Chagall? Atunci, la răsărit, uneori, dar tot mai rar, Medi Dinu priveşte cerul. Ştiţi de câte ori şi cât de frumos a răsărit soarele din decembrie 1908 până în martie 2012, până în acest timp târziu, cu suflete îngheţate? Medi Dinu ştie. Istoria secolului XX are în sfârşit un cronicar adecvat. Şi câte s­au întâmplat în ultima sută de ani! Au căzut şi monarhia, şi comunismul, au scris şi Jean­Paul Sartre şi Mihaela Rădulescu, şi­au dat măştile jos toţi diavolii, coborând omenirea în grotă, şi s­au ridicat rachetele spaţiale spre abisuri, transportându­ne toate visele pe Lună, iar noi contăm pe istorie? Da, noi contăm pe istorie.Această femeie care ne priveşte acum cu ochii ca marea a văzut tot: a fost evreică în timpul a două războaie mondiale, a absolvit Belle Arte, dar a studiat şi matematici, şi filosofie, i­a fost elevă şi lui Dan Barbilian (poetul Ion Barbu), şi lui Nae Ionescu, a pictat Balcicul din dragoste şi cu talent, a fost căsătorită cu un poet ­ Stephan Roll ­ care a lucrat în cuvinte ca în mătase. Aţi auzit de Lăptăria lui Enache? Era, cândva, a socrului lui Medi Dinu.
    [Show full text]
  • TIŞA Be AV (9 AV)
    „Democraţia nu este dictatura majorităţii ci protecţia minorităţilor de toate felurile” Interviu cu prof. CRISTIAN PÂRVULESCU, coordonator al Forumului Constituţional, preşedinte Pro Democraţia Propuneri ale deputatului PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA F.C.E.R. pentru revizuirea unor articole din ANUL LVI = NR. 408-409 (1208-1209) = 1 – 30 IUNIE 2013 = 23 SIVAN – 22 TAMUZ 5773 =24 PAGINI – 3 LEI Constituţie PAG. 5 TIŞA be AV (9 AV) Pogromul de la Dorohoi a aprins făclia violenţelor „KESHET” pentru generaţia de mijloc a păşit cu dreptul antisemite din România condusă de I. Antonescu PAG. 3 În ziua de 1 iulie 1940, subunităţi militare române Toţi evreii civili prezenţi, cu excepţia unui singur su- din Grupul 3 Grăniceri şi 8 Artilerie, care se retrăgeau din pravieţuitor, precum şi şapte militari evrei în frunte cu De la Moghilev la Caracas Herţa, au declanşat un pogrom antievreiesc la Dorohoi, sergentul Bercovici Emil, din Regimentul 29 Infanterie, via Tel-Aviv – ceea ce a constituit prima manifestare majoră în lanţul care au venit să dea onorul soldatului erou evreu, au fost PAG. 9 din care fac parte celelalte pogromuri din Moldova şi cel ucişi de către militarii români. viaţa, ca o luptă de la Bucureşti. Focul s-a extins cu repeziciune în tot oraşul, ucigaşii În oraşul Dorohoi, se arată în lucrarea „Holocaust sub dezlănţuiţi făcând numeroase victime în rândurile popu- guvernarea lui Antonescu”, scrisă de Marcu Rozen (supra- laţiei evreieşti. Lansare de carte „Hasefer“ la Bookfest vieţuitor al lagărelor din Transnistria) şi editată de AERVH, După cum rezultă din procesul verbal nr. 462 din 4 iulie au fost aduse corpurile neînsufleţite ale căpitanului român 1940, semnat de procurorul militar căpitan în rezervă Duca Autori evrei la Salonul internaţional de carte Bookfest Boroş şi soldatului evreu Iancu Solomon, împuşcaţi la Mihail, ajutor de primar ing.
    [Show full text]
  • Catalogul "Ackerman", Editions N
    Campanie de strângere de fonduri pentru PRIMUL TEATRU CONSTRUIT ÎMPREUNĂ OUĂLE GRIVIȚA 53 Chris Simion-Mercurian este o personalitate apreciată atât în țară, cât și în străinătate. Are o carieră de peste 20 de Au creat pentru „Grivița 53”: Alexandru Tomescu&Ana Munteanu, Gheorghe Fikl, Oana Pellea, Cristian Mungiu&Dalina ani în teatru, peste 48 de spectacole regizate, 10 cărți publicate și este inițiatoarea unui important festival de teatru Bădescu, Dan Perjovschi&band of illustrators, Ivan Patzaichin&Marius Burhan, Alex Găvan&Adina Mastalier, Horațiu independent din țară – UNDERCLOUD. Mălăele&Cristi Farcaș, Maia Morgenstern&Cabiria Morgenstern, Mihai Dobrovolschi&Vlad Fodor, Vasile Murivale, Mirela Anul trecut Chris Simion-Mercurian a vândut casa bunicii și, cu banii încasați din tranzacție, a cumpărat un teren. Trăistaru, Mihai Popescu, Iuliana Vîlsan, Francisc Chiuariu, Marius Manole, Fundația Renașterea & Alexandra Nechita, Arantxa Pe Calea Griviței 53. Acolo va construi G53 – PRIMUL TEATRU CONSTRUIT ÎMPREUNĂ DE LA ZERO. „În 1946 ducea Etcheverria, Valeria Racilă von Groningen & Chris Simion-Mercurian. la bun sfârșit un astfel de demers inginerul constructor Liviu Ciulei, pentru fiul său - regizorul cu același nume. Teatrul construit de domnia sa este actualul Teatru Nottara. De-atunci și până astăzi nimeni nu a replicat o astfel de „Nu e nevoie de multe cuvinte, ci de donații și fapte. E un proiect curajos inițiat de oameni curajoși și frumoși. <<Grivița 53>> poveste”. După 73 de ani, Chris Simion – Mercurian ne invită să-i fim alături, iar visul ei să devină și visul nostru. „Este este o victorie a unor oameni împotriva unui sistem.” – Oana Pellea, actriță. moștenirea pe care o putem lăsa generațiilor care vin din urmă și Bucureștiului.” – Chris Simion-Mercurian.
    [Show full text]
  • Articole Din Publicaţii Periodice. Cultură 3
    ARTICOLE DIN PUBLICAŢII PERIODICE. CULTURĂ 3 CUPRINS 0 GENERALITĂŢI ............................................................................................... 5 008 Civilizaţie. Cultură..................................................................................... 5 02 Biblioteconomie. Biblioteci ....................................................................... 11 06 Organizaţii. Asociaţii. Congrese. Expoziţii ............................................... 11 070 Ziaristică .................................................................................................. 12 1 FILOZOFIE ...................................................................................................... 21 2 RELIGIE ........................................................................................................... 26 3 ŞTIINŢE SOCIALE, ECONOMICE ŞI JURIDICE .................................... 30 32 Politică ....................................................................................................... 33 323.1 Minorităţi naţionale .............................................................................. 35 37 Educaţie. Învăţământ. Timp liber .............................................................. 36 39 Etnografie. Folclor ..................................................................................... 37 6 ŞTIINŢE APLICATE ...................................................................................... 38 655 Industrii poligrafice ................................................................................
    [Show full text]
  • Licitaţia De Avangardă, Inclusiv Amintirile Unui Poet Avangardist Marți, 21 Mai 2019, 19.00 Artmark, Palatul Cesianu-Racoviță
    26. Marcel Iancu, Nouvelle trophée (detaliu) Licitaţia de Avangardă, inclusiv amintirile unui poet avangardist marți, 21 mai 2019, 19.00 Artmark, Palatul Cesianu-Racoviță 10 11 Verso: Tristan Tzara, Autoportret 1 | Tristan Tzara 1896, Moinești, Bacău - 1963, Paris Schițe și Autoportret | 1952 tuș pe hârtie, 20,5 × 13,5 cm, semnat, datat și dedicat dreapta jos, în peniță, „Tzara a Claude, 26 nov. (19)52” € 2.500 - 3.500 Proveniență: colecția poetului francez Claude Roy. 2 | Hedda Sterne 3 | Hedda Sterne 1910, București - 2011, New York 1910, București - 2011, New York Studiul subconștientului În mișcare colaj, tempera și ceracolor pe hârtie, 48 × 32,5 cm tempera pe hârtie, 42 × 32 cm € 300 - 500 € 300 - 500 Proveniență: Proveniență: colecția Stephan Roll. colecția Stephan Roll. 12 13 4 | Jules Perahim După perioada comunistă, în care se conformează 1914, Bucureşti - 2008, Paris realismului-socialist impus de stat, Perahim revine la pasiunea sa, pictura suprarealistă. După 1969 Dialog între două lumi (D’une rive à l’autre) | 1975 universul imaginar se transformă definitiv, urmând ulei pe pânză, 50 × 61 cm, semnat și datat dreapta jos, calea Suprarealismului internațional. Lumea fantastică cu gri, „Perahim, (19)75” creată de artist fascinează prin fabulosul bestiar în care se regăsesc numeroase varietăţi de animale şi plante, € 6.000 - 9.000 peisaje hipnotizante şi vaste, toate realizate într-o cromatică vie, exotică. Acest exotism al formelor şi culorilor lui Perahim îşi are influenţa în cultura africană, Opera este însoțită de certificat de autenticitare emis de de la care s-a inspirat în urma călătoriei lui în Africa de soția artistului, doamna Marina Vanci-Perahim.
    [Show full text]
  • Serie Nouă II Anul II, Nr. 4, Decembrie 2019 STEAUA DOBROGEI COLABORATORI * an II, Nr
    Serie nouă II Anul II, nr. 4, decembrie 2019 STEAUA DOBROGEI COLABORATORI * An II, Nr. 4/decembrie 2019 Publicație fondată în 1879 Gheorghe ȘEiTAN * Gheorghe OANCEA Serie nouă – 1999 Ștefan ZĂVOiU Olga VĂdUVA Revistă trimestrială de cultură Violeta daniela mÎNdRU (Tecuci) * Sebastian GOlOmOZ (Tecuci) Serie nouă II – 2018 Valentina BECART BiSOG (Pașcani) Angela dUmBRAVĂ Revistă bianuală de cultură ioan GHEORGHiȚĂ miriam dABĂU (Paris, Franța) lenuș lUNGU (Torino, italia) COLECTIVUL DE REDACȚIE Anca maria dAVid (Sydney, Australia) Ovidiu SCRidON (marea Britanie) Director Petre RĂU (Galați) mircea marcel PETCU Georgeta mUSCĂ OANĂ (Galați) Vera CRĂCiUN (Galați) tel.:0721214489 Cezarina AdAmESCU (Galați) e-mail: [email protected] Valeria HOGEA Claudia mARiNACHE (București) mihai mARiNACHE Redactor - șef Nicolae GEORGESCU-TUlCEA Gheorghe BUCUR Pr. Gabriel CONSTANTiN tel.:0722274551 Pr. Nicolae Sorin iON e-mail: [email protected] Ernesto miHĂilESCU Zaharia POTÂRNiCHE (București) George TERZiU (București) Secretar general de redacție dan CiACHiR (București) Carmen ȘERB (București) laurențiu mĂNĂSTiREANU (Cluj-Napoca) mircea marcel PETCU Emilia POENARU (Cluj-Napoca) Alexandru COCEATOV (Republica moldova) Corectură Natalia dEdiU (Republica moldova) Floarea CAlENiC daniela iACOBlEV-BARĂU mihai miliAN iuliana TiTOV REDACTORI marian dOPCEA Victor Henrich BAUmANN Andreea CERȘEmBA Nicolae RĂdUlESCU Silvia lUCHiAN Spiridon POPESCU (Târgu Jiu) lăcrămioara mANEA mihnea Teodor POPESCU (Târgu Jiu) Gheorghe BĂiSAN iuliana diNTE (Constanța) Adrian PAl Vasilica miTREA (Constanța) Constantin ilie NAN (Constanța) Felix lucian NECUlAi Silvia BYA URliH (Baia mare) Oana Gabriela AGACHE melania CUC (Bistrița-Năsăud) Elena NETCU Silvia COCETOV-CSAKi (Oradea) lavinia PAVEl Rodica CĂTUN (Caracal) mihai ViNTilĂ (Brăila) Virgil ANTONESCU (Brăila) Grafică: Adrian Pal Constantin OANCĂ layout: R. Caliman mihai mOlEȘAG mirela NECUlA (București) luiza Adela VĂdUVA (Padeș, Gorj) MEMBRI FONDATORI Viorel POPESCU (Padeș, Gorj) Victor H.
    [Show full text]
  • Articole Din Publicaţii Periodice. Cultură 3
    ARTICOLE DIN PUBLICAŢII PERIODICE. CULTURĂ 3 CUPRINS 0 GENERALITĂŢI ............................................................................................... 5 008 Civilizaţie. Cultură..................................................................................... 5 02 Biblioteconomie. Biblioteci ....................................................................... 10 06 Organizaţii. Asociaţii. Congrese. Expoziţii ............................................... 11 070 Ziaristică .................................................................................................. 12 1 FILOZOFIE ...................................................................................................... 19 2 RELIGIE ........................................................................................................... 23 3 ŞTIINŢE SOCIALE, ECONOMICE ŞI JURIDICE .................................... 26 32 Politică ....................................................................................................... 28 323.1 Minorităţi naţionale .............................................................................. 32 37 Educaţie. Învăţământ. Timp liber .............................................................. 33 39 Etnografie. Folclor ..................................................................................... 36 6 ŞTIINŢE APLICATE ...................................................................................... 37 655 Industrii poligrafice ................................................................................
    [Show full text]
  • ARIEL SHARON – Un Om PAG
    PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LVI = NR. 420-421 (1220-1221) = 1 – 31 IANUARIE 2014 = 29 TEVET – 30 ŞVAT 5774 =24 PAGINI – 3 LEI ARIEL SHARON – un om PAG. 3 a cărui viaţă s-a confundat cu cea a Israelului PAG. 2 Preşedintele De la Ierusalimul sub zăpadă Traian Băsescu, în vizită în Israel De vorbă cu oameni de cultură israelieni PAG. 9 MEDI WECHSLER – 105 ani PAG. 15 Aurel Vainer, la borna 82, în drum către 120 de ani PAG. 5 Participanţi la Festivalul Internaţional ... la Anul Nou al Pomilor (Tu BiŞvat) de Literatură – Bucureşti PAG. 14 73 de ani de la pogromul legionar de la Bucureşti Dorinţa de a uita prelungeşte exilul, al TVR, acad. prof. Dan Berindei, Shelley violenţei sale. Bilanţul tragicelor eveni- CENTENARII NOŞTRI iar secretul răscumpărării este amintirea Hagler Livne, şef adj. misiune, ambasada mente cuprinde 120 de morţi, majoritatea (Israel ben Eliezer) Israelului, dr. Lya Benjamin, istoric, prof. macabrelor asasinate fiind comise în Maria Banuş Împlinirea a 73 de ani de la pogromul univ. Alex. Florian, directorul Institutului pădurea Jilava, precum şi la Abator, pe legionar de la Bucureşti a fost comemo- „Elie Wiesel”, Radu Gabrea, regizor, şi şoselele Fundeni şi Pantelimon. Centrele Acad. C.I. Gulian rată anul acesta prin organizarea, de Avram Croitoru, supravieţuitor al pogro- legionare şi Poliţia Capitalei au fost trans- către Federaţia Comunităţilor Evreieşti din mului din Bucureşti) au rostit alocuţiuni. formate în adevărate camere de tortură. Marcel Saragea România (F.C.E.R.), Comunitatea Evreilor (Vom reveni în numărul viitor cu detalii şi Martiriul rabinului Gutman şi al fiilor săi Bucureşti (C.E.B.), Centrul Comunitar reportaje de la aceste evenimente).
    [Show full text]
  • Nr. 4 (37), (Anul X), Octombrie - Decembrie 2012 EX PONTO Text/Imagine/Metatext
    octombrie - decembrie 2012 Nr. 4(37) anul X EX PONTO TEXT/IMAGINE/METATEXT Nr. 4 (37), (Anul X), octombrie - decembrie 2012 EX PONTO text/imagine/metatext Revistă trimestrială publicată de Editura Ex Ponto şi S.C. InFCon S.A. Director fondator: IoAn PoPIŞtEAnU Director general: PAUL PRoDAn Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, cu susţinerea Filialei „Dobrogea“ a Uniunii Scriitorilor din România, şi sprijinul RoMDIDAC S.A. BUCUREŞtI Redacţia: Redactor şef: OVIDIU DUNĂREANU Redactor şef adjunct: nICoLAE RotUnD Redactori: AngELo MItChIEvICI, ILEAnA MARIn (S.U.A.), LăCRăMIoARA BEREChEt, SoRIn RoŞCA, oLIMPIU vLADIMIRov (tulcea) Prezentare grafică: ConStAntIn gRIgoRUŢă tehnoredactare: AURA DUMItRAChE Prepress: LEonARD vIZIREAnU Colegiul ştiinţific: SoRIn ALExAnDRESCU, Acad. SoLoMon MARCUS, AnDREI BoDIU, IoAn StAnoMIR, vASILE SPIRIDon, DoInA PăULEAnU, ANTONIo PAtRAŞ Colegiul consultativ: FLoRIn ŞLAPAC, Ion RoŞIoRU, STOICA LASCU, BARDU nISTOR, ŞtEFAn CUCU, vIRgIL CoMAn, LIvIU LUngU Revista Ex Ponto găzduieşte opiniile, oricât de diverse, ale colaboratorilor. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui text aparţine în exclusivitate autorului. Redacţia şi Administraţia: Aleea Prof. Murgoci nr. 1, Constanţa, 900132; tel./fax: 0241 / 580527 / 585627 E-mail: [email protected] / [email protected] Revista se difuzează: – în Constanţa, prin reţeaua chioşcurilor „Cuget Liber” S.A. şi la – Muzeul de Artă Constanţa – în Bucureşti, prin Centrul de Difuzare a Presei de la Muzeul Literaturii Române – prin abonamente şi direct, de la sediul redacţiei Revista Ex Ponto este membră a A.R.I.E.L. (Asociaţia Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare) tiparul: S.C. Infcon S.A. Constanţa ISSn: 1584-1189 SUMAR Editorial vALEntIn tALPALARU (p. 64) MARIAn DoPCEA (p. 68) AngELo MItChIEvICI – Thalassa, Thalassa! (p.
    [Show full text]
  • Magazine Francophone De Roumanie SOCIETE ECONOMIE CULTURE
    REGARDMagazine francophone de Roumanie Jusqu’à IAşI SOCIETE Beaux petits cerveaux ECONOMIE ELI-NP : projet fou CULTURE Regard 59 / 15 mars - mai 2013 10 lei Regard Rencontre avec Bogdan Iancu Regard 59 15 mars - 15 mai 2013 SOMMAIRE REGARDMagazine francophone de Roumanie Jusqu’à AILLEURS IAşI Quitter un pays où l’on a passé des années ou voir ses amis en partir sont toujours des moments dou- loureux pour un expatrié. Parfois, on vient à peine de faire connaissance, le courant passe mais le siège de son entreprise à Paris, Londres ou Madrid coupe court à ce début de complicité. Il faut partir. Et, SOCIETE ailleurs, refaire sa vie. Quand il s’agit du même conti- Beaux petits cerveaux nent, on arrivera à se revoir, le temps d’un week-end. ECONOMIE ELI-NP : projet fou Mais lorsqu’un océan sépare... Le départ approche, CULTURE une fête pour dire au revoir s’impose. Elle sera Regard 59 / 15 mars - mai 2013 10 lei Regard Rencontre avec Bogdan Iancu joyeuse et triste à la fois, on établit déjà une date ap- proximative pour les retrouvailles. Pour celui qui part, toutes ces choses à faire empêchent de sombrer dans ISSN 1843 - 7567 la nostalgie, mais pas complètement. Pour celui qui Illustration de couverture : Sorina Vasilescu et Lucian Muntean (photo) reste, c’est parfois plus dur : il, elle me manquera… Devrais-je moi aussi m’en aller ? Question récurrente, surtout quand on vit à l’étranger depuis longtemps. RENCONTRE Puis le quotidien reprend le dessus, jusqu’au nouveau départ. Le mien ou le sien.
    [Show full text]
  • COMEMORAREA Pogromului De LA IAŞI Din 1941 Israelul
    Următorul număr al revistei noastre va apărea la sfârşitul lunii septembrie. Urăm de pe acum cititorilor noştri Ş A N A T O V A PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA UMETUKA! În pagina 3 – Mesaje ANUL LVI = NR. 410-411 (1210-1211) = 1 – 31 IULIE 2013 = 23 TAMUZ – 24 AV 5773 =28 PAGINI – 3 LEI de Roş Haşana 5774 Una dintre comorile Israelului – oraşul Haifa, văzut de pe Muntele Carmel (Pag. 17) C omemorarea P O g romului V E C H E A P R O B L E M Ă Cuvântul mai puternic Î N H A I N E N O I decât moartea d E la I aşi d in 1 9 4 1 Interviu cu LIVIU BERIS, Plecarea dintre noi a scriitorului S-au împlinit, în acest sfârşit de iunie, preşedintele AERVH ŞTEFAN IUREŞ 72 de ani de la tragicele evenimente de PAG. 9 PAG. 16 la Iaşi, din 29-30 iunie 1941, evenimente cărora le-au căzut victimă mii şi mii de cetăţeni de origine evreiască. Israelul, profund dezamăgit de directiva UE Raportul Final al Comisiei Interna- Poziţia exprimată de E.S Dan Ben-Eliezer, ţionale pentru Studierea Holocaustului în România arată că “Pogromul de la Ambasadorul Statului Israel în România Iaşi a fost prima fază a distrugerii fizice Israelul îşi exprimă profunda dezamă- masa negocierilor, ei nu vor avea nici un a evreilor din România”. Multitudinea gire pentru publicarea de către Uniunea fel de stimulent pentru a reîncepe pro- documentelor cercetate de membrii co- Europeană a noilor criterii privind acce- cesul de pace.
    [Show full text]