Simpozionul Pedagogic Internaţional VALORILE MORAL-SPIRITUALE ALE EDUCAŢIEI fragmentarism în instruire Тi educaie, să abandonăm moda de a îmbâcsi capul tineretului cu obiecte separate. Astfel căpătăm specialiТti, dar nu profesioniТti, personalităi” [3, p. 4]. „яe ce în clasele primare procentul reuТitei elevilor este mult mai înalt decât în clasele superioare? Pentru că în clasele primare toate obiectele-s predate de un singur învăătorй Сi el, învăătorul, volens-nolens, structurează cunoТtinele, integrează obiectele. Cum elevii trec în treapta a doua, tabloul se schimbăй Muli elevi pierd interesul faă de unele obiecte, iau note proaste, cad uТor în dizgraieй Asta se întâmplă de aceea că nimeni n-are grijă de structurarea Тi integrarea cunoТtinelor pe baza obiectelor apropiate, înrudite” [3, p. 4]. юreaia Тtiinific Тi întreaga activitate a remarcabilului om de Тtiin Тi pedagog Mihail Terentii constituie un patrimoniu de referin al culturii noastre naionaleй Promovarea valorilor spirituale alturi de eficientizarea asimilrii cunoТtinelor prin metode potrivite, moderne reprezint o contribuie mereu actual pentru educarea Тi instruirea generaiilor tinere.

Bibliografie 1. Rolul învăătorului cercetător în procesul instructiv-educativ. Sub red. M.A. Terentii Тi P.N. Panico. юhiТinu: Сtiina, 1978. 2. Terinte M. юonferina U.N.E.S.C.O. – эucureТtiй (Interviu realizat de Leonid Busuioc). În: Fclia, 1992, 18 septembrie, p. 3-4. 3. Terinte M. Esena reformei: a educa Тi a creТte personalităiй Reflecii pe marginea noii юoncepii de dezvoltare a învăământuluiй (Interviu realizat de Ion Stici). În: Moldova Suveran, 1994, 24 noiembrie, p. 4. 4. йй . : й й йй , йй й : , 1985, й 6-24. 5. йй й : Ш, 1978.

Gheorghe BADEA,ăCtlinăURSERESCU (Româniaд

MITROPOLITUL VISARION PUIU, PEDAGOG EMINENT СI ÎNVTOR AL NEAMULUI ROMÂNESC

Résumé. Les auteurs ont examiné l’activité pédagogique du grand métropolite Visarion Puiu (1879-мфспд et son dévotement pour l’éducation intellectuelle et morale des villageois.

Hotrârea Institutului de Сtiine ale Educaiei din юhiТinu de a organiza, împreun cu mitropolia юhiТinului Тi a Întregii Moldove Тi cu Institutul de Сtiine ale Educaiei din эucureТti, primul Simpozion Pedagogic Internaional „Valorile morale-spirituale ale Educaiei” constituie mrturia Тi dovada cercetrii profunde, cu multe roade Тi cu utile efecte, a oamenilor de Тtiin, care trudesc cu osândire pe ogorul Educaiei ce îi cheam Тi îi aТteapt pururi s-l deseleneascй - 104 - Simpozionul Pedagogic Internaţional VALORILE MORAL-SPIRITUALE ALE EDUCAŢIEI

Din tematica propus ne-a atras imediat titlul Profiluri de pedagogi: valori intelectuale /umanistice Тi gândul ne-a purtat la unul dintre marii ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, mitropolitul Visarion Puiu, pstor Тi lupttor, pe care Nicolae Iorga îl numea „clugr ostaТ” Тi îl considera cel mai învat cleric românй Din dorina de a-l readuce în amintirea noastr Тi, mai ales, în memoria autoritilor ecleziale, care Тi-au creat habitudinea de a împinge spre uitare, spre întunericul istoriei neadevrate, faptele luminoase ale grandioТilor, maiestuoТilor conductori ai Bisericii naionale, aТa cum autoritile laice vor s trag vlul neТtiinei Тi uitrii peste figurile falnice, magnifice ale eroilor neamului, vom prezenta câteva date din viaa Тi activitatea mitropolitului Visarion Puiu, singurul ierarh care a pstorit în aproape toate provinciile româneТti Тi în Occident. Viitorul mitropolit Visarion (din botez numit Victor) s-a nscut în 1879, la PaТcaniц a studiat la seminariile teologice din Roman Тi din IaТiц în 1900 devine student la Facultatea de Drept. În decembrie 1905, tânrul liceniat Victor Puiu este tuns în monahism Тi hirotonit în Diacon de episcopul Romanului, . În ianuarie 1907, va pleca la studii la vestita Academie Teologic de la Kiev. Prima sa preocupare la Kiev a fost însuТirea corect Тi imediat a limbii ruse; cunoaТterea perfect a acestei limbi o va dovedi din anul 1908: fiind arhimandrit de scaun la Catedrala din Galai, a oficiat în limba rus mai multe Te Deum-uri la Consulatul general rusesc pentru familia arului Nicolae al II- lea, vrul viitoarei regine Maria a Românieiй La 2 iunie 1914, când întreaga familie imperial rus a vizitat oraТul юonstana, slujba a fost svârТit în limba rus de Visarion Puiu. Interesant este c arhimandritul Visarion nu a vrut s primeasc decoraia oferit de arul Nicolae al II-lea; în schimb, arul i-a trimis în dar un rând de veТminte preoeТtiй Impresionat de frumuseea Тi fastul veТmintelor, Visarion Puiu le-a druit Mnstirii Neam în 1921, pe când era episcop de ьrgeТй În 1909, arhimandritul Visarion este numit vicar al Eparhiei яunrii de Jos Тi director al Seminarului Teologic „Sfй ьndrei” din Galai, la propunerea episcopului Pimen Georgescu, viitor mitropolit al Moldovei. La 1 septembrie 1918, Nicodim Munteanu, episcop de HuТi Тi lociitor de arhiepiscop al юhiТinului Тi Hotinului, îl cheam s fie director al Seminarului din юhiТinu, iar peste o lun îl va numi exarh al mnstirilor din Basarabia. Inspeciile fcute la mnstirile din Basarabia i-au facilitat înelegerea strilor de lucruri din Basarabia Т ia constatat cât de puin cunoТteau guvernanii de la эucureТti, mai ales conductorii bisericeТti, noua provincie revenit la patria-mamй La 17 septembrie 1918, a fost ales preТedinte al Societii Istorice-Arheologice эisericeТti din юhiТinu, instituie de prim importan a clerului basarabean, al crei scop era cercetarea trecutului istoric al aТezrilor bisericeТti din Moldova de Rsritй Strbtând întreaga Basarabie ca exarh al celor 30 de mnstiri basarabene, va avea posibilitatea de a aduna un bogat material documentar Тi de a publica în Revista Societăii Istorice-Arheologice эisericeТti din юhiТinău, nr. XI, 1919, singura lucrare consacrat vechilor mnstiri din Basarabia. Amintim, de asemenea, c la 29 decembrie 1918 a fost numit preТedinte al Societii Culturale-Misionare „Fria naТterii Lui Hristos”, una dintre cele mai fecunde societi culturale din Basarabia, care slujea cauza naional Тi credina neamului. În 1921, este chemat la înalta slujire arhiereasc pe seama scaunului de la ьrgeТ гdeТi el însuТi protestase, pentru c scaunul era liber prin malversaiuni ale guvernului Тi ale - 105 - Simpozionul Pedagogic Internaţional VALORILE MORAL-SPIRITUALE ALE EDUCAŢIEI

Sfântului Sinod), iar în 1923 a fost ales episcop al Hotinului, una dintre cele 2 eparhii înfiinate în Basarabia. яup 12 ani de pstorie fructuoas, în Episcopia Hotinului, cu reТedina la эli, strdaniile Тi realizrile lui, îndeplinite cu multe greuti erau prea puin cunoscute de Sfântul Sinod. Dezgustat de starea de apatie din Conducerea Bisericii, episcopul Visarion voia s se retrag la o mnstire din arй Dar, dup trecerea la cele veТnice, în 1935, a mitropolitului Nectarie al Bucovinei, Octavian Goga, Alexandru Lapedatu Тi alte personaliti care cunoТteau caracterul lui Visarion Puiu Тi lupta lui permanent pentru ridicarea nivelului cultural al clerului mirean, monahal Тi al ierarhiei, l-au convins s accepte scaunul vacant al Mitropoliei Bucovinei. Dorea înflorirea instituiilor bisericeТti, formarea unui cler treaz Тi activ, care s întreasc credina religioas în popor. Dar piedici îi puneau membrii Sinodului care erau stpânii de interese strine Bisericii. Cloaca din jurul regelui Carol al II-lea, din care fceau parte bucovineanul , ardeleanul Viorel Tilea Тi ali membri ai guvernului: foТtii prim-miniТtri Armand юlinescu Тi Gheorghe Ttrscu, maiorul Teofil Sidorovici Тi unii sinodali l-au denigrat, l-au târât în procese, au folosit acte false (inclusiv decretul regal fals din 15 mai 1940), au esut intrigi, minciuni, calomnii. Toi urmreau un singur scop: jefuirea Fondului Bisericesc al Bucovinei. Vzând intrigile politicienilor sub oblduirea regelui Carol al II-lea într-un mediu clerical local amorit, constatând slbiciunea, lâncezeala Тi totala dezinteresare ale Sinodului Тi amintindu-Тi nedreptile, calomniile, intrigile Тi denigrrile din partea Sinodului Bisericii noastre Тi din partea guvernelor corupte de la эucureТti pe care le-au suferit muli ierarhi гmitropoliii primai Ghenadie Petrescu Тi Conon ьrmescu-Donici, episcopul Gherasim Safarim al Romanului, episcopul Dionisie Erhan Тi, mai ales, mitropolitul Gurie Grosu al Basarabiei); neuitând alegerea din motive politice Тi necanonice a unor arhierei, precum mitropoliii primai Iosif Gheorghian Тi Miron Cristea, Visarion Puiu a hotrât în mai 1940 s se retrag din scaunul mitropolitan al Bucovinei; în loc s-i apere autoritatea lui Visarion Puiu, Sinodul l-a pensionat forat, la vârsta de 59 de ani. Învatul mitropolit Visarion Puiu s-a retras cu demnitate la casa de odihn de la schitul Vovidenia de la Mnstirea Neam, unde a meditat Тi a scris. Dar cei care îl cunoТteau cu adevrat Тi-l respectau Тi care considerau c este un om de real valoare, cinstit Тi energic, dup cum îi scria Ion Petrovici, noul ministru al Culturii Naionale Тi Cultelor, mareТalului nu l-a uitat. MareТalul l-a numit, la 16 noiembrie 1942, Тef, cu rang de mitropolit, al Misiunii эisericeТti Române pentru Transnistria, cu reТedina la Odesa; el va îndeplini aceast funcie între decembrie 1942 Тi 14 decembrie 1943, remarcându-se prin demnitate Тi responsabilitate bisericeascй Primind îngduina de a-Тi îngriji sntatea în Occident, Visarion Puiu va profita de misiunea încredinat de patriarhul Nicodim de a reprezenta, la , Biserica Ortodox Român la hirotonire a unui episcop ortodox croat Тi va pleca în pribegie în Austria, Italia, Elveia, Frana, deoarece înelesese c este o victim a timpului Тi a vremurilor. La 21 februarie 1946, Tribunalul Poporului din эucureТti l-a considerat criminal de rzboi Тi l-a condamnat la moarte în contumacie. Supus puterii politice Тi lipsit de verticalitate, de demnitate, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române l-a caterisit la 28 februarie 1950. - 106 - Simpozionul Pedagogic Internaţional VALORILE MORAL-SPIRITUALE ALE EDUCAŢIEI

În 1945, mitropolitul Visarion a influenat Eparhia Ortodox a Românilor din Strintate, cu sediul la , pe care a condus-o pân în 1958. Va trece la cele veТnice la 10 august 1964, lâng Chateau-Thiery Тi ulterior va fi reînhumat în cimitirul Mont Parnasse din Paris. яup obiceiul ei, parc i-ar fi fost puin jen Тi mult team, Biserica Ortodox Român l-a reabilitat pe Visarion Puiu la 25 septembrie 1990, târziu Тi mai mult pe tcuteй юâteva dintre scrierile mitropolitului Visarion Puiu: ьdevăruri crude, Glas în pustie, Cultura bisericească de azi, Memoriul prezentat regelui Carol al II-lea, precum Тi declaraiile Тi corespondena lui din perioada în care a condus mulimea ortodox din Transnistria, trebuie studiate cu acribie, cu statornic Тi permanent preocupare, cu migal Тi cu conТtiinciozitate, deoarece a cercetat, folosind tonul polemic, dur, violent, lipsurile simite de Biserica noastr Ortodox, din care voia s fac o instituie lumintoare, în care clerul înalt Тi clerul de mir s fie alctuit din vrednici ucenici ai Lui Iisus Hristos. De aceea, a luptat pentru înlarea învmântului religios, pentru pregtirea cultural a clerului, pentru o nou Тi canonic organizare bisericeasc, pentru un Sinod format din ierarhi distinТi, neatinТi de corupie, de vicii, de politicй Curajul cu care a luptat pentru înnoirea Bisericii Тi pentru conducerea ei de un cler conТtient de înalta sa misiune, cruia s nu-i lipseasc sufletescul „foc sacru”, pentru a pstra credina neamului, iar credincioТii s fie chemai la înelegerea dumnezeieТtilor învturiй De aceea, a fost prigonit, hulit, a suferit Тi zilele i s-au sfârТit în exil, departe de ar Тi de neamul suй În schimb, meritele îi erau recunoscute Тi respectate de striniц iat ce scria o publicaie din Londra (The Christian East, nr. 1-2, 1937): „ю este un om curajos o dovedeТte cartea sa ьdevăruri crude, care a revoluionat gândirea clerical român Тi a creat o nou er în educaia clerului român”й Din pcate, chestiunile bisericeТti, cercetate de mitropolitul Visarion Puiu, sunt Тi astzi adevăruri crude, iar el a rmas un glas care strigă în pustie. Ne oprim atenia, puin mai mult, asupra primei scrieri a mitropolitului Visarion Puiu Preoii săteТti (care la a doua Тi la a treia ediie a primit titlul Preoii satelor), deoarece aflm gândurile Тi sfaturile bune ale blândului pedagog, care dorea s fie cluz preoilor tineri, pe care-i îndemna spre o munc rodnic Тi de folos obТtesc, spre înlarea duhovniceasc Тi material a credincioТilor de la sate. Mica scriere Preoii săteТti a prut la эucureТti, în 1902, când, dup cum spune însuТi autorul în Prefaa ediiei a II-a, „abia isprvisem cursurile seminarului Veniamin din IaТi” [10, p. 7], „dorind (prin ediia a II-a din 1925, editat la Mnstirea яobruТa Тi tiprit la mnstirea Neamд a da un nou îndemn Тi sprijin preoimii de la sate, întru împlinirea misiunii frumoase ce are” [10, p. 7]. Dintr-un manuscris autobiografic, încheiat la эucureТti în martie 1944 гtiprit abia în 2004), înelegem preocuprile crturreТti ale tânrului seminarist de la IaТi, care dorea s îТi lumineze mintea prin superioritatea culturii teologice, într-o „vreme neprielnic pentru cler Тi credina religioas” Тi toat viaa a condamnat clerul incult Тi lipsit de interes, de dragoste, de grij (mai ales cel înaltд pentru tinerii pe care avea datoria s-i pregteasc pentru misiunea sacr a pstrrii credinei Тi a înduhovnicirii celor pstoriiй Amintindu-Тi studiile la Seminarul „Veniamin” din IaТi când, din lips de bani, citea cri cu împrumut de la librarul Сaraga Тi de la anticarul Kupperman, scria: „ьdaug, cu mult regret, c pe drumul acestei cultivri literare, de altfel, foarte necesar clerului, nu ne - 107 - Simpozionul Pedagogic Internaţional VALORILE MORAL-SPIRITUALE ALE EDUCAŢIEI cluzea nimeni dintre preoii Seminarului, iar unii pedagogi, în loc s ne îndrume Тi s ne sprijine în aceast nzuin, ne pedepseau, confiscându-ne crile Тi reducându-ne poriile la mas” [17, p. 34]. Om cult, cunosctor al scrierilor filosofice, pedagogice Тi literare ale marilor înelepi ai lumii vechi Тi noi, dorind Тi visând s lumineze minile celor tineri, viitorul mitropolit Visarion ne dezvluie adevruri vrednice de cunoscut Тi de aplicat de cei care se consacr misiunii de educare Тi de instruire a viitorilor ceteni ai patriei. De la Comenius (1592-1670) Тtim c „învtorului i se cere capacitatea de a preda: s Тtie, s poat Тi s învee pe altul. Învtorul s fie stpân pe învtur гînvatд, s fie priceput în a înva pe altul (didactic) Тi s fie dornic de a înva pe altul гs nu cunoasc lenea Тi suprareaд” [4, p. 21-22]. În romanul su pedagogic, Émile ou l’éducation, Jean-Jacques Rousseau (1712-1778) rezuma idealul su educativ în formula: „Nu v adresai numai unei laturi a sufletului omenesc, ci întregii sale fiine, ca unui tot unitar Тi nu-i impunei sarcini mai presus de puterile sale Тi în afar de nzuinele sale fireТti” [1, p. 189]. ьcelaТi lucru îl cerea Ion юreang într-un proces-verbal la începutul anului Тcolar 1865: „Un învtor capabil, activ Тi conТtiincios, poate a deТtepta Тi a dezvolta deodat câteТitrele însuТirile bune ale fiecrui copil: fizice, intelectuale Тi morale” [12, p. 482]. Comenius evidenia calitile învtorului: „Ingeniozitate, capacitate de judecat, sârguinй Unde nu se pred nimic, acolo nu se însuТeТte nimic; unde se pred confuz, acolo se însuТeТte confuz; unde se pred neglijent, acolo se însuТeТte neglijent” [4, p. 23]. De asemenea, pedagogul s fie stpânit de o continu perseveren, deoarece doar aТa este evident progresul în actul de învareй El aminteТte vechiul proverb Nulla dies sine linea (Nicio zi să nu treacă fără o linie), pe care Plinius cel эtrân (24-79) ni l-a transmis, fiind norma dup care se conducea renumitul pictor grec Apelles (sec. IV îйdйHйд pentru a arta importana exerciiului zilnic în meninerea Тi cultivarea talentului” [ibidem, p. 91]. Educatorul trebuie s foloseasc în procesul de educare o metod activ Тi intuitiv, scria Michel de Montaigne (1533-1592) în Les Essais. De aceea, critica pedanteria, preiozitatea, savantlâcul: „Eu ursc mai mult ca orice o Тtiin predant Magis magnos clericos non sum magis magnos sapientes (Cei mai mari clerici nu sunt cei mai mari înelepiд” [1, p. 38-39]. ьduga: „Ursc pe îneeleptul care nu este înelept pentru el însuТi” Тi îl cita pe poetul latin Ennius (239-169): Nequidquam sapere sapens qui ipse sibi prodesse non quiret (Zadarnică este înelepciunea dacă ea nu este utilă îneleptuluiд” [ibidem, p. 40-41]. юitându-l pe Cicero (106-43), Michel de Montaigne cere mare grij în alegerea educatorului Тi a metodei sale educative: „Obest plerumque is qui discere volunt, auctoritas eorum qui docent” г„Autoritatea celor care predau dăunează de multe ori celor care vor să învee”д (De natura deorum, 1, 5) [idem, p. 45]. Marele reformator al Тcolii româneТti, Spiru Haret (1851-1912), se ocup, în scrierea Chestiunea ărănească, de profilul educatorului: „Nimic mare Тi temeinic pentru binele stenilor nu se va putea întreprinde fr concursul acestor oameni pricepui, harnici Тi devotai гшpreoii Тi învtoriiд… Preoii steТti, ca Тi învtorii, ar putea s devin agenii cei mai buni Тi mai utili în campania pentru ridicarea moral Тi material a stenilorй Sunt convins c se afl Тi printre ei elemente foarte bune, care nu cer decât s li se dea putina Тi decizia de a se manifesta” [12, p. 500]. Michel de Montaigne ne spunea c educatorul trebuie s cunoasc individualitatea - 108 - Simpozionul Pedagogic Internaţional VALORILE MORAL-SPIRITUALE ALE EDUCAŢIEI elevului, pentru c nimeni nu este atât de prost încât s nu-l lumineze învturaй Citim la Înelepciunea lui Solomon (6, 12-14): „Înelepciunea este luminat Тi neînserat Тi cei care o iubesc o vd uТor Тi cei care o caut o gsescй Ea iese în cale celor care o doresc Тi li se arat ea, întâiй Cel care se scoal pentru ea dis-de-diminea nu se va osteni, cci o va afla Тezând la poarta lui”й Сi poetul latin Horaius (65 îйdйHй – 8 d.H.) spunea într-o Epistolă (1, 1, 39-40): „Nemo adeo ferus est ut non mitescere possit, Si modo culturae palientem commodet auren” г„Nimeni nu este atât de sălbatic, încât să nu poată fi domesticit, doar să-Тi ie urechea gata spre cultură”дй În cartea Preoii satelor, mitropolitul Visarion Puiu nu prezint mult teorie, ci foloseТte un principiu pedagogic antic, valabil Тi aplicabil Тi azi, care evideniaz fora educativ a exemplului: „Verba docent, exempla trahunt” г„Cuvintele te învaă, dar exemplele dau imbold, te pun în miТcareц Sfaturile învaă, exemplele te conving”дй Acest principiu îl aflm Тi la Comenius: „Pedagogul s-i arate copilului frumuseea, suavitatea Тi uТurina studiului; toate s fie predate prin exemple, prin precepte, prin aplicaie” [4, p. 26, 28]. În acest sens, Тi mai frumoase sunt versurile lui Goethe: „Grau, teuer Freund, ist alle Theorie Und grün des Lebens goldner эaum” г„юenuТie este, iubite prieten, orice teorie Сi verde este pomul aurit al vieii”д (Faust, I, „Odaia de studiu”д În prima parte a scrierii sale, viitorul mitropolit precizeaz adevrul de netgduit c ăranul e talpa ării, precum Тi un alt adevr de care nimeni nu se poate îndoi: „Tot binele Тi viitorul rii noastre atârn de la binele în care va tri ranul român Тi de viitorul ce îl vor croi – dup Dumnezeu – acei în mâna crora le st cârma vieii lui” [10, p. 8]. Este uТor de îneles c acela care voieТte Тi face bine ranului svârТeТte un bine riiй Preotul are rolul important în luminarea ranului Тi ridicarea lui din starea în care se aflц preoii trebuie „s fie conТtieni de sublima chemare Тi de poziia ce o au, ca Тi de nobila sarcin ce-Тi iau de Apostoli ai creТtinismului, de lumintori ai lumii, aТa cum Тi Biserica Тi lumea îi voieТte” [ibidem, p. 9]. Din pcate, dintr-o rea chibzuin a timpurilor, preotul stesc a fost uitat Тi aceia care hotrau rânduielile nu s-au gândit destul la preot, la sate, la эiseric Тi la întreaga arй Dar cuvântul Evangheliei a fcut s se surpe rtcirile Тi „preotul ine în Evanghelie toatâ raiunea, toat civilizaia, toat politica”й яeschizând Evanghelia Тi citind-o, preotul scoate în jurul su „tezaurul de lumin Тi perfeciune a crui cheie i-a dat-o Pronia divin” [idem, p. 11]. яup modelul lui Hristos, învmântul preotului este prin via Тi prin cuvântй Biserica îl consider mai mult ca exemplu decât ca orator. яac natura i-a refuzat darul cuvântului, viaa este cuvântul pe care îl îneleg toiй „Nici o limb omeneasc, spune autorul, nu e atât de elocvent Тi atât de convingtoare ca o virtute” [10, p. 11-12]! Visarion Puiu expune câteva dintre datoriile pe care s le îndeplineasc preotul potrivit cu nevoile stenilorй Trei datorii trebuie s îndeplineasc preotul: 1. S fac din pstoriii si adevrai oameni; 2. S îi înrâureasc pe oameni pentru a face din ei - 109 - Simpozionul Pedagogic Internaţional VALORILE MORAL-SPIRITUALE ALE EDUCAŢIEI adevrai creТtini Тi pururea s rmân aТaц 3. ьctiviti ale preoilor steТti care s fac bine limbii naionale, patriei, Тtiinei etc. [ibidem, p. 12]. În partea a doua a scrierii, Visarion Puiu consider c preotul stesc, considerat „printele stenilor” [10, p. 15], s dea sfaturi tuturor laolalt prin predici Тi mici conferine, iar prin îndemnuri fiecruia în parte, dându-se pe sine exemplu, s-Тi rânduiasc viaa de zi cu zi. Îl înva pe stean s aib o cas frumoas, igienic, s-Тi fac o grdin cu pomi roditori, cu zarzavaturi, s se hrneasc ferindu-se de boli, cerându-le s nu-Тi înece srcia Тi necazurile în alcool, s-Тi îngrijeasc Тi trupul, Тi sufletul, pentru c aceasta este o datorie moral a oricrui creТtin, mai ales a preotului. Preotul este acela care vine cel mai des în contact cu ranul, pentru care este Тi doctor sufletesc, Тi doctor trupesc. Preotul trebuie s-i învee pe steni cum s-Тi cultive pmântul, ce plante s cultive, ce trebuie s fac iarna, încât s nu stea în crâТme Тi acas s nu stea degeaba; s-Тi dreag uneltele pentru var, s învee o meserie гcizmrie, tâmplrie, fierrieд, s îТi îngrijeasc vitele care îl pot ajuta s triasc mai bine. Duminica trebuie s mearg la biseric, iar dup slujb s mearg acas Тi s citeasc împreun cu copiii Sfânta Scripturц dup prânz, s mearg la Тcoal, la o conferin a preotului sau a învtorului sau s-Тi viziteze rudele. Preotul stesc trebuie s se ocupe nu numai de partea material, ci s-Тi fac datoria, încât stenii s devin buni creТtini prin predici, prin cuvântri rostite în biseric, prin vizite la steniй Prima grij a preotului trebuie s fie casa lui, starea bisericii, care trebuie zidit sau reparat, precum Тi îngrijirea cimitirului. „эiserica este locul de unde preotul începe tot lucrul bun pentru pstoriii siц biserica este centrul de unde trebuie s porneasc Тi s se împrТtie asupra satului ca razele unei lumini toate actele bune pe care un preot e dator a le svârТi spre binele Тi fericirea stenilor… O biseric frumoas influeneaz mult Тi prin interiorul Тi prin exteriorul ei asupra sufletelor credincioТilor… O biseric, mare ori mic, dar curat, împrejur cu grdina cu pomi sau flori, mai e Тi semnul dup care se poate cunoaТte preotul, dup cum orice cas cu ce este în jurul ei ne vorbeТte despre stpân” [10, p. 23]. În biseric, în faa Sfântului Altar, preotul revars asupra credincioТilor bogia de învturi de tot felul Тi de mult folos; acest lucru îl poate face prin 5 feluri de cuvântri sau de predici: liturgice, dogmatice, morale, practice Тi ocazionale. Prin predicile cu coninut liturgic preotul are datoria s lupte pentru redeТteptarea sentimentului religios, împotriva îndeprtrii de эiseric, împotriva nefrecventrii bisericii, împotriva superstiiilor Тi a indeferentismului religios. De multe ori, preoii fac serviciul divin de mântuial, fr s predice, fr s se adreseze sufletului credincioТilorц preotul trebuie s le explice credincioТilor ce e Biserica, trecutul Bisericii, însemntatea ei pentru via, s explice momentele principale ale serviciului divin, s explice înelesurile simbolice ale sfintelor vase bisericeТti Тi ce înseamn adevratul cult al icoanelor [10, p. 24-25]. Predicile cu coninut dogmatic îl ajut pe credincios s-l cunoasc pe Dumnezeu, atât cât este dat puterilor omeneТti s-l cunoascц preotul trebuie s-L fac cunoscut pe Dumnezeu „prin o limb clar, frumoas, Тi uТor de îneles”, prin argumente teologice, cosmologice, morale Тi istorice. Preotul trebuie s explice în predicile dogmatice Simbolul credinei, învturile care alctuiesc miezul Legii, s explice credincioТilor care este rostul vieii Тi al lumii, care este rostul omului pe pmânt, ce se întâmpl dup moarte cu omul, ce sunt Sfintele Taine, care este folosul lor Тi de ce sunt em datori s le primim [ibidem, p. - 110 - Simpozionul Pedagogic Internaţional VALORILE MORAL-SPIRITUALE ALE EDUCAŢIEI

25-26]. Prin predicile cu coninut moral, preotul trebuie s-i învee pe oameni datoriile ctre Dumnezeu, ctre aproapele, ctre sine, ctre ar, ctre familie; preotul s-l învee s combat furtul omorul moral Тi trupesc, clevetirea; s-l învee ce este rugciunea, postul etc. [idem, p. 27-28]. Сi predicile cu coninut practic sunt importante, deoarece întresc luminarea stenilorц ei sunt învai care sunt foloasele Тcolii, sunt îndemnai s-Тi trimit copiii la învtur pentru a alunga întunericul intelectual, mai ales când e vorba de învtura fetelor; satul trebuie s aib un bun local de Тcoal, iar în ctunele îndeprtate de Тcoal s existe cantine Тcolare pentru copiii stenilorй De asemenea, preotul s-i învee cultura viermilor de mtase, apicultura, care, în satele pustiite Тi srcite, dispar Тi folosul lor se pierde. De asemenea, îi înva s-Тi pstreze portul naional, strmoТesc [10, p. 28-31]. Predicile ocazionale sunt rostite de preot în diferite împrejurri, unele chiar neaТteptate: moartea grabnic a unui stean, a unui fruntaТ al satului, al unui bun printe de familie, a unei mame model în viaa casnicй Predicile ocazionale sunt rostite Тi la srbtori naionale, dar Тi în momente de mari nenorociri, care se abat asupra satului sau asupra rii: epidemii, cutremure, rzboi etc. [10, p. 32]. În partea a IV-a a scrierii lui Visarion Puiu sunt artate câteva datorii ale preotului, nu doar la altar, ci Тi ca lumintor Тi printe al stenilorй Preotul trebuie s fie de mult folos rii: s descopere tezaurul preios al literaturii populare, care este comoara tuturor cunoТtinelor Тi care zace ascuns în sufletul ranilor noТtriй El trebuie s culeag produciile populare, s le studieze Тi s le publice: basme, poveТti, legende sfinte Тi profane, fabule, snoave, anecdote, ghicitori, colinde, oraii de la nuni, descântece, poezii populare, balade, doine, credine astrologice etc. Preotul trebuie s scoat la lumin trecutul istoric ori legendar al satului, s publice albume cu diferite vederi ale satului cu costumele purtate de locuitorii satelor, cu Тcoala, cu biserica Тi primria [ibidem, p. 33-35]. Preoii hirotonii au multe cunoТtine de psihologie, de logic, de pedagogie care sunt de mare folos pstorului sufletesc al stenilor Тi el nu trebuie s le neglijeze, ci s le completeze cât mai mult. Preotul vine în contact cu stenii în felurite ocazii, de aceea el cunoaТte mai bine decât alii gândurile ranului, isteimea, spiritul de observaie Тi de judecat, inteligena lui naturalй Preotul poate studia sentimentele ranului pentru a i le cunoaТte, pentru a-i afla puterea de voin, pentru a-i cultiva sentimentele. Sfânta datorie a preotului este de a-l face pe stean s cunoasc trecutul neamului Тi al rii, s Тtie cât de mare este neamul românesc, unde Тi cum se gseТte o parte din neam, s-i dezvolte dragostea de neam Тi de moТie, s-i spun ce vecini au românii Тi în ce relaii sunt cu ei, dac vor rul sau binele neamului nostru [10, p. 36-37]. În ultima parte a scrierii, autorul îl îndeamn pe preot s fie model pentru viaa casnic, s fie pentru steni un exemplu în raporturile sale cu autoritile, s fie model în purtare în toat viaa sa, pe care lumea vrea s-l urmeze. Preotul s nu considere niciodat c preoia este o carier ca oricare alta, ci s-Тi aduc aminte c ea este o chemare Тi potrivit unei chemri el este dator s vieuiascй Un adevrat preot poate fi pentru satul su Тi învtor, Тi judector, Тi cârmuitor administrativ, iar în timpuri de grea cumpn pentru ar poate fi comandant, medic Тi duhovnicesc, Тi trupesc, Тi orice altceva asemenea. Preoii au datoria s lucreze pentru înlarea Тi înflorirea rii noastre: cu graiul, cu obiceiurile, cu credina ei, cu locuitorii gospodari, luminai la minte, buni creТtini Тi buni - 111 - Simpozionul Pedagogic Internaţional VALORILE MORAL-SPIRITUALE ALE EDUCAŢIEI

patrioiц ei vor fi rspltii aici pe pmânt, dar Тi dincolo. Roadele muncii lor vor fi Тi spre binele Тi înflorirea sfintei noastre Biserici Тi a scumpei noastre Românii [10, p. 38-40]. Acestea sunt chemrile adresate de viitorul mitropolit preoilor steТti, aceasta este rugciunea pe care el o adreseaz conliturghisitorilor si, a cror sfânt misiune o îneleg cu adevrat numai cei care au harul ocrotitor, crora le lumineaz sufletele, mintea Тi viaaй

Bibliografie 1. Antonescu G.C., Nicolau, D.R.V.P. ьntologie pedagogicăзăvolйăIйăэucureТtiхăEdituraă юulturaăRomâneascзăfйaй 2. юiorbăVйăэiserica Ortodoxă din эasarabia Тi Transnistria гмфпл-2010). юhiТinuхă Editura Pontos, 2011. 3. юoajă юйă эiserica Ortodoxă Română Тi al яoilea Război Mondialй Misiunea bisericească pentru Transnistriaй ÎnхăEpifaniaйăRevistădeădialogăortodoxзăIaТiзănrйăммă (iunie-iulie) 2010, p. 95-100. 4. Komensky (Comenius) J.A. Arta didacticăзă traducereă dină limbaă latină deă яavidă PopescuйăэucureТtiхăEdituraăяidacticăТiăPedagogicзăмфтрй 5. Lisnic, Protoiereu Ioan. Mitropolitul Visarion Puiuх viaa Тi opera sa bisericească. юhiТinuхăEdituraăLabirintзăнлмлй 6. Pcurariuă Mйă яicionarul teologilor româniйă эucureТtiхă Edituraă Universă enciclopedic, 1996. 7. Pcurariuă Mйзă preotă profйă univйă drйă эasarabiaй ьspecte din istoria bisericii Тi a neamului românescйăIaТiхăEdituraăMitropolieiăMoldoveiăТiăэucovineiзăмффой 8. Puiu Victor (Visarion). Preoii săteТti. эucureТtiзăмфлнй 9. Puiu Visarion, Episcop al Hotinului. Preoii satelor гediiaăaăII-aдйăэliзăмфнрй 10. Puiu Visarion, Episcop al Hotinului. Preoii satelor гediiaăaăIII-aзăîngrijitădeăprйădrйă ьurelăFlorinăuscanuдйăPiatraăNeamхăEdituraăюetateaăяoamneiзăнлл9. 11. Rdulescuă Mйă Teoria cunoТtineiй Introducere în filozofieйă юhiТinuхă Tipografiaă Eparhială„юarteaăRomâneasc”зăмфолй 12. Stoian S. et al. яin istoria gândirii pedagogice universale, antologie, vol. I. эucureТtiхăEdituraădeăStatăяidacticăТiăPedagogicзăмфрф. 13. Visarion Puiu, Archimandrit. ьdevăruri crude. юhestiuni bisericeТtiйă эucureТtiхă Tipografiaă„Jubileu”зăмфлфй 14. Visarion Puiu, Mitropolit. Însemnări despre viaa meaйăIaТiхăEdituraăTrinitasзăнллп 15. Visarion, Episcop al Hotinului. юultura bisericească de aziйăÎnхărevistaă„Metropolia Moldovei”, nr. 12, decembrie 1926, p. 269-277. 16. Visarion, Episcop al Hotinului. Glas în pustieйă юhiТinuхă Tipografiaă eparhială „юarteaăRomâneasc”зăмфомăгvolйăIдăТiăмфооăгvolйăIIдй 17. Visarion, Episcop al Hotinului. Memoriu prezentat M.S. Regelui Carol al II-lea al RomânieiйăюhiТinuхăTipografiaă„юarteaăRomâneasc”зăмфолй

- 112 -

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)