Cu prilejul Anului Nou, urăm cititorilor şi colaboratorilor noştri LA MULŢI ANI, PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA cu bucurii, pace ANUL LVI = NR. 462-463 (1262-1263) = 1 – 31 DECEMBRIE 2015 =19 KISLEV – 19 TEVET 5776 = 24 PAGINI – 3 LEI şi prosperitate!

Prima zi de Hanuca la Templul Coral din Bucureşti

Foto: Alexandru Câlţia Hanuca 5776 Medi Dinu la 107 ani Şi în acest an, Hanuca a fost sărbătorită în toate Piteşti, Craiova, Râmnicu Sărat, Focşani, Bacău, Expoziţie aniversară. comunităţile din România. De asemenea, s-a păstrat Botoşani, Iaşi, Bârlad, Brăila, Galaţi şi Ploieşti. Tablouri tradiţia, instituită de Şef Rabinul dr. Moses Rosen z.l., O menţiune specială pentru Bacău, unde de Ha- despre ca delegaţii din care fac parte membri ai conducerii nuca a fost inaugurat noul sediu al Comunităţii, ca viaţă F.C.E.R. să viziteze cât mai multe comunităţi evreieşti şi pentru Iaşi, unde a fost reinaugurată Sinagoga PAG. 8 din ţară. Merarilor. Ca atare, liderii Federaţiei, plecaţi din Bucureşti, În Capitală, Templul Coral a fost plin nu numai au sărbătorit Hanuca împreună cu evreii din Ardeal, de evreii bucureşteni, ci şi de prieteni ai comunităţii, Ziua Minorităţilor Banat, Muntenia şi Moldova, din localităţile Sibiu, Alba înalte oficialităţi, membri ai Corpului Diplomatic şi ai Naţionale PAG. 7 Iulia, Deva, Mediaş, Tg. Mureş, Dej, Cluj, Baia Mare, presei. Sighetu Marmaţiei, Arad, Timişoara, Reşiţa, Lugoj, (Detalii în pag. 3, 4, 14 şi 19) Studiile iudaice Târgul Astronautul PAG. 13 din România Internaþional Miguel Castillo şi tânăra generaţie Gaudeamus – s-a întâlnit cu elevii de cercetãtori PAG. 6 Carte de la Lauder-Reut de învãþãturã „Legionarismul a fost PAG. 9 2015 o mişcare teroristă” PAG. 13 Trei personalităţi europene dezbat: O statistică sumbrã Prezenţe ale în Israel Festival „Lumina care iudaismului PAG. 5 PAG. 11 ne uneşte” PAG. 7 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015

Agenda deputatului ºi „La temelia României Mari se aflã preºedintelui F.C.E.R. şi piatra pe care am pus-o noi” Parcurgerea subiectelor de pe agen- un documentar despre Ştefăneşter Rebe. („Curierul Israelit”) da preşedintelui F.C.E.R., deputat dr. Cu sprijinul Curţii rabinice a lui Ştefăneş- „«Pe 1 decembrie 1918, în prezenţa Aurel Vainer, în luna decembrie a.c., ter Rebe din Bnei Brak – Israel, se inten- a 1.228 de delegaţi şi a peste 100 000 evidenţiază varietatea şi importanţa ţionează extinderea spaţiului muzeistic de români veniţi de pretutindeni, s-a citit evenimentelor comunitare şi extraco- şi asigurarea de condiţii civilizate pentru Proclamaţia care a împlinit visul româ- munitare la care a luat parte. Unele sunt vizitatori. Hanuca la Iaşi a început cu nilor, dar a încununat şi lupta pe care reflectate pe larg în numărul curent al reinaugarea Sinagogii Merarilor, aproape poporul a dus-o cu demnitate ani întregi. revistei noastre: în ruină cu puţini ani în urmă, devenită […]». Documentul, scris de istoricul Vasile • intervenţii: medalionul Dan Mizrahi un frumos edificiu de cult, prin eforturile Onofraş, a fost citit de politicianul arde- z.l., organizat de B’nai B’rith – România; F.C.E.R., C.E. Iaşi, Secretariatului de lean Vasile Goldiş la Adunarea Naţională întâlnirea cu scriitorul israelian David Stat pentru Culte, Fundaţiei Caritatea. de la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918 şi se Grossman; • comunicarea la simpozio- A continuat la Sala Mare, arhiplină, a păstrează la Muzeul Naţional al Unirii, din nul organizat de Societatea de Ştiinţe Hotelului Traian. Preşedintele F.C.E.R. acelaşi oraş. Anterior Marii Uniri, Basara- Istorice - Filiala Bârlad, în parteneriat şi rabinul Rafael Shaffer – care a vorbit bia se unise cu România, pe 27 martie cu Primăria Municipiului Bârlad, „75 de cu miez în toate comunităţile vizitate – au 1918, iar în ziua de 28 noiembrie, acelaşi ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga”. evidenţiat valenţe ale sărbătorii. Hanuca an, a avut loc unirea Bucovinei cu ţara. ” • cuvântări: înmormântarea Antoanetei la C.E. Bârlad, a avut loc, după mulţi ani, 1 Decembrie 1918 a devenit Zi Naţio- Ralian z.l.; concertul cameral Şir Haşirim; în Sinagoga cu valoroase picturi murale, nală a României la 31 iulie 1990. Consti- festivalul multicultural Lumina care ne premieră datorată energicului preşedin- tuirea statului naţional unitar român a fost Aportul evreilor români pe câmpul de uneşte la Universitatea Titu Maiorescu; te Haim Rabinovici. Festivitatea a fost punctul de debut al unor reforme profund luptă, din punctul de vedere al proporţiei reinaugurarea Sinagogii Merarilor din onorată de deputatul Adrian Solomon, democrate prevăzute în textul, citit de epi- faţă de numărul populaţiei a fost egal cu Iaşi; • prezentări de carte la Salonul primarul şi viceprimarul interimari, Marius scopul Iulian Hossu, al Rezoluţiunii Adu- cel al populaţiei româneşti, ceea ce s-a Iudaica - Târgul Internaţional de Carte Bunea şi Dorin Apostu. Publicul a fost nării Naţionale de la Alba Iulia şi preluate scris nu numai în R.E., dar s-a amintit la Gaudeamus, şi, tot cu acelaşi prilej, reco- însufleţit de spectacolul susţinut de corul apoi cu consecvenţă în cadrul Constituţiei toate comemorările de Ziua Eroilor. Nu mandarea volumului „Aventură estetică restrâns Hazamir şi formaţia Bucharest României din 1923. În mai multe alineate se poate însă să nu remarcăm, cu amară târzie cu Andrei Strihan” de Titus Vîjeu; Klezmer Band – Bucureşti. Preşedintele din legea fundamentală amintită, citată ironie: nu departe de monumentele eroilor Impresii şi aprecieri personale din cadrul F.C.E.R. a mulţumit tuturor preşedinţilor într-un număr anterior al revistei noastre, evrei români se află alte monumente: cele periplului moldav al Hanuchiadei, amplu de comunităţi şi echipelor lor pentru buna se regăsesc prevederi privind „deplina ale victimelor Holocaustului din România. reflectat în acest în număr. Alte teme • organizare a sărbătorii în fiecare kehila libertate naţională pentru toate populaţiile Dar, revenind la 1 Decembrie 1918, participarea şi discursul la ceremonia din traseu. conlocuitoare”. În Constituţia din 1923 se să subliniem că la numai două săptămâni de acordare a titlului de Doctor Honoris • La ceremonia de acordare a titlului spunea: „«nu se admite în stat nici o de- după această dată, periodicul bucureş- Causa al Universităţii Titu Maiorescu de Doctor Honoris Causa al Universităţii osebire de naştere sau de clase sociale. tean „Curierul israelit” titra: „La temelia Preafericitului Daniel, Patriarhul Bise- Titu Maiorescu Preafericitului Daniel, Toţi românii fără deosebire de origine României Mari se află şi piatra pe care ricii Ortodoxe Române; • prezenţa la Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, etnică sunt egali în faţa legii […]. Nimeni am pus-o noi”. Câteva cifre grăitoare: „din lucrările de plen comun, între 14 – 17 preşedintele F.C.E.R. a avut o intervenţie, nu poate fi expropriat decât pentru cauza 30 000 de ostaşi evrei români reprezen- decembrie a.c., pentru dezbaterile şi după Laudatio-ul rostit de preşedintele de utilitate publică»”. Dar respectivele tând 12% din totalul populaţiei evreieşti, aprobarea Bugetului de Stat şi a Buge- Universităţii, prof. univ. dr. Ioan Urs, şi principii erau sortite să aibă o viaţă foar- numărul morţilor, prizonierilor, dispăruţilor tului Asigurărilor Sociale în anul 2016; • discursul de recepţie al laureatului. În te scurtă, dat fiind ascensiunea Mişcării a fost de peste 4%; al răniţilor – de peste participarea la: § întâlnirea cu ministrul alocuţiunea susţinută, dr. Aurel Vainer Legionare, instituirea statului naţional 3,2%”. Cine vizitează Muzeul de Istorie a Culturii, Vlad Alexandrescu, la reuniunea a acordat o înaltă apreciere multiplelor legionar şi, după înlăturarea legionarilor, Evreilor din România nu poate să nu fie Grupului Parlamentar al Minorităţilor valenţe ale personalităţii Preafericitului prin legislaţia rasială pusă în funcţiune impresionat de numărul mare de militari Naţionale (GPMN); § audierile de către Daniel: • cărturarului, cu referire la două de dictatura pronazistă antonesciană, evrei decoraţi de regele Ferdinand pentru Comisia de Politică Economică, Reformă lucrări fundamentale ale Patriarhului, cu toate consecinţele tragice cunoscute acte de vitejie nu mai puţin notabile decât şi Privatizare pentru învestirea în funcţie „Spiritualitate şi religie” şi „Bucuria fideli- pentru evreii din România. cele ale camarazilor români. (I.D.) a ministrului Economiei, Comerţului şi tăţii”; • propovăduitorului păcii; • promo- Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Costin Gri- torului unei largi deschideri spre dialog gore Borc, şi a ministrului Transporturilor, şi colaborare cu toate cultele religioase Aniversarea deciziei ONU Dan Marian Costescu; § decernarea, din din România; • dedicaţiei religioase şi partea Ministerului Dezvoltării Regionale profund umaniste, exemplificată prin de a recunoaşte Statul Israel şi Administraţiei Publice, a Diplomei RE- participarea la simpozionul de la Templul Se împlinesc 68 de ani de când ONU GIO preşedintelui şi deputatului F.C.E.R. Coral „Decalogul – temelie a justiţiei”, a decis, pe 29 noiembrie 1947, să recu- În pregătire: • reuniunea Comitetului alături de preşedintele României, Klaus noască Statul Israel, ceea ce a creat con- Director al F.C.E.R.; • supervizarea fes- Iohannis, şi preşedintele Curţii Constitu- diţiile pentru înfiinţarea în 1948 a Statului tivităţii de decernare a Medaliei „Prieten ţionale, Augustin Zegrean; • înzestrărilor evreu pe teritoriul israelian. al Comunităţii Evreieşti din România” şi de iniţiator şi realizator al unei manifestări „A doua zi (după decizia ONU – n. a Medaliei de Onoare „Devotament în de anvergură pe tema experienţei religi- red.), comunităţile evreieşti au fost supu- activitatea comunitară”; • participarea la oase în Diaspora, cu participarea a 12 se unor atacuri criminale”, a spus premi- Conferinţa Internaţională a Parlamenta- rabini din Israel; • disponibilităţii pentru erul Benjamin Netanyahu, subliniind, în rilor Evrei din Diaspora de la Ierusalim. continuarea dialogului cu preşedintele continuare, că Israelul a avut de înfruntat • În cadrul traseului din Moldova al F.C.E.R.; • voinţei de mai bună conlu- terorismul timp de un secol. „Am învins Hanuchiadei (Râmnicu Sărat, Focşani, crare între cultele religioase din România terorismul de multe ori; îl vom învinge şi Bacău, Botoşani, Iaşi şi Bârlad) a fost pentru învăţarea religiei în şcolile din ţara acum”, a mai spus şeful Guvernului de evaluat stadiul în care se află lucrările de noastră. la Ierusalim, afirmând că terorismul se reabilitare ale Sinagogii din Hârlău, a fost • Deputatul F.C.E.R. a audiat discursul opune existenţei Statului Israel, dar că vizitat Cimitirul Evreiesc din Ştefăneşti. rostit în plenul comun al Parlamentului de evreii au dreptul să trăiască în ţara lor, La C.E. Bacău a fost o dublă festivitate: preşedintele României, Klaus Iohannis, în democraţie. Hanuca şi inaugurarea noului sediu co- la un an de la instalare, în care au fost munitar. Admiraţia pentru splendoarea expuse problemele esenţiale pentru pe- Aron Kodeş-ului la Sinagoga din Boto- rioada următoare. ​75 de ani de şani, Hoihe Şil, a picturilor murale din • La întâlnirea cu ministrul Culturii, interiorul Sinagogii, întreţinerea exem- Vlad Alexandrescu, în cadrul reuniunii plară a acestui lăcaş de cult datorată GPMN, deputatul F.C.E.R. a participat la Pogromul preşedintelui Comunităţii, Iosef David, la discuţiile privind activităţile Ministerului şi gabai-ului Segal, l-a îndreptăţit pe dr. Culturii dedicate minorităţilor naţionale. antievreiesc Aurel Vainer s-o numească „diamantul • Printre temele majore de pe ordinea Cultului Mozaic din România”, după „na- de zi a apropiatei Conferinţe Internaţio- va-amiral”, Templul Coral din Bucureşti. nale a Parlamentarilor Evrei din Diaspora din Bucureşti​ Aprinderea lumânărelelor de Hanuca de la Ierusalim se vor afla: • situaţia în Federaţia Comunităţilor Evre- şi spectacolul dedicat sărbătorii, cu o lume a evreilor; • reprezentarea adecvată ieşti din România, Comunitatea numeroasă participare din comunitate şi a intereselor lor în ţările în care trăiesc; Evreilor din Bucureşti​,​ în colabo- din afara comunităţii, s-au desfăşurat la • solidaritatea mai accentuată cu evreii rare cu Institutul Naţional pentru Centrul Intercomunitar, realizat la iniţia- din Israel. Studierea Holocaustului din Ro- tiva deputatului F.C.E.R., cu sprijinul fi- • Cu prilejul vizitei la Ierusalim, în mânia “Elie Wiesel” şi Centrul nanciar al Fundaţiei Caritatea şi al familiei calitate de vicepreşedinte al Comitetu- pentru Studiul Istoriei Evreilor din Silviu şi Sara Wechsler. La Cimitirul din lui Director al Fundaţiei Caritatea, dr. România vor comemora, în data Ştefăneşti, unde au fost efectuate lucrări Aurel Vainer se va întâlni cu membri de 21 ianuarie 2016, 75 de ani de amenajare a împrejmuirilor şi o poartă din Israel ai conducerii acestei Fundaţii. de la Pogromul antievreiesc din nouă, au fost vizitate micul muzeu de Vor fi discutate probleme curente şi de Bucureşti din 21-23 ianuarie 1941. istorie a evreilor din localitate şi căsuţa lui perspectivă. Pentru alte informaţii vă rugăm Ştefăneşter Rebe (Matitiahu Friedman), • În cadrul convorbirii cu dr. Aurel să ne contactaţi, după 4 ianuarie ale cărui oseminte odihnesc în prezent la Vainer, domnia sa a adresat felicitări „pre- 2016, la numerele de telefon Cimitirul Ghivat Haim din Israel. Au fost stigioasei reviste Realitatea Evreiască”, 021/315.50.90, interior 145 (Ofi- constatate buna calitate a lucrărilor. În cu prilejul intrării în anul 2016. Foto: Arhiva CSIER ciul Protocol) sau interior 129 Adevărul din 12 decembrie a.c. a apărut IULIA DELEANU (Oficiul Cultură, Artă, Ştiinţă). REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015 3 I tin e rariil e H anuchiad e i 57 7 6 Ca şi în alţi ani, după celebrarea la Bucureşti a primei zile de Hanu- ca, reprezentanţii F.C.E.R. au plecat în traseele Hanuchiadei, pentru a petrece Sărbătoarea Luminii împreună membri din numeroase co- munităţi locale. În ordinea cronologică a deplasărilor, a fost realizat un periplu în vestul ţării, apoi la Piteşti, la Craiova, în Moldova centrală şi de nord, precum şi la Ploieşti, Brăila şi Galaţi. „Lumina de Hanuca poartă amprenta miracolului iudaic” istorie a sărbătorii, subliniind că Hanuca Hanuca la Templul Coral este sărbătoarea cunoaşterii şi recunoaş- din Bucureºti terii şi în acest sens comunitatea evreilor manifestă deschidere către cunoaştere Prima lumânare de Hanuca la Bucureşti care duce la recunoaştere. „Fie ca aceas- a fost aprinsă la Templul Coral arhiplin, tă sărbătoare să ne aducă progrese în printre cei prezenţi aflându-se conducerea aceste două direcţii”, a spus în încheiere şi membrii F.C.E.R., ai C.E.B., preşedintele vorbitorul. B’nai B’rith România, zeci de personalităţi Mesajul de felicitare al preşedintelui politice, culturale, reprezentanţi ai cultelor României, Klaus Iohannis, a fost transmis şi alţi prieteni ai evreilor care au vrut să săr- de consilierul prezidenţial pentru Cultură Hanuca la Templul Coral bătorească împreună minunea de Hanuca. şi Culte, Sergiu Nistor. A fost subliniat Guvernul Cioloş a fost reprezentat de Dan faptul că „într-o lume tulburată”, lumina de deoarece atunci strămoşii noştri s-au bucu- rul JCC, Adi Gueron. Corul „Hazamir” al Stoenescu, ministrul delegat al relaţiilor Hanuca reprezintă o „stare de normalitate rat că nu mai au nevoie de arme. Tocmai C.E.B., corul de copii al JCC, corul-oaspete cu românii de pretutindeni, Adrian Curaj, a bunei convieţuiri interumane”. datorită acestui raţionament ar trebui să brăilean, „Maccabi”, formaţia Bucharest ministrul Educaţiei, Marius Raul Bostan, Marcând trecerea unui an de la re- păstrăm pacea. Klezmer Band – coordonator Silvian Horn, ministrul Societăţii Informaţionale, Victor inaugurarea Templului Coral, ing. Paul Căldura luminii de Hanuca, a observat dirijor Bogdan Lifşin, soliste vocale Car- Opaschi, secretar de stat pentru Culte. Au Schwartz a arătat că aceasta este una din liderul mişcării Habad din România, rabinul men Ioviţu, Geni Brenda, Arabela Neazi, răspuns invitaţiei acad. Ion Vlad, preşedin- clădirile bucureştene cele mai rezistente Naftali Deutsch, ne îndeamnă să oferim prezentatoare Mihaela Cuniţă – au animat tele Academiei Române, şi acad. Vasile la seisme. mai multă căldură semenilor, iar aprinderea atmosfera cu şlagăre idiş, ladino, ebraică. Cândea, reprezentanţi ai unor ambasade. Rabinul F.C.E.R., Rafael Shaffer a ară- progresivă a lumânărelelor – să sporim Un potpuriu de muzică idiş, în interpretarea Ing. Paul Schwartz, vicepreşedinte tat că una din semnificaţiile sărbătorii de faptele bune. Egalitatea lumânărelelor este Maiei şi Cabiriei Morgenstern, a dat specta- F.C.E.R. şi preşedintele C.E.B., a mulţumit Hanuca este victoria militară, dar noi nu o un simbol al egalităţii între oameni. colului un plus de strălucire. Hanuca Geld celor prezenţi, personalităţilor din Româ- sărbătorim printr-o paradă, ci prin lumină. „Fiţi fiecare unSamaş aducând lumină pentru copii şi tradiţionala trataţie cu gogoşi nia şi din Israel care au vrut să asiste la Ea se sărbătoreşte a doua zi după victorie, celorlalţi”, s-a adresat publicului directo- pentru public au încheiat seara. aprinderea primei lumânări. El a arătat că s-au primit numeroase mesaje din ţară şi din străinătate şi a citit un fragment al Periplul din vestul ţării mesajului Cristinei Popescu, director al statului evreu şi cu cel al grupărilor pales- lumină, flacăra aprinsă de actuala genera- Romfilatelia, care şi-a exprimat dorinţa Sibiu Miracole se pot tiniene. Existenţa Israelului este din nou ţie pentru cea viitoare, care în acest fel va ca pacea să domnească în rândul comu- întâmpla ºi astãzi ameninţată din toate direcţiile, de aceea transmite valorile iudaismului. nităţii. Dan Stoenescu, ministrul delegat se pot face paralele cu situaţia de-atunci. O surpriză plăcută a sărbătorii a fost al relaţiilor cu românii de pretutindeni, a Periplul ardelean a început la Sibiu, în Hanuca, a subliniat E. Kupferberg, este micul concert de melodii de Hanuca, cu menţionat că atât evreii cât şi creştinii, a ziua de 7 decembrie. O iniţiativă bineve- sărbătoarea speranţei. acompaniament de chitară şi flaut, care căror sărbătoare se apropie, împărtăşesc nită a fost cea a lui Eduard Kupferberg, Cântecele tradiţionale, interpretate a dat interpretării lui Emanuel Pusztai un valorile fundamentale de pace, bună înţe- directorul Cancelariei rabinice, care l-a de E. Pusztai şi o masă bogată cu feluri farmec aparte. legere şi dialog. prezentat pe noul cantor itinerant Emanuel specifice au urmat momentului solemn al „[…] Oricât de grele i-au fost încer- Pusztai, masterand la Conservatorul de aprinderii primei lumânări. Hanuca fãrã evrei cările, poporul evreu a dat lumii importanţi muzică de la Cluj, secţia pian, posesorul La Alba Iulia, membrii comunităţii au Mediaş oameni de cultură”, a evidenţiat secretarul unei voci remarcabile şi cunoscător al primit cu bucurie grupul Hanuchiadei. A fost Una dintre cele mai emoţionante clipe de stat pentru Culte, Victor Opaschi. […] cântecelor tradiţionale evreieşti. Astfel că, aprinsă a doua lumânare, s-au interpretat ale Hanuchiadei din Ardeal a fost oprirea Lui „i s-a poruncit să fie o lumină a nea- în tot periplul ardelean, comunităţile s-au cântece de Hanuca. Înaintea acestor mo- la Mediaş. Localitate practic fără evrei, cu murilor. Am avut norocul să cunosc mari putut bucura de prezenţa acestuia. Deşi mente, preşedintele Comunităţii, Lia Borza, frumoasa sinagogă deteriorată, de trei ani intelectuali evrei români, intelectuali trăind nu foarte numeroasă, comunitatea din a prezentat situaţia renovării sinagogii, cea aici se încearcă o reînviere a spiritului iuda- dincolo de graniţele ţării, lideri ai comunită- Sibiu s-a pregătit să întâmpine prima zi de mai veche din Ardeal, cu perspectiva rein- ic. Aceasta, datorită activităţii entuziaste a ţii evreieşti din România: şef-rabin dr. Mo- Hanuca cu multă căldură. Prima lumânare augurării în 2016. De acest moment şi-a Andei Reuben care, în paralel cu punerea ses Rosen z.l., acad. Nicolae Cajal z.l., av. a fost aprinsă de Luca David Barbu care, legat cuvântarea Eduard Kupferberg, care la punct a arhivei fostei comunităţi evre- Iulian Sorin z.l. […] Consilier prezidenţial împreună cu E. Pusztai, a rostit brahaua. a vorbit despre eforturile depuse pentru a ieşti, organizează marcarea sărbătorilor fiind, m-am implicat în demararea lucrărilor În cuvântul său, Eduard Kupferberg a reface şi a reinaugura mai multe sinagogi, iudaice. Participanţii – neevrei interesaţi Comisiei Wiesel, în recunoaşterea oficială comparat situaţia Israelului de pe vremea cu ajutorul guvernului român şi cu sprijinul de iudaism. Acest lucru s-a întâmplat şi a Holocaustului în România. Ca secretar Macabeilor cu cea de azi. Atunci, elenismul financiar al altor organizaţii. Menţionând de Hanuca. În fosta casă a rabinului s-a de stat pentru Culte, am ajutat la finali- a influenţat puternic societatea israeliană momentul Hanuca, el a amintit tendinţele adunat un grup de persoane care a asistat zarea lucrărilor de reabilitare a Templului a acelor vremuri, care a preluat elemente de deznaţionalizare din perioada istorică la aprinderea lumânării (ultima oară acest Coral.” din logica grecească, regăsite în Talmud, respectivă, care au dus la revolta Maca- lucru s-a întâmplat în urmă cu zeci de ani), Dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., dar a determinat şi desiudaizarea, mulţi beilor şi a explicat valoarea simbolică a a ascultat cântecele tradiţionale, precum a salutat personalităţile prezente, sublini- evrei renunţând la tradiţii, religie şi chiar Hanuchiei care se pune la fereastră sau şi cuvântul lui Eduard Kupferberg care a ind că Hanuca este sărbătoarea luminii şi la numele lor. Dominaţia seleucidă a făcut la uşă pentru a răspândi lumina. Hanuca prezentat istoria Hanucăi, atrăgând atenţia înnoirii. El şi-a exprimat bucuria că acest presiuni asupra evreilor pentru a-şi schim- este şi simbolul echilibrului, al combinării asupra pericolului uniformizării şi pierderii moment se desfăşoară în Templul Coral, ba religia. Aceasta a dus la izbucnirea diferitelor elemente de cultură în condiţiile tradiţiilor locale. restaurat cu un an în urmă datorită spri- revoltei condusă de preotul Matatiahu şi de păstrării evreităţii, ceea ce este o caracte- jinului Guvernului, Primăriei Bucureşti, fiii săi. După trei ani de luptă, ei au reuşit să ristică a comunităţii din România. Momente solemne Fundaţiei Caritatea şi al altor sponsori. recucerească Ierusalimul, să resfinţească Târgu Preşedintele F.C.E.R. a făcut o scurtă Templul, unde a avut loc minunea uleiului, Victorie spiritualã Mureş într-o sinagogã plinã simbolizând victoria lumi- Deva nii asupra întunericului, ºi eliberare naþionalã Frumoasa sinagogă din Târgu-Mureş a menţinerii tradiţiilor şi a fost plină de enoriaşii care au venit să religiei iudaice. Se săr- Următoarea oprire a avut loc la Deva, o asiste la aprinderea celei de-a treia lumâ- bătoreşte Hanuca, a mai comunitate întinerită, cu un grup numeros nări. Oficiantul de cult Samuil Solomon a spus vorbitorul, deoarece de copii care s-au înghesuit să aprindă cea rostit scurta rugăciune de Hanuca şi a fost miracole ca atunci se pot de-a doua lumânare. Preşedintele Comuni- aprinsă cea de-a treia lumânare. Emanuel întâmpla şi astăzi. Nu era tăţii, Liviu Lăcătuşu, şi-a exprimat speranţa Pusztai a interpretat melodii de Hanuca iar suficientă victoria mili- că anul viitor Hanuca se va sărbători în copiii, destul de mulţi, au primit dulciuri. tară, căci Templul nu ar sinagoga refăcută. În cuvântul său, Eduard Kupferberg a fi putut fi reinaugurat cu În cuvântul său, E. Kupferberg a prezentat disputa dintre cele două şcoli adevărat fără uleiul sfinţit. subliniat că de Hanuca celebrăm victoria rabinice, Hillel şi Şamai, din Israelul antic, Vedem că şi astăzi, în spirituală şi eliberarea naţională. Numai cu privire la modalitatea de aprindere a Europa se fac încercări un om liber poate sărbători din tot sufletul lumânărilor – în ordine crescândă sau de a lipsi religia iudaică momentele solemne. Directorul Cancelariei descrescândă, fiecare având o semnifi- de elementele sale spe- Rabinice a arătat că şi în această sărbătoa- caţie. Prima – sfinţenie şi progres, cea cifice – circumcizia sau re apare cifra 36, legată de lumânări. Este de a doua – ce se întâmpla în Israe- caşrutul. Toate acestea un număr sfânt care evocă cele 36 de ore lul de-atunci, un regres al iudaismului. se combină cu asaltul când, la Crearea lumii, oamenii au putut MARTHA EŞANU, IULIA DELEANU, vizând delegitimizarea vedea viitorul. Atunci au apărut cei 36 de DAN DRUŢĂ, EVA GALAMBOS, Israelului şi cu conflictele drepţi, ţadikimii, pe umerii cărora se sprijină GEORGE GÎLEA, CARMEN IOVIŢU Aprinderea primei lumânări interne din Israel, cu răz- lumea. În actualele condiţii când violenţa ALEXANDRU MARINESCU de Hanuca la Sibiu boiul economic împotriva creşte, avem nevoie de oameni drepţi şi de Continuare în pag. 4) 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015

(UrmareI tin din pag. 3) e rariil e H anuchiad e i 57 7 6 băieţel sau fetiţă; în ambele cazuri, imediat ale lui Antiochus şi de minunea uleiului Au fost 120 de participanţi în cea de-a Până la urmă s-au adoptat ambele variante după naştere, se consfinţeşte legământul care a ars opt zile în loc de una singură, şasea seară de Hanuca la Arad, care au şi fiecare comunitate poate să-şi aleagă cu Dumnezeu, la băieţei prin circumcizie, iar Emanuel Pusztai a intonat, spre bucuria una dintre ele, marea majoritate urmând la fetiţe prin darea numelui. După aceste tuturor, melodiile şi rugăciunile tradiţionale. regula şcolii lui Hilel. ceremonii, familia se bucură, petrece, În cuvântul său, Eduard Kupferberg a Vasile Dub, preşedintele (reales) al este o sărbătoare. La fel şi la Hanuca, amintit de un fragment specific al rugăciunii Comunităţii, a explicat de ce Hanuca are sărbătoare eminamente familială, plină de de Hanuca, în care se arată, între altele, o semnificaţie excepţională, referindu-se la bucurie. Capul familiei aprinde luminiţele cum cei trufaşi au fost daţi în mâna celor minunea uleiului care a ars opt zile deşi ar în Hanuchie, care se pune la geam sau care studiază Tora, menţionând că în ace- fi trebuit să ajungă doar pentru o zi. la uşă. Împrăştiind lumina Torei, aceasta le vremuri un Mare Preot a cerut sprijinul se transformă într-o invitaţie luminoasă regilor greci pentru a se menţine în fruntea adresată lumii. clerului. „Au fost mulţi evrei ca Marele A urmat momentul solemn al aprinderii Preot, care uită de religia şi tradiţiile lor şi lumânării de către Marc Lendvai Socaciu, vor să devină altceva decât evrei”, a spus care a rostit şi binecuvântările. Eduard Directorul Cancelariei Rabinice, arătând Kupferberg a vorbit despre jocurile de că aceştia sunt „cei impuri”, că izbânda Hanuca, când copiii învârtesc dreidl-ul (ti- de Hanuca se referă la victoria asupra tirezul), pe ale cărui patru laturi există câte primejdiei asimilării. „Hanuca nu este mai o literă; citite împreună, dau propoziţia „o ales o sărbătoare în cinstea unei victorii mare minune s-a întâmplat acolo” (sau aici, militare (a Macabeilor asupra seleucizilor, ascultat melodiile tradiţionale interpretate dacă Hanuca e sărbătorită în Israel). El a în special), ci a unei victorii spirituale”, a de Emanuel Pusztai şi de Rebeca Iancu explicat apoi contextul istoric al sărbătorii punctat E. Kupferberg, care a amintit că (harpă), precum şi de pianistul vienez de Hanuca, subliniind că generaţiile preiau Sărbătoarea Luminii este una a speranţei Andrei Roth, sosit la invitaţia fundaţiei şi transmit tradiţiile şi tot ceea ce este bun că sinagoga va rămâne în picioare, că ne austriece. În încheierea ceremoniilor, cvartetul la această sărbătoare. Ceremoniile s-au vom revedea în anul următor şi că ne va Ionel Schlesinger a amintit de lupta “Tiberius” a prezentat un program muzical încheiat cu un spectacol de excepţie, care fi mai bine. Macabeilor şi de miracolul uleiului. Eduard care a cuprins “Mica serenadă” de Mo- a cuprins un program de cântece de Ha- A urmat, ca şi la Baia Mare şi în orice Kupferberg a făcut o apropiere între perico- zart, principala melodie din filmul ”Lista lui nuca, interpretate de corul comunităţii „Şira altă comunitate, o masă îmbelşugată, care pa Mikeţ, citită în sâmbăta din sărbătoarea Schindler” şi “Hava Naghila”. Hadaşa” (dirijor, entuziasta profesoară s-a încheiat cu tradiţionalele sufganiot, de Hanuca, unde se vorbeşte despre felul Ecaterina Halmoş) şi un concert al orches- gogoşile prăjite în ulei, în amintirea uleiului în care Iosif şi-a păstrat identitatea iudaică, Concert ºi sufganiot trei de klezmeri ”Mazal Tov” (dirijor Vasile pur care a ars opt zile. În timpul mesei, în ciuda eforturilor faraonului Egiptului, care Dej Socea, solistă Sulamita Socea), cu multe dorea să îl transforme într-un adevărat La Dej, festivităţile de Hanuca s-au cântece de Hanuca despre şi pentru copii. egiptean, căsătorit chiar cu o egipteancă, desfăşurat în prezenţa unui număr mare de şi „paradigma echilibrului între tradiţiona- participanţi, printre care foarte mulţi copii, Sã slujim lumina lism, asimilare şi integrare”, care constituie alături de cei câţiva membri ai comunităţii Baia Mare adevăratul sens al Hanucăi. Evreii, a spus evreieşti. Au fost de faţă primarul Morar cu modestie E. Kupferberg, nu au respins total cultura Costan, viceprimarul Aurelian Mureşan, elenistică, ci au preluat elemente din logi- consilierul Ionel Anca, preşedintele aso- „Să mulţumim că am mai trăit încă un ca greacă, la care a recurs şi Maimonide, ciaţiei ”Porţi către suflete”, reprezentanţi an pentru a ne bucura de această frumoasă ceea ce a îmbogăţit iudaismul, fără însă a-i ai altor minorităţi. Ceremoniile au început şi modestă sărbătoare, în care ne amintim modifica specificul. Evreii din diaspora pot cu un concert al orchestrei ”Nova”, care a că lumina a învins întunericul şi cei puţini să accepte elemente ale culturii majorităţii, interpretat un potpuriu de melodii evreieşti au scăpat de ameninţarea celor mulţi”, a fără însă a se asimila în aceasta din urmă. şi româneşti, şi al grupului vocal Grad, tată spus, în a patra zi de Hanuca, preşedintele şi fiică, membri ai asociaţiei ”Porţi către Comunităţii Evreilor din Baia Mare, Nach- Discuþii în faþa suflete”. man Şalic, în faţa membrilor comunităţii şi Timişoara Eduard Kupferberg a vorbit despre ac- a oaspeţilor (directorul Cancelariei Rabini- Hanuchiei aprinse tualitatea sărbătorii de Hanuca, respectiv ce, Eduard Kupferberg, cantorul itinerant necesitatea păstrării identităţii, a subliniat pentru vestul ţării, Emanuel Pusztai şi vecinul meu, al cărui nume nu îl public După aprinderea lumânărilor de Ha- diferenţa dintre integrare şi asimilare şi a directorul Centrului Iudaic pentru Editură din discreţie, mi-a mărturisit: „Vin aici cu nuca şi prezentările făcute de preşedinta menţionat limita până unde putem merge şi Publicistică, Alx. Marinescu). sufletul deschis, pentru că simt că din mine Comunităţii, Luciana Friedmann, după pentru ca să nu dispărem ca popor, să nu „Rolul nostru în lume este de a sluji iese ceva, care se uneşte cu bucuria şi rugăciunile şi melodiile intonate de noul ne pierdem religia şi cultura. Lumânările lumina şi progresul, dar trebuie să o fa- sinceritatea celorlalţi din jurul meu. Simt că cantor pentru comunităţile din vestul ţării, a au fost aprinse de E. Pusztai, care a inter- cem cu modestie, nu cu ostentaţie, aşa e ceva adevărat aici!” Orice alt comentariu urmat o discuţie de mai bine de o oră între pretat cântecele tradiţionale. cum modeste sunt şi lumânările pe care le e de prisos, dar la plecare, toată lumea cu Eduard Kupferberg şi Alx. Marinescu. Tema În cuvântările lor, primarul Morar Costan aprindem de Hanuca, iar lumina lor ne este care am vorbit a remarcat căldura acestei a fost Hanuca şi semnificaţia sa spirituală, şi viceprimarul Aurelian Mureşan au subli- sfântă”, a mai subliniat vorbitorul, care a întruniri a membrilor comunităţii sighetene. evocate de directorul Cancelariei Rabinice, niat bunele relaţii cu comunitatea evreiască încheiat spunând: „puţini la număr, evreii au accentul căzând asupra miracolelor şi a din Dej. La sfârşit, toţi participanţii au fost fost obligaţi să repete mereu lupta lui David Luminã, lume multã, nevoii pe care o avem în continuare de serviţi cu sufganiot (gogoşi). cu Goliat. Fie că s-a numit Nabucodonosor Arad aceste intervenţii divine, a victoriei spiritua- şi a ars Templul şi a înecat în sânge popo- muzicã de bunã calitate le asupra tentativelor agresive de asimilare rul, sau Torquemada, care privea satisfăcut Cluj Copiii, spre rugul unde ardeau trupurile evreilor Pe traseul ardelean al Hanuchiadei, a în centrul sãrbãtorii care refuzau să-şi renege ţara şi religia, şasea seară a fost petrecută la Arad, în sau Hitler, care a făcut să se răspândească clădirea Căminului de bătrâni, într-o sală Ceremoniile de Hanuca s-au desfăşu- peste Europa mirosul trupurilor arse de la frumoasă, lambrisată, ritualul desfăşurân- rat în Templul Memorial al Deportaţilor, în Auschwitz, niciunul dintre ei nu a reuşit să du-se pe o bima adusă de la o sinagogă prezenţa a numeroşi enoriaşi şi invitaţi, nimicească acest popor”. „Semnificaţia unde nu se mai oficiază serviciul divin. În prieteni ai comunităţii evreilor. Au fost de sărbătorii de Hanuca se găseşte în dorinţa afară de enoriaşi – mulţi oaspeţi, din oraş faţă IPS Andrei Andreicuţ, mitropolitul or- de viaţă şi în neclintita hotărâre a evreilor şi de peste hotare. todox al Clujului, prof.univ. dr. Ioan Chirilă, de a nu accepta să fie înghiţiţi de puhoi!”, Preşedintele Comunităţii arădene, ing. preşedintele Senatului Universităţii “Babeş- a mai spus preşedintele Şalic. Ionel Schlesinger, care s-a şi referit la isto- Bolyai”, Peter Csulak, consulul Ungariei, Amintindu-şi că ultima oară a fost ria sărbătorii, ne-a precizat: „Am schimbat Laszló Attila, senator UDMR, fostul senator la Baia Mare când au fost comemoraţi sala de cantină într-o veritabilă sinagogă. Eckstein Kovacs Peter, reprezentanţi ai evreii deportaţi din Ardealul de Nord, E. De la sinagoga ortodoxă, care a fost pre- altor culte. Kupferberg a menţionat imaginile de la dată unei organizaţii care o va transforma Cuvântarea de deschidere a fost rostită Yad Vashem, în care apar evreii din lagă- într-un centru multicultural, a fost preluată de Robert Schwartz, preşedintele Comuni- rele morţii cinstind Sărbătoarea Luminii în o splendidă bima. Şi în acest an, ca şi la tăţii Evreilor, care i-a salutat pe cei prezenţi sfeşnice de Hanuca improvizate, dovedind alte sărbători, am invitat reprezentanţi ai a evreilor în cultura elenistică, precum şi şi şi-a exprimat speranţa că seara le va adevărul zicalei hasidice că nu poţi alun- tuturor cultelor. Am avut bucuria de a-l a relaţiei dintre influenţele culturale dintre putea oferi momente de bucurie şi speran- ga întunericul lovindu-l cu băţul, ci numai avea ca oaspete de Hanuca, între alţii, pe minoritatea evreiască şi majoritate. ţă. Oficiantul de cult Emeric Ronai a rostit aprinzând o lumină. „Supravieţuirea fizică arhi­episcopul Aradului, I.P.S. Timotei Se- Alex. Marinescu a arătat că în volumul rugăciunile pentru România şi Israel şi a este importantă, dar nu şi fără supravieţuire viciu. Din grijă pentru a lăsa destule locuri „De la Iaşi la Ierusalim şi înapoi”, de Leon vorbit despre legătura dintre sărbătoarea spirituală, după cum au demonstrat comu- pentru membrii Comunităţii şi pentru a nu Volovici, sunt discutate şi analizate aceste de Hanuca şi copii. El a arătat ce impor- nităţile evreieşti care au ales să îşi sacrifice supra-aglomera sala, anul acesta nu am aspecte, dar că e nevoie de perspectivă tanţă are pentru evrei naşterea unui copil, viaţa, în loc să renunţe la ceea ce îi definea chemat la fel de mulţi oaspeţi din afară, ca istorică pentru a şti dacă o decizie îl duce ca evrei, la religie şi istorie”, a sublinat de obicei. Au mai fost în sală reprezentanţii pe evreu pe panta integrării sau pe cea a directorul Cancelariei Rabinice, arătând fundaţiei „Hilfe und Hoffnung” care ajută, asimilării. Exemplele găsite s-au referit la că pentru a ne păstra tradiţiile, trebuie să în mod tradiţional, toate comunităţile din căsătorie şi în special la efectele căsătoriei ne identificăm cu toate generaţiile trecute. România şi din alte ţări. Din păcate, cre- mixte, trecerea de la idiş la română în ge- „Sărbătoarea de Hanuca este sărbătoarea atorii fundaţiei, soţii Huber (al căror nume neraţia scriitorului, necesitatea unei reacţii identităţii evreieşti”, a încheiat el. a fost dat şi Căminului de bătrâni), au de- echilibrate chiar şi faţă de ieşiri antisemite cedat într-un accident de circulaţie, aflaţi ale unor reprezentanţi ai majorităţii. Evreii tot într-o misiune de aducere de ajutoare timişoreni, prezenţi în număr mare în sală, Sighetu Cãldurã ºi luminã în România, aşa cum a scris, la vremea au luat parte la discuţii, întrebând şi despre sufleteascã respectivă, şi revista Realitatea Evreiască. unele aspecte din procesul de apariţie şi Marmaţiei De Hanuca, fundaţia ne-a adus daruri din difuzare al „Realităţii Evreieşti”, inclusiv Preşedintele C.E. din Sighetu Marmaţi- materiale necesare pentru bătrâni, şosete unele nedorite sincope în difuzare, cauzate ei, Hari Markus, a amintit pe scurt de victo- lucrate manual din Finlanda, sandviciuri cu de funcţionarea defectuoasă a poştei. ria Macabeilor asupra trupelor numeroase somon şi o frumoasă Hanuchie”. Continuare în pag. 14) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015 5

Trei personalităţi europene dezbat: „Decoraţia Luminii”, PREZENŢE ALE IUDAISMULUI Centrul de Studii Ebraice de la Facultatea de Litere (Universitatea din Bucureşti) decernatã la Ierusalim împreună cu Institutul Universitar European „Rashi“ (Troyes, Franţa) şi Institutul După cum informează „Jurnalul săp- aţii de anul acesta se numără Colette European „Emmanuel Lévinas“ (Paris) au organizat, la 25 noiembrie a.c., conferinţa tămânii”, pe 10 noiembrie 2015 a fost Avital, născută la Bucureşti, preşedinta ”Prezenţe ale iudaismului”, prelegeri despre tendinţele şi problemele iudaismului decernată, la Ierusalim, distincţia „Itur Centralei Organizaţiilor. A fost diplomat din trecut şi prezent. Invitaţii la acest eveniment au fost Géraldine Roux, directorul Ha’or” („Decoraţia Luminii”). Aceasta şi politician. Un alt laureat, Zeev Bielski, Institutului Universitar European „Rashi“ din Troyes, Armand Abécassis, profesor se acordă unor supravieţuitori ai Holo- s-a născut în 1949, la Ierusalim. A fost emerit de filozofie generală şi comparată la Universitatea Michel de Montaigne, caustului, care au un aport semnificativ preşedintele Sochnut-ului şi deputat, iar Bordeaux III şi Gérard Rabinovitch, cercetător la CNRS - Universitatea Paris V, pentru statul Israel şi, de asemenea, în prezent este primarul oraşului Raa- directorul Institutului European „Emmanuel Lévinas”, Paris. unor personalităţi israeliene şi unor nana. Generalul Amir Haskel s-a născut Cei trei conferenţiari nu sunt pentru prima dată în România, ei au fost invitaţi, ca instituţii care se dedică asigurării bunăs- în Israel în 1953, într-o familie de supra- de-altfel şi acum, de către Institutul Teologic Romano-Catolic din Bucureşti, iar la tării supravieţuitori- vieţuitori ai Holocaustului prima lor prezenţă în Bucureşti au participat şi la un curs de Talmud Tora al rabinu- lor. Decoraţia a fost din Polonia. Cercetător lui F.C.E.R., Rafael Shaffer. Acum, în paralel cu prelegerile de la Institutul Teologic acordată de Fundaţia al istoriei Holocaustului Romano-Catolic, ei au răspuns şi invitaţiei Centrului de Studii Ebraice al Universi- pentru Bunăstarea în şi preocupat de formele tăţii din Bucureşti. Înaintea manifestării, conferenţiarii din Franţa au stat de vorbă Israel a victimelor Ho- de păstrare a memoriei cu decanul Facultăţii de Litere, conf. dr. Oana Murăruş, şi cu cadrele didactice ale locaustului, al cărei Holocaustului, a iniţiat, Centrului, care le-au prezentat programul de masterat, tematica acestuia, discutând preşedinte este Limor în cadrul Armatei Israeli- cu invitaţii şi posibilitatea unor programe de colaborare. Livnat, fost ministru ene, programe speciale al comunicaţiilor, iar pe această temă pentru faţă de tradiţiile semitice. Ea are, printre festivitatea a avut soldaţi. Etica iudaicã – o combinaþie altele, şi un alt obiectiv interesant: corec- loc la Knesset, sub F u n d a ţ i a p e n t r u a filozofiei elene, latine tarea prejudecăţilor. Alte idei prezentate auspiciile deputatu- bunăstarea victimelor de profesor: epopeea mozaică a exilului lui Avi Dichter, fost Holocaustului (Hake- ºi a elementelor este o metaforă pentru eliberarea de preşedinte al acestei ren Lerevaha) a acordat din Vechiul Testament tiranie şi de sclavie. Psihanaliza – ultima Fundaţii. Persoanele „Decoraţia Luminii” şi sclipire a monoteismului. distinse cu „Decoraţia unor voluntari: Tania Ei- Prelegerea introductivă a prof. univ. Luminii” au fost nomi- Colette Avital tan a fost nominalizată Gérard Rabinovitch a avut drept tematică nalizate de o comisie pentru voluntariatul din ”Umanitatea iudaică”. El a pornit de la Toleranþa nu este un concept al cărei preşedinte este prof. emerit oraşul Katzrin şi în aşezările din Golan; poziţia lui Sigmund Freud, care explică recomandat de Tora Jacob Lomranz, un prestigios cercetă- Miryam Beit-Talami este o voluntară care felul în care înţelege propria identitate tor în domeniul psihologiei geriatrice. se ocupă de clubul „Amha” din Askelon. iudaică – liber de prejudecăţi şi având Armand Abécassis, profesor emerit de Festivitatea a fost deschisă de Ioel (Iuli) Colette Avital a încheiat festivitatea posibilitatea de a-şi folosi spiritul critic. filozofie generală şi comparată, a susţi- Edelstein, preşedintele Knessetului. cu un cuvânt de mulţumire în numele Pe baza acestei abordări, a putut ajunge nut o comunicare despre relaţia dintre Cunoscutul scriitor din Ierusalim, Uri laureaţilor. Domnia sa a subliniat, de ase- la descoperirea unor trăsături esenţiale iudaism şi laicitate. Profesorul a subliniat Orlev, născut la Varşovia în anul 1931, menea, importanţa păstrării memoriei care explică comportamentul etic uman că situaţia particulară a exilului a împins a fost nominalizat pentru o viaţă de cre- Holocaustului. În emoţionanta sa alocu- – inconştientul, precum şi manifestările cultura iudaică spre religie, însă relaţia ativitate. Generalul Avigdor (Ianuş) Ben ţiune a mai vorbit despre supravieţuitorii specifice ale eticii evreieşti, denumite de care ar trebui urmărită este aceea dintre Gal, de asemenea nominalizat pentru Holocaustului care au luptat ulterior în profesor ”umanitatea iudaică”. Una dintre iudaism şi societatea laică. „Străbaterea impresionante realizări în Israel, s-a Israel dar şi despre indiferenţa care se ideile dominante subliniate de conferenţiar istoriei este posibilă numai prin păstrarea născut la Lodz (Polonia) în 1936. manifestă în momente de răscruce ale a fost faptul că umanitatea iudaică aşea- culturii”, iar de două secole unul dintre „Itur Ha’or” („Decoraţia Luminii”) a mai istoriei. „Indiferenţa este comodă: este ză în prim plan nu credinţa ori mândria fundamentele cunoaşterii este „cultura fost decernată unor personalităţi care foarte uşor să întorci capul de la victime, naţională, ci exigenţele etice ale civilizaţiei laică” (laic având o conotaţie religioasă s-au dedicat, în cadrul legislativ şi insti- este mai uşor să ignori suferinţa celuilalt omeneşti. În acest sens, profesorul a vor- în Evul Mediu: preoţii laici trăiau în oraşe, tuţional, activităţilor de obţinere a unor decât să te implici... Avem o datorie bit despre influenţa lui Ibsen, a lui Ahad în afara tagmei bisericeşti; transmiteau fonduri şi drepturi în favoarea victimelor morală să continuăm lupta împotriva Ha’am, dar şi a lui Spinoza şi a lui Hobbes. cultura, se îngrijeau de legăturile sociale Holocaustului, pentru ca viaţa acestora, indiferenţei, împotriva birocraţiei...”, a El a arătat că umanitatea iudaică cuprinde şi politice). Încă dinainte de Revoluţia oameni acum ajunşi la adâncă bătrâneţe, spus Colette Avital. mai multe câmpuri semantice, printre care Franceză, în „Secolul Luminilor” avusese să fie dusă cu demnitate. Între laure- umanitatea greco-latină şi cunoaşterea loc separarea bisericii de stat – a sferei literaturilor reprezentând fundamentul religioase de cea politică. Textele biblice vântului (sinonimia a tolera-a suporta), devine şef de comunitate, medic şi rabin. tuturor virtuţilor. Umanitatea iudaică s-a însele arătau că locul regelui este în palat, psihologic, metafizic (a-l suporta pe El şi-a dat seama că evreii din Orient, născut din mariajul disciplinelor filozofice, al preotului – în templu; ei nu sunt inter- Celălalt corespunde sacrificării valorii de prinşi în mijlocul războiului dintre musul- a filozofiei omului, a lumii poeziei, artei, şanjabili. Doar profetul se plasa în afara Adevăr) şi logic (a-ţi iubi aproapele ca pe mani şi creştini, fără lideri spirituali, se a Vechiului Testament şi a hermeneuticii celor două instituţii, pentru a le putea cri- tine însuţi nu înseamnă a-l răbda, iubirea aflau în derută, nu mai erau îndrumaţi iudaice. Există, a arătat prof. Rabinovitch, tica; fără a face politică, el se afla în sânul opunându-se oricărei coerciţii: „un act deoarece nu mai aveau şcoli. De aceea, un raport între etica iudaică şi modelele societăţii. Biblia delimitează creatorul de de iubire e un act de dreptate; dacă tu te el scrie lucrarea ”Călăuza rătăciţilor” (a filozofice greceşti şi latine, dar şi cu ma- lumea creată, relevând că nimic din lume dezvolţi, trebuie să îl laşi şi pe celălalt să perplecşilor) care cuprinde, în esenţă, tricea veterotestamentară. Cel care stu- (instanţă situată în afara creatorului) nu se dezvolte”). o reformare a iudaismului. Maimonide diază ideea umanităţii iudaice trebuie să e divin. Astrele, vegetalele, animalele îşi Profesorul Abécassis a conchis prin- vrea să soluţioneze impasul psihologic înţeleagă modul cum ”inventează” cultura urmează menirea fără îndumnezeire, căci tr-o pledoarie pentru drepturile persoanei şi spiritual în care se găseşte iudaismul iudaică o cale proprie în ceea ce priveşte „lumea odată desacralizată, ştiinţa devine (mai degrabă decât ale omului – situat din cauza unor contradicţii inerente din- umanismul, între elenizare şi fidelitatea posibilă”. Prin urmare, ideea democraţiei, într-o proximitate de tip etimologic cu tre filozofie şi Tora, dintre spirit şi inimă. a progresului se sprijină pe valorile iudeo- „anonim” – depersonalizare care trimite Revoluţionară la Maimonide a fost soluţia creştine de laicitate: egalitate, fraternitate, cu gândul la un număr, la un obiect), găsită – necesitatea de a analiza până la împărţirea bunurilor etc. acceptată cu tot ce caracterizează fiinţa capăt contradicţiile, nu de a trece peste S-a stins Profesorul Armand Abécassis a reliefat umană: măreţie-mizerie, geniu-igno- ele, şi de a găsi ideile unificatoare. In- semnificaţia unei mari victorii pe care o ranţă, echilibru-nevroză etc. În viziunea terpretările alegorice trebuie analizate şi din viaţă poartă în sine construirea unei societăţi lui, persoana poate satisface exigenţa dezvăluită raţionalitatea lor. Prin această laice. „Dacă există o viaţă spirituală, omul infinitului, a desăvârşirii prin studiu şi abordare, savantul perplex, care voia să trebuie mereu să o revizuiască, să ştie să comportament exemplar, astfel încât ea abandoneze Tora, constată frumuseţea Iulius Medler se poarte cu Divinitatea”. Pentru cei care, va fi caracterizată de numele său, nu de acesteia şi prin analiză dă viaţă metafo- Membrii conducerii Federaţiei dincolo de exigenţele politice, nu au şi numărul acesteia. relor. Acest lucru, a arătat Maimonide, era Comunităţilor Evreieşti din România unele spirituale, consecinţele sunt „foar- necesar deoarece iudaismul a ajuns să (preşedinte dr. Aurel Vainer, vicepre- te grave, până la Auschwitz”. Întrebări trăiască într-o tradiţie înţepenită, la nord şedinte ing. Paul Schwartz şi secretar precum: De ce să nu ucizi?, De ce să nu Maimonide a salvat şi vest nu mai erau evrei, în Andaluzia general ing. Albert Kupferberg) au furi? reclamă un fundament mai profund iudaismul de închistare şcolile talmudice s-au închis. De aceea, a transmis următorul mesaj de condo- decât o strictă interdicţie, care nu poate fi conchis el, savanţii trebuiau să ia în mână leanţe dnei Ana Medler: redus la una dintre cele două dimensiuni, Géraldine Roux a vorbit despre rolul făclia Torei şi să găsească caracterul său „În aceste momente de doliu şi religioasă şi politică. „Societatea laică nu jucat de Maimonide în revalorificarea viu, o teză valabilă şi astăzi. Caracterul viu grea întristare pentru familia dum- îşi găseşte singură valorile”, principiile Do iudaismului. În condiţiile în care invazia al Torei înseamnă şi că cercetările iudaice neavoastră, prin trecerea în nefiinţă a ut des şi Homo homini lupus rămân fali- almohazizilor în Andaluzia a dus la dispa- şi dezvoltarea iudaismului nu trebuie să soţului dumneavoastră, Iulius Medler, mentare. Profesorul propune ca „frica de riţia şcolilor talmudice din Spania, comuni- se limiteze numai la Israel ci şi la diaspo- membru al Organizaţiei Sioniste Mon- om” să fie înlocuită de „frica pentru om”, tăţile evreieşti s-au trezit fără continuatorii ra care are de jucat un rol important, a diale, în numele Conducerii Federaţiei tradusă prin grija ca „aventura umană” să iudaismului. Rabinii nu au făcut decât să subliniat Géraldine Roux. Comunităţilor Evreieşti din România, nu eşueze, după cum „aventura” vegetală repete ceea ce învăţaseră în trecut, de Prelegerile au fost urmate de între- vă transmitem sincere condoleanţe. ori animală au reuşit. aceea iudaismul a devenit închistat. Lu- bări legate de ideile abordate de cei trei Totodată, ne exprimăm recunoştin- În viziunea profesorului Abécassis, area ad litteram a învăţăturilor talmudice profesori. ţa pentru tot ce a făcut soţul dumnea- este necesară găsirea altor temeiuri a determinat golirea acestora de spiritul La Institutul Teologic Romano-Catolic voastră pentru evreii din România şi decât „contractul social” pentru relaţiile lor. Teza se aplica în aceeaşi măsură şi la au mai fost prezentate conferinţele: din Israel, pentru eforturile necondiţio- dintre oameni. Desacralizarea valorilor învăţăturile creştine, deoarece şi şcolile ”Midraşul şi Evanghelia”, de Armand nate şi atenta grijă susţinută pentru ca iudeo-creştine duce la perceperea tole- creştine au dispărut, a arătat vorbitoarea, Abécassis; ”Umorul evreiesc”, de Gérard viaţa şi activitatea evreilor din Româ- ranţei drept criteriu al civilizaţiei. Şi totuşi, subliniind că, în aceste condiţii alternativa Rabinovitch; şi ”Influenţa filozofiei lui nia şi din Israel să aibă continuitate. toleranţa nu este formulată explicit şi nici creştinilor şi evreilor era fie să se conver- Maimonide asupra misticii lui Abraham Vă rugăm să primiţi expresia re- recomandată în Tora sau în Evanghelii, tească la islam, fie să moară. Abulafia”, de Géraldine Roux. gretelor noastre şi condoleanţe pentru fiind o „valoare negativă”, criticată de Ajungând din Andaluzia în Egipt, EVA GALAMBOS pierderea suferită”. profesor pe patru paliere: pe planul cu- Maimonide, care a făcut studii rabinice, CLAUDIA CÎŢĂ 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015 IUDAICA Studiile iudaice din România Bar Miţva la Braşov La 28 noiembrie a.c., în Sinagoga Beit pentru a marca ”Mitzvah Day”. Despre şi tânăra generaţie de cercetãtori Israel din Braşov, membrii comunităţii şi semnificaţia cuvântului “miţva” în Tora numeroşi prieteni ai familiei Zilberman şi transpunerea în fapt au vorbit preşe- Au studiile iudaice un viitor în România? Mi-am pus această întrebare în repetate au participat la ceremoniile de Bar Miţva dintele Comunităţii, ing. Tiberiu Roth, rânduri, gândindu-mă atât la situaţia României şi a evreimii române contemporane, ale tânărului Dan Maximilian Zilberman. rabinul Zvi Kfir, Rudi Katz, Edith Adler, cât şi la raportul între generaţiile de cercetători. Serviciul religios a fost oficiat de rabinul Dan Floroian, Cristina Plugaru şi alţii. Întemeiat în anul 1991 în cadrul Facultăţii de Istorie şi Filosofie a Universităţii Zvi Kfir, asistat de oficianţii de cult Dan În spiritul acestei zile, copiii din comu- ”Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca de către regretatul profesor universitar Moses Floroian şi Rudi Katz, cel care l-a pregătit nitate au petrecut câteva ore împreună Weinberger / Moshe Carmilly (1908-2010), fost Şef-Rabin neolog al Clujului (1936- pe Dan pentru acest moment solemn. cu copii cu dizabilităţi, aflaţi la centrul 1944), Institutul de Iudaistică şi Istorie Evreiască ce-i poartă numele şi-a propus să Presedintele Comunităţii braşovene, de zi al Hospice - Casa Speranţei . introducă studiile iudaice în cadrul academic românesc. Moshe Carmilly a fost ajutat ing. Tiberiu Roth, l-a felicitat pe noul Asistaţii au primit pachete simbolice de regretatul profesor universitar Pompiliu Teodor şi de alte cadre didactice de la participant la minian şi i-a făcut cadou o pentru aceast zi. Universitatea ”Babeş-Bolyai”, printre care fostul rector, profesorul Andrei Marga, şi mini-Tora, adusă din Israel. Corul de copii NADIA VECSLER fostul decan al Facultăţii de Studii Europene, profesorul Ladislau Gyemant. Institutul “Aviv” a participat la acest eveniment cu Secretar al C.E. Braşov a organizat simpozioane internaţionale de istorie iudaică şi a editat revista anuală câteva cântece. ”Studia Judaica” în limba engleză, ajunsă la numărul 21. Institutul a pregătit cadre Ceremonia s-a încheiat noi de cercetare în domeniul studiilor iudaice, din rândul studenţilor la masterat. cu Havdala, iar în curtea Tema simpozionului desfăşurat pe 16 românesc extra-carpatic 1855-1900”, Sinagogii au fost aprinse noiembrie 2015 a fost „Studiile iudaice din apărută recent, a fost lansată în cadrul lumânări în memoria vic- România şi tânăra generaţie de cercetă- simpozionului, prezentarea fiind făcută timelor accidentului de la tori”. Scopul organizatoarei, prof. Maria de subsemnatul. Clubul Colectiv. Radosav, a fost de a arăta că în România O altă comunicare interesantă a fost Participanţii la Bar Miţva s-a format o generaţie nouă de cercetători „Prezenţa comunităţii evreieşti în sărbă- au fost invitaţi de familie la în domeniul studiilor iudaice, tineri doctori, torile naţionale interbelice”, prezentată de o cină festivă în sala mare doctoranzi şi masteranzi. Ideea unui sim- Dana Mărcuş, de la Biblioteca Centrală a restaurantului “Shalom”. pozion în care prezentatorii comunicărilor Universitară ”Lucian Blaga” din Cluj-Na- Mitzvah Day - marcată să fie cercetători din generaţia tânără a fost poca. la 21 noiembrie a.c. bine primită de conducerea Universităţii. Istoria evreilor din Transilvania a fost Aproximativ 75 de Deschiderea lucrărilor a fost onorată de abordată în câteva comunicări, accentul mebri ai comunităţii bra- prof. Ioan Chirilă, specialist în qumranolo- fiind pus pe memoria istorică, relaţiile şovene s-au adunat în sala gie şi preşedintele Senatului Universităţii interetnice, patrimoniul cultural evreiesc. restaurantului “Shalom” ”Babeş-Bolyai”, prof. Ovidiu Augustin Ghit- Daniel Stejeran, director al Muzeului Me- ta, decanul Facultăţiii de Istorie şi Filosofie, morial al Holocaustului din Transilvania de Cucuteanu, de la Facultatea de Istorie a Burdeţ, de la Facultatea de Teologie şi conferenţiarul dr. Ionuţ Virgil Costea, Nord, de la Şimleu Silvaniei, a prezentat Universităţii ”Al. I. Cuza” din Iaşi, intitulată Ortodoxă a Universităţii ”Babeş-Bolyai”, directorul Departamentului de Istorie Medi- comunicarea ”Comunitate evreiască, con- „Avataruri identitare în perioada post-tri- intitulată ”Filon Evreul – un exponent de evală, Premodernă şi de Istoria Artei. vieţuire şi dezvoltare în Şimleu Silvaniei la dentin: Antonio Possevino, S.J., şi evreii”. marcă al diasporei evreieşti din Alexan- Au participat cercetători tineri, care sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul Nu a fost uitată nici problema anti- dria”. Drd. Ella Stiniguţă Laslo, de la Fa- au reuşit să se impună în domeniul aca- secolului al XX-lea”, iar Ileana Sauliuc, din semitismului, tratată în comunicarea lui cultatea de Istorie şi Filosofie a aceleiaşi demic. Mircea Cristian Ghengea, de la Sighet, a vorbit despre ”Evreii din zona Lonhart Tamas, lector la Facultatea de universităţi, a prezentat o comunicare în Facultatea de Istorie a Universităţii ”Al. I. Sighetului în memoria ţărănească”. Istorie şi Filosofie a Universităţii ”Babeş- domeniul iudaismului halahic: „Puritate Cuza” din Iaşi, a vorbit despre publicaţia Aura Comănescu Pintea, de la Baia Bolyai”, ”Instrumentalizarea atrocităţilor şi impuritate în iudaism: legile caşru- ”Tribuna Israelită” din Bucureşti, apărută Mare, a prezentat comunicarea ”Patri- antievreieşti în tranziţia politică postbeli- tului”. Comunicarea a trezit dezbateri, în anul 1900 şi despre importanţa ei „în moniu cultural evreiesc în Maramureş: că: un caz controversat – Kunmadaras, care au demonstrat interesul publicului slujba idealului sionist”. monumente istorice – locuri ale me- 21 mai 1946”. Memoria Holocaustului (evreiesc şi neevreiesc) pentru această Augusta Costiuc Radosav, lector la moriei”, însoţită de material ilustrativ şi în Bucovina, precum şi a vieţii evreieşti temă: cunoaşterea normelor halahice şi Universitatea „Babeş-Bolyai” în cadrul care a trezit întrebări asupra situaţiei din Bucovina de altădată, aşa cum se interpretarea lor. Institutului „Dr. Moshe Carmilly”, a prezen- actuale a clădirilor evreieşti de valoare reflectă în scrierile ebraice ale scriitorului Menţionăm că majoritatea participan- tat comunicarea ”Contribuţii din spaţiul istorică din Maramureş. Cartea recent israelian originar din România Aharon Ap- ţilor la simpozion nu sunt evrei, ci creştini românesc la dezbaterea europeană de apărută a vorbitoarei, „Imaginea evreilor pelfeld, au constituit subiectul comunicării interesaţi de istoria iudaismului. De ace- la sfârşitul secolului al XIX-lea asupra din Maramureş în memoria colectivă”, a masterandei Greta-Paula Cristina, de la ea, după prezenţa la această manifestare, destinului limbii şi culturii idiş”. Menţio- fost lansată în cadrul simpozionului, fiind Institutul „Dr. Moshe Carmilly”, intitulată pot răspunde pozitiv la întrebarea pe care năm că ea a învăţat limba idiş, pe care prezentată de conferenţiarul universitar ”Imaginea Bucovinei în scriitura lui Aha- mi-am pus-o: da, studiile iudaice au viitor o vorbeşte în mod curent, la fel ca şi Valentin Orga. ron Appelfeld”. în România. limba ebraică, iar cartea sa „Vocile unei Imaginea evreilor în lucrări teologice Problemele iudaismului filosofic au istorii neterminate: presa idiş din spaţiul a fost subiectul intervenţiei drd. Radu fost reflectate în comunicarea drd. Oniţa LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI Rabeinu Gherşom, Luminãtorul Diasporei (2) De numele lui Rabeinu Gherşom se leagă o legen- din Constantinopol să fie anulat. Dorinţa i-a fost împlinită. s-a descopirit că lipsea mult argint. Vinovat a fost găsit, dă. Nu ştim dacă ea are bază istorică sau nu. Oricum, Astfel, Rabeinu Gherşom a devenit prietenul cel mai cine altul, decât Rabeinu Gherşom. Sentinţa a fost grea: ea este parte din bagajul nostru cultural şi merită să o apropiat al împăratului Vasile al II-lea al Bizanţului. Au pedeapsa capitală. Din recunoştinţă pentru că o vinde- cunoaştem. urmat pentru el zile de linişte şi prosperitate. Singura sa case pe fiica împăratului, spânzurarea în piaţa publică a După ani de studii la ieşiva în Babilonia, Rabeinu suferinţă a fost că, după lungi ani de căsnicie, soţia sa fost înlocuită cu încarcerarea într-un turn, fără hrană şi Gherşom a devenit la rândul său maestru, dar nu a dorit Devora încă nu dăduse naştere niciunui copil. La sfatul fără apă, unde îi era sortit să moară de sete şi de foame. să profite pe urma învăţăturii sale. Pentru a-şi asigura ei, şi-a luat o a doua soţie, ceea ce era permis în acele Devora, prima şi devotata lui soţie, a venit la poalele existenţa materială a învăţat meşteşugul de aurar, în care vremuri, în speranţa că astfel va avea şi el un urmaş. turnului pentru a petrece împreună cu el ultimele clipe a excelat. Pentru a-şi desfăşura activitatea, s-a aşezat Într-una din acele zile fericite i-a povestit împăratu- ale vieţii. Când a văzut-o, i-a spus să aducă un vierme, împreună cu dedicata sa soţie, Devora, la Constantino- lui despre jilţul de aur al regelui Şlomo. Împăratul şi-a un cărăbuş, un fir de mătase şi o funie. A pus viermele pol, în acea vreme cel mai mare oraş din lume. dorit şi el un asfel de jilţ, dar neavând suficient aur, i-a să urce pe turn, iar cărăbuşul a fost pus să urmărească În acele zile, la Constantinopol a avut loc un groaznic cerut lui Rabeinu Gherşom să-i facă unul asemănător viermele. De cărăbuş a legat un fir de mătase şi astfel incendiu. Oraşul a rămas o ruină şi apoi, din lipsă de din argint. Presimţind primejdia, Rabeinu Gherşom a a ajuns firul de mătase până la Rabeinu Gherşom sus, condiţii igienice, a izucnit o groaznică molimă. Rabeinu spus că lucrarea fiind mare nu poate fi executată de un în turn. Cu firul de mătase a ridicat funia cu ajutorul Gherşom, care avea, în urma studiilor sale, şi cunoştinţe singur om şi că nu îşi poate asuma răspunderea pentru căreia a coborât din turn. În grabă, au părăsit amândoi de medicină, a lăsat la o parte totul şi s-a dedicat îngrijirii cinstea muncitorilor. Împăratul nu i-a dat ascultare şi i-a pământul neprietenos al Imperiului Bizantin şi s-au întors bolnavilor. poruncit să înceapă imediat lucrarea. Muncitorii anga- în valea Rinului. Ca în toate legendele, împăratul era un om bun şi jaţi au profitat de ocazie şi au furat din argint. Sfetnicul Dacă faptele au fost reale sau e doar o poveste care drept, dar manipulat de un sfetnic viclean şi care ura cel rău a aflat de furtul lor şi a încercat să arunce vina încearcă să justifice decretul care a interzis de a avea evreii. Acesta l-a convins pe împărat cum că evreii ar fi pe Rabeinu Gherşom. În calea planului s-a ivit însă o două soţii, aceasta nu avem de unde să ştim. Ştim doar cei vinovaţi atât pentru incendiu, cât şi pentru molimă, piedică neşteptată: pentru a dovedi că lipseşte argint, că a fost un mare învăţat, preţuit atât de contemporanii şi a obţinut emiterea unui decret imperial de expulzare a jilţul trebuia cântărit, iar în tot Constantinopolul nu s-a săi cât şi de generaţiile care au urmat. Printre discipolii tuturor evreilor din Constantinopol. Ca în toate legendele, găsit nici o balanţă suficient de mare. Singurul care săi a fost Rabi Iatkov ben Iakar, al cărui discipol a fost împăratul avea o preaiubită fiică. Aceasta a căzut la pat ştia cum se poate cântări jilţul era Rabeinu Gherşom, vestitul Raşi. Când se referă la maestrul maestrului său, şi nici unul din medicii Curţii imperiale nu i-a găsit leacul. dar el, conştient de pericolul în care se afla, păstra cu el îl numeşte Rabeinu Gherşom Luminătorul Diasporei. Au fost aduşi medicii din tot imperiul. În caz că reuşeau, sfinţenie taina. Dacă nu mă înşel, acesta este singurul titlu de onoare li se promiteau pungi pline de galbeni. În cazul unui eşec, Pentru misiunea de a-l descoase pe Rabeinu Gher- pe care îl conferă Raşi vreunui rabin în vasta sa operă. li se tăia capul. A venit şi rândul lui Gherşom. Acesta a şom a fost aleasă a doua sa soţie. Aceasta, pe căi pe Titlul de Luminător al Diasporei s-a lipit de numele lui consultat pacienta şi a înţeles că nu este în puterea lui să care numai femeile le cunosc, a reuşit să afle secretul: Rabeinu Gherşom şi aşa este el cunoscut până astăzi. o vindece. Ce face evreul când vede că toate căile sunt orice ambarcaţiune poate sluji drept cântar. Trebuia Cel ce a adus soţiilor siguranţa că nu vor avea vreo con- închise? Nu renunţă nici atunci la rugăciune. Rugăciunea doar trasată linia până unde era scufundată în apă, apoi curentă la ele în casă, cel ce a adus pace şi lumină în a fost primită şi fiica împăratului s-a însănătoşit. Rabeinu se încărca pe ea jilţul şi se trasa a doua linie. Apoi se familiile evreieşti din diaspora europeană, şi-a dobândit Gherşom nu a dorit să accepte pungile cu galbeni. Doar descărca jilţul şi în locul lui se încărcau greutăţi până ce pe drept înaltul titlu de Luminătorul Diasporei. şi-a exprimat dorinţa ca decretul de expulzare a evreilor apa ajungea la cea de-a doua linie. Jilţul a fost cântărit şi Rabin RAFAEL SHAFFER REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015 7

Ziua Minorităţilor Naţionale Patru evrei În perioada 4-7 decembrie, la hotelul Mara din Sinaia a fost De asemenea, Amet Aledin a precizat că planul DRI pentru 2016 celebrată „Ziua Minorităţilor Naţionale”, eveniment organizat de prevede concentrarea eforturilor în direcţia Consiliului Minorită- Departamentul pentru Relaţii Interetnice. ţilor Naţionale, prin facilitarea accesului la proiecte derulate în din America, Programul a prevăzut o secţiune formală, subsumată do- beneficiul comunităţilor minoritare din România – idee dezvoltată meniului economic şi una cu structură laxă, care se înscrie în şi explicitată de Carmen Stamate, şeful Serviciului de Asistenţă decoraţi categoria fluidă a divertismentului de tip cultural. Primul seg- Financiară, Relaţii Regionale şi Coordonare CMN. ment a fost acoperit de prezentarea etapelor şi a procedurilor A doua secţiune, dedicată multiculturalităţii aplicate, a inclus privind implementarea sistemului de control intern managerial, prezentarea comunitară ori a costumelor populare specifice de preºedintele succedată de expunerea unor modele de convieţuire interetnică minorităţilor naţionale. Din partea Federaţiei Comunităţilor în secolul al XIX-lea, cu accent asupra comunităţilor din judeţul Evreieşti din România a luat cuvântul şeful Oficiului pentru Barack Obama Braşov. Discutarea acestei tematici a evoluat în direcţia bunei Cultură, Artă şi Ştiinţă, Robert Schorr, care a discutat despre La 24 noiembrie, în cadrul unei colaborări – pe linie politică şi economică – dintre maghiari iudaism prin raportare la instituţiile culturale din Bucureşti şi din ceremonii desfăşurate la Casa Albă, şi germani, a introducerii unei perspective cultural-religioase ţară. Amet Aledin şi-a exprimat aprecierea faţă de comunitatea preşedintele Barack Obama a decorat asupra evreilor (prin activitatea coagulată în jurul Sinagogii din evreiască – „o comunitate mică, dar foarte activă, cu iniţiative cu „Medalia Libertăţii” – una dintre Braşov), a participării grecilor şi ucrainenilor la viaţa comunitară. excelente” –, printre care proiectul de reabilitare a Sinagogii din cele mai înalte distincţii civile din Sta- Braşovul, ca spaţiu multicultural, păstra, către sfârşitul seco- Constanţa, în care s-a implicat decisiv dr. Aurel Vainer, preşe- tele Unite, alături de „Medalia de Aur lului al XIX-lea, un echilibru aproape perfect între comunităţile dintele F.C.E.R., deputat (pentru care Amet Aledin a mărturisit a Congresului” – şaptesprezece figuri etnice maghiară, română şi germană, denumirile topografice „o profundă prietenie”). Expunerea elementelor reprezentative proeminente din America, în virtutea apărând indicate în aceste trei limbi. Amet Aledin, secretar a fost urmată de spectacolul „Vocile diversităţii – refrene de realizărilor aduse în domeniile artei, de stat la Departamentul pentru Relaţii Interetnice, a întregit iarnă”, în cadrul căruia dansatori şi cântăreţi au prezentat un serviciului public, politicii, ştiinţei, juri- această viziune oferind, în calitate de reprezentant al Uniunii repertoriu corespunzător comunităţii căreia îi aparţin. dic, sportului etc. Democrate a Tătarilor Turco-Musulmani din România, exemplul Patru dintre aceste personalităţi Dobrogei, ca model de convieţuire etnică într-o lume globalizată. Claudia Cîţă sunt de origine evreiască şi s-au mani- festat plenar în zona artistică: regizorul Steven Spielberg, cântăreaţa şi actriţa „LUMINA CARE NE UNEŞTE” Barbra Streisand, violonistul Itzhak Festival multicultural, ediţia I, Bucureşti, 7 decembrie 2015 Perlman şi artistul Stephen Sondheim. Cu aceeaşi distincţie au fost ono- „Caută pacea şi aleargă după ea”. Preşedintele Fundaţiei „Filderman”, organizatoare şi preşedinţilor acestora raţi americani remarcabili în domeniul Poate de la acest verset psalmic a pornit secretarul general al F.C.E.R., ing. Albert pentru realizarea „unui eveniment care artei – Gloria Estefan, James Taylor; genericul Festivalului multicultural „Lumi- Kupferberg, s-a referit la faptul că UE promovează buna convieţuire şi pacea în spaţiul social-politic – Bonnie Car- na care ne uneşte” organizat de F.C.E.R., are ca moto acelaşi deziderat: unitate socială între minorităţile naţionale şi Ro- roll (fondatoarea organizaţiei Tragedy Universitatea „Titu Maiorescu” – Faculta- în diversitate, „sintagma care simboli- mânia”. „Multiculturalismul – se arată în Assistance Program for Survivors, prin tea de Ştiinţe Sociale, Politice şi Umanis- zează unirea europenilor în promovarea mesaj – este o realitate a prezentului şi care se oferă sprijin familiilor care şi-au te, Fundaţia „Filderman”, în parteneriat culturilor Europei, conjugând elementele a viitorului. Multiculturalitatea presupune pierdut unul dintre membri în serviciul cu Guvernul României – Departamentul comune cu cele diferenţiate ale fiecărei recunoaşterea realităţii pluralismului şi a militar), Barbara Mikulski (senator de pentru Relaţii Interetnice (DRI). Fiindcă culturi”. Observând că festivalul are loc în varietăţii culturale a oricăror minorităţi”. Maryland din 1987, membru al Partidu- luminile de Hanuca, luminile din bradul preajma zilei de 18 decembrie, declarată Ilustrarea acestor afirmaţii a aparţinut: lui Democrat), Lee Hamilton, membru de Crăciun sunt aducătoare de pace. în 1998, prin Hotărâre de Guvern, Ziua Ansamblului de dansuri „Dobrogean- al Congresului SUA. Din domeniul Participarea – parlamentari, membri ai Minorităţilor Naţionale din România, vorbi- ca” – Centrul Cultural „Elena Roizen” ştiinţific au fost decoraţi Katherine G. Guvernului României, ambasadori, mem- torul a remarcat: „în apropierea aceleiaşi al Primăriei Ovidiu, judeţul Constanţa, Johnson (matematician la NASA) şi bri ai unor misiuni diplomatice acreditaţi date, evreii sărbătoresc Hanuca, festiva- instructor, Elena Dordea; Ansamblului fostul director al Agenţiei pentru Pro- în România, personalităţi ale vieţii publice lul luminii, creştinii aprind lumânările ca de dansuri greceşti tradiţionale „Asteria tecţia Mediului, William Ruckelshaus. şi ştiinţifice, academice, cadre didactice semn al începerii sărbătorilor de iarnă. senior” şi „Asteria junior”, solistă, Silviana Printre cei care au primit postum „Me- universitare, cercetători ştiinţifici, lideri E lumina bucuriei, lumina speranţei şi a Argyro; Ansamblului de dansuri aromâne dalia Libertăţii” se numără Yogi Berra, comunitari – a oferit anvergură eveni- păcii sociale”. „Armanamea” din Ovidiu, Centrul Cultu- jucător de baseball în cadrul echipei New mentului. Notabilă – prezenţa tinerilor, „Limba este cartea de nobleţe a fiecă- ral „Elena Roizen”; Formaţiei de muzică York Yankees, Shirley Chisholm, mem- pe scenă şi în publicul din Aula Magna a rei etnii”, a opinat directorul Cabinetului Klezmer „Bukarest Klezmer Band”, coor- bru afro-american al Congresului SUA, Universităţii. Spiritualitate şi gastronomie Secretariatului de Stat în Ministerul Edu- donator – Silvian Horn, dirijor – Bogdan Billy Frank Jr. şi Minoru Yasui, avocaţi. şi-au dat mâna la reuşita festivalului. caţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Lifşin, soliste vocale – Carmen Hana Organizatoare din partea F.C.E.R. a fost dr. Nagy Éva, exprimându-şi bucuria Ioviţu, Geni Brenda, Arabela Neazi. În C. GĂLĂŢEANU Janina Ilie. Prezentatori – Silviu Biriş şi pentru această iniţiativă şi realizarea ei. preambulul intrării în scenă a Ansamblului Antonia Stancu. A existat şi un bun-venit „Fiindcă orice limbă este oglinda sufletu- de dansuri tătărăşti „Kanara” din oraşul Sãrbãtorirea academic: prof. univ. dr. Iosif Urs, preşe- lui care o creează”, metaforiza Ion Pillat. Ovidiu, judeţul Constanţa, a fost citit cu- dintele Universităţii „Titu Maiorescu”. Aflându-se pe aceeaşi lungime de undă vântul preşedintelui Uniunii Democrate a „Lumina este un cuvânt care ne-a de- cu preşedintele Fundaţiei „Filderman”, Tătarilor Turco-Musulmani din România, Zilei Naţionale terminat existenţa. Noi, evreii, numărăm vorbitoarea a precizat că „în construcţia Gelil Eserghep, rostit la 1 Decembrie 5776 de ani de la facerea lumii”, a spus europeană, care încurajează diversitatea, 2015, Ziua Naţională a României: „[…] la Tel Aviv preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer. multilingvismul joacă un rol important. Iar, Este ziua în care […] an de an, mulţu- a României „Dumnezeu a poruncit: Să fie lumină! Şi prin multiculturalitate, identitatea noastră mim public […] pentru preţioasa libertate Cu ocazia Zilei Naţionale a României, s-a făcut lumină. Dumnezeu a despărţit culturală este mai bine afirmată.” identitară şi religioasă. […] Nu uităm că Ambasada ţării noastre din Israel a orga- lumina de întuneric, pământul de ape […] Mulţumind F.C.E.R., Fundaţiei „Filder- România este ţara în care noi, tătarii, nu nizat, la Muzeul din Tel Aviv, o recepţie Respectându-ne identitatea şi confesiu- man”, Guvernului României - DRI, pentru suntem nici asupriţi, nici asimilaţi”. Au la care au luat parte numeroşi oaspeţi. nea, suntem cetăţeni ai României”. […] sprijinul acordat în realizarea primei ediţii urmat dansuri, apoi cântece romani, în Gazda, E.S. Andreea Păstârnac, şi-a Ne regăsim „unitatea în diversitate sub a Festivalului, prof. univ. dr. Sorin Ivan interpretarea Alinei Nănescu, un recital surprins plăcut invitaţii, cărora le-a vorbit semnul luminii”. a sintetizat fundamentul acţiunii: cultu- de poezie proprie susţinut de dr. Delia într-o ebraică fluentă, a scris prestigiosul „Un om este cu adevărat liber când ra minorităţilor naţionale îmbogăţeşte Grigore, preşedinte al Asociaţiei „Amare cotidian Jerusalem Post. alege să se realizeze în cadrul comunităţii cultura română. „Armonia, buna coexis- Romentza”. După prestaţia Ansamblului Prof. Yossi Yonah, membru al Knesse- sale. Noi, minorităţile naţionale din Ro- tenţă inter­etnică sunt pentru Europa un artistic al Liceului „Ady Endre” din Bucu- tului şi preşedinte al Grupului parlamentar mânia, ne-am propus şi am reuşit să ne model de urmat […] Universitatea «Titu reşti, şi a lui Tanzgruppe „Sonnenschein” de prietenie România-Israel, a declarat afirmăm respectându-ne limba maternă, Maiorescu» este un spaţiu al dialogului, din Moineşti, Corala Academică „Divina pentru periodicul menţionat că amba- tradiţiile, istoria, religia”, a afirmat secre- diversităţii, multilingvismului; o formulă de Armonia” – Fundaţia „Cavalerii Daciei”, sadoarea română „este un exemplu al tarul de stat la DRI, Amet Aledin. „Îi rog construcţie a patriei comune”. dirijor col. prof. Marius Cristian Fircă, a importanţei ca personalul diplomatic să pe tineri să preia ştafeta şi s-o predea mai A fost citită scrisoarea de felicitare interpretat colinde româneşti. Toate – lu- vorbească limba ţării unde este acreditat”. departe. DRI a fost şi va fi în continuare adresată de preşedintele Consiliului Eu- mini aducătoare de Bine şi La mulţi ani! În alocuţiunea sa, Andreea Păstâr- un partener corect în acest demers”. ropean, Donald Tusk, celor trei instituţii IULIA DELEANU nac a condamnat terorismul, a transmis condoleanţe celor care şi-au pierdut persoane apropiate în timpul actelor de Lumânărica a opta la Centrul Comunitar terorism şi a mulţumit doctorilor israelieni care au venit în ajutorul răniţilor de la Clubul Colectiv, din Bucureşti, precum „Rav ZWI GUTMAN” din Tel Aviv şi centrelor medicale Hadassa, Tel Ha- An de an, în zilele de Hanuca, isra- în Israel, E.S. dr. Andreea Păstârnac, şomer şi Soroka. Ajutorul medical a fost elienii originari din România serbează iar autorul acestor rânduri i-a înmânat coordonat de consulul onorific al Româ- Sărbătoarea Luminii la Centrul Comunitar Medalia de Hanuca şi a dat citire unei niei, dr. Zvi Berkowitz, medicul personal din Tel Aviv. Diplome, semnată de rabinul Alialei Ro- al premierului Netanyahu, fiind facilitat de Duminică, 13 decembrie, a avut loc un mâne în Israel, rav Efraim Gutman, în comunitatea de evrei din România. eveniment special. Rabinul Elhanan Gut­ care este evidenţiată contribuţia E.S. la Guvernul israelian a fost reprezen- man a explicat publicului, care a umplut dezvoltarea relaţiilor dintre România şi tat la eveniment de ministrul Sănătăţii, sinagoga, cum a fost aceasta reconstruită Israel şi prezenţa sa consecventă la toate Ya’acov Litzman, care a evidenţiat ni- la Tel Aviv, pe modelul celei din strada evenimentele de la Centrul Comunitar velul ridicat al relaţiilor de colaborare în Adamache, de la Bucureşti. „Rav Zwi Gutman”. domeniile politic, strategic, economic şi Cantorul Şmuel Krisher, acompaniat Andreea Păstârnac a mulţumit pentru cultural, precum şi potenţialul remarcabil de formaţia de klezmeri, a intonat cânte- onoarea ce i s-a făcut, subliniind că se în sectoarele securităţii interne şi IT. ce de Hanuca, iar veteranii sinagogii au simte ca acasă în Centrul Comunitar din Hanuca. Publicul a părăsit sinagoga cu Atât Litzman, cât şi Yonah au subliniat aprins cele opt lumânărele.Surpriza serii Tel Aviv. convingerea că Am Israel Hai – Poporul că România a fost singura ţară comunistă s-a produs când rabinul Elhanan Gutman Rabinul Efraim Gutman a salutat evreu trăieşte şi va continua să existe. care nu a întrerupt relaţiile cu Israelul a invitat-o pe ambasadoarea României publicul şi a vorbit despre minunea de BARUCH TERCATIN după Războiul de Şase zile, din 1967. 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015 C o m u n i tAT i Medi Dinu – 107 ani Expoziţie aniversară. Tablouri despre viaţă Prima dată am citit despre Medi Medi Wechsler Dinu este o istorie vie Wechsler Dinu într-o carte despre Bal- şi pentru că orice expoziţie a domniei cic. Apoi într-un articol de ziar, trecător, sale este un eveniment”, îmi spune dar mai bun. Apoi în altul. În toate era Luiza Barcan. ”Sunt lucrări realizate în vorba despre cea mai bună perioadă a mai multe perioade, începând cu anii Balcicului, atunci când însăşi Regina `30, cu Balcicul, apoi din următoarele Maria locuia acolo, iar pictorii şi poeţii decenii. Sunt prezentate mai multe români îşi făcuseră din micul colţ de teme, respectiv natură statică, portret ţărm al Mării Negre a doua casă, sau şi peisaj, acesta din urmă predominând. poate prima. Tehnicile sunt acuarelă, ulei şi desen. Cea mai bună perioadă a Balcicului Am vrut ca publicul să vadă că ea este coincide în povestea noastră cu cea şi o foarte mare desenatoare. Medi We- mai prolifică perioadă a pictoriţei Medi chsler Dinu s-a diferenţiat întotdeauna Wechsler Dinu. În opera sa predomină de congenerii săi. Are un stil unic”, mai peisajele, portretele şi casele, culorile spune L. Barcan. vii, lumescul reconfortant şi curbele Medi Wechsler Dinu, absolventă a fireşti ale ludicului. Şcolii de Belle Arte din Bucureşti (1932), Îi văzusem câteva tablouri, dar în la clasa lui Jean A. Steriadi şi Ipolit Piatra-Neamţ Un nou album de artă condiţii meschine, ca la vorbitor, între Strâmbulescu, unică supravieţuitoare a noi fiind, de fiecare dată, ecranul laptop- generaţiei interbelice, a revenit în viaţa ului. De această dată aveam să văd 40 artistică după mai bine de o jumătate realizat de Emil Nicolae-Nadler dintre ele, de aproape, într-o expoziţie- de secol de absenţă, în 2003, în cadrul La scurt timp după ce a primit la Bacău Neamţ, în seara de 30 octombrie 2015. eveniment. expoziţiei „Seniori ai picturii româneşti (în cadrul festiv oferit de Universitatea ”G. Manifestarea a avut loc în prezenţa Primul gând, însă, a fost să mă contemporane”, organizată de Fundaţia Bacovia”) diploma şi medalia aniversară unui numeros public pasionat de arta opresc în faţa doamnei Medi Dinu şi să-i HAR în cadrul programului „Restituiri”. a Centrului Internaţional de Cultură şi plastică, în sala unde sunt expuse tablo- spun la mulţi ani! Împlineşte 107 ani! De atunci şi până în prezent, artista Arte ”George Apostu” la 25 de ani de la urile lui Aurel Băeşu, care aparţin acestui ”Îmi plac culorile”, îmi spune despre a fost protagonista mai multor expo- înfiinţare (pentru ”slujirea valorilor inte- muzeu. Albumul a fost realizat cu finanţa- această din urmă expoziţie a sa. ziţii personale deschise în Bucureşti, lectuale, artistice şi morale româneşti şi re nerambursabilă din partea Consiliului Vernisajul aniversar a marcat, de Constanţa, Tulcea, Râmnicu Vâlcea şi europene”), scriitorul Emil Nicolae-Nadler, Judeţean Neamţ. fapt, un dublu eveniment. Asta pentru Brezoi, judeţul Vâlcea. Fiecare nouă preşedintele Comunităţii Evreilor Piatra- Precizăm că Emil Nicolae-Nadler a că Luiza Barcan, curatorul expoziţiei, apariţie publică a prilejuit cunoaşterea Neamţ, a fost protagonistul altui eveni- publicat la Editura Hasefer albumele a lansat cu acest prilej şi Conceptual unei opere valoroase, aproape necunos- ment. Este vorba despre lansarea lucrării Victor Brauner, la izvoarele operei (2004) Gallery, spaţiul care găzduieşte lucră- cute, dar şi întâlnirea cu o personalitate Aurel Băeşu – album documentar (Edit. şi Victor Brauner şi însoţitorii (2013), iar rile. ”Am ales această expoziţie pentru aparte a culturii noastre, cu o pictoriţă Cetatea Doamnei, Piatra-Neamţ, 2015; la alte edituri albumele dedicate artiştilor a lansa oficial galeria noastră pentru că care a lucrat în celebra colonie artistică 210 pagini), realizată în colaborare cu contemporani Dinu Huminiuc şi Dumitru de la Balcic şi care colecţionarul Lucian Corneliu Agăleanu D. Bostan. i-a cunoscut pe şi lansată la Muzeul de Artă din Piatra- pictorii şi scriitorii grupului de avan- Botoşani gardă. Oneg Şabat Expoziţia ani- Sunt zile de toamnă târzie, care devin prezenţi au ascultat cu plăcere versurile versară Medi We- ca prin farmec mai calde, mai senine. sensibile create de ing. Simon Glasberg. chsler Dinu de la Aşa a fost şi vineri, 6 noiembrie 2015 , După acest moment poetic, am urat “la galeria Conceptu- când Oneg-Şabatul a constituit un bun mulţi ani” celor care şi-au serbat ziua de al Gallery cuprinde prilej de a-i aduce laolaltă pe enoriaşii naştere în lunile octombrie şi noiembrie: lucrări de pictură comunităţii noastre şi pe prietenii lor. Beatrisa Finkel, Aron Gantz, Gustav şi grafică, expuse După un emoţionant cuvânt de bun- Finkel, Avi-Marc Finkel, Solomon Meier, acum pentru prima venit, rostit de preşedintele C.E. Boto- Fredi Goldemberg şi Marcel Goldemberg. dată. şani, David Iosef, s-a ţinut un moment Atmosfera serii a arătat din nou, dacă de reculegere în memoria victimelor mai era nevoie, că membrii comunităţii GEORGE tragicului eveniment de la Clubul Colectiv, noastre alcătuiesc o familie mare şi unită. GÎLEA din Bucureşti. Ing. Gustav Finkel a rostit Prof. BEATRISA FINKEL rugăciunile pentru România şi Israel. Spiritul Şabatului i-a cuprins pe toţi participanţii, când s-au cântat frumoasele Comunitatea Evreiascã dă o mână de ajutor Iaşiului melodii EiŞet Hail şi Şalom Aleihem. Gus- Municipiul Iaşi a mai făcut un pas important în cursa pentru oraşe puternice din România, precum Cluj-Napoca, Braşov, tav Finkel a rostit rugăciunea de Kiduş, dobândirea titlului de Capitală Culturală Europeană în anul Timişoara, Craiova, Bucureşti, Arad, Alba Iulia sau Baia Mare. după care a urmat masa de Şabat. Cei 2021, scrie site-ul bzi.ro. După ce Primăria a semnat acorduri Iaşiul are atât infrastructura cât şi un trecut, dar şi un prezent de susţinere a acestui proiect atât cu mediul universitar, cât şi cultural deosebit, care îl poate propulsa în faţa celorlalţi can- Bacău cu cel preuniversitar ieşean, precum şi cu toate partidele politice didaţi din ţară. din oraş, a venit rândul Comunităţii Evreieşti să dea o mână de Un alt eveniment cultural în care s-a implicat C.E. din Iaşi a ajutor municipalităţii. fost aniversarea a 155 de ani de la înfiinţarea Universităţii „Ale- Shule-sidas Comunitatea Evreiască a trimis o scrisoare de susţinere a xandru Ioan Cuza”. Prezenţa preşedintelui Abraham Ghiltman Sâmbătă, 5 decembrie, la Sinagoga candidaturii oraşului în această competiţie şi reprezintă, conform la eveniment a fost apreciată de rectorul dr. Vasile Işan, care a “Rosen” din Bacău a avut loc o shule- si- spuselor primarului Mihai Chirica, o importantă contribuţie în mulţumit pentru „eforturi, gentileţe şi suport” şi a urat comunităţii das ca în vremurile de odinioară, cu ocazia vederea câştigării acestui titlu. Alături de municipiul Iaşi, pentru evreieşti ieşene şi preşedintelui Ghiltman bucurii şi satisfacţii împlinirii frumoasei vârste de 80 de ani de a deveni capitală europeană a culturii în 2021 mai candidează depline în toată activitatea sa. către unul din enoriaşii de frunte ai Co- munităţii, şi anume ing. Iosef Donenfeld. După cum ne-au transmis preşedintele Oaspeţi clujeni la comunitatea din Târgu-Mureş C.E. Bacău, ing. Izu Butnaru, şi secretarul În fiecare miercuri, Clubul Vârstei de ilor din Târgu-Mureş. La sosire au fost evreieşti. În vara anului 1944, cei 341 de Comunităţii, Brif Heinrich, cuvintele „enori- Aur al Comunităţii Evreilor din Cluj se întâmpinaţi de Vasile Dub, preşedintele elevi ai acestei şcoli au pierit în camerele aş de frunte” nu sunt o simplă formulă de reuneşte pentru a petrece o zi plăcută comunităţii târg-mureşene şi de câţiva de gazare de la Auschwitz. Memoria lor politeţe. Iosef Donenfeld este un membru şi consistentă. Din programul alcătuit membri ai acesteia – unii dintre ei rude este păstrată de o placă memorială am- de bază al enoriaşilor Sinagogii, un bun de Yael Gross, psiholog şi îndrumător sau prieteni ai clujenilor sosiţi în vizită. plasată anul trecut. cunoscător al Sidur-ului (inclusiv al ebrai- al activităţii Clubului Vârstei de Aur din Vasile Dub le-a vorbit musafirilor despre Musafirii clujeni au fost primiţi cu vorbe cii) şi un foarte activ şi devotat membru în Cluj, nu lipsesc nici excursiile, fie pe jos, istoria evreilor din oraş şi le-a prezentat bune, veselie şi bunătăţi, într-o atmosferă Comitetul de conducere al Comunităţii. La în împrejurimile pitoreşti ale oraşului de frumoasa sinagogă, construită într-o pe- atât de plăcută încât timpul părea să stea Alia la Tora oficiantul a făcut Mi seberah pe Someş, fie cu microbuzul, în locuri rioadă când evreii din Târgu-Mureş erau în loc…ba mai mult chiar se scurgea in- atât pentru ing. Donenfeld, cât şi pentru potrivite pentru a fi vizitate într-o singură încrezători într-un viitor fericit. vers – lucru dovedit şi de ceasul special nepotul său, care a împlinit 18 ani tot în zi. Astfel membrii clubului au vizitat parcul Curând însă, cele câteva mii de evrei de pe perete – astfel încât în urma acestei aceste zile. Cei 17 enoriaşi prezenţi au dendrologic din Jibou, Muzeul Holocaus- târgu-mureşeni aveau să fie spulberaţi vizite membrii Clubului Vârstei de Aur din avut ocazia să guste din preparatele pe tului din Şimleu Silvaniei, sinagoga din de Holocaust… Oaspeţii au vizitat şi mo- Cluj au întinerit vizibil! La despărţire, oas- bază de peşte, brânză, legume şi fructe, Dej, Salina din Turda. numentul public ridicat în memoria mar- peţii i-au invitat pe gazde să le întoarcă au ciocnit un pahar de vin şi i-au cântat La sfârşit de noiembrie, într-o zi blândă tirilor, operă a sculptorului Martin Izsák, vizita, ceea ce s-a şi promis. Probabil la şi urat La mulţi ani! şi “Ad mea veesrim!“ şi luminoasă, membrii Clubului Vârstei de inaugurată în anul 2005. În apropierea primăvară. sărbătoritului. Aur au făcut o vizită la Comunitatea Evre- sinagogii se află şi clădirea fostei şcoli ANDREA GHIŢĂ REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015 9

Târgul Internaţional Gaudeamus – Carte de învăţătură 2015 Lansãri la Salonul de carte “Iudaica” Ca în fiecare an, edituraHasefer a fost prezentă la Târgul ”Gaudeamus - Carte de învăţătură” cu o producţie bogată de cărţi, editate de-a lungul acestui an dar şi cu volume mai vechi, reeditate datorită intersului manifestat de cititori. Ca de obicei, editura a organizat trei lansări de carte la Salonul de carte “Iudaica”, un spaţiu unde alături de producţiile Hasefer, publicul găseşte lucrări de scriitori evrei, editate şi lansate de alte edituri participante la târg. La această ediţie a Târgului, noutăţile editurii Hasefer au cuprins reeditarea marelui succes al regretatului critic literar Leon Volovici ”De la Iaşi la Ierusalim şi înapoi”, “Eseuri de filozofie evreiască” de Esther Starobinski-Şafran şi “Mirajul francez”, o culegere de articole ale lui Mihail Sebastian din perioada petrecută de autor la Paris, alcătuită de istoricul literar Geo Şerban. Alte apariţii editoriale la Hasefer în 2015: Joseph Roth – „Evrei pe drumul pribegiei”; Bension Varon – „Culturi în contrapunct”. Subliniem prezenţa la eveniment a E.S. Tamar Samash, ambasadorul Israelului la Bucureşti.

mânia i-au devenit ambasadori culturali. Vlad Epstein: „Cred cã publicul „Leon Volovici a fost un mare intelec- a validat moto-ul acestei ediþii” tual, un istoric şi un critic literar de clasă Ana Blandiana şi Răzvan Theodorescu la standul Hasefer […]”, a spus Ana Blandiana. „Mult peste „Era în 1994, când am organizat, în toate acestea însă, pentru mine, Leon a din Alexandria, Philon evreul, deoarece fran la evoluţia iudaismului în România, foaierul Sălii Radio, prima ediţie a Târ- fost prototipul omului bun, care face tot ce acesta a ilustrat o sinteză a ideilor primu- precum şi a urmaşilor săi, Esther şi Avi- gului Internaţional de Carte Gaudeamus poate pentru a ţine în echilibru o lume […] lui secol. El a fost un sintetizator al filozo- noam, la cultura iudaică. – Carte de Învăţătură. În 20 de ani, am căreia îi lipseşte echilibrul”. Vorbitoarea a fiei greceşti, latine, fiind şi un purtător de făcut saltul de la 60 de expozanţi, pe 200 evocat momente din prietenia cu autorul, cuvânt al iudaismului. Philon s-a raportat “Mirajul francez” de Geo ªerban de metri pătraţi, la peste 300, care ocupă începută în anii în care lucra la Memori- la Platon, Aristotel, la stoici, gândirea şi în întregime Pavilionul Central de la Rom­ alul de la Sighet, unde sunt prezentate şi ideile lui fiind folosite şi în creştinism. Deşi Coinciden- expo, de la 11.000 de vizitatori la prima suferinţele sioniştilor ca şi ale altor evrei a trăit în acea epocă (secolul I), Philon nu ţă – ”Mirajul ediţie, la circa 125.000 anul acesta, de la care „deranjau” statul totalitar. După ce l-a amintit pe Isus Cristos. O mare impor- francez” apare 90 de evenimente în 1994, la peste 700 a însoţit-o pentru documentare la Yad tanţă este acordată în lucrare lui Maimo- şi este lansată în 2015. A fost deschis într-un ceas bun. Vashem, Volovici a invitat-o să fie oaspete nide şi lui Spinoza, deosebit de importanţi la această edi- Nu numai că ne-am diversificat proiectele, la Cercul Cultural din Ierusalim; o seară pentru modernitate, atât pentru evrei, cât ţie a târgului, mă gândesc la Concursul Naţional de de neuitat. „Sinceritate totală. Autoportret şi pentru creştini. Fără ”Etica” lui Spinoza, unde invitaţii Lectură, ajuns la ediţia a XIII-a, Cărţile se făcut cu ochi rece”, a caracterizat cartea a subliniat dr.Vasile Morar, nu putem înţe- de onoare sunt întorc acasă, Atelierul de Creaţie - Salonul acad. Răzvan Theodorescu, situându-se lege nimic din criza etică contemporană, ambasadele şi de Carte pentru Copii, Salonul Naţional de pe aceeaşi lungime de undă cu antevor- din gândirea democratică, modernă, instituţiile cul- Inventică, Ziarul Târgului (tiraj - 5 000 de bitorii faţă de nucleul ideologic al cărţii şi postmodernă, postistorică, ale cărei turale ale ţări- exemplare, scos împreună cu ziarişti de exemplificând cu proprii experienţe de baze au fost puse de Spionoza. O temă lor francofone, la Caţavencii), dar Gaudeamus-ul a ajuns viaţă cât de greşite sunt generalizările: dezbătură în carte, subliniată de prof. a arătat la în- în mai toate marile oraşe din ţară, cu un Armata Roşie echivala pentru populaţia Morar, a fost alternativa pace/război. De ceput Alexandru Marinescu. Criticului lite- succes care arată cât de preţuită a ră- evreiască cu ieşirea din coşmarul Holo- la Philon, trecându-se prin Kant până la rar Răzvan Voncu i-a revenit onoarea de a mas cartea. Nu am prejudecata editurilor caustului; necesara disociere oportunişti/ Em. Lévinas, problema păcii mondiale vorbi despre această lucrare, care este de «mari» şi «mici». Editurile «mici» au intrat victime ale totalitarismului. este o preocupare permanentă a filozofi- fapt un vis împlinit al lui Mihail Sebastian, cu dreptul în «competiţia» pentru Premiul Iancu Ţucărman, supravieţuitor din lor. „Noi nu dorim o pace a mormintelor, care a dorit să scrie despre experienţa de Excelenţă, acordat de un juriu Radio Trenurile Morţii, a amintit un episod al ci o viaţă trăită lui pariziană, cei doi ani în care a studiat unei edituri care arată că poate susţine un colaborării cu autorul, legat de pogrom, în pace”, spune pentru o lucrare de doctorat. Cartea, a proiect editorial de anvergură europeană. precum şi fericirea acestuia după ce a Philon iar Kant subliniat criticul, reprezintă o contribuţie Cred că moto-ul acestei ediţii, «cel mai reuşit să scoată din România manuscrisul specifică: ”Pacea excepţională la exegeza lui Sebastian şi citit târg de carte, de la cel mai ascultat uneia dintre cărţile sale. eternă este pa- lămureşte controversele recente legate radio din România» a fost validat.” cea personalităţi- de ideologia scriitorului. Din aceste ar- „Eseuri de filozofie evreiascã”, lor în viaţă”. Este ticole se vădeşte clar că scriitorul nu a Povestea unui evreu român de Esther Starobinski-ªafran nevoie ca zi de fost nici un susţinător al ideilor de dreapta în epoca postbelicã zi omul să nu în- ale mentorului său, Nae Ionescu, deşi Autoarea este un reputat filozof, fiică ceteze a gândi, a ani de zile a scris la publicaţia acestuia, Drumul în pos­ a fostului Şef Rabin din România, dr. raţiona în direcţia ”Cuvântul”, nici un om de stânga ascuns. te­ritate al cărţii lui Alexandru Şafran (1939-1947), fost Mare salvării vieţii, ca Geo Şerban, prin această culegere de Leon Volovici, înce- Rabin al Genevei, la rândul său un teo- valoare supremă. articole, a reuşit să redea imaginea unui put atât în România log reputat în iudaistică, în secolul XX. Cartea a apă- om lucid al generaţiei sale, promotor al cât şi în Polonia, a La Hasefer au apărut lucrări ale prof. dr rut în original la Ed. Albin-Michel, 2014, la liberalismului intelectual umanist. reieşit din mesa- Esther Starobinski-Şafran (Starobinski Paris şi a fost tradusă de Ţicu Goldstein, IULIA DELEANU jul Hanei Volovici, este o familie de cunoscuţi intelectuali); sub redacţia Mariei Olaru. BORIS MEHR care a mulţumit ea a predat la Universitatea din Geneva. Dr. Aurel Vainer a subliniat, în final, EVA GALAMBOS Lianei-Saxone Ho- Alexandru Marinescu, directorul edi- contribuţia Şef Rabinului Alexandru Şa- (Continuare în pag. 15) rodi pentru grafi- turii, a făcut o scurtă introducere despre că, Anei Blandiana importanţa lucrării şi a prezentat mesajul pentru cuvintele de autoarei, trimis participanţilor la lansare. Autori evrei şi cărţi despre evrei pe ultima copertă a Prezentarea cărţii a fost realizată de tra- cărţii, directorului ducătorul Ţicu Goldstein şi de profesorul Editurii Hasefer, Alexandru Marinescu, de filozofie de la Universitatea din Bucu- la Gaudeamus redactorului de carte, George Gîlea. reşti, dr. Vasile Morar. Un record neomologat şi pe baza dintr-un secol” – Editura Casei Cărţii de Lansarea a prilejuit o punere corectă în Ţicu Goldstein a afirmat că avem la unor date care nu sunt exhaustive a fost Ştiinţă; „Edgar Papu şi protocronismul în ecuaţie a temei privind relaţiile evreilor îndemână un opus oferit pentru aprofun- prezenţa editorilor şi autorilor evrei la spaţiul revistei Luceafărul” de Vlad-Ion cu comunismul. darea unor cunoştinţe filozofice, nu de Gaudeamus 2015. Pappu – Editura Eikon. Printre vorbitori Deşi copil când a fost săvârşit Pogro- popularizare, itinerarul urmând calea din Printre invitaţii Editurii Junimea la „Ora – prof. univ. dr. Paul Cornea. mul din 1941, amintirile dăinuie, observa antichitate până în zilele noastre. Vorbito- cărţilor junimiste” şi lansarea nr. 11-12 al Autori neevrei au fost atraşi de ine- preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, rul s-a oprit la două momente ale lucrării: revistei Scriptor s-a numărat Gheorghe puizabila sursă de exegeze, Biblia. Un referindu-se la câteva secvenţe: primii la Maimonide, deosebit de apreciat de Schwartz. Acad. Solomon Marcus a re- exemplu: Raluca Boboc, „Reprezentări ani de profesorat ai autorului la Bivolari-ul autoare şi la conceputul de utopie. Primii comandat cartea Magdei Stavinschi „As- ale corpului în imaginarul biblic. Cartea încă ştetl, undeva între Iaşi şi Ştefăneşti, utopişti, a arătat el, au fost de origine te- tronomul Nicolae Donici. Enigme desci- Proverbelor” – Editura Ratio et Revelatio. stârnindu-i amintiri proprii. Este întrebat ologală, fiind vorba de ideea de dreptate frate” – Editura Curtea Veche Publishing; La fel de constant – interesul pentru cla- ce este antisemitismul, cum se explică, socială, devenită apoi un deziderat al volumul colectiv, coordonat de Mina Maria sici ai literaturii universale: „Versuri alese” cum l-a resimţit?. Răspunsurile vin din filosofilor şi sociologilor. Unele utopii s-au Rusu, „Olimpiada de lingvistică naţională de Heinrich Heine, antologie de traduceri concretizări: „un incident” trăit la facultate: şi împlinit, cum a fost de pildă crearea şi internaţională 2012-2015. Tehnici de în limba română îngrijită de Mihaela Hris- opinia antisemită a unei colege, după care Statului Israel. Utopia, a spus vorbitorul, înţelegere a limbilor lumii” – Editura Para- tea – Editura Ars Docendi. aceasta îşi cere scuze. Cel jignit tace. este prezentă şi în muzică, un exemplu lela 45; „Jurnalul indirect” de Mihai Zamfir Un best seller: „Singur în Damasc. „Comportare morală? Laşitate atavică? în acest sens fiind Simfonia a IX-a a lui – Editura Spandugino. Tot Spandugino i-a Viaţa şi moartea spionului israelian Eli Şi eu am tăcut. […] Există antisemitism Beethoven, imn al speranţei. lansat volumul al V-lea de memorii „Răni Cohen”, de Samuel Segev – Grupul Edi- moştenit din familie, preconcepţii bazate Prof.dr. Vasile Morar, prestigios cadru deschise” şi „Zece nevoi umane”. Intere- torial Corint, carte situată pe locul 3 al pe necunoaştere”, a conchis vorbitorul. universitar, a prezentat-o pe autoare drept sul pentru avangardă al Editurii Tracus vânzărilor. Invitată specială – E.S. Tamar În anii Holocaustului, evreii vedeau drept un filozof autentic iar lucrarea ei – o carte Arte a fost concretizat şi prin lansările Samash, ambasadorul Israelului în Ro- salvatoare Armata Roşie. După ‘44, unii de filozofie cu toate caracteristicile sale. de carte ale poeţilor Sesto Pals, „Poezie mânia. Editura Teşu a promovat puternic s-au apropiat de comunism. „Dar nu toţi Interogarea fundamentală a lucrării se avangardistă şi alte poeme. 1930 – 1955” propria producţie de carte, având în vizor evreii erau comunişti. Marea majoritate – referă la originea monoteismului iudaic şi şi „Grafopoeme”; Saşa Pană, „Sadismul patrimoniul sacru evreiesc, istoria evreilor mica burghezie – a sărăcit, lovită de noua diferenţele specifice din punct de vedere adevărului”. Printre invitaţi – Michael Fink- din România, literatură umoristică - Ion putere instalată de U.R.S.S.”, a subliniat etic între aceasta şi celelalte monoteisme. enthal, originar din România. Alte lansări: Pribeagu. E. SUHOR Aurel Vainer. În Israel, originarii din Ro- Esther Starobinski s-a oprit mult la Philon cărţi de şi despre Edgar Papu: „Memorii (Continuare în pag. 15) 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015

Importantã descoperire arheologicã AD MEA VEESRIM ! • Dacă ai sta să Sigiliul regelui Ezechia înşiri toate titlurile (727-698 î.e.n.). Imaginea are o formă şi funcţiile lui Aurel ovală, o dimensiune de 9,7x8,6 mm şi a Vainer (doctor, doc- fost imprimată pe o suprafaţă de argilă ŞTIINŢA tor honoris causa, care măsoară 13 X 12 mm. Aceasta membru de onoare poartă inscripţia scrisă în ebraică biblică: al Academiei Oame- “Aparţinând lui Ezechia, fiul lui Ahaz, nilor de Ştiinţă din regele Iudeei”, alături de imaginea unui ŞI VIAŢA România, preşedinte Soare cu două aripi, flancat de două al F.C.E.R., deputat hieroglife ankh, care simbolizează viaţa. etc.), cu siguranţă Coordonatorul echipei de arheologi, prof. ar fi domnit între anii 715 şi 686 î.e.n. În vei uita unele de mai mare sau mai Eilat Mazar, afirmă că este pentru prima timpul vieţii lui Ezechia, Regatul Israel a mică importanţă. Cred însă (am mai dată când este scoasă la lumină urma căzut în robia împăratului asirian Sargon spus-o) că nu titlurile îl definesc. Am sigiliului unui rege israelit. Arheologii care al II-lea (720 î.e.n.), iar Ierusalimul a fost auzit la adresa lui preţuiri din partea s-au ocupat de excavaţie sunt convinşi asediat de către Sanaherib (701 î.e.n.). unor oameni (parlamentari, membri ai Arheologii Institutului de Arheologie, că Ezechia şi-a făcut singur sigiliul, pre- Dr. Eliat Mazar, coordonatorul săpături- unuia dintre guvernele care au condus din cadrul Universităţii Ebraice din Ie- cizând totodată că acesta prezintă „urme lor din acest sit arheologic, spunea că România) care nu pot fi bănuiţi de rusalim, aflaţi sub conducerea dr. Eilat de şnururi subţiri în lutul de pe spate, „întotdeauna există întrebări privitoare la nesinceritate sau de vreun interes în a Mazar, au săpat la poalele peretului sudic fiind cel mai probabil folosite la legarea faptele reale din spatele istoriilor biblice. face plăcere. al Muntelui Templului şi au descoperit documentelor din papirus”. Acum avem şansa să ne apropiem cât Mai importante decât aceste apre- o imprimare a sigiliului regelui Ezechia Descoperirea readuce în atenţie nara- mai mult posibil de persoana în sine, cieri mi se pare a spune, de ziua lui, că ţiunea biblică a regelui Ezechia, despre chiar de rege.” este un om dedicat etniei sale, pentru care arheologul Edwin Thiele afirma că care nu precupeţeşte nici un efort. „Cât Cercetări despre vrea Dumnezeu, vreau şi eu”, l-am auzit adesea spunând, cu referire la Un zahăr cu mai puþine calorii zbaterea sa, şi a echipei din jurul său, comportamentele ca trecerea evreilor prin România, prin DouxMatok se prezintă ca o alter- mult de o treime din cantitatea obişnuită cultura şi istoria acesteia să lase urme alimentare nativă mult mai sănătoasă a zahărului, de zahăr şi, eventual, cu mult mai puţin. cât mai durabile şi vizibile, fie că e produsul israelian fiind chiar un tip de Deşi DouxMatok este încă un startup vorba de sinagogi restaurate şi reinau- Cercetătorii Institutului Weizmann au zahăr. Acesta urmează a fi comercializat de mici dimensiuni, fondat în 2014 în Pe- gurate, de cimitire îngrijite, de cărţi sau realizat cel mai amplu studiu desfăşurat şi reprezintă o combinaţie de zaharuri tah Tikva, el se bucură de multă atenţie, cercetări. Pentru această preocupare până în prezent, în încercarea de a afla naturale pentru a spori gustul de dulce, deoarece a fost aleasă de un juriu inter- necontenită, spunem din toată inima legătura dintre nivelul de zahăr din sânge dar în acelaşi timp pentru a putea re- naţional din industria de profil ca fiind cea la mulţi ani, dr. Aurel Vainer! Ad Mea şi tipurile de alimente consumate. Con- duce încărcătura calorică. Eran Baniel, mai bună companie în cadrul Programului Veesrim! cluziile sunt ample, însă cu siguranţă se fondatorul companiei DouxMatok, afir- AgriVest 2015. Baniel afirmă că mai mult • Dintre sărbă- poate afirma că se recomandă o dietă mă că acest tip de zahăr nu afectează de 80 de companii i-au solicitat mostre de toriţii lunii Ianuarie, personalizată. Studiul a implicat 800 de gustul, deşi are o cantitate redusă de produs. DouxMatok se află în stadiul în un gând bun pentru persoane cărora li s-a măsurat nivelul de glucoză. Efectul de îmbunătăţire variază care identifică posibile soluţii de finanţare Albert Kupferberg, zahăr din sânge, după ce au luat masa, între 30-100%, în funcţie de faptul dacă pentru o linie de producţie automatizată. secretarul general al iar rezultatele au dovedit că organismul este adăugat în băuturi, bomboane, De asemenea, instituţii de profil din Sta- F.C.E.R. Este un om uman are un comportament aproape produse lactate, produse de patiserie tele Unite ale Americii au omologat deja cu care e bine şi plă- unic. sau alte tipuri de alimente procesate ingredientele produsului, ceea ce înseam- cut să colaborezi. In- Denumit Proiectul Nutriţiei Perso- sau medicamente pe cale orală. Asta nă că, în curând, produsul are şanse să diferent de dificultăţi, nalizate, programul de cercetare a fost înseamnă că ar fi posibil să se obţină se extindă pe o piaţă foarte importantă şi Albert Kupferberg condus de prof. Eran Segal şi prof. dr. aceeaşi senzaţie de dulce cu nu mai recunoscută pentru exigenţa sa. caută soluţia până o Eran Elinav. Ei au ales să se concentreze găseşte, cu calm şi cu răbdare, cu ega- pe nivelul de zahăr din sânge, deoarece lă preocupare pentru binele Federaţiei acesta duce la diabet, obezitate şi alte Inovaþii în domeniul pilotajului pe pilot automat în cazul în care pilo- şi al oamenilor. Cu prilejul aniversării afecţiuni metabolice. Diferenţele majore sale, îi dorim multă sănătate, bucurii şi de glicemie ale celor implicaţi în proiectul tul uman suferă hipoxie sau pierderea conştienţei. Noul sistem, denumit să avem prilejul să-l întâlnim cât mai de cercetare, în pofida unei alimentaţii des... chiar şi fără probleme urgente identice, i-a condus pe savanţi la conclu- Canare, monitorizează semnele vitale ale pilotului şi funcţiile fiziologice ale de rezolvat! Ca să respectăm toate zia că se recomandă dietele personaliza- tradiţiile, îi urăm la mulţi ani şi Ad Mea te în vederea unei stări de sănătate dorite. acestuia şi le transmite prin cască sau le afişează pe display-ul aparatului. În Veesrim! De exemplu, nivelul zahărului din sânge • Un preşedinte a crescut brusc după ce o persoană a cazuri extreme, atunci când viaţa îi este pusă în pericol sau atunci când pentru care comuni- consumat o masă de glucoză standard, tatea lui e viaţa lui şi dar şi după multe altele, sau nu a cres- pilotul nu mai poate controla aero- nava, Canare va facilita recuperarea luptă să-i dea strălu- cut după consumul de glucoză, ci după cire. El, cu echipa sa, consumul de pâine albă. “Scopul nostru pilotului şi aeronavei prin activarea pilotului automat. Aceste situaţii pot a renovat sediul co- în acest studiu a fost de a găsi factorii munitar, restaurantul care stau la baza răspunsurilor persona- fi evitate cu ajutorul acestui sistem, despre care surse din cadrul Elbyt ritual. Veghează, cu lizate de glucoză din sânge la produsele un grup de colabo- alimentare. Am folosit aceste informaţii au declarat că potenţialii clienţi şi- au arătat interesul, producerea lui ratori apropiaţi, la pentru a dezvolta recomandări dietetice apariţia unei apreci- personale, care pot ajuta la prevenirea Elbyt Systems, în cooperare cu Mi- putând fi realizată în circa un an de nisterul Israelian al Apărării, a anunţat zile. Canare utilizează senzori realizaţi ate reviste online: „Prietenia”. Are grijă şi tratarea obezităţii şi a diabetului, care de cei în nevoie din comunitate. Nu-i sunt printre cele mai severe epidemii din realizarea unui dispozitiv care permite de LifeBEAM, concepuţi de oameni de computerului de bord să comute avionul ştiinţă israelieni. uită pe cei care au pierit în Pogromul istoria omenirii”, a declarat prof. Elinav. din 1941, comemorându-i în fiecare an. Cu sprijinul F.C.E.R. şi al unor rabini, a făcut un monument pentru cei ucişi la Soluţii inteligente pentru siguranţa în trafic Popricani, în acelaşi cimitir din Păcu- Astăzi şi pe viitor, indiferent dacă ne aflăm la volan sau stăm cele mai recente include reglarea vitezei pentru maşinile cu pilot rari. Gazdă ireproşabilă. La Iaşi, două alături de şofer, suntem din ce în ce mai preocupaţi de siguranţa automat produse de prestigioasa companie americană Ford. sinagogi vestite trăiesc a doua tinereţe. noastră. Direct sau indirect, peste 150 de companii israeliene Mobileye este lider mondial în realizarea de software-uri Spunem la mulţi ani şi Ad Mea Veesrim, contribuie la acest aspect prin proiectarea unor dispozitive pentru evitarea coliziunii. Principiul de funcţionare include un preşedintelui C.E. Iaşi, ing. Abraham bazate pe tehnologii de ultimă generaţie. Universitatea Ariel a aparat de fotografiat ultraperformant şi este folosit de companii Ghiltman! dezvoltat un întreg departament care realizează astfel de dispo- de renume precum AUDI, Volvo, Nissan ş.a. Software-ul inter- • Unei brăilence zitive sau care fac cercetări pentru dezvoltarea lor. Unul dintre pretează câmpul vizual pentru a anticipa posibilele coliziuni cu cu inimă şi minte, orice fel de obstacol. El poate detecta marcajele de pe caro- devotament şi mo- sabil (benzi, limitele de drum, bariere) sau interpreta semnele destie, nou aleasă de circulaţie. preşedinte de comu- i4Drive se află în topul companiilor israeliene pe anul 2015, nitate, deşi, pentru iar echipamentul produs reuneşte date de la senzorii de smart­ ea, comunitatea e a phone-uri, aparate foto, GPS şi accelerometru, corelându-le într- doua familie de mulţi un sistem de video-analiză pentru a avertiza şoferii în legătură ani. Care nu-şi uită cu posibilele situaţii nesigure care ar putea cauza un accident. mentorul, acum, pre- Autotalks, produs în Kfar Netter, ajută maşina să „comunice” şedinte de onoare: cu alte maşini din trafic, dar şi cu sistemele de semaforizare David Iancu Segal. Practicând zi de zi inteligente, cu ajutorul unei antene şi a semnalelor luminoase. aforismul: numai cine e însufleţit poate Cele mai multe dintre aceste soluţii de securitate pentru şofat să însufleţească. Cu poezie în suflet, pot fi considerate indispensabile într-un viitor apropiat atunci cu simţ pragmatic în tot ce întreprinde. când numărul maşinilor pe pilot automat va creşte considerabil. La mulţi ani şi Ad Mea Veesrim, Nadiei Ustinescu! R.E. Grupaj realizat de DAN DRUŢĂ REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015 11

• 10 octombrie. Ierusalim: un terorist O statistică sumbră în Israel a rănit două persoane cu cuţitul. Tot la Ministerul israelian de Externe a publicat pe site-ul său informaţii detaliate lega- incendiat mormântul, deşi Autoritatea Ierusalim un palestinian a atacat doi te de valul de atentate declanşate de terorişti islamişti împotriva civililor israelieni, Palestiniană s-a obligat să păzească ofiţeri de poliţie iar, în altă zonă, un şofer începând din 13 septembrie şi până în 29 noiembrie. Cei mai mulţi au fost victime acest loc sfânt al evreilor. de autobuz a fost rănit cu pietre aruncate ale înjunghierii şi, fie şi-au pierdut viaţa, fie au fost grav răniţi. Printre ei, culmea, • 14 octombrie. Ierusalim: o femeie a în autobuz. La Gush Etzion, o şoferiţă a s-a găsit şi un cetăţean palestinian. Statistica a fost realizată pe baza datelor furni- fost înjunghiată şi rănită în staţia centrală fost rănită uşor de pietrele aruncate în zate de organizaţia Magen David Adom (Serviciul israelian de ambulanţă) dar şi de de autobuz. La Poarta Damascului din maşina ei. • armată. Potrivit acestor date, în intervalul menţionat, 22 de persoane şi-au pierdut Oraşul Vechi, două persoane rănite uşor. 9 octombrie. Samaria: Cinci israeli- viaţa şi 213 au fost rănite, dintre care mulţi s-au aflat în stare gravă. Ca formă de Ierusalim: un atac anihilat de poliţişti într- eni, dintre care trei copii, răniţi de pietrele atac, 78 au fost înjunghieri, 10 atacuri cu arme de foc şi 14 atentate cu vehicule. un autobuz. Teroristul s-a urcat în vehicol aruncate în maşina lor. La Ierusalim, 45 dintre autorii acestor atentate au fost arestaţi iar 67 – ucişi de poliţie sau forţe cu un copil mic în braţe. un adolescent a fost bătut şi înjunghiat. de securitate. Aproape toţi teroriştii erau adolescenţi şi tineri care atacau israelieni • 13 octombrie. Ra’anana (nord-est La Kiryat Arba: un olfiţer de poliţie a fost indiferent de vârstă – de la copii la bătrâni, femei sau mame cu copii. de Tel Aviv): două atacuri cu cuţite în rănit cu cuţitul. Teroristul voia să-i ia arma. decurs de două ore, la o staţie de au- • 8 octombrie. Tel Aviv: patru per- • 29 noiembrie. La Ierusalim au avut Lezion, trei israelieni – răniţi cu cuţitul în tobuz. În al doilea atac o persoană a soane înjunghiate. Ierusalim: un elev de loc două atentate: unul împotriva unei staţia centrală de autobuze. La Natanya, fost rănită grav şi două uşor. Ierusalim: la ieşiva, rănit serios cu cuţitul şi o altă femei şi al doilea împotriva unui militar un bărbat de 70 de ani, înjunghiat, se află atac cu armă şi cuţit într-un autobuz; trei persoană înjunghiată. Kiryat Arba: un israelian. Cei doi au fost răniţi. în stare gravă. civili israelieni au murit şi o persoană a bărbat, rănit grav într-un atac cu cuţitul. • 27 noiembrie. Două atentate cu au- • 1 noiembrie. La Kiryat Arba, Hebron, fost grav rănită. Tot la Ierusalim, într-o Afula: militar, înjunghiat de un tânăr arab. tovehicule împotriva unor militari israelieni încercare de atac prin înjunghiere a unui staţie de autobuz, atac cu cuţitul şi cu un • 7 octombrie. Petah Tikva: atac cu la Beit Omar (6 răniţi), lângă Hebron şi la militar israelian în timpul unei demonstraţii vehicul. O persoană a murit şi mai multe cuţitul într-un mall, o persoană rănită. intersecţia de la Kfar Adumim (2 răniţi). violente. Punctul de control Beit Anun, au fost rănite. Gush Etzion: o şoferiţă atacată cu pietre, • 25 noiembrie. La intersecţia • 12 octombrie. Ierusalim: anihi- rănită uşor. Ierusalim, un bărbat rănit cu de la Al-Fawar, sud de Hebron, larea unei încercări de înjunghiere în cuţitul în Oraşul Vechi. Kiryat Gat : un un militar israelian a fost rănit prin Oraşul Vechi. În Ierusalimul de nord, terorist a înjunghiat un militar israelian înjunghiere. 102 atacuri teroriste o tânără palestiniană a rănit cu cu- şi i-a smuls arma. A încercat să atace o • 24 noiembrie. La intersecţia ţitul un ofiţer de poliţie, iar la Pisgat femeie, dar a fost omorât de poliţie. Tapuah-Samaria trei militari şi un comise în 77 de zile Zeev, tot în nordul Ierusalimului, doi • 4 octombrie. Ierusalim: un adoles- ofiţer de poliţie au fost răniţi de adolescenţi au înjunghiat un bărbat cent, rănit cu cuţitul în drum spre Zidul un vehicol. Hebron: trei grăniceri răniţi de o maşină. şi un copil de 13 ani. Într-un autobuz, un Plângerii. • 23 noiembrie. Patru atentate: pe au- • 31 octombrie. Punctul de control terorist a înjunghiat un militar căruia voia • 3 octombrie. Ierusalim: două per- tostrada 443 între Ierusalim şi Modiin, un Jalameh (Gilboa). Încercare de atac, cu să-i smulgă arma. soane, ucise prin înjunghiere şi alte două tânăr a murit înjunghiat şi două femei au cuţitul, anihilată de forţele de securitate. • 11 octombrie. Şoseaua Maaleh Ad- persoane rănite. fost rănite; lângă Nablus, un militar rănit; • 30 octombrie. Ierusalim: doi civili umim-Ierusalim: un ofiţer de poliţie rănit • 1 octombrie. Lângă Nablus, un ra- în Samaria de nord – o tentativă cu un israelieni – răniţi într-un atac cu cuţite. uşor când şoferul unui autoturism a vrut bin şi soţia luiau fost împuşcaţi pe când vehicol, un civil rănit uşor. Ierusalim – un Intersecţia Tapuah Samaria: încercare să detoneze o bombă artizanală. Nordul călătoreau cu maşina, cu cei patru copii. palestinian a fost rănit cu o foarfecă de de înjunghiere a poliţiştilor de la graniţă. Israelului (Gan Shmuel, între Hadera şi • 13 septembrie. Ierusalim: şoferul doi adolescenţi. • 29 octombrie. Hebron: militar is- Afula): patru persoane rănite într-o staţie unei maşini, ucis cu pietre în ajun de • 22 noiembrie. La intersecţia Gush raelian rănit cu cuţitul lângă Mormântul de autobuz într-un atac cu cuţite şi cu Roş Haşana. Etzion, o persoană a fost înjunghiată şi Patriarhilor. autoturismul. EVA GALAMBOS şi-a pierdut viaţa. O încercare de atac a • 28 octombrie. Gush Etzion: o femeie, avut loc şi la Kfar Adumim, cu o maşină. mamă a opt copii, înjunghiată în spate şi Şoferul de taxi palestinian a coborât apoi rănită, lângă un supermarket. Hebron: şi a încercat să-l înjunghie pe şoferul din încercare de înjunghiere a unui militar. CRONICA B.B.R. Medalion Dan Mizrahi z.l. maşina israeliană. Într-o staţie de auto- • 27 octombrie. Ierusalim: tentativă Dublă premieră la recenta întrunire a tate timp de 28 de luni. A fost exclus din buz din Samaria, o tânără palestiniană anihilată de atac cu cuţitul. membrilor B’nai B’rith România (BBR): viaţa artistică mai bine de doi ani. a încercat să înjunghie o femeie care • 26 octombrie. Kiryat Arba (Gush înfiinţarea unei noi direcţii tematice a Aplecarea spre compoziţie s-a mani- aştepta maşina. Etzion, la sud de Ierusalim): militar isra- prelegerilor: muzicieni evrei de origine festat din 1960. A scris lieduri, romanţe, • 21 noiembrie. Patru persoane au fost elian rănit grav cu cuţitul. Hebron, lângă română; o nouă formulă de atragere a muzică uşoară. Ca pianist, a prezentat rănite la Kiryat Gat. Mormântul Patriarhilor: atac cu cuţitul tinerilor membri ai BBR spre acţiunile Fo- în primă audiţie în România tot ce a scris • 19 noiembrie. La intersecţia de la anihilat de forţele de securitate. rumului. Compozitorul care a inaugurat Gershwin pentru pian şi orchestră şi pian Gush Etzion, sudul Ierusalimului, trei • 25 octombrie. Metzad (Gush Etzion): seria medalioanelor muzicale a fost Dan solo. A fost membru al Uniunii Compo- persoane au fost ucise, unii călcaţi de o ambuscadă şi atac cu cuţite împotriva Mizrahi z.l., care, în 2016, ar fi împlinit zitorilor, membru de onoare al Uniunii maşină, alţii împuşcaţi şi cinci persoane unui şofer israelian care, deşi rănit, a re- 90 de ani. Invitată de onoare – soţia Interpreţilor, Coregrafilor şi Criticilor Mu- au fost rănite. În aceeaşi zi, la o sinagogă uşit să-l împuşte în picioare pe atentator. lui, Cecilia Mizrahi. Conferenţiarul Berti zicali din România, laureat al Premiului din Tel Aviv, în timpul rugăciunii de vineri Hebron: tentativă de înjunghiere a unor Barbera a îmbinat Criticilor Muzicali seara, două persoane au murit prin înjun- grăniceri (adolescentă arabă). Intersecţia repere biografice cu „Mihail Jora” pen- ghiere şi o persoană a fost rănită. Ariel (Samaria): un israelian care făcea ilustraţii muzicale: tru întreaga carie- • 13 noiembrie. La sud de Hebron, un autostopul, înjunghiat. compoziţii ale celui ră artistică (1997), rabin şi unul dintre fiii lui au fost împuşcaţi • 24 octombrie. Punctul de trecere evocat, „Joc în doi” de nouă ori laureat dintr-o maşină, soţia lui şi patru copii fiind Jalameh (Gilboa): încercare de înjunghi- şi „Dans românesc” al Festivalului de răniţi uşor. ere a unui ofiţer de securitate de către un – la pian, Dan Miz- romanţe „Crizan- • 12 noiembrie. Lângă mormântul lui adolescent palestinian. rahi; „Preludiu” – la tema de aur” de la Rahel din Betlehem – o încercare de în- • 23 octombrie. Şoseaua 60, nord de pian, Iulian Ochi- Târgovişte. Câteva junghiere împotriva forţelor de securitate. Ierusalim: o familie de cinci persoane ră- nescu; interpretări intervenţii din pu- • 10 noiembrie. Ierusalim – rănirea nită uşor de o bombă incendiară, aruncată in memoriam din blic: Dan Mizrahi prin înjunghiere a unui paznic. Un atac în maşina lor . creaţia lui Geor- şi Tania Lovinescu la Poarta Damascului din Ierusalim împo- • 22 octombrie. Beit Shemesh: un elev ge Gershwin: un au pus piatra de triva forţelor de securitate. La Betlehem, de la ieşiva a fost rănit uşor cu cuţitul de fragment din opera temelie a „Crizan- încercare de înjunghiere a forţelor de doi palestinieni. „Porgy and Bess”, temei…” – Ileana securitate. • 21 octombrie. Yitzhar (o comunitate la pian – Iulian Ochi- Ghenciulescu; fe- • 9 noiembrie. Lângă Alfei Menashe, evreiască în Samaria): un atac anihilat nescu, solist vocal licitări BBR pentru Samaria de nord: încercare de atac cu de forţele de securitate. Kikar Adam, Ie- – Berti Barbera. iniţiativă – Iancu o maşină; autor – o tânără palestiniană. rusalimul de nord: atac cu cuţite împotriva Având experienţa Ţucărman; valoa- • 8 noiembrie. La intersecţia Tapu- unui militar-femeie, rănită grav. Maale Ad- emisiunii săptămâ- rea memoriilor „Aşa ah (Samaria): patru persoane rănite, umim (est de Ierusalim): atentat cu bombă nale „Jazzy Hour” a fost”, aportul la călcate de o maşină. Beitar Ilit (sudul anihilat de forţele de securitate. Gush de la Radio Româ- una din ediţiile „Zilei Ierusalimului), încercare de înjunghiere Etzion: cinci militari răniţi de o maşină. nia Muzical, confe- Europene a Culturii a unui paznic de către o teroristă pales- • 20 octombrie. Lângă Hebron: militar renţiarul a pus în va- Iudaice”, intenţia de tiniană. Lângă Alfei Menashe, Samaria rănit cu un cuţit. Fawwar, sud-vest de loare tripla ipostază a organiza la Tem- de nord, un bărbat a fost rănit grav prin Hebron: un israelian omorât de un cami- a lui Dan Mizrahi: plul Coral un eve- înjunghiere. on. Intersecţia Gush Etzion: încercare de interpret, profesor, niment cu aceeaşi • 6 noiembrie. La Sha’ar Binya- înjunghiere a unui militar şi a unui civil, compozitor. temă – preşedintele min (centru comercial la nord de Ierusa- răniţi uşor. Hebron: un militar israelian Vocaţia muzica- F.C.E.R., dr. Aurel lim), un israelian – rănit prin înjunghiere. atacat cu cuţite. lă s-a manifestat de la 4 ani. La 9 ani era Vainer; amintiri despre cel evocat – Irina La Hebron, doi adolescenţi israelieni • 18 octombrie. Beer Sheva: două admis cu dispensă la Academia Regală Cajal; mulţumiri – Cecilia Mizrahi. răniţi prin împuşcare, lângă Mormântul persoane ucise şi 11 rănite, împuşcate de Muzică şi Artă Dramatică. Iniţial, a Cea de-a doua premieră: Ilan Laufer, Patriarhilor. Mai târziu, la intersecţia Beit în staţia centrală de autobuz. învăţat la Şcoala cu predare în limba nepotul Taniei Lovinescu, a fost numit Anun - un militar israelian a fost rănit grav • 17 octombrie. Ierusalim: încercare germană „Sf. Iosif”. În 1933, în semn de organizator de acţiuni menite să atra- de gloanţe. de înjunghiere a unor grăniceri.Hebron: protest faţă de venirea lui Hitler la putere gă membrii tineri ai BBR. În Grupul de • 5 noiembrie. La Gush Etzion, încer- trei atacuri separate prin înjunghiere, îm- în Germania, tatăl, militar, l-a retras de Sprijin al BBR au fost aleşi dr. Cristina care de atac prin înjunghiere. potriva a doi civili şi un militar. Punctul de acolo, înscriindu-l la o şcoală de stat. În Ioana Jinca, ec. Andrada Baba şi preşe- • 4 noiembrie. Zona Hebron: grănicer control Kalandiya, nord de Ierusalim: atac 1940 a fost eliminat şi de la Liceul „Spiru dintele Camerei de Comerţ şi Industrie rănit grav (decedat ulterior), de o maşină. cu cuţitul împotriva unor militari israelieni. Haret” şi de la Academia de Muzică. În România – Israel, Călin Coşaru, toţi fiind Un alt ofiţer rănit uşor. • 16 octombrie. Hebron: militar israe- ‘41, pleacă în Ereţ Israel, unde îşi conti- felicitaţi de preşedintele BBR, ing. José • 2 noiembrie. La intersecţia Jalameh lian înjunghiat de un palestinian deghizat nuă studiile la Academia de Muzică din Iacobescu. (Gilboa), lângă Afula: atac cu cuţitul îm- în fotoreporter. Mormântul lui Iosif, la Ierusalim. Întors în România după război, potriva unui militar israelian. La Rishon Nablus: demonstranţi palestinieni au începând din 1951 a fost privat de liber- IULIA DELEANU 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015

BUCURESTI, TIMISOARA JCC JCC , JCC la viitor „Mitzvah Day”, ziua cu zâmbete, După un an plin de evenimente, JCC Bucureşti vă prezintă, în ultimul număr al revistei “Realitatea Evreiască” din anul 2015, câteva dintre proiectele importante lacrimi ºi mulţumire care vor fi organizate în viitorul apropiat. Manifestări de suflet, ce se adresează Răspunzând unei iniţiative a DASM, tuturor şi care nu trebuie ratate. sub egida F.C.E.R. şi JDC, Comunitatea copac la naşterea unui copil, din lemnul Evreilor Timişoara a organizat un mare pro- acestui copac urmând a fi construit, la gram de voluntariat. Această tradiţie există nuntă, baldachinul - hupa. deja de ani buni în comunitate, prezentă În secolul al XV-lea, misticii din Safed prin mersul periodic la cei vârstnici, dar şi au introdus ceremonii legate de Anul Nou prin lucrările de curăţenie şi amenajare din al Arborilor. Această sărbătoare se cele- sinagogi şi cimitir. De această dată, s-au bra printr-o adunare la care se mănâncă mobilizat peste 50 de persoane. Preşedinta Duminică, 3 ianuarie 2016, de la ora fructe specifice ţării, se cântă cântece Comunităţii, Luciana Friedmann, a vorbit 11 sunteţi învitaţi la Concert de Anul special compuse pentru această ocazie şi despre câteva concepte majore în iudaism Nou “De la Clasic la Modern”. se beau patru pahare de vin, asemănător - Miţva (comandament, dar şi faptă bună), încăpere, şi prin donaţiile în bani pentru Vor participa: Ana Maria Donosa, Seder-ului de Pesah. Aceasta tradiţie s-a Tikun Olam („repararea” lumii), Hesed („iu- acest eveniment. artistă a teatrului de revistă “Constantin răspândit apoi în comunităţile sefarde din birea întru milă” sau „iubirea binevoitoare”), Iudaismul a acreditat mereu ideea, Tănase”, Vladimir Catană, contratenor; Europa. Ţedaka (justiţie prin caritate), Bikur Holim înţeleasă mai târziu şi de psihologi, că Nicoleta Luca, Teodora Ţepeş, Daria Vă invităm, aşadar, la Centrul Co- (vizitarea celor bolnavi), etc. Asistentul atunci când oferim, de fapt primim. Bucu- Ioana Tudor, Mihaela Manea, pianişti; munitar Evreiesc (JCC) la Sederul de social Bianca Todor a prezentat apoi cen- ria, zâmbetul, sentimentul solidarităţii şi Mircea Dumitrescu, Mălina Ciobanu, vi- Tu B’Shvat, pentru a sărbători natura trul rezidenţial pentru copii cu dizabilităţi, apartenenţei care au fost insuflate de toţi oară; Isabela Ghercu, violoncel. Program, prin tradiţii, muzică, preparate culinare ce urma să fie vizitaţi, dar şi felul în care participanţii, de toate vârstele, din cadrul coordonat de Iancu Ţucărman. Intrarea specifice şi binecuvântări. Este necesară urma să fie organizată „echipa” care să acestui proiect, nu poate fi egalat de nici va fi liberă. rezervarea în prealabil a locului. le ducă un mesaj de prietenie vârstnicilor o satisfacţie materială. Duminică, 10 ianuarie, de la ora 18 Şi, în ultima zi a lunii ianuarie, cu nedeplasabili ai comunităţii. Cea mai grea Programele pentru copii din cadrul JCC vă invităm să sărbătorim împreună “5 începere de la ora 12 sunteţi invitaţi la misiune a revenit, însă, persoanelor care Timişoara sunt dintre cele mai importante ani Radio Shalom România”. Ciorberia, ediţia a VI-a. s-au oferit, cu generozitate, să renoveze pentru viaţa acestei comunităţi. „Mitzvah Aceşti ani de radio comunitar evre- Binecunoscutul festival-concurs de voluntar casa scării din clădirea Comuni- Day” a coincis cu ziua de naştere a micuţei iesc înseamnă nu numai nenumărate supe şi ciorbe, ajuns la ediţia a VI-a, tăţii. Duminică, 22 noiembrie, comunitatea Adel Ciprut, la care au participat aproape emisiuni şi invitaţi în studio, dar şi 5 vă invită să participaţi în concurs cu timişoreană s-a alăturat efectiv proiectului 20 de copii. Au dansat, au cântat şi, evi- ani de voluntariat, 5 ani de atmosferă reţeta favorită de supă sau ciorbă desfăşurat în întreaga ţară. Membrii co- dent, au savurat tortul sărbătoresc. extraordinară, 5 ani în care cu toţii am ori să degustaţi preparatele celorlalţi munităţii nu au fost prezenţi doar fizic, ci Iată o zi completă, în care de la cel mic, învăţat şi am crescut împreună! Nu participanţi, alături de invitaţi speciali, şi prin impresionantul număr de donaţii la cel vârstnic, cei prezenţi s-au putut simţi sărbătorim 5 ani de radio, ci îi sărbă- standuri de condimente israeliene şi pentru copii, care au umplut o întreagă sufleteşte împreună. torim pe cei ce au purtat pe undele muzică bună, învăluiţi într-o simfonie radio semnalul „aici Radio Shalom a aromelor. România”. Evenimentul va include o Un eveniment care nu trebuie ratat! Opt zile de lumină sporitã lansare de carte, cocteil şi program Intrarea liberă. Programul de Hanuca pentru comuni- duminică, 6 decembrie, la Sinagoga din Io- artistic. Intrarea liberă! Pentru detalii nu ezitaţi să ne contac- tatea timişoreană a avut mai multe puncte, sefin. În compania oficialităţilor şi a feţelor Pe 24 ianuarie, de la ora 12 petre- taţi: Centrul Comunitar Evreiesc (JCC) toate importante. Desfăşurarea sărbătorii bisericeşti prezente la această sărbătoare, cem împreună Sederul Tu B’Shvat - Bucuresti, din str. Popa Soare 18, tel. timp de opt zile a dat posibilitatea de a se la care participă în mod tradiţional şi re- Anul Nou al Pomilor. 021.320.26.08, www.jcc.ro, www.face- organiza mai multe evenimente. Aprinde- prezentanţi ai altor culte, rabinul Zvika Kfir În Ereţ Israel, în timpul celui de-al book.com/JCCBucuresti. rea primei lumânări de Hanuca a avut loc a oficiat serviciul divin. Corul comunităţii, Doilea Templu, era obiceiul de a planta un condus de Alexandru Fischer, a interpretat melodiile deja cunoscute, „îmbrăcate” în orchestraţii noi şi repetate săptămânal la comunitate. Cei prezenţi s-au putut bucura apoi de gustoasele suvganiot, completate în acest an de langoşi bănăţeni şi latkes, care au fost pregătiţi în cantina caşer de o ORADEA echipă de voluntari, coordonată de acelaşi JCC JCC rabin, care se pricepe deopotrivă la orato- rie, ajutorare a celor în nevoie, dar şi artă IASI, culinară. Programul a continuat, la două Comunitatea faptelor bune zile distanţă, cu o Petrecere a Luminii, un Luna noiembrie a eveniment devenit deja tradiţional în peri- Tradiţie ºi valori fost plină de eveni- oada Hanucăi. Un alt eveniment important mente importante pen- a fost întâlnirea cu oaspeţi dragi, aflaţi în tru evreii din Oradea. Hanuchiadă, directorul Cancelariei Rabi- pãstrate la Iaşi O însemnătate de- nice, Eduard Kupferberg, redactorul şef al Cu prilejul Şabatului de la jumătatea osebită a avut-o finali- publicaţiei noastre, Alexandru Marinescu, lunii noiembrie, membrii Comunităţii zarea programului de şi tânărul Emil Pusztai. Evreilor din Iaşi au avut un oaspete de reabilitare a sinagogii Hanuca se va încheia cu o nouă ediţie seamă, în persoana rabinului Rafael neologe „Zion”. Rein- a proiectului Keshet, la care sunt aşteptaţi Shaffer. Prezenţa sa a conferit un plus augurarea ei oficială un număr mare de membri ai Comunităţii de solemnitate şi frumuseţe ceremoni- a fost organizată de Evreilor din Timişoara. ei, iar cina festivă, cântecele de Şabat Primărie, în colabo- intonate împreună şi discuţiile pline de rare cu Comunitatea tâlc cu oaspetele de onoare i-au încântat Evreilor din Oradea, la Plăcerea revederii pe cei prezenţi. eveniment participând Comunitatea ieşeană a participat peste 300 de invitaţi. în seara de ªabat duminică, 22 noiembrie, la „Mitzvah Day Sinagoga „Zion” va rămâne lăcaş de cult al eliene, care se organizează la Oradea, Când vine seara de Şabat, parcă toată International”, o acţiune socială caritabi- oboseala săptămânii se strânge deodată lă, care se organizează în fiecare an, în religiei mozaice, cu ocazia marilor sărbă- pe 28 noiembrie a avut loc un „maraton tori, dar va găzdui şi spectacole, concerte de dansuri israeliene”, cu un concurs de în om şi se eliberează, lăsând spaţiu rela- luna noiembrie, în comunităţile evreieşti xării, la Kabalat şi Oneg Şabat. Atmosfera din întreaga lume. Cu această ocazie, şi alte evenimente culturale. dans pentru începători şi avansaţi, dar şi La sfârşitul lunii, evreii din Oradea au petreceri pentru toate vârstele, organizate pozitivă, revederea prietenilor, râsetele două echipe de voluntari au vizitat 14 copiilor transformă şederea împreună familii vârstnice, prilej de a face mai primit, de asemenea, vizita unui oaspete de Clubul JCC. important, în persoana directorului Joint Nu în ultimul rând, s-a organizat „Mitz- într-un eveniment săptămânal pe care cei bine cunoscute problemele reale cu care care cunosc felul în care se celebrează se confruntă aceştia, dar şi un omagiu pentru România, Israel Sharli Sabag. vah day” - Ziua faptelor bune. Cu acest Totodată, s-a sărbătorit şi ziua de naştere prilej, au fost vizitaţi vârstnici din afara la JCC Timişoara nu doresc să îl rateze. adus celor ajunşi în această etapă a Recent, Israel Sabag, directorul Joint vieţii. Preşedintele C.E. Iaşi, ing. Abra- a domnului Kepes Alexandru, supravieţu- Comunităţii, la Caritas Catolica, dar şi itor al Holocaustului. copii de la orfelinate. Peste tot s-au dus pentru România, Serbia, Macedonia, ham Ghiltman, a dorit să fie prezent la Bosnia-Herţegovina, a fost oaspetele această acţiune de voluntariat, alături de Şi pentru că tinerii au un rol important cadouri, iar la C.E. din Oradea a avut loc în comunitate, tot luna trecută s-a orga- un mic spectacol susţinut de corul „Gyuri unui asemenea eveniment, cei prezenţi directorul JCC Iaşi, Albert Lozneanu. Ei bucurându-se sincer să-l aibă în mijlocul au vizitat împreună oameni singuri şi ne- nizat pentru ei „Treasure Hunt for Kids” Vilan”, urmat de un discurs emoţionant al (Vânătoarea de comori pentru copii), o invitatului de onoare, Zwi Feine. Apoi, lor şi să poată dialoga despre evenimente deplasabili, care au cu adevărat nevoie recente ale vieţii evreieşti. de o îmbărbătare, de cineva care să le manifestare palpitantă, pe placul copiilor preşedintele C.E. Oradea, ing. Felix Kop- calce pragul. comunităţii. pelmann, a vorbit despre semnificaţia şi În cadrul cursurilor de dansuri isra- importanţa “Mitzvah Day”. Pagină realizată de GEORGE GÎLEA REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015 13

„lucruri noi” despre acest „subiect tragic Iaşiul lui Iancu Ţucărman, supravie- „Legionarismul a f o s t şi popular”, prin studierea documentelor, ţuitor din Trenurile Morţii, era un „oraş devenite accesibile, din Arhivele de Stat, de mare tradiţie culturală, dar şi oraş al o mişcare teroristă” Militare, Legionare de la CNSAS, extra- legionarismului”. „Noi nu acuzăm poporul se de Securitate la sfârşitul anilor ‘40 ca român, ci guvernul antonescian şi zeloşii”, Simpozionul „75 de ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga. fiind „sensibile”. „Ironia sorţii: un antisemit a precizat vorbitorul. Retrăiri: drumul spre Comemorarea victimelor legionare din România”, moderat ucis de antisemiţi radicali, cu chestură, cu mâinile ridicate, sub pază; 27 noiembrie 2015, Bârlad activităţi teroriste”. Vorbitorul a reliefat: cumnatul în dreapta lui, tatăl în stânga. competiţia între radicalismul legionar Jandarmul îi smulge ceasul: „Şi-aşa n-ai La un scurt interval unul de celălalt, au ‘22”, devenindu-i una dintre victimele din şi cel antonescian; debutul ca pogrom să mai ai nevoie de el!” „Să fie jertfă avut loc mai multe evenimente în Româ- prim-planul vieţii politice a vremii, alături antievreiesc degenerând în rebeliune pentru tine!”, îi şopteşte tata. Ce crede că nia şi Israel, având ca numitor comun do- de I. Gh. Duca, Virgil Madgearu, Armand anti-antonesciană în ianuarie ‘41; „vio- l-a ajutat? Dumnezeu, optimismul lucid, rinţa de a nu lăsa să cadă în uitare istoria Călinescu. Prof. dr. Laurenţiu Chiriac a lenţa ambientală în România interbelică” miracolul. „Un nou Holocaust nu îi va mai evreilor bârlădeni, parte a istoriei evreilor reliefat rolul benefic al lui Nicolae Iorga reieşind din presa vremii; infernul vieţii de privi numai pe evrei”. din România. Între aceste evenimente în primul război mondial prin consilierea zi cu zi „din cauza gărzilor paramilitare”, Modernitatea stilistică a romanului, amintim vizita la Sinagoga din Bârlad a regelui Ferdinand şi a lui I. C. Brătianu, dincolo de uciderea unor personalităţi, având ca public-ţintă tinerii, a fost exem- preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, talentul său de mare orator, participarea „intrarea în derivă” a democraţiei. Com- plificată deC. Mihuleac prin lectura câtor- însoţit de ing. Rudy Marcovici, director al la Adunarea Naţională a Marii Uniri, la parând situaţia anilor ‘30 cu cea de azi, va pagini. Nevoia de aplicare a legislaţiei CAPI, şi preşedintele C.E. Bârlad, Haim Alba Iulia, în 1918. Prof. Aurelia Melania istoricul a considerat că, în trecut, „lucru- antifasciste, în prezent, a fost reiterată de Rabinovici, pentru o evaluare a stării Juverdeanu a pus în pagină antagonisme- rile erau mai grave”. deputatul Adrian Solomon. Inspectorul avansate de degradare a unui lăcaş de le între neoliberalismul „generaţiei care „America de peste pogrom”, de Cătălin şcolar de la ISJ Vaslui, Nicolae Ionescu, cult remarcabil prin valoarea picturilor a luptat pentru făurirea României Mari”, Mihuleac, a fost caracterizată de prof. a felicitat organizatorii pentru simpozionul murale, datând din secolul al XVIII-lea. adeptă a „democraţiei parlamentare”, Gruia Novac drept „fabulă narativă”, cu comemorativ în preajma Zilei Naţionale a Al doilea eveniment a fost înfiinţarea în şi legionarism, care includea „antisemi- Iaşiul – personaj întregitor, cu accent pe României. Israel, la încheierea Congresului evreilor tismul, antiliberalismul, antiparlamenta- oralitate, umor, optimism „dând cu tifla originari din Bârlad, a Asociaţiei Evreilor rismul” înveşmântate într-o frazeologie antisemitismului”. IULIA DELEANU Bârlădeni. La Primăria Municipiului Bârlad „mistic-religioasă, patriotard-xenofobă”. a avut loc întâlnirea delegaţiei F.C.E.R. Din 1924 încep asasinatele politice cu deputatul Adrian Solomon şi primarul săvârşite de legionari, culminând cu O mare surpriză interimar Marius Bunea, tema centrală a pogromul antievreiesc din ianuarie 1941 O iniţiativă ex- discuţiilor fiind solicitarea de sprijin pentru de la Bucureşti şi rebeliunea împotriva lui celentă a JOINT şi reabilitarea sinagogii, monument istoric Antonescu. După înlăturarea legionarilor F.C.E.R. a fost crearea şi arhitectural aparţinând patrimoniului de la putere, Antonescu a făcut din anti- Centrului Comunitar cultural al României. semitism politică de stat. Evreiesc - JCC, care Tot la Bârlad, în ziua de 27 noiembrie, Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vai- desfăşoară o bogată a avut loc comemorarea a 75 de ani de la ner, s-a referit la: • intersectări ale propriei şi extrem de variată asasinarea lui Nicolae Iorga şi a victimelor vieţi cu viaţa lui Nicolae Iorga; • trecerea activitate cultural-edu- Mişcării Legionare din România, simpo- savantului de la discursuri naţionalist- cativă-distractivă, în zion organizat la teatrul „Victor Ion Popa” antisemite la poziţii împotriva antisemitis- slujba comunităţii. de Societatea de Ştiinţe Istorice – Filiala mului; • aprecierile pentru Constituţia din Legat de aceas- Bârlad, în colaborare cu Primăria şi Con- 1923 şi contribuţia evreilor la dezvoltarea ta trebuie menţionat siliul Local. În cadrul acestui eveniment comerţului românesc; • detaşarea de că noi, rezidenţii Că- a fost lansată cartea „America de peste A.C. Cuza; • combaterea legionarismului. minului “Rosen”, ne pogrom”, de Cătălin Mihuleac, despre „Deşi a pretins că «luptă pentru ridicarea considerăm privilegiaţi, fiind mereu invitaţi la aceste activităţi. Mai mult, deseori care am mai vorbit în revista noastră. morală a poporului român, legionarismul se întâmplă ca diferite grupuri de la JCC să ne viziteze şi să ne prezinte diferite Minutul de reculegere în memoria a fost o mişcare teroristă». Dr. Aurel Va- programe foarte atractive. Circulă printre noi sintagma “JCC, surprize şi bucurii”. victimelor extremismului de ieri şi de azi iner a evocat tragedia rabinului Guttman Chiar de curând am avut parte de o astfel de bucurie. Au sosit în mijlocul nostru a coagulat simpozionul şi lansarea de şi martiriul celor doi fii ai săi ucişi în po- dr. Mona Bejan, Adi Gueron şi un grup de tineri cu vârsta între 12 şi 18 ani, conduşi carte. Moderatoarea, prof. Oltea Răşca- gromul de la Bucureşti. Felicitându-i pe de Miriam Rosenţvaig. Am aflat că fac parte din colectivul de tineri “young leaders”, nu Gramaticu, preşedintele Societăţii de deputatul Adrian Solomon, prof. Oltea pregătiţi la JCC. Ştiinţe Istorice – Filiala Bârlad, a arătat Răşcanu Gramaticu, prof. Gruia Novac, Extrem de prietenoşi, au legat curând discuţii extrem de plăcute cu rezidenţii că, astăzi, cu atât mai mult „nu putem organizatori ai Zilei Holocaustului în Ro- noştri. Nu putea să lipsească programul artistic care l-a avut ca protagonist pe fi indiferenţi la valul de fărădelegi pro- mânia şi ai acestui simpozion la Bârlad, Tomer, pianist, chitarist şi solist vocal. Are abia 17 ani şi este foarte talentat. Dacă vocat de extremism, care a cuprins, în vorbitorul a anunţat decizia Comitetului nu aţi auzit de el, fiţi siguri că veţi auzi multe în viitorul apropiat. Ne-a oferit un primele decenii ale secolului trecut, nu Director al F.C.E.R. de reabilitare a Sina- minirecital, cuprinzând: Sonata lunii, Dunărea albastră, Shalom alehem, Kol ha- numai România, ci şi o bună parte din gogii din Bârlad, care să devină Centru olam kulo, Hava Naghila, Andri Popa, For the living şi altele. Toţi cei prezenţi au Europa”. Domnia sa a realizat un docu- de Cultură, şi a subliniat necesitatea mai fredonat melodiile cunoscute, au aplaudat în ritmul muzicii şi au format hore. Au mentat portret al „savantului de factură strânsei colaborări între CSIER şi Socie- fost momente de mare veselie. renascentistă” Nicolae Iorga, naţionalist tatea de Ştiinţe Istorice – Filiala Bârlad. Vă mulţumim din inimă, dragi prieteni, şi vă mai aşteptăm cu toată dragostea! care „a avut curajul să critice” derapajele Directorul CSIER, Adrian Cioflâncă, Alături de voi ne-am simţit din nou bine. spre „extrema dreaptă ale generaţiei a arătat că, în ultimii zece ani, au apărut POMPILIU STERIAN Astronautul Miguel Castillo s-a întâlnit cu elevii de la Lauder-Reut anunţa întâlnirea cu copiii din „Lauder-Reut”, pe pagina rie mecanică şi aeronautică până la nivelul doctoratului, sa de Facebook dedicată platformei TEDx Bucureşti patentând două tipuri de motoare. Pentru NASA a deve- 2015: „De mâine dimineaţă şi până după amiază, voi nit pilot şi, din 2003, se antrenează pe simulatoare de primi un cadou: voi avea ocazia de a purta o «discuţie zbor la zero gravitaţie, pentru diferite misiuni. A inventat spaţială» cu copiii de la şcoala Lauder-Reut. Voi face o materiale şi aparatură pentru creşterea siguranţei astro- scurtă prezentare a trecutului, prezentului şi viitorului nauţilor de pe Staţia Orbitală Internaţională. Pregăteşte Programului Spaţial şi le voi arăta cum devii şi ce în- trei cărţi pentru publicare. Una dintre acestea, intitulată seamnă să fii astronaut. Va fi şi o sesiune de întrebări „Un dar de la Univers”, este o carte autobiografică, în şi răspunsuri la finalul prezentării. Discuţiile vor fi antre- care narează dificultăţile cu care s-a confruntat pentru nante, pline de surprize”. a înfrânge scleroza multiplă. Nu s-a oprit însă aici cu Şi aşa au şi fost discuţiile, ba mai mult decât atât: pe explorarea propriului potenţial: în căutarea propriei lângă prezentul şi viitorul călătoriilor în spaţiu, pe care vindecări, a studiat medicina tradiţională, alternativă NASA îl pregăteşte în viitorul apropiat (o nouă călătorie şi complementară (chineză, ayurvedică, şamanică, pe Lună şi apoi pe Marte), pe lângă imagini şi cuvinte parapsihologia, hipnoza, psiho-dinamica, meditaţia despre viaţa astronauţilor de pe Staţia Spaţială Inter- etc). A devenit un dansator latino pasionat şi îşi învaţă naţională, pe lângă apariţia spectaculoasă în uniforma colegii de la NASA să danseze, practică yoga, adoră Cunoscutul astronaut, doctor în inginerie aerospa- de pilot şi drona-surpriză, copiii au primit de la Miguel gătitul şi scufundările, inclusiv cu rechini, cântă la 13 ţială, pilot, scriitor şi mentor/ public speaker în cadrul cel mai important mesaj pentru viaţa şi dezvoltarea lor instrumente muzicale... Programului pentru Educaţie Externă al NASA, Miguel personală: să viseze, să aibă curajul de a ţinti sus, la La finalul unei zile memorabile, Castillo a dăruit A. Castillo, este un prieten de peste Atlantic al clasei a stele, şi să creadă în visele lor, căci doar astfel acestea elevilor şcolii „Lauder-Reut” un portret cu autograf şi o IV-a a şcolii „Lauder-Reut”. se pot îndeplini ”100% şi peste”: dedicaţie care merită a fi amintită: Elevii au corespondat cu el încă de la sfârşitul anului Miguel A. Castillo este exemplul viu al acestei atitu­ „Dragi elevi ai Lauder-Reut! şcolar trecut, pe când erau în clasa a III-a. Pentru ei, dini pe care o inspiră şi copiilor: el a devenit doctor inginer Strălucirea din ochii voştri este strălucirea curiozităţii astă-vară, Miguel a montat şi le-a dedicat pe youtube şi pilot NASA după o lungă luptă cu scleroza multiplă. minţii fiecăruia dintre voi! Sper să vă amintiţi, ori de câte un film inspirat de ei (https://www.youtube.com/watch? O boală nevindecabilă la ora actuală, diagnosticată la ori păşiţi pe culoarele şi în sălile de clasă ale acestei v=XpPC2z0tkgY&feature=youtu.be), iar, pe data de 12 vârsta de 19 ani, care a avansat rapid, aducându-l într-o şcoli minunate, de ziua aceasta în care ne-am întâlnit noiembrie, a răspuns invitaţiei lor de a-i vizita personal stare avansată de invaliditate. A reuşit însă să găsească şi am visat împreună! Prietenul vostru din spaţiu, acum la şcoală, în România. o cale de vindecare prin schimbarea atitudinii (”eram şi pentru totdeauna, Miguel Castillo”. Pentru că o astfel de bucurie şi ocazie formidabilă bolnav pentru că nu îmi plăcea viaţa pe care o aveam, El a mai oferit încă un dar nepreţuit şcolii: volumul trebuie negreşit împărtăşite, elevii de la „Lauder -Reut” nu credeam în visele mele şi nu credeam că voi reuşi”) ”Misiune pe Marte”, cu autograful autorului, celebrul au invitat şi colegi din alte cinci şcoli ale Sectorului 3: şi prin tratamentele alternative pe care le-a găsit, datorită Edwin „Buzz” Aldrin, al doilea astronaut american ce a şcolile gimnaziale ”Cezar Bolliac” şi ”Nicolae Labiş” şi acestei schimbări. păşit pe suprafaţa Lunii. şcolile gimnaziale nr. 80, 81 şi 195. Vindecat, Miguel a trecut imediat la punerea în Cu entuziasm şi cu o modestie direct proporţionale practică a noii atitudini de viaţă, urmându-şi visele: a CARMEN BEJINARU cu notorietatea lui internaţională, Miguel A. Castillo îşi absolvit Universitatea din Texas, unde a studiat ingine- Director Proiecte & PR „Lauder-Reut” 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015 I tin e rariil e H anuchiad e i 57 7 6 (Urmare din pag. 4) meleagurile unei vechi comunităţi, acolo prezentat un cuprinzător istoric al sărbătorii Lugoj La încheierea celei unde, ca de fiecare dată, membrii aceste- de Hanuca, o sărbătoare care demon- Reşiţa O sãrbãtoare de-a ºaptea zile de Hanuca ia, prieteni şi invitaţi s-au reunit cu prilejul strează că „lumina învinge întunericul”. importantã a spiritului iudaic Sărbătorii Luminii. Emil Boroghină, fost director al Teatrului Preşedintele C.E. Piteşti, Aurel Davido- Naţional din Craiova şi actual director al În faţa unei săli pline, în cea de-a şaptea La Lugoj, înainte de a aprinde cele şap- vici, a aşezat laolaltă cât mai mulţi „iubitori Festivalului Internaţional Shakespeare, a zi de Hanuca, preşedintele C.E. Reşiţa, te lumânări ale zilei respective, a avut loc o de lumină” la masa de Hanuca, care au recitat un fragment din Cântarea Cântărilor, Ivan Schnabel, a prezentat delegaţia sosită adunare generală, în care a fost realeasă ascultat mesajul rabinului Shaffer referitor într-o manieră cu totul deosebită, apreciată din partea F.C.E.R. Apoi el le-a vorbit celor conducerea Comunităţii. la simbolistica acestei sărbători şi felul de public. prezenţi despre luptele care l-au făcut pe Cu acelaşi prilej, secretarul general al cum ea poate fi desluşită, dar şi cântecele „Am luptat pentru a ne păstra lumina şi Iuda Macabeul să exclame că Dumnezeu Comunităţii, Iosif Singer, a primit Diploma interpretate magistral de prim-cantorul Io- sărbătorim lumina. Noi nu sărbătorim ziua este de partea revoltei evreieşti, precum şi şi Medalia de merit pentru devotament în sif Adler. După ceremonia aprinderii celei victoriei, sărbătorim ziua de după victorie”, miracolele care au înscris Hanuca în rândul activitatea din cadrul C.E. Lugoj. „Am avut de-a treia lumânări, rabinul Rafael Shaffer a afirmat rabinul Rafael Shaffer despre sărbătorilor. „De Hanuca nu sărbătorim un multe de învăţat de la Iosif Singer, care mi-a a avut prilejul de a schimba câteva vorbe simbolistica acestei sărbători, aprinzând câştig politic sau teritorial, ci redobândirea fost mereu aproape”, a spus preşedintele cu fiecare din cei prezenţi, asigurându-i că cea de-a patra lumânare. Vorbitorul a sub- Templului şi a dreptului de a practica religia Ivan Bloch, care a subliniat şi capacitatea îi va vizita şi cu alte ocazii. liniat că Macabeii au luptat pentru “a păstra mozaică”, a subliniat Ivan Schnabel. acestuia de a strânge fonduri pentru lucrări- flacăra din noi şi a nu accepta ca aceasta Eduard Kupferberg a accentuat că el şi le costisitoare de reparaţii la obiectivele din să fie stinsă.” Referindu-se la învăţătura cei doi colegi se găsesc la Reşiţa „ca fraţi comunitate şi din obştea de la Caransebeş. Craiova De Hanuca, lumina sărbătorii de Hanuca şi miracolul acesteia, veniţi să petreacă sărbătorile împreună cu E. Kupferberg a citit motto-ul de pe medalie a afirmat că ele apar doar după ce omul alţi fraţi” şi că unul dintre motivele pentru „Prin strădaniile oamenilor, cetatea merge se aratã în viaþa noastrã a făcut tot ceea ce ţine de el. „Dumnezeu care şef-rabinul Moses Rosen z.l. a creat mai departe”. Itinerariul Hanuchiadei a continuat cu face miracole, dar începutul este al nostru.” tradiţia Hanuchiadei a fost tocmai pentru Iosif Singer şi-a mărturisit emoţia şi a vizita la Craiova. Vechea sinagogă craio- IPS Irineu, Mitropolitul Olteniei, a apre- ca evreii din diferite părţi ale României mulţumit tuturor celor care i-au conferit veană i-a reunit la aprinderea celei de-a ciat Hanuca drept “sărbătoarea luminii, o să se poată cunoaşte şi lega prietenii, de medalia, începând cu conducerea F.C.E.R. patra lumânări de Hanuca pe membrii sărbătoare a biruinţei, una în care lumina multe ori extrem de durabile. „Vi se pare La masa oferită de Hanuca membrilor comunităţii, prieteni şi invitaţi, alături de se arată în viaţa noastră. Lumina din noi că sunteţi o comunitate mică, dar mişcarea C.E. Lugoj şi Obştii din Caransebeş, Edu- preşedintele C.E. din Bănie, prof. univ. străluceşte în noi, iar Dumnezeu este lu- de rezistenţă împotriva grecilor seleucizi şi ard Kupferberg a remarcat că oamenii cu dr. Corneliu Sabetay şi vicepreşedintele mină şi se arată prin lumină”. a elenizării nu a pornit de la Ierusalim sau experienţă au fost „un bun şamaş pentru Francisc Abraham. Printre invitaţi s-au Pr. Marcel Răduţ s-a adresat “fraţilor dintr-un alt mare oraş, ci de la mica localita- tinerii din cele două localităţi”, chemaţi să aflat IPS Irineu, Arhiepiscop al Craiovei şi întru lumină”, afirmând că lupta Macabeilor te Modi’in. Într-o comunitate mare, mulţi se ducă mai departe flacăra iudaităţii. Mitropolit ortodox al Olteniei, reprezentanţi a avut sprijinul lui Dumnezeu, iar lumina gândesc că sunt alţii care să facă un anumit ai autorităţilor locale, instituţiilor de cultură acestei sărbători este din ce în ce mai lucru, dar într-o comunitate mică, fiecare Comunitatea şi nu numai. necesară într-o perioadă de „întuneric al ştie că trebuie să îşi facă treaba, pentru Piteşti În cuvântul său de deschidere, prof. nimicului.” că nu are în seama cui să o lase”, a spus în sãrbãtoare univ. dr. Corneliu Sabetay a urat bun-venit Cantorul Iosif Adler a dat tonul inter- directorul Cancelariei Rabinice, adăugând delegaţiei, precum şi tuturor celor care pretării unor frumoase melodii de Hanuca că de Hanuca sărbătorim o minune, cea a Marţi, 8 decembrie, în cea de-a treia zi au ales să se alăture în această seară care au însufleţit şi bucurat cea de-a patra zilei de azi, în speranţa minunii de mâine. de Hanuca, rabinul Rafael Shaffer şi prim- cantorul Iosif Adler au poposit la Piteşti, pe comunităţii evreilor craioveni. Vorbitorul a seară a sărbătorii. Periplul moldovean şi evenimente din comunităţi O delegaţie formată din preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat, Anette Sinagoga, liantul Vainer, rabinul F.C.E.R., Rafael Shaffer, şi directorul de Cabinet Silvian Horn, alături Botoşani de fotoreporterul Sandu Câlţia şi câţiva membri ai corului F.C.E.R., a efectuat un traseu vieþii evreieºti ºi al comunitãþilor de cinci zile, vizitând opt comunităţi. La Botoşani s-a sărbătorit şi Şabatul, Prima oprire a acestei Hanuchiade preşedintele Uniunii Armenilor, Gabriel ceremoniile desfăşurându-se la Centrul a fost Râmnicu Sărat, localitate în care Stan, directorul Casei Corpului Didactic intercomunitar. Rugăciunile au fost rostite mai trăieşte un singur evreu. Marcarea „Grigore Tăbăcaru“, oameni de cultură. de rabinul Rafael Shaffer şi oficianţii de sărbătorii a avut loc la Casa de Cultură, în În cuvântul de deschidere, preşedintele cult Aurel Ioviţu şi Avi Halevy. A urmat o C.E. Bacău, ing. Izu Butnaru, a urat bun masă de Hanuca, la care corul a interpre- sosit oaspeţilor şi a adresat cuvinte de tat cântece tradiţionale. Luând cuvântul, mulţumire lui Aurel Vainer şi lui Rudy Mar- preşedintele F.C.E.R, dr. Aurel Vainer, a covici pentru sprijinul acordat în vederea vorbit despre semnificaţia sărbătorii. El a A. Ghiltman la festivitatea de reinaugurare achiziţionării sediului, precum şi d-nei Vio- apreciat frumuseţea sinagogii din Botoşani rica Apopii, administratorul firmei de con- (pe care a comparat-o cu un diamant), ale rostit rugăciunea de binecuvântare a noului strucţii, care a efectuat lucrările de reparaţii cărei picturi au fost refăcute anul trecut şi lăcaş de cult. necesare. Preşedintele Comunităţii le-a care are unul dintre cele mai frumoase Aron Sinagoga, inundată de lumină, strălu- explicat celor prezenţi motivele mutării din Kodeş-uri din ţară. Dacă Templul Coral este cind de frumuseţe şi cu un aspect modern, vechiul sediu, amintind strădaniile fostului nava-amiral, sinagoga şi comunitatea din a fost neîncăpătoare pentru numeroşii preşedinte Hari Vigdar (z.l.) în acest sens. Botoşani reprezintă un liant al comunităţi- oaspeţi, sosiţi special pentru acest deosebit În cuvântul său, dr. Aurel Vainer a afir- lor din România, a declarat vorbitorul. Cu eveniment. mat că ”meritul poporului nostru, al poporu- acest prilej, preşedintele F.C.E.R. a oferit În luările de cuvânt s-a subliniat bogata lui evreu, este credinţa în Dumnezeu. Asta colonelului Constantin Moroşanu, şeful şi interesanta istorie a comunităţii ieşene ne-a salvat şi ne-a dat putere. Mă bucur că Inspectoratului Judeţean de Jandarmi, (dr. Sergiu Nistor); contribuţia evreilor ro- astăzi ne aflăm în acest sediu, sunt deplin Medalia de onoare a Federaţiei ”Prieten mâni, ca ferment activ, la viaţa culturală şi faţa unui public numeros, cu foarte mulţi responsabil de ceea ce se întâmplă comu- al Comunităţii Evreieşti”. spirituală a României şi strânsa legătură copii, elevi ai şcolilor din localitate. Des- nităţilor din ţară. Sper ca anul viitor să săr- La Ştefăneşti, delegaţia a vizitat Muzeul dintre istoria evreilor şi istoria Europei pre semnificaţia sărbătorii şi tradiţiile de bătorim Hanuca în Sinagoga Cerealiştilor Rabinului şi a aprins o Hanuchie. Membrii (Victor Opaschi). Hanuca au vorbit rabinul Rafael Shaffer, corului au cântat melodii de Hanuca. Dr. Aurel Vainer a arătat că obiectivul Mircea Rond, preşedintele Comunităţii din principal al conducerii F.C.E.R. şi al comu- Focşani, Silvian Horn şi oficiantul de cult nităţilor locale este păstrarea moştenirii Aurel Ioviţu. Membrii corului au interpretat Iaşi Reinaugurarea istorice şi spirituale a evreilor din România melodii de Hanuca. La sfârşit, preşedintele Sinagogii Merarilor şi a apreciat sprijinul remarcabil primit din Comunităţii din Focşani a înmânat copiilor partea Guvernului României. „Această re- diplome de participare şi le-a oferit dulciuri. Ziua de 13 decembrie 2015 a fost, în inaugurare să fie pentru noi toţi un moment La Focşani, festivităţile s-au desfăşurat comunitatea ieşeană, Sărbătoarea rein- de bucurie, care să ne arate că merită să la liceul „Unirea”. Au participat membrii augurării Sinagogii Merarilor, monument ducem şi pe mai departe o intensă viaţă comunităţii şi elevi din mai multe şcoli ale istoric datând din 1869. Sinagoga a fost comunitară evreiască şi totodată să ne oraşului. Rabinul Rafael Shaffer şi Anette consolidată, restaurată şi modernizată cu motiveze în acest sens”, a spus vorbitorul. Vainer au vorbit despre semnificaţia săr- sprijinul F.C.E.R, sub conducerea preşe- Acum 2000 de ani exista un singur Tem- bătorii. Preşedintele Mircea Rond a oferit dintelui Aurel Vainer, în coordonarea C.E. plu la Ierusalim şi toţi evreii îşi îndreptau diplome elevilor. Participanţii au fost serviţi Iaşi, a preşedintelui Abraham Ghiltman şi rugăciunile spre Ierusalim. Astăzi trăim o cu gogoşi, varenchi şi tort de cartofi iar a avut ca finanţatori Ministerul Dezvoltării perioadă specială când reinaugurarea pe copiii au primit dulciuri. Regionale şi Administraţiei Publice, con- aceste meleaguri a peste 20 de sinagogi din municipiul Bacău, cea mai frumoasă din dus la vremea respectivă de Liviu Drag- simbolizează prietenia dintre România ţară, cu cea mai frumoasă pictură, pe care nea, Secretariatul de Stat pentru Culte, şi Israel, dintre poporul român şi poporul Bacău Hanuca în noul sediu sper să găsim resurse pentru a o repara“. secretar de stat Victor Opaschi, Fundaţia evreu, a subliniat Israel Sabag. al Comunitãþii De altfel, domnia-sa a şi vizitat sinagoga, „Caritatea”, Comunitatea Evreilor din În final, rabinul R. Shaffer a citit rugă- împreună cu ing. Rudy Marcovici, director Iaşi, Primăria Municipiului Iaşi şi J.D.C. ciunile tradiţionale dintr-un sul sfânt de Delegaţia din Bucureşti, condusă de dr. al CAPI, pentru a aprecia mersul lucrărilor România. Tora, recent recondiţionat, donat Sinagogii Aurel Vainer, a participat pe 10 decembrie de renovare. În continuare, s-a trecut la ce- Cu prilejul reinaugurării, prof. univ. dr. Merarilor. a.c. la inaugurarea noului sediu al Comu- remonia de Hanuca, tânărul corist Emy Lei- Sergiu Nistor, secretar prezidenţial, Victor În comunitatea ieşeană, serbarea de nităţii, eveniment desfăşurat în cea de-a bu aprinzând cele cinci lumânărele, rostind Opaschi, secretar de stat, dr. Aurel Vai- Hanuca a fost găzduită de Sala „Mihai patra zi de Hanuca. Sala mare a Comuni- binecuvântările. La final, corul Federaţiei şi ner, preşedinte F.C.E.R., arh. Radu Petre Eminescu” de la Grand Hotel Traian. tăţii a fost neîncăpătoare, pe lângă membrii membrii corului din Bacău, pregătit şi dirijat Năstase, director I.N.P., Israel Şarli Sabag, Preşedintele Comunităţii, ing. Abraham acesteia aflându-se un mare număr de de Mariana Herman, au intonat cântece de director J.D.C. România, şi ing. Abraham Ghiltman, a vorbit despre semnificaţi- invitaţi: Florin Dura, preşedintele Partidei Hanuca şi melodii israeliene cunoscute. Ghiltman au dezvelit placa situată pe ile religioase şi istorice ale sărbătorii. Pro Europa, Mihai Todaşcă, preşedintele La Hârlău a fost vizitat şantierul de la faţada frontală a Sinagogii Merarilor, iar Continuare în pag. 19) Forumului German din Bacău, Vasile Agop, sinagogă şi s-au cântat melodii de Hanuca. Rabinul Rafael Shaffer a fixat mezuza şi a REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015 15 Lansãri la Salonul de carte “Iudaica” (Urmare din pag. 9) culturi franceze care a devenit predomi- nantă în oraşul Brăila şi care a influenţat Sebastian s-a simţit excepţional la şi formarea intelectuală a autorului. Paris, departe de tensiunile din societa- Geo Şerban a prezentat pe scurt tea românească, şi a putut să-şi clarifice eforturile depuse de mai mulţi ani pentru ideile. A scris despre diversitatea culturii valorificarea operei lui Mihail Sebastian. franceze de la Paris, care ilustra un oraş ”Mirajul francez”, a arătat el, nu este al deschiderii, al toleranţei. Scriitorul a numai o reflectare a spiritualităţii fran- crezut în idealul reprezentării tuturor ceze dar şi un mod de a se implica în curentelor intelectuale. Prin ideile lui s-a frământările europene ale vremii, o luare dovedit că numai el şi Eugen Ionescu au de poziţie împotriva ideilor de extremă rămas fideli idealurilor cu care a pornit o dreaptă, care încep să se răspândească întreagă generaţie de tineri intelectuali pe scena ideologică şi politică. de după primul război mondial. Geo Dr. Aurel Vainer a ţinut să adauge că Mihai Ciucă, Maia Morgenstern Rudy Rosenfeld, Cornel Ciupercescu Şerban prezintă în această culegere lansarea acestui volum este nu numai multilateralitatea lui Sebastian, nu numai un omagiu adus de Sebastian Franţei, de scriitor de romane sau dramaturg, ci şi ci şi un omagiu adus poporului francez la Sala Dalles de excelent critic literar, muzical şi de arte în aceste clipe grele prin care trece, din Serată literară plastice. Sebastian, a subliniat Răzvan cauza unui alt tip de terorism decât cel Pe 20 noiembrie, la Sala Dalles a avut lui I. L. Caragiale. În interpretarea actorilor Voncu, se întoarce de la Paris cu gândul pe care l-a resimţit autorul şi împotriva loc un spectacol-lectură denumit „Cu căr- Maia Morgenstern, Cornel Ciupercescu, de a scrie despre spiritul culturii franceze, căruia a luptat prin scrierile sale, inclusiv ţile deschise. De la Caragiale la Şalom Rudi Rosenfeld, Mihai Ciucă, Nicolae Că- despre spiritul cetăţenesc al francezilor. prin articolele lui despre Franţa. Alehem”, gândit ca modalitate de a face lugăriţa, Natalie Ester, Veaceslav Grosu, Vorbitorul a prezentat existenţa unei cunoscută opera scriitorului de expresie Arabela Neazi, Neculai Predica, Viorica idiş, într-un demers comparatist în raport Bantaş, Mihai Prejban, Nicolae Botezatu, cu aceea a dramaturgului român. Eveni- Darius Daradici au prins viaţă povestiri evrei mentul a fost organizat de Teatrul Evre- ca: „El şi ea” (soţii care vând aceeaşi Autori şi cărţi iesc de Stat (TES), iar selecţia textelor şi marfă în tren şi se concurează reciproc); dramatizarea au fost realizate de Edith „Berl Aizic” (cel mai vestit mincinos din despre evrei la Gaudeamus Negulici, secretar literar, regia aparţinând târg, asimilabil şi tipului naivului, care (Urmare din pag. 9) lui Andrei Munteanu. elogiază America fie şi pentru înmormân- România. Fosta lui studentă, prof. univ. Lect. dr. Camelia Crăciun, de la Fa- tările fastuoase ale oamenilor înstăriţi); „O aventurã esteticã târzie dr. Sofia Şincan, a schiţat un portret al cultatea de Limbi şi Literaturi Străine a „Gimnaziu!...” (avatarurile admiterii unui profesorului pe fundalul lumii teatrale Universităţii din Bucureşti, cercetător în elev evreu, care îşi pierde locul din cauza cu Andrei Strihan” româneşti, onorat prin primirea titlului de Doctor Honoris Causa al UNATC în 2010. cadrul Centrului unei coincidenţe Apărută la Editura Familia (Israel), pentru Studierea a numelui – situ- Cristina Nichituş, Victor Domelnicos, prof. cartea (prezentată într-un număr anterior univ. dr. Vasile Morar au luminat repere Istoriei Evreilor aţie paradoxală, al revistei) s-a bucurat de mult succes din România, a care trimite cu filozofice şi morale alcătuind „binomul” la Tel Aviv şi la Gaudeamus. Autorul, magistru - discipol. realizat o expu- gândul la nuvela Titus Vîjeu, poet, eseist, critic de artă, nere a contextului psihologică a lui profesor la UNATC – Bucureşti, s-a făcut „A dispãrut never, literar în care au Caragiale, „Două cunoscut şi ca redutabil om de radio, activat cei doi scri- loturi”); „Păţanii. amintea preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel a rãmas again” itori, cu predilecţie Trei oraşe” (Şa- Vainer. După ’90, Andrei Strihan a fost Bedros Horasangian a văzut în me- Şalom Alehem. lom Alehem apa- sărbătorit de foştii săi studenţi la Teatrul moriile Yvonnei Redgis-Klug, „Am su- Liniile directoare re ca personaj Odeon din Capitală, afirmaţi în teatrul pravieţuit. Amintirile unei foste deţinute ale discursului au care îşi propune românesc contemporan. Autorul este la Auschwitz”, publicate la Meteor Press, vizat componenta să susţină câte „prieten activ al comunităţii noastre”, re- o picătură din oceanul uneia dintre ma- biografică şi anec- o conferinţă în liefând valori estetice şi etice comune cu rile tragedii ale secolului XX, prefigurată dotică, prezenta- trei oraşe diferi- ale profesorului prin deplina „stăpânire a de genocidul armean. Printre meritele rea universului Ion Luca Caragiale Şalom Alehem te şi în trei seri artei dialogului”. „[…] Dacă în aritmetică autoarei – fluenţa, obiectivitatea, ştiinţa operei literare şi consecutive, dar 1 ­+ 1 = 2, pentru evreii români 1 +1 =1”. nuanţărilor, istoria nefiind doar alb şi periodizarea traducerilor prin care aceas- confundă zilele în care trebuia să se afle În substanţialul excurs om-operă Andrei negru. O carte care trebuie citită în cheie ta a devenit accesibilă publicului cititor de într-unul sau altul dintre oraşe); un frag- Strihan, dr. Felicia Waldmann a punctat actuală: „banalitatea răului” – expresia limbă română. ment din romanul „Stempeniu”. Specta- câteva momente de viaţă care i-au marcat aparţine Hannei Arendt – e printre noi, Dramatizarea textelor a coagulat decu- colul a fost încheiat prin lectura articolului traiectoria în teatrologie: Liceul „Cultura” fiindcă Occidentul a umblat cu mănuşi cu paje din romanele şi povestirile lui Şalom publicat de M. Eminescu în „Curierul de şi „Baraşeum”-ul, în anii prigoanei; anii de teroriştii. „Retrospectivă a neomeniei cu Alehem, dar şi din schiţa „Five o’clock” a Iaşi”, prin care anunţa naşterea Teatrului după război la „Contemporanul”; succe- putere de lege”, a caracterizat memoriile Evreiesc (19 august 1876, la grădina de sul cărţii „O aventură estetică cu Teodor dr. Liviu Beris, preşedintele AERVH. „În vară „Pomul Verde” din Iaşi). Mazilu”; plecarea în Israel; prieteniile engleză există formula never again. A Proiectul CLAUDIA CÎŢĂ cu literaţi şi actori israelieni originari din dispărut never, a rămas again”. „Eu aleg România” Dezbateri O dilemă morală? Pentru că în anul 2018, România Creaţia, fie ea ştiinţifică, tehnică sau tehnologică, a căpă- islamo-fascismului, care operează cu norme ale întunecatului celebrează 100 de ani de la Marea tat un avânt fără precedent în epoca noastră. Zi de zi apar mileniu întâi, dar cu tehnologie de ultimă generaţie, specifică Unire, Radio România Regional a de- instrumente tot mai performante şi sofisticate, care ne ajută epocii noastre. Aş da doar câteva exemple pentru a-mi argu- marat încă din 2014 proiectul Eu aleg să învingem spaţiul şi timpul, din punctul de vedere al fluxului menta acuzaţia de mai sus. În numele dreptului la intimitate, al România. informaţional şi al facilităţii comunicaţiilor, dar nu numai. secretului comunicării, formatorii de opinie se revoltă împotriva Anul trecut am fost invitaţi să ad- Ce se întâmplă, însă, cu valorile cristalizate de-a lungul aşa-numitelor legi „big brother”, necesare pentru urmărirea mirăm ”100 de locuri ce trebuie vizi- mileniilor de evoluţie a societăţii omeneşti? De exemplu, iu- teroriştilor. În numele libertăţii de credinţă şi de exprimare, tate”. Anul acesta, Eu aleg România daismul a promovat principiul fundamental al iubirii de om, de teroriştii sunt mai greu de identificat şi de ţinut sub observaţie. se desfăşoara sub genericul ”100 de semenii noştri, principiu care decurge din postulatul esenţial Ignorând realitatea, Adunarea Generală a ONU, dominată români pentru istoria lumii din ştiinţă şi al religiei mozaice: unicitatea Creatorului şi unitatea Creaţiei, numeric de state de religie musulmană şi/sau state totalitare, cultură”. Radio România ne propune inclusiv a omenirii ca urmaşă a lui Adam (Omul). Creştinismul ajunge să condamne drept “reacţie exagerată” sau “agresiune” să îi redescoperim pe cei care ne-au a moştenit şi a diseminat printre neamuri acest sublim prin- eforturile disperate ale forţelor de securitate israeliene de a schimbat soarta cu talentul lor uluitor cipiu – bază solidă a oricărei concepţii umaniste din istoria apăra viaţa cetăţenilor unicului stat cu adevarat democratic sau mintea sclipitoare. Putem asculta culturii universale. din regiune. La rândul său, dorind să fie apărate democraţia, poveştile lor, unite, nu într-un clasa- În acest context, al iubirii de aproapele nostru, valoarea drepturile şi demnitatea tuturor cetăţenilor, Consiliul Europei ment, ci într-o carte sonoră, zilnic, pe supremă a existenţei omului pe pământ este însăşi viaţa (şi dispune investigaţii repetate referitor la “închisorile secrete” frecvenţele Radio România Regional. tot ceea ce duce la apariţia şi menţinerea acesteia: iubirea, ale C.I.A., unde erau interogaţi suspecţii de terorism. În toate Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, pacea, caritatea etc.). Pornindu-se de la astfel de idei, s-a aceste cazuri, avem de-a face cu o favorizare a duşmanilor Iaşi, Timişoara, Reşiţa şi Târgu Mureş ajuns în epoca modernă la enunţarea şi codificarea drepturilor întregii omeniri. sunt radiourile care vă propun întâlnirea omului, în documente precum Declaraţia universală a dreptu- Trebuie să devenim conştienţi de o axiomă: pentru a se cu excelenţa. rilor omului (documentul constitutiv al O.N.U.) sau Convenţia bucura de drepturi, omul trebuie să fie în viaţă! Între marile personalităţi ale Ro- europeană a drepturilor omului - catalogul drepturilor funda- Ca atare, politicieni de pe ambele maluri ale Atlanticului op- mâniei, organizatorii au inclus şi nume mentale elaborat de Consiliul Europei. tează, momentan, pentru reducerea unor libertăţi, în favoarea sonore ale unor creatori de origine Ceea ce suntem constrânşi să constatăm în ultimii ani unui plus de eficienţă pentru lupta anti-teroristă: preşedintele evreiască. Între aceştia, Victor Brau- este efectul pervers al respectării cu rigurozitate a drepturilor Obama renunţă la proiectul închiderii închisorii de la Guanta- ner, Clara Haskil, Sergiu Comissiona, omului. Printr-o atitudine întru totul corectă faţă de toţi, inclusiv namo, iar guvernul francez informează Consiliul Europei că, Tristan Tzara, Julius Popper, Ioan faţă de cei mai nemiloşi şi cruzi adversari ai omenirii întregi, în urma masacrului de la Paris din 13 noiembrie, solicită o Holender, Lazar Edeleanu sau Marcel se ajunge la dilema morală despre care vorbeam în titlu, re- derogare temporară de la respectarea Convenţiei europeane Iancu. spectiv la facilitarea uciderii de oameni nevinovaţi în numele a drepturilor omului. Ceea ce indică modul în care, pe termen Fiecare personalitate în parte este drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Da, se poate scurt, puternicii lumii înţeleg să rezolve dilema morală de prezentată prin filme de câte cinci mi- afirma pe baza evidenţei, că organisme precum O.N.U., Con- la care am pornit: libertate restrânsă pentru o mai eficientă nute, pe care vă invităm să le urmăriţi siliul Europei, născute din aspiraţia sinceră a oamenilor spre apărare a vieţii, sau libertate neîngrădită, dar o periclitare a pe site-ul eualegromania.ro. pace, armonie, colaborare şi comunicare interculturală devin, vieţii umane. GEORGE GÎLEA fără voia lor, mijloace de favorizare a terorismului jihadist, a ANA-VERONICA SCHWARTZ 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015

O mare pierdere: Erika van Gelder, „Cum sã muþi experienţa iubirii preºedintele B’nai B’rith Europa, în zona sacrului?” Concert cameral „Şir Haşirim” la Templul Coral din Bucureşti a încetat din viaţă „Cântarea Cântărilor – Şir Haşi- Cârneci o caracteriza drept un imn pen- Membrii BB România, Forumul aceea a şi iniţiat proiectul ei cu cel mai rim - este una din cele cinci meghilot, tru marea iubire în această viaţă şi în ”Moses Rosen” au primit cu durere mare succes – ”Podurile toleranţei”. incluse în secţiunea Tanah-ului intitu- viaţa viitoare”. Mulţumind pentru orga- vestea încetării din viaţă a Erikăi van Cu BB România, cu întreaga comu- lată Ktuvim – Scrieri, alături de Cartea nizare şefului Oficiului pentru Cultură, Gelder care, în afara faptului că a fost nitate evreiască de la noi a menţinut Esterei, Plângerile lui Irmiahu, Cartea Artă, Ştiinţă, Robert Schorr, vorbitorul preşedintele BB Europa – prima feme- relaţii apropiate. Numeroase proiecte, Ruth şi Ecleziastul”, a fost preambulul şi-a declarat intenţia de a amenaja şi ie care a îndeplinit această funcţie în ca de pildă congresele BB din Euro- rostit de directorul Cancelariei Rabini- etajul II al Templului Coral, pentru a istoria organizaţiei europene – a fost şi pa centrală şi de est, congresul de ce, Eduard Kupferberg, moderatorul mări afluenţa de public. preşedintele de onoare al BB România. alegeri al BB Europa, marcarea Zilei evenimentului, în faţa unei numeroase „Printre obiectivele centrale propuse Născută într-un Europene a Cultu- audienţe la Templul Coral. În public – de Muzeul Ţăranului Român, iniţiatorul lagăr DP (displaced rii Iudaice, printr-un lideri ai F.C.E.R., C.E.B., BBR, Funda- acestui proiect de cultură ebraică, se persons), după ce şir de evenimente ţiei „Ronald Lauder”. A luat parte E.S. află: relaţia omului tradiţional cu satul; mama ei a scăpat care au ţinut trei zile, Tamar Samash, ambasadorul Israelului punerea în valoare a patrimoniului cu viaţă de ororile s-au realizat la Bucu- la Bucureşti. „Simbolistica acestei cărţi imaterial – obiceiuri, ritualuri, credinţe; lagărelor germa- reşti, la propunerea este una deosebit de complexă, cel mai aportul cultural al minorităţilor naţiona- ne ale morţii (dar a şi cu participarea ei adesea fiind privită ca o alegorie a dra- le, printre care şi evreii, la cultura ro- decedat după naş- directă. A întreţinut gostei între Dumnezeu şi poporul evreu, mână”, a specificat dr. Ioana Popescu, terea ei), Erika a relaţii excelente cu asemenea dragostei între bărbat şi şeful Departamentului Cercetare de la fost crescută până autorităţile române femeie. La momentul includerii Cântării Muzeul Ţăranului Român. Nucleul pă- la 18 ani la Arad şi care au apreciat ac- Cântărilor în canonul biblic au existat mântean şi celest al Cântării e nuntirea. niciodată nu a ne- tivitatea ei şi sprijinul numeroase dezbateri, reproşându-i-se Nunta înseamnă casă. Casa înseamnă gat originea sa de acordat României caracterul prea «lumesc». În final, ea a loc sacru: imago mundi. Metafora frus- evreu român. S-a în diferite foruri in- fost inclusă pentru că iudaismul priveşte tă provine din experienţa cotidiană a stabilit prin căsăto- ternaţionale. Drept relaţia între bărbat şi femeie ca având agricultorului, a păstorului, indiferent rie în Olanda, după recompensă pentru ceva potenţial sacru. […] Dacă celelalte de timp şi spaţiu; posibilă punte între ce a trăit în Israel şi eforturile sale, a fost cărţi ale Tanah-ului sunt sfinte, atunci arhaismele culturale la care se referea Canada. decorată cu Ordi- Cântarea Cântărilor este cea mai sfântă vorbitoarea. La Amsterdam nul Naţional „Pen- dintre toate, întrucât atât înţelesul său „Cum să-L iubeşti pe Dumnezeu, să a început să se im- tru Merit” în grad de literar, dar şi cel alegoric, sunt sfinte, iubeşti Imaterialul, să muţi experienţa plice în activitatea Ofiţer de către fostul afirma Rabi Akiva”. Proiectul a fost iubirii în zona sacrului?”, se întreba, sub organizaţiei B’nai preşedinte al Româ- pus în operă de F.C.E.R., Ambasada beneficiu retoric, rabinulRafael Shaffer. B’rith. Proiectele niei, Traian Băsescu. Statului Israel în România, Muzeul Ţă- „Regele Şlomo a dorit să ne înveţe ce sale, mai ales cele A fost un om cald, ranului Român, Hotel Minerva, Clubul înseamnă iubirea faţă de Dumnezeu legate de sprijini- entuziast, sincer, Ţăranului. şi faţă de oameni. Dacă vom realiza rea vârstnicilor şi care aprecia prie- „Acest spectacol are loc la Templul iubirea faţă de Dumnezeu, vom realiza pregătirea sa multi- tenia, fără să facă Coral, loc sfânt al vieţii evreieşti din şi iubirea faţă de oameni”. laterală, au fost deosebit de apreciate, diferenţieri. Venea des în România, România, sinagoga având trei funcţiuni: Mulţumind organizatorilor, dirijorului ea progresând treaptă cu treaptă în BB unde se simţea bine, nu numai fiindcă Casă de rugăciune, de învăţătură, şi de Tiberiu Soare, soliştilor vocali israeli- Europa, până la cea mai înaltă funcţie, şi-a trăit aici o parte din anii copilăriei, adunare. Şi acest triplu sens îi oferă eni Raquela Sheeran şi Yosef Aridan, cea de preşedinte. Aceasta a fost o adolescenţei şi tinereţii, ci şi fiindcă posibilitatea de a găzdui şi evenimente instrumentiştilor de la Filarmonica recunoaştere a valorii muncii sale şi a avea numeroşi prieteni care o primeau culturale, artistice cum este acest con- „George Enescu”, Universitatea Naţi- capacităţii ei organizatorice şi de mobi- cu drag. Moartea ei este o mare pier- cert cameral”, a precizat preşedintele onală de Muzică, Opera Naţională din lizare. A fost o susţinătoare a combaterii dere pentru toţi cei care au cunoscut-o. F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, care a elogiat Bucureşti pentru că i-au oferit şansa de antisemitismului în cele mai diferite Dumnezeu să o odihnească în pace antologia apărută la Editura Hasefer a i se cânta lucrarea într-un loc sfânt, medii, afirmând că mijlocul cel mai bun şi să-i fie amintirea binecuvântată. în 2008, îngrijită de Radu Cârneci, cu- compozitorul Laurenţiu Ganea a făcut pentru o convieţuire civilizată este cu- prinzând cele 18 versiuni ale Cântării un scurt istoric al genezei acestei lucrări noaşterea reciprocă. Poate tocmai de B’NAI B’RITH ROMÂNIA Cântărilor în limba română. „[…] Radu camerale: apropierea de textul „Cântării Cântărilor”, prima dată în tălmăcirea lui Ioan Alexandru; apoi – prin versiuni în La moartea româneºti latină. Necunoscând ebraica, a întrebat marii doamne a traducerilor rabini din Israel dacă „a abordat corect Ne-a părăsit, la vârsta de 91 ani, Ceremonia religioasă a fost ţinută de Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii textul. Răspunsul a fost pozitiv”. Antoaneta Ralian, personalitate impor- prim-cantorul Iosif Adler şi oficiantul de Scriitorilor. El a afirmat că Antoaneta Ra- Lectura „Cântării Cântărilor” în in- tantă a vieţii literare. Supranumită Marea cult Emil Diamant. lian rămâne o personalitate deosebită, iar terpretarea Maiei Morgenstern, urmată Doamnă a traducerilor româneşti, Antoa- Dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., activitatea ei a fost la fel de importantă ca de concertul cameral în premieră, cu neta Ralian a fost cea care a făcut cunos- a numit-o pe Antoaneta Ralian ”distinsa a unui scriitor. Felul în care a fost apre- afinităţi faţă de muzica europeană ve- cute cititorilor români marile creaţii ale doamnă a literaturii române”. A fost un ciată s-a văzut şi din faptul că au venit che, dragă lui Jordi Savall, au rezonat literaturii engleze şi americane moderne. om extraordinar de dăruit, un traducător la ceremonia funerară şi alţi traducători, firesc în Templu. Nu era numai o cunoscătoare excelentă excelent şi foarte productiv, care a trans- membri ai Uniunii Scriitorilor. a limbii engleze (alături de alte limbi de pus în româneşte mari autori ai literaturii Deşi era de-acum bolnavă, până în IULIA DELEANU circulaţie universală), dar stăpânea şi arta universale şi, ca un adevărat traducător, ultimele clipe ale vieţii, Antoaneta Ralian a traducerii, a transpunerii literare a textelor muncit atât la traduceri, cât şi la articolele la care lucra. Era o perfecţionistă, indife- pe care le scria pentru “România literară”. rent de dificultatea a ceea ce trebuia să Eforturile ei au fost răsplătite de fostul pre- Un „Seciuan” traducă. Anul trecut, când la Centrul Co- şedintele al României, Traian Băsescu, munitar Evreiesc a fost sărbătorită la îm- care i-a acordat Ordinul Naţional „Ser- plinirea vârstei de 90 de ani, a împărtăşit viciul Credincios” (în grad de Cavaler), dâmboviþean celor prezenţi dificultăţile activităţii sale, precum şi de Uniunea Scriitorilor, care i-a Mostră de teatru „epic” dând ca exemplu traducerea unor cărţi acordat Marele Premiu pentru traduceri. Drumul şi „dialectic”, „Omul cel de Henry Miller, care folosea un limbaj Denisa Comănescu, director la editura bun din Seciuan” de Ber- şi cuvinte cu totul străine concepţiilor ei. Humanitas, a vorbit despre prietenia care a spre teatru tolt Brecht desfăşoară Deşi mai întâi a vrut să refuze traducerea, legat-o de Antoaneta Ralian. A fost pentru povestea lui Shen Te, felul ei de a fi – de a putea trece peste ea mentor, prieten luminos, autentic, cu o prostituata care vrea să obstacole – a ambiţionat-o şi a reuşit să vitalitate extraordinară, traducând peste îşi ajute semenii. Numai că gesturile ei ducă la bun sfîrşit şi această muncă. 120 de cărţi. A strâns în jurul ei tineri, iar în de generozitate eşuează lamentabil, cei Antoaneta Ralian nu a avut o viaţă casa ei puteai întâlni scriitori, critici literari, din jur aparţinând unei lumi rapace, în foarte uşoară. Ca elevă, legile rasiale din traducători, a caracterizat-o vorbitoarea. care totul e marfă. Obligată de situaţie, perioada antonesciană au împiedicat-o Denisa Comănescu a amintit şi de familia eroina se dedublează într-un văr, Shui să-şi continue studiile la liceul românesc Antoanetei Ralian, de fratele ei, compo- Ta, fiinţă nemiloasă şi, ca atare, eficientă din Roman, de unde a fost eliminată, ca zitorul Richard (Ricky) Stein, cunoscut în în planul vieţii practice... toţi elevii evrei din România. La rândul întreaga lume pentru ”Sania cu zurgălăi”. Aşadar – o parabolă gravitând în său, tatăl, funcţionar de bancă, a fost dat Deşi nu mai avea pe nimeni în România, jurul relaţiei dintre Bine şi Rău, a şansei afară din serviciu, familia confruntându-se ea a menţinut relaţiile cu cei plecaţi în salvării „omenescului” (ce implică şi cu numeroase dificultăţi. După 23 august a înţeles mesajul cărţilor pe care le-a tra- străinătate, care au iubit-o şi au apreciat-o, dezinteres şi altruism şi arbitru moral). 1944 a revenit, a terminat liceul, a făcut fa- dus, a menţionat preşedintele F.C.E.R. El dovadă - scrisoarea pe care au trimis-o Temă pusă de Brecht şi în legătură cu cultatea şi, până în ultimele zile ale vieţii, a amintit şi de suferinţele prin care a trecut pentru a fi citită la înmormântarea ei. absenţa (ineficienţa) Divinităţii, dar mai s-a ocupat de lucrul care-i plăcea cel mai în calitate de evreică. Cunoscându-i soţul Prim-cantorul Iosif Adler a vorbit des- ales asociată mentalităţilor şi mecanis- mult – traducerea. A fost o personalitate şi citind cartea ei de amintiri, A. Vainer a pre flacăra pe care o aprinde şi o duce melor sociale burgheze, ce fac imposi- puternică, iubitoare de oameni, o prietenă afirmat că Antoaneta Ralian a dus o viaţă mai departe cel ce scrie o carte, asemă- bile libertatea iniţiativei dezinteresate, a bună pentru toate generaţiile cu care a de familie frumoasă, cu adevărate trăiri nătoare cu flacăra aprinsă de sărbătoarea opţiunii individuale ce ar infirma dictonul intrat în contact. Toate aceste calităţi au omeneşti. de Hanuca. El şi-a exprimat speranţa că „omul e lup pentru om”. fost relevate de cei care au condus-o pe Memoria ei trebuie păstrată ca o flacăra aprinsă de Antoaneta Ralian va fi NATALIA STANCU ultimul drum, la Cimitirul Sefard. imagine a unui om de cultură, a arătat dusă mai departe de cei apropiaţi.(E.G.) Continuare în pag. 24) REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015 17

„ŞOARECII” lui Hans Frank „Totul am fãcut Mă întorc, stimaţi cititori, la Curzio Malaparte, de astă dată lipsă de ceva mai bun, bolnavii au tendinţa de a se refugia nu la acea parte a faimosului său reportaj intitulat „Kaputt” în murdărie. Este dureros să constaţi că mor ca şoarecii.” (trad. şi prefaţă Eugen Uricariu, Nemira, 2008), nu pentru „Trebuie să ţinem cont că în condiţiile date e foarte greu fără surle relatarea Pogromului de la Iaşi, care a făcut înconjurul lumii, să-i împiedici pe evrei să moară”, spuse Gastner. „Aşadar – ci pentru a vă oferi un lung citat pentru un alt aspect reve- am zis eu – dacă îi tratăm ca pe şoareci, să-i strivim ca pe ºi fãrã trâmbiţe” lator al subumanului, desprins parcă din Goya şi petrecut şoareci. Ar fi mai ieftin!” „Nu merită să le dăm otravă… vor Scria Lazăr Halbertal, instalat de Centrala în Polonia ocupată, condusă de gauleiter-ul Hans Frank, muri de la sine. Parcă sunt nişte schelete. În doi ani – zic Evreilor din România în funcţia de preşedinte supranumit „călăul Poloniei”. In calitate de corespondent eu, ghetoul se va goli. „Nu, în materie de evrei, nu se pot al Comunităţii Evreilor din Bucureşti în fe- de război, Malaparte a fost în Polonia, România, Ucraina face calcule. Se ambiţionează să facă copii. Nici nu ştiu să-şi bruarie 1942. Nu era o funcţie uşoară. Era o şi Finlanda, în anii războiului, deşi avusese confruntări, în crească copiii.” „Da – zic eu – Germania e o ţară de înaltă confruntare permanentă , pe de o parte, cu precedent, cu Mussolini şi cu Hitler, ca ziarist independent, Cultură!” măsurile represive antievreieşti ale regimului suferind deja câteva recluziuni. Ocazia îmi este acum oferită După festin, stropit cu cele mai alese vinuri franţuzeşti, Antonescu, pe de altă parte, cu nevoile strin- de George Steiner, care descrie cum unele vârfuri naziste, la vânat de cerb şi porc mistreţ, se propune o vizită la zidul gente ale populaţiei evreieşti discriminate şi precum Frank, puteau să fie oameni culţi, chiar rafinaţi, dar Ghetoului, unde Malaparte asistă la o scenă de groază. La prigonite, în contextul Holocaustului. Aflându- de un cinism absolut. „Oameni ca Hans Frank – baza zidului erau, din loc în loc, găuri camuflate se sub conducerea Centralei, Comunitatea, precizează Steiner în „Câteva însemnări pentru cu pământ şi ierburi, prin care copiii ieşeau din vrând nevrând, era impli- o redefinire a culturii” – care au administrat so- ghetou ca să faca rost de ceva de-ale gurii. cată în aplicarea politicii luţia finală erau „cunoscători avizi şi, în anumite Chiar atunci, un cap de copil la vedere. Un ostaş antievreieşti a regimului. În Din istoria cazuri, interpreţi ai lui Bach şi Mozart, torţionari din preajmă trage cu puşca dar nu-l nimereşte. organizarea recensămân- C.E.B. şi buni cunoscători ai operelor lui Goethe, Rilke Frank smulge arma nepriceputului şi, cu sânge tului de sânge evreiesc; în sau Apollinaire”. rece, face treaba în locul lui „Ce act de vitejie!” Şi dezafectarea cimitirului evreiesc din strada Ca să aflăm mai multe despre Frank, m-am când te gândeşti că la banchet se auzea muzica Sevastopol care, din ordinul conducătorului întors la Malaparte, din care spicuim un dialog lui Mozart, iar amfitrionul recita din Apollinaire! statului, trebuia desfiinţat; în mobilizarea ce avusese loc cu ocazia unui banchet oferit de Sunt lucruri scrise în 1943, în „Kaputt”, carte evreilor la munca obligatorie prin serviciul soţii Frank. „Aţi fost să vedeţi ghetoul, mein lieber ascunsă de trei diplomaţi – un finlandez şi doi special creat în acest scop în structura or- Malaparte?” m-a întrebat Frank, cu un surâs iro- români – până s-a putut publica. Hans Frank a ganizatorică a Comunităţii. nic. „Da”, i-am răspuns rece. „Foarte interesant, fost condamnat la moarte, fiind spânzurat. În general, Comunitatea era chemată nicht wahr?”. „Nu-mi place să merg la ghetou – ŢICU GOLDSTEIN să asigure supunerea disciplinată a evreilor intervine Frau Wachter – e foarte trist”, „Foarte P.S. Malaparte precizează chiar din fruntea la toate măsurile adoptate de regimul An- trist? De ce?” întreabă guvernatorul Fischer. „So primei pagini că termenul Kaputt vine din ebraicul tonescu împotriva lor. Greutăţi speciale au schmutzig, atât de murdar”, spuse Frau Brigitte Kapparot (jertfe). Meyer, Conversationlexicon, intervenit odată cu aplicarea Decretului-Lege Frank. „Pardon, ghetoul din Varşovia este, fără îndoială, cel 1860. privind exproprierea unor clădiri şi terenuri mai bun din toată Polonia”, i se spune, în replică. „Păcat că Această carte memorabilă a fost scrisă în diferite etape şi ce aparţineau Comunităţii. Pe baza D.L. nr. n-am avut spaţiu… Înainte de sărbători, trăiau trei sute de mii localităţi, după împrejurări. La începutul războiului, în1941, 17495 din 23 iulie 1942, au intrat în patrimo- de persoane, trăiesc acum mai mult de un milion şi jumătate. într-un sat din Ucraina, a continuat-o în Polonia, apoi pe niul Centrului Naţional de Românizare o serie Nu-i vina mea că stau cam înghesuiţi.” „Evreilor le place să frontul de la Smolensk, în 1942. Cartea a terminat-o (cu de clădiri şi terenuri ale şcolilor comunitare, trăiască aşa”, spuse Emil Gassner, râzând. „Pe de altă parte excepţia ultimului capitol) în cei doi ani petrecuţi în Finlanda. ale unor spitale. A fost expropriat sediul – spuse Frank – nu putem să-i obligăm să trăiască altfel”. „Ar Înainte de a se întoarce în Italia, Malaparte a împărţit Comunităţii, terenul şi construcţia din Calea fi împotriva drepturilor popoarelor” – am observat eu. Frank manu­scrisul în trei părţi, încredinţându-le unor oameni de Dudeşti 24, azilul de bătrâni „Elisabetheu”, mă privi însă cu o privire ironică: „Şi totuşi se plâng!” „Sper încredere: ambasadorului Spaniei la Helsinki, contelui Au- terenul şi construcţia din strada Ion Filibiliu că nu luaţi în serios protestele lor, am zis eu. „În ce priveşte gustin de Foxa, secretarului Legaţiei române, prinţului Dinu nr. 9. Tot atâtea măsuri pentru care trebuiau murdăria – zise Frank – nu se poate contesta că ei trăiesc Cantemir şi ataşatului de presă al Legaţiei române din capita- găsite soluţii, ca activitatea să poată fi totuşi în condiţii grele. Un german nu ar accepta să trăiască în la Finlandei, Titu Michăilescu. După o lungă odisee, cele trei continuată. „Sub biciuirile furtunii – scria acest fel nici măcar în glumă”. „Poporul german e un popor părţi ale manuscrisului au ajuns în Italia. În septembrie 1943, preşedintele Comunităţii – am edificat o Co- civilizat, am spus eu”. „Ia, naturlich”, spuse Fischer. „Evreii scriitorul termina ultimul capitol. Un document excepţional! munitate solidă pentru a rezista asalturilor sunt bolnavi cu toţii. Murdăria este ingredientul lor natural. În atâtor nevoi care se îngrămădeau la orizont”. În centrul atenţiei a stat grija pentru copii. Poveste apocrifã de „Copilul evreu, scria preşedintele Halbertal, Crăciun cu Mihail Sebastian este legătura noastră cu viitorul”. De aceea Cititorul fidel al „Rampei”, deschi- sfârşit de an. Pe măsură ce plecarea se în urmă. Nici vorbă de lecuire, astfel unul dintre cele mai de seamă puncte de zând gazeta distribuită la chioşcuri în profila la orizont, obligaţiile gazetăreşti că prima însemnare pe 1936 prezintă pornire în preocupările conducerii comunitare ajunul Crăciunului 1935, întâlnea un îl copleşeau. Pe deasupra, interveneau eventualitatea abdicării ca pe un fel a fost copilul. A fost creat chiar un serviciu amplu interviu luat de Mihail Se- de fatalitate: „N-am să-i pot special de asistenţă destinat îngrijirii celor bastian actriţei Leny Caler. Nim- explica niciodată cât de mult mici. Sub semnul zicalei „îmbrăcându-ne bul ei de vedetă incontestabilă în înseamnă – sau putea să copiii, ne îmbrăcăm viitorul”, a avut loc la 3 repertoriu de comedie se potrivea însemne – ea pentru mine. Şi iulie 1942 o solemnitate neobişnuită, cu care cu tonul apologetic, impus de la nici eu nu-mi dau seama dacă ocazie au fost îmbrăcaţi 320 de elevi săr- început schimbului de opinii. Ori- o iubesc cu un mare amor sau mani. Prin organizarea acestei manifestări, cât o credita scriitorul pe actriţă cu ultimele mele rezistenţe de conducerea Comunităţii a urmărit stimularea cu o inteligenţă egală frumuseţii viaţă”. Nefericitul amorez se sentimentului de solidaritate şi de filantropie ei feminine, revărsate din belşug lăsa pradă impulsurilor suici- al elitei evreieşti bucureştene. Şef-rabinul dr. de cum apărea pe scenă, între- dare, mărturisind resemnat: Alexandru Şafran a binecuvântat acţiunea bările puse, dar mai ales răspun- “Aveam aseară, plecând de şi a mulţumit conducerii Comunităţii pentru surile protagonistei, îi confereau la Leny, sentimentul că, dacă munca depusă în domeniul asistenţei. Dar un statut intelectual de invidiat. m-aş sinucide, în chiar noap- grija pentru copii şi pentru tineret în general Aproape că era plasată pe un tea aceea, aş face-o împăcat, nu s-a limitat la probleme de asistenţă. S-a piedestal al înzestrărilor artistice aproape cu voie-bună“. avut în vedere atât pregătirea profesională în imediată vecinătate cu prestaţia unor şi tensiuni în raporturile cu capricioasa Ce nu izbutea să-i explice lui Leny cât şi formarea orizontului cultural al tinerei romanciere ajunse la faimă europeană, vedetă. Încă de la finele lui octombrie personal, încerca tocmai să lămurească generaţii. În mai 1942, conducerea Comuni- precum austriaca Rosamond Lehman ’35, apar în Jurnal turbulenţe seismice: pentru sine când hotăra să se elibereze tăţii anunţa în „Gazeta Evreiască” înfiinţarea ori, din perimetrul francez, Colette. „În fond, nici un cataclism. E încă posibil de remuşcări şi tot restul obstacolelor de unei şcoli de pregătire tehnică pentru elevii Abia peste ani, după publicarea (în să lichidez acest amor fără durere”. Şi comunicare, alcătuindu-i femeii iubite care au absolvit patru clase secundare. 1996) a Jurnalului lui Mihail Sebastian pe o pagină următoare: „Atâtea con- cel mai flatant portret în interviul (textul Şcoala avea drept scop formarea de teh- împrejurările avalanşei de consideraţii traziceri, atâtea reveniri, atâtea gafe, interviului în vol. Mihail Sebastian : nicieni calificaţi, maiştri, desenatori tehnici, laudative din interviu se vor lămuri cât atâtea proiecte călcate. Am văzut-o Nouă convorbiri, ed. Hasefer, 2014) pe conductori, operatori, specialişti în tehnică de cât. Scriitorul era atât de înamorat de ieri – şi am fost pur şi simplu fericit din care e posibil să nici nu fi apucat a i-l citi, dentară, în urbanistică, în electrotehnică actriţă (soţie infidelă a lui Scarlat Froda, cauza asta. Dar va trece, va trece”. asemeni unui tăinuit dar de Crăciun. Ce ş.a. Conform programului pregătirea trebuia redactorul-şef al „Rampei”, unde Sebas- Voia „ruptura”, totuşi reminiscenţe sen- ar mai fi rămas nespus, urmau să ex- să fie atât teoretică cât şi practică. În ciuda tian avea obligaţii contractuale), încât timentale amânau decizia de ambele prime cele două fire de liliac alb trimise tuturor greutăţilor, nu a fost neglijată nici simţea că-şi pierde busola şi nu ştia părţi. Cum, necum, pe 30 decembrie cu prima ocazie, după îmbrăţişarea activitatea culturală. O premieră absolută a cum să găsească ieşirea onorabilă din nota în plină reverie regăsirea Parisu- râvnită la Bucureşti. fost crearea bibliotecii comunitare, şeful ei situaţie. Se nimerea să aibă programat lui pentru un scurt răgaz. Insuficient GEO ŞERBAN fiind numit scriitorul Felix Aderca. La scurt un voiaj la Paris pe timpul vacanţei la pentru a-şi lichida ambiguităţile lăsate timp după organizare, în bibliotecă s-au adu- nat prin donaţii peste 14 000 de volume în limbile ebraică ,idiş, română, germană, fran- Dialog multinaţional la Tel Aviv ceză; biblioteca a avut mii de cititori. Un rol După ce a debutat la Paris, în primăvara acestui an (aşa s-au adăugat sculpturile lui Raoul Castaneda (Columbia). important i-a revenit rabinatului. După cum cum v-am informat la momentul potrivit), proiectul ”Artişti În seara vernisajului s-a desfăşurat şi colocviul ”Contribuţii rezultă din documentele vremii, Sinagoga a evrei în dialog multinaţional” (autor: Angela Scarlat) şi-a con- evreieşti în perioada constituirii României moderne” (modera- fost nu numai locul de întâlnire a evreului cu tinuat itinerarul la Tel Aviv, tot sub egida Institutului Cultural tor: istoricul Benny Michelson), la care au participat scriitorul credinţa, dar şi un necesar refugiu spiritual. Român. De astă dată, expoziţia (găzduită de sediul ICR Tel G. Mosari (preşedintele ASLRI), prof. Mina Isac, prof. Andrei Aşadar, în plin Holocaust, când nici evreii Aviv în perioada 27 oct. – 20 nov. 2015) a inclus un număr Strihan (scriitor), jurnalistul Silviu Popescu (referent la ICR bucureşteni nu au fost scutiţi de consecinţele mai mare de artişti, pe simeze fiind etalate lucrări de pictu- Paris), Angela Scarlat (muzeograf, autoarea proiectului) şi pogromului, de deportările în Transnistria, de ră, grafică şi fotografie artistică semnate de Micha Tanny, Dragoş Preda (LSRS). măsurile antievreieşti, în general, au existat Vered Pirchi-Linenberg, Gila Miller, Fred Berkowitz, Berta Ambele manifestări s-au bucurat de prezenţa unui public totuşi resurse pentru rezistenţa spirituală şi Bar-Kovetz (Israel), Ion Mihalache, Iulian Nistea (România), numeros, format în primul rând de intelectuali israelieni de materială, necesară supravieţuirii. Richard Laillier (Franţa) şi Bianca Waxman (Belgia), la care origine română. (E.N.) LYA BENJAMIN 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015

zăcămintele de ţiţei şi gaze naturale pe care vor să le exploateze în Iran. Această Top 3 din 30 ţară se află pe locul patru în lume în ceea ce priveşte mărimea rezervelor de petrol O posibilă selecţie a unor evenimente întâmplate în ultimele 30 de zile şi intenţionează să îşi majoreze la 5,7 în care condiţiile sunt improprii (lipsă de să ne împuşcaţi pe toţi, iar după război milioane de barili capacitatea zilnică de Cei mai mulþi proprietari, utilităţi, pe lângă supraaglomerare). La veţi fi judecat pentru crime de război”, a producţie, dar nivelul efectiv al exploatării dar trãim în condiþiile cele mai noi, peste unul din cinci români îşi duce spus Edmonds, cu arma neamţului lipită urmează abia să fie negociat cu OPEC. traiul în astfel de condiţii (21,4% din po- de cap. Chiar dacă preţul ţiţeiului este acum proaste din Europa pulaţie), faţă de 1% în Belgia, Finlanda şi După 70 de ani, Stern a declarat că scăzut, pentru Iran, după o îndelungată Am mai spus-o şi în alte dăţi, Româ- Norvegia sau 16,6% în Letonia. încă aude cuvintele sergentului major şi perioadă de sancţiuni, orice mărire a nia este abonată să fie penultima, uneori Şi atunci, de ce nu se mută românii îl vede îndepărtându-se furios pe coman- vânzărilor este atrăgătoare, în aşteptarea chiar ultima din UE în ceea ce priveşte în case mai bune? Pentru că, ne spune dantul lagărului. revenirii pieţei mondiale, după ce ameri- bunăstarea, cercetarea, condiţiile din spi- prim-viceguvernatorul BNR, în România Roddie Edmonds se alătură astfel canii şi-au redus producţia de petrol şi tale şi învăţământul, iar când ne nimerim costurile crizei au fost transferate asupra unui număr de peste 26.000 de persoane gaze de şist. pe primul loc, e vorba de nişte clasamente salariaţilor, iar câştigurile sunt inechitabil care au dobândit statutul de Drept între Până va deveni evident pericolul care nu fac decât să sublinieze că, la 26 împărţite între angajator şi salariat, cel din Popoare, între care însă nu se mai află reprezentat de un Iran dotat cu arme de ani de la înlocuirea socialismului cu urmă luând numai 40% din câştiguri, ceea decât patru americani şi nici un alt fost nucleare, marile concerne ale lumii se capitalismul, ţara noastră rămâne departe ce perpetuează sărăcia şi îngreunează militar al SUA. pregătesc să exploateze rezultatele ridi- de condiţiile de viaţă din Occident. reducerea decalajelor dintre noi şi Occi- cării sancţiunilor ONU. Cea mai recentă ştire din această ul- dent, unde capitalul ia 40% din câştig, iar Acordul puterilor mondiale ALX. MARINESCU timă categorie ne situează pe primul loc salariaţilor le revin 60%. în UE la ponderea locuinţelor proprietate cu Iranul, profitabil pentru afaceri personală. La noi, 96,1% din populaţie Premierã la Yad Vashem Iranul şi cele şase puteri mondiale Sărbătoarea trăieşte în case şi apartamente private, care au semnat acordul nuclear, lăudat faţă de 70,1%, cât este media în UE, Un sergent major american din al doi- de SUA şi aliaţii occidentali şi condamnat informează Agerpres. Ca să ne facem o lea război mondial devine primul militar de Israel, încep să îşi revină după o înde- Luminii la… idee despre cum arată lucrurile, să mai recompensat de Yad Vashem cu titlul de lungată perioadă de „post negru”, impus …Tecuci spunem şi că 47,5% dintre germani şi Drept între Popoare, pentru o poveste afacerilor prin sancţiunile ONU. 42,8% dintre austrieci locuiau cu chirie, care face din el un adevărat erou al vre- Printre primii care au făcut din nou afa- La comunitatea evreilor din Tecuci, faţă de numai 3,9% dintre români. murilor noastre, ca să îl parafrazăm pe ceri „reciproc avantajoase” cu Teheranul Sărbătoarea Luminii a fost aşteptată cu Nu pot să nu mă gândesc la plăcerea Lermontov. Căzut prizonier în cadrul cam- au fost ruşii, care au început deja să li- multă nerăbdare şi bucurie. Am făcut faţă cu care PCR ar fi trâmbiţat această ştire paniei din Ardeni, la Bulge, în decembrie vreze Iranului modernele sisteme de luptă cu greu „tirurilor “ de întrebări, adresate înainte de 1989. A venit însă vremea să 1944, sergentul major Roddie Edmonds S-300. mai ales de creştini, învăţaţi cu acest ne uităm şi dincolo de aceste cifre, şi să a fost dus de germani într-un lagăr pentru Adjunctul ministrului iranian al petro- eveniment, care mă întrebau mereu: vedem că nu prea avem de ce să îi com- prizonieri de război. Contrar acordurilor de lului, Amir Hossein Zamaninia, este şi el „când sărbătorim la comunitate Hanu- pătimim pe vestici şi nici să ne împăunăm la Geneva, conducerea lagărului a ordo- încântat să readucă fonduri substanţiale ca?” Pentru prima oară din anul 2000, cu situaţia aparent bună de la noi. nat ca dintre militarii capturaţi, prizonierii în visteria ţării sale. „Toate sancţiunile de când sunt la conducerea comunităţii, Şi asta pentru că tot Eurostat ne strică evrei să fie identificaţi şi duşi în lagăre de economice şi bancare vor fi ridicate până echipa Hanuchiadei de la F.C.E.R. nu a trecut şi pe la Tecuci dar, cu sprijinul ing. bucuria şi ne spune că aceste locuinţe exterminare sau de muncă. Având gradul în prima săptămână din ianuarie”, a dat cel mai mare dintre prizonierii americani, asigurări oficialul, după ce ayatolahul Mirela Aşman, şef al Serviciului de relaţii proprietate personală sunt atât de înghe- intercomunitare, am reuşit să organizăm suite şi aglomerate, încât România este Edmonds le-a ordonat camarazilor săi să Khamenei a dat undă verde acordului, pe primul loc în UE la ponderea populaţiei declare cu toţii că erau evrei. Mai târziu, încă nesemnat de Washington şi Te- care trăieşte în locuinţe supraaglomerate. la Yad Vashem, Paul Stern, unul dintre heran. Mai exact, 52,3% dintre români îşi duc prizonierii americani de origine evreiască De altfel, ministrul iranian al petrolului, viaţa într-un spaţiu insuficient. În estul din iarna lui 1944, a povestit că Edmonds Bijan Namdar Zanganeh, a confirmat şi Europei, situaţia este asemănătoare, i-a declarat comandantului lagărului el că ţări importante din Europa şi Asia dar nu identică: în Ungaria şi Bulgaria, că toţi prizonierii americani erau evrei. sunt interesate să participe la cele 70 de numai 44,6%-43,3% dintre locatari stau în Enervat şi înţelegând că acest lucru era proiecte de investiţii pe 20 de ani, în va- condiţii de supraaglomerare, iar media la imposibil, comandantul lagărului i-a pus loare totală de peste 30 miliarde de dolari, nivelul UE este de ... 17,1%, iar la nivelul pistolul la tâmplă lui Edmonds şi i-a cerut lansate recent de autorităţile Republicii Zonei Euro este sub 12%! din nou să îi identifice pe soldaţii evrei. Islamice. Şi calitatea locuinţelor lasă de dorit, „Conform Convenţiei de la Geneva, nu Până în prezent, grupul francez Total nu numai spaţiul avut la dispoziţie. Astfel, suntem obligaţi să ne declarăm decât SA şi cel italian Eni, englezii şi olandezii România este pe primul loc în UE la pon- numele, gradul şi numărul de identificare. de la Royal Dutch Shell Plc, precum şi derea populaţiei care trăieşte în locuinţe Dacă mă împuşcaţi pe mine, va trebui ruşii de la Lukoil PJSC au şi selectat şi la Tecuci, în cea de a şaptea zi a marii sărbători, adică duminică 13 decembrie, o acţiune care să scoată în prim plan Dialog cu David Grossman la Bucureºti importanţa acestei sărbători. începuturile Israelului se leagă de stabilitatea democraţiei, văzu- La Hanuca de la Tecuci au participat tă drept „izbânda cea mai mare, după miracolul limbii ebraice”. un mare număr de membri ai comunităţii, Discuţia asupra literaturii a concentrat poveştile şi temele dar şi simpatizanţi. Bunătăţile de la masa care l-au motivat să scrie: evrei care au parcurs experienţa tradiţională au fost pregătite, ca de obicei, Holocaustului, oameni care şi-au pierdut familiile ori învaţă silnic de soţia subsemnatului, Aizic Roza. Nu să stabilească o nouă legătură corp-suflet, prin deprinderea cu au lipsit delicatele plăcinte cu iaurt şi, trupurile mutilate: „Când îi descrii, nu mai eşti o victimă pasivă, mai ales, gogoşile. Alături de sucuri şi oricât de monolit ar fi arbitrarul situaţiilor”. Romanele Un cal prăjituri, vinul a fost oferit de noul secretar al Comunităţii, Henry Levich Codenie, intră într-un bar (trad. 2015) şi Până la capătul pământului au care a făcut, ca de obicei, şi fotografi- fost narate în punctele nodale; primul, ca triumf al ideii conform ile. Şi tot ca de obicei, lumânărelele şi căreia „cea mai gravă formă de cruzime este indiferenţa”, al rugăciunea au aparţinut celei mai mici doilea, ca roman al cărui nucleu a constituit un moment tragic membre a comunităţii, Munteanu Alesia, de interferenţă cu propria biografie – moartea fiului său Uri, în care ne-a oferit şi un recital cu melodii din ultimele ore dinaintea încheierii războiului Israel-Liban, va fi repertoriul ei. A fost cu adevărat o mare transpusă literar prin personajul Ofer. Romanul fusese început sărbătoare. Editura Polirom a organizat pe 17 noiembrie, la Clubul Ţăra- cu trei ani şi trei luni înainte de moartea fiului, iar reluarea lui IANCU AIZIC nului, o întâlnire cu scriitorul israelian David Grossman, cunoscut treptată, după cele şapte zile de plângere (Shivah), a coincis şi din ipostaza comentatorului politic al realităţii contemporane. cu întoarcerea la scris – infuzând viaţă personajelor şi poveştii, Dialogul a fost moderat de Cătălin Ştefănescu şi mediat de un cu găsirea căii de a alege viaţa. … Satu Mare interpret specializat, la care s-a adăugat participarea traducă- Fiind cunoscută acribia scriitorului Grossman de a redacta Comunitatea Evreilor din Satu Mare toarei Ioana Petridean, de numele căreia se leagă trei romane 20-25 de versiuni ale aceleiaşi cărţi înainte de a publica una a sărbătorit şi în acest an Hanuca. În ale autorului menţionat: Cineva cu care să fugi de acasă (trad. singură, întrebarea: „Când ştiţi că o carte este gata?” devine ajun, o parte din membrii comunităţii s-a 2006), Vezi mai jos: dragostea (2007), Până la capătul pămân- una judicioasă. El a afirmat că întotdeauna are în vedere două deplasat la Oradea, pentru a participa tului (2012). lucruri: „muzicalitatea poveştii” (dialogul personajelor, fluxul acolo la aprinderea primei lumânări şi la Dialogul cu David Grossman a evoluat pe două paliere – unul conştiinţei, atmosfera creată, emoţia transmisă) şi „sentimentul rugăciunea din sinagogă, după care au politic, axat pe situaţia Israelului şi a Franţei, dar şi a refugiaţilor de a şti mai mult decât cititorii”, moment în care trebuie să se luat parte la spectacolul oferit la Cen- sirieni; celălalt literar, a cărui miză o constituie descifrarea me- oprească, dintr-un respect al autorului faţă de lectorii săi („Ei trul Comunitar de corul Comunităţii din canismelor de creaţie ale scriitorului. Tragedia de dată recentă a nu mai au loc în povestea mea, iar eu vreau să se joace şi să Oradea şi formaţia de muzică klezmer Franţei a fost analizată din unghiul celui care se afla la Paris în lucreze odată cu mine, să lucreze cu sufletul”). Hakeshet. acele zile; el a apreciat că „parizienii au încercat să se întoarcă Răspunsurile date întrebărilor dr. Aurel Vainer, preşedintele La Satu Mare, în zilele următoare, la rutină, la zgomotele din viaţa obişnuită, dar nu înţeleg cât de F.C.E.R., au accentuat dimensiunea muzicală, polifonică a s-au aprins lumânările în Hanuchia din adâncă e schimbarea din vieţile lor, de acum înainte”. Teroarea scrisului său, în care atmosfera şi emoţia devin aproape mai curtea sinagogii, unde oficiantul Ştefan naşte „suspiciune faţă de oricine de pe stradă”, ceea ce cores- importante decât eşafodajul cercetării şi al documentării. Pap, împreună cu membrii comunităţii, punde, pe termen lung, unei disoluţii a democraţiei. În aceeaşi În încheierea evenimentului evocat, Ioana Petridean a afir- au spus rugăciunile. După aprinderea categorie s-ar înscrie, în viziunea lui Grossman, atitudinea de mat că traducerea nu poate fi realizată privind textul din afară, lumânărilor, în fiecare zi în holul Comu- neîncredere în raport cu refugiaţii sirieni; scriitorul propune „o ci lucrând cu materialul din care este făcută cartea. „Orice nităţii s-au servit gogoşi, mâncăruri tra- mişcare interioară” a israelienilor – a-şi „privi duşmanul ca pe traducere este o lectură profundă, comparabilă cu o operaţie diţionale de Hanuca şi ceai. Preşedintele o fiinţă umană”, şi nu ca pe un om „fără chip, fără individuali- chirurgicală” din care nu trebuie pierdută atmosfera cărţii; numai Nicolae Decsei şi comitetul Comunităţii tate”, cu care vorbeşte numai „limba războiului”. La întrebarea astfel ea poate fi „descompusă şi recompusă” pentru publicul s-au implicat în buna organizare a săr- dacă democraţia din Israel este în pericol în condiţiile în care ar cititor de limbă română. bătorii. continua războiul, răspunsul a fost unul afirmativ, detaliind că C. GĂLĂŢEANU PAUL DANCU REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015 19

Năstase. „Un mod de a răspândi, prin artă, de membri ai comunităţii. Acum mai sunt cultura iudaică în societatea românească”, puţin peste 100, iar dintre aceştia, 55 au (UrmareItin dine pag.rariil 14) e Hanuchiadei 5776 observa ing. Albert Kupferberg. participat la întâlnirea din proaspăt reno- tatului Solomon o Hanuchie, împreună cu Inedită – expunerea unei colecţii de vatul Templu al Meseriaşilor. Cu această Apoi, copii din comunitatea ieşeană, din o cutie de lumânări. păpuşi; autoare, Mirela Năstase. Trataţia ocazie, cei prezenţi au ascultat cântecele Botoşani şi Israel au aprins lumânări în Povestea de Hanuca a fost continuată tradiţională – gogoşi şi bănuţi de ciocolată formaţiei Klezmer a Comunităţii din Galaţi, Hanuchia, sfeşnicul tradiţional. de rabinul R. Shaffer, care a explicat mai – a încheiat festivitatea. iar Sorin Blumer, care a condus timp de Consilierul prezidenţial Sergiu Nistor a amănunţit simbolistica acestei sărbători 22 de ani corul Comunităţii, desfiinţat în transmis mesajul din partea Administraţiei evreieşti, cu atât mai mult cu cât de faţă Brăila şi Galaţi Împreunã 2010, a interpretat, alături de o altă fostă Prezidenţiale, mesaj ce vorbeşte despre erau foarte mulţi elevi de liceu interesaţi membră a ansamblului, melodia pe care miracolul luminii şi al prieteniei. Despre lu- de subiect. Delegaţia condusă de vicepreşedintele au denumit-o „Macabeul din Galaţi”. mina care naşte lumină a vorbit secretarul A urmat apoi concertul formaţiei Bu- F.C.E.R. şi preşedinte C.E.B., ing. Paul de stat Victor Opaschi. charest Klezmer Band (coordonată, ca şi Schwartz, a celebrat sărbătoarea luminii B. Abălaşei, subprefectul judeţului, A. Corul Hazamir, de ec. Silvian Horn), cu un alături de evreii din Brăila şi Galaţi, în Aivănoaiei, vicepreşedintele Consiliului repertoriu special de Hanuca. Când atmo- aceeaşi zi de 13 decembrie. Pe diferite căi, Judeţean, şi D. Mătăsaru, viceprimar al sfera s-a încălzit, s-a trecut şi la dans, în municipiului Iaşi, au subliniat că nu trebuie horă prinzându-se tinerii, surprinşi plăcut scene uitată contribuţia comunităţii evreieşti la de frumuseţea muzicii evreieşti. biografice dezvoltarea oraşului Iaşi şi în egală măsură Înainte ca Marcel trebuie cunoscută şi asumată istoria aşa Infuzie de optimism Aderca să atribuie Siluete cum a fost, chiar dacă ne place sau nu. Ploieşti arhiva părintelui său Deputatul Aurel Vainer i-a îndemnat Binecuvântarea lumânărelelor de câtorva instituţii culturale bucureştene pe cei prezenţi să fie adepţii păcii oriunde Hanuca la Templul Beth Israel din Ploieşti de primă mărime (era în ajunul plecă- şi oricând şi să creadă în puterea luminii. a reunit o numeroasă asistenţă, inclusiv rii sale în Israel, în noiembrie 1987), Corurile reunite ale comunităţilor din oficialităţi: prefectul Judeţului Prahova, aveam să citesc, printre altele, unele Iaşi şi Bucureşti şi formaţia “Nigun Klezmer Rodica Paraschiv, consilier la Consiliul rânduri absolut uluitoare. Erau emise Band” au prezentat un bogat program ar- Judeţean Prahova, Mihai Condrescu, înalţi de ministrul de resort al lui Felix Ader- tistic, aplaudat cu entuziasm de numerosul ierarhi, personalităţi culturale. Din delegaţia ca (le semna însuşi Gh. Cuza, nepotul public spectator. În final, toţi cei prezenţi F.C.E.R., condusă de secretarul general La Brăila, evrei şi neevrei au aşteptat celebrului A.C. Cuza) şi priveau tenta- au fost invitaţi să guste preparate culinare al Federaţiei, ing. Albert Kupferberg, au cu nerăbdare această sărbătoare, spune tivele sinistrului personaj (în exerciţiul tradiţionale, pregătite de colectivul restau- făcut parte şeful Serviciului Relaţii Inter- Nadia Ustinescu, preşedinta Comunităţii. funcţiunii sale de ministru al Muncii în rantului ritual din Iaşi. comunitare, Mirela Aşman, prim-cantorul Peste 150 de oameni, evrei şi prieteni ai guvernul Goga-Cuza) prin care acesta Iosif Adler. comunităţii, au participat la întâlnirea de la dorea să-l oblige pe scriitorul evreu să Bârlad Muzicã ºi veselie Istoricul sărbătorii a fost prezentat de Templul Coral din Brăila „De obicei, alături demisioneze din postul de referent la preşedintele C.E. Ploieşti, Adela Herdan. de evreii brăileni, se bucură la astfel de serviciul „litigii în exerciţiul drepturilor Luni, 2 Tevet (14 decembrie), Sinago- O temă străveche şi actuală: intoleranţa şi ocazii prieteni ai comunităţii sau membri cetăţeneşti“, după repetatele şicane la ga din Bârlad, cunoscută ca „Templul cel consecinţele ei, victoria împotriva opreso- ai altor minorităţi. Anul acesta, am avut care acesta fusese supus. Mare” s-a dovedit neîncăpătoare pentru rilor politeişti, în fapt, o victorie a monote- oaspeţi de seamă din Bucureşti, între care În fapt, încă din februarie 1938, F. ismului, fără de care azi n-ar fi existat nici publicul venit să celebreze ultima zi de vicepreşedintele F.C.E.R., Paul Schwartz, Aderca suferise detaşări, ba de la Bu- una din religiile avrahamitice. şi subsecretar de stat în ministerul Culturii, Hanuca şi să asculte concertul dedicat cureşti la Chişinău, ba de aici la Lugoj, Transmiţând audienţei salutul tradiţi- Irina Cajal. De asemenea, au fost alături acestei ocazii de Bucharest Klezmer Band, de fiecare dată ca să-l constrângă să formaţia Comunităţii Evreilor din Bucureşti. onal al preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel de noi preşedintele Comunităţii Evreilor Vainer, ing. Albert Kupferberg s-a referit, din Tulcea, Solomon Faimblat, alături de renunţe la post. Gh. Cuza îi scria subor- din unghi contemporan, la semnificaţiile alţi câţiva membri ai comunităţii tulcene”, donatului său, într-o clipă de exaspera- sărbătorii: victoria luminii asupra întuneri- a adăugat preşedintele brăilean. re, că „după criteriile bunului simţ“, care cului, a celor slabi împotriva celor puternici, Ing.Paul Schwartz, care a transmis me- pe semne îi lipseau lui Aderca, acesta a celor puţini împotriva celor mulţi, a pro- sajul său şi al conducerii F.C.E.R, şi-a ex- „nu se dă dus“ şi se agaţă ca „o căpuşă priei identităţi împotriva asimilării silnice. primat bucuria că Templul Coral este atât de lumea din care este exclus“. Cu atât mai mult se impune, în prezent, de plin cu oameni în această zi specială. Gh. Cuza ignora că Felix Aderca era promovarea valorilor tradiţionale iudaice, Activităţile au continuat până spre o „nucă tare“. Mai mult, se identifica atât preocupare centrală a conducerii F.C.E.R. seară şi nu au lipsit cântecele Corului de mult cu sarcinile lui de serviciu, că în prin prezervarea patrimoniului ei sacru: re- Comunităţii din Brăila, care în această timp ce exponenţi de frunte ai evreităţii abilitări de lăcaşuri de cult, buna întreţinere perioadă a împlinit 18 ani de existenţă, dar cedau, unul după altul, la presiunile a cimitirelor. Exprimându-şi solidaritatea nici bucatele specifice sărbătorii. statului „naţional“, el, F. Aderca, sosea Gazda evenimentului, Haim Rabinovici, cu Israelul, Franţa şi SUA, recent lovite Călătoria a continuat spre Comunitatea la birou la ora 8 dimineaţa şi zilnic, după preşedintele Comunităţii bârlădene, a de atentate teroriste, precum şi durerea Evreilor din Galaţi, acolo unde ing.Sorin semnarea condicii de prezenţă, nu avea deschis ceremonia în prezenţa primarului pentru incendiul care a curmat vieţi tinere Blumer, preşedintele Comunităţii, a afirmat scrupule să întocmească rapoarte criti- interimar Marin Bunea, a deputatului Adrian la Clubul Colectiv din Capitală, vorbitorul că această continuitate a Hanukiadei face ce acelora care lăsau fără pâine func- Solomon şi a altor oficialităţi, invitându-l pe a subliniat nevoia de a ne păstra optimis- ca speranţa să dăinuie şi să demonstreze, ţionari oneşti numai pentru că „blocau dr. Aurel Vainer să spună câteva cuvinte mul lucid care ne-a ajutat să supravieţuim o dată în plus, că viaţa evreiască din ora- energiile tinerilor «generaţionişti»“. despre Hanuca. După ce a vorbit despre atâtor încercări în istorie. şele României palpită încă. Ca un argument suplimentar privind sărbătoare, preşedintele F.C.E.R. a promis Expresia muzicală a sărbătorii – solem- În discursul său,vicepreşedintele natura tenace, aş zice greu de frânt, în că va face eforturi pentru ca şi sinagoga nitate, recitalul prim-cantorului Iosif Adler; F.C.E.R. a vorbit despre însemnătatea ciuda condiţiilor tot mai apăsătoare ale din Bârlad să fie restaurată. Apoi rabinul veselie, şlagăre israeliene şi internaţionale reinaugurării Templului Meseriaşilor, ră- anilor 1940-1944, marcate de relaţiile F.C.E.R., Rafael Shaffer, a aprins lumâ- interpretate de Corala Anche Musica, dirijor mas singurul lăcaş de cult al evreilor din speciale ale membrilor comunităţii mo- nările şi s-a cântat Hanerot Halalu şi Maoz Amalia Secreţeanu, jazz cu clarinetistul acest oraş. În acest context, Sorin Blumer zaice, de la simpli cetăţeni la intelectuali Tzur, într-o frumoasă interpretare a câtorva Zefir Brezeanu şi pianistul Alin Mârzea, şi-a amintit că încă de la vârsta de trei ani de marcă, trebuie menţionat un anume membri ai Corului Hazamir din Bucureşti. prezentaţi de prof. Iancu Munteanu Gro- venea în Templu, alături de mama şi de paragraf conţinut în tulburătorul Jurnal Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, isman, a fost urmată de o surpriză: trupa bunica sa. Pe acea vreme, mai erau încă 1935-1944 al lui Mihail Sebastian. Citim împreună cu directorul de Cabinet, Silvian de dans Royal, din care face parte şi o două sinagogi în oraş, iar viaţa evreiască la pagina 372 (ediţia din 2005 a Editurii Horn, au oferit primarului Bunea şi depu- membră a comunităţii ploieştene, Ioana din Galaţi era efervescentă, cu mii şi mii Humanitas) următoarele reflecţii referi- toare la F. Aderca, deloc surprinzătoare Caleido, despre minoritãþi prin teatru pentru mine, care regăsesc în cuprinsul În luna noiembrie a acestui an, o nouă tradiţie s-a născut în la alţii tot ce avem mai bun. Ştiu că nu tocmai asta se întâmplă lor întregul amestec de optimism, de în- peisajul festivalurilor de teatru din ţară. Dar acesta nu este un acum în Europa şi în lume, dar nu putem ignora toată această frigurată credinţă în sfârşitul coşmarului, festival ca toate celelalte, ci unul care celebrează diversitatea bogăţie culturală comună”, îmi spune Andrei Crăciun. nutrit de autorul lui 1916: „Vizită întâm- etnică şi culturală a României. ”Au fost implicate opt minorităţi etnice – continuă Andrei Cră- plătoare la Aderca. A scris şi mi-a cetit Ideea unui festival multicultural a apărut pe fondul intoleran- ciun – iar minoritatea evreiască, care are o atât de importantă o lungă replică la Istoria lui Călinescu. ţei crescânde în România şi Europa. Festivalul destupă minţi, tradiţie în teatrul românesc, cu un rol major chiar în începuturile Foarte frumos, foarte just – dar cum de deschide drumuri prin poveşti bine spuse. Teatrul românesc teatrului românesc, dacă ne gândim la Pomul Verde, a fost re- a avut puterea, gustul, curiozitatea să o stă pe o moştenire etnică despre care are uneori mai puţine prezentată în festival de Teatrul Evreiesc de Stat, cu spectacolul scrie? Semn de tinereţe, de vitalitate.“ informaţii decât ar trebui şi care s-ar cuveni expusă mai bine Motke hoţul, jucat în limba idiş.” Desigur că o atare consemnare publicului larg, spun cei de la “Amfiteatru”, organizatorii eveni- Motke hoţul, piesa aleasă de Teatrul Evreiesc de Stat, este o reţine nota de excepţie a omului supus mentului Caleido. comedie spumoasă, în regia lui Andrei Munteanu. Recunoscută persecuţiilor regimului antonescian, Despre cele 20 de spectacole puse în scenă mi-a vorbit An- drept una dintre cele mai cunoscute piese din creaţia lui Shalom însă care nu se lasă în voia nici a de- drei Crăciun, directorul editorial al festivalului. ”Este un proiect Ash, alături de Dumnezeul Răzbunării, Motke hoţul se înscrie primării, nici a alarmei extreme. Trebuia la care am lucrat un an întreg şi ne-a bucurat impactul pe care în lista pieselor incomode din dramaturgia evreiască. Acţiunea să reţin, în acelaşi orizont, menţiunea l-a avut. Am avut peste 2500 de spectatori, cărora artiştii le-au piesei este dezvoltată în jurul unui personaj controversat, plin găsită într-un plic din arhiva F. Aderca, transmis un mesaj clar. Un mesaj de pace şi bună înţelegere”. de contradicţii interioare, dornic de parvenire, crud şi pasional pe care autorul observa, tot în legătură – Motke. Alături de el, autorul conturează în culori tari şi lumea cu ministrul său de resort, la câteva „Despre minoritãþi vorbim marginal, ghetoizat” care a născut un astfel personaj: hoţi, prostituate, proxeneţi. săptămâni înainte de a fi demis, potrivit “Noi am simţit că este nevoie de un spaţiu intercultural, unde Visul lui Motke este să se rupă cu orice preţ din această cloacă, legilor rasiale de la finele anului 1938: să vorbim despre noi ca societate, cu majoritari şi minoritari, prin dar trecutul său se întoarce contra lui însuşi. „Domnule, dacă aţi dorit să mă cunoaş- artă. A fost pentru noi şi o ocazie de a atrage atenţia că printre Din distribuţia spectacolului au făcut parte: Veaceslav Grosu, teţi, aflaţi că sunt o persoană care nu noi trăiesc şi minoritari care se confruntă cu diferite probleme, Geni Brenda, Mihai Ciucă, Cornel Ciupercescu, Marius Călugă- merg prea departe când afirm că mă dar şi minorităţi care au o moştenire culturală foarte bogată, riţa, Alexandra Fasolă, Nicolae Botezatu, Lucia Maier, Arabela respect şi vreau să fiu respectat. Încerc despre care se vorbeşte foarte puţin şi de care nu ne bucurăm Neazi, Mihai Prejban, Viorel Manole, Nicolae Călugăriţa, Darius să fiu drept şi înţelept. Ăsta mi-e crezul.“ îndeajuns. Vorbim puţin, marginal, ghetoizat chiar, dacă nu e Daradici, Dorina Păunescu, Mirela Nicolau, Andrei Finţi, Luana Dacă i-am ridica undeva un monu- prea dur cuvântul, despre minorităţile etnice. Or, cred că în lu- Stoica, Natalie Ester, Monia Pricopi, Viorica Bantaş, Cristina ment memorial, cuvintele de mai sus mea noastră trebuie să cadă graniţele astea. Ele nu ar trebui să Cîrcei, Mircea Dragoman şi Cătălin Stelian. pot servi drept epitaf. existe nici măcar în imaginarul nostru. Trebuie să luăm unii de GEORGE GÎLEA HENRI ZALIS 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015

Apel pentru toþi cărora le pasă 6 FILE DE CALENDAR (IANUARIE) 6 de cei dragi din cimitirele bucureºtene Evrei nãscuþi moderne din România. Decedat Dacă, în numărul trecut al revistei, despre mo- în Israel, au fost refăcute prin donaţiile rudelor, la Bucureşti, 1941. numentul funerar al familiei Calmy la Cimitirul Se- care, vizitând România, se reculeg la mormintele în luna ianuarie fard din Capitală apărea o notă, în care se arăta că celor dragi. Evrei decedaþi acesta este în curs de restaurare, graţie donaţiei Nu trebuie să vii de peste mări şi ţări să faci Ben-Zion Dinur (Dinaburg) făcute de Micheline Calmy Rey, fost preşedinte al donaţii. Apelul lansat de Biroul Sacra al C.E.B. – istoric de orientare sionistă. în luna ianuarie Născut la Khorol, Poltava, 2 ia- Confederaţiei Elveţiene se adresează, în egală Teddy (Theodor) Kollek în 2007 şi 2011, iată că, măsură, şi membrilor nuarie 1884, stabilit la Ierusalim, 1921. Profesor la Universitatea – om politic israelian. Născut în mai puţin de-o lună, C.E.B., dacă nu le este la Budapesta, 1911, imigrat întregul monument şi-a indiferent cum arată Ebraică din Ierusalim, din 1937. Printre lucrări: Israel beGolah, 5 în Palestina, 1935. Primar al recăpătat valoarea artis- monumentele funera- Ierusalimului (1965-1993), con- tică iniţială. re ale celor apropiaţi. volume. Decedat la Ierusalim, 1973. siderat cel mai mare construc- Micheline Calmy „Consolidarea şi resta- tor al Ierusalimului din epoca Rey a fost a patra fe- urarea mormintelor, în- Eliezer Ben-Yehuda (Per- lman) – lingvist, lexicograf, modernă. Premiul Israel pentru meie aleasă în Consi- dreptarea lor în poziţie contribuţii speciale la dezvolta- liul Federal din istoria orizontală, eliminarea publicist. Născut la Luzhky, Be- larus, 7 ianuarie 1858, imigrat în rea societăţii şi statului Israel, Elveţiei, vicepreşedinte, totală a buruienilor – 1988. Decedat la Ierusalim, 2 ulterior, preşedinte al oferă explicaţii tehnice Palestina otomană şi stabilit la Ierusalim, 1884. Părintele ebra- ianuarie 2007. Confederaţiei; licen- şeful Biroului, Alin Bo- M o s e s Mendelssohn ţiată în ştiinţe politice ingiu – se realizează icei moderne. Opera principală: Milon hasafah hayvrith. Decedat (Moshe ben Menahem, sau la Institutul Universitar prin betonare de jur Rambaman) – filosof. Născut din Geneva în 1968; împrejur. Preţurile sunt la Ierusalim, 1922. Hayim Nahman Bialik – la Dessau, 1729. Considerat căsătorită în studenţie rezonabile. De aseme- primul evreu modern, care a cu André Calmy, soţii nea, oricine doreşte să poet ebraic şi idiş. Născut la Radi (Ucraina), 9 ianuarie 1873, dezvoltat mişcarea iluministă Calmy având doi copii. comande monumen- evreiască (Haskala). Printre Micheline şi-a păstrat şi te funerare, să facă stabilit la Tel Aviv, 1924. Poetul naţional al Israelului. Printre po- scrieri: Jerusalem; Biur (Expli- numele părinţilor: Rey. abonamente lunare de caţie la Tora); Phaedon oder Monumentul familiei întreţinere, lucrări de eme: Beyir haharegah, inspirat Paul Schwartz şi familia Calmy-Rey de pogromul de la Chişinău, ueber die Unsterblichkeit der Calmy nu e singurul re- betonare este rugat să Seele. Decedat la Berlin, 4 staurat cu dedicaţie profesională şi respect faţă se adreseze exclusiv Biroului Sacra al C.E.B., str. 1903. Decedat la Viena, 1934. Abraham Joshua Heschel ianuarie 1786. de „memoria înaintaşilor noştri”, spunea şeful Ofi- Sf. Vineri nr. 9 – 11, sector 3, Bucureşti, telefon: Henri Bergson – filosof. ciului Sacra, Alin Boingiu. Şi monumentul familiei 021/ 3141324 sau 0371425402”. Fie ca exemplul – rabin, unul dintre cei mai mari filosofi şi teologi ai iudaismului Născut la Paris, 1859. A afirmat Brill, ai cărei descendenţi trăiesc azi în Australia, familiilor Calmy, Brill şi Sternberg, ca şi al celorlalţi ideea că procesele experienţei al familiei Sternberg, ai cărei urmaşi sunt stabiliţi donatori să dea rod. (I.D.) din secolul 20. Născut la Var- şovia, 11 ianuarie 1907. Printre imediate şi a intuiţiei sunt mai scrieri: God in search of man; semnificative decât raţionalis- Constantin Dobrogeanu-Gherea, Prophetic inspiration after the mul şi ştiinţa abstractă. Premiul Prophets. Decedat la New York, Nobel pentru literatură, 1927. 1972. Decedat la Paris, 4 ianuarie personalitate de necontestat Chaim Soutine (Sutin) – 1941. În Cimitirul evreiesc de pe Şoseaua Giurgi- principiul „artă pentru artă”. Concepţiile sale au pictor. Născut la Smilavichy Carlo Levi – scriitor, pictor, ului se află un mormânt modest unde odihnesc avut ecouri şi în scrierile lui Raicu Ionescu-Rion, (Belarus), 13 ianuarie 1893, luptător antifascist. Născut la rămăşiţele celui care a iniţiat mişca- Gheorghe Panu, Garabet Ibrăileanu, stabilit în Franţa, 1913. Stilul lui Torino, 1902. Printre romane: rea social-democrată în România şi a Nicolae Iorga, Henric Sanielevici, Mihai a servit ca punte între orientarea Cristo si o fermato a Eboli. De- avut unele contribuţii la critica literară Ralea. În 1913 el s-a întâlnit cu Lev Tro- tradiţionalistă şi abstracţionism. cedat la Roma, 4 ianuarie 1975. românească: Constantin Dobrogeanu ţki şi Constantin Rakovski, la Bucureşti. Decedat la Paris, 1943. Isidor Isaac Rubi – fizician. Gherea (Solomon Katz). Pentru că fiul A fost unul dintre apropiaţii lui Ion Luca Natan Sharansky (Anatoly Născut la Rymanow, Galiţia, său, Alexandru, a fost militant comunist Caragiale. Borisovich Scharansky) – 1898. Stabilit în SUA împreună în interbelic (lichidat de NKVD, ca mulţi A scris un articol foarte incitant în politician israelian. Născut la cu familia, 1899. Premiul No- alţi comunişti „naivi”), numele tatălui care a încercat să stabilească posibilele Doneţk (Ucraina), 20 ianuarie bel pentru fizică, 1944, pentru său a fost trecut în umbră, deşi fiecare cauze sociale ale pesimismului lui Mihai 1948. Activist pentru drepturile cercetări privind natura forţelor a avut viaţa sa. Eminescu, acesta fiind unul din primele omului în URSS (1973), acuzat care leagă protonii de nucleu. Născut la 21 mai 1855, în Ucrai- studii de receptare ale operei marelui de spionaj şi arestat (1977- Decedat la New York, 11 ianu- na, teoretician socialist, participant la poet. El poate fi considerat un precur- 1986), imigrat în Israel după arie 1988. mişcarea narodnicilor din Rusia, în sor al criticii sociologice. Articolul său eliberare (1986). Preşedintele Max Nordau (Simon Maxi- România a fost sămănătorist, popora- fundamental, o veritabilă ars poetica a Agenţiei Evreieşti (din 2008). milian Sudfeld) – lider sionist nist. A înfiinţat revista “Contemporanul”. Autor a criticii literare, rămâne “Asupra criticii”. De opera Bruno Kreisky – politician. şi scriitor. Născut la Budapesta, două lucrări de referinţă – „Neoiobăgia” şi „ Asupra sa s-au ocupat mai mulţi critici din România, în Născut la Margareten, Viena, 1849. Stabilit la Paris, 1880. Co- criticii” – el a fost influenţat de literatura rusă, dar special Z. Ornea şi George Ivaşcu. A încetat din 22 ianuarie 1911. În perioada fondator al Organizaţiei Mondia- a studiat cu atenţie literatura română, situându-se viaţă la 7 mai 1920. 1938-1945 în exil în Suedia. le Sioniste, împreună cu Theo- în opoziţie cu Titu Maiorescu, care pleda pentru BORIS MARIAN Primul cancelar evreu din istoria dor Herzl. Decedat la Paris, 23 Austriei (1970-1983) şi cel mai ianuarie 1923; reînmormântat Y Y Y mare lider socialist al ei. Dece- la Tel Aviv. D E C E S E COMEMORĂRI dat la Viena, 1990. Amedeo Modigliani – pic- Dan Singer şi fratele său, George Sorin Colegii de la Corul Hazamir sunt alături de Dan Vicky (Hedwig) Baum – tor. Născut la Livorno, 1884. Singer, anunţă cu adâncă durere încetarea Singer în greaua încercare pricinuită de trecerea în scriitoare. Născută la Viena, 24 Stabilit la Paris, 1906. Tema din viaţă a mamei lor, BERTINA SINGER, nefiinţă a mamei sale, BERTINA SINGER. Să îi fie ianuarie 1888, stabilită în SUA. principală a picturilor sale este în vârstă de 76 de ani, fost medic primar amintirea binecuvântată! Prima autoare modernă de portretul uman. Decedat la Pa- stomatolog, o mamă şi o bunică afectuoasă bestsellere, circa 50 de romane ris, 24 ianuarie 1920. care şi-a iubit cu duioşie şi dăruire familia. Colegii din Federaţia Comunităţilor Evreieşti din în limbile germană şi engleză, Jerome David Salinger – A plecat dintre noi pentru totdeauna în ziua România – Cultul Mozaic transmit sincere condoleanţe unele adaptate ca scenarii scriitor. Născut la New York, de 7 decembrie şi a fost înmormântată pe lui Dan Singer şi îi sunt alături în suferinţa pricinuită de cinematografice. Decedată la 1 ianuarie 1919. Romancier şi 9 decembrie 2015, în cimitirul din Craiova. decesul mamei sale, BERTINA SINGER. Hollywood, California, 1960. autor de povestiri scurte. Printre Să îi fie amintirea binecuvântată! Dan Schechtman – specia- volumele publicate: The catcher Comunitatea academică şi ştiinţifică românească list în ştiinţa materialelor. Născut in the rye; Franny and Zooey. În 8 decembrie 2015 (26 Kislev) se este mai săracă prin pierderea geniului informaticii la Tel Aviv, 24 ianuarie 1941. Decedat la Cornish, New Hamp­ împlinesc doi ani de când conf. univ. dr. româneşti, prof. univ. dr. EUGENIU DIATCU, poate cel Profesor la Technion, Haifa shire, 27 ianuarie 2010. FILIP REICHER ne-a părăsit. Soţia şi pri- mai important dintre „părinţii” informaticii româneşti. A (Israel). Premiul Nobel pentru Yitzhak Kaduri – rabin ca- etenii apropiaţi îi păstrează o vie, caldă şi fost savantul român ce a contribuit la realizarea în anii chimie (2011), pentru descope- balist. Născut la Bagdad, proba- veşnică amintire celui a cărui existenţă a ’70 a primului computer românesc Felix, voluminos cât riri în domeniul semicristalelor. bil în 1902. Stabilit la Ierusalim, fost un exemplu de cinste, corectitudine şi o cameră de locuit. A scris prima lucrare românească Mordecai Richler – scriitor 1923. Şi-a dedicat viaţa stu- probitate umană. de informatică, punând astfel bazele învăţământului de anglofon. Născut la Montreal, diului Torei şi rugăciunii pentru informatică din România. A fost primul cercetător din 27 ianuarie 1931. Printre scrieri poporul evreu. Amuletele şi bi- Cu adâncă durere, familia anunţă că lume ce a elaborat lucrări privind abordarea globală a – romane şi eseuri, unele pe necuvântările lui sunt apreciate se împlinesc doi ani de la dispariţia lui mecatronicii. Drum lin, domnule profesor! Dumnezeu teme iudaice: The apprentice­ şi astăzi. Decedat la Ierusalim, OCTAVIAN SAVA, scriitorul şi umoristul să vă lumineze calea! ship of Duddy Kravitz; Solomon 28 ianuarie 2006. care a descreţit frunţile multor generaţii de Gursky was here; Oh Canada! Cilibi Moise (Froim Moise spectatori şi telespectatori. Familia, priete- Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna noiembrie 2015: Oh Quebec! Decedat la Mon- Schwartz) – povestitor, umorist nii şi colegii îi aduc un omagiu, la această MAYER MIROJAN-HARY (80 de ani, Cimitirul Sefard), treal, 2001. şi autor de pilde şi aforisme. tristă comemorare. AUREL STORIN (78 de ani, Cimitirul Sefard), BLUM David Emmanuel – mate- Născut la Focşani, 1812. Colec- MARIA (90 de ani, Cimitirul Giurgiului), PERETZ SAN- matician. Născut la Bucureşti, ţia scrierilor: Practica şi apropo- urile lui Cilibi Moise vestitul din Neîntreruptă şi dureroasă aducere DU (58 de ani, Cimitirul Sefard), GAGEA FILICEA (91 31 ianuarie 1854. Doctorat în de ani, Cimitirul Giurgiului), RALIAN ANTOINETTE (91 matematici, Sorbona 1879, Ţara Românească. Decedat la aminte a încetării din viaţă a celor ce au Bucureşti, 31 ianuarie 1870. fost părinţii mei şi de ani, Cimitirul Sefard) cu teza Etude des intégrales ZOFINA IANCHILEVICI LUCIAN-ZEEV şi fratele meu, Înhumaţi în cimitirele din ţară în luna noiembrie 2015: abèliennes de troisième espèce. MANASE IANCHILEVICI HERŞCOVICI REMI IANIV (Israel). Silviu şi Ştefania Popa. MOISE SIMA-LYA (70 de ani, Suceava) Intemeietorul şcolii matematice REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015 21 JEWISH REALITY Hanukkah 5776 “The legionary movement was a terrorist one” Hanukkah was celebrated in all The Symposium “75 years from Nicolae Iorga’s assassination. Romanian Jewish communities in 5776. According to a remarkable The commemoration of the legionaries’ victims in Romania”, November 27th 2015 tradition set up by Chief Rabbi Moses Rosen z.l., representatives of FJCR The commemoration of 75 years spotlighted Iorga’s beneficial role during Cătălin Mihuleac, has been characterized since the assassination of the historian World War I. Prof. Aurelia Juverdeanu by Professor Gruia Novac as a narrative Nicolae Iorga was hosted by the “Victor revealed the antagonism between fable. “We are not accusing the Romanian Ion Popa” theatre in Bârlad, organized by neoliberals and legionaries. people, but the Antonescu Government the Society for Historical Sciences Bârlad Dr. Aurel Vainer, FJCR president, and its zealous”, said Iancu Ţucărman, branch, in co-operation with the City Hall referred to the scholar’s shift from the survivor of the Death Trains. C. Mihuleac and Local Council, in parallel with the nationalist anti-Semitic speeches to read a few pages of his book. Deputy launching of the volume “America beyond positions against anti-semitism. “Although A. Solomon reiterated the need for the the Pogrom” by Cătălin Mihuleac. they claimed to fight for the moral raising application of the antifascist legislation. The scholar was the nationalist of the Romanian people, legionarism was Nicolae Ionescu, school inspector from who “had the courage to criticize the a terrorist movement”. “The irony of fate: a the County School Inspectorate Vaslui, slippage of the 1922 generation towards moderate anti-Semite killed by radical anti- congratulated the organizers of the event. the extreme right, became one of its Semites with terrorist activities,” as Adrian victims, along with other key figures of Cioflâncă, CSIER Director, qualified the 2nd edition of the the time: Gh. Duca, Virgil Madgearu, murder, emphasizing that, beyond killing Armand Călinescu”, underlined Prof. personalities, the democracy of the era Judaica Book Show Oltea Răşcanu Gramaticu, chairwoman “had entered a drifting period”. of the Society. Prof. dr. Laurenţiu Chiriac “America beyond the Pogrom”, by Jewish authors’ A great loss: Erika van Gelder, volumes president of B’nai B’rith Europe, released

leadership visited as many communities passed away at Gaudeamus as possible during Hanukkah. The The members of the “Moses Rosen” “Bridges of Tolerance” project. She At the 22nd display of the Gaudeamus Federation leaders left Bucharest and B’nai B’rith Romania Forum received maintained close relations with B’nai B’rith Book Fair, FJCR and the Romanian lighted the Hanukkah candles together in sadness and pain the loss of Erika Romania, with the Romanian Jewish Radio Broadcasting Company staged with the Jews from Sibiu, Alba Iulia, van Gelder, president of B’nai B’rith community. Many of the projects, such the 2nd Edition of the Judaica book Deva, Mediaş, Târgu Mureş, Dej, Cluj, Europe and honorary president of B’nai as the B’nai B’rith congresses of Central Show, during which Hasefer Publishing Baia Mare, Sighetu Marmaţiei, Arad, B’rith Romania. Up to age of 18, Erika and East Europe, the election congress House released three recently printed Timişoara, Reşiţa, Lugoj, Râmnicu grew in Arad and she never denied her of B’nai B’rith Europe, the celebration volumes. The event was moderated by Sărat, Focşani, Bacău, Botoşani, Romanian Jewish origins. She married of the European Day of Jewish Culture Alexandru Marinescu, Hasefer director Iaşi and Bârlad, as well as Piteşti, and settled in Holland after having lived through a 3-days series of events, were and occasioned interesting debates Craiova, Brăila, Galaţi and Ploieşti. The in Israel and Canada. She began her organized in Bucharest at her initiative regarding: “the recent history” – Leon celebration in Bacău was the occasion activity with B’nai B’rith in Amsterdam. and with her participation. She had an Volovici, “From Iaşi to Jerusalem and for the inauguration of the new location Her projects, particularly those related to excellent relationship with the Romanian back”; the speakers - Dr. Aurel Vainer, of the community headquarters, while the aid for the elderly and her competence authorities, who appreciated her activity poet Ana Blandiana, academician in Iaşi, the Merari’s Synagogue was were highly appreciated, and she made and support for Romania in various Răzvan Theodorescu, Iancu Ţucărman; re-inaugurated in the seventh day of progresses step by step in B’nai B’rith international contexts. As a reward for her Judaic philosophy, emphasizing Philo Hanukkah. Europe, up to the highest position of efforts, former President Traian Băsescu of Alexandria, Maimonides, Spinoza In Romania’s Capital, the Choral president. She was a supporter of the awarded her a high distinction. Her death – Esther Starobinski Şafran, “Essays Temple hosted not only Jews from fight against anti-Semitism in the most is a great loss for all those who met her. of Jewish Philosophy”; the volume Bucharest, but also friends of the different environments and claimed that God bless her memory! was introduced by the translator Ţicu community, high officials, diplomats the best way is to improve the mutual B’NAI B’RITH ROMÂNIA Goldstein, Professor Vasile Morar, and media representatives. knowledge, therefore she initiated the Dr. Aurel Vainer; “elective affinities” of Mihail Sebastian with the interwar French spirit – “The French Mirrage”, Three European personalities debate: “Presences of Judaism” recommended by Răzvan Voncu, On November 25, the Center for Jewish Studies at the showed that the king’s place is in the palace, the priest’s, in literary critic, Geo Şerban, literary Faculty of Letters of the University of Bucharest, together with the temple and they are not to be interchanged. The idea of historian and author of the volume and the European University Institute “Rashi” (Troyes, France) and democracy and progress rests on Judeo-Christian values Dr. Aurel Vainer. the European Institute “Emmanuel Lévinas” (Paris) organized of secularity: equality, fraternity, the division of property, etc. From the books with Jewish the Conference “Presences of Judaism”. The program included The speaker also referred to the notion of tolerance which, he subjects presented at Gaudeamus lectures on past and present trends and issues of Judaism. maintains, is neither explicitly formulated or recommended in we introduce “A late aesthetics affair Professors Géraldine Roux, Armand Abécassis and Gérard the Torah or the Gospel, being a “negative value”. with Andrei Strihan “ by Titus Vîjeu, Rabinovitch participated in the event. Professor Géraldine Roux spoke of the role played by published in Familia publishing house In his lecture, Professor Gérard Rabinovitch attempted to Maimonides in the capitalization of Judaism as the Almohads from Israel, and presented by Dr. Aurel define the concept of “Jewish humanities”, closely tied to Jewish invasion in Andalusia has led to the disappearance of the Vainer, dr. Felicia Waldman, Professor ethics. According to him, this is a combination of Greek and Talmudic schools from Spain, and the Jewish communities Sofia Şincan, Cristina Nichituş, Latin philosophy and elements of the Old Testament. Jewish lacked the scholars to preserve and continue the study of Victor Demelnicos, Professor Vasile humanities implies ethical demands of human civilization take Judaism. The rabbis have only repeated what they had been Morar. The common denominator: precedence over faith or national pride. taught in the past, so Judaism had become isolated. Since the philosophical, aesthetic and moral Professor Armand Abécassis addressed the issue of the Jews were in perplexity and confusion, Maimonides wrote the landmarks of the master-disciple relationship between Judaism and secularity. The particular “Guide for the Perplexed”, comprising essentially a reform of couple. situation of the Jewish exile pushed the Jewish culture toward Judaism. He sought solutions for its inherent contradictions The Meteor Press publishing house religion, but the relationship that one should focus on is that through identifying the unifying ideas. released the memoirs of Yvonna of Judaism and secular society. The biblical texts themselves Redgis Klug “I survived. The Memoirs of an Auschwitz prisoner”. Bedros Horasangian, Ion M. Ioniţă, dr. Liviu The great lady of the Romanian translations left this world Beris characterized the book as “a Antoaneta Ralian, important her father, a bank clerk, was fired and president. Nicolae Manolescu, president retrospective on the lack of humanity personality of the literary life, left us the family faced many difficulties. After of the Romanian Writers’ Association, as law”. The 5th volume of academician at 91. Surnamed the great lady of the August 23rd 1944, she went back to high pointed out that Antoaneta Ralian Solomon Marcus’s memoirs has been Romanian translations, Antoaneta school, than to faculty and until the very remains an outstanding personality, her launched at Spandugino. At Tracus Ralian was the one who made English last days of her life she was busy with work being as important as a writer’s. Arte – avant-garde poetry books: Sesto and American literature known to the the thing she most liked – translation. Her efforts have been rewarded by Pals, Saşa Pană. The Memoirs of Romanian readers. She was not only a The religious funeral service at the Presidency of Romania, who granted Edgar Papu at the House of Science great expert in English (besides other Sephardic Cemetery in Bucharest was her the National Order „Faithful Service”, Book publishing house. An exegesis languages), but was also a master of held by Joseph Adler, prime cantor and while the Writers’ Association granted her about Edgar Papu by Vlad Ion Pappu literary translation. Emil Diamant. Dr. Aurel Vainer referred the Grand Prize for translation. Denisa – at Eikon publishing house. On the 3rd Antoaneta Ralian hasn’t had an easy to Antoaneta Ralian as the “distinguished Comănescu, director at Humanitas in sales top was Samuel Segev’s book life. As a schoolgirl, the racial laws of the Lady of Romanian literature”. She was Publishing House, spoke of the friendship about the life and death of Eli Cohen, Antonescu’s period prevented her from an extraordinarily gifted woman, an that has bound her to Antoaneta Ralian. the Israeli spy, “Alone in Damascus”, continuing her high school studies in excellent and highly productive translator She was her mentor, an authentic friend, the Corint Editorial Group merit. Teşu Roman, being expelled as all the Jewish who has translated into Romanian with a tremendous vitality, with over 120 publishing company promoted its own students from Romania. In his turn, authors of great literature, said FJCR translated volumes. books. 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015 23 zicedid ze`ivnd י"ט כסלו תשע"ו - י"ט טבת תשע"ו z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה חנוכה תשע"ו "הליגיונריזם היה תנועת טרור" הכנס "75 שנים מרצח ניקולאי יורגא. אזכרה לקורבנות הליגיונריות מרומניה", ברלאד, 27.11.2015 בתיאטרון "ויקטור יון פופא" שבעיר שנלחם למען העלייה המוסרית של העם ברלאדנערך כנס אזכרה לרגל 75 שנה הרומני, הליגיונריזם היה תנועת טרור... מאז רצח ההיסטוריון ניקולאי יורגא.את צחוק הגורל: אנטישמי מתון נרצח על הכנס ארגנה האגודה למדעים היסטוריים, ידי אנטישמים קיצוניים בעלי פעילות סניף ברלאד, בשיתוף העירייה והמועצה טרוריסטית", סיכם מנהל המרכז ללימוד המקומית – ובו גם הושק הספר בשפה ההיסטוריה של יהודי רומניה, אדריאן הרומנית "אמריקה מעבר לפרעות", צ'יופלאנקא, תוך כדי שהדגישכי מעבר מאת קאטאליןמיכוליאק. הלאומן לרצח אישים, הדמוקרטיה של התקופה "שהיה לו האומץ לבקר את הגלישה אל ההיא "נכנסה לסטייה". הימין הקיצוני של דור 1922" הפך אחד הספר "אמריקה מעבר לפרעות", הקורבנות שלו, יחד עם אישים אחרים מאת קאטאליןמיכוליאק, תואר על ידי מאותה התקופה: יון גיאורגי דוקה, פרופ' גרויאנובאק בתור "משל סיפורי". וירג'ילמאדג'ארו, ארמנדקאלינסקו, ציינה "אנחנו לא מאשימים את העם הרומני, פרופ' אולטאהראשקאנוגראמאטיקו, יו"ר אלא את ממשלת אנטונסקו ואת האגודה. פרופ' לאורנציוקיריאק ציין את הקיצונים", ציין ינקו צוקרמן, ניצול רכבות תפקידו החיובי של יורגא במלחמת העולם המוות. קאטאליןמיכוליאק קרא כמה גם בשנה זו נחגג חג החנוכה בכל התפוחים, גם כן בחג החנוכה. הראשונה. פרופ' אאורליהז'וברדאנו עמודים מן הספר שלו. הצורך להפעלת הקהילות היהודיות שברומניה. כמו כמו כן, נציגי הפדרציה הדליקו את הדגישה את הניגודים שבין הליברליות התחיקה האנטיפשיסטית היום, צוינה כן, נשמרה המסורת שהוקמה על נרות החנוכה עם חברי הקהילה היהודית החדשה לבין הליגיונריות. יו"ר הפדרציה על ידי אדריאן סולומון, חבר בפרלמנט ידי הרב הראשי ד"ר משה רוזן ז"ל, שבערים סיביו, אלבא יוליה, דווה, של הקהילות היהודיות מרומניה, ד"ר הרומני. ששליחים,וביניהם חברים בהנהגת מדיאש, טרגו-מורש, דז', קלוז', באיה אאורל ויינר, התייחס למעבר של הלאומן המפקח החינוכי מהמחלקה הפדרציה של הקהילות היהודיות מארה, סיגטומארמאצ'יאי, אראד, מנאומים לאומניים-אנטישמיים לעמדות לפיקוח החינוך שבמחוז ואסלואי, מרומניה,מגיעים לביקור בכמה שיותר טימישוארה, רשיצה,לוגוז'. נגד האנטישמיות. "אף על פי שטען ניקולאי יונסקו, בירך את מארגני האירוע. קהילות יהודיות שברומניה. חג האורים נחגג על ידי הנהגת הפדרציה לכן, ראשי הפדרציה, שיצאו מבוקרשט, גם בקהילות היהודיות שבערים פיטשטי, חגגו את חנוכה עם היהודים מן קראיובה, בראילה, גאלאץ, פלוישט. שלושה אישים אירופיים דנים: הנוכחות של היהדות הערים רמניקוסראט, פוקשאני, בקאו, בעיר בוקרשט הבירה, ההיכל הכוראלי המרכז לפילוסופיה יהודית שבפקולטה לספרות של אוניברסיטת בוקרשט, בוטושאני, יאסי, ברלאד. ציון מיוחד התמלא לא רק ביהודי העיר אלא גם בשיתוף המכון האוניברסיטאי האירופי "רש"י" שבעיר טרואה, צרפת, לעיר בקאו, שבה נחנך הבניין החדש בידידי הקהילה היהודית, באישים והמכון"עמנואללווינס"שבעיר פריז ארגנו ב24- בנובמבר 2015 את הכנס "נוכחות של הקהילה בחג החנוכה – ולעיר יאסי, רשמיים, חברי הסגל הדיפלומטי וכתבי היהדות: הרצאות על בעיותיה של היהדות בעבר ובהווה. המוזמנים לאירוע הנ"ל היו שנחנך בה מחדש בית הכנסת של סוחרי עיתונות. הפרופסורים ג'ראלדין ראו, ארמנדאבקסיס, ג'רארדרבינוביץ. בהרצאתו, פרופ' ג'רארדרבינוביץ ניסה להגדיר את המושג "הומניזם יהודי", כקשור מאוד לאתיקה היהודית. לדעתו חל ערבוב בין הפילוסופיה היוונית, הלטינית ויסודות תצוגת הספר היהודי, מהדורה שנייה. ספרים מאת מן התנ"ך. ההומניזם היהודי מביא לשורה הראשונה לא את האמונה או את הגאווה הלאומית אלא את הדרישות המוסריות של התרבות האנושית. פרופ' ארמנדאבקסיס דן בבעיית הקשר בין יהדות לבין חילוניות. לדבריו, מצבה המיוחד של הגלות דחף את מחברים יהודיים שהושקו ביריד הספרים "גאודאמוס" התרבות היהודית לכיוון הדת, ולכן הקשר שמעניין וצריך לעקוב אחריו הוא הקשר ביריד הספרים "גאודאמוס" ִמספר כ"ב, בתצוגה השנייה של הספר היהודי התקיימו שבין היהדות לחברה החילונית. הטקסים המקראיים עצמם מראים שמקומו של המלך השקות ספרים שראו אורבהוצאת הספרים "הספר". יו"ר ההשקות הנ"ל היה מנהל מרכז הוא בארמון ומקומו של הכוהן בבית המקדש. הם לא יכולים להתחלף ביניהם. רעיון הפרסום וההוצאה לאור. השקות ספרים שהיו בהן דיונים על אודות: "היסטוריה חדישה" הדמוקרטיה, של הקידום, מסתמך על הערכים היהודיים-נוצריים של חילוניות: שוויון, – ליאון וולוביץ: "מיאסי לירושלים ובחזרה", דוברים: ד"ר אורל ויינר, אנה בלאנדיאנה, אחווה, חלוקת הנכסים ועוד. הדובר הנ"ל התייחס גם לרעיון הסובלנות שלדבריו איננו חבר באקדמיה הרומנית רזוואןתיאודורסקו, ינקו צוקרמן; פילוסופיה יהודית, בדגש על מוגדר בצורה הברורה ואיננו מומלץ בתורה וגם לא באוונגליון, היות שהוא מושך "ערך פילון האלכסנדרוני, הרמב"ם, שפינוזה– אסתר סטארובינסקי-שפרן, "מסות בפילוסופיה שלילי". פרופ' ג'ראלדין ראו דיברה על תפקידו של הרמב"ם בהערכה מחדש של היהדות. יהודית", מגישים: מתרגם הספר, ציקו גולדשטיין, פרופ' ואסילימוראר, ד"ר אאורל ויינר; בתנאים בהם פלישת האלמוחאזים באנדלוסיה הביאה להיעלמותן של הישיבות בספרד, "ההתקרבויות הנבחרות" של מיכאיל סבסטיאן לרוח צרפתית שבין מלחמות העולם: הקהילות היהודיות ראו את עצמן ללא ממשיכי היהדות. הרבנים לא עשו דבר חוץ "הקסם הצרפתי" שהומלץ על ידי המבקר הספרותי רזוואןואונקו, ההיסטוריון הספרותי מלחזור על מה שלמדו בעבר ולכן היהדות הפכה לסגורה ומבודדת. היות שהיהודים היו ג'אושרבאן (שהביא את הספר לדפוס) וד"ר אאורל ויינר. בין הספרים בנושא היהודי נבוכים, הרמב"ם כתב את הספר "מורה נבוכים" שמבטא רפורמה של היהדות. הרמב"ם שהוצגו ביריד "גאודאמוס" היה גם "הרפתקה אסתטית מאוחרת עם אנדרייסטריחאן", חיפש פתרונות לניגודים הטבעיים של היהדות, תוך כדי העלאת רעיונות של אחדות. מאת טיטוס ואז'או, שפורסם בהוצאת הספרים "פאמיליה" מישראל.את הספר השיקו ד"ר אאורל ויינר, ד"ר פליצ'יה ולדמן, פרופ' סופיה שינקאן, קריסטינהניקיטוש, ויקטור דמלניקוס, פרופ' ואסילימוראר. מכנה משותף: נקודות אחיזה פילוסופיים, אסתטיים, הפסד גדול: אריקה ואן גלדר, מוסריים שמרכיבים את הדו-איבר מורה-תלמיד. הוצאת הספרים "מתיאור ְּפרס" השיקה את ספר הזיכרונות של איבון רדג'יסקלוג: "שרדתי: זיכרונותיה של אסירה לשעבר במחנה אושוויץ". בדרוס הוראסאנג'יאן, יון מ' יוניצא, ד"ר ליביו בריש תיארו יו"ר בני-ברית אירופה הלכה לעולמה את הספר הנ"ל "מבט אחורה של חוסר אנושות בעל כוח של חוק". הכרך החמישי חברי ארגון בני-ברית רומניה, הפורום בעיר אמשטרדם התחילה להיות מעורבת של זיכרונותיו של פרופ' סולומון מארכוס, חבר באקדמיה הרומנית, הושק בהוצאת "משה רוזן", קיבלו בצער רב וביגון את בפעילות הארגון בני-ברית. תוכניותיה, הספרים ספאנדוג'ינו. בהוצאת הספרים טראקוסארטה הושקו כתבי שירה אוונגרדית: בשורת פטירתה של אריקה ואן גלדר, יו"ר במיוחד אלה הקשורים בתמיכה בזקנים, ספטופאלס, סאשאפאנא. זיכרונותיו של אדגארפאפו הושקו בהוצאה קאסאקארציי דה בני-ברית אירופה ויו"ר כבוד של בני- קיבלו הערכה רבה והיא התקדמה בתוך שטיינצא (בית הספר של המדע). מחקר על אודות אדגארפאפו פורסם על ידי ולאד יון ברית רומניה. אריקה גדלה בעיר אראד הארגון בני-ברית אירופה, עד שהגיעה פאפו בהוצאת אייקון. במקום השלישי במכירות היה ספרו של שמואל שגב על אודות עד גיל 18 ומעולם לא הכחישה את מוצאה למשרה הבכירה ביותר של יו"ר הארגון. חייו ומותו של המרגל הישראלי אלי כהן, "לבד בדמשק", שפורסם על ידי הקבוצה של היהודי-רומני. בעקבות נישואיה, התיישבה היא תמכה במאבק נגד האנטישמיות מוציאים לאור "קורינט". הוצאת הספרים "טשו" הציגה את ספריה. בהולנד, אחרי שהתגוררה בישראל ובקנדה. במסגרות שונות, בטענה שהאמצעי הטוב ביותר הוא ההכרה ההדדית. כנראה, מסיבה זו היא יזמה את תוכניתה בעלת הצלחה גדולה ביותר "גשר הסובלנות". מותה של הגברת הדגולה של התרגומים לרומנית היא שמרה על יחסים קרובים עם בני- הלכה לעולמה, בגיל 91, התיכון הרומני מן העיר רומאן, משם היא הייתה דמות יוצאת מן הכלל ברית רומניה ועם כל הקהילה היהודית אנטואנטהראליאן, אישיות חשובה בחיי סולקה,היאוכל התלמידים היהודיים בכישרונותיה, מתרגמת מצוינת ויצירתית שבמדינתנו. תוכניות רבות כגון הקונגרסים הספרות. מרומניה. כמו כן, אביה, שהיה פקיד בנק, ביותר, שהעבירה לשפה הרומנית את של בני-ברית מרכז אירופה ומזרח אירופה, "הגברת הגדולה של התרגומים פוטר מעבודתו והמשפחה עמדה בפני גדולי ספרות העולם, ציין יו"ר הפדרציה. ציון היום האירופאי של התרבות היהודית לרומנית", כך נקראה. אנטואנטהראליאן קשיים רבים. אחרי 23 באוגוסט 1944 ניקולאי מאנולסקו, יו"ר אגודת הסופרים, באמצעות אירועים רבים שנערכו משך הייתה זו שהעבירה לידיעתם של היא חזרה ללימודים, סיימה את חוק אמר שאנטואנטהראליאן נשארת אישיות שלושה ימים התקיימו בעיר בוקרשט, הקוראים ברומניה את היצירות החשובות לימודי התיכון, המשיכה לאוניברסיטה, מיוחדת ופעולותיה הן בעלות חשיבות בהצעתה ובהשתתפותה האישית. היא של הספרות האנגלית והאמריקאית ועד ימיה האחרונים עסקה בדבר שאהבה דומה לזו של סופר. מאמציה הוכתרו על שמרה על יחסים מצוינים עם הרשויות החדשה. נוסף לשליטתההמצוינת בשפה מכול – מלאכת התרגום. ידי אגודת הסופרים שהעניקה לה את הרומניות, ואלה העריכו את פעילותה ואת האנגלית (לצד עוד שפות רווחות), היא גם את הטקס הדתי של קבורתה הפרס הגדול לתרגומים. דניסהקומאנסקו, התמיכה שהעניקה לרומניה בפורומים שלטה באמנות התרגום והצטיינהבהעברה ערכו החזן הראשי יוסף אדלר והעוזר מנהלת במסגרת הוצאת הספרים בינלאומיים שונים. בתמורה על מאמציה, ספרותית של הטקסטים שאותם תרגמה. אמיל דיאמנט בבית העלמין הספרדי "הומאניטאס", דיברה על הידידות הוענק לה ציון לשבח מאת הנשיא לשעבר לאנטואנטהראליאן לא היו חיים קלים. שבעיר בוקרשט. ד"ר אאורל ויינר, שקשרה בינה לבין אנטואנטהראליאן. של רומניה, טראיאןבאססקו. מותה הוא בתור תלמידת בית ספר, חוקי הגזע יו"ר הפדרציה של הקהילות היהודיות היא הייתה יועצת, ידידה מאירה, הפסד גדול לכל אלה שהכירו אותה. מתקופתו של השליט יון אנטונסקו מנעו מרומניה, קרא לאנטואנטהראליאן אמיתית, בעלת חיוניות יוצאת מן הכלל, זיכרונה לברכה, ה' ימציא לה מנוחת ממנה להמשיך את לימודיה בבית הספר "הגברת הדגולה של הספרות הרומנית". שתרגמה יותר מ120- ספרים. עולם בשלום. 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015

Un „Seciuan” Gândul Drumul Coridorul ispitei ºi puntea trecutã scris spre teatru dâmboviþean doar de cei (Urmare din pag. 16) înfrăţiţi cu dracul Întocmirea bugetului pentru 2016 pune Cabinetul 2016 „renumeraţia” fiind, după buget, prea mică. Andrei Şerban este la a treia în- Cioloş într-o mare dilemă: cea a alegerii între traversa- Cât despre proprietăţile agricole, acestea au dimen- tâlnire cu ultima mare piesă din exilul rea cu succes şi cu mânile curate a Coridorului ispitei, siuni de-a dreptul liliputane. Dovadă că o treime din nordic (1941) a lui Brecht. Spectacol închipuit de Zadig, celebrul personaj al lui Voltaire, sau gospodăriile agricole din UE se găsesc în România, de referinţă pentru începuturile sale, recurgerea la metoda românească de a te înfrăţi cu ceea ce face ca exploataţiile să aibă o suprafaţă medie „Omul...” din 1968 a devenit pentru dracul până treci puntea. De această dată însă, ispita de 3,6 ha, faţă de de 133 ha în Cehia, 93,6 ha în Marea tânărul regizor de atunci o carte de nu constă în însuşirea personală a unor bogăţii, ci în Britanie sau 80,7 ha în Slovacia. Motiv pentru care o vizită şi chiar o trambulină spre SUA. „ciupirea” unor sume din capitole bugetare apărate de agricultură modernă este, deocamdată, imposibil de Mi-o amintesc şi azi pe Helen Stewart, directoarea legi, de dragul echilibrării deficitului bugetar. Iar pentru realizat. Iar aplicarea legii este temporar ocolită, fără teatrului „La Mama”, urmărind fascinată creaţia de la asigurarea numărului de voturi necesare în Parlament, însă a fi încălcată. Piatra Neamţ (prezentată în sesiunea ITI găzduită de nu cinstea e decisivă, ci înfrăţirea tehnocraţilor cu dracul De altfel, un alt hop în cursa cu obstacole a Guver- Bucureşti!). Era, acela, un spectacol desenat simplu (a se citi partidele politice), fără al căror sprijin, bugetul nului Cioloş de a dezvolta economia românească este şi colorat rafinat, cu desfăşurări subtil contrastante, nu poate fi aprobat. Liviu Dragnea a avertizat că votul tocmai obiceiul guvernelor de a încălca legile. Numai că încărcate de un dramatism al uimirii, al îndoielii, al PSD va depinde de păstrarea iniţiativelor acestui partid ocolirea legii este şi ea o formă de a ceda tentaţiilor din căutărilor pline de întrebări fără răspuns. Nu lipsea nici (noul Cod Fiscal, mărirea pensiilor şi a salariilor buge- galeria regelui Nabusan. De pildă, actualul executiv a ironia şi, mai ales, insistenţa pe mizeria morală a lumii tarilor), iar Băsescu a subliniat că „toate angajamentele decis, călcând apăsat pe urma guvernelor PDL şi PSD, indiferente, egoiste, rapace şi cinice. Dar pulsa în acea imprudente şi populiste ale PSD+UNPR+ALDE şi PNL să nu majoreze decât cu 0,1% contribuţia la sistemul de montare, greu de uitat, şi un patetism al suferinţei (acel au fost acceptate de Dacian Cioloş ca preţ al susţinerii pensii obligatorii din Pilonul II, deşi operatorii din piaţă prelung şi repetat „Ajutor!” - strigat de Carmen Galin!). în Parlament”, uitând însă să adauge că un guvern aşteptau o creştere de un punct procentual, pentru a se După cum rămânea activă şi căutarea unei soluţii ca tehnocrat nici nu are altă opţiune. ajunge la nivelul de 6%, stabilit de lege, faţă de 5,1%, omul să rămână om. Aşa se face că mai toate măsurile propuse de cât va fi în 2016. „Pentru a asigura acest pachet de Acum, la „Bulandra”, tot în regia lui Andrei Şerban, PSD, PC, UNPR, ALDE şi PNL, unele criticate copi- relaxare fiscală nu am mai avut loc pentru altceva”, a parabola înclină ostentativ (şi strident) pe tablourile os la vremea lor, se regăsesc în proiectul supus de explicat ministrul finanţelor publice, Anca Dragu. A se urâţeniei, violenţei, perversităţii morale. Domină un curând dezbaterii publice, pentru a asigura bugetului citi „nu am mai avut loc şi pentru respectarea legii, drept stil postmodern grotesc (frizând kitsch-ul), cu tente de o susţinere pe măsura celei dobândite la ungerea care am decis să folosim un an în alte domenii banii absurd şi fantastic. Se amplifică partea muzical-izată, Cabinetului Cioloş. Dar drept e că relaxarea fiscală şi celor care au fost obligaţi să economisească în Pilonul dar nu în linia Weill - Eisler - Gisela May, ci în cea a creşterea pensiilor şi a salariilor sunt necesare pentru II”. În fond, dacă guvernul nu îşi onoreaza obligaţiile, cabaretului. convergenţa reală a României cu ceea ce azi încă se prinde orbul, scoate-i ochii! Cheia noii „lecturi” scenice este trecerea (întru mai numeşte Zona Euro. În sfârşit, dar nu în cele din urmă, un alt loc din „luciditate”, întru trezirea auditoriului) de la „efectul de Să luăm niţel proiectul de buget la bani mărunţi şi Coridorul ispitei în care au cedat tentaţiei majoritatea distanţare” la Actualizare. să începem cu agricultura, domeniu care l-a consa- Executivelor care s-au perindat pe la Palatul Victoria a Seciuan-ul devine Bucureştiul dâmboviţean aici şi crat, pe bună dreptate, pe premier, pe plan european fost cel în care se afla punga investiţiilor. Începând cu acum. Demers susţinut nu atât prin sugestiile imaginilor şi naţional. Se spune adesea că am avea suficiente Emil Boc, care în decembrie 2010 anunţa că „inves- teatrale (puzzle de artă naivă, chinezărie, expresionism, resurse pentru a hrăni 80 de milioane de oameni. Cu tiţiile vor fi cheia dezvoltării economice a României în music-hall) cât de valorizarea replicilor şi cuvintelor toate astea, pieţele şi magazinele româneşti gem de 2011”, sumele alocate crescând atunci pe hârtie de la noii traduceri şi de multiplicarea adresei spre sală (şi mărfuri de import, de la roşii sau mere, până la carne, 33 miliarde de lei la 35 miliarde de lei, şi până la Ca- prin „pancartele” ce amintesc de iluziile lui decembrie sare şi vinuri, iar ţăranii români s-au înfrăţit cu sărăcia. binetul Ponta, care a lăsat un excedent bugetar pe 10 ’89, de atotputernicia baronilor, demagogia senatorilor, Motivele pentru care agricultura românească nu luni generat de executarea a numai jumătate din planul jaful din avutul public, practicile corupţiei, mitei. Dar şi reuşeşte să se ridice la înălţimea pontenţialului său de investiţii, toate guvernele şi-au echilibrat bugetele de tehnicile dezinformării şi manipulării masei, ori de sunt multiple, dar două se impun prin importanţă şi amanetând dezvoltarea economică a ţării. Rămâne ca „moştenirea comunistă”). efecte: lipsa unui sistem naţional funcţional de irigaţii Executivul condus de Dacian Cioloş, care a prevăzut Spectacolul de la „Bulandra” este puternic, modern şi fărâmiţarea dezastruoasă a exploataţiilor agricole. investiţii de 37,7 miliarde de lei în 2016, să elimine prin rupturile de ritm şi stare, dinamic, şocant, cu deschi- Pentru irigaţii şi îmbunătăţiri funciare, Daniel Constantin această tradiţie păguboasă şi să se ţină de cuvânt, dere (pleonastic) interactivă. Şi mai ales: jucat cu ma- obţinuse legiferarea unui plan multianual de cca. un chiar dacă, aşa cum spuneam, „renumeraţia” este, ximă credinţă şi disponibilitate de o trupă numeroasă. miliard de euro. Guvernul Cioloş a dat agriculturii 5,3 după buget, mică, ceea ce nu va permite acordarea Ar fi de amintit că „Omul...” a fost nominalizat la Gala miliarde de lei pentru 2016, cu 2,7% mai mult decât anul unor sume suficiente sau legale nici pentru învăţământ, UNITER 2015 la categoriile: cea mai bună montare/ trecut, iar premierul promite că programul de irigaţii va nici pentru sănătate, nici pentru cercetare. regie/actriţă. Succes deplin, adică un premiu, a do- deveni prioritar şi că alocările vor fi din ce în ce mai Guvernul Cioloş nu are cum să nu se facă frate cu bândit (pentru „Cel mai bun actor într-un rol principal”) mari. Toate bune şi frumoase, dar în cifre absolute, dracul pentru a trece puntea, pentru că fără partide, Vlad Ivanov, interpret de un copleşitor „firesc” artistic pentru îmbunătăţiri funciare şi irigaţii vor fi alocate în ajunge în stradă, ceea ce nu este interesul nimănui. Dar şi un ambitus deosebit, care a deţinut, de fapt, trei anul viitor 334 milioane de lei (vreo 75 milioane de dacă va reuşi să îşi murdărească mai puţin mâinile tre- roluri: „Vang”, „Fu” şi „o femeie”. Minunată ne-a apărut euro), o picătură, pentru setea agriculturii noastre. Deci, când prin Coridorul ispitei, vom avea cu toţii de câştigat. şi Alexandra Fasolă, protagonista din „Yentl”, care a majoritatea miliardului de euro prevăzut de lege pentru transfigurat-o şi pe Shen Te şi pe Shui Ta. irigaţii rămâne a fi cheltuit în perioada 2017-2020, în ALX. MARINESCU şi l-a impus literaturii române), traseul a lui Cilibi Moise concret al receptării sale în epocă şi în O exemplară monografie posteritate (inclusiv derapajele antise- Realitatea Întrerup pentru un origine evreiască. Şi aceasta, deoarece Froim Moise Schwarz, mite ale unor detractori, despre care alţi cărţii număr consemnarea nici unul dintre interpreţii anteriori, de la cunoscut şi ca “Moi- exegeţi nu au spus nimic) şi, mai ales, apariţiilor recente, Moses Schwarzfeld la G. Călinescu, nu se evreul, vestitul în raporturile organice ale activităţii lui Ci- spre a atrage aten- a stăpânit şi nu a implicat în interpretare Ţara Românească”), libi Moise cu intelectualitatea evreiască ţia asupra unei cărţi toate cele patru filoane care se unesc reechilibrează balan- românească şi cu evoluţiile societăţii. care merita o mult mai în personalitatea creatorului: gândirea ţa interpretativă, mu- De mare importanţă sunt capitolele comprehensivă recep- religioasă evreiască, lupta pentru emanci- tând accentul de pe “Bucureştii în vremea lui Cilibi”, “Câteva tare, la timpul cuvenit. pare a evreilor români, folclorul mahalalei oralitate şi folclor pe consideraţii actuale” (care aduce la zi Este vorba despre bucureştene şi spiritul democratic post- sursele culturale ale interpretarea operei gânditorului popular) monografia consacra- paşoptist. Până la Ţicu Goldstein, s-a gândirii autorului şi şi anexa cu documente. tă de Ţicu Goldstein mers pe teoria oralităţii operei lui Cilibi pe determinările ei Ceea ce Ţicu Goldstein spune, cu ve- lui Cilibi Moise, intitu- Moise şi, implicit, pe analogiile cu folclorul sociologice. Opera lui neraţie critică, despre Moses Schwarzfeld lată Cilibi Moise, un urban, în pofida faptului că, mai mult ca Cilibi Moise a circulat, poate, pe un traseu - şi anume, că i-a ridicat un monument lui filosof popular*. Cartea se mai află încă sigur, analfabetismul filosofului popular oral – cel puţin până la ediţia Schwarzfeld Cilibi Moise, prin ediţia “Apropo”-urilor - i în oferta Hasefer (a putut fi cumpărată la se referea numai la limba română (nu şi –, însă autorul a fost un personaj urban, se potriveşte, de fapt, lui. Prin mica, dar standul editurii, la recent încheiata ediţie la ebraică, pe care Cilibi, ca orice tânăr iar diferenţa sociologică între folclorul exemplara monografie Cilibi Moise, un a Târgului de Carte Gaudeamus) şi ar evreu, o va fi stăpânit fără doar şi poate). propriu-zis şi cel urban este enormă. Ţicu filosof popular, a actualizat profilul literar merita, la un moment dat, reeditată. Fără să fie impozantă ca dimensiuni, Goldstein repune opera lui Cilibi în con- al originalului creator şi l-a aşezat în ca- Eminent editor al operei lui Cilibi monografia lui Ţicu Goldstein operează textul sociologic potrivit, ceea ce schimbă drul de idei adecvat pentru înţelegerea Moise, Ţicu Goldstein era, fără îndoia- o ruptură discretă, dar netă în raport cu total accentele ei. complexităţii operei acestuia. lă, interpretul cel mai potrivit pentru a interpretările anterioare ale “apropo” - Apoi, monografia îl repune pe Cilibi RĂZVAN VONCU scutura de praf felul în care este citită şi urilor lui Cilibi Moise. Mai întâi, exegetul, Moise în mediul său de elecţiune, refă- *ŢICU GOLDSTEIN - Cilibi Moise, un filosof înţeleasă, azi, opera originalului înteme- refăcând traseul editării şi receptării când legăturile spirituale dintre Cilibi şi popular, Editura Hasefer, Bucureşti, 2012. ietor al paradigmei scriitorilor români de “înţeleptului Moise” (pe numele adevărat Hasdeu (care, deşi antisemit, l-a apreciat Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă. ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM- Redactor-şef: Corectură: MIHAELA OBERSCHI DTP: GABRIEL IONESCU PLETEZE ADRESA EXPEDITORULUI PE CUPON! Pentru cei din REALITATEA EVREIASCĂ [email protected] Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri nr. 9 – 11, cod ALEXANDRU MARINESCU Foto: SANDU CÂLŢIA poştal 030202. Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate REDACŢIA: Bucureşti, Traducători: COSMIN MIUŢE poştale fie pe adresa F.C.E.R. – la oficiile poştale din localitate, fie Secretar general de redacţie: la BCR SECTOR 3, SUCURSALA UNIREA. Adresa băncii: BD-UL str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 Ebraică: SARIT BLONDER UNIRII NR. 43-45 BL. E2-E3, SECTOR 3, BUCUREŞTI. Contul COD POŞTAL 020481 OP 9 ELENA MARINESCU LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI IBAN: BCR RO51RNCB0074011952750001(LEI), RO40R- Tel. / fax: 021-322.75.60 Engleză: SANDA LEPOIEV NCB0074011952750005 (USD), RO94RNCB0074011952750003 Redactori: (EURO), swift: RNCBROBU, sau BANK LEUMI ROMÂNIA, www.jewishfed.ro SUCURSALA MOŞILOR, Adresa băncii: CALEA MOŞILOR [email protected] CLAUDIA CÎŢĂ Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIU NR. 280, SECTOR 2, BUCUREŞTI, Contul IBAN: RO89DAF- IULIA DELEANU B108000090989RO02, RO06DAFB108000090989US02, Serie nouă a Telefon: 021-314.96.90 RO46DAFB108000090989EU02, swift: DAFB RO22. Pentru REVISTEI CULTULUI MOZAIC DAN DRUŢĂ, LUCIANA FRIEDMANN EUROPA, un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate Fondată în 1956 EVA GALAMBOS (senior editor), Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto- taxele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, un abonament costă de Şef-Rabin dr. Moses Rosen GEORGE GÎLEA, BORIS M. MEHR rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse). Pentru Israel, un semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. abonament pe un an costă 40 de dolari USA.