3 6 2 4 5 1 Insigna capitlului Diecezei de Cluj-Gherla din clandestinitate (martie 1989) Sabin Sebastian Făgăraú, OSVM Mircea Remus Birtz, OBSS,OHSG, OV • Capitlul diecezan de Cluj – Gherla între septembrie 1987-martie 1990 1 Editura NAPOCA STAR PiaĠa Mihai Viteazul nr. 34-35, ap. 19 Tel.: 0264/432.547 Cluj-Napoca mobil: 0740/167461 Director de editură: Dinu Virgil-Ureche Redactor úef: Ileana-VoichiĠa Vereú © Mircea Remus Birtz úi Sabin-Sebastian Făgăraú, 2007 ISBN 978-973-647-562-7 Corectura a fost efectuată de către autori. 2 SABIN SEBASTIAN FĂGĂRAù, OSVM MIRCEA REMUS BIRTZ, OBSS, OHSG, OV CAPITLUL DIECEZAN DE CLUJ – GHERLA ÎNTRE SEPTEMBRIE 1987-MARTIE 1990 Napoca Star 2007 3 „Quoniam, quae in tenebris dixistis, in lumine dicentur, et quod in aurem locuti estis in cubiculis praedicabitur in tectis.”. (secundum Lucam 12:3) „Et inimici hominis domestici ejus.“ (secundum Mattheum 10:36) „Et cognoscetis veritatem, et veritas liberabit vos.“ (secundum Joannem 8:32) „Subintroierunt enim quidam homines, qui olim praescripti sunt in hoc judicium, impii, Dei nostri gratiam transferentes in luxuriam, et solum Dominatorem et Dominum nostrum Jesum Christum negantes.“ (Epistola catholica Beati Judae Thaddaei Apostoli) 4 PREFAğĂ Orice istorie veridică trebuie scrisă după documente. De la acest fapt nu poate face excepĠie istoria Bisericii, mai ales când sunt investigate perioadele problematice din viaĠa Acesteia. PersecuĠia Bisericii Române Unite (BRU) este o astfel de perioadă. Există deja un bogat sortiment bibliografic de lucrări cu caracter anamnestic (Iuliu Hossu, Ioan Ploscaru, S.A. Prunduú, Vasile Andercău, Ioan ùerban, Simion Mesaroú, Anton Moisin, Alexandru RaĠiu etc.) de neînlocuit pentru înĠelegerea dinamicii perioadei respective. Documentele provenite din instituĠiile Statului încep să fie valorificate temeinic, Cristian Vasile, Ovidiu Bozgan, Gabriel Catalan, Marcen ùtirban, Marius Bucur aducând contribuĠii de referinĠă în acest sens. Nu lipsesc sintezele, preoĠii S.A. Prunduú, Clemente Plăianu, Anton Moisin, prof. Valentin BăinĠan, pr. Ioan M. Bota, sau prof. Marcel ùtirban oferind cercetătorilor un punct de plecare fundamental în acest domeniu. Cu toate acestea, documentele intraeclesiatice, adică cele care reflectă realitatea la un anumit moment, aúa cum a fost ea percepută de factorii decizionali eclesiastici, sunt parcimonios editate. Opere de pionierat în această direcĠie au făcut dr. iur. Vasile Marcu, sr. dr. Maria Ionela Cristescu, CIN, Pr. S.A. Prunduú, prof. Valentin BăinĠan, Pr. Simion Mesaroú. Motivele pentru care documentele intraeclesiastice revelatoare de fapt pentru autentica viaĠă internă a Bisericii au fost evitate sunt multiple: starea deplorabilă a arhivelor eclesiastice de după persecuĠie; reticenĠele unora dintre protagoniútii evenimentelor de a revela întregul adevăr asupra implicării lor în acele momente; un sentiment de falsă pudoare (conform unei greúite mentalităĠi prin care Adevărul ar dăuna Bisericii); distrugerea acestor documente prin indolenĠa unor posesori oportuniúti. 5 În momentul de faĠă, presiunea financiară reprezintă un factor coercitiv major în publicarea unei lucrări de specialitate. Autorii au căutat să treacă peste aceste impedimente, considerând că orice document ecleziastic are o valoare inestimabilăúi că acesta trebuie adus la cunoútinĠa opiniei publice, cu atât mai mult cu cât faptele desfăúurate în mod real sunt cunoscute dintru eternitate de către ProvidenĠă. Iar Adevărul ne face întotdeauna liberi. Documentele capitulare înfăĠiúate în acest volum reflectă o perioadă tulbure din viaĠa Diecezei Greco-Catolice de Cluj – Gherla, perioadă dominată în exterior de un regim comunist opresiv, cu accente aberante, iar în interiorul diecezei de figurile unor protagoniúti cu personalităĠi extrem de accentuate úi orientări diverse, adesea incompatibile între ele în plan personal. Oboseala prigoanei, nerăbdarea de a dobândi o recunoaútere legală din partea unui regim „fără neam úi Dumnezeu“, progresia vârstei biologice, nu în ultimul rând nevoia subzistenĠei materiale sau dorinĠa subiectivă de realizare socială într-un mediu nonconformist i-a determinat pe protagoniútii vieĠii diecezane la o atitudine de supunere morală, dacă nu chiar instituĠională, faĠă de autorităĠile Statului. DiplomaĠia Sf. Scaun, extrem de complezantă faĠă de regimurile marxiste, mai ales după derutantul Conciliu Vatican II, a constituit un factor stimulant în orientarea corifeilor diecezani spre această obedienĠă. Nucleele de rezistenĠă, calificate de către angajaĠii fostei SecurităĠi drept nuclee extremiste (M. Maria Ionela úi congregaĠiile ei, episcopii Ioan Dragomir, Justin ùtefan Paven, Cristian Octavian, úi într-o mai mică măsură Emil Riti, Dna. Doina Cornea), au fost dezavuate la ordin de către factorii decizionali eclezistici agreaĠi de Stat. Prăbuúirea bruscă a regimului politic din 21-22 Decembrie 1989 a surprins conducerea BRU agreate de stat cu un aparat juridico-administrativ bine pus la punct, cu o situaĠie economică tinzând spre normalizare úi cu figurile unor conducători ecleziastici ce aveau deja redactată o bogată literatură de sertar, constând în importante opere istorice, teologice, pastorale. Dar schimbarea reperelor de obedienĠă de la adevărata doctrină catolică, de la adevărata tradiĠie liturgică, spirituală, canonică, precum úi de la adevăratul spirit de rezistenĠă, în favoarea concordiei cu Statul, a generat o derută greu imaginabilă a acestor conducători. Dacă 6 M. Maria Ionela úi grupul ei au intrat úi au ieúit din prigoană pe „poarta principală“, cedarea altor conducători ecleziastici i-a pus pe aceútia într-o poziĠie vulnerabilă, de a cere noilor autorităĠi române úi Sf. Scaun ajutor úi soluĠionarea problemelor specifice, în loc de a pretinde (cum s-ar fi cuvenit în mod nornal) restituirea drepturilor spirituale. Mentalitatea cripto-marxistă prin care baza tehnico-materială generează suprastruc- tura spirituală a constituit motorul unor absurde pretenĠii de restitutio in integrum materiale (biserici, case parohiale, terenuri), aspectul de reevanghelizare hristocentricăúi de restitutio in integrum al propriilor valori spirituale fiind ignorat1. Astfel, în mod necesar au apărut conflicte cu anumiĠi exponenĠi mai mult sau mai puĠin compromiúi ai Bisericii Ortodoxe Române, înfeudaĠi Statului, cu Statul însuúi sau cu ramurile fraterne ale Bisericii Catolice (ritul latin). VirulenĠa ideilor consumiste din Apus, a ideilor liberalioid-agnosticizante ce formează humusul dog- matic al Occidentului contemporan sau agresivitatea unor pseudo-culte de sorginte teosofică, disolutivă, n-a fost nici măcar intuită de condu- cerea legalizată a BRU, numită de Sf. Scaun la începutul anului 1990. SituaĠia de criză de atunci se permanentizează prin crizele prezente. Aceste documente pe care le oferim spre studiu doresc să prezinte atât latura pozitivă, cât úi pe cea negativă a situaĠiei din perioada de clandestinitate. Pentru istorici documentele sunt un apendice de neînlocuit pentru rescrierea în spriritul adevărului a istoriei, iar pentru teologi ele reprezintă o aducere-aminte a faptului că, chiar úi în catacombe, oamenilor Bisericii le-a fost la îndemână alegerea. Dr. Mircea Remus Birtz a iniĠiat deja publicarea unor documente eleziastice fundamentale pentru istoria recentă a Diecezei de Cluj – Gherla úi anularea embargoului informaĠional ce-l înconjura pe episcopul Emil Riti (în lucrarea sa Episcopul Emil Riti (1926-2006). Tentativa unei recuperări istoriografice, Cluj-Napoca, Napoca Star, 2006). Prin o a doua lucrare, „Cronologia ordinarilor diecezani greco-catolici între 1948-1989“, acelaúi autor oferă o cheie pentru 1 Vezi o listă de 16 realităĠi pierdute, abandonate sau furate in integrum, de restituit Bisericii Greco-Catolice. În Sabin-Sebastian Făgăraú, „Restaurarea monahismului în Biserica Română Unită cu Roma“, în „BRU Greco-Catolică: istorie úi spiritualitate“, Blaj, Ed. Buna-Vestire, 2003, pp.115-128 (117-120). 7 descifrarea corectă a cronologiei conducătorilor reali (unii ignoraĠi úi astăzi) ai Bisericii Greco-Catolice din România. Pr. dr. Sabin Sebastian Făgăraú a publicat numeroase studii úi articole, privind restaurarea tradiĠiei autentice bizantine a spiritualităĠii monahale, liturgice sau duhovniceúti a aceleiaúi Biserici. La acest volum contribuĠia sa a fost decisivă, în calitatea sa de notar capitular diecezan fiind introdus în miezul unor delicate probleme ecleziastice, fiind el însuúi creator de documente úi salvând de la pierdere arhiva capitulară a acelui timp. La realizarea acestui volum, studiul „Activitatea Colegiului capitular...“ a fost realizat de Pr. Făgăraú, studiul „Note úi observaĠii pe marginea activităĠii Capitlului...“ împreună cu analiza, colaĠionarea úi transcrierea documentelor fiind făcute de dr. Birtz. Pr. Sabin a oferit finanĠarea prezentului tiraj, coordonarea întregului material fiind făcută de celălalt autor. Din documentele publicate, Pr. Făgăraú este autorul Documentelor nr. 3, 4, 7, 9, 10, 12-17, 19-27, 33, 35, 37-41, Pr. T. Langa, autor al Documentelor nr. 5, 8, (18), Pr. Prunduú al Documentului nr. 6, Pr. M. Boilă al Documentului nr. 11, Dúoara. E. Boilă a Documentului nr. 22a, iar Pr. Vasile Andercău – Vasile Mare al Documentului nr. 22b. Autorii aúteaptă un schimb argumentat (útiinĠific, documentat) de păreri, orice compeltări, clarificări sau corecĠii fiind binevenite. Ei realizează faptul că au început un drum, nu l-au închis. Pr.dr. Sabin Sebastian Făgăras, OSVM, preot din clandestinitate (1977), între 1987-1990 notar diecezan capitular de Cluj