Romeo-Valentin MUSCĂ ORTODOXIA MIORIŢICĂ 2

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Romeo-Valentin MUSCĂ ORTODOXIA MIORIŢICĂ 2 Romeo-Valentin MUSCĂ ORTODOXIA MIORIŢICĂ Romeo-Valentin MUSCĂ – născut la 4 septembrie 1967 la Creştinismul valah, de la gotul Ulfila la evreul Wurmbrand Odobeşti – Vrancea. A studiat între 1988-1993 la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universităţii din Bucureşti. A urmat în paralel, între 1991-1994, cursurile Facultăţii de Istorie din Bucureşti. Din 1994 a făcut cercetări la Facultatea de Teologie Catolică a Universităţii Pontificale Mizericorde din Fribourg (Elveţia) unde a obţinut, în 2000, un doctorat în teologia latină medievală. Între 2001-2004 a făcut cercetări post-doctorale la Facultatea Autonomă de Teologie Protestantă de la Universitatea din Geneva, pregătind o lucrare despre gândirea religioasă românească din secolul al XX-lea. Lucrări publicate: Essai sur la pensée eucharistique médievale latine. Regarde ortodoxe, Ed. Pallas, Focşani, 2004; Biserici mutilate. O radiografie a patrimoniului religios din Ţara Vrancei şi Ţinutul Putnei, Ed. Pallas, Focşani, 2006; Ortodoxia mioriţică. Creştinismul valah, de la gotul Ulfila la evreul Wurmbrand, Ed. Pallas, Focşani, 2006; În pregătire: Essai sur la pensée religieuse roumaine du XXe siècle; Rezistenţa anticomunistă din Ţara Vrancei; 2 Romeo-Valentin MUSCĂ Coperta 1: Boteitul oilor în Vrancea Arhaică, una din puţinele tradiţii care au rezistat până în zilele noastre. Amestec de practici ancestrale şi ritualuri creştine, Boteitul oilor este o simbioză a convieţuirii dintre religiozitatea precreştină şi creştinismul ortodox pe pământurile unde s-a născut, nu întâmplător, capodopera folclorului valah, Mioriţa. Coperta 2 : Catedrala «Cuvioasa Paraschiva» din Focşani – Vrancea, începută în 2001, în care s-au investit sume fabuloase din Fondul Solidaritatea, cu complicitatea tacită a Protoieriei Focşani. La câteva sute de metri de centrul municipiului Focşani, există două biserici monument istoric abandonate ce ar fi putut fi consolidate şi restaurate cu banii îngropaţi în fundaţiile Catedralei. ORTODOXIA MIORIŢICĂ Creştinismul valah, de la gotul Ulfila la evreul Wurmbrand Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MUSCA, ROMEO-VALENTIN Ortodoxia mioriţică. Creştinismul valah, de la gotul Ulfila la evreul Wurmbrand / Romeo-Valentin Muscă. Focşani : Pallas Athena, 2006 © Romeo-Valentin Muscă ISBN-10 973-7815-24-6 ISBN-13 978-973-7815-24-8 821.135.1-4 Editura Pallas, Focşani 2006 Tipărit în România 3 4 În loc de prefaţă de mezalianţa dintre ortodoxie şi românism, prin care Biserica a fost subordonată intereselor naţionale, fiind Într-o regiune pe care huntingtonlogii ultimilor decenii o redusă la frontierele statale. În această horă naţionaloidă, situează ba în centrul Europei, ba la Est, ba în Balcani, cu oamenii bisericii s-au prins zdravăn şi dacă mâine va veacuri în urmă trăiau ascunse prin păduri nişte triburi izbucni un război interetnic sau interreligios, aceşti oameni horthodoxe, pe care osmanlâii le-au numit, nu pe nedrept, le vor binecuvânta steagurile de luptă, cum o fac ortodocşii ghiauri. Ei înşişi se considerau ghiauri şi fiecare trib purta greci, sârbi şi ruşi, uitând că Iisus Hristos Însuşi ne-a spus alt nume, până când, prin intrigile sfântului părinte şi ale că «Fericiţi făcătorii de pace, căci aceia fiii lui Dumnezeu confederativei Viene, un trib din acestea trei s-a trezit cu se vor chema». Ortodoxia mioriţică este formalismul «jalba-n proţap» la Roma, «unit» cu Roma, pe la 1700. nostru bisericesc şi nebunia care a cuprins România după Aşa am descoperit lupoaica şi pe italieni şi nu mult a lipsit 1989, când am pierdut simţul măsurii şi am început să să cozăm în limba ochioasei patapieviciene Beatrice. construim biserici în toate intersecţiile şi parcurile ţării, Eram, în sfârşit, urmaşii Romei, cum algerienii erau, pe la abandonând tocmai omul sfâşiat de haosul tranziţiei. Or, începutul secolului al XIX-lea, urmaşii astericşilor şi Hristos nu S-a întrupat pentru ziduri şi betoane, ci pentru obelicşilor. După ce am învăţat lecţia de istorie şi-am aflat restaurarea firii umane distrusă de păcatul adamic. Dar asta câte ceva despre ăi (din) bătrâni, am început să construim nu interesează pe conducătorii Bisericii care se întrec în a hortodoxia şi-am zămislit «Mioriţa». Astfel am inventat, la raporta anual numărul de biserici zidite şi sfinţite. Va veni sfârşitul secolului al XIX-lea, românismul, care nu are însă şi Ziua Judecăţii, când vom veni fiecare în faţa nimic cu romanitatea şi spaţiul c.-d.-pontic al gimbuticei Dreptului Judecător. Eu cu aceste hârtii, ierarhii cu marii. La început de mileniu trei, ideologic nu suntem tablourile votive din megalomanicile construcţii. Vor fi de departe de «Porunca Vremii» şi economic semănăm cu faţă şi cei care au murit de foame şi frig, uitaţi de Biserică exmobuticele republici bananiere din anii romantici ai prin orfelinate, aziluri de bătrâni, ospicii, spitale şi decolonizării. Pe meleagurile valahe, Biserica este aceeaşi mahalale. Deşi forma acestei lucrări ar putea deranja ca acum o mie de ani, iar duhul Evangheliei a fost întinat anumite feţe bisericeşti, fondul nu este decât o simplă de gălbeaza oiţei din poveşti. Aceleaşi mentalităţi cronică a depărtării Bisericii de spiritul Evangheliei. A folclorizante ca în anii Crainicului Nichifor, aceeaşi venit timpul să intrăm, din nou, în catacombe pentru că din ortodoxie exclusivistă a mefistofelicului Nae Ionescu, creştinismul primelor secole nu a rămas nimic, iar viaţa acelaşi duh cu iz de «mistică a caftanului», taxată just de noastră este o lungă ipocrizie, pe care o putem numi, fără Vasile Băncilă. În cele 107 capete ale acestei lucrări am să greşim, ortodoxie mioriţică. descris maniera în care duhul Evangheliei a fost pervertit 5 6 Dedic aceste rânduri preoţilor umiliţi de ierarhi şi spoliaţi de şleahta de funcţionari bisericeşti – secretari, protopopi, consilieri, inspectori, vicari, care au adus aceşti sacerdoţi la stadiul de «sclavagism religios». Tuturor acestor «sclavi pentru Hristos» le ofer această carte scrisă din suflet, pentru că într-o zi eu însumi voi deveni, poate, «sclavul» acestor ipochimeni. Cei care conduc destinele Bisericii ar trebui să citească Sfânta Scriptură, să coboare printre oameni, să înveţe limba poporului, să asculte nevoile preotului de rând şi să nu uite că Fiul lui Dumnezeu s-a născut într-o iesle, nu într-un palat, a venit pentru cei săraci, a trăit în mijlocul pescarilor şi nu a leviţilor la templu, a murit pe Cruce, condamnat de preoţii evreii şi niciodată nu a locuit într-un palat cu hoarde de servitori cum locuiesc episcopii noştri astăzi. 7 8 [1] Ortodoxia mioriţică este stadiul ultim al siluirii 1948-1976. O culegere de predici şi cuvântări despre adaptarea mesajului iubirii Fiului lui Dumnezeu, «Carele, pentru Bisericii la noul regim instaurat în România la 6 martie 1945). În noi oamenii şi pentru a noastră mântuire, S-a pogorât din schimb, profeţia provocatoare a prea repede uitatului ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt, şi din Maria ontolog de la Păltiniş a devenit, paradoxal, realitate. Fecioara, şi S-a făcut om». Mioriţismul este temniţa de «Dacă lumea de mâine nu va fi una de brute, va fi una de veci a creştinismului nord-dunărean şi cea mai mare teologi» (Constantin Noica, Jurnal de idei, Bucureşti, 1990, p. ofensă pe care acest popor nefericit a adus-o Fiului lui 119), scria musceleanul în carnetele sale, pe la sfârşitul Dumnezeu care «S-a răstignit pentru noi în zilele lui anilor ’60. La începutul secolului al XXI-lea suntem deja Ponţiu Pilat şi a pătimit şi S-a îngropat şi înviat a treia o ţară de foşti activişti de partid deveniţi teologi zi, după Scripturi». În mioriţismul teologic valahiot, semidecoţi, de intruşi obscuri, ajunşi specialişti în cele Evanghelia a ajuns o unealtă în mâna unei caste de sfinte, de agronomi cu studii la fără frecvenţă unşi, peste sorginte fanariotă, pentru care drumul Golgotei nu a noapte, slujitori ai Bisericii. Manufacturile laico-ecle- existat, iar Învierea nu-i decât o poveste sau prilej pentru ziastice produc, de mai bine de un deceniu, cateheţi idioţi pelerinaje la Locurile Sfinte. Dacă mâine vom fi martorii pe bandă rulantă şi profesori de teologie atei. Chiriarhii Parusiei, ideologii academicieni ai acestei erezii cu seminarii şi facultăţi de teologie au din ce să trăiască şi eclesiologice Îl vor crucifica, din nou, pe Iisus Hristos, România are cei mai mulţi teologi pe cap de locuitor. Nu pentru că ei nu se mai recunosc în chipul Treimic al înseamnă că poporul român este un popor religios, ori că Fiului. «Marele Inchizitor» imaginat de F. Dostoievski se românii au o dispoziţie particulară pentru cele sfinte, deşi poate naşte oricând în sânul atotsuficienţei românismului. România are cele mai multe mănăstiri pe cap de locuitor Între două sejururi la zarcă, Petre Pandrea scria profetic, din Europa, iar capitala României este unul din oraşele cu pe la jumătatea anilor ‘50, că ieromonahul Ioan-Silviu cele mai multe biserici din lume. Suntem singurul popor Iovan de la Vladimireşti va ajunge, într-o zi, Patriarhul fără eretici, cu cele mai puţine mişcări sectare, unde României (Vezi Petre Pandrea, Memoriile mandarinului valah, mănăstirile ajunseseră, pe timpul comunismului, un fel de Bucureşti, 2001; Id., Călugărul alb, Bucureşti, 2003). Nu mult a ceapeuri, iar ignoranţa a făcut să rămânem, de două mii lipsit ca, în primăvara lui 90, năuca societate civilă să-l de ani, în sosul căldicel al cazaniilor şi în şoricăraia de la aşeze în locul fugitivului Teoctist Arăpaş pe fostul pangarul din pronaosul bisericii. «Or, nu ştiu cum stau duhovnic al Vladimireştilor, caterisit de Sfântul Sinod, în lucrurile cu religiozitatea românească; ea nu mi-a 1956, pentru simplul motiv că nu se înhămase la căruţa produs o impresie adâncă. Cei mai înalţi prelaţi mi-au «Apostolatului social» a Patriarhului Justinian Marina, părut acolo nişte paradoxuri vii, în măsura în care lasă (Vezi Justinian Marina, Apostolat social, 12 volume, Bucureşti, să li se vadă un exterior care, pentru mine, cel obişnuit 9 10 cu Rusia, apare asociat indisolubil cu gravitatea şi cu regimului, este un act de o gravitate extremă.
Recommended publications
  • Trials of the War Criminals
    TRIALS OF THE WAR CRIMINALS General Considerations The Fascist regime that ruled Romania between September 14, 1940, and August 23, 1944, was brought to justice in Bucharest in May 1946, and after a short trial, its principal leaders—Ion and Mihai Antonescu and two of their closest assistants—were executed, while others were sentenced to life imprisonment or long terms of detention. At that time, the trial’s verdicts seemed inevitable, as they indeed do today, derived inexorably from the defendants’ decisions and actions. The People’s Tribunals functioned for a short time only. They were disbanded on June 28, 1946,1 although some of the sentences were not pronounced until sometime later. Some 2,700 cases of suspected war criminals were examined by a commission formed of “public prosecutors,”2 but only in about half of the examined cases did the commission find sufficient evidence to prosecute, and only 668 were sentenced, many in absentia.3 There were two tribunals, one in Bucharest and one in Cluj. It is worth mentioning that the Bucharest tribunal sentenced only 187 people.4 The rest were sentenced by the tribunal in Cluj. One must also note that, in general, harsher sentences were pronounced by the Cluj tribunal (set up on June 22, 1 Marcel-Dumitru Ciucă, “Introducere” in Procesul maresalului Antonescu (Bucharest: Saeculum and Europa Nova, 1995-98), vol. 1: p. 33. 2 The public prosecutors were named by communist Minister of Justice Lucret iu Pătrăşcanu and most, if not all of them were loyal party members, some of whom were also Jews.
    [Show full text]
  • Clark, Roland. "Reaction." Sectarianism and Renewal in 1920S Romania: the Limits of Orthodoxy and Nation-Building
    Clark, Roland. "Reaction." Sectarianism and Renewal in 1920s Romania: The Limits of Orthodoxy and Nation-Building. London,: Bloomsbury Academic, 2021. 77–85. Bloomsbury Collections. Web. 24 Sep. 2021. <http://dx.doi.org/10.5040/9781350100985.ch-004>. Downloaded from Bloomsbury Collections, www.bloomsburycollections.com, 24 September 2021, 21:07 UTC. Copyright © Roland Clark 2021. You may share this work for non-commercial purposes only, provided you give attribution to the copyright holder and the publisher, and provide a link to the Creative Commons licence. 4 Reaction The process of unifying four different churches into a single patriarchate understandably caused some people to worry that something was being lost in the process. Tensions between metropolitans and bishops reflected dissatisfaction among parish clergy and laypeople as well, which in some cases resulted in the formation of new religious movements. As a society experiencing extraordinary social and political upheavals, including new borders, a nationalizing state, industrialization, new communication and transportation networks and new political ideologies, inter-war Romania was a fecund environment for religious innovation. With monasticism in decline and ever higher expectations being placed on both priests and laypeople, two of the most significant new religious movements of the period emerged in regions where monasticism and the monastic approach to spirituality had been strongest. The first, Inochentism, began in Bessarabia just before the First World War. Its apocalyptic belief that the end times were near included a strong criticism of the Church and the state, a critique that transferred smoothly onto the Romanian state and Orthodox Church once the region became part of Greater Romania.
    [Show full text]
  • Lista Cercetătorilor Acreditaţi
    Cereri aprobate de Colegiul C.N.S.A.S. Cercetători acreditaţi în perioada 31 ianuarie 2002 – 23 februarie 2021 Nr. crt. Nume şi prenume cercetător Temele de cercetare 1. ABOOD Sherin-Alexandra Aspecte privind viața literară în perioada comunistă 2. ABRAHAM Florin Colectivizarea agriculturii în România (1949-1962) Emigraţia română şi anticomunismul Mecanisme represive sub regimul comunist din România (1944-1989) Mişcări de dreapta şi extremă dreaptă în România (1927-1989) Rezistenţa armată anticomunistă din România după anul 1945 Statutul intelectualului sub regimul comunist din România, 1944-1989 3. ÁBRAHÁM Izabella 1956 în Ardeal. Ecoul Revoluţiei Maghiare în România 4. ABRUDAN Gheorghe-Adrian Intelectualitatea şi rezistenţa anticomunistă: disidenţă, clandestinitate şi anticomunism postrevoluţionar. Studiu de caz: România (1977-2007) 5. ACHIM Victor-Pavel Manuscrisele scriitorilor confiscate de Securitate 6. ACHIM Viorel Minoritatea rromă din România (1940-1989) Sabin Manuilă – activitatea ştiinţifică şi politică 7. ADAM Dumitru-Ionel Ieroschimonahul Nil Dorobanţu, un făclier al monahismului românesc în perioada secolului XX 8. ADAM Georgeta Presa română în perioada comunistă; scriitorii în perioada comunistă, deconspirare colaboratori 9. ADAMEŞTEANU Gabriela Problema „Eterul”. Europa Liberă în atenţia Securităţii Scriitorii, ziariştii şi Securitatea Viaţa şi opera scriitorului Marius Robescu 10. ADĂMOAE Emil-Radu Monografia familiei Adămoae, familie acuzată de apartenență la Mișcarea Legionară, parte a lotului de la Iași Colaborarea cu sistemul opresiv 11. AELENEI Paul Istoria comunei Cosmești, jud. Galați: oameni, date, locuri, fapte 12. AFILIE Vasile Activitatea Mişcării Legionare în clandestinitate 13. AFRAPT Nicolae Presiune şi represiune politică la liceul din Sebeş – unele aspecte şi cazuri (1945-1989) 14. AFUMELEA Ioan Memorial al durerii în comuna Izvoarele, jud.
    [Show full text]
  • Metropolis of Bukovina of the Romanian Orthodox Church (Interwar Period)
    История 131 УДК 94(477.85)"1919/1940" UDC DOI: 10.17223/18572685/57/9 БУКОВИНСЬКА МИТРОПОЛІЯ У СКЛАДІ ПОМІСНОЇ РУМУНСЬКОЇ ПРАВОСЛАВНОЇ ЦЕРКВИ (МІЖВОЄННИЙ ПЕРІОД) М.К. Чучко Чернівецький національний університет ім. Ю. Федьковича Україна, 58012, м. Чернівці, вул. Коцюбинського, 2 E-mail: [email protected] Авторське резюме У дослідженні висвітлюється проблема адміністративно-територіального устрою і духовної юрисдикції православної церкви на Буковині в контексті історичних подій, пов’язаних зі зміною державної приналежності цього етноконтактного регіону, який знаходиться на стику східнослов’янського і східнороманського світів. Відзначено, що після включення Буковини до Румунського королівства Буковинська митро- полія увійшла до складу автокефальної Румунської православної церкви та зазнала уніфікації в рамках Румунського патріархату. Незважаючи на негативні явища то- тальної румунізації церковної сфери, у міжвоєнний період спостерігаються також певні позитивні зрушення в житті Буковинської митрополії: будівництво нових храмів, відкриття монастирів, підпорядкування митрополиту Буковинського право- славного релігійного фонду, розвиток духовної освіти. Суттєві корективи в церковне життя православного населення Буковини і Хотинського повіту Бессарабії внесла Друга світова війна, що було пов’язано з евакуацією духовенства з північної частини краю до Румунії в 1940 р. Ключові слова: православна церква, Буковина, етноконтактний регіон, Буковин- ська митрополія, Румунська православна церква, міжвоєнний період. 132 2019. № 57 БУКОВИНСКАЯ
    [Show full text]
  • Naştere Svetlana BOTEZATU - the 60Th Years CONSEMNĂRI / of Birth Anniversary
    http://libruniv.usb.md Confluente, Bibliologice Revistă de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării CB 1 - 2, 2011 Confluenţe Bibliologice Revistă de biblioteconomie şi ştiinţele informării a Bibliotecii Ştiinţifice a Universităţii de Stat“ Alecu Russo” Nr. 1 - 2 (23-24), 2011 Director: Elena HARCONIŢA Redactor - şef: Anatol MORARU Colegiul de redacţie: Lina MIHALUŢA, director-adjunct Valentina TOPALO, şef CD al ONU, şef Serviciu Manifestări Culturale Silvia CIOBANU, şef Serviciu Marketing. Activitate Editorială Elena STRATAN, şef Serviciu Cercetare. Asistenţă de Specialitate Alexe RĂU, directorul-general al Bibliotecii Naţionale din Republica Moldova Silvia GHINCULOV, dr. în ştiinţe economice, directorul Bibliotecii Ştiinţifice ASEM Radu MOŢOC, inginer, secretarul Asociaţiei Pro Basarabia şi Bucovina, Filiala Galaţi Maria ŞLEAHTIŢCHI, dr. în ştiiinţe filologice, conf. univ. Universitatea de Stat„ Alecu Russo”, Bălţi Nicolae ENCIU, dr. hab. în ştiinţe istorice Lector: Galina MOSTOVIC, profesor, grad de calificare superior Coperta / viziune grafică / tehnoredactare / machetare: Silvia CIOBANU, şef Serviciu Marketing. Activitate Editorială Achiziţii recente (notiţe bibliografice): Ana NAGHERNEAC, bibliotecar principal Adresa redacţiei: str. Puşkin, 38, mun. Bălţi, 3100, Republica Moldova Tel/fax: (231)23362 E-mail: [email protected] Web: http://libruniv.usb.md Tiparul: Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat„ Alecu Russo” din Bălţi © Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat„ Alecu Russo” ISSN: 1857 - 0232 Sumar / Summary CARTEA
    [Show full text]
  • Personalitatea Mitropolitului Visarion Puiu Reflectată În Fonduri Şi Colecţii Arhivistice
    PERSONALITATEA MITROPOLITULUI VISARION PUIU REFLECTATĂ ÎN FONDURI ŞI COLECŢII ARHIVISTICE Elena l s t r5ţcscu În urmă cu şase decenii, mai precis în primăvara anului 1944, atun i c cfmd Armata Roşie se apropia vertiginos de graniţele României. mitropolitul Visarion Puiu încredinţa spre păstrare directorului general al Arhivelor S a ul ui profesorul , universitar Aurelian Sacerdoţeanuj un număr impresionantt t de documente referitoare la viaţa şi activitatea sa în slujba redin ei creştine şi a neamului c ţ românesc. În ultimul lot de documente donare se ana un întreg geamantan plin cu acte şi înscrisuri privind Misiunea Bisericească Română pentru Transnistria. la Odessa, pe care a condus-o timp de un an, în perioada de 1 decembrie 1942- 1 decembrie 1943. Din motive lesne de înţeles, preţiosul fo nd arhivistic Visarion Puiu a fost pus la dispoziţia cercetătorilor abia după evenimentele el in decemb ri e 1989, primele rezultate concretizându-se în semnalarea izvoarelor, mai întâi în publicaţiile de istorie şi cultură sau în cadrul unor manifestări ştiinţi fi ce consacrate zilelor de naştere, 27 februarie, şi de trecere la cele veşnice, 20 august, după care interesul pentru iniţiativele şi activităţile acestui înalt ierarh al Bisericii Ortodoxe Române, a căpătat o amploare cu totul deosebită. Până în prezent s-au crist:llizat " deja nişte direcţii tematice cum ar fi "călugărul-ostaş , cum 1-a numit Nicolae Iorg�t pe Visarion Puiu, patriotul", cărturarul", organizator al B.O.R.'', corifeu " " " al învăţământului teologic, ctitor de aşezăminte şi resta a r de monu mente o . " " ur t "misionarul , "bunul gospodar , "vizionarul unităţii creştine şi al prăbuşirii comunismului", apostol al unităţii românilor de pretutindeni şi altele.
    [Show full text]
  • Mitropolitul Visarion Puiu, Pedagog Eminent Сi Înv Tor Al Neamului Românesc
    Simpozionul Pedagogic Internaţional VALORILE MORAL-SPIRITUALE ALE EDUCAŢIEI fragmentarism în instruire Тi educaie, să abandonăm moda de a îmbâcsi capul tineretului cu obiecte separate. Astfel căpătăm specialiТti, dar nu profesioniТti, personalităi” [3, p. 4]. „яe ce în clasele primare procentul reuТitei elevilor este mult mai înalt decât în clasele superioare? Pentru că în clasele primare toate obiectele-s predate de un singur învăătorй Сi el, învăătorul, volens-nolens, structurează cunoТtinele, integrează obiectele. Cum elevii trec în treapta a doua, tabloul se schimbăй Muli elevi pierd interesul faă de unele obiecte, iau note proaste, cad uТor în dizgraieй Asta se întâmplă de aceea că nimeni n-are grijă de structurarea Тi integrarea cunoТtinelor pe baza obiectelor apropiate, înrudite” [3, p. 4]. юreaia Тtiinific Тi întreaga activitate a remarcabilului om de Тtiin Тi pedagog Mihail Terentii constituie un patrimoniu de referin al culturii noastre naionaleй Promovarea valorilor spirituale alturi de eficientizarea asimilrii cunoТtinelor prin metode potrivite, moderne reprezint o contribuie mereu actual pentru educarea Тi instruirea generaiilor tinere. Bibliografie 1. Rolul învăătorului cercetător în procesul instructiv-educativ. Sub red. M.A. Terentii Тi P.N. Panico. юhiТinu: Сtiina, 1978. 2. Terinte M. юonferina U.N.E.S.C.O. – эucureТtiй (Interviu realizat de Leonid Busuioc). În: Fclia, 1992, 18 septembrie, p. 3-4. 3. Terinte M. Esena reformei: a educa Тi a creТte personalităiй Reflecii pe marginea noii юoncepii de dezvoltare a învăământuluiй (Interviu realizat de Ion Stici). În: Moldova Suveran, 1994, 24 noiembrie, p. 4. 4. йй . : й й йй , йй й : , 1985, й 6-24. 5. йй й : Ш, 1978.
    [Show full text]
  • The Supreme Commander of the Army the Department of the Civil Government of Transnistria Ordinance No
    Annex The Supreme Commander of the Army the Department of the Civil Government of Transnistria Ordinance no. 23 We, ION ANTONESCU, Marshal of Romania, Commander-in-Chief of the Army: Through Professor G. ALEXIANU, Civil Governor; With regard to the fact that there is a large jewish population on the territory of Transnistria which has been evacuated from various battle-zones, in order to protect the rear of the front; With regard to the need to organize communal living for this evacuated population; Seeing that this population must find a means of existence on its own account and through labour; By virtue of the full powers accorded by Decree no. 1 of 19 August 1941, issued at Tighina; We command: Article 1 All jews who have come from the battle-front in Transnistria, as well as jews from Transnistria, who for the same reasons were moved into various centres, or those who remain to be moved, are subject to the rules of life established by this present ordinance. Article 2 The Inspectorate of Gendarmes in Transnistria determines the localities where the jews can be housed. The Jews will be housed with regard to the size of their family in the dwellings abandoned by the Russian or jewish refugees. Each family of jews who receive a dwelling will be obliged to tidy it up forthwith and to keep it clean. If there are not enough of these dwellings, the Jews will also be housed in private homes, which will be allocated to them, for which they will pay the determined rent.
    [Show full text]
  • Ii Mitropoliţii Blajului De La 1850 La 1918
    II MITROPOLIŢII BLAJULUI DE LA 1850 LA 1918 Prin Bula Ecclesiam Christi ex omni lingua, la jumătatea veacului trecut, Papa Pius al IX-lea ridică Episcopia română unită la rangul de Arhiepiscopie şi Mitropolie. Primul Mitropolit pe scaunul Blajului a fost Alexandru Şterca Şuluţiu. MITROPOLITUL ALEXANDRU ŞTERCA ŞULUŢIU (1850-1867) Înfrângerea orgoliului unguresc pe câmpiile româneşti ale Şiriei (1848) nu a dus la soluţionarea definitivă a conflictelor politice în Transilvania. Pentru a restabili echilibrul între ungurii care afirmau că luptă pentru libertate, şi românii care doreau de secole să se emancipeze din legăturile aşa-zisei libertăţi ungureşti, Curtea de la Viena a introdus în Transilvania regimul militar al generalului guvernator Wohlgemuth, revenind la politica “absolutistică” pentru alţi 10 ani (1850-1860). Înfrângerile Austriei la Magenta şi Solferino au dus la răsturnarea acestui regim şi la înlocuirea lui prin “Regimul Constituţional” (1860-1867). În acest timp, ungurii, profitând de greutăţile prin care trecea imperiul, au propus Austriei sistemul de guvernare “dualist”, care a putut prelungi cu alţi 51 de ani agonia imperiului austriac. Mitropolitul Şuluţiu a murit înainte de a vedea consolidarea acestui sistem, care a fost pentru românii din Transilvania o perioadă de mari încercări şi sacrificii. Viaţa şi studiile. Alexandru Şterca Şuluţiu s-a născut la 15 februarie 1794 în Abrud, [85] vechi centru naţionalist minier. După terminarea şcolii în comuna natală, s-a dus la Blaj, unde a terminat teologia. Căsătorindu-se, a fost numit capelan şi pe urmă protopop la Bistra. De acolo a trecut ca vicar foraneu la Şimleul Silvaniei, unde a rămas şi după moartea soţiei, până la alegerea episcopală.
    [Show full text]
  • Nedreptăţit Al Istoriei ·
    ACTAMOLDAVIAE SEPTENTRIONALIS MITROPOLITUL VISARION PUIU (1879-1964) ­ nedreptăţit al istoriei · Pr. Florin ŢUSCANU lntre marile personalităţi ale Bisericii Ortodoxe Române, care şi-au înscris numele în panteonul nemuririi, prin jertfelnicia dragostei faţă de Biserica neamului, se înscrie şi mitropolitul Visarion Puiu, coleg de generaţie cu Mihail Sadoveanu, ambii născuţi la Paşcani. Pe numele de botez, Victor, s-a născut în Paşcanii-gării (partea de jos a oraşului), la 27 februarie 1879, în familia conductorului de tren Ioan Puiu. Studiile elementare le face la .Şcoala nemţească particulară" din Paşcani, după care urmează o .Şcoală de Stat" în Roman. ln toamna anului 1891 , cu sprijinul directorului loanichie Fior Băcăuanul (Arhiereu-vicar al Episcopiei Romanului}, este înscris în anul 1, la Seminarul .Sf. Gheorghe" - Roman. Printre profesori, 1-a avut la lb. română, pe Calistrat Hogaş, despre care mitropolitul amintea în însemnările sale: .Sever şi exigent, dar drept. Lui îi datorez primele compuneri stilistice bunişoare şi primele îndemnări de a citi literatură română şi străină." Cel care i-a acordat binecuvântarea pentru a urma Seminarul din Roman, a fost episcopul Melchidisec Ştefănescu (1823-1892), membru al Academiei Române (1870), mare cărturar, istoric, editor şi autor de manuale. Figura acestui vlădică, Melchidisec, nota mitropolitul Visarion, era cople­ " şitoare, nu numai prin inalta sa situaţie ierarhică în biserică, ci prin complexul de lucruri ce-l înconjurau, ca pe cineva superior prin sine însuşi." Tn toamna anului 1894, este transferat la .Seminarul Veniamin Costachi" din laşi (Seminar superior cu 5 clase), care funcţiona "în marele palat al prinţului Mihail Sturdza, fost domn al Moldovei". Aici la laşi, i se trezeşte gustul pentru lectură, luând cărţi cu împrumut de la librarul Şaraga şi de la anticarul Kupperman .
    [Show full text]
  • Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii De Stat "A.Russo"
    BIBLIOTECA ŞTIINŢIFICĂ A UNIVERSITĂŢII DE STAT „ALECU RUSSO” DIN BĂLŢI Colecţia Biblioteca - 65 Biblioteca Ştiinţifică - 65 de ani în rolul de partener şi inovator al procesului educaţional şi de cercetare ştiinţifică universitară Materialele conferinţei ştiinţifice 15 decembrie 2010 Bălţi, 2011 CZU 027.7(478)(063) B 51 Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii "Biblioteca Ştiinţifică – 65 de ani în rolul de partener şi inovator al procesului educaţional şi de cercetare ştiinţifică universitară", conf. şt. (2010 ; Bălţi). Biblioteca Ştiinţifică – 65 de ani în rolul de partener şi inovator al procesului educaţional şi de cercetare ştiinţifică universitară : Materialele conf. şt., 15 dec. 2010 / Bibl. Şt. a Univ. de Stat "Alecu Russo" din Bălţi ; coord. : Elena Harconiţa (red.) ; colegiul de red. : Lina Mihaluţa, Elena Stratan ; lector : Galina Mostovic ; rez. în lb. engl. : Valentina Topalo, Lidia Alexanchin ; design/cop./machetare : Silvia Ciobanu. - Bălţi, 2011. – 202 p. – (Biblioteca – 65). Antetit.: Bibl. Şt. a Univ. de Stat "Alecu Russo" din Bălţi. – Rez.: lb. engl. – Bibliogr. la sfârşitul art. ISBN 978-9975-50-052-4. 027.2:378.4(478-21)(082) B 51 Coordonator: Elena HARCONIŢA Colegiul de redacţie: Elena HARCONIŢA Lina MIHALUŢA Elena STRATAN Lector: Galina MOSTOVIC Rezumate în limba engleză: Valentina TOPALO Lidia ALEXANCHIN Design/coperta/machetare: Silvia CIOBANU © Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „A. Russo” din Bălţi, 2011 http://libruniv.usb.md str. Puşkin, 38, Bălţi, MD 3121 Republica Moldova tel/fax: (0231) 2 33 62, e-mail: [email protected], web: http://libruniv.usb.md; blog: http://bsubalti.wordpress.com/; twitter: http: //twitter.com/BSU_Alecu_Russo; YouTube - http://www.youtube.com/user/libr univ; slideshare: http://slideshare.net/libruniv; flickr - http://www.flickr.com/ photos/bsu_balti/ ISBN: 978-9975-50-052-4 SUMAR: FELICITĂRI / Congratulations Rectorul Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, prof.
    [Show full text]
  • The Great Union of 1918, Greater Romania - Acts and Documents , Author: Prof
    No 268 Year XII/4 – 20 November 2018 - SPECIAL ISSUE 104,60 RON Bilingual-monthly publication of political analysis Motto:“Opinions are free, but not mandatory” I. L. Caragiale The Great Union of 1918, Greater 1 Romania - Acts and Documents (in alphabetical order) Adrian CONSTANTINESCU Adrian SEVERIN PhD in international economy and Master Born in March, 1954, he had a remarkable in public international law political ascent after 1989. He was minister of Scientific researcher and head of depart- Foreign Affairs in 1996-1997, deputy in the ment within the World Economy Institute, Romanian Parliament in 1990 and later be- permanent deputy representative and tween 1992-2007. As of the 1st of January, chief negotiator of Romania to GATT/OMC, various oth- 2007, he was elected member of the Europe- an Parliament. He was UN’s special rapporteur for human rights in er positions in diplomacy up to that of Ambassador in the Belarus and PACE member between 1993-2007. Kingdom of Sweden and the Republic of Macedonia. A talented politician who probably did not find the best juncture in order to advance further on a national and European level. Andrei KORTUNOV Director General of the Russian Interna- Anis. H. BAJREKTAREVIĆ tional Affairs Council (RIAC) Prof. (FH) Dr. Anis Bajrektarevic, Acting Deputy Di- Graduated from the Moscow State Institute rector of Studies EXPORT EU-ASEAN-NAFTA Pro- of International Relations (MGIMO) and fessor and Chairperson International Law and Global postgraduate studies at the Institute for US Political Studies University of Applied Sciences IMC- and Canadian Studies, USSR Academy of Krems AUSTRIA Sciences.
    [Show full text]