Episcopul Ioan Suciu S-A Născut La Blaj, La 4 Decembrie 1907 Într-O Familie De Preoți

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Episcopul Ioan Suciu S-A Născut La Blaj, La 4 Decembrie 1907 Într-O Familie De Preoți BISERICA ROMÂNA UNITA CU ROMA GRECO-CATOLICA MISIUNEA BUNAVESTIRE TORONTO ANNUNCIATION BYZANTINE ROMANIAN CATHOLIC MISSION CALENDAR 201 6 Episcopii Martiri si marturisitori ai Bisericii Greco-Catolice Române Martyr and Confessor Bishops of the Romanian Byzantine Catholic Church. www.bunavestire.org 78 Clifton Road, Toronto, Ontario, M4T 2G2 Our Lady of Perpetual Help Church Tel: 416 443 8796 Pr. Paroh Ionel Maier; pr. Emil Jude Thanks to our sponsors: Mr. PUBLIUS C. ISMANESCU Mihaela Moraru, M.Sc. Mrs. Mirela Lidia Ismanescu Real Estate Broker Accredited Buyer’s Representative (ABR) Certified Negotiation Expert® (CNE) Seller Representative Specialist (SRS) RIGHT AT HOME REALTY INC., Brokerage Business/voice/fax Direct: 416-890-8366 888.860.7589 [email protected] www.core2win.com www.sellwithmihaela.com Episcopul Valeriu Traian Frenţiu S-a născut la 25 aprilie 1875 în orașul Reșiţa. A studiat Teologia la Budapesta, după care a fost hirotonit preot la 28 septembrie 1898. A activat în Eparhia de Lugoj ca și cancelar, paroh, apoi ca Vicar foraneu iar pe 4 noiembrie 1912, la vârsta de 37 de ani, a fost numit Episcop al Lugojului. Între 1922 și 1948 a activat în Eparhiile de Oradea și Alba Iulia și Făgăraș. A fost arestat pe 28 octombrie 1948, și dus în lagărul de la Dragoslavele, iar apoi, în februarie 1949, la Mănăstirea Căldărușani. În 1950 a ajuns în Penitenciarul de la Sighet, unde după 2 ani, nemaiputând suporta duritatea regimului de exterminare, a murit în 11 iulie 1952. Asemenea și celorlalți Episcopi morți la Sighet, a fost înhumat într-o noapte, fără sicriu, într-o groapă comună din Cimitirul Săracilor. Nu a fost judecat și nu a avut condamnare. Bishop Valeriu Traian Frenţiu Born on April 25, 1875 in the city of Resita. Upon completion of theological studies in Budapest, he was ordained a priest on September 28, 1898. He exercised his priestly ministry in The Diocese of Lugoj as pastor, vicar and chancellor. On November 4, 1912 at the age of 37, he was appointed Bishop of Lugoj. Valeriu Traian Frentiu was successively Bishop of Lugoj Eparchy, Oradea Eparchy and Apostolic Administrator of the Archeparchy of Alba Iulia and Fagaras. When the communist dictatorship was installed by Soviet Union in Romania and the Romanian Greek-Catholic church was suppressed by the Communist Government of the day he was arrested on 28 October 1948 and interned in a camp at Dragoslavele. On Bishop’s refusal to enter the Romanian Orthodox Church in February 1949, he was taken to the orthodox monastery Căldărușani. Bishop Frentiu died on 11 July 1952 in the extermination camp of Sighet, Northern Romania. He was buried during the night, without a coffin and without any religious assistance in a mass grave in the Cemetery of the Poor. The grave was leveled in order to avoid pilgrimages to the graves of the martyrs. He never had a trial and has never been convicted of any crime. Bishop’s Frentiu beatification process – that conferred the title Servant of God upon him - commenced with the declaration of "nihil obstat" (nothing against) to the cause on 28 January 1997. The diocesan process into his life by collecting documentation and testimonies was formally validated by the Congregation for the Causes of Saints on 18 February 2011. www.catholic-cemeteries.com 416-733-8544 PS Episcopul Valeriu TraianFrentiu inconjurat de tineri preoti Most Revernd Bishop Valeriu Traian Frențiu sitting surrounded by young priests Sf Liturghie Duminicală - 12.30 - Sunday Liturgy Botezuri / Baptisms: 78 Clifton Road, Toronto, ON, Canada, M4T 2G2, tel-fax 416 443 8796 Ianuarie 17 January www.bunavestire.org Ianuarie Celebrări peste săptămână / Weekday Celebrations Parastas / Memorial Service: 2016 Ianuarie 1 January 11:30 Ianuarie 31 January January Ianuarie 6 January 19:00 Binecuvântarea caselor: 2-3, 9-10, ianuarie Duminică Luni Marți Miercuri Joi Vineri Sâmbătă Sunday Monday Tuesday Wednesday Thursday Friday Saturday New Year Ca/US 3 4 5 6 7 1 (†) Tăierea Împrejur a Domnului, 2 Sf Vasile cel Mare Circumcision of the Lord, St Basil the Great Înainteserbarea Botezului Ajunul Botezului Domnului / Lit. Sf Vasile / St Basil; Col 2, 8-12; Lk Domnului, Sf Silvestru, pp Sf M Teopempt şi Teona, Cuv (†) Arătarea-Botezul Domnului 2, 20-21, 40-52 Forefeast of Theophany, St Duminica Dinaintea Botezului Domnului. Sf Pf Sinclitica (Boboteaza) Sylvester, Pope Malahia, Sf M Gordiu Vigil of Theophany Theopemptus Theophany-Baptism of Our Lord Sf Ioan Botezătorul, Sf Nichita de harţi / all foods Sunday before Theophany.Malachi, Prophet; Adunarea celor 70 Apostoli; Cuv and Theona, Mrt.; Ven. Syncletica, Jesus Christ Remesiana ap daco-romanilor Cuv Gheorghe Hozevitul, Cuv Sf M Polieuct Domnica / Ven. George the Gordius, Martyr Teoctist / Synaxis of the 70 Apostles; Fast and Abstinence Titus 2, 11-14. 3, 4-7; Mt 3, 13-17 Synaxis of St John the Baptist, St 8 9 Polyeuctus, Martyr Ven. Theoktistus Chosebite; Ven. Mother Dominica Glas/Tone 7; EvÎ/ReG 10; Tim 4,5-8; Mk 1,1-8 Post şi Ajun harţi / all foods Nicetas of Remesiana 10 11 12 13 14 15 16 Duminica După Botezul Domnului. Sf Grigore de Nissa, Sf Domeţian ep, Cuv Marcian pr, Întroptirea Botezului Domnului, Cuv Sunday after Theophany.Gregory of Nyssa and Cuv Teodosie cel Mare M din Sinai şi Rait Cuv Pavel din Teba; Ioan Colibaşul Dometian, Bishops; Marcian, Priest Ven. Theodosius, Founder of Sf M Tatiana Sf M Ermil şi Stratonic Leavetaking of Theophany, Ven. Ven. Paul of Thebes and John the Cinstirea Lanţului Sf Apostol Petru Glas/Tone 8; EvÎ/ReG 11; Eph 4,7-13; Mt 4,12-17 Monasteries Tatiana, Martyr Ermylus and Stratonicus, Martyrs Fathers Martyred at Sinai and Raithu Hut-Dweller Veneration of the Chains of St Peter Martin Luther King Day US 17 20 21 22 23 18 19 Duminica Vameşului şi Fariseului. Începutul Triodului.. Cuv Antonie cel Mare Sf Ap Timotei, Cuv M Atanasie Sunday of the Publican and the Pharisee. Cuv Maxim Mărturisitorul, Sf M Neofit Persanul Sf Atanasie şi Ciril ai Alexandriei aep Triodion begins Ven. Father Anthony the Great Cuv Eftimie cel Mare / Ven. [Sf. m.Angeza ] Apostle Timothy; Ven. Anastasius the th Athanasius and Cyril, Archbishops of Glas/Tone 1; EvÎ/ReG 1; 2Tim 3,10-15; (16 ) Lk Cuv Macarie Egipteanul, Arsenie aep Euthymius the Great Ven. Maximus the Confessor; Persian, martyr Sf M Clement şi Agatanghel Alexandria 18,10-14 Ven. Macarius of Egypt; Arsenius, harţi / all foods Neophytus, Martyr [St. m. Agnes] harţi / all foods Clement and Agathangel, Martyrs 24 25 26Archbishop 27 28 29 30 Sf Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ioan Gură de Aur; Duminica Fiului Risipitor. Cuv Xenia şi familia Sf M Hipolit pp sa; [Sf Francisc de Sales] Three Holy Hierarchs: Basil the Great, Sunday of the Prodigal Son. Ven. Mother Xenia Aducerea moaştelor Sf Ioan Gură-de- Aducerea moaştelor Sf Ignaţiu Gregory the Theologian and John of Rome; [St Francis de Sales] Cuv Xenofont şi familia Aur Cuv Efrem Sirul; [Sf Toma d'Aquino] Teoforul Chrysostom. Hippolytus Pope Glas/Tone 2; EvÎ/ReG 2; 1Cor 6,12-20; (17th) Lk Sf Grigore din Nazianz Ven. Xenophon and Relatives, Transfer of the Relics of St John Ven. Ephrem the Syrian; [St Thomas Transfer of the Relics of St Ignatius Pomenirea morţilor. Saturday of the 15,11-32 Gregory, Theologian and Archb. Martyrs Chrysostom Aquinas] the God-Bearer Dead 31 Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi (a Lăsatului Sec de Carne). Sf M Chir şi Ioan doctori fără plată; [Sf Ioan Bosco] Sunday of the Last Judgment (Sunday of Meatfare). Cyrus and John, Wonderworkers and Martyrs; [St John Bosco] Glas/Tone 3; EvÎ/ReG 3; 1Cor 8,8-9,2; Mt 25,31-46 Cardinalul Iuliu Hossu S-a născut la 30 ianuarie 1885 în satul Milaș, județul Bistrița-Năsăud. În 1904 își începe studiile teologice, fiind trimis la Colegiul De Propaganda Fide din Roma. La 27 martie 1910, este hirotonit preot de Episcopul Vasile Hossu. În 3 martie 1917 este numit Episcop în scaunul Eparhiei Gherla. Episcopul Iuliu Hossu este cel care primește onoarea de a citi Declarația Unirii de la 1 decembrie 1918. La 28 octombrie 1948 este arestat și dus la Dragoslavele. Este transferat mai apoi la Mănăstirea Căldărușani, iar în 1950 la Penitenciarul din Sighetul Marmației. Începând cu 1955, are domiciliul forțat în mai multe mănăstiri ortodoxe. S-a dus la Domnul în 28 mai 1970 la Spitalul Colentina din București, ultimele lui cuvinte fiind: Lupta mea s-a sfârșit, a voastră continuă. Cardinal Iuliu Hossu Iuliu Hossu was born on 30 January 1885 in Milaș in then Austria-Hungary. Hossu studied at the seminary of Cluj and later at the seminary of Budapest. He also studied at the University of Vienna in Austria and later at the Pontifical Urbanian Athenaeum in Rome, where he obtained doctorates in philosophy in 1906, and theology in 1908. Iuliu Hossu was ordained to the priesthood on 27 March 1910. Pope Benedict XV appointed him as Bishop of Gherla on April 21 1917 and he received his Episcopal consecration on 4 December 1917. He was named the Bishop of Cluj-Gherla on 5 June 1930, and he was later appointed by Pope Pius XI as the Apostolic Administrator of Maramres .He was appointed by Pope Pius XII Apostolic Administrator of Oradea Mare from 1941 until 1947. For his opposition to the communist government he was forced to flee his diocese on 28 October 1948 and was arrested. Between 1948 and 1964 he was incarcerated in the extermination camps at Jilava, Drogoslavele, Sighet, and Gherla. He was then jailed in an orthodox monastery near Bucharest. On 28 April 1969 he was created a Cardinal by Pope Paul VI, who reserved Hossu’s appointment in PS Episcopul Iuliu Hossu citind Declaratia de Unire de la Alba pectore.
Recommended publications
  • Analiza Dictaturii Comuniste Din România“
    DIN RAPORTUL FINAL „ANALIZA DICTATURII COMUNISTE DIN ROMÂNIA“ În dorinþa de a oferi cititorilor noºtri – care poate nu ºi-au achiziþionat volumul – posibilitatea sã ia cunoºtinþã de princi- palele aspecte ºi probleme cuprinse în ANALIZA DICTATURII COMUNISTE DIN ROMÂNIA (Raportul final), continuãm în acest numãr al revistei reproducerea celor mai semnificative pasaje din Raportul respectiv. Scopul acestui demers este ca uitarea sã nu se aºtearnã peste ororile pe care regimul comunist, ilegitim ºi cri- minal, le-a pricinuit poporului român de-a lungul anilor de teroare comunistã. Modificarea legislaþiei privitoare la cler Într-o primã fazã, aceea de tranziþie cãtre un regim totalitar (1944-1948), fie cã a fost vorba de Gheorghe Gheorghiu-Dej, Vasile Luca, Emil Bodnãraº, Petru Groza, Petre Constantinescu-Iaºi, cu toþii au avut un rol însemnat în numirea ºi ascensiunea unor responsabili cu politica religioasã, prelaþi, conducãtori de asociaþii preoþeºti ºi a altor elemente supuse sau percepute ca docile. Însã simpla numire în aceste demnitãþi administrative ºi ecleziastice a unor persoane de încredere n-ar fi putut contribui la subordonarea Bisericii dacã nu ar fi fost însoþitã, începând chiar din momentul martie 1945, de un întreg eºafodaj legislativ care sã serveascã interesele conducerii P.C.R. în domeniul relaþiilor dintre stat ºi culte. Încã din toamna anului 1944, în contextul declanºãrii artificiale a unei crize politice, sub pretextul epurãrii instituþiilor de fasciºti, s-a ajuns la adoptarea unor acte normative de epurare prin care se înfiinþau comisii de verificare a instituþiilor ecleziastice (clericii diferitelor culte erau asimilaþi funcþionarilor, fiind salarizaþi de la bugetul de stat). La 8 octombrie 1944 a intrat în vigoare Legea nr.
    [Show full text]
  • The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: the Relation Between the Nation and People’S Religious Confession
    The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: The Relation between the Nation and People’s Religious Confession Ciprian Ghişa ”Babeş-Bolyai” University Abstract: The Greek-Catholic Discourse of Identity in the Inter-War Period: The Relation between the Nation and People’s Religious Confession. This paper aims to analyze the question of the confessional identity, focusing on one of its main constitutive elements: the relation between the nation and people’s religious confession. The national identity and the confessional one have numerous common characteristics, influencing each other more or less depending on the historical evolution of events. These aspects are more profound in a multi-ethnic, multi-cultural and multi-confessional environment, as otherness is one of the strongest factors that defines and strengthens the confessional as well as the national identity. This was also the case of the Greek- Catholic Church in Romania, in the inter-war period, taking into consideration its new status after the Union of 1918: a minority church in a country with an Orthodox majority. Its relation of otherness with the Romanian Orthodox Church also influenced its relation with the state and therefore it determined also the structure and the intensity of its discourse of identity. Among the most important themes of this discourse we can mention: the Greek-Catholic Church is the church of the forefathers; this Church, its faith and its believers are Romanian; the Union with Rome brought the Romanian people a lot of benefices
    [Show full text]
  • Dobes Andrea Alexandru-Rusu Si Regimul
    Episcopul Alexandru Rusu şi regimul comunist (1945 – 1963) La sfârşitul celui de al doilea război mondial, situaţia geopolitică din Europa Central Răsăriteană a generat în ţările intrate în sfera de influenţă sovietică schimbări de structură şi fond cu implicaţii profunde asupra vieţii politice, economice, sociale şi religioase. În România, instaurarea guvernului Groza, la 6 martie 1945, a avut drept consecinţă subordonarea treptată a instituţiilor statului, şi în cele din urmă a societăţi în ansamblul ei, puterii comuniste. În aceste condiţii, biserica nu putea să rămână în afara procesului de comunizare a societăţii româneşti, iar complexitatea demografiei confesionale impunea atitudini diferenţiate pentru fiecare comunitate religioasă, care a evoluat în funcţie de „disponibilitatea” acestora spre cooperare cu puterea laică. Biserica Catolică a reprezentat pentru regimul comunist o problemă importantă, întrucât avea o structură centralizată, subordonată, atât din punct de vedere spiritual, cât şi canonic, Sfântului Scaun, considerat de comunişti drept un „centru al reacţiunii internaţionale”.1 În cazul credincioşilor romano-catolici, majoritatea de etnie maghiară, regimul a urmărit înlocuirea controlului de la Vatican cu cel de la Bucureşti, deoarece încercarea de lichidare putea fi interpretată ca o acţiune îndreptată împotriva minorităţii maghiare. În aceste condiţii, cultul romano-catolic a avut de-a lungul perioadei comuniste un statut de biserică tolerată, dar nerecunoscută oficial, în care statul nu a putut să-şi impună propria autoritate.2 În cazul Bisericii Greco-Catolice3, măsurile guvernului comunist în problema religioasă exprimau foarte clar că ierarhii erau puşi în situaţia de a alege colaborarea cu noul regim sau suprimarea. De altfel, situaţia Bisericii Greco-Catolice se încadrează, începând din anul 1948, în contextul general al relaţiilor dintre Moscova şi Vatican, iar în plan intern, în cadrul raporturilor dintre regimul comunist aflat la putere şi o biserică făţiş 1 Cristian Vasile, Între Vatican şi Kremlin.
    [Show full text]
  • „Babeª-Bolyai” Theologia Catholica 1
    Anul LIV 2009 STUDIA UNIVERSITATIS „BABEª-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA 1 Galaxia Gutenberg Cluj-Napoca 1 2 Anul LIV 2009 STUDIA UNIVERSITATIS „BABEª-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA 1 Biroul editorial: str. Moþilor nr. 26, 400001 Cluj-Napoca, tel. 0264-599579 COLEGIUL DE REDACÞIE Referenþi de specialitate: prof. dr. Nicolae Bocºan (Cluj-Napoca) dr. Jean-Yves Brachet OP (Toulouse) prof. dr. François Bousquet (Paris) conf. dr. Marius Bucur (Cluj-Napoca) prof. dr. Monique Castillo (Paris) conf. dr. Ovidiu Ghitta (Cluj-Napoca) prof. dr. Isidor Mãrtincã (Bucureºti) prof. dr. Iacob Mârza (Alba Iulia) prof. dr. Ernst Chr. Suttner (Viena) Redactor coordonator: prof. dr. Nicolae Gudea Secretar de redacþie lect. dr. Simona ªtefana Zetea Membri: lect. dr. Dan Ruscu lect. dr. Alin Tat 3 Dieses Band wurde finanziert vom BISCHÖFLICHEN ORDINARIAT MAINZ durch die Fürsorge des Generalvikars Dietmar Giebelmann Acest volum a fost sponsorizat de BISCHÖFLICHES ORDINARIAT MAINZ prin grija Vicarului General Dietmar Giebelmann Autorii îºi asumã responsabilitatea în ceea ce priveºte conþinutul articolelor. 4 Anul LIV 2009 STUDIA UNIVERSITATIS „BABEª-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA 1 Biroul editorial: str. Moþilor nr. 26, 400001 Cluj-Napoca, tel. 0264-599579 SUMAR – SOMMAIRE – CONTENTS – INHALT LECTURI FILOZOFICE François BOUSQUET Approches du Christ de Kierkegaard – Kierkegaard’s Christ....7 Veronica LAZÃR Nietzsche ºi istoria genealogicã a filozofiei moderne (I) – Nietzsche et l’histoire généalogique de la philosophie moderne (I)...19 PERSPECTIVE TEOLOGICE Simona ªtefana
    [Show full text]
  • Religion and Politics in Post-Communist Romania RELIGION and GLOBAL POLITICS SERIES
    Religion and Politics in Post-Communist Romania RELIGION AND GLOBAL POLITICS SERIES Series Editor John L. Esposito University Professor and Director Prince Alwaleed Bin Talal Center for Muslim-Christian Understanding Georgetown University Islamic Leviathan Islam and the Making of State Power Seyyed Vali Reza Nasr Rachid Ghannouchi A Democrat within Islamism Azzam S. Tamimi Balkan Idols Religion and Nationalism in Yugoslav States Vjekoslav Perica Islamic Political Identity in Turkey M. Hakan Yavuz Religion and Politics in Post-Communist Romania lavinia stan lucian turcescu 1 2007 3 Oxford University Press, Inc., publishes works that further Oxford University’s objective of excellence in research, scholarship, and education. Oxford New York Auckland Cape Town Dar es Salaam Hong Kong Karachi Kuala Lumpur Madrid Melbourne Mexico City Nairobi New Delhi Shanghai Taipei Toronto With offices in Argentina Austria Brazil Chile Czech Republic France Greece Guatemala Hungary Italy Japan Poland Portugal Singapore South Korea Switzerland Thailand Turkey Ukraine Vietnam Copyright # 2007 by Oxford University Press, Inc. Published by Oxford University Press, Inc. 198 Madison Avenue, New York, New York 10016 www.oup.com Oxford is a registered trademark of Oxford University Press All rights reserved. No part of this publication may be reproduced, stored in a retrieval system, or transmitted, in any form or by any means, electronic, mechanical, photocopying, recording, or otherwise, without the prior permission of Oxford University Press. Library of Congress Cataloging-in-Publication Data Stan, Lavinia. Religion and politics in post-communist Romania / Lavinia Stan, Lucian Turcescu. p. cm.—(Religion and global politics series) Includes bibliographical references and index. ISBN 978-0-19-530853-2 1.
    [Show full text]
  • Martyred Romanian Bishops Fought Communist Regime
    Martyred Romanian bishops fought communist regime The memory and witness of Romania’s martyred bishops are a reminder that Christians are called to stand firm against ideologies that seek to stifle and suppress their cultural and religious traditions, Pope Francis said. On the last leg of his visit to Romania, the pope June 2 celebrated a Divine Liturgy during which seven Eastern-rite Catholic bishops, who died during a fierce anti-religious campaign waged by the communist regime in Romania, were beatified. “These pastors, martyrs for the faith, re-appropriated and handed down to the Romanian people a precious legacy that we can sum up in two words: freedom and mercy,” the pope said. According to the Vatican, an estimated 60,000 people filled Blaj’s Liberty Field, while some 20,000 people followed the liturgy on big screens set up in various squares around the city. For Eastern Catholics in Romania, the field – located on the grounds of Blaj’s Greek Catholic Theological Seminary – is both a symbol of national pride and sorrow. It was in Liberty Field where, during the 100th anniversary of the Romanian nationalist revolution that communist authorities formerly dissolved the Eastern-rite Romanian Catholic Church. One of the newly beatified bishops, Bishop Ioan Suciu, the apostolic administrator of Fagaras and Alba Iulia, refused to appear at the event, which was perceived by his flock as a sign that they were called to remain steadfast in their faith and follow the path of persecution and martyrdom. Thirty years after the fall of communism, the sun shined brightly and solemn hymns echoed over the field that was once the site of the Eastern Catholic Church’s darkest period.
    [Show full text]
  • Revista Arhivei Maramureşene
    https://biblioteca-digitala.ro REVISTA ARHIVEI MARAMUREŞENE Arhivele Naţionale Maramureş la 60 de ani https://biblioteca-digitala.ro Răspunderea pentru conţinutul ştiinţific al studiilor, formulări şi calitatea rezumatelor în limbi străine revine, în exclusivitate, autorilor. Authors are responsible for the presentation of the facts contained in their articles, for the wording and for the ac- curacy of foreign languages summarie https://biblioteca-digitala.ro Revista Arhivei Maramureşene REVISTA COLEGIUL DE REDACŢIE: ARHIVEI Prof. Univ. Dr. POGANy István Univ. Warwick - U.K. MARAMUREŞENE Prof. Univ. Dr. FARAGO Tamás Univ. Corvinus Budapesta - Ungaria nr. 4//2011 Prof. Univ. Dr. Vasile VESA Univ. Babeş-Bolyai Cluj Napoca Conf. Univ. Dr. Ovidiu Ghitta Univ. Babeş-Bolyai Cluj Napoca Revistă cu apariţie anuală Conf. Univ. Dr. Ionuţ COSTEA editată de: Univ. Babeş-Bolyai Cluj Napoca ARHIVELE NAŢIONALE SERVICIUL JUDEŢEAN MARAMUREŞ REDACŢIA: Klara GUŞeth (STENCZEL) - redactor şef ASOCIAŢIA ARHIVIŞTILOR Marius UGLEA - secretar redacţie “DAVID PRODAN” Diana MUREŞAN MARAMUREŞ Amalia RACOLŢA (MOJOLIC) Robert TőkőLyI Zsolt VARGA Vasile ROGOZSAN Ana-Maria BUCIUMAN Iuliu Victor GREC Redacţia şi administraţia: SJANMM, Baia Mare B-dul Bucureşti nr. 26 Baia Mare http://arhivamm.wordpress.com ISSN 1844-9832 [email protected] [email protected] https://biblioteca-digitala.ro 4 Revista Arhivei Maramureşene CUPRINS: Drd. klara Guşeth (Stenczel) ÎN LOC DE: „ARHIVELE MARAMUREŞENE LA 60 DE ANI” ......... 11 STUDII ŞI ARTICOLE DE ISTORIE Drd. Petra Rausch-Mátyás Beiträge über die Beziehung der Zipser Kammer zur Niederösterreichischen Kammer: Ein kurzer Grundriss der Verwaltung der Bergkammer und der Münzstätten Nagybánya (Baia Mare) 1571–1613. (Studii referitoare la rapoartele Cămării din Spis şi Cămara din Austria de Jos: administrarea Cămării de mină şi a Monetăriei din Baia Mare în perioada 1571-1613) .................
    [Show full text]
  • Calea Desavarsirii
    rugați-vă Domnului să se îndure spre sufl etele noastre. rugați-vă Domnului sufl spre să se îndure Fericiților Martiri,Fericiților care bine v-ați nevoit și v-ați încununat, SFÂNTA MARIA MARE CALEA DESĂVÂRŞIRII Revistă de spiritualitate şi de cultură creştină a Societăţii „EPISCOP DR. IOAN SUCIU” Anul XXIV Nr. 7-8 (312-313) iulie-august 2020 Tot despre zilele noastre… De o jumătate de an sunt aceleași zile, le trăim sub amenințarea unui virus mai puțin cunoscut, agresiv și contagios. Pentru apărarea vieții, până la fi nalizarea unui vaccin, protejarea noastră cere respectarea cerințelor de igienă - ceea ce în școlile din trecut se învăța în clasele primare - și o cunoaștere reală despre tot ce ne poate ajuta, cunoaștere venită din partea Sistemului sanitar sau Sistem de sănătate, care are ca scop menținerea, restabilirea și promovarea sănătății. Așa ar trebui să fi e, și totuși nu este așa. O mare parte a populației respectă cerințele normale, o altă parte însă nu numai că nu le respectă, dar susține că virusul nici nu există, neagă pericolul și respinge orice argument medical. Vacanța la mare o demonstrează deplin. Și numărul de infectări crește zilnic. Încercarea prin care trecem, de data aceasta, este de lungă durată și comportamentul nostru devine adesea problematic. În momentele noastre mai grele, să ne amintim de sfatul ce ni-l dă Sf. Josemaria Escriva: ,,Reculege-te…Caută-L pe Dumnezeu în tine și ascultă-L”. Dacă l-ai găsit, ascultă-i cuvântul: ,,Poruncă nouă vă dau vouă: să vă iubiți unii pe alții. Întru aceasta vor cunoaște că sunteți ucenicii mei”.
    [Show full text]
  • Chronicle of Cruelties
    CHRONICLE OF CRUELTIES ROMANIAN MISTREATMENT OF THE HUNGARIAN MINORITY IN TRANSYLVANIA by Dr. Arpad Kosztin Translated from the Hungarian by Eva Barcza Bessenyey UNEDITED PREPUBLISHING VERSION FOR HOMEPAGE ONLY ORIGINAL TITLE: MAGYARELLENES ROMÁN KEGYETLENKEDÉSEK ERDÉLYBEN ISBN 963 8363 72 X A Publication of the BIRO FAMILY BUDAPEST PLEASE NOTE: THE PAGE NUMBERS WILL BE DIFFERENT IN THE FORTHCOMMING BOOK 2 CONTENTS Contents 3 Ferenc Bartis: About the author 4 Preface 6 I. Introduction 10 II Romanian Atrocities before Horea-Closca 18 III The peasant revolt of Horea-Closca-Crisan 24 IV The freedom fight of 1848-49 32 V Romanian atrocities before and after WW I 43 VI Romanian atrocities during and after WW II-1956 74 VII During and after the 1956 Revolution 109 VIII Countermeasures after 1956 118 IX Romanian atrocities after 1989 133 Epilogue 147 Bibliography 149 Notes 167 3 The accuser shows mercy As strange as it may seem, the author of this indispensable and inevitable book, dr. Arpad Kosztin, does show mercy: he does not accuse, does not point a finger but gives us a work of factual history. And this is important for this painful objectivity gives the measure of the work's credibility. Our author does not have to be introduced to our readers for everyone knows his book on the debunking of the Daco-Roman theory (entitled the Daco-Roman Legend, it was published in English in 1997 by Matthias Corvinus Publishing, in the USA and Canada); on Romania's expansion into Transylvania; as well as his numerours lively and outspoken but profound essays and articles in the daily press.
    [Show full text]
  • Aspecte Specifice Privind Examinarea Şi Interpretarea Urmelor Criminalistice Pentru Identificarea Victimelor Unor Crime Săvârşite În Timpul Represiunii Comuniste”
    ,,ASPECTE SPECIFICE PRIVIND EXAMINAREA ŞI INTERPRETAREA URMELOR CRIMINALISTICE PENTRU IDENTIFICAREA VICTIMELOR UNOR CRIME SĂVÂRŞITE ÎN TIMPUL REPRESIUNII COMUNISTE” Dr. Viorel SISERMAN Procuror militar Colonel magistrat Examinarea şi interpretarea urmelor criminalistice pentru identificarea victimelor unor crime săvârşite în timpul represiunii comuniste, comportă o multitudine de dificultăţi, ca urmare a faptului că, - regulă generală - aceste crime au fost sau cel puţin s-a încercat să fie deosebit de bine camuflate. Evident că, în toată perioada dictaturii comuniste, conducătorii de atunci ai statului, nu au dorit ca aceste crime să fie descoperite iar atunci când totuşi s-au făcut unele anchete, cum a fost de exemplu în anul 1968, rezultatul acestora nu s-a putut materializa, ca urmare a faptului că, o parte dintre conducătorii partidului – stat, în frunte cu Nicolae Ceauşescu (fost General), erau ei înşişi implicaţi într-o formă sau alta de participaţie (instigatori, complici, tăinuitori sau chiar autori) la astfel de acţiuni abominabile, soldate cu zeci de mii de victime omeneşti. Astfel, s-a preferat muşamalizarea şi ,,punerea la păstrare” a acestor documente, apreciindu-se că nu vor fi descoperite crimele prin împlinirea termenului de prescripţie. Abordând problema prescripţiei, este limpede că, dacă aceste crime ar fi cercetate separat, ajungându-se chiar la stabilirea autorilor nemijlociţi ai faptei termenul de prescripţie este împlinit, de mult. Dacă însă aceste crime sunt analizate global de pe întregul teritoriu al ţării şi pe toată durata dictaturii comuniste, nu se pune problema prescripţiei, întrucât multitudinea cazurilor de suprimare a vieţii opozanţilor politici îmbracă formele crimelor contra păcii şi omenirii, care, potrivit art. 121, alin.
    [Show full text]
  • Preoţi Greco-Catolici
    PREOŢI GRECO-CATOLICI Dumitru Sălăgean, prepozitul Episcopiei Române Unite a Lugojului, născut în 29 octombrie 1913 în comuna Vişinei, judeţul Mureş, din părinţii Ioan şi Maria - fiind al optulea copil - a făcut şcoala primară în Vişinei şi Sărmaş, primele două clase de liceu la Sărmaş, clasele III-V la Liceul "Al. Odobescu" din Bistriţa, iar clasele VI-VIII la Liceul "Sf. Vasile" din Blaj. A trecut apoi la Academia Teologică din Blaj, pe care a absolvit-o în 1936, când a fost hirotonit preot celib, la 8 martie 1936. Acesta a fost idealul său. Imediat i s-a dat spre păstorire parohia Bucium, judeţul Făgăraş, unde a activat trei ani. în 2 februarie 1939 a fost numit paroh în Copăcel - Făgăraş activând aici până în 1947, când a pornit spre Mănăstirea Bixad, trecând prin Lugoj, unde se vorbea deja că Biserica Greco-Catolică va fi desfiinţată. A rămas aici până în 1950. "În noaptea de 19 iulie 1950 - mărturiseşte părintele - am fost ridicat de la locuinţa mea din strada Ioan Popovici Bănăţeanu, de către patru persoane şi am fost dus la Securitatea din Lugoj. Acolo mă aştepta maiorul Kling, şeful Securităţii. Toată noaptea am fost anchetat, iar dimineaţa am fost dus într-o celulă fără lumină, unde am stat în întuneric permanent până în 16 octombrie 1950, când am fost transferat la Penitenciar, într-o cameră cu mai multe persoane. Notez că cele trei luni petrecute la Securitate, am fost singur în celulă, că drept pat am avut câteva scânduri; n-am avut saltea, nici pernă, nici cu ce să mă acopăr.
    [Show full text]
  • Contents/Sommaire
    RANSYLVANIAN EVIEW Vol. XXIV T R No. 3 /REVUE DE TRANSYLVANIE Autumn 2015 Contents/Sommaire ROMANIAN ACADEMY Chairman: • Paradigms Academician Ionel-Valentin Vlad Between Religion and Science: Some Aspects Concerning Illness and Healing in Antiquity 3 CENTER FOR Simona Gabriela Bungãu TRANSYLVANIAN STUDIES Viorel-Cristian Popa Director: Academician Ioan-Aurel Pop Religion and Power in Ioan Petru Culianu’s View 19 Dorin David A Priest in the “Romanian Action”: Dr. Titus Mãlaiu 26 Maria Ghitta Aspects of Religiosity in the Social Institutions Operating in the Romanian Public Space 40 Ion Petricã Felicia Andrioni Religion and the Public Sphere: Transitional (Post-communist) Representations of the Uniate Community of Cluj-Napoca, between Religion and Politics 56 Codruþa Liana Cuceu Pilgrimage and Its Infrastructure in Post-communist Transylvania 70 Mircea Sergiu Moldovan From Double to Triple Minority: Romanian neo-Protestants from the Serbian Banat in the United States and Canada 85 Mircea Mãran Aleksandra Durić-Milovanović– • Tangencies La révolution hussite et l’affirmation du voïvodat de Transylvanie dans le contexte de la croisade tardive 98 Florian Dumitru Soporan Liana Lãpãdatu The Moldavian Lady On the cover: and the Elder Lords of the East 113 Solicitude, Silence... Mark Whelan (2014) Photo by ALIN BARBIR Alexandru Simon TR 3 2015.indd 1 11/13/2015 12:31:51 PM Violence in Northern Ireland 130 Corina Pãcurar Transylvanian Review continues the • Editorial Events tradition of Revue de Transylvanie, founded by Silviu Dragomir, which Romanian Capitalism: Out of the Frying Pan into was published in Cluj and then in Sibiu the Fire: Lessons in Dependency and Development 140 between 1934 and 1944.
    [Show full text]