8

Români din toate ţă rile, uni ţi-vă! Lunar de cultur ă * Serie veche nou ă* Anul XI, nr. 8 (128) august 2019 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrat ă pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I. L. Caragiale, G. Co şbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae B ăciu ţ

______

INSCRIP ȚIE

Tot ce se poate-nțelege E f ără speran ță și lege Și cre ște dospind din eres Tot ce e f ără-nțeles. Marcel Lup șe, Buzduganul florilor de in ______

Inscrip ție, de Ana Blandiana/1 Vatra veche dialog cu Ana Blandiana, de Nicolae B ăciu ț/3 Cununa de Aur a Serilor de Poezie de la Struga, de Nicolae Băciu ț/4 Cuvântul de acceptare al laureatului, de Ana Blandiana,/5 Cununa de Aur, 2019, de Nicolae Băciu ț/5 Eseu. Staulul Miori ței, de A.I. Brumaru/6 Mai altfel, despre Veronica Micle, de Dumitru Hurubă/ 9 Eminescum, de Răzvan Ducan/10 Remember -30. N. Steinhardt, de Veronica Pavel Lerner/11 Poeme de Dumitru Ichim/12 Ognean Stamboliev, Premiul pentru traducerea lui Eminescu/12 Elisabeta Bo țan, Premiul European Clemente Rebora 2018- 2019/12 Să ne reamintim de… Valentin Silvestru, de Dumitru Hurub ă/13 Coresponden ţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sar ău/14 Inedit. Blestemul chinezesc, de Francisc P ăcurariu/15 Vremea întreb ărilor (), de Nicolae Postolache/17 Text și context în diarismul românesc (Eugen Simion), de Florian Copcea/20 Poeme de Tania Nicolescu/23 Scrisori deschise, de Constantin Stancu/24 Ochean întors. Sperând un pa șaport, de Silvia Urdea/26 Poeme de George C ălin/29 Marcel Lupșe, Autoportret, 1982 Asterisc. Maria Banu ș. Însemn ările mele, de Geo Constantinescu/30 Asterisc. Fascinanta memorialistic ă, de Dorin N ădr ău/32 Vitrina. Un roman al emigrării (Valeria Bil ț), de Nicolae Suciu/34 Poeme de Ion Gheorghi șor/37 Un împ ătimit al sonetului (Mihai Merticaru), de Adrian Dinu Rachieru/38 Cafeaua cu sare dulce (Adelina Fleva), de Lucian Gruia/39 Cronica literar ă. Incendiu în albastru (Viorel Șerban), de R ăzvan Ducan/40 Bazarul cu amintiri (Viorel Șerban), de R ăzvan Ducan/41 Sensul unui patriotism f ără margini (Virgil Ciuc ă), de Aureliu Goci), 42 Poemul ca justificare (Adriana Tomoni), de Ladislau Daradici/43 Aripi de albastru (Tatiana Scurtu Munteanu), de Ilie Șandru/44 Vibra ții din spectrul luminii, de Mihaela Ra șcu/45 Miracolul vie ții (Nicolae V ălăreanu Sârbu), de Daniel Luca/46 Între Alb și Negru (Szekely Piroska), de Ion Gheorghi șor/46 „Tu,tu, tu, turutu, tu” ( Ștefan Mitroi), de Rodica L ăzărescu/47 A treia fiic ă (Madeleine Davidsohn), de Mihai Batog-Bujeni ță /48 Litera augusta (R ăzvan Ducan), de Nicolae Suciu/50 Țara N ăsăudului (Iuliu Marius Morariu), de Lumini ța Cornea/52 Poetul și țara, de Nicolae Nicoar ă Horia/53 Olimpia Sava și cea mai frumoas ă dintre lumi, de Emilia Dabu/54 În orizontul rigorii (Vasile Grigora ș), de Nicolae Busuioc/55 Injec ții de cumin țire (R ăzvan Ducan), de Darie Ducan/56 Orizonturi literare (Cristina Sava), de Nicolae B ăciu ț/56 Poeme de George Terziu/57 Poeme de Adela Fleva/58 Marcel Lup șe, Ierburi de leac Poeme de Iuliu Iona ș/58 Documentele continuit ăţ ii. Transilvania, starea noastr ă de veghe, de Ioan- Aurel Pop/59 Mihai Eminescu și Basarabia, de Gicu Manole/60 Supravie țuirea prin cuvântul scris, de Radu Șerban/61 „Vaidacuta – „Ve șnicia s-a n ăscut la sat”, de Gabriella Costescu/62 Convorbiri duhovnice şti cu Î.P. S. Ioan, de Lumini ţa Cornea/63 Revista revistelor. „Revista român ă” în continuitate, de Eugenia Vâjiac/64 Amvon. Doamne, tu știi bine cine sunt, de Gheorghe Nicolae Șincan/65 Monahia Mina Hociot ă, de Vicu Merlan/65 Starea prozei. Travesti… de Dumitru Hurub ă/66 Poeme de Emilia Amariei/67 Starea prozei. O datorie mai veche, de Mihai Drumur/68 Despre francmasonerie, de Eugen Mera/69 Mapamond. Japonia, note de c ălătorie, de Mihai Posada/70 Întâlniri în spa țiul canadian. Pictorul Tudor Banu ș, de Veronica Pavel Lerner/71 Biblioteca Babel. All The Pretty Horses”, de Maria Cecilia Nicu/73 Poeme de Cristina Vasiliu/74 Reîntâlnire cu ora șul amintirilor, de Ilie Șandru/75 La Lunca Bradului, Un altfel de Muzeu al satului, de N.B./76 Teatru. Streptease la Bazin, de Cristian Stamatoiu/77 Plastica. Marcel Lupo șe - 65/78 Muzic ă. Angela Maria șiu, „Cântece din cochilii”, de Virgil Popescu/78 Festivalul Interna țional „Romaii Poesia”/79 Argument pentru pace, de Corina Simeanu/80 La ceas aniversar. Ilarie Gh. Opri ș, de Florin Bengean/81 Lumea lui Larco, de Vasile Larco/82 De la un clasic citire. Vasile Vorobe ț/82 Epigrame, de Nicolae Matca ş/83 Curier/84 Marcel Lup șe, Compozi ție Ziua Limbii Române/86 Scrisoare descis ă: Simina Laz ăr Moga/86 ______Num ăr ilustrat cu lucr ări de Marcel Lup șe

2

din lume, ci şi pentru c ă este extrem domeniu în care poate fi cu adev ărat de prestigios prin lista de mari nume competitiv ă. cărora le-a fost atribuit de-a lungul Singura excep ţie de la aceast ă deceniilor. Am fost impresionat ă s ă regul ă neagr ă au fost anii în care descop ăr c ă aceast ă list ă de Institutul Cultural Român a fost câ ştig ători este aproape identic ă cu infiin ţat şi condus de Horia cea a unui alt premiu („Griffin Prize Patapievici, ani în care traducerile din for excellence in poetry”) pe care l- literatura român ă au f ăcut un am luat anul trecut la Toronto, ceea ce impresionant salt ale c ărui urm ări dovede şte o impresionant ă rigoare benefice se continu ă si acum. într-un atât de aburos domeniu. - Despre „Cununa de aur” se -Sunte ți al doilea laureat român spune c ă e „prefa ța” Premiului al acestui premiu, dup ă Nichita St ă- Nobel pentru Literatur ă. Oare va nescu, în 1982. Premiul a mai fost avea curând literatura român ă acordat celor mai grele nume ale parte de acest premiu? Ar putea fi ,,Guvernele României nu au poeziei universale: , Ana Blandiana primul poet român investit în cuno şterea culturii ei , Bulat Okudjava, care s ă primeasc ă acest premiu? peste hotare” , , - Nu, în nici un caz eu. Ion Simu ţ ,, Lé- scrisese odat ă c ă pentru asta ar fi -Ați fost distins ă în acest an și cu pold Sédar Senghor, , trebuit s ă nu fac Memorialul de la Premiului Na ţional pentru Poezie Miroslav Krleža, , Sighet. Oricum, pentru ca un nume s ă "Lucian Blaga", Opera Omnia. A , Edoardo Sangui- intre cu adev ărat în aceast ă discu ţie venit și Premiul „Cununa de Aur”. neti. Organizatorii v ă a șeaz ă în are nevoie de sprijinul unor for ţe pe Sunte ți un autor r ăsf ăț at de critica aceea și galerie cu Anna Ahmatova care eu nu știu nici m ăcar s ă le literar ă? și Václav Havel. Prin ce crede ți c ă identific. Premiul Nobel – al c ărui - Am avut c ărţi care au fost vă apropia ți și ce v ă diferen țiaz ă de prestigiu a fost erodat serios in primite foarte bine de critic ă şi altele ace ști doi mari scriitori? ultimul deceniu - este mai important care au fost aproape ignorate. În - Aceast ă al ăturare este extrem de decât altele nu numai prin exagerata general, am fost l ăudat ă ca poet și onorant ă pentru mine, dar a ş vrea s ă sa valoare material ă, ci şi prin felul în neluat ă în serios ca prozator şi eseist. precizez c ă nu este vorba de o care aura sa se revars ă asupra ţă rii E adev ărat c ă numeroasele traduceri apropiere estetic ă, ci de una de destin celui care îl ia. De aici şi frustrarea şi succesul interna ţional al uman şi literar. na ţional ă în lipsa lui. Şi obsesia. În „Proiectelor de trecut” a echilibrat De Anna Ahmatova m ă apropie mod evident, el este mai pu ţin balan ţa. Din fericire, am descoperit impactul public, felul în care ne-au important pentru cei care l-au luat, foarte devreme că, aşa cum poe ţii se fost copiate de mân ă şi r ăspândite decât pentru cei care nu l-au luat. Iar inspir ă din via ţă pentru a scrie mereu poemele interzise, felul în care dac ă ne gândim c ă printre ace ştia din despre ei în şişi criticii se inspir ă din cititorii şi le-au însu şit şi au respirat urm ă s-au num ărat Tolstoi, Proust, literatur ă pentru a-şi analiza şi descrie prin ele. Trebuie îns ă p ăstrate Rilke, Joyce... propriul eu. Deci n-am fost niciodat ă propor ţiile care sunt legate de -Toat ă lumea vorbe ște de „criza condi ţionat ă de ceea ce s-a scris propor ţiile terorii în cele dou ă ţă ri. de timp”. Care e pre țul timpului despre mine, nici nu m-a deprimat, De Vaclav Havel m ă apropie pentru Ana Blandiana? Care sunt nici nu mi s-a urcat la cap. În ceea ce intensitatea implic ării în via ţa acum priorit ățile Anei Blandiana, prive şte premiile Uniunii Scriitorilor, societăţ ii dup ă 1989, dar ne în via ță , în scris? nu sunt o r ăsf ăţ at ă a lor. Premiul deosebe şte faptul c ă el a fost - Ca întotdeauna, prioritatea Lucian Blaga este o excep ţie. De cel pre şedintele Republicii Cehe, în timp absolut ă este scrisul, dar, ca pu ţin 15 ani nu mi s-a mai întâmplat ce eu am refuzat întotdeauna s ă întotdeauna, al ături de ea apar, cu sau să trec dincolo de nominalizarea candidez sau s ă accept vreo func ţie. mai ales f ără voia mea, alte planuri pentru diverse premii care erau - De ce crede ți c ă literatura concurente, mai putin importante, dar atribuite altora. român ă nu e suficient de cunoscut ă adesea mai presante: proiectul mereu - Ce reprezint ă „Cununa de în str ăin ătate? în cre ştere al Memorialului, destinul aur” pentru Ana Blandiana, pentru - Pentru c ă România nu este destul internaţional al c ărţilor, întâlnirile cu poezia român ă? de cunoscut ă şi nu are în str ăin ătate o elevii în şcoli. Tocmai pentru c ă în - Pentru poezia român ă este un imagine bun ă, ci uneori de-a dreptul cea mai mare parte din timp sunt succes şi fiecare succes al unui român şocant ă. Pe de alt ă parte, niciodat ă mereu prea mul ţi oameni în jurul în str ăin ătate, în indiferent ce dome- dup ă cel de al doilea r ăzboi mondial, meu, idealul absolut r ămâne s ă fiu niu, îmbun ătăţ eşte imaginea ţă rii, guvernele României nu au investit în acas ă, la ţar ă, singur ă, cu o hârtie şi terfelit ă atât de adesea de politicieni. cuno şterea culturii ei peste hotare, aşa un creion. Ca acum. Pentru mine, este un premiu cum au f ăcut alte ţă ri din jur, de şi era NICOLAE B ĂCIU Ț important, nu numai pentru c ă este cel şi este evident c ă acesta este un 1 august 2019 mai vechi din Europa, adic ă probabil

3

Festivalul a premiat adesea poe ți Un alt eveniment este a șa-numita str ăini care erau considera ți diziden ți Caravana Poeziei , care const ă din în ță rile lor precum poetul rus exilat spectacole de poezie în întreaga țar ă. Joseph Brodsky, poetul chilian Pablo De obicei, dup ă încheierea Festiva- Neruda, poetul american din genera ția lului, sunt organizate lecturi de poezie edi ția a 58-a. beat Allen Ginsberg, bardul sovietic în capitala na țional ă, Skopje. Serile de Poezie de la Struga (în și mul ți al ții. macedonean ă Струшки вечери на În memoria laurea ților, sunt dez- Laurea ții premiului Cununa de поезијата , СВП ; transliterat Struški velite pl ăci memoriale fiec ăruia dintre Aur ve čeri na poezijata , SVP ) este un ei în Parcul Poeziei, amenajat în apro- festival interna țional de poezie, care piere de Centrul Cultural din Struga. 1966 (URSS), are loc anual în Struga, Republica Festivalul are oficii în Struga și în 1967 Bulat Okudzhava (URSS), 1968 Macedonia de Nord. Pe parcursul mai Skopje și e organizat de un consiliu al László Nagy (Ungaria), 1969 Mak Diz- multor decenii de existen ță , festivalul Festivalului, care e format din dar (RS Bosnia și Her țegovina, RSF Iu- a acordat cel mai prestigios premiu, profesioni ști cunoscu ți în domeniul goslavia), 1970 Miodrag Pavlovi ć (RS Cununa de Aur , unora dintre cei mai poeziei (poe ți, critici literari, Serbia, RSF Iugoslavia), 1971 W. H. renumi ți poe ți interna ționali, printre traduc ători și profesori de cultur ă și Auden (SUA), 1972 Pablo Neruda care: , W. H. Au- literatur ă comparat ă). (Chile), 1973 Eugenio Montale (Italia), den, Joseph Brodsky, Allen Ginsberg, 1974 Fazıl Hüsnü Da ğlarca (Turcia), Bulat Okudzhava, Pablo Neruda, Eu- Evenimentele Festivalului: 1975 Léopold Sédar Senghor (Senegal), genio Montale, Léopold Sédar Sen- • Ceremonia de deschidere pe pla- 1976 Eugène Guillevic (Fran ța), 1977 (Suedia), 1978 Rafael ghor, Artur Lundkvist, Hans Magnus toul din fa ța Centrului Cultural din Alberti (Spania), 1979 Miroslav Krleža Enzensberger, Nichita St ănescu, Ted Struga, inclusiv o lectur ă tradi țional ă Hughes, Tomas Gösta Tranströmer, (RS Croa ția, RSF Iugoslavia), 1980 a Tga za jug (în limba macedonean ă: (RFG), precum și unor autori autohtoni ca Т’га за југ , Dorul fa ță de Sud ), 1981 Blaže Koneski (RS Macedonia, Blaže Koneski și . celebrul poem liric nostalgic scris de RSF Iugoslavia), 1982 Nichita St ănescu Festivalul a fost organizat începând poetul originar din Struga Konstantin (România), 1983 Sachchidananda Hira- din 1961, în ora șul Struga, pe atunci Miladinov în timpul vie ții sale în nanda Vatsyayan Agyey (India), 1984 în Republica Popular ă Macedonia, Imperiul Rus. Andrey Voznesensky (URSS), 1985 doar cu poe ți macedoneni, dar în • Meridijani (Меридијани , Meridi- Yiannis Ritsos (Grecia), 1986 Allen 1963 a extins lista de participan ți cu ane ) - o lectur ă de poezii realizat ă de Ginsberg (SUA), 1987 Tadeusz Ró że- poe ți din întreaga fost ă R.S.F. mai mul ți poe ți în Centrul Cultural, wicz (Polonia), 1988 Desanka Maksi- Iugoslavia. Premiul Fra ții Miladinov dup ă ceremonia de deschidere. movi ć (RS Serbia, RSF Iugoslavia), a fost acordat pentru cea mai bun ă • Portret na Laureatot (Портрет 1989 Thomas W. Shapcott (), carte de poezie publicat ă între dou ă на Лауреатот , Portretul laureatu- 1990 Justo Jorge Padrón (Spania), 1991 festivaluri consecutive. În 1966, lui ) - un eveniment dedicat laureatului Joseph Brodsky (SUA), 1992 Ferenc evenimentul s-a transformat într-un premiului principal organizat în mod Juhász (Ungaria), 1993 Gennadiy Aygi (Ciuva șia, Federa ția Rus ă), 1994 Ted festival cultural interna țional. Premiul tradi țional în biserica Sf. Sofia din Hughes (Marea Britanie), 1995 Yehuda interna țional Cununa de Aur a fost ora șul învecinat Ohrid, acompaniat de Amichai (Israel), 1996 instituit în acela și an, iar primul pre- obicei de muzic ă clasic ă, muzic ă de miat a fost Robert Rozhdestvensky. (Japonia), 1997 (Siria), 1998 oper ă sau muzic ă popular ă autohton ă Liu Banjiu (China), 1999 Yves În 2003, în colaborare cu UNESCO, sau interna țional ă. Festivalul a instituit un alt premiu in- Bonnefoy (Fran ța), 2000 Edoardo • No ći bez interpukcija (Ноќи без Sanguineti (Italia), 2001 Seamus terna țional numit Podurile din Struga интерпукција , Nop ți f ără punctua ție ) Heaney (Irlanda), 2002 Slavko Mihali ć pentru cea mai bun ă carte de poezie a - evenimente artistice multimedia (Croa ția), 2003 Tomas Tranströmer unui autor debutant. Pe parcursul oferind forme experimentale de (Suedia), 2004 Vasco Graça Moura îndelungatei sale existen țe, festivalul prezent ări poetice, care pot include, (Portugalia), 2005 William S. Merwin a g ăzduit circa 4.000 de poe ți, de asemenea, alte arte precum muzica (SUA), 2006 Nancy Morejón (Cuba), traduc ători, esei ști și critici literari din și arta video. 2007 Mahmoud Darwish (Palestina), aproximativ 95 de ță ri ale lumii. • Picnicul poetic zilnic de la 2008 (Albania), 2009 Festivalul i-a premiat pe unii izvoarele Sveti Naum de lâng ă Lacul Tomaž Šalamun (Slovenia), 2010 dintre cei mai mari poe ți ai lumii, Ohrid, inclusiv muzic ă și dansuri Lyubomir Levchev (Bulgaria), 2011 inclusiv pe câ țiva câ știg ători ai etnice macedonene. Mateja Matevski (Macedonia), 2012 Premiului Nobel pentru literatur ă ca ( de Sud), • Mostovi (Мостови , Poduri ) - Joseph Brodsky, Eugenio Montale, 2013 José Emilio Pacheco (Mexic), ceremonia de închidere organizat ă la Pablo Neruda și Seamus Heaney, 2014 Un (Coreea de Sud), 2015 Bei Podul Poeziei de pe râul Drim din primul membru african al Academiei Dao (China), 2016 Struga, inclusiv lecturi de poezie și Franceze Léopold Sédar Senghor, (Canada ), 2017 Charles Simi ć (SUA), ceremonia de premiere. care a fost, de asemenea, pre ședinte al 2018 (Polonia), Alte evenimente includ ateliere de Senegalului, poetul oficial regal Ted Organizatorii festivalului au pu- crea ție, mese rotunde pe diverse teme Hughes, W. H. Auden, care e consi- blicat pân ă acum aproape cincizeci de sociale și influen ța lor asupra poeziei derat unul dintre cei mai mari scriitori antologii de poezie, poeziei române etc. ai secolului al XX-lea, și mul ți al ții. fiindu-i dedicat ă antologia din 1972.

4

Golden Wreath Award rezist ă de aproape 6 decenii, pe cump ăna dintre veacuri, opunând lira și laurii oric ăror Stima ți membri ai Council for arme și cuvintele îndr ăgostite oric ăror Golden Wreath Award, uri. De 58 de ani, marii poe ți ai lumii Dragi colegi întru poezie din ale și de Dvs. vin pe acest p ământ Macedonia, călcat și de Orfeu, recunosc ători și Dragi cititori macedoneni, lumina ți de credin ța c ă frumuse țea

poate salva lumea și prin prezen ța lor Nu sunt sigur ă c ă voi reu și s ă v ă în Balcani dau nimbului european transmit emo ția și tulburarea mea din forma cununii de la Struga. Fie ca acest moment al afl ării minunatei ______cititorii lumii s ă se strâng ă în ve ști c ă voi primi cununa de aur de la m-am format ca poet în aura aproape continuare în jurul poeziei cum se Struga. Pentru a-mi în țelege mitic ă, a s ărb ătorii poeziei de pe strâng palmele în jurul fl ăcării s ă nu tulburarea ar trebui s ă ști ți c ă pentru podul din Struga și din Catedrala din fie stins ă de vânt. mine ca poet român, a primi aceast ă Ohrid, iar momentul încoron ării lui Fie ca Dumnezeul poeziei, cu cu- cunun ă legendar ă este mai important Nichita St ănescu a fost un moment nuna de aur în mân ă s ă binecuvânteze decât oricare premiu european. Și asta magic al genera ției mele. și de acum înainte Macedonia! nu numai pentru c ă este vorba de unul Într-o lume în care r ăzboaiele, ANA BLANDIANA dintre cele mai vechi premii literare revolu țiile și reset ările istoriei și din lume, ci pentru c ă am crescut și geografiei au l ăsat pu țin loc poeziei, ______

adev ărat ă institu ție, va avea loc o lectur ă public ă de poezie a unor

Al ături de Ana Blandiana, participan ți din întreaga lume. distins ă cu „Cununa de Aur”, poeta A doua zi, în prima parte, va fi Monica Her țeg, din Croa ția va primi dedicat ă autorilor macedoneni, va fi premiul „Bridges of Struga” acordat premiul „Fra ții Miladinov” și („Podurile de la Struga”), la Festival Premiul „Stojan Hristov 2019”, vor participa poe țș i invita ți din peste pentru cea mai bun ă carte de poezie treizeci de ță ri. de un poet expatriat. Între ace știa, Rafael Soler din Apoi, Simpozionul „Europa, Spania, Satchidanandan, India, Mia estul și Vestul” încheia prima parte a Lecomte, Italia, István Kemény, zilei. Ungaria, Yorgos Yannopoulos, Urmeaz ă ”Noaptea f ără O parte din „galeria româneasc ă” a Grecia. punctua ție”, generic care reune ște Anei Blandiana, la Struga Ca de obicei, poe ții macedonieni lecturi interna ționale de poezie, ______vor fi prezen ți în num ăr mare, din recitaluri muzicale. data aceasta în curtea bisericii toate genera țiile, unii dintre ei înscri și Una duintre mizele Festivalului mănăstirii „Sf. Theotokos”. în competi ția pentru Premiul „Brakja este chiar aducerea poeziei în spa ții Dup ă-amiaza e destinat ă unor Miladinovci”. publice, recâ știgarea interesului întâlniri autori-editori, unei dezbateri Organizatorii anun ță și câteva pentru poezie. despre presa literar ă, ca la miezul tip ărituri, între care o monografie Dup ă atâta poezie, a treia zi nop ții să înceap ă înc ă o ”Noapte f ără dedicat ă Anei blandiana, laureata debuteaz ă cu un „Matineu poetic”, punctua ție”. „Cununii de Aur”, o traducere din fiind adu și la ramp ă al ți autori , de Sâmb ătă, laureatul Cununii de englez ă a laureatului din 2018, al ______Aur, Ana Blandiana, va lua o cafea cu Premiului „Brakja Miladinovci”, jurnali ști, editori, poe ți, ca dup ă plachete ale poe ților de pe „platforma amiază s ă sus țin ă dicursul încunun ării Versopolis”, și o antologie cu cei mai la Biserica „Sf. Sofia”, din Ohrid. cunoscu ți poe ți macedonieni. Dup ă întoarcerea la Struga, un Deschiderea oficial ă a nou episod din ”Noaptea f ără Festivalului e în 21 august, seara, dar punctua ție”. aceasta va fi precedat ă diminea ța de Ziua cea Mare, duminic ă, când, plantarea unui copac în cinstea seara, dup ă o lectur ă interna țional ă de laureatului, în „Parcul poeziei”, poezie sub semnul „Poduri”, Anei al ături de al ții planta ți în onoarea Blandiana îi va fi înmânat ă „Cununa laurea ților de pân ă acum. de Aur” a poeziei. La prânz, Ana Blandiana va Vor fi al ături cei care de opt ani sus ține o conferin ță de pres ă. organizeaz ă festivalul Interna țional de Dup ă descchiderea festiv ă, în Poezie „Ana Blandiana” la Br ăila: fa ța casei Poeziei, ridicat ă în 1963, Gabriela, Cristina și Cristi Vasiliu și pentru acest Festival, devenit o Nicolae B ăciu ț (N.B.)

5

ESEU al ra țiunii, al temeiului ( ratio, grund ), de ce nu ar lucra și el în alc ătuirea Miori ței ? Unde, se știe aceasta pân ă la plictiseal ă și deriziune – soarele și ȘI EXERCI ȚII DE DILATARE luna țin cununa, unde atmosfera e atât de luminoas ă, încât e împ ăcat ă, unde Mircea Eliade afirm ă c ă Miori ța totul se petrece nu într-o nes ăbuin ță e ,,un capitol central în istoria oarecare ( eysebi a=pio șenie), dar pe o ideilor”. Confirm ă a șadar și el faptul ,,gur ă de rai”; într-o urcare adic ă, în că în balad ă s-a identificat (nu îns ă în str ălucirea aceea etern ă, necorupt ă. Se toate aspectele ei) expresia major ă a poate înv ăța despre fiin ță și de la câte geniului na țional. Jules Michelet, în- un model ce p ărea al pesimismului și tâiul ei traduc ător într-o limb ă de nu este decât un îndemn la st ăruin ța larg ă circula ție, opineaz ă c ă în aceas- în limpezime și serenitate. ta se dezv ăluie, ca dominant ă la Cu Miori ța, s-a spus, suntem români, dezn ădejdea. N.Iorga și Ov. introdu și într-un cosmos liturgic : aci Densu șianu îi deduc trama dintr-un lumea se reveleaz ă sacr ă, chiar dac ă fapt real: un incident de transhuman ță nu în ordinea cre știn ă. Existen ța omu- ori rivalitatea între p ăstorii de turme. lui în lume are o dimensiune liturgic ă. E în Miori ța ,,o viziune poetic ă a ______, În ce sens, îns ă? Mircea Eliade lumii” , subliniaz ă D.Caracostea. Nu inspirate erotic, violente. Aici sacrul expliciteaz ă aceasta în sensul viziunii fac o trecere în revist ă, lucrurile sunt se înfr ățea cu bestialul. La români și și concep ției sale despre mitologii, cunoscute, în special exegeza filoso- ast ăzi animalierul se substituie despre fenomenul religios. În Miori ța fic ă și construc ția aferent ă datorate lui angelicului și cre știnul nu se sfie ște ar fi vorba de o solidarizare mistic ă Lucian Blaga, gânditorul vorbind și ori ru șineaz ă a-i zice principiului între om și natur ă, solidaritate inacce- aici de dragostea de moarte ce ca- sacru ,,fiar ă”, ca în aceast ă colind ă sibil ă con știin ței de azi. Nu e vorba racterizeaz ă sufletul românesc. Astfel din Țara F ăgăra șului (unde nu e vorba despre panteism. Cosmosul e sacru, a speculat ă ideea e prodigioas ă. Mircea de o gre șeal ă de redactare, cum crede fost sanctificat prin (participarea la Eliade interpretând-o ca o crea ție din Traian Herseni (3) ): ,,A șteptându-te (5) ) misterul nun ții. Dar s ă urm ărim aria ,,cre știnismului cosmic”, g ăse ște Cristoase/Ca pe-o fiar ă secetoas ă/Ce mai îndeaproape limba. Leitourgia că în Miori ța ni se propune o nou ă coboar ă la izvoar ă/Și coboar ă de s- (ministerium ) e slujire sacerdotal ă form ă de lucrare religioas ă proprie adap ă/Și lui Dumnezeu se roag ă”. public ă în templu. Era va s ă zic ă un sud-estului european, în care misterul Fiara face aici leg ătura cu logosul cult adus la templu în chipul curent, cristic e proiectat asupra naturii în- întemeietor, trimite la acesta ca public, prin gesturi rituale, simboluri, tregi; neglijându-se aici elementele is- locuire , ca fiin ță ; precum la p ământul cuvinte, scenarii etc. În greaca veche torice ale cre știnismului, se insist ă în însu și (4), apoi – cum observă Traian leithos (e, on ), era ceea ce apar ține schimb pe dimensiunea liturgic ă a Herseni – în chipul codrului – tuturor, to leiton fiind casa comun ă, existen ței omului în lume. Miori ța, pădurea ad ăpostitoare, terific ă, un loc în care se tratau, se dezb ăteau crede totu și Mircea Eliade, nu sinte- în țeleas ă în înf ăț ișarea zoomorf ă – treburi publice, afaceri, negocieri. În tizeaz ă toate dimensiunile și caracte- ajungând și ,,la forma cea mai Miori ța, suntem aduna ți într-un astfel risticile omului românesc. Contribuie înaintat ă, a bradului, conceput ca un de leiton , o ,,gur ă de rai,”, c ăci doar la o interpretare a prestigiilor sa- prunc, pe urm ă ca un voinic ”. S ă ne suntem aici ca într-un templu – într-o le pe o latur ă fundamental ă. Procesul amintim c ă în cultul dionysic zeul deschidere a fiin ței (6), într-o locuire eviden țiat în balad ă – anularea ur- patronim e câteodat ă zoomorf și c ă e a acesteia prin crearea (propunerea mărilor iremediabile ale unui eveni- înso țit de forme din faun ă. (7) ) unui lumini ș pe pământ (pe ,,un ment tragic, prin înc ărcarea acestora Limba ne spune urm ătoarele. picior de plai”). (P ământul însu și e de valori pân ă atunci necunoscute - Oeizoon , construc ție lingvistic ă în văzut aici intens zoomorf, ca un mare ,,ilustreaz ă (…) for ța inegalabil ă de care găsim și cuvântul ce desemneaz ă animal, cu m ădularele sale etc.) Acest crea ție a geniului popular (1)” , iar nu animalul, înseamn ă în greaca veche a lumini ș (,,gur ă de rai”, templu (8) ) o resemnare, pasivitatea neîntoars ă. fi necontenit, f ără întrerupere viu . spune despre o vedere a fiin ței în/cu Ce ne spune îns ă limba de demult, Leg ăturile acestui cuvânt în lumea lui locul ei, prin urmare o vedere înso țit ă aceea care s-a uitat pe sine, cu gâdul lexical ă sunt miraculoase, vom g ăsi: de sophia : vedere totodat ă ca theoria ei cu tot, în nara ția mitic ă . (Adic ă în zoo rădăcina za (care e o (= contemplare); o vedere cu putin ță într-o povestire; c ăci ea nu ap ără și consolidare, o înt ărire), zatheos fiind numai din templu (to leiton ), unde se ocrote ște precum nop țile acelea ale ceea ce e foarte sacru; dar tot aci, oficiaz ă sau se negociaz ă lucruri Sheherezadei?) Animalul , în aproape, a șteapt ă zen , care nume ște dificile, întreb ările dramatice. Și, nara țiunile mitologice, nu e o regul ă a ie șirea în ceva luminos , Homer înc ă, o vedere împreun ă numai a celor mentalit ății ori imaginarului totemic zicând (a observat cineva), cu un vers ini ția ți, aduna ți acolo tocmai întru (9) (vezi Arnold van Genep (2) ), dar e al s ău, c ă a tr ăi e a contempla lumina vederea ( pro-punerea ) fiin ței. specific în mitologia greac ă; soarelui. Animalul cunoa ște aceast ă O interpretare înc ă fertil ă a dat deghiz ările zoomorfe erau aci într-un binefacere în chip spontan și Miori ței H. Sanielevici (în Miori ța chip subliniat, caracteristice ritualului procedeaz ă ca atare. Acest joc al sau patimile unui Zalmoxis ). → dionysiac – ceremonii defrenate vorbelor și sensurilor, dar deopotriv ă A.I. BRUMARU

6

Dac ă unele n ăzdr ăvănii ale cerce- totu și un sens absurdului – vor acestor drumuri și în general a tătorului pot fi ignorate, apropierea răspunde (precum în balad ă) printr-o construc țiilor romane, se vede foarte baladei române ști de misteriile orfice feerie nup țial ă nefericirii și mor ții. E, numeroase în Dacia, întrucât au dat și zalmoxiene e o intui ție tare. Mircea poate, mai mult, de atât? Omul nostru cuvântului ,,pavimentum”...un în țeles Eliade, care-l citeaz ă, vorbe ște de o las ă, iat ă, istoria s ă vremuiasc ă în pe care nu-l mai are în nicio limb ă propensiune thanatic ă la români. Tot pace și î și aminte ște de fiin ță – de romanic ă, anume acela de p ământ”. astfel Alceu (vezi Diels-Kranz (10) ) aceea sa, de fiin ța lumii, care i-a pre- În cuprinsul concep ției sale despre despre Orpheu, preotul lui Dionysos: cedat și înso țit lui necazurile. Întoc- ,,cultura minor ă”, Lucian Blaga crede ,,Într-adev ăr Orpheu înfrunta mai ca zeul din vechime (cu care va fi că s-a petrecut ceva mai mult cu acest destinul/Îndemnându-i pe oameni, vorbit el cândva), se las ă deodat ă cuvânt. Românescul pământ nu ar odat ă n ăscu ți, s ă fug ă la moarte...”. În uitat . Ge ților dionysici le ar ătase mai implica nimic din nota impresio- acest punct, Miori ța corespunde, într- Zalmolxe ce și cum s ă fac ă. Românul nant ă a lui pavimentum , tezaurizeaz ă un fel, legendei manolice. Îns ă (ca și cei ce l-au premers) î și va rea- numai o via ță ,,organic ă”, fără de nici imola ția nu e pur și simplu moartea, minti din când în când aceste lucruri, un ,,aspect major istoric”. E, scrie el, nici chiar numai sacrificiul (Ion Talo ș la vitregiri. Filosoful Spa țiului mio- ,,o dovad ă despre o schimbare total ă a a ar ătat în monografia sa Me șterul ritic a vorbit (11) de o ,,retragere”, la stilului de via ță , mutat de pe un plan Manole, că îndeosebi în replicile români, din istorie. Pe timpul Daciei major, pe un plan minor”. Și: ,,Nu e anglo-axone ale r ăspânditei pove ști Traiane, existase o înjghebare și vorba despre o oarecare schimbare vorbesc de jertfire, mai ales copiii putin ța unei istorii viguroase? trec ătoare, ci de o schimbare sunt aci sacrifica ți.) În Miori ța ca și Barbarii în tropot distrug îns ă cadrul. profund ă, total ă, de tip de via ță , și în Monastirea Arge șului, găsim nu- Apari ția românit ăț ii coincide cu fără întoarcere la pozi ția odat ă mai modelul arhaic dionysial care va retragerea din istorie și ,,din toate părăsit ă”. Dar cultura minor ă, ca s ă fi fecundat gândirea ulterioar ă despre posibilit ățile ei ritmice și dialectice, reintr ăm în chestiune, e tocmai una a fiin ță : e un model al ocult ării/ dez- într-o via ță (subliniaz ă Lucian Blaga) retrasului , a închiderii (am putea ocult ării, prin realizarea, pro-ducerea nu lipsit ă de cultur ă, nu despoiat ă de spune înc ă o dat ă) deschiderii fiin ței (apoi realitatea) locului. Me șterul, ca forme, dar anistoric ă”. Retragerea e (în/cu închisul p ământului). Pământ – să pro-pun ă și s ă pro-duc ă o locuire, într-o ,,existen ță organic ă sufleteasc ă obscurul și de neîn țelesul – fa ță de un loc de punere în fa ță , de ar ătare a oarecum atemporal ă”, suficient ă îns ă mai grandiosul pavimentum : dar e ca ascunsului fiin ței, imoleaz ă ceva din a ad ăposti posibilit ăți ,,imanente” o întoarcere la ,,,schi ța” aceea origi- existândul, din fiin țarea patent ă a pentru împrejur ări mai prielnice. nar ă, acolo unde (amintindu-ne acum acesteia. Tot astfel, ca turnul ,,monas- ,,Pre-românismul s-a retras gastero- versurile marelui poet) ,,toate lucru- tirii” din Pas ărea M ăiastră a lui podic în scoica sa, unde în veacurile rile se des ăvâr șesc”, f ăcând spre Petre Ispirescu s ă se țin ă, adic ă s ă de somn aveau s ă se înfiripe întâiele aceea ,,un pas și înc ă unul” (12). Ce- devin ă leiton sau templu de ascun- determinante ale matricei stilistice ro- lălalt cuvânt d ătător de seam ă e cu- dere/dezv ăluire a fiin ței, în el e adus ă mâne ști”. A șa e: îns ă somnul însu și vântul bătrân . Provine din veteranus : fiin țarea himeric ă închis ă în cuibul ei era reamintirea acelei matrice, somnul soldatul înrolat pe via ță , cantonat la (cu locul ei cu tot, ca românul acela acesta o repeta, o lua întocmai; era el, pensie, cu dreptul de a primi, de liric ducându-și, când peregrineaz ă, somnul acesta din scoic ă, proba c ă aceea, ca împropriet ărire, o bucat ă de pământul cu el, sim țind c ă acesta e matricea pornise deja, decis, pe pământ. Românescul bătrân nu mai chiar fiin ța lui înc ă nehot ărât ă.) Și tot drumul ei f ără întoarcere. Despre posed ă îns ă nimic din în țelesul în chipul acesta, ciobanul mioritic, procesul izol ării noastre de istorie, ,,major” cazon; el nu are decât o ad ăpostit în leiton , în stoa , simuleaz ă observ ă gânditorul, ne poveste ște ,,via ță de orizont organic și anistoric”. (ca preot, Orpheu ori Zalmoxe) o limba român ă. C ălătoria latinului Urmeaz ă, se știe, ceea ce la intrare din locul dezvelit ( lume, pavimentum către românescul Lucian Blaga s-a numit concep ția lumini ș), în locul închis spre ex- pământ e descris ă în felul acesta de despre ,,boicotul istoriei”, carac- punere , spre o alt ă deschidere... istoricul C.C.Giurescu: ,,str ămo șii au teristic românilor. Ideea filosofului a * fost a șa de impresiona ți de tr ăinicia fost des amintit ă și comentat ă, Dar modelul fiin ței, cu ascunderea ei ______interpretat ă excesiv. Nu s-a subliniat un r ăstimp spre a se ivi în altul, e totdeauna ceea ce era de subliniat. repetat de români și în conduita lor Astfel Blaga nu a ezitat s ă afirme în istoric ă. Îndeosebi atunci când îi vor desf ășurarea întreag ă a gândului s ău fi vitregit nebunele vremi. Este vorba că semin ția român ă, aflat ă totu și în de reac ția lor în fa ța ,,teroarei ceasul de gra ție al retrasului , istoriei,”, o reac ție, aminte ște Mircea ,,presim țea c ă aceast ă istorie, ce se Eliade, în fa ța invaziilor (vezi și făcea și se desf ăcea în protuberan țe cotropirea islamic ă recent ă), ei fiind inconsistente, nu putea în niciun caz la r ăspântii (lâng ă mari puteri să fie al ei”. Boicotând istoria, imperialiste, ieri ca și ast ăzi), când românul era la locul lui (într-o form ă așadar românul nu ar avea altceva de anume a sophiei ), de care d ădea făcut decât ce a f ăcut ciobanul socolteal ă în felul acelui loc: fiin ță ce mioritic: neexistând posibilitate de se petrece în ascundere, fiind numai ap ărare (de și st ăviliri cu arma în așa acas ă (precum, dac ă ne reamintim mân ă vor fi fost cu putin ță ), impune Marcel Lup șe, Casa cu nr. 45 textul vechi, și zeul de →

7

lâng ă vatra b ătrân ă heraklitic ă, sunt în stare de puritate, ci de participare nev ăzut îns ă de musafirii gr ăbi ți și la vizibil, sunt prin urmare ele însele alarma ți, și cu care în zadar încerci a-i vizibile”; îmbia). A șa se explic ă, prin urmare, 5.Participarea, ca și revela ția, fac eesen ța misticii. Într-o cercetare în aceast ă ordine de ce popula ția daco-roman ă, împins ă a patrimoniului platonic, E.Vasiliu-Scraba și zdruncinat ă de dese n ăvăliri, se scrie acestea: ,,...Prin participare, Ideea, pune deodat ă, scrie Blaga, sub ierarhic superioar ă celor ce particip ă la ea, semnul ,,stelei sângelui și a ,,exist ă”, într-un anumit fel, în partici- norocului”. Semin țiile poposite din pan ți”. Acest al doilea moment, o a doua mar șul lor menit genocidului și modalitate, e tocmai închipuirea partici- cotropirii (,,...hunice, slave, avare, pării ,,ca participare prin gândire, la o- pecenege, ungare”), se vor fi dus biectul gândit de Ideea-gând, care nu este unele sau au r ămas altele, multora altceva decât esen ța Divinit ăț ii, gândirea pur ă, gândirea ce se gânde ște pe sine”. întâmplându-li-se s ă fie absorbite de Marcel Lup șe, Scai ,,Problema posibilit ății unei asemenea ,,buretele anonim” al autohtonilor ce ______,,particip ări” - încheie cu decizie eminenta se l ăsau ,,târâ ți” în istorie. Lucian Note cercet ătoare – se confund ă cu îns ăși Blaga scrie: ,,În adev ăr, timp de o mie posibilitatea misticii”. Fie aceasta chiar și de ani aproape, pre-românii și 1.Mircea Eliade, De la Zalmoxis la în sensul metaforic al misticilor cre știni românii manifest ă un fel de atitudine Genghis- , Editura Știin țific ă și târzii, precum un Angelus Silesius (i s-ar instinctiv ă de autoap ărare, care se Enciclopedic ă, Bucure ști, 1980; putea ad ăuga și Meister Eckarth cu acel poate numi boicot al istoriei. Ei nu se 2.Arnold van Genep, La Formation de ,,Dumnezeu m ă na ște ca pe el însu și”): adun ă în masse organizate, ca s ă se legendes , Flammarion, 1910; ,, Știu c ă f ără mine Dumnezeu nu poate tr ăi nicio clip ă; dac ă eu sunt nimicit, și el lanseze în ac țiuni de larg ă 3. Traian Herseni, Forme str ăvechi de cultur popular româneasc , Editura trebuie s ă-și dea duhul de nevoie”; desf ășurare, care i-ar fi ademenit epic, ă ă ă Dacia, Cluj, 1977; 4. De și, cum va 6. ,,Înc ă de timpuriu – scrie M.Heidegger înistorie”. Ei se vor ține doar remarca Hans-Georg Gadamer, 1970, (Op.cit .) – grecii au numit aceast ă ie șire pământului locului. ( Și ast ăzi noi 108-9, vezi Gabriel Liiceanu, Note, în în afar ă, precum și aceast ă deschidere numim cuvinte de aiurea, poate de Martin Heidegger, Originea operei de (Aufgehen ) – considerate în sine și în acela și fel, ca ,,land”, ,,country” etc., art ă, Editura Univers, Bucure ști, 1982, ansamblu – Physis ousis. Physis pune în cu cuvântul ,, ținut”). Dureaz ă adic ă în pământul nu mai r ăspunde unei demnit ăți lumin ă totodat ă acel ceva pe care și omul leiton , într-un ,,plai”: e ,, țara” (care e teoretice înc ă de la Empedocle și își întemeiaz ă locuirea sa”; din ,, ță rân ă”), e ,,terra” (,,alc ătuit ă de neoplatonici, el redevine func țional 7. ,,Heidegger – subliniaz ă Gabriel Op.cit obicei dintr-o vale între liniile unor mitologic și filosofic, s ă zicem, în Liiceanu în Note la M.Heidegger, . folclorul de dup ă revolu ția cre știn ă și în – folose ște aici bivalen ța semantic ă a dealuri sau m ăguri”). (Lucian Blaga gândirea care și-l apropriaz ă și descoase, cuvântului herstellen, care înseamn ă ,,a mai scrie: ,, .,, Țara”, o entitate de identificându-i resorturile metafizice. De face”, ,,a produce”, dar și ,,a a șeza aici” , natur ă aproape miraculoas ă, o vietate, pild ă, la MartinHeidegger care-i va ,,a aduce în prim plan”, ,,a pune în fa ță ”, ținut ă laolalt ă și însufle țit ă de magia sublinia aceast ă demnitate metafizic ă. În ,,a propune ( her-stellen )”; unui râu, coincide oarecum cu o Originea operei de art ă (ed.cit.), 8. Ori – s-ar mai putea spune – stoa (as, unitate ritmic ă a spa țiului mioritic. gânditorul german scrie: ,,Ceea ce spune e), adic ă portic, împrejmuire cu coloane, Autonomia acestor unit ăți, supuse acest cuvânt ( Erde, p ământ , n.n.) nu în greaca veche, pentru a ad ăposti o exterior unor st ăpâniri str ăine, era trebuie confundat nici cu reprezentarea adunare, de la care va fi pornit și staulul acesta mioritic, loc împrejmuitor și considerabil ă. Popula ția româneasc ă unei masse materiale a șezate în straturi și nici cu reprezentarea, doar astronomic ă a ocrotitor pentru o adunare, liber ă s ă fie ar ăta o rezerv ă împins ă pân ă la boicot unei planete. P ământul este locul în care astfel numai cu sophia ei îns ăși, s ă – e vorba de un boicot firesc și nu deschiderea read ăposte ște ca atare ceea ce propun ă și s ă contemple; lucid organizat - fa ță de st ăpânirea se deschide. În tot ceea ce se deschide, 9. Întru, desigur, cu sensurile stabilite de recunoscut ă exterior, dar nu l ăuntric. pământul apare în chip esen țial drept cel Constantin Noica: și ,,în spre” și ,,în”; nici St ăpânirea, planând deasupra ca care ad ăposte ște” (trad. Thomas ,,în ăuntru,, nici ,,în afar ă”; un ,,a fi în” ca zodiacul, dar și schimb ăcioas ă ca Kleininger). E ca o revenire, deci, la ,,a deveni în”; deopotriv ă faptul de ,,a sta zodiacul, nu s-a dovedit în stare s ă demnitatea conceptual ă ini țial ă a și de a se mi șca în” sau ,,o deschidere răpeasc ă pe români în volbura istoriei pământului , pe care o întrez ărea, cu toate către o lume închis ă, ori, sub alt unghi, o căutare în sânul a ceva dinainte g ăsit”; ei”.) urmele mitice de acolo, Platon în Phaidon (Opere IV, Editura Știin țific ă și 10. Fragmentele presocraticilor I În împrejur ări mai pu țin vitrege, Enciclopedic ă, Bucure ști, 1983): ,...Iar (traducere integral ă dup ă edi ția Diels- ,, ță rile” prind s ă respire, fac exerci ții aceast ă corporalitate, iubite prieten, Kranz, cu introduceri și note de Simina de întindere. Apoi spiritul românesc trebuie s ă o gândim ca ceva greu, Noica și Constantin Noica), Editura se retrage din nou (e aci ritualistica compact, ca de p ământ, vizibil, astfel c ă Junimea, Ia și, 1974; scufund ării și reivirii sacrului, a divi- sufletul e înc ărcat cu corporalitate, 11. Lucian Blaga, Op.cit . ; nit ății telurice), și aceasta se repet ă, însp ăimântat de invizibilul meleag, zis 12. Lucian Blaga, Poezii , Editura dup ă cum apar și reapar istorii care nu tocmai al lui Hades. Nev ăzutul e atras din Minerva, Bucure ști, 1981; 13 A se vedea sunt îns ă ale sale, istorii aidoma nou printre monumentele funerare, și A.I.Brumaru, Despre Fiin ța româneasc , Editura Scrisul românesc, universurilor paralele, inaccesibile prtintre locuri de îngrop ăciune, în preajma ă c rora chiar ar fi fost v zute ar t ri de Bucure ști, 2001 și Forma filosofic ă, ochiului str ăin. S ă nu pierdem îns ă ă ă ă ă umbr ă ale aufletelor moarte – tocmai Editura KronArt, Bra șov, 2017. niciodat ă din vedere voca ția ivirii din chipul în care se pot înf ățișa astfel de 14. S-a consultat Abrege du Dictionnaire nou și exerci țiile de dilatare (13). suflete care, eliberate de trupul lor, nu grec-francaise, Hachette et Cie, f.a.

8

Mai altfel, despre deja un poet cunoscut, apreciat şi publicat frecvent în Convorbiri literare , ceea ce nu era pu ţin lucru, iar o leg ătur ă sentimental ă cu Eminescu (II) avea rostul şi rolul ei pentru nevasta „Foarte frumu şic ă, vesel ă, unui so ţ cu mult mai în vârst ă. În spiritual ă, aceast ă fat ă fu m ăritat ă de plus, ea îns ăş i avea chemare spre mama ei la vârsta de 16 ani (în poezie, lucru nu lipsit de importan ţă realitate este vorba de 14 ani, n. d.h.) în angrenajul unei iubiri care prindea cu Ştefan Micle, b ătrân profesor la contur, care evolua asemenea unei Universitate .(…). În asemenea avalan şe m ărindu-şi volumul şi… împrejur ări, fiind dat şi caracterul profunzimea pe m ăsur ă ce se uşuratic al acestei tinere femei, nu e rostogolea spre maturizare şi de mirat c ă ea nu se credea legat ă maturitate, dac ă e s ă exagerez, dar

prin lan ţurile c ăsătoriei pân ă într- pu ţin… Încerc s ă m ă substitui unuia atîta încît s ă p ăzeasc ă cu stricte ţă ______dribl ăm realitatea c ăutând cu care, analizeaz ă situa ţia la rece, şi m ă credin ţa conjugal ă b ătrînului Micle, disperare un adev ăr care s ă ne scoat ă las, deci, st ăpânit de acest sentiment pe care îl considera mai mult ca un str ăduindu-mă s ă deturnez, de fapt s ă părinte decît ca un so ţ.” (Iacob la un liman convenabil şi absolut inedit, vom ajunge tot… acolo de duc într-o zon ă mai pu ţin Negruzzi) sentimental ă toat ă povestea, şi a unde am plecat. Şi, de unde am luat Poate nu e tocmai potrivit, dar startul? Exact de la prezen ţa fizico- noastr ă, îns ă mai mult a lor. încep comentariul de fa ţă referitor la psihic ă a Veronic ăi Micle ! Cum, Da, ştiu: gândind şi scriind cea mai important ă iubit ă a lui Mihai iar ăş i Veronica? Înc ă mai sunt lucruri aceast ă carte, îmi asum un risc. Mare. Eminescu (dac ă le includem în de spus? Da, iar ăş i, pentru c ă, nu Mare, fiindc ă mii şi mii de pagini au clasament pe Cleopatra Poenaru- foarte des, este drept, dar se tot ivesc avut ca tem ă cuplul Mihai-Veronica Lecca şi pe Mite Kremnitz, dar l ăsând ştiri, unele, la mod ă în ultima vreme: în care ardeleanca-năsăudeanc ă a la o parte pe ingenua Casandra Elena pe surse !, tocmai pentru c ă despre ea jucat un rol extrem de important atât Alupului…), reproducând din epitaful toat ă lumea ştie totul , cel pu ţin a şa se în privin ţa crea ţiei eminesciene, cât şi de pe crucea Veronic ăi Micle crede, destui fiind chiar convin şi de în via ţa privat ă a lui Eminescu. urm ătorul fragment: ,, Şi pulbere, acest lucru. Şi, totu şi, nu, nu e totul! Aceste două elemente combinându- ţă rân ă din tine s-a alege,/C ăci asta e Deoarece, iat ă, dup ă un secol şi ceva se, intercondi ţionându-se şi, nu a lumii nestr ămutat ă lege ;/Nimicul te de la moartea Veronic ăi, Editura rareori, având rol osmotic, chiar dac ă aduce, nimicul te reia,/Nimic din tine- Polirom a publicat un volum întreg de aceast ă rela ţie a suferit unele sincope, n urm ă nu va mai r ămânea ”. (din scrisori inedite Veronica-Eminescu- câteva cu alur ă de adev ărat ă şi poezia – Şi pulbere, ţă rîn ă... ). N-a Veronica . Ultimele, s-a spus. S-ar definitiv ă ruptur ă, iubirea lor a fost s ă fie a şa, nu vreau s ă fie a şa, putea… Ah, ce… veste minunat ă! Ce supravie ţuit... Îns ă revenirile au fost pentru c ă trebuia s ă fie… altfel. nad ă minunat ă şi atr ăgătoare pentru cu atât mai puternice, cu cât c ă, La urma urmei, acest epitaf noii bârfitori şi cârcota şi! Mai exist ă adeseori, nu erau lipsite de o anume dureros, îns ă realist şi cu accentuate îndoieli, dar scrisorile, chiar în fac- spectaculozitate, având şi „sprijinul” rezonan ţe sumbre, nu face altceva simil, exist ă!, de şi nu se ştie cu cer- cu par şiv ă bun ăvoin ţă al bârfitorilor decât s ă exprime un adev ăr general titudine… Acestui comentariu i-am şi zvoni ştilor având deseori statut valabil pentru existen ţa oricui. cu direc ţionat con ţinutul spre o turnur ă de… profesioni şti. Coresponden ţa deosebirea c ă aici este vorba despre care a fost, de regul ă, ignorat ă, ca dintre cei doi şi amintirile celor care Veronica Micle , despre femeia şi fiind lipsit ă de importan ţă , şi anume: i-au cunoscut, atest ă cu prisosin ţă iubita care şi-a circumscris via ţa în exist ă un acord general c ă Veronica a acest lucru. Din punctul de vedere lumea sacr ă a iubirilor înalte, acolo fost o femeie tân ără, blond ă, poet ă şi, respectiv, cititorul de rând ca şi unde vom g ăsi pentru totdeauna pe peste toate, ardeleanc ă frumoas ă şi majoritatea covâr şitoare a iubitorilor Laura , iubita c ăreia îi dedica sonetele inteligent ă, calit ăţ i care i-au fost de istorie literar ă, cu cancanurile ei cu poetul Petrarca; Beatrice , din Divina atuuri în leg ătura sentimental ă cu tot, sunt convin şi c ă ştiu totul despre Comedie, a lui Dante; Maitrey , din Eminescu, dar care i-au adus şi cel mai celebru cuplu din literatura romanul lui Mircea Eliade; legendarul destule necazuri, cum era, de altfel, în român ă. Spre deosebire, eu cred c ă şi cuplu Tristan şi Isolda ; neferici ţii firea lucrurilor. Îns ă mai e ceva: în acest caz nu exist ă absolutul, Romeo şi Julieta ; şi Elena din ardeleanc ă-năsăudeanc ă inteligent ă, dimpotriv ă, cred cu înd ărătnicie c ă Iliada lui Homer; Antonius şi măritat ă cu un b ărbat mai în vârst ă mai e ceva de spus, acel ceva care, Cleopatra – iubire la… prima vedere, decât ea cu 30 de ani – e drept c ă spus cu alte cuvinte şi cu libertatea de „Quod erat demonstrandum ”, Ulise profesor universitar şi rector – a interpreta textul unei scrisori, o şi Penelopa , dar şi, de ce nu?, Cioran Veronica s-a l ăsat cu bun ă ştiin ţă situa ţie, un moment, câteva cuvinte, şi Friedgard , Marin Preda şi Aurora cucerit ă de Eminescu, poate doritoare ajut ă sau completeaz ă generalul cu Cornu etc., etc., etc., iubiri care au de o simpl ă aventur ă amoroas ă, particularit ăţ i… Mereu mai poate fi intrat în legend ă, dar şi în… sufletele poate… Spun poate, preferând s ă spus ceva, altceva. În volumul Via ţa multora dintre noi, aureolate de cred c ă intui ţia ei de femeie a jucat un lui Mihai Eminescu , G. C ălinescu a nimbul asigur ător de nemurire… rol important, sau cel mai important, reu şit s ă „opreasc ă”, m ăcar → …De fapt, oricât am încerca să dac ă avem în vedere c ă Eminescu era DUMITRU HURUB Ă

9

pentru o vreme, avalan şa de infor- doi amorezi de duzin ă care se adresau ma ţii care, nu o dat ă, s-au dovedit a fi unul altuia cu diminutive, adesea cu EMINESCUM eronate, inutile sau jignitoare pentru totul banale, gratuite şi naive, memoria celor doi iubi ţi, cu prec ădere apelative de aman ţi oarecare etc. Iat ă, pentru Veronica, mai ales dup ă spre deliciul iubitorilor de bârfe şi moartea profesorului Ştefan Micle. senza ţii spectaculoase tari, câteva Au existat dintotdeauna, exist ă şi vor apelative despre care aminteam: 29 exista mereu şi mereu informa ţii decembrie 1879: Măi Po țoțoni ; 5 suplimentare, detalii importante, îns ă ianuarie 1880: Drag ă și dulce Nicu ță ; spuse/scrise cu toat ă priceperea, au 4 aprilie 1880: Drag ă Cu ță ; 17 martie rostul de a consolida convingerea c ă 1882: Drag ă Momo țelule ; 5 iulie nimic nu e… b ătut în cuie pe lumea 1882: Drag ă Momo ț; 4 august 1882: asta. Absolutul, se spune, este doar Draga mea Nic ă; 29 decembrie 1882: Dumnezeu. Treptat au ap ărut, totu şi, Măi ramur ă de liliac … Şi înc ă: alte informa ţii, alte comentarii, alte anagrame pentru numele Veronica, ştiri culese de la surse mai sigure folosite de Eminescu: Veronica, (scrisorile, reproduse în facsimil), sau Acinorev, Verona, Aronev, Anorev, transmise pe cale oral ă din genera ţie Aquinore, Irena, Aroniqva, Enorvica, în genera ţie, mai ales prin cele dou ă Vicenora, Acivrone, Civraneo, fiice ale Veronic ăi: Valeria (1866- Neocivra, Vranceora, Norviace, 1929) şi Virginia-Livia (1868-1937), Narvioce, Vreona, Voerna, Vnoera, informa ţii pe care le folose şte doar Vanoper, Arnoev, Aornev … S ă G.C ălinescu în 1932, la publicarea cădem de acord c ă, m ăcar la prima monografiei Via ţa lui Mihai dragoste, fiecare am c ăutat, adesea Eminescu . Îns ă, în 1964, când a fost am şi g ăsit!, tot felul de diminutive- republicat ă scrierea în edi ţie alint pentru fiin ţa iubit ă, unele de-a definitiv ă, n-avusese la îndemân ă dreptul n ăstru şnice, dar ne apar ţineau, unele informa ţii care au ap ărut mai erau dragele noastre inven ţii şi În perioada de incertitudini târziu… Definitiv ă, monografia, îns ă inova ţii lingvistice. Şi nu e deloc și în grupa unei noi priviri, fără nicio referire la „coresponden ţa gre şit dac ă evad ăm din… lăsa ți o c ăsu ță liber ă, inedit ă” dintre Eminescu şi Veronica, cantonamentul primei iubiri şi trecem în Tabelul unei deveniri. fiindc ă abia în anul 2010, Editura la alt ă etap ă sau tran şă de vârst ă când Polirom a publicat într-un volum devenim… serio şi, sobri şi, din Lâng ă buricul lui filosofic, semnat de Christina Zarifopol-Illias, păcate prea des, dispre ţuitori. Îns ă, ne unde face universul surcele, intitulat semnificativ şi subintitulat place sau nu, dup ă trecerea anilor lăsa ți un loc indulgen ței, Coresponden ţă inedit ă Mihai vorbele de alint şi dezmierd ările, în la punctele lui de vedere. Eminescu – Veronica Micle . Volumul cele mai dese cazuri, stau bine-mersi cuprinde : Scrisori ale lui Mihai în vreun sertar secret al sufletului. Trebuie s ă se prevad ă pasul, Eminescu c ătre Veronica Micle ; anul Este un firesc al mersului vie ţii cam care s ă-i între țin ă saltul, 1879 ; anul 188 ; anul 1881 ; anul în toate cazurile… valen țele iubirilor s ă-l sar ă, 1882 ; anul 1883 ; scrisori nedatate ; ______de pe un strat energetic pe altul. Scrisori ale Veronic ăi Micle c ătre Mihai Eminescu ; anul 1878 ; anul Nop țile, ce-s m ănu șă pe vis, 1880 ; anul 1881 ; scrisoare nedatat ă. să-i dea a luminii croial ă, Inedite fiind, scrisorile schimb ă pu ţin stelele s ă nu-i bat ă la u șă , situa ţia şi lumina proiectat ă prin timp ci s ă intre f ără sfial ă. spre imaginea cuplului în cauz ă. Nu ştiu dac ă în bine sau în r ău, nu ştiu Mai larg ca o închipuire dac ă s-a urm ărit, dar s-a reu şit în și mai înalt ca o bolt ă, mare m ăsur ă ca rela ţia dintre să-i încap ă în neastâmp ăr, Eminescu şi Veronica s ă fie cumva nepotolita revolt ă. scoas ă de sub „egida” unui romantism firesc şi din zona unui Necuprinsul s ă-i semene leit teritoriu ideatic ţinând de legend ă şi cu adâncul gândului sadea, bagatelizat ă apoi şi transferat ă într-un în care propria nem ărginire, câmp al derizoriului, al unei lumi mai numai sinele s ău s ă-l redea. degrab ă contaminat ă într-un pseudomahalagism, ieftin şi acela... RĂZVAN DUCAN Aşa cum era de a şteptat, s-au format imediat dou ă tabere: a celor care au 5 iulie 2019 exclamat m ăcar în gând: „aha!” descoperind în inedite un alt Eminescu şi o alt ă Veronic ă, adic ă Marcel Lup șe, P ăpădie

10

Remember - 30 Monahului în martie 1989. În • 91. 1986, martie 7 . Not ă de răspunsurile lui N. Steinhardt din anii analiz ă în DUI „Scriitorul” cu '80 la un dialog ini țiat de N. B ăciu ț, măsuri pentru identificarea și care nu s-a putut concretiza pân ă la supravegherea vizitatorilor lui Nicu (29 iulie 1912- 30 martie 1989) cap ăt, l-am reg ăsit pe acela și N. Steinhardt. (VIII) Steinhardt, dar cel de dup ă plecarea • 92. 1986 iulie 1. Not ă de mea în Canada, pe care nu îl mai analiz ă în DUI „Scriitorul” privind auzeam la telefon și nu-l mai vizitam ancheta asupra apropia ților lui Nicu în garsoniera lui din Bucure ști, pe cel Steinhardt. care-și g ăsise rostul și lini ștea la • 93. 1987 martie 12. Not ă Rohia. privind urm ărirea atent ă a tuturor Și iat ă c ă acuma, dup ă ni ște ani deplas ărilor lui Nicu Steinhardt în buni de la prima lectur ă, am recitit-o. Bucure ști. Între timp, am devenit colaboratoare • 94. 1987 iulie 23. Not ă de la Vatra veche , apoi la ȋndemnul d-lui analiz ă privind urm ărirea și Băciu ț am publicat volumul „Oameni interceptarea coresponden ței și pe care i-am cunoscut” (Ed. Vatra rela țiilor lui Nicu Steihardt. ______veche 2015). Anul trecut, ȋn 2018, l- • 95. 1987 noiembrie 1. Not ă de Scriu aceste rânduri mult înainte am ȋntâlnit și personal pe d-l B ăciu ț, analiz ă privind împiedicarea lui Nicu de 29 iulie, când era ziua lui. Le scriu invitat ȋmpreun ă cu p ărintele Steinhardt de a lua cotact cu Doina și, recitind c ărțile scrise de sau despre Gheorghe N. Șincan, la S ăpt ămâna Cornea, cu Andrei Ple șu și a el, sunt iar ăși lâng ă el. Aproape c ă cultural ă anual ă din iulie de la introduce idei ostile regimului în nu-mi pot imagina cum au putut Câmpul Românesc din Hamilton, articolele publicate. îndr ăgi și scrie despre el oameni care Canada. • 96. 1988 aprilie 9. Not ă privind nu l-au cunoscut personal. În anul Desigur, scrierea de fa ță nu se articolul „Taina Libert ății”, publicat 2000, când scriitorul George vrea a fi despre mine, dar din seria de Nicu Steinhardt, și rela țiile sale cu Ardeleanu a publicat cartea: „Nicolae omagial ă dedicat ă împlinirii a 30 de Marie-France Ionesco Steinhardt: monografie”, dup ă care au ani de când bunul meu prieten s-a • 97. 1988 octombrie 14. Raport urmat, în 2009, volumul „N. stins, nu poate lipsi descrierea privind avertizarea lui Nicu Steinhardt și paradoxurile libert ăț ii: o propriilor emo ții și trăiri la fiecare Steinhardt de c ătre ofi țerii Securit ăț ii perspectiv ă monografic ă", de fapt contact cu ceva scris de sau despre N. în vederea neparticip ării sale la lucrarea de doctorat a autorului, Steinhardt. Iar reîntâlnirea mea, protestul scriitorilor. atunci am fost și tulburat ă, dar și acuma, cu volumul „Între lumi” - care • 98. 1989 ianuarie 6. Not ă mul țumit ă: iat ă c ă exist ă oameni, mi- de altfel a fost integrat și în seria de privind leg ăturile dintre Nicu am spus, care nu l-au cunoscut opere complete „N. Steinhardt” a Steinhardt, Michel Combes (ginerele personal pe Nicu, dar pe care via ța și editurii Polirom - Ia și, mi s-a p ărut a Doinei Cornea, n.m.) și Katherine opera lui i-a fascinat. Și totu și, din fi fost o carte „peste timpuri”. Spun Verdery. perspectiva unui om care l-a cunoscut „acum”, pentru c ă, foarte recent, • 99. 1989 aprilie 3. Raport și iubit pe Nicu, a c ărui voce st ăruie UZPR (Uniunea Ziari știlor privind contactarea Donicai Vanzu- în memorie, nu-mi pot imagina cum Profesioni ști din România) a premiat cineva care nu l-a cunoscut personal, rec, menajera lui Nicu Steinhardt. - la sec ția „Carte de publicistic ă – • a putut doar „studia” via ța lui - si cât 1918” volumul „Nicolae B ăciu ț ȋn 100. 1989 iunie 13. Raport cu de bine! dialog cu Veronica Pavel Lerner - propuneri de închidere a DUI Și mai impresionat ă am fost Oameni-Repere-Mărturii” (Ed. Vatra „Scriitoul” în urm ă decesului lui acum zece ani când, sf ătuit ă de poeta veche 2018). Dou ă c ărți de dialog și Nicu Steinhardt. Carmen Tania Grigore - pe care o trei personaje: N. B ăciu ț, N. Găsim, în prefa ța c ărții „Între știam de pe un site literar și care citise Steinhardt și eu. Dialoguri și prietenii lumi”, cuvintele d-lui Băciu ț, ȋn un text cu amintirile mele despre N. în spa țiu și timp. contrast definitiv și binef ăcător cu Steinhardt, am trimis materialul la Interesant ă și foarte dureroas ă rigiditatea textelor din dosarele redac ția revistei „Vatra veche”, al mi s-a p ărut compara ția dintre Securit ății: Este, cred eu, sper, totu şi, o cărei director era - și este și ast ăzi - scrisorile din perioada 1986-1989 carte recuperat ă, pe care N. Steinhardt Nicolae B ăciu ț. Desigur, materialul adresate de N. Steinhardt lui N. nu ar fi scris-o dac ă n-ar fi existat meu a fost imediat primit și publicat, Băciu ț și rapoartele de urm ărire a lui „provocarea”. Ea completeaz ă, cât de iar d-l B ăciu ț, de a c ărui admira ție N. Steinhardt, din aceea și perioad ă, pu ţin, imaginea celui care a fost pentru pentru N. Stenhardt nu știusem, mi-a scrise de un agent de și genera ţia mea (optzecist ă) un model, trimis imediat prin email edi ția a 4-a ap ărute în volumul „Nicu Steinhardt un model de care, mai mult decât (rev ăzut ă și ad ăugit ă) a c ărții „Între în dosarele Securit ății 1959-1989" oricare alt ă genera ţie, aveam nevoie. lumi”, (Ed. Nico 2009). (Ed. Nemira 2005). Simpla Mai e, aceast ă carte, încercarea de a Atunci, am citit-o cu sufletul la enumerare a titlurilor ofer ă penibila prezenta un alt N. Steinhardt, pe cel gur ă și m-a mi șcat profund dialogul imagine a tracas ărilor continue la care care, din „singur ătatea deplin ă” a început în 1986 de tân ărul scriitor a fost supus Nicu pân ă în ultimii ani Rohiei, dintre via ţă şi c ărţi, nu refuz ă Nicolae B ăciu ț, prin scrisori, cu N. ai vie ții. Iat ă cele zece titluri ale să comunice cu lumea. → Steinhardt și întrerupt de stingerea ultimelor rapoarte (pag. 356-385): VERONICA PAVEL LERNER

11

GARA F ĂRĂ ȘINE DE TREN iar apoi s ă o-nmugur. spre locul știut doar de tei, Cu psaltirion și țiter ă to ți fra ții mei de condei, Am intrat în templul unui copac m-am întors la mine din nou (oh, parc ă-i și v ăd și-am înv ățat s ă înfloresc, și am g ăsit din toate câte ceva, cum în hohote,) dar s ă tac. dar fiec ărui ecou în urma mea or s ă plâng ă, îi c ăzuse num ărul de strad ă dar din invidie, din fierea Am intrat la piatr ă în r ărunchi și prima liter ă. bătrân ă, și am deprins cum s ă tac, s ă m ă și nu a durere dând semn, înal ț, GOOD BYE că s ăcătura sec ăturilor dar s ă stau în genunchi. intr ă-n literatura român ă De vânzare mi-e moartea, Am intrat la spic și la strugur prin Magna Cum Laude fream ăt cugetam cu mintea n ătâng ă al tuturor p ădurilor, ucenicind tainei început ă de de c ămătar. mugur, laureat al crucii de lemn! DUMITRU ICHIM dar s ă tac, s ă m ă înal ț, Când voi pleca ______Un important traduc ător şi critic Membru al Uniunii traduc ătorilor literar bulgar a fost premiat la Ipo- din Bulgaria și pre ședinte al Premiu pentru traducerea şi te şti, în Boto şani, pentru traducerea şi Asocia ției traduc ătorilor din ora șul promovarea operei lui Eminescu promovarea operei lui Eminescu. Ruse, a tradus și publicat versuri, Evenimentul a fost inclus în seria proz ă, eseuri şi piese ale celor mai manifest ărilor dedicate comemor ării a cunoscu ți autori români, printre care: 130 de ani de la moartea poetului Arghezi, Caragiale, Eminescu, na ţional. Slavici, Blaga, Eliade, Cioran, Matei Traduc ătorul și criticul literar și Vi șniec, sau Grigore muzical din Bulgaria Ognean Stam- Vieru, în total peste 45 de c ărți și 60 boliev a fost distins la Ipote ști cu pre- de piese române ști semnate de autori

miul pentru traducere și promovare a clasici contemporani. Foto: Radio România operei eminesciene. ______Concursul a avut o sec țiune de poezie în limba italian ă și o sec țiune Premiul European Clemente de poezie în limbi str ăine (englez ă, Rebora 2018/ 2019 francez ă și spaniol ă). Printre numero șii participan ți la La Palazzo San Macuto, sediul concurs se afl ă și colaboratoarea Camerei Deputa ților din Roma, a avut revistei noastre, Elisabeta Bo țan loc înmânarea premiilor prestigiosu- (scriitoare și traduc ătoare), stabilit ă în lui concurs literar Premiul European Prim ăria ora șului Modica (Rg), Spania, fiind clasat ă pe locul al treilea Clemente Rebora 2018/ 2019 aflat la Prim ăria din Montesarchio (Bn) în la sec țiunea de poezie în limba cea de-a doua edi ție. Concursul este colaborare cu „Amici delle Giubbe spaniol ă, cu poemul „Zbor”. Premiul organizat de „Asociación Cultural Rosse”, „Proverso de Madrid”, întâi i-a fot acordat poetei spaniole Arte y Solidaridad" (pre ședinte, Die- „Edizioni Gnasso” și „Café Histórico Izara Batres, iar premiul al doilea go De Nadai) fiind patronat de ”Pre- Literario Le Giubbe Rosse”. poetei Zhivka Baltadzhieva, din sidencia del Consejo Regional de Juriul a fost format din 19 persoa- Bulgaria. Cerdeña”, Prim ăria ora șului Floren ța, ne, critici literari, scriitori și jurnali ști. ______cu Virgil Ierunca de la Paris s-a "Iubite domnule B ăciu ţ, Remember 30 - N. Steinhardt întrerupt în 1983 din cauza interven ției →Pe toat ă perioada schimbului Securit ății. Dar iat ă c ă și scrisorile din [...]Oricine se a şeaz ă s ă scrie nostru epistolar am avut senza ţia c ă N. țar ă, cum au fost cele cu N. B ăciu ț din cunoa şte Ame ţeala şi Panica. Steinhardt, care nu era în stare s ă fac ă Târgu-Mure ș erau citite, cenzurate, Fie c ă se a şeaz ă Goethe s ă scrie rău nici unui fir de iarb ă, încerca s ă m ă confiscate. Faust ori Eminescu s ă scrie protejeze. Trecut prin atâtea, n-ar fi Cartea „Între lumi” - dialogul Luceaf ărul ori m ă a şez eu s ă-mi scriu vrut s ă se r ăsfrâng ă şi asupra mea lui N. Steinhardt cu „tân ărul poet” articola şele, cronicu ţele ori eseurelele, tratamentul pe care i l-au aplicat Nicolae B ăciu ț este de o mare tot acela şi sentiment n ăpăde şte pe cel cerberii regimului comunist. Aveam frumuse țe. Urm ărit de Securitate, ce ia condeiul în mân ă: un amestec de continu ă b ănuial ă c ă scrisorile ne sunt fragilizat de boal ă, N. Steinhardt Fric ă şi Cutremur şi N ădejde nebun ă citite, c ă întârzierile inexplicabile şi rămâne acela și om inteligent, frumos, şi Mândrie şi Entuziasm şi dorin ţă de trucurile cu „destinatar necunoscut” erudit, credincios. Citez un fragment a l ăsă toate balt ă spre a gusta o via ţă erau „opera cititorului interpus”. dintr-o scrisoare a lui N. Steinhardt, pământeasc ă simpl ă, f ără de idei şi de Da, acuma știm c ă scrisorile erau cu data po ştei: Târgu-Lăpu ş, 11 blestemul scrisului. citite. Coresponden ța lui N. Steinhardt aprilie 1988: Al Dvs N.St. "(pag. 102)

12

Să ne mai (re)amintim de… Teatrul de p ăpu şi în România (în colaborare cu Leti ţia Gâtz ă şi Iordan Chimet) (1968); Tuf ă de Vene ţia (1971); Spectacole în cerneal ă 20 octombrie 1924 - 25 noiembrie (1972); 1.000 de ore în Spania 1996 (1972); De ce râdeau gepizii... , O privire de ansamblu asupra (1973); Caligrafii pe cortin ă (1974); întregii sale opere, atrage dup ă sine Când plou ă, taci şi-ascult ă... (1974); concluzia c ă Valentin Silvestru a fost Teatrul românesc contemporan (în şi va r ămâne în istoria literar ă ca unul colaborare) (1975); Zâna dintre cei mai aviza ţi comentatori de castrave ţilor (1976); Clio şi spectacol teatral. De altfel, cronicile Melpomena (1977); Elemente de sale au consacrat un domeniu literar – caragialeologie (1979); Arta cronica de teatru – în care ap ăruser ă îmbrobodirii , (1982); Ora 19,30 de-a lungul timpului texte ale unor (1983); Un deceniu teatral (1984); autori români importan ţi, îns ă pu ţine Umorul popular românesc modern ca opere de sine st ătătoare pân ă la (1987); Ce mai faci? (1988); Silvestru şi chiar dup ă – mă refer la ______Umorul în literatur ă şi art ă (1988); valoarea, profunzimea şi corecta De-aici putem vorbi, probabil Birlic: o via ţă tr ăit ă pe scen ă interpretare a spectacolelor. Schi ţele, şi despre receptivitatea şi dragostea (1991); Un bou pe calea ferat ă textele sale în general, degajeaz ă acea sa pentru comedie. (1992); Jurnal de drum al unui critic atmosfer ă specific ă satirei şi umorului În orice caz, şi indiferent cât s- teatral (1944-1984) , I (1992); – cele dou ă componente care fac ar chinui câ ţiva suferinzi de boala Oasele ca proprietate personal ă deliciul lecturii. Atât satira cât şi reconsider ărilor, prin opera sa, (1993); Alexandru Giugariu (1996); umorul sunt inepuizabile şi sunt Valentin Silvestru nu va putea fi Praf şi pulbere (1996). transmise cititorului printr-un comic scos din istoria literar ă fie şi dac ă De asemenea, Silvestru a fost elegant, spumos şi plin de savoarea reducem crea ţia sa la perioada dintre publicat şi în antologiile: Die Kamel , unei exprim ări frecvent inovatoare, celebrul an 1971 şi Revolu ţia din Berlin (1976); Sub zodia comediei, dar care nu le salveaz ă de 1989, pentru titlurile c ărţilor I-II (1976); Antologia piesei proletcultism, tocmai fiindc ă ac ţiunea publicate de el, precum şi con ţinutul române şti într-un act (introducerea multora este amplasat ă într-un întregii sale opere atest ă valoarea şi editorului) , I-IV, 1979-1982; îns ă el existen ţialism specific vremii. Este contribu ţia sa indiscutabil ă inclusiv apare şi în vol. Teatru , I-II, 1985- evident şi de… iertat c ă satira şi la istoria dramaturgiei române şti. 1987) , de D.R.Popescu. umorul practicate de Valentin Opera sa, cuprinzând scrieri în Cum era şi firesc, opera lui Silvestru nu se circumscriu celor de special legate de fenomenul teatral, Valentin Silvestru nu a trecut factur ă postdecembrist ă în care, lipsa dar şi proze (schi ţe) satirico- neobservat ă, ci a fost tot timpul… de talent al unora, este ajustat ă cu umoristice, face parte din zestrea urm ărit ă şi comentat ă de critici momente pornografice, dialoguri literaturii române atestând, prin literari consacra ţi şi de a c ăror p ăreri lipsite de inteligen ţă şi dinamism, dar întregul s ău, personalitatea unui nu putem face abstrac ţie. bogate în construc ţii epice în care mare şi important slujitor al Redau în continuare câteva sexul şi trivialit ăţ ile sunt la ordinea teatrului, al scrisului în general. nume importante care, în zilei. În aceast ă ordine de idei, „vina” Opera sa este m ărturie indubitabil ă, comentariile lor, s-au referit la lui Silvestru este c ă temele şi iar c ărţile sale se constituie în puncte crea ţia lui Silvestru: Mircea subiectele schi ţelor sale sunt culese de referin ţă , dup ă cum se poate Iorgulescu, în Luceaf ărul (nr. din lumea şi atmosfera specific ă constata: 40/1973); Valeriu Cristea, în vechii orânduiri socialiste, adic ă Trenul regal (1949); Într-o România literar ă (nr. 28/1974); Ion „legate” prin aceast ă abordare de noapte înstelat ă (1951); Bordeiul de Vlad, în Tribuna (nr. 25/1975); sistem, leg ătur ă care, prin extensie, la Toarta Alb ă (1952); Jurnalul Cornel Ungureanu în Orizont (nr. înseamn ă, din punctul de vedere al cu file violete (1955); O femeie 29/1976); Şerban Cioculescu, în unor denigratori, loialitate fa ţă de aprig ă (1955); Din fotoliul România literar ă (nr.9/1980); socialism… În acest fel, satira şi spectatorului. Însemn ări teatrale Alexandru C ălinescu în Convorbiri umorul, comicul în general, nici nu dintr-o c ălătorie în URSS (1956); literare (nr. 3/1980); Lauren ţiu Ulici mai conteaz ă, oricât ar fi ele de Teatrul Na ţional „I.L. Caragiale" la în Contemporanul (nr. 26/1980); calitate, nu? Îns ă, valoarea scrierilor Paris (1957); Necazurile lui Şurubel Ştefan Cazimir în Teatrul (nr. 7- nu poate fi considerat ă accidental ă, ci (fabul ă vesel ă pentru p ăpu şi, în 8/1980); Irina Petra ş în Tribuna trebuie avut în vedere c ă este cinci întâmpl ări (1959); Mâniosul (nr.48/1982); Valentin Ta şcu în produsul unui talent viguros dublat de (1961); Întoarcerea Zânei Steaua (nr. 11/1985)… un spirit de observa ţie extraordinar, Minunilor pe P ământ (1962); Jules Aşadar, s ă ni-l tot amintim pe completat superb şi periculos de Cazaban (1964); Suferin ţele Valentin Silvestru, la urma urmei un aciditatea unui sarcasm distrug ător – Haralambinei (1964); Glastra cu reper, un model… calit ăţ i specifice doar oamenilor cu sfecle (1965); Personajul în teatru DUMITRU HURUB Ă inteligen ţa peste medie. (1966); Prezen ţa teatrului (1968);

13

vrei - scrie-mi, nu a șa ca un maestru generos. Sînt bolnav ă acum și am nevoie de cîteva alin ări! Apropos!

(XV) Mă mai iei de nevast ă? Nu-mi scrii “Mitia drag ă, nimic dac ă ai terminat divor ţul și Am primit scrisoarea ta sîmb ătă. E alte ac ţibilduri. De altfel dac ă nu, dezolant c ă nu po ţi veni, dar dac ă nu-i nici o sup ărare. În felul meu î ţi zici c ă ai atîtea treburi și, mai ales, rămîn mereu aproape ,,ciudatul meu de cele care te vor sc ăpa de necazuri, zeu și prieten”, în amintirea visului ______te iert. meu nebunesc. Și cum știu c ă vasele cump ăra un pian. Poate-ţi rezolvi tu Sper c ă-i numai din cauza de pre ţ sînt foarte fragile, am devenit treburile și-i cumperi unul, la mine treburilor, nu pentru alte motive. Eu tare în ţeleapt ă. N ădăjduiesc c ă ai s ă- slab ă speran ţă . mă simt prost de aproape dou ă mi scrii repede, acum cît sînt Acum e la medita ţie, la săpt ămîni și mi-e lehamite s ă m ă duc bolnav ă. matematic ă, partea ei vulnerabil ă. la doctor. Acum, colac peste pup ăză, Te pup ă Despina și Eumene ”. Și-a f ăcut pîn ă adineauri temele, sub am o nevralgie a tuturor din ţilor, Not ă supravegherea mea, cu o feti ţă . Eu o care m ă înnebune ște. Am fost sîm- Gheorghe Sar ău a primit în dar aștept pe doamna Papagoge [?] la bătă în excursie la Cetatea Histria și aceast ă scrisoare, în anul 1989, de la lec ţia de englez ă. Nu prea m-am cred c ă a fost curent în ma șin ă. Tu ai Anghelina Stelaru, cea de-a treia ţinut de treab ă, dar mai închide și ea văzut cetatea? Nici n-am b ănuit c ă o so ţie a lui Dimitrie Stelaru. ochii. Iat ă ţi-am descris ocupa ţiile să m ă mi ște atît. Închipuie ște-ţi un mele cotidiene și trebuie s ă recuno ști col ţ de cîmpie dobrogean ă pustiu, cu * că nu-i prea amuzant ă via ţa mea. ierburi mici, s ărace și amare, prin * * Am uitat s ă-ţi adaug medita ţiile, care fo șne ște vîntul și praful. Scrisoare trimis ă de Despina ședin ţele, nici de șah n-am mai avut Luminile domoale, metalice ale Stelaru, de la Constan ţa, la 24 timp. lacului Sinoe și ce-a mai r ămas din octombrie 1961, lui Dimitrie Stelaru, Uitam s ă-ţi spun c ă Nela e vorba civiliza ţiile apuse. Ziduri și cîteva la Turnu M ăgurele. să capete locuin ţă . Dac ă te duci la urme de obiecte casnice și sacre din Bucure ști treci pe la ei și epoca greac ă, cam de 2700 de ani, Constan ţa, 24 octombrie 1961 intereseaz ă-te, poate cape ţi tu un altar al zei ţei Venus, cîteva “Mi șca drag ă, camera lor. arhitrave – tot ziduri și cîteva cioburi Mă vei ierta oare c ă a șa tîrziu î ţi Au gaz metan, e foarte central ă din perioada elenistic ă și, în sfîr șit, răspund? Am fost lene șă și destul de și, în orice caz, e mai mare decît ziduri și cioburi din perioada mai bolnav ă. O grip ă contractat ă de la o chi ţimia pe care ai m ăritat-o. Cine tardiv ă, roman ă. Tot de atunci, b ăile munc ă patriotic ă. Nici acum nu m ă știe? Poate, pîn ă la urm ă, m ă iei și cu palestrele în care mozaicul s-a simt bine: din ţi, amigdale dureroase, pe mine în Bucure ști. păstrat aproape intact. dureri de cap și insomnii. Adaug ă la Ţi-am scris, iubitule, o seam ă de Închipuie-ţi c ă și pe atunci, în astea eternele mele mici necazuri și baliverne insipide, dar crede și tu perioad ă tîrzie, cineva î și f ăcuse ai tabloul aproape exact al unui om lipsit momentan de locuin ţă în palestre – probabil indispozi ţiei mele prelungite. Am inspira ţie. problema spa ţiului era la fel de acut ă realizat și un lucru bun – un aragaz Poate, cînd vii, am s ă-ţi pot rostui pe atunci? mic cu dou ă ochiuri, care-mi mai ni ște vinule ţ superb, de Murfatlar. Un fag s ălbatic și-a f ăcut culcu ș în ușureaz ă buc ătăriseala, dar odat ă cu Te-am a șteptat în august cu vreo col ţ, lîng ă un turn de ap ărare și peste asta și ceva datorii. Dar, trec ele. cîteva sticle, dar cum n-ai venit, tot ierburile am ărui, praful și vîntul. Tu zici c ă ai și tu necazuri. Trec, l-am supt cu Eumene. Mi se pare Un ghid, cam nervos, dar inteligent, dragul meu, și ale tale și trebuie s ă mie sau în octombrie a fost ziua ta? ne-a zugr ăvit drumul istoriei și n- ias ă iar soarele. Am promisiunea Mult ă fericire și s ănătate, iubitul aveam decît s ă închid ochii s ă-i v ăd unei locuin ţe mai bune și atunci am meu înc ărun ţit! pe dragii rafina ţi greci aducînd să te pot invita cu drag ă inim ă s ă-ţi Uitam s ă-ţi spun c ă și eu sînt ofrande zeilor, pe b ărbo șii sci ţi, pe petreci iarna la mare. Sun ă cam aproape colilie. O s ă fiu în go ţii blonzi și hirsu ţi. Pe urm ă, ciudat, nu-i doar Costa de Azur, dar prim ăvar ă o distins ă doamn ă cu bineîn ţeles, am fost s ă vizit ăm o ce s ă-ţi fac dac ă ast ă var ă n-ai g ăsit chic ă argintie. Nici nu mai am unde G.A.C. de la Mihai Viteazu: porci timp? Roag ă-te zeilor t ăi s ă se să p ălăvr ăgesc. Drept pentru care te (eu nu i-am v ăzut, sînt doar destui realizeze. E vorba, pîn ă spre sfîr șitul pup ă și-ţi dore ște noroc și bine bipezi), vaci - am mîngîiat un vi ţel lui noiembrie, să cap ăt dou ă camere, Despina ” ro șcat; îi mirosea botul a iarb ă și dar știu eu? Not ă lapte. Pe urm ă am venit acas ă. Eumene e gr ăsu ţă , cuminte și Aceast ă scrisoare a fost Vineri începe școala. Deloc înva ţă bine. Știi c ă a împlinit 12 ani primit ă în dar de Gheorghe Sar ău, în n-am chef, dar cosa posso fare? la 20 octombrie? Trimite-i cîteva anul 1989, de la Anghelina Stelaru, Dac ă te tenteaz ă, trimite-mi oaia ta rînduri dr ăgu ţe, o s ă se bucure. Am cea de-a treia so ţie a poetului neagr ă s ă fac un scenariu pentru început cu ea pianul de o lun ă și Dimitrie Stelaru. păpu șile lui Titi, o s ă mearg ă. Dac ă jum ătate. Ar fi minunat s ă-i pot GHEORGHE SAR ĂU

14

Inedit 2.Pa şi ezitan ţi în nisipul mi şcător al timpului 2 (numerotarea originar ă) Oare ce ne cheam ă cu putere de

- MEMORIILE UNUI neînvins spre jocul de oglinzi fumurii AMBASADOR „RO ŞU” –1997 al întâmpl ărilor ce-au fost cândva şi (IV) ast ăzi nu le-a mai r ămas decât A r ămas, adic ă, din str ădania mea reflexul tot mai p ălit în con ştiin ţele de atâ ţia ani, a şa cum am mai spus-o noastre? Poate posibilitatea de a ne reg ăsi în vârtejul lor o imagine de adesea la un pahar de vin, în câte un Francisc P curariu i Miguel Ángel ă ș mult destr ămat ă a fiin ţei noastre? cerc de prieteni, un munte de blocuri Asturias, 1961 de granit din care un arhitec priceput ______Poate rarul privilegiu de a descifra ar fi putut s ă construiasc ă o m ărea ţă Chiar şi dintr-o cercetare gr ăbit ă a din jocul lor de lumini şi umbre o catedral ă, dar arhitectul fiind strivit, dosarelor mele, rezult ă îns ă, destul de înf ăţ işare a omenescului, una dintre într-un accident, de un astfel de bloc, clar, c ă am urm ărit mai curând nenum ăratele n ăluciri prin care fiin ţa muntele adunat de el a r ămas f ără rost reconstituirea unui itinerar al unor ani pare a dobândi un pal şi abia ghicit şi f ără noim ă, c ăci arhitectul decedat ai ve ţii (sau, mai bine zis, a unor contur? Sau, poate, îndelung a şteptata a uitat s ă lase urma şilor planul momente socotite modelatoare ale ocazie de a ne inventa o scuz ă pentru catedralei visate de el. acelor ani), decât o reconstituire a ceea ce am pierdut, am irosit în Aceast ă afirma ţie stârne şte de epocii în care am tr ăit. C ăci marele vid şi nu am l ăsat s ă devinp obicei o întrebare îndrept ăţ it ă: „ Bine, reconstituirea epocii ar fi fost mult realitate omeneasc ă simpl ă şi fireasc ă dar dac ă ai v ăzut c ă dosarele tale mai concludent ă şi mai simpl ă dac ă prin care se dezv ăluie rostul nostru în alc ătuiesc doar un munte de blocuri, m-aş fi rezumat la reamintirea unor lume? de ce te-ai apucat, totu şi, s ă evenimente şi, eventual, la Dac ă m ă gândesc bine, mi se pare construie şti din r ămăş iţe, f ără un comentarea lor, f ără a evoca la fiecare suspect ă str ădania de a m ă ghici din plan, o catedral ă?” pas amintiri şi experien ţe personale, marile scenete, uneori drame, adesea Este foarte regretabil c ă n-am care nu fac decât s ă încurce urm ărirea comedii-bufe ale istoriei. Rostul apucat s ă ordonez vastul material evenimentelor (pe care, totu şi, se esen ţial al fiin ţă rii unui om este acela destul de eterogen pe care l-am axeaz ă) şi s ă dea relat ării o coloratură de a fi el însu şi, de a înf ăptui infinit adunat timp de ani îndelunga ţi, cu o prea subiectiv ă. de m ărunta cantitate de bine şi de râvn ă neobosit ă, în dosarele mele. Compila ţia pe care o realizez acum adev ăr ce poate dobândi întrupare Este cert c ă în n ăzuin ţa de a nu poate, îns ă, schimba situa ţia. Ea într-o biat ă şi m ărginit ă fiin ţă uman ă reconstitui o oper ă din amintirile nu încearc ă decât s ă dea o oarecare şi, poate, de a stoarce din pu ţinele zile mele, din amintirile altora şi din coeren ţă succesiunii fragmentelor ce-i sunt date, stropii microscopici, documentele pe care le-am putut cuprinse în dosare şi s ă elimine disperant de mici, de fericire pe care studia, am urmat un plan destul de secven ţele prea lipsite de interes sau îi d ăruie, ca pe o suprem ă ofrand ă, cei bine gândit, pe care este foarte dificil prea bine cunoscute din lucr ări dou ăzeci, şaizeci sau nou ăzeci de ani ca altcineva s ă-l poat ă deslu şi din istorice de larg ă circula ţie. Am purces ai unei vie ţi de om. con ţinutul dosarelor sau din rarele la o asemenea selec ţie f ără a putea În ce m ăsur ă imaginea abstract ă a mele observa ţii, despre inten ţiile care ocoli adev ărul c ă inten ţia mea real ă a „omului în general”, pe care o putem m-au condus. Adev ărul e c ă fost mai pu ţin aceea de a reconstitui o alc ătui din milioanele de vie ţi cercet ătorul acestor dosare s-ar sim ţi epoc ă foarte complicat ă a istoriei concrete ce ni le ofer ă propriile rătăcit printre mari mormane de noastre (despre care adev ărurile de noastre amintiri sau amintirile blocuri de piatr ă şi de marmur ă, unele baz ă se vor putea stabili, probabil, oamenilor cu care ne întâlnim pe aflate în stare brut ă, altele în diferite doar dup ă ani şi ani), cât despre câteva clipe în necurmata goan ă a faze de cioplire, de preg ătire pentru drumul meu prin aceast ă epoc ă şi prin vie ţii, este posibil ă în mod cinstit sau menirea ce li se h ărăzea, într-o vast ă lumea din zilele mele. Şi trebuie s ă este un simplu abuz de încredere pe construc ţie, c ărora nu le poate deslu şi mărturisesc c ă în unele pagini de care ni-l îng ăduim, deoarece socotim rolul în construc ţie, deoarece aceasta evocare mai vag sau mai direct că pre ţul pl ătit pentru experien ţa nici nu a fost început ă, şi – mai cu autobiografic ă nu pierd speran ţa c ă se dobândit ă în cursul vie ţii noastre este seam ă – pentru motivul fundamental va putea sim ţi o încercare de a destul de mare pentru a ne da dreptul că nu a r ămas niciun plan al justifica erorile de apreciere politic ă la o generalizare ce nu ne aduce nici construc ţiei proiectate, nici m ăcar o din anii tinere ţii printr-o reexaminare pierderi şi nici profituri? Drumurile schi ţă a vreunui plan. În acela şi timp, realist ă a lor în lumina rece şi lucid ă a pe care le str ăbate fiecare dintre noi – îns ă, cercet ătotul acela ar da printre bătrâne ţii, deci mai pu ţin radiografia atât de diferite de parc ă fiecare dintre mormanele de materiale, de urme de unei epoci – cum le spuneam adesea noi ar r ătăci pe câte o planet ă pa şi, pe care le presupune a fi ale prietenilor mei – cât istoria unei necunoscut ă, fiecare pe alta, pe care arhitectului, precum şi de fragmente decep ţii. am ajuns în vis, f ără s ă-i cunoa ştem de m ărturisiri despre fr ământ ările (Aici corpus-ul lucr ării, cele 3 realit ăţ ile şi implacabilele legit ăţ i – ne acestui arhitect, din care poate deduce componente existente, reunite sub duc spre izvoare, spre hanuri şi spre unele inten ţii ale lui, mai bine zis titlul Cum le spuneam adesea femei iub ăre ţe, atât de diferite unele mărturii despre firea şi fr ământ ările prietenilor mei... de celelalte de parc ă pentru → lui. (potrivit la sfâr şit, ca încheiere) FRANCISC P ĂCURARIU

15

oameni nu ar fi posibil ă m ăsura şi chioar ă care frigea în ţepu şe dou ă dreapt ă, egal ă şi comun ă. Izvorul din broa şte râioase, iar când şi-a apropiat care ai b ăut tu a fost rece şi cristalin, de obrazul meu buzele cl ăpăuge şi curgând lini şti ți printre copaci cu băloase, am sim ţit venind spre mine frunzi şe grele de umbr ă şi pomi cu răsuflul împu ţit al iadului şi groaza crengile înc ărcate de roade şi de flori fără nume a co şmarurilor din cu miresme îmb ătătoare... Izvorul din copil ărie! Marcel Lup șe, Înserare care am b ăut eu era r ăscolit din Adic ă, pentru a coborî din zarea ______adâncuri de un duh vr ăjma ş, dospea întotdeauna suspect ă a pove ştilor şi a de mâluri şi de miasme putrede şi metaforelor care pot ascunde atâtea va fecunda ovului feminin, şi dintre venea dintr-o priveli şte gânduri pline de oroare şi s ă le ace ştia cel pu ţin 10.000.000 sunt însp ăimânt ătoare, cu oameni care înf ăţ işeze ca pe ni şte boboci de diferi ţi, într-un singur act sexual urlau tra şi în ţeap ă, cu fecioare arse trandafir sc ălda ţi de rou ă, unde exist ă exist ă minimum 10.000.000 de pe rug, cu scroafe fl ămânde care oare certitudinea c ă privim la fel variante de urma şi posibili, copilul sfâ şiau cei mai frumo şi şi mai puri fiin ţa uman ă, c ă ceea ce ţie î ţi pare rezultat din fecundare întrupându-se prunci din lume... Femeia pe care am eroism şi m ăre ţie nu e pentru mine din pe pu ţin 10.000.000 de variante întâlnit-o eu, din întâmplare, la o oroare şi abjec ţie, şi – vorba bietului posibile de copii, probabil asem ă- încruci şare de drumuri care nu mi se meu tat ă – vi ţe-versa? nători, dar diferi ţi prin tr ăsăturile păreau a putea duce decât din r ău în şi Mi se pare ascum, la b ătrâne ţe, c ă psiho-somatice. mai r ău („ de Guatemala ” – spunea prima treapt ă pe care trebuie s-o Acest calcul este îns ă elementar Rafael Alberti pentru a-l enerva pe urc ăm în efortul spre acel „cunoa şte- şi simplificator, genetica de ast ăzi Miguel Ángel Asturias, plecat în exil te pe tine însu ţi”, pe care Socrate, sus ţinând pe temeiuri destul de bine din Guatemala, pe care nici infinita descifrându-l pe frontispiciul asigurate c ă un om având circa repetare a bancului vechi de sute de templului de la Delfi al lui Apolo, l-a 50.000 de gene pe cromozomii ani nu-l f ăcea capabil s ă-l accepte – transformat în temelie a ontologiei materni şi 50.000 pe cromozomii „en Guatepeor ”, adic ă, într-o sale, este tocmai recunoa şterea paterni, deci 100.000 de loci (regiuni tălm ăcire lipsit ă de haz pentru c ă nu uluitoarei diversit ăţ i a speciei umane. cromozomiale pe care se fixeaz ă o poate g ăsi echivalen ţe pentru jocul de Aceast ă explozie întru diversitate a gen ă specific ă), dintre care 6.700 sunt cuvinte, „din Guater ău în fiin ţei umane m ă face uneori s ă polimorfici, adic ă ocupa ţi de gene Guate şimair ău”) a fost minunea bănuiesc c ă principala menire pe care heterozigote (deci genele fixate pe pământului, Cr ăiasa de z ăpad ă pentru hominidele au îndeplinit-o de la aceia şi loci sunt diferite) fiecare to ţi ceilal ţi b ărba ţi din lume, iar ruperea lor dintr-o specie de maimu ţe individ e capabil într-un act sexual de pentru mine, numai pentru mine, cea antropomorfe printr-o muta ţie un num ăr de combina ţii genetice de mai p ătima şă femeie din lume; iar cea genetic ă nea şteptat ă (sau preg ătit ă aproximativ 10 la puterea 2000, cifr ă întâlnit ă de tine, într-o zare de lumin ă timp de milenii în arcanele secrete ale inimaginabil ă care dep ăş eşte cu mult plin ă de f ăgăduieli de fericire şi de evolu ţiei?) a fost diversificarea. Se num ărul total al atomilor existen ţi în binecuvântare, a fost baba cu nasul pare c ă însu şi mecanismul lor genetic Univers, num ăr ce nu se ridic ă mâncat de fren ţie din careva povestire s-a alc ătuit în a şa fel încât s ă asigure „decât” la 10 la puterea 80! Ehei, „magic ă” a lui Vasile Voiculescu, pe o inimaginabil ă multitudine de maica natur ă sau vr ăjitoarea Evolu ţie care vraja malefic ă ţi-o înf ăţ işa ca pe combina ţii, deci o infinitate de ori cum vrem s-o numim, este de o Ileana Cosânzeana... Hanul la care ai descenden ţi posibili, oferind astfel o pruden ţă şi de o viclenie ajuns tu, lâng ă un râu domol, sub o farte larg ă arie de experimentare a incomparabile pentru a g ăsi toate gean ă de p ădure, într-o lume cu celor mai reu şite îmbin ări. În acest solu ţiile posibile în vederea realiz ării bogate turme de oi, cirezi de vaci, sens, nu pot s ă nu fac calculul sumar de specii superioare ca şi în scopul unde viile îşi risipeau în vântul serii că în cursul unui singur act sexual un asigur ării unor capacit ăţ i sporite de miresmele, ţi-a oferit un popas tihnit, bărbat emi ţând cca 300.000.000 de ap ărare împotriva oric ărui tip de cu tovar ăş i de pove şti plini de voie- spermatozoizi, dintre care unul singur agresiune a mediului, care ar putea fi bun ă şi de bun ă-credin ţă , cu pui în ______fatal ă pentru speciile cu indivizi ţigl ă şi mei la pro ţap, cu vin vechi în identici din punct de vedere genetic. oale noi de lut, ca-ntr-o povestire de Ceea ce mama-Evolu ţie nu a Sadoveanu, iar hangi ţa ca tras ă prin reu şit îns ă s ă prevad ă este f ăurirea inel, cu sâni invol ţi şi gura de frag ă unor mecanisme capabile s ă ne apere nu ţi-a cerut drept plat ă decât s ă te de noi în şine! tragi bini şor în iatacul ei cu miros de Ceea ce explic ă, poate, frecven ţa busuioc şi s ă petreci cu ea cea mai momentelor când ne izbucnesc din fierbinte noapte de dragoste din via ţa subcon ştient amintiri din r ăzboi ori ta... Eu am ajuns la un han povârnit din alte împrejur ări ale vie ţii când ne- de b ătrâne ţe spre o balt ă cu duhnet am sim ţit agresa ţi de înclina ţia unor greu, ce colc ăia de broa şte uria şe, de oameni spre violen ţă , a şa cum se va şopârle cât calul şi de alte ar ătări putea vedea neîndoielnic şi din aceste sp ăimoase din visele de groaz ă. Iar memorii ale unui om de rând din când am c ăutat refugiu în tinda ultimele opt decenii ale secolului al hanului am g ăsit o oribil ă bab ă ştirb ă Marcel Lup șe, Buzduganul grâului XX-lea.

16

amândou ă seara, ce poate fi mai pitoresc ? …s ă particip ăm într-un fel la salvarea na țional ă, reprezint ă Maieutica palerien ă orice s-ar zice, un fenomen nu lipsit de farmec insolit. Dar, oameni buni, Vremea întreb ărilor , dup ă cum ce se întâmpl ă ? Unde sunt ceasurile sus ține Octavian Paler în argument dramatice, încordate, foarte aproape ,, …nu e o culegere de texte publi- de moarte, în care fiecare zicea noi ? cate. E o remomemorare… Sunt Cât timp a trecut de atunci ? Luni ? doar, - spune autorul - un afectiv Ani ? Trecuser ă doar trei s ăpt ămâni care gânde ște cu inima, ap ărându-se de la dramaticele evenimente din de disper ări cu un plus de pasiune. ______decembrie 1989 și singura voce Și vreau s ă depun m ărturie. Atât”. lucid ă parea a fi a directorului maieutic ă-ironie, deoarece reprezint ă Vom vedea îns ă, citind volumul, c ă onorific al României Libere , Octavian modalitatea de exprimare a unor nu e numai atât și autorul a fost mult Paler, care se arata îngrijorat de judec ăți de valoare personale, pentru mai implicat. Din titlul volumului ne situa ția nou creat ă, dispus s ă ia taurul o perioad ă controversat ă a istoriei dăm seama c ă în fond, vorbim de un de coarne, s ă cear ă socoteal ă noilor posdecembriste, o antinomie demers maieutic, adic ă utilizarea zei : Dar aici m ă opresc și întreb : speran ță -dezn ădejde, exprimat ă unei metode prin care se urm ăre ște Doamne, se poate cl di ceva pe ur ? magistral prin citarea de c ătre autor a ă ă ajungerea la adev ăr pe calea discu ți- nu cumva, dac vom judeca totul unei contestatare din Pia ța ă ilor și a dialogului. Socrate, în anti- prin ur ă, vom r ămâne mai departe, Universit ății: Orice aș fi suportat, chitate, a abordat dialogul plecând de moral, victimele dictaturii ? înțelege ți ? Dar ne-au luat speran ța. la premisa deliberat ă ,, Știu c ă nu știu O alt ă serie de întreb ări se refer ă Asta nu pot suporta. Teama c ă nimic ”, iar pentru dep ășirea ignoran- În Cutia Pandorei din 24 ianuarie aceast ă speran ță ar putea fi devorat ă ței recurge la atingerea adev ărului, 1990 (ce ironie istoric ă), la interpe- de un regim cu puseuri dictatoriale îl interfa ță compatibilizant ă între obiec- lările care se f ăceau la adresa liderilor determin ă pe autor s ă vorbeasc ă și s ă tiv și subiectiv, printr-o succesiune de partidelor istorice, care se erodaser ă rosteasc ă adev ărurile sale, necesare. întreb ări, și dialogul se alimenteaz ă fizic prin pu șcării sau tr ăiser ă în exil Octavian Paler intuise, ceea ce cu o ironie subtil ă. Demersul palerian în timpul comunismului : Unde au Vladimir Tism ăneanu avea s ă afirme în acest sens e unul personal, hipersu- fost vreme de patruzeci și trei de mai târziu în Cartea Pre ședin țior , biectiv, deoarce dialogul este lipsit de ani ? Mai întâi, în perplexitatea mea, într-un interviu cu Cristian un interlocutor identificat, iar parte- am crezut c n-am priceput bine. Pătr ășconiu : …se petrecea un proces ă nerii de dialog suntem de fapt noi, ci- Cum adic unde au fost? Sau era de recuperare - de recucerire - a ă titorii. Autorul ne face p ărta șii de- vorba de o glum ă la mijloc? Nu, nu puterii de c ătre e șalonul doi al mersului s ău și las ă la latitudinea era nici o glum . Întrebarea era nomenclaturii , iar Octavian Paler ă noastr ă asumarea unui adev ăr, sub- rostit cu o indignare abia re inut . în țelesese c ă timpul nu mai avea ă ț ă în țeles în fapt, din con ținutul textului. Într-adev r, cum de i-au permis răbdare și trebuia s ă se implice. ă ș Are chiar unele îndoieli, citez : ,, Nu- partidele înfiin ate acum s fie Maieutica constituie principala ț ă mi dau seama dac ă sunt întreb ările absente din via a politic a rii tem ă, intuit ă chiar din titlu - Vremea ț ă ță cele mai importante ce trebuiau vreme de patruzeci de ani ? De ce au întreb ărilor . În aceea și manier ă, patru puse. Sunt cele pe care le-am pus tăcut atâta vreme ? și mai departe dintre cele 17 articole prezentate în eu” . Acest eu concis, decodându-ne maieutica se îngem ăneaz ă cu ironia, capitolul dedicat anului 1990 sunt tot asumarea interpret ării personale, asu- care chiar dac ă nu abund ă în Vremea întreb ări sugestive, care inductiv ne pra unor realit ăți sociale controver- întreb ărilor , nu lipse ște : E limpede, ghideaz ă spre subiectele abordate : Ce sate. În condi țiile în care nu am fost e vina celor care au f ăcut pu șcărie se întâmpl ă cu noi ?, Cine a min țit ?, preocupat s ă fac o simpl ă recenzie a sau au luat calea exilului c ă n-au Vă da ți seama unde s-a ajuns ? sau cărții, am încercat s ă sporesc intere- apreciat raiul totalitar, e vina celor O simpl ă necuviin ță ? titluri provoca- sul fa ță de cealalt ă postur ă a autoru- care au tremurat de frica Securit ii, toare, care te incit ă s ă cite ști articolul, ăț lui, opus ă eseistului inegalabil sau care tres reau de câte ori li se suna să te pozi ționezi, s ă iei atitudine. ă romancierului labirintic, respectiv fa- noaptea la u …iar concluzia este Pentru ca impactul demersului, s ă șă ța memorialistului implicat, a ziaris- f r echivoc : Nu persecutorii tre- ne provoace un interes maxim nu de ă ă tului vocal, moral. Lecturarea aplicat ă buie lua i la rost ci persecuta ii ! pu ține ori suntem martorii unor ț ț a textului mi-a revelat intercalarea unde a ți fost ? Aceea și ironie muca- cascade de întreb ări articulate, care câtorva teme – motiv precum binomul lit ă, specific ă ță ranului iste ț, amar ă o rareori r ămân neinterpretate auctorial, maieutic ă – ironie, judec ăți de va- întâlnim pe întreg parcursul artico- citez din articolul De ce m ă loare, antinomii, titluri sentin ță , prin- lului respectiv: ,, Au silit partidul îngrijorez din17 ianuarie 1990 ; - Să cipii morale și valori umane, pesi- unic s ă r ămân ă unic ! Și îndr ăznesc vorbim to ți odat ă, pentru ca nimeni mism-subiectivism, rememor ări ine- acum s ă ias ă din t ăcere ? Cu ce să nu mai aud ă nimic, nu e o dite, teme care pot constitui, fiecare drept ? A ți lipsit de la festinul totali- experien ță interesant ă ? S ă ne l ăsăm în parte subiecte de sine st ătătoare în tar, domnilor, crede ți c ă-i atât → contamina ți de o irezistibil ă pl ăcere interpretarea acestui jurnal gazet ăresc Prof. dr. NICOLAE de a înfiin ța un partid diminea ța, - mărturisitor. Personal m-am POSTOLACHE rezumat la analizarea binomului altul la prânz, pentru a le anula pe

17

de simplu s ă v ă a șeza ți la masa care se vehicula în epoc ă, de senza ția c ă tr ăiesc un vis urât. libert ății ? În aceste fraze stilul comunism cu fa ță uman ă)? Vre ți ca Și visul urât face obiectul inconfundabil al scriitorului se securitatea s ă-și reia îndeletnicirile, interoga țiilor din majoritatea îngem ăneaz ă cu substratul moral al să organizeze din nou frica, s ă articolelor referitoare la anul 1990, unui om de caracter, aflat în pragul infiltreze din nou, cum a început s-o iar întreb ările se multiplic ă, se țes ca senectu ții, care nu va mai accepta s ă fac ă, se pare, întreaga noastr ă o pânz ă de p ăianjen, care încearcă s ă fac ă pactul cu diavolul de dragul unei societate ? Vre ți s ă fim cu un singur prind ă în plasa sa esen ța func ții, a șa cum se și încercase. picior în Europa, s ă ne p ăstr ăm fenomenologiei sociale, deturnat ă de Situa ția sc ăpa de sub control, complexele fa ță de al ții ? vre ți s ă ne fo ști activi ști, specializa ți în emana ții încercau prin orice forme s ă izol ăm iar ăși de lume ? Vre ți s ă ne diversiune și manipulare. Subiecte pun ă mâna pe putere, și în atmosfera retr ăim amintirile ? Vre ți s ă plece punctuale fac obiectul nedumeririlor aceea confuz ă ce bascula spre ma- românii iar ăși în pribegie, în vreme autorului , citez din Nevoia de calm , nipulare și pseudodemocra ție exista ce acas ă e denigrat iadul capitalist ? 1 martie,1990: Terori știi .Au ap ărut un glas care se întreba public de ce Vre ți s ă sim țim iar ăș i gustul brusc, terorizându-ne zile și nop ți în toate acestea și urm ările nu aveau s ă minciunii ?...Vre ți s ă reînv ăță m s ă șir. Și au disp ărut brusc. Unde sunt se lase a șteptate : amenin ță ri, chem ări ne descurc ăm, s ă reînv ăță m s ă ne terori știi prin și ? Ce s-a aflat de la la raport în fa ța fo știlor tovar ăși resemn ăm, s ă reînv ăță m s ă ei ? Câ ți au fost ? Când vor fi comuni ști, apostrof ări etc. Dar suport ăm istoria ? judeca ți ? Mister . O succesiune Octavian Paler și-a continuat Un rechizitoriu maieuric consis- maieutic ă incisiv ă, care taie ca un demersul civic, a continuat s ă fie tent, interogativ, lucid și vizionar, bisturiu în încercarea de a scoate la cerberul, con știin ța opiniei publice, întreb ări cu valoare de adev ăr peren, lumin ă adev ărul, pe care ni-l dorim nemul țumitul. pe care ar trebui s ă ni le punem din elucidat și în 2019. Lucrurile se agravau, autorul era când în când, pentru a în țelege ce ni Nu este neglijat nici procesul din ce în ce mai surescitat și pe 13-14 se întâmpl ă și de ce ni se întâmpl ă. Ceaușeștilor : A fost oare o întâm- februarie 1990 scrie articolul Ce se Nu putem s ă nu eviden țiem curajul, plare ? o eroare a tribunalului, sau întâmpl ă cu noi ? în care încearca s ă- sinceritatea, implicarea, îngrijorarea, iar ăși o jum ătate de adev ăr pe care i descopere pe vinova ți : Să fie, oare , un mix de tr ăsături morale, ce n-o cunoa ștem ? Dar esen țial este recentele sloganuri – Moarte eviden țiaz ă un cu totul și cu totul alt răspunsul la o alt ă întrebare : Ce intelectualilor, Noi muncim, nu personaj, comparativ cu autorul șanse are societatea româneasc ă de gândim, Nu ne vindem Țara și altele interogativ și intelectualist din opera a avea parte de o democra ție opera acelora și speciali ști în scris ă în timpul dicataturii. autentic ă, neciuntit ă și neipotecat ă diversiune care în lipsa unei Cunoa ștem înc ă din primele de sechelele totalitarismului ? dictaturi, s-ar mul țumi deocamdat ă articole un gazetar angajat, care din În timpul mineriadei din iunie cu un autoritarism popular ? modestie sus ține c ă vrea doar s ă 1990, spre binele lui, era plecat din Românii a țâțați împotriva românilor, depun ă m ărturie, dar va face mult mai Țar ă. Devenise un du șman al puterii, muncitorii a țâțați împotriva mult, va deveni o instan ță public ă era un intelectual, gândea, î și exprima intelectualilor, la ce pot duce aceste moral ă și va încearca prin maieutica public nedumeririle, ceea ce era sfâ șieri și convulsii ? La un singur sa s ă-i converteasc ă pe vinova ți la foarte grav, v ă mai aminti ți sloganul lucru. La netezirea drumului, înapoi calea cea dreapt ă iar pe cititori s ă și-i neostalinist ce perpetua în epoc ă ura spre trecut. Asta vrem ? intui ția este fac ă tovar ăși în consolidarea demo- de clas ă : Noi muncim, nu gândim ! tr ăsătur ă definitorie a autorului, cra ției reale ce implic ă, separarea Sandu, b ăiatul s ău, îl sf ătuia s ă-și regresul început în februarie 1990 puterilor în stat și dreptul la opinie. întârzie revenirea acas ă, mul ți chiar îl continu ă și ast ăzi, iar întreb ările sale , Pentru autor lucrurile erau clare, interogau spre surprinderea sa, dac ă întocmai personajelor caragialiene, înc ă din 25 ianuarie 1990, când citez : se va mai întoarce, ceea ce îi sunt actuale și în prezent. Într-una din acele seri, …. în producea o nedumerire ludic ă :,, Vă În articolul din 16 februarie 1990, faimoasa ședin ță unde s-a decis ca întoarce ți acas ă, în România ? La intitulat Câteva explica ții , se FSN s ă participe la alegeri, am avut început nu pricepeam. Cum adic ă ? adreseaz ă maieutic celor pe care îi ______De ce s ă nu m ă întorc ? Nu e acolo consider ă vinova ți de confuzia social ă locul meu ?”. Nu, în momentul acela, a momentului. Un discurs consistent, în ciuda patriotismului s ău endemic, care concentreaz ă esen ța revoltei sale, pentru unii locul lui nu mai era în din care descifr ăm caren țele și România, pentru simplul fapt c ă se inten țiile noii clase politice, care se dorea un cet ățean liber și se exprima contura, inten ții pe care autorul le fără autocenzur ă: Ve știle pe care le decodeaz ă și le contest ă totodat ă în primesc de acas ă sunt rele, iar demersul s ău : Dar dumneavoastr ă, lumea civilizat ă e consternat ă, înc ă, cei ce privi ți cu ochi r ăi îngrijor ările de cele petrecute la Bucure ști. mele, îndrept ățite sau nu, ce dori ți ? Zidurile Berlinului-de ciment sau Vre ți s ă se ștearg ă de pe zidurile psihologice- cad peste tot, numai la Bucure știului inscrip țiile din zilele noi ele se înal ță între noi și noi. Și, revolu ției, care spun c ă românii nu avea chiar o explica ție pentru mai doresc comunism cu nici un fel nedumerirea sa : În urm ă cu un an de fa ță (ironie la adresa conceptului Marcel Lup șe, Florile Mariei aș fi în țeles. România ajunsese →

18

o imens ă închisoare. Teroarea vărsat sânge ? Și la urma urmei, cu instan ța suprem ă, consemnat de devenise sufocant ă. Atunci ar fi fost cine din parlament și, în general, din Melania Cince, Andrei Ple șu logic un gest disperat – un azil în institu țiile Puterii poate pretinde c ă men ționa : Nu am niciun motiv s ă str ăin ătate – Dar acum ? are dreptul s ă dea lec ții acestui ora ș, minimalizez cultura. Observ totu și, Ioan Petru Culianu, dup ă cum ne care, l ăsat șase zile singur, a avut pe baz ă de experien ță , c ă un lucru poveste ște Gabrielea Adame șteanu în curajul s ă pun ă libertatea deasupra pare cert : cultura te modeleaz ă, dar Anii romantici , a fost ferm convins vie ții ? întreb ări contondente care prin nu te rezolv ă în sens deplin. că nu putea fi vorba despre o substan ță au deja un r ăspuns Cunosc foarte mul ți oameni revolu ție în cazul evenimentelor din subliminal, ceea ce stilistic constituie cultiva ți, cu lecturi, cu competen țe decembrie 1989, ci de o lovitur ă de o sublimare artistic ă f ără egal, în intelectuale și profesionale foarte stat orchestrat ă de KGB. Octavian atingerea adev ărului ireductibil. solide, dar care, în plan uman, în Paler în articolul Cine a min țit ?, din Acest demers de umanizare via ța zilnic ă, în complica țiile 5 septembrie, este chinuit de întreb ări profund ă prin coborârea de pe destinului propriu, sunt ori tatona ți asem ănătoare : ,, Poate c ă întreba- piedestal la nivelul vorbitorilor din pân ă la derut ă, ori gata de orice rea : a fost revolu ție sau lovitur ă de agora, de socratizare maieutic ă derapaj. Cultura nu-ți livreaz ă palat ? e r ău pus ă. C ăci în transpus ă unui plan al relit ății neaparat o conduit ă. E plin ă de decembrie au existat amândou ă. O contemporane, de diluare oarecum a ,,b ăie ți fini”, u șor convertibili la sentin ță care treptat se va adeveri. substan ței operei paleriene, prin lichelism. Noua nomenclatur ă îi d ădea raportarea la un demers gazet ăresc Pentru rezolvarea acestei dileme, târcoale, încerca s ă-l ademeneasc ă, i nepropagandistic, poate na ște puncte cu aplicabilitate la Octavian Paler, a se promiteau func ții, dar liseanul de vedere contradictorii și de ce nu, fost scris acest eseu și dac ă incipitul nostru nu mai putea fi p ăcălit, el era reac ții nesentimentale, maioresciene l-a constituit socratica zicere,, știu c ă glasul liber al cet ății și în dialogul cu de genul opera conteaz ă și mai pu țin nu știu nimic”, stimulatoare pentru cinicul Brucan, îi va r ăspunde subtil omul, vezi cazul Mihail Sadoveanu, un demers cognoscibil argumentat, și ironic : Nu prea v ăd ce avem noi , Ioan Slavici, Tudor concluzia final ă, de natur ă să ne spunem, dar sunt un om Vianu, Geo Bogza, care în r ăstimpuri sociologic ă oarecum, eviden țiaz ă civilizat. Subîn țelegem nu doar ironia istorice au clacat atitudinal, dar opera, personalitatea complex ă a unui subtil ă, dar intuim și ceea ce gândea prin valoare literar ă le-a fost mai scriitor consacrat, a unei sinteze în realitate - în spiritul unei societ ăți pu țin erodat ă de asemenea derapaje. umane func ționale, a unui binom civilizate, putem purta un dialog, dar Incontestabil opera palerian ă este indisolubil cultur ă - caracter, a unui nu voi putea fi convins s ă renun ț la robust ă, inimitabil ă și inalterabil ă, dar om realizat deplin atât profesional cât opiniile mele, la dreptul de a fi în demersul de fa ță este necesar și și moral. opozi ție. trebuie aprofundat, deoarece Octavian Vremea întreb ărilor nu-i doar un Ultimul articol selectat dintre cele Paler nu ar fi întru-totul redat document jurnal necesar în țelegerii publicate în 1990 în România Liber ă, posterit ății f ără aceast ă profund ă unor evenimente istorice și sociale, în este un profund demers maieutic, implicare civic ă postdecembrist ă. aceea și m ăsur ă este și panaceul titlul interogativ, confirmând aceast ă Indubitabil, a fost vocea cea mai necesar combaterii uit ării, interpretat ă supozi ție. respectat ă a societ ății civile, a fost psihologic în cheie freudian ă ,, ca În O simpl ă necuviin ță ? formatorul de opinie de care tinerele efect al reful ării din con știin ță a accentueaz ă demersul blasfemic prin genera ții aveau nevoie, a fost modelul amintirilor nepl ăcute, aflate în care Timi șoara, a fost demascat ă în uman ce a întruchipat curajul, dezacord cu exigen țele morale” . Parlament întocmai unor vechi verticalitatea, moralitatea, prin Demersul s ău ne ajut ă s ă nu ședin țe de demascare din timpul cultivarea perseverent ă a dreptului la uit ăm aceste evenimente nepl ăcute, dictaturii – vezi m ărturisirile cuvânt și a exprim ării neîngr ădite a din derularea c ărora presupun c ă am psihiatrului și scriitorului Ion Vianu, adev ărului, a fost strig ătul disper ării înv ățat pentru a evita un nou colaps fiul lui Tudor Vianu - citez : Dac ă și instan ța moral ă ale c ărei sentin țe istoric și moral, asem ănător. Timi șoara reprezint ă ( și cine ar erau considerate modele de demnitate Deocamdat ă ne hr ănim înc ă, mai ales cuteza, oare, s-o conteste ?) simbolul uman ă. cu speran ță , dar nu va fi departe ziua revolu ției, dac ă Timi șoara a avut A fost românul care nu a mai când vom schimba nobila speran ță cu curajul s ă înfrunte șase zile singur ă acceptat ca românii s ă fie umili ți, biblica man ă binef ăcătoare, și se pare dictatura ( și cine și-ar permite manipula ți, amenin țați, lipsi ți de că genera țiile tinere au luat taurul de neobr ăzarea s ă nege c ă Timi șoara a speran ță , și pentru acest coarne. fost l ăsat ă singur ă șase zile în fa ța comportament decent, liber asumat, Prin întreaga sa oper ă și terorii ?), atunci ce reprezint ă confesiv voluntar prin recunoa șterea implicare moral ă Octavian Paler a demascarea ei ? O simpl ă rolului de pion la un moment dat, al fost în ciuda pesimismului și a necuviin ță ? Timi șoara înceteaz ă unui regim dictatorial, și, pentru singur ătății cronice, acel Don Qijote oare, s ă mai fie eroic ă și devine toate acestea, nu poate fi asociat sub neîn țeles care a crezut la început de infam ă, dac ă îndr ăzne ște s ă-i nicio form ă categoriei anterior sec XXI în visul s ău și a încercat s ă conteste pe succesorii lui Ceu șescu ? men ționate, a șa cum de fapt fusesem ne conving ă, cum c ă Miron Costin s-a Faptul c ă a v ărsat sânge pentru noi tentat s ă cred, în anii tinere ții.. în șelat, iar vremurile pot fi strunite de to ți, opunându-se lui Ceau șescu, nu Într-un interviu intitulat instigativ voia omului și nu neaparat invers, în e suficient ca s ă poat ă cere s ă nu fie ,, Credin ța este o form ă de sensul unui om apriori învins de tr ădate idealurile pentru care ea a confruntare existen țial ă, dramatic ă ineluctabile timpuri.

19

pe «decaden ţi» (citeaz ă într-un rând eroii lui Jean Lorrain) şi cultiv ă cu obstina ţie şi cu un nem ăsurat orgoliu (IV) finele, voluptuoasele imoralit ăţ i, în Mateiu I. Caragiale este, forme de multe ori cabotine. Norocul înainte de toate, un personaj frustrat. lui este c ă, citindu-le, sim ţim mereu Mărturisirile sale, aranjate într-un proza juvenil ă, impostura unui snob autentic puzzle, dup ă moda colajului, răsăritean, mistifica ţia şi ne amuz ăm ,,rezum ă nara ţiunea subiectiv ă” a de scornelile, închipuirile şi fumurile unor istorii mondene care, oferind sale aristocratice” (p. 205). destule elemente verosimile, Demonstra ţia teoreticianului reconstituie un destin ,,strivit” de un nostru, dezvoltat ă în direc ţia timp pierdut, proustian. În cazul s ău, reconsider ării jurnalui intim, continu ă E. Simion aplic ă metoda psihanalitic ă cu Octavian Goga care ,,se gr ăbe şte de interpretare a textelor literare să scrie”, re ţine acesta, ,,pentru sine, mateiene, aceasta favorizându-i sub presiunea unor evenimente pătrunderea, f ără bariere, în taini ţele grave”: Jurnalul politic şi Fr ământ ări abisale ale psihicului uman şi, de aici, dintr-o pr ăbu şire , evident, pentru ,,a spre t ărâmul fic ţional generator de lăsa o m ărturie”, f ără s ă ascund ă medita ţii filosofico-metafizice. Privit gândul ,,c ă m ărturia lui va ajunge ______prin prisma teoreticianului, putem într-o zi acolo unde trebuie: în mâna cu gesturi dezordonate […], isteric şi afirma c ă Mateiu I. Caragiale este un publicului judec ător” (p. 236). Mai feminin, plin de vorbe mari şi de ini ţiat într-ale retoricii exhibi ţioniste. constat ă Simion: ,,Nu dorin ţa de a da sughi ţuri sentimentale”; Nae Nu rareori întâlnim în textele sale un corp efemerului, cotidianului, Căpit ănescu – ,,t ăinuitor de crime”; pove şti livre şti, cu o lexie împiedicând, astfel, timpul s ă treac ă Patriarhul Miron Cristea – un împrumutat ă din mahalale, multe fără urme, ci voin ţa expres ă de a ,,Mazarin rural”; Jenic ă Atanasiu ,,ambi ţii erotice” preluate din lecturi preg ăti un dosar pentru judecata de ,,îndr ăzne ţ şi sforar”; Sadoveanu, de pariziene. El dovede şte o supunere apoi a lumii politice române şti” (p. asemenea, cade victima r ăut ăţ ilor oarb ă ,,la spiritul timpului, iar spiritul 238). sale… În concluzie, Eugen Simion timpului spune c ă banul decide totul”. Dup ă aceast ă punere în parcurge, selectând, rezumând şi Pentru a fi şi mai conving ător, E. tem ă, eseistul ne mobilizeaz ă în analizând, firul ro şu al confesiunilor Simion î şi mozaicheaz ă diserta ţia cu decorul ,,r ăzboiului fic ţiunilor (al lui Goga, atras, mai ales, de dorin ţa 13 aceast ă fraz ă din care deducem exact rostirilor)” şi istorise şte povestea de a reînvia o lume a trecutului şi de a pragmatismul autorului Crailor de biografic ă a ,,poetului p ătimirii consolida, totu şi, spiritul unei Curtea-Veche : ,,Adev ărata filozofie e noastre”. Dar textul, alc ătuit din personalit ăţ i justi ţiare, cu fire asta: banul; eu cred c ă n-ai uitat cele evenimente efemere, am spune, în sensibil ă, care ,,dezv ăluie o ce am vorbit de atâtea ori, c ă idealul e grab ă, nu ofer ă multiple elemente în interioritate mânioas ă, angoasat ă şi, să fii bogat, bog ăţ ia e fiica norocului, stare s ă ne sensibilizeze întru totul cu în cele din urm ă, nedreapt ă” (p. 237). şi norocul ajut ă pe cei întreprinz ători” ,,pl ăcerea scrisului, bucuria pur ă a Jurnalul intim al lui Liviu (p.198). Simion nu ne gr ăbe şte s ă confesiunii”. Portretele schi ţate Rebreanu poate fi considerat, cu părăsim textul cinicului Mateiu, fixat sumar, caracteriz ările f ăcute unele rezerve, dup ă opinia lui Simion, într-o caricatural ă tradi ţie histrionic ă, contemporanilor, certific ă faptul, ,,un proiect spiritual ascuns într-un unde descoperim revela ţii deosebit de subliniat de altfel de Eugen Simion, proiect epic” (p. 243). Eseul vine s ă spectaculoase. Comenteaz ă, cu că ,,scriitorul român pune în scriitura completeze, fire şte, istoria parcimonie, Simion: ,,Personajul care secret ă (jurnalul, memoriile lui) ceea diarismului românesc propus ă în vrea s ă fie Mateiu Caragiale în ce nu intr ă în opera propriu-zis ă volumul III al trilogiei Fic ţiunea coresponden ţa sa şi, dup ă cât spun (scriitura public ă)”. Zgârcit în jurnalului intim . Datorit ă acesteia, contemporanii, şi în via ţa de toate am ănunte privind via ţa sa intim ă, intr ăm în posesia multor detalii zilele, are comportamentul unui mesianicul O. Goga prefer ă s ă-şi privind travaliul crea ţiei marelui mandarin destr ăbălat, cu reverii exprime egoismul, trufia şi prozator c ăruia nu-i sunt puse la livre şti, într-o lume b ălţat ă. Este aversiunea pe care o manifest ă fa ţă de îndoial ă fantezia şi scrisul, şi nici lumea lui Mitic ă v ăzut ă de fiul lui cei, probabil, afla ţi în vecin ătatea con ştiin ţa ,,actului propriu-zis al I.L. Caragiale pe ded ăsupt, din anturajului său: Martha Bibescu – o scrisului”. Totu şi, descoperim c ă unghiul unui estetism corupt, el femeie ,,frumoas ă, inteligent ă şi ritmurile crea ţiei, la Rebreanu însu şi, de imoralit ăţ ile cultivate ale stricat ă”; colonelul Verzea (directorul (remarca ne este inspirat ă de dandysmului. Prin proza lui (inclusiv po ştelor) un ,,parvenit, preten ţios şi teoretician), sunt sincopate de coresponden ţa şi, în genere, literatura gol, obraznic şi umil”; N. Iorga – complexul inspira ţiei. Rebreanu ,,nu confesiv ă), balcanismul nostru literar ,,retor grandilocvent, omul vorbelor are un limbaj gata f ăcut şi nu are, în cunoa şte faza estetic ă deplin ă. Am mari, adulator al regelui, mânat de genere, u şurin ţa de a g ăsi limbajul putea spune chiar faza estetic ă mici ambi ţii, incapabil s ă ţinteasc ă adecvat” (p. 246). El se las ă, uneori, decadent ă (în sens fran ţuzesc), c ăci, e păcatul”; G. Co şbuc - ,,om lipsit de prizonier al propriilor sentimente. limpede, tân ărul Mateiu Caragiale, orice r ăsunet în fa ţa durerilor ,,Încep acest jurnal – avea s ă→ nerevelat înc ă scriitor, îi cite şte acum publice”; N. Titulescu – ,,om zgârcit, FLORIAN COPCEA

20

mărturiseasc ă el la 24 iunie 1927, Eftimiu, care e cordial, dar îl combate Gregorian se laud ă la «Cap şa» c ă o când se decide s ă-şi înceap ă pe ascuns… I se f ăgăduie şte să-l distrug ă şi, iritat, Rebreanu face confesiunile – cu gândul s ă-mi spun prozatorului o mare func ţie în cultur ă, un comentariu în caietele lui despre aici tot ce am în inim ă şi-n suflet – o îns ă în ultimul moment i se d ă du şmănia literar ă. «Mi-e o scârb ă spovedanie pentru mine însumi, care altceva, nesemnificativ. «Am c ăzut infinit ă», zice el. E supersti ţios, crede altfel n-ar fi posibil ă. La o anume din pom» – noteaz ă cu stupefac ţie în semne. Într-o zi, îi cade un vârst ă (avea 42 de ani când î şi începe autorul. La Madrid merge la «Prado» păianjen pe mas ă, îl alung ă, nota ţiile – n.n.) începi s ă-ţi dai seama şi e impresionat de Goya şi El Greco. paianjenul reapare pe marginea c ărţii cât e şti de singur în lume ca om sau Vede o corrida şi înregistreaz ă sec şi, intrat la idei, prozatorul se întreab ă ca individ. În realitate nu exist ă rude, scenele importante. E limpede c ă nu-i ce-o fi ?! Este primit de regele Carol nici prieteni cu care s ă po ţi fi într-o pasionat de spectacol. Se întoarce al II-lea şi scena e bine narat ă. Î şi adev ărat ă şi des ăvâr şit ă comuniune prin Paris şi aici se întâlne şte cu cump ără un loc cu vi ţă de vie şi o sufleteasc ă. Trebuie s ă în ţelegi c ă mult ă lume. Unele accente din Jurnal cas ă la Valea Mare şi, devenit menirea omului (de altfel, cred c ă a sunt enigmatice şi crude. La 6 iunie fermier, Rebreanu se gânde şte s ă se oric ărei fiin ţe vii) este s ă duc ă singur 1929, st ă scris, de pild ă, ca un instaleze definitiv la ţar ă. E în proces o via ţă în fond solitar ă... Însemn ările moment al zilei, «contramandarea cu Nichifor Crainic şi, lipsind de la pe care le voi face aici a ş dori s ă fie o pâr ţei». Mai înainte vorbise de tribunal, e condamnat; «e la mijloc o încercare de p ătrundere în mine «pâr ţul prodanesc». La Paris ia masa murd ărie ţig ăneasc ă cr ăinicean ă», însumi, lent ă, necru ţă toare, franc ă şi la «Poccardi» şi «Drouet» şi, ca tot scrie el cu am ărăciune. E dator pân ă de absolut ă sinceritate. Impresiile românul, întreprinde o expedi ţie prin peste cap şi creditorii îi dau roat ă. La despre al ţii, despre lumea din afar ă magazine. La Bucure şti comedia Valea Mare scoate şuncile la afumat vor înf ăţ işa nu senza ţiile momentane, reîncepe: întâlniri cu scriitorii, cu din saramur ă şi le pune la zbicit. Apoi ci mai ales – aşa a ş vrea cel pu ţin – actorii, atacuri în Curentul lui pune al doilea rând de şunci la păreri filtrate prin judecata mea rece, Şeicaru. Bârfa e în toi, şi amicul saramur ă şi cârna ţii la fum. Apare obiectiv ă, ceva ca o reflectare vie în Eftimiu se dovede şte a fi «ordinar». personajul Lache, administratorul, şi oglinda sufletului meu”.Va fi Se organizeaz ă o cabal ă împotriva despre el va fi mereu vorba în Jurnal : preocupat insistent de moravurile şi preşedintelui Societ ăţ ii Scriitorilor Lache face gardul la dependin ţe şi a conflictele vie ţii literare, pe care le Români şi Rebreanu îi ţine cu greu pritocit vinul; Lache cump ără un sac ,,transfer ă”, dup ă ce le trece prin piept. Printre conjura ţi se afl ă cu t ărâ ţe pentru purcei, Lache a filtrul propriei judec ăţ i, în Jurnal . Nichifor Crainic, Gregorian, Scarlat reintrat în serviciu şi se ocup ă de Eugen Simion, ca un adev ărat Callimachi, Romulus Dianu… O vac ă, de scroafa cu purcei de ras ă arheolog literar, scoate la lumin ă mo ţiune, semnat ă de nou ăzeci şi doi «Mangali ţa»… Fermierul e bucuros, multe din picanteriile pierdute în de scriitori, îi ia ap ărarea. Au loc scriitorul are în continuare necazuri. timp, unele ,,enigmatice”, altele alegeri la Societate şi scandalagiul «Escrocul» Gregorian amenin ţă , ,,crude”, toate aducând din negura Gregorian amenin ţă cu Parchetul. Crainic din nou îl înjur ă prin vremurilor ecoul ,,tr ăirilor” şi Rebreanu este reales pre şedinte cu 56 gazete…” (pp. 247-249). ,,conflictelor” care au marcat de voturi. Se simte, cu toate acestea, Rămânem profund încânta ţi existen ţa autorului romanului «ab ătut, plictisit, am ărât şi parc ă de acurate ţea stilului lui Eugen Pădurea spânzura ţilor . Spre a ne zdrobit». Are presim ţiri rele. Prime şte Simion, de darul s ău înn ăscut de a motiva aprecierea, vom relua un pasaj în ziua de 12 mai 1930 pe futuristul exersa, cu rafinament, f ără arogan ţă şi consistent din Fic ţiunea jurnalului Marinetti şi ţine un mic discurs. Mai fără s ă zguduie scriitura ini ţial ă, un intim : ,,E un individ prietenos, dar mult jurnalul nu spune. Rebreanu e lexic hipostaziat, lucru care atrage pentru c ă are succes ca scriitor şi om preocupat de campania împotriva lui perspectiva unei propensiuni social e pizmuit de confra ţi. În jurul şi se gânde şte s ă fac ă o confesiune admirabile. Experien ţa de lectur ă, direc ţiei Teatrului Na ţional se d ă o public ă privitoare la un moment rigurozitatea interpret ărilor î şi spun crunt ă b ătălie. Sunt angajate for ţe obscur din biografia lui, acela pe care pe deplin cuvântul. Ideile sugerate de mari, orgoliile delireaz ă, atacurile în îl speculeaz ă adversarii: «o s ărman ă comentariile pertinente, mai curând pres ă se înte ţesc, prietenii devin fra ţi neglijen ţă de b ăiat tân ăr, pedepsit ă şi de efectul lor asupra textelor du şmani… Rebreanu nu trece isp ăş it ă, vai, atât de cumplit». diaristice invocate, sunt, în termenii netulburat prin acest teritoriu. Lucrurile sunt clare, îns ă du şmanii, lui I.A. Richards 14 , ,,înregistr ări ale Love şte cu vorbe aspre pe adversari şi înr ăiţi, inventivi, scot mereu la iveal ă observa ţiei, stimuli ai emo ţiilor”. Înc ă promite s ă-i bage în romane ca delicte noi: prozatorul ar fi trimis o o dovad ă c ă Fic ţiunea jurnalului personaje, se în ţelege, negative scrisoare de simpatie c ătre intim ,,este un discurs (un fel de (Crainic). Alteori, e demoralizat, colabora ţionistul Slavici şi ar fi luat rostire writée dup ă un cod particular), sceptic, vrea s ă se retrag ă în pustiu şi bani de la Ziua ... Rebreanu are de ce şi un text”, ca s ă împrumut ăm să se gândeasc ă la oameni de departe. să fie exasperat… Jurnalul se învârte expresia la mod ă a lui Roland Faptul nu-i cu putin ţă la meridianul mult ă vreme în jurul acestui scandal, Barthes 15 . În ,,linia” Barthes, E. nostru şi nici scriitorul nu are o fire semnificativ pentru lumea literar ă Simion ,,bruftuluie şte textul” 16 şi-l de sihastru. Revede, atunci, pe C. româneasc ă. «Clica Crainic» e în direc ţioneaz ă ,,spre o infinitate de Baltazar, ia masa cu familia Sorbul, ofensiv ă, «scârba de Dianu» îl atac ă semnifica ţii” 17 . «execut ă» între patru ochi pe N. tot timpul în Curentul (1930) şi, Demistificarea (despre care Davidescu, care-l înjur ă în spate şi-l întâlnindu-l într-un cerc de cunoscu ţi, am mai vorbit), întreprins ă de Simion laud ă în fa ţă , petrece o sear ă cu prozatorul îl ignor ă. Neobositul în interpretarea construc ţiilor →

21

intelectuale non-fictive ale diari ştilor, ultimativ. Exist ă în opera lui, inclusiv autorului, jurnalul intim devine o se recomand ă a fi produsul unui în jurnal, o retoric ă a solemnit ăţ ii şi o fic ţiune, fugind în chip programatic instinct primar, al unui eu în parte retoric ă a nelini ştii” (p. 280). Avem, de toate consecin ţele literaturii... Care traumatizat. indiscutabil, un Bogza cu dou ă m ăş ti, este pozi ţia lui Eliade în aceast ă spune pe undeva c ă ,,lectura de şteapt ă în Jurnalul de copil ărie şi privin ţă ? Mircea Eliade n-are o teorie în noi, dac ă e sistematic ă şi devine adolescen ţă . Prima masc ă ascunde precis ă şi original ă în privin ţa obi şnuin ţă , pl ăcerea imita ţiei”, trista figur ă a unui adolescent boem jurnalului intim...” (p. 287). Red ăm, aceasta izvorând, bineîn ţeles, dintr-o atras de deliciile vie ţii semi- în rezumat, o parte din reflec ţiile ,,necesitate sufleteasc ă”. A şadar, provinciale, iar cea de-a doua, râsul formulate de E. Simion în urma refugiul în jurnal este o solu ţie, dac ă dezn ădejdii şi al n ădejdii. Simion lecturii c ărţii Fragments d’un journal : nu un șiretlic, de a salva, în principiu, transcrie ,,alternan ţa de st ări ,,1. Un jurnal intim spore şte aten ţia ceea ce consideri c ă este numai al t ău, contradictorii, tensiunea fa ţă de universul ce ne poart ă. […] de a proteja de ochi infideli cuvintele insuportabil ă, nihilisul juvenil […], Jurnalul este un instrument pentru a şi ideile tale, c ărora le-ai împrumutat voin ţa de a purifica lumea prin detecta şi conserva experien ţele memorie, de a aneantiza via ţa. literatur ă…” (p. 279), toate acestea indistincte ale omului şi, totodat ă, a Jurnalul a asimilat nu numai compunând spiritul unui scriitor în con ştientiza starea de aten ţie (s ă-i paraliteratura, arogat ă de fic ţionalitate fiin ţa c ăruia ,,urla existen ţa”. S ă nu spunem a şa) în raport cu obiectele din – e corect ă aceastr ă tez ă promovat ă uit ăm c ă avangardistul Geo Bogza, la afar ă… Cum s ă numim aceast ă de biografi ştii eretici, dar a şi un moment dat, intuie şte ,,falimentul func ţie ideal ă a jurnalului? Func ţia suprimat ,,imaginea unui ideal” modernismului” în literatur ă, drept senzorial ă?; 2. Citind jurnalul lui (Roland Barthes) care ,,disloc ă” via ţa pentru care se decide s ă p ărăseasc ă Charles Du Bos, Eliade remarc ă de pe orbita operei de art ă. Caracterul arhetipurile care, într-un anumit fel, l- faptul c ă acesta este mai mult un dublu al scriiturii numit ă jurnal ne au consacrat. Într-o atare situa ţie, carnet de atelier («bogat în citate, determin ă s ă acord ăm încredere jurnalul devine un fapt de con ştiin ţă scris sau dictat pe îndelete şi tr ăsăturilor sale estetice şi s ă c ădem şi conserv ă valorile morale, etice, ocupându-se în exclusivitate de c ărţi, de acord c ă lectura acesteia, cu spirituale, mitice şi estetice ale autori, creatori»). […] Diaristul este, prec ădere, în acep ţiunea lui Barthes, individului. înaintea altora, destinatarul jurnalului cea de juisare, este deopotriv ă, f ără Un fenomen similar întâlnim său, iar jurnalul este instrumentul s ău nicio rezerv ă, un act estetic şi şi la diaristul Mircea Eliade. Nimic de de lucru, depozitul de impresii, homocromic. discutat în contradictoriu cu Eugen întâmpl ări banale etc.; 3. Citind Nici lucrarea diaristic ă a lui Simion despre acest caz. Marcat de jurnalul lui Gide ( şi-l va citi în mai Geo Bogza, acest ,,Don Quijote ,,etica lui Gide” 19 , el crede, şi nu multe rânduri) şi observând faptul c ă justi țiar, mânios uneori ca Ahile”, nu gre şeşte, c ă jurnalul lui Eliade autorul opereaz ă pe viu , se întreab ă poate face abstrac ţie de cele ar ătate concureaz ă cu o istorie în care vom dac ă aceasta este metoda cea mai mai înainte. El mai este privit de descoperi esen ţa ,,timpului concret”, bun ă pentru a ţine un jurnal: «M ă Simion ca un ,,spirit nelini ştit, dornic timp m ărturisit şi tr ăit din perspectiva întreb în ce m ăsur ă se poate ţine un de aventur ă, exasperat de lume (o relecturii antologiei Fragments d’un jurnal propriu-zis; momentele de exasperare cosmic ă), hot ărât s ă zgârie journal 20 . maxim ă intensitate, dac ă nu sunt mai via ţa cu şi prin literatura lui Ceea ce este deosebit de eficiente nota ţiile scurte într-o incendiar ă. Orice jurnal impune un original la Eugen Simion este modul agend ă, câteva date, câteva cuvinte- personaj secret şi altul care se în care întrupeaz ă realitatea, cheie, câteva nume; o asemenea confund ă cu acela care se confeseaz ă” fantasticul l ăuntric al mesajelor stenogram ă poate fi developat ă mai (p. 277). În Întoarcerea autorului 18 , operei diaristice (re)povestite a lui târziu, şi va fi mai autentic ă decât este teoretizat ă, în manier ă Mircea Eliade. Din acest motiv, enumerarea atâtor detalii concrete ale barthesian ă, rela ţia autor-personaj, asemeni lui Barthes, toate sunt unei situa ţii istorice care se modific ă primul identificându-se cu cel de-al ,,aproape ni şte mituri”. Adunate la un vertiginos»… Este metoda, în orice doilea şi viceversa. Autorul are loc, ele formeaz ă o istorie autarhic ă, caz, pe care o folose şte Eliade…; 4. întotdeauna şansa s ă fie un ,,om propunând identitatea unui creator- Lâng ă sugestia c ă jurnalul intim dublu”, aflat în interiorul operei sale, personaj aplecat spre sacru, misterios. trebuie s ă înregistreze cu fidelitate continuu în c ăutarea altui eu. Ceea ce Prezen ţa autorului în text nu mai experien ţele indistincte ale contez ă îns ă este, indubitabil, poate fi ignorat ă. Simion nu individului, apare la Eliade şi ideea c ă discursul creatorului în oper ă. Opera destructureaz ă, el evalueaz ă, jurnalul are menirea de a salva îşi reclam ă şi î şi creeaz ă autorul de ,,întoarce subiectul, etica şi «timpul concret»…; 5. Revine în alt care are nevoie, va glosa criticul. narativul” 21 la text, interesat pân ă în fragment (15 decembrie 1946) asupra Nimic mai adev ărat. Este de cel mai înalt grad atât de ,,biografia acestei idei, opunând-o procedeului notoritate întrebarea retoric ă: cine celui care scrie, cât şi de biografia analitic folosit de Amiel. Este vorba vorbe şte în oper ă? Redeschidem ideilor” (P. Valéry). Se confeseaz ă de jurnalul intim ca modalitate discu ţia, provoca ţi de Eugen Simion: esteticianul nostru: ,,recitesc, acum, exemplar ă pentru «cunoa şterea de ,,Toat ă genera ţia lui Bogza – este de jurnalul lui Eliade în edi ţia sine». Eliade respinge cu acest prilej părere – şi-a adus existen ţa în oper ă şi româneasc ă din alt ă perspectiv ă procedeul analizei în jurnal şi a f ăcut din autenticitate un criteriu de critic ă: aceea pe care şi-a asumat-o părăse şte obsesia de a se m ărturisi valorizare estetic ă. Bogza confirm ă cartea de fa ţă : jurnalul ca literatur ă integral într-o pagin ă de jurnal…; 6. faptul, în modul s ău solemn şi sau modul în care, cu sau f ără voin ţa Eliade reia în mai multe rânduri →

22

ideea c ă un jurnal intim este un STROPI DIN VIS atelier de crea ţie. Nu atât un laborator de fraze, dar un spa ţiu la îndemân ă în Și-apusul îmi însânger ă privirea care un scriitor, de pild ă, î şi exercit ă când frunzele ce cad pe rând anumite libert ăţ i intelectuale, inclusiv fo șnesc în clipa cât nem ărginirea libertatea ( şi datoria) de a scrie…; 7. de unde vin Să preciz ăm faptul c ă diaristul Eliade și-n care voi pleca-n curând. este mai încrez ător decât al ţii în utilitatea jurnalului intim. Nu afl ăm la * el acele nega ţii radicale, periodice, Azi iar m ă pierd în somn ritualice, pe care le afl ăm la al ţi ca-ntr-o ninsoare diari şti sastisi ţi de corvoada de a nota ce-alunec ă pe netede t ăceri zilnic în caietele intime. Eliade este şi și m ă visez cum zbor în stol de el, desigur, decep ţionat de limitele păsări genului, de pild ă de incapacitatea lui vestind g ălăgios de a comunica experien ţa total ă a noi prim ăveri unei curgeri (a timpului) sau de a surprinde un moment de plenitudine, * ______o viziune de ansamblu…” (pp. 287- Cad stropii grei de ploaie pe pervaz și bucuriile 295). Perspectiva tipologic ă asupra cu sunet stins de tamburine pân ă când jurnalui intim îl determin ă pe Eugen ce parc ă-n urm ă cu mai multe vie ți râzând încerc s ă o dau la o parte Simion s ă traseze liniile de for ţă ale au r ăsunat atât de viu și-n mine - fă-mi te rog loc – îi spun unei retorici zise ,,a libert ăţ ii stilului”, să m ă mai pot prelinge cu tine totu şi marginalizat ă de constrângeri cad iar ăși stropii ploii pe pervaz peste marginea cercevelei reduc ţioniste/analitice care, orice s-ar și-ascult cum trece doar ecoul lor ca să ne pierdem împreun ă comenta, asigur ă ,,pl ăcerea textului”. prin mine în abisul acesta de lumin ă Demersul interpretativ, ca printr-un artefact uitat la mal str ălucitoare fenomenologic şi valorizant al lui de valurile m ării care-au adormit ce dezghioac ă precum lama de cu țit Eugen Simion se verific ă şi în sub cerul ce î și a ținte ște ochiul sâmburul alb al bucuriei observa ţia, diacronic ă de altfel, c ă plumburiu de a fi pentru Mircea Eliade jurnalul nu se departe-n larg din crusta uit ării. ridic ă la rangul unei opere literare, el însemnând, mai curând, ,,un adjuvant * al operei, sau un înso ţitor de gradul POATE doi”. Neavând în inten ţie s ă Pojghi ța de z ăpad ă a somnului introducem în scriitura noastr ă toate s-a topit instantaneu Poate-ntr-o zi comentariile hermeneutului Eugen sub fierbin țeala sunetului ascu țit când Simion la jurnalul masiv al lui Mircea înfipt cu iu țeala icului orbit de str ălucirea fierbinte-a Eliade, vom pune punct în trunchiul sub țire al visului luminii demonstra ţiilor sale vizându-l pe pr ăbu șit ce lânceze ște plictisit ă autorul Romanului adolescentului fără vreun scâncet privind la jocul nebunesc al zilelor miop, recunoscându-i şi glorificându-i peste b ăltoaca tulbure și rece-a ascunse-n filele de calendar pl ăcerea de a recicla fic ţiunea şi a o dimine ții - mereu acelea și totu și mereu altfel - aşeza în rama mitului realit ăţ ii. și agasat de interminabilul hip-hop ______doar ramurile sub țiri de secunde și ore Note: de pe care toate p ăsările nop ții-au te vei opri 13 Roland Barthes, Romanul scriiturii , zburat speriate lăsându-ți gândul s ă se-ncol ăceasc ă Ed. Univers, Bucure şti, 1987, p. 204 se oglindesc în apa rece tremurând ca s ă te-mbie iar și iar 14 Principii ale criticii literare , Ed. înfiorate - pe limba biblicului - Univers, Bucure şti, 1974, p. 129 ca și cum înc ă cu ispita speran ței c ă 15 Romanul scriiturii , Ed. Univers, le-ar mai auzi cântare. o-ssss ă și o-sssss ă-n regatul de vise Bucure şti, 1987, p. 250 - pe fir de paiang 16 Op.cit., p. 165 pres ărat cu safire de rou ă - 17 Gérard Genette, Palimpsestes. La RUG Ă și ascultând cu și mai mare luare- littérature au second degré , Paris, aminte 1982 Și dintr-o dat ă m ă trezesc cu susur ătorul o-ssss ă o-ssss ă 18 Ed. Cartea Româneasc ă, Bucure şti, diminea ța asta sc ăpa-vei din palme povara 1981 respirându-mi în fereastr ă - balon cu iluzii tixit - 19 Roland Barthes, Romanul scriiturii , iscodindu-mă cu ochi curio și ce se va în ălța gr ăbit Ed. Univers, Bucure şti, 1987, p. 34 num ărându-mi atent ă pe riduri tot mai sus și mai sus 20 Editions Gallimard, 1973 cu degetele-i de lumin ă către țara modestului 21 Jacques Bouveresse, Rationalité et anii poate. cynisme, Paris, Minuit, 1984, p. 60 întrist ările TANIA NICOLESCU

23

Scrisori deschise politic în secolul al XV-lea și ulterior. Lumea comunic ă, scrie mult, stilurile se schimb ă și ele brutal. Publicul are alt chip și el: revistele (O epistol ă din viitor) se comunic ă pe Internet, se citesc pe Facebook, pe bloguri, oamenii ajung În revista „Familia”, nr. 5/2019 la informa ție. Apare specializarea, domnul Ion Simu ț provoac ă lumea formarea re țelelor în jurul unei literar ă cu un eseu important: Elegie reviste, cititorii. Se comenteaz ă, se pentru revistele literare . Textul a apreciaz ă, se neag ă. Se face rapid, circulat pe Internet, prin po șta pe baz ă de interes, prin pictograme, electronic ă de la scriitor la scriitor, fraze scurte, unele academice și de la cititor la formatorul de opinie, importante. o meserie la mod ă. Exemplu… „Gala Poeziei Autorul pune sub semnul Române Contemporane” se întreb ării situa ția presei culturale, a desf ășoar ă la Alba Iulia (2019) în revistelor tip ărite pe suportul de sala Muzeikon, în organizarea hârtie, titlul este bine ales, elegie… ______Uniunii Scriitorilor din România, a Triste țea, regretul sunt evidente, o Astfel de revolu ții au mai existat în Bibliotecii Jude țene „Lucian Blaga”, lume moare sub ochii celui care a istorie, ele au schimbat lumea, au a Consiliului Jude țean Alba. Un iubit/ iube ște mesajul transmis prin căzut imperii. Cine st ăpânea eveniment de ținut ă, anun țat din revistele literare tip ărite. alfabetul putea comunica rapid, timp. Ca în al ți ani particip ă pân ă la Tema este de interes pentru c ă aproape invizibil, f ără hotare. cincizeci de persoane. Biblioteca lumea se schimb ă, „ șocul viitorului” Pictogramele r ămâneau ag ățate în înregistreaz ă evenimentul, îl ne înv ăluie. piramide, temple, pietre de aducere transmite pe Facebook și în alte Revistele nu dispar, se aminte, locuri publice. Mesajul sisteme de comunicare. Gala este transform ă, devin lichide, circula împins de alfabet… vizionat ă de câteva mii de oameni, alunecoase. „Cititorul de iluzii”, Când analizezi dimensiunea ei au acces la nout ățile din domeniul cum plastic se exprima umoristul fenomenului trebuie s ă ai în vedere poeziei, la canonul propus de con- Dumitru Hurub ă într-o carte a sa (cu megatendin țele care au pus ducerea uniunii etc. Se comenteaz ă, acest titlu pertinent pentru perioada st ăpânire pe via ța social ă. Ele str ăbat se vizualizeaz ă tablourile literare „rezerva ției cu z ăpăci ți de societatea cu energie, oamenii nu se etc. Ulterior, evenimentul este tranzi ție”), nu mai colec ționeaz ă pot opune, modeleaz ă min țile, preluat de revistele literare și se revistele în formatul tip ărit, el preia destinele, sectoare întregi cu consemneaz ă datele importante, aceste reviste în format electronic și expunere public ă. Sunt mesajul etc. Mai este de actualitate le stocheaz ă/ depoziteaz ă elegant globalizatoare, vin din evenimentul dup ă câteva luni? într-un fi șier electronic, pe un transform ările profunde ale societ ății O alt ă tendin ță este dispozitiv electronic. Acesta e de și cheam ă la schimbare. Teologii au specializarea cititorului. În cinci centimetri, îl por ți în buzunarul subliniat totdeauna c ă aceste capitalismul globalist prezenteist, în pantalonilor de serviciu, pu țin fenomene sunt asemenea na șterii drum spre post-umanism și trans- șifona ți, pu țin lustrui ți în genunchi. unui om, durerea pune st ăpânire pe umanism, marcat de tribalizarea Dispar depozitele, dispar rafturile de trupul femei, apoi urmeaz ă grupurilor umane, tân ărul trebuie s ă lemn sau de plastic. Lumea se eliberarea, bucuria venirii pe lume a se specializeze de la vârste mici, mic șoreaz ă dramatic. Revista nu mai unui om. Societatea sufer ă durerea opt-zece ani. Educa ția este o ajunge la destinatar prin curier na șterii unei noi epoci. investi ție, ca atare p ărin ții se po ștal, ea ajunge la destinatar prin Medatendin țele, adic ă utilizarea orienteaz ă spre domenii care aduc email. Multe redac ții au cititorii lor, calculatoarelor, managementul venit, adic ă viitor cuantificabil. aproape invizibili, dar constan ți, cultural, marketingul literar, Tinerii sunt orienta ți spre meserii dedica ți, lega ți în re țea. Revistele se schimbarea capitalelor culturale, a practice, pragmatice, lumea citesc în format electronic, direct pe centrelor de putere și financiare, știin țelor umaniste este ocolit ă, nu sit-ul acestora, la orice or ă, când toate marcheaz ă tema revistelor aduce venit prea mare și imediat. Se distinsul receptor are timpul necesar, culturale. Nimic, îns ă, nu e gratuit, accept ă meserii precum inginer de când are planificat ă ora de cultur ă, schimbarea presupune și costuri: sistem în domeniul calculatoarelor, când poate „digera” cultur ă… Cine calculatorul, programele de medicina, știin țele juridice, știin țele cite ște apeleaz ă la marile biblioteci calculator, dispozitivele electronice, economice, valorificarea de șeurilor virtuale, are acces la marile c ărți ale procesul de înv ățare și adaptare, etc. Tinerii studiaz ă pân ă la treizeci lumii în format electronic. Intervine imprimantele etc. Noua genera ție de ani (facultatea, masterat, eventual „lectura f ără frontiere”, unele sit-uri intr ă în ac țiune și prea ini țiativa din doctorat etc.), intr ă în criz ă asigur ă și traducerea imediat ă a acest punct de vedere. existen țial ă, se c ăsătoresc, apar textelor. Nu suntem în fa ța unui declin copiii, lumea este ocupat ă tot timpul. Revistele nu mor, se transform ă de con ținut, suntem în fa ța unui Cine încep s ă munceasc ă → brutal. declin de sistem, unul care era corect CONSTANTIN STANCU

24

sau se lanseaz ă în afaceri, ace știa nu globalizarea actual ă conteaz ă „Dilema veche”…, plus „Familia”. mai au timp. Activitatea de la locul diversitatea, cultura de ni șă , noi Consider c ă sunt mult mai multe. de munc ă dureaz ă constant peste curente care apar, texte esen țiale. Aș aminti revista „Banchetul” zece ore, deplasarea de acas ă la Tinerii sunt și ei acolo. S-au adaptat (Petro șani, Dumitru Velea), „Vatra serviciu și retur dureaz ă mult, timpul de mult. Despre temele literare, veche” (Târgu Mure ș, Nicolae necesar lecturilor este mereu sigur, ele trebuie diversificate… și Băciu ț), „Feed Back” (Ia și, Daniel insuficient. Uneori tinerii migreaz ă se face… Corbu) etc. Ele se comunic ă prin spre cele zece-doisprezece ora șe mai Atât timp cât via ța economic ă, email, apoi, la cerere se pot primi mari, spre alte ță ri. Acolo lumea e mult mai intransigent ă, accept ă prin curier po ștal, dac ă distinsul mai agreabil ă, mai generoas ă. Lipsa tranzac ții online, imediat, f ără receptor nu printeaz ă color paginile unei educa ții permanente (constante) condi ții, cât timp pl ăț ile se fac la care îl intereseaz ă. E o simpl ă duce la rupturi. Via ța individul s-a orice or ă din zi, lumea cultural ă va enumerare, f ără valoare de canon. frânt. A ap ărut fractura dintre trebui s ă se adapteze, oamenii s ă Ion Pachia-Tatomirescu în genera ții (fractalia), genera țiile nu accepte schimbarea ca f ăcând parte cartea sa Pagini de istorie literar ă mai au leg ături comune. din paradigma vremii. valah ă de mâine, vol. I-II-III-IV , Pentru a lectura trebuie s ă ai În redac ții sunt mul ți pensionari Timi şoara: Editura Waldpress, 2014- timp, trebuie s ă fii educat, s ă pentru c ă ei sunt disponibili, au fost 2017), peste 1600 pagini, analizeaz ă în țelegi, s ă accep ți mesajul. Pentru a capta ți de sistem, se în țeleg și sus țin fenomenul revistelor literare, scrie, la fel. Tinerii au intrat într-un starea actual ă. Sunt du și de val, sunt contribu ția lor la cultura român ă și alt labirint social, paralel cu în primele rânduri. S-au luptat și ei operele unor scriitori remarca ți în labirintul retrograd al celor în vârst ă. cu al ții pentru a ajunge la acest aceste perioade ultime… Cine studiaz ă știin țele umaniste stadiu. Au timp, sunt racorda ți la Mul ți istorici literari au început trebuie s ă aib ă resurse, mediul marea cultur ă prin educa ție, au un să citeze din operele unor scriitori necesar, s ă a ștepte ani buni pân ă venit mai sigur, se cunosc între ei. care au publicat în mediul virtual, o acumuleaz ă, cunoa ște, realizeaz ă ce Sunt înc ă disponibili, poate un pic fac elegant și cu dezinvoltur ă, semn se petrece în sfera literaturii. Cine îi egoi ști, dar nu au fost afecta ți de că lumea se schimb ă. Tinerii subven ționeaz ă pe ace ști tineri? Mai fenomenul fracturilor dintre abordeaz ă lumea virtual ă cu energie, avem „boierii” de vi ță veche? genera ții… În paralel, exist ă și vezi activitatea lui Claudiu Komartin În lumea de azi industria redactorii unor reviste care s-au și echipa sa de la „Poesis divertismentului a luat locul artei. adaptat la sistem. Interna țional”… Arta este marginalizat ă, este un lux. Domnul Ion Simu ț eviden ția În revista „România literar ă”, Divertismentul a luat locul trei reviste active: „România nr. 24-25/2019 poetul Nichita literaturii. Pentru reviste nu mai este literar ă”, „Observatorul cultural”, Danilov face o analiz ă mai profund ă timp și nu mai sunt ochi (vorba lui ______asupra fenomenului, în articolul s ău Iisus: Au ochi și nu v ăd…). Cartea viitorului , ajungând la Un istoric literar serios va concluzia (dramatic ă și șocant ă?) c ă analiza revistele online, cu siguranță . în viitor lumea va scrie c ărți și Nu va putea nega existen ța lor, a reviste folosind pictogramele. Cum scriitorilor etc. Aici apare o alt ă timpul nu mai are răbdare cu noi, problem ă. Un critic literar nu are (vorba lui Marin Preda) s-ar putea timpul necesar s ă analizeze tot ce întâmpla multe. Istoria scrisului și a apare. Aceste persoane sunt bibliotecilor demonstreaz ă c ă „capturate” de sistem (edituri, societatea a suferit mereu șocuri U.S.R., reviste consolidate, (alfabetul, tipografia din China și evenimente culturale și politice, tiparni ța lui Gutenberg)… A se grupuri literare etc.). Cine îi pl ăte ște vedea și ITTU, CONSTANTIN, pe ace ști critici pentru a realiza Vademecum bibliologic , Alba-Iulia: „cenzura” necesar ă în acest Altip, 2008, carte care explic ă istoria „tsunamii” literar? Înv ățarea scrisului… permanent ă, asimilarea de noi Puterea este în mi șcare, cum orizonturi este necesar ă și în acest scria Alvin Toffler… domeniu. Autorii serio și îi provoac ă, Dup ă apari ția tiparului în asigură o presiune constat ă asupra Europa, Biblia a fost tradus ă în tiraje lor. Mai sunt unii scriitori pasiona ți, de mas ă, ajungând în mâna unor persoane dedicate artei, naivii de oameni simpli. A șa a început serviciu prezen ți în orice epoc ă. reforma… Acest lucru a fost Cultura va trebui subven ționat ă considerat o catastrof ă de în formele specifice acestui timp, intelectualii vremii (teologi, litera ți, legat ă strâns de paradigma epocii. comentatori angaja ți la palat, Nu putem abandona crea ția literar ă, scribi)… A luat foc Europa… ea asigur ă identitatea noastr ă într-o Via ța noastr ă, înc ă, reprezint ă lume globalizat ă. Cine suntem, de efectul acelor schimb ări… unde venim, încotro mergem… În Marcel Lup șe, Busuioc Ha țeg, 30 iunie 2019

25

Ochean întors încercat marea cu degetul, adresând cererea mea unuia din fo știi mei elevi. Ne aflam imediat dup ă semnarea Acordului Final al Conferin ței de la

Luasem de la Otopeni avionul Helsinki, care reclama încurajarea spre Viena și de acolo spre New turismului și a liberei circula ții a York, unde am aterizat în 17 august indivizilor. Dup ă o vreme de 1990 pe aeroportul Kennedy. La așteptare m-am înscris la o audien ță serviciul de vam ă câ țiva tineri de la Securitate, cerându-mi dreptul, în culoare se ocupau în dorul lelii de acord cu spiritul conferin ței, care noii veni ți, jucându-se cu mototoale pentru securistul cu pricina, am de hârtie și glumind. Relaxarea constatat, nu valora nici cât o ceap ă func ționarilor de la aeroportul degerat ă. I-am spus c ă am valut ă, c ă Kennedy m-a uimit, eu venind dintr-o ______nu m ă duc ca o cer șetoare, dar replica încruci au, mergând în sus i în jos pe țar ă unde domnea stricte țea în locurile ș ș lui a fost în schimb c ă am p ărul prea strada Bolyai. Mi-am amintit cum publice. Cur ățenia din arie era lung și prea frumos și s-ar putea s ă fiu îndoielnic ă și în flagrant contrast cu prin colegul Sfârâiac, șef cu re ținut ă de vreun neam ț pe acolo. aeroportul vienez foarte dichisit, protocolul la Centru, trebuia s ă-i Evident c ă era un dialog între surzi și înaint ăm colonelului acele teribil de parfumat, asortat cu felurite buticuri că eram persiflat ă ca s ă fiu care mai de care mai ispititoare. La umilitoare note informative despre descurajat ă. Am încercat mici Otopeni, de unde plecasem domnea excursiile în str ăin ătate. Cel mai interven ții prin cuno știnte, care aveau înc ă spiritul fostei dictaturi, emanând interesant punct din not ă privea rude la temuta institu ție, pentru c ă posibilele noastre întâlniri cu vreun de la securi știi planta ți peste tot, înver șunarea mea de a c ălători str ăin, suspect prin defini ție pentru având fe țe încremenite, cunoscutul devenise direct propor țional ă cu aer glacial, suspicios. Lipsindu-i o securitatea român ă.. Dar cine apuca rezisten ța pe care o întâmpinam. Nu semnatur ă de la sindicat, so țul meu să mearg ă, m ă întreb? Numai știu cum se face, dar cineva s-a privilegia ii sistemului. Auzeam în era cât pe ce s ă fie întors înapoi. Ne- ț îndurat acolo și mi-a trimis o secret la sfâr itul verii c so ia am sim țit ca electrocuta ți pentru ș ă ț aprobare a pașaportului acas ă cu câteva minute pân ă când s-a l ămurit pre ședintelui Tribunalului sau cine specificarea c ă, fiind cadru didactic, tie ce medici chirurgi, care operau pe problema. Ști ți cum ni se inducea ș trebuie s ă mai trec printr-o vam ă, inim , cine tie ce notabilit i între sentimentul vinov ăției f ără a avea ă ș ăț aceea a partidului, și deci c ă mai care noi nu ne num ram, au primit vreo vin ă. V ă imagina ți ce destindere ă trebuie s ă m ă duc la secretarul a pus st ăpânire pe noi la Viena! pa șaport pentru ”mortul”, la care se tovar ășului prim-secretar Vere ș ca s ă Acolo am tr ăit un moment de referise Hayni. Privilegia ții se ob țin aprobarea. Am intuit imediat c ă întorceau, dup o vacan t inuit în adevarat ă fericire la gândul c ă mi-a ă ță ă ă se f ăcea un joc. M-au aprobat în Occident, și ne împuiau capul cu fost dat în sfâr șit s ă pun și eu piciorul batjocur ă la Securitate ca s ă m ă în acel Occident „în putrefac ție”, pe critici de tot felul la adresa scumpetii trimit ă de la Ana la Caiafa, unde eram care proletariatul trebuia s ă-l din Germania sau de aiurea, cu certitutine respins ă. Și a șa a fost. preg tindu- i prin aceast propagand îngroape, cum înv ățasem la socialism ă ș ă ă Am tr ăit o var ă fierbinte, extrem de împu it terenul pentru c l toria din știin țific. Hayni, o prietenă de la ț ă ă ă tensionat ă. Ce-i drept, vroiam s ă plec vara urm toare. Ei f ceau parte, acum Târgu-Mure ș i-a spus odat ă în glum ă ă ă cu orice pre ț din țar ă, dar nu puteam realizez, din re eaua de manipulare a tovar ășului Mackai, securistul ț mărturisi gândul meu nici m ăcar celor românilor obi nui i, sorti i s stea responsabil de compnia noastr ă: ș ț ț ă foarte apropia ți, atât de mare era miza „Tovar ășe Mackai, mi-i team ă c ă o numai acas ă și s ă munceasc ă pentru și riscul de a pierde tot. să moar ă mortul (cite ște Europa fericirea nepo ților și str ănepo ților, Am urcat și Golgota a șa-zisei Occidental ă), o s ă-l duc ă la groap ă și adic ă a genera țiilor proiectate într-un aprob ări de la Comitetul Jude țean de viitor de aur. noi tot n-o s ă-l vedem” . Scena a fost Partid. Într-o minunat ă diminea ță de Dar colonelul avea și alte sarcini, hilar ă, securistul a râs c ăpre ște, dar a var ă pe la orele 10:00 a șteptam intrat în joc. Noi am râs de ne-am despre care am aflat la scurt timp înfrigurat ă pe unul din coridoarele stricat, admirând pe Hayni cea brav ă, dup ă ce am cerut un pa șaport ca s ă cl ădirii acoperite cu olane sm ălțuite, c l toresc la sora unei prietene din fără s ă întrez ărim c ă, nu peste mult ă ă situat ă în centrul ora șului, unde î și Germania Federal . Ca asistent la timp, pe colonelul Mackai o s ă-l ă ă desf ășurau activitatea zeii comuni ști Institulul Pedagogic, pentru o vedem, a doua zi dup ă revolu ție, ai jude țului Mure ș. Am fost primit ă Teorie priz ărit prin Piata Trandafirilor, perioad ă, i-am avut studen ți la de tovar ășul Husar, dac ă nu m ă în șel, Literar ă pe unii ofi eri de securitate, mergând gr ăbit cu ghea ța în spate. Se ț consilier sau secretar al primului- schimbase macazul spre capitalism. obliga ți s ă-și completeze studiile la secretar Vere ș, acesta din urma, fost Tr ăiam acele momente incerte, repezeal ă. Cum s-ar zice, ei erau ni ște muncitor s ăltat în importanta func ție ne știind ce cacealma de propor ții i se ofi țeri f ăcu ți pe puncte, dup ă o de conducere. Despre Vere ș, un expresie a epocii. M-am gândit în jucase poporului român. Atunci chiar bărbat de statur ă medie, purtând acea var a lui 1975 s încerc i eu s credeam c ă tovar ășul Mackai va pl ăti ă ă ș ă ochelari de intelectual stilat, gurile cumva pentru participarea lui la cer un pa șaport spre gloriosul Vest. rele bârfeau c ă ”î și alearg ă caii”, teroarea ro șie, pe care el o simboliza Aveam 200 de m ărci în banc ă trimi și având chiar latitudinea s ă-și → zilnic, când drumurile noastre se de sora prietenei mele, a șa c ă am SILVIA URDEA

26

aleag ă câte-o femeie pe sprâncean ă, cum suna un banc al momentului. A informatori, l ăsându-te s ă în țelegi c ă dac ă i-ar fi c ăzut cu tronc. C ă, vezi continuat apoi s ă m ă d ăsc ăleasc ă, așa poate vei primi în schimb ce bine, codul eticii și echit ăț ii era motivând c ă ceea ce doresc eu este dore ști de la ei. ” Nu, nu, frate cu pentru noi ceilal ți, dar nu și pentru ei, total nepatriotic, pentru c ă tocmai dracu ca s ă trec puntea nu m ă voi care se distrau de minune la inundase Poclo șul și valuta pe care o face” , mi-am zis, chiar dac ă n-aș sărb ătorile comuniste la vila de pe am eu în banc ă ne trebuie la vedea în via ța mea un pa șaport de la insula amenajat ă pe râul Mure ș, la rezolvarea necazurilor interne, cum ar ei. Cu o con știin ță scindat ă nu se castelul de vân ătoare, fost al Regelui, fi tocmai acea inunda ție. „ Dar sunt poate tr ăi u șor dac ă nu te-ai n ăscut de la L ăpu șna etc., etc. C ăci vorba banii mei ”, aproape i-am strigat și tot lepr ă și eu vreau s ă pun lini știt ă capul poetului ”m ăștile se schimbar ă, dar al meu este dreptul de a c ălători, pe pern ă s ă m ă culc. răul a r ămas”. gândindu-mă la cât de patriotice erau Ori de câte ori retr ăiesc scena de la Dac ă m-aș fi gândit atunci la privilegiile lor pl ătite din munca partid cu tovar ășul Husar îmi frumoasa blond ă platinat ă, pe care o noastr ă a tuturor celor f ără alte revizuiesc acuza țiile pe care mi le cuno șteam foarte bine și care a fost drepturi decât acela de a roboti, a sta aduc pentru plecarea din țar ă. Aveam una dintre alesele tovar ășului prim- la cozi și a ne gândi la ce mânc ăm aproape cincizeci de ani când am secretar, probabil a ș fi scurtcircuitat mâine. primit primul pa șaport în 1990. Ploua drumul meu pentru aprobarea de la Am fost respins ă, am fost umilit ă cu pa șapoarte spre America și partid și, cine stie, poate m-aș fi ales și am plecat cu un gust de cenu șe în Europa, cu condi ția s ă demonstrezi la cu un pa șaport. Dar nici nu m-am toat ă fiin ța. Toate cor ăbiile mi se ambasadele ță rilor respective c ă la și gândit și nici nu a ș fi fost în stare s ă înecaser ă, speran țele parc ă muriser ă în țar ă fiin țe foarte apropiate și cer cuiva s ă intervin ă la number 1 al și ele toate, orizontul îmi p ărea propriet ăți, care te vor determina s ă te jude țului. Înainte de a intra la coborât pân ă la vârful pantofului. întorci. ”Ploaia” cu pa șapoarte a fost tovar ășul Husar l-am întâlnit pe Acel robot de la partid m ă împro șcase un semnal palpabil c ă dictatura se coridoare pe tovar ășul Trâmbi țaș, cu arogan ța lui, p ărând a-mi spune: pulverizase. M-a cuprins o „ libertate activist cu propaganda, care venea ”n-am ce-ți face, a șa e lumea noastr ă, saturnalic ă de sclav beat ” când mi- frecvent la ședin țele noastre la eu sunt sus, iar tu e ști jos și trebuie s ă am v ăzut poza pe un pa șaport. Era în Institut. Cu siguran ță era informat de te împaci cu asta”. Pe strad ă m-a a doua jum ătate a lunii iulie 1990, ce m ă aflam acolo și mi-a aruncat o podidit un plâns furios c ă n-am avut când am fost chema ți la ambasada privire goal ă, cenu șie ca unuia care curajul s ă-i spun mai multe despre american ă de la Bucure ști, unde vrea s ă „ias ă din rânduri”, f ăcând regimul represiv pe toate planurile, depusesem o aplica ție de c ălătorie la ceva necuviincios, blamabil. Vezi dar mai ales pe cel al gândirii. New-York la fratele meu, care reu șise Doamne, a cere un pa șaport în Într-o zi din toamna aceluia și an, să fug ă prin Siria în Turcia și de acolo Occident atunci când erai un cet ățean dup ă anularea dreptului meu de a mai departe spre State. obi șnuit al ora șului era un gest de călători în Germania Federal ă m-am Este interesant s ă recitesc frond ă subversiv ă în ochii celor de la întâlnit cu colonelul la col țul cl ădirii coresponden ța cu fratele meu din partid. L-am rev ăzut și pe tovar ăș ul unde lucram. M-a întrebat, f ără nici o prima jum ătate a anului 1990. Chiar Trâmbi țaș imediat dup ă revolu ție. Î și introducere, dac ă nu vreau s ă dau un la început, am fost fura ți de chipul pierduse b ățoșenia, da, coborâse între fel de informa ții la un anumit telefon degajat al lui Petre Roman care noi oamenii obi șnui ți, având aproape despre o posibil ă literatur ă de sertar al vorbea fran țuze ște, necum s ă se înf ățișarea unui câine b ătut. Se vedea celor din cercul revistei Vatra. I-am bâlbâie ca fostul dictator. Și Ion îns ă c ă accepta cu greu cotitura și răspuns tot atât de direct, cum m-a Iliescu ni se p ărea ca desprins de pe căderea din Olimpul comunist. abordat el, c ă eu fac critic ă literar ă la copertele manualului despre Iat ă-mă poftit ă în biroul somptuos lumina zilei, nu în secret, la un perestroika lui Gorbaciov. Ba, mai al tovarășului Husar. Dup ă ce l-am telefon special desemnat pentru asta. ap ăruser ă pe tanc, flancându-l pe Ion informat ce vreau, de și el știa prea Va sa zic ă asta le era tactica: te Iliescu, doi arti ști marcan ți ca Mircea bine, mi-a trântit-o c ă din lips ă de înt ărâtau, neaprobându-te ca apoi s ă Dinescu și , to ți cu valut ă noi nu putem c ălători și c ă țara te momeasc ă s ă intri în re țeaua lor de flanele muncitoresti pe ei, ca s ă par ă nu-și poate permite s ă î și trimit ă ______apropia ți de masele îmb ătate de amor cet ățenii a șa, la voia întâmpl ării, cu pentru noii apostoli ai „democra ției buzunarul gol. „ Dar am 200 de originale”. Primiser ăm și ceva mărci, bani personali și o familie căldur ă în case, ca șcaval și salamuri care m ă va g ăzdui pe durata șederii ”, prin alimentare, portocale! Trai pe am încercat eu s ă m ă ap ăr. Am adus vătrai!!!!! Dup ă deceniul negru chiar apoi în discu ție Declara ția de la că vremurile începuser ă s ă ne aduc ă Helsinki , care accentua pe ideea un dezghe ț în suflet și eu îl chemam liberei circula ții a oamenilor. Am întruna pe fratele meu s ă se întoarc ă primit imediat o replic ă ferm ă despre împreun ă cu familia de la New-York, cum c ă cele spuse acolo se aplic ă la pentru c ă la noi acas ă, pe mult iubitul echipele sportive sau culturale, dar nostru plai mioritic sunt numai nicidecum la prostul de rând. Da, da, „lanuri de m ătas ă”, c ăci lacrimile au îmi spuneam eu în gând, ” șampania început s ă se usuce. este b ăutura pe care o bea clasa Fratele meu tr ăia într-o oarecare muncitoare prin reprezentan ții ei ”, Marcel Lup șe, Lavand ă măsur ă frenezia momentelor de →

27

început ale schimb ării, dup ă ce democrat ar fi fost el, s ă-și umileasc ă Unii dintre ei sper ă s ă se văzuse și el prima revolu ție filmat ă și în a șa hal propriul popor? Nu. Dar reediteze în România ce s-a întâmplat ascultase minciunile de la Europa Iliescu a f ăcut-o, având motivele lui în Kosovo. Liber ă despre zecile de mii de mor ți interna ționaliste. Dup ă nefasta Vars ăm o lacrim ă și de la Timi șoara. aprobare am avut inevitabil punem din suflet o floare pe Totu și fratele meu a fost primul confruntarea din martie 1990 din mormântul pictorului Radu Ceontea, care a tras alarma și ne-a turnat ap ă Pia ța Trandafirilor de la Târgu- cel care împreun ă cu un pumn de rece peste creierele noastre Mure ș. români cu dragoste de neam a înfierbântate de emo ții. So țul meu în Se petreceau tot felul de lucruri înfiin țat Vatra Românesc ă la Târgu- tandem cu el a început s ă-i b ănuisac ă ciudate. Smaranda Enache revenise Mure ș ca s ă r ăspund ă atitudinii de m ăsluire pe cei care se coco țaser ă din Bucuresti la Târgu-Mure ș înc ă fățarnice a profuziunii de organiza ții pe tanc, îndreptându-se spre înainte de c ăderea comunismului. Se maghiare, care toate, mai voalat sau televiziune. Cât de ciuntit era pusese în fruntea unei organiza ții, Pro mai pe fa ță , converg spre același țel. adev ărul în presa din țar ă în acele Europa cu mare prestigiu în rândul Ce minte u șoar ă au dovedit cei de la zile! Internetul înc ă nu exista și maghiarimii. Pas ă-mi-te noi românii Grupul de Dialog Social, care în nimeni nu ne spunea c ă Petre Roman eram așa de primitivi c ă trebuia s ă ne numele unui cosmopolitism deta șat este fiul lui Valter Roman, fost agent trag ă organiza ția ei în rândul ță rilor au ignorat interesele na ționale. sovietic cominternist, c ă Iliescu civilizate. Dac ă m ă gândesc acum la Câte critici înver șunate au curs fusese și el școlit la Moscova, c ă avea toate tertipurile maghiarimii din împotriva Vetrei Române ști din partea motivele lui s ă-și ia revan șa România, la revendic ările acestei bucure ștenilor superficiali, care nu împotriva lui Ceau șescu, c ă subita comunit ăți privind reorganizarea vor în țelege niciodat ă ce a însemnat dragoste a lui Iliescu pentru popime e administrativ ă a ță rii, la pretentiile de opresiunea na țional ă, social ă și o fars ă grosolan ă. Chiar, ce fars ă, autonomie, mai c ă a ș zice c ă cultural ă din Transilvania. Vatra domnule, dac ă ne gândim c ă l-au organiza ția Sm ărăndi ței a fost Româneasc ă a izvorât dintr-o reac ție împu șcat pe Ceau șescu în ziua de programat ă dinainte de c ăderea lui organic ă a instinctului na țional de Cr ăciun! Cum de n-a protestat Ceau șescu, având dintru început ap ărare împotriva uneltirilor popimea toat ă și întreaga suflare bătaie lung ă. Dar cine poate știi antiromâne ști, pe care le-a sim țit în românească?!! Iar azi, dup ă aproape adev ărul gol golu ț?! Propria noastr ă preajm ă. trei decenii de la revolu ție, când istorie recent ă este și continu ă s ă fie o A fost cotat ă ca o organiza ție putem pune fa ță în fa ță tot ce s-a mare tain ă pentru noi, oamenii de extremist ă când, de fapt, n-a fost construit în timpul dictaturii și tot ce rând, iar istoria trecut ă ne este siluit ă decât expresia luptei anticorpilor s-a d ărâmat în timpul capitalismului ca s ă serveasc ă interese str ăine. împotriva unui virus antiromânesc, de jungl ă crima din ziua Cr ăciunului Credeam c ă dup ă Roller nu va mai care se multiplic ă de acum treizeci de ni se pare înc ă mai abominabil ă!!! îndr ăzni nimeni s ă se ating ă de istoria ani și pân ă ast ăzi. Miopia Si despre toate acestea am aflat de noastr ă, dar m-am în șelat amarnic. guvernan ților de la Bucure ști a fost la New York, unde presa era liber ă, Smaranda s-a dovedit foarte activ ă îns ă premeditat ă, ar ătându-și întreaga informa țiile circulau, nu ca la noi. în combaterea intereselor române ști. măsur ă în a șa-zisa anchet ă asupra „Bunicu ța”, alias Ion. Iliescu, nu s-a Nu mare mi-a fost mirarea când, confrunt ării dintre români și maghiari dezmin țit. Dac ă ini țial declarase c ă stabili ți la New-York, în 1991 s ă din martie 1990 la Târgu-Mure ș, FSN-ul va preg ăti alegerile descop ăr în New York Times o anchet ă cu care a fost împuternicit democratice, dar nu va lua parte în relatare succint ă despre sesizarea nimeni altul decât Gelu Voican- alegeri, după foarte scurt timp și-a Smarandei Enache de la Târgu- Voiculescu, descins în ora ș ca s ă se schimbat gândul, c ă doar ” nu era s ă Mure ș, care era nemul țumit ă c ă în bucure mai degrab ă de nurii lase el altora pl ăcintele gata România începe un cult al lui unguroaicelor decât s ă fac ă lumin ă preg ătite”, mi-a strigat în telefon Antonescu. Auzi, domnule, ce o într-o tragedie. fratele meu de la New York, nemul țumea pe Smaranda! Sigur, Este aceea și miopie care se parafrazându-l pe Iliescu. A în șfăcat sigur Antonescu fusese b ărbatul manifest ă fa ță de procesul de puterea pentru dou ă mandate și politic care n-a l ăsat Transilvania dezna ționalizare a românilor tr ăitori jum ătate, timp în care a ajutat din sfâ șiat ă pân ă la sfâr șit și devenise o în jude țele Covasna și Harghita, răsputeri la restaura ția post-comunist ă figur ă de temut pentru interesele proces care continu ă s ă aib ă loc chiar și la ruinarea economic ă a României, politice de ast ăzi ale maghiarimii, sub ochii no ștri. într-un cuvânt la tr ădarea intereselor care vrea s ă scoat ă castanele din foc, Ță ranul Cofariu a fost zdrobit na ției noastre. Și ce altceva putea s ă jucând cartea holocaustului. și l ăsat mai mult mort decât viu în fac ă unul n ăscut din Ilici Iliescu, Ță ranii de pe Valea Mure șului au fa ța hotelului Continental, iar Europa crescut în spiritul cominternist, f ără venit la Târgu- Mure ș pentru c ă au Vestic ă, în care minciuna ungureasc ă dragoste de România și de români?! auzit de propaganda iredentist ă, care a ajuns prima, trebuia s ă afle cât de Fandarea fesenist ă ne-a pus pe începuse îndat ă dupa noaptea barbari erau românii. Iat ă de ce gânduri. A urmat acordarea dreptului revolu ției. Se spune c ă unii ofi țeri de activa la Târgu-Mure ș societatea „ Pro maghiarilor de a s ărb ători ziua securitate i-au instigat. Dar chiar Europa ” a Smarandei Enache, ca s ă-i na țional ă a Ungariei la 15 martie, dac ă așa este, tot ce a urmat în scoat ă pe români din barbarie! „ Curat când se știe ce conota ții tragice are rîndurile maghiarimii din România murdar ” ar zice Pristanda. aceast ă zi pentru români. Putea un este dovada unui val de revizionism pre ședinte român, oricât de liberal și de net ăgăduit. (Din Fragmente din Babylon )

28

Umbra curcubeului suflet însetat de Iubire, plutind în aer împov ărat cu Prim ăvara viselor ne pierdem în noi... neîmplinite, cu lacrimi de fericire, ne pierdem t ăcu ţi într-o Lume pustie cu dulcea ţa primului s ărut, printre lacrimi, lăcrimeaz ă-mă în c ăuşul palmelor printre zboruri frânte, tale... coborând matinal în noi... suflet însetat de Iubire, ne ridic ăm în Amurguri plânse, sc ăldat în râul amintirilor ne-abandon ăm neputincio şi fără de durerile Trecutului,

în Simfonii mute de dor – prin nerostite întreb ări: poart ă-mi ascuns printre ruginii de Simfoniile nop ţilor de Dragoste... mă iube şti?! întuneric, te iubesc?! în pe ştera cea adânc ă a inimii, trupurile desc ătu şate din Iubire ne iubim?! pe covoare de frunze, se scald ă în roua zorilor chipul nev ăzut al unei singure născându-ne mai puri, ne dep ărt ăm apropiindu-ne... Femei... mai îndr ăgosti ţi, pierdu ţi prin Timpul ce ne macin ă ard amintiri în frântur ă de şoapt ă, suflet însetat de Iubire, în um ărul drept al Clepsidrei... zburând pe aripi de vise, ce curgi din azi în mâine împov ărând cu durere, sub pleoape înl ăcrimate, ne reg ăsim r ăni ţi de spadele sufletu-mi ucis de prea lungi rescrie povestea Vie ţii mele, amintirilor – aştept ări... împletindu-mi visele în flac ăra inimii pic ături de fericire ce scald ă răspândindu-le, în Amurg, prin solda ţii r ăzboaielor necunoscute ce departe e şti..! ce departe sunt..! Univers... înving ători, învin şi, strive şte-mă sub trupul t ău scluptat în suflet însetat de Iubire, amar ă şi dulce melodie a Vie ţii, cear ă plânge-mi cu lacrimi de cire ş răsfrânt ă din vise ne-mplinite... amirosind a tei şi-a busuioc, Eternitatea... pierde-mă cu fire de iarb ă Timpul desenează pete de Curcubeu, pe verticala inimii tale uitându-mă în tine... Lumea se pr ăbu şeşte în jurul nostru lăcrimându-mi Iubirea ne pierdem iar ăş i în noi, pic ături arzând nervurile t ălpilor mele îmbr ăţ işeaz ă-mi sufletul, vibrând de Iubire... în lupt ă cu drumurile spre tine... în c ăutarea sufletului pereche vindecându-mă de tine amintiri.., amintiri.., amintiri... ce departe e şti..! ce departe sunt..! cu lacrimile gândurilor tale, cu lacrimile copacilor r ăni ţi amintiri – bătăi de Timp uitat, într-un târziu,r ănit, ajung la tine, de sâni-ţi molcumi înv ăluite în praf de stele, ne cufund ăm matinal în noi, arzându-mi amintirile îndep ărtate – din frumoase pove şti de Iubire, căutându-ne printre lacrimile rug ăciunile fierbin ţi, pic ături proaspete de dor, Cerului... sunetele surde ale inimi-mi ferecate căzute în Amurg de pe buza ce crede-ntr-o secund ă de Iubire, Infinitului... ce departe e şti..! ce departe sunt..! ce crede-ntr-un munte de Speran ţă ...

amintiri – bătăi de inimi înfierbântate, singur ătăţ ile tale de dincolo de zi, ne dep ărt ăm apropiindu-ne, şoaptele suspinelor fierbin ţi, mângâieri închizându-ne pleoapele, dansând pierdu ţi înv ăluite de miresmele Iubirii, dep ărt ările dintre noi în triste ţea Amurgurilor... sunt acum lacrimile sufletului meu, ploaie de Curcubeu r ăsfrânt scald ă-ţi în ele trupu-ţi gol într-un zambet de floare, ce departe e şti..! ce departe sunt..! îngropându-ne Eternitatea clipei... primenindu-ţi Dragostea...

suflet însetat de Iubire... îmbr ăţ işeaz ă-mi sufletul, în miez de amintiri – lacrimi s ărate pe bolta noapte inimii, suflet însetat de Iubire, atât de eu nu te v ăd cum plângi, ce se preling înghemuite din col ţul efemer, împr ăş tiindu-mi stelele, ochilor născut în ritmul unui cântec de alungând norii cei albi ai gândurilor, în c ăuşul palmelor împreunate Toamn ă – stingându-mi, cu-n singur Curcubeu, într-o Prim ăvar ă târzie, Simfonie târzie – izvor de Lumin ă al fl ăcările triste ce haotic vibreaz ă furat ă Timpului îmb ătrânit... nop ţilor în visele mele de Dragoste... ivit dintr-o lacrim ă de Speran ţă amintiri – valuri ale destinului ascuns ă într-o pagin ă de Via ţă , îmbr ăţ işeaz ă-mi sufletul, poezii ale tinere ţii, aşez ă-mă cântec în murmurul buzelor uitându-mă în tine, în tine... ascunse adânc în cenu şa sufletelor, tale... GEORGE C ĂLIN păstrate talisman

29

Asterisc Stancu, tân ăra de 18 ani r ămâne vr ăjit ă de personalitatea acestuia, de care se îndr ăgoste ște f ără drept de apel pentru întreaga via ță . E vorba de acea dragoste ira țional ă, organic ă, Întins pe o perioad ă de peste șapte răscolitoare, fizic ă și psihic ă, decenii, cu multe întreruperi, totu și, zugr ăvit ă cu atâta farmec în volumul cu abandon ări ale scrierii lui pe lungi său de debut, la care b ărbatul cu 12 perioade, unele voite, altele nu, ani mai în vârst ă, cu obliga ții jurnalul Mariei Banu ș (intitulat familiale, r ăspunde cu modest, Însemn ările mele , și publicat condescenden ța și mai ales cu în 2014, în dou ă volume, la Editura primitivismul orgoliului viril, ca rod Cartea româneasc ă, sub îngrijirea lui mai ales al unei educa ții precare, Geo Șerban) pare a fi opera ei cea ad ăugându-și cu mândrie experien ței mai interesant ă. Asta pentru c ă Maria de mascul imbatabil un nou și inocent Banu ș nu a l ăst nimic neînsemnat din trofeu... De și anii 1932-1933 când s-a toate câte sunt, atât ale vie ții, c ăreia i desf ășurat aceast ă iubire tulbur ătoare s-a d ăruit cu toat ă fiin ța, dar și ale pentru Marioara aproape c ă nu este crea ției, voca ție de care nu a abdicat reprezentat ă în jurnal, din pudoare niciodat ă. sau din alte motive, nevoia de a-l ______Maria Banu ș s-a n ăscut în 1914, revedea pe acest b ărbat fatal apare în vie ții risipite în obscure m ănunchiuri într-o familie de evrei asimila ți fiin ței diferite momente ale vie ții. Iat ă ce de interese, tânguiri proste ști, orgolii și culturii române din Bucure ști, afirm ă târziu, în 1938, când ea î și rănite, toate devenind reconstituiri împ ărt ășind condi ția burghez ă a întemeiase deja o familie, iar el firave din cioburi de amintiri, familiei sale, într-o capital ă a ad ăugase colierului de trofee caricatura de fapt a unei iubiri care ar României ce se afirma plenar, în plan feminine o nou ă cucerire: ”C ă eu sunt fi putut d ăinui, dac ă cei ce au aprins-o politic, economic și cultural f ără nici măritat ă, c ă el are o iubit ă. Ce ar fi avut t ăria s-o înve șniceasc ă. un complex la nivel european. În importan ță are, când pe o alee, în O alt ă dimensiune a vie ții urm ărit ă aceste condi ții, Maria Banu ș urmeaz ă întuneric, mâinile mele l-ar putea cu sfin țenie în jurnal de poet ă a fost cu succes cursurile Facult ății de Drept înconjura, și n-aș mai vedea, n-aș mai cea a devenirii spirituale. Aici l-a avut și cele ale Facult ăț ii de Litere și auzi nimic, și m-aș topi în el, a șa cum ca interlocutor pe tân ărul Richi public ă primul s ău volum de versuri, acum șase ani când nu eram femeie și (devenit mai târziu filosoful C. Țara fetelor (1937), foarte bine primit cuno șteam extazul, strivit ă între Ionescu Gulian) într-o aventur ă a de critica literar ă. scoar ța copacului și trupul lui” (Maria comunic ării de o via ță , la care Maria În tot acest timp, Marioara, cum Banu ș, Însemn ările mele , vol. I, p. Banu ș a aderat cu toat ă fiin ța. În acel își semneaz ă de fapt și primele 140). moment tân ărul Richi se c ăuta pe versuri, se caut ă pe sine în Privind, îns ă, retrospectiv sine, în aceast ă c ăutare a g ăsit-o pe însemn ările diaristice, urm ărindu-și persoana în cauz ă, dup ă fulminanta viitoarea poet ă la fel de doritoare de a propria devenire sentimental ă, ascensiune politic ă ( și literar ă, în se afirma și în acest tandem spiritual spiritual ă și uman ă, într-un context acest context!) în epoca s-au n ăscut dou ă destine, de și, cum fericit al devenirii României totalitarismului, men ționeaz ă autoarea vom vedea, amândou ă vor fi momentului. Acestea ac ătuiesc juralului într-o însemnare din 31 deturante de istorie. În acele momente volumul I al Însemn ărilor ... ianuarie1961: ”Pentru omul ăsta era de începuturi ale form ării intelectuale cuprinzând anii 1927-1944, ani ai să m ă sinucid, zece ani l-am dorit, l- a celor doi, Richi era un model: form ării spirituale, ai particip ării la am visat. Gura lui arcuit ă m ă chinuia, Afirm ă diarista:”Richi cite ște enorm. evenimentele personale, familiale și ochii lui tulburi alba ștri m ă urm ăreau. Zilnic, dialectic. Conspecteaz ă și istorice în care și-a sim țit chemarea. E Praf, praf, de șert ăciune a scrie, paralel lucreaz ă la Etica lui” un jurnal al vie ții, al primelor semne de șert ăciunilor. Azi el e, ca și eu de (op. cit., vol I, p. 476). De aici nevoia ale iubirii, al contradic țiilor tr ăirilor altfel, un ghem de murd ării, de de a comunica cu acest om. Crescut adolescentine și tinere ști, în care ambi ții nem ăsurate și energie între femei, mama dominatoare și căutarea autenticit ății lor, r ăspunzând monstruoas ă, uscat, la ș, vanitos, lipsit mătu șile cople șitor protectoare, Richi de fapt imperativelor spirituale ale de scrupule, sentimental. Iar eu se salveaz ă prin studiu intens, prin epocii, joac ă un rol prepoderent. În obosit ă, cam fasc ă, inert ă”(op. cit., capacitatea enorm ă de a se obiectiva acela și timp este un jurnal de idei, de vol II, p. 82). Cum observ ăm, jurnalul prin idei. Activitatea lui consecvent ă fr ământ ări spirituale acute, în care Mariei Banu ș nu ocole ște problemele o provoac ă pe poet ă: ”Richi a știut condi ția de femeie, de evreic ă sentimentale, adev ărurile cumplite ale totdeauna cu cele mai abstracte asimilat ă crea ției în limba român ă în vie ții. Nu o dat ă se judec ă pe sine, îi cuvinte s ă m ă tulbure... Pentru c ă mod excep țional iubit ă și cultivat ă, î și judec ă pe al ții aspru, direct, f ără fere ște, ascunde faptul brut și când îl impune tr ăsăturile ei, c ărora le face menajamente. Latura esen țial ă a dă, îl intelectualizeaz ă cu o ironie, cu fa ță cum crede ea mai bine. fiin ței, iubirea, atât de pură, de o ie șire din real; am fost întotdeauna Pe t ărâmul iubirii, ca urmare a răscolitoare ini țial, se degradeaz ă afectat ă de tot ce i se întâmpl ă”.(op. colabor ărilor cu ziarul ”Azi”, condus târziu, datorit ă sl ăbiciunilor cit., vol I, p. 98). În aceste discu ții → de intelectualul de stânga, Zaharia bărbatului iubit dar și a vanit ăț ilor GEO CONSTANTINESCU

30

ea î și reclam ă mereu condi ția de loc evenimentele celui de-al doilea femeie, de fiin ță prin însu și destinul război mondial, apoi invazia și ei condamnat ă s ă dea ascultare victoria bol șevismului. Maria Banu ș for țelor realului, ale biologicului, ale rămâne pe baricade, îmbr ățișeaz ă vie ții care se vie țuie ște, cu bucuriile și ideologia sovietic ă și proletcultismul exalt ările, dar și cu triste țile și jdanovist, alterându-și și mutilându-și dezam ăgirile ei. De aceea tr ăie ște crea ția poetic ă conform preceptelor spiritualul ca pe o dram ă. Afirm ă ea acestuia. Îi apar volumele de versuri la un moment dat: ”Pentru femeie, Despre p ământ (1954), Ție-ți vorbesc începutul dramei spirituale e Americ ă (1955), Se-arat ă lumea pierderea acestui acord, e neputin ța (1956) etc., iar eticheta de poet ă de Marcel Lup șe, Flori de leac dureroas ă de a mai cuprinde lumea orientare stalinist ă îi va umbri chiar și ______prin sim țuri, prin bucurie, prin crea ția de mai târziu, dup ă ce s-a spiritual de-o via ță , n-a mai avut lacrim ă, prin bucurie, prin tr ăire edificat ideologic, v ăzând adev ărul puterea s ă se ridice. Din dialecticul simpl ă”(op. cit., vol I, p. 101). De aici opresiv și inuman al noii societ ăț i studios și aspirant al elabor ării unei și condi ția de poet ă care o urm ăre ște totalitare. noi etici a secolului a devenit un mereu, aceea de eviden țiere prin O dat ă cu raportul lui Hru șciov func ționar dogmatic marxist-leninist, limbaj a profunzimii tr ăirilor sincere, din 1956, când au fost dezv ăluite opunându-se de la în ălțimea func ției fire ști, f ără generaliz ări și capcane mecanismele perverse ale marilor sale oric ăror idei înnoitoare, oric ăror etice, mortificatoare. Dar contactul epur ări staliniste și o parte din tinere talente care se str ăduiau s ă spiritual cu Richi era necesar tocmai crimele acestuia se produce revela ția impun ă alte viziuni, mai umane. pentru a se defini pe sine, cu ceea ce adev ăratei esen țe a comunismului. În însemn ările zilnice ale Mariei avea mai profund: tr ăirea f ără Afirm ă autoarea jurnalului: ”Ne-au Banu ș apar multe personaje ale opreli ști a condi ției individuale de min țit. Ne-au tras pe sfoar ă”. Adaug ă epocii, mai les din lumea literar ă, femeie, în nevoia de împlinire prin ulterior, adâncind observa ția: ”Am precum: Nina Casian, Lucia sine, dar mai ales prin cel ălalt. bănuit, am știut multe lucruri. Dar tot Demetrius, Geo Bogza, Mihai Cel ălalt va fi pân ă la urm ă ce era crud, inuman, nedrept, îl Beniuc, etc., zugr ăvite cu real talent, inginerul Sorin, so țul ei, care nu o va punem sub semnul necesit ății” (op. urm ărindu-le evolu ția mai ales din aduce pe culmile pasiunii nest ăvilite, cit., vol. II, p. 5). Iat ă unde a dus perspectiva contribu ției fiec ăruia la dar îi va asigura stabilitatea unei asimilarea cvasireligioas ă a marea crea ție. Sunt multe observa ții familii, o va în țelege mereu și proteja, dogmelor. Sunt ani de via ță , de lupt ă acide, dezinvolte, esen țiale. Unora le cu care va împ ărt ăși condi ția de și de crea ție risipi ți zadarnic. Sunt urm ăre ște ascensiunea cu real ă mam ă a doi b ăie ți, care vor avea mai momente cumplite de constatare c ă invidie, altora le critic ă mijloacele de apoi via ța și destinul lor. tot ce se scrisese în acel ”obsedant parvenire ce nu-i ajut ă, și nu-i va Cu toate acestea, jurnalul ne deceniu” este fals, inuman, hilar, ajuta, ci, dimpotriv ă, le-a afectat și le dezv ăluie mereu o obsesie: nevoia slujind doar despotismul cu artificii va afecta, în mod negativ, îns ăși permanent ă de dragoste pasional ă, stilistice rupte de realitate. Siluirea opera. Ea îns ăși se judec ă obiectiv, răscolitoare, în care fiin ța individual ă panei poetice, alterarea voit ă a sevei fără menjmente, târziu, pe 9 însetat ă de iubire s ă se topeasc ă naturale a crea ției a produs mon ștrii. septembrie 1991: ” Sunt în afara vie ții definitiv. Poeta dezv ăluie aceast ă De-abia atunci simte autoarea ”un literare. Nu mai exist, nu mai contez. dorin ță secret ă f ără ipocrizie fals ă, dezgust profund în fa ța grndilocven ței Singur ă mi-am f ăcut-o. De decenii, în șel ătoare:”Mi-e dor de dragoste, poeziei angajate, în fa ța platitudinilor nu de ani. Nu am ap ărat interesele dragostea unui b ărbat pe care nu-l cu ah! și oh! și substantive abstracte: breslei, n-am luat cuvântul, n-am fost cunosc. Iubirile vechi sunt dulci și adev ăr, libertate, etc. E vechi, g ăunos, aleas ă în Consiliul Uniunii” (op. cit., calde și necesare ca aerul. Dar chiar dac ă-i scris cu cele mai bune II, p. 581). dragostea nou ă, veninul dorin ței, mi- inten ții” (op. cit., vol II, p. 147). Jurnal de via ță și jurnal spiritual, ar da via ță ... ”(op. cit., vol II, p. 41). În paralel, Richi, interlocutorul Insemn ările... Mariei Banu ș Dar istoria României de sfâr șit a ______reprezint ă o imagine vie a unei epoci deceniului trei al secolului trecut se și a creatorilor ei, a unei lumi ce a întunec ă o dat ă cu acutizarea cunoscut vreme de multe decenii na ționalismului rasial antisemit, cu deturnarea de la mersul firesc, prin propaganda și amenin ță rile din for ța oarb ă a unor guvern ări umbr ă, sau directe, ale imperiilor despotice, în numele unor dogme fascist și bol șevic, ce vor torsiona în pretins egalitariste, f ără con ținut în mod artificial con știin țele pân ă atunci realitate. aflate în armonie. Vor urma imediat Prin urmare, jurnalul autoarei Ță rii mai apoi legile antisemite, cu reac țiile fetelor rămâne, în timp, prin el însu și naturale din partea celor segrega ți și o oper ă complex ă, dar și un document sili ți s ă tr ăiasc ă în ghetouri. În aceste spiritual și de via ță al unei lumi care condi ții, Maria Banu ș și prietenii ei și-a tr ăit pu ținele biruin țe și marile intr ă în ac țiunea luptelor subversive eșecuri în cadrele experimentului de factur ă comunist ă, în speran ța c ă utopic comunist din România numai astfel rasismul va fi învins. Au Marcel Lup șe, Fagure secolului trecut.

31

Asterisc distinctive: caracter real; urm ăresc un adev ăr; expresivitatea lor tinde c ătre zero sau este involuntar ă; au forme func ționale de organizare a enun țului;

au ca subiecte persoane și nu Câteva gânduri de început personaje.

Un volum memorialistic este Particularit ăți, func ția stilistic ă întotdeauna pentru mine o captivant ă a persoanei I, importan ța textului provocare, la fel ca și biografiile unor memorialistic personalit ăți care chiar au însemnat ceva pentru o epoc ă. Prin intermediul O prim ă remarc ă necesar a fi scrierilor de acest gen po ți beneficia precizat ă este existen ța unei identit ăț i de oportunitatea de a p ătrunde în între: laboratorul de crea ție al unor mari -un autor propriu-zis: persoana autori, de a tr ăi într-o lume demult real ă al c ărei nume este înscris pe apus ă, de a descoperi labirintul vie ții copert ă; unor importante personaje cu ______-un autor implicat care este și în ălță rile și c ăderile lor. Lectura unei vie ții autorului și la care a luat și el narator: persoana care scrie și cărți memorialistice te transpune, de parte”. poveste ște, fiind intermediarul dintre cele mai multe ori, pe un alt t ărâm, Definit ă ca însumare a lucr ărilor autorul propriu-zis și cititor; conducând adesea la împlinirea care con țin memorii, memorialistica -mai mul ți eroi: protagoni știi sau speran ței c ă adev ărul a ie șit la iveal ă, reprezint ă un gen de scriere literar ă personajele comunic ării. izgonind seduc ătoarele concluzii extrem de bogat, deosebit de incitant Importan ța identit ăț ii autor- bazate pe un buchet de cuno știn țe și profund. Incluzând expuneri narator-erou (care nu trebuie s ă aflate din amintiri oxidate de timp retrospective ce reflect ă concluzii ale conduc ă la confuzia acestora) este auzite sau citite pân ă atunci. unui autor matur la care a ajuns în covâr șitoare fiind condi ția esen țial ă a Etimologia cuvântului urma unor experien țe personale, elabor ării scrierilor în care se („memorialistic ă”) ne îndreapt ă spre scrierile apar ținând acestui gen reliefeaz ă istoria form ării propriei substantivul „memorie”, definit ca constituie o veritabil ă surs ă personalit ăți. fiind „o func țiune sufleteasc ă datorit ă documentar ă. Incontestabil, o carte Scrierile care fac parte din căreia retr ăim, mental, experien țe memorialistic ă are o valoare aparte, categoria memorialisticii, categorie trecute, reamintindu-ni-le, bazat ă pe conferit ă de calitatea de a prezenta numit ă și „literatur ă a m ărturisirilor”, urm ătoarele opera țiuni: conservarea cititorului tr ăiri veridice implic ă necondi ționat folosirea (p ăstrarea impresiilor trecute), sensibilizatoare, determinându-l, persoanei I, aceasta desemnând, din reamintirea, recunoa șterea și deseori, s ă empatizeze cu experien ța unghiul de vedere gramatical, localizarea lor” (Minerva - autorului. persoana care vorbe ște. Spre Enciclopedie român ă). Într-o defini ție deosebire de acestea, în operele de mai recent ă, „memorie” provine de la Locul memorialisticii între fic țiune persoana I este o conven ție substantivul francez „memoire” fic țiune și realitate stilistic ă și nu se suprapune persoanei desemnând înregistrarea unui biografice a autorului, autorul eveniment. De la celebrul cineast În câmpul vast al lucr ărilor din propriu-zis manifestându-se în text, Luis Bunuel ne-a r ămas str ălucita domeniul comunic ării verbale ca stil, ca energie creatoare, ca exprimare cu valoare de aforism scripturale, luând în considerare inten ționalitate literar ă. Nara țiunea la potrivit c ăreia „memoria este cea care clasificarea general ă cvasiunanim persoana I constituie proba ne determin ă vie țile [...], via ța f ără recunoscut ă care comport ă dou ă confiden ței directe, modalitatea memorie nu este via ță ”, sugerând s ă feluri de scrieri, respectiv: narativ ă izvorât ă din dorin ța reflect ăm la împrejurarea c ă într- =fic ționale (beletristica, mărturisirii, din imboldul iluzoriei adev ăr memoria intervine in toate cuprinzând opere literare: romanul, eliber ări a eului prin confesiune. func țiile cognitive, fiind esen țial ă nuvela, povestirea, lirica, teatrul) și Însemnând o întoarcere în sine, o pentru supravie țuire, c ăci numai =nonfic ționale (operele ancorare în subiectivitate, acest tip de amintirea a ceea ce s-a întâmplat deja știin țifice, juridice, documentare, nara țiune este un mijloc de exprimare ne permite s ă anticip ăm ce este dic ționare), pozi ția pe care se situeaz ă a fiin ței interioare care d ă iluzia probabil c ă se va întâmpla și s ă memorialistica este „de grani ță ” sau profund ă a prezen ței autorului în ac țion ăm în consecin ță . „de frontier ă”, alc ătuind o a treia mijlocul evenimentelor. Literatura, fenomen viu a c ărei diviziune ce înglobeaz ă jurnalul Textele cu caracter memo- evolu ție este indispensabil legat ă de (intim, de c ălătorie etc.), memoriile, rialistic, dominate de identitatea evolu ția societ ăț ii, abund ă de crea ții autobiografia, confesiunile, dintre cele trei instan țe ale memorialistice. Textul memorialistic însemn ările zilnice, coresponden ța comunic ării (autor, narator, personaj), este în unanimitate recunoscut ca privat ă, interviurile). au un rol deosebit de important prin „lucrare beletristic ă cu caracter Este de observat c ă scrierile informa țiile pe care le ofer ă, re- evocator, con ținând însemn ări asupra nonfic ționale și cele memorialistice prezentând adev ărate cronici vii → evenimentelor petrecute în timpul au câteva tr ăsături comune DORIN N ĂDR ĂU

32

prin transmiterea unui bogat con ținut sau excesiv ă. Se prefer ă confesiunea cazuri, un singur segment sau doar un uman: în primul rând, informa ții simpl ă, natural ă, f ără simulare și eveniment, spre deosebire de un valoroase privind experien țele artificii. Al ături de sentimentul roman autobiografic care debuteaz ă autorului asociate unor regimuri nefalsific ării interioare, apare cu na șterea și se apropie de perioada politice; în al doilea rând, date con știin ța unicit ăț ii. Totodat ă, sunt prezent ă. Ca o observa ție de relative la evolu ția autorului, dublate proclamate emo ția și voluptatea specificitate, mai trebuie amintit c ă în de interesante portrete ale unor singularit ății morale. cazul memoriilor, autorul se personalit ăți cunoscute și de În literatura român ă, jurnalul comport ă ca un martor dublu, înf ățișarea unor aspecte inedite ale intim î și are primul exponent în Titu respectiv al existen ței sale și al epocii atmosferei cultural-politice din Maiorescu, „Însemn ări zilnice”. În lui, sinceritatea memoriali știlor fiind perioada evocat ă. perioada interbelic ă, Mircea Eliade, îns ă relativ ă datorit ă subiectivismului Camil Petrescu și Mihail Sebastian și a distan ței mari dintre momentul Specii memorialistice sunt autori ai unor proze de natur ă tr ăirii și momentul scrierii. O carte de reprezentative confesiv ă bazate pe autenticitatea memorii cuprinde povestea unei vie ți tr ăirilor personale. și, indirect, povestea unei istorii. Jurnalul O analiz ă a evolu ției acestei specii memorialistice relev ă faptul c ă Jurnalul, specie memorialistic ă Memoriile francezii au excelat la început în des întâlnit ă în universul literaturii, domeniu, unul dintre cei mai mari îmbrac ă forme foarte diverse, Cu pozi ție remarcabil ă în cadrul memoriali ști ai tuturor timpurilor implicând o multitudine de denumiri: memorialisticii, memoriile constituie fiind considerat ducele de Saint- intim, literar, documentar, personal, o diviziune notabil ă a subclasei Simon ale c ărui „Memoires”, de călătorie, mixt. literaturii autobiografice, în care acoperind perioada 1690 - 1723, sunt Jurnalul intim câ știg ă evenimente istorice sau de alt ă natur ă faimoase pentru portretelor caracteristicile unei opere literare sunt evocate pornind de la experien țe personajelor sale, fiind o surs ă începând cu secolul al XIX-lea, când și constat ări strict personale. nepre țuit ă de informa ții de la curtea tendin ța de supraapreciere a propriei Memoriile sunt considerate ca fiind, regelui Louis al XIV-lea. Un alt mare individualit ăți și-a g ăsit primatul în în mod coerent, o istorie a sufletului. memorialist francez a fost literatur ă, odat ă cu apari ția De asemenea, ele sunt privite ca o Chateaubriand care și-a închinat romantismului care se bazeaz ă pe concretizare a unui pact cu istoria. ultimii ani din via ță scrierii unei cultura eului, pe o filosofie de via ță În strâns ă corela ție cu celebre c ărți intitulat ă „Memoires fundamentat ă pe ideea de unicitate a autobiografia, memoriile se d’outre tombe” („Memorii de dincolo eului în univers (Stendhal, Tolstoi). deosebesc în chip evident de acestea. de mormânt”). În secolul urm ător, acest tip de jurnal Astfel, la memorii accentul este pus A triumfat, de asemenea, în este frecvent cultivat de scriitorii pe evenimente exterioare, în vreme ce memorialistic ă Jean Jacques pentru care via ța în sine, ca autorii de autobiografii sunt Rousseau. În secolul al XX-lea, experien ță tr ăit ă, este considerat ă mai preocupa ți de ei în șiși, transformând numero și șefi de state și-au interesant ă și important ă decât biografia proprie într-un element consemnat experien țele în memorii: fic țiunea, scriitori care pun accent pe declan șator și centru al scriiturii. vicontele de Montgomery, sir autenticitate, pe comunicare Autorii de memorii sunt persoane Winston Churchill, generalul Charles neliteraturizat ă a experien țelor care au participat direct sau au de Gaulle. La noi, memoriile au subiective ale cunoa șterii (Gide, observat de aproape evenimente cunoscut o dezvoltare apreciabil ă în Kafka, V. Wolf, Renard). Practic, istorice, scopul principal fiind acela perioada pa șoptist ă. Memoriile unui momentul de înflorire a acestei specii de a descrie sau interpreta acele participant la evenimentele din Țara este marcat de apari ția unei noi evenimente. Româneasc ă l-au impresionat pe filosofii de existen ță , o filosofie Din aceast ă cauz ă, memoriile pot Camil Petrescu. Specia memoriilor a despre om, despre personalitatea și părea mai pu țin structurate și mai devenit foarte la mod ă între cele dou ă libertatea lui. Dup ă 1920, se constat ă pu țin exhaustive decât războaie mondiale. fenomenul de p ătrundere a formei de autobiografiile, concentrându-se În fine, se cuvine consemnat c ă expresie a jurnalului intim în roman. uneori asupra unui episod punctual al memorialistica este reprezentat ă cu O serie de însu șiri distinctive vie ții autorului, asupra unui prisosin ță în literatura român ă de caracterizeaz ă aceast ă specie. În eveniment istoric la care acesta a fost remarcabile scrieri cu con ținut primul rând, trebuie observat c ă martor și nu nareaz ă via ța în ordinea confesiv, o în șiruire exhaustiv ă fiind jurnalul intim mizeaz ă pe poetica ei cronologic ă prin în șiruirea practic imposibil de realizat. spontanului și a autenticit ăț ii, dar evenimentelor de la na ștere și pân ă la Incontestabil, câteva proeminente sinceritatea nu poate fi probat ă, moarte. personalit ăți care au performat în intervenind subiectivismul. Se admite Memoriile se deosebesc de acest gen merit ă a fi men ționate: îns ă ast ăzi, de mul ți autori, c ă orice biografii și prin aceea c ă se refer ă cu Regina Maria a României, Camil creator autentic este de o sinceritate prec ădere la evenimente politice sau Petrescu, Lucian Blaga, Petre absolut ă. Astfel, sinceritatea devine istorice în care cei care le relateaz ă au Pandrea, Mihail Sebastian, Mircea din virtute etic ă o virtute estetic ă, fost direct implica ți sau la întâmpl ări Eliade, Nicolae Steinhardt, Virgil statuând evitarea tendin ței de a da la care au asistat ca martori. În plus, Gheorghiu, Adrian Marino, Annie expresiei literare o aten ție deosebit ă autorii de memorii trateaz ă, în unele Bentoiu, Norman Manea.

33

Vitrina judecat ă pentru c ă le-a cerut datoria înapoi (...) Pentru ei, imigran ții sunt un pericol social și Don Padre a devenit du șmanul lor prin ceea ce ȘI AL CELOR MAI ACUTE face” (p. 28), iar pe de alt ă parte, a ÎNTREB ĂRI cunoa șterii dramei acestor femei care, Ap ărut la editura Grinta și lansat mergând la munc ă în Italia, dau de cu la Baia Mare, romanul semnat de totul altceva. Valeria Bil ț, al c ărui titlu, Ubi bene? Al ături de caracterizarea direct ă a lui Ubi patria ? (1), raportat la dictonul Don Padre, venit ă ori din partea altor latin ( Ubi patria, ibi bene ), pare a personaje, cum ar fi cea a deruta, se impune nu numai prin monseniorului: „Te admir pentru experien țele de via ță surprinse cu un generozitatea cu care în țelegi s ă deosebit spirit de observa ție, dar și ușurezi integrarea str ăinilor în prin tenta postmodern ă, romanului societatea noastr ă, c ăci nu exist ă nelipsindu-i nici cultivarea exemplu mai evident despre ce senza ționalului, nici interferen ța înseamn ă compasiunea autentic ă, dintre realitate și fic țiune, nici decât atitudinea ta fa ță de ace ști scrierea despre modul cum a luat neferici ți...” (p. 11) ori chiar a fiin ță romanul, nici amestecul de varii ______naratorului, martor ocular (Ressa): registre lingvistice și nici inser țiile de 148 de pagini, coincizând cu romanul „C ăci a doua zi fusese la biseric ă, tot felul. Mai mult decât atât, Micii emigr ări, în care sunt surprinse fiind duminic ă, iar Padre oficiase și la romanul, lecturat cu sufletul la gur ă, istorioarele unora dintre femeile prighiera pentru sufletul fiului ei...O reprezint ă în primul rând un semnal împinse de împrejur ările vitrege din impresionase momentul salutului de alarm ă pentru întreaga suflare a Europa de est, la lucru în Europa de cre știn: toat ă lumea se întorcea spre cre știnilor de pe toate continentele. În Vest, ajungând s ă se prostitueze și s ă- vecini și spunea pace , dându-și mâna ciuda a ștept ărilor de tot felul, curajul și salveze mai apoi, cu greu, via ța – și s ărutându-se pe obraji...” (p. 149); de a pune degetul pe r ănile UE, de și iar în partea a II –a, care se întinde pe „Era prea sub țire fundamentat ă cu o oarecare întârziere, face parte ultimele aproximativ 60 de pagini, ap ărarea lui. Ac țiunile lui sup ărau dintr-o scriere-manifest, cu un mesaj este romanul Marii emigr ări, cea a italieni și institu țiile lor. Padre nu umanitar spus pe șleau, f ără teama de coloniz ării Europei cu musulmani. făcuse nimic pe ascuns. Era deschis, a leza ter țe persoane și f ără curtoazia În partea I se intersecteaz ă cele asemeni bisericii sale. Nimeni nu exager ării pe care to ți cei ajun și la dou ă pove ști de via ță : una a lui Don pleca de la el f ără speran ță ...Tocmai „pita și sl ănina” democra ției UE, au Padre, gazd ă ilicit ă a imigran ților din de aceea era vulnerabil și atacabil. nutrit-o și, din p ăcate, înc ă o nutresc. Europa de est și mai ales din Știrea bomb ă din ziarele perugine era, Roman cu o compozi ție România, iar cealalt ă a Ressei, o la un moment dat, urm ătoarea: A fost echilibrat ă, momentul rug ăciunii din profesoar ă împins ă de situa ția denun țat un preot care ajuta incipit și din final având pe de o familial ă din România, în vâltoarea clandestini! Ar fi favorizat parte, rolul de a defalca felia de vie ții occidentale, via ță , se știe de o imigra ția clandestin ă, dând via ță a romanului de realitatea vreme, îmb ătat ă cu propriul ei miraj ospitalitate și ajutând tineri propriu-zis ă, iar pe de alt ă parte, ademenitor. Ajuns ă cu greu în Italia, extracomunitari intra ți în Italia parc ă ar reprezenta însu și statutul de la Perugia, în gazd ă la Don Padre, ilegal!! ” (p. 163), un mare aport și-l S.O.S., Ubi bene? Ubi patria? este, al ături de atâtea femei prip ășite în aduce caracterizarea indirect ă, cum ar evident, nu numai un roman al celor casa acestuia, Ressa începe o nou ă fi bun ăoar ă, deschiderea sufleteasc ă, dou ă tipuri de emigrare, dar și unul al via ță , mult mai palpitant ă, prin cu maxim ă sinceritate, a p ărintelui, în condamn ării acestora – un tip de cunoa șterea, pe de o parte, a dramei fa ța Ressei: „Ai auzit, la Roma și-au emigrare incluzând, evident, drama părintelui, despre care afl ă tot mai așezat musulmanii tab ăra. Nimeni n- femeilor din Europa de Est, mân ă de multe: „La cin ă, p ărintele se interes ă are voie s ă treac ă pe-acolo, dac ă nu e lucru și prilej de prostitu ție în Europa despre fiecare, st ătu la mas ă cu el, musulman. Pia ța Vene ția din Roma e de Vest - iar cel ălalt tip referindu-se anun ță cine, unde va pleca a doua zi imposibil de traversat. Au blocat-o la înaintarea „cancerului” ocup ării la lucru (...) Și nu se putu ab ține s ă se complet pentru rug ăciunile lor de pa șnice și tacite a Europei de c ătre întrebe ce se ascunde în spatele strad ă. Fac legea lor la noi în țar ă. musulmanii veni ți din Orientul acestui gest al b ătrânului...S ă-și pun ă Cum s ă nu rezist când știu ne pa ște o Mijlociu. casa și via ța la dispozi ția unor lupt ă mai cumplit ă decât cea cu tunuri Prin urmare, cu toate c ă textul necunoscu ți de pe urma c ărora nu și cu tancuri. Musulmanii î și pun în romanului aflat în discu ție nu e câ știg ă nimic...” (p. 28); „Popa e practic ă înv ăță turile lui Mahomed. structurat în p ărți distincte și în foarte bogat – relateaz ă Alina - Mai SHAIA. E legea lor. S ă distrug ă toat ă capitole numerotate anume (cum era are propriet ăți și-n alt ă parte din Italia cre știn ătatea și s ă st ăpâneasc ă lumea. de a șteptat), autoarea dându-i și are și-n Spania case. Pe toate le-a La Bologna au de gând s ă distrug ă cititorului, de aceast ă dat ă, libertatea transformat în centre de asisten ță catedrala San Petronio, o consider ă să-l împart ă cum dore ște, textul ar social ă pentru imigran ți (...) Acum e monument de instigare împotriva lor. putea fi împ ărțit în dou ă mari p ărți: în proces cu ni ște italieni care-i sunt Nu pot accepta viziunea lui → Partea I, desf ășurat ă pe aproximativ datori cu ni ște bani și l-au dat în NICOLAE SUCIU

34

Dante Aligheri despre soarta lui 70). O not ă aparte, într-un stil ce curios și zâmbitor” (pp. 150-157) Mahomed. Știa, Professoressa? Pe un aminte ște de romanele lui Balzac, îl Deosebit de interesant ă este aici, perete este pictat ă scena din Divina dă romanului, pe de o parte, episodul analiza psihologiei omului bolnav Comedie în care Mahomed e chinuit cu via ța Lainei (p. 75-80) din mintal și capacitatea Ressei, cu- de draci, în Infern (...) Cum s ă nu Bucure ști (tot un fel de Infern, dar nu născ ătoare a mai multor limbi str ăine rezist în fa ța compatrio ților mei risipit printre str ăini), iar pe de alt ă – un atu aparte -, de a-i provoca ignoran ți, când eu trebuie s ă rezist în parte cel în care domin ă prezen ța lui acestuia memoria, etc. În casa fa ța valului ucig ător al credin ței Lenu ș, „femeia dracului”, despre care bolnavului se intersecteaz ă povestea cre știne?!...” (p. 148). cititorul mai mult sau mai pu țin Ressei cu a lui Padre, când Tonino Evident, povestea p ărintelui, un inocent, afl ă: „- Acum v-am spus. urm ăre ște întâmpl ător la televizor, un veritabil Don Quijote al începutului Lenu ș asta m ă ținea închis ă într-o interviu cu Padre. Cutremur ătoare și de mileniu II, se intersecteaz ă cu caban ă. Nu eram numai io, era multe mai ales, demne de re ținut pentru o povestea Ressei - personajul reflector fete, luate cu japca sau cu minciuni, eventual ă caracterizare exhaustiv ă al dramei fetelor care, ajunse în ca mine...N-am putut vorbi cu sunt aici r ăspunsurile lui Padre: Germania sau în Italia, se v ăd nu niciuna, nici n-am știut c ă-s acolo, „B ăga ți altruismul la închisoare. A șa numai în calitate de victime, dar chiar decât dup ă ce m-am dat, s ă m ă va r ămâne doar egoismul în libertate” prinse într-o form ă de sclavie greu de scuza ți, la**** (...) C ă venea Lenu ș (p. 167); „Mai întâi îl ascult pe Dum- imaginat în veacul pe care-l cu un b ărbat, un pe ște, în fiecare zi la nezeu și apoi pe oameni. Dumnea- travers ăm. Blocajul întâmpinat la mine în camer ă și m ă b ătea, el cu voastr ă, Excelen ță , sunte ți un om!” trecerea grani ței cu Slovenia, picioarele, ea cu palmele și m ă tr ăgea „– Legilor nu le sunte ți ascult ător? absurdul situa ției în care sunt împinse de cap pân ă în beci, unde era lega ți vo – Ce predic ă Isus în Sabatul ebraic? de „absurdul” ceva mai uman din cinci câni mari, r ăi...” (p. 106). Legea e f ăcut ă pentru om, nu omul familia aflat ă în țara lor de „Lumea lui Lenu ș” originar ă din pentru lege (...) provenien ță și nu în ultimul rând, Bra șov este punctul de intersec ție al - Ați deschide evanghelic u șa tuturor mirajul valutei prefigureaz ă o a șa- avatarurilor mai multor femei: „ – celor ce dau n ăval ă? zisa urgie din „lumea lui Lenu ș” – un Lenu ș o cheam ă pe cea care te-a - Da. S ă intre cine vrea (...) Poporul Caron modern, care are datoria de a adus? Întreb ă Ressa cu surprindere. În nostru e îmb ătrânit. Biserica noastr ă e „trece” trupurile tinerelor suficient de mintea ei se f ăceau conexiuni amenin țat ă de p ăgâni, decât s ă vie ei, naive, de pe t ărâmul Libert ății f ără nelini știtoare. Era din ce în ce mai mai bine primim cre știnii... (...) venituri decente, pe t ărâmul aproape de femeia al c ărei bagaj îl - La ce v ă gândi ți când spune ți Infernului dantesc (aflat sub pecetea avea în custodie și c ăreia îi datora, aceste lucruri? obsesivului „Lasciate ogni speran ța, într-un fel, intrarea în Italia... Poate - La valul de imigran ți arabi, voi ch 'intrate...”) al sclaviei f ără nu e ea... Totu și, coinciden ță ?...Nu, în musulmani, care pun st ăpânire pe speran țe și f ără dreptul de a mai nici un caz! Dar atunci, Il magico ce Europa. Nu vin pentru c ă le este greu vedea lumina zilei sau de a se mai leg ătur ă are cu ea și Romano? Zicea acas ă, aceia n-au bani s ă ia lumea în reîntoarce acas ă, în țara lor de că a cunoscut-o la grani ță ...Cum de-l piept. Vin s ă ocupe teritoriile ba știn ă. Ressa le cere colegelor de cunoa ște și pe Roberto Romano?” cre știne, vin s ă înf ăptuiasc ă poruncile suferin ță s ă scrie fiecare, pe un bilet, Nu în ultimul rând, de remarcat este lui Mahomed (...)”(pp. 168-171). „de unde sunte ți, ce v-a determinat s ă experien ța pe care Ressa o Pentru a convinge cititorul, în veni ți aici, cum e situa ția acas ă, ce dobânde ște acas ă la b ătrânul bolnav ceea ce prive ște cauza preotului ne- spera ți de la aceast ă experien ță , orice de Alzheimer, Tonino: „Ressa era o vinovat, scriitoarea folose ște varii crede ți...” (p. 33) și încearc ă s ă le apari ție tragic ă. Îmbr ăcat ă toat ă în surse, cum ar fi, la început, o prim ă în țeleag ă dolean țele: „ Nu-și pun negru, cu fusta lung ă pân ă la glezne, discu ție cu monseniorul care-i d ă- speran țe în mine, vor doar s ă se dar cu fa ța senin ă și cu zâmbetul cald, ruie ște p ărintelui, dup ă slujb ă, un elibereze de tensiunile acumulate în pl ăcut, reu și s ă însenineze și fa ța ziar: „- Padre, ți-am recomandat s ă nu cele câteva zile, de când se afl ă în bătrânului (Tonino), care o privi mai ad ăposte ști clandestinii! E Italia. E u moment nesperat... ” (p. ______împotriva legii. Favorizarea imigra ției 33), dând und ă verde cunoa șterii clandes-tine se pedepse ște cu închi- bile țelelor cu pricina, cum ar fi: soarea de la 8 la 15 ani. Nu mai ai povestea familiei Amariei (p. 37), sc ăpare, Padre...” (p. 11) Tot în acest povestea Norei (pp. 37-48); biletul scop, lesne de în țeles, naratorul recur- primit de la I.E. (p. 49), apoi de la ge la inserarea, fie a discursului pre- Marinela (p. 55); biletul primit de la ședintelui Partidului Libert ății din O- B.C. din Bra șov (p. 57), apoi de la landa: „ Să nu încerce nimeni s ă v ă Nu ța (p. 62), de la Corina (p. 64), păcăleasc ă cu faptul c ă islamul ar fi apoi ultimul bilet (p. 66), de la femeia o religie (...) Dar, în esen ță , Islamul e dus ă de Lenu ș, „la o ideologie politic ă (...) Islamul nu e Franfurd”. Evident, Ressa particip ă compatibil cu libertatea sau demo- afectiv la dramele femeilor, reu șind cra ția, pentru c ă se str ăduie ște s ă să „rumege toate pove știle aflate” (p. ob țin ă sharia, în dorin ța de a deveni 68) pe bile țele. Surprinz ătoare și plin ă o religie totalitar ă” (pp. 174-179); fie de emo ții este istoria trecerii a diferitelor transmisiuni te-levizate: grani țelor în drum spre Italia (pp. 69- Marcel Lup țe, P ăretar Maurizio Vignaroli (p. 181) →

35

Actualitatea (Perugia, 28 ian, 2011 – de toate, milostenia, și nevoia de a p. 183). Relevante sunt, în acest sens, riposta în fa ța legilor UE, care pe de o parte, articolul „Ocupa ție f ără interzic aceasta, pe motiv c ă este tancuri și solda ți” din Hudson NY (p. ilegal ă, devine tot mai acerb ă. Tot 187-188), mergând de la efect spre așa, și lupta dintre democra ția prost cauz ă, în sensul c ă ocuparea Europei în țeleas ă, devenit ă o formalitate, și de c ătre musulmani este f ără doar și dogmatica cre știn ă prost în țeleas ă, poate, rezultatul „deceniilor de devenit ă și ea o formalitate. Trist, dar politic ă multicultural ă” (p.188), lâng ă adev ărat este c ă Biserica, în loc s ă-l care este pozi ționat ă o oarecare protejeze pe Don Padre, se dovede ște consolare : „...dar tr ăim într-o lume a a fi nu o dat ă, pe cât de „deschis ă”, pe conspira ției împotriva omenirii...” (p. atât de indiferent ă, a șa cum reiese din Marcel Lup șe, Gr ădin ă la Nicula 186), iar pe de alt ă parte, diverse dialogul p ărintelui cu monseniorul ______informa ții de pe Google (p. 67-68), coslujitor la biseric ă: „ - Padre, ți-am de ani declara ți, I.E. avea simptomele legate de acest sensibil subiect. Toate recomandat s ă nu mai ad ăposte ști unei îmb ătrâniri evidente, cu cel pu țin aceste informa ții obiective, ca de clandestinii! E împotriva legii. 20 de ani. Burta flasc ă îi atârna peste altfel și aluzia la manifesta ția din Favorizarea imigra ției clandestine se pantalonii scur ți pân ă la genunchi și Pia ța Todi (Perugia) „protest fa ță de pedepse ște cu închisoarea de la 8 la juca sub bluza prea înflorat ă și favorizarea imigra ției... a românilor” 15 ani. Nu mai ai sc ăpare, Pa- multicolor ă. Mâinile și picioarele (p. 180), unde Don Padre este dre...Sunt obligat s ă iau m ăsuri. Mai umflate tr ădau suferin țe netratate, supranumit „Padre Pio al bine ia-ți tu, un an sabatic” (p. 11) poate chiar nediagnosticate. Unghiile servitoarelor” (p. 180), stând fa ță -n Padre reu șește ca, respectând mici, t ăiate pân ă-n carne, înconjurate fa ță cu vocea naratorului: „P ărintele înv ăță tura cre știn ă, pe care nimic n-o de pieli țe înt ărite și pe alocuri rupte, era convins c ă „vor începe din nou va d ărâma niciodat ă, nu numai s ă ar ătau c ă femeia munce ște dur și nu războaiele crucii” (p. 173); „Ajutorul cazeze în mod ilicit, imigran ți cre știni se preocup ă de felul în care arat ă...” pe care-l oferea românilor era forma din Europa de Est, dar s ă și țin ă piept (p. 49). Iat ă, printre altele, și portretul lui de a lupta împotriva islamiz ării celor care, plecând urechea st ăpânei ultimului bile țel: „Era țării lui” (p. 174); Padre „Fusese detractorilor, nu renun ță la a-l pune la mărun țic ă și fragil ă, cu ten destul de preotul cel mai discutat, cel mai iubit zidul infamiei, pe motiv c ă statele închis la culoare, dar f ără s ă se poat ă și urât în ultimii ani, din Perugia” (p. UE, vor s ă salveze Democra ția. decide dac ă era țiganc ă sau nu...” (p. 179). Lui Don Padre i se interzisese Aceasta, f ără s ă-și dea seama c ă, 67) sau de ce nu, al doamnei Cella: să mai ajute imigran ții, dar „continua salvând Democra ția, se vor trezi într- „Doamna Cella avea cam 45 de ani. să promoveze înv ăță turile evangheliei o bun ă zi, obligate s ă sacrifice ceea ce Înalt ă, frumoas ă, fuma f ără pauz ă(...) chiar și în noua parohie” (p. 184) – au mai de pre ț în suflet: credin ța. Iat ă Ea g ătea, fuma, hr ănea câinii...” (p. conduc spre conturarea ideii de ce spune Don Padre despre pozi ția Sf. 80). O not ă aparte îl are în roman, sus ținere a cauzei preotului persecutat Scaun: „Sunt trist, fata mea...Tocmai portretul lui Romano Roberto: și spre condamnarea indirect ă a m-am întors de la Roma. Nici Sfântul „B ărbatul dinaintea ei era foarte emigra ției musulmane în Europa. Părinte nu mai vrea s ă ajut imigran ții. pl ăcut. Ar ătos, elegant, manierat. Liantul celor dou ă p ărți distincte ale Spune c ă ac ționez de capul meu și ă Tân ăr. Cam de vârsta ei...Zâmbetul romanului e așadar, povestea Ressei interesele sunt altele, mai presus de fermec ător dezv ăluia din ții albi, care face cunoscute complica țiile prin interesele bisericii și eu nu fac decât regula ți, ochii negri str ăluceau viu și, care trece via ța lui Don Padre, un să pun biserica în conflict deschis cu curio și, se odihneau pe chipul adev ărat personaj de tragedie, aflat politica lumii...” (p. 185); „Dar pân ă și trupul ud al Ressei” (p. 129-130) pân ă la un loc, foarte aproape de și la Roma?! Acas ă la PAPA?!” (p. De asemenea, romanul Valeriei Bil ț Antigona lui Sofocle. A șa cum 187); „Niciun cuvânt în plus despre exceleaz ă în fascinante descrieri care, aceasta încalc ă porunca lui Creon, activitatea și meritele lui Padre. la fel, fixeaz ă cadrul ac țiunii și îngropându-și fratele, tot a șa Don Nimic despre lupta lui pentru marcheaz ă indirect principalele Padre, încalc ă legea vremelnic ă a integrarea cre știnilor în lumea tr ăsături definitorii ale personajelor: statului italian, cea de a caza ilicit, cre știn ă...” (p. 202). Pe de alt ă parte, „Holul imens, mobilat în întregime cu imigran ții din Europa de Est. „Dilema dup ă ce e de p ărere c ă „Ortodoxia scaune, mese, fotolii și canapele eroului tragic - opineaz ă Gabriel salveaz ă cre știnismul și cre știn ătatea” degaja o senza ție deprimant ă, pe care Petric în Tez ă și antitez ă. Antigona și (p. 196), Padre se vede nevoit a vedea Ressa n-o putea defini...” (p. 130); Creon în ipostaz ă modern ă, luând în cu ochi buni alian ța Rusiei cu Iat ă habitatul Linei: „Intr ă în cea de-a discu ție tragismul lui Apostol Bologa America, în ideea c ă în aceasta ar doua înc ăpere...O canapea, o mas ă și din Pădurea spânzura ților – de a putea sta pe viitor, salvarea mald ăre de c ărți, stive înalte, ca ni ște alege între nomos și physis , între cre știn ătăț ii: „ Știu sigur, c ă în acest turnuri d ărâmate pe jum ătate, cele legea uman ă și legea firii, ambele aspect sunt în consens. Poate din căzute formând movili țe t ăcute, alegeri presupunând consecin țe alian ța lor se va ivi salvarea încremenite în umilin ța lor f ără inconfundabile pentru personaj” cre știn ătăț ii” (p. 197) sc ăpare...” (p. 76); „camera era într-o (2) În sufletul p ărintelui, un adev ărat Surprinz ătoare și expresive sunt degradare avansat ă..., iar patul soldat al lui Hristos, lupta dintre portretele ale c ăror detalii ofer ă șubred, acoperit cu lenjerie rânced ă, pasiunea de a promova cuvântul cititorului posibilitatea cunoa șterii nu o tenta deloc! Doamne! Cum va Evangheliei care recomand ă înainte psihologiei personajului: „La cei 42 trece noaptea asta?” (p. 77). →

36

BILAN Ț Eu spun: Mi-a pl ăcut să fiu tân ăr, a fost cândva să r ăspund la întreb ări dintr-o o diminea ță ce p ărea nesfâr șit ă, dat ă, și un aeroport cu o singur ă pist ă, să trec f ără team ă prin g ări cu un singur avion insalubre, care nu avea o destina ție precis ă. să mint, zicând c ă mi-e bine, și c ă v ă iubesc și când m ă Nu mi-a pl ăcut să fiu doar o Se spune c ă: sufoca ți cu nep ăsarea voastr ă. frunz ă a fost cândva , într-un pom plin de ramuri între ceruri și p ământuri, Nu mi-a pl ăcut să fiu acrobat în bogate, o aeronav ă stingher ă circul acesta iar acum, când îmi pare c ă pe ducând doi pasageri spre fără plase de siguran ță , toate le știu, nicăieri, să privesc cum luna se d ăruie ște aș vrea s ă pot spune c ă moartea-i într-o vacan ță f ără sfâr șit, norilor doar o b ătaie într-o jungl ă cu viet ăți devorând ca o prostituat ă de lux, de aripi pl ăpânde doar iluzii, cum vulturul se las ă omorât de o și via ța un înger de teama de cu seri de var ă aducând a dup ă- ploaie pribeag ă moarte amiezi și cum copacii tineri roag ă ap ărându-ne. înz ăpezindu-se. securea s ă-i taie. A FOST CÂNDVA... De fapt: Mi-a pl ăcut să fiu tân ăr și f ără a fost doar pereche, Tu spui: o umbr ă venit ă dintr-un paradis să cred c ă via ța e o lung ă b ătaie a fost cândva , degeaba n ăscut, de aripi ca o vacan ță nea șteptat ă, cu sare pe trup și cu p ărul ca o într-o sear ă de var ă, ca o plecare în alt timp, potec ă iar moartea un înger cu sufletul ca o adiere a cuvintelor interzise, de nisipuri mi șcătoare înghesuit într-un trup de ca un amestec de anotimpuri, sfâr șindu-se-n cioburi de zare... fecioar ă. ca o r ătăcire într-o jungl ă a IOAN GHEORGHI ȘOR promisiunilor. ______Cu o v ădit ă tent ă postmodern ă - confirma sau de a infirma cele leg ătura cu Padre se pierduse, c ă scriere despre scriere: „ - Ce vrei. Un afirmate de narator. acesta ar fi murit. Finalul romanului articol prin care să afle și cei din țar ă În sfâr șit, un alt mare merit al rămâne îns ă destul de ambiguu, fie ce greu le este românilor din Italia. romancierei este și cel de a-i l ăsa prin m ărturisirea Janei: „Apoi, a șa am Scrie despre Padre. Merit ă s ă se scrie ctitorului un dram de speran ță în auzit, c ă s-a stins, dar cine știe, poate frumos despre el și în țar ă și ici” (p. suflet: „Sau, dimpotriv ă, se mai tr ăie ște...”, fie prin parafrazarea 33), romanul d ă und ă verde refugiaser ă de urgie...Oricum, cuvintelor lui Padre: „ Ubi bene, ibi con știentiz ării actului scrierii spectacolul era numai al ei...Coborî Patria , spusese Padre, cu resemnare. și importan ței lui. Astfel, Ressa, curajoas ă pe plaj ă...Nisipul era ud, Dar oare... Ubi bene?...Ubi Patria?... sim țindu-se „ca o impostoare”, este apa b ăltea, dar c ălc ă hot ărât ă s ă se Trebuie s ă-l caute pe Padre!” (p 202) surprins ă în „postura scriitorului”, apropie cât mai mult de ap ă...Nu – un ultim discurs care trimite într-un conving ător stil indirect liber: dorea s ă ri ște, dorea numai s ă vad ă de cititorul înapoi, la titlu: Ubi „S ă scrie. Ce s ă scrie? (...) Ea nu era aproape talazurile albe ca laptele de bene?...Ubi Patria?... și la duruta care reporter, nici scriitor, era doar o alt ă var.. O rafal ă de vânt arunc ă spre ea va marca via ța noii Europe, imigrant ă... Și nici m ăcar una un val r ăzleț, și se pomeni înmuiat ă problematic ă pertinent ă, cu atât mi autentic ă (...)” ( p. 34) într-o baie rece, f ăcând-o s ă icneasc ă mult cu cât romanul se încheie cu Un mare atu îl are romanul în ceea de surpriz ă...Pe buze sim ți sare și sintagma: „SEQUITUR ce prive ște interferen ța cu u șurin ță , a ochii o usturau...Se scutur ă de SPECTACULUM MUNDI!” diferitelor registre stilistice: colocvial, senza ția nepl ăcut ă și izbucni în râs(...) ______publicistic, juridic, știin țific, spicuite Tr ăia senza ția c ă natura i-a trimis nu f ără apelul la ochiul fin de micul val s ă se joace cu ea, s ă o BIBLIOGRAFIE: observator al semnifica țiilor textelor scoat ă din spaime și nelini ști, s ă se gr ăitoare, atât prin modul cum bucure (...) Locul ei nu era aici, e clar 1.BIL Ț, VALERIA, Ubi bene?...Ubi autoarele bilețelelor se exprim ă în că nu e potrivit ă în povestea asta...Pe patria?..., ed. Grinta, Cluj-Napoca, scris, de multe ori agramatical, dar Enzo nu-l va refuza. Ține prea mult la 2019 plin de sinceritate, cât și prin fiul ei și la ce crede despre el, nu-l va 2. PETRIC, GABRIEL, Viziune și spicuirea propriet ății termenilor refuza...” (p. 129) – un moment cheie spirit tragic în literatura român ă a apar ținând stilului publicistic, fie în din via ța Ressei, al deciziilor secolului XX, ed Limes, 2014, p. 323 articolele de ziar și în interviurile de importante, al c ăror efect este chiar la tv., fie în textele extrase de pe revenirea în țar ă a profesoarei, unde Dumbr ăveni, Izvorul t ămăduirii Google și inserate cu scopul de a afl ă, dup ă „câ țiva ani buni”, dup ă ce (3.05. 2019)

37

infernul p ătimirii, afi şând o poz ă trubaduresc ă sau folosind un ton

galanton-madrigalesc cere nu doar Cu un debut întîrziat, solid îns ă, disciplin ă scriptic ă, ci şi moral ă. lipsit de stâng ăcii, v ăzut de Lucian Observa ţia din urm ă, apar ţinînd lui Strochi doar ca un „accident Gheorghe Grigurcu, trimite – autobiografic” (Vân ătoare princiar ă, inevitabil – la cazul Eminescu, 1992), fiind, în cele 20 de c ărți care „copilul nefericitei secte”, un „artizan au urmat, ba sentimental, perfect”, a c ărui austeritate inhibant ă, reflexivsarcastic, moralist bonom ori publicând „cu inima îndoit ă”, cum ne satiric (vezi, de pild ă, „ ţara lui D ănil ă încredin ţa Slavici, i-a s ărăcit, sub Prepeleac”), Mihai Merticaru face teroarea des ăvîr şirii, opera. figura unui neoclasic, bolnav de Să ne întoarcem îns ă la Mihai calofilie, înstrunând, hiperproductiv, Merticaru. Sonetele sale cuceresc coarda sentimental ă. Furând, zice, „o prin profunzimea lor, prin sinceritatea scânteie/ din t ăriile celeste” (v. mărturisirii unui zbucium l ăuntric, a ______Spovedanie ), el consider ă scrisul un unor st ări emo ționale transmise într-o (!) e mereu treaz ă. Contrapunctic, va „templu sfânt” iar iubirea, form ă poetic ă ce surprinde prin produce un Sonet bacovian pentru a procurându-i mirabile tr ăiri, un ingeniozitate, precizie și prospe țime a contempla „în via ţa de apoi” caruselul miracol al vie ţii. Ca poet romantic, imaginilor, printr-un sim ț rar al triste ţilor postume. Peste toate, îns ă, aşadar, sub pecete nostalgic ă, dincolo cuvântului și o mare disponibilitate înc ărc ătura erotic ă a mesajului d ă o de infuzia erotic ă, el pare, restrictiv prozodic ă. Poezia sa muste ște de replic ă „timpului tiran”, precum în judecând, un caligraf vetust; dar poate lirism genuin, plin de naturale țe și Sonetul unei riposte , c ălăuzindu-l reînvia un simbol ancestral (v . spontaneitate. N ăzuin ța spre puritate „spre un fast liman”. Sonetul unui dar Imperiul lupului, 2006), poate reprezint ă tendin ța fundamenta ,l ă a este o recunoa ştere a acestui „dar al frecventa peisagistica hibernal ă (v. acestui volum. Lirismul s ău e nutrit sor ţii”, motiv de a-l reproduce în Împ ărăţ ia frigului , 2009) sau din amestecul de impresii și senza ții, întregime aici: „Paji şti de vis sunt simbolistica focului, pendulând între din sublimarea expresiei în delicate dorurile tale,/ Zâmbetu-ţi înmugu- logos şi eros; sau poate, îmbarcat volute metaforice pline de sugestii, re şte-o livad ă,/Privirea-ţi, imprevizi- curajos pe Arca lui Petrarca (2008), din reflec ții asupra trecerii timpului. bil ă tornad ă,/ Buzele, dulcea ţă de să-şi fac ă intrarea în familia select ă a Sonetul unei pasiuni e edificator petale// De trandafir ivit într-o soneti ştilor, v ădind rigoare, armonie, în aceast ă privin ță , reprezentând o monad ă/ Dintr-o neb ănuit ă, celest ă claritate. Oferind, astfel, „o prob ă de adev ărat ă ars poetica: „Te-am vale/ Cu forme şi priveli şti ireale/ profesionalism”, cum notifica, îndr ăgit de tîn ăr, POEZIE,/ Ca pe un Cum, nim ănui, nu i-a fost dat s ă îndrept ăţ it, Emil Nicolae. De zvon de împrim ăvărare”, pentru ca, în vad ă.// Te-ascunzi discret ă într-o altminteri, în VIS ȘI ABIS (Editura final, – drept r ăsplat ă –, dup ă „nop ţi melodie,/ Precum într-o armur ă Mu şatinia, 2018), cel mai recent aprinse”, poetul s ă fie r ăstignit „pe-o diafan ă,/ C ălăuzit ă de entelehie// S ă- volum de sonete din cele șase cruce de cuvinte”. Bineîn ţeles, nu mi fii iubit ă ingenu ă mie,/ Chip publicate, poetul-pedagog, preg ătind putea lipsi Sonetul muzei : „Sub cerul înmiresmat f ără de prihan ă,/ Dar al sf ătos cititorul neavizat, semneaz ă în înalt al v ămilor din gând,/ Zei ţă , vino sor ţii, dumnezeiasc ă man ă.” deschidere un scurt instructaj cu iz tu şi m ă inspir ă,/ Mai acordeaz ă-mi Cu fiin ţa în destr ămare (ca şi didacticist, avertizând asupra coardele de lir ă/ Şi-am s ă-ţi scriu şi „urzeala din iluzii”), poetul ne anun ţă regulilor draconice pe care le pretinde eu o od ă în curând!” În consecin ţă , drama care îl (ne) pa şte: coboar ă în „sonetul perfect”; iar în final (v . poetul „îmbrac ă lumea-n cuvinte”, neant vraja tinere ţii risipitoare, devo- Sonet-testament ) ne asigur ă c ă atunci înfl ăcăreaz ă Universul şi dezl ănţuie rat ă de nes ăţ ioasa clip ă („o fanto- când va p ăş i „într-o lume nou ă” „un ocean de patimi sub ceruri seni- matic ă cimilitur ă”, pierdut ă definitiv), (c ălător galactic devenind) ne va l ăsa ne” (v . Alt sonet al poetului ). Totu şi, se-anun ţă vremuri neguroase şi întreaga zestre (de sonete, evident). asaltat de nedumeriri, se va întreba: bântuie „gl ăsuiri de vântoase”. S ă Împ ătimitul sonetist se exerseaz ă „Când vie ţi-i dedic od ă idolatr ă,/ observ ăm c ă, pe alocuri, r ăbufne ște slalomând printre „furci caudine” şi Amurgul tenebros de ce m ă latr ă?” instinctul civicii . Sonetul anxiet ăţ ii ne invit ă, cu exalt ări controlate şi Va fi invocat urgisitul Ovidiu, cel transcrie, de pild ă, triste ţea care îl lecturi metabolizate, s ă ne bucur ăm care „a nemurit, prin cântece, feme- încearc ă când „în clocot dau nori de acest „fluviu de candoare”, ia”, va fi cântat, în 14 sonete, „viclea- negri peste ţar ă”. În Sonetul dec ăderii rev ărsat cu delicate ţe şi fervoare, nul Paris”, ora şul luminilor che-mând constat ă c ă azi, la noi, „tri şorii şi purtând ecouri culturale. magnetic arti şti din toat ă lumea, ve- jongleurii sunt mari st ăpâni”. Com- Părelnic ie şit din uz, b ătrînul ni ţi „faim ă s ă prade”. De şi, ne amin- pensativ, retr ăie şte feeria copil ăriei, sonet este, neîndoielnic, o form ă tim, al ţii v ăd în ora şul-muzeu, dep ă- „cu-n bra ţ de soare şi culori”; dar şi artistic ă „restrictiv ă”. El, ca poezie nând istorii colorate, un pol al rata- şocul revederii satului natal, acolo canonic ă, pretinde un constructivism ţilor. Poetul, „sorindu-se” în splen- unde „ruina şi pustiirea se-ngân ă”. În rigid, chit c ă unii soneti şti de azi dorile pariziene, plute şte în „metafizic fine, trecând fugar în revist ă aceast ă „joac ă liber”, evadând din sonet, cum azur”; ispitele ora şului în s ărb ătoare mixtur ă motivic ă, s ă amintim şi de constat ă C.D. Zeletin. Iar sonetul, între ţin o „vraj ă funambulesc ă” şi o Sonetul muzei ambi ţioase , tot → descriind, de regul ă, în viziune retro, necurmat ă vis ătorie, de şi „parizimea” ADRIAN DINU RACHIERU

38

rezult ă aceea triste ţe incurabil ă, tratat ă ironic pentru a o face suportabil ă (în acest punct ne întâlnim şi cu Nie- Emanând o sacralitate p ăgân ă tzsche): „îmi vreau credin ţa înapoi / dogoritoare, versurile din Tratatul de la căci f ără ea sunt cruce goal ă, / un sân Patriarhie elaborate de Adelina Fleva, fierbinte f ără lapte, / sau iadul cel lipsit ar pune preo ţimea pe fug ă. Dragostea de smoal ă.// (…) îmi vreau credin ţa pătima şă , care constituie tema înapoi/ c ăci f ără ea sunt cruce goal ă” principal ă a c ărţii, hiperbolizat ă şi (litanie) persiflat ă ironic, invoc ă absolutul În solitudinea mormântului, pl ăcerii: „iubitul meu de zi refugiat în cur ăţ irea oaselor o face viermele, un fel noapte ai pletele bolnave / şi pâng ărite de menajer simpatic, cu care mortul de al toamnei reînceput descân-tec,/ m- vie ţuie şte într-o comuniune saprofit ă, în atingi pe trup cu palmele-ţi hulpave,/ şi- genul unui bacovianism postmo-dern: mi desenezi regatul t ău pe sâni şi siberii “şi dac ă nu ai terminat cur ăţ enia zilei pe pântec.// (...) iube şte-mă te rog cu şi-a nop ţii / decât într-o singur ă camer ă ura ta profund ă, / tu, daimon sacru cu / tu vierme cu lavete-ntre ine-le / mai parfum de moarte, / c ăci f ără închinarea lustruie şte-mi oasele acestea / sunt mult ta suprem ă, / sunt pietrele pâinea şi prea triste / pentru piesa în care / vinul idealuri inodore şi tratate de şarte.” distribuit-am fost s ă joc .” (şi dac ă nu) (am inima altar de suferin ţă ) precum şi dyonisiacul omului nou, Dup ă o urcare înfocat ă spre Volumul, structurat unitar, în trei tr ăind ca prototip de faun, respectiv transcendent, o aşteptare zadarnic ă a capitole: urcarea, a şteptarea, atinge- nimf ă, experimentul erotic, exacerbat revela ţiei şi o „tr ăire” expresionist ă rile şi reîntoarcerea, reprezint ă un pân ă dincolo de limita erothanatic ă: „te (u şor histrionic ă) a groz ăviei mor ţii, în experiment postmodernist (în care în- chem în mine pofta m ă sugrum ă / la ultimul capitol , atingerile şi tâlnim: citadinismul sarcastic, dero- ştiri spuneau c ă vei muri probabil / te- reîntoarcerea , Adelina Fleva se mantizarea, deriziunea tematic ă, aştept s ă-mi cure ţi algele din plete / şi reîntoarce cu picioarele pe p ământ, la o destructurarea, pulverizarea valorilor nu uita s ă vii cu-n dric acvatic, onorabil dragoste atât de senzual ă încât o etc.), pigmentat cu frisoanele moder- (şi nu privi în urm ă înspre oarba turm ă transform ă într-un pom roditor, ale nit ăţ ii (reprezentate dup ă Hugo care url ă )” (acvatic ă) cărui fructe înving extinc ţia: „a ştept s ă- Friedrick, în celebra sa lucrare Struc- Din ascenden ţa liricii lui Edgar mi creasc ă fructele pe bra ţe / şi ţintuit ă tura liricii moderne , prin: transcenden ţa Allan Poe, reg ăsim la Adelina Fleva, stau în lutul nesp ălat şi rece/ ca s ă goal ă, eul dictatorial, depresia cronic ă, prezen ţa corbilor r ău prevestitori şi renasc am f ăcut sex s ălbatic / cu atrac ţia morbidului etc.). atrac ţia mormântului - purgatoriu moartea pe o plaj ă într-o noapte.” Pentru decodificarea nivelelor pentru izb ăvirea p ăcatelor c ărnii: (deasupra spinilor sunt eu). scriiturii, autoarea ne ofer ă dou ă chei de „mi-e sufletul de-acum, drume ţ Aceste fructe ar putea fi poeziile interpretare: prima este filosofia lui pribeag, / privirea mi s-a încleiat pe-un Adelinei Fleva. Volumul se încheie cu Nietzsche (toate capitolele se dechid cu ram, / iar corbii cu sutanele macabre / o poezie în care copil ăria fericit ă în motto-uri din opera sa capital ă, AŞA îmi cronc ăne prohodul pe la geam. // şi sânul familiei resusciteaz ă recon- GR ĂIT-A ZARATHUSTRA, scris ă de Doamne ce duhoare se desprinde / din fortant, ideea paradisului terestru. filosoful german în anul 1885); a doua trupul care zace în sicriu! / acum c ă Citind aceast ă poezie, în care o reprezint ă poezia lui Edgar Allan Poe sunt o mân ă de ţă rân ă, / mi-e dor de zbuciumul sufletesc s-a lini ştit, putem şi mai ales arta sa poetic ă, tradus ă la noi înveli şul T ău cel viu” (mi-e sufletul) reciti Tratatul de la Patriarhie , sub titlul PRINCIPIUL POETIC (Ed. Din arta poetic ă a lui Poe, îmi pare savurând acea arom ă de cafea cu sare Univers, Bucure şti, 1971). că autoarea ilustreaz ă conceperea dulce, a existen ţei, pe care ne-o propune Din Nietzsche, Adelina Fleva poemului ca o dep ăş ire a limitei, din- poeta Adelina Fleva. re ţine arderea total ă pe rugul credin ţei, colo de care absolutul poate fi perceput LUCIAN GRUIA pân ă la decretarea mor ţii lui Dumnezeu, nu ca prezen ţă ci ca absen ţă , de unde ______UN ÎMP ĂTIMIT…. die!” Auzind „ve şnicia cum sun ă”, se miresmele celeste (titlul unui volum →mai locvace şi provocatoare, refugiaz ă în augusta lumin ă a din 2013), când firea se copil ăre şte. ajutându-l pe poet s ă-ncalece Pegasul, celestelor în ălţimi, urzind – într-un În fond, necurmatul balans „între vis urcând „culmi spre glorie”. Ştiind „Univers mai ac ătării” – „pove şti şi abis”, convocând, pe de o parte, prea bine c ă „slava e iluzorie”, poetul, solomonite” (v. Sonet cu invita ţie ). iubiri ancestrale şi con ştientizând, pe „tras pe a vremii roat ă”, intervine În clipele de cump ănă, depresiv, de alt ă parte, cu luciditate (catifelat ă) corectiv, supus chinuitorului travaliu troienit de regrete, constatând c ă toate spectrul finitudinii, define şte coerent scriptic: „Un spin în inim ă mereu îmi „sunt în accelerat declin” (v. Sonetul atmosfera acestui volum, tras în coace,/ a auzit, scumpetea de fiin ţă ,/ desp ărţirii) cheam ă For ţa Divin ă; şi matri ţa sonetului. Tr ăgând şi noi Că arta se na şte din suferin ţă ”. reînvie „o lume ce-a tr ăit odinioar ă”, linie, vom conchide c ă infatigabilul Tandru, troienit în iluzii, hoin ărind în atenuând amprenta dramatic ă. Mihai Merticaru, crezând cu t ărie în împ ărăţ ia „convie ţuirii fericite”, Prive şte în jur „cu ochi de poezie, credincios formulei clasice, se aflând în dragoste „marea bog ăţ ie”, îndr ăgostit”, ie şind din sinele simte bine în c ăma şa de for ţă a poetul – împ ărţit între dou ă lumi – ar tulburat, asaltat de „ploaia ispitelor”. sonetului, dovedindu-se un poet vrea s ă suprime clipa care, inevitabil, Sau îngân ă un cântec de dor, rafinat, cu un sim ț rar al construc ției, va veni: „Amurgul amâne-se sine recapitulând „clipele parfumate” ori cu o mare limpezime a expresiei.

39

Cronica literar ă Din versuri și din proz ă scurt ă, Viorel Șerban și-a construit o cas ă cu ferestre luminate prin care i se vede sufletul, cu un co ș prin care iese fumul ideilor și cu o u șă deschis ă doar celor care vor s ă Din totdeauna am crezut c ă un poet intre, lipsi ți de prejudec ăț i. Cresc flori (și, în general, un scriitor) vede dincolo ale spiritului, în jurul acestei case, de v ăzutul uzual al celor din jur și c ă el făcându-și loc bucurii noi. Iat ă aduce de acolo lumi interesante, pe care ”c ărămizile” ei, c ărțile proprii, ”pietre le ofer ă cu generozitate, ca ofrand ă, pentru templul…”, s ău, cum ar fi spus, celor care vor s ă se-ncarce și s ă se pu țin schimbat, Lucian Blaga: ” În bucure de acestea. Și mai credeam c ă de umbra cuvintelor ”, versuri, Ed. aceea ochii poetului sunt mari, precum Călăuza, din Deva, 2001; ” Fe țele ce-pele, iar prin sinapsele lui se trecutului ”, proz ă scurt ă, 2003; strecoar ă ape freatice în care se ”Prizonierul iluziilor ”, poezii, 2005; oglindesc nev ăzuturi, capabile de a ”Colec ționarul de amintiri ”, proz ă bucura suflete nemâng ăiete. Asta scurt ă, 2007, ” Dac ă ar fi un credeam, pân ă nu demult, când am roman ,…”, roman, 2010; ” Incendiu în cunoscut un poet ce are doar ochii albastru ”, poezii, 2014, ” Bazarul cu min ții precum cepele, prin sinapsele lui amintiri ”, proz ă scurt ă, 2017. Toate strecurându-se viet ățile unui aceste ultime c ărți ap ărând la Ed. Limes ______neastâmp ăr inedit, loc în care din Cluj-Napoca. Poezia care d ă titlul volumului, pare închipuirea ia locul v ăzului concret al Dou ă c ărți am primit de la autor, să explice dubla postur ă, de îndr ăgostit realit ății. dup ă o vizit ă la domiciliul acestuia, și de poet, în condi țiile știute în care Este vorba de Viorel Șerban (n. cărți pe care m-am gr ăbit s ă le citesc. închipuirea este ”vioara întâi”: ” Aprinzi 1951), un poet, dar și prozator, cu un ”Incendiu în albastru „, Ed. Limes, mereu focuri la por țile sufletului./ destin aparte, destin întors cu 180 de Cluj-Napoca, 2014, 76 pg. este o carte Nicicând nu e ști aceea și./ Zorii grade fa ță de un curs firesc, atunci când de poezii de dragoste, dedicat ă Alegriei, întreab ă de tine,/ De și la mine locuie ști copil fiind, la vârsta de 10 ani, pe când alegria, în greac ă, însemnând bucurie. doar în cuvinte./ Adesea-mi închipui c- era cu oile la p ăscut, la marginea satului Spune autorul: ” Alegria, bucuria, egal ai sosit,/ Chiar dac ă e ști doar natal, Pe ștera, com. B ăița (Hunedoara), femeia. Pentru mine, întotdeauna, absen ță .// De-ai fi numai a mea,/ Ți-aș a g ăsit ă într-un loc al unor fortifica ții femeia a reprezentat simbolul săruta urmele pa șilor/ Și-o via ță din al doilea r ăzboi mondial o cutie frumuse ții, frumuse țea în sine ”. întreag ă le-aș p ăzi,/ S ă nu le calce ro șie, în care era o grenad ă. Soarta a Despre poezie, lume și muza sa cineva.// Poete nebun,/ Cum po ți s ă făcut ca, lovind-o cu „ o tesl ă cu care se acesta se dest ăinuie: ” În mine te-ai scrii atâtea despre ea,/ Când pentru fac jgheaburi ”, într-o incon știen ță de contopit cu neuitarea./ Viseaz ă-mă tine,/ Madona e chip f ără umbr ă,/ Din copil, aceasta s ă-i explodeze în fa ță , călătorind spre tine/… .”(Ceasul arse cuvinte?..//. (Incendiu-n albastru). cru țându-i via ța, dar necru țându-i sărutului); ”…Totul e vis,/ Totul e- Pe lâng ă obsesiile legate de iubirea vederea. A fost sfâr șitul începutului, nchipuire,/ Suntem dou ă dep ărt ări ce- (iubirile) tinere ții sale, care constituie urmând apoi un drum anevoios, plin de ntruna se caut ă./ Strig ăt în pustiu de coloana vertebral ă a c ărții, tangen țial durere, în care a reînv ățat s ă tr ăiasc ă nimeni auzit//… ”(Iluzii); ”… Cât de sunt abordate și alte subiecte: nostalgia într-un întuneric absolut, luminat doar departe e ști tu,/ În departele satului natal unde ” Triste țea bate în de lumina flac ării sale interioar ă, pe dep ărt ării/… ” (E ști doar o absen ță ). ferestre/ și-nsingurarea plânge pe la care nicio grenad ă nu ar fi putut s ă o În nop țile triste de iarn ă, acesta uși.” (Umbra unui sat); jertfa și opreasc ă. În aceste condi ții a urmat mângâie ” singur ătatea pe ochi” . Se Învierea lui Hristos, când ”Lumân ări Școala de nev ăzători de la Tg.Frumos și simte ” sclav, exilat în propriul trup „, din ceara albinelor fecioare,/ Jertfindu- mai ales cea de la Cluj, unde a petrecut de și ” imagina ția șade la pând ă”. se pe sine,/ Ne d ăruiesc lumina copil ăria și adolescen ța, terminând Autorul a avut iubirile sale de învierii .” (S ăpt ămâna îndoliat ă) și liceul, absolvind ulterior și o școal ă tinere țe, inclusiv cu partea loc despre ”Rug ăciune” cu dorin ța ” Să am postliceal ă de balneofizioterapie, ca s ă- concupiscent ă, pe care nu se sfie ște s ă o unic drum,/ C ăutarea adev ărului,/ și poat ă câ știga existen ța ca asistent imortalizeze în vers: ”…Când Iubirea și slava ta”. medical, mai exact ca masor în culegeam din tine/ Toate înfior ările ”Ruginiul toamnei”, ”nop ți însân- sta țiunea Geoagiu-Băi, jud. Hunedoara, iubirii p ătima șe,/ Doream, a șa gerate de var ă”, ”nop ți triste de iar- Meseria de masor, din care a f ăcut o îmbr ățișați, s ă ne g ăseasc ă sfâr șitul nă”, sunt o parte din decorurile în care adev ărat ă pasiune, a profesat-o pân ă în (A șa îmbr ăț ișați). Ca s ă men ționeze în poetul se confeseaz ă celor care vor s ă-l 2010, când a ie șit la pensie, continuând alt ă parte: ”…E ști r ăspândit ă în mine,/ asculte. ” Umbra”, ”t ăcerea”, ”singu- îns ă s ă profeseze în cabinetul propriu, Ca duhul gr ădinilor în nop țile de mai .” rătatea”, ”gândul ” sunt cuvinte aproa- din aceia și sta țiune, cu sim țul tactil, dar (Petale de gând). Iubita din tinere țe a pe obsesive, care se repet ă cu oarecare și auzul și mirosul, dezvoltate rămas ”…la un col ț de suflet,/ Statuie frecven ță , creionând starea poetului și compensatoriu. albastr ă cioplit ă în lumin ă”. (Statuie atmosfera din jurul sinelui s ău. Vo- Spune Viorel Șerban: ” De și am f ăcut albastr ă). Cele ”…dou ă jum ătăți ce-ntr- lumul de versuri de iubire nu poate fi din profesie o pasiune, ea ajungând s ă una se caut ă,/ Spre-a construi în țeles în frumuse țea lui decât în to- fac ă parte din fiin ța și spiritual meu, întregul… ” nu s-au mai g ăsit, Viorel talitatea poeziilor, complementare unele nici literatura nu s-a situat mai jos, în Șerban p ăstrând chipul iubitei ” sculptat la celelalte, cu balansul perpetuu al lista de preferin țe, atât ca și crea ție, cât în neuroni ”, cl ădind ” din himere, autorului între dorin ță , închipuire și mai ales ca lectur ă, c ăci cititul nu este castele pe ță rmuri de fum”. realitate. → doar evadare, ci și iluminare”. RĂZVAN DUCAN

40

men ționeaz ă ” spor de promiscuitate ”, desigur, habar neavând ce înseamn ă acest cuvânt. În alt ă parte un pacient

men ționeaz ă ” tratament cu Bazarul cu amintiri , Ed. Limes, indiferen ță ”, în loc de ” tratament cu Cluj-Napoca, 2017, 156 pg. este, cel curen ți interferen țiali „. apoi ” băi pu țin în prima parte, o carte de balcanice ” în loc de ” băi galvanice „, confesiuni, în care eroii sunt colegii de men ționând c ă în sta țiune ” oamenii sunt la școala de nev ăzători de la Cluj, cu primitivi ” în loc de ” oamenii sunt preocup ările lor, cu zbaterile inerente primitori ”. Alt pacient, în alt ă parte, a de a înv ăța scrierea Klein și alfabetul men ționat infatuat: ” – Mă numesc Braille, cu pasiunile și cu lecturile lor, director Gheorghe Ilie ”, de parc ă cu scrierile incipiente ” nu ca s ă director era nume propriu. Sau: ”…o public ăm,… citindu-ne unul altuia trebuit s ă m ă duc cu b ărbatul meu le aproape tot ce reu șeam s ă cre ăm, doctor ca s ă îi ia aten țiunea, c ă nu se comentând și dându-ne sfaturi”. simte bine „. Probabil, a vrut s ă spun ă s ă Desigur, cu el mijlocul lor . ”Eram îi ia tensiunea. Și a șa „ radioepiscopie ” tineri și ferici ți”, spune autorul, datorit ă în loc de ” radioscopie ” etc. Mai posibilit ății de a sorbi ””lumin ă lin ă” vorbe ște și de o întâlnire personal ă, ”de din izvoarele cunoa șterii, c ălăuzit de gradul 3„ cu un ”bioenergetician„ de barba ajungându-i pân ă la piept”, cu bunii dasc ăli de la școala de nev ăzători peste Prut, bioenergeticieni de mucava ”ni ște haine vechi și ponosite. ”, ce de aici ”. care invadaser ă România, dup ă `90, cu trecuse prin acest infern este v ăzut de Este foarte interesant când vorbe ște tratamentele lor, ”ap ă de ploaie„, de autor în incinta autog ării din Cluj, în de ochii s ăi alba ștri care ” fuseser ă fapt excrocherii pe bani, și nu pu țini. 1968, anul ”Prim ăverii de la Praga” și căprui pân ă când destinul hot ărâse ca În partea a treia a c ărții sunt care fusese eliberat, în condi țiile de via ța mea (a sa - n.a.) să-și schimbe dezv ăluite ” Fe țele trecutului ”, cu igien ă și îmbr ăcăminte, în care tr ăise cursul „. întâmpl ări și personaje ce au avut parte acel co șmar. Sunt rânduri despre lupta din r ăsputeri de ” opt ani în infernul ro șu”, mai exact Unele vise sunt capabile de a elucida ca diferen ța dintre noua lui lumea și în lag ărele sovietice de imediat de dup ă mistere din trecut, precum acea crim ă lumea din care fusese smuls brusc, s ă război, dar și de întâmpl ări mai recente din ” Mesajul din vis „. Apropo de vis, fie cât mai mic ă. cu români, militari din trupele O.N.U, autorul strecoar ă și urm ătoarea Dac ă în volumul de versuri de care participante, imediat dup ă `90, la confesiune: ” Dup ă pierderea vederii, la am discutat anterior ap ărea un nume misiuni de men ținere p ăcii în fosta vârsta de zece ani, pân ă pe la dou ăzeci propriu de fat ă, în prezenta carte, Yugoslavie, ocazie cu care sunt de ani, în vis înc ă vedeam. Acum, dup ă Veronica pare muza, v ăzut ă din descâlcite și întâmpl ări triste din trecut. atâ ția ani, se întâmpla prima dat ă că prezent, ca o nostalgie ” dup ă acei ani Nu lipsesc nici întâmpl ări cu ” victime și vedeam în vis” (”Diminea ță de frumo și ai primei tinere ți” . călăi” datorit ă particip ării unor patrio ți august”). În partea de mijloc a c ărții, dup ă români la Serbarea de la Putna, din Partea a patra a c ărții este ” Cu c ărțile confesiunea sintetizat ă a autorului, 1957, la aniversarea a 500 de ani de la pe fa ță ”, practic o trecere în revist ă a ”sunt explorate și exploatate aspectele urcarea pe tron a lui Ștefan cel Mare. scrierilor și reu șitelor scriitorice ști, banalului, ale cotidianului, care decurg Spune autorul: ” În închisorile povestite de însu și autorul c ărții. Spune din rela ția masor - pacient, relevate de comuniste au fost îngropa ți de vii Viorel Șerban: ” Atât poezia, cât și conversa ția necesar ă pe care trebuie s ă oameni lucizi și eminen ți patrio ți, pe proza mea vrea s ă redea ceea ce a o sus țin ă în timpul efectuar ăă care sistemul represiv și crud al sim țit sufletul meu, încercând s ă procedurii de tratament Nu numai comunismului i-a transformat în stafiile prezinte tr ăirea cât mai acut ă a discu țiile scot la iveal ă fapte și propriilor fiin țe”. sentimentelor din momentul derul ării întâmpl ări hazli, uneori ridicole, alteori Într-o povestire din închisorile lor…Scrisul, pentru mine,…a fost și, frizând absurdul, ci și situa țiile prin comuniste, aflat ă de autor, probabil, de mai degrab ă, este o terapie” . care trece masorul, provocate de la o ter ță persoan ă, apare secven țial și Neîndoios, autorul are ceva de spus și arogan ța, ignoran ța, incultura unor Corneliu Coposu. o spune, nu oricum, ci cu grij ă fa ță de pacien ți, dar chiar și a unor cadre Lag ărele siberiene sunt descrise și în fond și form ă. Talentul scriitoricesc medicale. Povestirile sunt ni ște scenete povestirea ” Diminea ță de august ”, când autentic se simte la tot pasul: în idei, în amuzante, în care umorul bland, mai un nefericit, cu „ fa ța neb ărbierit ă, metafore și compara ții, în cursivitatea degrab ă ironia, nu șfichiuie ște defectele ______cuvintelor, în topica propozi țiilor. umane, limbajul scâlcit al unor oameni, Cărțile citite sunt c ărți în care autorul ci le taxeaz ă cu subtilitate, uneori chiar dezvolt ă pun ți cu lumea v ăzătorilor, din cu un fel de în țelegere”. buchetul lumii sale redus ă la sim țul Într-o proz ă scurt ă un medic îi cere tactil, la auz și miros. Sunt c ărți de unui om mo ș s ă-i aduc ă pu țin scaun evadare și de terapie totodat ă. pentru o analiz ă medical ă. Acesta îi Ca un ”punct terminus”, dup ă aduce dup ă câteva zile ” ceva învelit repetatele ”virgule” de pân ă acum, într-un ziar „, spunând. ” Nu ști ți, oare redau spusa pe care autorul o pune în bucata asta de lavi ță o fi bun ă?.... gura unui personaj de-al s ău, care Acas ă nu am nici un scaun. Am numa` constituie de fapt propriul crez: ” Eu lavi țe”. În alt text, o coleg ă de serviciu, scriu pentru a tr ăi în imagina ție, ceea în loc de ” spor de preven ție ”, ce a ș dori s ă tr ăiesc în realitate„.

41

Poetul, declarat şi recomandat de crea ţia sa înalt patriotic ă, nu-i are la suflet pe confra ţii şi nici pe oficialii dovedi ţi doar declarativi, doar Cititorul fiind prevenit asupra „me şteri în vorbe mari şi goale”. Cu universului na ţional şi patriotic al toate acestea, se ştie c ă între acestui volum, devine atent la locali- contemporani literatura patriotic ă zarea în timp şi spa ţiu a textului: stârne şte suspiciuni – mo ştenire de la „Colind”, scris la New York, 21 de- sfor ăielile patriotarde, lozincarde de cembrie (dat ă atât de special ă pentru pe vremea cealalt ă – mul ţi ducându- români) 2018, Forest Park, sfâr şit de se cu gândul la cine ştie ce mizerabil ă octombrie 2018, „C ălătoir ne ştiut” şi ascuns ă inten ţie pecuniar ă, de Bucure şti, 7 aprilie 2018. Dar cu toate arivism, de „ie şire în fa ţă ”. Dar d. că sunt şi scrieri de peste ocean, Virgil Ciuc ă se afl ă în afara oric ărei problematica esatre pur româneasc ă şi bănuieli: ca cet ăţ ean american, de explicit angajant ă în multe probleme mult ă vreme realizat pe a şa-numitul ale actualit ăţ ii, începând cu dureroasa pământ al f ăgăduin ţei, nu râvne şte şi colpe şitoarea aspira ţie a Unirii nici posturi înalte, nici onoruri, nici Basarabiei cu Patria-Mam ă. vreun loc, Doamne-fere şte, pe listele ______Elev la Şcoala Normal ă din vreunui partid. Domnia sa nu vrea Ideea central ă r ămâne salvarea ţă rii Craiova (eliminat în 1952) şi medalii sau onorarii pentru dintr-o multitudine de capcane bacalaureat la „I.L.Caragiale” din sentimentul s ău patriotic sincer şi dezna ţionalizatoare, conflictuale, Bucure şti şi Facultatea de Electronic ă echilibrat, chiar u şor vetust, dar care, periculoase pentru fiin ţa Ţă rii, şi Telecomunica ţii din Bucure şti în poezia, sun ă şi mai bine. Nimeni mergând pân ă la situa ţii recente (vezi (absolvent în 1966), poetul î şi nu-i poate face proces de inten ţie, aluzia la scutul anti-rachet ă, la munca continu ă studiile în America, unde deoarece locuie şte în Statele Unite, între str ăini), care par s ă impun ă cu devine Master în „Management and dar vine în România pentru c ă nu tot mai mare urgen ţă salvarea Istoriei: Administration” la Politehnic poate s ă transcrie decât în române şte (...) salva ţi-vă, Români, trecutul/ Tot University din New York (promo ţia dorul de Ţar ă, vibra ţia şi intensitatea aurul, cerul şi marea/ Nu accepta ţi 1996). Crea ţia sa poetic ă se restrânge tr ăirilor, medita ţia la istoria neamului, str ăini cu scutul/ S ă v ă delimiteze pe o perioad ă din ultimul deceniu, şi toate acestea, doar în limba zarea// Salva ţi-vă, Români, şi când se pare c ă a „explodat” cu str ămo şilor s ăi. neamul,/ Nu slug ări ţi la camarile/ La volume publicate ana de an, în stil de Cred c ă unul dintre cele mai vatr ă, s ă ne p ăzim ramul,/ S ă revenim „metronom”. Amintim câteva titluri frumoase texte din volum este acela din lumi ostile.// Salva ţi-vă români, dintr-o list ă incomplet ă: Blestem dedicat limbii, poem care respect ă eroii, Şi voievozii şi martirii/ Pe care str ăbun 2007, Versete dumnezeie şti metrul şi rimele din celebrul poem al ni-i ur ăsc strigoii/ Salva ţi şi visul 2008, Pierdut în l ume 2011, Che- autorului basarabean Alexei Reîntregirii!... Finalul poemului este marea la judecat ă 2012, Condam- Mateevici. fulminant şi arat ă c ă poetul îl narea 2013, toate ap ărute la Editura Iat ă cum sun ă varianta d.lui pre ţuie şte pe cel care a vrut s ă salveze Semne, Execu ţia, ed. Betta, 2017. Ciuc ă: ... Url ă lupii, zeii tun ă/ ţara cu orice pre ţ, chiar cu pre ţul În ipostaza „omului revoltat” al Pream ărindu-ne cuvântul/ Limba propriei vie ţi, de bol şevici şi de lui Camus, d. Ciuc ă exprim ă diverse noastr ă cea str ăbun ă/ O respect ă- comunism: ... Salva ţi ţara, salva ţi reac ţii existen ţiale: de la frustrare şi ntreg p ământul// Ne invidiaz ă sfin ţii/ neamul/ şi reînvia ţi Mare şalul! umilin ţă , pân ă la revolt ă şi c-avem pe frunte cunun ă/ -De când Poemul este datat: „New York, 22 condamnare a unei societ ăţ i care, ne-au n ăscut p ărin ţii-/ Lima noastr ă decembrie 2018, ora cinci când ziua- chiar de diverse culori politice, î şi cea str ăbun ă// Astrele se minuneaz ă/ ncepe, nu m ă-mb ăt cu ap ă rece!” denigreaz ă şi marginalizeaz ă poe ţii, Cum de-avem o Ţar ă Zân ă/ Ce de Poetul nu folose şte termenul îşi uit ă r ădăcinile şi chiar limba. milenii vegheaz ă/ Limba noastr ă cea curent de „Unire”, ci conceptul atestat În micile comunit ăţ i române şti din român ă// ...Pe-un p ământ unde istoric şi folosit în deceniile trecute, America, dl. Virgil Ciuc ă este trude şte/ Un popor autonom/ Ce care în prezent nu mai apare decât în POETUL, unicul, simbolul vorbe şte române şte/ Eminescu este sintagma „Catedrala Reîntregirii creativit ăţ ii na ţionale, ceea ce pe domn /.../ De la Tisa p ăn-la Nistru Neamului”. Dup ă cum se vede din plaiuri dâmbovi ţene devine din ce în suntem neam din vechii daci/ Pe-un acest volum, dar şi din crea ţiile ce mai greu. Cu toate acestea, în pământ udat de Istru/ P ăstr ăm graiul anterioare, d. Virgil Ciuc ă este mai volumul de fa ţă , (Salva ţi ţara , ed. de la daci./.../ mult decât un patriot declarat, este un Betta, Bucure şti, 2019) spre onoarea Am putea aprecia volumul lupt ător insurgent, gata s ă se urce pe lui, autorul nu nominalizeaz ă niciun Salva ţi Ţara ca o edi ţie complet ă, baricade unde î şi dezvolt ă cea mai du şman, nici intern nici extern, care ofer ă, pe lâng ă substan ţialul profund ă inspira ţie. Nu este de mirare dovedindu-se astfel un poet adev ărat cuprins liric, o Fi şă de autor cu că regimul comunist – dup ă ce a care î şi exprim ă sentimentele şi nu informa ţii biografice, referin ţe critice încercat f ără succes s ă-l „educe”, s ă-l face politic ă de col ţul str ăzii, lucru şi bibliografie. „îmblânzeasc ă” – l-a expulzat din care nu scade cu nimic suflul patriotic AURELIU GOCI ţar ă. ce str ăbate întreg volumul.

42

ve șnicie” ( În hamacul stelelor ) sau: „Obosit ă de zbor,/ pas ăre r ănit ă./ M ă

îmbr ățișezi cu aripile p ăcii,/ îmi Pentru Adriana Tomoni, 2017 a mângâi triste țile/ cu un singur fost un an benefic. Dup ă volumul de cuvânt./ M ă simt feti ța alintat ă/ în versuri În siajul cuvintelor (Editura leag ănul stelelor” ( Feti ța alintat ă). Limes, Cluj-Napoca), cu o prefa ță Exact aceast ă putere nelimitat ă a semnat ă de Cornel Nistea, public ă dragostei o face atemporal ă: „Î ți știu Ecoul smeritului meu strig ăt (Editura glasul,/ de când șesurile s-au desp ărțit Emma, Or ăștie). Nepropunându-și s ă de ape,/ de când planetele murmurau sparg ă tipare și nici s ă înal țe impu- șoapte, de când Orfeu o c ăuta pe nătoare citadele prozodice, pentru Euridice” ( Îți știu glasul ). poet ă scrisul e exerci țiu de armonie Dragostea rena ște, cum e firesc, dintre expresie și esen ță , dintre sem- odat ă cu prim ăvara ( Vis ), zorii zilei, nifica ție și muzica versului, joc adesea, aducând o identificare cu asumat de simboluri reunite în jurul fiin ța celuilalt: „Te z ăresc umblând crea ției și al iubirii precum boabele prin odaie./ Podul palmei mele/ a luat aurii pe ciorchine. Respingând expe- ______forma chipului t ău./ Degetele mele/ rimentul liric, poemul Adrianei To- poezie. Potrivit poetei, versul învie ți-au mângâiat zborul sprâncenelor” moni ni se arat ă în toat ă rotunjimea-i zborul și lumineaz ă drumul ( Aezii ), (Doar roua de pe flori ). ca fructul împlinit, d ăruindu-ni-se vindec ă și salveaz ă, „iubind, ne- Uneori, un str ăin „venit pe empatic, necondi ționat. mbrac ă în iubire,/ se d ăruie ște nea șteptate” tulbur ă puternic sufletul Crea ția, pentru poet ă, e făurind,/ p ășește-ncet spre devenire,/ femeii ( Str ăinul ), alteori iubitul îndeletnicire de tain ă, când îns ăși cu-azur de cer, mereu în gând” devine o ultim ă not ă dintr-o simfonie alc ătuirea ei l ăuntric ă se converte ște (Captiv ). Prin vers se relev ă fiin ța neterminat ă ( Simfonie ). O prob ă a în rostire. Împregnarea de fiorul celui iubit, în cele din urm ă însu și dăinuirii iubirii poate fi urcarea poetic e ireversibil ă. sentimentul iubirii materializându-se muntelui, al ături ( În țelesuri ), iar Trezit ă în lumea poemului, poeta într-un poem: „Mersul t ău caligrafic, absen ța lui va însemna o perpetu ă popose ște în zodia-i de gra ție, de felin ă,/ se unduie ște printre căutare: „te-am c ăutat pe toate str ăzile rezultând un vers nealterat, necesar versuri./ Surâsul de la col țul liniei cet ății/ în locul acela numai de noi pentru certificarea sinelui; poeta se buzelor,/ învie siaje uitate./ Nuferi știut” ( Ascuns într-un vers ), „în mun ți justific ă poematizând. Înnobilat cu albi înfloresc pe lacuri lini știte./ te-am c ăutat,/ amintindu-mi cum îmi motive ale mitologiei, versul e licoare Arunci o privire și cercuri spuneai/ c ă sunt floarea ta de col ț” de gând mereu înnoit, unduire de concentrice,/ tremur ătoare,/ renasc pe (fără titlu, pag. 62 ); „descul ță prin suflet de femeie. oglinda unduitoare a apei./ În clipa praful de pe drumul îngust,/ din Poemele din volumul În siajul urm ătoare, literele mele iau forma/ canionul trandafiriu, am umblat cuvintelor certific ă un spirit împ ăcat literelor tale./ S ă fie oare o nou ă căutându-te” ( fără titlu, pag. 64 ); „am cu sine și cu lumea din jur, cu nuan țe poezie?” ( Literele mele ). visat c ă te c ăutam și printre stele” palide de resemnare, dezn ădejde, dar În absen ța iubirii, poemul nu (pag. 68 ); „prin anotimpurile lui și speran ță în semeni și credin ță în poate exista, nu se poate împlini, Vivaldi te-am c ăutat” ( pag. 69 ) etc. Dumnezeu. Pentru „ziditorul de închide, chiar prin necuvinte, iubitul Dar iubirea, în poemele Adrianei versuri” poemul e plâns deslu șit doar parfumând rostirea, „ șoptind” ultimul Tomoni, e și posibil ă. Magia ei de cei ale și ( Răspuns ), pentru cea care vers (cel care transform ă taina și des ăvâr șește fiin ța femeii: „Î ți simt se suspecteaz ă „bolnav ă de poezie” sim țirea în miracol, ridicând versul la sărutul pe pleoape/ și m ă prefac c ă (Este g ălăgie mare ), versul devenind rang de art ă): „mai pui o floare de dorm/ de team ă s ă nu-mi tulbur o ran ă ”a dorului”, rug ă „n ăscut ă din cais/ printre versurile mele,/ rever și îngerii din somn” ( Despleti ții zori ); speran ță ” ( Poezia ). miresme de flori de salcâm,/ îmi „simt fâlfâitul aripilor unui înger pe Harul poetic e dar și povar ă mângâi strofele cu privirea,/ m ă cer ți umerii mei/ și-ncet m ă transform în deopotriv ă („ale și sau r ăstigni ți s ă și m ă ier ți,/ îmi îmblânze ști literele/ umbra ta” ( Glasul t ău); „întind mâini scriem poezie,/ s ă-ntindem sufletele într-o duioas ă caligrafie/ și-mi shop- de dragoste spre chipul lui/ și v ăd la mezat”), Adriana Tomoni fiind te ști ultimul vers” ( Floare de cais ). cum încep s ă i se desprind ă/ buc ăți adepta teoriei baudleriene potrivit Puterea dragostei e de neb ănuit, din masca de lut” ( Am încercat ); „pe căreia poezia nu e decât un rezervor căci ea na ște lumi, devenind lege tâmplele argintate î ți simt în vene imens în care trubadurii vars ă lacrimi universal ă, o simpl ă atingere de mân ă mânjii/ alergând./ Îi ad ăp din c ăușe de și sânge: „Lacrima ce-mi curge pe având putin ța de a separa sau uni palme/ cu lic ăr de stele, din m ările obraz/ o pun în rima unui vers,/ aripi continente: „smaralde se întindeau/ mele” ( Mi-e team ă). îi cresc și-apoi îl las,/ s ă plece lin în înaintea pa șilor no ștri fragezi./ Desigur, exist ă numeroase alte univers./ Iubirea-n tain ă o cunun/ în Sclipiri pe Perseide/ ne jucau în ochi./ teme, motive în crea ția liric ă a poetei, catedrale de cuvinte,/ cu poezia o Mi-ai atins mâinile/ și-am sim țit/ cum vizând destinul și timpul, spectacolul adun,/ în cufere de argint,/ p ăstrate în se separau continentele” ( Vorbeam ). strident al lumii în care ne irosim în locuri sfinte” ( Cufere de argint ). Ideea se reia și în alte poeme: „m ă automatisme, singur ătatea și nevoia Paradoxal, lirica Adrianei To- simt feti ța leg ănat ă/ în hamacul stringent ă de Dumnezeu, triste țea, → moni e dragoste, iar dragostea este stelelor, și zbor./ Magia clipei devine LADISLAU DARADICI

43

resemnarea, dar și bucuria zorilor, cu toat ă paleta de semnifica ții, a relev ării dumnezeirii în lucruri, tainele „pe care nu trebuie s ă le atingem” riscând Tatiana Scurtu Munteanu este să le nimicim (ca într-un celebru basarabeanc ă, n ăscut ă în C ălăra şi, poem al lui Lucian Blaga), moartea și Republica . Şi-a f ăcut îns ă învierea la care, „între ieri și azi”, studiile liceale şi universitare în particip ăm cu to ții. România, la Sfântu-Gheorghe şi la Pe alocuri, versul se încarc ă de Gala ţi. note pesimiste. Copilul țip ă la na ște- A debutat, ca poet ă, înc ă de pe re, deschizându-i-se pespectiva spre băncile liceului, în 2001, participând, ”trecerea final ă”, via ța omului sea- cu crea ţii proprii, la diferite mănă cu „un strop de culoare în ap ă” festivaluri şi concursuri de poezie prelingându-se, transformându-se, (Bucure şti, Ia şi, Chi şin ău, Bra şov, creându-ți doar senza ția vie ții, nevoia Boto şani, Ipote şti, Cluj-Napoca, de Dumnezeu devenind, astfel, preg- Pite şti, Sibiu, Roman, Sighetul- nant ă. Doar El ne poate vindeca de Marma ţiei, Carabsebe ş, Gala ţi, ceea ce poeta consider ă „frigul vie- Sfântu-Gheorghe etc.), acumulând, ții”, doar prin El putând reg ăsi dru- de-a lungul anilor, o colec ţie întreag ă mul spre cas ă (ca în poemul Mi-e dor de premii şi men ţiuni. ______de Tine) . Unele secven țe de poem Anul 2013 a însemnat îns ă Poezia Tatianei este plin ă de o devin adev ărate rug ăciuni, ca în debutul propriu-zis, cu dou ă volume feminitate fin ă, cu o muzic ă interioar ă Doamne, f ă-mă zâmbet sau acest de poezii: Paralelismul singur ătăţ ii născut ă din sonoritatea cuvintelor şi pasaj al poemului Rostul : „Împac ă- (Editura Princeps Multimedia, Ia şi) şi din armonia ritmic ă a versurilor. Nu mă, Doamne, cu vrerea,/ Ce Tu o vo- Râuri, voi, ce desp ărţiţi (Editura întâmpl ător, deci, versurile sale se ie ști, știu e bine,/ și d ă-mi în suflet Gens Latina, Alba-Iulia). Dup ă trei desprind „din c ălimar ă” şi î şi iau puterea/ s ă pot ajunge la Tine.// Mi-e ani, în 2016, a ap ărut volumul apoi zborul ca „dou ă aripi de greu și t ălpile-s ran ă/ și plou ă pe anii Mănăstirile din gânduri (Editura albastru”, pentru a deveni „Dou ă mei mul ți,/ trimite-mi o sclipire de InfoRapArt, Gala ţi), urmat, în 2017, pic ături de cear ă / Într-un fagure gean ă,/ ca semn c ă durerea-mi de volumul Ca în cer (aceea şi sihastru”. ascul ți.” editur ă). Este poezia! Îns ă singur ă Ludicul este prezent și el în Aşadar, Tatiana Scurtu Munteanu „călimara” nu este capabil ă s ă nasc ă poeme. Dintre elementele naturii, nu este o anonim ă în româneasca valori, e nevoie de harul creator al florile ocup ă un loc aparte în acest poezie contemporan ă. Cele patru poetului, de „Ploi cu tainic ă rostire”, univers liric, fie acestea trandafiri volume de versuri reprezint ă o „carte din care se vor na şte „Roiuri de (ro șii sau s ălbatici), nuferi, crini, de vizit ă” care impun un nume în mărg ăritare”. Iar acestea, la rândul ghiocei, flori de col ț, de cais, de crea ţia literar ă româneasc ă de la lor, se vor ivi din momentele de iasomie ori de salcâm. începutul de secol 21. La acestea, trud ă, dar şi de inspira ţie ale poetului: Adriana Tomoni scrie o poezie iat ă, se adaug ă acum şi cel de-al „Cerului z ălog lumin ă / I-am l ăsat s ă necesar ă pentru propriu-i destin, mai cincelea, Aripi de albastru, prin care se trudeasc ă, / „Norii care-n noi întâi demonstrându-și sie și c ă omul, poeta î şi continu ă drumul pe care şi l- suspin ă / În cuvinte s ă se nasc ă” dincolo de încorset ări și obliga ții, a ales de la debut, anume acela de a (Aripi de albastru). poate fi și altceva . C ă avem aceast ă „turna” în forma tradi ţional ă, Poezia care deschide şi d ă titlul dimensiune a crea ției, a t ălm ăcirii „clasic ă”, un limbaj poetic modern, volumului se constituie, pentru tr ăirilor în cuvinte, c ă ne merit ăm înc ărcat de un puternic lirism, prin Tatiana Scurtu Munteanu, într-o locul și ne justific ăm existen ța nu care sunt exprimate tr ăirile de adev ărat ă „ars poetica”, fiindc ă doar prin truda și obliga țiile noastre moment ale poetei, uneori suave, exprim ă crezul ei poetic, convingerea fa ță de ceilal ți, dar și prin cunoa șterea melancolice, alteori cu nuan ţe de sa despre ceea ce este „gramatica universului nostru l ăuntric, triste ţe, datorit ă mai ales trecerii poeziei”. Şi o face atât de frumos şi identificarea durerilor, relevarea ireversibile a timpului, sau nostalgia de metaforic, în acela şi timp. tainelor și frumuse ților unor momente dup ă ceea ce a fost şi nu mai este. La fel sunt toate celelalte poezii alese, asumarea credin ței. Astfel, Tatiana s-a n ăscut, cred, purtând ale volumului: o liric ă cu iz „tradi țio- poemul devine justificare. poezia în sufletul s ău chiar de la nalist” şi totu şi atât de modern ă în Poeta scrie pentru a-și rotunji început. S-a n ăscut cu poezia şi exprimarea unor idei, a unor st ări sufletul, pentru a-l vindeca la urma tr ăie şte cu şi în poezie. Fiindc ă a sa suflete şti, contopite într-un discurs urmei. F ăurit ă mai întâi pentru sine, crea ţie poetic ă nu este una „făcut ă”, liric, emo ţionant uneori, alteori poezia sfâr șește prin a ni se adresa ci n ăscut ă din zestrea sa spiritual ă. De surprinz ător prin fine ţea exprim ării. nou ă, în aceast ă rostire neexistând aceea versurile sale, grupate, în marea Am descoperit - nu f ără o nimic pref ăcut, doar sensibilitate și lor majoritate, în catrene, „curg” oarecare supriz ă - că Tatiana este o maturitate, o limpezime a gândului și limpezi, precum apele unui pârâu de pastelist ă remarcabil ă, talentat ă, a versului, un echilibru al expresiei și munte, din care orice cititor şi iubitor îndr ăgostit ă, pur şi simplu, de tot ceea o complexitate aparte a semnifica ției. de poezie le simte cu întreaga sa ce vede în jurul ei. Îns ă ea vede → fiin ţă . ILIE ŞANDRU

44

natura şi cu ochii sufletului, o „pip ăie” cu toate sim ţurile sale. În felul acesta pastelurile ei nu sunt doar descriptive, ca la Vasile Alecsandri, În via ța fiec ăruia dintre noi exist ă un să zicem, ci implic ă tr ăirile, st ările moment de cotitur ă, un moment fa ță suflete şti ale poetei, marcate de de care încep s ă se raporteze toate timpul prezent, de ceea ce am putea evenimentele la un moment dat, numi „carpe diem”, adic ă tr ăie şte primind eticheta ”înainte de...” sau (bucuria) clipei: „În trandafirul ”dup ă...” Un astfel de moment s-a sufletului ţie / Î ţi voi picta cu dorul produs în via ța mea în februarie 2018, înser ări / Un madrigal culorile s ă-ţi devenind un moment din care parc ă fie / Din roiuri de pedale peste m ări”. am început s ă m ă reinventez. Iar aceste bucurii se afl ă aproape în Inevitabil, a început s ă se produc ă și fiecare poem. Le-am putea numi raportarea. Procesul în sine de pasteluri psihologice, marcate mai clasificare s-a amplificat odat ă cu ales de st ările suflete şti, iar acestea op țiunea mea de a p ăș i în spectrul sunt, de cele mai multe ori captivante, luminii, de a accesa acele vibra ții care pline de farmec. „A curs din noi atâta te fac s ă în țelegi c ă totul în jur este poezie”; „A r ăscopt în tei iubirea / energie, c ă totul se întâmpl ă dup ă Şi-au curs florile pe harp ă”; „Ca o legit ăți pe care nu le conduci tu, chiar duminic ă sau un cântec de rai”; ,,Mi- dac ă ai impresia c ă o faci. Dac ă ______ai mutat Carpa ţii-n pleoape”; ”înainte de...” alunecam prin via ță În jurul nostru totul este infinit și „Prescur ă-mi rupi din sufletul împins ă de cotidian și de necesit ăț ile îmbrac ă o serie nelimitat ă de rostirii” etc., sunt doar câteva din pur materiale, ”dup ă...” con știenti- posibilit ăți. multele exprim ări metaforice aflate în zarea a început s ă modifica matricea Nelimitat ă este și poezia aproape fiecare poezie. mea existen țial ă într-un fel sesizabil sufletului nostru, care, uneori, î și Îns ă tematica poeziilor cuprinse și în textele pe care le-am scris. găse ște singur ă forma de exprimare. în acest volum este foarte divers ă, Cumva, am știut mereu c ă exist ă Poate c ă nici nu poart ă numele de chiar dac ă accept ăm c ă ele exprim ă ceva, undeva, un ceva pentru care poezie, poate c ă tot ce se na ște din acea bucurie a clipei, fiindc ă aproape înc ă nu aveam explica ții, dar care tr ăirile noastre poart ă alt nume și are fiecare poezie este, în acela şi timp, şi urma s ă m ă fac ă la un moment dat s ă o alt ă form ă decât cea pe care o un pastel, dar şi o poezie de dragoste deschid por țile unei lumi nu tocmai folose ște toat ă lumea. A scrie exact („Cu tine-i prim ăvara preacurat ă”; accesibile în mod obi șnuit. Câteodat ă, așa cum sim ți și a transmite exact „Cu tine-am s ă p ăş esc în centrul ceea ce tr ăiam m ă speria în asemenea forma în care este indus ă aceast ă lumii”; „Când vii cu mine spre măsur ă, încât preferam s ă părăsesc în sim țire, reprezint ă nu numai un act de înalturi ” etc.). Dup ă cum în acelea şi grab ă starea în care ajungeam, curaj și asumare, ci și o mare libertate poeme se afl ă destule idei din care se în țelegând totu și c ă în interiorul meu, și bucurie. desprind cuget ări de natur ă sau undeva în mine, este ceva foarte Nu am preten ția de pionier al filozofico-religioas ă („Ca o duminic ă vast și insuficient explorat. Acum, cuvintelor, dar știu c ă tot ceea ce am sau un cântec de rai / Un clopot pe imagina ți-vă cum a fost s ă deprind scris mai ales ”dup ă...” are un anumit munte în ceruri b ătând, / Ca o treptat tehnici care s ă m ă ajute s ă con ținut vibra țional din spectrul duminic ă sau un cântec din rai, / în țeleg ceea ce se petrece cu mine și luminii care pe mine m-a atins în cele Lumin ă stelar ă pe creste urcând”). Şi să preiau cumva ini țiativa multora mai complexe forme. - de ce nu? - se afl ă şi poezii dintre experien țele vibra ționale prin Sunt con ştient ă c ă genul de str ăbătute de sentimentul patriotic care am trecut. Acest lucru mi-a texte pe care le scriu nu pot fi („Moldova din biseric ă se na şte”, schimbat multe dintre perspective, percepute în deplin ătatea lor de cei „Imn Centenarului”, „Din Vorone ţ mi-a reconfigurat matricea care nu au traversat anumite albastru ne cuprinde”, „Mi-ai mutat existen țial ă, cum îmi place mie s ă experien ţe spirituale şi c ă mul ţi se pot Carpa ţii-n pleoape”). spun și a avut un extraordinar recul în bloca în plasa formei înainte de a o Este greu s ă o incluzi pe Tatiana ceea ce am scris ”dup ă...” . dep ăş i şi a se l ăsa leg ăna ţi de nuan țele Scurtu Munteanu într-o grupare Am revenit asupra multora dintre fondului, dar îmi asum orice riscuri în poetic ă postmodernist ă. Ar putea s-o cuvintele mele scrise ”dinainte de ...”, speran ţa deschiderii acelui festin al fac ă, poate, critica literar ă. Un găsindu-le acum alte în țelesuri și alte sim ţurilor interioare pe care îl doresc „Cuvânt înainte” la un volum de profunzimi. Cele care au rezonat cu tuturor celor care au curiozitatea de a versuri nu poate avea ca „obiect” un modificarea mea datorit ă luminii, le- păş i în spectrul luminii a şa cum am asemenea demers. Totu şi, prin am p ăstrat și le-am dat un nou suflu pășit eu în cursul interioriz ărilor care lirismul s ău, a ş îndr ăzni s ă o apropii unde am considerat, iar cele n ăscute m-au condus la realizarea acestui de etapa „tradi ţionalist ă” a lui Ion din momentele de medita ție le-am volum, în care lucr ările mele sunt Pillat, în care, spune George pres ărat printre ele, încercând s ă înso țite de mandale, libere s ă Călinescu, se simte „o exuberan ţă construiesc în acest fel un pod peste o recep ționeze culoarea sufletului poetic ă, o ţâşnire direct ă, nesilit ă a lume care nu a mai fost a mea din fiec ărui cititor. lirismului”. momentul de cotitur ă. MIHAELA RA ȘCU

45

stelele vor da semne / c ă duhul nu publica ţii în revistele de specialitate din doarme, // dimine țile din mugur România şi nu numai. înverzind), îns ă chiar și moartea poate Volumul de debut, Între alb şi fi cucerit ă prin iubire („Noaptea negru nu e un volum scris cu stâng ăcia împlinirii depline / rai de bucurie n ăștea şi emo ţia încep ătorului ci, este scris cu / c ăuta lini ștea”). o maturitate debordant ă. Tendin ţa Trezirea naturii la via ță , cu lumina și scriitoarei de a se confesa meditativ şi căldura soarelui, nu e perceptibil ă doar metafizic, etic şi profund totodat ă, o cu v ăzul, ci și cu auzul („Se aud cum reg ăsim aproape in toate textele. cresc ierburile și înfrunzesc p ădurile”). De ce Între alb şi negru ? G ăsim Iar femeia, ca o ploaie, binecuvânteaz ă aceast ă sintagm ă pus ă intr-o alt ă form ă sufletul și îl umple cu bunurie, f ăcându- dar cu acela ş sens, în teza l s ă rodeasc ă („Pune-ți la ferestre / „De şert ăciune şi ascez ă” în opera lui frumoasele curcubeie ale dimine ții, / Tudor arghezi. Autoarea se fixeaz ă între așteapt ă femeia de ploaie, / te atinge cu cele dou ă alegându-şi cu grij ă timpul şi fiorul ei înl ănțuit de fluturi”). locul, fiindu-i destul de facil acum, spre Pân ă și ora șul e atins de fiorul iubirii contemplare şi alegere. De aici şi dintre oameni și o însufle țește cu franche ţea ideatic ă şi stilistic ă a propria lui dragoste („ Și ora șul / cu o exerci ţiilor sale literare. Are nevoie de singur ă inim ă. // O dragoste pe care o calea aceea de mijloc. Cântecul de împarte / cu peste m ăsur ă / pentru iubie,anotimpurile, dorurile care curg fiecare suflare”). spre asfin ţit par o s ă dezam ăgeasc ă. Nicolae V ălăreanu Sârbu dezv ăluie în Dac ă va interveni, în cele din urm ă, „M ă vei chema, dar eu n-am s ă mai volumul de versuri Femeia de ploaie plecarea, aceasta va fi acceptat ă cu o vin”. (Editura Ecreator, Baia Mare, 2019) dăurire total ă pentru cel ălalt („îmi place Cople şit ă de meandrele nop ţilor şi acest miracol care este via ța. să iei ce-ți convine din mine / și s ă pleci într-un final,învingându-şi povara Pentru c ă, într-adev ăr, via ța este un fără s ă te chem înapoi”). gândurilor ca o consolare stimulativ ă miracol și trebuie pre țuit ă ca atare Totodat ă, moartea nu este definitiv ă, spune: Am s ă le-ar ăt hienelor viclene / („Dac ă via ța n-ar fi atât de frumoas ă, / fiind urmat ă întotdeauna de via ță Cum poate s ă tr ăiasc ă o blând ă c ăproar ă atât de gr ăbit ă, / și noi atât de („Via ța și moartea doar în schimbare / / încheind apoteotic cu o doin ă urzit ă şi nep ăsători / am pre țui la timp miracolul alternativ ă sunt”), iar omul nu trebuie tr ăit ă de propria fiin ţă , men ţinându-se ei”). să lase via ța s ă treac ă pe lâng ă el, ci s ă în planul substitu ţiei magice, Via ță ce se deruleaz ă, cu sui șuri și o apuce strâns în bra țe, aceasta fiind un fr ământând povestea prin transpunerea coborâ șuri, între na ștere („Aroma dar de la Dumnezeu („Dumnezeu cu ochiului. na șterii din cofragul nop ții / toarn ă fa ța luminat ă de a ștri / prive ște Prin acest volum de debut, obsev ăm rozul în alveole”) și moarte, trecând, miracolul vie ții și mediteaz ă”). pregnan ţa unui principiu expresiv. inevitabil, prin iubire („ Știe s ă uite / Pe alocuri, versurile nu au verv ă Astfel reconstituit, acest volum sus ţine cum moare în fiecare clip ă / plin ă de (ultimele dou ă versuri din Trebuie s ă ecourile care r ăzbat din afar ă. Cea ţa din iubire neîmplinit ă”). știi s ă ascul ți ori poemul Speran ță în fa ţa ochilor interiori se estopează şi se Totu și, chiar și atunci când persist ă inegralitatea sa), îns ă întotdeauna sunt presimte nu forma, ci atingerea surd ă a teama de neîmplinire, iubirea e arzând ă, sincere, înc ărcate de sensibilitate și esen ţei. Uneori, prin n ălucirea ochiului, nu cade prad ă dezn ădejdii („Dragostea lumin ă. găse şte fantomatica c ăutare într-un arde-nl ăuntru, / nu se opre ște și î ți DANIEL LUCA spa ţiu ce nu-i mai apar ţine decât ca o umple trupul cu pofte, / gândurile bântuire. Astfel, r ămâne suspendat ă vâneaz ă pl ăcerea, ochii cap ătă cearc ăne într-un zbor pe care nu-l poate defini / dar nu se las ă sedu și pân ă nu v ăd decât printr-un eufemism. Reg ăsindu-şi adev ărul”), ci determin ă omul s ă lupte încrederea de sine, este hot ărât ă s ă cu sine însu și („Cine particip ă la lupt ă demonstreze pân ă la urm ă esen ţialul las ă loc mor ții, / înfrângerii ori existen ţei fiin ţei. victoriei, / întotdeauna se ridic ă În jocul de linii, motivele orfice, deasupra, / s ă afle cine e ști și cum se (iubirea pierdut ă, anotimpurile, erosul, ridic ă vertical și drept”). absen ţa) fuzioneaz ă cu st ări existen ţiale Dar, în acela și timp, omul știe s ă întregind arsenalul dup ă metamorfoze păstreze în suflet iubirea ca pe o tain ă impresioniste. („În tine-i lumea, în tine-i iubitul, / Tot Chiar şi atunci când str ălucirea de ce se-ntâmpl ă n-o s ă divulg”). suprafa ţă , inefabil ă a clipei surprinse, se În schimb, iubirea este izvor de retrage şi ceea ce este dedesubt î şi arat ă lumin ă, alungând întunericul pân ă și chiar fugitiv filonul. Înainte de toate din cel mai îndep ărtat cotlon, inclusiv îns , poeta intuie te c , prin golurile de De şi, volumul de poezie al Piro şcăi ă ş ă din cuvânt („Lumina din lumin ă lumin ă ale unui peisaj, Eros, poate s ă înflore ște, devine flac ără, / înso țește Szekely este un volum de debut târziu, autoarea are un vechi statut în lumea ias ă la iveal ă din col ţul cel mai singular cuvântul și intui ția vie”). al sufletului. literară sighi şorean ă şi nu numai. Se manifest ă atunci și spiritul de Aceast carte merit s fie citit i Prezent ă la toate evenimentele culturale ă ă ă ă ş revolt ă contra întunericului, ce nu se recitit ă. las ă înfrânt cu una cu dou ă („Rup şi chiar o bun ă organizatoare a acestora. Piro şca Szekely, are foarte multe ION OPRI ŞOR întunericul din carnea nop ții / pân ă

46

fiec ăruia dup ă comand ă: primarului, de pild ă, „cu chipuri din gazeta Românul , la care era abonat”, şi cu

„Bolnav de locul unde s-a „Domnul Carol şi soa ţa sa, născut”, Ştefan Mitroi revine, iar şi Elisabeta”, boierului Capr ă, împ ătimit iar, în Câmpia Teleormanului, în vân ător, cu „capete de c ăprioare”, cu cătunul vechi, „înfiripat în mit şi „mistre ţi fioro şi şi iepuri ce d ădeau s ă pr ăbu şit în istorie” (Ioan Es. Pop), din sar ă peste loitre”, lui Ambrozie „cu a c ărui „hum ă” s-a ivit în lumin ă ca, lăutari şi scene de nunt ă”. în alt veac, Ion Creang ă. Şi, tot ca E locul (sau timpul?) când oame- humule şteanul, se întoarce nu în locul nii se duc la Bucure şti cu c ăru ţa ade- geografic al na şterii (poate nu vărat ă (iar nu cu Carul Mare) dup ă întâmpl ător nenumit, nefixat între cump ărăturile de soi, cum ar fi cele ni şte parametri spa ţiali, ci doar plasat de nunt ă, uneori sunt jefui ţi pe drum, undeva, lâng ă Drumul Muscalilor ), ci dar se resemneaz ă, convin şi c ă pl ă- în vremea de mult apus ă a copil ăriei. tesc pentru un hybris , un p ăcat de Parafrazând observa ţia casei înc ălcare a m ăsurii, a mersului firii: natale, „care ne ţine minte pe to ţi”, – Niculina fusese avertizat ă de mam ă- „copil ăria ta cânt ă, nu coco şul” –, sa c ă va pl ăti amarnic dorin ţa de a zicem şi noi chiar de la început: îmbr ăca rochia de mireas ă la botezul copil ăria lui Ştefan Mitroi poveste şte ______copilului. Tot pentru un p ăcat pl ăte şte întâmpl ările din „Goarna lui Tuturuz” E locul (sau timpul?) unde biserica şi Loghin cel tân ăr, care moare îngro- (RAO, 2019), nu naratorul. face schimb de sfin ţenie cu oamenii pat sub un mal de p ământ, iar „faptul Că este a şa, iat ă câteva dintre (o dat ă o împrumut ă, atunci când că existau dou ă gropi pentru un sin- multele mir ări şi explica ţii de copil „mo şnegii de pe pere ţi” se sp ălau pe gur r ăposat nu putea fi str ăin de via ţa prin a c ărui logic ă este v ăzut ă, mâini în cristelni ţa în care r ămânea tat ălui, care tr ăia cu dou ă neveste”. receptat ă, filtrat ă, interpretat ă „praful de sfin ţenie” de pe trup şorul E locul (sau timpul?) în care realitatea: „ ţi-e atât de fric ă de pruncului nou botezat, a doua oar ă o anonimul c ătun î şi are propriul sfânt, venirea pe lume, încât î ţi vine s ă ţipi. înapoiaz ă mortului aflat pe n ăsălie, pe Moache, slab de minte şi peltic, ce Şi chiar ţipi. Eu ţip şi acum, dovad ă când „mo şneagul” al c ărui nume îl abandonase şcoala şi p ăzea ciurda de că mai am înc ă de venit”; ori purtase coboar ă din icoan ă şi, prin vaci a satului, dar care salveaz ă dintr- nedumerirea c ăreia nu-i g ăse şte atingere, îi d ă înapoi sfin ţenia). În un incendiu icoana Maicii Domnului. răspuns: „cum avea s ă-l recunoasc ă rest, sfin ţii p ărăsesc icoanele doar de E locul şi timpul unde şi când printre cei învia ţi din mor ţi pe bunicul dou ă ori pe an – de s ărb ătoarea nu- oamenii se las ă mai degrab ă „învin şi Constantin”, al c ărui chip nu-l v ăzuse melui lor şi de ziua tuturor sfin ţilor. de moarte” decât s ă se lase învin şi de nici m ăcar într-o poz ă, c ăci nu se E locul (sau timpul?) când pân ă via ţă . fotografiase „la Obor”, unde erau şi biserica „avea şi ea micile ei r ău- Se întâmpl ă multe în c ătunul câteva ateliere de pozat! Ori solu ţia tăţ i, influen ţat ă probabil de prezen ţa înjghebat, cu câteva genera ţii în urm ă, de a-l face pe Moache s ă re ţin ă câte necuratului pe zidul din spatele pe m ăgura sem ănând cu cre ştetul unui ceva din cele înv ăţ ate la şcoal ă, care-i altarului, unde d ădea vesel din coad ă uria ş. Întâmpl ări de via ţă şi întâmpl ări intrau pe o ureche şi-i ie şeau pe în fa ţa unui cazan cu smoal ă încins ă de moarte, de iubire şi de crim ă, de ailalt ă: „Poate c ă trebuia inversate în care se perpeleau câ ţiva p ăcăto şi”. război şi de pace, întâmpl ări mai mici urechile!”. Ori constatarea referitoare E locul (sau timpul?) unde î şi duc sau mai mari, mai vesele sau de-a la piciorul de lemn de salcie al lui traiul de zi cu zi familii cu câte patru dreptul tragice… Pelencea ce înfrunze şte dup ă vreun an sau cinci copii, oamenii se numesc De pild ă, se întâmpl ă s ă cad ă de purtare: „Se vede treaba c ă Gheorghe, Constantin, Ion, Florea, cerul în fântân ă, unde „st ătea […] cu lemnului de salcie nu-i pl ăcea s ă fie Petre, Ilie, dar mai cunoscu ţi sunt du- genunchii la gur ă” şi de unde îl scoate picior de om, ci tot salcie”. Ori pă porecle, dup ă „înf ăţ işare, metehne cu ciutura bunicul lui Burghezu. adorabila logic ă infantil ă ce încearc ă sau întâmpl ări”: Ca ţaoanu, Ţuicaru, Se întâmpl ă ca, pe vremea r ăzbo- să fac ă ordine în gradele de rudenie Putinic ă, Coco şatu, Studiatu … iului cu turcii, prin sat s ă treac ă, din cimitir: „mormântul tat ălui era E locul (sau timpul?) unde rătăcind drumul, Ion C. Br ătianu, tat ăl mormântului fiului. Mormântul bunica Niculina „st ătea pe un sc ăunel Vizirul , care, impresionat de lipsa str ănepotului era str ănepotul la poart ă şi îndruga vorbe, tr ăgându-le unei şcolii, un an mai târziu, va mormântului str ăbunicului”. Ori… dintr-un caier mare, dar mare de tot, trimite banii necesari ridic ării unui Să revenim, odat ă cu naratorul, ce începea din via ţa ei şi se ducea, astfel de loca ş pentru copiii c ătunului. în c ătunul copil ăriei, de fapt în trecând prin vie ţile p ărin ţilor” pân ă la Se întâmpl ă ca, întors din r ăzboi, copil ăria naratorului. E locul (sau vremurile de început ale c ătunului. unde fusese decorat de mare şalul timpul?) mirific unde p ământul şi Femeile î şi ţin rochiile de mireas ă ale Antonescu pentru vitejia faptelor, cerul î şi fac tot felul de servicii, unde mamei în lada de zestre, b ărba ţii Simion La şu s ă îl înjunghie cu baio- lumina, trecând prin oameni, scoate însemneaz ă pe marginea calendarelor neta, pe la spate, pe Aurel, fiindc ă „se „întunericul pe care îl g ăsea în ăuntru” biserice şti întâmpl ările deosebite. ţinea” cu Lalica, nevast ă-sa. Iar Lali- şi-l a şterne la picioarele omului, şi Tâmplarul satului construie şte s ănii ca se întâmpl ă s ă se arunce în → acel întuneric se nume şte umbr ă. pe care le împodobe şte cu picturi, RODICA LAZARESCU

47

fântân ă „ca s ă-i arate lui Aurel c ă nu-l E un t ăcut „paradis în destr ăma- tr ădase, a şa cum nu-l tr ădase pe re”: din c ătunul crescut cândva pe o Simion în timpul anchetei”. măgur ă mai sunt în picioare doar câ- Se întâmpl ă ca sania frumos teva case, fântâna, clopotni ţa, cimiti- împodobit ă „cu l ăutari şi scene de rul, şcoala… Şi cum casele împ ărţeau nunt ă”, tras ă de un cal alb, în care cu oamenii aceea şi existen ţă , într-o pleac ă mirele Ambrozie şi mireasa bun ă zi de iarn ă, se hot ărăsc s ă plece Petru ţa, strângând „la piept un buchet ca „s ă în ţeleag ă de ce acum n-o mai de flori albe, care nu erau altceva împ ărţeau”, s ă ajung ă adic ă la ora ş, decât respira ţia ei înghe ţat ă”, s ă cad ă să-şi caute fiii, pe Hariton care nici în copca t ăiat ă în ghea ţa iazului – măcar el nu mai trecuse pe acas ă de lăutarii picta ţi de Pelencea plutesc pe amar de vreme. Dar mai ales, ap ă, iar instrumentele lor urc ă în asemenea casei lui Hariton, s ă văzduh, ca în celebrul tablou al lui în ţeleag ă ce se întâmpl ă cu lumea, Marc Chagall, „Bestiar şi Muzic ă”. „de ce o atât de mare înstr ăinare între Vie ţile trec cu viteza suveicii de dou ă lumi ce-au fost odat ă aceea şi”. la „r ăzboiul mondial de ţesut” al Rămâne pe loc, veghindu-le dru- bunicii, oamenii se mut ă în „casa cea- mul şi urm ărindu-le cu privirea, nu- lalt ă, din vale, tot din p ământ şi ea, mai biserica, ea, care „ ştia totul des- dar f ără nicio fereastr ă, ca s ă nu-i tul- pre satul din vale”. Şi mai r ămâne şi bure lumina soarelui somnul”. P ărea cimitirul, chiar dac ă n-ar fi avut ni- o lume bine întocmit ă. Numai goarna ciun motiv s ă r ămân ă, fiindc ă nu mai lui Tuturuz ademenea-prevestea cu era nimeni de murit în c ătunul p ă- sunetul ei o iminent ă stricare a răsit… În frunte cu casa lui Ghinea, ordinii: Tu tu tu tu tu tuturu tu tu! într-un convoi amintind de compa- La vremea când ar şiţa verii m ă „P ărea o lume bine întocmit ă. nionii lui Harap-Alb, alunecau la vale apropia într-un fel fizic, dar şi Pân ă într-o zi, când s-a stricat ceva. Şi ca ni şte s ănii, ferindu-se de orice sufletesc de prietenii din Israel am copiii n-au vrut s ă le mai semene întâlnire ce le-ar fi putut primejdui primit de la doamna Madeleine părin ţilor. Spre mirarea copacilor. Iar călătoria, împinse din spate şi Davidsohn (mul ţumesc Mada!) cea spre cea a p ăsărilor, au ales s ă protejate de gândurile bisericii şi de mai recent ă scriere a sa, romanul A tr ăiasc ă în alte cuiburi” Tu tu tu tu tu pumnul mic de sfin ţenie aruncat din patra fiic ă, (ed. Hasefer 2019). tuturu tu tu! S-au dus… Aşa încât, urm ă de Sfântul Moache, „fostul Cunoscute fiindu-mi scrierile autoa- dispar, pe rând, s ăniile de pe drum, prost al satului”. rei, un condei exersat, plin de farmec apoi dispar chiar şi oamenii – unii se Elegie a lumii ce a fost şi nu mai şi fascina ţie, am fugit de canicul ă, m- mut ă în cimitir, al ţii la ora ş… În lipsa este, a timpului ce a murit de dou ă ori am a şezat în fotoliul preferat şi am lor, „ap ăsate de urât”, intr ă în p ământ – o dat ă cu copil ăria naratorului, a început s ă citesc. A şa m-a prins seara, şi casele. Sau ajung „în burta furnici- doua oar ă cu satul, g ăsim în scrierea dar şi, cu o mic ă pauz ă, diminea ţa… lor”. Însu şi cimitirul se preg ăte şte s ă lui Mitroi şi câteva subtile s ăge ţi spre Ca de obicei povestea m ă sechestrase moar ă, c ăci „n-avea de ales. Ce i se realitatea absurd ă a zilelor noastre: în surprinz ătoarele ei meandre şi întâmplase satului trebuia s ă i se în- şcoala ridicat ă pe timp de r ăzboi se uitasem inclusiv de c ăldura excesiv ă tâmple şi lui”. Mor şi mormintele, dar închide pe timp de pace, Moache, care nici nu m ă mai interesa. nu toate – mai tr ăiesc cele pe care le care z ăbovise trei ani într-a-ntâia f ără Povestea, aparent foarte simpl ă, ţine în via ţă via ţa unei rude, precum a înv ăţ a m ăcar s ă-şi scrie numele, a- pune în prim plan o fat ă care se na şte mormântul bunicului Constantin. Ori juns „sfânt” şi închis sub turla biseri- undeva în România, într-un or ăş el, ca cel al mamei cu care naratorul cii, se apuc ă de scris o carte de în ţe- fiind a patra fiic ă, într-o familie de vorbe şte din când în când: „simt c ă lepciune: „cum s ă scrie o carte cineva evrei, oameni a şa cum sunt în toate mormântul mamei e viu. Şi c ă, tot care n-a citit în via ţa lui p ământeasc ă tipurile normale, muncitori, tradi ţio- rugându-l întruna, o s ă-mi r ăspund ă”. una? Şi s ă fi vrut, n-ar fi putut, pentru nali şti, preocupa ţi de mica lor afacere Pân ă şi din goarna lui Tuturuz, că Moache nu ştia s ă citeasc ă.” care necesit ă îns ă munc ă şi mult ă nemaiavând cine s ă sufle în ea, Tu tu tu tu tu tuturu tu tu! seriozitate… Spun c ă povestea este rămâne numai rugina, a şa cum doar Precum cântecul mitologicelor sirene, doar aparent simpl ă, deoarece nu rugina a r ămas şi din coco şul de tabl ă irezistibil şi am ăgitor, a r ăsunat acesta este stilul consacrat al doamnei de pe casa înv ăţă torului. cândva pe uli ţe sunetul goarnei lui Davidsohn, ci unul total diferit, cu Cu mult ă u şurin ţă , moartea „se Tuturuz – goarn ă de tabl ă din care nu multe planuri subtile, uneori chiar cuib ăre şte” în „locul unde înflorise în va r ămâne decât rugina, a şa cum tot greu de descifrat dac ă lectura merge atâtea rânduri via ţa”, a şa încât, în cele praf se va alege şi din c ătunul aflat pe prea repede ori dac ă cititorul trece în din urm ă, moare chiar şi timpul, „c ă-i măgura din câmpia teleorm ănean ă. grab ă peste rânduri. era şi lui urât f ără oameni”. Dac ă la „Te duc, te duc, ’napoi nu te mai Oricum, în orice familie s-ar fi teleorm ăneanul Marin Preda în veacul aduc! ” – aceasta era promisiunea vi- născut feti ţa, ar fi fost un prilej cel trecut timpul avea înc ă r ăbdare cu clean ă, previziunea sumbr ă a „goar- pu ţin de gânduri şi griji. Poate c ă a şa oamenii, pentru c ătunul lui Ştefan nei”-oracol a lui Tuturuz din cel mai ar fi devenit şi în acea familie dac ă Mitroi, „disp ăruser ă zilele. Tot a şa, trist, sfâ şietor de trist roman al lui tat ăl, om în ţelept şi cu mult umor, → săpt ămânile, lunile, anii…”. Ştefan Mitroi. MIHAI BATOG-BUJENI ŢĂ

48

nu ar fi considerat acest eveniment ca unor atacuri mâr şave, devine un fiind unul fericit m ăcar pentru faptul exploatator şi un du şman al că astfel se exprima voia Celui de poporului , destinat prin urmare unei Sus, iar planurile sale sunt cinice distrugeri fizice. întotdeauna mai bune decât ale Nu voi detalia calvarul prin care trec noastre. Era un evreu care gândea cele dou ă fiin ţe r ămase în urma sa, corect într-o lume a c ărei normalitate, simpatica Dodo, un personaj casnic din p ăcate, urma s ă intre într-un mai greu de în ţeles în zilele noastre şi declin iremediabil. eroina, tân ăra Mina, aflat ă acum la Feti ţa î şi tr ăie şte primii ani în acest una din r ăscrucile vie ţii. Voi aminti climat familial şi social considerat îns ă figura plin ă de candoare a firesc şi doar a şa ne putem explica de copilului Moi şel ă cel care pare ce schimbarea vremurilor îi dau for ţa complice la un joc al destinului necesar ă de a rezista, dar şi împreun ă cu un diamant care apare şi Marcel Lup șe, Scai posibilitatea de a face compara ţii. dispare purtat de for ţele unei logici ______Via ţa avea s ă o supun ă unor mari şi superioare şi care î şi va îndeplini cesteia, un gând luminos aflat cumva grele încerc ări, acelea care chiar îi menirea atunci când va fi temeiul în contradic ţie cu ansamblul! Acela ridic ă tulburătoare interoga ţii unei noi vie ţi pentru familia copilului. că într-un timp oarecare, greu de interioare r ămase de multe ori f ără Este admirabil folosit ă tehnica: precizat în condi ţiile unor cumplite răspuns din partea divinit ăţ ii c ăreia îi roman în roman aceea care îi d ă restric ţii, toate personajele, dup ă ce se sunt adresate. autoarei posibilitatea de a extinde vor sfâr şi încerc ările, se vor întâlni Moartea mamei, adop ţia, plecarea mult câmpul de analiz ă a vremurilor acolo unde via ţa le va fi nu neap ărat familiei din ţar ă, dezastrul zilelor de înaintea şi în afara spa ţiului personal uşoar ă (aici to ţi scriitori evrei sunt război, dar şi perfidia noilor condi ţii de existen ţă . Considerate ca fiind foarte sinceri), ci doar lipsit ă de socio-economice postbelice, cam la lucrul cel mai de pre ţ pe care nene spaimele zilei de mâine, o via ţă în fel de crunte pentru evrei precum cele Sandu, om de altfel cu o bun ă stare care po ţi spera c ă tu şi copii t ăi au un anterioare, îns ă perfect acoperite de materială, le las ă urma şilor, nu sunt viitor. lozincile unei propagande cine ştie ce bijuterii ori alte valori Şi, iat ă, la sfâr şit, romanul se încheie mincinoase, explic ă deruta în care se materiale, ci amintirile sale. Acelea în cu reîntâlnirea familiei, de fapt o poate g ăsi un tân ăr care î şi d ă seama care deportarea pe criterii de reg ăsire de sine a tinerei fete, că în jur totul este o cumplită neîn ţeles, dar şi o salvare miraculoas ă înconjurat ă acum de acea atmosfer ă făţă rnicie. Tân ăra de acum, student ă, devin m ărturii istorice ale unor pe care o credea uneori definitiv simte cum scopurile ascunse ale noii vremuri întunecate. Iar dac ă cititorul pierdut ă. O r ăsplată binemeritat ă şi democra ţii se bazeaz ă mai ales pe parcurgând aceste pasaje va sim ţi chiar a şteptat ă de cititor care vede distrugerea modului de via ţă gerul, foamea, epuizarea şi disperarea astfel c ă visele, dac ă ai puterea de a tradi ţional al evreilor, cei care în orice omului aflat nu singur şi înconjurat de crede în ele, se pot împlini! societate din lume, din antichitate şi du şmani prin pustiul Bugeacului, va Romanul este unul dintre acelea care pân ă în vremurile moderne, au fost cunoa şte ce înseamn ă for ţa unei ar putea fi povestite îns ă, în acest caz, clasa de mijloc, prin urmare coloana scrieri din care nu lipse şte nici ascult ătorul nu va avea acces la lumea vertebral ă a societ ăţ ii. Evident aceste informarea, dar nici talentul. lui adev ărat ă aceasta putând fi scopuri, cât se poate de tic ăloase şi Autoarea recunoa şte cu acea devoalat ă numai prin lectur ă. Fiindc ă, foarte asem ănătoare pe fond cu ceea admirabil ă sinceritate dintotdeauna, aşa cum doamna Madeleine ce fusese înainte sunt greu de în ţeles că aceste pasaje de tip memorialistic, Davidshon ne spunea cu ani în urm ă: pentru omul de rând şi nu pot fi sunt de fapt tr ăirile unui v ăr care Sunt un om la fel ca oricare altul, explicate prea u şor nici chiar de trecuse prin asemenea groz ăvii, dar poate numai cu singura diferen ţă c ă speciali şti. nu asta este importat din punct de am sim ţit înc ă de timpuriu nevoia Un personaj emblematic, cel de-al vedere romanesc, ci exerci ţiul unei lumi paralele cu cea de toate doilea ca importan ţă în construc ţia exprim ării literare dus la perfec ţiune. zilele, o lume imaginar ă numai a romanului, caracteristic pentru Exist ă în carte, pe tot parcursul a- mea, în care s ă-mi pot dezbr ăca timpurile ante şi post belice din ţara ______halatul de medic, ba chiar şi halatul noastr ă, este carismaticul nene Sandu, de cas ă, f ără s ă-mi fie jen ă de tat ăl adoptiv, un om cult, inteligent, ridurile sau imperfec ţiunile mele… cu o familie exemplar ă, dar greu Toate scrierile mele sunt rupte din încercat ă de destin. El devine tipic mine... pentru figura evreului perfect încadrat Ei bine, în aceast ă scriere, o vom societ ăţ ii şi timpului s ău. Un om care, găsi pe autoare al ături de îngerul s ău cu toate greut ăţ ile ivite în cale, păzitor, care s-ar putea numi chiar reu şeşte s ă r ămân ă demn, s ă-şi Dodo, dar şi de generoasa ei muz ă înfrunte destinul şi s ă g ăseasc ă care, împreun ă cu Madeleine, î ţi solu ţiile aparent salvatoare. Ei, bine, dăruiesc ţie, cititorule, câteva ceasuri probabil tocmai aceast ă uria şă for ţă fericite de bucurie şi r ăsf ăţ intelectual ă şi psihic ă de a rezista intelectual, înso ţite, firesc, de un bun tuturor vicisitudinilor îl va face ţinta Marcel Lup șe, S ălcii la Cotu Morii prilej pentru a c ădea pe gânduri.

49

în ochi, mul țimea adunat ă atunci, în 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, în ȘI ORIGINALITATEA ochi (p. 160). ABORD ĂRII SUBIECTULUI Evident, în toate aceste pagini, De câ țiva ani buni, de când scriu autorul Poporului de pro ști, versus despre c ărțile poetului, publicistului, Mihai Eminescu dă dovad ă în primul eseistului și nu în ultimul rând, ale rând, de originalitate în abordarea loialului meu prieten târn ăvean, subiectului, oferind totodat ă citito- Răzvan Ducan, pot afirma c ă nicio rului, o fant ă aparte, prin deschiz ătura clip ă n-a existat s ă nu m ă frapeze în căreia acesta s ă poat ă observa atât tot ceea ce scrie el, problema origina- întâlnirea cu lumea de la adunarea din lit ății abord ării subiectelor culese din 1 Decembrie 1918 , cât și ideea de a-l varii domenii. Litera augusta , ap ărut ă întâlni pe Eminescu în ochii la editura Vatra Veche (1) și având prietenilor dragi rev ăzu ți în Boto șani. acest inedit atu, propriu autorului Începând de aici, cum am spus, de Strig ătului din curba lui Gauss - la pagina 149, s ă citesc acest volum mânuitor-sadea de metafore - e o ve- (și nu doar s ă-l r ăsfoiesc!) am pornit ritabil ă mostr ă a originalit ății modului lini știt și cu gândul împ ăcat, c ă ce său de aborda orice subiect. ______fusese greu trecuse și c ă urm ătoarele Poetul atipic care, a șa cum însu și o „durere” la purt ător și articolul Eu pagini cât și cele premerg ătoare aces- mărturise ște, a „tr ăit cultural” cel pu- am fost la Alba Iulia, la 1 Decembrie tora vor fi mult mai accesibile. Ade- țin pân ă în prezent, idealul s ău fiind 1918! Adic ă între o „born ă sufleteas- vărul gol-golu ț este c ă toate articolele „de a l ăsa mereu gravid ă clipa”, î și că”, vizând „emisfera” pledoariei urm ătoare momentului Eminescu și dovede ște înc ă o dat ă iscusin ța de a se pentru scris a poetului R ăzvan Ducan, momentului Alba Iulia, poart ă și ele juca cu verbul, presându-l bine în și cealalt ă „born ă sufleteasc ă” tr ădând amprenta unicului stil de a scrie „teascul expresivit ății”, și de a vedea o alt ă „emisfer ă”, și anume, cea a despre fapte tr ăite, stil care dep ășește via ța din jurul s ău sub lupa magiei patriotului R ăzvan Ducan - un mod cadrele celui publicistic. Urm ărite cu prestidigitatorului, a inventatorului de de-a dreptul original de a puncta, mare interes, urm ătoarele pagini vor- lumi noi . pornind de la memorabilele zile ale besc despre „exaltarea întâmpl ării” de Aceast ă carte, privit ă dincolo de Festivalului Mihai Eminescu de la a se întâlni cu personalit ăți cum ar fi simplul moft al scriitorului de a aduna Boto șani, necesitatea permanentei poetul Gheorghe Filip, c ăruia autorul mecanic, în volum, articole, cronici prezen țe a marelui nostru poet Mihai îi schi țeaz ă portretul, fie direct, în axate pe diverse teme – înainte de Eminescu în viscerele sufletului ori- felul urm ător: „Era mai liber decât toate, merinde sufleteasc ă pentru cărui purt ător de ștafet ă liric ă libertatea îns ăși. Poezia era cea care îi restul c ălătoriei pe acest p ământ - , româneasc ă. ținea aripile întinse (...) Era talentat și este mai întâi de toate, o veritabil ă Dac ă în Scrisul ca o „durere” la năbădăios, dar avea ceva de spus (...) pledoarie pentru scris, o fidel ă purt ător , r ăspunsul poetului la A fost un fel de Fraçois Villon al oglind ă retrovizoare și „autoportret întrebarea lui Nichita St ănescu, a fost litoralului românesc...” (p. 164), fie comportamental al respir ărilor” (2) în anul 1978, unul plin de tâlc „De- numai aluziv: „Ironic el, ironic eu, lirice ale profesorului-inginer de la aia, c ă m ă doare”, în Eu am fost la mi ștocar el, mi ștocar eu” (p. 163). De catedra unui liceu târgu-mure șan. Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918!, un mare impact este inedita scrisoare Oglind ă retrovizoare între alte oglinzi răspunsul s ău face aluzie la ceea ce în care Gheorghe Filip face referire la retrovizoare atât de necesare, în care ar fi vrut poetul s ă fie în momentele poetul Darie Ducan care-l vizitase pe oricum am privi noi, cititorii mai mult Adun ării de la Alba Iulia: fie „o spi ță acesta la Montreal: „ Pu știul era un sau mai pu țin versa ți, se poate vedea de la bicicleta lui Samoil ă Mârza, cea mic zeu fugit din Olimp s ă zvârle cum troneaz ă și de aceast ă dat ă, la fel cu care acesta a transportat din satul metafore pe de-a rândul, de-ați fi de impun ătoare (ca în toate c ărțile lui natal, Galtiu, la Alba Iulia, la 1 De- crezut c ă risipitorul de tinere țe nu e-n Răzvan Ducan), imaginea celui care cembrie 1918, aparatul fotografic (...) toate doagele sale ” (p. 165). La fel de ne-a l ăsat „o limb ă ca un fagure de un gr ăunte de nisip, un nesemnificativ vibrant ă este evocarea „întâlnirii” miere”, a poetului nemuririi noastre. gr ăunte de bioxid de siliciu”, fie „o peste timp, a autorului Vie țuirii în Articolele despre Mihai Eminescu, nu molecul ă din azotatul de argint al clepsidr ă cu personalitatea celui care tocmai întâmpl ător a șezate în inima fotografiilor imprimate” (p. 160). A șa a fost Romul Boil ă, avocatul c ăruia i acestui volum , reprezint ă pentru cum alt ă dat ă, Nichita St ănescu, se datoreaz ă apari ția între 1910-1914, mine , ca cititor foarte atent la cele privindu-l pe Tudor Arghezi în ochii a primei publica ții române ști din fos- mai discrete b ătăi ale inimii lirice a cu care acesta îl privise cu adev ărat tul Diciosânm ărtin, Românului târ- autorului Autoduminicilor , orice s-ar pe Eminescu în ochi, era convins c ă îl năvenean , și fost decan și prodecan spune, inima Li(te)rei Auguste . Re- privise el însu și în ochi, pe creatorul al Facult ății de Drept din Cluj (p cunosc nu numai faptul c ă și de Odei (în metru antic), tot a șa, autorul 168). De asemenea, paginile dedicate aceast ă dat ă mi-am permis s ă încep Literei auguste , îndr ăznind „s ă se uite excursiei grupului de mure șeni pe lectura de voie a volumului, cu croni- în ochii lui (ai p ărintelui Gheorghe drumul parcurs la începutul secolului cile dedicate comemor ării voievodu- Oprean), a șa cum el a îndr ăznit s ă se XX, de c ătre Badea Câr țan care î și lui liricii române ști, a șezate, nu în- uite în ochii mul țimii venite la Alba dorea cu ardoare s ă vad ă „cu → tâmpl ător, între articolul Scrisul ca Iulia”, e convins c ă a privit el însu și NICOLAE SUCIU

50

ochii lui, mari cât istoria noastr ă tre- inim ă î și are sediul și iubirea de frunte cu primarul, tot PSD, au cut ă și viitoare, Columna lui Traian, patrie!” Atât articolele referitoare la procedat la „ra șchetarea” Liceului acest certificat de na ștere din piatr ă al imortalizarea unor sentimente Teoretic Dumbr ăveni , singurul poporului român” (p. 170) – bun patriotice: Comuna Rîciu, jud. Mure ș, bastion solid de cultur ă, pentru prilej de prosl ăvire a limbii române a fost în mare s ărb ătoare!, M ărturii supravie țuirea c ăruia, de-a lungul de Ziua Limbii Române , prilej cu noi, cronica de la Biia, Tecuciul anilor, cu toate desfiin ță rile și care poe ții Nicolae B ăciu ț și R ăzvan literar-artistic - 50 , cât și articolele reînfiin ță rile, bunicii și str ăbunicii Ducan au marcat evenimentul de zile mai pu țin comode Eu sunt târn ăvean liceenilor de azi, î și scarificaser ă tot mari, recitând versuri de zile mari, get-beget și-mi pas ă!, la adresa ce avuseser ă ei mai scump. Știu c ă nu poeziile Întâmpinare (N. B ăciu ț) și prim ăriei din Târn ăveni, care nu și-a este cazul s ă detaliez aici, în aceste Limba român ă (R. Ducan (p. 179). făcut datoria în ceea ce prive ște pagini, un subiect atât de Dup ă 24 de pagini, un nou articol- comemorarea Marii Uniri și care i-a inconfortabil pentru unii. Totodat ă, pilon de rezisten ță , intitulat O inim ă dat poetului R ăzvan Ducan, la mă bucur c ă autorul acestei c ărți, prin pe o mas ă de opera ție este precum proiectele acestuia, r ăspunsuri cel curajul cu care iese întotdeauna în carburatorul unei ma șini, scos din mult evazive – articol care pare a fa ță și spune totul pe șleau, i-a ridicat caroserie, pentru repara ții, la un relua, fie ideea care st ă la baza subsemnatului mingea la fileu. Cert service auto , f ăcând referire la pamfletului „ Timpuri noi” la este c ă, dac ă subsemnatul, fost impactul inimii fizice „ap ărat ă de Târn ăveni! (pp. 35- 37), fie ideea profesor timp de 43 de ani la acest zăbrelele coastelor și chiar de abordat ă anterior, în liceu, n-ar fi știut s ă tac ă zi de zi, ani pl ămâni” (p. 185) - mu șchiul minune articolul Propuneri de Proiecte buni, a șa cum au t ăcut pe rând, - cu „inima sufleteasc ă”, aflat ă ca pentru a marca ANUL CENTENAR dumbr ăvenenii no ștri și când partidul „izvor al iubirii”, în spatele celei 2018, la Târn ăveni (p. 120-126), fie și statul de atunci (anii 60) fizice, cea în care sunt stocate din articolul Răspuns la o cârcoteal ă! deposedase acela și liceu de cl ădirea- bucuriile și durerile („Inima a fost și (pp. 127-131). mam ă, func ționând în catacombe și este, pentru cei mul ți, locul unde se Al ăturat apare cronica lui R ăzvan profesorii alergând cu cataloagele în cuib ăre ște fiorul dragostei, nu numai Ducan, la cartea de teatru a bra țe dintr-o parte a ora șului fost bucuria, ci și dezn ădejdea (...) Inima, subsemnatului, O lume cu raita-n sus , „liber regesc”, în cealalt ă, și când, ca loc predilect pentru trimis s ăge ți, lansat ă pe data de 17 noiembrie 2018, mai apoi, liceul fusese desfiin țat vârfuri de s ăbii și gloan țe, în condi ții la Casa de Cultur ă din Dumbr ăveni, pentru a doua oar ă, în 1978, nu ar fi de brutalitate” pp. 186-187), se ca și cum, privite fa ță -n fa ță , cele scris nici piesele de teatru și nici angajeaz ă în aceea și „dimensiune” a dou ă prim ării (Târn ăveni și recentele volume de proz ă scurt ă - originalit ății abord ării subiectului. De Dumbr ăveni) s-ar afla la o distan ță Povestind vei dobândi și Un selfie un mare efect sunt aici, inser țiile de incomensurabil ă una de cealalt ă, în pentru UE – posibile replici la Scrisul versuri cu care se finalizeaz ă articolul ceea ce prive ște modul cum mai marii ca „durere” la purt ător, rostind apar ținând uneia dintre cele mai lor și-au f ăcut datoria fa ță de totodat ă, camuflat: „De-aia, c ă m ă pătrunz ătoare confesiuni lirice, „destinele culturii locale”, și mai cu doare”. Cert este c ă, la bunul mers al comparabil ă cu Gând la 61 de seam ă fa ță de comemorarea unei localit ăți concur ă, nu atât ani (pp. 157-158), amintind, printre Centenarului. Dac ă totu și aceste culoarea politic ă a mai marilor, ci altele, de sfredelitoarele medita ții pe prim ării s-ar fi aflat departe una de omul care, vrând-nevrând, sfințește tema crizei ontice a cealalt ă, subsemnatul n-ar fi avut locul mai ales prin capacitatea sa de arghezienelor Nehot ărâre și Psalmi : puterea s ă conceap ă – semn de gândire, prin caracterul s ău și prin „Totul depinde de tine, Doamne,/ revolt ă, la urma urmei – piesele de deschiderea spre cultur ă. Abia acum îmi simt firava f ăptur ă,/ teatru apar țin ătoare volumului sus Chiar dac ă Litera augusta se încheie gata s ă nu mai fiu, te invoc,/ amintit , despre care atât de frumos cu articole cum ar fi: S-a stins Miluie ște-mă c-o respira ție gur ă la scrie de la Paris, în prefa ță , fiul lui scriitorul Hajdu Gyozo…, A ap ărut gur ă.// Sunt cel m ăsurat, Doamne, nu Răzvan Ducan, Darie Ducan – ele revista Vatra Veche, nr. 10 din 2018, măsor,/ Entitate ce se trece în mod însele înlocuitori de „propuneri de O publica ție nou ă…, „Luceaf ărul pământesc,/ Gândacul strivit sub proiecte” și de „r ăspunsuri la str ăluce ște și la Biia ”!, lectura pantof,/ Doar acum mi-l amintesc (...) cârcoteal ă” în arealul cultural destul cititorului competent continu ă prin Scap ă-mă, Doamne, înc ă o dat ă.// Voi de arid al Dumbr ăveniului. Lecturate derularea interesantelor file ale spune, sunt în mâinile tale, Doamne!/ atent, piesele de teatru reu șesc, cred, acestei c ărți, de la început, unde, în Cum nu am spus niciodat ă,/ Spusul într-o oarecare m ăsur ă, sub mantaua prima sut ă de pagini, alte întâlniri de simplu de apoi: A murit!/ D ă-i, alegoriei, evident, s ă comunice suflet î și spun cuvântul: Amintiri Doamne ne aparat o erat ă!//” revolta și totodat ă grea ța despre un mare scriitor – Paul (Depinde de tine, Doamne!) (pp. 190- subsemnatului, la ceea ce se întâmpl ă Everac, D-na Silvia Pop - un 191), urmând apoi ca, lâng ă articolul și la ora actual, în b ătrânul ora ș de pe iluminist al timpului prezent, „Florin despre inim ă, s ă fie ad ăugat (nu Târnava Mare, în care lovitura de Piersic pur și simplu”, Vatra întâmpl ător) cel despre Anul gra ție dat ă culturii locale a culminat Veche…la 100 de numere, Romulus Centenar ( În cinstea Anului în data de 22. 12. 2016, când, imediat Guga, evocat la R ăstoli ța, Centenar ). „Ce leg ătur ă are acesta cu dup ă desfigurarea copacilor din Actualitatea lui George Co șbuc, Dan articolul despre inim ă?” – se întreab ă parcurile urbei, onor Consiliul Local Tanas ă – un mare om, un mare pe bun ă dreptate cititorul și tot el î și (mai mult decât 50 % PSD, adic ă roman!, Lui Nicolae B ăciu ț, la 61 de răspunde prompt: „A! Da. Parc ă tot în invers decât cel din Târn ăveni) în ani!, In memoriam – Duca Ioan

51

(Ionel), „Fratele e pururi frate”. năsăudean ă (N ăsăud), iar din 2015 Întâlnire cu academicianul-poet fondator și secretar știin țific al

Valeriu Matei, Mure șeni…pe urmele revistei Astra Sabesiensis (Sebe ș- lui George Co șbuc, Semnal: „La Alba). Este de asemenea membru în taclale cu Dumnezeu” pe strune de comitetul de redac ție al revistelor: muzic ă folk! , fiecare consolidând Arhiva some șean ă (editat ă de Muzeul „tehnica” ineditei abord ări a Gr ăniceresc din N ăsăud, în redac ție subiectului („Florin Piersic și-a s ărit din 2015), Theologia (editat ă de umbra la Blaj, într-o întâlnire de Facultatea de Teologie Ortodox ă din frumuse țe și bun sim ț de 24 de Belgrad, din 2017), Anuarul carate ”, p. 31; Frumoasa mam ă, Colegiului Studen țesc de primul meu rai …, dup ă cum spunea Performan ță Academic ă al poetul Corneliu Vadim Tudor, a fost Universit ății Babe ș-Bolyai din Cluj- prima mea cas ă, locul unde s-a format Napoca (din anul 2015, fiind, din trupul meu, c ărat în spate de timpul 2014 și membru al acestui colegiu). vie ții mele”, p 67; „Poezia a f ăcut Datorit ă valoroasei activit ăți mereu cas ă bun ă cu publicistica, cu știin țifice desf ăș urate a primit o serie cercetarea cultural ă, cu eseistica și de premii și distinc ții din partea unor critica literar ă. Erau și sunt în prestigioase institu ții de înv ăță mânt și complementaritate în sufletul și în culturale. De și ar fi multe de ad ăugat, mentalul meu, ar ătându-mă a șa cum ne oprim aici în prezentarea autorului eram și sunt cu adev ărat”, p. 140 – volumului la care dorim s ă facem veritabil ă autoprezentare, printre Consecin țele particip ării României la referire în rândurile urm ătoare. altele), al ături de întâlniri cu oameni Primul R ăzboi Mondial au influen țat Avem în fa ță cartea semnat ă Pr. frumo și și cu personalit ăț i marcante, puternic soarta românilor, fie c ă erau Maxim (Iuliu-Marius) Morariu intitu- la tot felul de simpozioane și membri ai elitelor politice, militare lat ă: „Țara N ăsăudului” în timpul festivaluri care concretizeaz ă sau intelectuale, fie oameni de rând, Primului R ăzboi Mondial, aspecte permanenta leg ătur ă a autorului cu chema ți sub arme sau civili, r ăma și în memorialistice, socio-economice și pulsul culturii în Ardeal și în toat ă spatele frontului. culturale , volumul 1, prefa ță de pr. țara, cum ar fi: Concursul de poezie Dramatismul și complexitatea epocii prof.dr. Ioan Chiril ă, Editura Argo- Ocroti ți de Eminescu, Simpozion: anilor 1914-1918 sunt pregnant redate naut, Cluj-Napoca, 2018, 159 pagini. Centenarul Unirii Basarabiei cu prin documente oficiale și private, Pe foaia de titlu este men ționat faptul România, Mure șeni la Colocviile pres ă, fotografii și obiecte originale că lucrarea apare cu sprijinul literare „Timotei Cipariu ”, De ZIUA aflate în arhive și muzee de profil. financiar al Desp ărță mântului ASTRA CULTURII NA ȚIONALE, la Aniversarea centenarului primei „Vasile Moga” Sebe ș și al Reghin…15 ianuarie 2018, etc. conflagra ții mondiale a constituit un Ministerului Culturii și Identit ăț ii Fiind o carte în care publicistica se bun prilej pentru cercet ători de a Na ționale . Dup ă Prefa ță și Cuvântul întâlne ște armonios cu poezia, publica contribu ții inedite consacrate autorului , cuprinsul este clar bucuria cu durerea și confesiunea cu acestei tematici. Între cei care s-au structurat în șapte studii. pamfletul, Litera augusta, „ un dedicat acestui subiect se afl ă și Maxim Iuliu-Marius Morariu a document care e util și publicului tân ărul teolog Iuliu-Marius Morariu valorificat experien ța complex ă a larg, dar și istoricului literar sau (ieromonahul Maxim, n ăscut la 4 mai jurnalelor de r ăzboi și a bogatelor sociologului interesat de cultur ă” 1991, în localitatea Salva, jude țul mărturii care au supravie țuit de-a (3) îi reaminte ște cititorului c ă tot Bistri ța-Năsăud), doctorand al lungul anilor în folclorul românesc. ceea ce gânde ște, pritoce ște și scrie Facult ății de Teologie Ortodox ă din Jurnalul Colonelului Anchidim Răzvan Ducan, „cronicar al cadrul Universit ății „Babe ș-Bolyai” Șoldea, prezentat în primul studiu, vremurilor în dimensiunea lor din Cluj-Napoca. constituie o adev ărat ă m ărturie din cultural ă” (4), nu iese din matca lirei Iuliu-Marius Morariu desf ășoar ă o „Țara N ăsăudului” despre Primul de aur a poeticii sale, veritabil ă impresionant ă activitate știin țific ă. Război Mondial. P ărintele Maxim a „contemplare a omului din afara lui: Astfel, a participat la peste 100 de considerat a fi oportun ă o scurt ă dintr-un punct de vedere – acel al simpozioane și conferin țe na ționale și incursiune în biografia colonelului artei (adic ă al sentimentelor omului)” interna ționale, a publicat peste 250 de Anchidim Șoldea, la fel cum va (5), cu care și-a f ăcut triumf ător, studii și articole de istorie și/sau proceda și în cazul celorlal ți autori de intrarea în literatura român ă teologie în periodice știin țifice de jurnale de r ăzboi pe care le-a contemporan ă. pestigiu. Volumele publicate (dup ă descoperit în arhive, le-a cercetat și le-a pus în lumina speciali știlor, pre- BIBLIOGRAFIE : știin ța noastr ă, fi-vor 20) au tematic ă 1. Ducan, R ăzvan, Litera augusta , Ed. Vatra teologic ă și istoric ă, cu referire cum și a cititorilor interesa ți. Paginile Veche, 2019, p. 140. special ă la istoria Transilvaniei din triste, înduio șă toare, ce exprim ă 2. St ănescu, Nichita, Fiziologia poeziei, Ed. zona N ăsăudului. În domeniul dorin ța arz ătoare a colonelului de a Eminescu, 1990, p. 12. jurnalistic, amintim doar c ă, din 2013, ajunge acas ă, m ăcinat suflete ște de 3. Nicolae B ăciu ț, în prefa ța c ărții Litera augusta , Ed. Vatra Veche, 2019, p. 6 este fondator și redactor-șef al revistei cumplitul dor fa ță de cei dragi, în 4. Ibidem. Astra Salvensis , redactor al revistelor special de so ție, cu sentimente → 5. Nichita St ănescu, idem., pp. 68-69. Sem ănătorul (Tismana) și Astra LUMINI ȚA CORNEA

52

exprimate subiectiv, necenzurate sunt 1914-1916 . În lucrarea despre orfani citite cu interes ast ăzi. Autorul și v ăduve de r ăzboi se reitereaz ă Poetul și Țara... volumului remarc ă faptul ideea c ă r ăzboiul nu s-a sfâr șit odat ă incontestabil c ă însemn ările sunt cu încheierea p ăcii, fapt dovedit de M-au n ăscut p ărin ții mei încet, sincere, directe, constituind p ărți bogatele documente, al ături de Na șterea nicicând s ă nu m ă doar ă, importante ale memorialisticii de memorialistic ă, folclor, de înscrisuri Nu sunt eu cel mai iubit poet, război. Mai mult, trezesc curiozitatea oficiale – toate demonstrând Dar știu c ă îmi iubesc aceast ă Țar ă! cititorului contemporan. „duritatea experien ței Primului Al doilea studiu aduce în aten ție și Război Mondial și gravitatea Da, o iubesc și suf ăr deseori analizeaz ă comparativ dou ă „lucr ări” urm ărilor lui” (p. 86). Când lacrima pe suflet o apas ă, ce pot fi subsumate memorialisticii, Demn de aten ția speciali știlor și a Aceast ă țar ă plin ă de splendori, jurnalul sasului Gustav Zikeli din cititorilor este studiul dedicat tinerilor De care celor du și nici nu le pas ă, Bistri ța, ce prezint ă via ța de r ăzboi din Salva, elevi la Gimnaziul din spatele frontului, și însemn ările Gr ăniceresc din N ăsăud, într-o Când o vorbesc str ăinilor de r ău, lui Vasile M ăgheru șan care arat ă perioad ă istoric ă dificil ă, aceea a Afurisit le fie-n veci câ știgul, evolu ția frontului rusesc între 1915- evenimentelor petrecute între anii Eu am r ămas aici la sânul t ău 1918. Acestea reprezint ă „dou ă 1914-1918 – probabil o lucrare De-am îndurat și ar șița și frigul, mărturii inedite, de valoare periferic ă, singular ă cu aceast ă tem ă. Din analiza dar totu și nu lipsite de importan ță , documentelor școlare, autorul ajunge Dac-au plecat, tu nu ai nicio vină, privitoare la istoria zonei N ăsăudului la concluzia c ă în perioada Cei vinova ți sunt printre noi acum, și a Bistri ței în timpul Primului men ționat ă „elevii s ălăuani, de și Dar „judecata” vie ții o s ă vin ă Război Mondial” (p. 42). pu țini la num ăr și diferi ți ca Și pa șii ei gr ăbi ți se-aud pe drum... Urm ătoarele dou ă studii din volumul performan ță școlar ă, s-au str ăduit s ă prezentat sunt interesante prin faptul se numere între tinerii ce-și doreau O, Țara mea, cu marginile rupte, că au în vedere crea ția popular ă, mai des ăvâr șirea în cele ale culturii și Cu cimitire în afara lor, precis imaginea Primului R ăzboi educa ției, unii dintre ei f ăcând cinste, Unde zac, r ăpu șii t ăi în lupte, Mondial reflectat ă în lirica de r ăzboi prin presta ția lor, localit ăț ii din care Aceste vremuri vitrege m ă dor! din zona N ăsăudului și în cântecele proveneau” (p. 99). funebre din aceea și zon ă. Preotul Cercetând Registrul Matricol al Pe Horia, str ăbunul din Albac, Maxim eviden țiaz ă concis Parohiei Greco-Catolice din Salva, Îl trage iar Istoria pe roat ă principalele elemente prin intermediul aflat la Serviciul Jude țean Bistri ța al Și din durerea lui nu pot s ă tac, cărora se reflect ă imaginea r ăzboiului Arhivelor Na ționale , autorul Dumnezeu nu doarme niciodat ă! în folclorul zonei și concluzia c ă volumului ob ține informa ții despre lirica de r ăzboi supravie țuie ște și modific ările pe care r ăzboiul le-a NICOLAE NICOAR Ă-HORIA dup ă stabilirea p ăcii, de și dup ă adus configura ției localit ăț ii Salva, încheierea conflagra ției, „ea trece prezentând principalele aspecte printr-o etap ă de recul, fiind pus ă în demografice legate de natalitate din Bibliografia consemnat ă reprezint ă o umbra memorialisticii, și mai apoi, a perioada 1914-1916, ofer ă informa ții sintez ă a lucr ărilor și a preocup ărilor cercet ării istorice și istoriografice” (p. detaliate precum lista na șterilor, istoricilor din zona N ăsăudului, și nu 66). statistica pe sexe și ani, lista moa șelor numai, privitoare la perioada primei Consider ăm ca fiind inedit ă, în și prezentarea activit ății lor. P ărintele conflagra ții mondiale. cercetarea știin țific ă, aplecarea Maxim descoper ă și face cunoscut Cu bucurie remarc ăm ținuta grafic ă autorului asupra studiului cântecelor astfel trecutul unei localit ăți din a volumului, coperta semnificativ funebre, reliefând modul în care ele perioada r ăzboiului „oferind o fresc ă aleas ă, merite care se cuvin a fi reflect ă imaginea Marelui R ăzboi. de-a dreptul cotidian ă a unor realit ăți destinate Editurii Argonaut din Cluj- Prin exemplele ilustrative oferite, ale lui, din spa țiul românesc nord- Napoca. autorul eviden țiaz ă ideea c ă transilvan” (p. 112). În concluzie, studiile incluse în „experien ța trist ă a conflagra ției se Bibliografia selectiv ă aflat ă la volum au fost concepute pe baza unei repercuteaz ă și asupra unor genera ții sfâr șitul volumului este structurat ă în foarte serioase document ări în care s-au n ăscut la mul ți ani dup ă Surse arhivistice , Volume (un total de Arhivele Na ționale Bistri ța și în mari încheierea ei” (p.77). 81 de titluri), Studii și articole (49 de biblioteci din Transilvania. Ultimele trei studii din volum se lucr ări publicate în reviste consacrate Cunoscând preocup ările, activitatea și refer ă strict la realit ăți legate de sau volume știin țifice), Internet . multe din lucr ările p ărintelui Maxim localitatea Salva, locul natal atât de Urmeaz ă, dup ă bibliografie, rezumate Morariu, consider ăm c ă nu exist ă, în drag al p ărintelui Maxim: Urm ări ale în engleză și francez ă, indice de nume prezent, alt tân ăr cercet ător din zona Primului R ăzboi Mondial în și indice de locuri – toate atât de Năsăudului care s ă studieze cu mai localitatea Salva: orfani și v ăduve de necesare speciali știlor și, de ce nu, mult ă pasiune și dragoste istoria și război ; Elevi s ălăuani la Gimnaziul cititorilor în general. Remarc ăm în patrimoniul neamului românesc, care Gr ăniceresc n ăsăudean în timpul mod deosebit num ărul impresionant să realizeze opere în duhul valorii Primului R ăzboi Mondial ; Influen ța al notelor de subsol, fapt obi șnuit în române ști autentice. Dumnezeu s ă-i Primului R ăzboi Mondial asupra lucr ările p ărintelui Maxim, ceea ce dăruiasc ă putere s ă se înal țe pe natalit ății din localitatea Salva din dovede ște serioasa și îndelunga cărarea aleas ă! jude țul Bistri ța-Năsăud, între anii munc ă de cercetare, d ăruirea sa.

53

la sfâr șit./ Scrise tot la fel sunt, dar/ Uneori n-avem habar/ Cât sunt de îndep ărtate/ Sensurile ce li-s date ” Fiecare capitol are câte o

prezentare separat ă:,, Dragii mei, m- Autoare a peste o sut ă de c ărți, am str ăduit/ Omofone de-am g ăsit,/ majoritatea dedicate copiilor, poeta Apoi versuri am compus/ Și în fa ță vi Olimpia Sava s-a n ăscut în suflet cu le-am pus./ Ele-s grupuri de cuvinte/ taina „învârtitului cuvintelor”. Poezia Ce ne vin ades în minte/ Și vor fi la purit ății de pe t ărâmul copil ăriei a fel rostite./ În țelesuri diferite/ Ve ți înso țit-o mereu în c ălătoriile de vis, vedea c ă ele au./ Sfat din inim ă v ă printre armoniile dedicate lumii dau/ S ă le folosi ți frumos,/ S ă v ă fie copiilor. Este foarte greu de scris c ărți de folos! ”; ,, Facem mai pu ține gafe/ pentru copii, dac ă nu e ști d ăruit cu Când cunoa ștem omografe ./ De acest har. Am citit multe povestiri din aceea, v ă ofer/ Câte am g ăsit și sper/ lumea omenirii la început de drum, Totdeauna voi s ă ști ți/ Bine s ă le din lumea clipelor de început de folosi ți./ Sunt cuvinte ce se știu/ C ă cunoa ștere a vie ții, din lumea celor mereu la fel se scriu,/ Dar din ele nu mici. Foarte rar am întâlnit talent, se poate/ Doar un singur sens a dragoste, implicare în lumea copiilor scoate ”. no ștri. Olimpia Sava este dedicat ă Câteva exemple vin în ajutor: acestei existen țe, înv ăț ându-i pe copii „Glasu-mi este ascu țit chiar de sunt multe lucruri despre via ță , prin pu țin r ăcit/ Un creion am ascu țit cu ______întâmpl ări pe care le poveste ște în un ascu țit cu țit ”; „De rugin ă e apoi i-a l ăsat/Mi-au zburat asear ă versuri și în care are ca personaje mâncat /obiectul ar ătat/Fericirea mi- iar/Banii to ți din buzunar/ Gându-mi copii, anim ălu țe, plante. a mâncat /Traiul meu necugetat/Între zboar ă pe ima ș/ Unde zboar ă Cărțile Olimpiei Sava sunt, majo- ei s-au tot mâncat /Îns ă azi s-au flutura și” . Tot a șa dragul „alfabet” ritatea, grupate pe colec ții: Poezii împ ăcat/ O insect ă m-a-nțepat/Pielea românesc, folosit cu mult ă ecologice, Desen ăm și color ăm, îm- tare m-a mâncat ”...iar ,, cu para șuta în țelepciune, devine repede iubit și de preun ă înv ăță m, Împreun ă înv ăță m, sare veri șorul meu cel mare/Uneori tinerii înv ăță cei dar și de cei maturi. Scenete, Împreun ă înv ăță m sfin ții s ă sunt necesare/ alimente f ără sare /Dar Sufletul Olimpiei Sava este ni-i respect ăm, Simfonia naturii, Au- în curte se tot sare coarda f ără înc ărcat de frumuse țe, de lumi xiliare didactice, Povestioare hazlii încetare ”... , ,Toac ă o secer ătoare/ necunoscute, de lacrimi, de stelu țe și pentru voi, iubi ți copii , Legende. Spicele în graba mare/Meli ța întruna surâsuri însorite, de anotimpuri O carte special ă în crea ția toac ă/și nu vrea deloc s ă tac ă./ Toac ă luminoase de frunze speriate, de fulgi autoarei este îns ă volumul mama la legume/S ă ne dea bucate rătăcitori, de anim ălu țe r ăsf ăț ate ori „OMONIME ”, care este inclus în bune ”.. și tot a șa ajungem de la părăsite, de povestioare hazlii/ pentru colec ția mai nou ă „ Limba noastr ă-i începutul alfabetului, la sfâr șit, iubi ții copii. minunat ă”, în versuri ritmate, o ,,învârtind cuvintele” cu poeta Cât ă frumuse țe sufleteasc ă, sinfonie greu de realizat, în care Olimpia Sava, într-un mod original și omeneasc ă, spiritual ă ne ofer ă cu cuvintele sunt „învârtite” în multe și inedit: „ Clo șca noastr ă a zburat /Puii dărnicie și talent poeta Olimpia Sava! folositoare modalit ăți pentru cititori. ______Și ce ferici ți sunt copiii ță rii noastre Volumul de Omonime începe cu că mai exist ă poe ți, autori care scriu o mic ă prezentare: ,,OMONIMELE-s pentru ei cu toat ă dragostea . Scriu cuvinte/ La tot pasul întâlnite,/ Care pentru copii oamenii cu suflete mari sunt asemuite/ Când sunt scrise ori și frumoase și bine ar fi s ă mai rostite/ Separat, dar folosite/ Sunt cu citeasc ă și adul ții câteodat ă împreună sensuri diferite./ Limba ele-o cu proprii copii ori nepo ți c ărțile coloreaz ă/ Și o înfrumusețeaz ă./ V ă scrise de Olimpia Sava, n ăscut ă fiind prezint ă-aceast ă carte/ Dintre ele-o spre a le aduce în dar tuturor câte o bun ă parte,/ C ăci m-am str ăduit s- pagin ă de frumuse țe omeneasc ă. adun/ Omonime, s ă le pun/ Pentru voi Volumele ei merit ă s ă fie iubite, în poezie,/ La-ndemân ă s ă v ă fie” . citite, apreciate. Sunt rari autori Pe lâng ă omonime propriu-zise, născu ți cu harul crea ției pentru lumea volumul, care are 360 de pagini, copil ăriei, iar unul dintre ace ști con ține și câte un capitol completat creatori este Olimpia Sava, care s-a cu omografe și omofone: ,, Omofone - risipit în sute de poezii, povestiri s printre ele:/ Omonimele acele/ Din pentru noi to ți cei care mai copil ărim cuvinte alipite,/ Dar ca un cuvânt uneori prin proprii copii. rostite./ Noi gre șim destul de des/

Când le scriem, mai ales”; Marcel Lup șe, Buchet EMILIA DABU ,, Omografe m-am gândit/ S ă adaug

54

existen ţa social-cultural ă din vremu- rile noastre. Vasilica Grigora ş des- prinde cu u şurin ţă abilit ăţ ile şi harul DAR ŞI AL SENSIBILIT ĂŢ II autorilor invoca ţi, caracterele tipo- logice şi semnifica ţiile intuite ale A mai scrie azi c ărţi despre personajelor creionate în nara ţiile în cărţi este un act oarecum temerar, e cauz ă, subliniaz ă esen ţele şi semio- ca şi cum ai încerca s ă aduni frânturi tica evenimentelor amintite. Vom în cioburi de oglind ă în ideea de a întâlni surprinz ătoare interpret ări, ob ţine întregul r ăsfrânt în oglinda este suficient s ă arunc ăm o privire compact ă. Dar cu riscul c ă unele asupra cuprinsului c ărţii pentru a ne cărţi (poate cele mai multe) s ă se forma o idee despre capacitatea de piard ă printre pu ţinele care recl ădesc analiz ă literar ă, re ţinând reunirea principii şi configura ţii neb ănuite, detaliului cu axioma, a medita ţiei cu sem ănând miracole, esen ţe şi tr ăiri iluzia, a exilului interior cu faptul solare, asumarea critic ă asupra lor divers, a misterului cu realul. înc ă se justific ă, chiar în condi ţiile în O prim ă investiga ţie este cea care ambiguit ăţ ile o duc bine, se asupra volumului „C ăutând dup ă desf ăş oar ă în voie. Critica literar ă, mere”, în fapt o „c ăutare” a fericirii ______fie ea şi de întâmpinare, vine omului care se soldeaz ă cu e şecul îndreapt ă spre anumite genuri înaintea cititorului debusolat pentru căut ării sau mai curând al nec ăut ării literare sau spre c ărţile care-i ofer ă a-l ajuta s ă în ţeleag ă şi s ă discearn ă cunoa şterii de sine, dup ă care vom posibilitatea inform ării şi între textele lipsite de valoare şi cele întâlni diverse scrieri ale c ăror autori document ării într-un domeniu sau care ofer ă neîndoielnic mesaje, sunt mai mult sau mai pu ţin altul. Cartea Vasilic ăi Grigora ş face înv ăţă minte şi idei de a fi re ţinute. cunoscu ţi. Vasilica Grigora ş dispune parte mai mult din aceast ă zon ă a Cititorii nu au cum s ă nu observe de mijloacele identific ării elemen- lecturilor de ordin profesional. cum ei în şişi pot trage foloase în telor „de baz ă” ale c ărţilor comen- Criticul tr ăie şte în orizontul rigorii şi selec ţia c ărţilor. Între critica literar ă tate, între care amintim: „Universul al cerebralului, într-o etic ă impus ă şi lectur ă se creaz ă o punte necesar ă tainic între Dumnezeu şi umbr ă”, de scrisul autentic, dar ideile lui nu şi important ă, o rela ţie interdiscipli- „Un pod binecuvântat între anti- sunt numai ra ţionamente reci, pot fi nar ă în care evaluarea critic ă şi re- pozi”, „Valeriu Lupu – cu pa şii des- umplute de suflul existen ţial al ceptarea textului intr ă într-o ecua ţie tinului”, „Urma Soarelui în lumina fiin ţei autorului. În cazul de fa ţă cu mecanisme subtile de func ţiona- anotimpurilor Anei Urma”, „Valea luciditatea, într-un melanj firesc cu re, cu un echilibru sus ţinut de sim ţul poete - între ironie şi luciditate”. sensibilitatea, cu care construie şte critic şi, pe cale de consecin ţă , de Cum se ştie, cititorul este un discursul critic îi este de mare ajutor gustul lecturii. Am citit cu interes „consumator” ce se las ă u şor autoarei acestui volum pentru ca manuscrisul (printul) doamnei influen ţat de gust, în dauna demonstra ţia specula ţiei s ă fie cât Vasilica Grigora ş Seninul din inima exercit ării unei judec ăţ i proprii, de şi mai conving ătoare. cărţilor, manuscris care iat ă a luat a posteriori poate emite o justificare Referin ţele pe care le are deja înf ăţ işarea frumoasei c ărţi pe care a actului lecturii. Gust ă ceea ce i se Vasilica Grigora ş o confirm ă nu acum o r ăsfoim cu voluptatea celui ofer ă şi, pân ă la urm ă, hot ărăş te numai ca poet ă, eseist ă, publicist ă, atras de noutate şi prospe ţime. singur dac ă îi place sau nu ceea ce monograf, ci şi ca un impun ător Vasilica Grigora ş se plimb ă cu cite şte. El are o motiva ţie afectiv ă critic literar. Aici re ţinem nume dezinvoltur ă printre c ărţi, îi sau intelectual ă, func ţie de care se cunoscute precum Teodor Pracsiu, „parafeaz ă pe autori”, le analizeaz ă ______George Anca, Petrea Iosub, Mircea textele nefor ţând canoanele potrivit Regneal ă, Ioan Micl ău, Dan Pl ăeşu, cărora mesajul etic al literaturii este Cezarina Adamescu, Victor Cilinc ă, integrat în emo ţia general ă. Miraco- Mariana Gurza, Tudor Cicu... lul operei conduce spre universul Autoare a peste 15 volume, cu o unei lumi expresive ca reflex al unei încreng ătur ă literar ă divers ă, profunde cunoa şteri a lumii reale. Vasilica Grigora ş î şi leag ă numele Autoarea cronicilor literare (unele ar de via ţa cultural-literar ă vasluian ă şi putea fi etichetate şi ca minunate nu numai, de lumea filtrat ă coerent eseuri) din volum, constat c ă pleac ă şi armonios chiar în condi ţiile de la ideea c ă este greu s ă te impui neg ării con ştiente a nepl ăcutului într-un noian de c ărţi scrise sub înconjur ător, ale refuzului asumat în semnul reflexelor reci de stele, altele spatele cuvintelor din c ărţi şi chiar inundate de metafora tandr ă pân ă la din Seninul din inima c ărţilor la care iubire şi înc ă alte şi alte puzderii de se adaug ă automat şi sufletul lor. Da, pagini în care dau n ăval ă, sub aripa cărţile care nu sunt altceva decât ocrotitoare a (ne)inspira ţiei, ideile oglinda timpului, un timp al eului vis ător de iz baladesc şi ro- memoriei şi al cunoa şterii umane. mantic, metafizic şi realist, pân ă la NICOLAE BUSUIOC

55

La închiderea edi ției plat , cu personaje deduse și înglodate, sporadice, care s ă dea m ăsura calit ăților Cărți noi, de autori mure șeni precum unele ale lui I.L. Caragiale, în sale exegetice indiscutabile. realitatea conferit ă de pres ă. Îns ă presa Selec ția autorilor are marja ei de la care trimit ele este, de aceast ă dat ă, subiectivitate, dar îi permite s ă trateze presa Turnului Babel. fără complexe autori de altitudini Dup ă Dic ți- Marii violoni ști au, uneori, triste țea diferite, aplecându-se cu în țelegere și onarul de luc și de a nu fi și mari compozitori și se deta șare asupra fiec ăruia, detectând (2017), R ăzvan mul țumesc s ă scrie caden ța câte unui suficiente detalii care s ă justifice Ducan ne concert celebru, care apoi, interpretat op țiunea, analizând f ără superioritate, propune o carte astfel prin indica ții specifice, le va duce nu din vârful limbii, c ărți c ărora cel mai similar ă, din numele mai departe. E o oper ă adesea li se respinge orice șans ă, înc ă extravagan țele parazitar ă și critic ă totodat ă. R ăzvan înainte de a fi parcurse. sale manifestate Ducan reu șește s ă converteasc ă aceast ă Cristina Sava are capacit ăți și în spa țiul public oper ă în crea ție și s ă îi confere, la calit ăți pe care, din p ăcate, nu și le-a virtual. Cu rândul ei, lirism. exploatat suficient, din considerente mai atitudine de one-liner , trecând prin DARIE DUCAN mult sau mai pu țin circumstan țiale. I.L.Caragiale ( și el, adesea – involuntar (*Răzvan Ducan, INJEC ȚII DE CUMIN ȚIRE Aceast ă carte îns ă sper s ă însemne – flaubertian), cu un oarecare ocol de (Aforisme, panseuri, viziuni, ironii, șuruburi, un nou început, pentru autoare în primul sârme, alte lemne), Ed. Vatra veche, 2019 rând, dar și pentru literatura mure șean ă, ingenuitate prin Poeme într-un vers de Ion Pillat, dar cu ar țag calmat din pentru c ă Târgu-Mure șul are nevoie de realitate prin/pân ă la limba lui Esop, un critic literar care s ă panorameze fenomenul cultural din zon ă f ără aceste Injec ții de cumin țire* reu șesc o încrâncen ări, f ără excese provinciale de foarte interesant ă t ăietur ă dramaturgic ă În orizontul meu adjective, dar și f ără accente de dispre ț în realitate, fertil ă precum p ământul literar, apari țiile suveran, de excludere f ără drept de amestecat cu gunoi de grajd. În acest Cristinei Sava au apel.. sens, ele pot fi privite ca ni ște morale cu fost tot mai Cristina Sava demonstreaz ă, prin fabula suprimat ă sau ca fiind juc ării conving ătoare, „Orizonturile (sale) literare”, c ă are folosite, unele rupte, altele roase și toate ceea ce îmi instrumentele necesare pentru o dând seama despre timpul în care tr ăim. dovedea c ă evaluare corect ă, pentru valorizarea Une macédoine de fruits , cum ar spune încrederea mea de contribu țiilor locale care nu a șteapt ă francezul, schije ale unui spirit polemic speran ță se nici superlative, dar nici judec ăți prin vindecat de patim ă și care pot fi tu șele confirm ă și c ă avem de a face cu unul omisiune. unei realit ăți în care spiritul ludic las ă s ă dintre criticii și istoricii literari care, Demisia criticului de la principiile se întrevad ă un fond grav, absurd nel ăsat dus de valuri, și-a urmat deontologice nu face servicii nim ănui – uneori, p ăcălit alteori, unele dintre destinul, cu respect pentru cuvântul nici criticului, nici literaturii în general, aceste ziceri putând fi bune replici ale scris, pentru valoare, cu deta șare fa ță de celei mure șene în particular. unui P ăcal ă online , pus – al naibii! – jocurile de culise ale literaturii. În deceniile opt și nou ă, revista între subiect și predicat, ca virgula. S ă Format ă la școala poeziei mure șean ă fanion, „Vatra”, și criticii încurce. Sau în drum, ca ursul. Ele sunt religioase, c ăreia i-a dedicat o tez ă de acesteia erau și promotorii scriitorilor cumin țite doar tematic, puse într-o doctorat, Cristina Sava nu avea cum s ă mure șeni. ordine, arghezianul Manual de moral ă abdice de la principii morale și de la o Autoritatea critic ă a Cristinei practic ă nefiind nici el str ăin de acest conduit ă de bun cre știn. Sava, câ știgat ă cu trud ă și st ăruin ță , gen literar mai degrab ă dezvoltat ca o Lecturile sale critice*, nu atât poate s ă relanseze prin judec ăți critice excrescen ță a stilului decât ca urmare a sistematice, cât corespunzând unor corecte, oneste, printr-o abordare unei tradi ții. Ce ni se pare a fi cel mai afinit ăți elective, au determinat o sistematic ă, recuperatorie a celor trei important în aceste pastile ( sârme , selec ție generoas ă, integrând contribu ții decenii în care a fost pus ă între șuruburi , alte lemne etc., dup ă cum locale în cele na ționale, abordând cu paranteze închise, mi șcarea literar ă autorul însu și inspirat le nume ște) este obiectivitate teme care ar fi putut fi mure șean ă, marginalizat ă pân ă la faptul c ă ele împlinesc func ția de confiscate de un subiectivism ignorare. persona . Ele sunt m ăști, extrageri dintr- provincial. Degradarea rela țiilor între un vacarm aproape dantesc, dar chibi țar Interesant e c ă, de și cunoa ște scriitorii locali, încrâncenarea ca în Joyce. Din g ălăgia de peste zi, din pulsul vie ții culturale/literare locale, exclusivist ă aduc prejudicii pe termen toat ă p ălăvr ăgeala inutil ă de pe internet Cristina Sava nu a ținut cont de lung, în condi țiile în care, oricum, (știri, propagand ă, ego etc.) ne r ămân în animozit ăți ori adversit ăț i, autori în literatura pierde teren în fa ța ofensivei minte replici a șa cum ne r ămân când aparen ță incompatibili reg ăsindu-se informa ționale electronice și nici c ărțile travers ăm o pia ță ticsit ă de oameni. confortabil în acela și sumar de carte. printate pe hârtie nu se simt prea bine, Zumzetul acela furnicar l-a redat foarte A manifestat elegan ță și echilibru în tiraje confiden țiale și în distribu ții de bine R ăzvan Ducan în aceste c ărțulii fa ță de subiecte din orizontul său de tip familial, iar cititorii î și fac tot mai care sunt, de fapt, una singur ă. Aceste așteptare: credin ța, vârstele poeziei, greu timp pentru lectur ă. replici nu trebuie atribuite lui R ăzvan destinul literar, dialogul ca necesitate Pentru cei care mai cred în Ducan, ci personajelor sale, care le în țeleas ă. virtu țile artei literare, Cristina Sava e un rostesc și prefer ă s ă r ămân ă în off , ca Nu doar c ă am încurajat model de bune practici. ni ște veritabile personae . E o commedia exploatarea resurselor critice ale Și înc ă nu e totul pierdut! dell’ arte fără cod aici, asem ănătoare Cristinei Sava, dar am și impulsionat NICOLAE BACIU Ț muzicii atonale, dar cu mai mult ă carne ideea de recuperare și aducerea între și relief. Putem vorbi despre un teatru (*Cristina Sava, ORIZONTURI LITERARE, coperte de carte a preocup ărilor critice Ed. Vatra veche, 2019)

56

CAPRA POETULUI de Bucuresti zi, de secunde De o vacan ţă la Bucuresti De ieri îl preocupa capra vecinului. Unde Nicolae Rotaru pune paie pe Are, Doamne, o capr ă… focul cuvintelor. De-ţi vine s ă-i bei ap ă din bot Am venit s ă ne leg ăm destinele Merge la cosmetic ă în fiecare vineri Cu gândurile din colivia îngerilor! Şi când vine nici nu se uit ă la el Ce profunde sunt triste ţile Vorbe ște ungure ște s ă nu în ţeleag ă Bucurestilor… nimic În parcuri primavara se umple de Dă din coad ă s ă îl bage în draci flori Mănânc ă a șa manierat florile pe care i Dac ă mai spuneti poeme simt c ă voi le d ă înnebuni Că se simte pre ședinte de bloc Le spun celor veniti din toata ţara ______Îi e și fric ă s ă doarm ă, poate nici nu Mai bine bem palinca de Satu Mare şi Acum când scriu bate clopotul de la exist ă mânc ăm mur ături Biserica Doamnei Poate e capra din visele lui de Mai bine vorbim de cataclisme Preo ţii stau şi privesc spre cer, când duminic ă imaginare vine odata Isus ? Poate e capra din visele lui de luni Am nevoie de voi şi de spaimele Geo Calugaru st ă sub ploaia de „Dac ă nu-mi aduce ţi capra vecinului voastre, prieteni primavar ă, visând poeme cumin ţi Nu mai vin la cenaclu” Ca şi cum a ş vorbi mâine în Poeme duse la biseric ă Strig ă el, disperat ! parlament despre iubire Sfin ţite, care ştiu Tat ăl nostru… Merge prin Herestrau cu ultima carte Ca şi cum a ş trece cu privirea citit ă frunzele peste cetatea sfânta O oarbă plânge dupa col ţ , ma şinile Priveste iarba cum cre şte în vreme ce ocolesc cu sfin ţenie pa şii o calc ă. Acum, cand scriu asta, În vreme ce Ioan Ratiu îi explica Pe paginile c ărţii cre şte iarba, se aliniaza planetele poeziei infinitul Pe m ăsur ă ce cite şte paginile Bucurestiul e de fapt o doamn ă E prima oarba care ştie tabla înverzesc timid ă înmul ţirii „Dac ă nu îmi aduce ţi capra vecinului E de fapt gandul nostru despre E prima oarb ă care scrie povesti şi nu mai citesc c ărţi” doamne timide aude luna plângând. Strig ă el disperat. Care cro şeteaz ă rime încruci şate Mă suna iubitele disperate şi uitate în atunci când La Bucuresti s-a inventat t ăcerea magazine nu te privesc în ochi S-au inventat lucrurile simple şi În vreme ce schimb ă rochii iar eu Vai, prieteni veni ţi de peste tot adev ărate dispar în noapte… Voi chiar crede ţi c ă acum suntem cu Despre frumuse ţe, iarb ă şi flori Toate iubitele mele schimba rochii adev ărat Spune Florin Grigoriu în vreme ce între ele Că scriem cu adevarat, pentru iubite noi Şi se iubesc între ele adev ărate Privim în alt ă parte… Am auzit c ă au f ăcut sindicat Şi bem din sticle pline cu fantezii Iata, Silvana Andrada d ă ora exact ă Asocia ţia fostelor mele iubite adev ărate... călătoriilor Aşa cum se va înfiin ţa Asocia ţia prin galaxii literare Uite Eduard Ene cum m ă prive şte cu viitoarelor mele iubite la întîlnirea special ă cu Micul Prin ţ interes “Dac ă nu îmi aduce ţi capra vecinului Autorii de la cenaclu aprind focul în Vrea s ă îl trec în noul meu testament nu mai iubesc nici o soba Vrea s ă îi las pixul cu care am scris cenaclist ă cu scrisorile iubitelor, iubirile de la Timisoara Chiar dac ă a scris 3 c ărţi slabe, (Iubitele umbl ă aiurea prin parcurile Hei, Florin Grigoriu, poetele nop ţii Şi o sa ma uit urât la bucure ştence…” memoriei afective Te privesc prin geamuri difuze Spun, disperat ! Prin parcurile p ărăsite ale umbrelor Poate vi s ă le spui cum le cheam ă… De ieri ma preocup ă capra vecinului, cenacliere) George Calin, poveste şte amintiri cu Capra de Bucuresti noi ( Ce stiti voi ce inseamna o capra A trecut pa ştele când Proasp ăt venit de la ambasada t ăcerii, adevarata, Lacrimile au îmb ăls ămat mieii t ăcerii De la întilnirea cu generalul Nichita De Bucure şti !) Hoin ărind prin Nisipul clepsidrei, În fa ţa acestor lucruri Are, Doamne, o privire Elibera ţi de singur ătatea uit ării George Calin cuget ă, adânc De-ţi vine s ă-i bei ap ă din bot! ______El , omul care

De când îl ştiu PRIETENILOR DE LA cenaclu se reîndragoste şte de noi

Omul care, Frumoase sunt crea ţiile voastre de cînd îl ştiu Cu care sp ăla ţi diminea ţa ochii împrumut ă cerului ploaia. copacilor GEORGE TERZIU Sunte ţi prietenii mei de prim ăvara, de Marcel Lup șe, Flori de leac

57

AȘ VREA S Ă FUG mai soarbe-mi lin polenul de pe trupul . fierbinte precum soarele ceresc sărut ă-mă din cap pân ă-n picioare aş vrea s ă fug dar nu s ă m ă feresc cu buzele fierbin ţi şi parfumate iubitul meu ce vrei s ă-mi sf ărâmi aş vrea s ă-ncepi cu sânii de se poate scutul şi noaptea c ăci m ă tem nespus de mă las în voia ta ca o copil ă soare ce nu a fost atins ă pân-acuma mă-nv ăluie timidit ăţ i de floare şi z ău c ă nu fac drag ă pe nebuna şi simt fiori pe ceaf ă şi pe spate tu amiroase-mă precum m-ai rupe din nici n-aţi purces la drum buze curate lumin ă iar eu simt o continu ă dogoare ADELINA FLEVA ______

Niciun sinistru nu-ți st ă-n cale care-mi vegheaz ă neastâmp ărul Cât o patim ă te-anim ă; răstimpul și serile Doar moartea-i zeu, ce te pr ăvale, dintre ast ăzi și mâine Din fiirea ta sublim ă. și apoi, și apoi, și-alt ădat, și alt ădat TRECERE când cerul cu astrele în ve șmintele noi Ca lini ștea înser ărilor mă prive ște uimit trecem nep ăsători gânditor și mirat MEDITA ȚIE peste imensul amestec prin toate ferestrele. de lumini și umbre Admirându-i vastitatea, gânditori -uneori Icari, alteori, Prometei- LA FINAL precum siha ștri, și din când în când V-ați închipuit vreodat ă ce-ar fi cerul ceea ce p ărem a fi. Rareori în țelegem fără a ștri? că z ăvorându-ne sufletul N-ar mai fi lumina Lumii, ci imens ă Cerul se mir ă dar tace în atâtea și-atâtea zidiri pustiire pământul-indiferent devenim nevisate Viscolind suflarea mor ții peste- ne a șteapt ă r ăbd ător întruchip ări pe care ntreaga omenire. la întâlnirea mut ă le vor alinta vânturile din locul anume le vor mângâia ploile Meditând cu ne-mp ăcare la etern și unde suntem chiar noi. iar toridul s ărut al mirelui Soare necuprinsuri, le va trezi la via ță . V-ați închpuit vreodat ă ce-ar fi omul DESEORI fără visuri, Dup ă scurgerea nisipului Fărăr doruri și iubire, f ără lacrimi și Sunt deseori trist în implacabila clepsidr ă durere, -Pesc ăru ș c ăzut în nisip- pieri-vor amintirile și frica. Fără vrerea ce-l înal ță peste noime și pentru c ă mi-e a șa un dor mistere? de toate gândurile pure NICICÂND care se nasc și mor Ar mai fi, el, înger-demon, ne-ntrupate-n vreun chip, Voi învia ce-a fost frumos stercurându-și arca vie ții, un chip oarecare -Ca un Luceaf ăr, ca un Soare- Printre Scylla și Carybda, cum se ori într-un fantastic zbor În pomul vie ții r ămuros, nevoiau profe ții? spre o gean ă de zare Ucis de-nghe țuri și ninsoare. Și-ar mai fi n ăscocitorul – pui de mi-e dor de visul și t ăcerile Pas ăre M ăiastr ă, Cele spuse și nespuse, Care urc ă muritorul pân ă lâng ă bolta- Le voi chema la mine, iar ă, albastr ă? Doruri, gânduri, toate-apuse Vor înflori ca prima oar ă. OD Ă Iar dorin țele ucise Miracole și vechi mistere Sc ălda-le-voi în apa vie Sunt p ământene și cere ști, A șipotului plin de vise Dar uria șul între ele Spumegând spre ve șnicie. Știi bine, omule, tu e ști! Am ărăciuni și-ndurer ări, Tu n-ai rivalul și m ăsur ă, Otr ăvurile ce m ă-nghea ță , Și nu te-asemeni cu nimic: Nicicând n-or mai g ăsi c ărări Nici în iubire, nici în ur ă; Să-mi sting ă soarele din via ță ! În juru-ți, totul e prea mic. IULIU IONA Ș Marcel Lup șe, Cl ăițe

58

fiind considerat în continuare, al ături de al ţi colegi, „nedemn” şi „nepreg ătit”. În istoria culturii române şti, Ştefan Bezdechi a r ămas îns ă ca un mare savant, specializat în clasicismul greco-latin şi format inclusiv în ambian ţa generoas ă a (XXVII) Şcolii Române din Roma. Istorici transilv ăneni la Accademia Nici medievi ştii transilvani di din Roma în perioada forma ţi în ambian ţa Şcolii Române interbelic ă – câteva evoc ări din Roma nu au fost mai prejos. Începem cu Virgil V ătăş ianu (1902- Nicolae Lascu (1908-1988), fost 1993), unul dintre cei mai mari ______profesor şi prorector al Universit ăţ ii istorici de art ă români, n ăscut la public ă un studiu despre însemn ările din Cluj, s-a ocupat la Roma de Sibiu, zon ă din care provin o serie de de c ălătorie ale lui Claudio Rangoni, Metamorfozele lui Ovidiu mari istorici, de la Ioan Lupa ş şi nun ţiu apostolic în Polonia, (Ephemeris, VI, 1935, p. 368-441), Andrei O ţetea pân ă la Ioan Moga şi dintre anii 1599-1605 (la paginile pentru a deveni apoi unul dintre Aurel Decei. A fost membru al Şcolii, 378-518), în care se reflect ă de fapt cei mai mari exege ţi ai vie ţii şi ca bursier, între 1930 și 1931, apoi, ca situa ţia Transilvaniei în timpul lui operei marelui poet latin. A fost angajat (secretar/loc țiitor), în Mihai Viteazul, Sigismund Báthory, traco-dacic ă, macedonean ă, illiric ă) şi 1934-1936 şi 1938-1946 (în ultima Gheorghe Basta şi Radu Şerban. despre etnogeneza românilor, cu un perioad ă, cu scurte întreruperi). Autorul era tân ărul studios Nicolae bun specialist în istorie antic ă Pornind cu studiul originilor Buta (bursier în 1924-1926), devenit universal ă. A studiat la Roma, reprezent ării iconografice a apoi, între 1927 și 1929, asistent la găzduit de Accademie, între anii 1932 Adormirii Maicii Domnului (La Institutul de Istorie Na ţional ă din și 1934. Nu se poate trece Dormitio Virginis) – studiu publicat Cluj. Tot el a scris şi despre unele peste Ştefan Bezdechi (1888- în Ephemeris, VI, 1935, p. 1-49 –, „ştiri tip ărite”, italiene – în total 472, 1958), provenit din vechiul regat, Virgil V ătăş ianu a devenit un exeget publicate ca anexe – de la finele filolog clasicist de marc ă, cu trimiteri al artei medievale române şti, cu secolului al XVI-lea (1599-1603) spre istorie, filosofie şi teologie, lucr ări de referin ţă despre despre Ţă rile Române autorul singurei lucr ări redactate în vechile biserici de piatr ă din Ţara (Diplomatarium, II, 1930, p. 72-304), latin ă din câte s-au publicat în anuarul Ha ţegului sau despre pictura mural ă înscrisuri în care era exaltat curajul Şcolii (despre concep ţia Sf. Ioan Gur ă din nordul Moldovei, cu tratate şi lui Mihai Viteazul în ap ărarea de Aur privind filosofia sinteze despre arta româneasc ă şi Cre ştin ătăţ ii amenin ţate de otomani. platonician ă – Ephemeris, I, 1923, european ă a evului de mijloc. Era Un coleg al lui Nicolae Buta a fost şi p. 291-337), preocupat de adeptul concep ţiei c ă la baza „clujeanul” Gheorghe Vinulescu mo ştenirea clasicismului greco-latin specializ ării în istoria artei trebuie (originar din Banat), secretar- în Evul Mediu şi epoca Rena şterii. A să stea studiul aprofundat al istoriei bibliotecar (între 1931 și 1940) la studiat ca bursier la Accademia di generale, na ţionale şi universale. acela şi Institut de Istorie Na ţional ă, Romania în 1923-1924. A publicat Alexandru Dobo şi (1899- care a publicat tot în Diplomatarium cronologia domnilor Ţă rii Române şti 1951), n ăscut la Medie şu Aurit, (IV, 1939, p. 75-135) studiul Pietro de Naum Râmniceanu (Sibiu, 1944) jude ţul Satu Mare, bursier în Diodato e la sua relazione sulla şi s-a interesat, cu mare acribie, de anii 1929-1931, a început cu studii Moldavia (1641), relevant pentru via ţa şi opera lui Nicolaus Olahus, clasice, legate de vechiul ora ş situa ţia Moldovei din timpul lui considerat de el, pe atunci, „primul Bovillae (Ephemeris, VI, 1935, p. Vasile Lupu. umanist de origine român ă” (Nicolaus 240-367), pentru a se afirma apoi în Gheorghe Vinulescu s-a aflat Olahus, primul umanist de origine ţar ă ca medievist (cu prec ădere) în între bursierii de la Roma în anii român ă, Gorj, 1939)14. Profesor de mediul academic clujean, cu lucr ări 1936-1938. limba şi literatura greac ă veche la legate de trecutul Transilvaniei. Acad. IOAN AUREL POP Universitatea din Cluj (1919-1951) şi Dobo şi a f ăcut şi o specializare colaborator al Institutului de istorie, la Institutul Italian Comercial din ______devenit în 1945 membru Roma (1929-1931), a urmat corespondent al Academiei Române, Facultatea de Litere a Universit ăţ ii Note nu a fost scutit de greut ăţ i în timpul din Roma (1929-1930), unde şi-a luat 14. Rar men ţionat şi el, iar uneori regimului comunist. Exclus din şi doctoratul în istorie. A fost pomenit cu numele gre şit, Academie în 1948, ca „intelectual asistent universitar la Cluj, neconsacrat, de Bezdeki (G. burghez”, al ături de atâ ţia al ţii, a profesor secundar, asistent şi şef Lăzărescu, op. cit., p. 85). fost reprimit abia în 1990, post de lucr ări la Institutul de Istorie A mai publicat, tot în Ephemeris mortem. O comisie politic ă a Na ţional ă din Cluj. (II, 1924, p. 239-377), un vast autorit ăţ ilor comuniste a discutat Primul num ăr al celui de-al studiu despre epistolele (în grece şte) reprimirea sa în Academie în 1955, doilea periodic al Accademiei – lui Nicefor Gregoras. dar f ără niciun rezultat favorabil, Diplomatarium italicum, I, 1925 –

59

MIHAI EMINESCU poetului V. Alecsandri pe când ŞI BASARABIA (XVI) autorul scrisorii fusese „Ioan Alecsandri, fratele poetului” 19 . Eminescu constat ă c ă „Le Nord” confundând „pe poet cu omul politic” 20 Fără armat ă, românii, de şi n-au Ioan Alecsandri, î şi permisese s ă pierdut proprietatea asupra „dea lec ţii poetului”, 21 împ ărţindu-i pământului, nu au mai avut „putere „înv ăţă minte” 22 . Din r ăspunsul 1 fizic ă” , iar f ără domni p ământeni şi- gazetei ruse şti c ătre V. Alecsandri, 2 au pierdut „puterea moral ă” , primind Eminescu a în ţeles c ă respectiva lovituri grele de la Turcia. publica ţie considera poezia La Passarowitz, Turcia declar ă incongruent ă cu domeniul politicii. ______Austriei „c ă nu poate ceda Moldova” Imediat, poetul na ţional nu scap ă Basarabiei. Prima parte a studiului 3 căci ţara era „închinat ă, şi nu supus ă prilejul de a nota cum c ă „pretinsul poetul na ţional l-a rezervat numelui şi cu sabia” 4. Mai târziu îns „mai tîrziu paralelism între politic ă şi poezie nu întinderii Basarabiei (subl. M. E.). ă 23 cedeaz ă Bucovina, iar în anul 1812 este exact” : „Poe ţi se g ăsesc foarte Pentru început, Eminescu 24 Basarabia” 5 nu prin lupt ă „cu sabia” rar – politicieni cît ă frunz ă şi iarb ă” . informeaz ă cititorii despre minciunile 6, „ci prin fraud ă” 7. Valoarea sau nonvaloarea unui om gazetelor ruse şti, şi întru sprijinirea Când s-a cedat Bucovina „s-au politic, postula Eminescu, ţin de îm- opiniei sale aduce cele scrise de prejur ări, „de mediul social, de con- ziarele „Nordul” sau „Le Nord” şi cump ărat delega ţii turci şi un general 25 8 „Viedomosti”, care tot repetau „cu rus” , iar când s-a pierdut Basarabia stela ţia puterilor” . Un om lipsit de st ruin c Basarabia” 31 fusese tot prin ho ţie, c ăci „delega ţii Rusiei” orice calitate „poate fi un politician ă ţă ă mare în împrejur ări date” 26 , pe când cucerit ă de ru şi „cu sabia de la t ătari primiser ă ordin „s ă-ncheie pace cu 32 orice pre ”9 deoarece „intrase o mediocritate uman ă „nu va fi sub şi de la turci” . ţ 27 10 Eminescu avea convingerea, în Napoleon I în Rusia” . Moruzi, nici o împrejurare un poet mare” . baza documentelor istorice, c ă din diplomatul Turciei fusese Un poet mare face o activitate 11 „nobil ă” în slujba omenirii, el se veacul XIV, nicio parte din Basarabia „cump ărat” de ru şi care, pe lâng ă 33 bucur ă „pe scara omenirii de un rang n-a fost „a turcilor sau t ătarilor” . bani şi aur, l-au asigurat c ă-l vor pune înn ăscut atît de mare încît pe lâng ă Basarabia apar ţinuse Ţă rii Moldovei, domn în Moldova. La Bucure şti, în dînsul mul ţi dintre principii reali sînt ca „stat constituit, neatîrnat” 34 , de i 1812, Moruzi n-a cedat toat ă ş numai ni şte bie ţi comedian ţi”. 28 acest stat era „sl ăbit şi înc ălcat în Moldova Rusiei „c ă atunci n-ar fi 35 12 Politicienii practic ă „mizeria posesiunile sale” de Turcia. Deci, avut unde domni” : „ced ă deci 29 36 13 înjosirii şi meschin ătăţ ii omene şti” , jum ătatea ei dintre Prut şi Nistru” . Moldova era proprietarul „locului” . având ca ţint ă „r ăpirea prin putere şi De şi Moldova, domnii s ăi „ajunseser ă De asemenea, când s-a vândut 30 Basarabia ru şilor, „o flot ă englez ă am ăgirea prin cuvînt” . atît de slabi încît dreptul nostru era st ătea în Bosfor şi sili pe sultan s ă Se observ ă lesne c ă, sfâr şitul dezbr ăcat de putere şi nu putea s ă se 14 articolului i-a oferit poetului na ţional apere, aceasta nu este o dovad ă c ă încheie pacea de la Bucure şti” . ocazia ideal ă de a sublinia pentru Moldova a renun ţat vreodat ă la Dup ă ce sultanul „ridic ă mucul cititori abuzurile şi demagogia dînsul”. 37 Un drept asupra unui condeiului de pe tratat” 15 , îl puse „pe de şă nţat ă practicate de politicienii pământ al unei ţă ri, postula axiomatic o alt ă hîrtie: sentin ţa la moarte a lui 16 liberali, care luaser ă puterea în Mihai Eminescu, „nu se pierde decît Moruzi” . România de mai bine de doi ani. 38 prin învoirea formal ă de a-l pierde” „…pretinsul paralelism între GICU MANOLE politic ă şi poezie…” „A rosti numele Basarabia e una cu ______a protesta contra domina ţiei NOTE 1 2 3 4 5 Şi articolul din 2 martie 1878, ruse şti” Ibidem Ibidem . , Ibidem . Ibidem . Ibidem . 6 Ibidem . 7 Ibidem . 8 Ibidem . 9 unul scurt, Eminescu îl consacr ă În zilele de 3, 4, 7, 10 şi 14 martie 10 11 12 13 Ibidem . Ibidem . Ibidem . Ibidem . aceleia şi gazete „Nordul” („Le 1878, poetul na ţional public ă în Ibidem . 14 Ibidem . 15 Ibidem . 16 Ibidem . Nord”) care ap ărea la Bruxelles, care „Timpul” un studiu ştiin ţific intitulat 17 Ibidem . 18 . Ibidem 19 Ibidem 20 Ibidem . primise o scrisoare din România de la Basarabia, pe care gazetarul Emines- 21 Ibidem . 22 Ibidem . 23 Ibidem . 24 Ibidem . 25 Ibidem . 26 Ibidem . 27 Ibidem . 28 Ibidem . 29 un domn „Alecsandri”, care domn cu l-a împ r it în ase p r i. Le vom 30 31 32 33 ă ţ ş ă ţ Ibidem . Ibidem . Ibidem . Ibidem . adresase o scrisoare „principelui analiza pe fiecare în parte, nu înainte 34 35 36 37 17 Ibidem . Ibidem . Ibidem . Ibidem . Gorciacoff” cu prilejul cererii de a constata c ă demersul jurnalistic, Ibidem . 38 Ibidem . Eminescu are dreptate. Rusiei de reanexare a Basarabiei de ştiin ţific eminescian urm ărea infor- Când un stat accept ă printr-un tratat cu un către Rusia. marea opiniei publice asupra adev ă- alt stat ca teritoriul s ău de patrimoniu istoric s ă r ămân ă acelui stat, acel stat a „Le Nord” confundase pe autorul ratei istorii a acestei provincii româ- renun ţat definitiv la drepturile sale. Cazul scrisorii „d. locotenent-colonel” 18 ne şti. Cu ajutorul studiului, Mihai cel mai nimerit este tratatul din 2 iulie Alecsandri cu poetul Vasile Eminescu scotea în eviden ţă , o dat ă 1997 dintre România şi Ucraina, prin care mai mult, nedreptatea strig ătoare la Her ţa, insula Şerpilor şi nordul Bucovinei Alecsandri, fapt care-i ofer ă prilejul sunt abandonate definitiv Ucrainei de c ătre poetului na ţional s ă ironizeze gazeta cer pe care Rusia o comitea fa ţă de odiosul pre şedinte de atunci Emil ruseasc ă. „Le Nord”, deci, r ăspunsese România, reanexând sudul Constantinescu.

60

curge-ncet, apa parc ă doarme,/Iar la răsărit, cerul ro șu arde./Soarele e sus și-nc ălze ște tot,/Vântul lin treze ște

(IV) frunzele pe plop. ”(„ Zorile lui 4.Lirism popular Cuptor ”, pg 77, Poesii) Ca literatur ă, pe lâng ă fluentele Într-o armonic ă transfigurare a memorii, cel mai valoros fascicul al lumii sale originare, cu senzorii re- caietelor lui Nistor îl constituie poe- ceptivit ății estetice întin și spre natur ă, Nistor reconfigureaz ă toamna în cu- mele, de și ipostaza de poet pare mai pu țin reu șit ă decât cea de memo- ______lorile tipice satului natal din vremea rialist. O fecund ă for ță liric ă l-a ghi- ori fiin ța de tain ă. Pentru aceasta, copil ăriei:„ Soarele mai str ăluce ște,/A dat, totu și, spre un gen de literatur ă recunoa ște rolul primordial al limbii: sosit a toamnei lun ă;/Frunza-n co- empiric ă, în care se reflect ă sim ță - „Numai limba l-a f ăcut pe om, om,/ dru-ng ălbene ște,/ Oamenii bucate- min-te fundamental-umane. A șa a Altfel ar fi fost și el, ca-n gr ădin ă-un adun ă”. („Toamna”, pg. 78, Poesii) compus, sau a „combinat”, cum cu pom ”.(Limba noastr ă…Poesii pg 36) Sfidându-și propria condi ție, prin modestie îi pl ăcea s ă-și numeasc ă În capitolul doi, „ Poesii versificație popular ă uneori de munca, dou ă volume olografe de patriotice ”, titlurile însele îi tr ădeaz ă sorginte co șbucian ă, idilicele peisaje poezie. dragostea de țar ă, „unde şi paserile nu de iarn ă ale copil ăriei se confund ă cu Primul volum se structureaz ă în ştiu almintrelea s ă cânte decât cele din Japonia: „Iar la stre șini pe la șase capitole: „ Poesii clasice”, „Poe- române şte”: „Patria Român ă”, „Adio, case/Atârn ă lumini de ghea ță ” sii patriotice”, „Poesii naturale”, Transilvanie!”, „La arme!”, „Înainte”, („ Iarna ” pg. 81 Poesii) „Poesii p ătrund ătoare”, „Poesii des- „Idealul nobil”, „Unirea”, „Pentru Privind și eu, în 2015, țur țurii din pre str ăin ătate”, „Poesii de amor ”. libertate”, „Nimic nu ne-nsp ăimânt ă” stra șina unui templu, am captat Fără forma ția unui om cult, dar etc. În septembrie 1916, la imaginea în matrice de haiku: cu antenele ging ășiei suflete ști întinse Aonogahara, purt ător de cuvânt al „Templul din Nikko -/Suflete spre universul înconjur ător, în cel de unor n ăzuin țe române ști comune, afl ă înmuiate/ Când țur țurii plâng” al doilea volum a cules poeme ale de intrarea României în r ăzboi de Dou ă poezii despre Aurel Vlaicu unor na țiuni, denumindu-le „cântece partea Antantei și lanseaz ă un ordin ne spun c ă avusese acces sporadic la interna ționale…”. de încorporare, spre a-și asigura ziare, c ăci la 13 septembrie 1913, la De la bun început, în prefa ța subzisten ța identitar ă: „Lăsa ți plug și moartea aviatorului, era deja plecat caietelor, î și declin ă calitatea de poet, coas ă,/Pan ă și hârtie!/Azi ne cere din țar ă. Știrile primite le trecea prin dar continu ă s ă scrie, cu naiv sim ț bra țul/Mama Românie ”(„ La arme ”, filtrul propriei sim țiri, în versuri artistic, sute de poeme de sorginte pg 52, Poesii). stângace dar sincere, sfidând cultura folcloric ă. Modestie sau realism? Din perspectiv ă româneasc ă, sur- poetic ă precar ă și educa ția modest ă. Dup ă ce i-am citit cu aten ție caietele să de vitalitate și ethos na țional, „ Po- Nostalgic, se adreseaz ă locurilor din care î și tr ăsese vigoarea, l-aș esii patriotice ”, reprezint ă o briliant ă natale: „Nu te întrista, Some ș, ap ă cataloga, mai degrab ă, drept un „poet pies ă între compunerile sale, expri- dulce,/Oriunde vei merge și eu m ă voi popular”, ghidat de intui ție, lirism, mând cu sinceritate sentimentele unui duce”. inspira ție și talent nativ. La acestea se român de rând, de o manier ă bala- Abilit ățile artistice ale matelo- adaug ă recursul la resorturile desc ă. Prin aceasta, contrazice teoriile tului nu se opresc la literatur ă, ci trec fundamental umane, pe care le invoc ă conform c ărora Marea Unire de la prin muzic ă, probând o voce agre- din versuri folclorice: „Numai știin ța 1918 s-ar fi realizat doar prin elite. abil ă, apreciat ă când cânt ă în cor sau și iscusin ța ne pot sc ăpa,/Iar f ără ele „Poesii naturale ”, un alt capitol solo. În jurnal înscrie note muzicale, năcazuri grele ne vor inunda”. liric din zestrea-i de sim țire sufleteas- ceea ce, surprinz ător pentru un simplu La fel ca în pictura naiv ă, nu că, aduce senin ătate, sensibilitate, ță ran-marinar, relev ă fa țete tainice ale forma import ă cel mai mult, ci simplitate și spirit de observa ție în portretului s ău artistic. Mai mult, con ținutul disimulat sub form ă, câmpul „combina țiilor” sale. Prin preocup ările-i grafice excedeaz ă respectiv sublimul mesajului. Scrise prism ă nipon ă, poemele despre natur ă cadrul limbii române, m ăcar și prin cu naturale țea respira ției, poemele se molipsesc cu ceva din haiku, simpla transcriere a unor poezii din sale par icoane pe sticl ă, miracol al preluând cel pu țin explicita referire la alte limbi și chiar transliterarea unui creativit ății artistice instinctive. În fiecare anotimp. poem din japonez ă. A transcris și mediul nipon, cineva ar putea s ă-l For ța sufleteasc ă interioar ă articole de ziar din englez ă ba chiar și asemuiasc ă, gra ție simplit ății sale, cu imprim ă imaginilor prim ăverii o imnul Statelor Unite. tehnica imprim ării prin blocuri de respira ție universal ă: „Păsările cânt ă Prin asemenea „transcrieri” prefi- lemn, dus ă la apogeu de maestrul prin arbori înflori ți/ Dealuri mari și gura proiectul european „Transcri- Katsushika Hokusai, cel care mun ții ne par c ă-s auri ți./Printre bathon”. declarase c ă, de ar tr ăi 130 de ani, ar florui și frunze sclipesc m ărg ăritare/ Excedentul de timp pus la dispo- ajunge s ă deseneze un punct viu. Aceasta e roua privind la mândrul zi ție de soart ă și-l consuma în scris. Prea pu țin tehnic prin ce a soare.” („ Prim ăvara ” , pg 75, Poesii). Fără ostenta ție, structura epic ă a nara- realizat și a tr ăit, dar st ăpân pe sim țul Bazat nu atât pe prea sumara-i țiunii sale încorporeaz ă momente vie ții și al naturii, prin net ăgăduite educa ție, cât mai ales pe intui ție, în meditative și cuget ări adiacente emo ții în compunerea poeziilor și poemele despre var ă puncteaz ă tr ăirilor fizice. Modul de a scrie, → jurnalelor, Nistor î și devoaleaz ă une- globalismul satului ardelean:„ Râul RADU ȘERBAN

61

în ciuda gre șelilor gramaticale, denot ă talent nativ și îi apropie notele de o veritabil ă literatur ă de c ălătorie. De fapt, pasiunea sa pentru literatur ă nu S-a înve șnicit în sufletul meu, trebuie ignorat ă, a sa fecund ă putere universul satului românesc și nu în liric ă definindu-l drept un „scriitor – alt ă parte decât la Vaidacuta, satul ță ran autodidact”. O confirm ă aruncat peste dealurile Suplacului din istoricul Liviu Borda ș, în studiul s ău jude țul Mure ș. Chiar dac ă realit ăț ile „Șapte ani în Asia (1913-1920)”, din mediul rural în ziua de azi, sunt subliniind spontaneitatea lui Nistor, altele, satul ca form ă tradi țional ă de ______ca povestitor popular naiv, hot ărât s ă locuire, este o entitate cu reguli bine pred ă. Satul Vaidacuta, atestat înf ățișeze cititorului ora șele orientale stabilite, un cod comun al valorilor. documentar la 1733, a r ămas acum cu oameni, obiceiuri și experien țe Vaidacuta nu este un sat p ărăsit, aproape un loc p ărăsit, în care mai etnografice din zonele vizitate. deoarece, cele câteva familii care mai vie țuiesc sub dou ăzeci de locuitori.

1. Ridicând o nou ă ancor ă locuiesc aici și au p ăstrat vatra cald ă, Multe case s-au p ărăginit, cei care au Scrisul ca mijloc de subzisten ță – readuc prin s ărb ătorile de peste an, în rămas privesc acum resemna ți spre aceasta pare a fi logica existen ței memoria noastr ă, dorul de casa cimitir și a șteapt ă dang ătul de clopot, matelotului. Primim o lec ție: cuvân- părinteasc ă, o recuperare a valorilor care-i mai cheam ă, din când în când, tul scris poate fi un prieten, un me- ce nu se vor uitate. la biseric ă”. (N.B ăciu ț.) dicament, un mijloc de supravie țuire, Prin grija lui Ioan Sita de la Târ- A invitat apoi pe rând partici- o hran ă de subzisten ță , un antidot al năveni, exist ă aici un muzeu al satului pan ții la eveniment, care au venit cu clipelor de restri ște. Va prelua cineva tradi țional, cu tot ceea ce p ăstreaz ă în sufletul înc ărcat de bucurie: pr. aceast ă lec ție, aceast ă ap ă vie a obicee și tradi ție, locul acesta mirifc Gheorghe Nicolae Șincan, R ăzvan supravie țuirii prin cuvânt, s ă o asemeni Paradisului, toate valorile Ducan, subsemnata, Gina Moldovan, transmit ă mai departe? apar țin ătoare locului. A șadar, au avut Elena Cristea, Ana Munteanu Memoriile sale de c ălătorie se loc la „Fântâna lui Vaida” – cum mai Dr ăghici, Mircea Dorin Istrate, profileaz ă, cu savoarea autenticit ății, e numit satul -, manifest ările derulate Traian Com șa, preo ți, oameni drept embrion al literaturii române de sub egida UZPR, organizate de Direc- de cultur ă, ziari ști. Au fost invita ți călătorie în Japonia, în care cu ția Jude țean ă pentru Cultur ă Mure ș, sătenii s ă î și exprime opinia despre modestie am înscris „Sta ția Tokyo – UZPR, filiala Mure ș, Asocia ția „Cre- reîntregirea acestui sat și mai bine Jurnal de ambasador”. Evident, neluri Sighi șorene”, TV AS dorit, repopularea lui, deoarece trebuie s ă p ăstr ăm propor țiile, c ăci Târn ăveni. păstreaz ă din miezul vremurilor, jurnalul s ău a implicat infinit mai Sub genericul blagian „Ve șnicia multe amintiri, povestiri, tradi ție. mult curaj, determinare, sacrificiu și s-a n ăscut la sat”, amfitrionul Nicolae La biserica din sat s-a ridicat un suferin țe, în spiritul moralei cre știne. Băciu ț, cu tact și îndemânare artistic ă monument în cinstea eroilor căzu ți în Conform aforismului lui Michel- l-a invitat pe domnul Sita Ioan, în cel de-al Doilea R ăzboi Mondial. angelo „ în fiecare bloc de marmur ă calitate de gazd ă s ă fac ă onorurile Peste drum de biseric ă, muzeul se afl ă o statuie ”, Nistor a modelat deschiderii acestei manifest ări, care a ref ăcut și între ținut de domnul Sita blocul de marmur ă al cuvintelor, fost un preambul al zilei de întâlnire Ioan, și-a îmbog ățit colec ția de c ărți schi țând o sculptur ă literar ă demn ă de cu Fiii Satului vaidacu țeni. donat ă de scriitorii și interpre ții de a fi definitivat ă în zilele noastre. Sper A urmat o dezbatere cu tema muzic ă popular ă, iar cartea de onoare că într-o zi speciali știi în literatur ă îi „Satul în literatur ă, satul în via ță – de mai are doar câteva file din cele 500, vor finisa lucr ările. Chiar mai mult, la Slavici la Rebreanu, de la Blaga la (atât de plin ă este), de impresiile așa cum a procedat Haruki Murakami Ioan Alexandru”. Importan ța pe care trec ătorilor valoro și. cu primul s ău roman, poemele sale o are satul ca valoare, reîntoarcerea la Dac ă d ăm o „fug ă” imaginar ă în traduse în limba englez ă și apoi în vatra str ăbun ă, au fost punctele atinse satele copil ăriei noastre, g ăsim auten- retroversiunea român ă cu aportul de domnul Nicolae B ăciu ț, care, cu ticitatea unei vie ți tr ăite tihnit, ne vreunui talentat poet contemporan ar emo ție a spus: „Când Târgu-Mure șul amintim cum au tr ăit bunicii și p ă- conferi retu șul final unui tezaur spera s ă fie capital ă european ă a cul- rin ții no ștri, cum au lucrat și cum s-au redescoperit, extinzându-i pe vertical ă turii, s-a lansat un proiect d ătător de odihnit gospodarii satului. dimensiunea într-o poezie cult ă, speran țe: „Satul autentic transilv ă- O imagine cu totul special ă pe izvorât ă din sentimente autentice. nean – muzeu al creației și armoniei”. care nu o vom pierde din memorie Așa cum Creang ă a creat pove ști Oricum, din aceast ă nefericit ă for- niciodat ă, dac ă ne-a marcat pozitiv și nemuritoare prelucrând folclorul, mulare s-a ales praful, iar satul se s-a încrustat în educa ția noastr ă, ca poate un literat va rescrie povestea lui stinge încet, tulburat uneori de visele fiecare, s ă devenim ceea ce suntem Nistor și, de ce nu, un scenariu de celor care sper ă ca Vaidacuta s ă azi. film bazat pe comoara sa l ăsat ă mo ș- renasc ă prin cultur ă, a șteptând ca aici Retr ăind povestirile în țelep ților tenire, care înc ă poate oferi surprize. să-și ridice case tradi ționale arti ști, satului, vom în țelege c ă ță ranul Revenind la titlul nostru, ajung scriitori, aducând un pic de via ță și de român a tr ăit într-un univers complex, cu gândul la Anne Sylvester cu a sa speran ță . „Ve șnicia s-a n ăscut la sat” bazat pe regului nescrise, respectate melodie „ Ecrire pour ne pas mourir ”, e una din ac țiunile care induc senti- cu sfin țenie și credin ță . simbol al legendarei crea ții a lui mentul c ă satul, de și moare, nu se GABRIELLA COSTESCU Dumitru Nistor.

62

Convorbiri duhovnice ști uli ță st ă Hristos. Aminti ți-vă: „Fl ă- mând am fost și Mi-ați dat s ă m ă- nânc; însetat am fost și Mi-ați dat s ă

„Iadul este locul unde omul beau; str ăin am fost și M-ați primit...” nu poate iubi.” (Matei 25, 35). Iat ă pe ce uli ță st ă Hristos! Pe uli ța celor fl ămânzi, pe - Lumini ța Cornea : Înaltprea- uli ța celor înseta ți, pe uli ța celor bol- sfin țite P ărinte Mitropolit, la începu- navi, pe uli ța celor goi, pe uli ța celor tul fiec ărei predici binecuvânta ți pe str ăini, pe uli ța celor întemni țați. Dumnezeu care ne chem ă la Sfânta De aceea îi îndemn și pe cititorii Liturghie ca s ă ne d ăruiasc ă hran ă no ștri, dup ă ce pleac ă, duminica, de la duhovniceasc ă spre înt ărirea noastr ă sfânta biseric ă și în cursul s ăpt ămânii, în c ălătoria pân ă la por țile Cerului. vă îndemn s ă mergem cu to ții pe uli ța Foarte frumos spus și de mare folos! aceasta a fl ămânzilor, a nec ăji ților, a Consider că astfel trezi ți curiozitatea ______înl ăcrima ților. Pe aceast ă uli ță st ă credincio șilor de a asculta cu interes acolo, un so ț și o so ție merg la Hristos... pe aceast ă uli ță la num ărul predica. judecat ă, dar durerea este când se 1, u șor de re ținut și de aflat. Înaltpreasfin țitul Ioan: despart, nu când afl ă rezultatul Și numai acelora ce în via ță Binecuvânta ți s ă fie cei ce vin la judec ății. De ce plângem noi când le aceasta vor umbla cu Hristos, vor tr ăi Sfânta Biseric ă, ca s ă ia din mâna lui ducem pe dulcile noastre maici la cu Hristos pe aceast ă uli ță a s ăracilor, Hristos hrana duhovniceasc ă pentru mormânt? P ărin ții no ștri, fra ții no ștri a orfanilor, a nemângâia ților, acelora călătoria de Sus. Nici eu și nici plâng la aceast ă desp ărțire. le va spune Hristos: Veni ți, părin ții bisericilor nu v ă hr ănim, ci Și ce le va spune Hristos celor binecuvânta ții Tat ălui Meu , și Hristos este acela care ne d ă hran ă de-a dreapta Sa? Veni ți, binecuvân- mo șteni ți împ ărăț ia cea g ătit ă vou ă duhovniceasc ă pentru a putea c ălători ta ții Tat ălui Meu, de mo șteni ți Împ ă- la întemeierea lumii! mai departe, spre Cer. răția g ătit ă vou ă de la întemeierea Dar când le spune celorlal ți: mer- L.C. : V ă rog, Înaltpreasfin țite lumii! Iat ă! De la întemeierea lumii, ge ți de la Mine, blestema ților!? Cum Părinte, s ă ne spune ți un cuvânt de Dumnezeu a rânduit loc pentru bucu- spune Sfântul Apostol Matei: „ Du- înv ăță tur ă despre pericopa evanghe- rie ve șnic ă, pentru cei ce-L iubesc pe ce ți-vă de la Mine, blestema ților, în lic ă din Duminica înfrico șă toarei El, pentru cei care se închin ă în duh focul cel ve șnic, care este g ătit diavo- judec ăți (Matei 25, 31-46)! și-n adev ăr Preasfintei Treimi Dum- lului și îngerilor lui ” (Matei 25, 41). Îps. Ioan: Ce înseamn ă aceasta? nezeu, Tat ălui și Fiului și Sfântului L.C. : Bineîn țeles, Înaltpreasfin- Cum va fi judecata? Desigur, Duh. țite P ărinte Mitropolit, c ă un înfrico șă toare. Sfintul Apostol și Ce le va spune celor de-a stânga? credincios n-ar dori s ă aud ă asemenea Evanghelist Matei, prin harul Duhului Merge ți de la Mine, blestema ților! cuvinte imperative. Sfânt, ne-a scris câteva cuvinte despre Vai, vai și iar ăș i Îps. Ioan: Găsi ți aici o nuan ță cu ziua cea din urm ă, despre Ziua cea de vai! Cât ă deosebire între verbe! totul deosebit ă; nu spune: pleca ți de Apoi. Spune c ă în ziua aceea se vor Veni ți la Mine, binecuvânta ți Tat ălui! la Mine, blestema ților, în focul g ătit aduna toate neamurile. S ă lu ăm Merge ți de la Mine, blestema ților! Ce de la întemeierea lumii . Deci nu aminte la verbul „ a aduna ” care este ați vrea s ă auzi ți în clipa aceea? Veni ți Dumnezeu a preg ătit focul, pentru c ă la forma lui gramatical ă reflexiv ă, sau merge ți? Acestea sunt cele dou ă a vrut Dumnezeu ca to ți oamenii s ă adic ă „ se vor aduna”, nu spune c ă va verbe, cele dou ă cuvinte care vor fie al ături de El în împ ărăția cea trimite un înger s ă-i adune pe oameni, desp ărți atunci lumea. cereasc ă. Cine crede ți c ă a aprins ci se vor aduna ei în ziua aceea. Dac ă Dumnezeu s ă v ă binecuvânteze acest foc? citi ți în Sfânta Scriptur ă, spune c ă se pe to ți! S ă r ămâne ți sub A fost acest sâmbure al bucuriei, va ar ăta semnul Fiului omului care binecuvântarea lui Dumnezeu și aici, totu și îngerii care au c ăzut s-au aprins este Sfânta Cruce. Mai spune Sfântul pe p ământ, și în ve șnicie! M ă bucur de mândrie, s-au aprins de ur ă, L-au Matei c ă, întru slav ă, înconjurat de că cititorii no ștri sunt m ănunchiuri omorât pe Dumnezeu. S-au aprins de Sfin ții Îngeri, va veni Hristos. Numai binecuvântate care doresc s ă intre în ur ă și atunci luat-a na ștere focul. Ei că Sfântul Apostol și Evanghelist împ ărăția Cerului. Doamne, mil ă și au aprins de ur ă focul în care în șiși au Matei nu spune c ă-i va judeca Hristos îndurare peste ace ști fra ți și surori! căzut și de aceea spune un în țelept c ă pe oameni, ci spune c ă-i va desp ărți Nu lua de la ei binecuvântarea Ta cea iadul este locul unde omul nu poate pe oameni unii de al ții, a șa cum cereasc ă, nici aici, nici în ve șnicie! iubi . desparte, spune Hristos, p ăstorul oile L.C. : Înaltpreasfin țite P ărinte, Feri ți-vă de locul în care nu se de capre. Deci, pe cei buni, de-a într-o predic ă la aceast ă sfânt ă poate iubi! dreapta și pe cei r ăi, de-a stânga. evanghelie (Matei 25, 31-46) spunea ți Care crede ți c ă ar fi starea lui L.C. : Prin urmare, e vorba întâi despre Hristos c ă locuie ște pe o Hristos în ziua aceea când va desp ărți despre desp ărțire, Înaltpreasfin țite anumit ă uli ță din localitatea noastr ă, a lumea? Vorbim despre Hristos ca Părinte. Apoi urmeaz ă desigur fiec ăruia. V ă rug ăm s ă insista ți asupra Dumnezeu și om, c ă, atunci, ca judecata care este „înfrico șă toare”. acestei afirma ții. Dumnezeu și om, L-am v ăzut pe Îps. Ioan: Eu zic c ă desp ărțirea Îps. Ioan: Am întrebat atunci pe Hristos și plângând și suspinând. → este mai grea și mai profund ă decât ce uli ță locuie ște Hristos aici, în Ti- A consemnat judecata. Dac ă te duci la tribunal, mi șoara? În Sfânta Carte scrie pe ce LUMINI ȚA CORNEA

63

Revista revistelor: afara grani țelor. Ecoul acestor manifest ări, preocup ările în diferite domenii de cercetare, precum istoria, literatura şi limba neamului, și-au

Revista român ă pentru ştiin ţe, găsit locul în paginile Revistei litere şi arte este prima revist ă de române, ori în volume care adun ă prestigiu ap ărut ă în Bucure şti, capitala responsabila munc ă a colaboratorilor Principatelor Unite, în aprilie 1861, cunoscu ţi şi recunoscu ţi în lumea sub direc ţia lui Alexandru Odobescu. scrisului. Asemenea Daciei Literare , care cu Acordând o aten ţie sporit ă Revistei dou ăzeci de ani în urm ă, prin române în apari ţia sa trimestrial ă, Introduc ţia lui M. Kog ălniceanu ar ăta constat ăm prestigioasa contribu ţie la noua orientare a literaturii române men ţinerea şi cre şterea idealului printr-un program ce s-a dovedit na ţional de libertate, unitate şi benefic, Alexandru Odobescu ar ăta în afirmare a spiritului na ţional, într-o Precuvântare, la num ărul 1 al noii impresionant ă varietate tematic ă ce reviste: „liberi de orice idee răspunde interesului cititorului pentru precugetat ă, dorind numai a propaga, lectur ă, pentru informa ţie şi potrivit cu slabele lor mijloace, participare afectiv ă în receptare. Nu luminile şi ştiin ţa în ţara lor, întâmpl ător Revista român ă este cea ______fondatorii Revistei române , într-o mai cunoscut ă publica ţie astrist ă, cu române în sistemul administrativ al epoc ă de reorganizare ca cea apari ție neîntrerupt ă, condus ă de prof. Basarabiei, Vasile Goldi ş (1862- prezent ă, au sim ţit trebuin ţa de a Areta Mo şu, în prezent fiind redactor 1934) - pater patriae , sunt numai deschide un câmp de activitate şef Iulian Pruteanu-Is ăcescu şi câteva m ărturii ale istoriei trecute prin studiilor serioase, de a aduna, precât secretar general de redac ţie Mircea filtrul unor autori de se va putea, într-o publicare periodic ă, Cristian Ghenghea. seam ă.Observ ăm, din derularea (revista a ap ărut lunar pân ă în Revista român ă aduce în paginile sumarului fiec ărui num ăr, c ă Revista noiembrie 1893), rezultatul lucr ărilor ei m ărturia luptei înainta şilor pentru a român ă începe cu evocarea unor literare şi al specula ţiilor ştiin ţifice ce men ţine vie flac ăra unit ăţ ii na ţionale semnificative fapte istorice încadrate pot gr ăbi progresul na ţiunii române.” în momente grele ale istoriei sub genericul „Coordonate Aruncând un arc peste timp, neamului. Recentul num ăr (2/ 2019) române şti”, ca apoi s ă continue cu descoperim c ă Revista român ă al revistei ie şene acord ă spa ţii largi în pagini de poezie şi proz ă fondat ă de Al.Odobescu, în 1861, la paginile sale preg ătirrii şi înf ăptuirii contemporan ă, nelipsind rubricile Bucure şti, se afl ă, ast ăzi, în al Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 şi permanente: Agenda Astrei, Raftul cu dou ăzeci şicincilea an de apari ţie, ca o apoi, peste timp, Centenarului Marii cărţi, Amfiteatrul, Coresponden ţă . continuitate, la Ia şi, având drept editor Uniri, Unirea Basarabiei cu patria Astfel Revista român ă fondat ă de Asocia ţiunea ASTRA, Desp ărţă mântul mam ă. Înnodând firele întrerupte ale Al. Odobescu î şi g ăse ște întru totul „Mihail Kog ălniceanu” Ia şi, director: Astrei, pe de o parte şi cele ale corespondent şi continuator în Revista prof. Areta Mo șu, pre ședintele Revistei române pe de alt ă parte, ne român ă editat ă ast ăzi de desp ărță mântului. Este dovad ă vie a bucur ăm ast ăzi de „continuitate” şi Desp ărţă mântul ASTRA „Mihail luptei românilor pentru cultura retr ăim momente semnificative ale Kog ălniceanu” la Ia şi, cel mai activ na ţional ă şi pentru spiritul na ţional. istoriei, ale culturii şi ale spiritualit ăţ ii între cele peste şaptezeci de filiale din Activitatea Desp ărţă mântului ie şean românilor de pretutindeni. Titluri din ţar ă şi din afara grani ţelor ţă rii. al Asocia ţiunii , înfiin ţat în ziua de 24 recentul num ăr, ca: D es ăvărşirea Felicit ăm colectivul de redac ție și noiembrie 1994, se concretizeaz ă în unit ăţ ii, Ion Nistor - tribun al unirii dorim via ţă lung ă revistei ie şene, organizarea de simpozioane na ţionale Basarabiei cu România, Marea Unire colabor ări fructuoase pentru şi interna ţionale în dezbaterea c ărora şi familia transilv ănean ă a înf ăptuirea ţelului unit ăţ ii de neam şi s-au înscris teme cu semnifica ţie Tecule ştilor , func ţionarea limbii de limb ă al tuturor românilor. major ă pentru românii din ţar ă şi din EUGENIA VÂJIAC ______Iat ă, deci, Hristos nu va fi aspru când, s ă-și ridice privirea și s ă Convorbiri duhovnicești în ziua aceea, ci Hristos va plânge zic ă: m ă bucur c ă v ăd pe sora aceasta, →În ziua aceea, Hristos va avea pentru mine c ă nu L-am ascultat în mă bucur c ă v ăd pe fratele acesta, pe acea stare pe care a avut-o pe via ța p ământeasc ă, ci am pus to ți aceia care M-au c ăutat pe Mine în Golgota, pe cruce. Hristos. În ziua cuvântul Evangheliei undeva într-o via ța lor. aceea, Hristos va plânge, va fi în parte și mi-am v ăzut de ale mele în Să ne învredniceasc ă Dumnezeu aceea și stare ca atunci când Îl dureau via ța aceasta. ca în ziua aceea s ă mergem s ă-I rănile în mâini și în picioare. A șa va Vă îndem, m ăcar noi, care mai ștergem lacrima de pe obraz, s ă-I fi și atunci, cu aceea și durere pentru pășim, din când în când, pragul ștergem lacrima izvorât ă din durerea că va vedea c ă m-a pierdut pe mine, bisericii, s ă nu-L facem pe Hristos s ă cea mare de care va fi cuprins Hristos te-a pierdut și pe tine, și c ă a pierdut plâng ă în Ziua cea de Apoi, ci s ă atunci. atâ ția și atâ ția oameni, atâ ția fii. priveasc ă mul țimea, iar din când în

64

Amvon copiii au început s ă strige şi s ă plâng ă de fric ă. Vlad a ţipat la ea: -Mam ă! Mi-ai speriat copiii. Mi- ai distrus via ţa! Ie şi afar ă! Ie şi şi nu te Era odat ă un b ăiat pe care îl mai întoarce aici niciodat ă! chema Vlad. Şi acest b ăiat avea o Dup ă un timp, când a ajuns la mam ă cu un singur ochi. La şcoal ă, necaz, Vlad s-a dus la mama lui ca s ă încerca s ă o evite pe mama sa. Nu o îi cear ă bani. chema la şedin ţe, nu o chema s ă îi Ajuns acolo, n-a mai g ăsit-o pe aduc ă nimic, nu o ruga s ă îl aduc ă la mama. A g ăsit doar un bilet: „Dragul şcoal ă sau acas ă. Nu ie şea nic ăieri cu mamei b ăiat. Îmi pare r ău c ă ţi-am ______ea pentru c ă se ru şina de ea. Nici când speriat copiii. Îmi pare r ău c ă te-am dat pe al meu, ca s ă fii fericit.! s-a c ăsătorit, nu a chemat-o la nunta. făcut de râs la şcoal ă. A ş vrea îns ă s ă- Îmi pare r ău c ă ţi-am distrus via ţa! Nu voia s ă sperie invita ţii. ţi spun c ă atunci când te-ai n ăscut, Te iubesc!” Cu drag, mama Într-o zi, mama lui a venit s ă îi aveai un ochi bolnav, a şa c ă ţi l-am Pr. GHEORGHE NICOLAE vad ă copiii şi so ţia. Când au v ăzut-o, ŞINCAN ______

În timpul luptelor din Primul R ăzboi finaliza multe lucr ări cultural-spiritu- Mondial, maica Mina a fost ale, fiind astfel printre pu ţinele cu- Reconstituirea unei icoane de om împu şcat ă, dar a supravie ţuit. Pentru pluri transilv ănene, ce au aspira ţii Lucrarea Reconstituirea unei acest fapt i s-au dedicate mai multe intelectuale progresiste, spiritual icoane de om: Monahia Mina studii: Victor Neghin ă, O sisli şteanc ă patriotice, fiind unul din puncte forte Hociot ă, a profesorilor sibieni Drago ş pe Frontul de la M ărăş eşti ; Petru ale acestora. şi Daniela Curelea, ap ărut ă la Editura Pinca, Maica Mina Hociot ă (1896- Am observant în gesturile şi Andreiana din Sibiu, în anul 2018, 1977), o eroin ă a monahismului şi efervescen ţa patriotic ă a cuplului este prezentată de autori ca fiind o neamului românesc etc. Curelea, o îmbinare armonioas ă contribu ţie la o posibil ă monografie. dintre dorul de glie si spiritualitatea Cartea apare cu binecuvântarea IPS profund cre ştin ă, spiritualitate ce-i dr. Lauren ţiu Stereza, Arhiepiscopul apropie şi mai mult de esen ţa Sibiului şi Mitropolitul Ardealului, Adev ărului Unic. fiind dedicat ă tuturor celor care s-au Prin aprofundarea studiilor jertfit pentru România, chez ăş ia privitoare la monahia Mina Hociot ă, fiin ţei lor fiind temelia neamului autorii Drago ş şi Daniela Curelea, au românesc. Are 105 pagini, fiind empatizat cu starea de sacrificiu a structurat ă pe dou ă mari capitol. La călug ări ţei, cu tr ăirile hristice ale finalul lucr ării întâlnim o anex ă acesteia, cu t ăria de caracter şi fotografic ă a monahiei Mina Hociot ă. puterea de autodep ăş ire. Înc ă de la început pr. Constantin Căut ările interioare, starea de sa- Neculai, pune în eviden ţă icoana unei crificiu, noble ţea, d ăruirea necondi- femei înviate, iar Cuvântul Înainte ţionat ă, toate la un loc au fost factori este cristalizat de drd. Mihai Octavian mobilizatori a unui suflet c ătre Des ă- Groza. vâr şire. Dragostea necondi ţionat ă, În Capitolul I autorii prezint ă un abandonul total fa ţă de semeni, sunt Orizont Istoriografic , prin care au strategii intrinseci în c ăutarea Des ă- trecut în revist ă cercetarea vâr şirii. Modelul cristic a monahiei Toate aceste studii, au servit la corespunz ătoare cu privire la via ţa, Mina, i-a contaminat pozitiv pe cei aprofundarea informativ ă în lucrarea realiz ările şi faptele monahiei ofi ţer doi autori, m ărindu-le aspira ţia de a Reconstituirea unei icoane de om: Mina Hociot ă, pe baza unor scurte căuta atât în afara lor, dar mai ales în Monahia Mina Hociot ă, a profeso- articole şi un film de prezentare. interiorul lor, lini ştea sufleteasc ă, rilor sibieni Drago ş şi Daniela Pre ţioase date au fost publicate în având ca instrumentar barometrul Curelea. periodicile vremii precum: Via ţa lăuntric în decelarea faptelor zilnice. Cunoscându-i, am constatat, o Monahal ă, Ap ărarea Patriei, BOR Exemplul viu de d ăruire şi aban- abilitatea introspectiv ă în manipularea etc, cât şi referiri tangen ţiale în unele don, în slujba semenilor, reprezint ă informal ă a tuturor datelor, o curiozi- lucr ări religioase de referin ţă precum: unicitatea fiin ţei spre o cale sigur ă de tate împins ă la extrem fa ţă de feno- Biserica Ortodox ă Român ă între des ăvâr şire spiritual ă. Aceasta s-a mene şi fapte, fa ţă de spiritul de sa- 1885-2000 a lui Alexandru Moraru putut percepe cu mare u şurin ţă în crificiu pe care unii înainta şi le-au ş.a. Monahia Mina Hociot ă, cu atitudinea grandioas ă, inspiratoare, de promovat, din dorin ţa arz ătoare de a numele s ău de mirean ă: Marina, a un echilibru l ăuntric maiestos, a ceea fi modele vii patriotice în participat in prima linie, în Primul ce s-a demonstrat din via ţa şi faptele Transilvania. Război Mondial, apoi în calitatea sa monahiei Mina Hociot ă. Lucrul în arhive, munca de teren de monahie-sublocotenent şi la cel Prof. dr. VICU MERLAN informal ă, le-au dat satisfac ţia de a de-al Doilea R ăzboi Mondial.

65

Starea prozei ce mai mare, c ă îmi iese din orbit ă ca în desenele animate cu Tom şi Jerry şi se repede cât mai aproape de personajul înc ărcat de bagaje p ărând

o copie nereu şit ă a unui pom de Ca s ă nu ne plictisim, îi poves- Cr ăciun împodobit în epoca team unui coleg de compartiment în suprarealismului întârziat... La voce „interna ţionalul” de Viena: aducea bine cu George Calboreanu în -Domnu meu, c ălătoream cu rolul lui Ştefan cel Mare, dar la trenul de la Bucure şti la Deva. Era înf ăţ işare ba. P ărea mai degrab ă vara, pe sfâr şite: cred c ă începuse Draga Olteanu-Matei în rolul Coanei luna august, sau era pe terminate Chiri ţa travestit ă în inimitabilul iulie. Aspect de mic ă importan ţă . Nu Milu ţă Gheorghiu... Am deschis şi găsisem bilete la accelerat, a şa c ă m- cel ălalt ochi, am v ăzut personajul în am instalat cât am putut de comod în toat ă m ăre ţia sa şi am întrebat cu compartimentul de clasa întâi al unui inocen ţa care m-a caracterizat în toate tren personal în care, sincer s ă fiu, nu momentele grele ale vie ţii: prea aveam încredere. Din niciun -Săru-mâna, pot s ă v ă ajut cu punct de vedere. În primul rând ______ceva? vagonul ar ăta de parc ă în el avusese pănur ă care ar fi ucis pe loc un Sper c ă se observ ă cu u şurin ţă c ă loc ultima b ătălie dintr-un r ăzboi reg ăţ ean din cauza c ăldurii: pot face pe tâmpitul cu incontestabil ă devastator. Nu, domnule, n-am -Mă, gr ăise el cu voce calm ă genialitate. Meritat sau nu, nu am absolut nimic cu domnul ministru către cineva, eu sunt la fel de primit niciun r ăspuns, ceea ce nu m-a căilor ferate! E drept: c ălătoria este inteligent ca orice academician. Toat ă descurajat eu fiind, de felul meu lung ă, proast ă şi foarte scump ă, dar buba-i c ă gândesc încet. Priceputu-m- consecvent şi extrem de curajos când asta e via ţa. Şi-apoi, de ce ne-am lipsi ai ? nu trebuie. A şa c ă mute şte, dar cu de pl ăcerea tranzi ţiei? N-ar fi fost cu L-am v ăzut trecând prin fa ţa acordul tacit al personajului, am mult mai plictisitor s ă trecem direct ferestrei pe impiegatul de mi şcare cu umplut dou ă treimi din compartiment de la socialismul multilateral paleta în mân ă, semn c ă era vremea cu bagaje, dup ă care am opinat în dezvoltat la un capitalism tot făcutului crucii şi solicit ării ajutorului deplina cuno ştin ţă de cauz ă: dezvoltat? Pe când a şa, arunca ţi în de la Dumnezeu pentru ca trenul s ă -Parerea mea e s ă bloc ăm com- curentul tranzi ţiei, totul e palpitant, e aib ă întârziere mai pu ţin de dou ă ore. partimentul şi s ă ne mut ăm în altul... ca o lupt ă din care pu ţini dintre noi Fiindc ă prin tot defileul Jiului se -Nu. vor sc ăpa cu via ţă ; iar ace ştia sigur nu anun ţaser ă ploi şi chiar alunec ări de -Răspuns sec în stare s ă reteze şi prea vor fi întregi la minte, teren. Am auzit fluierul locomotivei cea mai inofensiv ă dorin ţă de asigurându-se astfel viitorului patriei exact în clipa când cineva se chinuia comunicare. o viguroas ă genera ţie de indivizi să deschid ă u şa compartimentului. M-am întins din nou pe bancheta sări ţi de pe fix, care s ă aib ă un singur St ăteam întins pe banchet ă şi, transformat ă în canapea, şi am închis ţel: ho ţia. Cum? Nu rezult ă cu scuzat ă-mi fie expresia, mi se fâlfâia ochii bucurându-mă c ă nu aveam suficient ă claritate c ă glumesc? de persoana de pe culoar. Cine companie o ţaţă care s ă m ă toace la Înseamn ă c ă nu suntem români, dore şte s ă c ălătoreasc ă nu are decât s ă cap cu stupidit ăţ i pe distan ţă de cine înseamn ă c ă nu cunoa ştem folclorul se antreneze la haltere, aruncarea ştie câ ţi kilometri... Trenul personal contemporan ca variant ă a celui ciocanului, rezisten ţa moral-volitiv ă tocmai î şi lua r ămas bun de la clasic. Precum în cazul urm ător: Nu şi înc ă vreo câteva discipline, sau s ă Bucuresti cu ajutorul a trei fluier ături suntem români, nu suntem romani,/ ia leg ătura cu… viitoarele Jocuri aproape duioase şi totul p ărea s ă fie Noi suntem aici pe veci jnapani. Olimpice. St ăteam comod, cu mâinile începutul unei c ălătorii obi şnuit de Deci, m ă preg ăteam s ă c ălăto- sub cap, cu ochii închi şi, desc ălţat şi plicticoase. Auzeam dezinteresat cum resc, domnule... Nu ştiu cum v ă nu- cu picioarele pe bancheta pe care companioana mea mo şmondea ceva, mi ţi şi, f ără sup ărare, nici nu are im- pusesem un ziar ca s ă nu mi se dar îmi era lehamite s ă mai deschid portan ţă . Suntem vecini de comparti- murd ăreasc ă ciorapii. De-atâta ochii, s ă-i v ăd figura ambigu ă, cu ment, c ălătorim – cine ştie dac ă ne nep ăsare mi se pare c ă începusem privirea ascuns ă dup ă o pereche de vom mai vedea vreodat ă, nu? Eram, chiar s ă fluier ceva cu iz sud- ochelari maronii, şi întregul peisaj deci, înainte de plecarea trenului din american. Probabil „Lambada”, c ă era încadrat într-o claie de p ăr care Gara de Nord, reg ăţ enii ţipau unii la pe-atunci la mare mod ă. Nu are văzuse pieptenul doar în vitrinele al ţii, se dr ăcuiau con ştiincios şi importan ţă ... Şi dintr-odata u şa se magazinelor. Începusem s ă m ă consistent, în timp ce ardelenii se deschise şi o voce s-a r ăstit la mine la gândesc la o cuno ştin ţă , un ins în ţelegeau fie prin morm ăituri numai persoana a treia plural: suficient de idiot şi de slab preg ătit de ei pricepute, fie folosind un limbaj -Păi, da: unii dorm ca ni şte..., în profesional pentru a fi numit director monosilabic spre uimirea celor din timp ce al ţii se chinuie... general unde s ă-şi rup ă gâtul odat ă cu prima categorie care vorbeau mult şi Recunosc cinstit c ă am firma imediat privatizat ă. Firma se se în ţelegeau pu ţin. La un moment întredeschis un singur ochi hot ărât s ă pr ăbu şise literalmente dup ă câteva dat problema a l ămurit-o un ardelean nu r ăspund provoc ărilor. Dar am avut luni, iar omul, de şi era nevinovat, → relativ bine îmbr ăcat, cu un suman de senza ţia c ă mi se deschide din ce în DUMITRU HURUB Ă

66

Blestemul neiubirii În alai princiar te-am visat de-o vecie, Nu te știu… și m ă sting f ără tine, Dar mereu ai sc ăpat, cu a ta dib ăcie. iubire… Nu te știu și m ă scurg în p ământ, Pustnicind f ără rost, suferind în neiubit ă ne știre, Ca izvorul amar pe sub via ța-mi Pa șii mei amu țeau înspre oazele tale, zdrobit ă. Trupul meu a ștepta mângâieri de petale… Dac-ar fi s ă mai vin înapoi, dup ă moarte, Am tot ars ca un foc într-o pe șter ă Aș l ăsa voalul t ău, disper ării, s ă-l oarb ă, poarte. Lăsând timpul tiran din via ță s ă-mi Ți-aș l ăsa jalea mea drept coroan ă pe soarb ă, cre ștet Cum p ătrunde-n m ăduva spin ării Pe un drum ne știut nici de lupi, nici Și căderile-n gol dinspre sufletu-mi de vulturi, ve șted. Și îmi ia zvâcnirile din piept, Căutam dragostea prin dureri și Spiritul de suflet mi-l desparte, tumulturi… Între atriul stâng și atriul drept, Te blestem la exil în infern, neiubire, Nu te știu, dragoste. Am citit o Ghea ța trupului t ău o condamn la Pres ărând o lini ște de moarte. poveste zdrobire, Cu un prin ț ce era, dar demult nu mai Blestemat ă s ă fii la pustiul din mine, Ploaia m ă dizolv ă-nceti șor, este. Iar durerea ce-o port, fac ă ță nd ări din Picurându-mi prin articula ții, Mă pro ștern și a ștept s ă te-ating ă tine! Mintea-mi toarce ca un firi șor minutul, De argint împr ăștiat prin spa ții.

Căci sfâr șitul din mine nu-ți știe- Timp nem ăsurat nceputul. Mă love ște frigu-n orice gând Trena unui timp nem ăsurat Parc ă-mi plou ă-n suflet, nu pe-afar ă, Ți-am cl ădit un castel în adâncuri de A-nghe țat în burta unei cale Negura t ăcerilor, c ăzând, mare, Dintr-un vis adesea deturnat, Măduva, de oase, mi-o separ ă. Aripi albe ți-am pus pe dincolo de Fără de adres ă și escale. zare, Și din praful lumii m ăturat Am trimis și cale ști dup ă urmele-ți Mersul ăștei lumi f ără de sens Din coroana pomului vie ții șterse Mă trimite-n sferele uit ării, Dar și- Se a șterne-un timp nem ăsurat Și prin stânci ți-am t ăiat multe acolo-i simt suspinul dens Peste care ve șnicesc poe ții. drumuri nemerse EMILIA AMARIEI ______frumuse ţe rupt ă din soare, dar când ni Am scos un „da” atât de anemic TRAVESTI… s-au întâlnit privirile am tr ăit senza ţia şi cred c ă aveam privirea atât de →sc ăpase cu greu de deten ţia care i unuia intrat în contact cu o surs ă de speriat ă, c ă i se f ăcuse mil ă de mine, se preg ătise, fiindc ă nu vrusese s ă se curent de doi-dou ăzeci. Şi-a dat cred, şi mi-a zis: înscrie în nu-ştiu-care partid... seama uluirea mea şi a zis: -Am impresia c ă v-am speriat… Chestiune destul de contorsionat ă şi -Sunt actri ţă , joc în rolul Chiri ţei Vre ţi s ă facem cuno ştin ţă ? M ă obositoare drept care am cedat destul şi e un tip care m ă urm ăre şte şi nu cheam ă Evelina şi merg tot la Deva, de repede şi am adormit leg ănat aveam cum s ă scap altfel de el. de fapt la Simeria, dar n-o s ă relativ cu blânde ţe de mersul trenului. Am zis: nu era frumoas ă, dar călătorim ca doi mu ţi... Când m-am trezit, de şi nu eram avea ceva care m ă f ăcuse s ă regret c ă N-am c ălătorit... convins c ă m ă trezisem cu adev ărat, nu plecasem cu alt tren, adic ă m ă De-atunci o înso ţesc în turnee, ne pe bancheta opus ă şedea, de fapt îndr ăgostisem fulger ător la prima în ţelegem bine, iar feti ţa noastr ă, dormea o vietate care m-a f ăcut s ă ies vedere, cum se spune în buna tradi ţie. Claudia... cât puteam de repede din Îşi scosese peruca, se demachiase, iar -Şi a ţi aflat dup ă aceea cine o compartimentul transformat în pist ă ochii... urm ărea? m-a întrebat str ăinul din de încerc ări atletico-alpiniste, şi s ă Avea o pereche de ochi care ar fi „internationalul” de Viena. ajung la ap ă s ă m ă sp ăl pe ochi. E cutremurat orice zeitate masculin ă din -Nu, dar nici nu m ă interesa adev ărat c ă întotdeauna am avut o Olimp. Despre p ărul de-un galben cu persoana. imagina ţie boln ăvicioas ă, dar nu totul special nu are rost s ă mai Între timp, insul se preg ătea s ă crezusem pân ă atunci s ă se fi acutizat povestesc, iar despre ochi şi trup la coboare şi abia mi-a aruncat peste atât de mult, a şa c ă având ochii şi trup, la fel... um ăr, sec: mintea cur ăţ ate de vedenii, m-am -Mergeti pân ă la Deva? m-a -Eu, domnule, eu eram întors în compartiment unde am g ăsit întrebat. urm ăritorul ... vietatea trezit ă de zgomotul f ăcut de Dumnezeule, ce voce! Cred c ă Şi pentru a doua oar ă în via ţă mi- mine cu ocazia escalad ării muntelui putea s ă vindece cancerul şi SIDA... a p ărut r ău c ă nu plecasem cu un alt de bagaje. Nu pot s ă spun c ă era o -Da. tren ...

67

Starea prozei în sufragerie au fost deja puse, pe fa ță de mas ă nou ă, cafetiera și ce știle. – Hai, c ă suntem zori ți, precizeaz ă

Nelu. Cinel aici, indic ă marginea și Diminea ța de sâmb ătă permite ajutorul cu mâini lungi ia loc, Efrem zăbava… caierul viselor se dincoa – al doilea se supune, Ortansa prelunge ște… și afurisitul de celular, la cap ăt, s ă ajute! imperativ, n–are habar! – Da ʼ nu–i nevoie, protesteaz ă O banalitate – Nelu m ă anun ță c ă so ția. trece „uite-acu ș” s ă aduc ă datoria… – Lapte nu–i cazul, zah ăr da! am și uitat când l–am împrumutat, la – Eu am vopsit pe aici, insisten ța so ției, c ă doar era vorba de mărturise ște Efrem. vărul ei… de–al doilea… dar sângele Se ridic ă și merge c ătre ap ă nu se face etcetera… a luat banii buc ătărie… îl l ăsăm în pace. Se aude pe care–i pusesem deoparte, a fixat cum vorbe ște la celular, revine și ne solemn data return ării… și s–a dus! anun ță : Bun în țeles scaden ța a tot fost – Copilul se întoarce imediat… îi ______amânat ă, telefonic… venea so ția și spun s–o ia pe sc ări! zice. Se câ știg ă spa țiu pentru o rostea justific ări, ale ei, fire ște, c ă ce – Ce copil? se uime ște nevast ă– mobil ă, corp suspendat bun ăoar ă. era s ă fac ă?! mea. – Absurd, obiectez. Ș–apoi e În fine! – Al meu, c ă l–am trimis s ă–și beton! Scoal ă, aranjeaz ă-te la iu țeal ă, cumpere ceva. – Numai tencuiala e beton, activeaz ă–ți nevasta s ă aranjeze Și chiar sun ă interfonul, Efrem d ă răspunde, c ă tocmai de amenaj ări oarecare ordine în sufragerie… și indica ții; pu știul se ive ște cu o interioare ne ocup ăm, mai știm câte sun ă interfonul! Radios, Nelu se arat ă merdenea în mân ă. ceva. Dedesubt e c ărămid ă. la u șa deschis ă: – Vai, se înduio șeaz ă so ția, nu l- Se duce în sufragerie, eu r ămân la – Gata, anun ță , ți-am adus ați trecut acas ă?! Mititelul! S ă–ți dea o țigar ă. Pot s ă fac și rotocoale, argin ții! Vrei valut ă sau lei?! tanti ceva dulce! pu știul tot dup ă furnici se uit ă. R ăsare – Dă–mi a șa cum ți–am dat! – Lăsa ți, c ă devine r ăsf ăț at! o delega ție: Nelu, so ția… to ți în p ăr. – S–a f ăcut! Ciau, var ă–mea! Juniorul a și intrat în buc ătărie, – Ia uite, declar ă rubedenia, dac ă – Bei o caf ă, nu–i a șa? presupune unde observ ă: mu ți fereastra numai doi decimetri, jum ătatea. S ă mai st ăm la taifas! – Pl ăcile de faian ță au rosturi alt ă perspectiv ă! – Stai s ă telefonez, c ă mi–am l ăsat mari, de ce? – Ar înc ăpea un col țar, înt ăre ște oamenii jos! – Sunt pentru furnici, îl l ămuresc. var ă–sa. – Vai, dar cum adic ă i–ai l ăsat Nu prea crede, a șa c ă a ștept ăm – E și caloriferul dedesubt, le ar ăt. jos? Du–te, b ărbate și adu–i încoace! răbd ători, cu priviri iscoditoare… – Mare lucru, o prelungire… cu – Nu prea e loc, pretind, c ă n–am pân ă se arat ă una, c ărând o firimitur ă. man șoanele moderne… aranjat… – Nu–i da de la tine, îl previn, au – Iar dac ă o mu ți un metru, te–ai – Dar nu–i problem ă, declar ă socotelile lor. scos! Arat ă altfel! Și câ știgi la Nelu, c ă sunt deprin și! I–am parcat pe Apare Cinel cu cea șca de cafea în spa țiu… banc ă! mân ă, vrea s–o spele, îi spun c ă nu e – Cum de nu s–au gândit Așa c ă ies, iau ascensorul și cazul câte una, c ă se risipe ște apa constructorii?! zâmbesc ironic. cobor; adev ărat, stau trei oameni pe cald ă, atunci se duce la fereastr ă și o – Păi e treab ă stas, doar n–or banca din fa ța blocului: doi b ărba ți în cerceteaz ă. personaliza ei! Trebuie s ă vezi în salopete gri de lucru, o femeie foarte – Ar fi mai bine s–o muta ți la col ț, perspectiv ă! Ți–o facem în doi timpi gras ă, într–un compleu unisex, la și trei mi șcări! Cu tot cu corecturi, de mijloc. Au fost preveni ți, se ridic ă s ă ______n–o s ă știi unde a fost! Chiar mai mă urmeze; un vecin apare pe alee și mult de un metru, c ă permite! prive ște critic treningul meu înainte – Nu te crede tu singur de ștept, să salute. apreciaz ă nevasta. Înc ă ei cu asta se – Ortansa prima, precizeaz ă unul ocup ă! din oamenii lui Nelu în fa ța – Nu discut la iu țeal ă, tran șez, c ă e ascensorului. sfâr șit de s ăpt ămân ă și gândesc Ne strângem în cabin ă şi–i previn: tulbure. Hai, c ă n–au intrat zilele în – Tabloul e defect, are şmecherii! sac, acum avem alte planuri! Prea târziu, unul a şi ap ăsat pe Gata, ca la semnal și–au luat buton, a șa c ă trebuie s ă pândesc rămas–bun și au plecat, pe sc ări, momentul ac țion ării comutatorului de desigur. urgen ță … o presez pe Ortansa dar – Ți–a dat banii? îmi chestionez reu șesc… aproape la fix, cât s ă nu so ția. ie șim de–a bu șilea… o denivelare, – Mi–a dat… jum ătate! Cic ă mai acolo! Oamenii arat ă familiariza ți, trece pe la noi! pătrundem triumf ători în apartament; Marcel Lup șe, Dup ă baie MARIAN DRUMUR

68

satirice ( Iorgu de la Sadagura, Ia şii în carnaval, ciclul Chiri ţelor ), drame (XI) (Despot-Vod ă, Ovidiu, Fântâna Dup ă cum ar ătam, Vlad Blanduziei ), proz ă de c ălătorie ( O Sauciuc afirma c ă Biserica Ortodox ă plimbare la mun ţi, C ălătorie în Gnostic ă, Rosicrucian ă şi Apostolic ă Africa ). A fost membru fondator al din România: “ Este biserica lui Societ ăţ ii Literare Române (1867), Ioan, nu este biserica lui Petru (de apoi membru de onoare al Societ ăţ ii la Roma) ”. Pentru a ne l ămuri cu Academice Române (1871). În 1857 acest lucru vom relua un fragment era membru al unei loji din dintr-o revist ă de tiraj redus al unui capitala Moldovei ». 2 grup satanic foarte secret , de «Rosa-Cruce este simbolul origine caucazian ă, care scrie format dintr-un trandafir ro şu fixat ______urm ătoarele: «Încet, încet, Papii î şi în mijlocul unei Cruci , unde se vor da seama de inutilitatea unei întretaie cele dou ă bra ţe componente, “–Cum v-aţi ar ătat neascult ători rezisten ţe fa ţă de o stare de lucruri tot de culoare ro şie «deoarece a fost către mai marii vo ştri în r ăzboaie, a şa care îi dep ăş eşte cu mult. Ei se vor împro şcat ă cu sângele mistic şi divin să asculta ţi şi acum porunca închina cu for ţa, dac ă nu de bun ăvoie, al lui Hristos». Şi la Rosacrucieni, ca împ ăratului, aducând jertf ă zeilor!” iar Pontificatul Sf. Petru provenit din şi la masoni, Crucea şi Trandafirul La acest îndemn, Chirion, sacerdo ţiul conform ordinului lui au un simbol sexual : «Întâlnim aici căpetenia celor patruzeci, a r ăspuns: Aaron va trebui s ă cedeze conducerea şi cosmogonia hermetic ă, Crucea ”-Cum am luptat şi am biruit pe spiritual ă a lumii Pontificatul Sf. (emblema masculin ă) simbolizând vr ăjma şi, pentru împ ăratul Ioan din sacerdo ţiul ve şnic dup ă divina Energie creatoare ce pământesc, tot a şa voim şi vom lupta Ordinul Melcisedek. fecundeaz ă matricea obscur ă a şi pentru Împ ăratul ceresc, împotriva Vremurile anun ţate de substan ţei primordiale (simbolizat ă vr ăjma şilor Lui!“ Apocalips ă s-au împlinit. Iat ă cum de Roz ă, emblema feminin ă), de 3 Pentru acest r ăspuns, au fost BISERICA AMORULUI iese din unde rezult ă apari ţia Universului». închi şi în temni ţă , ca s ă se tăcerea ei tutelar ă pentru a se opune Nu mai coment ăm toat ă răsgândeasc ă. Dar ei n-au încetat a se pentru ultima dat ă – victorios – simbolistica Bisericii Ortodoxe ruga fierbinte lui Hristos s ă-i Bisericii Romei. Gnostice, Rosicruciene şi Apostolice înt ăreasc ă pentru m ărturisirea cea MARELE PAN va REÎNVIA, din România, dar re ţinem c ă folose şte adev ărat ă. Drept aceea, toate pentru ca, în sfâr şit, ROZA-CRUCE culoarea VERDE . În cazul de fa ţă , la am ăgirile, toate f ăgăduin ţele şi toate SĂ FIE UNIT Ă şi ca NATURA S Ă simbolul rosicrucianismului, cununa 1 amenin ţă rile nu i-au clintit din FIE REÎNNOIT Ă PRIN FOC ». de trandafiri area culoarea verde , iar credin ţa lor. Deci, venind în Sevastia „LAN ŢUL UNIRII ” şi HORA bra ţele crucii, în centru, sunt de un mare conduc ător de oaste, anume dansat ă de zeii egipteni a inspirat pe culoare ro şie . Lizie, acesta lea- poruncit, din nou, s ă francmasonul Vasile Alecsandri să Facem câteva complet ări la cele aduc ă jertf ă zeilor. Cu aceea şi scrie „ HORA UNIRII ”, de fapt publicate de Vlad Sauciuc. nestr ămutat ă credin ţă , osta şii creştini „HORA FRANCMASONILOR ”. 1. Sfin ţii patruzeci de Mucenici s-au împotrivit. Înfuria ţi peste fire, «ALECSANDRI, Vasile (1818 sau din Sevastia căpeteniile au poruncit s ă fie 1821-1890), scriitor şi om politic. «Ace şti patruzeci de Mucenici au dezbr ăca ţi şi sili ţi s ă intre într-un iaz, Dup ă studii de medicin ă şi juridice la tr ăit pe vremea crudului împ ărat care era aproape înghe ţat, c ă era Paris (1834-1839), revine la Ia şi unde Licinius (308-324), to ţi din părţile iarn ă, iar pe maluri au pus p ăzitori, ca va fi director al Teatrului Na ţional Capadochiei fiind cu neamul şi to ţi nimeni din ei s ă nu fug ă. Şi, iat ă, unul (1840-1842). Are leg ături strânse cu din acveast ă ceat ă la oaste. Patruzeci din osta şi, nemaiputând îndura gerul, Societatea Medicilor şi Naturali ştilor. de osta şi cre ştini, b ărba ţi viteji şi a primit s ă aduc ă jertfa ce i se cerea. Particip ă la Revolu ţia de la 1848, la vrednici în r ăzboaie, iar conduc ătorul Dar, ie şind din iazul înghe ţat şi unirea Moldoveio cu Ţara oastei lor era Agricola, om p ăgân şi întrând în baua cald ă, anumke Româneasc ă, în 1859, îndeplinind rău din fire şi locul slujbei lor era preg ătit ă, acesta ba murit îndat ă, în apoi mai multe misiuni diplomatice în cetatea Sevastia, din Armenia . vreme ce Mucenicii, dup ă o noapte Italia şi Fran ţa (1859), respectiv la Deci, aflând Agricola de credin ţa întreag ă, petrecut ă în iazul înghe ţat, Paris (1885-1890). A condus revista lor cre ştin ă, a dat porunc ă s ă fie adu şi erau înc ă vii şi se rugau. România literar ă (1855) şi a publicat în fa ţa lui şi le-a spus: Cu ale lor sfinte rug ăciuni, prima mare culegere de poezie Doamne miluie şte-ne şi ne mântuie şte popular ă româneasc ă: Poezii pe noi. Amin». 4 poporale. Balade. Cântice b ătrâne şti 2 (1853). Principalele sale lucr ări EMILIAN M. DOBRESCU, Ilu ştri EUGEN MERA literare sunt: poezii istorice (ciclul francmasoni, Colec ţia “Dic ţionarele Nemira”, Osta ii no tri ), Pasteluri, comedii Editura Nemira, Bucure şti, 1999, p.142. ( Nota ş ş noastr ă: Credem c ă Vasile Alecsandri a fost ini ţiat în masonerie în timpul studiilor de la Paris). 4 Vie ţile Sfin ţilor, vol.I, Edi ţie îngrijit ă, 1 J. MARQUES-RIVIÈRE, Tr ădarea 3 PAUL ŞTEF ĂNESCU, Istoria mondial ă a prefa ţă şi note de Pr. Al. St ănciulescu-Bârda, spiritual ă a Francmasoneriei, Editura societ ăţ ilor secrete, Editura Miracol, Bucure şti, Malov ăţ , Editura Parohiei Malov ăţ , 2010, Deceneu, Bucure şti, 2000, p.138-139. 1997, p.165. p.459-460.

69

MAPAMOND militar ă, în schimbul rangului de samurai , ca unul nen ăscut în casta războinicilor. Va fi trimis la Nagasaki să studieze navele de (XV) război și naviga ția. Devine profesor Vizit ăm altarul cu cea mai la institutul de studii occidentale înalt ă poart ă din fier și apoi, în Bansho Shirabesho (un fel de birou districtul Kudankita din zona al Șogunatului Tokugawa) și înva ță Chiyoda a megapolisului Tokyo , limba englez ă cu misionarul Muzeul Y ūsh ūkan , aflat lâng ă american și medicul James Curtis Altarul Yasukuni , dedicat sufletelor Hepburn. În 1861 este angajat s ă predea la academia militar ă de pe solda ților deceda ți în numele Împ ăratului Japoniei. Cel mai vechi Statuia lui Ōmura Masujir ō la domeniul Ch ōsh ū și s ă modernizeze muzeu militar și de r ăzboi al Yasukuni armata domeniului; și de aici va Japoniei, întemeiat în anul 1882, primi titlul de samurai . În acela și an ______se apropie de unul din cei trei mari Yūsh ūkan con ține obiecte și ministrului de R ăzboi, Ōmura documente datând cu începere de la nobili și oameni de stat care au Masujir ō (30 mai 1824-7 decembrie condus Restaura ția, Kido Takayoshi, restaura ția Meiji, pân ă la sfâr șitul 1869), strateg, teoretician i ș ce servea ca element de leg ătur ă celui de Al Doilea R ăzboi Mondial. conduc tor militar, supranumit „tat l ă ă între birocra ția domeniului și Acuzat, ca institu ție na țional ă, c ă ar armatei imperiale” pentru c ă a con ține prezent ări revizioniste și c ă elementele radicale ale tinerilor din reformat-o dup ă modelul francez al eșalonul inferior al samurailor glorific ă trecutul militar agresiv al vremii în perioada Bakumatsu (în domeniului Ch ōsh ū, care sprijineau Japoniei, Yūsh ūkan ad ăposte ște un matsu traducere: sau sfâr șitul Sonn ō j ōi – mi șcarea de r ăsturnare avion de sacrificiu kamikaze , o baku guvern ării militare și – violent ă a conducerii Tokugawa. locomotiv ă, armament u șor și greu abrevia ie de la bakufu sau ț Reformele introduse de Ōmura de r ăzboi, piese de uniform ă guvernarea din corturi) care Masujir ō vor face din oastea militar ă. Acuza țiile acelea sunt, consemneaz , între 1853 i 1867, ă ș condus ă de el nucleul armatelor poate, expresia incapacit ății de a anii finali ai perioadei Edo când în țelege principiile str ăvechi de Alian ței Satch ō în b ătăliile din anii șogunatul medieval Tokugawa ia 1867-1868 de la Toba-Fushimi, existen ță ale unui popor pentru care sfâr it odat cu politica extern ș ă ă Ueno și din R ăzboiul civil Boshin, demnitatea de a servi unei cauze sakoku izola ționist ă ( ), iar Japonia pentru restaurarea puterii de la nobile, devotamentul și loialitatea în trece la imperiul pre-modern al slujirea st ăpânului, capacitatea de șogunat la casa imperial ă. În guvern ării Meiji. Perioada guvernarea Meiji, devine vice prim jertf ă suprem ă în numele onoarei în Bakumatsu este marcat ideologic i ă ș ministru de R ăzboi în nou-înfiin țatul război, de și purtat cu excese de politic de diviziunea major ă între cruzime etc. nu pot fi înlocuite cu Minister al Armatei și Marinei și na ționali știi pro-imperiali numi ți este îns ărcinat cu crearea unei nesa țul însu șirii de bunuri personale, ishi-ishi i for ele loiale ogunatului, ș ț ș armate na ționale pe linia de Vest. Va cucerirea popula țiilor native obligate incluzând elitele spadasinilor pleda pentru încorporarea militar ă să tr ăiasc ă în rezerva ții, cultul shinsengumi . N ăscut în ora șul propriei persoane mereu în r ăzboi și generalizat ă și abolirea sistemului Yamaguchi , capitala prefecturii cu han al armatelor feudale locale, concurs cu ceilal ți etc. ca valori acela i nume, mura Masujir era ș Ō ō pentru o armat ă na țional ă unic ă. esen țiale. Exemplul unui general al fiul unui medic de ar , educat în ț ă Samuraii care î și pierdeau celei de-a treia armate japoneze, care rangaku înv ăță mântul (dezvoltat în privilegiile i s-au opus, iar în 1860 s-a sinucis prin seppuku împreun ă cu urma contactelor cu enclava so ția sa, în timpul funeraliilor Ōmura Masujir ō va demisiona. olandez ă din Dejima ) condus la Atacat în noaptea de 9 octombrie împ ăratului Meiji, Mutsuhito, la 13 Osaka de medicul și c ărturarul 1869 împreun ă cu tovar ășii s ăi într- septembrie 1912, vorbe ște de la sine: Ogata K ōan a c ărui școal ă va deveni generalul Nogi Maresuke (25 un han din Kyoto , va fi grav r ănit și în timp Universitatea Osaka iar va muri ca urmare a r ănilor, la 7 decembrie 1849-13 septembrie mul i din studen ii s i vor juca roluri ț ț ă decembrie. Monumentul lui Ōmura 1912), eroul de la Port Arthur, decisive în Restaura ia Meiji i ț ș Masujir ō din Sanctuarul Yasukuni a înving ător al armatei ruse ști conduse occidentalizarea Japoniei. Interesul de generalul anatoli Stessel la 1905 fost ridicat de Ōkuma Ujihiro, la pentru tactici militare al medicului scurt timp dup ă moartea lui. Ideile într-o lupt ă care i-a costat pe german și profesorului Phillip Franz japonezi 50.000 de vie ți de solda ți sale reformatoare vor fi urmate de Balthasar von Siebold cu care va oameni de stat precum Yamagata între care și cei doi b ăie ți ai Nagasaki înv ăța la va avea Aritomo , Kido Takayoshi , Yamada generalului – gestul generalului importan ța sa în formarea lui Nogi, fiu de samurai din clanul Akiyoshi , care vor reconstrui armata Ōmura. Întors în satul natal pentru a na țional ă imperial ă japonez ă iar Chofu și samurai el însu și, era menit practica medicina, el accept ă în anul să-i redea onoarea știrbit ă de marchizul mare șal-amiral Saig ō 1853 oferta lui Date Munenari, un Tsugumichi va legifera încorporarea pierderea vie ții solda ților s ăi; casa daimy ō de pe domeniul vecin militar ă universal ă în anul 1873. lui se p ăstreaz ă ca un altar și este Uwajima și va servi ca expert în MIHAI POSADA simbol na țional. În parcul muzeului studii militare și instructor de școal ă se afl ă statuia în bronz a vice-

70

ÎNTÂLNIRI ÎN SPA ŢIUL v-am cerut-o pe Face Book și...iat ă, mai târziu resim țeam lipsa unei VIRTUAL mi-ați dat-o. A șa a început dialogul preg ătiri "universitare", adic ă o În dialog cu nostru foarte recent. trecere prin Belle arte. Când a ți început s ă picta ți și cum Ca să revin la întrebarea d-voastr ă, v-ați descoperit talentul în a ilustra în anii copil ăriei și adolescen ței, nu se cărți? punea problema "ilustr ării c ărților". Tudor Banu ș: Nu cred c ă e corect Imperfec țiunea desenului de pe atunci să vorbim de o dorin ță de a "picta" în mă chinuia destul. Încercam s ă-mi copil ărie. C ăci pe la 8-9 ani nu aveam găsesc un stil, o form ă și un con ținut nici inten ția, nici cuno știn țele și nici care s ă suporte, cât de cât, o materialele pentru pictur ă. Nu! compara ție cu marii, giganticii Desenul era solu ția tuturor predecesori, care erau acolo, la câ țiva problemelor legate de angoasele metri de mine, în rafturi, și m ă existen țiale ale copilului ce se reg ăsea priveau ironic și mustr ător. prea des și prea mult timp singur prin Uneori "reproduceam" desenele cas ă. (Pe vremea aceea p ărin ții erau mae ștrilor (Leonardo…). Alteori obliga ți s ă petreac ă mult timp în desenam ce vedeam pe fereastr ă sau "ședin țe"...). În paralel, r ăsfoiam obiecte înconjur ătoare. Uneori îmi cărțile de art ă din familie, și g ăseam desen ăm mâna stâng ă sau, mai târziu,

destule exemple de virtuozitate câte un portret al persoanele dispuse Născut la Bucureşti pe 8 iulie în anul (Dürer, Breugel, Gustave Doré, etc ) să-mi "pozeze", sau câte un 1947, Tudor Banu ș s-a stabilit la care s ă m ă împing ă în aceast ă autoportret. Paris în anul 1972. A absolvit direc ție. O lume întreag ă se dezv ăluia VPL: Și când a ți început s ă Facultatea de Arhitectur ă și printr-o simpl ă linie de creion! "publica ți" desenele dv? Urbanism "Ion Mincu" din Bucure ști. Cea mai accesibil ă form ă de TB: Prima ilustra ție (caricatur ă) am Ulterior a studiat pictura la École "pictur ă", pentru mine, era laviul. publicat-o în "Urzica"la 14 ani, Superieure des Beaux Arts éîn Paris. Adic ă un pic de tu ș diluat sau aceea și vârst ă la care mama a debutat, Din 1976 a colaborat cu peste 50 de acuarel ă alb-negru. Culoarea era înc ă tot la 14 ani, în "Biletul de papagal" ziare și reviste printre care: Le foarte departe. Aveam complexul al lui Arghezi, în 1928. Cu diferen ța Monde, Die Zeit, The New York lipsei de sim ț cromatic "natural", iar că desenul meu era neîndemânatic, iar Times, L’Express, Le Point, Tokyo ______poezia ei era o perl ă! Business, Marianne, etc. A avut În lungile și interminabilele ore de peste 70 de expozi ții personale în pe b ăncile școlii, desenul îmi venea Fran ța, Statele Unite, România, singur în ajutor. Și atunci, în mod Austria, Germania, Belgia, Marea spontan, lua forma desenului Britanie, Portugalia. A ilustrat peste suprarealist pe care-l descoperisem 25 de c ărți, printre care Jules Verne, tot în biblioteca p ărinteasc ă (Max Grimm, Thomas Jefferson, Jack Ernst, Magritte, Dali, etc.) London, Didier Decoin, Doris Ilustra ția de pres ă și de carte a fost, Lessing, Mircea C ărt ărescu, Ion mult mai tîrziu, o solu ție la problema Barbu, Șerban Foar ță etc. În anul alimentar ă, o form ă de a-mi câ știga 1979 a ob ținut Premiul pentru cea pîinea zilnic ă în care, bineîn țeles, mai frumoas ă carte pentru tineret în încercam s ă introduc o cât mai mare Fran ța: Muzican ții din Bremen de "valoare artistic ă", uneori peste fra ții Grimm. În anul 2004 Ministerul cerin țele comanditarului. Culturii din România i-a decernat Dup ă mul ți ani, s-a g ăsit un editor Premiul Na țional pentru ilustrarea francez care s ă-mi dea mân ă liber ă și cărții "Enciclopedia zmeilor" de să fac ceea ce am vrut, Michel de Mircea C ărt ărescu. l’Ormeraie. Momentul jubilatoriu a venit, îns ă, cînd Gabriel Liiceanu mi- Veronica Pavel Lerner: V-am a propus s ă ilustrez "Enciclopedia "descoperit" cu ani ȋn urm ă, când v- Zmeilor", a lui Mircea C ărt ărescu, am admirat coper țile de carte, de o pentru Edi țiile Humanitas! Din mare frumuse țe. De curând - de și o păcate, termenele contractului m-au aveam în bibliotec ă din anul 2003, obligat s ă predau ilustra țiile la un când a ap ărut, abia acum am citit moment dat. A ș fi vrut s ă continui, s ă cartea "Enciclopedia Zmeilor" de îmbog ățesc partea a doua, cea cu Mircea C ărt ărescu, pe care a ți pove știle. N-a mai fost timp… ilustrat-o. Cartea - în întregime- m-a VPL: Nu v ă întreb de ce a ți plecat fascinat într-atâta, încât nu m-am din țar ă, asta e u șor de în țeles, ci, putut ab ține s ă nu scriu despre ea. mai curând m-ar interesa cum a ți Cum nu puteam pubica nicio plecat și ce v-a determinat → ilustra ție f ără aprobarea scris ă a dv, VERONICA PAVEL LERNER

71

să v ă stabili ți la Paris? pentru fiecare desen imaginat trebuie coborât, ca într-o min ă, în culoarele TB: Am "r ămas" în occident, a șa întortocheate și fragile ale sufletului cum ar fi f ăcut orice tân ăr, în acele și de acolo se excaveaz ă, cu mai mare vremuri. Pe lâng ă dorin ța de a sc ăpa sau mai mic succes, minereul ce se de carcanul comunist, mai aveam și o transform ă în acel desen flu și alt ă "prob ă" de trecut: s ă v ăd dac ă pot aproximativ. Deci în func ție de să m ă descurc singur, ie șit de sub energia vital ă a momentului și de aripa p ărinteasc ă atât de protectoare! tipul de comand ă (proprie sau Parisul e o destina ție logic ă pentru exterioar ă ) se coboar ă la diverse cineva cu veleit ăți artistice, adânc adâncimi în ce numim cu un termen îngropate într-un subsol profund, în general "subcon știent" și aceast ă care diploma de arhitect îmi servea de descindere determin ă valoarea alibi. Mai era și prezen ța promi ță toare (relativ ă sau absolut ă) a viitorului a unor rude, în caz de vreo problemă desen. major ă. Dup ă incursiunea aceasta, pe Prima criz ă petrolier ă (1973) mi-a vertical ă, urmeaz ă cea pe orizontal ă, răsturnat certitudinea unui "job" ce- adic ă documentarea pentru fiecare mi asigura existen ța, pe de-o parte, și, detaliu specific ce într ă în compozi ție. pe de alt ă parte, îmi permitea s ă Când totul "pare" gata, desenul lucrez la desenele mele. M-a aruncat trebuie l ăsat s ă "se odihneasc ă" și vrând-nevrând pe pia ța celor care rev ăzut dup ă un timp, cu un ochi tr ăiau din desen : edituri, reviste, proasp ăt... ziare. VPL: Interesant parcurs, ne da ți o adev ărat ă lec ție de pictur ă! B ănuiesc VPL: Avea ți deja o diplom ă de de altfel c ă prin etape asem ănătoare arhitect. Ce v-a determinat s ă de crea ție trec și autori din alte continua ți studiile la École ramuri artistice. Ce tehnic ă și ce Superieure des Beaux Arts éîn Paris? materiale folosi ți pentru lucr ările dv? TB: Tocmai pentru c ă n-aveam TB: Partea cea mai creativ ă, aceea decât o diplom ă de arhitect, eram plin în care artistul este ca un mic de complexe datorit ă lipsei de "dumnezeu" în momentul na șterii forma ție și ucenicie în art ă! Mi-am lumii, nu are nevoie decât de o hârtie continuat un timp studen ția, urmând (de bun ă calitate), de un creion (de cursuri de gravur ă și de tehnica veche fapt de 2-3 creioane de intensit ăți a picturii în ulei. Dup ă cum vede ți, diferite), de o ascu țitoare și de o eram interesat de cum se fac lucrurile gum ă. Dar mai important - și nevoile și nu cum se poate face "table rase", cresc în intensitate - are nevoie de o pentru a pune conceptul în locul mas ă și de un scaun în fa ța unei operei. Mult mai târziu, dup ă decenii, ferestre. Și, mai important, are nevoie îmi spun c ă a fost de fapt, o șans ă s ă de timp! Un timp nem ăsurabil și nu fi trecut, în tinere țe, prin filiera nelimitat, pe care numai foamea și uniformizant ă a neo-academismului în țepeneala corpului pot s ă-l limiteze. contemporan. Iar peste toate, are nevoie de o motiva ție: senza ția c ă lumea e mai VPL: Da, cred c ă, ȋn cazul dv, a complet ă, mai bun ă și mai frumoas ă fost o șans ă. Și, revenind la "lucrul" (ce cuvânt demodat!) dac ă el descarc ă dv, m-ar interesa s ă știu: atunci când pe acel petic de hârtie, exact ce are el ave ți o idee de pictur ă, fie ea în exces, un fel de polen, de propolis ilustra ție, fie altceva, o ave ți deja în sau de hran ă pentru regin ă cu care el imagina ție înainte de a v ă a șeza la poate "t ămădui" câte ceva din lucru, sau ave ți doar un început de bete șugurile societ ăț ii... dac ă îi idee și apoi o dezvolta ți pe parcurs, reu șește desenul! în func ție de rezultatul par țial al lucr ării? VPL: Cât de frumos povesti ți cum se nasc picturile dv! V-aș întreba, ȋn ______TB: Se merge, având ca busol ă încheierea dialogului nostru, care mi- acea "viziune" flu, ce se întrez ăre ște ar fi pl ăcut s ă nu se termine ca prin cea ță și se înainteaz ă, niciodat ă, cam ce proiecte ave ți precizând desenul, pas cu pas. Dar, pentru viitor? aceast ă "re țet ă", ce pare limpede și simpl ă, se complic ă pân ă la TB: Să continui s ă desenez pîn ă la dramatism, în func ție de situa ție. C ăci ultima suflare... Marcel Lup șe, Iarba fiarelor

72

Biblioteca Babel chemare a unei lumi despre care crede c ă știe cateceva și cea care se contureaz ă sub semnul întreb ării. La cei 16 ani John Grady trebuie Nu mi-am imaginat niciodat ă să ia o decizie definitorie și gestica “pretty horses”, caii mi s-au p ărut momentului are specifica ția locului, întotdeauna un simbol al for ței – via dep ărtarea pare a fi solu ția dar și istorie, cred și nu numai - dar titlul șansa în contecstul unei dezintegr ări a romanului lui Cormac McCarthy “All acelui normal pe care l-a știut de tot- the Pretty Horses” ar fi putut avea – deauna și din care nu poate pricepe mi-am zis - autenticitate dezv ăluind mare lucru: bunicul a murit, părin țîi un adev ăr ascuns aparen ței. iau c ăi separate, ranchul și el însu și Numai câteva pagini și îmi fiind victimele unor gesturi total noi clarific suspensia în țelegerii: și dincolo de posibilitatea redres ării “What he loved in horses was lor. what he loved in men, the blood and Așadar, pleac ă spre sud chiar cu the heat of the blood that ran them.” modernele highway -uri, tracuri, ma- Că m-a uimit cumva subtila ti- șini și agita ția constructiv ă nordul nu- trare a romanului care deschide “The l atrage, o chemare stranie îi cere pre- Border Trilogy(All the Pretty Horses, zen ța calului, a întinderilor f ără sfâr șit The Crossing & The City of Plain) ______și a aeruuli încorsetat doar istoric. părându-mi un salt c ătre o anume fraz ă, dar ceea ce se întâmpl ă omului Mexicul este destina ția f ără puritate a gândirii și a comportamen- în aceast ă conjunctur ă știut ă - na ștere, șov ăiala alegerii, poate pentru c ă e la tului pare de în țeles, umanul conver- iubire și moarte - se supune sud, poate pentru c ă știe spaniol ă și gent atribuind calului capacitatea capacit ățîi recompunerii ei în a șa fel poate pentru c ă simte prezen ța –înc ă- confuz ă a sângelui din care preia încât via ța în toat ă splendoarea ori a cailor liberi sau pur și simplu pentru acel” heat” care poate însemna abjec ția ei se expune, o credem și că a șa vrea. căldur ă, dar poate fi și acea încingere, chiar reu șim s-o în țelegem. Ce se întâmpl ă mai apoi este o ardere-consum intens irecuperabil, McCarthy este un maestru al experien ță de via ță în care normal și dar magnific uneori, nu pare, este. cuvântului scris, laconismul absurd se întâlnesc producând leziuni Structura epic ă este aceea a conversa ției aproape eliptic ă are care vrând-nevrând au un aer evolu ției fire ști, evenimente succesive putere nu numai sugestional ă dar și donquijotesc, dar spre deosebire de ca într-o poveste condi ționat ă explicativ ă, a șa cum amplitudinea originalul erou al lui Cervantes la temporal de și realul credibil apare descrierilor raportate întotdeauna la care confuzia, r ătăcirea în fa ța deseori punctat de surpriza deschiderile preeriei, a de șertului, a realului apoteotic marcat ă de lupta cu improbabilului hieratic și imprevizibil cerului, a atmosferei spa țiale cap ătă morile de vânt este concluzie, prag al cu atât mai mult cu cât condi ția valori spirituale, ele sunt reflexul unei trecerii, la ‘ teenager ”-ul lui McCarthy uman ă este când traductibil ă când st ări, a unei situa țîi în care este direct devin pretextul unei încerc ări de a plin ă de mister. implicat omul. Precizia detaliului este descifra în ce m ăsur ă pa șîi pe care îi Omul nu este niciodat ă o poveste cea a st ării în care omul se g ăse ște facem ne apar țîn ori ne sunt ușor descifratbil ă. sau chiar se complace. predestina ți. John Grady Cole are 16 ani, tr ă- Se cre ște repede în sud-vestul Primul volum din Border Trilogy ie ște în sud-vestul Texasului, singur, american, a șa necesar, ne spune e un esseu al supravie țuirii, al încer- eh, nu tocmai, singularizat, parc ă ar peisajul ales, parc ă impus omului, dar cării de a balansa acel see-saw a dou ă suna mai exact, de ceea ce se întâm- de fapt o necesitate ordonat ă istoric, lumi atât de asem ănătoare c ă devin pl ă în jurul lui, vorbe ște pu țîn, re ținut totul e tân ăr și via ță pare a alerga, iar du șmănos de diferite; americanii și de disciplina locului, întreb ările vin romanul lui McCarthy se încumet ă s ă mexicanii se mi șcă într-un peisaj spre el cu acea mirare a surprizei, dar pătrund ă în acest univers înc ă rostogolit fie sub fierbin țeala soarelui cum știe c ă nu-i neap ărat nu le neînchipuit de ciudat chiar dac ă fie sub r ăceala ploilor inteminabile formuleaz ă decât rareori, are suntem la sfâr șitul decadei pu și la încercare de un timp dac ă nu întotdeauna “ clean boots ” și c ăma șă “paradisului pierdut”. naiv cel pu țîn încrez ător. imaculat ă iar p ălăria de cowboy trece John Grady Cole nu este un La sfâr șitul anilor ‘5o copii frecvent de pe cap în mâini; nu se *Caulfield, un rebelious adolescent în maturi ca John Grady și Rawlins într ă nic ăieri cu p ălăria pe cap. deriv ă vârstei ca mai to ți eroii anilor devin siluete schi țate pe cerul larg Și, bineîn țeles, calul! ’50 fie c ă sunt “ on the road ” cu deschis peste întinderile pe care ”In the evening he saddled his Kerouac, “ rebel (s) without a couse ” hergheliile de cai s ălbateci st ăpânesc horse and rode out west from the undeva la “ East of Eden ” cu fără barier ă “ border ”-ului și a șa cum house. The wind was much abated Steinbeck ori pu și în fa ța unor c ăderi pare a fi normal pentru un cowboy and it was very cold and the sun sat finale în acel fabulos “horse whisperer ” surprinz ător de blood red and eliptic under the reefs “Yoknapatawpha county ” c ătre care responsabili, solizi chiar. of bloodred cloud before him.” ne trimite Faulkner, c ăut ările lui, “They smelled like what they Ca în toate c ărțile memorabile plotul , confuziile vârstei penduleaz în între were, wild animals. He held the → povestirea poate fi rezumat ă într-o nelini ștea nedeterminat ă și facila MARIA CECILIA NICU

73

Ferestre Umbra bunicii – poematic ă Din p ădurea de rou ă, nu po ți fugi - arhitectur ă, Șerpuite alei te re țin, implorându-te Desenez silabe pe flori de ghea ță - In care eu m-ascund de frig, de să r ămâi- Ferestrele se deschid mirate, necunoscute ploi, O infinit ă și nep ătruns ă Prim ăvar ă! Împinse de cuvintele ce le-apas ă Fără s ă g ăsesc vreodat ă ie șirea, tăcut… Din taina jocului ce i-a redat Fără de hart ă ve șnicia… Mă lep ăd de ieri, de p ăpu și de cear ă, Pictez crenelurile Pentru - un labirintic mâine devenit Umbra bunicii – rebusul meu castelului de vise, pastel, nedezlegat de fiori, în care peregrinez haotic, Pe ferestre- nghe țate de un azi Labirintul nemuririi construit între în noptile de var ă, efemer! noi. căutându-te, adolescen ță !

Privesc lumina, irizat ă de fiori, Pădurea de rou ă Lumina lunii, Ferestrele, schi țând drumuri largi, în frânt ă de gratiile lor, eter - Am visat c ă eram Prim ăvar ă, îmi urm ăre ște umbra, Caut poteca f ără de cap ăt, f ără de Că alergam prin p ădurea de rou ă, pe care o calc, curioas ă, ieri… Legat ă la ochi, cu plete rebele, încercând s ă-i dezleg potecile... Fără s ă–mi pese de ceasuri târzii, Pentru-un labirintic mâine devenit De secunde înghesuite de stele. Ziua se-apropie, pastel… Ce viu e castelul de semne, Am visat c ă purtam rochie viu- sub vraja diurn ă! Labirintul nemuririi colorat ă, Aștept s ă m ă trezeasc ă stelele... Atins ă de flori, țesut ă din frunze, să-ncep o alt ă diminea ță , Umbra bunicii – haotic dor, Că-mbr ățișam copacii ghemui ți în fără de hart ă, f ără de busol ă... Călătorie nesfâr șit ă prin amintiri, iarb ă, CRISTINA VASILIU Adieri suave de crini, Impiedicându-mă de firul Ariadnei, cl. a VII-a, 14 ani Ecouri fr ământate în exil… De pietrele n ăscute s ă m ă-nve țe C. N. ”Gh. Munteanu Murgoci”, drumul… Br ăila

______numai varianta naiv ă a spa țiului când ar trebui s ă se joace înc ă, horse’s face against his chest and he delimitat ideatic, în rest furia munce ște, se love ște de r ău, aspru, could feel along his inner thighs the neaccept ării și panorama viciilor crud, criminal chiar, le ia pe toate cu blood pumping through the arteries umane, victimele nu conteaz ă. acel stoicism al c ălăre țului singuratic, and he could smell fear and he Lec ție grea pentru ni ște pu ștani aș zice, dar nu-și pierde timpul cupped his hand over the horse’s eyes cu aere masculine, dar puri în gândire analizând ci proband ce este bun și ce and stroked them and he did not stop și atitudine: zice Rawlins, “ All my life nu-i. Alexandra, spaniola cu ochi talking the horse at all, speaking în a I had the feeling that trouble was alba ștri, mustangii pe care îi steady voice and telling it all that he close at hand. Not that I was about to imblânze ște, Blevins care împu șcă și imtended to do and cupping the ani- get into it.” este împu șcat, Rawlins cu care mal eyes and stroking the terror out.” În peisajul complex al prozei împarte egal și bun și r ău, deriva Când am citit “No Country for americane Cormac Mc Carthy î și puterii în ac țiune simbolism al unei the Old Men” un “...blood găse ște locul undeva între Faulkner și lumi care pare obosit ă, dar și corupt ă meridyan”(titlul unui alt roman al lui Steinbeck, c ărțile lui plimbându-ne și în ultim ă instan ță singur ătatea Cormac McCarthy) modern, nu înainte și înapoi cu acea spa țial ă în care întoarce spatele a tot tocmai sofisticat, dar mai aproape de responsabilitate a observatorului ceea ce credea c ă știe contureaz ă un ceea ce distingem ast ăzi, am atent, mig ălos chiar în a deschide om aflat nu numai la grani ța vârstei descoperit un roman dens cople șit nu toate sertarele secrete în care oamenii dar și a îmbr ăti șă rii ori respingerii a atât de violen ța unei lumi deraiate - își depoziteaz ă ceea ce vor s ă p ăstreze ceea ce destinul îi rezerv ă așa c ă un tren repezit înainte c ătre o ori s ă nu se știe. “He touched the horse with his țint ă a șezat ă undeva nedefinit pe un Inteligent - sim țim tot timpul heels and rode on. He rode with the terasament nesigur care cedeaz ă cu comunicarea profund ă, special ă a sun coppering his face and the red acea ilogic ă întrerupere a inten țiilor băiatului care vorbe ște cu caii, dar și wind blowing out of the west acros ba chiar a speran țelor - cât de curiozitatea analitic ă a gândului, a the evening land and the small de șert incapacitatea men ținerii echilibrului ac țiunilor lui - John Grady are o birds flew chittering among the dry pe care libertatea îl presupune; the old pl ămad ă special ă aceea a omului car bracken and horse and rider and men este metafora oboselii, a chiar dac ă nu știe are curajul s ă horse passed on and their long lehamitei chiar de a în țelege și încerce și s ă aleag ă. shadows passed in tandem like the desigur de a accepta. Înva ță , nu greu, ci afurisit de shadow of a single being .” Violen ța exist ă în toate romanele sinuos, poate fi puternic în preajma Abia acum incepe? lui McCarthy, definitorie sau cailor, dar vulnerabil în cercul uman, *Eroul lui J.D. Salinger: “The inevitabil ă, “... Pretty Horses ” este iube ște surprinz ător de serios atunci Catcher in the Rye”

74

Bloc Notes Gheorghe Bulg ăr a fost cu adev ărat...uitat ă! Am întrebat despre cartea ,, teologului Elie Cristea ”, adic ă despre cel dintâi studiu amplu și complet despre Mihai Eminescu, O invita ție venit ă de la Ia și, pentru ap ărut la pu țini ani de la dispari ția a participa la o important ă reuniune pământean ă a Poetului. ,, S-ar putea s- știin țific ă, organizat ă de Statul Major o avem în depozit ”, mi s-a r ăspuns. al Ap ărării prin Filiala Ia și a Da, s-ar putea... P ăcat!.. Nu este în Muzeului Militar ,,Regele Ferdinand inten ția mea s ă dezvolt aici – și nici I” - director col.(r) dr. Dan Pris ăcaru nu e posibil! – ideile pe care Elie – m-a îndemnat s ă-mi îndrept pa șii Cristea le lanseaz ă, confirmate apoi spre frumoasa capital ă a Moldovei. de to ți eminescologii, referitoare la Ia șul este ora șul studen ției mele, opera poetic ă a lui Mihai Eminescu. ora șul amintirilor din anii tinere ții. În Voi încheia doar cu ultimile rânduri urm ă cu aproape șase decenii din lucrarea lui Elie Cristea: ,, Prin el absolveam Facultatea de Istorie- poezia a urcat pe cele mai înalte Filozofie a celei mai vechi culmi ale acestui veac. Genialitatea și Universit ăți din țar ă, ,,Alexandru Ioan ______talentul artistic deosebit l-au a șezat Cuza”. Sigur, de atunci am poposit de cărți și multe alte exponate ce pe un loc demn, în rândul celor mai multe ori în Ia și. De data aceasta amintesc de via ța celui mai mare poet mari poe ți. Poetul francez Hertrat popasul era îns ă unul mai deosebit. român. Recunosc, urm ărindu-le, nu B.J. a spus: Dac ă Eminescu ar fi Conferin ța interna țional ă puteam s ă nu cercetez cu privirea scris în limba francez ă ar fi fost cel ,, Contribu ția Armatei Române și a dac ă exista o anume carte. Este vorba mai mare poet al epocii, al acestui Elitelor la ap ărarea și recunoa șterea de teza de doctorat a lui Elie Cristea, secol ”. internațioal ă a Marii Uniri ”, era cel care avea s ă devin ă întâiul Am p ărăsit Muzeu Eminescu din organizat ă și cu sprijinul direct și Patriarh al României și al Bisercii Gr ădina Copou cu un gust amar. Nu important al Universit ății ,,Alexandru Ortodoxe Române. Eram doar din de altceva ci pentru c ă uit ăm, ori ne Ioan Cuza”, al c ărei absolvent eram. Topli ța, acolo unde, în 18 iulie 1868, prefacem c ă uit ăm, începuturile și Am fost caza ți în cel mai modern a v ăzut lumina zilei. Și, mai mult, am importan ța acestora. Sigur, nimeni nu complex studen țesc ,,Titu scris și tip ărit, dou ă edi ții se gânde ște s ă conteste contribu țiile Maiorescu”, aflat în imediata monografice despre via ța și uria șe aduse de marii cercet ători ai apropiere a impun ătorului palat al activitatea sa: prima ap ărut ă în vie ții și operei lui Mihai Eminescu. Universit ății, dat în folosin ță chiar în 1998(293 pag.), la Editura ,,Petru De la Elie(Miron) Cristea s-au scris ultimul meu an de studii. Atunci se Maior” din Târgu Mure ș; cea de a mii de pagini și se vor mai scrie. Îns ă numea Complexul ,,Pu șkin”. doua în 2008(397 pag.), ap ărut ă la el a fost cel dintâi!.. Ajuns la Ia și în jurul prânzului, Editura ,,Grai Românesc” a Ie șind în strad ă, m-am pomenit fa ță dup ă ce m-am cazat, aveam la Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și în fa ță cu impun ătorul monument dispozi ție o jum ătate de zi, zi lung ă, Harghitei, cu un Cuvânt intrdoductiv ridicat pentru a cinsti memoria eroilor de var ă, pentru a revedea vechile al Î.P.S.Ioan, actualul Mitropolit al din Divizia a II-a Cavalerie, amplasat locuri atât de dragi mie. În primul Banatului. în imediata apropiere a Spitalului rând cele ale Copoului. Am pornit, În aceste lucr ări nu se putea s ă nu Parhon. Ei, cavaleri știi, au ap ărat, fără grab ă pe vechiul Bulevard, mă opresc, pe larg, asupra Tezei de pân ă la sacrificul suprem, una dintre denumit acum ,,Regele Carol Doctorat a lui Elie (Miron) Cristea, importantele ,,por ți” prin care, în I”,r ămas îns ă în memoria ie șenilor cu sus ținut ă, în limba maghiar ă, la iarna anilor 1916-1917, inamicul voia vechiul s ău nume – Copou. În mij- Budapesta, în 1895. Nu se putea, să p ătrund ă dincolo de mun ți, în locul parcului m-am oprit, cu emo ții fiindc ă, a șa cum se știe(sau se știe, Moldova, ,, treimea de țar ă ce ne-a mari, lâng ă ,,Teiul lui Eminescu”. cred, prea pu țin!) aceast ă lucrare, mai r ămas ”. Era Valea Oituzului. Pe Al ături mai erau înc ă cununile cu întitulat ă ,, Mihai Eminescu, via ța și aici Armata I a generalului neam ț flori proaspete, a șezate acolo în 15 opera – studiu asupra unor crea ții Arz, c ăreia i s-a al ăturat grupul iunie. Acum, la cei 130 de ani de la mai noi din literatura român ă” este generalului Smettow (cu Divizia 71 trecere în nemurire a marelui poet cea dintâi exegez ă complet ă și austro-ungar ă a generalului Goldbach na țional, Teiul parc ă a întinerit. Are o adev ărat ă asupra vie ții și operei și Divizia I Cavalerie a generalului coroan ă frumoas ă și bogat ă, înc ărcat ă eminescinene(vezi Antonie Ruiz) voia, cu orice pre ț, s ă rup ă de miresme. În apropiere, nu departe Pl ămădeal ă – Pagini dintr-o arhiv ă rezisten ța româneasc ă și s ă p ătrund ă de poarta principal ă de intrare în inedit ă, Bucure ști, Ed. Minerva,1984, în Moldova, spre a for ța Armata Gr ădina Copou, o cl ădire nou ă, cu sau: Gheorghe Bulg ăr – O carte Român ă s ă capituleze. etaj. Pe vremuri, în acel loc, erau un uitat ă despre Eminescu, studiul Rezisten ța româneasc ă?.. O sigur ă mic restaurant cu gr ădin ă de var ă. Pe teologului Elie Cristea din 1895 , în divizie! Divizia a II-a Cavalerie a firma de deasupra intr ării noii cl ădiri: ,,Relegraful român” nr.25-26 din generalului Nicolae Sinescu. Încer- ,,Muzeul Mihai Eminescu”. 1981). când s ă opreasc ă uria șele for țe ina- Am intrat și m-am oprit îndelung în Se pare c ă ,din p ăcate, ,, cartea mice, cavaleri știi au desc ălecat → fa ța vitrinelor care con țin documente, uitat ă despre Eminescu ” a lui ILIE ȘANDRU

75

La Lunca Bradului, jude țul Mure ș, Mărturie stau sutele de vizitatori care vin actual aici, uimi ți de „ce pot face/dou ă min ți dibace” și o „inim ă

mai mare decât trupul”, cum ar fi zis Rusalina Petru ț, fiic ă a satului Nichita St ănescu. Lunca Bradului, dup ă ce i-a r ămas Rusalina Petru ț (fost ă Cioboat ă) are mo ștenire casa în care s-a n ăscut, nu de partea ei familia, mai ales pe fiica doar c ă a în țeles ca pe o datorie moral ă sa, Andreea Gabriela Petru ț, cânt ărea ță versurile lui - „casa de muzic ă popular ă, locul - un adev ă- părinteasc ă nu se vinde” - dar și-a dorit rat col ț de rai, acesta devenind adesea mai mult decât atât. amfiteatru în aer liber pentru mani- ______Așa a început istoria unui spa țiu fest ări folclorice ori cultural-știin țifice. într-o astfel de expozi ție, am jucat mai muzeal în care s ă adune ce a mai Mai mult decât atât, din când în întâi rolul de manechin, îmbr ăcând un rămas din tezaurul etnografic local. când, î și o parte din lucrurile din cas ă costum popular cu renumitele clopuri În câ țiva ani, a amenajat muzeal și face expozi ții de art ă popular ă în de pe Valea Superioar ă a Mure șului, casa p ărinteasc ă și cele dou ă grajduri diverse locuri din țar ă, nu doar pentru dar, mai apoi, am tr ăit un teribil ale gospod ăriei lor. Se g ăsesc aici a etala ceea ce are, ci și pentru a atrage sentiment al întoarcerii în timp și al costume populare din zon ă, obiecte de aten ția asupra unei mo șteniri unei proiec ții la care nu m-am gândit uz casnic și gospod ăresc, dar și un aer inestimabile, pentru care r ăspundem cu niciodat ă pân ă acum: cum ar/a ș fi fost al vechimii, care d ă din nou str ălucire toat ă istoria noastr ă. de n-aș fi plecat niciodat ă de-acas ă? locului. La Topli ța, la Zilele Miron Cristea, N.B. ______

REÎNTÂLNIRE … politician Petre Carp, cel care în jertfe și sacrificii f ăcute de osta șii →și au intrat în tran șee. Nu prea Consiliul de Coroan ă, din 14 august Armatei Române, între care s-au aflat aveau arme de foc, dar aveau l ăncii și 1916, i-a spus regelui Ferdinand: și cavaleri știi din Divizia a II-a baionete. Încercau s ă câ știge timp ,, Sire, cei trei copii ai mei se vor bate, Cavalerie, în memoria c ărora s-a spre a ajunge acolo Divizia XV-a, a dar eu m ă rog lui Dumnezeu ca ridicat acest minunat monument din generalului Eremia Grigorescu, adus ă Armata Român ă s ă fie b ătut ă... ” Copoul Ia șilor. degrab ă de pe frontul din Dobrogea, Dureroasa veste a mor ții fiului s ău Privindu-l, mi-am amintit de în sprijinul cavaleri știlor. l-a g ăsit pe Petre Carp retras la mo șia momentul istoric petrecut în 10 mai Pătrun și de sim țul datoriei de-ași sa din Țib ăne ști. A r ămas mult ă 1917, în eroica capital ă a rezisten ței ap ăra țara și de a alunga inamicul de vreme a șezat într-un fotoliu, privind române ști – Ia șul. Atunci aceast ă zi s- pe teritoriul ei, cavaleri știi au ie șit din la fotografia fiilor s ăi, elevi la Ia și. a transformat într-o s ărb ătoare a tran șee și au pornit la contraatac. O Petru era cel mai apropiat sufletului bucuriilor imense, pe care mult lupt ă s ălbatic ă, pe via ță și pe moarte, său. Și tocmai el... Inima sa de p ărinte încercata capital ă a pribegiei le-a s-a încins pe muntele M ăgheru ș. nu se putea s ă nu plâng ă de durere. tr ăit. Miile de români, aduna ți aici, pe Pădurea din jur s-a trasformat repede Poate totu și nu toat ă, fiindc ă vedea Copou, aveau revela ția reînvierii într-un uria ș cimitir, în care sutele de cum previziunile sale, privitoare la Armatei Române. cadavre, c ăzute unele peste altele, înfrângerea Armatei Române, erau pe Ei au asistat, timp de trei ore, la erau acoperite de crengile copacilor cale s ă se înf ăptuiasc ă. Îns ă nu a fost trecerea în revist ă a noii armate. Prin smul și din r ădăcin ă și mutila ți de așa. Fiindc ă Marele R ăzboi pentru fa ța mul țimii au trecut, cu pas hot ărât, exploziile proiectilelor de artilerie. La Întregirea Neamului avea s ă le bărb ătesc, osta șii c ăli ți în grelele lăsatul serii, se p ărea c ă pe muntele infirme. Și asta datorit ă uria șelor lupte pe care le-au purtat. Al ături, Măgheru ș nu mai era nicio urm ă de ______noile contigente, tineretul ță rii, via ță . Îns ă, la un moment dat, hot ărât s ă alunge inamicul din țar ă. cadavrele parc ă au înviat și au pornit Era un 10 mai al durerilor, dar și al la atac, sub acoperirea întunericului. marilor speran țe ren ăscute. În aceast ă Erau cavaleri știi Diviziei a II-a nou ă armată era toat ă n ădejdea acelei Cavalerie. Nu mai aveau cartu șe, dar ,, treimi de țar ă care ne-a mai r ămas ”, aveau baionetele, care sclipeau ca cum scria Oct.C.T ăsl ăuanu. ni ște fulger ări în b ătaia razelor de Lumea o privea uluit ă, cu ochii lun ă. Cupri și de spaim ă, nem ții, plini de lacrimile bucuriei. austriecii și ungurii au ie șit din Aceast ă atmosfer ă în ălță toare, tran șee și au luat-o la fug ă. de mare tr ăire patriotic ă, era sporit ă și Tributul de sânge al cavaleri știlor de m ăre ția imnului ,,La arme”, ale români a fost îns ă greu. Câteva sute cărui versuri se în ălțau din șapte mii de mor ți și r ăni ți. Între ei și c ăpitanul de piepturi, înso țite de r ăsunetul Petre Carp, comandantul companiei a instrumentelor celor patru muzici 2-a. A ie șit între cei dintâi din tran- militare, înfiorând inimile mu țimii, șee, strigând: ,,Dup ă mine, b ăie ți”! în ălțându-se în v ăzduh pân ă departe, Era fiul cel mai drag al b ătrânului peste colinele Ia șului.

76

Teatru frumuse țea asta de sicriu metalic. Ia te uit ă: zici c ă e submarin… ( și începe s ă fluiere fals linia melodic ă de la „Yellow Submarine” de The (Comèdie horror sau oroarea de Beatles. Apoi începe s ă cerceteze comedíe) (XVII) meticulos de jur-împrejur siciul în

Scena 3 timp ce-l cioc ăne ște din loc în loc cu (Aceea și) degetul. ) A șa! Acum e clar ca lumina zilei! [Black-out. Apoi Babu vine dinspre Baba – Ce lumin ă a zilei, c ă e un fundul scenei spre public având întuneric de-ți dai cu degetele în ochi! lumina lunii proiectat ă din spate. Babu – Adic ă, e clar ce trebuie Babu înainteaz ă precaut tatonând făcut… Fii atent ă c ă m ă întorc! terenul cu toiagul din mâna dreapt ă. Baba – Bine c ă î ți veni gândul cel Cu stânga î și ține echilibrul în bun. Hai, și s ă plec ăm odat ă de aici c ă ______cump ănă ca și cum ar merge pe pân ă și mie mi-e cam fric ă. [Baba îl ajut ă s ă se echipeze. Babu îi sârm ă. Tot în mâna stâng ă el ține și Babu ( dup ă ce stinge proiectorul, strecoar ă vizibil în mân ă ceva Babei, proiectorul lui Șotc ă. Înaintarea se Babu se apropie de ea tiptil-tiptil, o dup ă care ia în spate sufl ătorul face anevoios, prin a șezarea unui sperie și apoi se amuz ă mucalit ) – oxiacetilenic și în șfac ă roaba cu picior imediat dup ă cel ălalt. Pe BAU!!! „onstromnete ” în care a șeaz ă ca un măsur ă ce avanseaz ă, Babu trage Baba – Îu! Aoleu! Vai de mine!... Ce far proiectorul. Apoi, porne ște din dup ă el funia de salvare. La un m-ai speriat, omule! De asta î ți arde nou voios cu toiagul spre avanscen ă, moment dat, când ajunge spre ție?!? C ă era s ă dau în alte ălea… și fluierând aproximativ tot „Yellow avanscen ă, d ă cu toiagul în p ământ tu râzi c ă n ărodu-n târg! Submarine”. ] acesta sun ă a gol. Repet ă de câteva Babu – Ei las ă, nu te sup ăra, c ă asta e ori manevra de jur-împejur. Astfel se așa… pentru înseninarea atmosferei Baba – Babuleee, stai, m ăi! Întoarce- delimiteaz ă o suprafa ță de interes. ] întunecate. Mai bine, ajut ă-mă s ă m ă te s ă-ți iei pra știa! echipez! Babu – Pra știa mea e ști tu, drag ă! Dar Babu ( strigând înspre fundul scenei ) Baba – Bănuiam eu c ă ar fi fost prea dac ă te referi la diapazon, s ă știi c ă ți – L-am găsit, c ă nu era prea departe! frumos s ă ne întoarcem… l-am l ăsat inten ționat. Nu putea bietul Potc ă s ă-l duc ă prea ______Baba – Dar de ce? de parte de unul singur. Babu – Să nu p ățeasc ă ceva pe ăle Baba ( care fiind de aici încolo doar o grohoti șuri, dr ăgu țul de el! voce, ofer ă interpretei oportunitatea de a nu-și mai memora rolul, ea citin- Scena 5 du-și replicile direct din scenariu, (Babu ) desigur, la lumina unei lanterne chineze ști cu baterii chineze ști… ) [Binedispus și fluierând în continuare – Și acum ce o s ă faci? „Yellow Submarine”, Babu î și pune Babu – Păi, cum grohoti șul înghite ochelarii de sudur ă și porne ște orice, poate și s ă scoat ă la suprafa ță … sufl ătorul oxiacetilenic cu care taie Baba – Adic ă? buloanele din capacul sicriului. Apoi Babu – Adic ă, deschide bine ochii își scoate ochelarii și îi înlocuie ște cu încoace și f ă ceva lini ște, f ă! unii de vedere având un bra ț lips ă, î și pune pe fa ță o masc ă medical ă, iar în Scena 4 mâini î și trage ni ște m ănu și (Aceea și) medicinale sterile; se opinte ște și disloc ă capacul , dup ă care îl [Babu love ște de trei ori mar țial în răstoarn ă. Se retrage în lateral zona ce sun ă a gol, astfel încât din ferindu-se de mirosul evident puhav. adâncuri se ridic ă în scrâ șnet de Înceteaz ă s ă fluiere. (Aici cutremur un sicriu metalic. De data produc ătorul chiar ar putea elibera aceasta el este orientat de-a latul în sal ă un miros fetid!) Babu ia scenei. Babu se apropie cu sfial ă de cădelni ța și începe s ă t ămâieze tot el și î și trece un deget pe suprafa ța mai aproape de sicriu pân ă ajunge s ă lui. ] se uite în el în timp ce-și face cruci Babu ( cuprins de admira ție ) – Fain ă mari. Apoi se echipeaz ă din nou cu lucr ătur ă! mănu și chirurgicale și masc ă de Baba – Bine, recunosc,… ți-a reu șit tifon. (Acum produc ătorul ar putea minunea și de data asta! elibera în sal ă un miros de Babu – Nu, femeie! La mine minunea tămâie!)… ] se în țelege de la sine. M ă refer la Marcel Lup șe, Roua dimine ții CRISTIAN STAMATOIU

77

Plastica nizat 38 de expozi ții personale, lucr ă- rile sale figurând în muzee și colec ții. Tr ăie ște și lucreaz ă la Bistri ța. Lucr ări în muzee și colec ții parti- Născut la 21 august 1954 la Dej, culare în: România, Austria, Belgia, absolvent al Institutul de Arte Plastice Bulgaria, Canada, Danemarca, „Ion Andreescu” la clasa profesorului Elve ția, Fran ța, Germania, Italia, Vasile Cri șan, particip ă din 1980 la Israel, Japonia, Luxemburg, R. expozi țiile organizate de filiala Cluj Moldova, Olanda, Polonia, S.U.A, și apoi filiala Cluj-Bistri ța-Zal ău a Suedia, Turcia, Ungaria. U.A.P. Din 1989, este membru * U.A.P. din România, la sec ția Pictur ă. "Îndelungul travaliu creativ al În 1990 se stabile ște la Bistri ța unde artistului Marcel Lupse seam ănă cu se ocup ă de adminstra ția cultural ă un pelerinaj c ătre sine. Intrat în fără s ă întrerup ă activitatea artistică. labirintul artei, pictorul a reu șit, cu Artist cu o egal ă voca ție pentru Din 1994, este profesor și din 1998 trud ă, s ă me ștereasc ă un propriu fir al construc ția monumental ă și pentru șef de catedr ă la Liceul de Arte Ariadnei, pres ărat, pe alocuri, cu flori atenta observa ție pe spa ții mici, el a Plastice „Corneliu Baba” din Bistri ța. și fire de busuioace. Cu miresmele și identificat în lumea vegetal ă un Expune pictur ă, desen, obiect, în culorile acestor fire, a șternute pe mediu cu mari laten țe, in ambele peste 100 de expozi ții de grup în țar ă pânzele sale, ne îmbie s ă îl urm ăm sensuri. Aici el se poate manifesta și și peste hotare, participând anual la spre locurile de popas, c ăutând, ca cercet ător care prive ște atent prin simpozioane și tabere de art ă plastic ă împreun ă cu el, leacuri pentru boal ă lentila microscopului, dar, și ca na ționale și interna ționale. În cele trei să f ără leac: dependen ță de art ă." arhitect ce jubileaz ăîn vecin ătatea decenii de activitate artistic ă, a orga- (Florin Gherasim) marilor edificii. (Pavel Șușar ă) ______care le ai atunci când interpretezi pe Muzic ă scen ă melodii cu care rezonezi în totalitate, sunt greu de descris... Bineîn țeles c ă în acest caz mai contribuie și farmecul artistic, blând și delicat al Angelei (ajuns ă la

Mărturisesc c ă zilnic ascult mult ă maturitatea exprim ării emo țiilor prin muzic ă, destul de variat ă... Și am muzica ei), simplitatea, echilibrul, senza ția uneori c ă nimic nu m ă mai siguran ța și c ăldura pe care le degaj ă poate surprinde : virtuozit ățile tehnice atunci când e ști al ături de ea... Dar au dep ășit demult cota inimagina- starea de bine în participarea mea la bilului, tehnologia de studio creeaz ă acest proiect a fost completat ă și de sonorit ăți de multe ori de neconceput prezen ța a doi muzicieni pe care-i alt ădat ă, genurile muzicale s-au ______cuno șteam, și cu care cântasem mai întrep ătruns în ultima vreme ( și nu de liniile melodice inspirate, fiind demult, ocazional : Vlad Cre țu la pu ține ori cu rezultate excep ționale) asem ănător cu al meu, s ă m ă fi f ăcut chitar ă și Berti Barbera la cajon încât î ți vine greu s ă mai cataloghezi să-i simt muzica foarte apropiat ă de (instrument de percu ție) O surpriz ă un anumit produs muzical !.... sensibilitatea mea... Sau poate pl ăcut ă a constituit-o și faptul c ă l-am Și totu și, în aceast ă avalan șă de genurile abordate (bossa : „Colind de cunoscut pe pianistul C ătălin Ene informa ții muzicale, care parc ă ating toamn ă”, „Cântec din cochilii” / (împreun ă cu el și cu Vlad am câteodat ă pragul satura ției, se poate balada : „Doar”, „Iatrt ă-mi privirea”, constatat c ă cel pu țin gustul profund întâmpla ceva care s ă-ți dea senza ția „Ia-mi inima”...) care-mi sunt foarte pentru muzica Beatles-ilor creaz ă că e bine „s ă mai tragi o gur ă de aer dragi... Cert este c ă acest cd a trecut pentru noi un numitor comun !...) proasp ăt binef ăcător”. A șa ceva am testul suprem : ascultatul în ma șin ă ! Nu pot s ă închei f ără s ă sim țit eu dup ă ce am ascultat (la reco- În cazul meu, dac ă o muzic ă nu simt mărturisesc c ă anumite melodii ale mandarea prietenului și colaborato- nevoia și pl ăcerea de a o asculta în Angelei Maria șiu de pe albumul rului meu Victor Panfilov) albumul ma șin ă, la drum lung, înseamn ă c ă nu „Cantece din cochilii”, dup ă mai „Cântece din cochilii”, compus și corespunde preferin țelor mele... multe audi ții, începusem s ă le aud interpretat de Angela Maria șiu. Dar pl ăcerea a fost și mai mare într-o orchestra ție proprie... O fi Dup ă prima audi ție era clar : nu atunci când Victor (Panfilov) m-a vreun defect profesional, o fi impresia mă l ăsase indiferent... Dup ă a doua solicitat s ă m ă al ătur trupei care o va puternic ă pe care mi-a l ăsat-o aceast ă audi ție deja aveam câteva preferin țe... înso ți pe Angela Maria șiu pe scena muzic ă cu atâta sinceritate oferit ă de Dup ă a treia audi ție au ap ărut alte festivalului „IlvaFest”, deoarece ba- autoare ?!... Mai degrab ă cred c ă e un preferin țe... Iar dup ă a patra...era foar- sistul care participase la înregistr ările compliment, pe care îl al ătur te clar : îmi place muzica semnat ă de din studio nu era disponibil ( și îl felicit ărilor sincere pentru aceast ă Angela Maria șiu!!!... Poate c ă supor- men ționez pe Vlady S ăteanu, un realizare, care în timp î și va amplifica tul armonic cu care înso țește liniile foarte bun muzician) Am acceptat și mai mult valoarea artistic ă !...... melodice inspirate, fiind asem ănotor fără ezitare, iar pl ăcerea și bucuria pe VIRGIL POPESCU

78

FESTIVALUL INTERNATIONAL rome, dar și temperamentul dansatoarelor, ilustrând parc ă o istorie

întreag ă de a ștept ări. Am tr ăit un mic Babilon, pentru De patru ani, Lumini ța Cioab ă că se vorbea și în român ă și în organizeaz ă la Sibiu un Festivalul romani, german ă, polonez ă, engleza Interna țional al Romilor „Romaii rămânând, totu și, limba comun ă Poesia”, cu nu pu ține eforturi și cu tuturor participan ților. sprijin mult prea nesemnificativ în Dac ă e s ă m ă refer la partea raport cu ceea ce î și propune acest poetic ă, trebuie s ă recunosc c ă, în proiect ambi țios, temerar și… traducere în român ă, am ascultat texte Pas ărea ro șie singular. meritorii, cu note distinctive, cu Edi ția din acest an, a IV-a, a adus accente ardente, înfl ăcărate. Ka- Pas ărea ro șie a venit la mine, câ țiva poe ți, arti ști din largul lumii, tiuzsha Kozubek (Germania), o solis- pas ărea ro șie, ea vine sub semnul coagul ării unei solidarit ăți tă de mare for ță , cu un timbru perso- când o a ștep ți mai pu țin, care s ă materializeze contribu ția nal, și-a rostit impetuos și poezia sa. când nu o a ștep ți cultural ă a unei etnii. Maja Familic (Serbia), autoare a și zboar ă când vrea, Au ajuns, astfel, în România, mai multor volume de versuri e și Pas ărea ro șie, ce zboar ă când vrea ea, Stela Olteanu Manolescu (SUA), grafician, ilustrându-și prorpiile c ărți, pas ărea ro șie, ce cânt ă numai de Maja Familic (Serbia), Ruzdija Russo la fel cum face și Ruzdija Russo libertate. Sejdovic (Germania), Roni Ben Ari Sejdovic (Germania), originar din (Israel), Ana Debincka (Polonia), S-a coco țat pe um ărul meu, Muntenegru, care se mi șcă dezinvolt Katiuzsha Kozubek (Germania), Yuki Pe stângul, unde e inima. și în teritoriile poeziei și ale prozei. Tanaka, Akiko Tahasahi (Japonia), și-a desf ăcut aripile Ce m-a impresionat la partici- Delia Grigore, Camelia St ănescu și-n jurul meu pan ți este statutul lor profesional, (România), o mân ă de oameni mirosul fructelor de p ădure coapte, fiecare ținând de o elit ă cultural ă, cu inimo și și entuzia ști, care nu și-au râsul apei limpezi, studii universitare, cu contribu ții pierdut nici încrederea, nici speran țele pârâul din urmele ro ții de c ăru ță , culturale pe multe meridiane. că vocea etniei rome se va putea face nesfâr șirea verde, Cu siguran ță c ă aceast ă nou ă auzit ă și c ă se vor putea antrena respira ția fierbinte a ursului, elit ă a romilor nu are o misiune energii, resurse care s ă sporeasc ă un șoaptele blânde ale p ădurii, ușoar ă, doar odat ă, de undeva patrimoniu identittar, prea mult un foc de foc se aprinde lucrurile trebuie s ă se urneasc ă, s ă marginalizat, umbrit de fapte care și cade-o ploaie argintie. recupereze și s ă impun ă valorile unei între țin prejudec ăț i și reticen țe. etnii care, cum spunea unul dintre Își desface aripile M-am al ăturat eforturilor participan ți, trebuie s ă renasc ă și-ncepe un cântec țig ănesc, Lumini ței Cioab ă, poet ă pe care în precum pas ărea Phoenix din proiopria ușor, ca o clipire-a unor pleoape de anii tinere ții noastre am distins-o la cenu șă . copil, un concurs organizat la Deva, cu un NICOLAE B ĂCIU Ț sălbatic ca un vânt de toamn ă, premiu pentru poezie al revistei ______mult, ca vârtejul fulgilor de nea, Vatra, unde eram redactor. aprig și mândru ca un dansator, Am redescoperit, dup ă ani, c ă și pu țin beat, ca unchiul nostru. investi ția mea de încredere a fost Dulce - ca primul s ărut și pâinea temeinic ă, Lumini ța Cioab ă fiind, la dup ă o lung ă c ălătorie, aceast ă or ă, poetul rom cel mai Amar – ca lacrimile pustiului. cunoscut în România și în lume, f ără Ca furia celor sco și în afara legii, nicio leg ătur ă cu poevestea familiei Ca durerea celor batjocori ți – sale. Ea și-a asumat nu doar un destin Impenetrabili. poetic, ci și o misiune responsabil ă, de a (re)câ știga prestigiul etniei sale Sus, în ceruri, și de a sus ține și promova valorile Adânc, la r ădăcina sufletului, sale lingvistice, culturale, artistice, La inima p ământului, într-un fel, parte a unei necesare Acum r ăsun ă în mine. emancip ări. Au fost patru zile de tr ăiri intense Pas ărea ro șie a venit, într-o zon ă frecventat ă pu țin și nu de s-a a șezat pe um ărul meu mult ă lume. Nu am descoperit doar mi-a s ăruta inima ni ște arti ști – poe ți, soli ști, dansatori, și mi-a umplut sângele cu amintiri. ci și romi la ei acas ă, într-o Diminea ța a zburat comunitate substan țial ă și numeric și Spre cei uita ți, material., la Brateiu, nu departe de și m-a l ăsat în urm ă, Dumbr ăveni. cu cântul ei la mine-n suflet, Nu pot s ă nu recunosc c ă m-au și cu o pan ă ro șie în mân ă. fascinat și costumele tradi ționale Sibiu, 3 august 2019 În române ște, de Nicolae B ăciu ț

79

Dun ării de c ătre întreaga armat ă român ă. Unit ăți ale armatei române trecuser ă Dun ărea și aveau în primire paza podului de vase Zimnicea-Șiștov. în luna august În prima parte a campaniei întrucât Și în aceast ă lun ă istoria s-a repetat succesul militar al armatei ruse p ărea uneori și sunt coinciden țe ce par s ă evident i se refuzase participarea confirme acest lucru... Le pute ți domnitorului, fiind considerat un aliat descoperi și în cele ce urmeaz ă... nesigur și cu posibile preten ții. ֎Un rezultat al unei înfrângeri, � 30.08.1877 este data la are loc cea din 11.08.106, a deschis drumul asaltul armatei române asupra redutei pentru formarea unei noi na țiuni... turce ști Plevna III, în timpul R ăzboiului � În anul 106, asediate, cet ăţ ile pentru Independen ță . ______dace sunt cucerite rând pe rând de c ătre ֎Pentru un timp, datorit ă legiunile romane. Decebal se vede Bosnia sunt ucise. Datorit ă importan ței din ce în ce mai mare pe superiorit ății numerice a turcilor, Mihai nevoit s ă se retrag ă în cetatea de scaun, care o joac ă noul stat în centrul și Sarmisegetusa. Dup c derea cet ii în este silit s ă se retrag ă spre nord, pentru ă ă ăţ sud-estul Europei, tratatele de pace și a primi ajutorul alia ţilor s ăi. mâinile romanilor, Decebal se sinucide. alian ță se vor încheia și la Bucure ști... irul jertfelor voievodale este 11.08.106 este data care atest ă ֎Ș Astfel: încheierea r ăzboiului daco – roman. Se continuat de Mihai Viteazul... Astfel : � În perioada 16.07. S.V. /29.07. constituie provincia roman ă Dacia. În � În 03.08.1601 are loc lupta de la S.N. – 28.07. S.V. /10.08. S.N. 1913, fruntea provinciei Dacia este numit un Gurusl ău. Trupele lui Mihai Viteazul și prin Pacea de la Bucure şti, se încheie legatus Augusti propraetore, cu rang ale lui Gheorghe Basta îl înfrâng pe cel de-al doilea r ăzboi balcanic. consular, ca reprezentant al Împ ăratului. Sigismund Bathory; șase zile mai � La 4.08.1916 se semneaz ă, la ֎Pre țul p ăcii, specific și diploma- târziu, Mihai Viteazul este ucis la 3 km Bucure şti, Tratatul de alian ţă între ției voievodale, era uneori recunoa ș- sud de Turda, din ordinul aceluia și România, de o parte, şi Rusia, Fran ţa, terea suzeranit ății... Un alt tratat de general, fals prieten și aliat. Un mobil al Marea Britanie şi Italia, pe de alt ă parte, vasalitate a fost încheiat în luna au- acestui asasinat a fost tocmai invidia pentru intrarea ţă rii noastre în r ăzboi de gust. În schimb, s-a primit și recu- generalului imperial pentru meritele partea Antantei (în prima conflagra ţie noa șterea unor posesiuni mai vechi. deosebite ale bravului voievod, demon- mondial ă) și renun țarea la “status-quo”. � În data de 29.08.1369 printr-un strate adeseori pe câmpurile de lupt ă. ֎Alte evenimente legate de tratat de pace, Vladislav I (Vlaicu- � În 12.08. S.V. /22.08. S.N. 1645 primului r ăzboi mondial se petreceau Vod ă), domnul Ţă rii Române şti, Gheorghe Rakoczy, principele tot în august... accept ă suzeranitatea regelui ungar Transilvaniei, semneaz ă un tratat de � 14.08.1916 este data la care Ludovic I şi prime şte în schimb pace cu imperialii, primind în schimb România va declara r ăzboi Austro- Amla şul, F ăgăra şul şi Severinul, vechi câteva cet ăţ i la vest de Tisa şi Satu Ungariei, dat ă ce va marca începutul provincii române şti de peste mun ţi. Mare. războiul de eliberare şi întregire ֎Pre țul p ăcii era pl ătit mai ales pe ֎O alt ă strategie a domnitorilor na ţional ă (1916 - 1919). români a fost impunerea pe tronul câmpurile de lupt ă... Nimeni nu este � În 28.08.1916 Germania declara mai presus de jertf ă și pre țul vie ții era principatelor vecine a unor domni război României. prieteni... Nu s-a ab tut de la aceasta pl ătit uneori și de c ătre voievod... ă � La începutul lui august 1919, în Astfel: nici Constantin Brâncoveanu... Astfel: urma unui atac neprovocat al armatei � În 13.08.1399 Ştefan I Mu şat � În 11.08.1690 victoria de la noului guvern bol şevic instalat la particip ă al ături de alian ţa format ă din Tohan–Zărne ști a lui Constantin Budapesta, Armata Român ă p ătrundea lituanieni, ru şi şi teutoni la b ătălia de la Brâncoveanu, domnul Țării Române ști pe teritoriul Ungariei. În 04.08.1919 Worskla împotriva hanului t ătar, Timur (1688–1714), împotriva armatelor intra victorioas ă în Budapesta. Are loc Kutlu. B ătălia este pierdut ă de cre ştini, habsburgice comandate de generalul astfel sfâr șitul regimului comunist iar Ştefan este ucis pe câmpul de lupt ă. Heissler. Astfel a fost posibil ă instaurat de Bela Kun la 21.03.1919 în � În perioada 28-31.08.1520 se impunerea pe tronul Ardealului a lui Ungaria. încheia un tratat de pace între Petru Imre Thököly, aliat al domnului � În 10.08.1920 la Sevres se Rare ş şi regele Poloniei, care punea muntean în aceast ă b ătălie. încheie tratatul de pace dintre Puterile cap ăt conflictului moldo-polon. � În 24.08.1787 a izbucnit r ăzboiul Aliate şi Asociate şi Turcia. Prin acest � În 29.08.1541 Ungaria central ă ruso-turc. Austria, aliat ă a Rusiei, s-a document Turcia se angajeaz ă „s ă este transformat ă în pa şalâc cu centrul angajat în ostilit ăţ i împotriva accepte dispozi ţiile care au fost sau vor la Buda. În octombrie, Dieta de la otomanilor. Ţă rile române au devenit fi luate cu privire la teritoriile fostului Debre ţin recunoa şte suzeranitatea teatrul opera ţiunilor militare. Imperiu German, ale Austriei, ale Un- Por ţii asupra Transilvaniei. � În 7.08. S.V. /19.08. S.N. gariei şi ale Bulgariei şi s ă recunoasc ă Principatul devine autonom, vasal 1858 se încheiau lucr ările Conven ţiei noile state în frontierele astfel fixate" imperiului Otoman. Transilvania era de la Paris. Prevederile acesteia au (art. 133). Prin acela şi document, statul integrat ă în acela şi sistem ca şi celelalte devenit lege fundamental ă în Principate turc accept ă grani ţele Germaniei, dou ă principate române ști. pân ă în 1864. Austriei, Greciei, Ungariei, Poloniei, Dou evenimente importante s- � În 13.08.1595 are loc b ătălia de ֎ ă Regatului Sârbilor, Croa ţilor şi la C ălug ăreni. Mihai Viteazul înfrânge au petrecut în august și în timpul Slovenilor, Cehoslovaciei şi României. oastea otoman ă în fruntea c ăreia se afl ă Războiului de Independen ță ... Astfel: � În 27.08.1928 se încheia Pactul marele vizir Sinan Pa şa. Marele steag � În 06.08.1877 Marele Duce de la Paris: Briand - Kellogg. → verde este capturat, iar pa şalele: Hassan Nicolae adreseaz ă domnitorului Carol I de Timi şoara, Khidr şi Mustafa de noi telegrame în care solicit ă trecerea PROF. CORINA SIMEANU

80

La ceas aniversar Vorbind de Ilarie Gh. Opri ş, înf ăţ işă m aici exemplul unei vie ţi de munc ă şi demnitate, pilduitor pentru o via ță în slujba culturii to ţi cei din jurul domniei sale, mai ales pentru cei tineri, care trebuie s ă-i Ilarie Gh. Opri ş este prietenul, urmeze exemplul. colaboratorul, omul de mare omenie, Din întreaga activitate a domnului Ilarie Gh. Opri ş, reiese care iat ă, a şa pe nesim ţite, împline şte care abordeaz ă aceste teme. Lucr ările şi imaginea pilduitoare a unei vie ţi de om, frumoasa vârst ă de 80 de ani, o vârst ă studiile sale au un con ţinut adânc şi tr ăit ă în necontenit ă şi st ăruitoare de maturitate şi în ţelepciune. Sunt ani bogat, fiind expuse într-un stil clar şi munc ă. Ilarie Gh. Opri ş intr ă în istorie, mul ţi, dar extrem de rodnici, de la concentrat, ceea ce constituie o expresie scriind, cu sufletul, cu via ţa şi cu în ălţimea c ărora poate privi cu bucurie fidel ă a sufletului s ău d ăruit integral faptele sale m ăre ţe, pagini de o spre toate realiz ările pe care le-a culturii române. Opera distinsului om neîntrecut ă frumuse ţe, care se vor întreprins, realiz ări care sunt multe, de cultur ă şi de carte Ilarie Gh. Opri ş – impune posterit ăţ ii ca o comoar ă remarcabile şi semnificative. o oglind ă fidel ă a personalit ăţ ii sale, a scump ă, vrednic ă s ă fie p ăstrat ă şi Pentru toate realiz ările sale, acum vastelor sale cuno ştin ţe şi preocup ări – cinstit ă. la ceas s ărb ătoresc, cu prilejul aduce nu numai o valoroas ă contribu ţie Aducând prin aceste cuvinte un aniversării a 80 de ani de via ţă , îi aduc istoriografiei române şti, ci în acela şi omagiu de pre ţuire şi recuno ştin ţă omagiul meu de cinstire şi pre ţuire, timp poate fi considerat ă deschiz ătoare domnului Ilarie Gh. Opri ş, cred c ă m ă adresându-i, din adâncul inimii mele, de drumuri pentru studii de mai târziu. aflu în asentimentul tuturor celor care îl sincere felicit ări, asigurându-l de Pentru toate acestea, odat ă cu cunosc, deoarece cu to ţii ne-am ad ăpat sentimentele mele de înalt ă pre ţuire, de felicit ările mele, cu prilejul împlinirii a din vistieria bogat ă a cuno ştin ţelor sale dragoste fierbinte şi de recuno ştin ţă 80 de ani de via ţă , urez domnului Ilarie şi am tr ăit adeseori în prezen ţa domniei ne ţă rmurit ă pentru d ăruirea, elanul şi Gh. Opri ş ca Bunul Dumnezeu s ă sale momente memorabile. Sunt priceperea cu care a slujit de-a lungul reverse asupra domniei sale toate convins c ă Ilarie Gh. Opri ş, prin via ţa şi timpului, şi o face şi în prezent cu darurile Sale cele bogate, s ă-i activitatea sa, este şi r ămâne un model aceea şi ardoare, responsabilitate şi binecuvânteze din bel şug str ădaniile de mereu prezent şi activ, cu adev ărat talent, cultura româneasc ă, precum şi viitor şi s ă-i înmul ţeasc ă anii pân ă la vrednic de urmat, pentru to ţi cei care îl întreaga societate româneasc ă. adânci b ătrâne ţe, cu s ănătate şi cu cunosc, îl iubesc şi îl pre ţuiesc la Am luat parte, al ături de domnul aceea şi vigoare sufleteasc ă şi trupeasc ă adev ărata valoare a domniei sale. Ilarie Gh. Opri ş la multe manifest ări de care s-a bucurat întotdeauna, ca s ă Pentru noi to ţi, domnia sa se impune ca culturale de cea mai înalt ă ţinut ă fie şi de acum înainte tot atât de o figur ă în ălţă toare care radiaz ă ştiin ţific ă şi cu o profund ă sim ţire folositor culturii române şi neamului permanent lumin ă şi c ăldur ă. româneasc ă, desf ăş urate în multe locuri. nostru românesc, ca astfel s ă poat ă Opera lui Ilarie Gh. Opri ş este Am avut prilejul şi bucuria de a tr ăi ad ăuga noi lauri la cununa atât de una impresionant ă, atât prin clipe memorabile în compania domniei bogat ă în vrednicii care-i încununeaz ă dimensiune, cât şi prin varietatea sale, buna dispozi ţie şi optimismul activitatea de pân ă acum. La mul ţi ani temelor abordate, şi mai ales prin dânsului dându-mi de fiecare dat ă un ferici ţi şi binecuvânta ţi! seriozitatea, acrivia şi profunzimea cu sentiment de aleas ă tr ăire emo ţional ă. FLORIN BENGEAN

______

ARGUMENTE… italian (“Dictatul de la Viena”) prin care � În 24.08.1944 este confirmat ă → Este primul tratat interna ţional partea de nord a Transilvaniei (43.492 starea de beligeran ţă cu Germania, prin care se interzicea recurgerea la km2 şi 2.667.000 de locuitori, din care printr-o declara ţie oficială de r ăzboi a război pentru rezolvarea diferendelor 50.2% români, 37% unguri, 5,7% evrei Guvernului român, difuzat ă prin radio interna ţionale. Statele semnatare se şi 2,8% germani) este încorporat ă şi publicat ă în pres ă din 25 august. obligau s ă recurg ă la mijloace pa şnice Ungariei, Germania şi Italia � În 08.08.1946 România a fost pentru rezolvarea conflictelor. “garantând” noile frontiere ale invitat ă oficial, de c ătre Guvernul ֎Premisele angaj ării în conflicte României. Garan ţia urm ărea s ă francez, s ă participe la Conferin ța de de lung ă durat ă sunt create de multe protejeze aparent România, care, în Pace. ori de c ătre marile state... perspectiva deciziei lui Hitler de a ataca � În 23.08.1947 Parlamentul � În 23.08.1938 are loc semnarea U.R.S.S., avea o însemn ătate strategic ă României ratific ă, în unanimitate, pactului dintre Germania şi U.R.S.S. - şi economic ă sporit ă. Tratatul de pace semnat la Paris cu Pactul Ribbentrop – Molotov. ֎Revenirea la normalitate și Puterile Aliate şi Asociate. � În perioada 16.08. - 24.08.1940 mic șorarea duratei conflictelor � Din 01.08.1996 a intrat în se desf ășoar ă tratative la Turnu Severin armate se datoreaz ă uneori și statelor vigoare, în mod oficial, programul între Ungaria şi România. Rezultatul mici... Insurec ția început ă în efectiv de Parteneriat Individualizat cu este un e şec total. Hitler şi Mussolini 23.08.1944 a fost un act istoric care a N.A.T.O. convoac ă pe mini ştrii de externe redus durata celui de-al doilea r ăzboi Sursele articolului se pot vizualiza maghiar şi român la Viena pentru a le mondial cu 3-4 luni... La acea dat ă pe pagina comunica rezultatul. trecuser ă exact șase ani de la https://calendarele.eu/bibliografie/ � Ziua de 30.08.1940 a r ămas de încheierea Pactului Ribbentrop – De pe site-ul aplica ție – Calendare trist ă amintire, fiind ziua Dictatului de Molotov... române ști la Viena. Se semneaz ă, la Viena, � În 23.08.1944 începea Insurec ţia documentele arbitrajului germano- armat ă în România.

81

Un cal ori ce formul ă are apa, Că nu-i r ămâne nici m ăcar un bob. De şcoal ă au uitat de multi şor. Recolta în str ăin ătate ,,zboar ă”, De nu mai au ce m ăcina la moar ă! ÎN LUNA AUGUST Stau ancora ţi cu to ţii în etapa Când pot s-adune zilnic fix cât vor, Instantaneu conjugal Prune, mere, porumbele Să-mpart ă bunuri doar în legea lor, Coapte sunt, de timpuriu, Prin s ăli plimbându-şi cu-arogan ţă So ţii în pridvor Dar prea multe dintre ele mapa. Îşi împart de zor: Fi-vor, în curând, rachiu! La-nceput sudalme, Istoria întruna se repet ă, Iar apoi şi palme. AVATAR ISTORIC Averile s-adun ă într-o parte Plimbând plaivazul greu pe hart ă Ș i nu neap ă rat la cei cu carte. Tân ăra absolvent ă, la angajare Hainul Stalin şi cu al ţi p ăgâni, Vrând Europa s-o împart ă Ei mândri sunt și-o clip ă nu regret ă, A fost, ca ori şicare nou venit, Au separat românii de români. Spre cei s ă raci justificând cu fal ă: De şeful nostru prezentat ă, Noi împ ărţim, dar nu d ăm socoteal ă! Iar când o sarcin ă ea a primit Din agricultur ă, pe vremuri S-a şi crezut…îns ărcinat ă. PROVERBIAL Ă În ori şicare toamn ă, f ără certuri, VACAN ŢĂ VIRTUAL Ă Se împ ărţea recolta din tot lanul; Românu-i simplu de pornit, Întâi lua boierul patru sferturi, Aşa i-e dat de la natur ă: F ă cându- şi din dorin ţă punte Apoi, ce r ămânea primea ţă ranul. Când e de foame-nghesuit Românul merge des la munte, Şi când îl calci pe b ătătur ă. P ăş ind pe ea-n continuare Diviziunea muncii în familie El poate-ajunge şi la mare. INSTANTANEU AGRICOL VASILE LARCO În cas ă totul str ăluce şte, El spal ă, m ătur ă, g ăte şte, I s-a-mp ărţit ţă ranului p ământ, Iar ea în grij ă are patul… St ăpân s ă fie pentru-o ve şnicie, Şi îl împarte cu tot satul. Dar nu a fost a şa pe-a noastr ă glie, Şi totu şi l-a muncit cu mult avânt. PREDESTINARE În scumpa, str ămo şeasca Românie Era românul înv ăţ at Agricultura e un lucru sfânt, Să fie de p ământ legat, Lega ţi de ea s ă fim prin jur ământ, Dar s-a desprins, ca un atom, Păstrând-o to ţi ca pe-o bijuterie. Şi de o vreme e în…pom! Trude şte omu-n soare, ca un rob, JUSTIFICAREA ACUMUL ĂRII De-i vreme bun ă sau de nu-i, tot anul, Sunt politicieni azi în decor În toamn ă-i tare sup ărat, s ărmanul VASILE LARCO Ce nu mai ştiu nici cum arat ă sapa, ______

Pe piatra unui ,,pierde var ă” Ai dat afar ă pe nedrept Şi-apoi i-ai încadrat pe… şpag ă! N-a ştiut ce-i treaba, Nici ce-nseamn ă-un ţel; RECOMANDARE A tr ăit degeaba Şi-a murit la fel. Când te-aud vorbind m ă sperii, Că-ţi fac via ţa tot mai acr ă, Unui fost şef de cadre Ce po ţi pierde, dac ă-i perii Pe cei doi: pe şef şi soacr ă? Doamne, cunoscând eu harul Judec ăţ ii ce se face, ZIC ĂTOARE CABALIN Ă Am adus în Cer dosarul Să-l analizez în pace! În instinctul lor de ras ă, Ignorând ce ştiu st ăpânii, Unui fost director de Despre ,,lupta cea de clas ă”… întreprindere ,,Nu mor caii când vor câinii”. Selec ţie VASILE LARCO VASILE VOROBE Ţ I-a spus Supremul În ţelept: (1934-?) Căin ţa ta e mult prea vag ă!

82

Unul vrea, dar nu poate, altul PSRM, blocu-ACUM poate, dar nu vrea Convenit-au amical: Banii negri - un nor de fum. Chi șin ău-ambi ții are: Vrea dezóligarhizàre. Curtea face și desface Bucure știu',-n nep ăsare, Nici m ăcar deratizare. Curtea noastr ă cea fudul ă La comanda lui Plahul ă, Bucure știul se aliniaz ă la pozi ția Parc-ar fi picat curentul: marilor puteri Dizolv ă brusc Parlamentul.

Văzând marile puteri Indignarea Parlamentului de Ap ărând democra ția, ac țiunile membrilor Cur ții ______Hai și el din r ăsputeri Constitu ționale Să blameze-oligarhia. Greu vreo intrig ă s ă-i țeși: EPIGRAME „ Voi, de fapt, n-ați fost ale și, Basrabie român ă, Ci numi ți de-un numitor. La noi - ca la noi Nu-ți închide lupu-n stân ă Noi - ale și de un popor!”

Lumea? 'Mpins ă înainte Ce departe-i România Curtea Constitu țional ă a RM și-a De-anumite for țe-oculte. Când tu arzi la foc încins! anulat a doua zi propriile decizii Ager - un român - la minte: Și-a trimis și ea solia pripite „Pe noi - for țele inculte”. Când incendiul era stins... Curtea Constitu țional ă Prin decizia recent ă Alegerea pe principii democratice Din „neagra str ăin ătate” în ... Ne-a probat, pe vertical ă, a noii conduceri a UE Cât e de independent ă. O invit ă pe M ăíca Parlamentul zis European În vizit ă la m ămica. Demisia in corpore a membrilor Își propune sincer candida ții, Ca s ă-i deie gravitate: Cur ții Constitu ționale Iar tandemul dur franco-german Prima în ... str ăin ătate (!). Din joben ne scoate emana ții. Se credeau mai mari pe lege, RM: rela ția dintre premier și Nu buni interpre ți ai ei. Nichita și Igor Pre ședinte Când st ăpânu-a fost s ă plece, Au tulit-o-n huci și ei. De la Bucure ști Nichita Ca s ă-și treac ă puntea sacul, Poposea de-acas ă-acas ă. Ea s-a înfr ățit cu dracul, Adversarii de idei Igor, c ă-l fur ă ursita, Numai c ă și dracul vrea Alt drum are. Alt ă cas ă. Să scoat ă dracii din ea. Ieri se duelau prin parcuri, Glontele rar rico șa. Și capra s ătul ă, și varza întreag ă? Adversari cu vino-ncoace Ast ăzi se combat prin like-uri: Nici un glonte nu-i mai ia. Când ani de zile-amici au fost cu Sociali știi moldoveni, Plahotniuc, Mâncând bor ș cu buruieni, Trasei știlor politici Cam cum ar fi s ă-l lase-acuma Tot îndrug ă: „Maia, Maia, singur cuc? Pocemú tî ne ciujàia?”* Fie c-ați schimbat macazul De-aceea azi, când foc îi pune casei ______Ori v-au scos pe dou ă be țe, barza, *Maia, Maia,/ Pocemú tî ne ciujàia? (rus.) - Vi-i la fel de gros obrazul, Ai no ștr-ar vrea s ă-mpace capra și Maie, Maie tu, maín ă,/ Dac-ai fi un pic To ți sunté ți cu dou ă fe țe. str ăin ă...”. cu varza. Parlamentul RM: spre Vest sau Nu tu jen ă, remu șcare Bucure știul pacificator spre Est? Firile, fluidele, Conflict neconciliabil Își schimb ă partidele Între-un lup și ni ște oi. Blocul prooccidental Fără chinuri și emo ții: El îi cheam ă,-n mod amabil, Crede c ă ar sta pe cal, Precum damele chilo ții. Să renun țe la r ăzboi. Dar noi știm c ă frac țiunea

Garanteaz ă trac țiunea. Securi ști și tr ădători? Bucure știul și criza politic ă de la Parlamentul RM nu va ancheta Chi șin ău provenien ța banilor negri din Nu le fac o diatrib ă Tot f ăcând game pe clape Rusia pentru campania electoral ă C-ar fi la și, plecând buluc. Și sc ăldând-o-n dou ă ape, a Pre ședintelui Dac ă pleac ă, este-o hib ă, Bucure știu',-n a șteptare, Căci nu fug de flori de cuc. A r ămas cu ochii-n soare. Parlament func țional: NICOLAE MĂTCA Ș

83

Curier al revistei Vatra veche pe acest an, publica ție care, prin grija și efortul Dv., pleac ă lun ă de lun ă spre lume purtând cu sine cultur ă și crea ție de valoare net ăgăduite. Deja, într-o bun ă și frumoas ă tradi ție, semnatarii materialelor poart ă cu ei Stimate maestre Nicolae B ăciu ţ, dup ă responsabilitatea actului de crea ție ,,Vatra veche" cea fierbinte, aferent ă ridic ător al prestigiului revistei. Este lunii iulie, iat ă c ă a venit luna lui minunat și de mare eficien ță în gustar, a şadar: contextul literaturii cultural-artistice. Prin livezi am poposit, Felicit ări, s ănătate, putere de munc ă Mere savurând şi prune, și reu șite! Îns ă vremea a venit Cu acelea și sentimente de respectuoa- Să gust ăm şi ... poante bune! să prietenie, VASILE LARCO Dumitru Hurub ă Mult stimate și iubite domnule

Băciu ț, ______Multumesc pentru revist ă. Mul țumesc pentru revist ă. Acum am Vă mul țumesc mult d-nule B ăciu ț Felicit ări pentru Premiul U.Z.P.R.! A sosit acas ă din Canada, de la Câmpul pentru acest nou num ăr al revistei avut dreptate juriul. Românesc din Hamilton. A fost „Vatra Veche” pe care mi l-ați trimis. Ioan D ănil ă minunat. Ave ți gânduri bune de la cei Am ce citi în aceste de zile de de acolo. Mai mult: am fost r ăsf ățat ă weekend ploios și friguros care se Stimate dle Nicolae Baciut, de inimoasa doamn ă Rodica Gârleanu anun ță aici, la poalele Tâmpei. Poate În acest num ăr, la pagin ă 58, am g ăsit în casa c ăreia am g ăsit ospitalitate că totu și ne va ocoli vremea rea! un articol despre Ioan Iosif Șchiopul, rar ă și... am dormit în camera și patul Nicolette Orghudan scris de prof. Ilie Șandru. în care, anul trecut, a ți dormit I. I. Șchiopul a fost fratele mai mare dumneavoastr ă. Pove ști frumoase și o Bun ă seara, stimate domn, al bunicului so ției mele, familia nu a doamn ă care s-a întrecut pe sine Am primit invita ția de a participa la știut niciodat ă c ă, dup ă plecarea în făcându-ne bucurii și câte altele. Festivalul Brâncoveniana. America, înainte de primul război Urmeaz ă s ă v ă trimit cele 3 conferin țe Îmi încerc și eu norocul. Participarea mondial, el s-a întors în România ale mele sus ținute la Câmpul este zic eu al fel de onorant ă. Mare și c ă a fost și foarte activ, în Românesc pentru volumul ce-l ve ți Vă mul țumesc și pentru darul de via ța cultural ă a ță rii. alc ătui... carte. Nu putem ține pasul cu câte Dup ă întoarcere, el nu a mai vrut s ă ia Cu cele mai bune gânduri, activit ăți culturale minunate desf ă- leg ătur ă cu familia, nu știe nimeni de Claudia Voiculescu șura ți d-voastr ă. ce. A decedat în Bucure ști, în 1945,

Un astru neobosit alergând pe t ărâmul deci aproape de familia fratelui (d. în Vă mul ţumesc mult, domnule B ăciu ţ, atât de spinos al literaturii. 1940, tot în Bucure ști ). pentru publicare/revist ă! E foarte Domnul s ă v ă țin ă s ănătos și la fel de Vă rug ăm c ă s ă ne pune ți în leg ătur ă „bogat ă", ca de obicei, lucru pentru luminos. cu dl. prof. Șandru, ca să afl ăm și noi, care v ă felicit! Se va bucura şi În Republica Moldova nu voi putea mai mult, despre cel ce a fost Ioan domnul Ha şa de apari ţia materialului veni de și mult mi-ar fi pl ăcut. Iosif Șchiopul, c ăruia i se spunea său! Motivele sunt prea multe și eu doar „Unchiul Sivu”. Cu gânduri bune şi ur ări de s ănătate, una s ă le pot face fa ță . Cei doi fra ți au avut o sor ă mai mare, Camelia Ardelean De m-aș putea multiplica, a ș fi peste Alexandrina, care este înmormântat ă

tot. Sănătate și spor în toate. la cimitirul Bellu, unde este cavoul Stimate domnule B ăciu ț, Cu toat ă pre țuirea, familiei. Nu știu când a avut loc gala, dar eu Mihaela Aionesei Vă mul țumesc mult, poate c ă v ă am vizionat-o de-abia adineaori aici aduce ți aminte de mine - v-am trimis în Israel la TVRI (emisiunea era Stimate domnule Băciu ț, un e-mail - de mult ; eu și cu Mihaela, înregistrat ă pe Magic din 6 iulie). V ă mul țumesc din suflet pentru num ăr 7 so ția mea, suntem prieteni cu dna felicit pentru prestigiosul premiu al al revistei VATRA VECHE. Am citit Veronica Pavel Lerner din Canada. Uniunii Jurnali știlor din România. cu emo ție materialele despre Ana Cu toat ă stima, Este binemeritat. V ă doresc mult Blandiana. Radu Dan Urma succes în continuare! Vă trimit un material vizând dou ă

Cu pre țuire, volume ale poetei Adriana Tomoni, o Maestre, în țeleg c ă v-ați voce tot mai puternic ă în lirica Magdalena Br ătescu „perfec ționat". Eu gândeam la hunedorean ă. superlativ despre dvs. chiar înainte de Mul țumesc, voi trimite revista fiicei Cu deosebit ă stim ă, „perfec ționare", acum nici nu mai știu pilotului și pentru dv. m ă preg ătesc prof. Ladislau Daradici în ce termeni s ă gândesc despre cu un articol despre t ătarii mei... (Deva) culmile atinse de atunci încoace... Felicit ări ! Stimate Domn Băciu ț, Acum, serios, m ă bucur s ă aflu despre Guner Akmola Iat ă, am primit cel de-al 7-lea num ăr succesele dvs., nu doar în

84

administra ție local ă, m ă refer și la doar o sugestie... dinspre Bucovina, recunoa șterile literare recente pentru mul țumesc! care v ă felicit. ..Cu salut ări fraterne din Itzkany! „Centenarul UZPR – ACTA non Mul țumesc pentru revista Vatra Straton Cezar verba !” Veche nr. 7, care merit ă înc ă o rund ă Cu mul țumiri pentru paginile de (…) de aplauze. Ne-ați obi șnuit s ă eleva ție spiritual ă! Tema concursului (cel pe 2019): aștept ăm mult de fiecare dat ă, dar Viorica Bica „Centenarul UZPR – ACTA non reu șiți mereu s ă ne surprinde ți. M ă Mul țumim. Felicit ări pentru reu șite! verba” , la toate cele 6 (șase) sec țiuni bucur și c ă a ți cenzurat fericit Ina Bercea (pres ă scris ă, publica ții, pres ă online, fotografiile cu Lennon și Yoko Ono prof. C.N. I.L. Caragiale, Ploie ști radio, televiziune și carte de pentru micul meu articol. Fusese publicistic ă) are în vedere necesar. Am remarcat alăturarea Salut ări cordiale! Mul țumesc pentru urm ătoarele criterii: consisten ța, imaginii unei „Pozi ții” din ciclul num ărul bogat și foarte interesant. consecven ța, constan ța și acurate țea sculptural inclus în acest număr - Ognian Stamboliev, abord ării tematice, pe de o parte, iar care, se pare, adaug ă vibra ție, s ă zic Bulgaria pe de alt ă parte frecven ța demer- așa. Emo ție - am vrut s ă spun. Stimate Domnule Nicolae B ăciu ț, surilor jurnalistice în acest sens. Va doresc tot binele. Mul țumesc pentru nr. 7/2019 cu În privin ța sec țiunii carte de Cu stim ă și pre țuire, materiale deosebit de inetersante. publicistic ă, consider ăm că o lucrare Milena Munteanu Succes pe mai departe și cele bune, devine eligibil ă în concurs începând Hans Dama, cu existen ța, în paginile ei, a Am îmbucat cu l ăcomia irezistibil ă a Viena minimum un text (eseu, reportaj, copilului la mirosul îmb ătător al Mul țumesc mult! A ștept cu interes și fotoreportj, anchet ă etc.) încadrabil în pâinii aburinde scoase de mama din numerele viitoare! Cordiale ur ări de tem ă. cuptor proasp ătul num ăr 7/2019 al via ța lung ă Revistei și Redactorilor Sf ătuim pe to ți jurnali știi care revistei. Câte nume și titluri, tot atâtea ei! doresc să participe la aceast ă revela ții! Viorel T ăutan competi ție să-și preg ăteasc ă de pe Mă bucur ă nespus ( și, în numele Stimate domnule Nicolae B ăciu ț, acum dosarul cu lucr ări, pentru ca la cititorilor revistei și compatrio ților, Va mul țumesc! Am primit cu bucurie momentul „stop joc” ele să fie vă mul țumesc din suflet pentru) și interes revista Dvs. nr.7/iulie 2019. înaintate cât mai operativ juriului aten ția pe care o acorda ți în Vavila Popovici Uniunii. permanen ță col țului de lume adeseori Stimate domnule Nicolae Băciu ț, Premiile vor avea și o component ă uitat de politicienii dâmbovi țeni și de Vă rog s ă m ă scuza ți c ă v ă mul țu- material ă. Dumnezeu numit Basarabia, „ țara mesc atât de târziu pentru ultimul Ur ăm succes și inspira ție tuturor mea de dincolo de Țar ă”, cum ar fi num ăr al revistei „Vatra veche”. competitorilor ! spus regretatul și aproape uitatul poet Aștept cu ner ăbdare apari ția revistei UNIUNEA ZIARI ȘTILOR român cu r ădăcini basarabene Andrei și o citesc de la prima pân ă la ultima PROFESIONI ȘTI DIN ROMÂNIA Ciurunga. De ast ă dat ă, îi prezenta ți pagin ă, cu mult interes și pl ăcere. Departamentul de Comunicare generos pe doi dintre reprezentan țîi ei Va rog s ă-mi trimite ți în continuare plenipoten țiari: Nicolae Dabija și revista. Permite ți-mi s ă va întreb dac ă Valeriu Matei. s-ar putea s ă public și eu proz ă scurt ă Vă mul țumesc pentru col țul de dat cu în revista dumneavoastr ă. Desigur, Ne-ar onora prezen ţa Domniei epigrame, în care a ți g ăsit un locu șor numai dac ă materialul ar fi apreciat Voastre la Simpozionul na ţional de și pentru modestele mele delicii de dumneavoastr ă și dac ă a ți avea literatur ă şi arte, COLOCVIILE DE epigram(at)ice. spa țiul liber. Va doresc s ănătate și o LA LIEBLING: CONVERGEN ŢE Cum e var ă, c ăldur ă, ar șiță , lumea vara plin ă de bucurii. CULTURALE, edi ţia a IX-a, care se plecat ă la munte sau la mare, c ă s ă nu Aurelia Corbeanu va desf ăş ura în data de 5 octombrie rămân ă goale sertarele redac ției, Stimate domnule Nicolae Băciu ț, 2019, începând cu ora 10, la Centrul anexez câteva catrene aproape la zi. Nu am mai primit revista Vatra veche Cultural din Liebling. Ur ări fraterne de s ănătate și odihn ă aproape de un an. Cred c ă s-a strecu- Manifestarea va include sec ţiunile: pl ăcut ă! Al dvs., rat o gre șeal ă. Pân ă atunci primeam Literatura român ă şi arte, N.M. revista de câte dou ă ori. Adresa mea Etnografie şi folclor. Mul țam! Excelent ă, c ă de obicei! O de email făcea parte din dou ă grupuri Lucr ările se vor încadra în limita a rug ăminte: ad ăga ți în lista dvs de des- separate de adrese. Bănuiesc c ă ați 3-10 pagini, format A4, şi se vor tinatari pe dl. Edmond Neagoe, con- vrut s ă anula ți o adresa și din gre șea- trimite pân ă la 15 septembrie 2019 , sul al României la Cern ăuți (el însu și lă le-ați șters pe amandoua și astfel ca fi şier ata şat pe e-mail, la adresa: un original&adev ărat poet, membru am rămas văduvit ă de bucuria lec- [email protected] . activ al Cenaclului transfrontalier turii pre țioasei reviste Vatra veche . Vor fi înso ţite de o fotografie şi o „Ma șina cu poe ți”- Suceava-Cern ăuți. Va rog s ă binevoiti s ă îmi trimite ți și noti ţă biobibliografic ă. Și - de ce nu, c ă sigur merit ă ! - un mie revista și dac ă va place ce am Lucr ările prezentate la Simpozionul grupaj de versuri al fratelui nostru scris despre senectute, va rog s ă o Colocviile de la Liebling: Conver- „nordist” (cum ne gratul ăm noi doi, publica ți. gen ţe culturale” vor fi publicate în eu și el)... în num ărul viitor al VV? E Cu nestr ămutat ă pre țuire, antologia Tradi ții, arte și literatur ă, Elena Buic ă vol. al V-lea. ((Prof. Irina Goan ţă )

85

cuvântului care zide ște, se vor întâlni inlusiv despre "Ziua Limbii Române", cu confra ți din România la Chi șin ău, Aurica Ichim, Mihai Batog-Bujeni ță ,

apoi cu cititorii la Biblioteca din Dan Teodorescu, Corina Matei- Ialoveni, localitate înfr ățit ă cu Gherman, Viorica Șerban şi Calistrat Topli ța, prima localitate din România Robu, oaspe ţii mure şeni, în frunte cu Proiectul, dedicat Zilei Limbii care i-a acordat titlul de Cet ățean de scriitorul Nicolae B ăciu ţ, urmând a Române, e conceput pentru Onoare lui Grigore Vieru. avea şi ei numeroase interven ţii pe promovarea limbii române, a Sub genericul „Poduri de c ărți aceea şi tem ă. valorilor literare și artistice din Târgu-Mure ș – Biblioteca „Târgu- "Dialogurile culturale Ia şi - jude ţul Mure ş, și pentru marcarea a Mure ș, Chi șin ău, la sediul institu ției Târgu Mure ş" sunt incluse într-un 130 de ani de la moartea lui Mihai vor avea loc întâlniri cu cititorii, atractiv spectacol artistic, la care vor Eminescu și a 10 ani de la moartea lui prezent ări de carte, expozi ție de participa maestrul scenei ie şene de Grigore Vieru, f ăuritori de limbă icoane, recitaluri de muzic ă și poezie. teatru Emil Co şeru (Teatrul Na ţional român ă și de comori literare. Va fi donat ă colec ția „100 de "Vasile Alecsandri" Ia şi), actorul şi În programul s ău, proiectul are cărți pentru Marea Unire”, c ărți regizorul Emil Gnatenco (Clubul câteva repere: Muzeul semnate de autori mure șeni. CFR Ia şi de la Râpa Galben ă), Nina „Eminescu” de la Ipote ști, unde se va În 3 septembrie, la Casa Limbii Munteanu (din Republica Moldova - aduce un oagiu „Omului deplin al Române, Chi șin ău, va avea loc recital la vioar ă), Adi Gegiuc (muzic ă culturii române”, va fi evocat ă manifestarea „Limba român ă e patria folk), D ănu ţ Petri şoaea (muzic ă memoria sa și vor fi sus ținute mea”, constând în dialoguri culturale, uşoar ă) și Karla Ursu (muzic ă recitaluri de muzic ă și poezie. întâlniri cu cititorii, recitaluri de popular ă). Ziua Limbii Române/Limba muzic ă și poezie Moderator Dan Teodorescu. Noastr ă cea Român ă va fi marcat ă la În 4 septembrie, Dialoguri Pe perioada manifest ării se va Pererâta, în Basarabia, la Casa culturale la Muzeul Municipal "Regi- putea vizita şi expozi ţia de tapeserie a Memorial ă „Grigore Vieru”. na Maria" din Ia şi, cu participarea Gabrielei Moga-Laz ăr. Aici va fi evocat Grigore Vieru, scriitorilor, arti ştilor plastici şi jurna- Pe lâng ă cele enumerate, vor fi sus ținute recitaluri de muzic ă și li ştilor din Ia şi şi din Târgu-Mure ş. proiectul include și vizitarea unor poezie. Din partea gazdelor ie şene vor obiective culturale și religioase. La început de septembrie, cei conferen ţia în fa ţa publicului, pe Manager proiect: Nicolae B ăciu ţ cincizeci de entuzia ști în numele diferite teme culturale de actualitate, ______Scrisoare deschis ă De altfel, cred c ă astfel de aceast ă regiune la poten țialul ei sărb ători contribuie la formarea unei maxim. identit ăți române, identitate pe care, Observ ardoarea cu care se Paris, 10 iunie 2019 în contextul actual, mul ți români o investe ște în ac țiuni culturale doamna uit ă. Eu sunt îns ă mândr ă de aceast ă Dinuca Burian care nu este numai un Stima ți organizatori, identitate, încerc s ă o ap ăr și s ă inculc fotograf de talent, dar și o Vă mul țumesc din inim ă pentru aceste valori și altora din jurul meu. organizatoare excelent ă. invita ția de a participa la s ărb ătoarea Regret cu adev ărat c ă nu pot Am avut ocazia s ă v ăd cu cât seceri șului din 13 iulie și regret mult ajunge anul acesta la aceast ă entuziasm și eficacitate știe și domnul că nu voi putea veni anul acesta. sărb ătoare a seceri șului cu nume atât primar Ioan Mocean s ă realizeze Mi-ar fi f ăcut mare pl ăcere s ă de inspirat : „Cununa grâului”. Știu, activit ăți de tot felul și bineîn țeles s ă ajung din nou pe meleagurile natale de altfel, c ă este o s ărb ătoare se ocupe de festivit ăți. ale mamei mele, s ă vorbesc cu autentic ă. Mama îmi vorbea cu Și am remarcat de asemenea cu oameni care au cunoscut-o și s ă intru nostalgie despre ea, povestindu-mi c ă cât ă c ăldur ă și pasiune sprijin ă aceste în C ăminul Cultural care acum poart ă la sfâr șitul seceri șului, fetele veneau ac țiuni domnul director Nicolae numele ei : Gabriela Moga Laz ăr. de pe câmp cântând cu cununi țe de Băciu ț de la Direc ția Jude țean ă de Păstrez în suflet o amintire spice împletite în p ăr. Cultur ă din Târgu-Mure ș, înso țit de luminoas ă a zilelor pe care le-am Iar fotografiile doamnei Dinuca echipa sa, din care am avut pl ăcerea petrecut la Vi șinelu și S ărma șu în Burian, reînvie aceste amintiri în ima- să cunosc pe entuzia știi scriitori : 2017 când a fost dezvelirea bustului gini. Sunt adev ărate opere de art ă a- prof. R ăzvan Ducan și poeta Gabriela mamei mele. Domnul director ceste fotografii! Compozi ție, culoare, Costescu. Nicolae B ăciu ț a spus atunci o fraz ă lumin ă, totul e perfect. Sunt fotografii Mul țumesc înc ă o dat ă pentru cât se poate de inspirat ă : „Gabriela demne de a prezenta frumuse țile invita ție și v ă urez multe succese în Moga Laz ăr s-a întors acas ă !” Dar României în reviste de art ă. În ele, frumoasele ac țiuni pe care le chiar și eu care nu tr ăisem niciodat ă câmpia Transilvaniei apare ca fiind o întreprinde ți. pe aceste meleaguri, am avut impresia regiune binecuvântat ă de Dumnezeu. Și petrecere frumoas ă sâmb ătă ! că m-am întors „acas ă”, deoarece Cum de altfel și este : cu soare și Sper c ă voi vedea pe Facebook pozele călcam pe p ământul care poart ă pământ fertil; având în plus și bog ăț ia ! Voi urm ări ! urmele pa șilor str ămo șilor mei. subsolului: gazele naturale. Cu mult ă pre țuire ! Când m ă uit la fotografiile pe Și remarc c ă oamenii care tr ăiesc SIMINA LAZ ĂR care le-am f ăcut atunci, retr ăiesc în aici fac eforturi pentru a valorifica suflet aceste clipe.

86

Vi șinelu, „Cununa grâului”

„Cultur ă, art ă, poezie”, la Sighi șoara

Topli ța, „Zilele Miron Cristea”

Vaidacuta sau „Ve șnicia s-a n ăscut la sat”

Reghin, Festival de Poezie Popular ă

De „La poale de C ălimani”, la Topli ța Lunca Bradului, „Lada de zestre”

Toplița, lansarea cărții „Aripu de albastru”, de Târn ăveni, „Caravana Cultural ă” Tatiana Scurtu-Munteanu

87

Marcel Lup șe, Pozi ții ______

Directori de onoare Vasile Larco, Rodica L ăzărescu, Cleopatra Acad. MIHAI CIMPOI Lorin ţiu, Ioan Marco ș, Cristina Sava, Maria Acad. ADAM PUSLOJIC Dorina Stoica, Mihaela Malea Stroe, Nicolae MIHAI BANDAC Suciu, Titus Suciu, Gheorghe Sar ău, Ilie

Redactor-şef adjunct Şandru, Gabriela Vasiliu

GHEORGHE NICOLAE ŞINCAN

Redactori: Coresponden ţi: Elisabeta Bo ţan (Spania), Cezarina Adamescu, Mihaela Aionesei, Emilia Darie Ducan, (Paris), George Filip (Canada), Amariei, Florin Bengean, Diana Dobri ţa Bîlea, Andrei Fischof (Israel), Veronica Pavel Lerner Sorina Bloj, Lumini ța Boboc, A.I. Brumaru, (Canada), Gabriela Moc ăna şu (Fran ţa), Dorin Mariana Che ţan, Geo Constantinescu, Nădr ău (SUA), Dalila Özbay (Turcia), Mircea Lumini ţa Cornea, Melania Cuc, Iulian M. Pop (Germania), Aliona Grati, (Chi şin ău), Dămăcu ş, R ăzvan Ducan, Suzana Fântânariu- M. N. Rusu (SUA), Ognean Stamboliev Baia, Dumitru Hurubă, Alexandru Jurcan, (Bulgaria), Silvia Urdea (SUA). Lunar de cultur ă editat de ASOCIA ŢIA „NICOLAE B ĂCIU Ţ” PENTRU DESCOPERIREA, SUS ŢINEREA ŞI PROMOVAREA VALORILOR CULTURAL – ARTISTICE ŞI PROFESIONALE Pre şedinte SERGIU PAUL B ĂCIU Ţ

Tiparul executat la S.C. Intermedia Group, Târgu-Mure ş, str. Iuliu Maniu nr. 14, România. ● Nicio parte a materialelor nu poate fi preluat ă f ără acordul editorului. ● Copyright © Nicolae B ăciu ţ 2018 ● Email : [email protected] ; [email protected] ●Adresa redac ţiei: Târgu-Mure ş, str. Ilie Munteanu nr. 29, cod 540390 ● telefon: 0365407700, 0744474258. ● Materialele nepublicate nu se restituie. ● Responsabilitatea asupra con ţinutului textelor revine autorilor. Opiniile reflect ă exclusiv punctul de vedere al acestora.

88