TIŞA Be AV (9 AV)

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

TIŞA Be AV (9 AV) „Democraţia nu este dictatura majorităţii ci protecţia minorităţilor de toate felurile” Interviu cu prof. CRISTIAN PÂRVULESCU, coordonator al Forumului Constituţional, preşedinte Pro Democraţia Propuneri ale deputatului PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA F.C.E.R. pentru revizuirea unor articole din ANUL LVI = NR. 408-409 (1208-1209) = 1 – 30 IUNIE 2013 = 23 SIVAN – 22 TAMUZ 5773 =24 PAGINI – 3 LEI Constituţie PAG. 5 TIŞA be AV (9 AV) Pogromul de la Dorohoi a aprins făclia violenţelor „KESHET” pentru generaţia de mijloc a păşit cu dreptul antisemite din România condusă de I. Antonescu PAG. 3 În ziua de 1 iulie 1940, subunităţi militare române Toţi evreii civili prezenţi, cu excepţia unui singur su- din Grupul 3 Grăniceri şi 8 Artilerie, care se retrăgeau din pravieţuitor, precum şi şapte militari evrei în frunte cu De la Moghilev la Caracas Herţa, au declanşat un pogrom antievreiesc la Dorohoi, sergentul Bercovici Emil, din Regimentul 29 Infanterie, via Tel-Aviv – ceea ce a constituit prima manifestare majoră în lanţul care au venit să dea onorul soldatului erou evreu, au fost PAG. 9 din care fac parte celelalte pogromuri din Moldova şi cel ucişi de către militarii români. viaţa, ca o luptă de la Bucureşti. Focul s-a extins cu repeziciune în tot oraşul, ucigaşii În oraşul Dorohoi, se arată în lucrarea „Holocaust sub dezlănţuiţi făcând numeroase victime în rândurile popu- guvernarea lui Antonescu”, scrisă de Marcu Rozen (supra- laţiei evreieşti. Lansare de carte „Hasefer“ la Bookfest vieţuitor al lagărelor din Transnistria) şi editată de AERVH, După cum rezultă din procesul verbal nr. 462 din 4 iulie au fost aduse corpurile neînsufleţite ale căpitanului român 1940, semnat de procurorul militar căpitan în rezervă Duca Autori evrei la Salonul internaţional de carte Bookfest Boroş şi soldatului evreu Iancu Solomon, împuşcaţi la Mihail, ajutor de primar ing. Ion Pascu şi colonel medic PAG. 14 Herţa, într-un incident cu armata sovietică. în rezervă C.Enăchescu, au fost împuşcaţi 50 de evrei, În ziua de 1 iulie 1940, ofiţerul român urma să fie în- dintre care 11 femei, 34 bărbaţi şi 5 copii. mormântat la cimitirul creştin-ortodox, iar soldatul evreu, În timpul pogromului au avut loc jafuri, schingiuiri şi la cimitirul evreiesc. scene bestiale. 20 de ani de Gaudeamus şi După cum era firesc, autorităţile locale ar fi trebuit să Unii ofiţeri şi subofiţeri români, spre cinstea lor, au 85 de ani de Radio România trimită reprezentanţi la funeraliile acestor eroi. Dar n-a fost salvat evrei de la moarte. Locotenenţii Alexandru Atanasiu să fie aşa, povesteşte Marcu Rozen. La înmormântarea şi Ion Gaia precum şi sergentul Gheorghe Olteanu l-au Interviu cu Vladimir Epstein, director exe- soldatului evreu au fost trimişi doar 7 militari evrei neîn- salvat pe dr. arh. Leon Haber, căpitanul Stino a împiedi- cutiv al Târgului Gaudeamus în cadrul Societăţii armaţi, de la Regimentul 29 Infanterie din localitate. Au cat omorârea soldaţilor evrei din cazarma Regimentului Române de Radiodifuziune venit încă 20 de evrei civili, care au avut curajul să înfrunte 29 Infanterie, locotenentul Nimereanu, fiul preotului din PAG. 15 atmosfera antievreiască din oraş. Trestiana, a salvat o familie de evrei. Documentele rela- În momentul desfăşurării funeraliilor, subunităţi ale tează şi alte cazuri. armatei române, care se retrăgeau din regiunea Herţa, Menţionăm şi faptul că foarte mulţi români au ascuns Evreii în Principatele Dunărene au pătruns în cimitirul evreiesc şi au deschis focul, fără evrei în propriile case, salvându-i astfel de furia criminalilor. somaţie, împotriva participanţilor la înmormântare. ALEXANDRU MARINESCU la 1848 PAG. 17 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013 AGENDA DEPUTATULUI ŞI PREŞEDINTELUI F.C.E.R. Balcanii – unul dintre Participări la: • lucrările Comisiei Parlamentare a asistat la impresionante manifestări comemorative de Modificare a Constituţiei; • Conferinţa „Levant. dedicate eroilor evrei varşovieni, conduşi de Mor- locurile de unde teroriştii Leagănul Diplomaţiei Culturale” - Bucureşti; • pri- dechai Anielewicz z.l., în faţa Monumentului impre- miri la vicepreşedintele Camerei Deputaţilor şi la sionant din centrul fostului ghetou şi din modernul preşedintele Senatului a unei delegaţii israeliene; • şi multifuncţionalul edificiu care găzduieşte Muzeul pot ameninţa Israelul Programul „Gesher” – Murighiol; • lansarea roma- Evreilor din Polonia. Un moment de vârf – concertul Israelul are relaţii bune cu multe state din Balcani. Dacă până nului „Domnişoara” de Carol Feldman – Tulcea; • oferit de Filarmonica israeliană, avându-l la pupitru de curând acestea prezentau un grad de securitate pentru pre- comemorarea a 70 de ani de la revolta Ghetoului din pe Zubin Mehta. Au fost prezente personalităţi din zenţa israeliană, nu trebuie uitat faptul că, în ultimii ani, Balcanii Varşovia; • reuniunile Congresului Mondial Evreiesc lumea evreiască europeană şi americană – gest au reprezentat pentru Israel, în unele cazuri, şi locul de unde s-au şi Congresului European Evreiesc – Budapesta; de solidaritate al evreilor de pretutindeni faţă de produs atentate antiisraeliene sau unde s-au adăpostit şi organizat • întâlnirea, la Ambasada Franţei în România, cu memoria luptătorilor din Ghetoul Varşoviei, a tuturor celule teroriste, alcătuite din fundamentalişti islamici. Doar cu un an Eminenţa Sa Cardinalul Paul Poupard; • intervenţii evreilor pieriţi în Holocaust. în urmă, în portul Burgas din Bulgaria a avut loc un atentat terorist, la Camera Deputaţilor asupra Proiectului de lege l Dr. Aurel Vainer a participat la a XIV-a Adunare soldat cu moartea a cinci turişti israelieni şi a unui şofer bulgar. privind lucrările conductei de gaze naturale Nabucco Generală a Congresului Mondial Evreiesc (CME), După întreruperea relaţiilor diplomatice dintre Israel şi Turcia, au şi asupra modificării şi completării Ordonanţei de ur- eveniment de mare importanţă pentru lumea evreias- fost alese noi locuri de vacanţă în Balcani pentru turiştii israelieni, genţă a Guvernului nr. 137/ 2000 privind prevenirea că internaţională, amplu reflectat în R.E. 406 - 407/ printre care Grecia, Cipru şi Bulgaria, aceştia devenind, în acelaşi şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, lege 2013. Tot atunci, a avut loc şi Adunarea Generală a timp, şi ţinte uşoare ale atacurilor teroriste. Astfel că viziunea Bal- ordinară adoptată de Senat la 23 aprilie 2013. Sunt Congresului European Evreiesc (CEE), unde au fost canilor ca loc sigur pentru Israel a început să se schimbe. repere ale unei agende – expresie a multitudinii de adoptate poziţiile membrilor CEE faţă de ordinea de După ce atentatul de la Burgas a fost cercetat, serviciile secrete activităţi ale preşedintelui şi deputatului F.C.E.R. zi a Adunării Generale a CME. Un loc aparte l-au au subliniat că nu mai este vorba de un caz izolat, îndreptat numai l După ce reprezentanţii Grupului Parlamentar reprezentat discuţiile despre alegerile conducerilor împotriva Israelului, ci fenomenul a căpătat o dimensiune europea- al Minorităţilor Naţionale (GPMN), deputaţii Varujan în CME. Au fost susţinute candidaturile lui Ronald nă, ţinând cont de filierele prin care a fost organizat, care s-au întins Pambuccian şi Ovidiu Ganz, au susţinut în faţa Lauder la preşedinţia CME şi Moshe Kantor ca pre- în întreaga Europă. Autorităţile bulgare şi din alte ţări, inclusiv din Comisiei Parlamentare de Modificare a Constituţiei şedinte CEE. Deşi F.C.E.R. figura pe lista de candi- Israel, au considerat vinovată o grupare a Hezbollah. Potrivit dr. un set de propuneri comune, rezultate din dezbateri daturi pentru o funcţie de vicepreşedinte al CME, a Ely Karmon, cercetător principal la Institutul Internaţional pentru prealabile în GPMN, a avut loc o conferinţă de pre- fost preferată reprezentarea evreilor din Kîrgîzstan. Contraterorism din Herzlya, în 2012 Hezbollah a organizat 20 de să. La conferinţă, deputatul Aurel Vainer a arătat că Alt tratament inegal: tuturor candidaţilor la posturile atentate, descoperite pe parcurs, cu excepţia celui de la Burgas. se declară solidar cu propunerile Grupului, având, de vicepreşedinte al CME li s-a permis să-şi prezinte Activităţile duse de Iran în ţările în curs de dezvoltare urmează însă, un punct de vedere propriu privind alegerea curriculum vitae, nu şi în cazul candidaţilor din gru- un model care poate fi aplicat şi în alte ţări, inclusiv în Balcani, preşedintelui României: acesta să fie ales prin vot pa ţărilor în care figura F.C.E.R. Au reţinut atenţia a subliniat Karmon. Iranul foloseşte aceste ţări pentru logistică universal, nu parlamentar, aşa cum figurează în discursurile de deschidere ale preşedintelui CME, teroristă, comerţ ilicit dar şi legal, precum şi pentru proiecte de propunerile GPMN. Deputatul F.C.E.R. a prezentat Ronald Lauder, preşedintelui Federaţiei Comunită- infrastructură. Există un model clar. La început (în ţările mici) se pe larg propuneri privind aplicarea prevederilor din ţilor Evreieşti din Ungaria, Peter Feldmajer, primului stabilesc relaţii diplomatice, culturale, se fac promisiuni de inves- Constituţie de sancţionare a oricăror forme de dis- ministru ungar, Viktor Orban. CME a ales Budapesta tiţii, dar toate se efectuează sub controlul serviciilor de informaţii. criminare pe criterii etnice şi confesionale. pentru Adunare ca semn de solidaritate cu evreii Pentru Iran Balcanii reprezintă o platformă bună din două motive. l La invitaţia lui Emil Constantinescu, preşe- din Ungaria, ţară în care acţiunile extremei
Recommended publications
  • REALITATEA EVREIASCĂ - Nr
    Anul Nou al Pomilor TU BIŞVAT PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA 4 februarie 2015 – ANUL LVI = NR. 442-443 (1242-1243) = 1 – 31 IANUARIE 2015 =10 TEVET – 11 ŞVAT 5775 =24 PAGINI – 3 LEI 15 Şvat 5775 PAG. 6 HOLOCAUsTUL descris de generalul american Dwight D. EIsenhower Generalul D. Eisenhower a avut o premoniţie vizitând lagărul de con- centrare de la Gotha. Într-o scrisoare adresată generalului George C. Marshall, el scria în aprilie 194 5: „Dovezile vizuale şi verbale de înfometare, cruzime şi bestialitate erau copleşitoare. Într-o cameră erau aruncate, într-o grămadă, cadavrele unor oameni goi, ucişi prin înfometare. Am vizitat locul (unde generalul Patton a refuzat să intre- n.red.) pentru a putea ulterior să depun mărturie directă dacă vreodată, în viitor, va apărea tendinţa de a pune aceste acuzaţii pe seama propagandei”. Cupola de la Yad Vashem 27 ianuarie ZIUA INTERNAŢIONALĂ A HOLOCAUsTULUI - 70 de ani de la eliberarea lagărului nazist de la Aus chwitz de către Forţele Aliate Lagărul de la Auschwitz Eliberarea lagărului de la Auschwitz ATENTATUL TERORIsT DIN FRANŢA Contribuţia evreimii PAG. 7 74 de ani „Au murit numai fiindcă erau evrei” române la Aşezământul de la Această propoziţie, sub forma: „singu- caşer din Paris, şi nu întâmplător, potrivit Muncii în Ereţ Israel Pogromul ra lor vină a fost că erau evrei”, o folosim propriilor declaraţii făcute prin telefonul PAG. 9 adesea când ne referim la victimele Ho- mobil unui post de radio. El a năvălit în din locaustului. O regăsim în paginile cărţilor magazin, a omorât patru ostatici şi, până HANUCA Bucureştii de istorie, în paginile unor ziare, în evocări la urmă, a fost împuşcat, ca de altfel şi cei Bucureşti ale supravieţuitorilor.
    [Show full text]
  • Avangarda – Prezent Și Istorie
    Avangarda – prezent PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA și istorie AANULNUL LVLV NR.NR. 364-365364-365 (1164-1165)(1164-1165) 1 – 3030 IUNIEIUNIE 20112011 2828 YIARYIAR – 2828 SIVANSIVAN 57715771 2244 PAGINIPAGINI – 3 LEILEI IUNIE, CÂND E MULTĂ LUMINĂ „Aminteşte-ţi ceea ce ţi-a făcut ţie Amalek!” (Deuteronom, 25. 17). În fi e- care an, când vine vara ne amintim. Auzim roţile trenurilor de marfă, care plecau spre Auschwitz cu evreii din Ar- dealul de Nord. Spunem Kadiş pentru ei, pentru comunităţi întregi prefăcute-n fum. Au fost singuri sau aproape sin- guri în drumul spre moarte. A spus-o, la comemorarea din acest an, un mare istoric neevreu din Oradea. Au spus-o fotografi ile din „Albumul Auschwitz”, făcute de nazişti în momentul trierii, care pot fi văzute în expoziţia deschi- să, acum, la Satu Mare. Au spus-o licăririle lumânărilor aprinse de puţinii supravieţuitori – „tăciunele smuls fl ă- cărilor” – din atâtea oraşe din nordul Transilvaniei. Restul - cifre. Oameni gazaţi şi arşi în cuptoare, din această parte a României, sub ocupaţie ungară fascistă: 18 000 – Cluj; 30 000 – Bi- hor, inclusiv Oradea; 14 000 – Satu Mare… Şi rândurile supravieţuitorilor se subţiază din ce în ce. Şi dacă astăzi, când ei mai există încă, se fac auzite atâtea voci care contestă Holocaustul, ce se va întâmpla când ei nu vor mai fi ? Vorbim contra urii. Scriem contra urii. Scriem împotriva fanatismului. Fanatismul duce la aversiune faţă de tot ce e diferit şi asta nu e numai împotriva evreilor. Deportările evreilor din această parte a ţării, cauzate de excesul de zel al autorităţilor maghiare fasciste, când era limpede pentru oricine că „Reich-ul de o mie de ani” al lui Hitler e ţăndări, s-au săvârşit în mai – iunie, când e multă lumină.
    [Show full text]
  • O Doamnă Cât Un Secol. Timpul Şi Margareta – Adevarul
    5/12/2017 O doamnă cât un secol. Timpul şi Margareta ­ adevarul.ro O doamnă cât un secol. Timpul şi Margareta Iulian Andrei Crăciun, Pictoriţa Margareta (Medi) Wechsler Dinu are 103 ani. Este cea mai frumoasă femeie pe care am întâlnit­o. Ştiţi ora aceea a dimineţii când în oraş e încă linişte şi prima lumină cade perfect peste întunericul catifelat, cade divin, ca într­un tablou de Marc Chagall? Atunci, la răsărit, uneori, dar tot mai rar, Medi Dinu priveşte cerul. Ştiţi de câte ori şi cât de frumos a răsărit soarele din decembrie 1908 până în martie 2012, până în acest timp târziu, cu suflete îngheţate? Medi Dinu ştie. Istoria secolului XX are în sfârşit un cronicar adecvat. Şi câte s­au întâmplat în ultima sută de ani! Au căzut şi monarhia, şi comunismul, au scris şi Jean­Paul Sartre şi Mihaela Rădulescu, şi­au dat măştile jos toţi diavolii, coborând omenirea în grotă, şi s­au ridicat rachetele spaţiale spre abisuri, transportându­ne toate visele pe Lună, iar noi contăm pe istorie? Da, noi contăm pe istorie.Această femeie care ne priveşte acum cu ochii ca marea a văzut tot: a fost evreică în timpul a două războaie mondiale, a absolvit Belle Arte, dar a studiat şi matematici, şi filosofie, i­a fost elevă şi lui Dan Barbilian (poetul Ion Barbu), şi lui Nae Ionescu, a pictat Balcicul din dragoste şi cu talent, a fost căsătorită cu un poet ­ Stephan Roll ­ care a lucrat în cuvinte ca în mătase. Aţi auzit de Lăptăria lui Enache? Era, cândva, a socrului lui Medi Dinu.
    [Show full text]
  • Catalogul "Ackerman", Editions N
    Campanie de strângere de fonduri pentru PRIMUL TEATRU CONSTRUIT ÎMPREUNĂ OUĂLE GRIVIȚA 53 Chris Simion-Mercurian este o personalitate apreciată atât în țară, cât și în străinătate. Are o carieră de peste 20 de Au creat pentru „Grivița 53”: Alexandru Tomescu&Ana Munteanu, Gheorghe Fikl, Oana Pellea, Cristian Mungiu&Dalina ani în teatru, peste 48 de spectacole regizate, 10 cărți publicate și este inițiatoarea unui important festival de teatru Bădescu, Dan Perjovschi&band of illustrators, Ivan Patzaichin&Marius Burhan, Alex Găvan&Adina Mastalier, Horațiu independent din țară – UNDERCLOUD. Mălăele&Cristi Farcaș, Maia Morgenstern&Cabiria Morgenstern, Mihai Dobrovolschi&Vlad Fodor, Vasile Murivale, Mirela Anul trecut Chris Simion-Mercurian a vândut casa bunicii și, cu banii încasați din tranzacție, a cumpărat un teren. Trăistaru, Mihai Popescu, Iuliana Vîlsan, Francisc Chiuariu, Marius Manole, Fundația Renașterea & Alexandra Nechita, Arantxa Pe Calea Griviței 53. Acolo va construi G53 – PRIMUL TEATRU CONSTRUIT ÎMPREUNĂ DE LA ZERO. „În 1946 ducea Etcheverria, Valeria Racilă von Groningen & Chris Simion-Mercurian. la bun sfârșit un astfel de demers inginerul constructor Liviu Ciulei, pentru fiul său - regizorul cu același nume. Teatrul construit de domnia sa este actualul Teatru Nottara. De-atunci și până astăzi nimeni nu a replicat o astfel de „Nu e nevoie de multe cuvinte, ci de donații și fapte. E un proiect curajos inițiat de oameni curajoși și frumoși. <<Grivița 53>> poveste”. După 73 de ani, Chris Simion – Mercurian ne invită să-i fim alături, iar visul ei să devină și visul nostru. „Este este o victorie a unor oameni împotriva unui sistem.” – Oana Pellea, actriță. moștenirea pe care o putem lăsa generațiilor care vin din urmă și Bucureștiului.” – Chris Simion-Mercurian.
    [Show full text]
  • Articole Din Publicaţii Periodice. Cultură 3
    ARTICOLE DIN PUBLICAŢII PERIODICE. CULTURĂ 3 CUPRINS 0 GENERALITĂŢI ............................................................................................... 5 008 Civilizaţie. Cultură..................................................................................... 5 02 Biblioteconomie. Biblioteci ....................................................................... 11 06 Organizaţii. Asociaţii. Congrese. Expoziţii ............................................... 11 070 Ziaristică .................................................................................................. 12 1 FILOZOFIE ...................................................................................................... 21 2 RELIGIE ........................................................................................................... 26 3 ŞTIINŢE SOCIALE, ECONOMICE ŞI JURIDICE .................................... 30 32 Politică ....................................................................................................... 33 323.1 Minorităţi naţionale .............................................................................. 35 37 Educaţie. Învăţământ. Timp liber .............................................................. 36 39 Etnografie. Folclor ..................................................................................... 37 6 ŞTIINŢE APLICATE ...................................................................................... 38 655 Industrii poligrafice ................................................................................
    [Show full text]
  • Licitaţia De Avangardă, Inclusiv Amintirile Unui Poet Avangardist Marți, 21 Mai 2019, 19.00 Artmark, Palatul Cesianu-Racoviță
    26. Marcel Iancu, Nouvelle trophée (detaliu) Licitaţia de Avangardă, inclusiv amintirile unui poet avangardist marți, 21 mai 2019, 19.00 Artmark, Palatul Cesianu-Racoviță 10 11 Verso: Tristan Tzara, Autoportret 1 | Tristan Tzara 1896, Moinești, Bacău - 1963, Paris Schițe și Autoportret | 1952 tuș pe hârtie, 20,5 × 13,5 cm, semnat, datat și dedicat dreapta jos, în peniță, „Tzara a Claude, 26 nov. (19)52” € 2.500 - 3.500 Proveniență: colecția poetului francez Claude Roy. 2 | Hedda Sterne 3 | Hedda Sterne 1910, București - 2011, New York 1910, București - 2011, New York Studiul subconștientului În mișcare colaj, tempera și ceracolor pe hârtie, 48 × 32,5 cm tempera pe hârtie, 42 × 32 cm € 300 - 500 € 300 - 500 Proveniență: Proveniență: colecția Stephan Roll. colecția Stephan Roll. 12 13 4 | Jules Perahim După perioada comunistă, în care se conformează 1914, Bucureşti - 2008, Paris realismului-socialist impus de stat, Perahim revine la pasiunea sa, pictura suprarealistă. După 1969 Dialog între două lumi (D’une rive à l’autre) | 1975 universul imaginar se transformă definitiv, urmând ulei pe pânză, 50 × 61 cm, semnat și datat dreapta jos, calea Suprarealismului internațional. Lumea fantastică cu gri, „Perahim, (19)75” creată de artist fascinează prin fabulosul bestiar în care se regăsesc numeroase varietăţi de animale şi plante, € 6.000 - 9.000 peisaje hipnotizante şi vaste, toate realizate într-o cromatică vie, exotică. Acest exotism al formelor şi culorilor lui Perahim îşi are influenţa în cultura africană, Opera este însoțită de certificat de autenticitare emis de de la care s-a inspirat în urma călătoriei lui în Africa de soția artistului, doamna Marina Vanci-Perahim.
    [Show full text]
  • Serie Nouă II Anul II, Nr. 4, Decembrie 2019 STEAUA DOBROGEI COLABORATORI * an II, Nr
    Serie nouă II Anul II, nr. 4, decembrie 2019 STEAUA DOBROGEI COLABORATORI * An II, Nr. 4/decembrie 2019 Publicație fondată în 1879 Gheorghe ȘEiTAN * Gheorghe OANCEA Serie nouă – 1999 Ștefan ZĂVOiU Olga VĂdUVA Revistă trimestrială de cultură Violeta daniela mÎNdRU (Tecuci) * Sebastian GOlOmOZ (Tecuci) Serie nouă II – 2018 Valentina BECART BiSOG (Pașcani) Angela dUmBRAVĂ Revistă bianuală de cultură ioan GHEORGHiȚĂ miriam dABĂU (Paris, Franța) lenuș lUNGU (Torino, italia) COLECTIVUL DE REDACȚIE Anca maria dAVid (Sydney, Australia) Ovidiu SCRidON (marea Britanie) Director Petre RĂU (Galați) mircea marcel PETCU Georgeta mUSCĂ OANĂ (Galați) Vera CRĂCiUN (Galați) tel.:0721214489 Cezarina AdAmESCU (Galați) e-mail: [email protected] Valeria HOGEA Claudia mARiNACHE (București) mihai mARiNACHE Redactor - șef Nicolae GEORGESCU-TUlCEA Gheorghe BUCUR Pr. Gabriel CONSTANTiN tel.:0722274551 Pr. Nicolae Sorin iON e-mail: [email protected] Ernesto miHĂilESCU Zaharia POTÂRNiCHE (București) George TERZiU (București) Secretar general de redacție dan CiACHiR (București) Carmen ȘERB (București) laurențiu mĂNĂSTiREANU (Cluj-Napoca) mircea marcel PETCU Emilia POENARU (Cluj-Napoca) Alexandru COCEATOV (Republica moldova) Corectură Natalia dEdiU (Republica moldova) Floarea CAlENiC daniela iACOBlEV-BARĂU mihai miliAN iuliana TiTOV REDACTORI marian dOPCEA Victor Henrich BAUmANN Andreea CERȘEmBA Nicolae RĂdUlESCU Silvia lUCHiAN Spiridon POPESCU (Târgu Jiu) lăcrămioara mANEA mihnea Teodor POPESCU (Târgu Jiu) Gheorghe BĂiSAN iuliana diNTE (Constanța) Adrian PAl Vasilica miTREA (Constanța) Constantin ilie NAN (Constanța) Felix lucian NECUlAi Silvia BYA URliH (Baia mare) Oana Gabriela AGACHE melania CUC (Bistrița-Năsăud) Elena NETCU Silvia COCETOV-CSAKi (Oradea) lavinia PAVEl Rodica CĂTUN (Caracal) mihai ViNTilĂ (Brăila) Virgil ANTONESCU (Brăila) Grafică: Adrian Pal Constantin OANCĂ layout: R. Caliman mihai mOlEȘAG mirela NECUlA (București) luiza Adela VĂdUVA (Padeș, Gorj) MEMBRI FONDATORI Viorel POPESCU (Padeș, Gorj) Victor H.
    [Show full text]
  • Articole Din Publicaţii Periodice. Cultură 3
    ARTICOLE DIN PUBLICAŢII PERIODICE. CULTURĂ 3 CUPRINS 0 GENERALITĂŢI ............................................................................................... 5 008 Civilizaţie. Cultură..................................................................................... 5 02 Biblioteconomie. Biblioteci ....................................................................... 10 06 Organizaţii. Asociaţii. Congrese. Expoziţii ............................................... 11 070 Ziaristică .................................................................................................. 12 1 FILOZOFIE ...................................................................................................... 19 2 RELIGIE ........................................................................................................... 23 3 ŞTIINŢE SOCIALE, ECONOMICE ŞI JURIDICE .................................... 26 32 Politică ....................................................................................................... 28 323.1 Minorităţi naţionale .............................................................................. 32 37 Educaţie. Învăţământ. Timp liber .............................................................. 33 39 Etnografie. Folclor ..................................................................................... 36 6 ŞTIINŢE APLICATE ...................................................................................... 37 655 Industrii poligrafice ................................................................................
    [Show full text]
  • ARIEL SHARON – Un Om PAG
    PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA ANUL LVI = NR. 420-421 (1220-1221) = 1 – 31 IANUARIE 2014 = 29 TEVET – 30 ŞVAT 5774 =24 PAGINI – 3 LEI ARIEL SHARON – un om PAG. 3 a cărui viaţă s-a confundat cu cea a Israelului PAG. 2 Preşedintele De la Ierusalimul sub zăpadă Traian Băsescu, în vizită în Israel De vorbă cu oameni de cultură israelieni PAG. 9 MEDI WECHSLER – 105 ani PAG. 15 Aurel Vainer, la borna 82, în drum către 120 de ani PAG. 5 Participanţi la Festivalul Internaţional ... la Anul Nou al Pomilor (Tu BiŞvat) de Literatură – Bucureşti PAG. 14 73 de ani de la pogromul legionar de la Bucureşti Dorinţa de a uita prelungeşte exilul, al TVR, acad. prof. Dan Berindei, Shelley violenţei sale. Bilanţul tragicelor eveni- CENTENARII NOŞTRI iar secretul răscumpărării este amintirea Hagler Livne, şef adj. misiune, ambasada mente cuprinde 120 de morţi, majoritatea (Israel ben Eliezer) Israelului, dr. Lya Benjamin, istoric, prof. macabrelor asasinate fiind comise în Maria Banuş Împlinirea a 73 de ani de la pogromul univ. Alex. Florian, directorul Institutului pădurea Jilava, precum şi la Abator, pe legionar de la Bucureşti a fost comemo- „Elie Wiesel”, Radu Gabrea, regizor, şi şoselele Fundeni şi Pantelimon. Centrele Acad. C.I. Gulian rată anul acesta prin organizarea, de Avram Croitoru, supravieţuitor al pogro- legionare şi Poliţia Capitalei au fost trans- către Federaţia Comunităţilor Evreieşti din mului din Bucureşti) au rostit alocuţiuni. formate în adevărate camere de tortură. Marcel Saragea România (F.C.E.R.), Comunitatea Evreilor (Vom reveni în numărul viitor cu detalii şi Martiriul rabinului Gutman şi al fiilor săi Bucureşti (C.E.B.), Centrul Comunitar reportaje de la aceste evenimente).
    [Show full text]
  • Nr. 4 (37), (Anul X), Octombrie - Decembrie 2012 EX PONTO Text/Imagine/Metatext
    octombrie - decembrie 2012 Nr. 4(37) anul X EX PONTO TEXT/IMAGINE/METATEXT Nr. 4 (37), (Anul X), octombrie - decembrie 2012 EX PONTO text/imagine/metatext Revistă trimestrială publicată de Editura Ex Ponto şi S.C. InFCon S.A. Director fondator: IoAn PoPIŞtEAnU Director general: PAUL PRoDAn Apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România, cu susţinerea Filialei „Dobrogea“ a Uniunii Scriitorilor din România, şi sprijinul RoMDIDAC S.A. BUCUREŞtI Redacţia: Redactor şef: OVIDIU DUNĂREANU Redactor şef adjunct: nICoLAE RotUnD Redactori: AngELo MItChIEvICI, ILEAnA MARIn (S.U.A.), LăCRăMIoARA BEREChEt, SoRIn RoŞCA, oLIMPIU vLADIMIRov (tulcea) Prezentare grafică: ConStAntIn gRIgoRUŢă tehnoredactare: AURA DUMItRAChE Prepress: LEonARD vIZIREAnU Colegiul ştiinţific: SoRIn ALExAnDRESCU, Acad. SoLoMon MARCUS, AnDREI BoDIU, IoAn StAnoMIR, vASILE SPIRIDon, DoInA PăULEAnU, ANTONIo PAtRAŞ Colegiul consultativ: FLoRIn ŞLAPAC, Ion RoŞIoRU, STOICA LASCU, BARDU nISTOR, ŞtEFAn CUCU, vIRgIL CoMAn, LIvIU LUngU Revista Ex Ponto găzduieşte opiniile, oricât de diverse, ale colaboratorilor. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui text aparţine în exclusivitate autorului. Redacţia şi Administraţia: Aleea Prof. Murgoci nr. 1, Constanţa, 900132; tel./fax: 0241 / 580527 / 585627 E-mail: [email protected] / [email protected] Revista se difuzează: – în Constanţa, prin reţeaua chioşcurilor „Cuget Liber” S.A. şi la – Muzeul de Artă Constanţa – în Bucureşti, prin Centrul de Difuzare a Presei de la Muzeul Literaturii Române – prin abonamente şi direct, de la sediul redacţiei Revista Ex Ponto este membră a A.R.I.E.L. (Asociaţia Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare) tiparul: S.C. Infcon S.A. Constanţa ISSn: 1584-1189 SUMAR Editorial vALEntIn tALPALARU (p. 64) MARIAn DoPCEA (p. 68) AngELo MItChIEvICI – Thalassa, Thalassa! (p.
    [Show full text]
  • Magazine Francophone De Roumanie SOCIETE ECONOMIE CULTURE
    REGARDMagazine francophone de Roumanie Jusqu’à IAşI SOCIETE Beaux petits cerveaux ECONOMIE ELI-NP : projet fou CULTURE Regard 59 / 15 mars - mai 2013 10 lei Regard Rencontre avec Bogdan Iancu Regard 59 15 mars - 15 mai 2013 SOMMAIRE REGARDMagazine francophone de Roumanie Jusqu’à AILLEURS IAşI Quitter un pays où l’on a passé des années ou voir ses amis en partir sont toujours des moments dou- loureux pour un expatrié. Parfois, on vient à peine de faire connaissance, le courant passe mais le siège de son entreprise à Paris, Londres ou Madrid coupe court à ce début de complicité. Il faut partir. Et, SOCIETE ailleurs, refaire sa vie. Quand il s’agit du même conti- Beaux petits cerveaux nent, on arrivera à se revoir, le temps d’un week-end. ECONOMIE ELI-NP : projet fou Mais lorsqu’un océan sépare... Le départ approche, CULTURE une fête pour dire au revoir s’impose. Elle sera Regard 59 / 15 mars - mai 2013 10 lei Regard Rencontre avec Bogdan Iancu joyeuse et triste à la fois, on établit déjà une date ap- proximative pour les retrouvailles. Pour celui qui part, toutes ces choses à faire empêchent de sombrer dans ISSN 1843 - 7567 la nostalgie, mais pas complètement. Pour celui qui Illustration de couverture : Sorina Vasilescu et Lucian Muntean (photo) reste, c’est parfois plus dur : il, elle me manquera… Devrais-je moi aussi m’en aller ? Question récurrente, surtout quand on vit à l’étranger depuis longtemps. RENCONTRE Puis le quotidien reprend le dessus, jusqu’au nouveau départ. Le mien ou le sien.
    [Show full text]
  • COMEMORAREA Pogromului De LA IAŞI Din 1941 Israelul
    Următorul număr al revistei noastre va apărea la sfârşitul lunii septembrie. Urăm de pe acum cititorilor noştri Ş A N A T O V A PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA UMETUKA! În pagina 3 – Mesaje ANUL LVI = NR. 410-411 (1210-1211) = 1 – 31 IULIE 2013 = 23 TAMUZ – 24 AV 5773 =28 PAGINI – 3 LEI de Roş Haşana 5774 Una dintre comorile Israelului – oraşul Haifa, văzut de pe Muntele Carmel (Pag. 17) C omemorarea P O g romului V E C H E A P R O B L E M Ă Cuvântul mai puternic Î N H A I N E N O I decât moartea d E la I aşi d in 1 9 4 1 Interviu cu LIVIU BERIS, Plecarea dintre noi a scriitorului S-au împlinit, în acest sfârşit de iunie, preşedintele AERVH ŞTEFAN IUREŞ 72 de ani de la tragicele evenimente de PAG. 9 PAG. 16 la Iaşi, din 29-30 iunie 1941, evenimente cărora le-au căzut victimă mii şi mii de cetăţeni de origine evreiască. Israelul, profund dezamăgit de directiva UE Raportul Final al Comisiei Interna- Poziţia exprimată de E.S Dan Ben-Eliezer, ţionale pentru Studierea Holocaustului în România arată că “Pogromul de la Ambasadorul Statului Israel în România Iaşi a fost prima fază a distrugerii fizice Israelul îşi exprimă profunda dezamă- masa negocierilor, ei nu vor avea nici un a evreilor din România”. Multitudinea gire pentru publicarea de către Uniunea fel de stimulent pentru a reîncepe pro- documentelor cercetate de membrii co- Europeană a noilor criterii privind acce- cesul de pace.
    [Show full text]