DOCSLIB.ORG

Magazine Francophone De Roumanie SOCIETE ECONOMIE CULTURE

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Magazine Francophone De Roumanie SOCIETE ECONOMIE CULTURE REGARDMagazine francophone de Roumanie Jusqu’à IAşI SOCIETE Beaux petits cerveaux ECONOMIE ELI-NP : projet fou CULTURE Regard 59 / 15 mars - mai 2013 10 lei Regard Rencontre avec Bogdan Iancu Regard 59 15 mars - 15 mai 2013 SOMMAIRE REGARDMagazine francophone de Roumanie Jusqu’à AILLEURS IAşI Quitter un pays où l’on a passé des années ou voir ses amis en partir sont toujours des moments dou- loureux pour un expatrié. Parfois, on vient à peine de faire connaissance, le courant passe mais le siège de son entreprise à Paris, Londres ou Madrid coupe court à ce début de complicité. Il faut partir. Et, SOCIETE ailleurs, refaire sa vie. Quand il s’agit du même conti- Beaux petits cerveaux nent, on arrivera à se revoir, le temps d’un week-end. ECONOMIE ELI-NP : projet fou Mais lorsqu’un océan sépare... Le départ approche, CULTURE une fête pour dire au revoir s’impose. Elle sera Regard 59 / 15 mars - mai 2013 10 lei Regard Rencontre avec Bogdan Iancu joyeuse et triste à la fois, on établit déjà une date ap- proximative pour les retrouvailles. Pour celui qui part, toutes ces choses à faire empêchent de sombrer dans ISSN 1843 - 7567 la nostalgie, mais pas complètement. Pour celui qui Illustration de couverture : Sorina Vasilescu et Lucian Muntean (photo) reste, c’est parfois plus dur : il, elle me manquera… Devrais-je moi aussi m’en aller ? Question récurrente, surtout quand on vit à l’étranger depuis longtemps. RENCONTRE Puis le quotidien reprend le dessus, jusqu’au nouveau départ. Le mien ou le sien. Car toujours, l’ailleurs Filip-Lucian Iorga 4 appelle l’ailleurs. Curieusement, retourner dans son pays natal est la dernière option. Vivre à l’étranger aurait donc quelque chose de plus palpitant, où que SOCIETE l’on soit, même en Roumanie, ce qui ne cesse d’être totalement incompréhensible pour les autochtones. Pour ses filles 8 Car vivre à l’étranger permet de se fondre dans le dé- Entretien avec Ioan Stanomir 12 cor, les codes de comportement ne sont pas les mê- Beaux petits cerveaux 16 mes, on s’autorise plus facilement à être soi-même. Puis les années passent et le pays étranger l’est de moins en moins. On comprend mieux son entourage A LA UNE et ses codes. L’envie d’aller voir ailleurs pointe de nouveau son nez – peut-être moins en Roumanie par- Jusqu’à Iaşi 20 ce que tout est moins codifié. Partir afin de redevenir soi-même, perdu, parfois isolé, mais soi-même. Pour ne rien comprendre, se laisser porter par les premiè- ECONOMIE res rencontres, un quotidien tout sauf quotidien. Se sentir un peu déconnecté, alors qu’on nous demande 2013, un pas en avant ? 44 de l’être en permanence. Ces nouveaux individus Sol tout seul 48 d’un pays encore inconnu posent un tas de questions, ELI-NP : projet fou 54 c’est agréable les questions, de parler de soi. Les pays passent, et on se demande où l’on atterrira, enfin. On a déjà une petite idée, mais qui sait. Evidemment, CULTURE chacun a son histoire, sa vie de famille, son contrat de travail, mais l’envie que le voyage continue semble Rencontre avec Bogdan Iancu 58 inaltérable. Même si le corps et l’esprit sont sans Au service du français 60 doute davantage mis à contribution qu’en restant Portrait de Medi Dinu Wechsler 65 toute sa vie dans le Loiret, ou ostréiculteur à Bouzi- gues – mon rêve inassouvi. Quoique… Les aventures au coin de la rue peuvent être immenses. Et celles CHRONIQUES d’un grand voyageur ennuyeuses au possible. Avoir des amis fidèles empêche précisément cette sorte de Nicolas Don 11 chute, ils sont des repères, nous rappellent qui l’on Isabelle Wesselingh 15 est. Où qu’ils soient, il faut savoir les garder. Michael Schroeder 56 Matei Martin 66 Luca Niculescu 70 Laurent Couderc 3 Le rendez-vous fut pris à l’Ins- titut d’investigation des crimes du communisme, rue Alecu Russo à Bucarest, non loin de l’Institut français. Filip-Lucian Iorga y est le directeur du département Mémoire de l’exil roumain. Ce jeune historien, issu d’une vieille famille de la région de Ialomiţa (sud-est de la Roumanie), a connu les hon- neurs très tôt en recevant, à peine âgé de 25 ans, la Médaille du roi Michel pour la loyauté. Il poursuit aujourd’hui une car- rière brillante d’historien. Il a d’ailleurs récemment donné une conférence à la Sorbonne sur son domaine de prédilec- tion : l’aristocratie roumaine et l’imaginaire généalogique. RENCONTRE Filip-Lucian Iorga a 30 ans et déjà un parcours étonnamment riche d’historien et d’homme de lettres. Parfait francophone, il a notamment étudié à l’université Paris IV-Sorbonne, avant de devenir docteur en histoire à 28 ans. A son actif, plusieurs ouvrages, dont deux sortis en février : Strămoşi pe alese. Călătorie în imaginarul genealogic al boierimii române (Ancêtres au choix. Voyage dans l’imaginaire généalogique des boyards roumains), publié aux éditions Humanitas, et Le tempérament œcuménique (éditions Baudelaire), suite d’entretiens avec Jean Delumeau, Neagu Djuvara, Jacques Le Goff, Jordi Savall, entre autres. Filip-Lucian Iorga parle ici de sa passion pour la généalogie, pour l’histoire de son pays, et analyse avec sensibilité et justesse le présent de la société roumaine. A la lumière du passé. « IL FAUDRAIT RESTAURER LA MONARCHIE CONSTITUTIONNELLE » Regard : Expliquez-moi le thème de j’ai par la suite beaucoup travaillé. Pour aristocrates des pays européens avaient votre dernier livre, Ancêtres aux choix. revenir au livre, ce qui m’a intéressé déjà établi et officialisé leur généalogie Voyage dans l’imaginaire généalogique des n’est pas tant la généalogie proprement depuis quatre ou cinq siècles. J’essaie boyards roumains... dite, mais son imaginaire, ce qu’elle crée d’expliquer aussi comment la généalo- dans l’esprit des gens. gie permet de mieux comprendre d’où Filip-Lucian Iorga : Mon intérêt pour l’on vient, et par là de mieux vivre le la généalogie a commencé très tôt, à C’est-à-dire ? présent, de mieux se situer, de clarifier partir de l’histoire de ma famille que me son identité. racontaient mes grands-parents. Dès Dans ma thèse doctorale, qui est à la l’école primaire, je me rappelle noter base de ce livre, j’essaie d’expliquer la A la fin du 19ème siècle précisément, sur un petit cahier ce qu’ils disaient lors mythologie qui entoure la généalogie, les relations entre les boyards rou- des réunions de famille, après le repas. ce que certaines familles créent, imagi- mains et certains membres de l’aristo- A 17 ans, j’ai même gagné un concours nent, inventent à partir de leur histoire. cratie française étaient alors étroites... grâce à ce que m’avait rapporté mon Et qui par la suite devient réalité. Ces grand-père, Mircea Stănescu ; j’avais familles ont en quelque sorte amélioré Assurément. On allait à Paris pour étu- tout écrit et structuré comme un livre leur arbre généalogique en y incluant dier et se lier d’amitié avec les nobles d’histoire. Puis je me suis logiquement des origines romaines, par exemple. français, parfois même s’arroger un titre inscrit à la faculté d’histoire de Bucarest, On a fait de même partout en Europe. de noblesse, comte, baron, en ajoutant même si mon entourage me demandait Ce qui est remarquable, c’est qu’en la particule « de » à son nom de famille. ce que j’allais bien pouvoir faire après donnant vie à une noblesse roumaine « Bălianu », par exemple, devenait « de ce type d’études. Mais je ne me suis pas très ancienne, les boyards d’ici (les Balliano », alors que très peu de Rou- laissé décourager. L’histoire est selon aristocrates, ndlr) ont aidé à l’unifica- mains ont été effectivement anoblis par moi une discipline qui permet notam- tion du pays. D’une certaine façon, le un pays étranger. Plus généralement, ment de bien structurer ses idées. A la sentiment national s’est alors mieux en Roumanie beaucoup de boyards faculté, j’ai eu la chance de rencontrer structuré. Cela s’est fait sur le tard, au parlaient en français entre eux, ce qui le professeur Lucian Boia, avec lequel 19ème siècle, alors que la plupart des a d’ailleurs modifié notre langue, l’a 5 RENCONTRE enrichie de mots français. Sans parler de essaie aujourd’hui de promouvoir notre Comment la société roumaine reste-t- l’architecture, de l’ensemble de notre image à travers nos campagnes, certains elle traumatisée par son passé commu- système administratif, etc. Au-delà de de nos produits agricoles, mais cela niste ? l’imagination de nos ancêtres pour se ne semble pas vraiment prendre. Par donner un nom, cette envie de ressem- ailleurs, dans le cas de la Roumanie, une La plupart des points négatifs dont bler à l’aristocratie occidentale a été monarchie constitutionnelle permettrait nous nous plaignons aujourd’hui sont la positive en ce sens qu’elle a modernisé sans doute de tirer un trait définitif sur conséquence directe de cette période. la Roumanie sous plusieurs aspects. ce passé communiste qui continue de Après l’abdication forcée du roi Michel C’est un des arguments de mon livre. nous hanter. Quand une élite veut ressembler à celle d’un pays plus avancé, cela a des effets Ce changement est-il sur l’ensemble de la société. possible dans un futur relativement proche ? La famille royale est très Un monarque présente dans l’esprit constitutionnel serait notam- des Roumains, médiati- « quement aussi.
Load more

Recommended publications
  • REALITATEA EVREIASCĂ - Nr
    Anul Nou al Pomilor TU BIŞVAT PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA 4 februarie 2015 – ANUL LVI = NR. 442-443 (1242-1243) = 1 – 31 IANUARIE 2015 =10 TEVET – 11 ŞVAT 5775 =24 PAGINI – 3 LEI 15 Şvat 5775 PAG. 6 HOLOCAUsTUL descris de generalul american Dwight D. EIsenhower Generalul D. Eisenhower a avut o premoniţie vizitând lagărul de con- centrare de la Gotha. Într-o scrisoare adresată generalului George C. Marshall, el scria în aprilie 194 5: „Dovezile vizuale şi verbale de înfometare, cruzime şi bestialitate erau copleşitoare. Într-o cameră erau aruncate, într-o grămadă, cadavrele unor oameni goi, ucişi prin înfometare. Am vizitat locul (unde generalul Patton a refuzat să intre- n.red.) pentru a putea ulterior să depun mărturie directă dacă vreodată, în viitor, va apărea tendinţa de a pune aceste acuzaţii pe seama propagandei”. Cupola de la Yad Vashem 27 ianuarie ZIUA INTERNAŢIONALĂ A HOLOCAUsTULUI - 70 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Aus chwitz de către Forţele Aliate Lagărul de la Auschwitz Eliberarea lagărului de la Auschwitz ATENTATUL TERORIsT DIN FRANŢA Contribuţia evreimii PAG. 7 74 de ani „Au murit numai fiindcă erau evrei” române la Aşezământul de la Această propoziţie, sub forma: „singu- caşer din Paris, şi nu întâmplător, potrivit Muncii în Ereţ Israel Pogromul ra lor vină a fost că erau evrei”, o folosim propriilor declaraţii făcute prin telefonul PAG. 9 adesea când ne referim la victimele Ho- mobil unui post de radio. El a năvălit în din locaustului. O regăsim în paginile cărţilor magazin, a omorât patru ostatici şi, până HANUCA Bucureştii de istorie, în paginile unor ziare, în evocări la urmă, a fost împuşcat, ca de altfel şi cei Bucureşti ale supravieţuitorilor.
    [Show full text]
  • Avangarda – Prezent Și Istorie
    Avangarda – prezent PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA și istorie AANULNUL LVLV NR.NR. 364-365364-365 (1164-1165)(1164-1165) 1 – 3030 IUNIEIUNIE 20112011 2828 YIARYIAR – 2828 SIVANSIVAN 57715771 2244 PAGINIPAGINI – 3 LEILEI IUNIE, CÂND E MULTĂ LUMINĂ „Aminteşte-ţi ceea ce ţi-a făcut ţie Amalek!” (Deuteronom, 25. 17). În fi e- care an, când vine vara ne amintim. Auzim roţile trenurilor de marfă, care plecau spre Auschwitz cu evreii din Ar- dealul de Nord. Spunem Kadiş pentru ei, pentru comunităţi întregi prefăcute-n fum. Au fost singuri sau aproape sin- guri în drumul spre moarte. A spus-o, la comemorarea din acest an, un mare istoric neevreu din Oradea. Au spus-o fotografi ile din „Albumul Auschwitz”, făcute de nazişti în momentul trierii, care pot fi văzute în expoziţia deschi- să, acum, la Satu Mare. Au spus-o licăririle lumânărilor aprinse de puţinii supravieţuitori – „tăciunele smuls fl ă- cărilor” – din atâtea oraşe din nordul Transilvaniei. Restul - cifre. Oameni gazaţi şi arşi în cuptoare, din această parte a României, sub ocupaţie ungară fascistă: 18 000 – Cluj; 30 000 – Bi- hor, inclusiv Oradea; 14 000 – Satu Mare… Şi rândurile supravieţuitorilor se subţiază din ce în ce. Şi dacă astăzi, când ei mai există încă, se fac auzite atâtea voci care contestă Holocaustul, ce se va întâmpla când ei nu vor mai fi ? Vorbim contra urii. Scriem contra urii. Scriem împotriva fanatismului. Fanatismul duce la aversiune faţă de tot ce e diferit şi asta nu e numai împotriva evreilor. Deportările evreilor din această parte a ţării, cauzate de excesul de zel al autorităţilor maghiare fasciste, când era limpede pentru oricine că „Reich-ul de o mie de ani” al lui Hitler e ţăndări, s-au săvârşit în mai – iunie, când e multă lumină.
    [Show full text]
  • O Doamnă Cât Un Secol. Timpul Şi Margareta – Adevarul
    5/12/2017 O doamnă cât un secol. Timpul şi Margareta ­ adevarul.ro O doamnă cât un secol. Timpul şi Margareta Iulian Andrei Crăciun, Pictoriţa Margareta (Medi) Wechsler Dinu are 103 ani. Este cea mai frumoasă femeie pe care am întâlnit­o. Ştiţi ora aceea a dimineţii când în oraş e încă linişte şi prima lumină cade perfect peste întunericul catifelat, cade divin, ca într­un tablou de Marc Chagall? Atunci, la răsărit, uneori, dar tot mai rar, Medi Dinu priveşte cerul. Ştiţi de câte ori şi cât de frumos a răsărit soarele din decembrie 1908 până în martie 2012, până în acest timp târziu, cu suflete îngheţate? Medi Dinu ştie. Istoria secolului XX are în sfârşit un cronicar adecvat. Şi câte s­au întâmplat în ultima sută de ani! Au căzut şi monarhia, şi comunismul, au scris şi Jean­Paul Sartre şi Mihaela Rădulescu, şi­au dat măştile jos toţi diavolii, coborând omenirea în grotă, şi s­au ridicat rachetele spaţiale spre abisuri, transportându­ne toate visele pe Lună, iar noi contăm pe istorie? Da, noi contăm pe istorie.Această femeie care ne priveşte acum cu ochii ca marea a văzut tot: a fost evreică în timpul a două războaie mondiale, a absolvit Belle Arte, dar a studiat şi matematici, şi filosofie, i­a fost elevă şi lui Dan Barbilian (poetul Ion Barbu), şi lui Nae Ionescu, a pictat Balcicul din dragoste şi cu talent, a fost căsătorită cu un poet ­ Stephan Roll ­ care a lucrat în cuvinte ca în mătase. Aţi auzit de Lăptăria lui Enache? Era, cândva, a socrului lui Medi Dinu.
    [Show full text]
  • TIŞA Be AV (9 AV)
    „Democraţia nu este dictatura majorităţii ci protecţia minorităţilor de toate felurile” Interviu cu prof. CRISTIAN PÂRVULESCU, coordonator al Forumului Constituţional, preşedinte Pro Democraţia Propuneri ale deputatului PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA F.C.E.R. pentru revizuirea unor articole din ANUL LVI = NR. 408-409 (1208-1209) = 1 – 30 IUNIE 2013 = 23 SIVAN – 22 TAMUZ 5773 =24 PAGINI – 3 LEI Constituţie PAG. 5 TIŞA be AV (9 AV) Pogromul de la Dorohoi a aprins făclia violenţelor „KESHET” pentru generaţia de mijloc a păşit cu dreptul antisemite din România condusă de I. Antonescu PAG. 3 În ziua de 1 iulie 1940, subunităţi militare române Toţi evreii civili prezenţi, cu excepţia unui singur su- din Grupul 3 Grăniceri şi 8 Artilerie, care se retrăgeau din pravieţuitor, precum şi şapte militari evrei în frunte cu De la Moghilev la Caracas Herţa, au declanşat un pogrom antievreiesc la Dorohoi, sergentul Bercovici Emil, din Regimentul 29 Infanterie, via Tel-Aviv – ceea ce a constituit prima manifestare majoră în lanţul care au venit să dea onorul soldatului erou evreu, au fost PAG. 9 din care fac parte celelalte pogromuri din Moldova şi cel ucişi de către militarii români. viaţa, ca o luptă de la Bucureşti. Focul s-a extins cu repeziciune în tot oraşul, ucigaşii În oraşul Dorohoi, se arată în lucrarea „Holocaust sub dezlănţuiţi făcând numeroase victime în rândurile popu- guvernarea lui Antonescu”, scrisă de Marcu Rozen (supra- laţiei evreieşti. Lansare de carte „Hasefer“ la Bookfest vieţuitor al lagărelor din Transnistria) şi editată de AERVH, După cum rezultă din procesul verbal nr. 462 din 4 iulie au fost aduse corpurile neînsufleţite ale căpitanului român 1940, semnat de procurorul militar căpitan în rezervă Duca Autori evrei la Salonul internaţional de carte Bookfest Boroş şi soldatului evreu Iancu Solomon, împuşcaţi la Mihail, ajutor de primar ing.
    [Show full text]
  • Catalogul "Ackerman", Editions N
    Campanie de strângere de fonduri pentru PRIMUL TEATRU CONSTRUIT ÎMPREUNĂ OUĂLE GRIVIȚA 53 Chris Simion-Mercurian este o personalitate apreciată atât în țară, cât și în străinătate. Are o carieră de peste 20 de Au creat pentru „Grivița 53”: Alexandru Tomescu&Ana Munteanu, Gheorghe Fikl, Oana Pellea, Cristian Mungiu&Dalina ani în teatru, peste 48 de spectacole regizate, 10 cărți publicate și este inițiatoarea unui important festival de teatru Bădescu, Dan Perjovschi&band of illustrators, Ivan Patzaichin&Marius Burhan, Alex Găvan&Adina Mastalier, Horațiu independent din țară – UNDERCLOUD. Mălăele&Cristi Farcaș, Maia Morgenstern&Cabiria Morgenstern, Mihai Dobrovolschi&Vlad Fodor, Vasile Murivale, Mirela Anul trecut Chris Simion-Mercurian a vândut casa bunicii și, cu banii încasați din tranzacție, a cumpărat un teren. Trăistaru, Mihai Popescu, Iuliana Vîlsan, Francisc Chiuariu, Marius Manole, Fundația Renașterea & Alexandra Nechita, Arantxa Pe Calea Griviței 53. Acolo va construi G53 – PRIMUL TEATRU CONSTRUIT ÎMPREUNĂ DE LA ZERO. „În 1946 ducea Etcheverria, Valeria Racilă von Groningen & Chris Simion-Mercurian. la bun sfârșit un astfel de demers inginerul constructor Liviu Ciulei, pentru fiul său - regizorul cu același nume. Teatrul construit de domnia sa este actualul Teatru Nottara. De-atunci și până astăzi nimeni nu a replicat o astfel de „Nu e nevoie de multe cuvinte, ci de donații și fapte. E un proiect curajos inițiat de oameni curajoși și frumoși. <<Grivița 53>> poveste”. După 73 de ani, Chris Simion – Mercurian ne invită să-i fim alături, iar visul ei să devină și visul nostru. „Este este o victorie a unor oameni împotriva unui sistem.” – Oana Pellea, actriță. moștenirea pe care o putem lăsa generațiilor care vin din urmă și Bucureștiului.” – Chris Simion-Mercurian.
    [Show full text]
  • Articole Din Publicaţii Periodice. Cultură 3
    ARTICOLE DIN PUBLICAŢII PERIODICE. CULTURĂ 3 CUPRINS 0 GENERALITĂŢI ............................................................................................... 5 008 Civilizaţie. Cultură..................................................................................... 5 02 Biblioteconomie. Biblioteci ....................................................................... 11 06 Organizaţii. Asociaţii. Congrese. Expoziţii ............................................... 11 070 Ziaristică .................................................................................................. 12 1 FILOZOFIE ...................................................................................................... 21 2 RELIGIE ........................................................................................................... 26 3 ŞTIINŢE SOCIALE, ECONOMICE ŞI JURIDICE .................................... 30 32 Politică ....................................................................................................... 33 323.1 Minorităţi naţionale .............................................................................. 35 37 Educaţie. Învăţământ. Timp liber .............................................................. 36 39 Etnografie. Folclor ..................................................................................... 37 6 ŞTIINŢE APLICATE ...................................................................................... 38 655 Industrii poligrafice ................................................................................
    [Show full text]
  • Licitaţia De Avangardă, Inclusiv Amintirile Unui Poet Avangardist Marți, 21 Mai 2019, 19.00 Artmark, Palatul Cesianu-Racoviță
    26. Marcel Iancu, Nouvelle trophée (detaliu) Licitaţia de Avangardă, inclusiv amintirile unui poet avangardist marți, 21 mai 2019, 19.00 Artmark, Palatul Cesianu-Racoviță 10 11 Verso: Tristan Tzara, Autoportret 1 | Tristan Tzara 1896, Moinești, Bacău - 1963, Paris Schițe și Autoportret | 1952 tuș pe hârtie, 20,5 × 13,5 cm, semnat, datat și dedicat dreapta jos, în peniță, „Tzara a Claude, 26 nov. (19)52” € 2.500 - 3.500 Proveniență: colecția poetului francez Claude Roy. 2 | Hedda Sterne 3 | Hedda Sterne 1910, București - 2011, New York 1910, București - 2011, New York Studiul subconștientului În mișcare colaj, tempera și ceracolor pe hârtie, 48 × 32,5 cm tempera pe hârtie, 42 × 32 cm € 300 - 500 € 300 - 500 Proveniență: Proveniență: colecția Stephan Roll. colecția Stephan Roll. 12 13 4 | Jules Perahim După perioada comunistă, în care se conformează 1914, Bucureşti - 2008, Paris realismului-socialist impus de stat, Perahim revine la pasiunea sa, pictura suprarealistă. După 1969 Dialog între două lumi (D’une rive à l’autre) | 1975 universul imaginar se transformă definitiv, urmând ulei pe pânză, 50 × 61 cm, semnat și datat dreapta jos, calea Suprarealismului internațional. Lumea fantastică cu gri, „Perahim, (19)75” creată de artist fascinează prin fabulosul bestiar în care se regăsesc numeroase varietăţi de animale şi plante, € 6.000 - 9.000 peisaje hipnotizante şi vaste, toate realizate într-o cromatică vie, exotică. Acest exotism al formelor şi culorilor lui Perahim îşi are influenţa în cultura africană, Opera este însoțită de certificat de autenticitare emis de de la care s-a inspirat în urma călătoriei lui în Africa de soția artistului, doamna Marina Vanci-Perahim.
    [Show full text]
  • Serie Nouă II Anul II, Nr. 4, Decembrie 2019 STEAUA DOBROGEI COLABORATORI * an II, Nr
    Serie nouă II Anul II, nr. 4, decembrie 2019 STEAUA DOBROGEI COLABORATORI * An II, Nr. 4/decembrie 2019 Publicație fondată în 1879 Gheorghe ȘEiTAN * Gheorghe OANCEA Serie nouă – 1999 Ștefan ZĂVOiU Olga VĂdUVA Revistă trimestrială de cultură Violeta daniela mÎNdRU (Tecuci) * Sebastian GOlOmOZ (Tecuci) Serie nouă II – 2018 Valentina BECART BiSOG (Pașcani) Angela dUmBRAVĂ Revistă bianuală de cultură ioan GHEORGHiȚĂ miriam dABĂU (Paris, Franța) lenuș lUNGU (Torino, italia) COLECTIVUL DE REDACȚIE Anca maria dAVid (Sydney, Australia) Ovidiu SCRidON (marea Britanie) Director Petre RĂU (Galați) mircea marcel PETCU Georgeta mUSCĂ OANĂ (Galați) Vera CRĂCiUN (Galați) tel.:0721214489 Cezarina AdAmESCU (Galați) e-mail: [email protected] Valeria HOGEA Claudia mARiNACHE (București) mihai mARiNACHE Redactor - șef Nicolae GEORGESCU-TUlCEA Gheorghe BUCUR Pr. Gabriel CONSTANTiN tel.:0722274551 Pr. Nicolae Sorin iON e-mail: [email protected] Ernesto miHĂilESCU Zaharia POTÂRNiCHE (București) George TERZiU (București) Secretar general de redacție dan CiACHiR (București) Carmen ȘERB (București) laurențiu mĂNĂSTiREANU (Cluj-Napoca) mircea marcel PETCU Emilia POENARU (Cluj-Napoca) Alexandru COCEATOV (Republica moldova) Corectură Natalia dEdiU (Republica moldova) Floarea CAlENiC daniela iACOBlEV-BARĂU mihai miliAN iuliana TiTOV REDACTORI marian dOPCEA Victor Henrich BAUmANN Andreea CERȘEmBA Nicolae RĂdUlESCU Silvia lUCHiAN Spiridon POPESCU (Târgu Jiu) lăcrămioara mANEA mihnea Teodor POPESCU (Târgu Jiu) Gheorghe BĂiSAN iuliana diNTE (Constanța) Adrian PAl Vasilica miTREA (Constanța) Constantin ilie NAN (Constanța) Felix lucian NECUlAi Silvia BYA URliH (Baia mare) Oana Gabriela AGACHE melania CUC (Bistrița-Năsăud) Elena NETCU Silvia COCETOV-CSAKi (Oradea) lavinia PAVEl Rodica CĂTUN (Caracal) mihai ViNTilĂ (Brăila) Virgil ANTONESCU (Brăila) Grafică: Adrian Pal Constantin OANCĂ layout: R. Caliman mihai mOlEȘAG mirela NECUlA (București) luiza Adela VĂdUVA (Padeș, Gorj) MEMBRI FONDATORI Viorel POPESCU (Padeș, Gorj) Victor H.
    [Show full text]
  • Articole Din Publicaţii Periodice. Cultură 3
    ARTICOLE DIN PUBLICAŢII PERIODICE. CULTURĂ 3 CUPRINS 0 GENERALITĂŢI ............................................................................................... 5 008 Civilizaţie. Cultură..................................................................................... 5 02 Biblioteconomie. Biblioteci ....................................................................... 10 06 Organizaţii. Asociaţii. Congrese. Expoziţii ............................................... 11 070 Ziaristică .................................................................................................. 12 1 FILOZOFIE ...................................................................................................... 19 2 RELIGIE ........................................................................................................... 23 3 ŞTIINŢE SOCIALE, ECONOMICE ŞI JURIDICE .................................... 26 32 Politică ....................................................................................................... 28 323.1 Minorităţi naţionale .............................................................................. 32 37 Educaţie. Învăţământ. Timp liber .............................................................. 33 39 Etnografie. Folclor ..................................................................................... 36 6 ŞTIINŢE APLICATE ...................................................................................... 37 655 Industrii poligrafice ................................................................................
    [Show full text]
  • ARIEL SHARON – Un Om PAG
    PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LVI = NR. 420-421 (1220-1221) = 1 – 31 IANUARIE 2014 = 29 TEVET – 30 ŞVAT 5774 =24 PAGINI – 3 LEI ARIEL SHARON – un om PAG. 3 a cărui viaţă s-a confundat cu cea a Israelului PAG. 2 Preşedintele De la Ierusalimul sub zăpadă Traian Băsescu, în vizită în Israel De vorbă cu oameni de cultură israelieni PAG. 9 MEDI WECHSLER – 105 ani PAG. 15 Aurel Vainer, la borna 82, în drum către 120 de ani PAG. 5 Participanţi la Festivalul Internaţional ... la Anul Nou al Pomilor (Tu BiŞvat) de Literatură – Bucureşti PAG. 14 73 de ani de la pogromul legionar de la Bucureşti Dorinţa de a uita prelungeşte exilul, al TVR, acad. prof. Dan Berindei, Shelley violenţei sale. Bilanţul tragicelor eveni- CENTENARII NOŞTRI iar secretul răscumpărării este amintirea Hagler Livne, şef adj. misiune, ambasada mente cuprinde 120 de morţi, majoritatea (Israel ben Eliezer) Israelului, dr. Lya Benjamin, istoric, prof. macabrelor asasinate fiind comise în Maria Banuş Împlinirea a 73 de ani de la pogromul univ. Alex. Florian, directorul Institutului pădurea Jilava, precum şi la Abator, pe legionar de la Bucureşti a fost comemo- „Elie Wiesel”, Radu Gabrea, regizor, şi şoselele Fundeni şi Pantelimon. Centrele Acad. C.I. Gulian rată anul acesta prin organizarea, de Avram Croitoru, supravieţuitor al pogro- legionare şi Poliţia Capitalei au fost trans- către Federaţia Comunităţilor Evreieşti din mului din Bucureşti) au rostit alocuţiuni. formate în adevărate camere de tortură. Marcel Saragea România (F.C.E.R.), Comunitatea Evreilor (Vom reveni în numărul viitor cu detalii şi Martiriul rabinului Gutman şi al fiilor săi Bucureşti (C.E.B.), Centrul Comunitar reportaje de la aceste evenimente).
    [Show full text]
  • Nr. 4 (37), (Anul X), Octombrie - Decembrie 2012 EX PONTO Text/Imagine/Metatext
    octombrie - decembrie 2012 Nr. 4(37) anul X EX PONTO TEXT/IMAGINE/METATEXT Nr. 4 (37), (Anul X), octombrie - decembrie 2012 EX PONTO text/imagine/metatext Revistă trimestrială publicată de Editura Ex Ponto şi S.C. InFCon S.A. Director fondator: IoAn PoPIŞtEAnU Director general: PAUL PRoDAn Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, cu susţinerea Filialei „Dobrogea“ a Uniunii Scriitorilor din România, şi sprijinul RoMDIDAC S.A. BUCUREŞtI Redacţia: Redactor şef: OVIDIU DUNĂREANU Redactor şef adjunct: nICoLAE RotUnD Redactori: AngELo MItChIEvICI, ILEAnA MARIn (S.U.A.), LăCRăMIoARA BEREChEt, SoRIn RoŞCA, oLIMPIU vLADIMIRov (tulcea) Prezentare grafică: ConStAntIn gRIgoRUŢă tehnoredactare: AURA DUMItRAChE Prepress: LEonARD vIZIREAnU Colegiul ştiinţific: SoRIn ALExAnDRESCU, Acad. SoLoMon MARCUS, AnDREI BoDIU, IoAn StAnoMIR, vASILE SPIRIDon, DoInA PăULEAnU, ANTONIo PAtRAŞ Colegiul consultativ: FLoRIn ŞLAPAC, Ion RoŞIoRU, STOICA LASCU, BARDU nISTOR, ŞtEFAn CUCU, vIRgIL CoMAn, LIvIU LUngU Revista Ex Ponto găzduieşte opiniile, oricât de diverse, ale colaboratorilor. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui text aparţine în exclusivitate autorului. Redacţia şi Administraţia: Aleea Prof. Murgoci nr. 1, Constanţa, 900132; tel./fax: 0241 / 580527 / 585627 E-mail: [email protected] / [email protected] Revista se difuzează: – în Constanţa, prin reţeaua chioşcurilor „Cuget Liber” S.A. şi la – Muzeul de Artă Constanţa – în Bucureşti, prin Centrul de Difuzare a Presei de la Muzeul Literaturii Române – prin abonamente şi direct, de la sediul redacţiei Revista Ex Ponto este membră a A.R.I.E.L. (Asociaţia Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare) tiparul: S.C. Infcon S.A. Constanţa ISSn: 1584-1189 SUMAR Editorial vALEntIn tALPALARU (p. 64) MARIAn DoPCEA (p. 68) AngELo MItChIEvICI – Thalassa, Thalassa! (p.
    [Show full text]
  • COMEMORAREA Pogromului De LA IAŞI Din 1941 Israelul
    Următorul număr al revistei noastre va apărea la sfârşitul lunii septembrie. Urăm de pe acum cititorilor noştri Ş A N A T O V A PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA UMETUKA! În pagina 3 – Mesaje ANUL LVI = NR. 410-411 (1210-1211) = 1 – 31 IULIE 2013 = 23 TAMUZ – 24 AV 5773 =28 PAGINI – 3 LEI de Roş Haşana 5774 Una dintre comorile Israelului – oraşul Haifa, văzut de pe Muntele Carmel (Pag. 17) C omemorarea P O g romului V E C H E A P R O B L E M Ă Cuvântul mai puternic Î N H A I N E N O I decât moartea d E la I aşi d in 1 9 4 1 Interviu cu LIVIU BERIS, Plecarea dintre noi a scriitorului S-au împlinit, în acest sfârşit de iunie, preşedintele AERVH ŞTEFAN IUREŞ 72 de ani de la tragicele evenimente de PAG. 9 PAG. 16 la Iaşi, din 29-30 iunie 1941, evenimente cărora le-au căzut victimă mii şi mii de cetăţeni de origine evreiască. Israelul, profund dezamăgit de directiva UE Raportul Final al Comisiei Interna- Poziţia exprimată de E.S Dan Ben-Eliezer, ţionale pentru Studierea Holocaustului în România arată că “Pogromul de la Ambasadorul Statului Israel în România Iaşi a fost prima fază a distrugerii fizice Israelul îşi exprimă profunda dezamă- masa negocierilor, ei nu vor avea nici un a evreilor din România”. Multitudinea gire pentru publicarea de către Uniunea fel de stimulent pentru a reîncepe pro- documentelor cercetate de membrii co- Europeană a noilor criterii privind acce- cesul de pace.
    [Show full text]