Vatra Veche 8, 2019
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
8 Români din toate ţă rile, uni ţi-vă! Lunar de cultur ă * Serie veche nou ă* Anul XI, nr. 8 (128) august 2019 *ISSN 2066-0952 VATRA, Foaie ilustrat ă pentru familie (1894) *Fondatori I. Slavici, I. L. Caragiale, G. Co şbuc VATRA, 1971 *Redactor-şef fondator Romulus Guga* VATRA VECHE, 2009, Redactor-şef Nicolae B ăciu ţ _____________________________________________________________________________________________ _______________________________________________________________________________ INSCRIP ȚIE Tot ce se poate-nțelege E f ără speran ță și lege Și cre ște dospind din eres Tot ce e f ără-nțeles. ANA BLANDIANA Marcel Lup șe, Buzduganul florilor de in _____________________________________________________________________________________________________________________ Inscrip ție, de Ana Blandiana/1 Vatra veche dialog cu Ana Blandiana, de Nicolae B ăciu ț/3 Cununa de Aur a Serilor de Poezie de la Struga, de Nicolae Băciu ț/4 Cuvântul de acceptare al laureatului, de Ana Blandiana,/5 Cununa de Aur, 2019, de Nicolae Băciu ț/5 Eseu. Staulul Miori ței, de A.I. Brumaru/6 Mai altfel, despre Veronica Micle, de Dumitru Hurubă/ 9 Eminescum, de Răzvan Ducan/10 Remember -30. N. Steinhardt, de Veronica Pavel Lerner/11 Poeme de Dumitru Ichim/12 Ognean Stamboliev, Premiul pentru traducerea lui Eminescu/12 Elisabeta Bo țan, Premiul European Clemente Rebora 2018- 2019/12 Să ne reamintim de… Valentin Silvestru, de Dumitru Hurub ă/13 Coresponden ţa lui Dimitrie Stelaru, de Gheorghe Sar ău/14 Inedit. Blestemul chinezesc, de Francisc P ăcurariu/15 Vremea întreb ărilor (Octavian Paler), de Nicolae Postolache/17 Text și context în diarismul românesc (Eugen Simion), de Florian Copcea/20 Poeme de Tania Nicolescu/23 Scrisori deschise, de Constantin Stancu/24 Ochean întors. Sperând un pa șaport, de Silvia Urdea/26 Poeme de George C ălin/29 Marcel Lupșe, Autoportret, 1982 Asterisc. Maria Banu ș. Însemn ările mele, de Geo Constantinescu/30 Asterisc. Fascinanta memorialistic ă, de Dorin N ădr ău/32 Vitrina. Un roman al emigrării (Valeria Bil ț), de Nicolae Suciu/34 Poeme de Ion Gheorghi șor/37 Un împ ătimit al sonetului (Mihai Merticaru), de Adrian Dinu Rachieru/38 Cafeaua cu sare dulce (Adelina Fleva), de Lucian Gruia/39 Cronica literar ă. Incendiu în albastru (Viorel Șerban), de R ăzvan Ducan/40 Bazarul cu amintiri (Viorel Șerban), de R ăzvan Ducan/41 Sensul unui patriotism f ără margini (Virgil Ciuc ă), de Aureliu Goci), 42 Poemul ca justificare (Adriana Tomoni), de Ladislau Daradici/43 Aripi de albastru (Tatiana Scurtu Munteanu), de Ilie Șandru/44 Vibra ții din spectrul luminii, de Mihaela Ra șcu/45 Miracolul vie ții (Nicolae V ălăreanu Sârbu), de Daniel Luca/46 Între Alb și Negru (Szekely Piroska), de Ion Gheorghi șor/46 „Tu,tu, tu, turutu, tu” ( Ștefan Mitroi), de Rodica L ăzărescu/47 A treia fiic ă (Madeleine Davidsohn), de Mihai Batog-Bujeni ță /48 Litera augusta (R ăzvan Ducan), de Nicolae Suciu/50 Țara N ăsăudului (Iuliu Marius Morariu), de Lumini ța Cornea/52 Poetul și țara, de Nicolae Nicoar ă Horia/53 Olimpia Sava și cea mai frumoas ă dintre lumi, de Emilia Dabu/54 În orizontul rigorii (Vasile Grigora ș), de Nicolae Busuioc/55 Injec ții de cumin țire (R ăzvan Ducan), de Darie Ducan/56 Orizonturi literare (Cristina Sava), de Nicolae B ăciu ț/56 Poeme de George Terziu/57 Poeme de Adela Fleva/58 Marcel Lup șe, Ierburi de leac Poeme de Iuliu Iona ș/58 Documentele continuit ăţ ii. Transilvania, starea noastr ă de veghe, de Ioan- Aurel Pop/59 Mihai Eminescu și Basarabia, de Gicu Manole/60 Supravie țuirea prin cuvântul scris, de Radu Șerban/61 „Vaidacuta – „Ve șnicia s-a n ăscut la sat”, de Gabriella Costescu/62 Convorbiri duhovnice şti cu Î.P. S. Ioan, de Lumini ţa Cornea/63 Revista revistelor. „Revista român ă” în continuitate, de Eugenia Vâjiac/64 Amvon. Doamne, tu știi bine cine sunt, de Gheorghe Nicolae Șincan/65 Monahia Mina Hociot ă, de Vicu Merlan/65 Starea prozei. Travesti… de Dumitru Hurub ă/66 Poeme de Emilia Amariei/67 Starea prozei. O datorie mai veche, de Mihai Drumur/68 Despre francmasonerie, de Eugen Mera/69 Mapamond. Japonia, note de c ălătorie, de Mihai Posada/70 Întâlniri în spa țiul canadian. Pictorul Tudor Banu ș, de Veronica Pavel Lerner/71 Biblioteca Babel. All The Pretty Horses”, de Maria Cecilia Nicu/73 Poeme de Cristina Vasiliu/74 Reîntâlnire cu ora șul amintirilor, de Ilie Șandru/75 La Lunca Bradului, Un altfel de Muzeu al satului, de N.B./76 Teatru. Streptease la Bazin, de Cristian Stamatoiu/77 Plastica. Marcel Lupo șe - 65/78 Muzic ă. Angela Maria șiu, „Cântece din cochilii”, de Virgil Popescu/78 Festivalul Interna țional „Romaii Poesia”/79 Argument pentru pace, de Corina Simeanu/80 La ceas aniversar. Ilarie Gh. Opri ș, de Florin Bengean/81 Lumea lui Larco, de Vasile Larco/82 De la un clasic citire. Vasile Vorobe ț/82 Epigrame, de Nicolae Matca ş/83 Curier/84 Marcel Lup șe, Compozi ție Ziua Limbii Române/86 Scrisoare descis ă: Simina Laz ăr Moga/86 _______________________________________ Num ăr ilustrat cu lucr ări de Marcel Lup șe 2 din lume, ci şi pentru c ă este extrem domeniu în care poate fi cu adev ărat de prestigios prin lista de mari nume competitiv ă. cărora le-a fost atribuit de-a lungul Singura excep ţie de la aceast ă deceniilor. Am fost impresionat ă s ă regul ă neagr ă au fost anii în care descop ăr c ă aceast ă list ă de Institutul Cultural Român a fost câ ştig ători este aproape identic ă cu infiin ţat şi condus de Horia cea a unui alt premiu („Griffin Prize Patapievici, ani în care traducerile din for excellence in poetry”) pe care l- literatura român ă au f ăcut un am luat anul trecut la Toronto, ceea ce impresionant salt ale c ărui urm ări dovede şte o impresionant ă rigoare benefice se continu ă si acum. într-un atât de aburos domeniu. - Despre „Cununa de aur” se -Sunte ți al doilea laureat român spune c ă e „prefa ța” Premiului al acestui premiu, dup ă Nichita St ă- Nobel pentru Literatur ă. Oare va nescu, în 1982. Premiul a mai fost avea curând literatura român ă acordat celor mai grele nume ale parte de acest premiu? Ar putea fi ,,Guvernele României nu au poeziei universale: Allen Ginsberg, Ana Blandiana primul poet român investit în cuno şterea culturii ei Eugenio Montale, Bulat Okudjava, care s ă primeasc ă acest premiu? peste hotare” Joseph Brodsky, Ted Hughes, - Nu, în nici un caz eu. Ion Simu ţ Pablo Neruda,Yiannis Ritsos, Lé- scrisese odat ă c ă pentru asta ar fi -Ați fost distins ă în acest an și cu pold Sédar Senghor, Rafael Alberti, trebuit s ă nu fac Memorialul de la Premiului Na ţional pentru Poezie Miroslav Krleža, Seamus Heaney, Sighet. Oricum, pentru ca un nume s ă "Lucian Blaga", Opera Omnia. A Yves Bonnefoy, Edoardo Sangui- intre cu adev ărat în aceast ă discu ţie venit și Premiul „Cununa de Aur”. neti. Organizatorii v ă a șeaz ă în are nevoie de sprijinul unor for ţe pe Sunte ți un autor r ăsf ăț at de critica aceea și galerie cu Anna Ahmatova care eu nu știu nici m ăcar s ă le literar ă? și Václav Havel. Prin ce crede ți c ă identific. Premiul Nobel – al c ărui - Am avut c ărţi care au fost vă apropia ți și ce v ă diferen țiaz ă de prestigiu a fost erodat serios in primite foarte bine de critic ă şi altele ace ști doi mari scriitori? ultimul deceniu - este mai important care au fost aproape ignorate. În - Aceast ă al ăturare este extrem de decât altele nu numai prin exagerata general, am fost l ăudat ă ca poet și onorant ă pentru mine, dar a ş vrea s ă sa valoare material ă, ci şi prin felul în neluat ă în serios ca prozator şi eseist. precizez c ă nu este vorba de o care aura sa se revars ă asupra ţă rii E adev ărat c ă numeroasele traduceri apropiere estetic ă, ci de una de destin celui care îl ia. De aici şi frustrarea şi succesul interna ţional al uman şi literar. na ţional ă în lipsa lui. Şi obsesia. În „Proiectelor de trecut” a echilibrat De Anna Ahmatova m ă apropie mod evident, el este mai pu ţin balan ţa. Din fericire, am descoperit impactul public, felul în care ne-au important pentru cei care l-au luat, foarte devreme că, aşa cum poe ţii se fost copiate de mân ă şi r ăspândite decât pentru cei care nu l-au luat. Iar inspir ă din via ţă pentru a scrie mereu poemele interzise, felul în care dac ă ne gândim c ă printre ace ştia din despre ei în şişi criticii se inspir ă din cititorii şi le-au însu şit şi au respirat urm ă s-au num ărat Tolstoi, Proust, literatur ă pentru a-şi analiza şi descrie prin ele. Trebuie îns ă p ăstrate Rilke, Joyce... propriul eu. Deci n-am fost niciodat ă propor ţiile care sunt legate de -Toat ă lumea vorbe ște de „criza condi ţionat ă de ceea ce s-a scris propor ţiile terorii în cele dou ă ţă ri. de timp”. Care e pre țul timpului despre mine, nici nu m-a deprimat, De Vaclav Havel m ă apropie pentru Ana Blandiana? Care sunt nici nu mi s-a urcat la cap. În ceea ce intensitatea implic ării în via ţa acum priorit ățile Anei Blandiana, prive şte premiile Uniunii Scriitorilor, societăţ ii dup ă 1989, dar ne în via ță , în scris? nu sunt o r ăsf ăţ at ă a lor.