DOCSLIB.ORG

DL-5-6-2013.Pdf

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
DL-5-6-2013.Pdf SUMAR DE-ALE JUNIMII 3 Textul regăsit: Aurel Leon - „Junimea“ ţine şedinţă... 5 Adrian Dinu Rachieru: Despre „dualismul eminescian“ 18 Iulian Marcel Ciubotaru: Contribuţii la activitatea de revizor şcolar a lui Mihai Eminescu 26 George Bodea: „Gând purtat de dor“ (Ioan Ţicalo) 28 Theodor Codreanu: Antropogonie eminesciană (Carmina Mimi Cojocaru) 31 Constantin Cubleşan: (In)actualitatea lui Eminescu (Florin Oprescu) 34 Luca Prisecaru: Viaţa repovestită „de o străină gură“ (Florina Ilis) 36 Ion Filipciuc: Căsuţa în patru ape... (Dumitru Irimia) 48 Nicolae Scurtu: Noi contribuţii la biografia lui Ion Vlad 54 George Popa: Viaţa filozofică, viaţa poetică SCENE CONTIMPORANE 59 Arhiva lirică: Radu Gyr - Vizita 60 Alexandru Zub: Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga 63 Stelian Dumistrăcel: Caragiale restitutus 66 Constantin Coroiu: Greaţa de literatură şi antidotul ei ( Eugen Simion) 70 Vlad Zbârciog (Chişinău): „Sinteză de simţire şi luciditate“ ( Ion Hadârcă) Poezii de: 73 Kiki Demoula (Grecia) 76 Sterian Vicol - 70 Proză de: 77 Viorel Dianu: Lumea nouă Chestionar cu accente ludice. Răspund în acest număr: 83 Gellu Dorian 87 Ioan Holban 90 Gheorghe Schwartz 93 Maria Pilchin (Chişinău) CLEPSIDRE. MOUSAION Dialogurile „Daciei literare“: 97 Andrei Brezianu - Mărturii despre exilul românesc (interviu de Tudor Petcu) 106 Grigore Ilisei: Amintirea unei întâlniri memorabile - George Uscătescu 109 Liviu Grăsoiu: Motive lirice voiculesciene - iubirea 113 Amalia Voicu: Ioan Gh. Savin - un apologet modern (I) 117 Adrian G. Romila: Despre G.T. Kirileanu 119 Luca Piţu: Roland Barthes - între profesorul N.I. Popa şi romancierul Renaud Camus 124 Vasile Iancu: Editura Fundaţiei Academia Civică şi valorile memoriei noastre 127 Ioan Răducea: Semen est sanguis christianorum 129 Florin Faifer: Din lumea teatrului. Medalioane 131 Liviu Apetroaie: Cărţile pe masă... 134 Vasilian Doboş - Numărul de aur: George Popa 90 135 George Stanca: Însemnări ale memoriei. Cezar Ivănescu (I) In memoriam Olga Rusu: 137 Olga Rusu: Cum a prins viaţă Muzeul „C. Negruzzi“ 142 Un „poet al imaginii“ - Constantin-Liviu Rusu (interviu de Călin Ciobotari) 145 Sorina Bălănescu: Mâhnire 146 Constantin Ostap: Nasc şi la Moldova... 146 Ioan Timofte: Lucrul bine făcut DE-ALE JUNIMII DE-ALE JUNIMII Textul regăsit „Junimea“ ține ședință... Tabloul pictorului C. Agafiței* Aurel LEON În ultimul timp s-a pornit la Iaşi o acţiune pentru ştergerea colbului de pe gloriosul trecut cultural al capitalei Moldovei. Chiar Luni seara, are loc la Teatrul Naţional un festival închinat povestitorului Ion Creangă. Constantin Agafiței - Junimea (tabloul în ulei) expus în expoziţia permanentă de la Casa „Junimii“ (Muzeul „Vasile Pogor“ Iaşi) Dacia literară, nr. 5-6, 2013 Dacia literară, nr. 3 Cu acest prilej amintim opera de curând terminată a talentatului pictor C. Agafiţei, care inspirându-se din documentele arhivelor ieşene, a pictat societatea „Junimea”, aşa cum ţinea şedinţă în casele lui Titu Maiorescu. Opera lui Agafiţei se află la Biblioteca Municipiului din curtea bisericii Golia. Într’un tablou de proporţii impresionante, ne sunt prezen- taţi toţi membrii celebrei societăţi, adunaţi în jurul lui Mihai Eminescu, care citeşte. În primul plan se disting Maiorescu, Creangă, Jak (sic! - n. red.) Negruzzi, Pogor, P. P. Carp, Rosetti, Tasu, Panu, Culianu şi Naum. Urmează V. Conta, A. C. Cuza, C. Meissner, Gane, Xenopol, Suţu, Slavici, Coco Dumitrescu, Caragiale, Paicu, Melik, Burlă, Bodnărescu, Caraiani, Leon Negruzzi, Ianov şi alţii. Fresca pictorului Agafiţei, care ar putea fi intitulată „Junimea ţine şedinţă”, învie o pagină de glorie din istoria Iaşului cultural. Prin această lucrare, Agafiţei s-a dovedit un artist dotat cu calităţi de compoziţie, care ar putea da lucruri de valoare, dacă bineînţeles ar avea concursul celor în drept. Pentru executarea tabloului de acum, Agafiţei n-a fost ajutat decât de puţini, adică acei cari au înţeles valoarea picturii lui. Pentru a-şi acoperi cheltuielile, Agafiţei va scoate fotografii după tablou, şi care vor fi distribuite la şcoli şi persoanelor ce se interesează de prestigiul cultural al oraşului nostru. Cu aceste fonduri, pictorul va deschide în primăvară o expoziţie închinată „Junimii”. În primul plan vor figura portretele lui Eminescu şi Creangă. Strădania, talentul şi sacrificiile pictorului C. Agafiţei me- rită încurajate... * În: ziarul „Opinia“, Iaşi, an XXXIV, 27 februarie 1938 Dacia literară, nr. 5-6, 2013 Dacia literară, nr. 4 Despre „dualismul eminescian“ Adrian Dinu RACHIERU Antiteza, observa încă Mihail Dragomirescu (e drept, pornind de la o lămuritoare sugestie eminesciană), ar defini personalitatea marelui poet şi gazetar. În timp, îndemnul de a dezvălui coerenţa interioară a operei sale prin armonizarea fragmentelor, dorinţa de a iden- tifica în cosmosul său liric „constantele universului imaginar” (cu o vorbă a lui Gh. Ciom- pec, 1985) a devenit o preocupare obsesivă pentru frontul eminescologilor (unii ocolind cu prudenţă sau chiar ignorând, observăm, producţia gazetărească). Doar poetul să intereseze? Cel care îşi recunoştea „puţinul talent”, fiind gata chiar să renunţe la poezie, considerată „un incident al tinereţei”, închipuind, însă, o altă lume, expresie, fireşte, „a geniului rod”. Dar ga- zetarul, cel prea „grăitor de adevăr”, trezind aprige adversităţi, poate fi uitat? Într-o vacanţă „de sacrificiu”, aflăm, trudind la o primă variantă (un studiu des- criptiv, încheiat în 1980), Mircea Cărtărescu finaliza un „volumaş” bazat pe o singură idee: „drama eului (eminescian) scindat”, opusul în discuţie fiind „un loc geometric al unor obsesii şi fascinaţii comune” (1, 184). Ignorându-şi înaintaşii şi absolutizând scin- darea eului ca unic principiu / invariant explicativ, Mircea Cărtărescu nu avea în vedere, precizăm, disjuncţia poet / gazetar. Cercetând „aisbergul” liricii eminesciene, el constata că poetul, introvertit, predispus la visătorie, pierzând încrederea în realitatea existenţei, „coboară o treaptă ontică” (1, 23). Iar episodul întâlnirii nocturne a copilului Mihai cu propriu-i chip reflectat în apă (o întâmplare presupusă, plauzibilă) devine schema expli- cativă, „de esenţă”, o experienţă decisivă, configurând lumea interioară a poetului, animată de pulsiuni obscure! Şi, desigur, un model psihanalitic, „de lucru”, coborând „în adâncul subconştiinţei”. Opera toată ar sta, zice exegetul, sub semnul scindării eului; de unde setea reunificării, neputinţa întregirii şi, de aici, „chinul nesfârşit” (1, 144). Rămâne o întrebare (nedeslegată): dacă dublul eminescian a conştientizat această „despărţire” a fiinţei; mai de- grabă nu, vom spune, poetul mărturisind, chiar la începuturi, într-o epistolă trimisă lui Iacob Negruzzi, în 1870 (însoţind poemul Epigonii), că fantazia rămâne „mama imagini- lor”, dar că reflecţiunea (prezentă, aşadar) oferă „scheletul” („care-n opere de artă, preciza junele poet, nici nu se vede”). Ion Negoiţescu amintea, în Istoria sa, de „unitatea excepţională a personalităţii” (2, 111), răsfrântă în orizontul romantismului, încercând a acredita superioritatea postu- melor. Lăsată în nedesăvârşire şi „somnolaritate”, dezhumată, poezia plutonică, de mari vo- luptăţi vizionare, îmbibată de mitos, închipuind o „demonie cosmotică” se vădea, sub pana romanticului absolut, solidară cu ideaţia publicistică. Cu influenţă „rea”, aceasta din urmă, preciza imediat criticul, „împătimită”, invectivată, de un „şovinism pustiitor”, desfăşu- rând un vizionarism politic naiv; sau, altfel spus, „oarbă de patimă” (2, 109), câtă vreme, pledând pentru prezervarea rădăcinilor, pentru un purism etnic „cvasimitologic” con- damna, pamfletar, „lepădăturile”. 5-6, 2013 Dacia literară, nr. 5 Din felurite pricini, virilul spirit schizoid a fisurat perspectiva totalizantă, impu- nând ideea rupturii între poet şi gânditor, ignorând „cât de unitară” a fost existenţa mate- rială şi sufletească a poetului-gazetar. Sau acceptând, cu generoasă îngăduinţă, doar un posibil numitor comun: romantismul fundamental. Eminescu, însă, a fost un „organ com- plet”, constatase definitiv G. Ibrăileanu. Încât, efortul de a identifica un principiu ordona- tor, liant al operei pe toată întinderea şi adâncimea sa, a însoţit obsesiv strădania eminescologilor. Fie că a fost pomenită maioresciana seninătate abstractă ori setea de ab- solut, fie că a fost invocată melancolia (la George Gană, o categorie „culturală”) sau an- titeza (relaţia antitetică însemnând, la Cristian Tiberiu Popescu, coabitare), fie că, în fine, s-a vorbit de emotivitate, spiritul hyperionic (George Popa), amintita „scindare a eului” sau „mărcile dialogale” (la Gheorghe Doca), Eminescu fiind un „geniu dialogic” (3, II, 463). Toate, de fapt, dorindu-se invarianţi explicativi, se regăsesc în fiinţa celui care stăpâneşte centralitatea canonului literar românesc. O icoană totală, reamintim, încerca să propună şi D. Caracostea, ca promor al criticii genetice la noi (v. Personalitatea lui Eminescu). Nesaţiul intelectual, „setea de absolut” contraziceau răspicat verdictul lui Titu Maiorescu. Or, D. Caracostea, dimpotrivă, atrăgea atenţia asupra „polarităţii vieţii şi creaţiunii lui Eminescu” (patimă, tortură, afirmare şi negaţiune în exces). Ceea ce gazetăria emines- ciană a probat plenar. Eminescu stăpânea, precum puţini, „cunoştinţa trecutului românesc” şi aşeza – după spusa lui Iorga (1934) – faptele mărunte, trecătoare, în „maiestuoasa curgere a dez- voltărilor istorice”. Iubea ritmul organic, nu febra salturilor; cinstea, prin imersiunile sale temporale, fiinţarea arheică în istorie, paseismul
Load more

Recommended publications
  • George Toader
    BIBLIOTECA IULIA HASDEU A. LITERATURA ROMANA CLASICA SI CONTEMPORANA 1. Opere alese – Vol. I de Mihail Eminescu – Editura pentru literatura 1964 2. Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul - Vol. I, II de Nicolae Balcescu Editura Tineretului 1967 3. Avatarii faraonului Tla – Teza de doctorat – de George Calinescu Editura Junimea, Iasi 1979 4. Domnisoara din strada Neptun de Felix Aderca - Editura Minerva 1982 5. Eficienta in 7 trepte sau Un abecedat al intelepciunii de Stephen R Covey Editura ALLFA, 2000 6. Explicatie si intelegere – Vol.1 de Teodor Dima Editura Stiintifica si Enciclopedica 1980 7. Gutenberg sau Marconi? de Neagu Udroiu – Editura Albatros 1981 8. Arta prozatorilor romani de Tudor Vianu – Editura Albatros 1977 9. Amintiri literare de Mihail Sadoveanu – Editura Minerva 1970 10. Fire de tort de George Cosbuc – Editura pentru literatura 1969 11. Piatra teiului de Alecu Russo – Editura pentru literatura 1967 12. Paradoxala aventura de I. Manzatu – Editura Tineretului 1962 13. Amintiri, povesti, povestiri de Ion Creanga Editura de stat pentru literatura si arta 1960 14. Mastile lui Goethe de Eugen Barbu - Editura pentru literatura 1967 15. Legendele Olimpului de Alexandru Mitru – Editura Tineretului 1962 16. Studii de estetica de C. Dimitrescu – Iasi – Editura Stiintifica 1974 2 17. Un fluture pe lampa de Paul Everac – Editura Eminescu 1974 18. Prietenie creatoare de Petre Panzaru – Editura Albatros 1976 19. Fabule de Aurel Baranga – Editura Eminescu 1977 20. Poezii de Nicolae Labis – Editura Minerva 1976 21. Poezii de Octavian Goga – Editura Minerva 1972 22. Teatru de Ion Luca Caragiale – Editura Minerva 1976 23. Satra de Zaharia Stancu – Editura pentru literatura 1969 24.
    [Show full text]
  • Fondatia Pentru Literatură Si Artă ,,REGELE CA.ROL Al D-Lea''
    UN A.SEZĂMÂNT REGAL: Fondatia pentru' Literatură si Artă ,,REGELE' CA.ROL al D-lea''' Petruţa BURLACU Potrivit unei vechi şi bune tradiţii, regii României s-au preocupat de problemele culturale ale ţării, urmărind să ofere un sprijin eficient culturii româneşti. În Bucureşti, Iaşi şi Cluj au luat fiinţă fundaţii şi aşezăminte regale consacrate menţinerii şi încurajării creaţiei culturale. În Bucureşti, fondul de carte al Bibliotecii Universitare „Carol I", devenită Biblioteca Centrală Universitară a făcut obiect de studiu pentru mulţi studenţi şi profesori, iar Editura Fundaţiei pentru Literatură şi Artă a dat la iveală cărţi valoroase pentru toate domeniile. Tot de numele acestei fundaţii se leagă şi apariţia unei publicaţii periodice care vreme de 13 ani s-a impus ca una dintre cele mai bune în contextul vieţii culturale bucureştene. La conducerea acestor aşezăminte regale au fost numite personalităţi recunoscute ale culturii româneşti care cunoşteau îndeaproape necesităţile acesteia şi au orientat cu competenţă activitatea fundaţiilor regale spre domenii care aveau nevoie de sprijin şi spre manifestări de reală valoare pentru cultura românească. Deschizătorul acestui drum a fost primul rege al României, Carol I. Cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la venirea sa pe tron, regele Carol I şi-a exprimat dorinţa înfăptuirii unui aşezământ care să servească tinerimii universitare 1.Pentru construirea acestui aşezământ regele donează din patrimoniul Casei Regale o suprafaţă de teren de 1 200 mp', situată în faţa Palatului Regal, precum şi suma de 200 OOO lei 2. Fundaţia Universitatea „Carol I" a fost construită între anii 1891-1895. Biblioteca universitară „Carol I" a oferit studenţilor de la toate facultăţile un sprijin important în întocmirea lucrărilor de specialitate, tezelor de licenţă şi doctorat.
    [Show full text]
  • Annals of UPET
    Annals of the University of Petroşani, Mining Engineering, 19 (2018) 1 ISSN 1454-9174 ANNALS OF THE UNIVERSITY OF PETROSANI MINING ENGINEERING vol. 19 (XLVI) UNIVERSITAS PUBLISHING HOUSE Petroşani – ROMÂNIA, 2018 2 Annals of the University of Petroşani, Mining Engineering, 19 (2018) ISSN 1454-9174 EDITOR OF PUBLICATION Prof. PhD.eng. Ioan-Lucian BOLUNDUȚ a ADVISORY AND EDITORIAL BOARD OF MINING ENGINEERING ISSUES ADVISORY BOARD Prof. PhD. Eng. Zacharis AGIOTANTIS Technical University of Crete - Greece PhD. Habil Eng. Marwan AL HEIB Ecole des Mines de Nancy, INERIS, France PhD. Eng. Horea BENDEA Politechnico di Torino, Italy Prof. PhD. Eng. Raimondo CICCU University of Cagliari, Italy Prof. PhD. Eng. Carsten DREBENSTEDT Technische Universitat Bergakademie Freiberg – Germany PhD. Eng. Edmond GOSKOLLI National Agency of Natural Resources, Albania Prof. PhD. Eng. Victor HARCENKO Moscow State Mining University Russia Assoc. Prof.PhD. Eng. Ventzislav IVANOV University of Mining and Geology – Sofia - Bulgaria Assoc. Prof. PhD. Eng. Charles KOCSIS University of Nevada, Reno, U.S.A Prof. PhD. Eng. Andrei KORCEAK Moscow State Mining University Russia Prof. PhD. Eng. Gheorghe MORARU Technical University of Moldova – Chişinău, Moldova Prof. PhD. Eng. Roland MORARU University of Petroşani Prof. Ph.D. Eng.Jan PALARSKI Silezian University of Technology, Gliwice, Poland PhD.Eng. Raj SINGHAL Int. Journal of Mining, Reclamation and Environment - Canada Prof. PhD. Eng. Ingo VALMA Tallin University of Technology – Estonia Prof. PhD. Eng. Işik YILMAZ Cumhuriyet University – Istambul, Turcia EDITORIAL BOARD Editor-in-chief: Prof. PhD. Eng. Ilie ONICA University of Petroşani Deputy Lecturer PhD. Eng. Dacian-Paul MARIAN University of Petroşani editors: Assoc. Prof. PhD.
    [Show full text]
  • IOANA VALENTINA MURĂRUȘ Nume Sub Care Public: OANA CHELARU-MURĂRUȘ
    CURRICULUM VITAE IOANA VALENTINA MURĂRUȘ Nume sub care public: OANA CHELARU-MURĂRUȘ e-mail: [email protected] [email protected] ■ DATE PERSONALE Data şi locul naşterii: 31 ianuarie 1956, Bucureşti ■ STUDII 1974-1978: Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (specializarea română-engleză), absolvită cu diplomă de merit (media 9,99). ■ LIMBI STRĂINE . Engleză: lectură, redactare, conversaţie (Nivel C1) . Italiană: lectură, conversaţie (Nivel B2), redactare (Nivel B1) . Germană: lectură, conversaţie, redactare (Nivel A2) . Franceză: lectură (Nivel B1) ■ COMPETENŢE PC . Operare Word, Powerpoint, Excel (elementar) ACTIVITATEA DIDACTICĂ ■ EXPERIENŢĂ DIDACTICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR 1978 – 1985: profesoară de limba şi literatura română la Liceul de Filologie - Istorie „Ion Creangă”, Bucureşti (definitivare în învăţământul preuniversitar în 1980 - cu media 10). 1985 – 1990: profesoară de limba şi literatura română la Liceul de Ştiinţele Naturii „C.A.Rosetti”, Bucureşti (gradul didactic II în 1985 - cu media 10; gradul didactic I în 1989 - cu media 10). ■ ACTIVITATE DIDACTICĂ ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR________________ 1991 – 1993: asistent universitar (post ocupat prin concurs), Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere, Catedra de limba română. Seminare de lingvistică generală / teoria limbii, fonetică şi fonologie, lexicologie, sintaxă 1993 – 2007: lector (post ocupat prin concurs), Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Litere, Catedra de limba română. Licenţă: cursuri şi seminare
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Credințe, Mărturisiri, Învățăminte
    La 5 mai 2006, în Duminica Mironosițelor, a trecut la cele veșnice Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta. La pomenirea de șapte ani a marii profesoare, adevărată purtătoare de mir a cuvântului lui Dumnezeu, Fundația „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta” editează două volume de interviuri și dialoguri – Credințe, mărturisiri, învățăminte și Să nu pierdem verticala –, cu nădejdea că astfel continuă slujirea pe care Maica Benedicta a împlinit-o cu toată dăruirea: creșterea spirituală a unor generații întregi, chemate rodnic înspre cugetul drept și credință. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta Credințe, mărturisiri, învățăminte Interviuri și dialoguri Ediție îngrijită și prefațată de Grigore Ilisei Editura Nicodim Caligraful 2013 Mulțumim celor care au sprijinit financiar apariția acestei cărți: avocat Lucia Cherecheș, inginer Radu Marinescu, arhitect Antonios Kapraras. Coperta I: Gheorghe Anghel, Rugăciune, 1954, colecția Mănăstirii Pasărea. Lucrare inspirată de chipul doamnei Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Fotografie copertă: monah Timotei Tiron Grafică: monah Iachint Sabău © Fundația „Credință și Creație. Academician Zoe Dumitrescu Bușulenga – Monahia Benedicta”, 2013 Apare cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților Zoe Dumitrescu-Bușulenga s-a născut în 1920 la București, în familia lui Nicolae Dumitrescu și a Mariei Apostol. De mică a fost familiarizată de tatăl ei cu literatura clasică franceză și germană, iar prin bunicul preot și o soră a bunicii au venit deprinderile timpurii ale vieții spirituale în Biserică. A dorit să urmeze Conservatorul și să îmbrățișeze o carieră muzicală, dar, din motive de sănătate, a studiat Dreptul și Literele la Universitatea din București. Între 1948 și 1982 a fost profesor la catedra de Literatură Universală și Comparată a Universității din București, unde i-a avut ca modele profesionale și pedagogice pe George Călinescu și Tudor Vianu.
    [Show full text]
  • De Zoe Dumitrescu-Buşulenga
    Ne întrebăm: cum mergem mai departe? Nietzsche zicea: „O să vină o vreme – şi a şi venit – în care nu va mai exista aproapele, ci departele nostru”. Era ateu şi recunoştea cu durere că nu-L mai are pe Dumnezeu. Îşi numea ateismul „infirmitatea mea”. Astăzi nu ne interesează trecutul, numai prezentul. Asta ne taie rădăcinile; iar o lume fără rădăcini este o lume fără morală. Nu se poate trăi fără modele. Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” Caietele de la Putna 2, II – 2009 Apare cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor Epoca noastră – tensiunea etic-estetic Mesaje: IPS Bartolomeu, Rosa del Conte Comunicări: Dan Hăulică, Bruno Mazzoni, Ion Pop, Alexandru Zub, Dumitru Irimia, Pr. Gheorghe Popa, Remus Rus, Mircea A. Diaconu, Alexandrina Cernov, Theodor Codreanu, Ioana Mircea, Raluca Şerban, Silviu Mihăilă, Pr. Constantin Hrehor, Tudor Florin, Lucia Toader, Andrei Dârlău, Anca Popescu, Ionuţ Barbu, Ştefan Mazilu, Maica Eufrosina, Teodora Stanciu Expoziţie de artă plastică: Mariana Macri EMBLEME PENTRU MAREA TRECERE Grădină şi Altar, Scară şi Porţi, Tron, Împărăteasă, Epitaf şi Cruce Compoziţii în ţesătură – pânză, catifea, mătase „Eminescu – Viaţa” de Zoe Dumitrescu-Buşulenga. Biografia Poetului într-un nou veşmânt editorial IPS Pimen, Arhim. Melchisedec Velnic, Dan Hăulică, Eugen Simion, Dumitru Irimia, Mircia Dumitrescu In memoriam Dumitru Irimia (1939–2009) ISSN 1844–7791 © Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” Editura Nicodim Caligraful Mănăstirea Putna, 2009 Tel.: 0230 414 055 Fax: 0230 414 119 Argument E normal ca acţiuni necesare, legitime, cum sunt aceste colocvii închinate doamnei academician Zoe Dumitrescu-Buşulenga ‒ Maica Benedicta, să se constituie cu o conştiinţă a continuităţii, care operează şi care dă o organicitate efortului nostru, al Fundaţiei care îi poartă numele.
    [Show full text]
  • Relations Between Modern Mathematics and Poetry: Czesław Miłosz; Zbigniew Herbert; Ion Barbu/Dan Barbilian
    Relations between Modern Mathematics and Poetry: Czesław Miłosz; Zbigniew Herbert; Ion Barbu/Dan Barbilian by Loveday Jane Anastasia Kempthorne A thesis submitted to Victoria University of Wellington in fulfilment of the requirements for the degree of Doctor of Philosophy Victoria University of Wellington 2015 Abstract This doctoral thesis is an examination of the relationship between poetry and mathematics, centred on three twentieth-century case studies: the Polish poets Czesław Miłosz (1911-2004) and Zbigniew Herbert (1924-1998), and the Romanian mathematician and poet Dan Barbilian/Ion Barbu (1895-1961). Part One of the thesis is a review of current scholarly literature, divided into two chapters. The first chapter looks at the nature of mathematics, outlining its historical developments and describing some major mathematical concepts as they pertain to the later case studies. This entails a focus on non-Euclidean geometries, modern algebra, and the foundations of mathematics in Europe; the nature of mathematical truth and language; and the modern historical evolution of mathematical schools in Poland and Romania. The second chapter examines some existing attempts to bring together mathematics and poetry, drawing on literature and science as an academic field; the role of the imagination and invention in the languages of both poetics and mathematics; the interest in mathematics among certain Symbolist poets, notably Mallarmé; and the experimental work of the French groups of mathematicians and mathematician-poets, Bourbaki and Oulipo. The role of metaphor is examined in particular. Part Two of the thesis is the case studies. The first presents the ethical and moral stance of Czesław Miłosz, investigating his attitudes towards classical and later relativistic science, in the light of the Nazi occupation and the Marxist regimes in Poland, and how these are reflected in his poetry.
    [Show full text]
  • Migration Is the World on the Move
    Migration is the world on the move. It is a search for a new meaning; a hope for survival or for better life. With each generation claiming the tangible and the intangible, humanity carries on its own sense of immortality. The migrant leaves everything behind either motivated by domestic menace or seduced by the promises of the new world, in a subconscious search for immortality. Even if this experience might turn into a short-lived illusion, the migrant becomes nevertheless an exemplar of hope and courage, just like Gilgamesh did in his search for immortality. With the immersion into the unknown, the migrant can become anything but a static entity. This is because migration itself is an engine of civilization, claiming a piece of its self-expression and creativity. The perpetual scarcity, or by both, migration has become so unexceptional these days that it will soon claimstate of its creativity own rite ofis motivatedpassage for by the a longgenerations tale of survival. to come. Whether dictated by conflict, by SCIENTIFIC EDITORS Ioan-Gheorghe Rotaru is an educator and a theologian specialized in the philosophy of religion, human rights, church law, and the practice of religious liberty. He is an Associate Professor at ‘Timotheus’ Brethren Theological Institute of Bucharest, and an ordained pastor in the Adventist Church in Romania, North Transylvania Conference, where he worked for 18 years as director of the Public Affairs and Religious Liberty program. He holds two undergraduate degrees (Reformed Theology and Law), one masters degree (Theology), and two doctorates: a PhD in Philosophy (awarded by the Romanian Academy, in Bucharest, Bolyai” University, in Cluj-Napoca, Romania.) Rev.
    [Show full text]
  • Portret. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta
    PORTR ET. Zoe Dumitrescu‑Bușulenga Maica Benedicta 100 DE ANI DE LA MAREA UNIRE 1918–2018 ISBN 978‑606‑94484‑6‑5 Descrierea CIP este disponibilă la Biblioteca Națională a României. PORTRET. Zoe Dumitrescu‑Bușulenga Maica Benedicta Apare cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților editura nicodim caligraful, 2018 Zoe Dumitrescu‑Bușulenga s‑a născut în 1920 la București, în familia lui Nicolae Dumitrescu și a Mariei Apostol. De mică a fost familiarizată de tatăl ei cu literatura clasică franceză și germană, iar prin bunicul preot și o soră a bunicii au venit deprinde‑ rile timpurii ale vieții spirituale în Biserică. A dorit să urmeze Conservatorul și să îmbrățișeze o cari‑ eră muzicală, dar, din motive de sănătate, a studiat Dreptul și Literele la Universitatea din București. Între 1948 și 1982 a fost profesor la catedra de Literatură Universală și Comparată a Universității din București, unde i‑a avut ca modele profesionale și pedagogice pe George Călinescu și Tudor Vianu. În perioada de dinainte de 1989 a apărat marile nume ale literatu‑ rii române: Eminescu, Eliade, Cioran, Vulcănescu și Blaga. Înfruntând presiunile timpului, a înscris Biblia în bibliografia studenților săi. Din 1975 a în‑ ceput să petreacă verile la Mănăstirea Văratic. Contribuțiile de autor cele mai însemnate sunt: Ion Creangă (1963), Renașterea, umanismul și dialogul artelor (1971), Valori și echivalențe umanistice (1973) și seria Eminescu: Eminescu. Viața; Eminescu și ro‑ mantismul german; Eminescu. Creație și cultură. După 1990, Zoe Dumitrescu‑Bușulenga a onorat funcțiile de vicepreședinte al Academiei Române și director al Accademiei di Romania din Roma. Meritele cul‑ turale i‑au fost recunoscute prin mai multe premii și distincții, precum: Premiul Special al Uniunii Scriitorilor, Premiul Internațional Herder, Comandor al Ordinului de Merit al Republicii Italiene.
    [Show full text]
  • Academician Eugen Simion
    Laudatio cu prilejul decernării titlului academic de Doctor Honoris Causa domnului Academician Eugen Simion Stimate Domnule Academician Eugen SIMION, Stimați membri ai Academiei Române, Dragi colegi senatori ai Universității POLITEHNICA din București, Distinși Oaspeți, Este o mare onoare și un privilegiu să putem prezenta acest Laudatio pentru acordarea celei mai înalte distincții academice, titlul de Doctor Honoris Causa al Universității POLITEHNICA din București, decernat astăzi domnului academician Eugen Simion – o personalitate nu numai de o dimensiune copleșitoare, dar și greu de creionat în cele câteva pagini ale acestui document. 3 L-am ascultat de multe ori, mândru că este fiul satului Chiojdeanca, din Prahova, că a fost elevul liceului „Sfinții Petru și Pavel” (astăzi Colegiul Național „I.L. Caragiale din Ploiești) și nu uită să ne reamintească întotdeauna că a fost coleg cu Nichita Stănescu. De altfel, Colegiul Național „I.L. Caragiale” din Ploiești a dat țării 26 de membri ai Academiei Române, din care trei au fost președinți ai Academiei Române – domnul Eugen Simion, domnul Mihai Drăgănescu și domnul Andrei Rădulescu. Student și apoi profesor al Facultății de Litere a Universității din București, domnul Academician Eugen Simion îi elogiază mereu pe marii săi profesori Tudor Vianu, George Călinescu, Alexandru Rosetti, Iorgu Iordan. În aprecierile despre începuturile profesionale îl amintește pe profesorul Șerban Cioculescu, conducătorul tezei de doctorat, cu un subiect predestinat criticului de mai târziu, teză intitulată „Eugen Lovinescu, scepticul mântuit”. 4 Tot în rândurile mentorilor săi îl adăugă și pe Perpessicius, conducătorul tânărului cercetător Eugen Simion la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române.
    [Show full text]
  • Avoiding the Communist Censorship in Promoting the National Culture
    Sociology of communication AVOIDING THE COMMUNIST CENSORSHIP IN PROMOTING THE NATIONAL CULTURE Mihail ORZEAŢĂ1 1Prof. PhD. “Apollonia” University of Iaşi, Romania Corresponding author: Mihail Orzeaţă; e-mail: [email protected] Abstract Writers, poets and all artists were exposed to Censorship existed and still exists, in different forms, censorship in order to promote the politics of the in all kinds of social regimes and in all the states of the single party (NISTOR, 2011). Some of the people world. The most harsh and destructive form of censorship who complied with this situation were rewarded was applied and is still being applied by the totalitarian regimes, among which Romania was a part of, during the with important positions in the party and in the period 1948-1989. At the beginning censorship and the state’s institutions (ŞTEFĂNESCU, 2004), political regime in Romania were imposed by the Soviet whereas those who opposed were sent to jail Union. Later on, the Romanian totalitarian regime (ALEXA, 2017), deprived of some rights, forced promoted its own form of suppressing the freedom of speech for its citizens. After the formal abeyance of to go into exile (DIMISIANU, 2007) or even censorship in Romania, the majority of writers, journalists physically abused. and artists appealed to self-censorship in order to not get Despite all these harsh conditions there were into any conflict with the state’s authorities. The censorship some literature and art creators whose works of the communist regime in Romania stimulated the creative imagination of a number of talented writers, who were highly appreciated not only in Romania, managed to find solution to publish their works, as well but also worldwide and they were given some as the methods to promote Romanian culture worldwide.
    [Show full text]