Personalitatea Mitropolitului Visarion Puiu Reflectată În Fonduri Şi Colecţii Arhivistice
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
PERSONALITATEA MITROPOLITULUI VISARION PUIU REFLECTATĂ ÎN FONDURI ŞI COLECŢII ARHIVISTICE Elena l s t r5ţcscu În urmă cu şase decenii, mai precis în primăvara anului 1944, atun i c cfmd Armata Roşie se apropia vertiginos de graniţele României. mitropolitul Visarion Puiu încredinţa spre păstrare directorului general al Arhivelor S a ul ui profesorul , universitar Aurelian Sacerdoţeanuj un număr impresionantt t de documente referitoare la viaţa şi activitatea sa în slujba redin ei creştine şi a neamului c ţ românesc. În ultimul lot de documente donare se ana un întreg geamantan plin cu acte şi înscrisuri privind Misiunea Bisericească Română pentru Transnistria. la Odessa, pe care a condus-o timp de un an, în perioada de 1 decembrie 1942- 1 decembrie 1943. Din motive lesne de înţeles, preţiosul fo nd arhivistic Visarion Puiu a fost pus la dispoziţia cercetătorilor abia după evenimentele el in decemb ri e 1989, primele rezultate concretizându-se în semnalarea izvoarelor, mai întâi în publicaţiile de istorie şi cultură sau în cadrul unor manifestări ştiinţi fi ce consacrate zilelor de naştere, 27 februarie, şi de trecere la cele veşnice, 20 august, după care interesul pentru iniţiativele şi activităţile acestui înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, a căpătat o amploare cu totul deosebită. Până în prezent s-au crist:llizat " deja nişte direcţii tematice cum ar fi "călugărul-ostaş , cum 1-a numit Nicolae Iorg�t pe Visarion Puiu, patriotul", cărturarul", organizator al B.O.R.'', corifeu " " " al învăţământului teologic, ctitor de aşezăminte şi resta a r de monu mente o . " " ur t "misionarul , "bunul gospodar , "vizionarul unităţii creştine şi al prăbuşirii comunismului", apostol al unităţii românilor de pretutindeni şi altele. Printre manifestările care au contribuit în mod subst n ia la recuperarea a ţ l moştenirii spirituale a înaltului ierarh care a fost Visarion Pui u şi la relevarea idealurilor naţionale şi creştine pentru care acesta a militat s-a înscris şi " simpozionul "125 de ani de la naşterea mitropolitului Visarion Puiu organizat ele Arhivele Naţionale ale României în ziua de 26 februarie 2004. Cu acest prilej au fost prezentate mai multe studii aprofundate despre diverse faţete ale personalităţii şi activităţile celui aniversat. Astfel, despre Visarion Puiu ca înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române a conferenţiar Gheorghe Vasilescu din partea Arhivelor Sfântului Sinod; prof. univ. dr. Gheorghe Zbuchea a prezentat detalii despre "Ultima misiune oficială din partea Bisericii Ortodoxe Române în Croaţia, Zagreb, 1944; Col.(r) Dumitru Stavarache s-a referit la "Anii de exil ai mitropolitului Visarion Puiu (1944-1 964), iar prof. Virgiliu Z. Teodorescu a evidenţiat realizările de excepţie ale acestuia pe linia ctitoririi şi restaurării de aşezăminte religioase. Problematica valorificării tezaurului arhivistic moştenit de la acest mare slujitor al Bisericii a fost abordată de prof. Elena lstrăţescu, realizatoarca expoziţiei fotodocumentare închinată personalităţii de anvergură europeană a mitropolitului Visarion Puiu. Un merit deosebit pentru conştientizarea unui număr mai mare de ELENA ISTRĂ ŢESCU români în legătură cu meritele acestui mare înaintaş al nostru în ale credinţei revine " şi Televiziunii Române, care, la emisiunea "Universul Credinţei , a prezentat aproape integral dezbaterile din cadrul simpozionului de la Arhivele Naţionale, cât şi mărturiile documentare din cadrul expoziţiei. Pentru a percepe mai bine anvergura personalităţii mitropolitului Visarion Puiu, merită să menţionăm câteva repere biografice şi cronologice care i-au marcat viaţa. S-a născut la 27 februarie 1879 în oraşul Paşcani. "Când am deschis ochii minţii şi am început a-mi da seama de lumea şi de locurile din jurul meu, scrieînaltul prelat în manuscrisul Însemnări din viaţa mea, Bucureşti 19441 , eram în Paşcanii din Vale, judeţul Suceava (apoi Baia) unde tatăl meu, Ioan Puiu, conducător de tren la căile ferate austriece (ale companiei Lemberg-Cemăuţi-Iaşi) avea locuinţa... " Într-o notă de subsol, autorul însemnărilor precizează că tatăl său Ioan Puiu era fiul preotului cu acelaşi nume din comuna Girov, judeţul Neamţ, iar mama, Elena Mironescu. era fiica unor negustori din Roman. Sub numele său de mirean Victor Puiu, viitorul înalt ierarh, a urmat primele trei clase primare în oraşul nataf. Despre această perioadă Visariona Puiu amintea cu vădită plăcere în aminti tele Însemnări .. numele învăţătorilor pe care i-a avut. Dintre aceştia reţinem că limba germană a învăţat-o cu A. Roesler din Viena, iar poloneza cu Iaszkulski din Lemberg. Dascăli la limba română i-au fost mai întâi Ahi! Palade din Târgu Ocna, apoi Gh. Melinte, iar pasiunea pentru studierea religiei i-a insuflat-o Neculai Florescu şi părintele catolic Leia. Cu nostalgie şi admiraţie fo stul învăţăcel remarcă: "nu pot uita metoda de predare a acestor institutori străini, nici frumuseţea jocurilor din orele de recreaţie conduse de dânşii, nici armonia dintre şcolari, deşi eram atâtea neamuri deosebite"3. Sămânţa învăţăturii şi a credinţei în Dumnezeu au rodit însă cu atâta vigoare la şcoală şi pentru faptul că ogorul era pregătit exemplar prin educaţia primită în familie. Atât el, cât şi fraţii săi au crescut cu ochii pe icoanele din casă, la care mama îi învăţa cum să se închine seara şi dimineaţa. Înainte de masă rosteau rugăciuni învăţate de la tata. "Mama, îşi aminteşte Visarion Puiu, aprindea candela icoanelor în fiecare seară spre duminică şi sărbători, atrăgându-ne atenţia că şi Evreii fac la fel, ca şi cei de altă lege ce erau în Paşcani"4• La 29 iulie 1889, Victor Puiu absolvea ultima clasă primară la Şcoala de băieţi din Roman, unde se mutaseră părinţii5. În anul 1891, Victor Puiu s-a înscris la Seminarul teologic "Sf. Gheorghe" din Roman, construcţie nouă la vremea respectivă, ridicată prin stăruinţa episcopului Melchisedec Ştefănescu, clădirea fiind "încăpătoare atât pentru clase, cât şi pentru dormitoare, apoi avea repetitoare pentru învăţat lecţiile seara şi dimineaţa şi o largă sufragerie"6. De reţinut este şi faptul că printre marilepersonalităţi care îl vizitau pe episcopul Melchisedec şi pe care tânărul 1 Direcţia Arhivelor Naţionale Istorice Centrale (DANIC), fo nd Visarion Puiu, dosar 31, fi la 3. 2 Ibidem, dosar 1, f. 1. -' Ibidem, dosar 3111944, f. 6-7. � Ibidem, f. 10. 5 Ibidem, dosar 1, f. 2. 6 Ibidem, dosar 31. f. 14. 398 PERSONALITATEA MITROPOLITULUI VISA RION PUIU REFLECTATĂ FONDURI ŞI COLECŢII ARHIVISTICE ÎlV seminarist a putut să le cunoască, s-au numărat poetul Vasile Alecsandri şi marele istoric Nicolae Iorga. Personalitatea eruditului episcop al Romanului, care era şi membru al Academiei Române, îl va fi impresionat puternic pe viitorul înalt ierarh, care îi va evoca memoria, cu emoţie şi evlavie, la comemorarea, chiar la mormântul acestuia, a 30 de ani de la trecerea sa la Domnul, în luna mai a anului 19227. Din 1894, Victor Puiu şi-a continuat studiile teologice la Seminarul " "Veniamin Costachi din Iaşi, care fu ncţiona în marele palat al prinţului Mihail Sturdza şi care îl întrecea în frumuseţe pe cel din Roman. La vârsta senectuţii, în memoria lui Visarion Puiu stăruiau încă imaginile cu "livezile şi viile de la Copou şi Socola pline de elevi, respectul religios cu care ne apropiam de vechile biserici ale Iaşului, mândria cu care priveam statuile lui Ştefan cel Mare şi Miron Costin, simţămintele cu care intram în vasta catedrală a Mitropoliei sau admiram frumoasa biserică Trei Ierarhi"8. Printre personalităţile cu care a studiat la Iaşi este menţionat în primul rând arhimandritul Varlaam Răileanu, pe care îl consideră "cea mai reprezentativă figură a clerului acestui oraş şi a întregii Mitropolii. Demn, calm, autoritar şi de o bunătate sufleteascărară ". Dintre profesorii mireni sunt menţionaţi V. Cireş, acru de felul său, dar bun profesor de limba română, iar de elină pe George Murnu, celebrul autor al versiunii în limba română al poemelor homerice. Din programa şcolară a seminarului nu lipseau matematica (profesor Gheorghe Gheorghiu), desenul (cu maestrul Ion Costin) şi muzica, profesor de cor fiindu-i Gavril Muzicescu. Pe de altă parte, memorialistul de excepţie de mai târziu nu uită să noteze şi unele aspecte de la Iaşi pe care le-a apreciat mai puţin. "Din lipsă de bani, cărţile le citeam cu împrumut de la librarul Şaraga şi anticarul Kupperman, plătind 10 bani pentru cartea cu foile tăiate şi 20 bani pentru cele netăiate", notează el, subliniind necesitatea imperioasă a cultivării literare a clerului, "cale pe care nu ne călăuzea nimeni, ba, dimpotrivă, ne pedepsea"9. În 1900, la cumpăna dintre secole, Victor Puiu a devenit student al Facultăţii de teologie din Bucureşti, pe care a absolvit-o în mod strălucit în 1904. În parale, a frecventat şi cursurile Facultăţii de drept pentru care a cerut binecuvântarea episcopală. În memorii se precizează că "după înţelegerea cu profesorii anului întâiu, urma să frecventez cursurile numai când aş fi avut înlesnire şi să mă prezint la examene. ( ...) Episcopul m-ar fi trimis mai bucuros să continui studiile teologice Ia Atena, unde învăţase şi dânsul"10• Studiile de drept au continuat şi după 1904, deoarece la Arhivele Naţionale se păstrează cartea sa de student (legitimaţia) datată 23 februarie 190611• Din această perioadă există şi documente fotografice care îl înfăţişează pe studentul Victor Puiu într-o ţinută de o sobrietate şi o eleganţă 7 DANIC, fond Visarion Puiu, dosar 29, f. 118-124. 8 Ibidem, dosar 31, f. 40. 9 Ibidem, f. 23. 10 Ibidem, f. 38. 11 Ibidem, dosar 1, f. 5. 399 ELENA ISTRĂŢESCU impecabile12• Preocupările din perioada studenţiei nu se reduceau însă numai la studiile teologice şi de drept, el asigurându-şi din muncă o bună parte din resursele pentru un trai decent. Ca urmare a meritelor sale de student eminent, el a fost angajat, la 15 mai 1902, în funcţia de copist la Administraţia Casei Bisericii, devenită ulterior Ministerul Cultelor. Aceasta nu era însă doar o recompensă, ci, mai degrabă un loc de muncă dintre cele mai obositoare.