DOCSLIB.ORG

Credințe, Mărturisiri, Învățăminte

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Credințe, Mărturisiri, Învățăminte La 5 mai 2006, în Duminica Mironosițelor, a trecut la cele veșnice Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta. La pomenirea de șapte ani a marii profesoare, adevărată purtătoare de mir a cuvântului lui Dumnezeu, Fundația „Credință și Creație. Acad. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta” editează două volume de interviuri și dialoguri – Credințe, mărturisiri, învățăminte și Să nu pierdem verticala –, cu nădejdea că astfel continuă slujirea pe care Maica Benedicta a împlinit-o cu toată dăruirea: creșterea spirituală a unor generații întregi, chemate rodnic înspre cugetul drept și credință. Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta Credințe, mărturisiri, învățăminte Interviuri și dialoguri Ediție îngrijită și prefațată de Grigore Ilisei Editura Nicodim Caligraful 2013 Mulțumim celor care au sprijinit financiar apariția acestei cărți: avocat Lucia Cherecheș, inginer Radu Marinescu, arhitect Antonios Kapraras. Coperta I: Gheorghe Anghel, Rugăciune, 1954, colecția Mănăstirii Pasărea. Lucrare inspirată de chipul doamnei Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Fotografie copertă: monah Timotei Tiron Grafică: monah Iachint Sabău © Fundația „Credință și Creație. Academician Zoe Dumitrescu Bușulenga – Monahia Benedicta”, 2013 Apare cu binecuvântarea Înaltpreasfințitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților Zoe Dumitrescu-Bușulenga s-a născut în 1920 la București, în familia lui Nicolae Dumitrescu și a Mariei Apostol. De mică a fost familiarizată de tatăl ei cu literatura clasică franceză și germană, iar prin bunicul preot și o soră a bunicii au venit deprinderile timpurii ale vieții spirituale în Biserică. A dorit să urmeze Conservatorul și să îmbrățișeze o carieră muzicală, dar, din motive de sănătate, a studiat Dreptul și Literele la Universitatea din București. Între 1948 și 1982 a fost profesor la catedra de Literatură Universală și Comparată a Universității din București, unde i-a avut ca modele profesionale și pedagogice pe George Călinescu și Tudor Vianu. În perioada de dinainte de 1989 a apărat marile nume ale literaturii române: Eminescu, Eliade, Cioran, Vulcănescu și Blaga. Înfruntând presiunile timpului, a înscris Biblia în bibliografia studenților săi. Din 1975 a început să petreacă verile la Mănăstirea Văratec. Contribuțiile de autor cele mai însemnate sunt: Ion Creangă (1963), Renașterea, umanismul și dialogul artelor (1971), Valori și echivalențe umanistice (1973) și seria Eminescu: Eminescu. Viața; Eminescu și romantismul german; Eminescu. Creație și cultură. După 1990, Zoe Dumitrescu-Bușulenga a onorat funcțiile de vicepreședinte al Academiei Române și director al Accademiei di Romania din Roma. Meritele culturale i-au fost recunoscute prin mai multe premii și distincții, precum: Premiul Special al Uniunii Scriitorilor, Premiul Internațional Herder, Comandor al Ordinului de Merit al Republicii Italiene. După moartea soțului, Apostol Bușulenga, a intrat în cinul monahal, primind numele de Benedicta și a viețuit la Mănăstirea Văratec. A trecut la cele veșnice la 5 mai 2006 și a fost înmormântată, conform dorinței testamentare, la Mănăstirea Putna. Autoportretul vârstelor și personalității umanistului Când doamna Elena Docsănescu mi-a înmânat, în urmă cu niște ani, teancul de ziare și reviste înghesuite într-o sacoșă din plastic, în care se găseau publicate interviurile și dialogurile din presa scrisă cu Zoe Dumitrescu-Bușulenga, nu realizam întru totul cât de prețioase și desfătătoare aveau să se dovedească aceste „vorbiri” și mai ales nu-mi puteam închipui atunci ceea ce constat acum cu plăcere, că acestea se constituie într-un adaos valoros la cunoașterea de adâncime a cărturarului, dascălului de vocație, cercetătorului, istoricului literar, eseistului, comparatistului, academicianului, omului cetății, rugătorului celui smerit, alesei făpturi omenești, aceea care purta un nume el însuși vestitor de bună și mănoasă lucrare. Știam, bineînțeles, că odată ce voi purcede la citirea maldărului de pagini îngălbenite și prăfuite de vreme, îmi va fi dat să pășesc pe un tărâm înmiresmat cu frumusețe, înțelepciune și curăție sufletească. Nu-mi erau, desigur, străine universul, biografia spirituală ale acestei fosforescente personalități, percepute, pe bună dreptate, ca figură renascentistă a culturii noastre, adică ceva rarisim într-o vreme a specializărilor mai restrânse. Cu asemenea daruri, acest spirit proteic și efervescent captiva pur și simplu când aveai norocul să o asculți sau să o citești. Nu era doar cunoscătoarea de profundis a unor varii domenii, de la marile literaturi ale lumii, citite și studiate în limba în care au fost scrise, la literatura română, artele plastice și muzică. Cunoștințele sale în aceste ramuri ale creației nu se limitau la priveliști de ansamblu, ci reprezentau pătrunderi către esențe, stăpânirea unor elemente de 8 Credințe, mărturisiri, învățăminte detaliu purtătoare de semnificații ascunse, interpretate atât în abordări camerale, cât și simfonice, pe care și le îngăduia datorită capacității impresionante de a ajunge la sinteze originale, bizuite pe o îndelungă agonisire de merinde, de documente de la izvoare, cel mai adesea explorate în premieră. Din astfel de excursuri se decantau observații, asocieri și luminări ce-i purtau sigiliul. Comparatistul vocațional, mânuitor al floretei strălucitoare a gândului și cuvântului, se plasa în acel demers catalictic, adică în acea experiență inițiatică trăită de poetul național la Viena și Berlin, despre care a glosat atât de personal în cartea sa fundamentală, Eminescu și romantismul german. Acest zăcământ strâns printr-o lucrare roditoare și continuă timp de decenii era scos la lumină și dăruit semenilor cu harul vorbirii și scrierii de Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Discursul său arborescent, înnobilat cu podoabe baroce, substanțial de fiecare dată, ceea ce-l ferea de retorism, avea incandescență. Dogoarea se revărsa cu îmbelșugare asupra ascultătorului printr-o fericită contagiune, ce se petrecea pe nesimțite cu cel care avea șansa să o audieze, vorbind de la catedră, glăsuind într-un conclav, răspunzând la întrebările unui jurnalist sau unui ucenic spiritual. Am trăit eu însumi stările acestea de miraculoasă comuniune, fie stând de vorbă într-un taifas dedulcitor, fie luându-i în câteva rânduri interviuri sau filmând-o pentru emisiuni de televiziune. Ecourile acestor convorbiri, una fusese difuzată chiar sub genericul „Convorbiri de duminică” la TVR, pe atunci unica televiziune românească, în 1992, s-au arătat de fiecare dată entuziaste. Rostirile acestei charismatice prezențe pe micul ecran nu numai că electrizau, dar izbuteau într-un mod unic să pună în mișcare resorturi sufletești tainice în privitori, acelea care se activează rar, dar, când se întâmplă, rămân să răsune în toată cuprinderea primenită moral a ființei. Îmi aminteam în preajma doamnei Zoe de ceea ce-mi istorisise într-un interviu buna sa prietenă Ștefana Velisar Teodoreanu (Lili) privitor la „magul” Ibrăileanu. „Domnul Ibrăileanu, îmi spunea interlocutoarea mea într-un taifas la Văratic în 1983, era extraordinar. El îi stimula pe toți. Vorbea când și când, numai. Era ceva minunat când vorbea el. Fiecare vroia să fie la înălțime. Să-l farmece pe Ibrăileanu. – Era o competiție. – Da, și reușeau, că era atâta bunătate în domnul Ibrăileanu și atâta bucurie pentru orice scânteiere. Fără să vrea înfloreau oamenii Autoportretul vârstelor și personalității umanistului 9 în jurul lui.” (Portrete în timp, Editura Junimea, 1990) Același lucru simțeam și eu că se petrecea în vecinătatea doamnei Zoe. Având știință despre toate acestea, eram încredințat că, adunate într-un volum, interviurile acordate de Zoe Dumitrescu-Bușulenga vor putea oferi o lectură incitantă și cuceritoare. Dar abia după parcurgerea întregului și amplului material (interviurilor puse la dispoziție din arhiva Z.D.B. de Elena Docsănescu s-au adăugat destule altele identificate într-o amplă cercetare bibliografică la Biblioteca Universitară „Mihai Eminescu”) mi-am dat mai bine seama de valoarea de palimpsest a lor, de dimensiunea de testimoniu al biografiei spirituale a acestei ilustre personalități. Cele peste 70 de interviuri, tipărite în pagini de ziare, reviste și cărți, din care m-am oprit la 47 spre a le antologa, diferite ca substanță și expresie, vin toate să mărturisească în felul lor cine a fost Zoe Dumitrescu-Bușulenga, conturând nuanțat și argumentat universul său spiritual și sufletesc, zugrăvind din jocuri de lumini și umbre, din tușe viguroase și sugestive portretul unui personaj care și-ar fi putut afla locul în pagini de Thomas Mann. Am fost tentat la început să intitulez Predoslovia cu titlul cărții mele de interviuri Portrete în timp, înlăuntrul căreia se află și un dialog al doamnei Zoe din 1986, publicat întâi în „Convorbiri literare”. Dar la o privire mai atentă am realizat că definirea acestor destăinuiri, luări de atitudine cu privire la cele mai arzătoare probleme românești și universale din intervalul 1970–2005, printr-o astfel de formulă nu exprimă întru totul mecanica și mesajul interviurilor. Nu avem de-a face cu modelarea de către altcineva a portretului doamnei Zoe Dumitrescu-Bușulenga. Cei care pun întrebările o poftesc pe interlocutoare să se rostească, o iscodesc și o determină cu meșteșugul lor să-și descarce sufletul, dar ea trage liniile, așterne culorile și lasă să se întrevadă, dincolo de paingănul grafitului și veșmântul cromatic, lăuntricitatea, caracterul, unicitatea de trestie gânditoare, în ultimă instanță. Portretul se ivește pe un șevalet imaginar prin cuvânt și lacrima simțirii. E
Load more

Recommended publications
  • Literatura Română Din Voivodina: Despre Poetul Ion Miloş
    QUAESTIONES ROMANICAE VI Limba şi literatura română Mărioara SFERA Literatura română din Voivodina: (Universitatea din Novi Sad) despre poetul Ion Miloş Abstract: (Romanian Literature in Voivodina: Ion Miloș) Through his lyrics, the poet Ion Miloș (originating from the Serbian Banat) offered in his work an original vision of the role of poetry and religion in the life of modern being. On the other side, he tried to offer an original recipe for creating a discussion of ideas and interactive exposure of some axiological options. The pain of poetry and religion is a theme that has constantly preoccupied Ion Miloș under whose sign he gave life to many lyrics. His poetry must be necessarily seen as an integral part of his vast cultural-literary commitment. Spread over more than four decades, his volumes of poetry in Romanian language foremost highlight the direct and permanent contact with Western-European poetic space. Keywords: canon, Ion Miloș, poetry, Romanian literature from Serbian Banat, modernism. Rezumat: Prin versurile sale, poetul Ion Miloş, originar din Banatul sârbesc, a oferit în opera sa o viziune originală asupra rolului poeziei şi al religiei în viaţa omului modern. Pe de altă parte, a încercat să ofere o reţetă originală pentru crearea unei dezbateri de idei şi de expunere interactivă a unor opţiuni axiologice. Durerea poeziei şi a religiei este o temă care l-a preocupat constant pe Ion Miloş, sub semnul căreia a dat viaţă multor versuri. Poezia lui trebuie văzută neapărat ca parte integrantă a vastei sale angajări cultural-literare. Răspândite pe intervalul a peste patru decenii, volumele sale de poezie în limba română evidenţiază în primul rând contactul direct şi permanent cu spaţiul poetic vest-european.
    [Show full text]
  • Romanian Films
    Coperta_RomFilm2020.pdf 2 07.02.2020 18:31:23 !"#$ % !"!" ROMANIAN FILMS !"#$ % !"!" ROMANIAN FILM PROMOTION !"#$ % & MINORITY CO'PRODUCTIONS !"#$ % #$ !"!" % !( MINORITY CO'PRODUCTIONS !"!" % )$ IN DEVELOPMENT * PRODUCTION * POST'PRODUCTION !"!" % ($ ROMANIAN FILMS INDEX % +& 2019 !GANG: ANOTHER KIND OF CHRISTMAS !GANG: UN ALTFEL DE CRĂCIUN Directed by: Matei Dima Screenplay: Radu Alexandru, Vali Dobrogeanu, Matei Dima Producers: Anca Truţă, Christmas is near and Selly, who has just Ştefan Lucian, Matei Dima met Corneliu Carafă, vanishes into thin air. Selly’s band colleagues first think that Cast: Selly, Diana Condurache, Gami, Pain, they should replace him with another Cosmin Nedelcu, Julia Marcan, Matei Dima singer, but soon it becomes apparent that Selly may very well be in danger. A great CONTACTS: Vertical Entertainment adventure begins! [email protected] $/ MIN NATIONAL RELEASE DATE: DECEMBER !+, !"#$ ARREST AREST Directed by: Andrei Cohn Screenplay: Andrei Cohn Producer: Anca Puiu Cast: Alexandru Papadopol, Iulian Postelnicu, András Hatházi, Sorin Cociș August, 1983. Architect Dinu Neagu, his wife and the two children spend a few Main Selection: Karlovy Vary IFF 2019 days on a nude beach near an industrial area. Dinu is arrested and taken to the Other films by the director: Bucharest police office, where he is put in Back Home (2015) a cell together with Vali, a collaborator of the Securitate. As days go by, things will CONTACTS: Mandragora get more and more absurd... [email protected] #!/ MIN NATIONAL RELEASE DATE: SEPTEMBER !", !"#$ PRODUCTION COMPANY: MANDRAGORA 4 BEING ROMANIAN: A FAMILY JOURNAL * JURNALUL FAMILIEI #ESCU Directed by: Şerban Georgescu Screenplay: Şerban Georgescu Producer: Şerban Georgescu The story of millions of Romanians who Cast: Ioana Pârvulescu, have ended up living between these Mihaela Miroiu, Sorin Ioniţă borders and having to stand each other: just the way things happen in every large Other films by the director: Cabbage, family.
    [Show full text]
  • Eminescu Și Romantismul German Zoe Dumitrescu-Bușulenga
    Când vorbesc despre Mihai Eminescu mi se pare că întreprind o acţiune sacerdotală. F „C C. A. Z D-B – M B Caietele de la Putna 3, III – 2010 Apare cu binecuvântarea Înalt Preas nţitului Pimen, Arhiepiscop al Sucevei şi Rădăuţilor În căutarea absolutului: Eminescu C: D H, E S, A Z, A C, G Ș, C U , I P, E S, G G, M D, I L, M Ș, S L, L C, V C, E D, I M, C-R Ș-N, R H, N R, O G E, I M, N P C: B M, L L, D H, D C E : N P IAR CERUL ESTE TATĂL MEU / ŞI MUMA MEA E MAREA „Eminescu şi romantismul german” de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, într-un nou veşmânt editorial D H, E S, L C, S L, I T P, I D D ISSN 1844–7791 © Fundaţia „Credinţă şi Creaţie. Acad. Zoe Dumitrescu-Buşulenga – Maica Benedicta” Editura Nicodim Caligraful Mănăstirea Putna, 2010 Tel. : 0230 414 055 Fax: 0230 414 119 Argument Fundaţia „Credinţă și Creaţie. Academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga – Maica Benedicta”a organizat, în perioada 19-22 august 2009, colocviul internaţional cu tema „În căutarea absolutului: Eminescu”, prilejuit de comemorarea a 120 de ani de la trecerea în veșnicie a celui mai mare poet al românilor. Manifestarea s-a constituit ca un omagiu adus celei care a meditat o viaţă întreagă la sensurile poeziei eminesciene: academician Zoe Dumitrescu-Bușulenga. „Când vorbesc despre Mihai Eminescu mi se pare că întreprind o acţiune sacerdotală”, mărturisea ea. S-au reunit, la Putna, exegeţi consacraţi și iubitori ai operei lui Eminescu (din România, Republica Moldova, Italia și Ucraina), personalităţi reprezentative ale culturii române actuale, tineri doctoranzi și cercetători ai poeziei, prozei și publicisticii eminesciene.
    [Show full text]
  • PEN (Organization)
    PEN (Organization): An Inventory of Its Records at the Harry Ransom Center Descriptive Summary Creator: PEN (Organization) Title: PEN (Organization) Records Dates: 1912-2008 (bulk 1926-1997) Extent: 352 document boxes, 5 card boxes (cb), 5 oversize boxes (osb) (153.29 linear feet), 4 oversize folders (osf) Abstract: The records of the London-based writers' organizations English PEN and PEN International, founded by Catharine Amy Dawson Scott in 1921, contain extensive correspondence with writer-members and other PEN centres around the world. Their records document campaigns, international congresses and other meetings, committees, finances, lectures and other programs, literary prizes awarded, membership, publications, and social events over several decades. Call Number: Manuscript Collection MS-03133 Language: The records are primarily written in English with sizeable amounts in French, German, and Spanish, and lesser amounts in numerous other languages. Non-English items are sometimes accompanied by translations. Note: The Ransom Center gratefully acknowledges the assistance of the National Endowment for the Humanities, which provided funds for the preservation, cataloging, and selective digitization of this collection. The PEN Digital Collection contains 3,500 images of newsletters, minutes, reports, scrapbooks, and ephemera selected from the PEN Records. An additional 900 images selected from the PEN Records and related Ransom Center collections now form five PEN Teaching Guides that highlight PEN's interactions with major political and historical trends across the twentieth century, exploring the organization's negotiation with questions surrounding free speech, political displacement, and human rights, and with global conflicts like World War II and the Cold War. Access: Open for research. Researchers must create an online Research Account and agree to the Materials Use Policy before using archival materials.
    [Show full text]
  • ROMANIAN IDENTITY and CULTURAL POLITICS UNDER CEAU§ESCU: an EXAMPLE from PHILOSOPHY1 Katherine Verdery
    ROMANIAN IDENTITY AND CULTURAL POLITICS UNDER CEAU§ESCU: AN EXAMPLE FROM PHILOSOPHY1 Katherine Verdery Studies of intellectuals, their relation to power, and their role in shaping social ideologies' occupy an important place in twentieth-century social science (e.g., Mannheim 1955, Gramsci 1971, Shils 1958, Gouldner 1979, Foucault 1978 and 1980, Bourdieu 1975 and 1988, Konri.\d and Szelenyi 1979, Bauman 1987). While earlier writings (such as Shils 1958 and Coser 1965) treatec;i intellectual activity as "free-floating" and as relatively independent of political interest, the consensus of the 1970s and 1980s emphasizes, rather, that intellectual production is situated, embedded in political and social relations. Different theorists have different views concerning the political character of scientific findings and scholarly debates. Some emphasize the ways in which knowledge develops practices that contribute to subjection (e.g., Bauman 1987, Foucault 1978); others focus on the politics that occur within afield of intellectual activity and on how that field is tied to political and eco~omic processes in. the society as a whole (e.g., .Abbott 1988, Bourdieu 1975, 1988). Still others examine how the discourses of "intellectuals build up ideological premises that either construct or challenge social hegemonies (e.g., Simmonds-Duke 1987). This essay, and the study of which it forms a part (Verdery 1991), follow the third of these routes. My objective is to investigate how intellectual activity in Romania under ceau~escu contributed to reproducing
    [Show full text]
  • George Toader
    BIBLIOTECA IULIA HASDEU A. LITERATURA ROMANA CLASICA SI CONTEMPORANA 1. Opere alese – Vol. I de Mihail Eminescu – Editura pentru literatura 1964 2. Romanii supt Mihai-Voievod Viteazul - Vol. I, II de Nicolae Balcescu Editura Tineretului 1967 3. Avatarii faraonului Tla – Teza de doctorat – de George Calinescu Editura Junimea, Iasi 1979 4. Domnisoara din strada Neptun de Felix Aderca - Editura Minerva 1982 5. Eficienta in 7 trepte sau Un abecedat al intelepciunii de Stephen R Covey Editura ALLFA, 2000 6. Explicatie si intelegere – Vol.1 de Teodor Dima Editura Stiintifica si Enciclopedica 1980 7. Gutenberg sau Marconi? de Neagu Udroiu – Editura Albatros 1981 8. Arta prozatorilor romani de Tudor Vianu – Editura Albatros 1977 9. Amintiri literare de Mihail Sadoveanu – Editura Minerva 1970 10. Fire de tort de George Cosbuc – Editura pentru literatura 1969 11. Piatra teiului de Alecu Russo – Editura pentru literatura 1967 12. Paradoxala aventura de I. Manzatu – Editura Tineretului 1962 13. Amintiri, povesti, povestiri de Ion Creanga Editura de stat pentru literatura si arta 1960 14. Mastile lui Goethe de Eugen Barbu - Editura pentru literatura 1967 15. Legendele Olimpului de Alexandru Mitru – Editura Tineretului 1962 16. Studii de estetica de C. Dimitrescu – Iasi – Editura Stiintifica 1974 2 17. Un fluture pe lampa de Paul Everac – Editura Eminescu 1974 18. Prietenie creatoare de Petre Panzaru – Editura Albatros 1976 19. Fabule de Aurel Baranga – Editura Eminescu 1977 20. Poezii de Nicolae Labis – Editura Minerva 1976 21. Poezii de Octavian Goga – Editura Minerva 1972 22. Teatru de Ion Luca Caragiale – Editura Minerva 1976 23. Satra de Zaharia Stancu – Editura pentru literatura 1969 24.
    [Show full text]
  • Philologialiv
    Philologia LIV SEPTEMBRIE-DECEMBRIE 2012 Academia de Ştiinţe a Moldovei ___________ Institutul de Filologie Philologia LIV Nr. 5–6 (263–264) SEPTEMBRIE-DECEMBRIE 2012 SUMAR EMINESCIANA FLORIAN COPCEA. „Ideea europeană” sub formă instituţionalizată de „Ligă spirituală europeană”…………………………………………….............. 3 LITERATURĂ CONTEMPORANĂ NATALIA CUŢITARU. Liviu Damian: forme de interogare a eului şi de integrare în tradiţie…………………………………………………………........ 8 VICTORIA VÂNTU. Poezia basarabeană şaizecistă: viziuni asupra „artei poetice”……………………………………………….......................... 21 VIORICA ZAHARIA. Dramaturgia Nicoletei Esinencu: piesele unui puzzle nonconformist……………………………………………………........... 26 LILIA RUFANDA. Manifestările antieroului în literatura română contemporană………………………………………………………………………...... 30 TEORIA LITERATURII OLESEA GÂRLEA. Mitul antic şi basmul folcloric. Tranziţia ficţiunii de la religios la estetic……………………………………………………………...... 40 FOLCLORISTICĂ ION BURUIANĂ. O creaţie poetico-muzicală folclorizată despre „catastrofa secolului”………………………………………………............... 46 TATIANA BUTNARU. Imagini păstoreşti în poezia epică populară…............. 53 ONOMASTICĂ ANATOL EREMIA. Arealul onomastic Sângerei. Numele de familie: originea, structura derivaţională, semnificaţia(II) ………………………............. 63 ISTORIA LIMBII ECATERINA PLEŞCA. Traca – limbă a substratului pregrec (abordare interdisciplinară).................................................................................. 78 1 LIV Philologia 2012 SEPTEMBRIE-DECEMBRIE ANGELA SAVIN-ZGARDAN.
    [Show full text]
  • Erdélyi Toll
    66 Mú z sák ajándéka Regéczy Szabina Perle Az ős z evangéliuma — két műfordító, Beke Sándor és Ráduly János „ajándéka” Beke Sándor — Ráduly János: Az ős z evangéliuma. Versfordítások a román költészetből. Erdélyi Gondolat Könyvkiadó, Székelyudvarhely, 2O19 Miközben Beke Sándor — Ráduly János: Az ősz evangéliuma. Versfordítások a román költészetből című, 2O19-ben, az Erdélyi Gondolat Könyvkiadónál megje­ lent reprezentatív és elegáns kivitelezésű könyvet lapozgatom, hirtelen eszembe jut a Helikon Könyvkiadó gondozásában napvilágot látott Liliput-kötet, Mihai Eminescu: Luceafărul — Der Abendstern — Az Estcsillag című kiadvány, melynek előszavában Nicolae Balota „közlekedő edényeknek” nevezi a műfordításokat, a mű­ fordítókat pedig kulcs-, illetve híd-embereknek, akik önmagukat saját lelkűkben más költői lelkek eszme- és érzésvilágát tükröző énjüket állítják összekötőként a különböző világirodalmi rangra áhítozó nemzeti irodalmak közé. Ilyen „közlekedő edényeket” gyártott Ráduly János is, aki az adys megfo­ galmazású „Dunának, Oltnak egy a hangja” eszméjében a két sokat szenvedett nemzetet — a magyarokat és a románokat — közelebb hozhatja egymáshoz. Köztudott tény, hogy Ráduly János költő, író, nyelvész, rovásíráskutató, az erdé­ lyi román—magyar fordítás egyik karizmatikus egyénisége. Műfordítói mun­ kásságát díjjal jutalmazták: 2OOO-ben díjat vett át Mihai Eminescu költeménye­ inek tolmácsolásáért. A 150 éve született Mihai Eminescu Emlékdíjat és a hozzá tartozó Oklevelet az akkori államelnök, Emil Constantinescu és Ion Caramitru, kulturális miniszter írta alá. Az elismerés önmagáért beszél, hiszen Eminescu egyike a legnehezebben fordítható román költőknek. S mivel napjainkban na­ gyon kevesen tolmácsolják Eminescu verseit (mai műfordítóink elsősorban a je­ lenkori és kortárs költők átültetésére szakosodtak), rendkívüli érdeklődéssel vettem kezembe a Beke Sándor — Ráduly János Az ősz evangéliuma című közös kötetből Ráduly Eminescu-fordításait.
    [Show full text]
  • Romanian Book Review Address of the Editorial Office : the Romanian Cultural Institute , Playwrights’ Club at the RCI Aleea Alexandru No
    Published by the Romanian Cultural Institute Romanian ditorial by ANDREI Book REORIENMTARTGIOA NS IN EUROPE For several years now, there are percepti- ble cEhanges in our world. In the late eighties, liberal democracy continued the expansion started after World War II, at least in Europe. Meanwhile, national states have weakened, under the pressure to liberalize trade and the fight for recognition of minority (ethnic, poli- Review tical, sexual, etc.) movements. Globalization of the economy, communications, security, ISSUED MONTHLY G No. 5 G JUNE 2013 G DISTRIBUTED FOR FREE knowledge has become a reality. The financial crisis that broke out in 2008 surprised the world organized on market prin- ciples as economic regulator, and threatens to develop into an economic crisis with extended repercussions still hard to detect. U.S. last two elections favored the advocates of “change”, and the policy reorientation of the first world power does not remain without consequences for all mankind. On the stage of the producers of the world, China and Germany are now the first exporters. Russia lies among the powers that cannot be ignored in a serious political approach. (...) What happens, now? Facts cannot be cap- tured only by impressions, perceptions and occasional random experiences, even though many intellectuals are lured by them, produ- cing the barren chatter around us. Systematic TTThhhrrreeeeee DDDaaayyysss WWWiiittthhh thinking is always indispensable to those who want to actually understand what is going on . Not long ago, the famous National Intelligence Council, which, in the U.S., periodically offers interpretations of the global trends, published Global Report 2015 (2008).
    [Show full text]
  • New Images of the Nation in Postcommunist Romanian Literature
    ANDREEA MIRONESCU THE INTERRUPTED COMMUNITY: NEW IMAGES OF THE NATION IN POSTCOMMUNIST ROMANIAN LITERATURE What Can One See through a Hole in a Flag The 1989 Romanian Revolution brought to the forefront one of the most powerful and suggestive images of the interrupted community: the hole in the flag. Cutting out the national emblem of the former Socialist Republic of Romania could have been a purely contextual and defiant action during the insurrection against Ceausescu’s oppressive regime, but it had immediate and large echoes. Andrei Codrescu, a reputed Romanian-American writer who travelled back to Romania in December 1989 to relate the revolution as a radio commentator for ABC’s Nightline, was one of the first to speculate upon this image in his homonymous book published in 1991: “suddenly there, under the cold moon, there it was, the Romanian flag with the socialist emblem cut right out of the middle. […] It’s through that hole, I thought, that I am returning to my birthplace”1. Codrescu connects the hole in the flag not only with a maternal tunnel through which he returns in his homeland, but also to the motif of the empty space which featured recurrently in Romanian theories of national culture ever since the interwar period, as Bogdan Ştefănescu suggests2. However, a more transparent connection to the interrupted community, as Jean-Luc Nancy defines it in his celebrated book The Inoperative Community, is to be found in Slavoj Žižek’s interpretation of the hole in the flag. For the Slovenian philosopher, the Romanian hollowed flag is a “sublime image” of a suspended and open historical situation: “the rebels waving the national flag with the red star, the Communist symbol, cut out, so that instead of the symbol standing for the organizing principle of the national life, there was nothing but a hole in its centre”3.
    [Show full text]
  • Paradoxes of Occidentalism: on Travel and Travel Writing in Ceauşescu's
    CHAPTER ELEVEN PARADOXES OF OCCIDENTALISM: ON TRAVEL AND TRAVEL WRITING IN CeauşesCu’s ROMANIA* Can we talk about a unitary Romanian image of the West in the Cold War period? Any investigation of ‘the image of the other’ needs to spec- ify the range and nature of sources, as well as the limits of the source base. The few existing studies on Romanian views of the outside world under the communist regime tend to treat the early (pre-1965) period and stress the negative light in which the West was portrayed in official pro- paganda as against an idealised private view.1 The most detailed study of ideology in Ceauşescu’s Romania, while offering a highly complex and nuanced interpretation, maintains nonetheless that in 1970s and 1980s Romania ‘to be against the regime had become synonymous with being pro- European, whereas Ceauşescu and those in factions more or less allied with him ranted against Western imports and the Europeanising oblitera- tion of the national soul’.2 Here I use a previously neglected type of source, namely published and unpublished accounts of travel to western Europe and the wider world in the period 1948–1989, to suggest a slightly different line of thinking about the public image of the West in late communist Romania.3 Short of a com- plete survey, I have laid emphasis on establishing a base of materials so that research may develop in different directions henceforth. Examina- tion of several of these accounts suggests that the pronounced develop- ment of a strong national ideology under Ceauşescu was not necessarily incompatible with writing extensively about western Europe or even with the production of a pro-European discourse, often by the same writers.
    [Show full text]
  • Prof. Univ. Dr. Hab. Mihaela POPESCU 1. Valorile Epistemice Ale Viitorului În Limba Romana Contemporană 2. Semnificaţii Evide
    UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE LITERE Departamentul de limba şi literatura română Teme pentru lucrările de LICENŢĂ, sesiunea iulie 2021 LLR, LLL, LLS, LLD Prof. univ. dr. hab. Mihaela POPESCU 1. Valorile epistemice ale viitorului în limba romana contemporană 2. Semnificaţii evidenţiale ale condiţionalului în presa scrisă contemporană 3. Gramaticalizarea prezumtivului în limba română Conf. univ. dr. Laurențiu BĂLĂ 1. Lexicografia argotică românească 2. Cercetări românești în domeniul argotologiei 3. Caracterul ludic al argoului românesc 4. Câmpul lexico-semantic al banilor în argoul românesc 5. Câmpul lexico-semantic al polițistului în argoul românesc 6. Câmpul lexico-semantic al violenței în argoul românesc 7. Câmpul lexico-semantic al mâncării în argoul românesc 8. Câmpul lexico-semantic al băuturii în argoul românesc 9. Câmpul lexico-semantic al hoției în argoul românesc 10. Exprimarea aprecierii pozitive în argoul românesc Conf. univ. dr. Ion BUZERA 1. Liviu Rebreanu și poetica romanului psihologic 2. Romanul mitic sadovenian: strategiile rescrierii 3. Proza scurtă a lui I.L. Caragiale 4. Personaje arhetipale în opera lui Ion Creangă Conf. univ. dr. Alina GIOROCEANU 1. Enunțul interogativ și rolul lui în discursul publicistic 2. Grupul nominal. Trăsături definitorii 3. Grupul adjectival și grupul adverbial. Similitudini și diferențe 4. Propoziții negative și propoziții afirmative în expresie poetică 5. Relația de coordonare în discursul juridic Conf. univ. dr. Gabriel POPESCU 1. Epopeea lui Ghilgameş ca sursă a Bibliei: orizont dilematic 2. Mitul Turnului Babel interpretat de G. Steiner, U. Eco şi J. Derrida: orizont comparatist 3. Iov interpretat de C.G. Jung, H. Corbin şi A. Neher: orizont comparatist 4. Litigiu/ „diferend” în Iliada şi Antigona.
    [Show full text]