GLASUL BUCOVINEI * THE VOICE OF BUKOVINA The Romanian Cultural Institute THE VOICE OF BUKOVINA QUARTERLY REVIEW OF HISTORY AND CULTURE CHERNIVTSI – BUCHAREST 2017, No.4 Year XXIV. No. 96 Editor-in-chief: ALEXANDRINA CERNOV Honorary Member of the Romanian Academy EDITORIAL COMMITTEE: Univ. Prof. PhD. Mircea Anghelescu (Bucharest), Assist. Prof. PhD. Harieta Mareci (Suceava), PhD. Marian Olaru (Rădăuţi), Assoc. Prof. PhD. Florin Pintescu (Suceava), Univ. Prof. PhD. Ion Popescu-Sireteanu (Jassy), Univ. Prof. PhD. Ştefan Purici (Suceava), Univ. Prof. PhD. Adrian Dinu Rachieru (Timişoara), Arcadie Suceveanu (Chişinău), Vasile Tărâţeanu, Honorary Member of the Romanian Academy (Chernivtsi), PhD. Constantin Ungureanu (Chişinău), Dimitrie Vatamaniuc, Honorary Member of the Romanian Academy (Bucharest), PhD. Alexandru Ovidiu Vintilă (Suceava). EDITORIAL OFFICE: PhD. Marin Gherman (Assist. Chief Editor) PhD. Cristina Paladian Institutul Cultural Român GLASUL BUCOVINEI REVISTĂ TRIMESTRIALĂ DE ISTORIE ŞI CULTURĂ CERNĂUŢI – BUCUREŞTI 2017, Nr. 4 Anul XXIV. Nr. 96 Redactor-şef: ALEXANDRINA CERNOV Membru de onoare al Academiei Române COLEGIUL DE REDACŢIE: prof. univ. dr. Mircea Anghelescu (Bucureşti), lector univ. dr. Harieta Mareci (Suceava), dr. Marian Olaru (Rădăuţi), conf. univ. dr. Florin Pintescu (Suceava), prof. univ. dr. Ion Popescu- Sireteanu (Iaşi), prof. univ. dr. Ştefan Purici (Suceava), prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru (Timişoara), Arcadie Suceveanu (Chişinău), Vasile Tărâţeanu, membru de onoare al Academiei Române (Cernăuţi), dr. Constantin Ungureanu (Chişinău), Dimitrie Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române (Bucureşti), dr. Alexandru Ovidiu Vintilă (Suceava). REDACŢIA: dr. Marin Gherman (redactor-şef adjunct) dr. Cristina Paladian TABLE OF CONTENTS BUKOVINA – HISTORICAL AND SOCIAL PROCESSES Alexandrina Cernov, The Fight for the Romanian Language Goes On…………7 Marin Gherman, The Dialogue between the Mute and the Deaf.......…13 Vlad Cubreacov, The Status, Role and Functions of the the Romanian Language in Ukraine. Legislation and Practices…17 IN MEMORIAM - AUGUSTIN BUZURA Alexandrina Cernov, A Big Writer has Passed …………………………...........35 THEORY. LITERARY CRITICS AND HISTORY Olga Kravciuk, Rose Ausländer – Looking for the Lost Identity …………...39 Vladimir Acatrini, The Manuscript of Aron Pumnul in the University Library of Cernăuți …….................……………45 ESSAYS Dorin Popescu, Bukovina – Our Old Icons .........................................................51 Dorina Popescu, Cheque-Mate, Mister President!…………..............………………55 PROSE Nicolae Spătaru, The Tour of the President (abstracts)...............................................57 POETRY Micea Lutic, Poems ..…………………………………………………………….67 Marin Gherman, Poems …………………………………………………………72 THE BUKOVINIAN ARCHIVE Filip Ţopa, The Tale of Bukovina, Vol. III, fragment II (typed manuscript) .................................................................75 Acad. Vladimir Trebici: Letters to the Eng. Mircea Irimescu (II) …...…..………85 BOOKS. PERIODICALS. CONFERENCES Doina Cernica, The Putna XI Colloquium. People and Books …………………95 Marin Gherman, Politicians and Experts from the Baltic States and the Central and Eastern Europe Have Discussed about Intermarium Project in Cernăuți ...106 Alexandrina Cernov, The Universal Personality of the Metropolitan Visarion Puiu ...110 TO COLLABORATORS ..........................................................................................116 S U M A R BUCOVINA – PROCESE ISTORICE ŞI SOCIALE Alexandrina Cernov, Lupta pentru limba română continuă………………7 Marin Gherman, Dialogul surzilor cu muții ……………………………………13 Vlad Cubreacov, Statutul, rolul și funcțiile limbii române în Ucraina. Legislație și practici ………………………………………………...........17 IN MEMORIAM - AUGUSTIN BUZURA Alexandrina Cernov, Un mare scriitor s-a stins din viață ………………35 TEORIE. CRITICĂ ȘI ISTORIE LITERARĂ Olga Kravciuk, Rose Ausländer – în căutarea identității pierdute…………39 Vladimir Acatrini, Manuscrisul lui Aron Pumnul în Biblioteca Universității din Cernăuți ..........…………………………………45 ESEU Dorin Popescu, Bucovina – vechile noastre icoane ..........................................51 Dorina Popescu, Șah-mat, domnule președinte! …………………………………......55 PROZĂ Nicolae Spătaru, Turnul președintelui (fragmente).........................................57 POEZIE Micea Lutic, Versuri ……………………………………………………………67 Marin Gherman, Versuri ……………………………………………………72 ARHIVA BUCOVINEI Filip Ţopa, Povestea Bucovinei, Vol. III, fragment II (manuscris dactilografiat) ........................................................75 Acad. Vladimir Trebici: scrisori către inginerul Mircea Irimescu (II) ……..….85 CĂRŢI. REVISTE. CONFERINŢE Doina Cernica, Colocviul XI de la Putna. Oameni și cărți …………………..95 Marin Gherman, Politicieni și experți din Țările Baltice și din Europa Centrală și de Est au discutat la Cernăuți despre proiectul „Intermarium”.........106 Alexandrina Cernov, Personalitatea universală a mitropolitului Visarion Puiu...110 CĂTRE COLABORATORI .................................................................................116 Legendă: Foto coperta I: Sculpturile Atlanților de pe Casa de Cultură a orașului Cernăuți, fosta Casă de Cultură a Evreilor Foto coperta IV: Imagini din Cernăuțiul de altădată Bucovina – procese istorice şi sociale LUPTA PENTRU LIMBA ROMÂNĂ CONTINUĂ Alexandrina Cernov∗ 1 Cernăuți Chiar în prima zi a sesiunii plenare a Parlamentului ucrainean, 5 septembrie 2017, a fost votată noua Lege a Învățământului care a pus bazele noii (pseudo) reforme. Doar peste câteva zile documentul a fost semnat de către președintele Petro Poroșenko, care a declarat oficial că „noua școală ucraineană” va deschide ușile pentru următoarele generații de ucraineni: competenți și patrioți, capabili să comunice cu întreaga lume. Implementarea legii va începe de la 1 septembrie 2018. Dar să analizăm detaliat inovațiile prevăzute de reforma învățământului. De ce această lege a stârnit atâtea discuții și proteste în interiorul țării și a înrăutățit relațiile diplomatice cu țările vecine ca Ungaria, România, Polonia. În conformitate cu articolul 7 al acestei legi, milioane de ucraineni, reprezentanți ai minorităților naționale din Ucraina, nu vor mai putea învăța în limba maternă. „Patrioții” ucraineni, reprezentanți ai partidelor ultranaționalise, susțin că legea respectivă este îndreptată împotriva populației rusești din Ucraina, a rusofonilor în general. Ei consideră că în Ucraina sunt prea multe școli cu predare în limba rusă și, de asemenea, în limbile minorităților naționale ca ungurii, românii etc. În *Alexandrina Cernov s-a născut la 24 noiembrie 1943 în oraşul Hotin. Conf. univ. dr. la Catedra de Filologie Română şi Clasică a Universităţii Naţionale din Cernăuţi (1971– 2002). A publicat studii şi articole în domeniul teoriei traducerii, lingvostilisticii şi poeticii comparate (română, rusă, ucraineană). Este autor de manuale şcolare de limba şi literatura română pentru şcolile româneşti din Ucraina. Redactor-şef la revista trimestrială de istorie şi cultură „Glasul Bucovinei”, membru de onoare al Academiei Române (1991), membru fondator şi director executiv al Editurii „Alexandru cel Bun” din Cernăuţi (1995), mem- bru fondator al Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi, vicepreşedinte (1989) şi preşedinte al Societăţii pentru Cultura Românească „Mihai Eminescu” din regiunea Cernăuţi (1990 – 1994). 7 același timp ascultăm și citim în mass-media declarațiile false și incompetente ale ministrului Învățământului și Științei, Lilia Grinevici, bazate pe informații furnizate de diferiți ziariști zeloși și partide politice de orientare radicală, apropiate ideologic de neonazism, care într-un mod exemplar demagogic caută să ne convingă că legea este mai mult decât benefică pentru minorități. Dar să vedem ce nu știe doamna ministru despre situația școlilor minorităților naționale și ce știm noi, cei implicați în susținerea învățământului în limba română. Frica de ruși și de limba rusă este exagerată, iar declarațiile referitoare la stima față de rusofoni și de populația rusă este ipocrită în esența ei și se referă și la atitudinea față de celelalte minorități. În toată perioada de independență a Ucrainei s-au închis multe școli cu predare în limbile minorităților, nu numai cea rusă. În analiza situației școlare pe regiunea Cernăuți, realizată de către doamna Olga Ostafi, citim că în regiune „este asigurat învățământul în limba de stat și în limbile minorităților naționale care locuiesc în ținut, conform normelor stipulate în articolul 10 al Constituției Ucrainei și Legea despre limbi (inclusiv în Convenția Cadru despre apărarea drepturilor minorităților naționale, Carta Europeneană despre limbile regionale și limbile minorităților naționale). Astfel în anul de învățământ 2016-2017 în regiune au funcționat 426 de școli (dintre care 14 licee, 21 de gimnazii și două gimnazii – complexe instructiv-educative, la Boian și Beregomet), având un contingent de 98.122 de elevi, dintre care: 335 (11 licee și 20 de gimnazii) cu limba ucraineană de predare, cu 81.655 de elevi; 63 de instituții de învățământ (2 licee și 2 gimnazii) cu limba română de predare, cu 10.685 de elevi, o instituție de învățământ cu limba rusă de predare (în localitatea Grubno, raionul Secureni), cu 137 de elevi; 19 școli bilingve româno-ucrainene (un liceu și un gimnaziu), cu 4.405 de elevi; o școală bilingvă ruso-craineană (Școala nr. 4 din Cernăuți) cu 575 de elevi. În general, în regiune studiază