DOCSLIB.ORG

Glasul Bucovinei Nr. 4 / 2017

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Glasul Bucovinei Nr. 4 / 2017 GLASUL BUCOVINEI * THE VOICE OF BUKOVINA The Romanian Cultural Institute THE VOICE OF BUKOVINA QUARTERLY REVIEW OF HISTORY AND CULTURE CHERNIVTSI – BUCHAREST 2017, No.4 Year XXIV. No. 96 Editor-in-chief: ALEXANDRINA CERNOV Honorary Member of the Romanian Academy EDITORIAL COMMITTEE: Univ. Prof. PhD. Mircea Anghelescu (Bucharest), Assist. Prof. PhD. Harieta Mareci (Suceava), PhD. Marian Olaru (Rădăuţi), Assoc. Prof. PhD. Florin Pintescu (Suceava), Univ. Prof. PhD. Ion Popescu-Sireteanu (Jassy), Univ. Prof. PhD. Ştefan Purici (Suceava), Univ. Prof. PhD. Adrian Dinu Rachieru (Timişoara), Arcadie Suceveanu (Chişinău), Vasile Tărâţeanu, Honorary Member of the Romanian Academy (Chernivtsi), PhD. Constantin Ungureanu (Chişinău), Dimitrie Vatamaniuc, Honorary Member of the Romanian Academy (Bucharest), PhD. Alexandru Ovidiu Vintilă (Suceava). EDITORIAL OFFICE: PhD. Marin Gherman (Assist. Chief Editor) PhD. Cristina Paladian Institutul Cultural Român GLASUL BUCOVINEI REVISTĂ TRIMESTRIALĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ CERNĂUŢI – BUCUREŞTI 2017, Nr. 4 Anul XXIV. Nr. 96 Redactor-şef: ALEXANDRINA CERNOV Membru de onoare al Academiei Române COLEGIUL DE REDACŢIE: prof. univ. dr. Mircea Anghelescu (Bucureşti), lector univ. dr. Harieta Mareci (Suceava), dr. Marian Olaru (Rădăuţi), conf. univ. dr. Florin Pintescu (Suceava), prof. univ. dr. Ion Popescu- Sireteanu (Iaşi), prof. univ. dr. Ştefan Purici (Suceava), prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru (Timişoara), Arcadie Suceveanu (Chişinău), Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române (Cernăuţi), dr. Constantin Ungureanu (Chişinău), Dimitrie Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române (Bucureşti), dr. Alexandru Ovidiu Vintilă (Suceava). REDACŢIA: dr. Marin Gherman (redactor-şef adjunct) dr. Cristina Paladian TABLE OF CONTENTS BUKOVINA – HISTORICAL AND SOCIAL PROCESSES Alexandrina Cernov, The Fight for the Romanian Language Goes On…………7 Marin Gherman, The Dialogue between the Mute and the Deaf.......…13 Vlad Cubreacov, The Status, Role and Functions of the the Romanian Language in Ukraine. Legislation and Practices…17 IN MEMORIAM - AUGUSTIN BUZURA Alexandrina Cernov, A Big Writer has Passed …………………………...........35 THEORY. LITERARY CRITICS AND HISTORY Olga Kravciuk, Rose Ausländer – Looking for the Lost Identity …………...39 Vladimir Acatrini, The Manuscript of Aron Pumnul in the University Library of Cernăuți …….................……………45 ESSAYS Dorin Popescu, Bukovina – Our Old Icons .........................................................51 Dorina Popescu, Cheque-Mate, Mister President!…………..............………………55 PROSE Nicolae Spătaru, The Tour of the President (abstracts)...............................................57 POETRY Micea Lutic, Poems ..…………………………………………………………….67 Marin Gherman, Poems …………………………………………………………72 THE BUKOVINIAN ARCHIVE Filip Ţopa, The Tale of Bukovina, Vol. III, fragment II (typed manuscript) .................................................................75 Acad. Vladimir Trebici: Letters to the Eng. Mircea Irimescu (II) …...…..………85 BOOKS. PERIODICALS. CONFERENCES Doina Cernica, The Putna XI Colloquium. People and Books …………………95 Marin Gherman, Politicians and Experts from the Baltic States and the Central and Eastern Europe Have Discussed about Intermarium Project in Cernăuți ...106 Alexandrina Cernov, The Universal Personality of the Metropolitan Visarion Puiu ...110 TO COLLABORATORS ..........................................................................................116 S U M A R BUCOVINA – PROCESE ISTORICE ŞI SOCIALE Alexandrina Cernov, Lupta pentru limba română continuă………………7 Marin Gherman, Dialogul surzilor cu muții ……………………………………13 Vlad Cubreacov, Statutul, rolul și funcțiile limbii române în Ucraina. Legislație și practici ………………………………………………...........17 IN MEMORIAM - AUGUSTIN BUZURA Alexandrina Cernov, Un mare scriitor s-a stins din viață ………………35 TEORIE. CRITICĂ ȘI ISTORIE LITERARĂ Olga Kravciuk, Rose Ausländer – în căutarea identității pierdute…………39 Vladimir Acatrini, Manuscrisul lui Aron Pumnul în Biblioteca Universității din Cernăuți ..........…………………………………45 ESEU Dorin Popescu, Bucovina – vechile noastre icoane ..........................................51 Dorina Popescu, Șah-mat, domnule președinte! …………………………………......55 PROZĂ Nicolae Spătaru, Turnul președintelui (fragmente).........................................57 POEZIE Micea Lutic, Versuri ……………………………………………………………67 Marin Gherman, Versuri ……………………………………………………72 ARHIVA BUCOVINEI Filip Ţopa, Povestea Bucovinei, Vol. III, fragment II (manuscris dactilografiat) ........................................................75 Acad. Vladimir Trebici: scrisori către inginerul Mircea Irimescu (II) ……..….85 CĂRŢI. REVISTE. CONFERINŢE Doina Cernica, Colocviul XI de la Putna. Oameni și cărți …………………..95 Marin Gherman, Politicieni și experți din Țările Baltice și din Europa Centrală și de Est au discutat la Cernăuți despre proiectul „Intermarium”.........106 Alexandrina Cernov, Personalitatea universală a mitropolitului Visarion Puiu...110 CĂTRE COLABORATORI .................................................................................116 Legendă: Foto coperta I: Sculpturile Atlanților de pe Casa de Cultură a orașului Cernăuți, fosta Casă de Cultură a Evreilor Foto coperta IV: Imagini din Cernăuțiul de altădată Bucovina – procese istorice şi sociale LUPTA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ CONTINUĂ Alexandrina Cernov∗ 1 Cernăuți Chiar în prima zi a sesiunii plenare a Parlamentului ucrainean, 5 septembrie 2017, a fost votată noua Lege a Învățământului care a pus bazele noii (pseudo) reforme. Doar peste câteva zile documentul a fost semnat de către președintele Petro Poroșenko, care a declarat oficial că „noua școală ucraineană” va deschide ușile pentru următoarele generații de ucraineni: competenți și patrioți, capabili să comunice cu întreaga lume. Implementarea legii va începe de la 1 septembrie 2018. Dar să analizăm detaliat inovațiile prevăzute de reforma învățământului. De ce această lege a stârnit atâtea discuții și proteste în interiorul țării și a înrăutățit relațiile diplomatice cu țările vecine ca Ungaria, România, Polonia. În conformitate cu articolul 7 al acestei legi, milioane de ucraineni, reprezentanți ai minorităților naționale din Ucraina, nu vor mai putea învăța în limba maternă. „Patrioții” ucraineni, reprezentanți ai partidelor ultranaționalise, susțin că legea respectivă este îndreptată împotriva populației rusești din Ucraina, a rusofonilor în general. Ei consideră că în Ucraina sunt prea multe școli cu predare în limba rusă și, de asemenea, în limbile minorităților naționale ca ungurii, românii etc. În *Alexandrina Cernov s-a născut la 24 noiembrie 1943 în oraşul Hotin. Conf. univ. dr. la Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii Naţionale din Cernăuţi (1971– 2002). A publicat studii şi articole în domeniul teoriei traducerii, lingvostilisticii şi poeticii comparate (română, rusă, ucraineană). Este autor de manuale şcolare de limba şi literatura română pentru şcolile româneşti din Ucraina. Redactor-şef la revista trimestrială de istorie şi cultură „Glasul Bucovinei”, membru de onoare al Academiei Române (1991), membru fondator şi director executiv al Editurii „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi (1995), mem- bru fondator al Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, vicepreşedinte (1989) şi preşedinte al Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi (1990 – 1994). 7 același timp ascultăm și citim în mass-media declarațiile false și incompetente ale ministrului Învățământului și Științei, Lilia Grinevici, bazate pe informații furnizate de diferiți ziariști zeloși și partide politice de orientare radicală, apropiate ideologic de neonazism, care într-un mod exemplar demagogic caută să ne convingă că legea este mai mult decât benefică pentru minorități. Dar să vedem ce nu știe doamna ministru despre situația școlilor minorităților naționale și ce știm noi, cei implicați în susținerea învățământului în limba română. Frica de ruși și de limba rusă este exagerată, iar declarațiile referitoare la stima față de rusofoni și de populația rusă este ipocrită în esența ei și se referă și la atitudinea față de celelalte minorități. În toată perioada de independență a Ucrainei s-au închis multe școli cu predare în limbile minorităților, nu numai cea rusă. În analiza situației școlare pe regiunea Cernăuți, realizată de către doamna Olga Ostafi, citim că în regiune „este asigurat învățământul în limba de stat și în limbile minorităților naționale care locuiesc în ținut, conform normelor stipulate în articolul 10 al Constituției Ucrainei și Legea despre limbi (inclusiv în Convenția Cadru despre apărarea drepturilor minorităților naționale, Carta Europeneană despre limbile regionale și limbile minorităților naționale). Astfel în anul de învățământ 2016-2017 în regiune au funcționat 426 de școli (dintre care 14 licee, 21 de gimnazii și două gimnazii – complexe instructiv-educative, la Boian și Beregomet), având un contingent de 98.122 de elevi, dintre care: 335 (11 licee și 20 de gimnazii) cu limba ucraineană de predare, cu 81.655 de elevi; 63 de instituții de învățământ (2 licee și 2 gimnazii) cu limba română de predare, cu 10.685 de elevi, o instituție de învățământ cu limba rusă de predare (în localitatea Grubno, raionul Secureni), cu 137 de elevi; 19 școli bilingve româno-ucrainene (un liceu și un gimnaziu), cu 4.405 de elevi; o școală bilingvă ruso-craineană (Școala nr. 4 din Cernăuți) cu 575 de elevi. În general, în regiune studiază
Load more

Recommended publications
  • Trials of the War Criminals
    TRIALS OF THE WAR CRIMINALS General Considerations The Fascist regime that ruled Romania between September 14, 1940, and August 23, 1944, was brought to justice in Bucharest in May 1946, and after a short trial, its principal leaders—Ion and Mihai Antonescu and two of their closest assistants—were executed, while others were sentenced to life imprisonment or long terms of detention. At that time, the trial’s verdicts seemed inevitable, as they indeed do today, derived inexorably from the defendants’ decisions and actions. The People’s Tribunals functioned for a short time only. They were disbanded on June 28, 1946,1 although some of the sentences were not pronounced until sometime later. Some 2,700 cases of suspected war criminals were examined by a commission formed of “public prosecutors,”2 but only in about half of the examined cases did the commission find sufficient evidence to prosecute, and only 668 were sentenced, many in absentia.3 There were two tribunals, one in Bucharest and one in Cluj. It is worth mentioning that the Bucharest tribunal sentenced only 187 people.4 The rest were sentenced by the tribunal in Cluj. One must also note that, in general, harsher sentences were pronounced by the Cluj tribunal (set up on June 22, 1 Marcel-Dumitru Ciucă, “Introducere” in Procesul maresalului Antonescu (Bucharest: Saeculum and Europa Nova, 1995-98), vol. 1: p. 33. 2 The public prosecutors were named by communist Minister of Justice Lucret iu Pătrăşcanu and most, if not all of them were loyal party members, some of whom were also Jews.
    [Show full text]
  • Clark, Roland. "Reaction." Sectarianism and Renewal in 1920S Romania: the Limits of Orthodoxy and Nation-Building
    Clark, Roland. "Reaction." Sectarianism and Renewal in 1920s Romania: The Limits of Orthodoxy and Nation-Building. London,: Bloomsbury Academic, 2021. 77–85. Bloomsbury Collections. Web. 24 Sep. 2021. <http://dx.doi.org/10.5040/9781350100985.ch-004>. Downloaded from Bloomsbury Collections, www.bloomsburycollections.com, 24 September 2021, 21:07 UTC. Copyright © Roland Clark 2021. You may share this work for non-commercial purposes only, provided you give attribution to the copyright holder and the publisher, and provide a link to the Creative Commons licence. 4 Reaction The process of unifying four different churches into a single patriarchate understandably caused some people to worry that something was being lost in the process. Tensions between metropolitans and bishops reflected dissatisfaction among parish clergy and laypeople as well, which in some cases resulted in the formation of new religious movements. As a society experiencing extraordinary social and political upheavals, including new borders, a nationalizing state, industrialization, new communication and transportation networks and new political ideologies, inter-war Romania was a fecund environment for religious innovation. With monasticism in decline and ever higher expectations being placed on both priests and laypeople, two of the most significant new religious movements of the period emerged in regions where monasticism and the monastic approach to spirituality had been strongest. The first, Inochentism, began in Bessarabia just before the First World War. Its apocalyptic belief that the end times were near included a strong criticism of the Church and the state, a critique that transferred smoothly onto the Romanian state and Orthodox Church once the region became part of Greater Romania.
    [Show full text]
  • Lista Cercetătorilor Acreditaţi
    Cereri aprobate de Colegiul C.N.S.A.S. Cercetători acreditaţi în perioada 31 ianuarie 2002 – 23 februarie 2021 Nr. crt. Nume şi prenume cercetător Temele de cercetare 1. ABOOD Sherin-Alexandra Aspecte privind viața literară în perioada comunistă 2. ABRAHAM Florin Colectivizarea agriculturii în România (1949-1962) Emigraţia română şi anticomunismul Mecanisme represive sub regimul comunist din România (1944-1989) Mişcări de dreapta şi extremă dreaptă în România (1927-1989) Rezistenţa armată anticomunistă din România după anul 1945 Statutul intelectualului sub regimul comunist din România, 1944-1989 3. ÁBRAHÁM Izabella 1956 în Ardeal. Ecoul Revoluţiei Maghiare în România 4. ABRUDAN Gheorghe-Adrian Intelectualitatea şi rezistenţa anticomunistă: disidenţă, clandestinitate şi anticomunism postrevoluţionar. Studiu de caz: România (1977-2007) 5. ACHIM Victor-Pavel Manuscrisele scriitorilor confiscate de Securitate 6. ACHIM Viorel Minoritatea rromă din România (1940-1989) Sabin Manuilă – activitatea ştiinţifică şi politică 7. ADAM Dumitru-Ionel Ieroschimonahul Nil Dorobanţu, un făclier al monahismului românesc în perioada secolului XX 8. ADAM Georgeta Presa română în perioada comunistă; scriitorii în perioada comunistă, deconspirare colaboratori 9. ADAMEŞTEANU Gabriela Problema „Eterul”. Europa Liberă în atenţia Securităţii Scriitorii, ziariştii şi Securitatea Viaţa şi opera scriitorului Marius Robescu 10. ADĂMOAE Emil-Radu Monografia familiei Adămoae, familie acuzată de apartenență la Mișcarea Legionară, parte a lotului de la Iași Colaborarea cu sistemul opresiv 11. AELENEI Paul Istoria comunei Cosmești, jud. Galați: oameni, date, locuri, fapte 12. AFILIE Vasile Activitatea Mişcării Legionare în clandestinitate 13. AFRAPT Nicolae Presiune şi represiune politică la liceul din Sebeş – unele aspecte şi cazuri (1945-1989) 14. AFUMELEA Ioan Memorial al durerii în comuna Izvoarele, jud.
    [Show full text]
  • Metropolis of Bukovina of the Romanian Orthodox Church (Interwar Period)
    История 131 УДК 94(477.85)"1919/1940" UDC DOI: 10.17223/18572685/57/9 БУКОВИНСЬКА МИТРОПОЛІЯ У СКЛАДІ ПОМІСНОЇ РУМУНСЬКОЇ ПРАВОСЛАВНОЇ ЦЕРКВИ (МІЖВОЄННИЙ ПЕРІОД) М.К. Чучко Чернівецький національний університет ім. Ю. Федьковича Україна, 58012, м. Чернівці, вул. Коцюбинського, 2 E-mail: [email protected] Авторське резюме У дослідженні висвітлюється проблема адміністративно-територіального устрою і духовної юрисдикції православної церкви на Буковині в контексті історичних подій, пов’язаних зі зміною державної приналежності цього етноконтактного регіону, який знаходиться на стику східнослов’янського і східнороманського світів. Відзначено, що після включення Буковини до Румунського королівства Буковинська митро- полія увійшла до складу автокефальної Румунської православної церкви та зазнала уніфікації в рамках Румунського патріархату. Незважаючи на негативні явища то- тальної румунізації церковної сфери, у міжвоєнний період спостерігаються також певні позитивні зрушення в житті Буковинської митрополії: будівництво нових храмів, відкриття монастирів, підпорядкування митрополиту Буковинського право- славного релігійного фонду, розвиток духовної освіти. Суттєві корективи в церковне життя православного населення Буковини і Хотинського повіту Бессарабії внесла Друга світова війна, що було пов’язано з евакуацією духовенства з північної частини краю до Румунії в 1940 р. Ключові слова: православна церква, Буковина, етноконтактний регіон, Буковин- ська митрополія, Румунська православна церква, міжвоєнний період. 132 2019. № 57 БУКОВИНСКАЯ
    [Show full text]
  • Naştere Svetlana BOTEZATU - the 60Th Years CONSEMNĂRI / of Birth Anniversary
    http://libruniv.usb.md Confluente, Bibliologice Revistă de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării CB 1 - 2, 2011 Confluenţe Bibliologice Revistă de biblioteconomie şi ştiinţele informării a Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat“ Alecu Russo” Nr. 1 - 2 (23-24), 2011 Director: Elena HARCONIŢA Redactor - şef: Anatol MORARU Colegiul de redacţie: Lina MIHALUŢA, director-adjunct Valentina TOPALO, şef CD al ONU, şef Serviciu Manifestări Culturale Silvia CIOBANU, şef Serviciu Marketing. Activitate Editorială Elena STRATAN, şef Serviciu Cercetare. Asistenţă de Specialitate Alexe RĂU, directorul-general al Bibliotecii Naţionale din Republica Moldova Silvia GHINCULOV, dr. în ştiinţe economice, directorul Bibliotecii Ştiinţifice ASEM Radu MOŢOC, inginer, secretarul Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina, Filiala Galaţi Maria ŞLEAHTIŢCHI, dr. în ştiiinţe filologice, conf. univ. Universitatea de Stat„ Alecu Russo”, Bălţi Nicolae ENCIU, dr. hab. în ştiinţe istorice Lector: Galina MOSTOVIC, profesor, grad de calificare superior Coperta / viziune grafică / tehnoredactare / machetare: Silvia CIOBANU, şef Serviciu Marketing. Activitate Editorială Achiziţii recente (notiţe bibliografice): Ana NAGHERNEAC, bibliotecar principal Adresa redacţiei: str. Puşkin, 38, mun. Bălţi, 3100, Republica Moldova Tel/fax: (231)23362 E-mail: [email protected] Web: http://libruniv.usb.md Tiparul: Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat„ Alecu Russo” din Bălţi © Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat„ Alecu Russo” ISSN: 1857 - 0232 Sumar / Summary CARTEA
    [Show full text]
  • Personalitatea Mitropolitului Visarion Puiu Reflectată În Fonduri Şi Colecţii Arhivistice
    PERSONALITATEA MITROPOLITULUI VISARION PUIU REFLECTATĂ ÎN FONDURI ŞI COLECŢII ARHIVISTICE Elena l s t r5ţcscu În urmă cu şase decenii, mai precis în primăvara anului 1944, atun i c cfmd Armata Roşie se apropia vertiginos de graniţele României. mitropolitul Visarion Puiu încredinţa spre păstrare directorului general al Arhivelor S a ul ui profesorul , universitar Aurelian Sacerdoţeanuj un număr impresionantt t de documente referitoare la viaţa şi activitatea sa în slujba redin ei creştine şi a neamului c ţ românesc. În ultimul lot de documente donare se ana un întreg geamantan plin cu acte şi înscrisuri privind Misiunea Bisericească Română pentru Transnistria. la Odessa, pe care a condus-o timp de un an, în perioada de 1 decembrie 1942- 1 decembrie 1943. Din motive lesne de înţeles, preţiosul fo nd arhivistic Visarion Puiu a fost pus la dispoziţia cercetătorilor abia după evenimentele el in decemb ri e 1989, primele rezultate concretizându-se în semnalarea izvoarelor, mai întâi în publicaţiile de istorie şi cultură sau în cadrul unor manifestări ştiinţi fi ce consacrate zilelor de naştere, 27 februarie, şi de trecere la cele veşnice, 20 august, după care interesul pentru iniţiativele şi activităţile acestui înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, a căpătat o amploare cu totul deosebită. Până în prezent s-au crist:llizat " deja nişte direcţii tematice cum ar fi "călugărul-ostaş , cum 1-a numit Nicolae Iorg�t pe Visarion Puiu, patriotul", cărturarul", organizator al B.O.R.'', corifeu " " " al învăţământului teologic, ctitor de aşezăminte şi resta a r de monu mente o . " " ur t "misionarul , "bunul gospodar , "vizionarul unităţii creştine şi al prăbuşirii comunismului", apostol al unităţii românilor de pretutindeni şi altele.
    [Show full text]
  • Mitropolitul Visarion Puiu, Pedagog Eminent Сi Înv Tor Al Neamului Românesc
    Simpozionul Pedagogic Internaţional VALORILE MORAL-SPIRITUALE ALE EDUCAŢIEI fragmentarism în instruire Тi educaie, să abandonăm moda de a îmbâcsi capul tineretului cu obiecte separate. Astfel căpătăm specialiТti, dar nu profesioniТti, personalităi” [3, p. 4]. „яe ce în clasele primare procentul reuТitei elevilor este mult mai înalt decât în clasele superioare? Pentru că în clasele primare toate obiectele-s predate de un singur învăătorй Сi el, învăătorul, volens-nolens, structurează cunoТtinele, integrează obiectele. Cum elevii trec în treapta a doua, tabloul se schimbăй Muli elevi pierd interesul faă de unele obiecte, iau note proaste, cad uТor în dizgraieй Asta se întâmplă de aceea că nimeni n-are grijă de structurarea Тi integrarea cunoТtinelor pe baza obiectelor apropiate, înrudite” [3, p. 4]. юreaia Тtiinific Тi întreaga activitate a remarcabilului om de Тtiin Тi pedagog Mihail Terentii constituie un patrimoniu de referin al culturii noastre naionaleй Promovarea valorilor spirituale alturi de eficientizarea asimilrii cunoТtinelor prin metode potrivite, moderne reprezint o contribuie mereu actual pentru educarea Тi instruirea generaiilor tinere. Bibliografie 1. Rolul învăătorului cercetător în procesul instructiv-educativ. Sub red. M.A. Terentii Тi P.N. Panico. юhiТinu: Сtiina, 1978. 2. Terinte M. юonferina U.N.E.S.C.O. – эucureТtiй (Interviu realizat de Leonid Busuioc). În: Fclia, 1992, 18 septembrie, p. 3-4. 3. Terinte M. Esena reformei: a educa Тi a creТte personalităiй Reflecii pe marginea noii юoncepii de dezvoltare a învăământuluiй (Interviu realizat de Ion Stici). În: Moldova Suveran, 1994, 24 noiembrie, p. 4. 4. йй . : й й йй , йй й : , 1985, й 6-24. 5. йй й : Ш, 1978.
    [Show full text]
  • The Supreme Commander of the Army the Department of the Civil Government of Transnistria Ordinance No
    Annex The Supreme Commander of the Army the Department of the Civil Government of Transnistria Ordinance no. 23 We, ION ANTONESCU, Marshal of Romania, Commander-in-Chief of the Army: Through Professor G. ALEXIANU, Civil Governor; With regard to the fact that there is a large jewish population on the territory of Transnistria which has been evacuated from various battle-zones, in order to protect the rear of the front; With regard to the need to organize communal living for this evacuated population; Seeing that this population must find a means of existence on its own account and through labour; By virtue of the full powers accorded by Decree no. 1 of 19 August 1941, issued at Tighina; We command: Article 1 All jews who have come from the battle-front in Transnistria, as well as jews from Transnistria, who for the same reasons were moved into various centres, or those who remain to be moved, are subject to the rules of life established by this present ordinance. Article 2 The Inspectorate of Gendarmes in Transnistria determines the localities where the jews can be housed. The Jews will be housed with regard to the size of their family in the dwellings abandoned by the Russian or jewish refugees. Each family of jews who receive a dwelling will be obliged to tidy it up forthwith and to keep it clean. If there are not enough of these dwellings, the Jews will also be housed in private homes, which will be allocated to them, for which they will pay the determined rent.
    [Show full text]
  • Romeo-Valentin MUSCĂ ORTODOXIA MIORIŢICĂ 2
    Romeo-Valentin MUSCĂ ORTODOXIA MIORIŢICĂ Romeo-Valentin MUSCĂ – născut la 4 septembrie 1967 la Creştinismul valah, de la gotul Ulfila la evreul Wurmbrand Odobeşti – Vrancea. A studiat între 1988-1993 la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Bucureşti. A urmat în paralel, între 1991-1994, cursurile Facultăţii de Istorie din Bucureşti. Din 1994 a făcut cercetări la Facultatea de Teologie Catolică a Universităţii Pontificale Mizericorde din Fribourg (Elveţia) unde a obţinut, în 2000, un doctorat în teologia latină medievală. Între 2001-2004 a făcut cercetări post-doctorale la Facultatea Autonomă de Teologie Protestantă de la Universitatea din Geneva, pregătind o lucrare despre gândirea religioasă românească din secolul al XX-lea. Lucrări publicate: Essai sur la pensée eucharistique médievale latine. Regarde ortodoxe, Ed. Pallas, Focşani, 2004; Biserici mutilate. O radiografie a patrimoniului religios din Ţara Vrancei şi Ţinutul Putnei, Ed. Pallas, Focşani, 2006; Ortodoxia mioriţică. Creştinismul valah, de la gotul Ulfila la evreul Wurmbrand, Ed. Pallas, Focşani, 2006; În pregătire: Essai sur la pensée religieuse roumaine du XXe siècle; Rezistenţa anticomunistă din Ţara Vrancei; 2 Romeo-Valentin MUSCĂ Coperta 1: Boteitul oilor în Vrancea Arhaică, una din puţinele tradiţii care au rezistat până în zilele noastre. Amestec de practici ancestrale şi ritualuri creştine, Boteitul oilor este o simbioză a convieţuirii dintre religiozitatea precreştină şi creştinismul ortodox pe pământurile unde s-a născut, nu întâmplător, capodopera folclorului valah, Mioriţa. Coperta 2 : Catedrala «Cuvioasa Paraschiva» din Focşani – Vrancea, începută în 2001, în care s-au investit sume fabuloase din Fondul Solidaritatea, cu complicitatea tacită a Protoieriei Focşani. La câteva sute de metri de centrul municipiului Focşani, există două biserici monument istoric abandonate ce ar fi putut fi consolidate şi restaurate cu banii îngropaţi în fundaţiile Catedralei.
    [Show full text]
  • Ii Mitropoliţii Blajului De La 1850 La 1918
    II MITROPOLIŢII BLAJULUI DE LA 1850 LA 1918 Prin Bula Ecclesiam Christi ex omni lingua, la jumătatea veacului trecut, Papa Pius al IX-lea ridică Episcopia română unită la rangul de Arhiepiscopie şi Mitropolie. Primul Mitropolit pe scaunul Blajului a fost Alexandru Şterca Şuluţiu. MITROPOLITUL ALEXANDRU ŞTERCA ŞULUŢIU (1850-1867) Înfrângerea orgoliului unguresc pe câmpiile româneşti ale Şiriei (1848) nu a dus la soluţionarea definitivă a conflictelor politice în Transilvania. Pentru a restabili echilibrul între ungurii care afirmau că luptă pentru libertate, şi românii care doreau de secole să se emancipeze din legăturile aşa-zisei libertăţi ungureşti, Curtea de la Viena a introdus în Transilvania regimul militar al generalului guvernator Wohlgemuth, revenind la politica “absolutistică” pentru alţi 10 ani (1850-1860). Înfrângerile Austriei la Magenta şi Solferino au dus la răsturnarea acestui regim şi la înlocuirea lui prin “Regimul Constituţional” (1860-1867). În acest timp, ungurii, profitând de greutăţile prin care trecea imperiul, au propus Austriei sistemul de guvernare “dualist”, care a putut prelungi cu alţi 51 de ani agonia imperiului austriac. Mitropolitul Şuluţiu a murit înainte de a vedea consolidarea acestui sistem, care a fost pentru românii din Transilvania o perioadă de mari încercări şi sacrificii. Viaţa şi studiile. Alexandru Şterca Şuluţiu s-a născut la 15 februarie 1794 în Abrud, [85] vechi centru naţionalist minier. După terminarea şcolii în comuna natală, s-a dus la Blaj, unde a terminat teologia. Căsătorindu-se, a fost numit capelan şi pe urmă protopop la Bistra. De acolo a trecut ca vicar foraneu la Şimleul Silvaniei, unde a rămas şi după moartea soţiei, până la alegerea episcopală.
    [Show full text]
  • Nedreptăţit Al Istoriei ·
    ACTAMOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS MITROPOLITUL VISARION PUIU (1879-1964) ­ nedreptăţit al istoriei · Pr. Florin ŢUSCANU lntre marile personalităţi ale Bisericii Ortodoxe Române, care şi-au înscris numele în panteonul nemuririi, prin jertfelnicia dragostei faţă de Biserica neamului, se înscrie şi mitropolitul Visarion Puiu, coleg de generaţie cu Mihail Sadoveanu, ambii născuţi la Paşcani. Pe numele de botez, Victor, s-a născut în Paşcanii-gării (partea de jos a oraşului), la 27 februarie 1879, în familia conductorului de tren Ioan Puiu. Studiile elementare le face la .Şcoala nemţească particulară" din Paşcani, după care urmează o .Şcoală de Stat" în Roman. ln toamna anului 1891 , cu sprijinul directorului loanichie Fior Băcăuanul (Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului}, este înscris în anul 1, la Seminarul .Sf. Gheorghe" - Roman. Printre profesori, 1-a avut la lb. română, pe Calistrat Hogaş, despre care mitropolitul amintea în însemnările sale: .Sever şi exigent, dar drept. Lui îi datorez primele compuneri stilistice bunişoare şi primele îndemnări de a citi literatură română şi străină." Cel care i-a acordat binecuvântarea pentru a urma Seminarul din Roman, a fost episcopul Melchidisec Ştefănescu (1823-1892), membru al Academiei Române (1870), mare cărturar, istoric, editor şi autor de manuale. Figura acestui vlădică, Melchidisec, nota mitropolitul Visarion, era cople­ " şitoare, nu numai prin inalta sa situaţie ierarhică în biserică, ci prin complexul de lucruri ce-l înconjurau, ca pe cineva superior prin sine însuşi." Tn toamna anului 1894, este transferat la .Seminarul Veniamin Costachi" din laşi (Seminar superior cu 5 clase), care funcţiona "în marele palat al prinţului Mihail Sturdza, fost domn al Moldovei". Aici la laşi, i se trezeşte gustul pentru lectură, luând cărţi cu împrumut de la librarul Şaraga şi de la anticarul Kupperman .
    [Show full text]
  • Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii De Stat "A.Russo"
    BIBLIOTECA ŞTIINŢIFICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI Colecţia Biblioteca - 65 Biblioteca Ştiinţifică - 65 de ani în rolul de partener şi inovator al procesului educaţional şi de cercetare ştiinţifică universitară Materialele conferinţei ştiinţifice 15 decembrie 2010 Bălţi, 2011 CZU 027.7(478)(063) B 51 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii "Biblioteca Ştiinţifică – 65 de ani în rolul de partener şi inovator al procesului educaţional şi de cercetare ştiinţifică universitară", conf. şt. (2010 ; Bălţi). Biblioteca Ştiinţifică – 65 de ani în rolul de partener şi inovator al procesului educaţional şi de cercetare ştiinţifică universitară : Materialele conf. şt., 15 dec. 2010 / Bibl. Şt. a Univ. de Stat "Alecu Russo" din Bălţi ; coord. : Elena Harconiţa (red.) ; colegiul de red. : Lina Mihaluţa, Elena Stratan ; lector : Galina Mostovic ; rez. în lb. engl. : Valentina Topalo, Lidia Alexanchin ; design/cop./machetare : Silvia Ciobanu. - Bălţi, 2011. – 202 p. – (Biblioteca – 65). Antetit.: Bibl. Şt. a Univ. de Stat "Alecu Russo" din Bălţi. – Rez.: lb. engl. – Bibliogr. la sfârşitul art. ISBN 978-9975-50-052-4. 027.2:378.4(478-21)(082) B 51 Coordonator: Elena HARCONIŢA Colegiul de redacţie: Elena HARCONIŢA Lina MIHALUŢA Elena STRATAN Lector: Galina MOSTOVIC Rezumate în limba engleză: Valentina TOPALO Lidia ALEXANCHIN Design/coperta/machetare: Silvia CIOBANU © Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi, 2011 http://libruniv.usb.md str. Puşkin, 38, Bălţi, MD 3121 Republica Moldova tel/fax: (0231) 2 33 62, e-mail: [email protected], web: http://libruniv.usb.md; blog: http://bsubalti.wordpress.com/; twitter: http: //twitter.com/BSU_Alecu_Russo; YouTube - http://www.youtube.com/user/libr univ; slideshare: http://slideshare.net/libruniv; flickr - http://www.flickr.com/ photos/bsu_balti/ ISBN: 978-9975-50-052-4 SUMAR: FELICITĂRI / Congratulations Rectorul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, prof.
    [Show full text]