DOCSLIB.ORG

Capitlul Diecezan De Cluj-Gherla 1987-1990

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Capitlul Diecezan De Cluj-Gherla 1987-1990 3 6 2 4 5 1 Insigna capitlului Diecezei de Cluj-Gherla din clandestinitate (martie 1989) Sabin Sebastian Făgăraú, OSVM Mircea Remus Birtz, OBSS,OHSG, OV • Capitlul diecezan de Cluj – Gherla între septembrie 1987-martie 1990 1 Editura NAPOCA STAR PiaĠa Mihai Viteazul nr. 34-35, ap. 19 Tel.: 0264/432.547 Cluj-Napoca mobil: 0740/167461 Director de editură: Dinu Virgil-Ureche Redactor úef: Ileana-VoichiĠa Vereú © Mircea Remus Birtz úi Sabin-Sebastian Făgăraú, 2007 ISBN 978-973-647-562-7 Corectura a fost efectuată de către autori. 2 SABIN SEBASTIAN FĂGĂRAù, OSVM MIRCEA REMUS BIRTZ, OBSS, OHSG, OV CAPITLUL DIECEZAN DE CLUJ – GHERLA ÎNTRE SEPTEMBRIE 1987-MARTIE 1990 Napoca Star 2007 3 „Quoniam, quae in tenebris dixistis, in lumine dicentur, et quod in aurem locuti estis in cubiculis praedicabitur in tectis.”. (secundum Lucam 12:3) „Et inimici hominis domestici ejus.“ (secundum Mattheum 10:36) „Et cognoscetis veritatem, et veritas liberabit vos.“ (secundum Joannem 8:32) „Subintroierunt enim quidam homines, qui olim praescripti sunt in hoc judicium, impii, Dei nostri gratiam transferentes in luxuriam, et solum Dominatorem et Dominum nostrum Jesum Christum negantes.“ (Epistola catholica Beati Judae Thaddaei Apostoli) 4 PREFAğĂ Orice istorie veridică trebuie scrisă după documente. De la acest fapt nu poate face excepĠie istoria Bisericii, mai ales când sunt investigate perioadele problematice din viaĠa Acesteia. PersecuĠia Bisericii Române Unite (BRU) este o astfel de perioadă. Există deja un bogat sortiment bibliografic de lucrări cu caracter anamnestic (Iuliu Hossu, Ioan Ploscaru, S.A. Prunduú, Vasile Andercău, Ioan ùerban, Simion Mesaroú, Anton Moisin, Alexandru RaĠiu etc.) de neînlocuit pentru înĠelegerea dinamicii perioadei respective. Documentele provenite din instituĠiile Statului încep să fie valorificate temeinic, Cristian Vasile, Ovidiu Bozgan, Gabriel Catalan, Marcen ùtirban, Marius Bucur aducând contribuĠii de referinĠă în acest sens. Nu lipsesc sintezele, preoĠii S.A. Prunduú, Clemente Plăianu, Anton Moisin, prof. Valentin BăinĠan, pr. Ioan M. Bota, sau prof. Marcel ùtirban oferind cercetătorilor un punct de plecare fundamental în acest domeniu. Cu toate acestea, documentele intraeclesiatice, adică cele care reflectă realitatea la un anumit moment, aúa cum a fost ea percepută de factorii decizionali eclesiastici, sunt parcimonios editate. Opere de pionierat în această direcĠie au făcut dr. iur. Vasile Marcu, sr. dr. Maria Ionela Cristescu, CIN, Pr. S.A. Prunduú, prof. Valentin BăinĠan, Pr. Simion Mesaroú. Motivele pentru care documentele intraeclesiastice revelatoare de fapt pentru autentica viaĠă internă a Bisericii au fost evitate sunt multiple: starea deplorabilă a arhivelor eclesiastice de după persecuĠie; reticenĠele unora dintre protagoniútii evenimentelor de a revela întregul adevăr asupra implicării lor în acele momente; un sentiment de falsă pudoare (conform unei greúite mentalităĠi prin care Adevărul ar dăuna Bisericii); distrugerea acestor documente prin indolenĠa unor posesori oportuniúti. 5 În momentul de faĠă, presiunea financiară reprezintă un factor coercitiv major în publicarea unei lucrări de specialitate. Autorii au căutat să treacă peste aceste impedimente, considerând că orice document ecleziastic are o valoare inestimabilăúi că acesta trebuie adus la cunoútinĠa opiniei publice, cu atât mai mult cu cât faptele desfăúurate în mod real sunt cunoscute dintru eternitate de către ProvidenĠă. Iar Adevărul ne face întotdeauna liberi. Documentele capitulare înfăĠiúate în acest volum reflectă o perioadă tulbure din viaĠa Diecezei Greco-Catolice de Cluj – Gherla, perioadă dominată în exterior de un regim comunist opresiv, cu accente aberante, iar în interiorul diecezei de figurile unor protagoniúti cu personalităĠi extrem de accentuate úi orientări diverse, adesea incompatibile între ele în plan personal. Oboseala prigoanei, nerăbdarea de a dobândi o recunoaútere legală din partea unui regim „fără neam úi Dumnezeu“, progresia vârstei biologice, nu în ultimul rând nevoia subzistenĠei materiale sau dorinĠa subiectivă de realizare socială într-un mediu nonconformist i-a determinat pe protagoniútii vieĠii diecezane la o atitudine de supunere morală, dacă nu chiar instituĠională, faĠă de autorităĠile Statului. DiplomaĠia Sf. Scaun, extrem de complezantă faĠă de regimurile marxiste, mai ales după derutantul Conciliu Vatican II, a constituit un factor stimulant în orientarea corifeilor diecezani spre această obedienĠă. Nucleele de rezistenĠă, calificate de către angajaĠii fostei SecurităĠi drept nuclee extremiste (M. Maria Ionela úi congregaĠiile ei, episcopii Ioan Dragomir, Justin ùtefan Paven, Cristian Octavian, úi într-o mai mică măsură Emil Riti, Dna. Doina Cornea), au fost dezavuate la ordin de către factorii decizionali eclezistici agreaĠi de Stat. Prăbuúirea bruscă a regimului politic din 21-22 Decembrie 1989 a surprins conducerea BRU agreate de stat cu un aparat juridico-administrativ bine pus la punct, cu o situaĠie economică tinzând spre normalizare úi cu figurile unor conducători ecleziastici ce aveau deja redactată o bogată literatură de sertar, constând în importante opere istorice, teologice, pastorale. Dar schimbarea reperelor de obedienĠă de la adevărata doctrină catolică, de la adevărata tradiĠie liturgică, spirituală, canonică, precum úi de la adevăratul spirit de rezistenĠă, în favoarea concordiei cu Statul, a generat o derută greu imaginabilă a acestor conducători. Dacă 6 M. Maria Ionela úi grupul ei au intrat úi au ieúit din prigoană pe „poarta principală“, cedarea altor conducători ecleziastici i-a pus pe aceútia într-o poziĠie vulnerabilă, de a cere noilor autorităĠi române úi Sf. Scaun ajutor úi soluĠionarea problemelor specifice, în loc de a pretinde (cum s-ar fi cuvenit în mod nornal) restituirea drepturilor spirituale. Mentalitatea cripto-marxistă prin care baza tehnico-materială generează suprastruc- tura spirituală a constituit motorul unor absurde pretenĠii de restitutio in integrum materiale (biserici, case parohiale, terenuri), aspectul de reevanghelizare hristocentricăúi de restitutio in integrum al propriilor valori spirituale fiind ignorat1. Astfel, în mod necesar au apărut conflicte cu anumiĠi exponenĠi mai mult sau mai puĠin compromiúi ai Bisericii Ortodoxe Române, înfeudaĠi Statului, cu Statul însuúi sau cu ramurile fraterne ale Bisericii Catolice (ritul latin). VirulenĠa ideilor consumiste din Apus, a ideilor liberalioid-agnosticizante ce formează humusul dog- matic al Occidentului contemporan sau agresivitatea unor pseudo-culte de sorginte teosofică, disolutivă, n-a fost nici măcar intuită de condu- cerea legalizată a BRU, numită de Sf. Scaun la începutul anului 1990. SituaĠia de criză de atunci se permanentizează prin crizele prezente. Aceste documente pe care le oferim spre studiu doresc să prezinte atât latura pozitivă, cât úi pe cea negativă a situaĠiei din perioada de clandestinitate. Pentru istorici documentele sunt un apendice de neînlocuit pentru rescrierea în spriritul adevărului a istoriei, iar pentru teologi ele reprezintă o aducere-aminte a faptului că, chiar úi în catacombe, oamenilor Bisericii le-a fost la îndemână alegerea. Dr. Mircea Remus Birtz a iniĠiat deja publicarea unor documente eleziastice fundamentale pentru istoria recentă a Diecezei de Cluj – Gherla úi anularea embargoului informaĠional ce-l înconjura pe episcopul Emil Riti (în lucrarea sa Episcopul Emil Riti (1926-2006). Tentativa unei recuperări istoriografice, Cluj-Napoca, Napoca Star, 2006). Prin o a doua lucrare, „Cronologia ordinarilor diecezani greco-catolici între 1948-1989“, acelaúi autor oferă o cheie pentru 1 Vezi o listă de 16 realităĠi pierdute, abandonate sau furate in integrum, de restituit Bisericii Greco-Catolice. În Sabin-Sebastian Făgăraú, „Restaurarea monahismului în Biserica Română Unită cu Roma“, în „BRU Greco-Catolică: istorie úi spiritualitate“, Blaj, Ed. Buna-Vestire, 2003, pp.115-128 (117-120). 7 descifrarea corectă a cronologiei conducătorilor reali (unii ignoraĠi úi astăzi) ai Bisericii Greco-Catolice din România. Pr. dr. Sabin Sebastian Făgăraú a publicat numeroase studii úi articole, privind restaurarea tradiĠiei autentice bizantine a spiritualităĠii monahale, liturgice sau duhovniceúti a aceleiaúi Biserici. La acest volum contribuĠia sa a fost decisivă, în calitatea sa de notar capitular diecezan fiind introdus în miezul unor delicate probleme ecleziastice, fiind el însuúi creator de documente úi salvând de la pierdere arhiva capitulară a acelui timp. La realizarea acestui volum, studiul „Activitatea Colegiului capitular...“ a fost realizat de Pr. Făgăraú, studiul „Note úi observaĠii pe marginea activităĠii Capitlului...“ împreună cu analiza, colaĠionarea úi transcrierea documentelor fiind făcute de dr. Birtz. Pr. Sabin a oferit finanĠarea prezentului tiraj, coordonarea întregului material fiind făcută de celălalt autor. Din documentele publicate, Pr. Făgăraú este autorul Documentelor nr. 3, 4, 7, 9, 10, 12-17, 19-27, 33, 35, 37-41, Pr. T. Langa, autor al Documentelor nr. 5, 8, (18), Pr. Prunduú al Documentului nr. 6, Pr. M. Boilă al Documentului nr. 11, Dúoara. E. Boilă a Documentului nr. 22a, iar Pr. Vasile Andercău – Vasile Mare al Documentului nr. 22b. Autorii aúteaptă un schimb argumentat (útiinĠific, documentat) de păreri, orice compeltări, clarificări sau corecĠii fiind binevenite. Ei realizează faptul că au început un drum, nu l-au închis. Pr.dr. Sabin Sebastian Făgăras, OSVM, preot din clandestinitate (1977), între 1987-1990 notar diecezan capitular de Cluj
Load more

Recommended publications
  • Trials of the War Criminals
    TRIALS OF THE WAR CRIMINALS General Considerations The Fascist regime that ruled Romania between September 14, 1940, and August 23, 1944, was brought to justice in Bucharest in May 1946, and after a short trial, its principal leaders—Ion and Mihai Antonescu and two of their closest assistants—were executed, while others were sentenced to life imprisonment or long terms of detention. At that time, the trial’s verdicts seemed inevitable, as they indeed do today, derived inexorably from the defendants’ decisions and actions. The People’s Tribunals functioned for a short time only. They were disbanded on June 28, 1946,1 although some of the sentences were not pronounced until sometime later. Some 2,700 cases of suspected war criminals were examined by a commission formed of “public prosecutors,”2 but only in about half of the examined cases did the commission find sufficient evidence to prosecute, and only 668 were sentenced, many in absentia.3 There were two tribunals, one in Bucharest and one in Cluj. It is worth mentioning that the Bucharest tribunal sentenced only 187 people.4 The rest were sentenced by the tribunal in Cluj. One must also note that, in general, harsher sentences were pronounced by the Cluj tribunal (set up on June 22, 1 Marcel-Dumitru Ciucă, “Introducere” in Procesul maresalului Antonescu (Bucharest: Saeculum and Europa Nova, 1995-98), vol. 1: p. 33. 2 The public prosecutors were named by communist Minister of Justice Lucret iu Pătrăşcanu and most, if not all of them were loyal party members, some of whom were also Jews.
    [Show full text]
  • Clark, Roland. "Reaction." Sectarianism and Renewal in 1920S Romania: the Limits of Orthodoxy and Nation-Building
    Clark, Roland. "Reaction." Sectarianism and Renewal in 1920s Romania: The Limits of Orthodoxy and Nation-Building. London,: Bloomsbury Academic, 2021. 77–85. Bloomsbury Collections. Web. 24 Sep. 2021. <http://dx.doi.org/10.5040/9781350100985.ch-004>. Downloaded from Bloomsbury Collections, www.bloomsburycollections.com, 24 September 2021, 21:07 UTC. Copyright © Roland Clark 2021. You may share this work for non-commercial purposes only, provided you give attribution to the copyright holder and the publisher, and provide a link to the Creative Commons licence. 4 Reaction The process of unifying four different churches into a single patriarchate understandably caused some people to worry that something was being lost in the process. Tensions between metropolitans and bishops reflected dissatisfaction among parish clergy and laypeople as well, which in some cases resulted in the formation of new religious movements. As a society experiencing extraordinary social and political upheavals, including new borders, a nationalizing state, industrialization, new communication and transportation networks and new political ideologies, inter-war Romania was a fecund environment for religious innovation. With monasticism in decline and ever higher expectations being placed on both priests and laypeople, two of the most significant new religious movements of the period emerged in regions where monasticism and the monastic approach to spirituality had been strongest. The first, Inochentism, began in Bessarabia just before the First World War. Its apocalyptic belief that the end times were near included a strong criticism of the Church and the state, a critique that transferred smoothly onto the Romanian state and Orthodox Church once the region became part of Greater Romania.
    [Show full text]
  • Analiza Dictaturii Comuniste Din România“
    DIN RAPORTUL FINAL „ANALIZA DICTATURII COMUNISTE DIN ROMÂNIA“ În dorinþa de a oferi cititorilor noºtri – care poate nu ºi-au achiziþionat volumul – posibilitatea sã ia cunoºtinþã de princi- palele aspecte ºi probleme cuprinse în ANALIZA DICTATURII COMUNISTE DIN ROMÂNIA (Raportul final), continuãm în acest numãr al revistei reproducerea celor mai semnificative pasaje din Raportul respectiv. Scopul acestui demers este ca uitarea sã nu se aºtearnã peste ororile pe care regimul comunist, ilegitim ºi cri- minal, le-a pricinuit poporului român de-a lungul anilor de teroare comunistã. Modificarea legislaþiei privitoare la cler Într-o primã fazã, aceea de tranziþie cãtre un regim totalitar (1944-1948), fie cã a fost vorba de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Vasile Luca, Emil Bodnãraº, Petru Groza, Petre Constantinescu-Iaºi, cu toþii au avut un rol însemnat în numirea ºi ascensiunea unor responsabili cu politica religioasã, prelaþi, conducãtori de asociaþii preoþeºti ºi a altor elemente supuse sau percepute ca docile. Însã simpla numire în aceste demnitãþi administrative ºi ecleziastice a unor persoane de încredere n-ar fi putut contribui la subordonarea Bisericii dacã nu ar fi fost însoþitã, începând chiar din momentul martie 1945, de un întreg eºafodaj legislativ care sã serveascã interesele conducerii P.C.R. în domeniul relaþiilor dintre stat ºi culte. Încã din toamna anului 1944, în contextul declanºãrii artificiale a unei crize politice, sub pretextul epurãrii instituþiilor de fasciºti, s-a ajuns la adoptarea unor acte normative de epurare prin care se înfiinþau comisii de verificare a instituþiilor ecleziastice (clericii diferitelor culte erau asimilaþi funcþionarilor, fiind salarizaþi de la bugetul de stat). La 8 octombrie 1944 a intrat în vigoare Legea nr.
    [Show full text]
  • Lista Cercetătorilor Acreditaţi
    Cereri aprobate de Colegiul C.N.S.A.S. Cercetători acreditaţi în perioada 31 ianuarie 2002 – 23 februarie 2021 Nr. crt. Nume şi prenume cercetător Temele de cercetare 1. ABOOD Sherin-Alexandra Aspecte privind viața literară în perioada comunistă 2. ABRAHAM Florin Colectivizarea agriculturii în România (1949-1962) Emigraţia română şi anticomunismul Mecanisme represive sub regimul comunist din România (1944-1989) Mişcări de dreapta şi extremă dreaptă în România (1927-1989) Rezistenţa armată anticomunistă din România după anul 1945 Statutul intelectualului sub regimul comunist din România, 1944-1989 3. ÁBRAHÁM Izabella 1956 în Ardeal. Ecoul Revoluţiei Maghiare în România 4. ABRUDAN Gheorghe-Adrian Intelectualitatea şi rezistenţa anticomunistă: disidenţă, clandestinitate şi anticomunism postrevoluţionar. Studiu de caz: România (1977-2007) 5. ACHIM Victor-Pavel Manuscrisele scriitorilor confiscate de Securitate 6. ACHIM Viorel Minoritatea rromă din România (1940-1989) Sabin Manuilă – activitatea ştiinţifică şi politică 7. ADAM Dumitru-Ionel Ieroschimonahul Nil Dorobanţu, un făclier al monahismului românesc în perioada secolului XX 8. ADAM Georgeta Presa română în perioada comunistă; scriitorii în perioada comunistă, deconspirare colaboratori 9. ADAMEŞTEANU Gabriela Problema „Eterul”. Europa Liberă în atenţia Securităţii Scriitorii, ziariştii şi Securitatea Viaţa şi opera scriitorului Marius Robescu 10. ADĂMOAE Emil-Radu Monografia familiei Adămoae, familie acuzată de apartenență la Mișcarea Legionară, parte a lotului de la Iași Colaborarea cu sistemul opresiv 11. AELENEI Paul Istoria comunei Cosmești, jud. Galați: oameni, date, locuri, fapte 12. AFILIE Vasile Activitatea Mişcării Legionare în clandestinitate 13. AFRAPT Nicolae Presiune şi represiune politică la liceul din Sebeş – unele aspecte şi cazuri (1945-1989) 14. AFUMELEA Ioan Memorial al durerii în comuna Izvoarele, jud.
    [Show full text]
  • Revista Arhivei Maramureşene
    https://biblioteca-digitala.ro REVISTA ARHIVEI MARAMUREŞENE Arhivele Naţionale Maramureş la 60 de ani https://biblioteca-digitala.ro Răspunderea pentru conţinutul ştiinţific al studiilor, formulări şi calitatea rezumatelor în limbi străine revine, în exclusivitate, autorilor. Authors are responsible for the presentation of the facts contained in their articles, for the wording and for the ac- curacy of foreign languages summarie https://biblioteca-digitala.ro Revista Arhivei Maramureşene REVISTA COLEGIUL DE REDACŢIE: ARHIVEI Prof. Univ. Dr. POGANy István Univ. Warwick - U.K. MARAMUREŞENE Prof. Univ. Dr. FARAGO Tamás Univ. Corvinus Budapesta - Ungaria nr. 4//2011 Prof. Univ. Dr. Vasile VESA Univ. Babeş-Bolyai Cluj Napoca Conf. Univ. Dr. Ovidiu Ghitta Univ. Babeş-Bolyai Cluj Napoca Revistă cu apariţie anuală Conf. Univ. Dr. Ionuţ COSTEA editată de: Univ. Babeş-Bolyai Cluj Napoca ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ REDACŢIA: Klara GUŞeth (STENCZEL) - redactor şef ASOCIAŢIA ARHIVIŞTILOR Marius UGLEA - secretar redacţie “DAVID PRODAN” Diana MUREŞAN MARAMUREŞ Amalia RACOLŢA (MOJOLIC) Robert TőkőLyI Zsolt VARGA Vasile ROGOZSAN Ana-Maria BUCIUMAN Iuliu Victor GREC Redacţia şi administraţia: SJANMM, Baia Mare B-dul Bucureşti nr. 26 Baia Mare http://arhivamm.wordpress.com ISSN 1844-9832 [email protected] [email protected] https://biblioteca-digitala.ro 4 Revista Arhivei Maramureşene CUPRINS: Drd. klara Guşeth (Stenczel) ÎN LOC DE: „ARHIVELE MARAMUREŞENE LA 60 DE ANI” ......... 11 STUDII ŞI ARTICOLE DE ISTORIE Drd. Petra Rausch-Mátyás Beiträge über die Beziehung der Zipser Kammer zur Niederösterreichischen Kammer: Ein kurzer Grundriss der Verwaltung der Bergkammer und der Münzstätten Nagybánya (Baia Mare) 1571–1613. (Studii referitoare la rapoartele Cămării din Spis şi Cămara din Austria de Jos: administrarea Cămării de mină şi a Monetăriei din Baia Mare în perioada 1571-1613) .................
    [Show full text]
  • Metropolis of Bukovina of the Romanian Orthodox Church (Interwar Period)
    История 131 УДК 94(477.85)"1919/1940" UDC DOI: 10.17223/18572685/57/9 БУКОВИНСЬКА МИТРОПОЛІЯ У СКЛАДІ ПОМІСНОЇ РУМУНСЬКОЇ ПРАВОСЛАВНОЇ ЦЕРКВИ (МІЖВОЄННИЙ ПЕРІОД) М.К. Чучко Чернівецький національний університет ім. Ю. Федьковича Україна, 58012, м. Чернівці, вул. Коцюбинського, 2 E-mail: [email protected] Авторське резюме У дослідженні висвітлюється проблема адміністративно-територіального устрою і духовної юрисдикції православної церкви на Буковині в контексті історичних подій, пов’язаних зі зміною державної приналежності цього етноконтактного регіону, який знаходиться на стику східнослов’янського і східнороманського світів. Відзначено, що після включення Буковини до Румунського королівства Буковинська митро- полія увійшла до складу автокефальної Румунської православної церкви та зазнала уніфікації в рамках Румунського патріархату. Незважаючи на негативні явища то- тальної румунізації церковної сфери, у міжвоєнний період спостерігаються також певні позитивні зрушення в житті Буковинської митрополії: будівництво нових храмів, відкриття монастирів, підпорядкування митрополиту Буковинського право- славного релігійного фонду, розвиток духовної освіти. Суттєві корективи в церковне життя православного населення Буковини і Хотинського повіту Бессарабії внесла Друга світова війна, що було пов’язано з евакуацією духовенства з північної частини краю до Румунії в 1940 р. Ключові слова: православна церква, Буковина, етноконтактний регіон, Буковин- ська митрополія, Румунська православна церква, міжвоєнний період. 132 2019. № 57 БУКОВИНСКАЯ
    [Show full text]
  • Preoţi Greco-Catolici
    PREOŢI GRECO-CATOLICI Dumitru Sălăgean, prepozitul Episcopiei Române Unite a Lugojului, născut în 29 octombrie 1913 în comuna Vişinei, judeţul Mureş, din părinţii Ioan şi Maria - fiind al optulea copil - a făcut şcoala primară în Vişinei şi Sărmaş, primele două clase de liceu la Sărmaş, clasele III-V la Liceul "Al. Odobescu" din Bistriţa, iar clasele VI-VIII la Liceul "Sf. Vasile" din Blaj. A trecut apoi la Academia Teologică din Blaj, pe care a absolvit-o în 1936, când a fost hirotonit preot celib, la 8 martie 1936. Acesta a fost idealul său. Imediat i s-a dat spre păstorire parohia Bucium, judeţul Făgăraş, unde a activat trei ani. în 2 februarie 1939 a fost numit paroh în Copăcel - Făgăraş activând aici până în 1947, când a pornit spre Mănăstirea Bixad, trecând prin Lugoj, unde se vorbea deja că Biserica Greco-Catolică va fi desfiinţată. A rămas aici până în 1950. "În noaptea de 19 iulie 1950 - mărturiseşte părintele - am fost ridicat de la locuinţa mea din strada Ioan Popovici Bănăţeanu, de către patru persoane şi am fost dus la Securitatea din Lugoj. Acolo mă aştepta maiorul Kling, şeful Securităţii. Toată noaptea am fost anchetat, iar dimineaţa am fost dus într-o celulă fără lumină, unde am stat în întuneric permanent până în 16 octombrie 1950, când am fost transferat la Penitenciar, într-o cameră cu mai multe persoane. Notez că cele trei luni petrecute la Securitate, am fost singur în celulă, că drept pat am avut câteva scânduri; n-am avut saltea, nici pernă, nici cu ce să mă acopăr.
    [Show full text]
  • Naştere Svetlana BOTEZATU - the 60Th Years CONSEMNĂRI / of Birth Anniversary
    http://libruniv.usb.md Confluente, Bibliologice Revistă de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării CB 1 - 2, 2011 Confluenţe Bibliologice Revistă de biblioteconomie şi ştiinţele informării a Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat“ Alecu Russo” Nr. 1 - 2 (23-24), 2011 Director: Elena HARCONIŢA Redactor - şef: Anatol MORARU Colegiul de redacţie: Lina MIHALUŢA, director-adjunct Valentina TOPALO, şef CD al ONU, şef Serviciu Manifestări Culturale Silvia CIOBANU, şef Serviciu Marketing. Activitate Editorială Elena STRATAN, şef Serviciu Cercetare. Asistenţă de Specialitate Alexe RĂU, directorul-general al Bibliotecii Naţionale din Republica Moldova Silvia GHINCULOV, dr. în ştiinţe economice, directorul Bibliotecii Ştiinţifice ASEM Radu MOŢOC, inginer, secretarul Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina, Filiala Galaţi Maria ŞLEAHTIŢCHI, dr. în ştiiinţe filologice, conf. univ. Universitatea de Stat„ Alecu Russo”, Bălţi Nicolae ENCIU, dr. hab. în ştiinţe istorice Lector: Galina MOSTOVIC, profesor, grad de calificare superior Coperta / viziune grafică / tehnoredactare / machetare: Silvia CIOBANU, şef Serviciu Marketing. Activitate Editorială Achiziţii recente (notiţe bibliografice): Ana NAGHERNEAC, bibliotecar principal Adresa redacţiei: str. Puşkin, 38, mun. Bălţi, 3100, Republica Moldova Tel/fax: (231)23362 E-mail: [email protected] Web: http://libruniv.usb.md Tiparul: Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat„ Alecu Russo” din Bălţi © Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat„ Alecu Russo” ISSN: 1857 - 0232 Sumar / Summary CARTEA
    [Show full text]
  • Dedicated Decades"
    by Rev. Joseph Husslein, SJ and strength, girding Herself for the Future historians will look back over the course of the past centuries of Christianity and discern 3 great second spiritual conquest and the epochs: Pagan Rome, the Barbarian social reconstruction of the world Hordes and Modern Materialism. in Christ. Wild and willful children In the first era of the Caesars came of nature, untamed, filled with greed the early triumph of the Church. In and with the lust of battle in their the second era of barbarian invasions blood were subdued, their minds of civilized Europe, there came the cultivated with learning and their re-conquest of the world for Christ. hearts formed in the meekness We are, today, living in the third era for and humility of Christ. It was a which there remains vast possibilities. long and weary task, but the Church Little did the haughty Caesars deem did not fail or falter. Can this wonder as they looked upon the Christian be thrice repeated? victims staining the sands of the arena It is a far greater world war being with their blood that, from those waged today for no less a purpose precious drops, would spring the than the domination of all the conquering army of the Cross of instruments of human power for use Christ. against Christ and His Church in the The deluge of barbarism swept like a service of the world. Christ is not tidal wave over Europe. New “lords always directly under attack, for this of the earth” had taken their place dark empire it is sufficient to over- at the banquet table of the world.
    [Show full text]
  • Personalitatea Mitropolitului Visarion Puiu Reflectată În Fonduri Şi Colecţii Arhivistice
    PERSONALITATEA MITROPOLITULUI VISARION PUIU REFLECTATĂ ÎN FONDURI ŞI COLECŢII ARHIVISTICE Elena l s t r5ţcscu În urmă cu şase decenii, mai precis în primăvara anului 1944, atun i c cfmd Armata Roşie se apropia vertiginos de graniţele României. mitropolitul Visarion Puiu încredinţa spre păstrare directorului general al Arhivelor S a ul ui profesorul , universitar Aurelian Sacerdoţeanuj un număr impresionantt t de documente referitoare la viaţa şi activitatea sa în slujba redin ei creştine şi a neamului c ţ românesc. În ultimul lot de documente donare se ana un întreg geamantan plin cu acte şi înscrisuri privind Misiunea Bisericească Română pentru Transnistria. la Odessa, pe care a condus-o timp de un an, în perioada de 1 decembrie 1942- 1 decembrie 1943. Din motive lesne de înţeles, preţiosul fo nd arhivistic Visarion Puiu a fost pus la dispoziţia cercetătorilor abia după evenimentele el in decemb ri e 1989, primele rezultate concretizându-se în semnalarea izvoarelor, mai întâi în publicaţiile de istorie şi cultură sau în cadrul unor manifestări ştiinţi fi ce consacrate zilelor de naştere, 27 februarie, şi de trecere la cele veşnice, 20 august, după care interesul pentru iniţiativele şi activităţile acestui înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, a căpătat o amploare cu totul deosebită. Până în prezent s-au crist:llizat " deja nişte direcţii tematice cum ar fi "călugărul-ostaş , cum 1-a numit Nicolae Iorg�t pe Visarion Puiu, patriotul", cărturarul", organizator al B.O.R.'', corifeu " " " al învăţământului teologic, ctitor de aşezăminte şi resta a r de monu mente o . " " ur t "misionarul , "bunul gospodar , "vizionarul unităţii creştine şi al prăbuşirii comunismului", apostol al unităţii românilor de pretutindeni şi altele.
    [Show full text]
  • Drd. Klara Guşeth (Stenczel) in Loc De: „Arhivele Maramureşene La 60 De Ani‖ Instead Of: ―Maramures Archive at 60 Years‖
    Drd. Klara Guşeth (Stenczel) In loc de: „Arhivele maramureşene la 60 de ani‖ Instead Of: ―Maramures Archive At 60 Years‖ Key words: maramures archivists, Balogh Adalbert, Căpâlnean Vasile, Oszóczki Coloman, Sabău Ioan, Vasile Schrek Sixty years ago, on the 5th of July, the Baia Mare State Archives was opened. Turning 60 years of activity represents a festive day which invites us to celebrate, a special day that we owe to the maramures archivists, who were and are loyal to their profession and all their scientific and cultural activities, as a sign of appreciation and admiration, and not at least as a thank you. Their names Balogh Adalbert, Căpâlnean Vasile, Oszóczki Coloman, Sabău Ioan, Vasile Schrek is tight to the history of Maramures Archives, turning into account the fact that they have been employed in this institution since it opened. Being very good at paleography, they have stamped all the fonds and archivists collections that are in the care and administration of the Maramures National Archives and they had a big contribution to the enrichment of the documents of thesaurus. Being in constant contact with the new documents they developed a big research. They made the old documents being known by having expositions and printing numerous studies and articles by which they emphasized the critical sense. It is enough to mention the Monograph of Baia Mare, which was published in 1972 in Baia Mare, which although was published 40 years ago, it still present and vivid, or the publishing of The Maramures people in their fight for liberty and national unity.
    [Show full text]
  • Mitropolitul Visarion Puiu, Pedagog Eminent Сi Înv Tor Al Neamului Românesc
    Simpozionul Pedagogic Internaţional VALORILE MORAL-SPIRITUALE ALE EDUCAŢIEI fragmentarism în instruire Тi educaie, să abandonăm moda de a îmbâcsi capul tineretului cu obiecte separate. Astfel căpătăm specialiТti, dar nu profesioniТti, personalităi” [3, p. 4]. „яe ce în clasele primare procentul reuТitei elevilor este mult mai înalt decât în clasele superioare? Pentru că în clasele primare toate obiectele-s predate de un singur învăătorй Сi el, învăătorul, volens-nolens, structurează cunoТtinele, integrează obiectele. Cum elevii trec în treapta a doua, tabloul se schimbăй Muli elevi pierd interesul faă de unele obiecte, iau note proaste, cad uТor în dizgraieй Asta se întâmplă de aceea că nimeni n-are grijă de structurarea Тi integrarea cunoТtinelor pe baza obiectelor apropiate, înrudite” [3, p. 4]. юreaia Тtiinific Тi întreaga activitate a remarcabilului om de Тtiin Тi pedagog Mihail Terentii constituie un patrimoniu de referin al culturii noastre naionaleй Promovarea valorilor spirituale alturi de eficientizarea asimilrii cunoТtinelor prin metode potrivite, moderne reprezint o contribuie mereu actual pentru educarea Тi instruirea generaiilor tinere. Bibliografie 1. Rolul învăătorului cercetător în procesul instructiv-educativ. Sub red. M.A. Terentii Тi P.N. Panico. юhiТinu: Сtiina, 1978. 2. Terinte M. юonferina U.N.E.S.C.O. – эucureТtiй (Interviu realizat de Leonid Busuioc). În: Fclia, 1992, 18 septembrie, p. 3-4. 3. Terinte M. Esena reformei: a educa Тi a creТte personalităiй Reflecii pe marginea noii юoncepii de dezvoltare a învăământuluiй (Interviu realizat de Ion Stici). În: Moldova Suveran, 1994, 24 noiembrie, p. 4. 4. йй . : й й йй , йй й : , 1985, й 6-24. 5. йй й : Ш, 1978.
    [Show full text]