DOCSLIB.ORG

LA MULŢI ANI, Prima Zi De Hanuca La Templul Coral Din Bucureşti

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
LA MULŢI ANI, Prima Zi De Hanuca La Templul Coral Din Bucureşti Cu prilejul Anului Nou, urăm cititorilor şi colaboratorilor noştri LA MULŢI ANI, PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA cu bucurii, pace ANUL LVI = NR. 462-463 (1262-1263) = 1 – 31 DECEMBRIE 2015 =19 KISLEV – 19 TEVET 5776 = 24 PAGINI – 3 LEI şi prosperitate! Prima zi de Hanuca la Templul Coral din Bucureşti Foto: Alexandru Câlţia Hanuca 5776 Medi Dinu la 107 ani Şi în acest an, Hanuca a fost sărbătorită în toate Piteşti, Craiova, Râmnicu Sărat, Focşani, Bacău, Expoziţie aniversară. comunităţile din România. De asemenea, s-a păstrat Botoşani, Iaşi, Bârlad, Brăila, Galaţi şi Ploieşti. Tablouri tradiţia, instituită de Şef Rabinul dr. Moses Rosen z.l., O menţiune specială pentru Bacău, unde de Ha- despre ca delegaţii din care fac parte membri ai conducerii nuca a fost inaugurat noul sediu al Comunităţii, ca viaţă F.C.E.R. să viziteze cât mai multe comunităţi evreieşti şi pentru Iaşi, unde a fost reinaugurată Sinagoga PAG. 8 din ţară. Merarilor. Ca atare, liderii Federaţiei, plecaţi din Bucureşti, În Capitală, Templul Coral a fost plin nu numai au sărbătorit Hanuca împreună cu evreii din Ardeal, de evreii bucureşteni, ci şi de prieteni ai comunităţii, Ziua Minorităţilor Banat, Muntenia şi Moldova, din localităţile Sibiu, Alba înalte oficialităţi, membri ai Corpului Diplomatic şi ai Naţionale PAG. 7 Iulia, Deva, Mediaş, Tg. Mureş, Dej, Cluj, Baia Mare, presei. Sighetu Marmaţiei, Arad, Timişoara, Reşiţa, Lugoj, (Detalii în pag. 3, 4, 14 şi 19) Studiile iudaice Târgul Astronautul PAG. 13 din România Internaþional Miguel Castillo şi tânăra generaţie Gaudeamus – s-a întâlnit cu elevii de cercetãtori PAG. 6 Carte de la Lauder-Reut de învãþãturã „Legionarismul a fost PAG. 9 2015 o mişcare teroristă” PAG. 13 Trei personalităţi europene dezbat: O statistică sumbrã Prezenţe ale în Israel Festival „Lumina care iudaismului PAG. 5 PAG. 11 ne uneşte” PAG. 7 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 462-463 (1262-1263) - 1 - 31 decembrie 2015 Agenda deputatului ºi „La temelia României Mari se aflã preºedintelui F.C.E.R. şi piatra pe care am pus-o noi” Parcurgerea subiectelor de pe agen- un documentar despre Ştefăneşter Rebe. („Curierul Israelit”) da preşedintelui F.C.E.R., deputat dr. Cu sprijinul Curţii rabinice a lui Ştefăneş- „«Pe 1 decembrie 1918, în prezenţa Aurel Vainer, în luna decembrie a.c., ter Rebe din Bnei Brak – Israel, se inten- a 1.228 de delegaţi şi a peste 100 000 evidenţiază varietatea şi importanţa ţionează extinderea spaţiului muzeistic de români veniţi de pretutindeni, s-a citit evenimentelor comunitare şi extraco- şi asigurarea de condiţii civilizate pentru Proclamaţia care a împlinit visul româ- munitare la care a luat parte. Unele sunt vizitatori. Hanuca la Iaşi a început cu nilor, dar a încununat şi lupta pe care reflectate pe larg în numărul curent al reinaugarea Sinagogii Merarilor, aproape poporul a dus-o cu demnitate ani întregi. revistei noastre: în ruină cu puţini ani în urmă, devenită […]». Documentul, scris de istoricul Vasile • intervenţii: medalionul Dan Mizrahi un frumos edificiu de cult, prin eforturile Onofraş, a fost citit de politicianul arde- z.l., organizat de B’nai B’rith – România; F.C.E.R., C.E. Iaşi, Secretariatului de lean Vasile Goldiş la Adunarea Naţională întâlnirea cu scriitorul israelian David Stat pentru Culte, Fundaţiei Caritatea. de la Alba Iulia în 1 Decembrie 1918 şi se Grossman; • comunicarea la simpozio- A continuat la Sala Mare, arhiplină, a păstrează la Muzeul Naţional al Unirii, din nul organizat de Societatea de Ştiinţe Hotelului Traian. Preşedintele F.C.E.R. acelaşi oraş. Anterior Marii Uniri, Basara- Istorice - Filiala Bârlad, în parteneriat şi rabinul Rafael Shaffer – care a vorbit bia se unise cu România, pe 27 martie cu Primăria Municipiului Bârlad, „75 de cu miez în toate comunităţile vizitate – au 1918, iar în ziua de 28 noiembrie, acelaşi ani de la asasinarea lui Nicolae Iorga”. evidenţiat valenţe ale sărbătorii. Hanuca an, a avut loc unirea Bucovinei cu ţara. ” • cuvântări: înmormântarea Antoanetei la C.E. Bârlad, a avut loc, după mulţi ani, 1 Decembrie 1918 a devenit Zi Naţio- Ralian z.l.; concertul cameral Şir Haşirim; în Sinagoga cu valoroase picturi murale, nală a României la 31 iulie 1990. Consti- festivalul multicultural Lumina care ne premieră datorată energicului preşedin- tuirea statului naţional unitar român a fost Aportul evreilor români pe câmpul de uneşte la Universitatea Titu Maiorescu; te Haim Rabinovici. Festivitatea a fost punctul de debut al unor reforme profund luptă, din punctul de vedere al proporţiei reinaugurarea Sinagogii Merarilor din onorată de deputatul Adrian Solomon, democrate prevăzute în textul, citit de epi- faţă de numărul populaţiei a fost egal cu Iaşi; • prezentări de carte la Salonul primarul şi viceprimarul interimari, Marius scopul Iulian Hossu, al Rezoluţiunii Adu- cel al populaţiei româneşti, ceea ce s-a Iudaica - Târgul Internaţional de Carte Bunea şi Dorin Apostu. Publicul a fost nării Naţionale de la Alba Iulia şi preluate scris nu numai în R.E., dar s-a amintit la Gaudeamus, şi, tot cu acelaşi prilej, reco- însufleţit de spectacolul susţinut de corul apoi cu consecvenţă în cadrul Constituţiei toate comemorările de Ziua Eroilor. Nu mandarea volumului „Aventură estetică restrâns Hazamir şi formaţia Bucharest României din 1923. În mai multe alineate se poate însă să nu remarcăm, cu amară târzie cu Andrei Strihan” de Titus Vîjeu; Klezmer Band – Bucureşti. Preşedintele din legea fundamentală amintită, citată ironie: nu departe de monumentele eroilor Impresii şi aprecieri personale din cadrul F.C.E.R. a mulţumit tuturor preşedinţilor într-un număr anterior al revistei noastre, evrei români se află alte monumente: cele periplului moldav al Hanuchiadei, amplu de comunităţi şi echipelor lor pentru buna se regăsesc prevederi privind „deplina ale victimelor Holocaustului din România. reflectat în acest în număr. Alte teme • organizare a sărbătorii în fiecare kehila libertate naţională pentru toate populaţiile Dar, revenind la 1 Decembrie 1918, participarea şi discursul la ceremonia din traseu. conlocuitoare”. În Constituţia din 1923 se să subliniem că la numai două săptămâni de acordare a titlului de Doctor Honoris • La ceremonia de acordare a titlului spunea: „«nu se admite în stat nici o de- după această dată, periodicul bucureş- Causa al Universităţii Titu Maiorescu de Doctor Honoris Causa al Universităţii osebire de naştere sau de clase sociale. tean „Curierul israelit” titra: „La temelia Preafericitului Daniel, Patriarhul Bise- Titu Maiorescu Preafericitului Daniel, Toţi românii fără deosebire de origine României Mari se află şi piatra pe care ricii Ortodoxe Române; • prezenţa la Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, etnică sunt egali în faţa legii […]. Nimeni am pus-o noi”. Câteva cifre grăitoare: „din lucrările de plen comun, între 14 – 17 preşedintele F.C.E.R. a avut o intervenţie, nu poate fi expropriat decât pentru cauza 30 000 de ostaşi evrei români reprezen- decembrie a.c., pentru dezbaterile şi după Laudatio-ul rostit de preşedintele de utilitate publică»”. Dar respectivele tând 12% din totalul populaţiei evreieşti, aprobarea Bugetului de Stat şi a Buge- Universităţii, prof. univ. dr. Ioan Urs, şi principii erau sortite să aibă o viaţă foar- numărul morţilor, prizonierilor, dispăruţilor tului Asigurărilor Sociale în anul 2016; • discursul de recepţie al laureatului. În te scurtă, dat fiind ascensiunea Mişcării a fost de peste 4%; al răniţilor – de peste participarea la: § întâlnirea cu ministrul alocuţiunea susţinută, dr. Aurel Vainer Legionare, instituirea statului naţional 3,2%”. Cine vizitează Muzeul de Istorie a Culturii, Vlad Alexandrescu, la reuniunea a acordat o înaltă apreciere multiplelor legionar şi, după înlăturarea legionarilor, Evreilor din România nu poate să nu fie Grupului Parlamentar al Minorităţilor valenţe ale personalităţii Preafericitului prin legislaţia rasială pusă în funcţiune impresionat de numărul mare de militari Naţionale (GPMN); § audierile de către Daniel: • cărturarului, cu referire la două de dictatura pronazistă antonesciană, evrei decoraţi de regele Ferdinand pentru Comisia de Politică Economică, Reformă lucrări fundamentale ale Patriarhului, cu toate consecinţele tragice cunoscute acte de vitejie nu mai puţin notabile decât şi Privatizare pentru învestirea în funcţie „Spiritualitate şi religie” şi „Bucuria fideli- pentru evreii din România. cele ale camarazilor români. (I.D.) a ministrului Economiei, Comerţului şi tăţii”; • propovăduitorului păcii; • promo- Relaţiilor cu Mediul de Afaceri, Costin Gri- torului unei largi deschideri spre dialog gore Borc, şi a ministrului Transporturilor, şi colaborare cu toate cultele religioase Aniversarea deciziei ONU Dan Marian Costescu; § decernarea, din din România; • dedicaţiei religioase şi partea Ministerului Dezvoltării Regionale profund umaniste, exemplificată prin de a recunoaşte Statul Israel şi Administraţiei Publice, a Diplomei RE- participarea la simpozionul de la Templul Se împlinesc 68 de ani de când ONU GIO preşedintelui şi deputatului F.C.E.R. Coral „Decalogul – temelie a justiţiei”, a decis, pe 29 noiembrie 1947, să recu- În pregătire: • reuniunea Comitetului alături de preşedintele României, Klaus noască Statul Israel, ceea ce a creat con- Director al F.C.E.R.; • supervizarea fes- Iohannis, şi preşedintele Curţii Constitu- diţiile pentru înfiinţarea în 1948 a Statului tivităţii de decernare a Medaliei „Prieten ţionale, Augustin Zegrean; • înzestrărilor evreu pe teritoriul israelian. al Comunităţii Evreieşti din România” şi de
Load more

Recommended publications
  • REALITATEA EVREIASCĂ - Nr
    Anul Nou al Pomilor TU BIŞVAT PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA 4 februarie 2015 – ANUL LVI = NR. 442-443 (1242-1243) = 1 – 31 IANUARIE 2015 =10 TEVET – 11 ŞVAT 5775 =24 PAGINI – 3 LEI 15 Şvat 5775 PAG. 6 HOLOCAUsTUL descris de generalul american Dwight D. EIsenhower Generalul D. Eisenhower a avut o premoniţie vizitând lagărul de con- centrare de la Gotha. Într-o scrisoare adresată generalului George C. Marshall, el scria în aprilie 194 5: „Dovezile vizuale şi verbale de înfometare, cruzime şi bestialitate erau copleşitoare. Într-o cameră erau aruncate, într-o grămadă, cadavrele unor oameni goi, ucişi prin înfometare. Am vizitat locul (unde generalul Patton a refuzat să intre- n.red.) pentru a putea ulterior să depun mărturie directă dacă vreodată, în viitor, va apărea tendinţa de a pune aceste acuzaţii pe seama propagandei”. Cupola de la Yad Vashem 27 ianuarie ZIUA INTERNAŢIONALĂ A HOLOCAUsTULUI - 70 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Aus chwitz de către Forţele Aliate Lagărul de la Auschwitz Eliberarea lagărului de la Auschwitz ATENTATUL TERORIsT DIN FRANŢA Contribuţia evreimii PAG. 7 74 de ani „Au murit numai fiindcă erau evrei” române la Aşezământul de la Această propoziţie, sub forma: „singu- caşer din Paris, şi nu întâmplător, potrivit Muncii în Ereţ Israel Pogromul ra lor vină a fost că erau evrei”, o folosim propriilor declaraţii făcute prin telefonul PAG. 9 adesea când ne referim la victimele Ho- mobil unui post de radio. El a năvălit în din locaustului. O regăsim în paginile cărţilor magazin, a omorât patru ostatici şi, până HANUCA Bucureştii de istorie, în paginile unor ziare, în evocări la urmă, a fost împuşcat, ca de altfel şi cei Bucureşti ale supravieţuitorilor.
    [Show full text]
  • Avangarda – Prezent Și Istorie
    Avangarda – prezent PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA și istorie AANULNUL LVLV NR.NR. 364-365364-365 (1164-1165)(1164-1165) 1 – 3030 IUNIEIUNIE 20112011 2828 YIARYIAR – 2828 SIVANSIVAN 57715771 2244 PAGINIPAGINI – 3 LEILEI IUNIE, CÂND E MULTĂ LUMINĂ „Aminteşte-ţi ceea ce ţi-a făcut ţie Amalek!” (Deuteronom, 25. 17). În fi e- care an, când vine vara ne amintim. Auzim roţile trenurilor de marfă, care plecau spre Auschwitz cu evreii din Ar- dealul de Nord. Spunem Kadiş pentru ei, pentru comunităţi întregi prefăcute-n fum. Au fost singuri sau aproape sin- guri în drumul spre moarte. A spus-o, la comemorarea din acest an, un mare istoric neevreu din Oradea. Au spus-o fotografi ile din „Albumul Auschwitz”, făcute de nazişti în momentul trierii, care pot fi văzute în expoziţia deschi- să, acum, la Satu Mare. Au spus-o licăririle lumânărilor aprinse de puţinii supravieţuitori – „tăciunele smuls fl ă- cărilor” – din atâtea oraşe din nordul Transilvaniei. Restul - cifre. Oameni gazaţi şi arşi în cuptoare, din această parte a României, sub ocupaţie ungară fascistă: 18 000 – Cluj; 30 000 – Bi- hor, inclusiv Oradea; 14 000 – Satu Mare… Şi rândurile supravieţuitorilor se subţiază din ce în ce. Şi dacă astăzi, când ei mai există încă, se fac auzite atâtea voci care contestă Holocaustul, ce se va întâmpla când ei nu vor mai fi ? Vorbim contra urii. Scriem contra urii. Scriem împotriva fanatismului. Fanatismul duce la aversiune faţă de tot ce e diferit şi asta nu e numai împotriva evreilor. Deportările evreilor din această parte a ţării, cauzate de excesul de zel al autorităţilor maghiare fasciste, când era limpede pentru oricine că „Reich-ul de o mie de ani” al lui Hitler e ţăndări, s-au săvârşit în mai – iunie, când e multă lumină.
    [Show full text]
  • O Doamnă Cât Un Secol. Timpul Şi Margareta – Adevarul
    5/12/2017 O doamnă cât un secol. Timpul şi Margareta ­ adevarul.ro O doamnă cât un secol. Timpul şi Margareta Iulian Andrei Crăciun, Pictoriţa Margareta (Medi) Wechsler Dinu are 103 ani. Este cea mai frumoasă femeie pe care am întâlnit­o. Ştiţi ora aceea a dimineţii când în oraş e încă linişte şi prima lumină cade perfect peste întunericul catifelat, cade divin, ca într­un tablou de Marc Chagall? Atunci, la răsărit, uneori, dar tot mai rar, Medi Dinu priveşte cerul. Ştiţi de câte ori şi cât de frumos a răsărit soarele din decembrie 1908 până în martie 2012, până în acest timp târziu, cu suflete îngheţate? Medi Dinu ştie. Istoria secolului XX are în sfârşit un cronicar adecvat. Şi câte s­au întâmplat în ultima sută de ani! Au căzut şi monarhia, şi comunismul, au scris şi Jean­Paul Sartre şi Mihaela Rădulescu, şi­au dat măştile jos toţi diavolii, coborând omenirea în grotă, şi s­au ridicat rachetele spaţiale spre abisuri, transportându­ne toate visele pe Lună, iar noi contăm pe istorie? Da, noi contăm pe istorie.Această femeie care ne priveşte acum cu ochii ca marea a văzut tot: a fost evreică în timpul a două războaie mondiale, a absolvit Belle Arte, dar a studiat şi matematici, şi filosofie, i­a fost elevă şi lui Dan Barbilian (poetul Ion Barbu), şi lui Nae Ionescu, a pictat Balcicul din dragoste şi cu talent, a fost căsătorită cu un poet ­ Stephan Roll ­ care a lucrat în cuvinte ca în mătase. Aţi auzit de Lăptăria lui Enache? Era, cândva, a socrului lui Medi Dinu.
    [Show full text]
  • TIŞA Be AV (9 AV)
    „Democraţia nu este dictatura majorităţii ci protecţia minorităţilor de toate felurile” Interviu cu prof. CRISTIAN PÂRVULESCU, coordonator al Forumului Constituţional, preşedinte Pro Democraţia Propuneri ale deputatului PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA F.C.E.R. pentru revizuirea unor articole din ANUL LVI = NR. 408-409 (1208-1209) = 1 – 30 IUNIE 2013 = 23 SIVAN – 22 TAMUZ 5773 =24 PAGINI – 3 LEI Constituţie PAG. 5 TIŞA be AV (9 AV) Pogromul de la Dorohoi a aprins făclia violenţelor „KESHET” pentru generaţia de mijloc a păşit cu dreptul antisemite din România condusă de I. Antonescu PAG. 3 În ziua de 1 iulie 1940, subunităţi militare române Toţi evreii civili prezenţi, cu excepţia unui singur su- din Grupul 3 Grăniceri şi 8 Artilerie, care se retrăgeau din pravieţuitor, precum şi şapte militari evrei în frunte cu De la Moghilev la Caracas Herţa, au declanşat un pogrom antievreiesc la Dorohoi, sergentul Bercovici Emil, din Regimentul 29 Infanterie, via Tel-Aviv – ceea ce a constituit prima manifestare majoră în lanţul care au venit să dea onorul soldatului erou evreu, au fost PAG. 9 din care fac parte celelalte pogromuri din Moldova şi cel ucişi de către militarii români. viaţa, ca o luptă de la Bucureşti. Focul s-a extins cu repeziciune în tot oraşul, ucigaşii În oraşul Dorohoi, se arată în lucrarea „Holocaust sub dezlănţuiţi făcând numeroase victime în rândurile popu- guvernarea lui Antonescu”, scrisă de Marcu Rozen (supra- laţiei evreieşti. Lansare de carte „Hasefer“ la Bookfest vieţuitor al lagărelor din Transnistria) şi editată de AERVH, După cum rezultă din procesul verbal nr. 462 din 4 iulie au fost aduse corpurile neînsufleţite ale căpitanului român 1940, semnat de procurorul militar căpitan în rezervă Duca Autori evrei la Salonul internaţional de carte Bookfest Boroş şi soldatului evreu Iancu Solomon, împuşcaţi la Mihail, ajutor de primar ing.
    [Show full text]
  • Catalogul "Ackerman", Editions N
    Campanie de strângere de fonduri pentru PRIMUL TEATRU CONSTRUIT ÎMPREUNĂ OUĂLE GRIVIȚA 53 Chris Simion-Mercurian este o personalitate apreciată atât în țară, cât și în străinătate. Are o carieră de peste 20 de Au creat pentru „Grivița 53”: Alexandru Tomescu&Ana Munteanu, Gheorghe Fikl, Oana Pellea, Cristian Mungiu&Dalina ani în teatru, peste 48 de spectacole regizate, 10 cărți publicate și este inițiatoarea unui important festival de teatru Bădescu, Dan Perjovschi&band of illustrators, Ivan Patzaichin&Marius Burhan, Alex Găvan&Adina Mastalier, Horațiu independent din țară – UNDERCLOUD. Mălăele&Cristi Farcaș, Maia Morgenstern&Cabiria Morgenstern, Mihai Dobrovolschi&Vlad Fodor, Vasile Murivale, Mirela Anul trecut Chris Simion-Mercurian a vândut casa bunicii și, cu banii încasați din tranzacție, a cumpărat un teren. Trăistaru, Mihai Popescu, Iuliana Vîlsan, Francisc Chiuariu, Marius Manole, Fundația Renașterea & Alexandra Nechita, Arantxa Pe Calea Griviței 53. Acolo va construi G53 – PRIMUL TEATRU CONSTRUIT ÎMPREUNĂ DE LA ZERO. „În 1946 ducea Etcheverria, Valeria Racilă von Groningen & Chris Simion-Mercurian. la bun sfârșit un astfel de demers inginerul constructor Liviu Ciulei, pentru fiul său - regizorul cu același nume. Teatrul construit de domnia sa este actualul Teatru Nottara. De-atunci și până astăzi nimeni nu a replicat o astfel de „Nu e nevoie de multe cuvinte, ci de donații și fapte. E un proiect curajos inițiat de oameni curajoși și frumoși. <<Grivița 53>> poveste”. După 73 de ani, Chris Simion – Mercurian ne invită să-i fim alături, iar visul ei să devină și visul nostru. „Este este o victorie a unor oameni împotriva unui sistem.” – Oana Pellea, actriță. moștenirea pe care o putem lăsa generațiilor care vin din urmă și Bucureștiului.” – Chris Simion-Mercurian.
    [Show full text]
  • Articole Din Publicaţii Periodice. Cultură 3
    ARTICOLE DIN PUBLICAŢII PERIODICE. CULTURĂ 3 CUPRINS 0 GENERALITĂŢI ............................................................................................... 5 008 Civilizaţie. Cultură..................................................................................... 5 02 Biblioteconomie. Biblioteci ....................................................................... 11 06 Organizaţii. Asociaţii. Congrese. Expoziţii ............................................... 11 070 Ziaristică .................................................................................................. 12 1 FILOZOFIE ...................................................................................................... 21 2 RELIGIE ........................................................................................................... 26 3 ŞTIINŢE SOCIALE, ECONOMICE ŞI JURIDICE .................................... 30 32 Politică ....................................................................................................... 33 323.1 Minorităţi naţionale .............................................................................. 35 37 Educaţie. Învăţământ. Timp liber .............................................................. 36 39 Etnografie. Folclor ..................................................................................... 37 6 ŞTIINŢE APLICATE ...................................................................................... 38 655 Industrii poligrafice ................................................................................
    [Show full text]
  • Licitaţia De Avangardă, Inclusiv Amintirile Unui Poet Avangardist Marți, 21 Mai 2019, 19.00 Artmark, Palatul Cesianu-Racoviță
    26. Marcel Iancu, Nouvelle trophée (detaliu) Licitaţia de Avangardă, inclusiv amintirile unui poet avangardist marți, 21 mai 2019, 19.00 Artmark, Palatul Cesianu-Racoviță 10 11 Verso: Tristan Tzara, Autoportret 1 | Tristan Tzara 1896, Moinești, Bacău - 1963, Paris Schițe și Autoportret | 1952 tuș pe hârtie, 20,5 × 13,5 cm, semnat, datat și dedicat dreapta jos, în peniță, „Tzara a Claude, 26 nov. (19)52” € 2.500 - 3.500 Proveniență: colecția poetului francez Claude Roy. 2 | Hedda Sterne 3 | Hedda Sterne 1910, București - 2011, New York 1910, București - 2011, New York Studiul subconștientului În mișcare colaj, tempera și ceracolor pe hârtie, 48 × 32,5 cm tempera pe hârtie, 42 × 32 cm € 300 - 500 € 300 - 500 Proveniență: Proveniență: colecția Stephan Roll. colecția Stephan Roll. 12 13 4 | Jules Perahim După perioada comunistă, în care se conformează 1914, Bucureşti - 2008, Paris realismului-socialist impus de stat, Perahim revine la pasiunea sa, pictura suprarealistă. După 1969 Dialog între două lumi (D’une rive à l’autre) | 1975 universul imaginar se transformă definitiv, urmând ulei pe pânză, 50 × 61 cm, semnat și datat dreapta jos, calea Suprarealismului internațional. Lumea fantastică cu gri, „Perahim, (19)75” creată de artist fascinează prin fabulosul bestiar în care se regăsesc numeroase varietăţi de animale şi plante, € 6.000 - 9.000 peisaje hipnotizante şi vaste, toate realizate într-o cromatică vie, exotică. Acest exotism al formelor şi culorilor lui Perahim îşi are influenţa în cultura africană, Opera este însoțită de certificat de autenticitare emis de de la care s-a inspirat în urma călătoriei lui în Africa de soția artistului, doamna Marina Vanci-Perahim.
    [Show full text]
  • Serie Nouă II Anul II, Nr. 4, Decembrie 2019 STEAUA DOBROGEI COLABORATORI * an II, Nr
    Serie nouă II Anul II, nr. 4, decembrie 2019 STEAUA DOBROGEI COLABORATORI * An II, Nr. 4/decembrie 2019 Publicație fondată în 1879 Gheorghe ȘEiTAN * Gheorghe OANCEA Serie nouă – 1999 Ștefan ZĂVOiU Olga VĂdUVA Revistă trimestrială de cultură Violeta daniela mÎNdRU (Tecuci) * Sebastian GOlOmOZ (Tecuci) Serie nouă II – 2018 Valentina BECART BiSOG (Pașcani) Angela dUmBRAVĂ Revistă bianuală de cultură ioan GHEORGHiȚĂ miriam dABĂU (Paris, Franța) lenuș lUNGU (Torino, italia) COLECTIVUL DE REDACȚIE Anca maria dAVid (Sydney, Australia) Ovidiu SCRidON (marea Britanie) Director Petre RĂU (Galați) mircea marcel PETCU Georgeta mUSCĂ OANĂ (Galați) Vera CRĂCiUN (Galați) tel.:0721214489 Cezarina AdAmESCU (Galați) e-mail: [email protected] Valeria HOGEA Claudia mARiNACHE (București) mihai mARiNACHE Redactor - șef Nicolae GEORGESCU-TUlCEA Gheorghe BUCUR Pr. Gabriel CONSTANTiN tel.:0722274551 Pr. Nicolae Sorin iON e-mail: [email protected] Ernesto miHĂilESCU Zaharia POTÂRNiCHE (București) George TERZiU (București) Secretar general de redacție dan CiACHiR (București) Carmen ȘERB (București) laurențiu mĂNĂSTiREANU (Cluj-Napoca) mircea marcel PETCU Emilia POENARU (Cluj-Napoca) Alexandru COCEATOV (Republica moldova) Corectură Natalia dEdiU (Republica moldova) Floarea CAlENiC daniela iACOBlEV-BARĂU mihai miliAN iuliana TiTOV REDACTORI marian dOPCEA Victor Henrich BAUmANN Andreea CERȘEmBA Nicolae RĂdUlESCU Silvia lUCHiAN Spiridon POPESCU (Târgu Jiu) lăcrămioara mANEA mihnea Teodor POPESCU (Târgu Jiu) Gheorghe BĂiSAN iuliana diNTE (Constanța) Adrian PAl Vasilica miTREA (Constanța) Constantin ilie NAN (Constanța) Felix lucian NECUlAi Silvia BYA URliH (Baia mare) Oana Gabriela AGACHE melania CUC (Bistrița-Năsăud) Elena NETCU Silvia COCETOV-CSAKi (Oradea) lavinia PAVEl Rodica CĂTUN (Caracal) mihai ViNTilĂ (Brăila) Virgil ANTONESCU (Brăila) Grafică: Adrian Pal Constantin OANCĂ layout: R. Caliman mihai mOlEȘAG mirela NECUlA (București) luiza Adela VĂdUVA (Padeș, Gorj) MEMBRI FONDATORI Viorel POPESCU (Padeș, Gorj) Victor H.
    [Show full text]
  • Articole Din Publicaţii Periodice. Cultură 3
    ARTICOLE DIN PUBLICAŢII PERIODICE. CULTURĂ 3 CUPRINS 0 GENERALITĂŢI ............................................................................................... 5 008 Civilizaţie. Cultură..................................................................................... 5 02 Biblioteconomie. Biblioteci ....................................................................... 10 06 Organizaţii. Asociaţii. Congrese. Expoziţii ............................................... 11 070 Ziaristică .................................................................................................. 12 1 FILOZOFIE ...................................................................................................... 19 2 RELIGIE ........................................................................................................... 23 3 ŞTIINŢE SOCIALE, ECONOMICE ŞI JURIDICE .................................... 26 32 Politică ....................................................................................................... 28 323.1 Minorităţi naţionale .............................................................................. 32 37 Educaţie. Învăţământ. Timp liber .............................................................. 33 39 Etnografie. Folclor ..................................................................................... 36 6 ŞTIINŢE APLICATE ...................................................................................... 37 655 Industrii poligrafice ................................................................................
    [Show full text]
  • ARIEL SHARON – Un Om PAG
    PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LVI = NR. 420-421 (1220-1221) = 1 – 31 IANUARIE 2014 = 29 TEVET – 30 ŞVAT 5774 =24 PAGINI – 3 LEI ARIEL SHARON – un om PAG. 3 a cărui viaţă s-a confundat cu cea a Israelului PAG. 2 Preşedintele De la Ierusalimul sub zăpadă Traian Băsescu, în vizită în Israel De vorbă cu oameni de cultură israelieni PAG. 9 MEDI WECHSLER – 105 ani PAG. 15 Aurel Vainer, la borna 82, în drum către 120 de ani PAG. 5 Participanţi la Festivalul Internaţional ... la Anul Nou al Pomilor (Tu BiŞvat) de Literatură – Bucureşti PAG. 14 73 de ani de la pogromul legionar de la Bucureşti Dorinţa de a uita prelungeşte exilul, al TVR, acad. prof. Dan Berindei, Shelley violenţei sale. Bilanţul tragicelor eveni- CENTENARII NOŞTRI iar secretul răscumpărării este amintirea Hagler Livne, şef adj. misiune, ambasada mente cuprinde 120 de morţi, majoritatea (Israel ben Eliezer) Israelului, dr. Lya Benjamin, istoric, prof. macabrelor asasinate fiind comise în Maria Banuş Împlinirea a 73 de ani de la pogromul univ. Alex. Florian, directorul Institutului pădurea Jilava, precum şi la Abator, pe legionar de la Bucureşti a fost comemo- „Elie Wiesel”, Radu Gabrea, regizor, şi şoselele Fundeni şi Pantelimon. Centrele Acad. C.I. Gulian rată anul acesta prin organizarea, de Avram Croitoru, supravieţuitor al pogro- legionare şi Poliţia Capitalei au fost trans- către Federaţia Comunităţilor Evreieşti din mului din Bucureşti) au rostit alocuţiuni. formate în adevărate camere de tortură. Marcel Saragea România (F.C.E.R.), Comunitatea Evreilor (Vom reveni în numărul viitor cu detalii şi Martiriul rabinului Gutman şi al fiilor săi Bucureşti (C.E.B.), Centrul Comunitar reportaje de la aceste evenimente).
    [Show full text]
  • Nr. 4 (37), (Anul X), Octombrie - Decembrie 2012 EX PONTO Text/Imagine/Metatext
    octombrie - decembrie 2012 Nr. 4(37) anul X EX PONTO TEXT/IMAGINE/METATEXT Nr. 4 (37), (Anul X), octombrie - decembrie 2012 EX PONTO text/imagine/metatext Revistă trimestrială publicată de Editura Ex Ponto şi S.C. InFCon S.A. Director fondator: IoAn PoPIŞtEAnU Director general: PAUL PRoDAn Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, cu susţinerea Filialei „Dobrogea“ a Uniunii Scriitorilor din România, şi sprijinul RoMDIDAC S.A. BUCUREŞtI Redacţia: Redactor şef: OVIDIU DUNĂREANU Redactor şef adjunct: nICoLAE RotUnD Redactori: AngELo MItChIEvICI, ILEAnA MARIn (S.U.A.), LăCRăMIoARA BEREChEt, SoRIn RoŞCA, oLIMPIU vLADIMIRov (tulcea) Prezentare grafică: ConStAntIn gRIgoRUŢă tehnoredactare: AURA DUMItRAChE Prepress: LEonARD vIZIREAnU Colegiul ştiinţific: SoRIn ALExAnDRESCU, Acad. SoLoMon MARCUS, AnDREI BoDIU, IoAn StAnoMIR, vASILE SPIRIDon, DoInA PăULEAnU, ANTONIo PAtRAŞ Colegiul consultativ: FLoRIn ŞLAPAC, Ion RoŞIoRU, STOICA LASCU, BARDU nISTOR, ŞtEFAn CUCU, vIRgIL CoMAn, LIvIU LUngU Revista Ex Ponto găzduieşte opiniile, oricât de diverse, ale colaboratorilor. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui text aparţine în exclusivitate autorului. Redacţia şi Administraţia: Aleea Prof. Murgoci nr. 1, Constanţa, 900132; tel./fax: 0241 / 580527 / 585627 E-mail: [email protected] / [email protected] Revista se difuzează: – în Constanţa, prin reţeaua chioşcurilor „Cuget Liber” S.A. şi la – Muzeul de Artă Constanţa – în Bucureşti, prin Centrul de Difuzare a Presei de la Muzeul Literaturii Române – prin abonamente şi direct, de la sediul redacţiei Revista Ex Ponto este membră a A.R.I.E.L. (Asociaţia Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare) tiparul: S.C. Infcon S.A. Constanţa ISSn: 1584-1189 SUMAR Editorial vALEntIn tALPALARU (p. 64) MARIAn DoPCEA (p. 68) AngELo MItChIEvICI – Thalassa, Thalassa! (p.
    [Show full text]
  • Magazine Francophone De Roumanie SOCIETE ECONOMIE CULTURE
    REGARDMagazine francophone de Roumanie Jusqu’à IAşI SOCIETE Beaux petits cerveaux ECONOMIE ELI-NP : projet fou CULTURE Regard 59 / 15 mars - mai 2013 10 lei Regard Rencontre avec Bogdan Iancu Regard 59 15 mars - 15 mai 2013 SOMMAIRE REGARDMagazine francophone de Roumanie Jusqu’à AILLEURS IAşI Quitter un pays où l’on a passé des années ou voir ses amis en partir sont toujours des moments dou- loureux pour un expatrié. Parfois, on vient à peine de faire connaissance, le courant passe mais le siège de son entreprise à Paris, Londres ou Madrid coupe court à ce début de complicité. Il faut partir. Et, SOCIETE ailleurs, refaire sa vie. Quand il s’agit du même conti- Beaux petits cerveaux nent, on arrivera à se revoir, le temps d’un week-end. ECONOMIE ELI-NP : projet fou Mais lorsqu’un océan sépare... Le départ approche, CULTURE une fête pour dire au revoir s’impose. Elle sera Regard 59 / 15 mars - mai 2013 10 lei Regard Rencontre avec Bogdan Iancu joyeuse et triste à la fois, on établit déjà une date ap- proximative pour les retrouvailles. Pour celui qui part, toutes ces choses à faire empêchent de sombrer dans ISSN 1843 - 7567 la nostalgie, mais pas complètement. Pour celui qui Illustration de couverture : Sorina Vasilescu et Lucian Muntean (photo) reste, c’est parfois plus dur : il, elle me manquera… Devrais-je moi aussi m’en aller ? Question récurrente, surtout quand on vit à l’étranger depuis longtemps. RENCONTRE Puis le quotidien reprend le dessus, jusqu’au nouveau départ. Le mien ou le sien.
    [Show full text]