„Democraţia nu este dictatura majorităţii ci protecţia minorităţilor de toate felurile” Interviu cu prof. Cristian Pârvulescu, coordonator al Forumului Constituţional, preşedinte Pro Democraţia Propuneri ale deputatului PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA F.C.E.R. pentru revizuirea unor articole din ANUL LVI = NR. 408-409 (1208-1209) = 1 – 30 IUNIE 2013 = 23 SIVAN – 22 TAMUZ 5773 =24 PAGINI – 3 LEI Constituţie PAG. 5 TIŞA be AV (9 AV)

Pogromul de la Dorohoi a aprins făclia violenţelor „KESHET” pentru generaţia de mijloc a păşit cu dreptul antisemite din România condusă de I. Antonescu PAG. 3 În ziua de 1 iulie 1940, subunităţi militare române Toţi evreii civili prezenţi, cu excepţia unui singur su- din Grupul 3 Grăniceri şi 8 Artilerie, care se retrăgeau din pravieţuitor, precum şi şapte militari evrei în frunte cu De la Moghilev la Caracas Herţa, au declanşat un pogrom antievreiesc la Dorohoi, sergentul Bercovici Emil, din Regimentul 29 Infanterie, via Tel-Aviv – ceea ce a constituit prima manifestare majoră în lanţul care au venit să dea onorul soldatului erou evreu, au fost PAG. 9 din care fac parte celelalte pogromuri din Moldova şi cel ucişi de către militarii români. viaţa, ca o luptă de la Bucureşti. Focul s-a extins cu repeziciune în tot oraşul, ucigaşii În oraşul Dorohoi, se arată în lucrarea „Holocaust sub dezlănţuiţi făcând numeroase victime în rândurile popu- guvernarea lui Antonescu”, scrisă de Marcu Rozen (supra- laţiei evreieşti. Lansare de carte „Hasefer“ la Bookfest vieţuitor al lagărelor din Transnistria) şi editată de AERVH, După cum rezultă din procesul verbal nr. 462 din 4 iulie au fost aduse corpurile neînsufleţite ale căpitanului român 1940, semnat de procurorul militar căpitan în rezervă Duca Autori evrei la Salonul internaţional de carte Bookfest Boroş şi soldatului evreu Iancu Solomon, împuşcaţi la Mihail, ajutor de primar ing. Ion Pascu şi colonel medic PAG. 14 Herţa, într-un incident cu armata sovietică. în rezervă C.Enăchescu, au fost împuşcaţi 50 de evrei, În ziua de 1 iulie 1940, ofiţerul român urma să fie în- dintre care 11 femei, 34 bărbaţi şi 5 copii. mormântat la cimitirul creştin-ortodox, iar soldatul evreu, În timpul pogromului au avut loc jafuri, schingiuiri şi la cimitirul evreiesc. scene bestiale. 20 de ani de Gaudeamus şi După cum era firesc, autorităţile locale ar fi trebuit să Unii ofiţeri şi subofiţeri români, spre cinstea lor, au 85 de ani de Radio România trimită reprezentanţi la funeraliile acestor eroi. Dar n-a fost salvat evrei de la moarte. Locotenenţii Alexandru Atanasiu să fie aşa, povesteşte Marcu Rozen. La înmormântarea şi Ion Gaia precum şi sergentul Gheorghe Olteanu l-au Interviu cu Vladimir Epstein, director exe- soldatului evreu au fost trimişi doar 7 militari evrei neîn- salvat pe dr. arh. Leon Haber, căpitanul Stino a împiedi- cutiv al Târgului Gaudeamus în cadrul Societăţii armaţi, de la Regimentul 29 Infanterie din localitate. Au cat omorârea soldaţilor evrei din cazarma Regimentului Române de Radiodifuziune venit încă 20 de evrei civili, care au avut curajul să înfrunte 29 Infanterie, locotenentul Nimereanu, fiul preotului din PAG. 15 atmosfera antievreiască din oraş. Trestiana, a salvat o familie de evrei. Documentele rela- În momentul desfăşurării funeraliilor, subunităţi ale tează şi alte cazuri. armatei române, care se retrăgeau din regiunea Herţa, Menţionăm şi faptul că foarte mulţi români au ascuns Evreii în Principatele Dunărene au pătruns în cimitirul evreiesc şi au deschis focul, fără evrei în propriile case, salvându-i astfel de furia criminalilor. somaţie, împotriva participanţilor la înmormântare. ALEXANDRU MARINESCU la 1848 PAG. 17 2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013

AGENDA DEPUTATULUI ŞI PREŞEDINTELUI F.C.E.R. Balcanii – unul dintre Participări la: • lucrările Comisiei Parlamentare a asistat la impresionante manifestări comemorative de Modificare a Constituţiei; • Conferinţa „Levant. dedicate eroilor evrei varşovieni, conduşi de Mor- locurile de unde teroriştii Leagănul Diplomaţiei Culturale” - Bucureşti; • pri- dechai Anielewicz z.l., în faţa Monumentului impre- miri la vicepreşedintele Camerei Deputaţilor şi la sionant din centrul fostului ghetou şi din modernul preşedintele Senatului a unei delegaţii israeliene; • şi multifuncţionalul edificiu care găzduieşte Muzeul pot ameninţa Israelul Programul „Gesher” – Murighiol; • lansarea roma- Evreilor din Polonia. Un moment de vârf – concertul Israelul are relaţii bune cu multe state din Balcani. Dacă până nului „Domnişoara” de Carol Feldman – Tulcea; • oferit de Filarmonica israeliană, avându-l la pupitru de curând acestea prezentau un grad de securitate pentru pre- comemorarea a 70 de ani de la revolta Ghetoului din pe Zubin Mehta. Au fost prezente personalităţi din zenţa israeliană, nu trebuie uitat faptul că, în ultimii ani, Balcanii Varşovia; • reuniunile Congresului Mondial Evreiesc lumea evreiască europeană şi americană – gest au reprezentat pentru Israel, în unele cazuri, şi locul de unde s-au şi Congresului European Evreiesc – Budapesta; de solidaritate al evreilor de pretutindeni faţă de produs atentate antiisraeliene sau unde s-au adăpostit şi organizat • întâlnirea, la Ambasada Franţei în România, cu memoria luptătorilor din Ghetoul Varşoviei, a tuturor celule teroriste, alcătuite din fundamentalişti islamici. Doar cu un an Eminenţa Sa Cardinalul Paul Poupard; • intervenţii evreilor pieriţi în Holocaust. în urmă, în portul Burgas din Bulgaria a avut loc un atentat terorist, la Camera Deputaţilor asupra Proiectului de lege l Dr. Aurel Vainer a participat la a XIV-a Adunare soldat cu moartea a cinci turişti israelieni şi a unui şofer bulgar. privind lucrările conductei de gaze naturale Nabucco Generală a Congresului Mondial Evreiesc (CME), După întreruperea relaţiilor diplomatice dintre Israel şi Turcia, au şi asupra modificării şi completării Ordonanţei de ur- eveniment de mare importanţă pentru lumea evreias- fost alese noi locuri de vacanţă în Balcani pentru turiştii israelieni, genţă a Guvernului nr. 137/ 2000 privind prevenirea că internaţională, amplu reflectat în R.E. 406 - 407/ printre care Grecia, Cipru şi Bulgaria, aceştia devenind, în acelaşi şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, lege 2013. Tot atunci, a avut loc şi Adunarea Generală a timp, şi ţinte uşoare ale atacurilor teroriste. Astfel că viziunea Bal- ordinară adoptată de Senat la 23 aprilie 2013. Sunt Congresului European Evreiesc (CEE), unde au fost canilor ca loc sigur pentru Israel a început să se schimbe. repere ale unei agende – expresie a multitudinii de adoptate poziţiile membrilor CEE faţă de ordinea de După ce atentatul de la Burgas a fost cercetat, serviciile secrete activităţi ale preşedintelui şi deputatului F.C.E.R. zi a Adunării Generale a CME. Un loc aparte l-au au subliniat că nu mai este vorba de un caz izolat, îndreptat numai l După ce reprezentanţii Grupului Parlamentar reprezentat discuţiile despre alegerile conducerilor împotriva Israelului, ci fenomenul a căpătat o dimensiune europea- al Minorităţilor Naţionale (GPMN), deputaţii Varujan în CME. Au fost susţinute candidaturile lui Ronald nă, ţinând cont de filierele prin care a fost organizat, care s-au întins Pambuccian şi Ovidiu Ganz, au susţinut în faţa Lauder la preşedinţia CME şi Moshe Kantor ca pre- în întreaga Europă. Autorităţile bulgare şi din alte ţări, inclusiv din Comisiei Parlamentare de Modificare a Constituţiei şedinte CEE. Deşi F.C.E.R. figura pe lista de candi- Israel, au considerat vinovată o grupare a Hezbollah. Potrivit dr. un set de propuneri comune, rezultate din dezbateri daturi pentru o funcţie de vicepreşedinte al CME, a Ely Karmon, cercetător principal la Institutul Internaţional pentru prealabile în GPMN, a avut loc o conferinţă de pre- fost preferată reprezentarea evreilor din Kîrgîzstan. Contraterorism din Herzlya, în 2012 Hezbollah a organizat 20 de să. La conferinţă, deputatul Aurel Vainer a arătat că Alt tratament inegal: tuturor candidaţilor la posturile atentate, descoperite pe parcurs, cu excepţia celui de la Burgas. se declară solidar cu propunerile Grupului, având, de vicepreşedinte al CME li s-a permis să-şi prezinte Activităţile duse de Iran în ţările în curs de dezvoltare urmează însă, un punct de vedere propriu privind alegerea curriculum vitae, nu şi în cazul candidaţilor din gru- un model care poate fi aplicat şi în alte ţări, inclusiv în Balcani, preşedintelui României: acesta să fie ales prin vot pa ţărilor în care figura F.C.E.R. Au reţinut atenţia a subliniat Karmon. Iranul foloseşte aceste ţări pentru logistică universal, nu parlamentar, aşa cum figurează în discursurile de deschidere ale preşedintelui CME, teroristă, comerţ ilicit dar şi legal, precum şi pentru proiecte de propunerile GPMN. Deputatul F.C.E.R. a prezentat Ronald Lauder, preşedintelui Federaţiei Comunită- infrastructură. Există un model clar. La început (în ţările mici) se pe larg propuneri privind aplicarea prevederilor din ţilor Evreieşti din Ungaria, Peter Feldmajer, primului stabilesc relaţii diplomatice, culturale, se fac promisiuni de inves- Constituţie de sancţionare a oricăror forme de dis- ministru ungar, Viktor Orban. CME a ales Budapesta tiţii, dar toate se efectuează sub controlul serviciilor de informaţii. criminare pe criterii etnice şi confesionale. pentru Adunare ca semn de solidaritate cu evreii Pentru Iran Balcanii reprezintă o platformă bună din două motive. l La invitaţia lui Emil Constantinescu, preşe- din Ungaria, ţară în care acţiunile extremei drepte În primul rând, ţări preponderent musulmane (ca Bosnia) au fost dintele României, între 1996 – 2000, organizator al şi mişcărilor antisemite s-au extins, în ultima vreme. de multă vreme penetrate. În al doilea rând, punerea în aplicare Conferinţei „Levant. Leagănul Diplomaţiei Culturale”, Primul ministru ungar a evidenţiat contribuţia de pri- a măsurilor de securitate locale şi a legislaţiei nu sunt suficiente deputatul F.C.E.R. a luat parte la acest eveniment mă mărime a evreilor la dezvoltarea Ungariei, citând pentru a face faţă unui adversar ca Iranul. de amploare, desfăşurat la Senatul României şi or- câteva exemple ilustre, printre care – Edward Teller, România, afirmă analişti de la publicaţia on-line Balkanalyses, ganizat de Coaliţia inter-parlamentară pentru o etică marele savant chimist, şi a asigurat participanţii că care se ocupă de situaţia ţărilor din zonă, ar putea fi un teren globală, Institutul pentru Diplomaţie Culturală (IDC) va manifesta „toleranţă zero” faţă de antisemitism potenţial pentru terorism, este un teatru de activitate interesant şi şi Guvernul României. A fost relevat rolul zonei Le- şi xenofobie. Declaraţia, foarte importantă, a fost potenţial important pentru Iran şi Hezbollah şi aceasta din cauza vant - Balcani în dezvoltarea diplomaţiei şi înţelegerii bine apreciată, dar se aşteaptă concretizarea ei în relaţiilor stabilite încă de pe vremea comunismului cu Israelul, ca între popoare. Preşedintele Emil Constantinescu a măsuri corespunzătoare. Altă temă majoră: mişcările şi cu Teheranul şi alte state islamice. Ţara este mare, cu unele apreciat contribuţia evreilor din zonă la formarea a concertate ale extremiştilor islamici în ţări vecine cu regiuni nedezvoltate, iar Iranul are o prezenţă economică foarte ceea ce înseamnă spiritul Levantului în diplomaţie. Israelul, defavorizând redemararea procesului de semnificativă şi bine documentată, ceea ce face din ea o potenţi- Invitaţi la Conferinţă au fost, de asemenea, deputaţii pace între israelieni şi palestinieni. ală zonă pentru operaţiuni comandate de Iran. În consecinţă, şi în Knesset Rabinul Nissim Zeev şi Yakov Margi, l Cu prilejul vizitei la Bucureşti a Eminenţei Israelul este activ în monitorizarea ţării, împreună cu partenerii lui care au dorit să cunoască aspecte din activitatea Sale Cardinalul Paul Poupard, preşedinte emerit al locali. Atentatul de la Burgas a pus serviciile române de securitate comunităţii evreieşti din România şi au discutat cu Consiliului Pontifical al Culturii, Excelenţa Sa Phi- în alertă maximă, consecinţa fiind expulzarea din ţară, pentru 15 deputatul nostru despre Iniţiativa Levant pentru Pace lippe Gustin, ambasadorul Franţei în România, l-a ani, a opt rezidenţi din Orientul Mijlociu, acuzaţi de legături cu în Orientul Mijlociu, prezentată în cadrul Conferinţei. invitat la reşedinţa sa pe preşedintele şi deputatul Hezbollah şi Hamas. Doi dintre ei aveau statut diplomatic. În cordiala scrisoare adresată deputatului F.C.E.R., F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, la un dineu în onoarea Pe de altă parte, ziare româneşti au preluat unele telegrame Wi- deputaţii în Knesset au considerat prezenţa la Con- oaspetelui. Au mai participat reprezentanţi la vârf ai kileaks în care se arăta că, în 2004, 90 de persoane şi 40 de firme ferinţă a Iniţiativei Levant un pas important pentru Bisericii Romano-Catolice: Nunţiul Papal, Eminenţa din România finanţau activ organizaţii teroriste, iar un membru al înscrierea ei în programul summit-ului ONU din 24 Sa Monseniorul Francisco Javier Lozano, Î.P.S. Ioan Hezbollah libanez era implicat în traficul de droguri. Prezenţa eco- iunie a.c. şi i-au solicitat sprijinul pentru susţinerea Robu, Arhiepiscop de Bucureşti al Bisericii Romano- nomică iraniană în România este puternică. La sfârşitul lui 2011, acesteia la Guvernul României. Deputatul nostru Catolice. A fost încă un prilej de reafirmare a relaţiilor 2600 de companii româneşti activau cu capital iranian, în diferite a fost prezent la primirea delegaţiei israeliene de de prietenie şi colaborare cu aceşti înalţi ierarhi. domenii. Se duce o activitate diplomatică bilaterală intensă. Toate către vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Viorel Discuţiile s-au purtat pe tema libertăţilor religioase acestea oferă Iranului aceleaşi posibilităţi de organizare a unor Hrebenciuc, şi de preşedintele Senatului, Crin Anto- şi promovarea dialogului între culte. Dr. Aurel Vainer celule teroriste ca în state unde atât el, cât şi Hezbollah operau nescu. La ambele întâlniri au fost apreciate prestaţia a amintit înfiinţarea în România a Consiliului Con- de mai multă vreme împotriva intereselor israeliene şi evreieşti. reprezentantului etniei evreieşti în Parlament şi sultativ al Cultelor, iniţiat de P.F. Daniel, Patriarhul EVA GALAMBOS activităţile F.C.E.R. După ce preşedintele Senatului, Bisericii Ortodoxe Române, precum şi despre pre- Crin Antonescu, a fost informat despre lucrările de zenţa noastră la viitoarea reuniune interreligioasă, reabilitare a Templului din Tulcea, „singura sinagogă de la Palatul Patriarhiei. Ovidiu Miculescu: „Radioul din Dobrogea” în stare funcţională, domnia sa şi-a l Deputatul F.C.E.R. s-a implicat cu regularitate exprimat dorinţa de a participa la reinaugurare. în dezbateri şi la vot în plenul Camerei Deputaţilor, l Dr. Aurel Vainer a participat la Programul „Ges- în lucrările Comisiei de Politică Economică, Reformă este o industrie, nu un hobby” her” 2013 – Murighiol, judeţul Tulcea, eveniment la şi Privatizare. În intervenţia la dezbaterea despre După două decenii în care s-a făcut cunoscut în presa româ- care au participat peste 200 de tineri evrei din opt Proiectul de Lege privind lucrările la conducta de nească ca un lider al unor mijloace de informare private, precum ţări din Balcani şi, desigur, România. Din întâlnirile gaze naturale Nabucco, domnia sa a susţinut, în Antena 1, Prima TV, Radio 21 şi Radio Europa FM, Ovidiu Micu- cu tineri delegaţi la „Gesher”, domnia sa a dedus acord cu GPMN, votarea acestui „proiect interna- lescu a venit la cârma radioului public cu o mentalitate manageri- că, prin acest Program, a fost creat un adevărat ţional de însemnătate cu totul specială”. „Cred că ală limpede şi eficientă, în care audienţa îşi recapătă importanţa, pod al prieteniei inter-comunitare. Preşedintele acest proiect poate fi un factor de influenţare pozi- fără a ajunge la statutul de dictatură. „Radioul este o industrie, F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, împreună cu directorul tivă a creşterii economice în România şi a ridicării nu un hobby”, şi-a exprimat crezul preşedintele director general Joint pentru România, Israel Sabag, au rostit alo- bunăstării populaţiei”, a specificat domnia sa. Într-o al Radio România (RR), în cadul unei întrevederi cu deputatul cuţiuni de deschidere. Primarul municipiului Tulcea, interpelare adresată ministrului Justiţiei, Robert Ma- Aurel Vainer, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din „adevărat prieten al evreilor”, Constantin Hogea, a rius Cazanciuc, şi ministrului Afacerilor Interne, Radu România (F.C.E.R.). fost, de asemenea, invitat la acest Program. Un alt Stroe, a revenit asupra sesizărilor din Declaraţia Dovadă că parametrul audienţei nu devine unul dictatorial este eveniment foarte reuşit la care preşedintele F.C.E.R. politică împotriva însemnelor naziste şi legionare abundenţa de emisiuni şi manifestări cu caracter cultural, şi asta a luat parte la Tulcea a fost lansarea romanului din Bucureşti, adresată Camerei Deputaţilor, la care inclusiv pe Radio România Actualităţi, nu numai pe postul cultural, „Domnişoara”, de Carol Feldman, scriitor israelian n-a primit răspuns, despre unele încălcări ale Legii deşi supravieţuirea acestuia, dacă e să facem o comparaţie cu de limbă română originar din oraş. Din intervenţii şi nr. 107/ 2006 privind interzicerea organizaţiilor şi TVR, este în sine o performanţă. Pot fi amintite, în sprijinul acestei aplauzele publicului a rezultat adânca apreciere a simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob afirmaţii, manifestări precum „Flautul de aur”, „Vioara lui Enescu bunei convieţuiri interetnice din Tulcea de altădată. şi a promovării cultului persoanelor vinovate de la sate” sau „Pianul călător”, adresate, cum spune O. Miculescu, Vestea finalizării, în acest an, a restaurării Templului săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii. „unor oameni care nu au văzut în viaţa lor un pian sau o vioară din Capitala Deltei Dunării, cu sprijinul financiar al Fie ca forurile în drept să ia măsuri conform Legii. decât la televizor”. Aş adăuga „în cel mai bun caz”, ceea ce pre- Fundaţiei „Caritatea”, anunţată de dr. Aurel Vainer, De asemenea, deputatul nostru a susţinut votarea şedintele RR nu a spus. a fost primită cu deosebită satisfacţie. favorabilă a Legii de modificare şi completare a Din punct de vedere financiar, radioul public intră în al 85-lea l Preşedintele şi deputatul F.C.E.R. a dat curs O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea an de existenţă depăşind un moment greu, încheind „fără a lua un invitaţiei venite din partea oficialităţilor poloneze şi tuturor formelor de discriminare. În finalul interpelării leu credit”, având chiar o execuţie bugetară „pe plus”, deşi taxa a E.S. Marek Szczygiel, ambasadorul Poloniei în parlamentare, a solicitat modificarea şi completarea radio, de 2,5 lei, este cea mai mică din Europa! România, de a participa la comemorarea a 70 de Legii nr. 107/2006. Postul public de radio a avut o perioadă în care pier- ani de la revolta din Ghetoul Varşoviei. Împreună dea cam 3 puncte de audienţă pe an, ajungând până la 12, cu preşedintele AERVH, dr. Liviu Beris, domnia sa IULIA DELEANU acum însă a început să recupereze, ajungând la 13,4 puncte, în prezent. (Continuare în pag. 3) REALITATEA EVREIASCĂ - 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013 3

investiţii şi amenajări ale unor instituţii comunitare, restaurarea şi consolidarea Sinagogii Croitorilor care, din cauza vechimii, prezintă pericol în caz de cu- tremur. Am dori să realizăm o expoziţie permanentă de fotografii. Profesorul de istorie Costin Clint, pe care l-am invitat de Hanuca să facă o prezentare a comu- nităţii noastre de altădată, deţine multe Cu COSTACHE CLIM, preşedintele interimar al Comunităţii Evreilor din Huşi asemenea fotografii. E un autentic om de cultură. Tot cu sprijinul lui de cercetător “O retrospectivă e prematură, dar începutul cred că e bun“ ştiinţific dorim să publicăm o carte despre Opiniile despre comunităţile mici, cum e cea din Huşi, sunt, în ge- Am primit şi o donaţie… istoria evreilor huşeni. neral, sceptice când vine vorba de prezentul şi viitorul lor. Iată, însă, – Din partea cui? – Cum vă raportaţi la comunităţi în- că preşedintele CE Huşi, Costache Clim, le contrazice cu argumente, – A doamnei Janet Leno, reprezen- vecinate? cel puţin, în ceea ce priveşte prezentul imediat. „Avem patru vârste tantă a Băncii Mondiale, care ne-a vizitat – Avem relaţii bune cu toate; relaţii în comunitate. E adevărat, suntem puţini, dar n-avem timp să ne anul trecut. Soţul ei este director pentru frăţeşti cu comunităţile din Iaşi şi Bârlad. numărăm. Când ne întâlnim, îndeosebi de sărbători, parcă nu mai regiunea balcanică tot la Banca Mondială. – Sunteţi om la toate sau vă ajută suntem aşa de puţini. Mai ales, datorită copiilor care cântă şi Rădăcinile de familie ale doamnei Janet cineva? ne bucură. Sigur, n-o să compar comunitatea de azi cu ceea Leno sunt din Huşi. A venit să-şi caute fraţi – Comunitatea are secretar şi conta- ce era în prima jumătate a secolului XX: numeroasă şi foarte şi alte rude din partea unui bunic, pe nume bil, dar n-avem doctor, asistent medical, vizibilă în plan economic, cultural, social. Dar, raportându-ne la Rotman. Am căutat în întreaga evidenţă asistent social. Rapoartele către DASM stările de lucruri din anul 2013, ne străduim să facem faţă”. a decedaţilor începând cu anul 1930. Din – cu oameni din conducerea Departa- păcate, nu i-am găsit rudele. Am însoţit-o mentului suntem în foarte bune relaţii – le prin oraş arătându-i sinagoga, case vechi fac eu şi contabila comunităţii. – În ce sens? porţiune de şosea neasfal- evreieşti, fosta baie rituală, – Cum îl priveşte Costache Clim pe – În acest prim an de când am fost ales tată. Am avut o întâlnire pe ambele cimitire. Donaţia Costache Clim? să conduc comunitatea, la propunerea această temă cu primarul făcută a avut ca destinaţie – Sunt, din fire, un luptător. Nu am fostului preşedinte, Hera Steinberg, şi a oraşului: i-am solicitat să îngrijirea cimitirelor evreieşti amânat niciodată treburile pe care le preşedintelui de onoare, Iosub Leibovici, ne ajute s-o asfaltăm. Mai din Huşi. Am rămas în cores- aveam de făcut şi nici nu le amân. „A am igienizat sinagoga în interior şi în ex- sunt probleme şi la cimitirul pondenţă. doua zi” este o zi încărcată de alte griji. terior. Am schimbat poarta de la intrare din evreiesc din Drânceni, aflat – Ar mai fi o sursă de – Părinţii dumneavoastră trăiesc? surse financiare proprii. Am făcut reparaţii în custodia comunităţii noas- venituri: recuperarea propri- – Din păcate, nu. Dar erau/ sunt cei la cele două cimitire din oraş. tre (Drânceni e o comună la etăţilor confiscate în timpul mai frumoşi, mai sfinţi părinţi. – Ce reparaţii? aproximativ 25 de kilometri dictaturii antonesciene şi în – Copii, nepoţi? – Am reînnoit gardurile şi am amenajat de Huşi); avem nevoie de anii totalitarismului… – Cel mai mult m-a afectat plecarea intrarea principală la cimitirul vechi, care mijloace materiale pentru – E, asta-i marea proble- copiilor în Israel, cu tot cu nepoţi. Noroc e închis, datând aproximativ de la 1600. împrejmuire şi porţi. Dar mă. S-au recuperat puţine că doi dintre ei, Beatrice şi Sorin, cu Asta – ca să vă faceţi o idee cam de când cea mai mare problemă proprietăţi; unele au fost familiile lor, s-au întors şi lucrează acum s-au stabilit evrei la Huşi. Am construit o legată de cimitire este că vândute, altele sunt în curs alături de mine. Nu-mi pot închipui altfel poartă nouă din fier forjat şi policarbonat nu dispunem de bani pentru defrişarea de redobândire. Mulţi asistaţi, care între de viaţă decât înconjurat de copii şi precum şi o portiţă pentru intrarea eno- buruienilor. Unele comunităţi au noroc de timp au decedat, au donat casele F.C.E.R. nepoţi. Ei sunt bucuria, pacea, puterea, riaşilor, la cimitirul cel nou, în funcţiune, investitori evrei din oraş sau originari din Unele au fost închiriate. Dar mai e un rostul şi liniştea mea. care se află pe şoseaua Huşi - Voloşeni. aceste locuri, veniţi din Israel ori din alte lucru despre care, probabil, ştiţi: banii ob- – Şi despre preşedintele de azi al – Îmi închipui că nu-i chiar aşa uşor de colţuri ale lumii. Noi – nu. ţinuţi din chirii merg 80% spre Federaţie, comunităţii huşene? ajuns pentru cei care vor să se reculeagă – Totuşi, aţi realizat câte ceva. Cu ce 20% ne revin nouă. – La distanţă de-un an, o retrospectivă la mormintele celor dragi. fonduri? – Proiecte? e prematură, dar începutul cred că e bun. – E adevărat. Mai ales că există o – Am fost ajutaţi de CAPI - F.C.E.R. – Avem în vedere o serie de reparaţii, IULIA DELEANU „Keshet” pentru generaţia de mijloc a păşit cu dreptul Ovidiu Miculescu: „Keshet” - Snagov, ediţia întâi, a fost germană îşi părăseşte familia, se stabi- rea spiritului popular împotriva evreilor o reactivare, în alţi parametri, a mai ve- leşte în Israel, trece la iudaism. Reiese au contribuit ritualurile de Paşti despre „Radioul este chii organizaţii F.C.E.R. pentru generaţia că un rol important pentru ea l-a jucat patimile lui Cristos, viaţa Mariei, piese de mijloc. A fost şi un debut: al Deliei amintirea Holocaustului în Germania. jucate în faţa catedralelor, şi incitările la o industrie, Marc – coordonatoarea acestui club Este privită ca evreică? Şi-ar dori, dar ură ale călugărilor predicatori, generând pentru Capitală. De fapt - două, fiindcă – nu. Dat fiindcă se apropia intrarea în Cruciadele – eliberarea Ierusalimului de a marcat prima ieşire la rampa JCC Şabat, Shai Orny a propus continuarea necredincioşi -, şi, în plan local, pogro- nu un hobby” a psihologului Eugenia Behar. Reţeta discuţiilor cu Rabinul Shaffer pe net murile. „În mentalul popular, Isus era (Urmare din pag. 2) Dintre foştii conducă- „Keshet” – „Curcubeu” a fost destăinuită sau la emisiunea „Ask the Rabbi”, de la omorât ieri, la marginea satului; duşma- tori ai societăţii, Eugen public de Shai Orny şi Adi Gueron, liderii Radio Shalom - Bucureşti. nul era alături”. Antisemitismul religios se Preda şi Dragoş Şeuleanu au obţinut unele JCC - Bucureşti, iar aplicarea ei – de Prelegerile susţinute de dr. Măriuca îmbină cu cel social. Societatea creştină succese manageriale, a apreciat Ovidiu Mi- Delia Marc: „53 de membri ai comuni- Stanciu – Centrul de studiere a iuda- permite evreilor să fie perceptori, urâţi culescu. „Nu pot spune că banii care ni se tăţilor din Bucureşti, Piteşti, Târgovişte ismului „Goren Goldstein” din Capitală de poporul apăsat de dări, şi cămătari, alocă sunt puţini, dar este nevoie de investiţii şi Oradea s-au reunit în primitorul Hotel – despre „rădăcinile antisemitismului” şi sistemul bancar nefiind cunoscut în evul peste limita sumei de un milion de euro, pe Mirage din Snagov-Tâncăbeşti pentru ca mediu. Se creează astfel stereotipul care o putem aloca anual acestui capitol”, a să se cunoască, să se împrietenească, Ediţia întâi, Snagov, evreului „parazit”, pentru că, în concep- mai spus preşedintele director general al RR. să se conecteze la spaţiul iudaic“. Paten- 31 mai-2 iunie 2013 ţia medievală, doar munca manuală, în Dr. Aurel Vainer a precizat că, dintre cei tul este al directorului Joint - România, special, agricolă, era apreciată. mai recenţi lideri ai radioului public, F.C.E.R. Israel Sabag. „iconografia artei creştine medievale de Ceea ce remarca dr. Anca Ciuciu, s-a bucurat şi de sprijinul lui Dragoş Şeu- Prima întâlnire a fost cu Rabinul sorginte catolică” au avut numitor comun cercetător la CSIER, despre Lipscanii leanu şi de cel al Mariei Ţoghină, iar sub Rafael Shaffer. Subiectul propus stră- reacţia faţă de diferit, generând anti- interbelici comparaţi cu kitsch-ul Lipsca- actuala conducere, RR continuă să trans- vechi-actual ghiur – trecere la iudaism. semitism din antichitate şi evul mediu, nilor restauraţi, în prezent, cu elemente mită informaţii de la sărbătorile evreieşti şi Străvechi – fiindcă vine din Biblie, Cartea unele reprezentări iconografice inspi- de inspiraţie occidentală pentru enter- evenimentele organizate de F.C.E.R. „Comu- Rut: „unde te duci, te voi urma; poporul rând propaganda antievreiască în epoci tainment, a constituit punctul de pornire nitatea noastră este mică în zilele noastre, tău va fi şi poporul meu; Dumnezeul tău moderne. Note critice faţă de comunităţi al comunicării despre „furnizori evrei dar evoluţia ei şi-a lăsat pecetea pe cultura va fi şi Dumnezeul meu”. Sunt cuvintele evreieşti apar din epoca ptolomaică, în ai Curţii Regale din România”. A fost o şi istoria României, iar acum este important protagonistei către Noemi. Noemi cu Egiptul antic. Primele norme antievre- familiarizare cu Bucureştii interbelici, ca lumea să ne cunoască şi prin intermediul soţul şi băieţii ei au plecat din Israel în ieşti apar în secolul V e.a., promulgate văzuţi fără idilism – Bucureştii din Calea radioului naţional”, a precizat Aurel Vainer. Moab. Băieţii s-au însurat cu două surori de împăratul Teodosie. Sunt interzise Victoriei, Bucureştii cartierelor semicen- Preşedintele Federaţiei şi-a exprimat dorinţa moabite. În urma unei epidemii, soţul şi construiri de sinagogi. Restaurările sunt trale, mărginaşe şi din împrejurimi. de a auzi mai multă muzică de operetă la băieţii lui Noemi îşi găsesc sfârşitul. No- permise „doar dacă edificiul reprezintă Prin concursurile de ghicitori cu RRA şi a apreciat calitatea unor emisiuni emi se hotărăşte să se întoarcă în Israel un pericol public”. Sunt interzise căsăto- nuanţă anecdotică şi de vestimentaţie, precum „Matinal”, „Colţul copiilor”, „Iarba şi-şi îndeamnă nurorile să se îndrepte riile mixte. Este interzis evreilor să aibă „Keshet” a fost o şansă acordată adulţilor verde de acasă”. spre familia lor. Dacă una dintre ele îi sclavi neevrei. Or, evreii nu puteau fi de a-şi regăsi copilul din ei, pentru că, Deputatul Aurel Vainer a mai amintit că, în ascultă sfatul, cealaltă – nu. Subiectul sclavi. Un comandament prevedea ca altfel, sufletul se usucă. Prin Kabalat cel de-al 85-lea an de existenţă neîntreruptă e cu atât mai actual cu cât în comunităţi evreii ajunşi sclavi – răpiţi de piraţi ş.a. – Şabat şi Havdala, cu ajutorul corului JCC a radioului, se cuvine a aminti că la renumele din toată Diaspora există copii rezultaţi să fie răscumpăraţi. „Edictul teodosian îi şi al dirijorului Bogdan Lifşin, s-a marşat acestei instituţii şi-au adus contribuţia şi mulţi din căsătorii mixte, cu mamă neevreică, lipsea pe evrei de mână de lucru”. Evreii pe educaţie iudaică. Dintre impresii, evrei, printre care Eugen Preda, Nicolae drept pentru care, conform Torei, nu sunt devin cetăţeni de categoria a doua. emoţionantă mi s-a părut mărturisirea Stroe, Mircea Crişan sau Marius Ralian, ca consideraţi evrei decât dacă fac trecere Prinde contur şi se accentuează ideea prof. Edith Könisberg, din Târgovişte: să dăm numai câteva exemple, departe de la iudaism. Bet Din-ul – Tribunalul evre- deicidului; “Pilat din Pont capătă un rol „Cei care locuiesc în Bucureşti, Oradea, a epuiza o listă lungă şi onorantă. iesc religios – trebuie să hotărască dacă marginal, Sanhedrinul – rol principal”. alte comunităţi mari au cluburi. În oraşul Dr. Aurel Vainer a mai spus, ca o con- dorinţa lor este sau nu dezinteresată. Tot Evreii trăiesc ca „martori” ai deicidului, nostru, comunitatea sunt eu şi fiica mea. cluzie a întâlnirii cu Ovidiu Miculescu: „Să în Tora se specifică: să nu-l asupreşti izolaţi de restul populaţiei. Antisemitis- Ca s-o simt cu adevărat, trebuie să mă nu renunţaţi la seriozitatea de care aţi dat pe străin, să nu-l urăşti. Aminteşte-ţi mul religios era propagat nu atât de „cle- duc la Ploieşti. Aici, acum, m-am simţit dovadă de atâţia ani şi care face ca la RRA că şi tu ai fost străin în ţara Egiptului. rul înalt” cât de „clerul mărunt”. Biblia era ca-ntr-o familie. Vă mulţumesc”. să fie ascultate cele mai sigure ştiri”. Filmul „Iudit. Povestea unei convertite”, interzisă în casele oamenilor. „Poporul E. SUHOR ALEXANDRU MARINESCU a readus atenţia asupra temei. O tânără trebuia să rămână ignorant”. La inflama- 4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013

Preşedintele Shimon Peres IUDAICA şi-a serbat cei 90 de ani 9 AV: DE LA DOLIU LA SPERANŢĂ M-am întrebat adeseori care este sensul doliului în Ierusalim, la nunta fiicei căruia fusese invitat duşmanul ziua de 9 Av (Tişa be Av). Dacă evenimentele istorice lui în locul prietenului lui, în ziua de 9 Av. El l-a dat afară legate de această zi le cunoşteam încă din copilărie, ruşinându-l, deşi omul respectiv îşi ceruse iertare şi se sensul profund filosofic şi teologic naţional şi individual oferise să plătească el cheltuielile de nuntă. Ura gra- al doliului şi al postului din această zi mi-a trezit între- tuită, nemotivată s-a dovedit a fi mai puternică decât bări legate de trecut, de prezent şi de viitor. omenia, respectul şi logica. Alungare în locul împăcării, Este 9 Av o simplă dată istorică? Răspunsul la duşmănie în locul prieteniei. Rabini din Talmud au această întrebare este că, deşi reprezintă o dată afirmat că aceasta este cauza tragediei şi a alegerii istorică importantă, este şi o zi a autoanalizei morale acestei zile pentru tragediile care au urmat. Deci, expli- individuale. Ca dată istorică, este o zi în care s-au caţia morală, care cere respect faţă de Dumnezeu ca petrecut drame, care au marcat istoria poporului evreu, şi faţă de oameni. Aici apare elementul autoanalizei: ce iar unele dintre ele au influenţat întreaga istorie a ome- trebuie să facem pentru evitarea nenorocirilor. Postul nirii, chiar dacă iniţial omenirea nu a fost conştientă de poate fi considerat atât ca semn de doliu, cât şi ca o acest lucru. Ca zi a autoanalizei morale individuale, grevă generală a foamei, de protest faţă de nedreptăţi este o ocazie pentru fiecare de a se întreba asupra istorice şi nenorociri provocate de oameni contra altor propriilor greşeli, care pot influenţa asupra propriei oameni. Dar nu este doar atât: perioada de doliu, care vieţi, ca şi asupra vieţii sociale. începe de la 17 Tamuz, devine mai pronunţată după De 9 Av au avut loc evenimente tragice legate de 1 Av (când are loc interdicţia consumului de vin şi de istoria poporului evreu: distrugerea primului Templu de carne, până la 9 Av), şederea la pământ în seara de Deşi ziua lui de naştere este în august, preşedintele la Ierusalim şi cucerirea oraşului şi a regatului iudeu ajun şi în ziua de 9 Av, care arată evoluţia doliului Shimon Peres şi-a serbat cea de-a 90-a aniversare, la 18 (sudic) de către regele Babilonului, Nebukadneţar şi necesitatea respectării lui nu numai din punct de iunie a.c., cu prilejul celei de a cincea Conferinţe Prezi- (Nabucodonosor), în anul 586 înaintea erei creştine, vedere general, ci şi individual: este un doliu în care denţiale care s-a desfăşurat la Universitatea Ebraică din urmată de exilul babilonian; distrugerea celui de al obiceiurile sunt inverse celor ale îndoliaţilor individuali, Ierusalim, în prezenţa a numeroase personalităţi din ţară doilea Templu de la Ierusalim, cucerirea Ierusalimului deci de la minimum la maximum şi nu de la maximum şi străinătate. La 90 de ani, Shimon Peres este unul dintre de către împăratul roman Titus Flavius Vespasianus la minimum. Deci, în ziua de 9 Av postim nu numai în cei mai iubiţi oameni politici din Israel. Este apreciat pentru ca urmare a ”războiului iudeilor” şi începutul diasporei amintirea distrugerii Templului, ci şi cu scopul corijării curajul şi verticalitatea lui, pentru disponibilitatea la dialog, evreieşti occidentale forţate, în anul 70 al erei creş- morale proprii, individuale. la găsirea unor soluţii paşnice şi de recurgere la intimidare tine; suferinţe grele în timpul cruciadelor; data-limită Mişcarea modernizantă evreiască nu a preluat numai când toate celelalte au eşuat. În articolul aniversar a părăsirii Spaniei de către evrei în urma edictului unele tradiţii legate de ziua de 9 Av, nici ideea după scris de „Jerusalem Post”, se subliniază că principala con- de expulzare promulgat de regii catolici Ferdinand care Maşiach (Mesia) s-ar fi născut la 9 Av, la Ierusa- tribuţie a lui Peres în ceea ce priveşte Statul Israel a fost şi Isabela, în anul 1492; suferinţe grele în perioa- lim: ei vedeau oraşul lor drept Ierusalim, templul lor insistenţa sa, chiar până la încăpăţânare, că pentru fiecare da Holocaustului. Nu vreau să intru prea adânc în local drept Templul de la Ierusalim, preluaseră numai problemă există o soluţie. David Ben Gurion a recunoscut, această temă: unele evenimente sunt aproximative, elementele morale din ideea mesianică. Mişcarea în urmă cu 60 de ani, această calitate şi l-a trimis în misiuni cu diferenţă de circa o zi, însă au fost atribuite zilei naţională evreiască nu a preluat însă nici ea data de practic imposibile, ca de pildă, achiziţionarea unor avioane de 9 Av. Ea a devenit cea mai tristă zi a calendarului 9 Av şi postul din această zi în forma existentă, atât de luptă sau găsirea mijloacelor de a realiza o descurajare ebraic, evenimentele tragice concentrate în această zi morală cât şi politică. Renaşterea naţională, con- nucleară, pentru Israel. Peres a reuşit să convingă Germa- rămânând în memoria colectivă. O povestire hasidică, strucţia Ereţ-Israelului modern, nu includea amintirea nia şi Franţa şi a ridicat centrala nucleară de la Dimona. folclorică, preluată ulterior de ideologi ai mişcării sio- distrugerii Templului. Într-un rând, în anii 30, o tabără S-a pronunţat pentru negocieri de pace cu palestinienii şi, niste, vorbeşte despre campania împăratului Napoleon sionistă de tineret a ieşit la drum chiar de 9 Av. După ca ministru de externe, a fost artizanul Acordurilor de la în Polonia-Rusia. Împăratul ar fi ajuns în seara de ajun întemeierea statului Israel, a apărut o glumă, după Oslo care, în ciuda unor dificultăţi, reprezintă şi azi baza de 9 Av într-un târguşor evreiesc. Dar în târguşor nu care locul în care plânge toată lumea nu ar fi Zidul relaţiilor Israelului cu Autoritatea Palestiniană. era nimeni, era lumină numai în sinagogă şi de acolo de Apus (numit şi Zidul Plângerii) din Templul de la Cu toate că în Israel şeful statului are un rol de repre- se auzeau vaiete. Împăratul a trimis unul din sfetnici Ierusalim, ci...biroul fiscului israelian. Cineva spunea zentare, printr-o luare de poziţie anul trecut a reuşit să să vadă ce s-a întâmplat. Sfetnicul s-a întors şi i-a că nu crede că trebuie să postească pentru amintirea oprească un război cu Iranul. El le-a cerut public premi- spus că oamenii aceştia plâng distrugerea Templului unui Templu distrus cu aproape 2000 de ani în urmă, erului Netanyahu şi ministrului apărării, Ehud Barak, să lor. Napoleon a întrebat unde este acest Templu, când ceea ce contează fiind prezentul. Situaţia s-a schimbat se abţină de la atacarea facilităţilor nucleare ale Iranului. s-a întâmplat faptul şi cine l-a comis, cu gândul de a-i în mod treptat, atunci când memoria istorică evreiască Intervenţia lui a oprit intenţia guvernului de a lansa atacul, ajuta. Atunci când sfetnicul i-a spus ca este vorba de şi tradiţia iudaică au revenit la locul lor, în special după asigurând astfel israelienilor, cel puţin deocamdată, pacea Templul de la Ierusalim, distrus cu circa 1750 de ani Războiul de Şase Zile, care a dus la eliberarea şi re- mult dorită. (E.G.) în urmă, Napoleon ar fi spus că poporul israelit merită unificarea Ierusalimului. În paralel, iudaismul religios să existe şi va exista tot timpul cât va păstra această a păstrat memoria Templului de la Ierusalim în cadrul memorie istorică. Să ne amintim că, după distrugerea zilei de 9 Av, totdeauna. Îmi amintesc într-o sinagogă, Rugăciuni ale evreilor Templului de la Ierusalim, evreii ar fi venit la locul cu mulţi ani în urmă, în tabăra de la Borsec, condusă unde fusese Templul şi unul dintre învăţaţi ar fi spus de rabinul Naftali Halpert din Satu-Mare, că în ziua din toată ţara pentru apărare o binecuvântare specială, optimistă: ”Binecuvântat fii de 9 Av perdeaua dulapului de Tora era răsturnată. Tu, Doamne, care Ţi-ai revărsat mânia asupra pietrei Perdeaua era brodată cu un leu, simbolul tribului împotriva inundaţiilor şi asupra lemnului, dar poporul lui Israel trăieşte”. Iehuda. Apoi perdeaua a revenit la locul ei. Era parcă Întrucât apele învolburate au produs inundaţii şi pier- De ce s-au petrecut toate nenorocirile în ziua de 9 simbolul căderii Templului, al Leului lui Iehuda, în ziua deri de vieţi omeneşti, ca să nu mai vorbim de pagubele Av? O explicaţie talmudică povesteşte despre faptul de 9 Av şi speranţa revenirii lui la glorie, credinţă, materiale, evreii din comunităţile din toată ţara s-au unit, că, în această zi, evreii ar fi cârtit împotriva lui Dumne- morală şi adevăr. la chemarea rabinului F.C.E.R., Rafael Shaffer, în rosti- zeu în Sinai, din lipsă de mâncare şi apă. Ar fi urmat Tişa be Av. 9 Av. Să păstrăm această zi, cu sem- rea „Rugăciunii pentru România”, adresată Divinităţii în pedeapsa, dar nu atunci: la ruga lui Moşe (Moise), ea nificaţiile şi cu amintirile ei istorice în inimile noastre. Şabatul de săptămâna trecută (7-8 iunie). Dumnezeu ne a fost amânată. O legendă midraşică vorbeşte despre poate apăra! Kamţa şi Bar-Kamţa, confuzia făcută de un evreu din LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI ŞTIINŢĂ ŞI RELIGIE (I) “Cum putem astăzi, cu toate progresele ştiinţei, să În planul practicii religioase, curentele sunt contra- ştim, însă, nu ne face să renunţăm la nici una din ele. Nu rămânem credincioşi”, a fost întrebarea pe care mi-a dictorii. Pe de o parte, continuă eroziunea caracteristică ne face prea mare onoare dar, trebuie să recunoaştem, adresat-o… un credincios. secolului XX. Procentul celor care se declară fără religie deciziile noastre sunt dictate de nevoi în mult mai mare Întrebarea, deşi ridicolă la prima vedere, se dovedeş- este în creştere. Pe de altă parte, mulţi, care în trecut măsură decât de rigurozitatea logică. te a fi chiar foarte bine formulată. nu erau deloc practicanţi, au devenit membri de bază Cei care s-au lepădat de religie în momentul în care În ultimul sfert de mileniu, dar mai ales în secolul în lăcaşurile de cult. unele afirmaţii ale ei au fost contrazise de descoperiri XX, am fost martorii unei constante laicizări a societăţii. Interesul faţă de tot ce este legat de religie este, însă, sau teorii ştiinţifice, nu erau nici ei mai riguroşi decât Cultele au pierdut bastion după bastion. Aparentul lor în mod clar în creştere, iar vechea ei concurentă, ştiin- noi. La ei, totul începea, conştient sau inconştient, de la moştenitor a fost ştiinţa. În orice contradicţie dintre ele, ţa, pierde teren. Farmecul pe care îl avea ştiinţa era în dorinţa de a se elibera de constrângerile religiei. Aceste ştiinţa a fost, şi mai este încă, cea care se bucură de promisiunile ei. Literatura ştiinţifico-fantastică de origine contradicţii nu au fost pentru ei decât un binevenit prilej o încredere aproape unanimă, aş spune, chiar oarbă. sovietică ne prezenta o lume în care progresul tehnologic de a-şi îndeplini dorinţele ascunse. În secolul XX rezultate ale fizicii moderne au fost doar a rezolvat deja nu numai problemele materiale ci şi pe Pilda Maghidului de la Dubna (un fel de moralizator demonstrate în laborator. În secolul XXI fiecare dintre noi cele sociale sau morale. Ştiinţa era, în ochii multora, o care trecea din comunitate în comunitate) aruncă o lumi- se foloseşte de aparate bazate pe ea. Ştiinţa a devenit promisiune a binelui suprem. nă asupra acestui mod de a gândi. Un om a văzut câteva parte din viaţa de zi cu zi. În nici o altă etapă a istoriei Progresul tehnologic a depăşit cele mai îndrăzneţe săgeţi, toate, înfipte în centrul ţintelor. L-a întrebat pe ea nu a avut rolul pe care îl are astăzi. prognoze, dar… problemele ecologice, sociale şi morale arcaş cum a reuşit să nimerească atât de bine. Acesta i-a Ar fi fost de aşteptat ca, în secolul XXI, religia să au rămas pe loc, ba, multe chiar s-au agravat. Umani- răspuns: nimic mai simplu; trag săgeata şi apoi desenez continue să se retragă chiar mai repede decât a făcut-o tatea a înţeles că ştiinţa nu poate şi, de fapt, nici măcar ţinta în jurul ei. Aşa suntem şi noi. Facem ce ne dorim în secolul XX. După cum ştim, aceste prognoze s-au nu are menirea să rezolve toate problemele. Aşa cum şi apoi găsim cuvintele pentru a ne justifica acţiunile. dovedit false. Religia a redevenit, pe neaşteptate, un avem nevoie de ştiinţă, avem nevoie şi de religie. Fiecare Totuşi, ca intelectuali, aceste contradicţii ne produc factor extrem de important pe arena mondială, poate are rolul ei unic. o anumită nelinişte. În următoarele articole din această chiar cel mai important. Ea este cea care defineşte noile Ne folosim de ştiinţă, pentru că ea este utilă. Îmbră- serie voi încerca să abordez, cu ajutorul Domnului, graniţe. Ea este cea pe care, în tot mai mare măsură, ţişăm credinţa pentru că avem nevoie de ea. Cum se câteva dintre ele. se bazează identitatea fiecăruia dintre noi. împacă cele două? Am fi bucuroşi să ştim! Faptul că nu Rabin RAFAEL SHAFFER REALITATEA EVREIASCĂ - 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013 5

reforma constituţională a însemnat o limitare a drepturilor minorităţilor, ceea „Democraţia nu este dictatura majorităţii ce ne arată că situaţia se poate schimba într-un sens nu tocmai favorabil. Demo- ci protecţia minorităţilor de toate felurile” craţia s-ar putea să fie prima victimă a acestei crize economice. Nu democraţia Interviu cu prof. CRISTIAN PÂRVULESCU, coordonator al Forumului Constituţional, preşedinte Pro Democraţia în sens general, ci în sensurile sale mult GEORGE GÎLEA: Cum vi se pare contextul discuţiilor legate de articolul 1 privind revizuirea Constituţiei, privind arti- mai clare, cum este de exemplu apărarea dialogul în cadrul societăţii civile, acum, din Constituţie, de definire a Statului ca colul 1, se referă la caracterul naţional al drepturilor minorităţilor. Democraţia nu după ce a fost predat la Parlament rapor- naţional, unitar, indivizibil, nu puteau să Statului, chiar dacă acest termen se referă este dictatura majorităţii ci protecţia mino- tul Forumului Constituţional? nu se refere şi la situaţia minorităţilor. Aici în general la naţional în sens civic, altfel rităţilor de toate felurile, etnice, filosofice, CRISTIAN PÂRVULESCU: A fost o sunt câteva propuneri interesante. Prima spus, la naţiune formată din totalitatea sexuale şi aşa mai departe. În momentul ocazie de a compara dialogul cu cel de vine de la Forumul German şi prevede cetăţenilor, indiferent de etnie. În realitate, de faţă, în România, naţionalismul, ho- acum 11 ani, când realizam de asemenea introducerea, ca preambul la Constituţie, sondajele o arată, pentru majoritatea ro- mofobia, sexismul arată că situaţia este Forumul Constituţional. Diferenţa este a Declaraţiei de la Alba Iulia, din 1918. A mânilor sintagma naţional se referă la et- destul de gravă şi că ar fi nevoie de mai semnificativă. Practic, acum există o mai doua vine din partea organizaţiilor ma- nic. Altfel spus, statul românilor. Din acest mult decât de o simplă autoritate birocra- bună cunoaştere, se vede foarte clar că ghiare, care cer introducerea unor limbi punct de vedere, criticile pe care le fac tică. Ar fi nevoie de o politică structurată a avut loc un progres în ceea ce priveşte naţionale la nivel local şi/sau regional, reprezentanţii comunităţii maghiare şi nu în favoarea democraţiei şi a înţelegerii difuzarea informaţiilor, o explozie mediati- recunoaşterea ca naţiuni constitutive, numai, şi celelalte comunităţi etnice, sunt minorităţilor. Eu aş vedea aici o politică că ale cărei consecinţe se simt. Sunt doar sau ca etnii constitutive, dar formula este întemeiate. Statutul minorităţilor ar trebui educaţională. Introducerea unor materii, 11 ani, în fond nu este foarte mult timp, ca naţiuni sau naţionalităţi constitutive, să rezolve această problemă. Să asigure încă de la primele clase, care să faciliteze dar obsesiile din 2002-2003 nu se mai a tuturor celor care sunt recunoscuţi ca drepturi şi libertăţi, dar şi protecţia culturii comunicarea între minorităţi. regăsesc acum, ele sunt cu totul altele, făcând parte din naţiunea română în şi identităţii acestor minorităţi. Nu cred că, G.G.: Au fost voci, s-a vehiculat ideea ţin în mare măsură de criza economică sens civic, a celor 18 minorităţi etnice re- aşa cum este redactat în momentul de introducerii în Constituţie a unei sintagme prin care trecem şi de criza de identitate, prezentate în Parlament. Cam astea ar fi faţă, o reuşeşte foarte bine. Ştim că este care să stabilească Statul român drept identitate naţională, identitate valorică, cererile exprimate. Nu trebuie să uităm că un subiect controversat, că este o lege Creştin Ortodox. Este posibil aşa ceva? identitate europeană. Variaţiile există, aşa procesul de revizuire a Constituţiei se rea- întârziată. Vorbim despre o întârziere de C.P.: Nu cred că este posibil pentru că, cum le cunoaştem, între Moldova, Mun- lizează în paralel cu regionalizarea. Există mai bine de opt ani. Ea fusese asumată în condiţiile în care rămânem în ipoteza tenia şi Transilvania, variaţii de cultură o temere, destul de clar exprimată din în 2005, suntem în 2013 şi nu sunt, în revizuirii şi nu a elaborării unei noi Con- politică, dacă vreţi, dar dincolo de asta, partea organizaţiilor maghiare, că se vor momentul de faţă, create condiţiile trecerii stituţii, Articolul 152 limitează revizuirea, am găsit o organizare mult mai bună şi o pierde unele drepturi. În special dreptul ei. Acum contextul politic este destul de respectiv drepturile şi libertăţile cetăţe- societate civilă dinamică. Am avut la dis- de a folosi limba maternă în administraţie tensionat. Mulţi politicieni au găsit de neşti nu pot fi afectate prin revizuire. Or, poziţie doar o lună de zile pentru a realiza şi în justiţie, în măsura în care, în noile cuviinţă să folosească naţionalismul în o asemenea definire ar afecta drepturile 45 de întâlniri în Forumul Constituţional, regiuni, ponderea populaţiei maghiare acest moment, iar sensibilitatea naţională şi libertăţile, ar afecta egalitatea cetăţe- faţă de şase luni, cât am avut în 2002. va fi mai mică de 20%. Am avut întâlnirea este exacerbată, pe fundalul unei crize nilor care nu sunt creştini. De exemplu, Este semnificativă această diferenţă, cu Comisia de la Veneţia şi lucrurile au economice care afectează mulţi români cei care sunt musulmani, dar sunt parte deşi am reuşit să organizăm, cu ajutorul devenit destul de clare. Există standarde şi care sunt tentaţi să cadă în capcana constitutivă a naţiunii române. Mă refer celor de la nivel local, întâlniri de foarte europene care interzic modificarea grani- naţionalistă. la cetăţenii de origine turcă sau tătară bună calitate. ţelor administrative, atunci când acestea G.G.: Proiectul de lege privind Statutul din Dobrogea. Dar de ce nu şi la evrei? G.G.: Ce ar putea aduce nou revi- afectează o minoritate. Pe de altă parte, Minorităţilor prevede şi înfiinţarea unei Ei sunt mozaici, nu creştini. Ne aducem zuirea Constituţiei în ceea ce priveşte menţinerea judeţelor rezolvă această pro- Autorităţi pentru Relaţiile Interetnice, aminte ce probleme a creat Constituţia minorităţile naţionale? blemă, pentru că în momentul de faţă, în în locul Departamentului actual. Vedeţi de la 1866, care avea un articol ce limita C.P.: Forumul Constituţional nu vor- interiorul judeţelor, minoritatea maghiară, posibilă o astfel de entitate juridică, nu tocmai drepturile evreilor la cetăţenie şi beşte neapărat despre revizuirea Con- căci despre ea este vorba, poate folosi neapărat în forma propusă de proiectul un congres internaţional, cel de la Berlin, stituţiei. El strânge opinii, puncte de limba maternă în administraţie şi justiţie. despre care vorbim? a trebuit să soluţioneze problema. Eu nu vedere şi chiar proiecte de modificare a G.G.: Cum vi se pare proiectul de lege C.P.: Dacă există consens politic, este cred că ar fi nici inteligent, nici democratic Constituţiei, din partea societăţii civile. privind Statutul minorităţilor? Care sunt posibil. Problema este crearea condiţiilor să se introducă aşa ceva, deşi pot înţe- S-a desfăşurat pe trei axe, una teritorială, punctele lui forte şi unde ar mai merita pentru manifestarea minorităţilor. Aici lege sensibilitatea celor care propun un una tematică şi una academică. Inevitabil lucrat? sunt destul de multe semne de întrebare. astfel de articol. propunerile, mai ales având în vedere C.P.: Una dintre problemele dezbaterii Inclusiv experienţele din Ungaria, unde George GÂLEA Propuneri ale deputatului F.C.E.R. pentru revizuirea unor articole din Constituţie Grupul Minorităţilor din Parlamentul de întregul popor. Există exemplul Aus- ţării, fără deosebire. naţională, rasială, de clasă sau religioasă, României a dezbătut modificările din Con- triei, care are un regim semi-prezidenţial, De asemenea, am făcut o propunere şi am adăugat în alineat: organizaţiile şi stituţie şi a venit cu o seamă de propuneri preşedintele având un rol ceva mai mare. la Articolul 29, alineatul doi, unde până simbolurile cu caracter fascist, rasist semnificative. Ele au fost prezentate de El este ales de întreaga naţiune austriacă acum scria: Libertatea de conştiinţă este sau xenofob, promovarea cultului per- doi membri ai Grupului, Varujan Pambuc- şi asta sigur că îi dă o mai mare greutate, garantată; am mai propus introducerea soanelor vinovate de săvârşirea unor cian şi Ovidiu Ganţ, care sunt şi membri poziţie în stat, în general. În al doilea rând, formulării: ‘’ea trebuie să se manifeste infracţiuni contra păcii şi omenirii, şi în Comisia parlamentară de revizuire a eu am susţinut că este un semn în plus de în spirit de toleranţă (de cunoaştere am păstrat ceea ce era: incitarea la dis- Constituţiei. democraţie dacă este supus unui sufragiu reciprocă, de alteritate) şi de respect criminare, la separatism teritorial sau la Noi am rămas asupra deciziei de Stat universal’’. reciproc’’. Deci am vrut nu numai să violenţă publică, precum şi manifestările naţional unitar. De asemena, Grupul a O propunere foarte importantă a se garanteze libertatea de conştiinţă, obscene, contrare bunelor moravuri. Am formulat propunerea ca România să fie Grupului nostru, a mai precizat deputa- ci şi faptul că asta înseamnă toleranţă, vrut să subliniez aici ceea ce există în o republică parlamentară. În acest sens, tul F.C.E.R., şi ne pare rău că nu a fost cunoaştere reciprocă şi respect reciproc. legea 107, interzicerea organizaţiilor şi a declarat dr. Aurel Vainer pentru ‘’Rea- preluată, este aceea că la baza statului La Alineatul 4 al aceluiaşi articol am simbolurilor cu caracter fascist. litatea evreiască’’, „eu am avut un punct român de astăzi stă şi Declaraţia de la mai adăugat, pe lângă formularea ‘’În re- Eu cred că aceste propuneri, făcute de vedere diferit. Sigur, parlamentară în Alba-Iulia, care prevede rolul minorităţilor laţia dintre culte sunt interzise orice forme, de reprezentantul evreilor în Camera De- sensul creşterii rolului Parlamentului, dar şi era un document de bază al statului mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire putaţilor, sunt binevenite şi ar aduce dez- cu un preşedinte ales direct, de întregul modern românesc, dar care, din păcate, religioasă’’, şi formula ‘’promovându-se voltarea şi concretizarea unor principii pe popor. Am adus diferite argumente, ţări nu a fost adoptat în formula actuală de cunoaşterea reciprocă şi dialogul’’. care le găsim în societatea romanească. care au avut acest gen de republică. În către Comisia Parlamentară de revizuire Deci nu numai, de genul ecumenismului, De asemenea este foarte important Franţa postbelică nenumărate guverne a Constituţiei. care este foarte important, dar ceea ce dacă se adoptă principiul regionalizării şi s-au perindat până când a venit genera- Eu am avut şi alte propuneri concrete spun eu depăşeşte graniţele ecumenis- va urma o nouă structură administrativă lul Charles de Gaulle în ’59 şi a revizuit şi aş vrea să mă opresc asupra lor pentru mului creştin. Ecumenismul are în vedere a României. F.C.E.R. va trebui să tragă Constituţia introducând regimul semi- că ne privesc direct: numai relaţiile între bisericile creştine. concluziile necesare şi să se adapteze prezidenţial care este şi astăzi în Franţa, La articolul 4 am propus introducerea La articolul 30 am propus un alineat noilor structuri. Deocamdată, noi rămâ- cu rezultatele cunoscute. Sunt ţări mari, unui nou alineat, care prevede: Statul nou, care ar suna aşa: Sunt interzise nem în structura de comunităţi existentă. democratice, cum este Germania, unde promovează spiritul de înţelegere şi de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, Există câteva cazuri unde numărul de funcţionează sistemul preşedintelui ales de respect reciproc între toţi cetăţenii îndemnul la război de agresiune, la ură membri s-a diminuat mult şi acele comu- nităţi nu mai răspund acelei condiţii mini- male de a avea 30 de membri halahici. În 2012, antisemitismul în lume a crescut cu 30 la sută Sunt probleme care ne interesează foarte Potrivit raportului anual al Centrului “Kantor“ pentru Studi- referau la atacuri fizice împotriva evreilor, 50 dintre ele implicau mult. erea Evreimii Contemporane Europene din cadrul Universităţii folosirea unei arme de foc. În 2012 au fost vandalizate 190 de Ne preocupă să vedem ce se va Tel Aviv, în 2012 numărul incidentelor şi violenţelor antisemite sinagogi, monumente evreieşti şi pietre funerare, precum şi întâmpla cu legea electorală, cu numă- a crescut în lume cu 30 la sută. În Europa, acest fenomen 200 de clădiri ce adăpostesc instituţii evreieşti. Astfel, în Franţa, rul de membri ai Parlamentului. Nu s-a îngrijorător s-a manifestat în Franţa, Grecia, Ungaria şi Ucrai- unde este cea mai mare creştere, numărul incidentelor a ajuns ajuns încă (la ora acestei declaraţii) la o na. Raportul a fost dat publicităţii la Ierusalim, în ajunul Zilei de la 177 în 2011 la 315 în 2012! concluzie a acestor discuţii, dar de ea va Holocaustului şi preluat de presa israeliană. Antisemitismul este în creştere în Europa, dar şi în SUA, depinde foarte mult recunoaşterea drep- Potrivit raportului, “Uniunea Europeană nu face suficient de Canada şi Australia, făptaşii fiind grupuri afiliate islamismu- tului la prezenţă a celor 20 de minorităţi mult pentru a combate fenomenul”. Documentul face o trecere lui radical şi extremei drepte... Raportul avertizează asupra naţionale, cu un rol istoric în formarea sta- în revistă globală a diferitelor forme de manifestare a antise- întăririi partidelor politice radicale din Grecia şi Ucraina. tului. Noi aşteptăm acest lucru. România mitismului, printre care discursul antisemit în sferele publică şi În Grecia şi Ungaria situaţia a devenit atât de periculoasă este un caz special în Europa cu această politică, pe internet sau pe site-urile de socializare. Facebook şi încât evreilor le este frică să meargă pe stradă, a declarat prevedere, dar eu cred că era un caz Twitter, se arată în document, au devenit mijloace de promovare Arieh Zuckerman, consultant la Centrul “Kantor“. O serie pozitiv. Prezenţa minorităţilor naţionale a a urii pentru grupurile antisemite şi fasciste. de partide cu caracter neonazist din Ungaria, Ucraina şi însemnat şi poate însemna foarte mult. În 2012, se subliniază, au avut loc 686 de incidente antisemi- Grecia au reuşit să obţină locuri în parlament, menţionează te, comparativ cu 526 în 2011. Un număr de 273 de incidente se documentul. (E.G.) GEORGE GĂLĂŢEANU 6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013

Cea de a XIV-a Conferinţă internaţională a comunităţilor din Debreţin şi de dincolo de graniţe Bucătăria caşer îi unifică pe evrei Manifestarea de la Debreţin, organizată a 14-a oară de comunitatea din niunii, a subliniat colaborarea cu celelalte acest oraş şi desfăşurată în zilele de 7, 8 şi 9 iunie a.c., a avut o temă incitan- culte din oraş şi succesul unor conferinţe tă: „Gastronomia evreiască în bazinul carpatic”. Subiectul a trezit un mare la care au fost invitaţi neevrei sau organi- interes deoarece, aşa cum au declarat organizatorii, niciodată nu s-a strâns zarea Zilelor porţilor deschise la sinagogă, un număr mai mare de participanţi ca acum. Mai ales că abordarea teoretică unde publicului i-a fost prezentat şi un pa- a fost urmată şi de cea...concretă, mulţi conferenţiari oferind spre degustare chet de programe culturale.Tiberiu Roth produsele lor. Acest punct din program n-a însemnat numai prepararea unor a arătat preocuparea faţă de tendinţele feluri de mâncare, băuturi, pâine caşer sau efectuarea de schimburi de expe- antisemite din Ungaria şi necesitatea rienţă, de reţete, ci şi o explicaţie legată de semnificaţia, din punct de vedere adoptării unei poziţii comune în proble- religios, a bucătăriei evreieşti, prezentată de Şef-Rabinul oraşului Debreţin, ma antisemitismului. Ionel Schlesinger Asher Ehrenfeld. El a risipit prejudecata că în Europa Centrală şi de Est, unde a vorbit în acest context despre fixarea numărul evreilor nu este mare, nu se poate respecta comandamentul legat de obiectivelor comune şi elaborarea unei caşer, afirmând că este vorba doar de voinţă. strategii care ar eficientiza activitatea noii Asociaţii în toate direcţiile, inclusiv în cea respectiv legătura dintre Universitate şi a combaterii antisemitismului, şi aceasta „Gastronomia serveşte comunitatea din Debreţin, afirmând că, prin elaborarea unor proiecte concrete. problemelor sufleteşti” fără evrei, Universitatea nu ar fi ajuns O altă problemă asupra căreia parti- la prestigul pe care îl are.La rândul său, cipanţii au fost de acord a fost marcarea Oricum, există un interes din ce în ce Gusztav Zoltai, directorul executiv al în comun a 70 de ani de la deportarea mai mare faţă de bucătăria caşer, fapt MAZSIHISZ (Federaţia Comunităţilor evreilor din Ungaria şi Transilvania de ilustrat, de pildă, prin succesul obţinut Evreieşti din Ungaria), a subliniat că o nord, în afara ceremoniilor de comemo- de un blog lansat de două tinere (Rivka apropiere a evreilor din Europa Centrală rare din comunităţi. Tiberiu Roth a propus şi Haia), în care sunt prezentate reţete şi de Est se realizează şi prin intermediul formarea unui grup care să se ocupe de comune, care să intensifice activitatea dar şi modul lor de preparare, explicaţii gastronomiei, al meselor comune. Cea oganizarea evenimentului, iar istoricul Lya Asociaţiei. despre bucătăria caşer, despre mesele de mai... şocantă observaţie a fost făcută Benjamin – ca în program să se includă Două alte prelegeri interesante au la marile sărbători, multe dintre felurile de de Rabinul Ascher Ehrenfeld, care a reflectarea pe plan cultural a tragediei fost ţinute pe marginea conferinţei. mâncare fiind însoţite de citate din mari arătat că singurele feluri cu adevărat şi răspunderea Europei în producerea György Szabó, preşedintele MAZSÖK rabini sau chiar din cărţile sfinte, cum evreieşti sunt...mana şi azima, scoţând Holocaustului. S-a subliniat şi necesita- (Fundaţia Moştenirea Culturală a Evrei- au fost, de pildă, cele despre...sfeclă, în evidenţă, în acelaşi timp, importanţa tea ridicării unor monumente în memoria lor Unguri), a prezentat eforturile făcute această plantă, au afirmat rabinii, confe- hranei spirituale. victimelor Holocaustului. pentru recuperarea bunurilor evreieşti, rind zilei de sâmbătă o semnificaţie speci- mai ales a celor aparţinând victimelor ală. Blog-ul lor, caşerdardelicios, au spus Antisemitismul şi memoria Deschidere sau supravieţuitorilor Holocaustului, care cele două tinere, este accesat zilnic de au murit fără moştenitori. Acest demers 80-100 de persoane. Respectarea din ce Holocaustului – în programul către comunităţile se bazează pe prevederile Tratatului de în ce mai mult a bucătăriei caşer de către Asociaţiei Comunităţilor pace de la Paris, recunoscute de toate familii, nu numai de către instituţiile evre- de dincolo de graniţe statele din care evreii au fost deportaţi, ieşti, a reieşit şi din prezenţa în Ungaria, din Europa Centrală şi de Est Una dintre chestiunile cele mai acute numai că, până de curând, în Ungaria nu au fost aplicate. Vorbitorul şi-a exprimat mai ales la Budapesta, a unor magazine Alături de gastronomie, care a fost legate de viaţa evreiască în întreaga regi- care valorifică produse caşer şi ai căror une a fost reducerea numărului de evrei, speranţa că este în perspectivă câşti- „magnetul” pentru participanţi, întâlnirea garea unui proces care va reprezenta reprezentanţi au declarat că cererea faţă de la Debreţin a fost prilejul de a se dez- situaţie care duce la slăbirea comunităţilor de acestea (destul de scumpe) este în mici. Vorbitorii au subliniat necesitatea un precedent şi va permite recuperarea bate problemele cu care se confruntă acestor bunuri. MAZSÖK, care admi- creştere, atât în Ungaria cât şi în ţările evreii din această regiune, activitatea şi menţinerii cu orice preţ a acestora şi ajuto- vecine. Într-adevăr, din luările de cuvânt rarea lor, în primul rând pentru practicarea nistrează fondurile obţinute de pe urma planurile de perspectivă ale nou-înfiin- recuperării proprietăţilor evreieşti, oferă ale participanţilor a reieşit că există o ţatei Asociaţii, situaţia comunităţilor din vieţii religioase. În acest scop, ar fi foarte revenire la bucătăria caşer, legată de pre- eficiente vizitele reciproce ale comunită- prin concurs ajutoare financiare pentru Ungaria şi din ţările vecine şi modalităţile realizarea unor proiecte culturale. Astfel, ocuparea de a reveni la tradiţiile evreieşti de colaborare şi ajutor reciproc. Practic, ţilor apropiate, organizarea în comun a din multe puncte de vedere, inclusiv cel unor seri de Şabat sau a marilor sărbători o parte din finanţarea reuniunilor de la în cele trei zile de dezbateri, şi-au expri- Debreţin provine de la MAZSÖK. A fost al bucătăriei. mat opiniile liderii tuturor comunităţilor pentru a se realiza câte un minian, unii Importanţa acestui aspect al iudaismu- dintre participanţi vorbind despre expe- prezentată, de asemenea, o iniţiativă de participante, inclusiv cei din ţara noastră succes realizată de un ONG al tinerilor lui a fost subliniat şi de oficialităţile care (Tiberiu Roth, preşedintele C.E. Braşov, rienţe reuşite în această privinţă (Arad, au vorbit în deschiderea evenimentului. Satu Mare).Un obiectiv important ar fi ca şi care vizează redescoperirea şi reabi- Felix Koppelmann, preşedintele C.E. Ora- litarea unor case de rugăciuni. Grupul a Primarul Debreţinului, Lajos Kósa, a dea, Ionel Schlesinger, preşedintele C.E. viaţa comunitară să nu includă numai pe declarat că bucătăria idiş o îmbogăţeşte cei care frecventează sinagogile, ci şi pe reuşit să readucă la viaţă o casă de ru- Arad, Vasile Dub, preşedintele C.E. Târgu găciuni din Budapesta, în jurul căreia se pe cea ungară şi a subliniat influenţa re- Mureş, Robert Schwartz, preşedintele evreii laici. S-a vorbit, de asemenea, des- ciprocă a bucătăriilor din bazinul carpatic, pre colaborarea culturală şi cunoaşterea adună din ce în ce mai mulţi evrei. Astfel, a C.E. Cluj, reprezentanţi ai comunităţii din declarat András Mayer, vicepreşedintele considerând că blogger-ii sunt cei care Satu Mare). Principalele probleme la care reciprocă prin organizarea unor turnee transmit diferitele reţete. Potrivit lui Tamás cu spectacole dintr-o ţară în celelalte ţări Telekj Tér Shtiebel, se pot reface mici s-au referit toţi vobitorii – şi s-a convenit comunităţi. El doreşte ca iniţiativa să se Horovitz, preşedintele Comunităţii Evre- că trebuie acţionat în comun – a fost com- din regiune. ilor din Debreţin, a doua ca mărime din Atragerea tinerilor este, de asemenea, extindă atât în comunităţile din Ungaria baterea antisemitismului şi găsirea celor cât şi în cele de dincolo de hotare. Ungaria (10.000 de membri, împreună mai eficiente modalităţi în acest domeniu. un deziderat major în vederea întăririi cu soţii şi soţiile din căsătorii mixte), comunităţilor şi aici s-au dat câteva Chiar dacă gastronomia evreiască Astfel, Felix Koppelmann a subliniat s-a dorit să fie tema centrală a reuniunii gastronomia în sens mai larg, serveşte necesitatea de a-i atrage pe creştini în exemple pozitive. În concluziile sale, care problemelor sufleteşti şi aici putem vorbi au cuprins toate problemele menţionate, de la Debreţin, subiectele majore care această acţiune printr-o deschidere cât preocupă evreimea din regiunea noastră de kiduş-ul de vineri seara şi masa de mai mare către neevrei. Ideea deschiderii preşedintele comunităţii din Debreţin a prânz de Şabat. Religia comună şi lucru- scos în evidenţă importanţa schimbului au dominat dezbaterile, finalizându-se cu comunităţilor către lumea creştină a fost decizii importante care vor stimula activi- rile cotidiene inclusiv bucătăria, plăcerea menţionată de mai mulţi vorbitori, inclusiv de informaţii, aceasta fiind calea care să culinară, ne ţin uniţi, a mai spus el. Dr. ducă, în viitor, la atragerea altor comuni- tatea Asociaţiei Comunităţilor din Europa de preşedintele comunităţii din Debreţin, Centrală şi de Est. Istvan Fabian, rectorul Universităţii din Tamás Horovitz, care, la încheierea reu- tăţi, de dincolo de graniţe. El a subliniat Debreţin, s-a referit la „hrana spirituală”, necesitatea elaborării unor programe EVA GALAMBOS Eroii militari evrei, Comemorarea Zilei Eroilor omagiaţi la Cimitirul în Cimitirul Evreiesc din Târgovişte La Cimitirul Evreiesc din Târgovişte nu există o par- Botescu. Fapta eroului, spunea vorbitorul, are o dublă Filantropia celă a eroilor evrei din timpul Războiului de reîntregire semnificaţie: umanitară şi patriotică. (1916-1919), ca în multe dintre cimitirele evreieşti ale Ceremonia comemorării a fost organizată de autorită- La Cimitirul „Filantropia“ din Bucureşti a avut loc României de atunci. Aici se află un singur mormânt, cu o ţile civile şi militare din localitate, de Asociaţia Culturală o ceremonie de comemorare a eroilor militari evrei modestă piatră funerară, dar cu o inscripţie semnificativă: de Prietenie România-Israel, filiala Târgovişte. A parti- care au căzut pentru patria comună, România. Au fost ”Erou de război Herman Kornhauser, în etate 37 ani, exe- cipat o delegaţie a F.C.E.R. din Bucureşti şi o reprezen- prezenţi şi au depus coroane: consilierul prezidenţial cutat de nemţi la 6 martie 1917, 25 Adar 5677. Decorat tantă a Ambasadei Israelului în România. Moderatorul Iulian Fota, primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, post mortem cu Virtutea Militară de Război, eroismul lui manifestării a fost lector universitar Iliana Ghenciules- vicepreşedintele F.C.E.R. ing.Paul Schwartz, general Herman Kornhauser, născut la Bacău în 1881, de me- cu. Rugăciunea în memoria morţilor a fost rostită de (r.) dr. Mihai Ionescu, preşedinte al ACPRI, preşe- serie electrician, este ieşit din comun. El nu a căzut cu Nathan Neta. Au rostit alocuţiuni Ivanov Ivan Vasile jr., dintele Forumului BB România ing. José Iacobescu. arma în mână, în luptă cu duşmanul, ci a fost condamnat prof. George Botescu. Etnosociologul Harry Kuller s-a Rabinul Rafael Shaffer şi cantorul Iosif Adler au ofi- la moarte de un Tribunal Militar al inamicului pentru o referit la participarea generală a evreilor la Războiul de ciat serviciul religios. Au fost aprinse patru lumânări. faptă eroică săvârşită în numele solidarităţii umane. A reîntregire a României. Lya Benjamin a vorbit despre În cuvântul rostit, vicepreşedintele Paul Schwartz vrut să salveze prizonerii români închişi de nemţi într- Herman Kornhauser, amintind şi de evreul Kaizerman, a amintit că la Primul Război Mondial, care a adus un lagăr organizat de ei în oraşul Târgovişte, aflat sub din Slatina, executat tot de nemţi pentru încercările sale reîntregirea României Mari, au participat 23.000 de ocupaţia lor. H.K. s-a strecurat în lagăr cu haine civile de a veni în ajutorul unor prizonieri români.Ceremonia militari evrei, fără a avea încă cetăţenia română, dintre şi alimente pentru a-i ajuta pe cei hotărâţi să evadeze. din Târgovişte, intrată în ultimii ani în tradiţia locală, care 882 şi-au pierdut viaţa, 740 au fost răniţi, 825 Descoperit în această acţiune temerară, a fost arestat s-a încheiat cu depuneri de coroane şi jerbe de flori din au fost decoraţi. Trei unchi ai vicepreşedintelui Paul pe loc. La 30 decembrie 1916 a avut loc procesul şi la 6 partea Consiliului Judeţean Dâmboviţa, a Garnizoanei Schwartz au fost participanţi, iar al patrulea a murit în martie 1917 a fost executat.Valoarea de simbol a faptei Târgovişte, a Ambasadei Israelului, a F.C.E.R. şi a urma rănilor, imediat după încheierea păcii. (B.M.M.) lui Kornhauser a fost plastic subliniată de prof.George Asociaţiei Culturale de Prietenie România-Israel. (L.B.) REALITATEA EVREIASCĂ - 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013 7

La mulţi ani, angajaţilor C o m u n i t A T i F.C.E.R. născuţi în luna iulie! Cluj l HARRY MILEA – 1 iulie 1946 (Departamentul Manage- Bucuria Şabatului împărtăşit ment Economic Financiar) Reuşita celui de al şaptelea Bere­ l MARIN DUMITRU – 4 iulie 1956 (Oficiul administrativ, shit – desfăşurat la Cluj şi soldat cu un pază) record de participare – le-a încurajat pe l MIHAELA VICTORIA ALECU – 7 iulie 1946 (Centrul de Andreea Leonid şi Gloria Suciu să iniţi- Ajutor Medical) eze, la doar două luni diferenţă, o altă l ION UMBRA – 7 iulie 1950 (Cămin „Dr. Moses Rosen”) acţiune menită să menţină interesul l CRINELA DECUSEARA – 7 iulie 1973 (Ajutor gospo- dăresc) pentru tradiţiile şi învăţăturile iudaice. l Ideea lor de a organiza un Şabat spe- ADRIANA GABRIELA CRISTESCU – 7 iulie 1977 (Cen- trul de Ajutor Medical) cial, care să reunească mult mai mulţi l CORNELIA MOCANU – 8 iulie 1951 (Ajutor gospodă- membri ai comunităţii clujene decât resc) cei care participă de obicei la Kabalat, l GEORGIANA LITA – 8 iulie 1988 (Centrul Comunitar Oneg şi Şaharit Şabat, şi să fie deschis Naţional Evreiesc J.C.C.) şi prietenilor neevrei, interesaţi de tradi- l VICTORIA IONESCU – 9 iulie 1938 (Salariat C.E.B.) ţiile religiei iudaice, a găsit receptivitate l ANDREEA LIVIA DAVIDOVICI – 10 iulie 1966 (Asistenţă) la nivelul conducerii comunităţii evre- l GABRIELA NEDELCU – 10 iulie 1967 (Centrul Comu- ieşti, atât datorită programului bogat şi nitar Naţional Evreiesc J.C.C.) interesant, cât şi invitatului de onoare: l ION PANTAZI – 10 iulie 1974 (Oficiul administrativ, pază) Rabinul Rafael Shaffer. l IANCU AIZIC – 11 iulie 1944 (preşedinte C.E. Tecuci) Evenimentul, desfăşurat în zilele de l IULIU LICHT – 11 iulie 1944 (C.A.P.I.) l IOLANDA MONICA SEINBERG – 11 iulie 1947 (C.A.P.I.) 10 şi 11 mai, a avut două părţi. În prima Rabinul Shaffer a purtat un dialog pe s-au încheiat cu Havdala,un alt prilej de l zi, înainte de intrarea în Şabat, în sina- marginea celor trei teme propuse de a fi în preajma Rabinului Shaffer care FLOREA TUGUI – 11 iulie 1951 (Comisia de cenzori) l FELICIA GEORGESCU – 12 iulie 1933 (Asistenţă) goga plină de lume, Rabinul Shaffer a organizatori: tradiţiile de Şabat, caşru- a conversat până târziu cu cei dornici l RADU F. ALEXANDRU – 12 iulie 1943 vorbit despre semnificaţia Şabatului, iar tul şi sărbătorile evreieşti. să cunoască tradiţiile iudaice. Bucuria l SORIN IONESCU –12 iulie 1955 (Oficiul administrativ, corul Talmud Tora al Comunităţii Evre- Discuţiile, conduse de Rabinul Şabatului de la Cluj a fost deplină dato- pază) ilor din Cluj a prezentat un program cu Shaffer cu înţelepciune şi umor, au fost rită colaborării fructuoase la realizarea l MARIA PETRESCU – 13 iulie 1943 (Centrul de Ajutor cântece de Şabat. Prezenţa Rabinului separate de două interludii interesante evenimentului a două tinere pline de Medical) Rafael Shaffer şi a cantorului Iosif Adler şi ilustrative. Expoziţia de timbre rare entuziasm, Andreea Leonid şi Gloria l MIHAIL RADU GALATEANU –13 iulie 1946 (Salariat a conferit un plus de solemnitate şi şi fotografii despre Israel, alcătuită Suciu, preşedintelui Robert Schwartz – C.E.B.) frumuseţe ceremoniei de Kabalat Şa- de Andrei Klein, din vasta sa colecţie receptiv şi încrezător în reuşita acţiunii l ALEXANDRINA ALECU – 13 iulie 1949 (Ajutor gos- bat. Cina festivă şi cântecele intonate personală, şi expoziţia de artă culinară –, Sergiu Suciu, Andrei Klein, George podăresc) împreună, discuţiile pline de tâlc cu evreiască şi israeliană, prezentată de Eisikovits, Corul Talmud Tora (dirijor l CRISTIAN TOMA – 13 iulie 1970 (Departamentul Ma- rabinul - oaspete au dat măsura acestui George Eisikovits şi Ofelia Pripon, prof. Ecaterina Halmos), colectivului nagement Economic Financiar) l DAN VECHSLER – 14 iulie 1948 (Editura Hasefer) Oneg Şabat memorabil. combinată cu degustarea delicioaselor restaurantului ritual şi, bineînţeles, l Sâmbătă, după Şaharit Şabat, lu- preparate. prezenţei Rabinului Rafael Shaffer. CLEMANSA TEOHARIE – 14 iulie 1955 (Departamentul Management Economic Financiar) mea s-a reunit la Casa Tranzit, unde Cele două zile dedicate Şabatului Andrea Ghiţă l RADA DUMITRACHE – 15 iulie 1941 (Cămin „Dr. Moses Rosen”) Bistriţa l LUCREŢIA LUNEA – 15 iulie 1968 (Cămin „Dr. Moses Evenimente culturale Rosen”) Sinagoga Mare din Bistriţa a fost Sinagoga Mare din Bistriţa, una tul îndrăgitei formaţii klezmer „Mazel l CAMIL CATI – 16 iulie 1931 (Oficiul Resurse Umane) recent gazda unui eveniment deo- dintre cele mai impresionante din tov”, dirijor: Vasile Socea – vioară, l TINCUŢA LESCAE –17 iulie 1969 (Salariat C.E.B.) sebit: lansarea cărţii „Spuse, trăite, Transilvania, cu o arhitectură de- solişti: Sulamita Socea şi Emanuel l MARIA IRINA ALDEA –17 iulie 1982 (Asistenţă) dorite, auzite”, a celebrului om de osebită, a fost ridicată în 1856, de Pusztai – pian electric, alături de l GHEORGHE IONUŢ FRUNZĂ –17 iulie 1989 (Salariat cultură evreu Ioan Holender. Edificiul înfloritoarea comunitate bistriţeană Tudor Baba – clarinet, Dorel Rohian C.E.B.) l NICOLAE TARTAU – 19 iulie 1954 (Oficiul administrativ, a fost neîncăpător pentru numerosul de dinainte de Shoah. Lăcaşul a fost – acordeon, Cristian Goia – contrabas pază) public prezent la această manifestare, complet restaurat la finele unui am- şi Antoanela Filip – percuţie. Aceştia l ION BADANACE – 19 iulie 1958 (Centrul de Ajutor pe data de 25 mai, alături de membrii plu proces de reamenajare, iniţiat de au încântat auditoriul cu un program Medical) comunităţii. Autorul şi-a prezentat pe Fredi Deac, preşedintele comunităţii complex de cântece în idiş şi ebraică, l DAN CONSTANTIN PINTILIE – 19 iulie 1974 (Oficiul larg cartea, răspunzând apoi întrebă- actuale, şi care s-a încheiat în jurul printre care: „Der hojfzinger fân Var- cultură, artă, ştiinţă) rilor adresate de cei prezenţi. „Sunt anului 2010. shaver getto” (Cântăreţul din ghetto-ul l DAN PETRE – 20 iulie 1959 (Oficiul administrativ, pază) impresionat de mărimea şi frumuseţea Cu prilejul celei de-a 69-a come- din Varşovia), „Vi ahin zol ich gein?” l IULIANA ANTOANETA TOMA – 20 iulie 1960 (Cămin Sinagogii din Bistriţa” - a declarat Ioan morări a deportării evreilor bistriţeni (Unde să mă duc?), ”Schtiller!” (Li- „Dr. Moses Rosen”) Holender, al cărui nume e adesea si- la Auschwitz şi Birkenau, la sinagogă nişte!), „Ose shalom” (Să fie pace) l ILEANA MITICIUC – 20 iulie 1967 (Cămin „Dr. Moses nonim cu opera vieneză şi cu muzica a avut loc un alt eveniment cultural ”Heveinu shalom” (Aducem pacea cu Rosen”) clasică europeană. deosebit, pe data de 5 iunie: concer- noi). (D.M.) l CLAUDIA MARIN –20 iulie 1970 (Centrul de Ajutor Medical) l DAN STEINHART – 21 iulie 1949 (Oficiul administrativ, Satu-Mare Bacău pază) Concert Conferinţă susţinută l VALERICA PANDELE – 21 iulie 1966 (Ajutor gospo- dăresc) l MIHAELA IOANA CARJAN – 21 iulie 1985 (C.A.P.I.) de jazz de un profesor evreu american l FREDI DEAC – 22 iulie 1957 (preşedinte C.E. Bistriţa) Casa Corpului Didactic „Grigore Tăbăcaru” (CCD) în colabo- l GHEORGHE PANTAZI – 22 iulie 1958 (Oficiul admi- la Sinagoga Mare rare cu Centrul Cultural American, din cadrul Ambasadei SUA în nistrativ, pază) România, a găzduit conferinţa „Relaţiile ruso-americane” susţinută l DANIELA UNGUREANU – 21 iulie 1979 (Complex La Sinagoga Mare din acest oraş s-a desfăşurat, de prof. univ. dr. Matthew Rojansky de la Universitatea Washington alimentar „M. Băluş”) la 19 mai, un superb concert de jazz, susţinut de doi D.C. şi director adjunct al Programului pentru Rusia şi Eurasia la l ZSUZSANNA KOVACS – 22 iulie 1987 (Salariat C.E.B.) artişti din Budapesta, Pély Barnabás şi Sárik Péter. „Carnegie Endowment”. l ELENA NICOARĂ – 23 iulie 1985 (C.A.P.I.) Programul lor a cuprins melodii din toate genurile: American de origine evreiască, Matthew Rojansky este expert l IOANA DAVID – 24 iulie 1950 (Centrul de Ajutor Medical) jazz, reggae, gospel şi melodii clasice, astfel că au l SANDA LEPOIEV – 24 iulie 1955 (Oficiul cultură, artă, satisfăcut gusturile tuturor generaţiilor de spectatori în probleme de securitate naţională şi politici privind armamentul nuclear, activitatea sa concentrându-se pe relaţiile dintre SUA, ştiinţă) prezenţi la concert. Aplauze furtunoase şi bis-uri au l NATO, statele din fosta Uniune Sovietică. Este frecvent invitat la CAMELIA TURCU – 24 iulie 1958 (Complex alimentar punctat desfăşurarea evenimentului. Cunoscuţi în „M. Băluş”) Ungaria, dar şi în alte ţări, distinşi cu numeroase radio şi televiziune, prezent în paginile „The International Herald l ADRIAN VASILE– 24 iulie 1972 (Asistenţă) premii, cei doi muzicieni au format pentru prima Tribune”, „The Washington Post”, „Foreign Policy”. Conferinţa s-a l TINCA SIMION – 25 iulie 1954 (Ajutor gospodăresc) dată un duet la Festivalul de Mini Jazz de la Mier- adresat profesorilor de istorie şi persoanelor interesate de relaţii l NICOLAE BĂNICA – 28 iulie 1952 (Departamentul curea Ciuc. internaţionale şi studii politice. Management Economic Financiar) (După “Gazeta de Nord-Vest“, Coresp. prof. GABRIEL STAN l VALERIU MEDELET – 26 iulie 1954 (Departamentul Satu Mare) director al CCD - Bacău Management Economic Financiar) l PAULETTE ZVORIŞTEANU – 27 iulie 1934 Vatra l NUTA NATAN – 28 iulie 1945 (C.A.P.I.) Sălaj Şavuot la Şimleu Silvaniei IN MEMORIAM l ROXANA ANDREEA POPESCU – 28 iulie 1987 (Ajutor Dornei gospodăresc) Obştea de la Sălaj a marcat Şavuot-ul într-o atmosferă de l SIMONA FEDER TAGER – 29 iulie 1939 (Salariat sărbătoare. Au fost aprinse lumânările tradiţionale şi, deoare- E.A. ZIFFER C.E.B.) ce este vorba de sărbătoarea primirii Torei, în mod simbolic, La 7 iunie 1903 a avut loc la Vatra Dornei ceremo- l ELENA POPA – 29 iulie 1956 (Ajutor gospodăresc) membrilor obştii le-au fost înmânate exemplare din Sidur, l nia de dezvelire a unui monument dedicat „părintelui EVUTA BARDAN – 29 iulie 1960 (Ajutor gospodăresc) achiziţionate de la Cancelaria Rabinică. În condiţiile posibilităţii l FLORICA ALBU – 29 iulie 1961 (Restaurant ritual) căilor ferate din Bucovina”, Emanuel Alois Ziffer. transformării în curând a obştii în comunitate, Daniel Stejeran, l ADOLF FATU – 30 iulie 1933 (Salariat C.E.B.) Monumentul a fost demolat după 1918. La Muzeul directorul Muzeului Holocaustului din Şimleu Silvaniei şi secre- l GENIA IONELA VIZIRU – 30 iulie 1986 (Asistenţă) de Ştiinţele Naturii şi Cinegetică din Vatra Dornei se tar al obştii, a prezentat succint o parte din proiectele viitoarei l OTTO DEUTSCH – 31 iulie 1935 (preşedinte C.E. Sibiu) păstrează un fragment de piatră roşie din care a fost l CARMEN DUMITRIU – 31 iulie 1947 (Oficiul cultură, comunităţi – tipărirea unei gazete lunare în care să fie publicate realizat monumentul, pe care scrie: „Cu recunoştinţă, noutăţi legate de activitatea comunitară, precum şi programele artă, ştiinţă) din partea locuitorilor comunei Vatra Dornei”. l naţionale ale F.C.E.R. şi JCC România. În perioada imediat PERI BLĂNARU – 31 iulie 1953 (Cabinet preşedinte) Ziarul „Crai Nou” din Suceava a marcat împlinirea l ION BARASCU – 31 iulie 1958 (Asistenţă) următoare se va organiza o întâlnire pentru a se stabili numărul a 110 ani de la eveniment. l LENUŢA DUMITRU – 31 iulie 1961 (Ajutor gospodăresc) persoanelor care vor fi asistate. Corespondent, PAUL BRAŞCANU PERI BLĂNARU 8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013 “ A fi sau a nu fi evreu ” “Genocidul Conferinţă internaţională organizată de Centrul de Studii Ebraice din cadrul Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti şi persecuţia În zilele de 23 şi 24 mai a.c., Centrul de Studii Ebraice al religioase la începutul secolului al XIX-lea în Principatul Universităţii din Bucureşti a organizat un ciclu de dezbateri Moldovei”. El a subliniat rolul cercetării şi importanţa unei romilor în timpul incitante, sub titlul generic “A fi sau a nu fi evreu. Probleme de riguroase abordări a acestui interesant capitol al convertirilor convertire la iudaism sau de renunţare la iudaism”. Perioada de la iudaism la creştinism al evreilor din Moldova secolului analizată a acoperit intervalul din Antichitate până la lumea al XIX-lea, ca mijloc de integrare într-o societate cu puternice celui de al doilea modernă şi a fost analizată din mai multe puncte de vedere accente de excludere a străinului din interior. - istoric, filosofic, religios, prelegerile fiind susţinute atât de Victor Karady, de la Universitatea Central Europeană din război mondial” participanţi din România, cât şi din străinătate. Budapesta, a abordat problema convertirii evreilor maghiari din Simpozion, Bucureşti - 31 mai 2013 Astfel, în prelegerea “Secretul existenţei iudaice. O analiză perioade de criză, respectiv între a doua jumătate a secolului metafizică a ideii lui Gershom Sholem despre istoria evreilor”, al XIX-lea şi secolul al XX-lea. Evrei din Ungaria, în special Sub emblema MEMORS, Institutul Naţional Ronny Miron, de la Universitatea Bar Ilan – Israel, a plasat pro- din Budapesta, au ales calea convertirii din dorinţa de a evita de Studiere a Holocaustului în România, îm- blema asumării evreităţii în perspectivă metafizică. Cercetător excluderea din societatea maghiară creştină şi pentru a-şi salva preună cu iniţiatorul proiectului cu acest titlu, al Cabalei şi al misticismului iudaic, autorul a arătat că, potrivit viaţa în decursul celui de-al doilea război mondial. organizaţia SUCAR DROM din Mantova (Italia), lui Gershon Sholem, istoria evreilor cuprinde o “viaţă ascunsă” Dr. George Voicu, de la Şcoala Naţională de Studii Politice sub finanţare UE, la care participă organizaţiile şi “capitole secrete”, care, dezvăluite, vor direcţiona cercetările şi Administrative, a prezentat dintr-o perspectivă comparatistă UNIDAV. IT, ROM e SINTI, FLARE, EUROPE legate de istoria evreilor pe o altă cale decât cea actuală. evoluţia sinuoasă a doi evrei români în lupta pentru obţinerea FOR CITIZENS au organizat un simpozion la care Ana Bărbulescu de la Universitatea din Bucureşti şi In- cetăţeniei române: Constantin Dobrogeanu Gherea şi Lazăr au participat membri ai organizaţiilor romilor, ai stitutul “Elie Wiesel”, s-a ocupat de problema convertirilor la Şăineanu. Evoluţiile celor doi diferă considerabil, astfel că impli- altor minorităţi, cadre universitare, supravieţuitori iudaism din perioada tanaitică şi amoraică, precizând limitele carea şi abilitatea socială a lui Constantin Dobrogeanu Gherea ai Holocaustului, elevi de liceu ş.a. Moderator a acceptabilităţii unor astfel de convertiri şi condiţiile în care au avea să îi faciliteze obţinerea cetăţeniei într-un termen scurt, fost directorul general al INSHR, dr. Alexandru fost realizate. cetăţenie refuzată lui Lazăr Şăineanu, cu toate că s-a convertit. Florian, care a rostit cuvântul de deschidere Cristina Ciucu, de la Centrul Naţional de Cercetări Ştiinţifice Dr. Adina Babeş de la Institutul Naţional pentru Studierea amintind obiectivele principale ale Institutului pe – Paris, a analizat modalitatea de convertire de la o religie la Holocaustului în România ”Elie Wiesel”, Bucureşti a abordat care îl conduce. Au luat cuvântul doamna Kendra alta, subliniind ideea că, de fapt, noii convertiţi caută în noile tema „Religia şi integrarea în societatea israeliană”. Comuni- Pace, responsabil cu Drepturile Omului, în cadrul sisteme religioase elementele de bază ale vechiului sistem carea sa se bazează pe o serie de interviuri pe care le-a relizat Ambasadei SUA, jurnalistul şi istoricul Ionuţ de valori şi convertirea este rezultatul firesc al asemănărilor cu diverşi olimi hadaşimi provenind din România, care au vorbit Codreanu, responsabil pentru monitorizarea fundamentale ale diferitelor religii şi sisteme de gândire. despre viaţa religioasă din România de dinainte de a face Alia de presă ACTIVEWATCH, doamna Alessandra Phillipe Bobichon, de la aceeaşi instituţie, în prelegerea şi revenirea la un iudaism practicant, ca parte integrantă a Landi, din partea organizaţiei SUCAR DROM, dr. “Convertiţi şi convertire în literatura controversială dintre evrei spiritualităţii evreieşti asumate. Petre Matei, de la INSHR, Oliviero Alotto, de la şi creştini (între secolele II-XVII)”, a subliniat locul ocupat de Dr. Alexandru Florian, directorul Institutului Naţional pentru Asociaţia etniei romilor şi sinti din Italia, FLARE, convertire în bogata literatură a evreilor şi creştinilor care-şi Studierea Holocaustului în România ”Elie Wiesel”, în prele- dr. Viorel Achim de la INSHR. apărau propriile puncte de vedere legate de aspectele pozitive gerea „A fost convertirea o soluţie pentru a-i salva pe evrei Din referatele prezentate şi din discuţii am reţi- şi negative ale convertirii. în perioada Şoah-ului”? a tratat fenomenul convertirii evreilor nut informaţii interesante, unele aspecte fiind mai Nadejda Koriakina şi Marisa Bueno Sanchez, ambele de europeni la creştinism de-a lungul celui de-al doilea război puţin cunoscute. Dacă din România sub regimul la Universitatea din Nantes – Franţa, au analizat problema mondial şi urmările acestui fenomen. Antonescu au fost deportaţi în Transnistria 25 000 convertirilor la creştinism în perioada medievală în Provence, Dr. Francisca Băltăceanu, de la Facultatea de Litere a de romi, din care peste jumătate au fost ucişi, în Catalonia şi Spania, măsura în care acestea au fost reale Universităţii din Bucureşti şi cadru asociat al Centrului de Italia au fost 16 lagăre de concentrare pentru et- sau false, drepturile pe care evreii convertiţi le-au căpătat în Studii Ebraice, a făcut un studiu de caz legat de convertirea nia roma şi sinti ( se deosebesc prin limbă, dar au urma botezului, recâştigându-şi bunurile confiscate în calitate evreilor la catolicism în Bucureşti în perioada de dinaintea origini comune). În lagărele naziste au pierit, pe de evrei. şi în timpul celui de-al doilea război mondial. Ea şi-a propus lângă milioanele de evrei, circa 500.000 de romi. Daniel Silva Perdigao de la Institutul Camoes, Universita- prezentarea unei perspective asupra dinamicii acestui fenomen Deşi erau cetăţeni ai României, imediat după tea din Bucureşti a arătat, în prelegerea sa, efectele activităţii şi consecinţele lui. desfiinţarea robiei, sub Al.I. Cuza, romii au fost Inchiziţiei asupra evreilor botezaţi din Portugalia. Dr. Brânduşa Palade, de la Şcoala Naţională de Studii discriminaţi, apoi s-a încercat atragerea lor chiar O comunicare fascinantă a fost prezentată de dr. Măriuca Politice şi Administrative, Bucureşti, a expus cazul lui Edith de către organizaţii extremiste de dreapta, dar Stanciu, de la Centrul de Studii Ebraice, Universitatea din Stein, evreică germană din Breslau, convertită la catolicism a existat şi o mişcare ultra-rasistă (eugenistică) Bucureşti şi Biblioteca Academiei. Intitulată “Un Ierusalim în anii tinereţii. A fost arestată şi deportată la Auschwitz, unde a cărei propagandă era orientată spre evitarea transilvănean. Povestea convertirii unitarienilor la iudaism”, a şi murit în 1942. În 1998 a fost canonizată de Papa Ioan aşa-zisei degradări a majoritarilor, prin asimilarea autoarea a prezentat cazul sabaterienilor, un mic grup de secui Paul al II-lea. romilor. După 1989 s-a accentuat discriminarea care a trecut de la cultul unitarian la un cult aproape similar Dr. Eugen Ciurtin, de la Institutul de Istorie a Religiilor din în mass media, repetându-se cu obstinaţie că cu iudaismul. Deşi nu erau evrei, în timpul deportărilor la Aus- cadrul Academiei Române, a susţinut o conferinţă despre romii nu sunt români, trebuie marginalizaţi, etc. chwitz din Transilvania de nord, sabaterienii au fost echivalaţi convertirea la catolicism, sub influenţa lui Vladimir Ghica, a lui În 1930 erau 260.000 de romi în România Mare. cu evreii şi unii dintre ei au murit în lagărele de exterminare Arion Thomas Roşu, cunoscut orientalist, şi problema identităţii Azi numărul lor nu poate fi stabilit cu precizie, prin din Polonia şi Germania. Chiar şi ultimii sabaterieni au dispărut iudaice a unui convertit. plecarea unei părţi din populaţia romă în alte ţări. prin inundarea de către regimul Ceauşescu a comunei unde Finalul conferinţei a fost marcat de concluzii, discuţii şi luări Iniţiativa INSHR este binevenită, ca orice acţiune mai existau rămăşiţe ale cultului. de cuvânt din partea auditoriului. de combatere a discriminării rasiale. Ea consti- În cea de a doua zi a conferinţei, dr. Mihai Răzvan Ungu- tuie un pas spre adoptarea unei poziţii în spirit reanu, de la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti, EVA GALAMBOS modern, european, interetnic, democratic, uman. a susţinut o comunicare intitulată “Dinamica conversiunii DAN DRUŢĂ BORIS MEHR Ambasadorul nostru de d i n c o l o Prieteni, foşti colegi diplomaţi, profe- cultură. A realizat emisiuni de radio şi a până la sfârşitul vieţii. A fost un promotor sori, oameni de cultură în general, o parte luat interviuri până în ultimele zile de viaţă, însufletit al relaţiilor dintre România şi din cei care au cunoscut-o s-au strâns joi, chiar şi atunci când era în spital.“ Israel. A fost un luptător preţios pentru in- 23 mai, la sediul JCC Bucureşti pentru a Moderatorul întâlnirii i-a invitat pe teresele României în Europa. În perioada cinsti memoria celei care a fost Mariana cei care au cunoscut-o să spună câteva în care mă ocupam de relaţiile cu Orientul Stoica. cuvinte în memoria distinsei doamne a Mijlociu iar doamna Stoica era ambasa- Emoţionanta ceremonie, moderată de diplomaţiei: doare la Tel-Aviv, eram foarte apropiaţi. Paul Schwartz, vicepreşedinte F.C.E.R. Veronica Bârlădeanu: “Mi-e foarte Vorbeam aproape în fiecare dimineaţă la şi preşedinte C.E.B., a fost deschisă cu greu să vorbesc pentru că noi am avut o telefon. Am cunoscut Israelul prin Mariana un moment de reculegere, urmat de în- relaţie specială. Ne-am cunoscut în anii Stoica, bântuind împreună ţara cu maşina registrarea uneia dintre ultimele luări de ‘70 la Cluj. Ne-am cunoscut bine. După în lung şi-n lat.“ cuvânt ale fostei ambasadoare Mariana mandatul de ambasador, mie mi s-a părut Gheorghe Peţu, consilierul Primarului Mă simt dator să nu uit niciodată ultimele Stoica. Manifestarea a avut loc la rein- că ea ar fi cel mai potrivit om să preia Bucureştiului, Sorin Oprescu: “Clipa vieţii discuţii cu cea care a plecat dintre noi. Mii augurarea Sinagogii din Târgovişte. Aşa funcţia de preşedinte al Asociaţiei Cultu- ne-a adunat să comemorăm pe omul între de mulţumiri, felicitări pentru cei care au cum ne-a obişnuit de-a lungul carierei, rale de Prietenie România – Israel. Ea a oameni, Mariana Stoica, pe care am avut reuşit să ne adune aici.“ a vorbit despre tinerii studenţi şi despre depus eforturi uriaşe să menţină această onoarea să o cunosc. Era un om care trăia Ioana Niţescu: “Cu toţii avem câte universitatea din oraş. Şi-a dorit ca acolo asociaţie la un nivel înalt. Mariana era din prezent pentru viitor, sfinţind trecutul, ceva de bine de spus despre Mariana să se desfăşoare activităţi culturale şi un om profund şi o minte înclinată spre cu o pioşenie aparte. O bună parte din Stoica. Printre altele, a fost şi om de didactice, seminarii la care să participe studiu. A făcut chiar studii de Cabala. Era frăţia Israelului cu România a legat-o radio. Am cunoscut-o atunci când eram profesori şi tineri. “Sinagoga devine un un om cu totul deosebit. În primul rând era Mariana Stoica. Acum, la plecare, parcă redactor la Radio România Internaţional. centru de pregătire a tinerilor în artă şi o femeie frumoasă şi elegantă în tot ce ne-a întărit cumva sufletul.“ Dânsa avea o deschidere deosebită de cultură.” făcea. Mariana şi-a iubit enorm studenţii Prof. Toma Mareş, Preşedintele Fe- a comunica. A fost un ambasador foarte Paul Schwartz şi-a amintit discuţia de şi chiar în ultima parte a vieţii tot mai co- deraţiei Internaţionale a Comunităţilor bun pe care l-au iubit toţi.“ la ultima prezenţă a fostei ambasadoare recta lucrări ale acestora. A fost româncă Educative: “În calitate de preşedinte Au mai luat cuvântul părintele prof. în sala JCC-ului: “A fost invitată la un eve- până în ultima fibră a minţii şi a sufletului al F.I.C.E., am beneficiat de sprijinul univ. dr. Emilian Corniţescu şi generalul niment şi m-a rugat pe mine să vorbesc ei. E o pierdere enormă pentru noi toţi şi Marianei Stoica, membru fondator al (r.) Mihai Ionescu pentru a transmite re- mai mult pentru că dumneaei deja nu mai îi păstrăm în suflet amintirea. Mulţumesc organizaţiei, care ne-a ajutat în relaţia gretul şi prietenia lor. putea. A continuat să muncească până în şi Federaţiei pentru că a realizat această cu peste 30 de state, totul – în favoarea Paul Schwartz a încheiat ceremonia, ultima clipă. Mariana Stoica a fost un bun întâlnire.“ copiilor. Domnia sa a iubit foarte mult mulţumind în special Veronicăi Bârlădea- cetăţean român şi european, cu o capaci- Ambasadorul Gheorghe Magheru a copiii. A plecat necăjită pentru că deja se nu şi Janinei Ilie pentru ajutorul acordat tate largă de înţelegere a relaţiilor interna- transmis cuvântul ministrului de externe, desfiinţaseră vreo 3000 de şcoli în Ro- organizării întâlnirii şi tuturor celor au venit ţionale. În Israel, cu oricine vorbeşti, are o Titus Corlăţean dar şi amintirile din prie- mânia. În ultimele zile, când discutam la să cinstească memoria celei care a fost amintire extraordinară despre ea. O mare tenia ce i-a legat: “Am cunoscut-o pe la spitalul Elias, îmi spunea: «Tomiţă, avem Mariana Stoica. personalitate, un mare diplomat şi om de jumătatea anilor ‘90 şi am rămas apropiaţi multe de făcut pentru copiii României.» GEORGE GÎLEA REALITATEA EVREIASCĂ - 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013 9 De la Moghilev la Caracas via Tel-Aviv – viaţa, ca o luptă Cât de multe poate să îndure un copii”. Ascunşi la o familie impresionată om în lupta cu destinul tragic, în bătă- de plânsul fetiţei, Klara şi ai ei supravie- lia pentru viaţă? Angrenaţi în activităţi ţuiesc progromului. şi griji zilnice, uităm adesea un adevăr Regăsindu-se în Bucureşti, cei doi simplu – importanţa vieţii însăşi, iar întâl- tineri supravieţuitori se vor căsători la nirea cu supravieţuitori ai Shoah-ului ne Craiova în 1945, iar în 1950, tânăra fa- reaminteşte demnitatea umană în faţa milie Ostfeld cobora în portul Haifa, în ororilor istoriei. Federaţia Comunităţilor Ereţ-ul care nu mai era doar un vis, ci Evreieşti din România a organizat pe devenise realitate – „Mulţumesc Statului data de 2 iunie o întâlnire de excepţie cu Israel pentru că mi-a redat demnitatea Klara şi Hillo Ostfeld, supravieţuitori ai pierdută”, avea să scrie mai târziu H. Transnistriei, care au devenit mesageri Ostfeld în cartea sa „Luptă fără de sfâr- ai lumii evreieşti tocmai în îndepărtata şit”. Dr. Klara Ostfeld semnează lucrări Venezuelă, după o adevărată odisee atingând aceleaşi subiecte impresionante familială. Manifestarea, intitulată „De la – „Femeia în oglindă”, „Lumini şi umbre Moghilev la Caracas via Tel-Aviv”, s-a în viaţa mea”. Purtat de drumurile vieţii desfăşurat la JCC – Centrul Comunitar peste ocean, Hillo Ostfeld a fost multă Evreiesc din Bucureşti, fiind moderată vreme preşedintele CAIV – „Confederaţia de Radu F. Alexandru. La manifestare au Asociaţiilor Israelite din Venezuela” şi a fost prezenţi oameni de cultură, diplomaţi, avut diverse funcţii în comitetul de con- jurnalişti, dar şi alţi – tot mai puţini – su- ducere al „Uniunii Israelite din Caracas”, pravieţuitori ai acelor teribile zile, care au cunoscând şi colaborând cu personalităţi întărit mărturia oaspeţilor cu propriile lor le mai vorbească. Oaspetele a rememorat H. Ostfeld ajunge martor atrocităţilor „de evreieşti marcante, printre care Shimon drame. La eveniment a participat şi acad. coşmarul „trenurilor morţii”, precizând: dincolo de Bug” şi face parte din detaşa- Peres, actualul preşedinte al Israelului, Sammy Sandhaus, membru al Academiei „erau vagoane de animale unde abia în- mentele de 3 000 de tineri puşi să sape Haim Herzog, Yitzhak Rabin, Ariel Sharon Franceze de Chirurgie Dentară, membru căpeau câte 20-30 de persoane, iar acum gropi comune pentru evreii împuşcaţi de sau Igal Alon. În prezent, familia Ostfeld , de onoare al Academiei Române şi al altor erau ticsite cu câte 115-125 de oameni; nazişti: „Erau mulţi, femei cu copiii mici în în formulă lărgită, bucurându-se de nepoţi instituţii prestigioase, prieten din copilărie voiajul infernului a durat cinci zile, fără braţe, tineri, bătrâni; unii alunecau de vii în şi strănepoţi, continuă să se implice activ cu Hillo Ostfeld. opriri, fără apă, mâncare, grupuri sanitare, gropi; se mai vedea la răstimpuri o mână în problemele evreieşti. „Cum a fost posibil Holocaustul?” – o iar atunci când, în final, am ajuns, foarte mişcând de sub pământ, o gură căutând Cu prilejul manifestării de la Bucureşti, rană deschisă a istoriei, o întrebare încă mulţi oameni, mai ales bătrânii şi copiii, puţin aer printre cadavre şi pământul ce-i dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., acută şi nerezolvată, lansată de mode- erau deja morţi”. H. Ostfeld relatează su- acoperea pe toţi”, iar spre final „ca să nu le-a înmânat Klarei şi lui Hillo Ostfeld Me- rator, a generat dezbateri variate, vizând pliciile ulterioare: drumul pe jos al „turmei existe martori, germanii îi împuşcau pe dalia de Onoare „Prieten al Comunităţilor inclusiv cauzele antisemitismului de ieri îngrozite de evrei, prin noroaiele drumuri- cei care săpaseră gropile”. H. Ostfeld Evreieşti din România”. sau de azi. În dialogul deschis cu oaspeţii lor desfundate şi ploile reci de toamnă, în supravieţuieşte ca prin minune, graţie DIANA MEDAN au intervenit, printre alţii: dr. Aurel Vainer, timp ce soldaţii furioşi îi împuşcau pe cei „înfăţişării sale blonde”, fiind luat de un preşedinte F.C.E.R., ing. Paul Schwartz, care nu ţineau pasul”, iar „ţăranii aşteptau ofiţer neamţ să-i cureţe locuinţa şi lăsat vicepreşedinte F.C.E.R. şi preşedintele să moară cineva ca să-i ia hainele sau să să doarmă într-un grajd; este unul din cei C.E.B, Liviu Beris, preşedintele Asociaţiei ia valijoarele abandonate”; trecerea Nis- numai 23 de băieţi care au mai trăit din cei La mulţi şi buni Evreilor Români Victime ale Holocaus- trului cu plutele şi momentul în care, aflaţi 3 000 şi au fost trimişi înapoi la Şargorod. tului, dr. Mirjam Bercovici şi jurnalista în mijlocul apei, „gardienii le-au poruncit După război, îşi regăseşte sora mai mare ani, domnule Josette Dan Maidanek – ele însele supra- tuturor să scoată obiectele de valoare, şi cumnatul, stabiliţi la Craiova. Mezina, vieţuitoare, dr. Alexandru Florian, directo- ceasuri, lanţuri, haine, ameninţându-i că-i Sidy, e crezută multă vreme moartă, fiind rul Institutului Naţional pentru Studierea aruncă în apă”. H. Ostfeld a atras atenţia printre cei circa 400 de orfani trimişi spre Mosari! Holocaustului din România „Elie Wiesel”, asupra modului cum evreii „au fost lăsaţi Ereţ la bordul vasului Mefkure, bombar- Băcăuan şi preşedinte al Asociaţiei şi dr. Andrei Schwartz. să moară încetul cu încetul”, familia sa dat în Marea Neagră. După ani de zile, Scriitorilor de Limbă Română din Israel, ajungând la Şargorod, oraş ruinat, pe familia se reuneşte întâmplător – Sidy G. Mosari a împlinit de curând 80 de ani. Odiseea familiei Ostfeld care nu aveau voie să-l părăsească, fusese dată jos de pe vas în ultima clipă, Incredibil, pentru tinereţea spirituală a sub ameninţarea cu moartea: „visele înlocuită cu cineva „cu protecţie” care-şi celui care în toate cărţile sale „de vacan- Hillo Ostfeld s-a născut în 1926 în ora- noastre toate, lucrul cel mai de preţ era o cumpărase dreptul de pleca; scăpând ţă” dovedeşte ascuţime a observaţiei, şul Frătăuţi Vechi, familia sa locuind apoi pâine; când nu mai aveam ce să dăm la cu viaţă, fusese adoptată de o familie de ironie faţă de „bâlciul deşertăciunilor” în Cernăuţi. Hillo a fost al treilea copil al schimb pentru pâine, am dat hainele de supravieţuitori evrei din Iaşi. în „era globală”, capacitate de a merge lui Leon şi Bertha, având un frate Simon şi pe noi, umblând aproape goi, cu ziare şi Klara Ostfeld a relatat, de asemenea, la esenţă prin forarea „faptului divers” două surori – Any, măritată apoi cu Samy, cartoane legate cu sfoară în jurul trupu- coşmarurile, nici astăzi uitate, prin care a în jurnalele sale de călătorie şi în proza şi mezina Sidy. El a prezentat tragedia rilor; îmi riscam viaţa noaptea să ies pe trecut „o fetiţă de 11 ani din Cernăuţi, care umoristică scurtă. Dacă omul care a familiei, ilustrativă pentru soarta evreilor câmp în căutarea vreunui cartof putrezit, nu putea adormi de huruitul bombelor ce străbătut mapamondul se simte unde- din zonă: în 1941, îngroziţi, evreii sunt care era o hrană preţioasă” – părinţii se loveau oraşul”, ai cărei părinţi îi ascun- va acasă – în afară de locuinţa sa din mutaţi în ghetoul din Cernăuţi aşteptând sacrifică şi le cedează tinerilor hrana, iar deau realitatea pe cât puteau, dar care Holon, fireşte –, aceasta este România deportarea, „doar cu câteva lucruşoare”, adolescentul Hillo rămâne orfan. Făcând nu-şi putea explica de ce „prietenii dispar natală, cu Bacăul din care sufleteşte nici în timp ce „vecinii, altădată prietenoşi, je- un schimb cu propriul cumnat, care nu unul câte unul”, „vecinii se feresc de ei”, n-a plecat vreodată. La mulţi ani şi Ad fuiau casele rămase goale” şi se fereau să voia să-şi părăsească soţia însărcinată, iar „evreii sunt împuşcaţi în faţa propriilor Mea Veesrim! (R.E.) Invitaţie la dezbatere De ce numai evreii halahici pot candida la funcţii de vârf în C.E.B.? Recentele alegeri pentru conducerea C.E.B. au generat şi o dezbatere privind adică o restrângere a drepturilor, având în sunt în continuare de părere că trebuie condiţia ca funcţiile de vârf – preşedinte, vicepreşedinte, secretar – să fie deţinute vedere că fiecare membru al comunităţii sincronizat Regulamentul de alegeri cu de evrei halahici; pentru poziţia de membri în Comitetul de conducere, competiţia evreieşti plăteşte aceeaşi cotizaţie, deci Statutul şi atunci, dacă se doreşte men- a fost deschisă oricărui membru al comunităţii. Conform halaha, canonul Cultului are aceleaşi obligaţii materiale faţă de ţinerea restricţiilor din Regulamentul de Mozaic, „evreu” este cel care se naşte dintr-o mamă evreică sau cel care a făcut comunitatea din care face parte. alegeri, trebuie să fie modificat Statutul ghiur (n.r. – trecerea la iudaism). Din punct de vedere etnic, termenul „evreu” sau CNCD a trimis un răspuns, un punct de cât mai rapid, să nu se mai menţioneze cel de „familie evreiască” are o accepţiune mai largă, membrii comunităţii fiind şi vedere în care se menţionează faptul că acolo că membrii comunităţii au aceleaşi persoane cu ascendenţă evreiască sau soţul/soţia neevrei ai unui membru al co- există într-adevăr o neconcordanţă între drepturi; să introducă unele restricţii, cine munităţii. De asemenea, fiind o organizaţie cultuală, F.C.E.R. îşi stabileşte propriile Statut şi Regulamentul de desfăşurare a şi la ce funcţii poate să candideze şi, în criterii de alegere a organelor de conducere. alegerilor, generând o discriminare între acelaşi timp, cotizaţia – propun eu – să Considerând că problematica este una de fond şi de interes pentru cititorii „Re- calitatea de membru şi posibilitatea de fie diferenţiată. Consider că între Regu- alităţii Evreieşti” şi nu se limitează la cadrul unei campanii de alegeri, A. Florian, a candida la o funcţie sau alta. Conform lament şi Statutul Federaţiei există un directorul Institutului Naţional de Studiere a Holocaustului din România „Elie uzanţelor şi practicilor instituţionale şi clar dezacord, în defavoarea Statutului, Wiesel”, ne-a transmis opiniile sale în această privinţă, pe care le reprodu- juridice, un Regulament de organizare a şi acesta trebuie să fie remediat măcar cem în cadrul rubricii noastre dedicate prezentării punctelor de vedere ale unor alegeri nu poate să fie mai restrictiv acum, dacă nu a putut fi făcut acest lu- cititorilor noştri. decât Statutul, deci să impună condiţii cru înainte de alegerile la C.E.B. Este o suplimentare. Dimpotrivă, un Regulament problemă de principiu şi nu un subiect pe În contextul pregătirii alegerilor pen- c), la drepturi, se consemnează că orice poate să organizeze alegerile fie în con- care l-am ridicat pentru că aveam vreun tru Comitetul de Conducere al C.E.B, membru al comunităţii are dreptul să formitate cu cele prevăzute în Statut, fie interes personal în această campanie de am semnalat ceea ce consider a fi o aleagă şi să fie ales în conducerea comu- într-un cadru „mai larg” în prevederi. Eu alegeri. Nu m-am gândit şi nici nu m-a discordanţă între Statutul F.C.E.R şi nităţii, în conformitate cu Regulamentul de am expus acest punct de vedere în faţa interesat să candidez la vreo funcţie şi nici Regulamentul de alegeri pentru C.E.B., alegeri. Acest Regulament prevede – şi, Comitetului Director, dar acesta a votat în să fiu membru în Comitetul de Conducere respectiv faptul că articolele 55 şi 56 din într-adevăr, aşa s-au desfăşurat alegerile unanimitate ca şi Statutul şi Regulamentul al C.E.B, dar consider că actele oricărei Statut consemnează cine poate fi membru – o restricţie pentru a candida la funcţiile să rămână aşa cum erau şi cum sunt şi instituţii trebuie să fie în concordanţă cu în comunitatea evreilor şi ce drepturi are de preşedinte, vicepreşedinte şi secretar, acum. Înţeleg că există acest argument principiile juridice şi cu valorile şi nor- un membru într-o comunitate. Se menţi- şi anume calitatea de evreu halahic. Am extrem de puternic că Federaţia şi Co- mele democraţiei. Nu resping şi nu neg onează că poate fi membru practic orice scris Consiliului Naţional pentru Com- munitatea Evreiască sunt în primul rând caracterul cultual al F.C.E.R., dar sunt de cetăţean român care are ascendenţă baterea Discriminării (CNCD), cerând organizaţii de cult, că anumite reguli cul- părere că între Statut şi Regulamentele evreiască până la a treia generaţie, deci un punct de vedere dacă între Statut şi tuale nu permit oricărei persoane care se de alegeri (măcar cele viitoare) trebuie să are cel puţin un bunic evreu, soţii şi copiii Regulamentul care, practic, îi elimină consideră evreu să candideze la anumite existe concordanţă. unui evreu, precum şi persoanele care au din cursă pe toţi cei care nu sunt evrei funcţii în comunitate. trecut oficial la iudaism. În art. 56, punctul halahici, nu există cumva o discriminare, Acum, când alegerile s-au terminat, Prof. dr. ALEXANDRU FLORIAN 10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013

X SIGHT – pentru un zbor sigur Invenţii şi inovaţii israeliene Agricultură Îmbunătăţirea sistemului de iri- ŞTIINŢA gare cu picătură la baza plantei prin introducerea unui emiţător plastic care nu se înfundă. Irigarea prin picături nu este o invenţie israeliană ci a unui om de ŞI VIAŢA ştiinţă din Australia, dar perfecţionarea sistemului a fost continuată în Israel de Simcha Blass şi fiul lui, Ieşaiahu. Roşia „Tomaccio”, dezvoltată de Posibil remediu serele Hishtil din Israel. Energie Pilă electrică din superfier. O pentru retinita nouă clasă de baterii electrice bazată Suma cheltuită anual pentru întreţine- X Sight utilizează o tehnologie de ulti- pe un fier special. Este mai ecologic. pigmentară rea şi refacerea pistelor de zbor ale ae- mă generaţie, bazată pe radare optice şi Dezvoltată de Stuart Licht, absolvent Într-un viitor nu foarte îndepărtat, per- roporturilor din Statele Unite ale Americii senzori electromagnetici şi este instalat al Institutului Weizman. soanele care suferă de retinită pigmen- este de 14 mld. dolari. Din acest motiv, aproape de pistele de aterizare. „Sistemul Turn energetic. O alternativă te- tară se vor putea bucura de tehnologia FAA (Administraţia Federală Aeronatică X Sight a fost capabil să detecteze obiec- oretică a generării de electricitate şi dezvoltată de savanţii israelieni pentru a a SUA) a decis achiziţionarea sistemului te de diferite mărimi, de diferite compoziţii desalinizare la preţ redus. Turnurile de vedea din nou. Aceasta ar putea veni în X SIGHT, brevetat de oamenii de ştiinţă şi materiale, atât în timpul zilei cât şi pe energie răspândesc apa în aerul cald ajutorul a zeci de mii de persoane, dintre israelieni. Inovaţia are scopul de a detecta timp de noapte, ba chiar în condiţiile la vârful turnurilor, fac ca apa răcită să care 4.000 doar în Israel. orice posibile resturi metalice sau pre- unei ninsori de amploare”, a declarat un cadă prin turn şi să mişte turbina aflată Cercetătorii de la Institutul Tehnologic zenţa unor păsări, care ar putea provoca reprezentant al FAA. Cifrele vorbesc de la piciorul turnului. Invenţia americană Israelian din Haifa utilizează holografia incidente serioase. Cea care a lansat la sine, iar, după ce aeroportul din Boston a fost perfecţionată de prof. Dan Zas- pentru a stimula celulele ochilor şi a ob- pe piaţă acest dispozitiv este compania a cumpărat primul produs, numeroase lavsky şi Rami Guetta, de la Tehnion. ţine revenirea vederii primare bionice. Ei X Sight Systems, iar produsul se bucură alte comenzi au fost onorate. Un astfel Tehnologie unică de a produce hi- au dezvoltat un soft, coordonat cu ajuto- de un real succes fiind deja prezent pe de aparat poate evita o tragedie precum drogen ca sursă alternativă de combus- rul computerului, care va avea menirea aeroporturi celebre, precum Boston, cea produsă în anul 2000, atunci când 113 tibil auto. Este produsă de societatea fotostimulării celulelor retiniene, ceea ce Paris, Bangkok şi, desigur, pe Aeroportul persoane au murit în urma prăbuşirii unui israeliana Engineuity şi a fost inventată ar produce o adevărată revoluţie în do- Ben Gurion din Tel Aviv, care ocupă prima avion Concorde din cauza unui obiect de Amnon Yogev şi Eli Gmaazon. meniul medical oftalmologic. „Este ceva poziţie într-un top al aeroporturilor din Ori- metalic rămas pe pistă, nedetectat. Îmbunătăţirea celulelor solare asemănător ochelarilor Google pentru entul Mijlociu şi a cincea pe plan mondial. existente pentru încălzirea apei. O cei nevăzători. Oftalmologia genetică instalaţie casnică ce transformă energia este încă o ştiinţă tânără, dar potenţialul solară în energie termică. După criza său este unanim recunoscut. Sistemul Cipul care reduce absorbţia energetică din anii 1970, legea israelia- funcţionează pe principii asemănătoare nă a impus instalarea de astfel de celule celui de proiecţie a filmelor”, a declarat solare în toate construcţiile noi. A fost profesorul Shy Shoham. radiaţiilor telefoanelor mobile dezvoltată de Zvi Tavor. (E.G.) Bodywell Chip reduce drastic nivelul de absorbţie al radiaţiilor emise de aparatele de telefonie mobilă cauzate de undele ra- dio folosite de acestea. Dacă vă număraţi DIETA CAŞER printre cei îngrijoraţi de potenţialul nefast al Vară, haine mai lejere – cine nu vrea radiaţiilor produse de utilizarea telefonului să arate mai bine? Poţi slăbi uşor mân- mobil asupra sănătăţii, nu sunteţi singuri, când sănătos şi în acelaşi timp caşer! De oamenii de ştiinţă israelieni caută de ceva duminică până vineri la prânz respectă timp o soluţie viabilă, care se pare că se va un meniu mai strict, cum este cel de mai concretiza în construirea unui cip electro- jos, iar vineri seară şi sâmbătă ai liber nic, care are menirea de a reduce nivelul să te bucuri de mâncărurile delicioase de radiaţii. O echipă de savanţi, condusă de de Şabat, reducând însă porţiile. Apoi, Haim Einhorn, a dezvoltat o tehnologie care reduce cu până la 80% nivelul radiaţiilor duminică, revino la meniul strict... În plus, resimţite de organismul uman, iar cipul este deja testat în laboratoarele din Statele prepară-ţi un „mic dejun israelian” hrăni- Unite ale Americii. Einhorn, un fost prosper om de afaceri şi filantrop, a cumpărat tor, consistent şi totuşi uşor... acum trei ani patentul acestei tehnologii. „Conceptul exista deja, dar nu avea o sus- Mic dejun: ţinere ştiinţifică. Noi ştim cât de eficient este şi ce rezultate are, dar pentru a-l putea O salată „israeliană” (legume tocate populariza, avem nevoie de o expertiză ştiinţifică”, afirmă el. Unul dintre personajele- mărunt, cubuleţe, lămâie stoarsă, puţină cheie ale acestui proiect este prof. Moshe Einat, de la Universitatea Ariel, fondată în sare; puteţi adăuga seminţe de in sau su- anul 1982. Echipa este una mixtă, cooptând membri din Liban, Iran şi Statele Unite, san), 2 linguriţe humus sau tehina (pastă Experimentele au fost întâi realizate ceea ce transformă acest proiect într-o misiune de bun augur, pusă în slujba binelui de susan), o jumătate „pita” integrală, un pe o specie de cobai, care a reacţionat umanităţii. Interesul pentru Bodywell Chip începe deja să se facă simţit, televiziunile ou fiert tare sau 2 linguri de salată de ton pozitiv. Stimulul luminos a fost potrivit, din America Latină preluând subiectul, precum şi o mare companie de telefonie mobilă (ton, maioneză, piper). intens şi capabil de a activa o altă serie cu o largă piaţă de desfacere în Orientul Mijlociu şi India. Un iaurt degresat mic şi 2-3 linguriţe de activităţi al ochiului uman, necesare de cereale sau 100 g. cremă de brânză pentru o vedere cât mai aproape de (brânză slabă, o linguriţă smântână şi realitate. „Sistemul despre care vorbim Soiuri noi de fructe şi legume ierburi aromate). şi care ar putea facilita refacerea vederii Inovaţiile israeliene nu se limitează pentru sucul lor viu colorat şi până la ar- Un fresh de portocale, mix de citrice este unul de ultimă generaţie, dar până doar la domeniile tehnologiei. Acestea dei fără seminţe. Israelul este un jucător sau limonadă preparată dis de dimineaţă. la aplicarea lui pe scară largă va dura urmăresc şi dezvoltarea unor strategii de important pe piaţa exporturilor agricole, Ceai sau cafea neîndulcite. între cinci şi zece ani”, a declarat prof. conservare şi îmbunătăţire a unor specii cifra de afaceri ridicându-se la peste 2 Gustare (de ales între 4 variante): Shoham, încrezător în succesul pro- de plante şi fructe. Încă de la începutul mld. de dolari anual, iar ea se află în a. 100-150 g. nuci, alune sau fructe iectului său. Această tehnologie poate secolului al XX-lea, specialiştii din Israel permanentă creştere. uscate fi de asemenea utilizată în exploatarea au căutat să producă noi soiuri de fructe Printre noile soiuri de fructe studiate şi b. o tabletă ciocolată neagră „parve” domeniului realităţii virtuale. şi legume, de la obţinerea unor fructe îmbunătăţite de către specialiştii israelieni (60-70% cacao) – atenţie, doar o tabletă! se aflăcastraveţii bet alpha, obţinuţi încă c. un fruct proaspăt, la alegere din anul 1936, pepenele Galia, „lansat” d. 1-2 crakeri (biscuiţi/pesmeţi) inte- Terapie cu ajutorul computerului pe piaţă în anul 1974 datorită contribuţiei grali cu seminţe. profesorilor Zvi Karchi şi Anneke Govers. Prânz: Conform unui studiu recent, o nouă devine cu atât mai delicat cu cât marea Felul întâi (de ales între): supă de le­ terapie bazată pe utilizarea computerului majoritate a părinţilor nu o depistează Pepenele Galia are un număr redus de seminţe, un miros îmbietor şi un gust gume cu o lingură de „şkedei marak” (cru- ar putea ameliora considerabil tulburări- la timp. O intervenţie promptă ar putea toane); supă de mazăre; supă de roşii. le de anxietate. Această nouă metodă, evita ca evoluţia copiilor să fie marcată foarte bun, ceea ce i-a adus un succes nemaipomenit la Paris, unde este foarte Felul doi: salată „israeliană”; grătar din cercetată şi testată de savanţii israelieni, de această afecţiune, care se dezvoltă pui/curcan sau 2 chiftele de peşte. se bazează pe utilizarea unui soft creat odată cu creşterea lor. După doar patru căutat. Ardeii fără seminţe s-au dovedit a fi foarte apreciaţi, câştigând locul I la Gustare: un fruct proaspăt sau ceai special cu scopul de a deturna atenţia săptămâni de tratament, peste 30% dintre neîndulcit cu un biscuit „parve” (n.r – pacientului şi a-i ameliora starea de spirit. subiecţi s-au vindecat. Tratamentul este un concurs de profil în anul 2012. Totul a început în anul 2006, când compania produs neutru din punctul de vedere al Testele iniţiale care au avut loc în Israel au încă supus unor teste şi continue îmbu- caşrutului). dovedit că acest soft ABM are capacitatea nătăţiri. Profesorul Bar Haim susţine că de seminţe Zeraim Gedera a obţinut această legumă îmbunătăţită şi cu un Cina: de a vindeca tulburările de anxietate ale „această terapie ar putea constitui o reală Legume la cuptor, asezonate cu ier- copiilor, fără utilizarea vreunui medica- alternativă la folosirea medicamentelor, aspect foarte atrăgător. În prezent, este cultivat atât în Israel cât, şi în Spania, iar buri aromate. ment. Tratamentul a fost descoperit de ba mai mult, este lipsită de riscurile unor Ceai neîndulcit. prof. Yair Bar Haim, de la Universitatea afecţiuni psihice secundare specifice în viitorul apropiat este prevăzută apariţia sa într-o altă culoare decât clasicul roşu. Poftă bună! din Tel Aviv, în colaborare cu alţi specia- tratamentului clasic bazat pe substanţe”. Material realizat cu ajutorul lişti. Conform estimărilor, 20% dintre copii În scurt timp, această terapie va putea fi “Băcăniei Kosher“ din Bucureşti. (D.M.) suferă de o formă de anxietate, ceea ce accesată pe Internet. Pagină realizată de DAN DRUŢĂ REALITATEA EVREIASCĂ - 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013 11

PRIVIND CU OCHI NEÎNTINAŢI LUMEA Antoaneta Ralian – 89 Pe Iţic Manger, cu poemul lui despre frunţii”, lansat la vernisaj, despre taina britanică Iris Murdoch. copilul care visează să devină pasăre, lutului rebel pe care, modelându-l, sculp- Reproducem din Radu Pa- l-am regăsit, în varii ipostaze, transfigu- toriţa învaţă să se cunoască şi lutul învaţă raschivescu: „Toamna decanei” rat în viziune plastică în expoziţia Janei să-şi cunoască modelatoarea. De altfel, – Convorbiri cu Antoaneta Ralian Gertler Zalman, din foaierul de la etajul „Simbioză” e subiectul altui tablou. Deşi, (Editura Humanitas). întâi al TES. acolo, personajele sunt mama şi copilul. „Toamna decanei prezintă ci- Dintre toate anotimpurile sufleteşti, Dar picturile, sculpturile Janei nu sunt oare titorilor spectacolul unei existen- cel mai drag îi este copilăria din care-şi ia copiii ei? Umor tandru adie prin multe din ţe din care n-au lipsit cumpenele, puterea de-a se duce, aproape în fiecare picturile expoziţiei: „Încurcătură” – poveste dramele, dislocările. O viaţă dimineaţă, în atelierul ei din Bulevardul de dragoste, un ghem; „Trio cu note” – compusă din renunţări, pasiuni, Pache Protopopescu şi de-a o lua de la mama, tata şi copilul, bucuroşi să cânte succese, deziluzii, spaime, intu- capăt în stăruinţa, râvna de a-i da viaţă pe o partitură invizibilă, şăgalnică, ştiută iţii, angoase şi bucurii. O viaţă în lut, ceramică, bronz, de a „vorbi” fără numai de ei; „Cam ţâfnoasă” – nud cu chip schimonosită de convulsii ide- cuvinte despre copiii privind cu ochi ne- în semiprofil: „ei şi ce?”, par să zică năsu- ologice şi înnobilată de prietenii întinaţi lumea. Care lume? Cea făurită cul în vânt, guriţa întredeschisă. „Cântec” Antoaneta Ralian (n. 24 mai 1924, înalte. O viaţă-slalom, o viaţă- de Dumnezeu: livada cu fructe, cerul poate să existe-n bronz, melancolie - în București) este o importantă traducătoa- arsură, o viaţă-caleidoscop şi, de ce nu, unde zboară păsări. Cea în care există „Balans”, densitate a tăcerii - în „Odihnă”. re română de limbă engleză. A fost dis- o viaţă-document. Antoaneta Ralian nu Ocrotire: mama, tata… Văzute-nevăzute, N-au fost obişnuitele discursuri de cipola profesorilor Dragoș Protopopescu este – şi nu ştiu să fi fost vreodată – gre- pândesc „Ursitoarele”; nu toate vesele. deschidere. Au fost flori, a fost lume multă și Ana Cartianu. fierul acru al propriului destin. Prezenţa Dimpotrivă. E ceva tare trist în tăietura şi de toate vârstele: de la copii la aproape S-a născut într-o familie mic-bur- ei destinde în loc să crispeze. Avem de-a ochilor, chiar dacă buzele unora încear- centenari şi peste sută - mă gândesc la gheză de origine evreiască din Roman. face cu un om care vorbeşte şi scrie că să zâmbească, ale altora – nici atât. colega ei de breaslă, Medi Dinu -, la alţi A avut un frate mai mare, care a murit şampanizat, cu sinceritate, cu umor şi Darul lor e lăuta. Altfel spus: forţa cu care prieteni ai ei de la Căminul „Rosen”, în- la vârsta de 16 de ani de scarlatină, cu o vioiciune pe care nu i-a avariat-o te naşti spre a transfigura urâtul. E o bi- soţiţi de dr. Stela Anghel, psihologul Ilie şi un altul care a supraviețuit, Richard nici una dintre încercările cărora a fost necuvântare. Asta o ajută pe Jana să-şi Zan, asistenta socială Rodica Dumitrache. Stein, cu 14 ani mai mare ca ea. El a supusă. Acum, în popas pe acoperişul menţină echilibrul în toate încercările prin A fost ing. Paul Schwartz, vicepreşedinte devenit compozitor și a compus șlagărul vârstei, Antoaneta Ralian acceptă să-şi care oricăruia îi este dat să treacă: „Mene- F.C.E.R. şi preşedinte C.E.B., preşedin- internațional „Sanie cu zurgălăi”. aducă aminte cum a fost. Dacă nu pentru strelul”, „Trompetistul”… Dacă zăboveşti tele B’nai B’rith România, ing. José Iaco- De mic copil, a fost introdusă în lumea un volum de memorii, măcar pentru curi- mai mult asupra copiilor „Din Ierusalim”, bescu, directorul Cancelariei Rabinice, literaturii de către mama sa, care îi po- ozitatea mereu trează care ne însoţeşte laitmotiv al expoziţiei, îl înţelegi mai bine Edi Kupferberg. Am reîntâlnit o pictoriţă vestea pe înțelesul ei romanele și piesele întrebările.“ (Radu Paraschivescu) pe David cântăreţul. Înţelegi altfel „Istoria”, din generaţiile postbelice, Mihaela Con- pe care le citea, precum „Muntele vrăjit” „Cred că motorul supravieţuirii e vi- un tablou în peniţă, desen făcut într-un ci- stantin, care locuieşte la Paris, urmaşă a al lui Thomas Mann. Familia sa a avut de talitatea, dinamismul în limita puterilor, mitir evreiesc. Pietre funerare aplecate de unei ilustre familii de evrei români. Amfitri- suferit începând cu sfârșitul deceniului setea de nou, curiozitatea pentru tot ce vreme. Un pom. Cum se cheamă pomul? oana evenimentului, directorul TES, Maia patru al secolului al XX-lea din cauza se întâmplă în jur, senzaţia impusă că Amintire, suferinţă; adică istorie. O siluetă Morgenstern, a oferit publicului un spec- legilor rasiale antisemite. Tatăl a fost eşti încă în circuit. Nu recapitularea, cu feminină imprecisă e ascunsă trei sferturi tacol de teatru „Stele rătăcitoare”, după epurat din funcția de la Banca Comerci- inerentele-i regrete şi remuşcări pentru de un zid al cimitirului. O alcătuire fără romanul cu acelaşi titlu de Şalom Alehem. ală din Roman. Ea a fost exmatriculată fapte ireversibile, nu fuga în trecut, ci an- chip îşi desface aripile. Pare a spune: cât Nu întâmplător – Şalom Alehem; bunicul din liceu. Familia sa a fost silită să își pă- corarea în prezent (oricât ar fi el de urât), timp existăm, mai rămâne ceva de făcut. dinspre mamă al Janei, bun cunoscător de răsească locuința, trebuind să se mute adaptarea la acest prezent. În afară de Speranţă? Sigur că da. Ea există-n ochii carte evreiască, era pasionat de literatură într-o zonă mărginașă a orașului. Mama vârstă, eu trebuie să lupt cu singurătatea fiecărui băieţel imortalizat de Jana. idiş. Şalom Alehem este chiar unul din sa a murit la scurt timp după terminarea totală, cu deteriorarea crescândă a să- Scria criticul de artă Adrian Buga în subiectele de portret alese de nepoata lui. războiului. nătăţii, cu invaliditatea, cu diverse dureri Catalogul expoziţiei, „Imagini din spatele IULIA DELEANU Antoaneta Ralian a devenit studentă fizice. Şi lupt, cât oi mai putea lupta. la București. A fost angajată încă din tim- Probabil că e ceva care ţine de ingredi- Sesiune de examen la masteratul pul studiilor la Ministerul Învățământului. entele din cocă, nu ştiu. Poate că sunt În aceeași perioadă s-a căsătorit cu bi- mai puternică decât cred. Mă înconjor de „Cultură şi civilizaţie ebraică” necunoscutul jurnalist de radio, Marius oameni tineri - e un soi de vampirism, mă Anul acesta, sesiunea de examen la 18 iulie a.c.,iar înscrierile se vor face între Ralian. A fost redactor de carte la Editura înfrupt din tinereţea şi din energia lor. E cursurile de masterat „Cultură şi civilizaţie 5-14 iulie a.c. Detalii pe site-ul Facultăţii Univers. Vorbește bine limbile engleză, adevărat, uneori situaţia mă depăşeşte, ebraică” din cadrul Facultăţii de Litere, sau la adresa http://centruldestudiiebra- franceză și italiană. dar nu-mi dau voie să obosesc. Nu-mi Universitatea Bucureşti, va avea loc la ice.wordpress.com/master/ . Antoaneta Ralian a tradus în limba dau voie să mă plictisesc. Nici să sper, română scrieri ale lui Henry James, nici să fac proiecte. Ştiu că timpul mi se Virginia Woolf, D. H. Lawrence, Iris comprimă văzând cu ochii. Îl văd grafic „EROICA”, VERSIUNEA MOSHE CARMILLY Murdoch, Lawrence Durrell, Henry Miller, cum se îngustează în faţa mea. Dar refuz Saul Bellow, John Galsworthy, Katherine să-mi plâng de milă. Mă agăţ de orice 105 ani de la naştere Mansfield și alții, în principal romane, plăcere.“ (Antoaneta Ralian) Nu cred că-i mult spus că Moshe Ereţ Israel. Din nefericire, eforturile i-au cât și piese de teatru. S-a împrietenit și Carmilly a fost un Iohanan Ben Zaccai al fost tardive. A aflat că obştea sa nu mai a purtat corespondență cu scriitoarea BORIS MARIAN secolului al XX-lea. În 1940, când Ungaria există, că părinţii i-au fost deportaţi… Un fascistă a anexat nordul Transilvaniei, om slab s-ar fi pierdut. Nu şi el. A hotărât Ad Mea Veesrim, Antoaneta Ralian! i-a cerut lui Horman, ministrul ungar, de să plece la Istanbul, unde funcţiona un Cu prilejul aniversării sale, cunoscuta primiţi, distinsă doamnă, înalta apreciere atunci, al Educaţiei, să aprobe înfiinţarea Oficiu pentru Operaţiuni de Salvare a Re- traducătoare de literatură universală, An- pentru activitatea pe care o desfăşuraţi a două colegii pentru studenţii evrei. A fă- fugiaţilor Evrei, condus de Chaim Barlas. toaneta Ralian, a primit o serie de felicitări, cu atâta pasiune şi inspiraţie, oferind un cut-o în calitate de Şef Rabin al Clujului. Şi Se îmbarcă pentru Ţara Sfântă, pe vasul printre care le amintim pe cele semnate de exemplu de vitalitate şi profesionalism a reuşit, precum înaintaşul său antic chiar „Kazbek”, care părăsea România la 7 conducerea F.C.E.R., de Traian Băsescu, în arta traducerii marii literaturi. La mulţi dacă, la numai câţiva ani distanţă, sute iulie 1944, cu 712 pasageri evrei la bord. preşedintele României, şi de Andrei Mar- ani!”, urează Traian Băsescu, preşedintele de studenţi aveau să fie gazaţi împreună După proclamarea independenţei ga, preşedintele I.C.R.: României. cu profesorii lor. Un intelectual educat în Statului Israel, Moshe Weinberger, ca- spirit tradiţional şi modern, pentru că tatăl re-şi adaugă numele ebraizat Carmilly, • În mesajul adresat „celei mai bune • La rândul său, Andrei Marga, pre- lui, Rabinul Solomon Weinberger, a vrut cerut de Ministerul israelian al Afacerilor traducătoare din România”, preşedintele şedintele I.C.R., scrie: „Ne bucurăm să să dea copiilor lui un mod luminat de per- Externe, devenea primul ataşat cultural F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, vicepreşedintele vă urăm, din inimă, La Mulţi Ani! şi să vă cepere a lumii, în care Biblia, Talmudul, al Legaţiei Israelului la Budapesta. Dar ing. Paul Schwartz şi secretarul general adresăm, în calitate de reprezentanţi ai Şulhan Aruch să coexiste cu interesul chemarea pedagogică a fost mai puter- ing. Albert Kupferberg arată că aniversarea unei instituţii culturale de talie naţională a pentru elenism, pentru raţionaliştii seco- nică decât cea diplomatică. A înfiinţat, Antoanetei Ralian reprezintă „o adevărată României, calde mulţumiri pentru contri- lului al XVIII-lea european… ca director al Departamentului pentru sărbătoare pentru membrii Comunităţilor buţia dumneavoastră vastă şi durabilă la Tânărul Moshe Carmilly a avut şi vo- Educaţie şi Cultură din Netanya, Institutul Evreieşti din România şi ne oferă plăcutul introducerea valorilor universale în circuitul caţie de sociolog. „Condiţiile sociale ale „Wingate” pentru educaţie fizică, a condus prilej pentru a vă adresa călduroase urări literar autohton. evreilor în Talmud” a fost tema aleasă Colegiul „Cernichovski”. În 1957 a fost de bine şi sănătate deplină, satisfacţii mul- Actul traducerii ţine, în mod constitutiv, pentru teza de doctorat. A probat calităţi invitat să predea cursuri de Biblie, istoria tiple, pe plan profesional şi familial. de natura misiunii, pe care Institutul Cul- de organizator. În 1936 a editat un buletin evreilor, limbă şi literatură ebraică la Yes- Preţuirea de care vă bucuraţi în rândul tural Român şi-a asumat-o, de a face cu- lunar antifascist, interzis în 1943. A înte- hiva University din New York. Se afirmă ca membrilor Comunităţilor Evreilor din Ro- noscute în lume performanţele creatorilor meiat Centrul sionist politic şi cultural în cercetător în istorie, istorie literară, critică mânia şi nu numai, pentru devotamentul, din România. Pentru a rezista, punţile pe Transilvania, îndemnând tineretul şi prin de artă, primeşte lauri de Profesor Emerit dăruirea şi priceperea cu care vă desfă- care încercăm să le edificăm şi consoli- viu grai, în predicile sale, să facă Alia. în Studii Iudaice şi Educator Exemplar şuraţi activitatea înseamnă mult pentru dăm au, însă, nevoie de fluxuri în ambele Pentru crearea unei reţele de ajutorare al Americii. Nu şi-a uitat o clipă obştea noi toţi. sensuri. Ambiţia «exportului» cultural ar fi a numărului crescând de refugiaţi evrei distrusă. Stau mărturie nenumărate studii, Vă dorim reuşită deplină în înfăptuirea vană fără sincronizarea devenită posibilă din ţările sub ocupaţie nazistă – acţiune articole despre ea apărute în publicaţiile proiectelor preconizate, împlinirea dorinţe- inclusiv prin efortul traducătorilor de marcă clandestină de mare risc – a fost arestat, Institutului Yad Vashem, ale Seminarului lor, putere de muncă cât cuprinde şi multă ai României, ale căror fapte de cultură au anchetat şi, în cele din urmă, eliberat Rabinic din Budapesta. Un memorial în fericire alături de cei apropiaţi şi dragi. Ad parte încă prea rar de aprecierea pe care datorită puterii de a se domina, perspi- litere. Şi iată că după ‘90, primul institut Mea Veesrim!. La mulţi ani!” o merită. cacităţii, prezenţei de spirit. Cu ajutorul de studii iudaice din România, fondat la Omagiindu-vă în această zi aniversară, liderilor comunitari din Vechiul Regat Cluj, avea să-i poarte numele. A apucat • „Cu prilejul aniversării zilei de naştere, vă dorim sănătate şi putere de muncă, ast- – Şef Rabinul dr. Alexandru Şafran, dr. bucuria asta. Avea 90 de ani când a doresc să vă transmit cele mai calde urări fel încât vechi şi noi cititori să beneficieze Wilhelm Filderman, A. L. Zissu – a luptat participat, în Bucureşti, la o aniversare a de sănătate şi împlinire, asigurându-vă de măiestria cu care transpuneţi în limba să obţină de la autorităţi asigurări legale Centrului pentru Studierea Istoriei Evreilor de întreaga mea preţuire pentru ceea ce română, de bune decenii, operele unor pentru refugiaţii evrei din Cluj încercând din România. Atunci l-am cunoscut: un însemnaţi în cultura română. Vă rog să autori de anvergură”. să tranziteze România în drum spre erou al vremii sale. (I.D.) 12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013 JCC BUCURESTI, Primirea Torei, povestită copiilor bucureşteni Copiii au avut parte de o sărbătorire citeşte cu această ocazie. Tradiţia cere special dedicată lor de Şavuot. Micuţii ca la acest eveniment să se consume au putut afla detalii despre Sărbătoarea produse lactate iar micuţii au degustat o primirii Torei şi Cartea lui Rut, care se serie de preparate. Street Delivery...... este cel mai mare festival urban de au putut admira suveniruri foto, o mi- stradă din Bucureşti, ce se desfăşoară ni-expoziţie şi cărţi poştale ilustrate cu anual sub motoul: „Închidem strada imagini din Bucureştiul evreiesc de ieri şi Locul unde îţi poţi posta anunţul pentru maşini si o deschidem pentru de astăzi, roata norocului, momente de ARIEL este un proiect care şi-a pro- găsi locuri de muncă şi servicii, pe de oameni!”. Aflat la cea de a VIII-a ediţie, muzică tradiţională interpretată live, colţul pus să conecteze, prin metoda uşoară a o parte, şi angajatorilor – şansa de a acesta a găzduit pentru prima oară un prichindeilor, jocuri şi surprize, mic dejun unui newsletter şi a unui site de anunţuri, identifica potenţiali angajaţi. ARIEL este proiect iniţiat de Centrul Comunitar Evre- în „Cartierul Evreiesc“ şi multe altele. comunitatea evreiască din întreaga ţară. deschis oricărui tip de anunţuri – vânzări, iesc (JCC) Bucureşti, intitulat „Cartierul Peste 70.000 de vizitatori ai festiva- Este o cale practică de a ajunge la mediul cumpărări, închirieri, donaţii, partenariate meu Evreiesc”. lului au „bătut” strada Arthur Verona din de afaceri şi de a identifica posibilităţile de afaceri, publicitate etc. Anunţurile pot Micul „Cartier Evreiesc” de la Street centrul capitalei în timpul celor trei zile de de reorientare profesională. Proiectul fi accesate pe site-ul www.ariel.jcc.ro. Delivery 2013 a captat atenţia vizitatori- desfăşurare, fiind întâmpinaţi în „Cartierul oferă celor interesaţi posibilitatea de a lor în ceea ce priveşte farmecul urban al Evreiesc” de cei peste 40 de voluntari, meşteşugurilor, muzicii, dansului, arome- membri ai comunităţii evreieşti bucureş- lor etc. evreieşti, parte - mai mult sau mai tene. Unul dintre organizatorii principali Radio Shalom, programe puţin vizibilă - a metropolei bucureştene. ai evenimentului, Adrian Gueron, director Odinioară, un oraş în care prezenţa evre- adjunct al JCC Bucureşti, ne-a relatat cu pentru o comunitate iască masivă era parte a vieţii urbane, entuziasm despre aceste zile pline de Radioul comunitar evreiesc este invitaţi din ţară şi străinătate iar limbile Capitala poartă azi amprenta lăsată de evenimente, pentru care s-a depus un un concept pe care JCC Bucureşti l-a care se vorbesc – română, ebraică, generaţiile trecute în arhitectura şi istoria efort deosebit de către toţi aceşti volun- dezvoltat încontinuu. Întreaga grilă de adesea engleză – nu fac decât ca acest culturală a acestui spaţiu. tari. Prin intermediul lor, bucureştenii au programe este structurată în sensul unirii mediu virtual să fie cât mai atractiv. Pot Cei ce s-au oprit pentru a petrece câ- avut ocazia să cunoască o secvenţă a comunităţii, indiferent de distanţă. Acesta fi audiate personalităţi de primă mână, teva minute în „Cartierul Evreiesc” s-au vieţii evreieşti reale şi tangibile iar trecă- este avantajul incontestabil al internetului, evrei şi neevrei, care îmbrăţişează fap- putut bucura de ateliere în care şi-au torii s-au arătat deschişi şi interesaţi să că aduce oamenii mai aproape, iar radioul tul că această comunitate trăieşte şi îşi putut scrie numele în limba ebraică, şi- afle despre această parte a mozaicului este un adevărat dar pentru cei din mici doreşte să dăinuiască în pofida datelor au exersat îndemânarea, talentul artistic Capitalei. şi mari comunităţi. La programe participă demografice. şi de lucru manual cu specific evreiesc; Întâlnire a evreilor timişoreni de pretutindeni „vechea” Timişoară şi a evocat calitatea în clădirea Muzeului de Artă, viziunea lor oraşul naşterii dar şi în timpul emigrării, aceea de „călători” pe care, în urma anilor asupra lumii, dorind să arate felul în care despre viaţa evreiască, personalităţi, etc. de peregrinare, poporul evreu pare să o trei timişorence au evoluat în afara spa- Tatăl ei, Rabinul Ernest Neumann z.l., a poarte în genă... Sandi Fisher le-a oferit ţiului de baştină. Seara de Kabalat Şabat, reprezentat, timp de peste şase dece- JCC oaspeţilor câteva melodii internaţionale. desfăşurată într-o magie a amintirilor şi nii, o personalitate luminoasă a acestei Vineri dimineaţă, în compania artis- prezentului, în Sinagoga din Cetate, a comunităţi, care a atras admiraţie şi TIMISOARA tului plastic Ianos Szekernyés, oaspeţii fost urmată de un Oneg Şabat relaxat respect. Profesorul Victor Neumann le-a , au vizitat cimitirul evreiesc. Programul şi vesel în sala festivă a comunităţii ce arătat participanţilor „amprentele“ istorice Timp de patru zile, la Timişoara, a avut a continuat cu lansarea volumului scrii- poartă numele „Prim Rabin dr. Ernest ale evreilor timişoreni, lăsate moştenire loc întâlnirea foştilor şi actualilor membri toarei Julia Kakucs la sediul filialei Uni- Neumann”. Sâmbătă dimineaţă, după acestei urbe. Julia Kakucs a încheiat du- ai comunităţii evreieşti. Fire nevăzute unii Scriitorilor. „Ploaia din mine” este o rugăciunea din sala din cartierul Fabric, a pă-amiaza citind din versurile sale, suave îi leagă de anii copilăriei, adolescenţei, culegere de poezii de dragoste pe care urmat prezentarea arhitecturii şi clădirilor treceri prin sentimente pline de speranţă. facultăţii, primei iubiri pe cei plecaţi de autoarea le-a oferit din suflet publicului evreieşti din Timişoara, susţinută, după Concertul, care a încheiat programul decenii din acest oraş. Singuri sau îm- timişorean. o temeinică documentare, de arhitect dr. timişorean, a fost o premieră prin am- preună cu copiii – oameni maturi la rândul La sediul JCC a urmat o restituire Gabriel Szekely. După aceasta, partici- ploare şi sensibilitate. Maestrul Ladislau lor - aceştia s-au reîntors, între 30 mai şi 2 necesară în istoria Timişoarei! Tiberiu panţii au putut vedea, într-un scurt tur, Rooth, dirijor cu o istorie personală şi iunie, în locul lor de baştină. Actualii timi- Schatteles a lansat volumul „Evreii din clădirile evocate în prezentare. profesională demnă de câteva romane, şoreni i-au aşteptat cu emoţie, oferindu-le Timişoara”, o carte editată la Hasefer, În după-amiaza de sâmbătă au avut a condus orchestra Operei Române. ocazia să cunoască această comunitate care reuneşte zeci de ani de cercetare. loc alte trei evenimente culturale. Doamna Instrumentiştilor li s-au alăturat soliştii cum este ea în zilele noastre. Cu acelaşi prilej, a fost lansată cartea Getta Neumann, urmată de coautoarea operei, cu melodii cu teme evreieşti sau Întâlnirea a debutat cu o seară în care oferită pentru acestă întâlnire de prof. volumului, prof.dr. Smaranda Vultur, a cu autori evrei. Aplauze şi bis-uri au urmat iniţiatorii şi organizatorii – doamna Getta dr. Francisc Schneider, „Copilărie sub prezentat cartea care va vedea în cu- acestui concert, oferit de Opera Română Neumann, din Elveţia, dr. Luciana Fried- trei dictaturi”, o reîntoarcere la timpul şi rând lumina tiparului. Fiica Rabinului în onoarea acestei întâlniri şi în memoria mann şi Ronny Wagmann – au anunţat sentimentele anilor inocenţei. Neumann, cu un condei talentat, a intrat Rabinului Ernest Neumann z.l., concert programul zilelor următoare. Peter Fre- Marcel Tolcea a vernisat expoziţia de în rolul de intervievator şi a plecat să son- care a răsunat incredibil în acustica mi- und, reputat fizician, cunoscut pentru ino- pictură şi fotografie a artistelor Anat Hanit, deze existenţa a numeroşi foşti şi actuali nunată a Sinagogii. vaţiile sale în întreaga lume academică, Renée Politzer Nass şi Anca Buzatu. Cele timişoreni. A vrut să afle despre viaţa de şi-a adus aminte public, cu acest prilej, de trei au oferit, timp de o săptămână, chiar odinioară, despre sentimentele trăite în Seară de poezie israeliană La invitaţia doamnei Veronica Balaj, scriitoare şi redactor al Radio Timişoara, la JCC Timişoara a fost dedicată o după- amiază autorului israelian Menachem Falek. Provenit din România, actual- mente preşedinte al filialei din Ierusalim a Uniunii Scriitorilor de Limbă Ebraică, acesta a adus în faţa publicului versuri pline de sensibilitate. A recitat nu numai din propriile volume, dar şi din poeziile Veronicăi Balaj, traduse în limba ebraică. De la această serată nu au lipsit muzica şi teatrul datorită prezenţei profesorilor şi elevilor de la liceul „Ion Vidu” şi Liceul Economic.

Paginile JCC realizate de LUCIANA FRIEDMANN REALITATEA EVREIASCĂ - 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013 13

Iaşi Pelerinaj de Şavuot Bucovina, cu neasemuita ei frumuse- ţe, a fost locul cel mai potrivit pentru un pelerinaj de Şavuot, a doua sărbătoare ORADEA dintre cele trei sărbători de pelerinaj ale JCC anului iudaic. Primul popas al drumeţiei noastre l-am făcut în oraşul Târgu Neamţ. Aici a Evenimente numeroase existat una dintre cele mai vechi aşezări • Cu ocazia Zilei Copilului, 1 Iunie, munităţii a interpretat melodii triste, care locuite din zona Moldovei. În apropierea întreaga curte a JCC Oradea s-a trans- ne duc cu gândul la toate acele victime izvoarelor sărate din Băile Oglinzi s-au format într-un adevărat parc de jocuri şi inocente din urmă cu 69 de ani. Oficialităţi descoperit cele mai vechi dovezi de lo- distracţii. Micuţii au fost întâmpinaţi într- ale oraşului şi numeroase feţe bisericeşti cuire umană în zonă. un mediu colorat, cu totul transformat, cu au onorat invitaţia lansată de preşedintele În a doua jumătate a secolului al XIX- greu recunoscând spaţiul în care îşi des- ing. Felix Koppelmann, subliniind prin lea, pe meleagurile nemţene s-a stabilit făşoară în mod obişnuit activitatea. Nu au aceasta angajamentul ca aceşti locuitori o masivă populaţie evreiască venită din lipsit toboganele colorate şi baloanele iar loiali şi numeroşi care au fost ai Oradei Galiţia şi din Imperiul ţarist. Prin meşte- organizatorii le-au pregătit surprize după să nu fie daţi uitării peste timp. şugurile practicate şi prin comerţ, evreii tectural aparţinând patrimoniului cultural surprize. Un clovn i-a distrat pe copii, care • Întâlnirile generaţiei medii sunt pen- au contribuit la ridicarea economică a şi spiritual evreiesc şi românesc, deopotri- la rândul lor au devenit diferite personaje tru cei care frecventează JCC Oradea localităţii. În perioada interbelică populaţia vă. Astăzi este funcţională doar Sinagoga prin intermediul picturii pe faţă. Am văzut adevărate ocazii de a împărtăşi proble- evreiască a devenit foarte numeroasă în situată pe strada Luceafărul, sinagogă pisicuţe şi piraţi fioroşi, prinţese şi iepuraşi mele cotidiene, de a întâlni prieteni care această zonă. Recensământul din 1930 construită la începutul secolului XX. care au avut parte de o zi însorită, alături au acelaşi gen de preocupări. Cu ocazia consemna că, din cei 10 124 de locuitori Această zonă a fost un important de părinţii lor. întâlnirilor de după-amiază se dezbat ai oraşului, 2 773 erau evrei. Înainte de centru de cultură şi tradiţie religioasă • Participantele la programele gene­ probleme internaţionale ale momentului, al doilea război mondial, la Târgu Neamţ evreiască. Menţionez că la Dorna Cân- raţiei de mijloc au celebrat-o recent pe se discută subiecte religioase sau teme existau câteva sinagogi; astăzi, doar drenilor, localitate limitrofă oraşului Vatra una dintre doamnele care compun familia care interesează existenţa evreilor din una dintre ele mai este funcţională şi pe Dornei, a funcţionat prima şcoală de limbă seniorilor acestei comunităţi. Olga Grun- întreaga lume. aceasta am vizitat-o în pelerinajul nostru. ebraică din sudul Bucovinei. feld a fost sărbătorită – chiar în propria • Jocurile de societate, în special Deşi în oraş mai locuiesc doar câţiva O foarte frumoasă excursie ne-a purtat rummy, reprezintă o plăcută dependenţă evrei, sinagoga, spre cinstea lor, este spre Pasul Tihuţa, situat în sud-estul Mun- pentru membri grupului seniorilor din foarte bine întreţinută şi îngrijită. ţilor Bârgău la o altitudine de 1227 metri. Oradea. Ei se întâlnesc cu mare plăcere Apoi ne-am continuat drumeţia spre Pe drumul de întoarcere spre casă am iar, în timpul partidelor, este timp şi pentru Vatra Dornei. poposit pentru puţin timp în oraşul Gura alte discuţii. Vârstnicii abia aşteaptă zile- Seara, în sala de mese a pensiunii, Humorului. Şi aici, în perioada interbelică, le în care pot “să îşi ia revanşa” în faţa unde ne-am cazat, am organizat un Oneg a locuit o numeroasă populaţie evreiască, competitorilor. Şabat, oficiat de juristul Albert Loznea- ce reprezenta, în anul 1930, cca. 32,39% • De la Ziua Minorităţilor din Oradea nu. Regina Şabat a fost întâmpinată cu din totalul locuitorilor oraşului. Sinagoga nu puteau lipsi nici corul şi nici ansamblul lumânări aprinse, cu rugăciuni de sfinţire Mare a fost construită în anul 1860 iar de dansuri al comunităţii evreilor orădeni. a vinului şi a pâinii şi cu multe cântece Cimitirul evreiesc, declarat monument Alături de coregrafia nouă, am remarcat tradiţionale evreieşti. istoric, datează din secolul XVIII. costumele elaborate, inedite, ale dansa- Prima atestare documentară a oraşu- Seara ne-am întors acasă, după trei casă – cu un tort aniversar iar cei prezenţi toarelor, care au încântat publicul. lui Vatra Dornei datează din anul 1592. minunate zile de vacanţă, pentru care au fost fericiţi să asculte povestirile rela- • Sărbătoarea de Şavuot a fost ce- Înainte de cel de-al doilea război mondial, aducem binemeritate mulţumiri sponsori- tate de această doamnă despre vremurile lebrată atât în Sinagogă, sub ramurile în Vatra Dornei locuiau cca. 3 000 de lor F.C.E.R.-D.A.S.M. Bucureşti, Asociaţia trecute ale frumoasei comunităţi orădene. înverzite care străjuiesc în mod tradiţional evrei şi funcţionau trei sinagogi. Templul Sionistă din România şi Comunitatea • Ca în fiecare an, Comunitatea Evre- această sărbătoare, cât şi în sediul JCC. Mare din Vatra Dornei, construit în peri- Evreilor din Iaşi. Fără susţinerea financia- ilor din Oradea a comemorat, printr-un Organizatorii au pregătit în micuţa bucă- oada 1898-1902, este, din păcate, într-o ră din partea lor pelerinajul de Şavuot prin mare eveniment desfăşurat în Sinagogă, tărie a acestui sediu delicioase bucate avansată stare de degradare fizică şi ar fi Bucovina nu ar fi putut avea loc. cu lactate, pe care apoi le-au savurat imperios necesară o restaurare imediată Încă o dată, TODA RABA tuturor! împreună la masa festivă. a acestui impresionant monument arhi- MARTHA EŞANU Corul C.E.B. O tradiţie apreciată, pe care o putem duce mai departe împreună! Membrii Comunităţii Evreilor din Bucureşti (C.E.B.) care au talent muzical sunt invitaţi să se înscrie în Corul C.E.B. Vă aşteptăm cu bucurie! Persoanele interesate sunt rugate să îşi depună cererile la Secretariatul C.E.B. din str. Sf. Vineri 9-11, victimele Holocaustului din acest oraş. tel.: 0213131782, [email protected]. Supravieţuitori ai tragicelor evenimente Pentru detalii suplimentare vă rugăm să luaţi legă- au aprins lumânările amintirii iar corul co- tura cu dna. Victoria Demayo.

la unele chestiuni discutate. A avut de acasă o educaţie germană, maghiară, Aniversare la Centrul Comunitar Evreiesc Bucureşti mama sa fiind scriitoare în această limbă, Articolul apărut în numărul din aprilie activ, prezentă la manifestare. la care te obliga regimul trecut. apoi a studiat în URSS literatura rusă, al revistei noastre şi dedicat personalităţii Prof. dr.Paul Cornea, vechi prieten al Prof. dr. Liviu Rotman a amintit de s-a apropiat de Tolstoi, Dostoievski, a profesorului Ion Ianoşi a premers mani- sărbătoritului – pe care îl vom omagia în prima lucrare a lui Ion Ianoşi, citită de el fost cadru didactic timp de 55 de ani. festării festive de la JCC, din 19 mai a.c. noiembrie – a arătat că identitatea cărtu- prin anii “80, „Secolul nostru cel de toate Consideră că în lucrarea „Istoria ideilor şi Deşi nu am avut bucuria de a-l vedea rarului nu se pune în discuţie numai prin zilele”, care l-a impresionat prin originali- mentalităţilor” şi-a expus cel mai limpede prea des pe sărbătorit, întâlnirea a pri- originea sa evreiască, ci şi prin ceea ce a tate şi acuitate ideatică. Ca şi regretatul propriile concepţii despre naţionalism, lejuit o binevenită apropiere sufletească, creat, prin educaţia şi formarea sa, în mul- Z. Ornea şi neobositul Radu Cosaşu, inclusiv antisemitism, despre marxism interculturală, prin prezenţa a numeroşi ticulturalism. Deşi nu a fost un disident, Ion Ianoşi s-a opus prin propriile scrieri şi falsificarea lui. A amintit de prietenul intelectuali de prestigiu, evrei şi români. deşi a crezut că noua orânduire de după obscurantismului dogmatic al epocii. său, regretatul Henri Wald, care era ateu Organizată de F.C.E.R., prin strădania război va aduce dreptate şi lumină, el nu a Dr. Hary Kuller a amintit cum l-a cunos- şi, totodată, cunoscător al iudaismului. A consilierului cultural dr. ing. José Blum şi uitat niciodată menirea de a fi un umanist, cut pe profesor, a elogiat memoriile scrise studiat istoria celor trei religii monoteiste, a doamnei Sybil Benun, ca şi a doamnei un idealist în sensul strict al cuvântului. în ultimii ani, atitudinea sa de combatere a trăsăturile care le unesc şi le despart, a Paula Litman, reuniunea s-a concretizat Ca memorialist a dovedit onestitate, sin- etnocentrismului, înţelegerea iudaismului amintit de Nietzsche, care nu era defel în evocări şi meritate elogii aduse înde- ceritate şi imparţialitate. Este ca noţiune mai largă decât antisemit, ci anticreştin şi creator de mare lungatei activităţi a unui cărturar de frunte, un critic neresentimentar, a cadrul religios, mozaic, profunzime. În ceea ce priveşte evreitatea membru de onoare al Academiei Româ- respins prin scrieri de va- Ion Ianoşi – 85 aducând şi unele reproşuri sa, el a amintit propriile lucrări – „Alegerea ne, care a scris numeroase studii despre loare naţional-comunismul, pentru distanţarea, uneori, lui Iona”, „Prejudecăţi şi judecăţi”, „Trilogia Dostoievski, Tolstoi, Thomas Mann, s-a care nu putea fi combătut direct, într-un faţă de matricea originară. despre sublim”. În anii ’40 a fost scos din preocupat de idei şi mentalităţi, judecăţi şi regim discreţionar. Ion Ianoşi este prin Subsemnatul a amintit de frumoasa sistemul educaţional, pe baza criteriilor prejudecăţi, cea mai recentă apariţie edi- formaţia sa un anti-naţionalist pentru colaborare a prof. Ianoşi cu editorii revistei rasiale aplicate de regimul antonescian. torială fiind memorialistică: „Internaţionala toate formele aberante ale extremismului. „Contemporanul”, care a publicat nume- S-a considerat întotdeauna aproape de mea”. Cum bine spunea prof. dr. Michael O biografie captivantă este cuprinsă în roase articole şi l-a elogiat pe cărturarul conaţionalii săi şi… este chiar cotizant Shafir, „Ion Ianoşi este un intelectual memoriile sale. sărbătorit. disciplinat (n.n. am zâmbit cu toţii pentru de prestigiu care şi-a păstrat poziţia de Prof. dr. Vasile Morar, de formaţie Au mai luat cuvântul general (r.) dr. candoarea sinceră a venerabilului profe- stânga” într-o perioadă când oricine, de filosof, a spus că a început să-l citească Mihai Ionescu, un admirator al profesoru- sor Ion Ianoşi). la opincă la vlădică, se declară sus şi tare pe Ion Ianoşi la 16 ani, păstrând acelaşi lui Ianoşi, prof. Veronica Bârlădeanu, iar În încheiere, preşedintele Vainer a anticomunist. interes şi aceeaşi admiraţie timp de jumă- preşedintele Vainer , ca moderator, a adus apreciat că obştea evreiască se poate Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vai- tate de secol. Consideră că profesorul său necesare completări la cele discutate. mândri cu un conaţional de statura inte- ner, deputat, a elogiat întreaga activitate a ştiut să pună în acord ideile şi propria În cuvântul său, Ion Ianoşi a sinteti- lectuală a lui Ion Ianoşi. fructuoasă a lui Ion Ianoşi, ajutat de soţia viaţă. A ştiut să facă bine cu inteligenţă zat într-o manieră sinceră şi înţeleaptă sa, Janina, traducătoare cu multe cărţi la şi competenţă, evitând compromisurile atât propria sa biografie, răspunzând şi BORIS MARIAN MEHR 14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013 Lansare de carte AUTORI EVREI LA SALONUL „Hasefer“ la Bookfest INTERNAŢIONAL DE CARTE BOOKFEST În ziua de 30 mai un alsacian, editor la rândul său, cartea a.c., la Book­fest au având meritul de a apropia cititorii de orice fost lansate trei cărţi vârstă de tezaurul literaturii biblice şi post- scoase de Editu- biblice a evreilor. Cartea a fost tradusă ra Hasefer. Prima din franceză de Francisca Băltăceanu şi – „Domnişoara”, a Monica Broşteanu, care, în cuvântul lor, lui Carol Feldman, au exprimat bucuria de a lucra cu un text este o reeditare fermecător, plin de înţelepciune, îndemn după ediţia apărută în 2007, la Editura la umanism, iubire de om şi de natură, Cronica din Iaşi. consacrare a valorilor umane. Stilul cărţii Directorul Editurii Hasefer, Alexandru urmează stilul biblic, verbul în frază fiind Marinescu, a prezentat biografia auto- predominant. rului şi conţinutul cărţii. Carol Feldman Istoricul literar Geo Şerban a prezentat (n.1937, Tulcea) este cunoscut cititorilor apariţia la Hasefer a unei lucrări semnate noştri, are la activ 13 cărţi, dintre care de poetul Emil Nicolae (Nadler, care este două la Hasefer, inclusiv o evocare a ora- şi preşedinte al CE din Piatra Neamţ): şului natal. De altfel, şi acţiunea romanului „Victor Brauner şi însoţitorii”. Este a treia „Domnişoara” este localizată în acest lucrare pe această temă, aspectul grafic oraş. Am prezentat romanul într-un număr şi conţinutul cărţii fiind la un înalt standard anterior al revistei, între timp a avut loc o calitativ. Însoţitorii lui Brauner au fost lansare şi la Centrul Comunitar Evreiesc avangardiştii Geo Bogza, Ilarie Voronca, Oricine a trecut pragul ediţiei 2013 tului Regal, cu aparatul la ochi voind să din Capitală. Este un roman remarcabil ş.a. Ca element de noutate este interesul la Bookfest n-a putut asculta nepăsător prindă clipa, a fost dat jos şi bătut de-un prin stil şi naraţiune. Membru al Uniunii lui G. Călinescu pentru creaţia pictorului glasurile de copii de la „clubul şoriceilor gardian, că el era evreu şi n-avea voie. Scriitorilor din România şi din Israel, avangardist, care avea darul să inspire şi de bibliotecă”, din programul cu acelaşi Anii legislaţiei rasiale… Tot la simpozion fost actor la TES, ca şi în Israel, Carol literaţi. Expoziţia dedicată lui Victor Brau- nume alcătuit pentru ei, cu intenţia de a – filme de artă, în regia luiRadu Igazssag Feldman a fost în numeroase turnee în ner în 2003, la Piatra Neamţ, organizată le stârni interesul pentru carte. La ediţia şi Alexandru Solomon, cu multe premii lume, a interpretat peste 50 de roluri. În de Emil Nicolae, a fost un semnal benefic aceasta, a VIII-a, au participat peste 200 la activ: „Cronica de la Zürich” şi „Stri- prezent, este jurnalist şi totodată prozator, pentru a reînvia interesul faţă de opera de edituri, care au oferit mai mult de un găt în timpan”. Dar – şi un film de iubire având în lucru un nou roman. Alexandru unui important artist, care şi-a înscris milion de titluri, au fost sute de lansări filială, făcut de cel de-al doilea regizor Marinescu a comparat naraţiunea din opera în avangardismul european. Auto- de carte, simpozioane, lecturi publice cu pentru tatăl său, Petre Solomon, despre „Domnişoara” cu tragedia shakespea- rul lucrării lansate a dovedit competenţă, autografe de celebrităţi literare, filme de prietenia lui cu Paul Celan în tulburii ani reană „Romeo şi Julieta”, prin mesajul meticulozitate, interes pentru sursele de artă, concerte de jazz, tombole… Moto- 1944 – 1947; un altul - pentru „decanul conţinut – iubirea transformă realitatea, inspiraţie ale artistului. ul lui a fost dat de Germania, invitată fotoreporterilor”, acelaşi Iosif Berman. inclusiv noţiuni ca Dumnezeu şi simboluri, Emil Nicolae, care a fost distins cu de onoare a ediţiei: „Trei ţări, o singură Pictoriţa Yvonne Hasan, soţia lui Petre precum crucea creştină. Ordinul „Meritul cultural” pentru activitatea limbă”: Germania, Austria, Elveţia. Solomon, mama regizorului, a vorbit Carol Feldman a mulţumit editurii şi sa de investigare a operei lui Brauner, Deşi an de an se vorbeşte despre criza despre volumele III şi IV de memorii ale redactoarei Andreea Olaru. A mărturisit că a explicat interesul său pentru pictura editurilor, a lecturii, a cărţii, tot an de an soţului ei, a căror editare a îngrijit-o: „Am a început să scrie sistematic proză abia în lui Brauner prin ceea ce a preluat de la generaţii de cititori „cu stagiu” şi începători să vă povestesc cândva aceste zile…”. 2002, dar că a recuperat timpul „pierdut” regretata Amelia Pavel, cunoscut critic şi îşi încrucişează paşii la Bookfest sărbă- Sebastian Reichmann, originar din Ro- prin volumele care au fost publicate şi istoric plastic. A fost cucerit de picto-poe- torind vitalitatea Cărţii. Dacă aplecarea mânia, stabilit la Paris, a plasat „lecturi bine primite de cititori. În colecţia „Omnia” zie ca manieră de exprimare artistică. De străveche pentru Carte a adus evreilor nu- ale lui Gherasim Luca în contextul literar din Iaşi i-a apărut volumul „Maria, mozai- altfel, Victor Brauner îşi descria tabloul mele de popor al Cărţii, iată că şi de astă francez actual”. Editura Universităţii „Al. cul unei femei”, iar romanul „Domnişoara” înainte de a-l picta, metodă originală de dată zicem „prezent”. Editura Humanitas I. Cuza” din Iaşi l-a readus pe Fundoianu va fi transpus pe scenă, Carol Feldman lucru. Autorul a mers la arhive, a simţit în a lansat „Cele mai frumoase povestiri din printre noi, lansând volumul „Beniamin lucrând împreună cu un regizor la acest opera lui Brauner nostalgia oraşului Piatra Biblie”, traducere din ebraică, aramaică Fundoianu – Benjamin Fondane: o nouă proiect. Neamţ, pe care l-a părăsit la vârsta de 13 şi greacă veche de Monica Broşteanu lectură”, de Michael Finkenthal, Claire Volumul „Poveşti ale evreilor”, de A. ani. Astăzi, lucrările lui Brauner sunt cel şi Francisca Băltăceanu. Cartea „bate” Gruson, Roxana Sorescu. Nu puţini Weil, a fost prezentat de Cristina Toma, mai bine cotate din pictura românească privirea printr-un veşmânt grafic de mare literaţi, cercetători şi-au lansat cărţi cu te- redactor la Radio Bucureşti, iniţiatoare a avangardistă. În elaborarea lucrării, E. rafinament; o desfătare estetică înainte matică evreiască. Câteva exemple: „Iulie publicării în română a cărţii. Ea a punctat Nicolae a fost ajutat şi de colecţionarii de a o deschide şi a te adânci în ea. însângerat; Cimitirele evreieşti din Buco- momente interesante surprinse de autor, particulari. (B.M.M.) Aceeaşi editură l-a readus pe Amos Oz în vina” de Simon Geissbühler la Editura atenţia publicului, prin lansarea romanului Noi.Media Print/ Ferdinand; „Holocaust. „Soţul meu, Michael”. Editura Tracus Arte Destine la răscruce” de Elena Chiriţă, Scriitorul Norman Manea a lansat noua carte de poezie „Încă…”, carte recomandată de directorul general autoare - israeliana Riri Manor, originară al Institutului „Wiesel”, dr. Alexandru Flo- din România. La simpozionul „Centenar rian, şi Klara Ostfeld, supravieţuitoare a la Salonul de Carte de la Paris Gherasim Luca”, sub patronajul Institu- deportărilor în Transnistria, originară din Lumea literară franceză a salutat prezenţa scriitorului Norman Manea la cea mai tului pentru Cercetarea Avangardei Ro- Cernăuţi, stabilită în Venezuela, lector de mare manifestare culturală a anului de la Paris, Salonul de Carte. Încă înaintea des- mâneşti şi Europene, Asociaţiei Editorilor literatură latino-americană comparată la chiderii Salonului, în presa culturală franceză, informată de prezenţa la Salon “a celui din România, Salonului Internaţional de Universitatea „Simon Bolivar” din Cara- mai tradus scriitor român”, au apărut articole elogioase care analizau noua lucrare Carte Bookfest, editurilor Vinea, Arte 21, cas, ea însăşi autoare a unui volum de care urma să fie lansată în limba franceză , “A cincea imposibilitate”, şi aminteau s-a putut urmări filmul „De la Gherasim memorii, „Lumini şi umbre în viaţa mea”, şi celelalte opere ale scriitorului, mai ales “Întoarcerea huliganului”, menţionând şi Luca la Paul Celan şi Iosif Berman”, care apărut în română sub titlul „Istorie şi voci itinerariul sinuos al lui Manea din Bucureştiul comunist prin Germania la New York şi readuce în memoria iubitorilor de poezie ale tragediei Holocaustului în România”. la Bard College, unde ocupă o catedră. Unele dintre comentarii îl nominalizau chiar pe Paul Celan, ai cărui părinţi au murit în La Editura Paralela 45 atrage atenţia la premiul Nobel pentru literatură. Aceste articole au apărut în publicaţiile literare Transnistria. Şi-n acelaşi film, împătimiţii „Paradigme universale” de Solomon Mar- franceze: “Le Magazine Littéraire”, “France Culture”, “Culture Communication”, “Le de fotografie artistică l-au revăzut pe Iosif cus, axată pe ideea selecţiei – valoarea Monde des Livres”, “Quinzaine Littérare”, “Figaro Littéraire”, “Lire”, dar şi în mari Berman, coechipierul lui Brunea-Fox, relativă a operelor, satisfăcând interese cotidiene ca “Le Figaro”, “Le Temps”, “Télérama”, “La Croix”. care n-a putut trăi fără să facă poze aşa subterane, cu recunoaştere socială – şi În timpul Salonului au fost publicate o serie de cronici apreciative la adresa volu- cum numai el ştia să le facă, fiindcă era a dedicaţiei celui care alege bucuria cre- mului lansat, iar ecourile acestei noi creaţii şi prezenţa scriitorului la Paris au persistat suflet acolo. A murit imediat după ce, aţiei în sine. şi după închiderea Salonului. (E.G.) cocoţat pe gardul din fier forjat al Pala- IULIA DELEANU „Legendele evreilor“ – o apariţie de zile mari Editura Hasefer a publicat recent scrierilor creştine, ceea ce este normal, de Lume, deasupra conglomeratului de la Cain, Abel, Set, primul volum din Legendele evreilor, creştinismul fiind născut din iudaism. Lim- obiecte mărunte, idoli etc. Se vorbeşte copiii Evei, copi- o antologie de texte din Agada, parte bajul este fermecător, deosebit de textul despre Decalog, deşi, se ştie, el a fost ii lui Lilith, apoi componentă a Talmudului. Antologia a biblic, care a fost alcătuit înainte de epoca adus de Moşe, cu mult mai târziu, după ce Enoş (cunoscut şi fost alcătuită de Rabinul Louis Ginzberg modernă. Totul este văzut prin altă pris- a avut revelaţia de pe Muntele Sinai. Sunt ca Enoh), Metu- (1873-1953) din SUA. Traducerea în mă, totul este reinterpretat. Facerea Lumii creaţi îngerii, apoi Omul, cu sufletul său. saleh, Noah, Ni- română se datorează Dianei Medan şi este privită ca un program mai complex, Se povesteşte despre căderea din Rai a mrod, ajungem la este impecabilă, volumul fiind îngrijit de întâi se stabilesc reguli, conform unor con- lui Satan, este creată Eva. Dar înaintea Turnul Babel (de directorul Cancelariei Rabinice, Eduard cepţii actualizate, se aleg lucrurile ce tre- ei Adam a avut-o soţie pe Lilith, care însă fapt, Babilonul). Kupferberg. buiau să fie făcute, este alcătuit alfabetul a fost izgonită pentru că se credea egala Altă etapă este Apariţia acestei lucrări este un mare ebraic, fiecare literă are o personalitate, bărbatului; a fost apoi rândul Evei, creată existenţa primului câştig pentru deschiderea oferită cititorilor fiecare zi din cele şase (lucrătoare) are un din partea cea mai puţin pretenţioasă, patriarh, Abraham, a urmaşilor săi, până în lumea mirifică a comentariilor post-bi- program bogat. Citim de fapt un frumos coasta bărbatului. Totuşi, femeia este con- la Iaakov şi Esau, fratele mai mare, înşelat blice, unele folclorice, altele aparţinând basm despre Pământ, ape, peşti, alte siderată mai inteligentă şi mai complexă de Iaakov. Nu vom extrage nici citate, nici unor anonimi sau unor învăţaţi cunoscuţi. fiinţe, etc. Toate lucrurile create Îl laudă decât bărbatul, creat din humă. Extrem nu vom relata episoade din carte. Lăsăm Volumul de faţă cuprinde legendele care pe Domnul, niciodată numit altfel decât de interesantă această interpretare, care cititorul să se delecteze cu una dintre cele privesc Creaţia şi cele mai importante Haşem (Numele). Apoi începe istoria lui contrazice prejudecata inferiorităţii femeii mai frumoase cărţi de mitologie apărute momente ale istoriei biblice, până la Adam, se vorbeşte despre Lume. Aici vom faţă de bărbat. Omul cade în păcatul cu- în literatura universală, Agada. Patriarhul Iaakov. Menţionăm că unele aminti reflecţiile lui Nietzsche despre cre- noaşterii, este izgonit, începe istoria teres- BORIS MARIAN MEHR legende ale evreilor au ajuns şi în tezaurul dinţa evreilor, care au adus primii noţiunea tră a omenirii. Urmează zece generaţii, de REALITATEA EVREIASCĂ - 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013 15 20 de ani de Gaudeamus şi 85 de ani de Radio în România - Ce reprezintă Târgul Gaudeamus Interviu cu VLADIMIR EPSTEIN, Ne-am înţeles atunci – erau alături de Cred, de asemenea, că dinamismul pentru spaţiul cultural românesc şi pentru mine Mircea Nedelciu, Mircea Sântim- şi atmosfera vie a Târgurilor Gaudea- piaţa de carte din România? director executiv al Târgului breanu – care, din nefericire, nu mai sunt mus vine şi din rolul activ pe care îl dăm - La douăzeci de ani de la prima Gaudeamus în cadrul Societăţii printre noi –, Anca Dumitrescu, Cătălin publicului: publicul este cel care decide ediţie, Gaudeamus este un brand, ca Române de Radiodifuziune Ţîrlea, Ion Bogdan Lefter şi Paul Daian cea mai bună editură, cea mai râvnită să vorbesc în termeni de imagine. Un – ca, dacă lucrurile nu vor merge, va fi carte a Târgului, publicul apreciază sur- brand ale cărui note definitorii asociază, ediţia zero a Târgului. Dacă, în schimb, sele media care au oferit cea mai bună într-o formulă originală în lume, cartea porneam cu dreptul, va fi ediţia I. Şi a fost acoperire evenimentelor fiecărei ediţii. O şi radioul public, două suporturi soft de prima ediţie: am pornit în linie dreaptă! De interactivitate care oferă, în acelaşi timp, transmitere a culturii, am putea spune, la acel moment şi până astăzi s-au schim- o apreciere care coincide adesea cu va- dacă ne gândim la multitudinea formelor bat multe lucruri, am învăţat din mers, unii lorizările academice ale editurilor, cărţilor de comunicare de astăzi, unele – destul de la alţii, am construit o echipă – echipa şi autorilor premiaţi în fiecare an pe piaţa de agresive. Târgurile Gaudeamus fac Gaudeamus –, am participat la târguri de editorială din România. parte din spaţiul cultural românesc. Într-un carte în străinătate. Într-un cuvânt, am - Ce are de transmis cititorilor directo- mod discret, dar consistent, fiecare târg ţinut pasul cu evoluţia pieţei de carte şi rul celui mai prestigios târg de carte din este un reper pentru momentul anului a pieţei târgurilor de profil. E greu să fac România, în acest an aniversar? sau pentru zona în care îl organizăm. o comparaţie a Târgurilor Gaudeamus la - Sunt un adept al cărţii foşnitoare. Nu Gaudeamus Internaţional e, la fiecare primele ediţii cu cele de astăzi: în primul resping, în acelaşi timp, noile tehnologii, ediţie, evenimentul de vârf al anului edi- rând, pentru că alta era piaţa de carte de care fac cartea din ce în ce mai accesibilă torial din România. Iată câteva cifre de la atunci, altfel erau publicul, presa... eram şi mai uşor de găsit. E extraordinar să ultima ediţie: 400 de expozanţi, cca. 650 cu toţii în alt orizont de aşteptare, eram poţi citi oriunde şi oricând, în aeroport, în de evenimente culturale (un record!) în cu toţii la început. Acum, climatul e mai maşină, în spaţiile publice, e fabulos să cinci zile, 112.000 vizitatori şi peste 700 complex, dar şi mai problematic. Astăzi, îţi poţi procura în orice moment o carte de articole şi reportaje apărute în presa competiţia a devenit mai dificilă, publicul cu un simplu click. Nu cred însă în mult scrisă, la radio, TV şi online. Ideea de a pe care îl vizăm caută evenimente care discutata posibilă dispariţie a cărţii pe care face din Târgul Gaudeamus unul itinerant să reunească, în acelaşi spaţiu, cultura o poţi atinge sau mirosi. Cred, mai degra- în oraşele din ţară ne-a venit în anii 2000: şi entertainment-ul. Cred că facem faţă bă, că formatul clasic al cărţii tipărite va aşa s-a născut Caravana Gaudeamus, cu succes acestor provocări: o spun cei coexista foarte bine cu e-book-urile. S-a care a ajuns în cursul timpului la Cluj- peste 2.000.000 de vizitatori care ne-au întâmplat, în fond, la fel cu teatrul şi opera Napoca, Timişoara, Craiova, Constanţa, trecut pragul în aceşti 20 de ani, o spun sau cu teatrul şi cinema-ul, televiziunea a Sibiu, Târgu-Mureş, Braşov. În oraşele profesioniştii cărţii care ne plasează în părut o ameninţare la adresa radio-ului, şi în care târgul s-a permanentizat – Cluj, primele zece târguri de carte din Europa. aşa mai departe. Şi iată că ele continuă Timişoara, Craiova şi Constanţa – Gau­ O spun, de asemenea, partenerii noştri să existe, ba chiar se completează de deamus a devenit evenimentul cultural internaţionali: pentru colegii noştri de la minune. Mesajul meu? Citiţi şi... veniţi la numărul 1 al anului. Cred că am răspuns RAI (Radioul public din Italia), de exem- Gaudeamus, fireşte! până acum la prima parte a întrebării: cât plu, suntem o sursă de inspiraţie în ideea Anul acesta, la ceas aniversar, vă priveşte piaţa de carte, estimările arată noastră de a aduce împreună cultura aşteaptă multe surprize. Dezvălui una că, în medie, 35% din comerţul cu carte scrisă şi radioul. E o alianţă pe care o singură: culturile nordice vor fi în prim-pla- din România are loc în fiecare an prin târ- aniversăm de două ori în 2013: sunt 20 nul acestei ediţii! Veniţi la GAUDEAMUS, gurile de carte. La rândul lor, manifestările de ani de Gaudeamus şi 85 de ani de între 13 şi 17 noiembrie, să descoperiţi Gaudeamus preiau o pondere majoritară Radio România. La care se adaugă, chiar cum şi ce scriu astăzi scriitori din Sue- pe această piaţă. în aceste zile, un număr rotund de 75 de dia, Norvegia, Finlanda, Danemarca şi - Este Târgul Gaudeamus acum ceea târguri Gaudeamus cuprinse în Programul Islanda! ce se spera a fi în urmă cu 20 de ani? Lectura, care s-a dovedit cel mai longeviv A consemnat - În 1994, când am dat startul Târgului proiect dedicat cărţii şi educaţiei pe care GEORGE GÎLEA Gaudeamus, am început cu o glumă. l-am lansat în 1994. Annya Cajal – Germania va oferi un miliard de dolari pentru laureată a Premiului îngrijirea supravieţuitorilor Holocaustului În următorii patru ani, Germania va transfera către Claims “închise”, adică cele înconjurate de ziduri. Dar în acea perioa- “Hommage Conference un milliard de dolari pentru îngrijirea supravieţui- dă, mii de supravieţuitori ai Holocaustului au stat în “ghetouri torilor Holocaustului, informează cotidianul “Haaretz”. Suma a deschise”, ca, de exemplu, cele din Cernăuţi, din România, în fost convenită după negocieri purtate de reprezentanţii Claims ghetouri din Bulgaria şi alte ţări ocupate de nazişti. Aceşti evrei Bénévolat” Québec Conference şi Ministerul german de Finanţe. Plăţile se referă aveau interdicţii de a ieşi seara, nu puteau ocupa servicii de la perioada 2013-2017.Concret, aceasta va însemna servicii de calitate, erau persecutaţi sau obligaţi să poarte steaua lui David. îngrijire la domiciliu pentru 56.000 de supravieţuitori ai Holoca- Noile criterii vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2014. Între ustului din întreaga lume, dintre care 22.000 trăiesc în Israel. 2000-3000 de supravieţuitori vor fi eligibili să primească o Alte 90.000 de persoane vor primi ajutoare sociale ce includ indemnizaţie lunară de la guvernul german. Germania s-a alimente, medicamente, haine, pături, aeroterme pentru vremea angajat să discute şi posibilitatea compensărilor financiare rece, activităţi sociale etc. pentru supravieţuitori care erau copii în perioada Holocaustului, Pe baza unui alt acord, Germania va oferi compensaţii vic- iar acum necesită îngrijiri pentru a face faţă traumelor şi altor timelor Holocaustului care, în timpul celui de-al doilea război efecte emoţionale ulterioare, care s-au manifestat după ce au mondial, s-au aflat în “ghetouri deschise”. Până acum s-au devenit adulţi. (E.G.) plătit compensaţii numai pentru cei care s-au aflat în ghetouri Andrei Oişteanu: „Ordine şi Haos. A cincea generaţie de medici în Mit şi magie în cultura tradiţională românească” familia Cajal, fiica Oanei şi a dr. Ştefan O c a r t e regăsesc în arhaicul autohton. Este vorba În cuvântul său, Andrei Oişteanu Cajal, Annya, a primit Premiul «Hom- despre bine de pericolul care ameninţă fiinţa umană, a arătat că folclorul religios românesc mage Bénévolat - Québec», la categoria şi rău, aşa a întruchipat de demon, iar cartea descrie trece prin transformări şi, dacă regimul «Tineri voluntari», pentru contribuţie caracterizat obiceiuri şi tradiţii care ajută omul să se comunist a exagerat rolul acestuia, după benevolă excepţională, devotament şi criticul literar protejeze împotriva demonului. Cartea 1990… tăcere! Totuşi, câţiva etnologi perfecţionism. Premiul i-a fost decer- Paul Cernat se adresează unui public care vrea să au încercat să readucă domeniul într-un nat de primul ministru al Quebecului, volumul cu ti- cunoască specificul culturii populare şi cadru ştiinţific. Miza acestei cărţi este să Pauline Marois, şi de ministrul Muncii, tlul de mai sus, urmează tradiţia altor antropologi celebri, găsească un motor de generare a acestei Solidarităţii Sociale şi Condiţiei Femeii, inclus în „Seria ca Mircea Eliade şi Romulus Vulcănescu. ramuri a folclorului, un principiu mitologic Agnès Maltais. de autor Andrei Antropologul cultural Vintilă Mihăilescu ce acţionează între ordine şi haos, care O schiţă de portret a adolescentei: Oişteanu”, lu- a considerat lucrarea „o carte polifonică”, restabileşte echilibrul, de fiecare dată ea păşeşte pe urmele străbunicului, crare lansată deosebit de complexă, care depăşeşte când este răsturnat. Şi omul are un rol prof. univ. dr. Marcu Cajal, creator al la Bookfest, pe graniţa luptei dintre bine şi rău, marea în acest proces iar pentru menţinerea şcolii româneşti de pediatrie; bunicului, 2 iunie a.c de calitate a cărţii fiind un holism echilibrat. echilibrului foloseşte gesturi mitice şi acad. Nicolae Cajal, care, alături de Editura Poli- În societatea arhaică românească toate magice. Mitologia populară românească, magistrul său, Ştefan Nicolau, a pus ba- rom. De fapt, se întorc în acelaşi loc, toate merg lao- a spus A. Oişteanu, nu este încântată zele virusologiei în România; tatălui, dr. nu este o lucrare cu totul nouă ci una laltă. Cartea lui A.Oişteanu nu epuizează nici de ordine, nici de haos şi alege una Ştefan Cajal, renumit medic specialist în care, la fel ca alte cărţi ale autorului, „s-a mitologia, este un model care îi ajută pe dualistă, bogomilică. Sunt soluţii simple geriatrie, stabilit în Canada. Annya Cajal metamorfozat” de-a lungul timpului. Prima alţii să pătrundă în această societate. Cul- pentru ţăranul român care se confruntă cu a fost acceptată la cea mai prestigioasă ediţie, puternic cenzurată, a apărut în aju- tura arhaică românească este compusă fenomenele din jurul său. Acest dualism universitate din Canada, McGill Univer- nul evenimentelor din 1989. Acum, Andrei dintr-o multiplicitate de straturi în care co- a creat o polemică între savanţii români sity, la specialitatea geronto-psihologie. Oişteanu a îmbogăţit-o, astfel că ediţia există regele Solomon, şamani, credinţe cu privire la sursa răului, provenienţa sa, Unul din scopurile recentului premiu este actuală este de trei ori mai amplă decât şi eresuri. Întreaga lucrare sugerează o la care încă nu s-a dat un răspuns dar pe să inspire şi altor tineri dorinţa de a-şi cea iniţială. În cultura română, a arătat cosmologie care se deschide în direcţii care el va încerca să-l găsească. (E.G.) dărui timpul oamenilor în suferinţă. (I.D.) criticul, principiul binelui şi al răului se multiple, a afirmat Vintilă Mihăilescu. 16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013 Povestea unei chimiste Întreaga sa prezenţă aparţine altei pentru a studia la Facultatea de Chimie; cu modestie, nu are nimic deosebit... Dar fermecător cu dl. Pompiliu Sterian, la care vârste. Nu cea pe care o are, nici cea pe după patru ani, a devenit cercetător în nu există viaţă obişnuită ! apreciază simţul ritmului), să tricoteze. care ai putea-o bănui. Deşi s-a născut cadrul unui „laborator de chimie a focu- Scrie poezii sau participă la programele acum 83 de ani, mai are mulţi până când lui”. L-a cunoscut pe viitorul soţ, un tânăr organizate de clubul de creaţie. S-a bucu- îi va arăta pe toţi. inginer hidrotehnician, „foarte muncitor, rat de relaţia stabilită cu Vlad, unul dintre Doamnei Dorotea Weissbuch (Ian- bun”, care făcea naveta pentru a o putea elevii liceului Lauder - în cadrul proiectului covescu) îi place să danseze, să facă vedea şi care a devenit apoi, pentru tot recent iniţiat, în care elevii din clasele mişcare. Astfel îşi începe ziua, prin restul vieţii împreună, „protectorul, repre- mai mari „adoptă un bunic” (s-a bucurat mişcare (mă întâmpină zâmbind, într-o zentantul familiei”… Oare lui i s-au adesat foarte mult pentru că i-a adus romanul ţinută sportivă).Este şi una dintre prin- versurile poeziei sale „Neîmplinire”, scrisă „Cel mai iubit dintre pământeni”, o carte cipalele protagoniste ale spectacolelor mai târziu, la cămin: Când voi fi bătrână de care s-a ataşat enorm), s-a bucurat de (în care a cântat şi a dansat), dedicate şi tu vei fi bătrân /În liniştea nopţii, sub programele organizate în aprilie de către rezidenţilor căminului Rosen de către razele de lună, /Zglobie, râzând ca o grupul internaţional de voluntari („când minunaţii tineri artişti care au creat şi nebună, /Voi cere o ştrengărie strângâ- vezi atâta tinereţe şi energia pozitivă pe animat Centrul de Artă Comunitară Vârsta ndu-te la sân /Dar eu voi fi bătrână şi care o degajă... !”), veniţi la cămin pentru a 4 (desfăşurat de Tanga Project) : „Moses tu ...vei fi bătrân?...Au venit apoi copii... desfăşura activităţi comune cu rezidenţii, Stories”, „Vârsta obiectelor”, „O istorie întâi o fată, apoi un băiat... dragostea a în cadrul atelierului „Îmbătrânind activ fizică”, despre care vorbeşte cu atâta căpătat şi alte forme... Dar activitatea de prin artă comunitară”. Dar cel mai mult, a bucurie. cercetătoare a continuat, cu dedicaţie, în înţeles profund compasiunea... În progra- La Focşani, oraşul natal, a suferit ciuda mediului toxic, în „Centrul de cer- mul său zilnic intră vizitele în camerele ce- împreună cu familia persecuţiile etnice cetare pentru protecţie anticorozivă, la- lor mai suferinzi decât ea (pe doamna Valli îndurate de populaţia evreiască, începând curi şi vopsele”. „Meseria mi-a plăcut, am o ajută să mănânce, doamnei Mariette îi cu evacuarea din casa familiei (care a făcut-o conştiincios”... Totuşi, a fost mai aduce ziare şi stă de vorbă cu ea – „Cu devenit, printr-o tristă ironie, Centrul mult decât atât pentru că, împreună cu un ce-ţi mai pot fi de folos ?” „Cu prezenţa... ” Naţional de Românizare), continuând cu coleg, a creat o substanţă ignifugă pentru Ar dori să-mi povestească mai mult –, pe doamna Himmler, nevăzătoare, o exmatricularea din şcoală (Liceul de Fete ţesături (pentru uzul pompierilor). Copiii despre viaţa sa de acum. „Aici, la cămin, înveleşte, se străduieşte să o însenineze). din Focşani); din fericire, ca şi în cazul au crescut, au studiat, au urmat facultăţi, e viaţa mea! Aici m-am redescope- ”Dacă eu aşa simt...aşa e firea mea... ” Şi altor tineri evrei ai acelor timpuri, şi-a au început să profeseze, şi-au întemeiat rit!” Întreaga ei alură se animă iar anii ochii calzi se umezesc uşor… continuat studiile la o şcoală evreiască, familii. Îmi povesteşte cu evidentă mân- adunaţi, povara nedreaptă, în privirea sa ANDREEA DAVIDOVICI beneficiind de profesori evrei de excepţie, drie şi cu ochii mari, întunecaţi, umezi, vie, adâncă, din povestea vieţii, dispar intelectuali (medici, ingineri, profesori) despre nepoţii ei, dintre care unii au încet, pe rând, undeva, într-un tărâm proveniţi din diferite domenii, care-şi urmat cariere în domeniul artistic. Parcă al atemporalităţii căci iată, este din nou Premiile Uniunii pierduseră serviciul din cauza aceluiaşi tip nu doreşte să insiste prea mult asupra tânără şi râde. Cald, tinereşte. Aici a (re) de persecuţie. Apoi, a plecat la Bucureşti poveştii vieţii sale, pentru că, spune dânsa învăţat să danseze (face deseori un duo Scriitorilor La mulţi ani, Un nou proiect la Căminul “Rosen” din România În acest început de primavară, proiec- delat din plastilină, am făcut colaje, zeci Juriul de premiere al Uniunii Scriito- Nora Harnik! tul de artă comunitară „Vârsta 4” a înscris de fotografii, schimb de reţete culinare rilor din România s-a întrunit pe 10 iunie o nouă realizare, deosebit de plăcută şi chiar am copt produse de panificaţie, şi a hotărât premiile pentru anul 2012. „Nu vreau să se scrie despre mine la Dramaturgul Radu F. Alexandru a ziar”, mă întâmpină Nora Harnik, soţia inimilor noastre. care au ieşit foarte gustoase. Nu puteau David Schwartz şi echipa sa – Miha- să lipsească dansul, horele şi muzica. fost distins cu premiul la secţiunea celui din urmă cantor „autohton”, Willy TEATRU a U.S.R., pentru lucrarea Harnik z.l., care a slujit timp de 60 de ela, Monica, Paul şi Katia – au invitat un Să consemnăm că rezidenţii s-au grup de voluntari: artişti, manageri cultu- afirmat şi ei ca solişti. Teatru 7, publicată la Editura Cartea ani de la amvonul Templului Coral din Românească. Bucureşti. „Eu sunt o femeie obişnuită”. rali, medici, asistenţi sociali şi activişti în Între voluntari era o regizoare din Ger- domeniul artei comunitare, din Germania, mania care ne-a prezentat un film produs Celelalte premii au fost: POEZIE - „Dar aţi fost soţia unui om înscris în Nicolae Prelipceanu, La pierderea spe- cronica vieţii sinagogale din România”. Olanda, Spania, Belgia, Letonia, Bulgaria, de ea, vorbit în româneşte. Să adăugăm Ungaria şi un caz special - o japoneză că s-au purtat discuţii despre rolul şi moda- ranţei (Casa de Pariuri Literare); PRO- „Asta – da. Willy a fost un om deosebit. A ZĂ - Florina Ilis, Vieţile paralele (Cartea muncit mult, a suferit mult, a trăit pentru rezidentă în Suedia. Bineînţeles, au fost lităţile de implementare a unor manifestări invitaţi şi din România. Să recunoaştem, de artă comunitară în colectivele instituţi- Românească); CRITICĂ ŞI ISTORIE hazanut. Muzica asta îi aducea alinare, LITERARĂ, ESEU - Mircea Mihăieş, Ce ştiind că, în dialogul cu Dumnezeu, în faţa o acţiune absolut impresionantă! onalizate de oameni în vârstă. Rezidenţii I-am primit cu toată dragostea. Dom- noştri au făcut observaţii apreciate. Ca rămâne. William Faulkner şi misterele Aron Kodeş-ului, poartă în ruga lui rugile ţinutului Yok­napatawpha (Polirom); atâtor oameni, cu propriile lor frământări, nul director Gaetano Perrotta le-a urat totdeauna, pe post de gazdă ospitalieră, bun venit şi a subliniat că la noi, la Cămin, responsabili cu mobilizarea rezidenţilor şi DEBUT - Marius Chivu, Vântureasa de dureri, speranţe”. plastic (Brumar); TRADUCERI - Dinu Nora Harnik şi-a câştigat existenţa s-au asigurat condiţii excelente pentru o animatori – Rodica Dumitrache, Ilie Zan. bogată activitate cultural-educativă. Totul a fost minunat! A existat perma- Luca, Mo Yan, Obosit de viaţă, obosit dintr-un atelier de remaiat ciorapi. Ase- de moarte, (Humanitas); PREMIUL menea ateliere nu se mai văd azi, când Timp de 10 zile s-au desfăşurat nume- nent o atmosferă de caldă prietenie, am roase acţiuni, oaspeţii noştri, împreună cu trăit clipe de mare bucurie, de care ne vom FUNDAŢIEI „ANDREI BANTAŞ” - Irina aproape că nimic nu se mai repară. Ce Horea, J. M. Coetzee, Miezul verii (Hu- s-a stricat se aruncă. Soţii Harnik erau tinerii de la „Vârsta 4” au organizat diverse aminti mereu. Vă mulţumim, Sigrun, Mara, ateliere de lucru la care au fost antrenaţi Katrin, Victoria, Judith Borocz, Silvia, No- manitas); LITERATURĂ ÎN LIMBILE oameni cu venituri modeste, dar înţe- MINORITĂŢILOR NAŢIONALE - Goran legerea sufletească nu e mai presus? numeroşi dintre rezidenţi. Am făcut miş- emi, Judith Goudsmit, Mar Gomez, Ami cări de înviorare şi relaxare, exerciţii hazlii Kohara, Oana, Tamara, Olivia! Mulţumim, Mrakić, Contraatac terorist (Uniunea Nora Harnik n-o spune în cuvinte, dar aşa Sârbilor din România); PREMII SPE- simte. Apreciază mult ajutorul primit din de pantomimă, ne-am distrat cu jocuri de de asemenea, prietenilor de la „Vârsta 4” societate, s-au creat momente de mare POMPILIU STERIAN, CIALE - Andrei Pleşu, Parabolele lui partea DASM pentru a-şi putea trăi viaţa Iisus. Adevărul ca poveste (Humanitas); cu demnitate. În curând, va împlini 90 de veselie prin strigături şi hohote de râs în rezident, Căminul “Amalia cascadă, am desenat, am colorat, am mo- şi dr. Moses Rosen” PREMIUL NAŢIONAL - Ion Pop. ani. Ad Mea Veesrim, doamnă Nora! (I.D.) GEORGE GÎLEA

toamna viitoare îi venea rândul la recruta- Amintiri de la „Revista Cultului Mozaic” re. Era lung, deşirat, cu părul roşu ca fo- fii? Nu, târgul n-avea trebuinţă de atâtea cul, cu o privire ageră şi pătrunzătoare de tipografii. Dar parcă de atâţia frizeri avea om inteligent. Pasiunea pentru cuvântul Marva, împătimitul literelor trebuinţă? Sau de toţi croitorii sau ciz- scris îl condusese către această meserie, Se numea Avram. Directorul rămase pe gânduri, bătând, marii? Dacă stai să te gândeşti, această iar meseria îi sporise pasiunea. Cu sau Mai târziu Marva, adi- după un obicei al său, tactul cu latul disproporţie între realitate şi necesitate, fără vingalacul în mână, era toată ziua că tot Avram, dar de palmei. între ceea ce era efectiv şi ceea ce ar fi cu ochii pe texte. Ziarul, cartea, revista, la dreapta la stânga, era numele ce şi-l - Mda, vrei să-l dai în meserie, ca şi pe trebuit să fie, constituia una din cauzele cuvântul tipărit îl atrăgeau cu patima cu luase în vederea unei viitoare cariere ceilalţi cinci băieţi. Mi-i amintesc pe toţi... sărăciei şi mizeriei târgului. care pe alţii îi atrăgea băutura. publicistice. Ce căuta un pseudonim în Decât că Avram e altfel decât ceilalţi. Cu Aceste aspecte ale vieţii Avram avea De la vingalac la condei, se ştie, familia lui Şoil-cărăuşul? Răspunsul e că totul altfel! să le descopere şi să fie preocupat de ele drumul e scurt, sau în orice caz pare feciorul cel mic se arătase de la început Şi după ce bătu alte câteva măsuri cu mai târziu. Acum, cu vingalacul în mână, aşa unora şi el, Avram, era dintre aceş- altfel decât ceilalţi. latul palmei, directorul adăugă doar atât: aplecat asupra casei de litere, se străduia tia. Visul lui era să scrie. Să culeagă în - Tot băiatul lui Şoil-cărăuşul e primul - Păcat, mare păcat că băiatul ăsta nu să alcătuiască în plumb cuvintele textului plumb, şi să imprime pe hârtie nu numai şi anul acesta, îşi şopteau mamele, ve- merge mai departe la învăţătură... aşternut pe hârtie. gândurile altora, ci şi propriile sale idei rii, mătuşile. Şi când te gândeşti că în Mama s-a frământat singură câteva Afişe, invitaţii la nuntă, câte un deces, şi simţăminte. Visa să plece într-o zi la bojdeuca lor din uliţa Calicimii îşi făcea zile, s-a sfătuit cu vecinele, apoi a adus boniere şi facturiere pentru cei câţiva ne- Bucureşti, cu redacţii, edituri şi scriitori, lecţiile la lampa de gaz... vorba cu Şoil, întors ostenit şi supărat de gustori mai răsăriţi, cam la aceasta se re- unde să lucreze nu numai cu vingalacul, În clasa a patra, spre sfârşitul iernii, la drum. Degeaba: de unde bani pentru ducea activitatea tipografică. Iarna, când ci şi cu condeiul. domnul director a trimis vorbă cu băiatul liceu? Taxe, caiete, uniforme, atâtea chel- şi când un afiş despre un mare-bal-mare În aşteptarea acelei zile însemnate, să vină părinţii la şcoală. Directorul a tuieli de-ţi vine ameţeală numai când te şi câte un anunţ despre deschiderea unui aplecat peste casa de litere, continua să primit-o frumos în cancelarie, a poftit-o gândeşti. Nu, liceul nu e pentru noi. nou salon de dans (valsuri, cotilioane, culeagă texte anodine, văzând cu ochii să şadă pe un scaun şi i-a spus că a Deci Avram nu a ajuns pe băncile li- cadriluri, în cel mai elegant stil parizian) minţii pagina de revistă cu propriul său chemat-o să afle ce intenţii are în privinţa ceului. A devenit ucenic-tipograf, meserie şi cam atât. articol de debut. În josul paginii numele băiatului. care oricum i se potrivea mai bine. Aşa treceau zilele, săptămânile, anii. cules cu un corp de literă mare, aldin: - De cum termină şcoala, îl dăm să în- În târg existau trei tipografii, ba chiar Iar un afiş, o invitaţie la nuntă, un deces. Avram Marva. veţe meserie. Ca şi ceilalţi. Bărbatul meu patru. Dacă un târg mărunt, oarecare Apoi din nou boniere şi facturiere. Uceni- a şi vorbit cu Moriţ-frizerul să-l ia ucenic. avea nevoie de trei, ba chiar patru tipogra- cul de altădată devenise de mult lucrător, VICTOR RUSU REALITATEA EVREIASCĂ - 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013 17 EVREII ÎN PRINCIPATELE DUNĂRENE LA 1848 Anul acesta se împlinesc 165 de ani de la ”primăvara popoarelor europene”, În broşura ”Dorinţele partidei naţionale şi necunoaştere, fie din cauza ideii devo- anul revoluţionar 1848. Revoluţii la care au participat şi evrei liberali, luptători atât în Moldova”, autorul ei, Mihail Kogăl- tamentului faţă de putere (cu speranţa că pentru principiile libertăţii şi democraţiei, cât şi pentru emancipare. Revoluţiile au niceanu, vorbea despre ”emancipaţia situaţia lor civică se va modifica datorită ajuns până în Principatele Dunărene: Moldova şi Ţara Românească. Aici ele erau graduală a israeliţilor moldoveni...trebuie acesteia), fie din izolare, considerând că îndreptate împotriva protectoratului rusesc, dar şi împotriva sistemului social şi politic ca prin măsuri umane şi progresive să se ei reprezintă altceva, nu o parte a naţiunii existent, împotriva corupţiei şi arbitrariului juridic. opereze cât mai în grabă fuzia israeliţilor române. Totuşi, un conflict a izbucnit şi şi prefacerea lor într-o stare de cetăţeni în interiorul Obştei Evreilor Lehi din Bu- Care era situaţia evreilor în Principate, de armată şi dreptul copiilor evrei de folositori ai statului”. cureşti, un grup de ”progresişti novatori” în anul 1848? Marea lor majoritate erau a frecventa şcolile publice primare cu Situaţia în Ţara Românească a fost silindu-l pe starostele Israel Herş Baraţ imigranţi sau generaţia a doua şi a treia condiţia de a se îmbrăca la fel ca şi copiii diferită. Evreii au participat la revoluţie să demisioneze (el şi-a reprimit funcţia de imigranţi. Evrei din Galiţia imigrează în creştini; totuşi, era mai puţin liberal decât atât ca liberali şi progresişti, cât şi ca evrei după înfrângerea revoluţiei). Ceea ce ştim număr mare în Moldova atât ca urmare a legislaţia promulgată în Rusia în privinţa luptători pentru emancipare. Este cazul este că ”maskilul” Iehuda ben Mordechai schimbării situaţiei economice din acest evreilor în timpul ţarului Alexandru I, care bancherului sefard, influenţat de ideolo- (doctorul Iuliu) Barasch, aflat la Craiova, principat, cât şi ca urmare a schimbărilor nu impunea limite asupra îmbrăcăminţii gia Haskalei, Davicion Bally. Prin relaţiile nu numai că nu a participat la revoluţie, economice, politice şi demografice din copiilor evrei în şcolile primare. În nici lui cu vornicul Iancu Manu, el a salvat ci s-a bucurat că la Craiova era linişte, Imperiul Habsburgic: creşterea popula- un caz el nu poate fi văzut ca un început liderii revoluţiei de la arestare în preziua propunând şi prietenilor săi din Cernăuţi ţiei ca urmare a schimbării alimentaţiei al antisemitismului modern în Principate izbucnirii revoluţiei. Ulterior, el a împru- să nu participe. Ulterior, el a devenit prie- şi a îmbunătăţirii condiţiilor sanitare, sub influenţă rusă, ci dimpotrivă, ca un mutat bani revoluţionarilor, bani pe care ten al lui Barbu Ştirbey, care l-a ajutat să dezvoltarea economiei de piaţă, respin- început de modernizare nu i-a mai primit înapoi, publice cartea ”Minunile Naturei”. Totuşi, gerea influenţei Haskalei de către evreii şi europenizare. Puţinii fapt care a determinat mai târziu, după Unirea Principatelor, hasidim. Majoritatea evreilor imigranţi ”evrei maskili” existenţi falimentul băncii sale. Barasch a devenit devotat noii puteri şi a din Galiţia în Moldova erau hasidim, deşi la Iaşi se organizează în Nu a fost suficient ca devenit prieten cu Constantin A. Rosetti printre ei, în mod treptat, apar şi maskili, anul 1847 şi reuşesc să el să afirme cuvintele într-atât, încât l-a desemnat executor deşi puţini la număr. ”Haskala forţată” şi obţină un ofis domnesc ”Dreptate - Frăţie” ca testamentar (1863). recrutarea forţată în armată pentru 25 de din partea domnitorului toţi revoluţionarii. El În cadrul polemicii pentru emancipare ani (”cantoniştii”) în Rusia determină şi o Mihail Sturdza, care invi- a devenit prieten cu din cea de a doua jumătate a secolului al emigrare evreiască mare din această ţară ta pe evrei să-şi schimbe Constantin A. Rosetti 19-lea au fost prezentaţi ca participanţi la în Moldova în perioada ţarului Nikolai I. În portul hasidic şi să ad- şi a colaborat la ziarul revoluţie pictorii Constantin Daniel Rosen- privinţa Ţării Româneşti, situaţia era puţin opte ”hainele nemţeşti”; ”Pruncul Român”. Dar thal şi Barbu Iscovescu. Ei au participat diferită. Depărtată de Galiţia austriacă totuşi, nu reuşesc să-l într-un articol, Davicion la revoluţie într-adevăr, ca luptători liberali şi de Rusia ţaristă, imigrarea evreiască determine pe domnitor Bally cere emanciparea democraţi şi patrioţi valahi, însă nu ca era mult mai mică. Ea provenea din Im- să impună schimba- evreilor în mod direct evrei. Ambii erau convertiţi la creştinismul periul Otoman (ca rezultat al răscoalei rea portului evreilor, o şi îşi exprimă speranţa ortodox. C. D. Rosenthal, pe numele real pazvangiilor), incluzând evrei sefarzi; din aşa-numită ”Haskala că guvernul revoluţi- David, evreu din Budapesta, se conver- Moldova (adeseori o reemigrare a unor impusă” ca în Rusia onar le-o va acorda, tise mai întâi la creştinismul protestant, evrei aşkenazi imigraţi anterior în acest şi anterior în Imperiul aşa cum promisese. apoi – la Paris, sub influenţa lui C. A. principat), precum şi din porţiuni vestice Habsburgic. Câţiva evrei Toţi revoluţionarii sunt Rosetti – la creştinismul ortodox, Rosetti ale Imperiului Habsburgic, incluzând sefarzi din Bucureşti fraţi, cetăţeni; el speră fiindu-i naş şi el luând numele acestuia. evrei influenţaţi de procesul de moder- sunt influenţaţi de ideile ”novatoare” şi că şi evreii vor fi în aceeaşi poziţie de fii Într-o scrisoare către Rosetti, Rosenthal nizare. Numărul imigranţilor era mare în pun problema modernizării, parţial sub ai patriei, ”fraţi israeliţi”. Aceeaşi poziţie este critic faţă de familia lui, cerându-i Moldova, dar mic în Ţara Românească. influenţa romantică a Eteriei greceşti. o găsim într-un articol publicat în ziarul prietenului său să nu povestească despre Recensământul de la 1831, făcut pe baza Evreii nu au participat la revoluţia de ”Pruncul Român” de către evreul aşkenaz actul convertirii, de teamă că familia lui îi prevederilor Regulamentului Organic, la 1848 din Moldova. Printre persoanele Bern. Jos. Poppe (sau Popper), care cere va anula ajutorul material. Rosenthal nu menţiona 38.039 evrei în Moldova (la o arestate după adunarea de la Hotelul ”israeliţilor” din Bucureşti să se alăture a avut nici o legătură directă cu obştea populaţie de 883.679 locuitori) şi 3.316 Petersburg din Iaşi au fost şi doi evrei, dar revoluţionarilor în calitate de ”fraţi israeli- evreiască din Bucureşti, În privinţa lui evrei în Ţara Românească (la o populaţie unul dintre ei fusese arestat din greşeală, teni”. Nu ştim ce răsunet au avut aceste Barbu Iscovescu, el era fiul unui pictor de 1.650.000 locuitori). Mai târziu, în anul fiind prezent în mod întâmplător, probabil articole în rândul evreilor bucureşteni, de icoane şi învăţase să picteze în străi- 1899, numărul evreilor în România era din curiozitate, iar cel de al doilea era însă ele nu pot fi trecute cu vederea. nătate pe cheltuiala Bisericii Ortodoxe şi, de 269.915 (la o populaţie de 5.912.920 agent al consulului rus, care a transmis Trebuie să menţionăm şi participarea în exil la Istanbul, ceruse înmormântarea locuitori). Din punct de vedere religios, informaţii asupra participanţilor. Evident, la revoluţie a bancherului sefard Hillel în cimitirul creştin ortodox din acest oraş. majoritatea evreilor aşkenazi aparţineau ambii au fost eliberaţi. Neînţelegerea Manoach, care a devenit şi membru al Nici relaţiile lui Iscovescu nu indică vreo curentului hasidic, ceea ce a determinat rolului şi importanţei revoluţiei de către Consiliului Municipal din Bucureşti în pe- legătură cu viaţa evreiască. schimbări asupra organizării vieţii comuni- evreii din Moldova poate fi observată şi rioada ”guvernului provizoriu”. Menţionăm Revoluţia de la 1848 din Ţara Româ- tare şi religioase, printre care desfiinţarea dintr-o scrisoare a rabinului Aron Moşe că atitudinea revoluţionarilor valahi faţă de nească nu a avut timpul material necesar hahambaşiei, apariţia unor rabini hasidici Taubes din Iaşi. Întrebat de un evreu din evrei a fost chiar mai liberală decât cea a să pună în aplicare articolul referitor la şi a unor hahami numiţi de aceşti rabini. Galiţia dacă să imigreze atunci (în toam- revoluţionarilor moldoveni. Articolul 21 al ”israeliţi”. Poziţia evreilor a rămas aceeaşi Din punct de vedere juridic, unii evrei erau na anului 1848) în Moldova sau să mai Proclamaţiei de la Izlaz (citită la Izlaz în ca înainte de revoluţie. Istoricii au afirmat ”raiale”, alţii străini. Mulţi evrei luaseră o aştepte, rabinul Taubes i-a răspuns să ziua de 9 iunie 1848) cerea ”emanciparea că a fost vorba despre făgăduieli iluzorii, supuşenie străină în cadrul jurisdicţiei mai aştepte, deoarece în acel an evreii israeliţilor şi drepturi politice pentru orice deşi evreii nu au mai apărut ca o entitate consulare. Viaţa comunitară şi religioasă moldoveni avuseseră două mari necazuri: compatrioţi de altă credinţă”. religioasă marginalizată de la treburile po- era parţial sub forma unor asociaţii de de Purim, în martie, revoluţia (”rivolutzye”) Dar trebuie să subliniem că parti- litice ale ţării, teză susţinută de profesorul meşteşugari sau negustori, sub forma şi de Tişa BeAv, în august, epidemia de ciparea evreilor la revoluţia valahă a Carol Iancu. Oricum, putem afirma că este breslelor: ele întemeiau şi sinagogi. holeră. Totuşi, nu poate fi trecută cu ve- avut un caracter individual, nu colectiv. vorba de un început al unei noi perioade ”Regulamentul Organic” dăduse evre- derea atitudinea revoluţionarilor români Majoritatea evreilor au rămas pasivi la istorice, al luptei pentru emancipare. ilor unele drepturi, printre care scutirea asupra ”problemei evreieşti” în principat. aceste evenimente, fie din neîncredere LUCIAN HERŞCOVICI „Eu revendic!”, o premieră mondială apărută la Hasefer Volumul de poezie „Eu revendic!”, Holocaustului, celebrată în 8 aprilie 2013: „Casapul sacrificat”: ...casapul evreu/ cu sârguinţă ordinul mareşalului/ ucigând semnat de Moshe Liba, apărut recent Până la capătul zilelor/ El îmi va fi tatăl/ Măcelărit,/ găsit aşa,/ atârnat cu capul în cu tot ce aveau la îndemână/ tot evreul pe la Hasefer, cu sprijinul Yad Şi cine poate să-mi spună/ jos/între hartane/ de animale sacrificate. care îl găseau în ştetl (...) aducând evreii, Vashem, „este o premieră Că el nu mai este, exclamă Sau în „Trenul se opri la Roman”: nu pu- împuşcându-i/ şi aruncându-i în groapa mondială, pentru că este poetul, căruia timpul trecut team pricepe diferenţa, deosebirea/dintre comună. (...) În acele gropi ale morţii, pentru prima oară că o carte până la vârsta senectuţii nu acel tren intrat în gară/ cu mare zgomot în gropile comune,/ pământul părea să întreagă de versuri este de- i-a putut închide rănile. şi haos neaşteptat,/ şi alte trenuri. Reve- refuze/ să-i primească vii pe nenorociţii dicată Holocaustului din Ro- Versurile sale l-au făcut nind în actualitate, mai povesteşte poetul, care încă respirau, gemeau/ (...) de unde mânia şi Transnistria”, scrie pe Herzel Hakak să afirme: diplomat de profesie: „Soţia mea a murit a rămas şi vorba/ „Pământul s-a mişcat o „Los Muestros” în pagina „Moshe Liba este un izvor de în timp ce eu eram în serviciul MAE, în săptămână”. dedicată artelor şi lteraturii. creativitate, de contribuţie la Africa, şi nu a povestit nimic, niciodată, În finalul intervenţiei sale de Ziua Autorul celor 56 de poezii viaţa societăţii”. ce se întâmplase demult, în propriul ei Holocaustului, Moshe Liba face o măr- este supravieţuitor al Holo- Invitat la Ziua Holoca- Holocaust, petrecut în orăşelul Răşcani. turisire zguduitoare şi care explică de caustului din România, iar ustului de la MAE israelian, Nu a povestit niciodată ce se întâmplase ce a simţit nevoia de a scrie cartea: „Nu Herzel Hakak, preşedintele poetul a citit o parte dintre cu el, cu Haim, cu fratele său”. am (mai – n. red) vorbit româneşte (nici Asociaţiei Scriitorilor din Is- poemele incluse în volumul Moshe Liba a subliniat, la comemo- limba germană), nu am citit şi nu am scris rael, spunea, la lansarea „Eu revendic!” şi a spus, rarea de la MAE, că „lumea a auzit de româneşte vreo cincizeci de ani. Şi nu am cărţii: „Poemele sunt o măr- între altele: „M-am născut la Auschwitz, de lagăre de concentrare, vorbit, nu am povestit despre Holocaustul turie din mijlocul flăcărilor, mărturia unui Hârleşti, un sătuc din Moldova, unde tata camere de gaz. Dar nu prea s-a auzit (din România – n. red). Până azi. Copiii poet care nu mai poate ţine închise în el avea o prăvălie”. Fiind singurii evrei din de Transnistria, de trenurile morţii, de mei au aflat despre Holocaustul meu prin toate amintirile despre Holocaust, care toată aşezarea, familia, în căutarea unei uciderea evreilor cu topoare, cu cuţite, de versurile, prin poezia mea. Şi aşa a rămas face să explodeze toate sentimentele care vieţi mai sigure, a revenit la Roman, unde moartea acestora din cauza tifosului şi a Holocaustul, între mine şi mine însumi. îi urmăresc pe supravieţuitori”. tatăl a deschis o tinichigerie, care a ajuns epuizării. Lumea nu a auzit de Holocaust Până azi”. Renumitul muzician, pianist şi compo- să fie însemnată cu steaua galbenă, iar în România”. Motiv pentru care Herzl Hakak, la zitor Daniel Galay a compus chiar o piesă Moshe Liba a comentat, la Ierusalim: „I-au Acuzând autorităţile române că au ne- lansarea cărţii, l-a numit pe Moshe Liba pentru textul poeziei „Am să caut până la luat pe tatăl şi pe unchiul meu. Mult mai gat atâta timp Holocaustul din România, „un ambasador al tuturor fraţilor săi, ucişi capătul zilelor mele”, din volumul „Eu re- târziu, peste ani, am auzit, ori am înţeles, unde viaţa şi moartea atârnau de un fir de în Şoah”. vendic!”, prezentat în Israel, la Ministerul ce s-a întîmplat în acele locuri”. Câtă se- aţă, Liba scrie în „Pământul s-a mişcat o ALEXANDRU MARINESCU Afacerilor Externe, de Ziua Naţională a curitate au aflat acolo se arată în poezia săptămână”: Soldaţii români/ îndeplineau 18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013

Top 3 din 30 Comunitatea

O posibilă selecţie a unor evenimente întâmplate în ultimele 30 de zile C.E.B. adică ţările care atrag cei mai mulţi emigranţi români. în întâmpinarea Populaţia creşte în Africa, Şi mai trist este că, din punctul de vedere al con- scade în Europa şi SUA sumului individual efectiv pe cap de locuitor, românii sunt chiar ultimii din UE, cu 48% din media celor 27 de nevoilor zilnice De la o zi la alta, devenim tot mai puţini. Conform state membre. unui studiu al ONU, populaţia României scade cu 15% Cu toate astea, în primele trei luni ale anului în curs, ale evreimii bucureştene pe an, rată înregistrată şi în Belarus, Bulgaria, Croaţia, costul orar al forţei de muncă a crescut cel mai mult în Realeasă la începutul anului 1924, conducerea Comu- Cuba, Georgia, Letonia, Lituania, Republica Moldova, România (cu 8,6%), faţă de un plus de 1,9% în restul nităţii Evreilor bucureşteni avea ca preocupare principală Rusia, Serbia şi Ucraina. Ritmul nu e ieşit din comun, ţărilor din UE. Iar preşedintele Băsescu ne avertizează dezvoltarea şi consolidarea bazei sale materiale pentru dacă ne gândim că, în conformitate cu aceeaşi sursă, că, până în 2015, fiscalitatea pe muncă nici nu are vreo întreţinerea instituţiilor evreieşti de cult, cultură şi asistenţă numărul europenilor descreşte cu 14% pe an. şansă de reducere. socială. Masa evreimii bucureştene era chemată zi de zi să Însă, dacă o ţinem tot aşa, în 2030 ajungem la 15 În schimb, sărăcia nu pare să reuşească să ne de- se achite de sarcina plăţii cotizaţiilor, să contribuie cu donaţii milioane de locuitori, iar ceea ce este şi mai îngrijoră- termine să ne chivernisim banii pe care îi avem. Drept care reprezentau, nu unica, dar principala sursă de venit a tor este că românii, ca şi cetăţenii din ţările cele mai care, din alimentele pe care reuşim să ni le procurăm, comunităţii. Pentru a putea face faţă nevoilor bugetul comuni- dezvoltate economic, vor fi tot mai puţini şi mai bătrâni. aruncăm cinci milioane de tone pe an, faţă de 90 de tăţii urma să se ridice la suma de peste 31 milioane lei anual. Raportul ONU subliniază, de fapt, că toată populaţia milioane de tone, cât se aruncă în toate celelalte ţări Realizarea acestei sume nu era o sarcină uşoară, mai ales, mondială avansează rapid în vârstă: numărul persoa- ale Uniunii. Dacă ne gândim că noi suntem vreo 18 în condiţiile când creşterea mişcării antisemite şi începuturile nelor de 60 de ani şi peste ar urma să se tripleze până milioane de români, iar în UE trăiesc 498 de milioane crizei economice aveau drept consecinţă înrăutăţirea stării în 2100, iar cel al octogenarilor va ajunge de la 120 de de oameni, rezultă că suntem cei mai săraci şi mai materiale a populaţiei evreieşti. Totuşi, s-a menţinut dubla milioane azi, la 830 de milioane în 2095. risipitori europeni! ei ipostază: pe de o parte, calitatea de beneficiar al politicii Nu numai că va creşte vârsta locuitorilor planetei economice, sociale şi culturale a Comunităţii evreieşti, pe noastre, dar cei mai mulţi vor proveni din ţări sărace. Bafta americanilor că nu sunt în UE de altă parte, statutul de contribuabil de care depindea, în Astfel, vor fi 2,4 miliarde de africani în 2050 şi 4,2 mi- bună măsură, funcţionarea instituţiilor comunitare. „Evreul liarde în 2100. Până în 2050, nigerienii ar urma să fie Industria americană poate beneficia de gaze mai din Bucureşti – scria în documentele vremii – suportă enorm mai numeroşi decât americanii şi, până la sfârşitul se- ieftine şi elimina astfel concurenţa din UE şi Asia, fără de multe cheltuieli, care întrec de multe ori puterea sa de colului, la fel de mulţi ca şi chinezii! Tanzania, Republica ca pentru asta autorităţile să fie urecheate că distorsi- sacrificiu. Comunitatea Evreilor din Bucureşti are sarcini Democrată Congo, Etiopia, Uganda şi Niger vor avea onează piaţa, aşa cum se întâmplă în România, care deosebit de grele prin întreţinerea unor instituţii care stau la fiecare peste 200 de milioane de locuitori. trebuie să scumpească gazele, deşi le produce la un dispoziţia întregii populaţii evreieşti din Vechiul Regat”. Dar Să recapitulăm: locuitorii vor fi tot mai mulţi, mai exact preţ mai mic decât cel practicat pe piaţa UE. despre ce fel de instituţii era vorba? Spaţiul nu ne permite de la 7,2 miliarde de persoane acum, ar urma să se ajun- Industriile chimică şi petrochimică americane, mu- să trecem în revistă întreaga reţea instituţională întreţinută gă la 8,1 miliarde în 2025 şi 10,9 miliarde în 2100! Numai ribunde până acum cinci ani, au căpătat o nesperată de comunitate. Pentru sublinierea diversităţii, dăm câteva că în ţările dezvoltate vor fi tot mai mulţi sexagenari şi gură de oxigen prin începerea exploatării gazelor de şist, exemple sumare: octogenari, adică pensionari, iar în cele sărace vor fi tot care au un preţ de trei ori mai mic decât în Europa şi de Clădirea noului spital. Se avea în vedere înfiinţarea unei mai mulţi locuitori, inclusiv tineri, care probabil vor încerca cinci ori mai mic decât în Asia. Rezultatul? În timp ce instituţii spitaliceşti modernizate după cerinţele timpului, să migreze către locuri unde munca lor, mai mult sau mai România recurge la artificii financiare ca poporul să nu care să nu fie numai un loc pentru tratarea bolnavilor ci şi puţin calificată, va fi mai bine plătită. Vesel, nu? moară sufocat de tariful la gaze, în America au apărut un centru de învăţătură pentru studenţii evrei prigoniţi de recent 110 proiecte de investiţii, în valoare de 77 de mişcările antisemite de la începutul anilor ’20 ai secolului miliarde USD. Realizarea respectivelor proiecte poate România, ţara contrastelor XX. Spitalul existent a fost considerat mic, vechi şi ruinat, crea 46.000 noi locuri de muncă, după ce petrochimia care nu mai corespundea nevoilor timpului. Cheltuielile de Suntem cea mai săracă ţară din UE, cu excepţia a scăzut de la 1,1 milioane de posturi la 800.000. reclădire se ridicau la suma de 30 milioane lei, din care la Bulgariei, dar risipim de două ori mai multă hrană decât Dispunând de materie primă de trei ori mai ieftină data respectivă, adică în anul 1927, se avea 12 milioane orice alt stat din Uniunea Europeană. Şi, deşi suntem decât acum cinci ani, compania LyondellBasell a trecut „restul ne procură griji”, se scria în presa vremii. Şcoala de lipiţi pământului, costul orei de muncă devine mai scump de la faliment în 2009, la profituri record anul trecut. meserii „Ciocanul”. Era unica şcoală de meserii evreiască decât în orice alt stat european, alungându-se astfel În Asia, în special în China, „rata de utilizare a uzi- din toată România. A fost înfiinţată la sfârşitul secolului al eventuali investitori şi făcând să se închidă fabrici deja nelor deja scade, la circa 85%, faţă de 100% sau 110% XIX-lea de către farmacistul Adolf Salomon. Întreţinerea ei existente la noi. în trecut”, notează Chuck Carr, un expert în sectorul necesita o cheltuială enormă iar reorganizarea nu se putea În 2012, puterea de cumpărare standard a românilor chimic al firmei de consultanţă IHS, citat de Agerpres. realiza fără două milioane şi jumătate lei. Şcoala profesională a fost de numai 49% din media europeană dar, dacă ne În Europa, unde fabricile lucrează deja la 70% din capa- de fete „Focşăneanu”. Era considerată o fală a Comunităţii încălzeşte cu ceva, putem să ne gândim că bulgarii nu citate, este probabil ca gradul de acoperire a capacităţii bucureştene. În general, a fost frecventată de către copii au atins decât 47%. Ca să ni se şteargă zâmbetul de pe majorităţii fabricilor să scadă şi mai mult, ceea ce ar săraci. Clădirea necesita mari reparaţii, iar pentru extinderea faţă, să spunem însă că luxemburghezii au o putere de însemna închiderea parţială sau totală a unor uzine, lucrului manual erau necesare noi amenajări. Elevele fiind cumpărare de 2,5 ori mai mare decât restul membrilor continuă expertul american. foarte sărace, trebuiau ajutate cu îmbrăcăminte şi încălţă- UE, austriecii, irlandezii, olandezii şi suedezii sunt cu Prin 2017, cel târziu 2020, atunci când vor începe să minte. Cercul de domnişoare, de sub conducerea doamnei peste 30% peste medie. Ce pare cel mai ciudat este producă noile uzine americane, aflate acum pe planşete- Charlotte M. Efraim. A fost înfiinţată în 1925 şi a desfăşurat o că, în pofida crizei mai profunde decât la noi, cei care le designerilor, domeniul va deveni unul dominat de SUA. intensă activitate pentru ajutorarea bolnavilor de tuberculoză. sunt la nivelul mediei europene sunt italienii şi spaniolii, Alx. Marinescu A cheltuit un milion două sute mii lei, procuraţi prin colectă, serbări, reprezentaţii de binefacere. S-au împărţit ajutoare familiilor suferinde; în vara anului 1927 s-a înfiinţat o colonie Existenţa evreilor reflectată la Predeal unde au fost cazaţi 25 de bolnavi de plămâni. După posibilităţi se proiecta înfiinţarea unui sanatoriu pentru în Monitorul Oficial al Regatului României (IX) tuberculoşi. Societatea pentru protecţia fetelor şi femeilor În colecţia Monitorului Oficial aflăm o mulţime de 5 luni, timp în care a avut o procură generală, care evreice. A fost înfiinţată în anul 1926 cu scopul de a ajuta „anunciuri particulare”, multe dintre acestea reflectând încetează prin voinţa mandantului de la data publicării fetele şi femeile venite în Bucureşti pentru căutarea de lucru. activitatea desfăşurată de evrei. Astfel, întâlnim o pro- acestui anunţ în Monitorul Oficial. Societatea a înfiinţat un cămin unde persoanele respective să cură generală ( pag. 2238) „Prin care subsemnatul, Tot o despărţire în afaceri consemnează anunţul fie cazate. Activitatea ei de binefacere necesita noi venituri. Iosef Orenstein, declar că autoriz pe D.H.Orenstein de la pag. 1647, prin care „Se aduce la cunoscinţa Colonia şcolară de la Techirghiol. Comunitatea evreilor din a mě representa în tόte afacerile mele relative la generală că contractul de asociaţiune, intervenit Bucureşti avea aici două vile, cu 33 de camere. În fiecare comerciul de comision de cereale ce exercit. D-sa între D-nii Bernard Sűssmann & Adolf Litfan, pentru an, în lunile iulie şi august, aici erau adăpostiţi peste 300 de va avea drept a face ori ce cumpàrări saǔ vinderi de exercitarea comerciului de agentură şi comision, cu copii. Dar clădirile necesitau reparaţii capitale. Seminarul producte în numele meu, dând chitanţe de priimire contractul autentificat la tribunalul Ilfov, secţia de pedagogic şi teologic. Autorizaţia pentru înfiinţarea acestei de bani sau descărcare, care îmi vor fi oposabile; în notariat sub No 3855 din 1895, s’a radiat, precum instituţii s-a obţinut de la Ministerul Cultelor, fapt ce implica noi fine, va face totul în aceste afaceri ca şi mine însumi, s’a şi dispus ştergerea firmei sociale, rămânând fir- cheltuieli pentru comunitate. Menirea instituţiei era, pe lângă putěndu-mă chiar representa în justiţie la cas de tre- ma numai «Bernard Sűssmann» pentru continuarea formarea rabinilor moderni, cu o cultură iudaică modernă, şi buinţă. Pentru care îi dau presenta procură autentică”, aceluiaş comerciǔ.” Anunţul este semnat de acesta formarea profesorilor de limbă ebraică şi religie. Sarcină cu pe care o semnează Iosef Orenstein la Buzău, la 9 deoarece, rămânând cu firma, exista interesul pentru atât mai importantă cu cât s-a introdus, ca obligatorie, învă- iunie 1895. Mandantul şi mandatarul având acelaşi a se face publicitatea necesară pentru cunoaşterea ţarea religiei mozaice pentru elevii evrei din şcolile de stat. nume de familie, se pare că sunt rude apropiate, ceea de către clientelă. Universitatea Populară a Lojei „Noua Fraternitate”. Înfiinţată ce justifică încredere pentru acordarea unei procuri O revocare de procură pentru fostul agent face în anul 1928, era frecventată de numeroşi cursanţi evrei şi generale, inclusiv de reprezentare în justiţie, manda- obiectul anunţului înscris la pag. 1535 în care se neevrei. Cursurile s-au ţinut de profesori universitari, profesori tarul putând desfăşura toate operaţiunile comerciale specifică: „Se publică spre generală cunoscinţă că de şcoli secundare, numeroşi intelectuali. În organizarea şi şi juridice cu aceeaşi valoare ca mandantul („ca şi fostul meǔ agent Moritz Lupovici, încetând de a fi în întreţinerea universităţii s-a implicat şi Comunitatea Evreilor mine însumi”). Este un model de procură generală, serviciile mele l’am revocat procura ce’I dădusem din Bucureşti întrucât în preocupările ei se cuprindea nu doar utilizat în acea vreme, oferind o imagine a desfăşurării şi care e publicată în Monitorul Oficial No 839 din asigurarea educaţiei religioase dar şi cea seculară iudaică activităţii comerciale. 30 Aprilie 1894”. Anunţul a fost dat de G.Neidlinger şi universală. La pag. 2460 întâlnim o retragere de procură interesat de a face cunoscut clientelei sale hotărârea Utilitatea instituţiilor menţionate rezultă din presa tim- pe care o publică mandantul în Monitorul Oficial luată pentru a se evita consecinţe nedorite. pului. În anul 1928, când raportul Comunităţii Evreilor din nr. 72/1 (13) iulie 1895, arătându-se: „Subsemnatul Din aceste anunţuri se poate observa că, în aces- Bucureşti informa despre activitatea acestor instituţii, apărea I.Rosenblum, fabricant de umbrele şi corsete, domi- te cazuri, relaţiile de natură comercială ale părţilor Buletinul Uniunii Comunităţilor Evreieşti din Vechiul Regat ciliat în Bucuresci, strada Gabroveni No 47, retrag se desfăşurau între evrei, care încercau să lucreze (anul I, numărul 1, mai 1928). Buletinul apărea la Bucureşti, procura ce am dat D-lui Saul Mossessohn, din Bucu- împreună şi care, totuşi, într-un timp relativ scurt, astfel, sarcina apariţiei îi revenea în primul rând C.E.B.-ului. resci, legalisată la secţia I cu No 67 din 24 Ianuarie ajungeau să se despartă. Avem încă o mărturie documentară privind sarcinile cu totul 1895 şi de adi înainte nu mai are drept absolut de Iată cum scurte „anunciuri particulare” pot ilustra speciale ale C.E.B.-ului. Ei îi revenea misiunea organizării a face operaţiuni comerciale, precum şi de a priimi viaţa socială şi comercială a evreilor la 1895. vieţii evreieşti nu doar pe plan local dar şi în Vechiul Regat, regulări pentru mine”. Din aceste informaţii rezultă că I. SILBERSTEIN fiind şi un model pentru activitatea evreilor din întreaga ţară. mandatarul a beneficiat de procură puţin mai mult de LYA BENJAMIN REALITATEA EVREIASCĂ - 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013 19

ISTORICUL CAROL IANCU – DOCTOR HONORIS CAUSA Dincolo de Siluete AL UNIVERSITĂŢII “OVIDIUS” DIN CONSTANŢA aspecte momentane Cunoscutul istoric din antichitate până în zilele noastre, Carol IANCU, Nu este uşor să cunoşti un om dincolo de de la Universitatea din Montpellier, a relaţiile iudeo-creştine şi, îndeosebi, etichete sau întâlniri întâmplătoare. Cel puţin, primit titlul de istoria evreilor din România (el fiind Doctor Honoris Causa, în câteva rânduri, aşa mi-a fost dat să fac – în marţi, 28 mai 2013, în sala Senatului autorul unor lucrări de referinţă în ciuda condiţiilor relativ accidentale – cunoştinţă Universităţii din Constanţa. După in- domeniu). cu Dorina Grăsoiu. Ştiam că lucrează ca cerce- tonarea celebrului cântec academic Carol Iancu a dedicat distincţia tător la Institutul de istorie şi teorie literară „G. „Gaudeamus igitur” („Să ne bucurăm, primită memoriei părinţilor săi şi fa- Călinescu“ al Academiei Române. Mi-a oferit, aşadar”), interpretat de corul studen- miliei sale, soţiei Danielle prezentă la la un moment dat, volumul ei Bătălia Arghezi, ţilor, Dănuţ Tiberius Epure, rectorul ceremonie, şi copiilor Sarah şi Michaël. tipărit în 1984, iar doi ani mai târziu, pe următorul, Universităţii, şi-a exprimat bucuria de a In Lectio magistralis, intitulată “Jules intitulat Mihail Sebastian sau ironia unui destin. asocia universitatea „Ovidius” altor trei Isaac, Alexandru Şafran şi dialogul iu- Despre această lucrare sunt multe de spus. mari universităţi din România care au deo-creştin”, el a evocat rolul celebrului Înainte de orice, trebuie salutat demersul însuşi; conferit deja profesorului Carol Iancu, istoric francez, şi al fostului Şef Rabin nu este deloc unul oarecare în măsura în care importantul titlu: Universitatea “Babeş- al României şi Mare Rabin al Genevei în anul apariţiei, 1986, scrierea venea după Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea în apropierea dintre evrei şi creştini, investigaţii aprofundate despre climatul egal de “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi şi insistând asupra Conferinţei de la dificil creat de antisemitism (de cel visceral, ca Universitatea din Oradea. Acordarea Seelisberg (1947) la care amandoi au şi de cel întreţinut politic), pe de-o parte, pe de celei mai înalte distincţii universitare Aix-en-Provence, titularul Catedrei de participat. alta – de voinţa autoarei de a lumina, cu toate reputatului om de ştiinţă, originar din istorie contemporană la Universitatea Înmânându-i diploma, redactată în datele la îndemână, cine erau protagoniştii, în România, a fost votată în unanimitate din Montpellier şi directorul Şcolii de limba latină, rectorul universităţii a sub- principal Nae Ionescu şi Mihail Sebastian, pri- de Senatul Universităţii la propunerea Înalte Studii ale Iudaismului din Fran- liniat că ea este atribuită “în semn de mul – teoretician al xenofobiei, al doilea – tânăr Facultăţii de Teologie. ţa. Cercetările sale cuprind o vastă apreciere pentru prestigioasa activitate scriitor evreu, dornic să revendice un statut al În discursul Laudatio, IPS prof. univ. problematică, regăsită în numeroasele desfăşurată, precum şi pentru reputaţia demnităţii intelectuale, liber de tiranii etniciste. dr. Teodosie Petrescu, arhiepiscopul sale publicaţii: relaţiile franco-române, ştiinţifică de excepţie dobândită”. Cunoşteam, relativ bine, dificultăţile incur- Tomisului şi prorector al Universităţii comunităţile evreilor din Mediterana La recepţia care a urmat, preşe- siunii iniţiate de Dorina Grăsoiu. În chiar acele “Ovidius”, a prezentat pe larg, în faţa occidentală (identitate, tradiţii şi muta- dintele comunităţii evreieşti din Con- zile mă pregăteam să dau la tipar volumul lui F. unui numeros public, cariera ştiinţifi- ţii), evreii şi iudaismul în Africa de Nord, stanţa, dr. Carol Friedman,a prezentat Aderca, Revolte, iar prefaţa mea, cu discrete tri- că a lui Carol Iancu, care, plecat din evreii din Montpellier şi sudul Franţei, felicitările Dr. Aurel Vainer, preşedintele miteri la atitudinile autorului relative la ce reclama Hârlăul natal la vârsta de 17 ani, a afacerea Dreyfus şi consecinţele sale, F.C.E.R., care nu a putut lua parte la justiţia timpului, coruptă, defavorabilă verdictelor devenit, după studii la Ierusalim şi la miturile fondatoare ale antisemitismului eveniment, fiind plecat în Italia. juste, părea şi chiar aspira să lumineze atitudinea lui F. Aderca în chestiunea, extrem de dureroasă, Teatru în lectură la TES a unor strădanii minate de strâmbătăţi. Restitutio În plus, Dorina Grăsoiu dorea şi chiar încerca O punte foarte subţire între prăpăstii din toate puterile să explice, cum putea mai bine, Unul din meritele matineelor „Teatru îndemână, fuge la partizanii ruşi. Apoi se Benjamin în ce anume consta „ironia unui destin“. Adică, în lectură la TES” este construirea altei refugiază într-o mănăstire carmelită, se un destin în contradicţie cu evreitatea lui Iosif percepţii în mediul românesc despre converteşte la catolicism şi, după război, Hechter, implicat de partea lui Nae Ionescu în acest teatru. În consens s-a aflat romanul preot catolic fiind, ajunge în Israel. Slujeş- Fondane pofida faptului că el însuşi lupta cu o atmosferă „Daniel Stein, traducător”, de Ludmila Uliţ- te o vreme la Biserica „Stela Maris”, apoi La spectacolul-lectură con- ostilă, activată nu numai de „generaţia ‘27“, dar kaia, creând punţi între prăpăstii, pentru îşi dobândeşte propria parohie: Biserica sacrat lui B. Fundoianu - Benja- şi de mentorii acesteia, cu toţii înglobaţi în sis- că împărţirea lumii în alb şi negru, into- „Sfântul Ilie de la Izvor”. Enoriaşii sunt oa- min Fondane la T.E.S., publicul temul rasist, antievreiesc, de la asasini calificaţi leranţa naşte intoleranţă. În faţa acestui meni având căsătorii mixte, asistaţi social a aplaudat îndelung articolele la susţinători ai credoului legionar. public, majoritatea tânăr, secretarul literar sau cu probleme psihice. Autorităţile reli- de presă, notele de călătorie Ca o cercetătoare de vârstă mijlocie să aibă al teatrului, Alexandru Şahighian, a fost gioase din Israel nu-l recunosc ca evreu. şi poeziile lui Fundoianu, inter- curajul să atace o temă atât de delicată mi s-a maestru de ceremonii, prezentând-o pe Biserica Romano-Catolică îl consideră pretate de Maia Morgenstern, părut, din prima clipă, un gest admirabil. O Gabriela Russo, traducătoarea cărţii apă- eretic. Eroul – simptomatic pentru graniţa Natalie Ester, Cristina Cârcei, recenzie a mea, oferită unei reviste culturale, rute la editura Humanitas. Tălmăcitoarea foarte greu de stabilit între vinovăţie şi ne- Rudy Rosenfeld pe fond mu- mi-a fost refuzată politicos, nu înainte de a mi se a pus şi ne-a pus probleme care îl frămân- vinovăţie, raportat la dictaturile secolului zical (Schumann). Invitat de preciza că studiul analizat are şi lacune despre tă, astăzi, pe orice scriitor: • ficţiune sau trecut – crede că în viaţă nu contează onoare - Mihai Şora, care, care eu nu suflam un cuvânt. Mi se recomanda verism; • schimbări profunde survenite atât principiile, cât faptele. În regia lui An- împreună cu Luiza Palanciuc, să insist asupra lor. în relaţia protagonist - personaje aşa-zis drei Munteanu, au interpretat fragmente coordonează Programul Re- Mai târziu, când am putut totuşi să salut public secundare; • relativism în departajarea ilustrative de text Mircea Drâmbăreanu, stitutio Benjamin Fondane, remarcabila iniţiativă a Dorinei Grăsoiu, făceam banal - complexitate a situaţiilor de viaţă. Tudor Aaron Istodor, Maia Morgenstern, pentru conservarea şi punerea trimiteri la Jurnalul lui Mihail Sebastian ca să Daniel Stein, evreu polonez, supravieţui- Luana Stoica, cvartet teatral imbatabil, în circulaţie a moştenirii inte- precizez că orice aluzie la memoria scriitorului tor al Holocaustului, se salvează apelând care a ştiut să recreeze atmosfera anului lectuale şi morale lăsate de dispărut atât de timpuriu devenea un act de le- la mască: se înfăţişează naziştilor drept 1939 în Polonia, un moment din războiul poet. Publicului i-au fost oferite gitimă apărare a valorilor pe care el le-a cultivat cizmar, din tată german şi mamă polone- din 1967, Israel şi o întâlnire cu turişti exemplare din Caietul Cultural şi, peste ameninţări proferate la adresa lui, le-a ză, devenind translator al Gestapo-ului. germani în Israel, între care fiul unui ofiţer R.E., „Strigăt întru eternitate”, apărat cu preţul vieţii. Dovada? Însuşi tragicul Din postura de colaboraţionist, el salvea- nazist care i-a salvat viaţa protagonistului îngrijit de Geo Şerban, şi cărţi său sfârşit. ză sute de vieţi evreieşti. Când îi este la în anii războiului. (I.D.) apărute la „Hasefer”. (D.V.) H. ZALIS “Domnişoara”- o poveste de dragoste mai puţin obişnuită Duminică, 26 mai a.c., Centrul Co- Carol Feldman şi-a perindat gândurile este în mod deosebit atrasă spre iudaism, cii în funcţie munitar Evreiesc, a găzduit lansarea într-un roman cu o temă încă actuală”, deşi respectă tradiţiile şi obiceiurile părin- de gândirea romanului Domnişoara al deja cunoscu- a conchis Veronica Balaj, subliniind de ţilor, dar se apropie de comunitate doar personajelor, tului actor şi scriitor originar din Tulcea, asemenea gradul de sensibilitate şi pro- în timpul războiului. Logodnicul ei moare a a p r e c i a t Carol Feldman. Întâlnirea cu autorul – în funzime al scrierii. pe front, aşa că, a spus vorbitoarea, nu poezia, simţul avanpremiera lansării de la Bookfest – a Un alt invitat special care a ales să se ştie cum ar fi evoluat dragostea lor în p l a s t i c ş i reunit membri ai comunităţii evreieşti din rostească câteva vorbe despre carte a condiţiile menţinerii prejudecăţilor, chiar e x p e r i e n ţ a Bucureşti dar şi din ţară, prieteni şi nume- fost profesorul, istoric literar şi specialist şi după terminarea războiului. regizorală a roşi iubitori de carte. în opera lui Caragiale, Ştefan Cazimir. Ing. Paul Schwartz, vicepreşedintele prozatorului. Evenimentul a fost deschis de directo- „Romanul «Domnişoara» este caracteri- Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din Ro- Atmosfera rul editurii Hasefer, Alexandru Marinescu, zat de un triumf al binelui şi al umanităţii, mânia, a mărturisit că subiectul romanului a fost profund care a vorbit despre tema şi mesajul atât în privinţa celor doi protagonişti cât aduce în prim-plan povestea unei comu- sensibilizată scrierii lui Carol Feldman, o interesantă şi în ceea ce priveşte familiile acestora”. nităţi evreieşti, cu toate nuanţele sale, de citirea de poveste de dragoste şi viaţă dintre o Alexandru Şahighian, secretarul lite- creionând o poveste de dragoste, de viaţă către actriţa Roxana Guttman, de la evreică şi un creştin. „Am fost încântat să rar al Teatrului Evreiesc de Stat, a fost şi, de ce nu, o istorie „altfel”. El i-a sugerat Teatrul Evreiesc de Stat, a unui fragment citesc acest roman, vi-l recomand pentru prezentat de autor drept un vechi prieten autorului noi colaborări pe plan cultural. din roman. că este o scriitură de o mare sensibilitate şi colaborator. El a mărturisit că a citit „Carol Feldman a dus în nemurire oameni Ultimul cuvânt i-a aparţinut lui Carol care prezintă o frumoasă şi tristă poveste cartea cu o plăcere extraordinară şi a şi locuri care nu mai există, exact după Feldman. După ce a citit şi el un frag- de dragoste, dar şi aspecte privind Holo- evocat talentul actorului. “Combinaţia cum a simţit mai bine. Istoria comunităţii ment din roman, a mulţumit tuturor celor caustul din România şi Ucraina.“ dintre sensibilitatea lui Carol Feldman şi evreieşti din România reprezintă o pagină prezenţi la lansarea celei de-a doua ediţii. În continuare a luat cuvântul Veronica vocaţia sa de memorialist a născut acest importantă, o mărturie despre prezenţa „Mulţumesc tuturor vorbitorilor pentru Balaj, autoarea prefeţei, care a expus roman, care se desfăşoară pe parcursul a peste 800.000 de persoane. Vreau să atenţia pe care aţi acordat-o scrierii mele. câteva idei apreciative, afirmând că tema a şase decenii şi poate fi descoperit drept îi mulţumesc domnului Carol Feldman Am ales un motto din Mihail Sebastian: preia un subiect extrem de original şi mai o interesantă cronică de familie”. pentru contribuţia sa la neuitare”. «nu voi înceta niciodată să fiu evreu. A fi puţin abordat în literatura română. “Roma- Eva Galambos, de la revista Realita- Iulia Deleanu, revista Realitatea evreu nu este o funcţie din care să poţi nul «Domnişoara» al lui Carol Feldman tea Evreiască, a afirmat că “Domnişoara“ Evreiască, a făcut un portret colectiv al demisiona, e un fapt. Dacă aş încerca să este o poveste de dragoste, o poveste este un roman atipic, mai puţin abordat evreimii est-europene comparativ cu al îl explic, ar fi de prisos, dacă ar încerca marcată de o interculturalitate, una de de scriitorii evrei - dragostea unei evrei- evreilor occidentali şi central-europeni, a cineva să îl conteste, tot de prisos ar fi, provenienţă evreiască, la care se adaugă ce şi a unui creştin, condamnată atât de evidenţiat relaţiile părinţi-copii în familiile dar nu voi înceta a fi niciodată un om de tonalităţi şi accente ale altor culturi spe- prejudecăţile românilor, cât şi ale evreilor. protagoniştilor, a atras atenţia asupra la Dunăre, iar acesta tot un fapt e».“ cifice unui oraş precum Tulcea. Actorul Eroina, Tina, rămâne o însingurată, nu unghiurilor diverse de percepere a epo- DAN DRUŢĂ 20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013 JEWISH REALITY „Democracy is not a dictatorship 9 AV: FROM MOURNING TO HOPE Though this is an of the majority, but the protection important historical date, 9 Av is also a day of individual moral of all minorities” self-analysis. On 9 Av In an interview to „Jewish Reality” upon them because they relate directly occurred the tragic Prof. Cristian Pârvulescu, Coordinator to us”, said Aurel Vainer. „In article 4 events connected of the Constitutional Forum and „Pro I have proposed the introduction of a with the history of Democracy” Chairman, said the Forum new paragraph, which reads: the State the Jewish people: gathered the opinions, points of view and shall promote a spirit of understanding the destruction of even draft amendments to the Constitution and mutual respect between all citizens the first Temple in from the civil society. „Inevitably the without distinction. Jerusalem and the proposals, especially considering the I also made a proposal in article c o n q u e s t o f t h e definition of Romania as a national state, 29, paragraph 2, where until now it is City and the Jewish unitary and indivisible, had to refer to the postulated: freedom of conscience is Kingdom (Southern) situation of minorities. So, the Minorities guaranteed; I also proposed inserting by Nebuchadnezzar, Group requested the introduction as the wording: «it must manifest itself in a King of Babylon, in Napoleon would have exclaimed that the preamble to the Constitution of the spirit of tolerance (of mutual knowledge 586 before the Christian era, followed the people of Israel deserve to exist and Declaration from Alba Iulia, in 1918. The of alterity) and mutual respect». by the Babylonian exile; the destruction will exist and will survive as long as they Hungarian organizations are requesting In paragraph 4 of the same article of the second Temple in Jerusalem, the will keep this historical memory. After the the introduction of the national languages I added, in addition to the wording: conquest of Jerusalem by the Roman destruction of the Temple in Jerusalem, at the local and/or regional level, the «in the relationship between religious Emperor Titus Flavius Vespasian due to one of the scholars would have said a recognition as nations or ethnic groups denominations any forms, means, acts or “the war of the Jews” and the beginning special optimistic blessing: “Blessed be of constituents of the 18 ethnic minorities actions of religious enmity are prohibited», of the Western Jewish Diaspora in 70 of thou, Lord, which thou hast bestowed represented in Parliament. There is a the formula «and mutual understanding the Christian era; the heavy sufferings upon the wrath of stone and wood, but quite clearly expressed concern on the and dialogue is promoted». during the Crusades; the deadline of the nation of Israel lives.” part of Hungarian organisations, that In article 30 I proposed «are prohibited leaving Spain by Jews in the wake of Why all the misfortunes of 9 Av have they will lose some rights, to the extent by law the defamation of the country the expulsion edict promulgated by happened? A Talmudic explanation that, in the new regions, the Hungarian and the nation, exhortation to war of the Catholic monarchs Ferdinand and claims that on this day Jews would have population will be less than 20%.“ aggression, the racial, class or religious Isabella in 1492; the terrible suffering murmured against God in Sinai, for lack As member of the Minorities Group, hatred», I added in the paragraph: «the during the Holocaust. of food and water. It would be followed by Dr. Aurel Vainer, FJCR President, who organizations and symbols of fascist, A Hasidic story speaks of the Emperor punishment, but it was postponed due to has advanced a series of proposals to racist or xenophobic character, promoting Napoleon’s campaign in Poland-Russia. Moses’s prayers. amend the Constitution, stressed that the cult of persons guilty of committing The french emperor would have arrived The modern Jewish movement hasn’t the Group of minorities of the Romanian crimes against peace and humanity». on the eve of 9 Av in a Jewish shtetl. But picked up some traditions related to Av Parliament discussed the Constitution If the principle of regionalization will there was no one in the shtetl, there was 9, nor the idea that the Messiah would changes and came up with a series be adopted and a new administrative light only in the synagogue, and one could have been born at 9 Av, in Jerusalem. The of significant proposals. They were structure of Romania will follow, FJCR hear the crying coming from there. He was situation has changed gradually, when the presented by Varujan Pambuccian and will have to adapt to the new structures. told that Jews mourn the destruction of historical Jewish memory and tradition Ovidiu Ganţ, members of the Parliament So far, we stick to the structure of existing their Temple. Napoleon asked where that have returned to their place, especially and also members of the Parliamentary communities. There are a few cases temple used to be, when that happened after the Six-Day War, which resulted Commission for the revision of the where the number of members has and who has committed this, with the in the release and the reunification of Constitution. decreased a lot and those communities thought of helping. When the counsellor Jerusalem. At the same time, the religious „I have had also other concrete no longer meet those minimum conditions told him that it is the Temple in Jerusalem, Judaism has retained the memory of the proposals and I would like to dwell to have 30 Halachic members.“ destroyed by about 1750 years ago, Temple in Jerusalem on 9 Av, forever. The Balkans – The 14th International Conference in Debrecen and communities beyond the boundaries The Kasher Cuisine unifies the Jews sources of terrorist The event, organised in Debrecen for the 14th time by the lunch. Common religion and everyday things keep us together, community of this city took place on June 7-9, had as theme „The including the kitchen, the culinary pleasure, he said. threat to Israel Jewish Cuisine in the Carpathian basin”. This program has not On the occasion of the meeting there have been set out a Israel has good relations with many only meant the preparation of dishes, but also an explanation of series of principles designed to combat anti-Semitism, including countries in the Balkans, where until the significance, in terms of religious Jewish cuisine, presented the greater openness of the Jewish communities to the Christian recently the Israelis could feel safe. by Chief Rabbi of Debrecen, Asher Ehrenfeld. He has banished world. It was also decided to jointly organize the ceremonies But lately, in the region we are actually the prejudice that in Central and Eastern Europe one cannot marking the 70th anniversary of the deportation of Jews from in the presence of two groups with comply with kasher related commandment, saying it’s just Hungary, Northen Transylvania, Slovakia and Vojvodina. In potential terrorist activity: the radical a matter of will. The program and the participation of those order to maintain as many Jewish communities as possible group Hezbollah and Iran. It is assumed present at the discussions showed that there is a growing in the condition of the decreasing the number of Jews, it was that the perpetrators of the bombing interest towards the kasher cuisine. According to Tamás decided to greater collaboration and support offered by the larger last year of Burgas were members of Horovitz, President of the Jewish community in Debrecen, in communities to the smaller ones. For better mutual knowledge Hezbollah. According to analyses made a broader sense, the cuisine serves the spiritual matters and there have been proposed common cultural programs or tours by Israeli experts and published in the here we can speak of the Friday night kidush and the Sabbath in the member countries of the Association. online magazine “Balkanalyzes”, in the Balkan countries the prospect of terrorist threats aimed at Israeli citizens or Jewish “KESHET” for the middle generation targets in the region has raised, the more “Keshet”– Snagov first edition first appearance of psychologist Eugenia Adi Gueron, and they both appreciated vulnerable in this respect, either due to reactivated in new parameters, the Behar at the JCC. The main objective of the initiative in this direction of the Joint the existence of a Muslim population that old FJCR organization for the middle the program is the socialization through Director for Romania, Israel Sabag. has been penetrated by Islamic radical generation. It was a begining: Delia Marc initiation in Judaism, Jewish atmosphere, Rabbi Raphael Shaffer, Măriuca organizations, or due to Iran policy which – coordinator of the Capital club. Actually discussions. At the event spoke Shai Stanciu – Center for the History of little by little is installed in these countries two beginings, because it also became the Orny – Bucharest JCC Director and Judaism “Goldstein Goren”, Bucharest, on the basis of cultural and economic Anca Ciuciu – CSIER, Bucharest held relations. lectures dedicated to the conversion Their extension creates the possibility to Judaism, the roots of anti-Semitism, of bringing in those countries a larger medieval Christian art iconography of number of Iranian citizens that could act. Catholic origin, the Royal Court suppliers Among the surveyed countries is also Jews. Romania, about which it is shown that Through competitions of riddles and “could be a potential ground for Iranian costumes, “Keshet” was a chance offered or Hezbollah terrorism and this due to the to adults to rediscover their childhood. relations established since the time of Through Kabalat Sabbath and Havdala, communism with Tehran and the Islamic with the help of the JCC choir directed States. The Burgas bombing put the by Bogdan Lifsin, the Jewish education Romanian security services on high alert, has continued. the consequence being the expulsion From the impressions, a powerful from the country of eight residents from one was offered by the confession of the Middle East for 15 years, accused of Edith Konisberg, teacher in Târgovişte: links with Hezbollah and Hamas. Two of “In our city, the community is me with my them had diplomatic status”. daughter. Here, now, I felt like in a family. Thank you “. REALITATEA EVREIASCĂ - 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013 21

H. Wald, filosof şi creator de... calambururi CALENDARUL La 14 iulie 2002 se stingea din viaţă Henri Wald, Confesiuni (1998). Avea obiceiul să spună că are „o LUNII IULIE dialectician în abordarea unor probleme de logică, filo- singură idee şi aceea... fixă”. Mărturisesc, ca fost coleg sofie, semantică, gnoseologie şi, nu în ultimă instanţă, al său atât la Institutul de Filosofie, ca şi după 1975 la Documente 20.07. De la începutul anu- religie (monoteist-moisidică, cu precădere). Scrierile sale I.C.E.D. (Institutul de Etnologie şi Dialectologie), că nu 1626 lui şi până la această dată au despre rolul limbajului în formarea şi dezvoltarea ideilor, mi-a fost dat să întâlnesc vreo idee filosofică mai plină iulie. Apare la Veneţia Ghi- emigrat din ţară, potrivit unei abordat încă din 1957, va fi reluat în lucrări ca: Limbaj de mobilitate ca aceasta – a sa şi a... Torei. dul de pelerinaj în Ţara Sfântă, statistici apărute în presă, 1097 şi valoare (1973), Puterea vorbirii (1971), Expresivitatea Ca eseist şi vestit creator de calambururi, cocheta autor Gelson Segal Ideles, care familii de evrei cu loc de desti- ideilor şi altele. Toate se revendică dintr-o idee-matcă cu gândul de a i se scrie pe lespedea mormântului (ma- recomandă evreilor polonezi naţie America de Nord, Anglia pe care o formula succint în termenii, aparent simpli şi ţeiva): „Să ştii, trecătorule prin faţa lespedei mele, că drumul prin Iaşi şi Galaţi către şi Palestina. redundanţi, „ideea vine vorbind”, idee atât de modernă aşa ceva nu mi s-a mai întâmplat în viaţă. Este pentru Palestina. la ora actuală. prima şi ultima oară!”. Cine zăboveşte astăzi în faţa 1638 Evenimente privind În eseurile şi dialogurile sale cu studenţii şi colegii săi mormântului său, aflat la Cimitirul Filantropia, nu mai află Iulie. Are loc „Procesul de la Holocaustul european din mediul academic sau comunitar, nu evita să scoată însă pe lespede decât semnătura lui Ricu Wald. Dorinţa Dej” care a pecetluit soarta sa- în relief originea biblică a acestei idei. De altfel, pe teme sa, neîmplinită de urmaşi, rămânând însă în folclorul batarienilor. Au fost condamnaţi 1941 iudaice a publicat în ultima parte a vieţii sale la Editura bucureştean plin de... waldisme. cu toţi la moarte, dar apoi iertaţi Iulie. Herman Goering îi peste 100. Mulţi au fugit din ţară Hasefer: Înţelesuri iudiace (1997), Homo loquens (2001), H. KULLER remite lui Reinhard Heydrich un îndreptându-se spre Ţara Sfân- memorandum prin care-i solici- tă. Din cei 20-30 000 existenţi în tă să pregătească organizatoric Ardeal au rămas numai cei din şi financiar implementarea solu- (z.l.) Bezidul Mare, trecuţi la iudaism. ţiei finale la problema evreiască IARŢAIT PENTRU MARIA CONSTANTIN 1646 din Germania şi sfera ei de - Un an de la trecerea în eternitate - Iulie. Domnitorul Matei Ba- influenţa din Europa. Heydrich îl M-a urmărit întotdeauna culoarea ochilor: verde – Casa şi atelierul ei alcătuiau o fiinţă. Când, în ultimii sarab acordă o moşie fostului informează pe Adolf Eichmann albastră, uşor ceţoasă, tainică; culoarea mării înainte ani, n-a mai folosit atelierul, jumătate din fiinţa ei s-a haham „Tănăsie... de lege că Hitler a ordonat exterminarea de răsăritul soarelui. Existau acolo cei dragi ai Mariei stins. Cât a lucrat, a trăit cu perspectiva expoziţiilor la ovreiască”, dar „scos de la fizică a evreilor din Europa. Constantin z.l.: bunicul – gravor şi bijutier; tatăl – avocat care lucra. Revăd în gând una din ultimele, la Galeriile întuneric la lumină de legea 1942 de renume, unul dintre conducătorii în clandestinitate „Orizont”. Soţul ei, cunoscutul critic de artă Paul Constan- creştinească”. Iulie. Heinrich Himler infor- ai evreilor români în timpul legislaţiei rasiale, apropiat tin, nu mai trăia. El – cel mai exigent critic ai ei, fiindcă 1656 mează că s-a decis începerea Iulie. În relatarea de călă- al lui Filderman, Şafran... Multe din ajutoarele primite exigenţa înseamnă iubire. Talentul i l-a moştenit fiica sa, unor experimente de amploare torie a predicatorului suedez asupra femeilor evreice aflate de deportaţii în Transnistria erau şi rezultatul eforturilor Mihaela, care locuieşte la Paris. „Acum, când lucrez la Konrad Iacob Hildebrandt prin la Auschwitz. lui. În ’48, Arnold Schwefelberg era primit în Institutul de expoziţia postumă a mamei – îmi mărturiseşte – fiecare Ţările Române este menţionată 1944 Cultură Iudaică al Templului Coral, alături de Lăzăreanu, tablou luat în mână îmi aminteşte împrejurarea în care l-a existenţa comunităţilor evreieşti Iulie. 222 evrei germani Groper, Brucăr… Pentru ca, în ’52, să vină, aberant, pictat”. Acuarelele, punctul ei forte, sunt atât de departe de la Alba Iulia, Iaşi, Soroca şi internaţi la Bergen-Belsen şi 52 lovitura: arestat „pentru activităţi sioniste”. I s-a dat de „zgomotul şi furia” epocilor care s-au succedat din Ştefăneşti. evrei din Franţa sosesc în Pa- drumul după un an jumătate, fără proces. Un şir întreg momentul debutului, 1946, până în primii ani de după 1666 lestina, la schimb cu un grup de de lumânărele-suflete: albumul unei familii care a făcut ’90! Pictoriţa se concentra doar asupra a ceea ce rezona Iulie. Nathan Nata Hanover femei şi copii germani internaţi istorie în viaţa evreiască din România secolului XX. Mă cu profunzimile suave din Simfonia nr. 20 de Mozart. O descrie, în cartea sa „Even de către englezi în Palestina, gândesc şi la sora ei, poeta Veronica Porumbacu, prea asculta, cred, pictând. I-a plăcut să ilustreze cărţi pentru Mekula”, măcelurile şi atrocită- ca inamici. de timpuriu smulsă dintre noi la cutremurul din ’77… În copii şi cărţi de poezie. A trăit frumos, departe de agre- ţile comise la Iaşi contra evreilor afară de Maxy, profesori i-au fost Ciucurencu şi Max sivitatea, aroganţa, goana după publicitate compunând de cazacii lui Timuş Hmelniţki. Aniversări Arnold. Cel din urmă trăia doar prin operă când l-a cu- arsenalul „reuşitei” de azi. Ars longa, vita brevis. Oare 1691 1924 noscut. A intrat să vadă retrospectiva Max Arnold la Sala edecul n-ar trebui şters de praf? 03.07. Statutul comitatului 24.05. Reamintim că se Dalles. N-a lipsit o zi cât a fost deschisă; zile decisive IULIA DELEANU Maramureşului prevedea că naşte la Bucureşti Antoaneta pentru o viaţă. deşi „evreii sunt pe veci pro- Ralian, traducătoare de exce- scrişi”, ei s-au putut totuşi aşeza lenţă şi creatoare a unui anumit şi propăşi pe proprietăţile unor stil în arta translării dintr-o limbă nobili. în alta a valorilor literare. (vezi ÎN ATELIERUL EVEI CERBU 1700 pag. 11) - Cinci ani de la moarte - Iulie. După instaurarea stă- pânirii austriece în Transilvania 1930 „Maxy m-a învăţat să gândesc, Ciucurencu – să văd grâu copt - undeva, în apropiere de Târgovişte; a mării un document atestă sporirea 07. S-a născut la Burdujeni o infinitate de culori”, mi-a spus Eva Cerbu în atelierul ei. la Balcic; a unui colţ de Israel… fiscalităţii, aplicată în mod spe- (Suceava) romancierul Norman Era şi nu era singură. Îi urmăreau mişcările, din fotografii, Priveam cerul şi Mediterana, albul orbitor al zidurilor, cial evreilor. Manea, autor prolific, tradus în foştii colegi de la Şcoala ocrul unui drum spre Istria, alternanţa între intens şi pal 20 de limbi. „Maxy” din poza de la absolvire; tineri, cu viaţa în a înfăţişării unei cârciumi din Bulgaria, aburii unei schiţe Evenimente 1932 faţă. Mi i-a prezentat pe fiecare. „Mulţi nu mai sunt aici, de livadă în zori şi mă gândeam la „infinitatea de culori” 1882 26.07. S-a născut Marele alţii nu mai sunt deloc…”, a adăugat. Mi-a atras privirea deprinsă s-o folosească de la Ciucurencu. O cronică 02.07. Iaşi. Samuel şi Elias Rabin Menachem Hacohen, fotografia ei, făcută de Alexandru Solomon când era despre călătoriile de documentare retrăite în povestire, Şaraga, anticari, editori şi librari, israelian, care a deţinut şi func- student: privirea care ştia să ia pulsul lucrurilor, zâmbetul transfigurate pe pânză fără patetism, în care efemerul primesc mulţumiri publice din ţia de Mare Rabin la Bucureşti. abia schiţat, expresivitatea chipului dată de dramatism, e negat, dar dorinţa sălbatică de-a muşca din clipă nu partea Ministerului pentru Afa- ceva colţuros şi amar, atenuat de distincţie. Dârzenia poate fi reprimată. Oare durerea, singurătatea, frica pot ceri Culturale pentru obiectele Comemorări cuiva care ştie ce vrea, ştie ce face, refuză ideea de fi domesticite? Eva Cerbu credea că da. Trăia pentru donate Muzeului Naţional din 1900 existenţă inactivă. Deşi autoportretele vorbeau despre expoziţia imediat următoare cu frământări şi emoţii ca şi Bucureşti. 9.07. Alexandru Graur, ling- lacrimi neplânse, ceea ce o ţinea la suprafaţă era perma- când ar fi fost prima. O făcea cu iubire pentru veşnicia 30.07. Turnu Severin. Leon vist, membru al Academiei nentul examen interior, evidenta lipsă de menajamente locurilor prin care trecuse, chiar şi pentru sfâşierile lăun- H. Tuvi, colaborator la „El coreo Române, profesor se naşte la de Viena”, ziar sefard, publică o faţă de sine. Un stimulent artistic - ca şi amărăciunea, trice de care se elibera tot pictând. Avea pudoarea de a Botoşani dintr-o familie care va istorie a poporului evreu consi- da ţării mai multe personalităţi ca şi durerea, ca şi viaţa. Înainte de a fi făcut sculptură, ascunde de public tot ce era elaborare, chin, supremă derată de gazeta „Fraternitatea” de seamă. a făcut grafică. Grafica seamănă cu proza: nu te apuci suferinţă şi supremă bucurie atunci când „nu-ţi iese” sau drept prima scriere de acest fel 1902 să scrii până n-ai terminat totul în minte. Dar, mult mai „îţi iese” ceva. Avea orgoliul de a se exprima pe sine fără redactată în ladino. 14.07. A murit sculptorul dură; dacă tai ceva pe placă, nu mai poţi pune la loc. a face concesii modelor, fiindcă a fi artist nu înseamnă a 30.07. La Bârlad ia fiinţă Mark Antokolski, născut la Vil- M-a purtat prin faţa ţărancelor maramureşene, copleşi- fi manufacturier. „Ce-i împlinirea artistică?, am întrebat-o. o nouă societate evreiască, na, cunoscut şi apreciat pentru toare prin masivitatea saricilor, a porţilor din fundal; a „Împlinirea artistică? O vorbă mare!”. (I.D.) cu denumirea de „Junimea lucrările sale cu tematică isto- peisajelor din Moldova – case şi curţi; a unui câmp cu studioasă”. rică printre care şi sculpturile Iulie. Iaşi. Apare „Der Rume- unor personalităţi iudaice. nişer Israelit” care popularizea- 1912 Y DECESE Y COMEMORĂRI Y ză sprijinul acordat de Alianţa 13.07. S-a născut econo- Israelită Universală (A.I.U.) ca mistul Milton Friedman, laureat Sonia (Nita) anunţă, cu profundă durere, Să ne amintim cu pioşenie de profesor universitar ADA şi de evreimea locală coreli- al Premiului Nobel pentru Eco- stingerea din viaţă, cu puţin înaintea împli- ULUBEANU – născută Bercovici – talentată pianistă, plecată prea gionarilor care s-au decis să nomie (1976). nirii vârstei de 95 de ani, a iubitului ei soţ timpuriu dintre noi, la 5 august (15 Av) 1996. Doctor Mirjam Bercovici emigreze în Palestina. 23.07. Moses Rosen, năs- arh. SIMION SIMION, un exemplu luminos de – mamă, profesor Simeon Ulubeanu – soţ, Emanuel Ulubeanu – fiu, 1883 cut la Moineşti, instruit într-ale muncă, fidelitate şi dăruire, alături de care a şi toţi cei ce au îndrăgit-o. 01.07. Slatina. Comunitatea iudaismului de propriul său tată, trăit, în dragoste şi armonie, peste 70 de ani. locală a inaugurat cimitirul, tere- gaonul Avraham Arie Rosen. Comemorăm, cu mare durere în suflet, plecarea dintre noi a bunilor Înhumarea a avut loc în ziua de 21 mai nul fiind acordat de primărie şi După studii de drept făcute la noştri prieteni şi , şi , 2013, la Cimitirul Sefard din Bucureşti. IACOB GINA ARON EMIL ROZICA HERESCU însoţit şi de un sprijin bănesc. Bucureşti şi rabinice, la Viena, şi . Dumnezeu să-i odihnească în Nepoţii, strănepoţii şi toţi cei care l-au LEOPOLD PACH MAX SMILOVICI 08.07. Ploieşti. Primarul profeseză ca rabin la Fălticeni, pace. Familia Miron Roca cunoscut îi vor păstra o amintire de neuitat. oraşului, Radu Stamian, elo- Suceava şi în capitală, unde va Dumnezeu să-l odihnească în pace! giind rezultatele obţinute de fi ales Şef Rabin la 16.06.1948. Erica, Victor, Elena şi Dagobert anunţă cu adâncă durere trecerea elevii şcolii israelito-române Trece la cele veşnice în 1994. în eternitate, la 3 iunie 2013, a iubitului lor soţ, tată şi cumnat IOSIF „Luca Moise”, declară că vede Pe 3 Tamuz se împlinesc doi ani de când ne Moses Rosen a reuşit să asi- SALATER. Amintirea sa va rămâne pentru totdeauna în sufletele în instruirea întregii populaţii e dor de , fostul preşedinte gure supravieţuirea spirituală a HARY SOLOMON noastre. calea sigură pentru stârpirea al Comunităţii Evreilor din Piatra Neamţ, dar etniei sale şi plecarea coreligi- urii şi vrajbei. onarilor săi în Israel. mai ales soţ, tată, prieten drag. Fie-i sufletul Împărtăşim cu tristeţe durerea prietenei noastre Erica la trecerea în cuprins în legătura vieţii aşa cum e cuprins 1884 1991 nefiinţă a dragului nostruIOSIF SALATER. Irina şi Rodica Hârlăoanu. 06.07. Bucureşti. Şcoala is- în viaţa, amintirea şi iubirea noastră. Magda, 25.07. A murit la Miami raelito-română a fost frecventa- soţie, şi Mady, fiică. scriitorul Isaak Bashevis Singer, Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna mai 2013: DUMITRESCU tă în cursul anului de 510 elevi, laureat în 1978 al Premiului No- HENRIETTE (92 de ani, Cimitirul Giurgiului); STERESCU MARCEL 25 absolvenţi ai clasei ultime bel. Scriitor de limbă idiş, tradus (82 de ani, Cimitirul Giurgiului); ROSENBERG OLAF AUREL (84 de fiind înscrişi apoi în şcoli de stat. La 17 iulie (28 Tamuz) se împlinesc 9 ani de în numeroase limbi, a devenit ani, Cimitirul Giurgiului); SIMION SIMION (94 de ani, Cimitirul Sefard); 19.07. Iaşi. Apare ziarul când ne-a părăsit dragul nostru soţ şi tată cunoscut şi în România prin prof. VEINBERG SOFIA (86 de ani, Cimitirul Sefard). „Lupta”, sub conducerea lui Gh. – Universitatea Iaşi. inspiratele traduceri apărute la HARRY OFENBERG (z.l.) Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna aprilie 2013: ROTENSTEIN LIZI Panu, care ia poziţie contra anti- Bunătatea sufletului tău rămâne pentru noi un Hasefer, datorate reputatului (88 de ani, Cimitirul Giurgiului), NACHMANOVICI MARA (73 de ani, semitismului local şi cu tendinţe exemplu de urmat în viaţă. Odihneşte-te în idişist Anton Celaru. Cimitirul Giurgiului), HOLAN ADRIAN (92 de ani, Cimitirul Filantropia). de „iradiere”. pace! Familia Ofenberg H. KULLER 22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013 zicedid ze`ivnd כ"ג סיון תשע"ג - כ"ב תמוז תשע"ג z כתב-עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה דמוקרטיה אינה ט' באב: מאבל לתקווה דיקטטורה של הרוב אלא הגנה על כל המיעוטים בריאיון לכתב-העת "המציאות היהודית", שהעניק פרופ' קריסטיאן פרוולסקו, מתאם "הפורום החוקתי" ויו"ר ארגון "פרו דמוקרטיה", הוא אמר ש"הפורום החוקתי" אסף דעות, נקודות מבט ואף הצעות לתיקון החוקה של רומניה מצד החברה האזרחית. "בלתי נמנע היה שאותן הצעות – היות שדובר במיוחד על הגדרתה של רומניה כמדינה לאומית, אחידה, בלתי מתחלקת – לא היו אמורות להתייחס גם למצבם של בני המיעוטים. בין אלה 'הפורום הגרמני' ביקש להכניס בתור מבוא לחוקה את הכרזת אלבא- יוליה משנת 1918. הארגונים אף על פי שמדובר בתאריך היסטורי חשוב, ט' באב הוא ונחרב לפני כ1750- שנה, אמר נפוליון שעם שזוכר וכואב אירוע ההונגרים מבקשים את הכנסתן גם יום של חשבון נפש אישי. בט' באב חלו אירועים חמורים שקרה לו לפני כ1750- שנה, יש לו עתיד ואויביו לא יוכלו לו. של שפות לאומיות ברמה מקומית בתולדות עם ישראל: חורבן בית ראשון וכיבוש ירושלים אומרים שאחרי חורבן בית המקדש בירושלים, אחד מחכמי או אזורית, ההכרה בתור אומות וממלכת יהודה על ידי נבוכדנצר מלך בבל בשנת 586 לפני ישראל אמר ברכה מיוחדת מלאת תקווה: "ברוך אתה ה' או עדות לאומיות מרכיבות הספירה הנוצרית, ותחילת גלות בבל שבאה בעקבותיו; חורבן ששפכת את חרון אפך על העץ ועל האבן ועם ישראל חי את 18 המיעוטים הלאומיים בית שני בשנת 70 לספירה הנוצרית בידי הקיסר הרומי טיטוס וקיים." המיוצגים בפרלמנט. יש חשש פלאביוס וספסיאנוס; סבל רב בימי מסעות הצלב; התאריך ומדוע חלו כל האסונות בט' באב? בגמרא יש הסבר לפיו ברור מטעם הארגונים ההונגריים האחרון לעזיבת היהודים את ספרד בעקבות צו הגירוש באותו יום דיברו בני ישראל נגד ה' בסיני מחוסר לחם ומים. שזכויות אחדות יאבדו במידה שפירסמו המלכים הקתוליים פרדיננד ואיזבלה בשנת 1492; סבל עונש אמור היה לבוא מייד, אלא שנדחה בעקבות תפילת משה. שמשקל האוכלוסייה יהיה מתחת רב בימי השואה. תנועת ההשכלה והרפורמה הדתית לא קיבלה מסורות אחדות ל20- אחוזים מכלל האוכלוסייה סיפור חסידי מספר שבעת מערכת המלחמה של הקיסר הקשורות ביום ט' באב ואף לא את הרעיון לפיו משיח נולד באזורים החדשים." הצרפתי נפוליון בפולין-רוסיה, הוא הגיע בערב ט' באב לעיירה בט' באב בירושלים. המצב השתנה בהדרגה, כאשר הזיכרון ד"ר אאורל ויינר, יו"ר יהודית. ברחובות העיירה לא נראה איש, אבל אור בקע מבית ההיסטורי היהודי ומסורת ישראל חזרו למקומם, במיוחד אחרי הפדרציה של הקהילות היהודיות הכנסת ונשמעו ממנו זעקות. נאמר לקיסר שהיהודים מבכים מלחמת ששת הימים, שהביאה לשחרורה ואיחודה של ירושלים. מרומניה, חבר בפרלמנט, שקידם את חורבן בית המקדש שלהם. נפוליון שאל איפה אותו בית במקביל, היהדות הדתית שמרה את זכר חורבן בית המקדש הצעות אחדות לתיקון החוקה, מקדש, מתי קרה החורבן ומי עשה זאת – במחשבה לעזור להם. מירושלים ביום ט' באב, מאז ומתמיד. הדגיש שקבוצת בני המיעוטים כאשר היועץ שלו אמר שמדובר בבית המקדש שהיה בירושלים שבפרלמנט של רומניה דנה בהצעות לתיקונים בחוקה והוסיפה הצעות משמעותיות. הן המטבח הכשר מאחד את היהודים הבלקנים – מקורות הוצגו על ידי חברי הפרלמנט וארוז'אן פאמבוקצ'יאן ואובידיו הכנס היהודי ה14- בעיר דברצן הקידוש בערב שבת ובסעודת צהריים ביום גנץ, שהם גם חברים בוועדה שבהונגריה אורגן גם הפעם על ידי השבת. "הדת משותפת ודברי היום-יום, איום חבלה נגד הפרלמנטארית לתיקון החוקה. הקהילה היהודית שבעיר. נושא הכנס, ובכללם המטבח וההנאה באוכל, מחזיקים "לי היו עוד הצעות ממשיות שנערך בימים 9-7 ביוני השנה, היה אותנו מלוכדים," הוא אמר. והייתי רוצה להתייחס אליהן," "המטבח היהודי באזור הרי הקרפאטים". באותו הכנס נקבעו גם עקרונות מדינת ישראל אמר אאורל ויינר, "בסעיף 4 הכנס לא היה רק הכנה של מאכלים אחדים לגבי המאבק באנטישמיות, ובהם למדינת ישראל יש יחסים טובים ביקשתי להכניס תת-סעיף חדש שונים אלא כלל הסבר מפי הרב הראשי פתיחות גדולה יותר של הקהילות היהודיות עם מדינות רבות שבחצי-האי הבלקני, המציין כי 'המדינה מקדמת את של דברצן, הרב אשר אהרנפלד, על כלפי העולם הנוצרי. עוד הוחלט לארגן בהן הישראלים יכלו להרגיש בטוח רוח ההבנה והכבוד ההדדי בין המשמעות הדתית של המטבח היהודי. במשותף את טקסי האזכרה לציון 70 שנה עד לא מזמן. ואולם, בזמן האחרון, כל אזרחיה, ללא הבדל,' כמו כן בדבריו דחה הרב את הדעה הקדומה לגירוש יהודי הונגריה, צפון טרנסילבניה, באזור זה אפשר לגלות שני יסודות הצעתי שלתת-סעיף 2, בסעיף 29, לפיה באירופה המרכזית והמזרחית אין סלובקיה, ֹוו ֹיוודינה. כדי לשמור על כמה בעלי אופי בריוני-כוחני: הקבוצה שבו כתוב 'חופש המצפון מובטח', אפשרות לקיים את המצווה של כשרות שיותר קהילות יהודיות, בתנאים בהם הקיצונית חיזבאללה, וכן איראן. כן יוסיפו את המשפט: 'הוא צריך האוכל ואמר שזה רק עניין של רצון אישי. יורד מספר היהודים, הוחלט על שיתוף נראה שמארגני התקפת המחבל בשנה לקבל ביטוי ברוח הסובלנות תוכנית הכנס והשתתפותם של הנוכחים פעולה רחב יותר ועל תמיכה של הקהילות שעברה בעיר בורגאס שבבולגריה, היו (של הכרה הדדית של ההבדלים) בדיונים הוכיחו עניין כלפי המטבח הכשר. הגדולות בקהילות הקטנות. למען הכרה אנשי חיזבאללה. על פי מחקרים שנעשו ושל כבוד הדדי.' בתת-סעיף 4 לדברי טאמאש הורוביץ, יו"ר קהילת יהודי הדדית טובה יותר הועלו הצעות לתוכניות על ידי מומחים ישראלים ופורסמו באותו סעיף הוספתי לניסוח דברצן, במובן הרחב, המטבח משרת את תרבות משותפות או למסעות תרבות בכתב-העת 'בלקאן אנאלייזס', גדלה הקיים 'ביחס בין דתות אסורות הצרכים הנפשיים – וכאן יכולים לדבר על במדינות החברות בארגון. האפשרות לאיומי טרור על אזרחי כל צורות, אמצעים ופעילויות ישראל או על מוסדות יהודיים. ארצות של חרחור ריב דתי' את הניסוח: הבלקן פגיעות יותר לאפשרות זו אם 'תוך כדי קידום ההכרה ההדדית "קשת" לדור ההמשך משום קיומה של אוכלוסייה מוסלמית והדו-שיח.' לנוסח סעיף 30: 'דיבת המושפעת מארגונים אסלאמיים המדינה והאומה, הסתה למלחמה קיצוניים, ואם משום מדיניותה של תוקפנית, לשנאה לאומית, גזענות, יצאה לדרך ברגל ימין איראן, שמתחזקת במדינות הללו על מעמדות או דתות אסורות בסיס יחסים כלכליים ויחסי תרבות. לפי החוק' הוספתי: 'הארגונים "קשת" – שמהדורתה הראשונה אורגנה – הועברו על ידי הרב רפאל שפר, ד"ר הרחבת היחסים עם איראן מאפשרת והסמלים בעלי אופי פאשיסטי, בסנאגוב – היא למעשה חזרה חדשה מאריוקה סטאנצ'יו (מהמרכז גולדשטיין- את הבאתם של אזרחים איראניים גזעני או של שנאת זרים, קידום של הארגון של הפדרציה של הקהילות גורן לתולדות היהדות, בוקרשט), ד"ר רבים, ואלה יכולים לפעול במדינות פולחנם האישי של אנשים היהודיות מרומניה בשביל דור ההמשך. אנקה צ'יוצ'יו (המרכז לחקר תולדות יהודי הללו. בין המדינות שנדונו הייתה גם אשמים במעשי פשע נגד השלום זאת גם ההופעה הבכורה של דליה מארק רומניה). רומניה, עליה נאמר "שיכולה להיות ונגד האנושות.' אם יתקבל – מתאמת המועדון הזה בעיר הבירה. חידוני החידות והלבוש שאירגנה "קשת" שטח אפשרי לטרור האיראני או של העיקרון של קאנטוניזציה ויהיה למעשה, מדובר בשתי הופעות בכורה, היו הזדמנות למצוא מחדש את ילדותם חיזבאללה, וזאת משום היחסים שנקבעו מבנה מנהל חדש של רומניה, מפני שמדובר גם בעלייה לבמת המועדון של המבוגרים. קבלת שבת והבדלה עוד בתקופה הקומוניסטית עם איראן הפדרציה של הקהילות היהודיות הקהילתי היהודי של הפסיכולוגית אוג'ניה שנערכו בסיוע המקהלה של המרכז ועם מדינות מוסלמיות אחרות." מרומניה תצטרך להסתגל למבנה בכר. על אודות היעד העיקרי של התוכנית הקהילתי היהודי, בניצוחו של בוגדאן ההתקפה בעיר בורגאס, נאמר, החדש. בינתיים אנחנו נשארים – הקמת חיים חברתיים באמצעות הדרכה ליפשין, איפשרו לטעום מעט מניחוחות העלתה את כוננות שירותי הביטחון במבנה הקהילתי הקיים. יש כמה ביהדות – דיברו מנהלי המרכז הקהילתי החינוך היהודי. של רומניה לרמה הגבוהה ביותר, מקרים של קהילות בהן מספר היהודי מבוקרשט, שי אורני ועדי גירון, דברי הגב' עידית קוניגסברג, מורה שתוצאותיה היו גירושם מן המדינה החברים ירד בהרבה ואותן שביטאו את הערכתם ליוזמה זו של מנהל מן העיר טרגוביטשה היו מאוד מרגשים: של שמונה איש מן המזרח התיכון קהילות כבר אינן מתאימות הג'וינט ברומניה, ישראל סבג. "בעיר שלנו, הקהילה היהודית היא אנחנו ל15- שנה, לאחר שהואשמו בקשרים לתנאי לפיו חייבים להיות לפחות הרצאות על גיור, שורשי האנטישמיות, – אני והבת שלי. כאן, עכשיו, הרגשתי כמו עם חיזבאללה ועם חמאס. עוד חשוב 30 חברים יהודים לפי הלכה." האמנות הנוצרית הקתולית מימי הביניים, במשפחה. אני מודה לכם." לציין שלשניים מהם אף היה מעמד ספקים יהודים של בית המלוכה ברומניה דיפלומטי. REALITATEA EVREIASCĂ - 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013 23 Şah în câteva mutări Şi în acest număr al revistei vă ZAI FREIL|H! prezentăm patru diagrame conţinând probleme sau studii de şah, la care Fii vesel! sunteţi rugaţi să răspundeţi: În Diagrama 1 avem o problemă Arta non-conformistă, cu o tentă... poliţistă! Se pune întrebarea cum s-a putut divertismentului ajunge la o poziţie în care regele negru este făcut mat încât se află în şah de Atenţie la lecturile de primăvară la 2 piese albe deodată?? Care a fost (Semnal la aforisme ) ultima mutare a albului? Răspuns: dacă piesele ar fi fost Cine îşi cere scuze pentru ceea maliţiozitate în lobul meu drept: Multe aşezate în colţul din stânga sus al ta- ce a gândit? – se întreabă Alexandru îndeletniciri încep cu o pasiune şi se blei, pentru mulţi dintre dv. problema ar Freiberg, parcă citindu-l pe Cehov. Dar termină cu o boală mortală. fi fost mult mai uşor de rezolvat... De şi Freiberg al nostru are miez! Să vedem Şi scap din mână Parker-ul meu prefe- aceea va trebui să deduceţi că albul a mai departe! rat. Cel mai greu e să regăseşti lucrurile plecat de sus pentru a se ajunge aici, De câte ori se întâmplă ca realitatea care se micşorează pe măsură ce trece iar dama din colţ nu putea să apară să nu te lase să visezi şi visele să nu timpul – şi notez: Ne plac întrebările la acolo decât din transformarea unui te lase să trăieşti! Desigur, nu se face care putem răspunde doar dacă vrem. pion ce a plecat dintre regele negru şi aluzie la „Realitatea Evreiască”. Orice Aude deodată ea, care îl iubeşte pe el… nebunul alb, care a capturat o piesă asemănare cu realitatea este pur întâm- şi, înciudată, îi replică: Un zâmbet care neagră din colţ! plătoare. Pentru că, începe el ( Freiberg, dispare brusc stă numai pe gură. Unul Aceasta este SINGURA explicaţie sic!): Istoria e ştiinţa care se ocupă cu mai sincer stăruie de obicei în ochi. (De posibilă a şahului dublu prin care a fost greşelile defuncţilor şi atunci, noi de ce ce nu mă priveşti când minţi? – întrebare, făcut mat bietul rege negru... să mai greşim, mă întreb eu? Anecdotele deci, şi ea l-a citit pe Freiberg!) În Diagrama 2 avem o problemă se spun ori despre cei slabi, care sunt Ce ţi-e şi cu aforismele astea! Cât de clasică, al cărei enunţ este: albul mută de faţă, ori despre cei, tari absenţi. repede vin, odată cu gândurile! şi dă mat în 2 mutări. Mai ieri, voiam să schimb un bec. Şi, când recitesc titlul, ce-mi văd ochii: Soluţia este 1Ce6! cu variantele Am înşurubat eu ce-am înşurubat şi aud scrie cu litere mari şi roşii, că, operat re- Ne5 2Dh3 mat şi Ng5 2. Cg7 mat. vocea salvatoare a lui Eugen, portarul cent de cataractă să fii, şi tot nu poţi igno- Cursa: 1. Cg 6? e5! şi nu se mai poate blocului: Aici sunt, şefu’! ra subtextul: INFIDELITĂŢILE OGLINZII da mat! Autor: Peter Zuncke. Dar, eu ce fac? Înainte de-a zâmbi DE SERIE, Editura Haseffer. (Dacă nu În Diagrama 3 avem o problemă cu recunoştinţa celui salvat de la înec, mă credeţi, citiţi-o!) de mat în trei mutări, luată din albumul din nou vocea lui Freiberg, mai aproape, Scap aparatul de ras în chiuvetă, mă FIDE - 1945/55. Soluţia este: 1.Db7! care-mi şopteşte în ureche: Neîndemâ- şterg repede cu prosopul şi îmi cercetez (ameninţă 2.Dh1. şi mat)… 1.Nh2 narea e un lux pe care nu şi-l permite faţa. 2.Db8 Ce8 3.D :h2 mat. Cursă: 1.Db8? orişicine! Şi cu satisfacţia de a nu fi În oglindă sunt eu, al dumneavoastră, Ce8! şi nu mai este posibil matul… O un orişicine, încep să scriu la romanul Octavian Sava (To be continued, adi- miniatură extrem de frumoasă ! meu. Şi iar aud vocea, care chiţăie cu că, pe curând!) În sfârşit, în Diagrama 4 este pre- zentat un studiu al genialului Herman Gastronomica Ginninger, al cărui enunţ este: albul Căpşuni în sos de rodii mută şi face remiză. Ingrediente: Două ceşti cu suc de rodii, o bucăţică de ghimbir, şase linguri zahăr, 250 Înainte de a da soluţia studiului, gr. mascarpone (sau alt fel de brânză topită), o ceaşcă de smântână groasă, două linguri de să precizăm că H. Ginninger a fost miere, 1 kg. căpşuni, lichior de anason (opţional). un mare creator de şcoală pentru Preparare: Sucul de rodii se amestecă cu ghimbirul şi zahărul şi se fierbe, la început la compoziţia noastră şahistă. foc mai puternic apoi mediu, timp de cinci minute. Se pune apoi într-un alt vas, se lasă să se Preluând rubrica de studii a ”Re- răcească şi se ţine în frigider cel puţin patru ore. Mascarpone şi smântâna, adăugată treptat, vistei de şah”, a exercitat o puternică se mixează la o viteză mică până când smântâna se încorporează în mascarpone. Apoi se influenţă organizând primele concursu- măreşte viteza şi se amestecă până când compoziţia va avea consistenţă de frişcă. Se pune ri internaţionale şi făcând să apară în mierea şi se amestecă cu o furculiţă. Înainte de a servi, se taie căpşunile în felii groase şi se paginile revistei nume celebre (Rinck, pun în şase boluri. Se toarnă sosul rece din frigider şi, opţional, şi lichiorul. La sfârşit se pune Kubblel etc.). Lucrările lor, alături de deasupra, la fiecare porţie, o lingură mare de cremă de mascarpone. Cine preferă mai puţin cele ale numeroşilor specialişti ruşi, dulce poate reduce cantitatea de miere şi zahăr. Se poate servi ca antreu sau ca desert.(E.G.) au dat un impuls enorm dezvoltării tinerilor autori români de probleme Ceskoslovenski Sach – 1932 de COSMIN MIUŢE de şah. A fost o mare pierdere pentru INTEGRAME IUDAICE şahul românesc dispariţia prematură a lui Ginninger, la numai 28 de ani (în Preţios Prima notă A proteja În comisa- 1935). riat! Frunze Tată De menţionat că în acest răstimp A ţinti Nume Născut (foto) la... Fragil a câştigat nenumărate premii interna- ţionale, fiind unul dintre puţinii ce au A depozita reuşit să obţină locul I la concursul Armă celebrei reviste din patria şahului, ”Şahmatî v SSSR”, în 1933, mai ales Adrian că acest concurs a fost organizat în A roade Romcescu memoria lui L.A. Isaev! Pământ Adrian Ordean Soluţia studiului are o interesantă Moşteni- temă, abordată pentru prima oară în tori finaluri încheiate cu pat: „întemniţarea Spaţiată nebunului”. Să observăm puţin poziţia: singura Monoton Prenume (foto) speranţă de salvare a albului atârna de Etaj pionul „h”, dar el poate fi oricând cap- Masa de Agricol seară turat pe câmpul h7 de nebunul de alb. Coji de Şi totuşi: 1.h7 ! Nb1 (forţat, în caz „Studiul acesta reprezintă stilul ananas! Notat pe contrar, albul mută nebunul şi trans- modern de combinaţie, care va deveni margini! Adrian formă) 2.d3 Ce2 (şi acum la o depla- odată stilul clasic. Principiile de bază Enescu sare oarecare a nebunului, urmează ale acestui stil sunt: economia şi uni- Iubire C:d3+ şi oriunde se duce regele alb, tatea ideii iar nu task-uri! Non multa negrul reuşeşte să mute Cd3 cu şah sed multum”. Crab şi să captureze pionul din h7). 3. Na1 Acest studiu (care pe cel ce scrie !! (aceasta este poanta deosebit de aceste rânduri l-a impresionat în mod frumoasă a studiului: nebunul alb intră deosebit) îmi aduce aminte de ce-i „în temniţă”). ...3 C:d3+ 4. Ra3 Nc5+ scria Franz Kafka amicului sau Oskar 5.Rb3 Cdc1+ 6.Rb2 N:h7 dar albul este Pollak, în 1904: „Eu cred că trebuie să A tria... la Găsite în pat ! Frumos, nu? citim numai cărţile trecute prin ciur şi câmp târg! Din carte! Să observaţi că nu mergea 4.Rb5, dârmon; dacă o carte pe care o citim Raţiune Bold pentru că urmează ...4Cd4+ 5.Ra5 nu ne trezeşte ca o lovitură în ţeastă, Cc6+ 6.Rb5 Ca7+ 7.Ra5 Nb6+ 8.Ra4 de ce, drăcia dracului, să o mai citim?!” Cc5+ 9.R oriunde şi cu N:h7 negrul Aureolă Chiar aşa, adaug eu, de ce să faci un câştigă. studiu de şah dacă el nu te impresio- Iată ce a scris însuşi Ginninger des- nează ca o lovitură în cap?! pre această lucrare în ”Revista română Dezlegarea integramei din numărul trecut, pe raster, STEVEN SPIELBERG, SCHINDLER, RYAN. de şah” nr.2 (1934): Prof. ing. SAVIN CABIAGLIA 24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 408-409 (1208-1209) - 1 - 30 iunie 2013

Gândul Drumul Iluziile vieţii şi magia teatrului „La Grande Magia”, al onoarei, a cărei Cine câştigă la referendum? scris spre teatru premieră la „Bulandra”, simplă lezare cere, Mai bine să o luăm ca la examen, să Deci, la acest punct, succesul preşedintelui readuce în atenţie tea- cum ştim, vendetta. răspundem întâi la întrebările simple şi să le este asigurat, fără nici o emoţie. La al doilea, trul lui Eduardo De Ceea ce nu e cazul lăsăm pe cele mai grele la sfârşit. Iar cea din şi anume dacă poporul suveran vrea un Parla- Filippo, dramaturgul italian cel mai cu bietul Di Spelta! titlu este una grea. ment monocameral, ştampila va fi pusă apăsat popular al secolului 20, preţuit de Dincolo de subiectul Cea mai uşoară, la care putem fi aproape şi fără nici o ezitare pe „da”. Si asta, pentru că români mai ales pentru „Filumena de telenovelă, identi- siguri că nu ne înşelăm este „cine nu pierde la majoritatea românilor nu ştiu la ce e bună încă Marturano”, „Neapole, oraşul milio- ficăm o temă cu mult referendum?” Şi, atenţie! Una e să nu pierzi, o Cameră, dar ştiu, din proprie experienţă, că narilor”, „Minciuna are picioare lungi”, mai profundă. Este alta e să câştigi! Răspunsul la noua noastră întreţinerea e mai mare la două camere decât sau „Sâmbătă, duminică, luni”. vorba de iluzie „ca parte integrantă întrebare este „Traian Băsescu”. Desigur, vor la o garsonieră. Aşa şi e, dar la un Parlament ...Soare, mare, vilegiaturişti care a realităţii”; de iluzie ca orbire şi ne- fi unii care vor spune că nu-i nici o certitudine, bicameral există posibilitatea ca inabilităţile nu ştiu cu ce să-şi ocupe timpul şi bunie, dar şi ca o formă de evadare că până şi şeful statului a declarat că, dacă sau inadvertenţele legislative dintr-o Cameră cu ce să-şi umple golul existenţei... din cămaşa destinului şi apăsarea oamenii vor respinge referendumul, va fi să poată fi reparate de cealaltă. tipuri umane cunoscute şi previzibile, suferinţei; ca o credinţă salvatoare; eşecul său personal, pe care şi-l va asuma. Aflat în vizită la Londra, Crin Antonescu a de un pitoresc temperamental ce ca o „cale în imposibil”. O perspectivă Că, în politică, o înfrângere este o înfrângere găsit piatra filosofală, arătând că ştie şi el că trimite însă cu gândul la lumea meri- care aminteşte şi mai mult de faptul şi că, deşi ea nu va produce nici un alt efect, referendumul lui Traian Băsescu nu are nici o dională. Sugestie, creată mai ales de că De Filippo a fost puternic marcat va trebui să se recunoască învins. şansă să fie respins: „Încrederea publică nu indiscreta şi chiar brutala imixtiune în de filonul fabulos al folclorului napo- Numai că acest risc este cam la fel de vine din numere sau structuri - vorbesc aici viaţa celorlalţi, de plăcerea frenetică litan şi sicilian şi, mai târziu, fascinat mare cu cel pe care îl are lupul, ieşit la de numărul de Camere şi de parlamentari -, a trăncănelii calomnioase, a bârfei de Pirandello. vânătoare, să se vadă mâncat de iepuraş. ci vine din performanţă şi responsabilitate”. şi de atenţia acordată unui caz de... Aşa cum s-a remarcat, în această Recunosc că nu am un glob de cristal, nici Grăit adânc, dar ce ne facem că până la gelozie ce pare maladivă. Calogero piesă din 1948 De Filippo se întreabă Mama Omida nu mi-a şoptit cam cum vor începutul toamnei nu mai e timp pentru par- Di Spelta (personaj ce îi solicită lui chiar dacă nu cumva „adevărat este arăta lucrurile în toamnă, dar Traian Băses- lamentari să recâştige încrederea românilor. Răzvan Vasilescu un registru de in- ceea ce ţi se pare”, dacă nu cumva cu a explicat, cu gura lui, cum funcţionează UDMR-ul a pornit pe drumul recâştigării terpretare mult deosebit de creaţiile „viaţa însăşi nu e decât o iluzie”, o mecanismul unui astfel de scrutin: „Ştiţi că, încrederii în Legislativ, obţinând introducerea precedente) este în centrul atenţiei vastă scenă „de teatru”. dacă ai organiza un referendum pentru taxe, în proiectul de modificare a Constituţiei a unui şi sarcasmului tuturor, pentru atitu- Şi, într-adevăr, „La Grande Magia” imediat poporul ar spune: nici o taxă”. set de prevederi conform cărora pentru fapte dinea sa exagerat de suspicioasă şi vorbeşte sugestiv-polifonic şi des- Fără doar şi poate, preşedintele are penale, parlamentarii vor putea fi urmăriţi revoltător de tiranică faţă de tânăra pre magia actului teatral. Regăsim dreptate. Ce urăşte poporul cel mai mult? Să şi trimişi în instanţă ca toţi ceilalţi cetăţeni, sa soţie. Excesele lui Di Spelta nu notabil această „dimensiune” sub plătească taxe şi impozite. Deci, nici o taxă. fiind judecaţi de orice instanţă competentă. sunt chiar lipsite de temei căci Marta bagheta lui Eli Malka. (Să amintim Fără ca repondenţii să îşi pună vreo clipă Atâta doar, că imaginea parlamentarului nu se dovedeşte irezistibil atrasă de cu- că este vorba de un regizor care s-a întrebarea cu ce bani vor funcţiona şcolile, va putea fi îmbunătăţită până la chemarea ceritorul june Mariano, cu care va şi afirmat în Israel şi care, mai târziu, a spitalele, armata sau biserica, în care românii electoratului la vot. fugi... O întâmplare banală, care se ajuns preşedinte al Uniunii Teatrale au mare încredere. Urmând logica predată la Odată ajunşi aici, ar mai trebui să adău- va manifesta, însă, într-o circumstan- Europene. Şi că Mal­ka a colaborat televizor de preşedinte şi coroborând lucrurile găm că referendumul preşedintelui nu numai ţă deosebită, aureolată spectaculos în mai multe rânduri cu trupa de la cu sondajul de opinie, conform căruia doar că nu are nici o şansă să se transforme în şi senzaţional. „Bulandra”, invitat fiind de regizorul şi vreo 27% dintre români nu au încredere în eşec, dar poate să ducă la nevalidarea re- Dispariţia – plină de mister – se directorul Alexandru Darie, cel care Parlament, nu rămâne decât să conchidem: ferendumului pentru aprobarea noii forme va produce în cursul unei şedinţe de i-a urmat la conducerea UTE!). întrebat dacă vrea un Parlament cu 300 de a Constituţiei, pentru că Traian Băsescu a „hocus-pocus”, care nu este, de fapt, Prin „La Grande Magia”, Eli Ma- aleşi, electoratul va răspunde, cu siguranţă, anunţat că îşi va planifica data scrutinului decât o sinistră farsă pusă la cale lka ne propune o montare lucrată DA. Şarjez şi spun că, întrebaţi dacă vor un cu o săptămână înaintea celui avansat de contra-cost, (cu atente pregătiri), şi cu acurateţe, fineţe şi subtilitate. Legislativ cu 200 sau chiar cu 150 de par- Parlament. Şi e greu de crezut că românii oficiată de către un magician de bâlci, Spectacolul estompează partea de lamentari, românii ar spune un DA la fel de vor veni în fiecare săptămână la urne, dar e falit şi cu gloria apusă. Otto Mar- filosofie confuză a textului. Pune în ferm. Aşa că, e frumos că Traian Băsescu destul de plauzibil că, din motivele amintite, vuglia, cum se numeşte acesta, îşi joc o echipă dăruită (din care aş mai se declară gata să-şi sume eşecul unui re- vor prefera să vină la primul referendum, deşi dovedeşte însă forţa de hipnotizator, remarca, în mod deosebit, pe Adrian ferendum respins, dar gestul său bărbătesc USL are o popularitate mult mai mare decât mai corect spus, de mare manipu- Ciobanu). Valorifică inspirat alternan- va rămâne o simplă intenţie. Într-o ţară în preşedintele. lator de conştiinţe, prin felul în care ţa realismului mediilor şi psihologiilor care locuitorii sunt exasperaţi de sărăcie şi Ca să răspundem şi la întrebarea din sugestionează pe bietul încornorat cu şarja satirică şi contrapunctul corupţie, parlamentarii nu au nici o şansă la titlu, rămâne de văzut ce ar avea de câştigat (cu argumente legate de „al treilea umorului, cu stările de melancolie şi un astfel de referendum, dat fiind că, până Traian Băsescu. Simplu. Există doar două ochi prin care vezi „dincolo”, „ceacre” evanescenţă, Supremă performanţă: acum, fără aprobarea Camerei din care fă- subiecte care, lansate într-un referendum, ar etc.). Pe punctul de a-şi pierde minţi- reuşeşte să îi confere lui Otto Marvu- ceau parte, ei nu puteau fi arestaţi nici măcar putea da preşedintelui siguranţa că ieşirea sa le – între disperare, autoclaustrare şi glia demnitatea unui creator de lumi pentru cauze penale, nu puteau fi judecaţi din scenă, la final de mandat, se va face cu speranţă absurdă – Calogero se lasă scenice şi conducător de joc teatral. decât de Curtea Supremă şi reuşeau astfel un succes răsunător: taxele şi Parlamentul. convins că totul (inclusiv revenirea Calitate la care contribuie atât jocul să amâne pronunţarea unei decizii nefavo- Alegându-l pe al doilea, şeful statului câştigă lucrurilor la normal) depinde numai minunat al lui Virgil Ogăşanu, cât rabile lor până la Paştele Cailor (sau chiar cu 3-0 lupta cu Legislativul, care a încercat să de propria atitudine şi voinţă... şi efectele decorului ce se naşte şi o zi după), că îşi înnoiesc parcul de maşini îl suspende de două ori. Iar punctele victoriei Şi în „La Grande Magia” gelozia se însufleţeşte, la o mişcare de ba- când vor şi îşi măresc bugetele de deplasări vor fi contabilizate la Fundaţia „Mişcarea po- apare ca un sentiment deopotri- ghetă, sub ochii noştri. Scenografia: la mijlocul anului, că ei câştigă într-o lună pulară”, dacă Traian Băsescu se va înscrie vă grotesc şi frizând tragedia. Un Octavian Neculai. Lighting design: salariul mediu al unui român pe un an fără să într-adevăr în structura creată de propriii săi complex, potenţat desigur, în Italia Al. Darie). audă cuvântul austeritate decât în legi care consilieri. meridională, de celebrul imperativ NATALIA STANCU privesc restul societăţii. ALEXANDRU MARINESCU

tului: Am numai şaptezeci şi cinci de ani cu un evident prea-plin sufletesc – toate, Dulcea povară a inocenţei trecuţi care-ncotro/ Şi nu mă plâng/ Sunt turnate în versuri jucăuşe şi ironice –, Realitatea Şi Riri Sylvia Ma- spectabile, în reviste serioase, intrând ocupată să trăiesc/ Oricât vi s-ar părea de povara inocenţei sale, ca în superba şarjă cărţii nor face parte dintre astfel în circuitul viu al vieţii literare. ciudat, Domnule/ Mi se întâmplă încă să Dumnezeule! Cât de tânără am îmbătrâ- acei scriitori români Însă toate acestea n-ar fi fost, de fapt, sar în sus de bucurie/ – dacă nu acum, nit!, ori ca în tulburătoarea meditaţie To: din Israel pentru care posibile în absenţa valorii. Conţinutul atunci când? –/ Sau să mă prăvălesc în [email protected]. existenţa literară este activităţii depuse cu atâta pasiune de tristeţe/ – Sarea în bucate la masa împă- Încă este unul dintre cele mai tinereşti de neconceput fără o Riri Sylvia Manor este la fel de valoros, ratului –./ Principalul cu mine, Domnule, volume de poezie pe care le-am citit prezenţă constantă la de autentic, ca şi devotamentul ei pentru e că mă privesc/ Mereu amoroasă/ Cu o în ultimii ani. Riri Sylvia Manor a găsit, manifestările de profil poezie. anumită toleranţă tăvălită/ Prin pesme- încă o dată, resursele poetice potrivite din România. Este, O dovedeşte, dacă mai era nevoie, re- tul anilor. (Am...). Poezia ei devine cu pentru a scutura lirismul de orice balast din acest punct de centul volum publicat de poetă la Editura uşurinţă o confesiune sau, dimpotrivă, o al conjuncturalului, oferindu-ni-l în toată vedere, unul dintre Tracus Arte şi lansat la Bookfest, volum observaţie a lumii, o subtilă parabolă a puritatea lui luminoasă, juvenilă. Toate cei mai activi membri intitulat Încă*. Un volum dens, unitar ca prezentului sau o anagramă a trecutului auto-definiţiile lirice pe care le încearcă ai comunităţii literare ton şi atmosferă, de o mare tandreţe şi şi-a melancoliei: Adolescenţa – o minge în carte au acoperire în realitatea poeziei de limbă română din Ţara Sfântă. O în- sensibilitate. de ping-pong/ între mine şi Bucureştiul/ acestei scriitoare cu totul speciale în lite- tâlneşti la Bucureşti, lansându-şi cartea la De fapt, ce mă uimeşte la fiecare nouă Ferestrei mele de la etajul patru/ Pe Calea ratura română de azi. Târgul Bookfest sau la Gaudeamus, apoi carte semnată de Riri Sylvia Manor este Victoriei.// Adolescenţa – o făclie stinsă,/ RĂZVAN VONCU participând la o dezbatere a Uniunii Scri- enorma inocenţă lirică a autoarei. Care Un muc de ţigară aruncat/ Pe asfaltul *RIRI SYLVIA MANOR – Încă, Editura Tracus itorilor, la Cluj sau la Iaşi, la un colocviu pare a avea o nesfârşită capacitate de întrerupt de găuri al Bucureştiului/ Care Arte, Bucureşti, 2013. de poezie. Cărţile sale apar la edituri de a se bucura, de a se emoţiona, dar şi de îmi săruta tălpile cerşind amintiri... Poeta Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abonamen- ţinută şi sunt comentate de condeie re- a se lăsa vulnerată de accidentele sufle- poartă cu graţie, cu un umor discret şi tele pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti din localitatea res­pectivă. ABONAŢII SUNT RUGAŢI Redactor-şef: Corectură: MIHAELA OBERSCHI DTP: GABRIEL IONESCU (0726-221191) SĂ COMPLETEZE ADRESA EXPEDITORULUI PE CUPON! REALITATEA EVREIASC| COSMIN MIUŢE Pentru cei din Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta ALEXANDRU MARINESCU Foto: SANDU CÂLŢIA, SILVIU VEXLER Vineri nr. 9 – 11, cod poştal 030202. Abonamentele se mai REDACŢIA: Bucureşti, Consilier editorial onorific: Traducători: Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRL pot achita şi prin mandate poştale fie pe adresa F.C.E.R. – DOREL DORIAN Gheţa Robert la oficiile poştale din localitate, fie în conturile: BCR 2511. str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 Ebraică: SARIT BLONDER A01.01195275.0074.ROL.1 RO51RNCB0074011952750001 COD POŞTAL 020481 OP 9 Secretar general de redacţie: LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI (LEI), 2511.A01.0.1195275.0074.USD.5 RO40R - Tel. / fax: 021-322.75.60 ELENA MARINESCU Engleză: SANDA LEPOIEV NCB0074011952750005 (USD), 2511.A01.0.1195275.0074. EUR.3 RO94RNCB0074011952750003 (EURO), sau LEU- www.fcer.jewish.ro MI BANK 1080.25110.1.N-0090989.RON.01 RO89DAF- [email protected] Redactori: IULIA DELEANU Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIU B108000090989RO02 (LEI), 1080.25110.1.N-0090989.USD.01 DAN DRUŢĂ, LUCIANA FRIEDMANN RO06DAFB108000090989US02 (USD), 1080.25110.1.N- Serie nouă a Telefon: 021-314.96.90 0090989.EUR.01 RO46DAFB108000090989EU02 (EURO). REVISTEI CULTULUI MOZAIC EVA GALAMBOS (senior editor), Pentru EUROPA, un abonament pe un an costă 45 de euro (cu Fondată în 1956 GEORGE GÎLEA, DIANA MEDAN, Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto- toate taxele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, un abonament de Şef-Rabin dr. Moses Rosen BORIS M. MEHR rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele costă 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse). Pentru Israel, semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. un abonament pe un an costă 40 de dolari USA. Contents Ion Ianoşi – 85 13 Pogromul de la Dorohoi a aprins făclia violenţelor antisemite din România condusă Corul C.E.B. 13 de I. Antonescu 1 Pelerinaj de Şavuot 13 AGENDA DEPUTATULUI ŞI PREŞEDINTELUI F.C.E.R. 2 Iaşi 13 Balcanii – unul dintre locurile de unde teroriştii pot ameninţa Israelul 2 Scriitorul Norman Manea Ovidiu Miculescu: „Radioul este o industrie, nu un hobby” 2 la Salonul de Carte de la Paris 14 Cu COSTACHE CLIM, preşedintele interimar al Comunităţii Evreilor din Huşi 3 „Legendele evreilor“ – o apariţie de zile mari 14 “O retrospectivă e prematură, dar începutul cred că e bun“ 3 Lansare de carte „Hasefer“ la Bookfest 14 „Keshet” pentru generaţia de mijloc a păşit cu dreptul 3 AUTORI EVREI LA SALONUL INTERNAŢIONAL DE CARTE BOOKFEST 14 Ovidiu Miculescu: „Radioul este o industrie, 20 de ani de Gaudeamus şi 85 de ani de Radio în România 15 nu un hobby” 3 Annya Cajal – laureată a Premiului “Hommage Bénévolat” Québec 15 9 AV: DE LA DOLIU LA SPERANŢĂ 4 Germania va oferi un miliard de dolari pentru ŞTIINŢĂ ŞI RELIGIE (I) 4 îngrijirea supravieţuitorilor Holocaustului 15 Preşedintele Shimon Peres şi-a serbat cei 90 de ani 4 Andrei Oişteanu: „Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească” 15 Rugăciuni ale evreilor din toată ţara pentru apărare împotriva inundaţiilor 4 Povestea unei chimiste 16 „Democraţia nu este dictatura majorităţii La mulţi ani, ci protecţia minorităţilor de toate felurile” 5 Nora Harnik! 16 Propuneri ale deputatului F.C.E.R. pentru revizuirea unor articole din Constituţie Amintiri de la „Revista Cultului Mozaic” 16 5 Marva, împătimitul literelor 16 În 2012, antisemitismul în lume a crescut cu 30 la sută 5 Un nou proiect la Căminul “Rosen” 16 Bucătăria caşer îi unifică pe evrei 6 Premiile Uniunii Scriitorilor Eroii militari evrei, omagiaţi la Cimitirul Filantropia 6 din România 16 Comemorarea Zilei Eroilor EVREII ÎN PRINCIPATELE DUNĂRENE LA 1848 17 în Cimitirul Evreiesc din Târgovişte 6 „Eu revendic!”, o premieră mondială apărută la Hasefer 17 Cluj 7 Existenţa evreilor reflectată Bucuria Şabatului împărtăşit 7 în Monitorul Oficial al Regatului României (IX) 18 Evenimente culturale 7 Comunitatea în întâmpinarea nevoilor zilnice Bistriţa 7 ale evreimii bucureştene 18 Concert ISTORICUL CAROL IANCU – DOCTOR HONORIS CAUSA de jazz AL UNIVERSITĂŢII “OVIDIUS” DIN CONSTANŢA 19 la Sinagoga Mare 7 O punte foarte subţire între prăpăstii 19 Satu-Mare 7 “Domnişoara”- o poveste de dragoste mai puţin obişnuită 19 Şavuot la Şimleu Silvaniei 7 Restitutio Benjamin Fondane 19 Sălaj 7 Dincolo de aspecte momentane 19 Conferinţă susţinută de un profesor evreu american 7 „Democracy is not a dictatorship of the majority, but the protection Bacău 7 of all minorities” 20 IN MEMORIAM The Balkans – sources of terrorist threat to Israel 20 E.A. ZIFFER 7 The Kasher Cuisine unifies the Jews 20 Vatra Dornei 7 “KESHET” for the middle generation 20 La mulţi ani, angajaţilor F.C.E.R. născuţi în luna iulie! 7 9 AV: FROM MOURNING TO HOPE 20 “A fi sau a nu fi evreu” 8 H. Wald, filosof şi creator de... calambururi 21 Ambasadorul nostru de dincolo 8 IARŢAIT PENTRU MARIA CONSTANTIN (z.l.) 21 “Genocidul şi persecuţia ÎN ATELIERUL EVEI CERBU 21 romilor în timpul celui de al doilea Căpşuni în sos de rodii 23 război mondial” 8 Şah în câteva mutări 23 De la Moghilev la Caracas via Tel-Aviv – viaţa, ca o luptă 9 Iluziile vieţii şi magia teatrului 24 Invitaţie la dezbatere 9 Dulcea povară a inocenţei 24 De ce numai evreii halahici pot candida la funcţii de vârf în C.E.B.? 9 Cine câştigă la referendum? 24 La mulţi şi buni ani, domnule Mosari! 9 Posibil remediu pentru retinita pigmentară 10 Terapie cu ajutorul computerului 10 X SIGHT – pentru un zbor sigur 10 Cipul care reduce absorbţia radiaţiilor telefoanelor mobile 10 Soiuri noi de fructe şi legume 10 Invenţii şi inovaţii israeliene 10 DIETA CAŞER 10 PRIVIND CU OCHI NEÎNTINAŢI LUMEA 11 Sesiune de examen la masteratul „Cultură şi civilizaţie ebraică” 11 „EROICA”, VERSIUNEA MOSHE CARMILLY 11 Antoaneta Ralian – 89 11 Primirea Torei, povestită copiilor bucureşteni 12 Locul unde îţi poţi posta anunţul 12 Radio Shalom, programe pentru o comunitate 12 Întâlnire a evreilor timişoreni de pretutindeni 12 Street Delivery... 12 Seară de poezie israeliană 12 Evenimente numeroase 13 Aniversare la Centrul Comunitar Evreiesc Bucureşti 13