Să Valorificăm Şansa Pe Care Ne-O Oferă Istoria

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Să Valorificăm Şansa Pe Care Ne-O Oferă Istoria 30 Limba ROMÂNĂ Ion să VALORIFICăm şansa HAdâRCă PE CARE NE-O OFERĂ ISTORIA „Pace-n suflet şi unire-n ţară, mult iubiţii mei compa- trioţi!” – acestea sunt cuvintele de început ale discur- sului meu inaugu- ral al primei Mari Adunări Naţiona- le de la 27 august 1989. Pacea-n suflet, pre- cum s-a văzut, per- manent ne-a fost tulburată de greve, conflicte, crize şi trădări. Cât despre uni- rea-n ţară, ce să zic? Astăzi ea este simbolizată prin 27 august 2009 constituirea po- lului de dreapta al Alianţei postelectorale pentru Integrarea Europeană. Este pentru prima oară când electoratul nostru a optat clar pentru schimbarea vectorului geopolitic şi când o nouă forţă politică îşi asumă tranşant acest angajament de în- semnătate cu adevărat istorică. Am simţit-o pe pielea proprie şi cu toţii ştim cu ce preţ s-a ajuns la această mică victorie, la acest mic, dar important, Discurs rostit la monumentul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt din Chişi- nău, pe 27 august 2009, în cadrul Mitingului festiv al deputaţilor din primul Parlament democratic, care au votat Independenţa, prilejuit de împlinirea a 20 de ani de la prima Mare Adunare Naţională. ION HADÂRCĂ – 60 31 avantaj de după 29 iulie. Dar mai ştim că a existat şi un 7 aprilie, au existat şi enormele presiuni asupra celor 41 de deputaţi din precedentul Parlament, depu- taţi care nu s-au vândut şi n-au cedat acel „vot de aur” multcăutat. Aşa încât azi, în preajma primei şedinţe de la 28 august a nou-alesului Parlament, zic, Doamne fe- reşte, să se găsească un alt Iuda, unul care ar scuipa pe tot ce s-a făcut şi mâine ar pune-o de o nouă trădare! Doamne fereşte şi păzeşte-ne de asemenea iscarioţi! Acum şi aici, dragi compatrioţi, la comemorarea celor două mari evenimente de rezonanţă naţională (27 şi 31 august 1989), aş vrea să subliniez următoarele. Chiar dacă nu întotdeauna pe aceste plaiuri s-a auzit desluşit ciripitul Paserii Mă- iastre a Limbii noastre strămoşeşti, cu siguranţă că nici pe o clipă în spaţiul acesta multpătimit nu s-a stins Dorul, Tânga, Doina şi Versul de Dragoste pentru Măria Sa Limba Română. În anii deşteptării naţionale o contribuţie deosebită au avut-o primele publicaţii în grafie latină: „Literatura şi Arta”, condusă de neînfricatul nostru compatriot Nicolae Dabija; revista „Basarabia”, reanimată şi înnobilată de neînfrântul Dumi- tru Matcovschi; ziarul „Glasul Naţiunii”, fondat de Ion Druţă – Leonida Lari şi pornit gospodăreşte, cu multă inspiraţie, de către regretatu-i prim-redactor Ion Vatamanu; bineînţeles, şi prima publicaţie a Frontului Popular din Moldova de atunci, acum defuncta „Deşteptare”... Nu m-a preocupat niciodată problema competiţiei şi a întâietăţii după tipicul: cine primul a spus-o şi cine mai frumos a spus-o. Nu m-a interesat, dar îmi amin- 1989. Ion Hadârcă şi preludiul mişcării naţionale 32 Limba ROMÂNĂ tesc cât de încăpătoare era la început acea tribună festivă a primei Mari Adunări Naţionale şi cât de strâmtă a devenit ea pe la sfârşitul manifestării! Pentru că mulţi au început a-şi face loc cu coatele mai în faţă, mai în obiectivele camerelor de luat vederi şi, la un moment dat, m-am pomenit eu însumi dat jos de pe tribună! Aşa e şi-n politica noastră actuală, din păcate. Însă dincolo de orice emulaţii politice, întotdeauna am fost conştient că oricât de proaspete şi de originale ar fi apărut ideile (vorbele), iniţiativele noastre, mereu se va găsi cineva, care, discret şi onest, totuşi ne va fi luat-o cândva înainte: cu o secundă, cu o metaforă, cu o carte, cu o viaţă de om, cu o jertfă sângerând pe ghilotină... Astfel drumul pătimirilor noastre – începând cu Alexe Mateevici şi terminând cu Valeriu Boboc – este plin de sacrificii şi, pare-se, că încă nu i se vede capătul. Semnele de marcaj ale acestui drum, troiţele şi răstignirile lui nealinate sunt: Con- stantin Stere, Pan Halippa, Vasile Gafencu şi fiul său Valeriu Gafencu, supranumit „sfântul închisorilor române”, Vasile Ţepordei, Serafim Dabija, Nicolae Costenco, George Meniuc, Ion Vasilenco, Vasile Coroban, Eugeniu Coşeriu, Valeriu Rusu, Silviu Berejan, Nicolae Corlăteanu, I. C. Ciobanu, Nicolae Testemiţeanu, Sergiu Rădăuţan, Vasile Leviţchi, Ion Gheorghiţă, Ilie Motrescu, Liviu Damian, Ghe- orghe Malarciuc, Anton Crihan, Vadim Pirogan, prima mea învăţătoare trecută prin calvarul gulagului – Ecaterina Cucu-Chele, Gheorghe Moroziuc, Gheorghe Ghimpu, Nicolae Costin, Alexandru Usatiuc, Anton Grăjdieru, Valeriu Cupcea, Dumitru Caraciobanu, Emil Loteanu, Ion Vatamanu, Ion Dumeniuk, Iacob Bur- ghiu, Vlad Ioviţă, Lidia Istrati, Alexei Marinat, Vasile Vasilache, Grigore Vieru, Andrei Vartic, Ion şi Doina Aldea-Teodorovici, dar şi cei dispăruţi în Siberii de gheaţă, dar şi eroii luptelor din Transnistria – Caşu, Vârtosu, Sotnicenco, Iablo- cichin, Purice, şi încă – arcaşii lui Ştefan cel Mare, haiducii lui Filimon Bodiu şi toţi-toţi ceilalţi apuşi fără ştire în umbră de vremi... Ei, şi mult mai mulţi ca ei, dânşii cu noi şi noi cu dânşii, împreună cu toţii ne-am dorit să fim stăpâni la noi acasă, atât şi nimic mai mult. În această idee am convocat Adunarea Naţională, ne-am proclamat Suveranitatea şi Independenţa şi ne-am ales drept cale de izbândă salvatorul traseu european. Ne-am înălţat fruntea şi ni s-au tăiat genunchii. Am deschis gura şi ni s-a pus căluşul. Ne-am cerut drepturi şi ni s-au pregătit în schimb alte lanţuri, nevăzute, transpa- rente şi grele ca ţevile de fontă ale gazoductelor răsăritene... Şi totuşi lupta continuă! Atunci, la începuturi, cu douăzeci de ani în urmă, în plin totalitarism, absorbiţi de febra polemicilor şi protestelor stradale, mai curând romantic chemând ora li- bertăţii şi a prăbuşirii imperiului, fireşte că nici nu ne imaginasem dezastrul care va urma. Parcă totul trebuia să se întâmple altfel. Lipsa experienţei politice o com- pensarăm cu focul curat al inimii şi totuşi cred că nu ne-am meritat un asemenea destin. Arderea sacrului document al Declaraţiei de Independenţă, masacrul tine- ION HADÂRCĂ – 60 33 rilor de la 7 aprilie şi până şi acest show* sfidător care se desfăşoară în Piaţa Marii Adunări Naţionale paralel cu mitingul nostru de comemorare, toate demonstrează existenţa unor „lumi paralele” ca într-un sinistru teatru al absurdului. Însă, contrar legilor fizicii care le rezervează liniilor paralele o întâlnire la plus infinit, suntem convinşi că sensul mişcării acestei halucinante lumi a minciunii, terorii şi simbo- lurilor comuniste este unul irevocabil, înapoi spre trecutul cât mai îndepărtat al istoriei, care, dreaptă şi severă, judecă doar într-o singură direcţie – civilizatoare. Să nu uităm că cei aproximativ un milion de români basarabeni, adunaţi din toate colţurile Basarabiei în miraculosul ghioc al primei Mari Adunări Naţionale, au ui- mit atunci o lume întreagă, vestind renaşterea şi reintrarea noastră în timp, vorba lui Mircea Eliade, astfel stimulând şi grăbind prăbuşirea comunismului ceauşist în spaţiul, încă amorţit la acea vreme, de dincolo de Prut. Dar să nu uităm, totodată, că a mai rămas aici o cizmă uitată a coloanei a cincea şi, prin urmare, lupta continuă! Vom pleca şi noi cândva în noaptea cea fără hotare. Alţii lăstărind din urmă ne vor succeda. Vreau să cred însă că niciodată nu se va stinge acel foc curat al inimii care ne-a adunat şi ne adună în momentele de restrişte ale istoriei... Bunii şi înţelegătorii mei compatrioţi! În acest popas aniversar de sub Sfânta Cruce a lui Ştefan cel Mare am presentimentul că paşii noştri se îndreaptă spre un nou făgaş. De aceea aici şi acum simt că trebuie să tragem cu toţii o linie distinctă pentru a ne despărţi definitiv de obsesiile şi rătăcirile trecutului. Per- sonal, vă sunt dator cu un mesaj de profundă recunoştinţă pentru şansa istorică ce mi s-a oferit atunci de a fi unul dintre iniţiatorii şi organizatorii Mişcării, alături de Uniunea Scriitorilor, intelectualii, ziariştii, ecologiştii, economiştii, juriştii şi toţi-toţi ceilalţi luptători pentru cauza naţională, acordându-mi-se şi deosebita onoare de a fi preşedintele şi moderatorul primei Mari Adunări Na- ţionale din spaţiul pruto-nistrean. Vă mulţumesc din tot sufletul şi mă închin până la pământ în faţa Dumneavoastră pentru sprijinul şi încrederea acordată. Nu toate se realizară precum le visasem atunci, din păcate. De aceea, sunt dator, totodată, să-mi cer iertare în faţa Dumneavoastră, luându-mi în felul acesta de pe suflet şi un greu care mă macină, chiar dacă nu toate greşelile îmi aparţin în exclusivitate, voind astfel să deschid şi altora calea pentru spovedanie. (Fac aici o paranteză anume pentru cei care în mod tendenţios îmi speculează păca- tele mai ales în timpul campaniilor electorale şi în presa afiliată roş-oranjilor, atribuindu-mi toate relele şi provocându-mă să „recunosc” toate năstruşniciile fluturate pe sub nasul celor neiniţiaţi sau fanatizaţi. Or, mea culpa, spovedania mea neauzită de ei am făcut-o în două rânduri: la una din conferinţele scrii- toriceşti de la sfârşitul anilor ’80 şi la Congresul III al Frontului Popular din Moldova de la 15-16 februarie 1992. [A se vedea pentru aceasta eseul Destin de creştin din volumul Arena cu iluzii, Chişinău, Editura Garuda-Art, 2000] Nu este o slăbiciune de moment în faţa interminabilelor atacuri. Este dorinţa mea sinceră de a spune şi a mă elibera.) * La 27 august, de Ziua Independenţei Republicii Moldova, Piaţa Marii Adunări Naţionale era ocupată de participanţii la Cupa Prezidenţială la automobilism, patronată încă de V. Voronin. 34 Limba ROMÂNĂ În primul rând, iertaţi-mă pentru acea imagine, totuşi înălţătoare, din debutul Adunării Naţionale, când toată suflarea îngenunchease în dangătul clopotelor şi a imnului Limbii Române. Există îngenunchere în rugăciune şi îngenunchere în umilinţă. Poporul nostru şi-a plecat capul şi a îngenuncheat de mai multe ori în semn de pietate creştină, dar niciodată nu şi-a îngenuncheat demnitatea.
Recommended publications
  • Seismul Din Creier
    Boris Druţă SEISMUL DIN CREIER sau Țara bisericilor falimentate Coperta, grafică:Veronica Druţă Machetare: Andrei Dorgan Dedic prezentul volum regretatului meu tată, Victor a lui Ion a lui Manolache Druță care ar fi împlinit anul acesta 100 de ani de la naștere. Avem o țară cu surplus de genii, Biserici vechi și noi ce stau înstrăinate, Pe unde în prezent murind țăranii Arar își pomenesc străbunii pe la sate. Prea multă lume părăsit-a glia, Ștergând și oblojind azi funduri „preacivilizate”, Ei nu-nțeleg că sunt, au fost și vor rămâne Materie de uz în grea străinătate! Acasă, cu veston de lux și doldoră-n distincții, Academicieni devin în miez de noapte, Cerșind cu umilință glorii, chiar și premiul Nobel, Purtând în piept și gând icoane-mprumutate. Orfani copiii, bătrânii noștri – părăsiți de lume, De un seism de creier pe care îl purtăm, Deși ne zicem țară cu renume, Noi și-n patriotism falimentați suntem! Acei de ieri ca brazii, azi cu priviri senine, Străinilor le cântă, se cred în libertate, Vor să trăiască bine, foarte bine, Uitând de țară și lăcașe-nlăcrimate. În locul lor sosesc puhoaiele străine Cu oameni de culoare, arabi „cu demnitate”, Ce liber își permit pe vetrele străbune Moscheie să-și înalțe pe ziduri ruinate. Mândriți-vă, voi, cei plecați de-acasă, Sperând la bunăstare, la viață cu dreptate! Cu cei rămași – avem surplus de genii, De sfinți pictați pe bolți, de vise spulberate!.. 4 La casa părintească din Inești Ediție apărută: și la București, 2017 la CHIȘINĂU, 2016 Elena Druță, studentă la medicină în Iași, a debutat recent cu o culegere de eseuri intitulată Fiind Imagine.
    [Show full text]
  • Rim Nr.3-4-12-NOV-2010.Pmd
    SUMAR • Studii pontice – SERGIU IOSIPESCU – Închiderea Mării Negre sub otomani (II) ............... 1 – MIRCEA SOREANU – Fortificaţii şi porturi otomane la Marea Neagră ...... 12 • Istorie militară şi lingvistică REVISTA DE ISTORIE MILITAR~ – Dr. CRISTIAN MIHAIL – Influenţa limbajului militar (daco-) roman asupra limbii române (I) ................................................................................................ 21 Publicaţia este editată de Ministerul Apărării Naţionale, prin • Originile Europei şi ale naţiunilor ei Institutul pentru Studii Politice – ALEXANDRU MADGEARU – Un efemer regat gepidic în Transilvania ...... 27 de Apărare şi Istorie Militară, – FLORIAN DUMITRU SOPORAN – Solidarităţi etnice în Ungaria medievală: membru al Consorţiului Acade- apărarea patriei şi apărarea creştinătăţii în prima jumătate a secolului al XV-lea ..... 38 miilor de Apărare şi Institutelor pentru Studii de Securitate din • Istorie modernă şi contemporană cadrul Parteneriatului pentru – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU, CARMEN RÎJNOVEANU Pace, coordonator naţional al – Arhitectura păcii după un război hegemonic. Congresul de la Viena (1815) Proiectului de Istorie Paralelă: şi căderea Zidului Berlinului (1989): privire comparativă ............................... 58 NATO – Tratatul de la Varşovia – General-maior (r) dr. MIHAIL E. IONESCU – Interviu cu ambasadorul Ion Diaconu........................................................................................................ 68 COLEGIUL DE REDAC}IE – M. MIHĂILESCU, RALUCA IOSIPESCU
    [Show full text]
  • I INTRODUCTION Moldavia, the Smallest Republic in the Soviet Union, Has Been a Territorial Football Between Romania and Russia
    INTRODUCTION Moldavia, the smallest republic in the Soviet Union, has been a territorial football between Romania and Russia for well over 100 years. Like the Baltic republics, it fell within the Soviet sphere of influence under the l939 Molotov-Ribbentrop pact, and there is reason to believe that some Moldavians may now wish to follow the lead of the Baltic republics in pressing for secession from the USSR. The 64 percent of the republic's population that is ethnic Moldavian has its cultural heart in Romania and, at the very least, seeks freer contacts with Romanians across their common frontier. In the past 18 months Moldavian political and social life has been transformed. Fledgling independent groups have developed into major new political movements, such as the Moldavian Popular Front with a membership of between 700,000 and one million. Other independent groups include the Alexe Mateevici Club which led the successful drive to establish Moldavian as the official language of the republic, the Moldavian Democratic Movement aimed at establishing a state that adheres to the rule of law, the Moldavian Green Movement which works to increase public awareness of ecological issues, and others. Groups of citizens in late l988 began braving the wrath of the local authorities by organizing small public protests. By March l989 the rallies had grown to include as many as 80,000 demonstrators who were calling, among other things, for the i removal of Moldavia's Party leaders. Both the protestors and the Moldavian government often turned to violence. The most egregious such instances of reciprocal violence occurred in l989 on February 12 and 26, March 12 and November 7.
    [Show full text]
  • Ninela Caranfil
    Ninela Caranfil BĂRBAȚII DIN VIAȚA MEA Ninela Caranfil BĂRBAȚII DIN VIAȚA MEA (Eseuri, portrete de creație, tablete, aduceri-aminte, omagieri…) Chișinău 2017 Dedic această carte fiicei mele Laura CUPRINS O ACTRIȚĂ DRAGĂ, PRINTRE OAMENI DRAGI (În loc de prefață) (Vlad POHILĂ). 7 CEI MAI DRAGI… ........................................15 Părinții mei .............................................15 Frații mei ..............................................19 Anatol Ciocanu .........................................21 Liubomir Iorga .........................................87 CEI DRAGI… .............................................91 ATITUDINI .............................................173 STRICT PERSONAL ......................................219 ACTRIȚA NINELA CARANFIL ÎN OGLINDA UNUI VOLUM PENTRU URMAȘI (În loc de postfață) (Vlad POHILĂ, Valeriu RAȚĂ) ......................... 245 REFERINȚE ȘI APRECIERI DESPRE ACTIVITATEA ARTISTEI. 253 ICONOGRAFIE ........................................ 257 Motto: „Viața mea! Viața mea! O clipă de-ar fi fost să ție A fost tot ce vrei: Am întrerupt cu ea Câteodată floare, O veșnicie! Câteodată fiară, Și-am ispășit Câteodată clopot ce se certa cu cerul. Cu suferinți – o mie. Am ispășit Viața mea! Cu câte-o bucurie. A fost tot ce vrei.” Lucian Blaga BĂRBAŢII DIN VIAŢA MEA 9 O ACTRIȚĂ DRAGĂ, PRINTRE OAMENI DRAGI (În loc de prefață) u m-aș mira dacă cineva, citind titlul acestei cărți, ar deduce nu- Nmaidecât că are a face cu un volum de scrieri sentimentale sau naturaliste, amoroase sau erotice… Unii dintre
    [Show full text]
  • Dabija - Doruri Interzise.Pdf
    NICOLAE DABIJA DORURI INTERZISE Ediþie de autor Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cu Concep\ia grafic[ a colec\iei =i coperta: Vladimir Zmeev Fotografii din arhiva autorului: Desene de Nicolae Dabija REFERIN|E ISTORICO-LITERARE: Iulia Scutaru, Grigore Ilisei Ioan Alexandru, Iulian Filip, Constantin Ciopraga, Anatol Codru, Zaharia S`ngeorzan, Vasile |epordei, Theodor Codreanu, Ilarie Hinoveanu, Viorel Dinescu, Marcia Johnston, Ion Cocora, Ion Pavelescu, Ion Necula, Ana Banto=, Mihai Cimpoi, Florian Copcea, Eugen Simion, Octavian O. Ghibu, Mihail Gorbaciov, Alexandru Cistelecan, Neagoe Gheorghe, Volodimir Zatul]viter, Mihail Diaconescu, Hristu C`ndroveanu, Adrian P[unescu, Vasile Fluturel, Anatol Ciocanu, Grigore Vieru, Marian Barbu, Ion Rotaru, Rayan Lahud, John Flynn, Leo Butnaru, Iulia Scutaru, Iulius Popa, Dumitru Micu, Iurie Colesnic, George B[jenaru, Alex +tef[nescu, Virgil Dumitrescu, Vladimir Be=leag[, Maria Simonca, Gheorghe Ghimpu, Rand Brandes, Mihail Dolgan, Alexe R[u, Ion Ciocanu, Valeriu Matei, Petru Soltan Andrei Mudrea, Tudor |opa 6 NICOLAE DABIJA Editura Litera Interna\ional O.P. 61; C. P. 21, sector 1, Bucure=ti, România tel./fax (021) 3303502; e-mail: [email protected] Grupul Editorial Litera str. B. P. Hasdeu nr. 2, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova tel./fax (3732) 292 932, 294 110, fax 294 061; e-mail: [email protected] Difuzare: S.C. David D.V.Comprod SRL O. P. 61; C. P. 21, sector 1, Bucure=ti, România tel./fax (021) 3206009 Prezenta edi\ie a ap[rut în anul 2003 în versiune tip[rit[ =i electronic[ la Editura Litera Interna\ional =i Grupul Editorial Litera.
    [Show full text]
  • Veniamin Apostol
    1 SUMAR Argument...............................................................................................................................2 Vitalie Ţapeş. Se mai ridică pe cer o stea..............................................................................2 Din confesiunile regizorului şi actorului V. Apostol ...........................................................4 Reflecţii despre V. Apostol....................................................................................................5 Tabel cronologic....................................................................................................................8 LUCRĂRI SEMNATE DE VENIAMIN APOSTOL...........................................................13 Teze. Monografii.............................................................................................................13 Articole în culegeri şi publicaţii seriale .........................................................................13 Schiţe de portret..............................................................................................................20 Interviuri. Dialoguri. Participant la diferite discuţii.......................................................24 VENIAMIN APOSTOL – ALCĂTUITOR, REDACTOR.................................................30 VENIAMIN APOSTOL – REGIZOR ŞI ACTOR..............................................................31 Montări de spectacole....................................................................................................31 Roluri interpretate
    [Show full text]
  • Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) Chișinău, 2016
    Biblioteca Științifică Centrală „Andrei Lupan” (Institut) Chișinău, 2016 Lucrarea a fost recomandată spre publicare la şedinţa Consiliului ştiinţific al Bibliotecii Științifice Centrale a AȘM Responsabil de ediție: dr. hab. Aurelia Hanganu Corectori: Elena Pistrui, Elena Varzari Copertă: Vitalie Pogolșa Paginare digitală: Valeriu Oprea DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Limba noastră o comoară / Acad. de Ştiinţe a Moldovei, Bibl. Şt. Centrală “Andrei Lupan” (Inst.) ; resp. ed.: Aurelia Hanganu – Chişinău : Biblioteca Științifică Centrală “A. Lupan” (Institut), 2016 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 184 p. 300 ex. ISBN 978-9975- . 016: L Lucrarea prezintă cititorului.... Este adresată profesorilor, cercetătorilor științifici, doctoranzilor, masteranzilor și studenților. © Biblioteca Științifică Centrală „A. Lupan” (Institut), 2016 2 CUPRINS Acad. Gheorghe DUCA, Președintele AȘM. Credem în izbânda Limbii Române! Acad. Nicolae CORLĂTEANU. Las vouă moștenire Acad. Silviu BEREJAN. Degradarea vorbirii orale într-un stat, în care funcţionează paralel două limbi oficiale Anatol CIOBANU, membru corespondent al AȘM. Situaţia glotică după 15 ani de independenţă Grigore VIERU, Doctor Honoris Causa al AȘM, membru titular post-mortem al AȘM, membru de onoare al Academiei Române. Limba română, oastea noastră naţională Vasile PAVEL, dr. hab. în filologie. Limba română – unitate în diversitate Ion UNGUREANU, Doctor Honoris Causa al AȘM. Destinul limbii române într-un spaţiu căzut din istorie Adrian PĂUNESCU, membru de onoare al AȘM. Discurs la intrarea în Academia Moldovei Acad. Mihai CIMPOI, membru de onoare al Academiei Române. Limba română, „casă a fiinţei noastre” Nicolae DABIJA, membru de onoare al Academiei Române. Partea noastră de veşnicie − limba română Mihail MUNTEAN, Doctor Honoris Causa al AȘM. Poezia și muzica (Gânduri neordonate) Valeriu MATEI, membru de onoare al Academiei Române.
    [Show full text]
  • Vademecum Contemporary History Moldova a Guide to Archives, Research Institutions, Libraries, Associations, Museums and Sites of Memory
    Vademecum Contemporary History Moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory Edited by Klaus Bochmann and Marina Dumbrava Commissioned by Bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-Diktatur/ Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany. Second amended and expanded edition, Berlin 2015. Source: geoatlas.com Source: Nistru Briceni ukRaine Prut Edineţ Soroca RâŞcani Bălţi Rîbniţa Orhei Călăraşi Dubăsari Chişinău Tiraspol Romania Hânceşti Tighina Cimişlia Comrat ukRaine Cahul Black Sea Republic of Moldova Donaudelta 0 15 30 45 km Donau Va demecum contempoRaRy HistoRy moldoVa A guide to A rchives, reseArch institutions, libr Aries, AssociAtions, museums A nd sites of memory 3 Vademecum contemporary History moldova A guide to archives, research institutions, libraries, associations, museums and sites of memory second amended and expanded edition, 2015. editors: Prof. dr. Klaus bochmann and dr. marina dumbrava lectorship: dr. sabine Kuder by request of the bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany OrderS: bundesstiftung zur Aufarbeitung der SED-diktatur/ federal foundation for the study of the communist dictatorship in eastern germany Kronenstraße 5 d-10177 berlin tel.: 0049 30 3198950 fax: 0049 30 319895224 www.bundesstiftung-aufarbeitung.de [email protected] Price: 2,50 € berlin. 2015 © typesetting and layout: ultramarinrot – büro für Kommunikationsdesign 2015 © 4 federAl foundAtion for the study of the communist dictAtorshiP in Eastern germAny As defined by federal law, the Federal Foundation for the Study of the communist Dictatorship in Eastern Germany promotes a comprehensive reappraisal of the causes, history, and impact of the dictatorship in the Soviet zone of occupation in East Germany and the former GDR.
    [Show full text]
  • DEPORTĂRILE DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ Bibliografie
    MINISTERUL EDUCAȚIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA BIBLIOTECA ȘTIINȚIFICĂ (INSTITUT) ,,ANDREI LUPAN” DEPORTĂRILE DIN REPUBLICA SOVIETICĂ SOCIALISTĂ MOLDOVENEASCĂ Bibliografie Biblioteca Științifică (Institut) Secția editorial-poligrafică Chișinău, 2018 Lucrarea este publicată în cadrul programului de stat „Recuperarea și valorificarea istorică a memoriei victimelor regimului totalitar-comunist din RSS Moldovenească în perioada anilor 1940-1941, 1944-1953” (director: prof. univ., dr. hab. Anatol PETRENCU) Recomandată pentru editare la ședinţa Consiliului știinţific al Bibliotecii Științifice (Institut) „Andrei Lupan”, proces-verbal nr. 14 din 2 octombrie 2018 Bibliografie: Janna Nikolaeva, Lidia Zasavițchi Editor și redactor științific: dr. hab., conf. univ. Constantin Manolache Coordonator: dr. Ion Valer Xenofontov Responsabil de ediție: dr. Lidia Prisac Corectori: Elena Pistrui, Vitalie Țurcanu Paginare computerizată: Mariana Rusu Redactare tehnică: Valeriu Oprea Coperta: Vitaliu Pogolșa DESCRIEREA CIP A CAMEREI NAŢIONALE A CĂRŢII Deportările din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească : Bibliografie / Bibl. Şt. (Inst.) „Andrei Lupan” ; bibliogr.: Janna Nikolaeva, Lidia Zasaviţchi ; ed., red. şt.: Constantin Manolache ; coord.: Ion Valer Xenofontov ; resp. de ed.: Lidia Prisac. – Chişinău : Biblioteca Ştiinţifică (Institut) „Andrei Lupan”, 2018 (F.E.-P. „Tipografia Centrală”). – 168 p. 50 ex. ISBN 978-9975-3283-2-6. 016:94(478) D 32 © Biblioteca Științifică (Institut) ,,Andrei Lupan”, 2018 SUMAR O perspectivă bibliografică asupra deportărilor din RSS Moldovenească (Constantin MANOLACHE, Ion Valer XENOFONTOV) . 4 Documente oficiale . 6 Monografii . 8 Articole din reviste și volume tematice . 37 Publicații în presă . 83 Surse documentare din arhive . 126 Mărturii audio, video . 136 Indice de nume . 150 – 3 – O PERSPECTIVĂ BIBLIOGRAFICĂ ASUPRA DEPORTĂRILOR DIN RSS MOLDOVENEASCĂ Prin elaborarea bibliografiei de față se urmărește o acțiune cu triplă semnificație: una științifică, una educațională și alta socioemoțională.
    [Show full text]
  • Cultura În Moldova
    ISSN 1857-1506 CULTURA ÎN MOLDOVA BULETIN DE INFORMARE ŞI DOCUMENTARE IANUARIE-DECEMBRIE 2016 Biblioteca Naţională a Republicii Moldova Chişinău, 2017 CZU 008(478) Director general: Elena Pintilei Alcătuitor: Maria Sargun Redactori: Tatiana Bahmuteanu, Cornelia Hîncu Coperta: Vladimir Kravcenko Cultura în Moldova : Buletin de informare şi documentare : ianuarie- decembrie 2016 / Biblioteca Naţională a Republicii Moldova ; dir. gen.: Elena Pintilei ; alcăt.: Maria Sargun. – Chişinău : BNRM, 2017 (Chişinău: Centrul editorial-poligrafic BNRM). – 272 p.; 20 cm: F. preţ, 10 ex. © Biblioteca Naţională a Republicii Moldova, 2017 ARGUMENT Buletinul bibliografic „Cultura în Moldova” constituie o parte com- ponentă a sistemului de publicaţii bibliografice, editate de Biblioteca Naţională a Republicii Moldova. Lucrarea prezintă un buletin de informare şi documentare destinat diverselor categorii de beneficiari (cercetători, teoreticieni ai culturii, lucrători în domeniul culturii şi artei, oameni de creaţie, bibliotecari, studenţi etc.). Buletinul este o lucrare curentă cu o periodicitate anuală. Refe- rinţele bibliografice sunt clasificate conform tabelelor CZU. Baza de date „Cultura în Moldova” se efectuează în programul de bibliotecă SIBIMOL, cu afişare în aplicaţia locală (OPAC). Buletinul este alcătuit pe baza descrierilor bibliografice selectate din producţia de tipar naţională, intrată curent în fondurile Bibliotecii Naţionale. În buletin sunt incluse titluri de cărţi, articole din culegeri, din publicaţii seriale, recenzii, ce vizează diverse
    [Show full text]
  • Dor De Basarabia Nr. 34.Qxd
    Nr. 34, anul VII, 12 pagini Iunie 2012 [email protected] £ Tel: 0742778041 ISSN 1842 - 1512 eo rBasarabia Fondator [i coordonator: prof. doctor Ion I. Berghia DPeriodic de r\sp`ndire a cuno[tin]elor despre neamul `nstr\inat SUMAR Simpozion la T`rgu-Neam] Caravana pagina 2 Editorial S\raca noastr\ comemor\rii Basarabie bogat\ pagina 3 (200 de ani de la r\pirea Basarabiei) Declara]ia de la Ia[i paginile 6-8 pagina 4 Pia]a Marii Adun\ri Na]ionale din Chi[in\u, `n seara zilei de 16 mai 2012 Deopotriv\ al Basarabiei [i al Bucovinei (Nicolae Bile]chi - 75) pagina 5 ~ntre doliu, determinare [i curaj Participan]i la Festivalul „Lume - pagina 7 lume, hai la glume!“. La microfon prof. Unirea `ncepe din Eugenia Baroncea - familie [efa Sec]iei Raionale pagina 12 de Cultur\ Ungheni. 13 mai 2012, comuna Todire[ti, r-nul Ungheni, R. Moldova LA FILIALA „CONSTANTIN STERE“ DIN IA{I A ACPBB or 2 De Basarabia Cele mai importante ac]iuni desf\[urate de membrii filialei `n perioada martie - mai 2012 ¾ 18 martie - [edin]a filialei cu ordinea de zi privind nale de Cultur\ din Soroca, poetul Petre Popa - di- mânilor“ (sala de festivit\]i a Liceului Economic organizarea ac]iunii 94 de ani de la Unirea Basara- rectorul Teatrului „Veniamin Apostol“, poeta Nina „Vasile Conta“ din T`rgu-Neam]); biei cu }ara; diverse (Casa Universitarilor din Ia[i); Slutu-Soroceanu, Eugenia R\ilean - directoarea Bi- ¾ 13 mai - prezentarea unui salut delega]ilor unghe- ¾ 25 martie - [edin]a festiv\ a filialei unde au vor- bliotecii „Mihail Sadoveanu“ [i colegele dumneaei, neni la Conferin]a raional\ a Partidului Liberal (or.
    [Show full text]
  • SIMPOZIONUL Ştiinţe Exacte Şi Mai Puţin Exacte (Ediţia a Xva)
    Cucuteni – 5000 REDIVIVUS SIMPOZIONUL Ştiinţe exacte şi mai puţin exacte (ediţia a XVa) Culegere de lucrări 1 Cucuteni – 5000 REDIVIVUS Organizatori: Universitatea Tehnică a Moldovei; Forul Democrat al Românilor din Moldova (FDRM); Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iaşi; Universitatea „V. Alecsandri”, Bacău; Universitatea „Ştefan cel Mare”, Suceava; Academia de Ştiinţe Tehnice din România (ASTR); Muzeul Serviciului Vamal al Republicii Moldova; Asociaţia Culturală Pro Basarabia şi Bucovina; Complexul Muzeal Naţional „Moldova” Iaşi. Comitetul de Program Cantemir Lorin, prof.dr.ing., D.H.C. multiplu, Universitatea Tehnică „Gh.Asachi”, Iaşi, România Bostan Ion, Academician, Universitatea Tehnică a Moldovei Dabija Nicolae, academician, Preşedinte al Forului Democrat al Românilor din Moldova Dulgheru Valeriu, prof.dr.hab., şef departament, Universitatea Tehnică a Moldovei Bulat Nicolae, Director al Muzeului de Istorie şi Etnografie „Cetatea Soroca” Manole Ilie, conf.univ.dr. şef Program, Universitatea Tehnică a Moldovei Zaporojan Sergiu, conf.univ.dr. şef Departament, Universitatea Tehnică a Moldovei Stratan Zinaida, director Biblioteca, Universitatea Tehnică a Moldovei. Puiu Vasile, prof. dr.ing., Universitatea „V. Alecsandri”, Bacău, România Ianuș Gelu, conf.dr., decan, Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iași Olaru Dumitru, prof.dr.ing. Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”, Iași Dântu Sergiu, dr.,conf.univ. decan, Universitatea Tehnică a Moldovei Costin Petru, director Muzeul Istoriei al Serviciului Vamal al Republicii Moldova Cobzac Victor, artist plastic, prof., Universitatea Tehnică a Moldovei Botin Tudor, prof., Universitatea Tehnică a Moldovei Vaculenco Maxim, dr.conf.univ., Universitatea Tehnică a Moldovei Daud Vasile, dr., Institutul de Energetică, Academia de Științe a Moldovei Dincă Florin Daniel, drd, Univ. „Ştefan cel Mare”, Suceava Dorogan Andrei, drd, UTM, Chişinău Zgherea Marcel, artist folk, Republica Moldova Cazacu Alexandru, artist al Poporului, Republica Moldova 3 Cucuteni – 5000 REDIVIVUS Comitetul de onoare Prof.
    [Show full text]