Ochiul Lui Osiris O Carte În Două Comentarii: De Ana Blandiana Inedit
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
452 14 Nr. ( ), 20 AnulX1 III, nr.4 (52), 20 4 BISTRIŢA Liviu Mocan, invitation / decalogue ? Ochiul lui Osiris – articole despre Mircea Muthu de Irina Petraş, Călin Teutişan, Gheorghe Glodeanu, Constantina Raveca Buleu, Victor Ştir, Adrian Iliuă, cu un interviu de Olimpiu Nuşfelean ? Aniversări 85: Ion Vlad, Niculae Gheran? Eveniment: Punct şi de la capăt de Gabriel Chifu ? O carte în două comentarii: Fals tratat de manipulare de Ana Blandiana ? Poezia Mişcării literare: Flore Pop?? Proza Mişcării literare: Silviu Buzan Confesiuni incomode de Zorin Diaconescu ? Inedit: Alexandru Mironescu, Jurnal ??Cosmin Pîrghie despre Samuil Micu In memoriam Vasile Sav?? Raft Caietele Liviu Rebreanu ? Echivalenţe lirice: Aron Gaal??Nobel 2014 Cărţile Estului ? Plastică?? Fotoalbum cu scriitori Parodii de Lucian Perţa ? CUPRINS Editorial: Scriitorii în şcoală/ 1 Irina PETRAŞ: Mircea Muthu, recuperatorul, sau despre disciplina transilvană/ 2 Călin TEUTIŞAN: Hermeneutica discursului cultural. Estetică şi balcanologie/ 10 Gheorghe GLODEANU: Mircea Muthu exeget al operei lui Liviu Rebreanu/ 14 Constantina Raveca BULEU: Două volume recente/ 16 Virgil RAŢIU: Reperele culturale transilvane. Rezervorul de seriozitate/ 22 Victor ŞTIR: Mircea Muthu – bucuria scrisului despre estetică/ 24 Revistă de literatură, artă, cultură Adrian ILIUŢĂ: Ipostazele lui Mircea Muthu/ 26 Mircea MUTHU: „Trăim o epocă alexandrină în care cultura – şi în Serie nouă universul literelor – este mai mult comentatoare decât creatoare”/ 28 AnulX51 III, nr. 4 ( 2), 20 4, Bistriţa Mircea MUTHU: Liviu Rebreanu la timpul viitor/ 32 Mircea Muthu (biobibliografie)/35 Foto-album Mircea Muthu/36 Apare trimestrial Olimpiu NUŞFELEAN: Reperele literare devin expresie a sub egida Uniunii Scriitorilor din România dominantelor unei existenţe fascinante/ 37 Andrei MOLDOVAN: Umbra cea vie a lui Liviu Rebreanu/ 40 Editor: Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud Vasile VIDICAN: Istoria este ceea ce trăim/ 41 Andrei MOLDOVAN: Dimensiunea poetică a gestului/ 44 Director fondator: Liviu Rebreanu (1924) Virgil RAŢIU: Fals tratat de manipulare, eseuri de Ana Blandiana/ 47 Ion Radu ZĂGREANU: Manipularea și schimbarea destinelor/ 50 Redacţia: Flore POP: Demonul amiezii sauakedia zilelor şi nopţilor unui Olimpiu NUŞFELEAN (director) împietrit în mirare/ 53 Silviu BUZAN: Social Security Number/ 64 Ioan PINTEA (redactor şef) Gheorghe PATZA: Noaptea, sfetnic bun/ 68 Virgil RAŢIU (secretar de redacţie) Grigore CRIGAN: Zaraza!/ 72 Andrei MOLDOVAN Mihaela OANCEA: Poezii/ 75 Monica Ioana GUGURA: Poezii/ 77 Tudorica BINDEA: Elegii/ 78 Coperta: Marcel LUPŞE Mirela ORBAN:/80 (În imagine Mircea Muthu) Mircea DAROŞI:/83 Zorin DIACONESCU: Ţara în care te enervează şi scriitorii/ 85 Alexandru MIRONESCU: Jurnal/ 87 Număr ilustrat cu lucrări de Liviu Mocan. Cosmin PÎRGHIE: Samuil Micu: schiă de portret al traducătorului Tehnoredactare: Adrian NĂSTASE din secolul al XVIII-lea/ 91 Aurel SCRIDON: Romanul românesc, de la imitaţie la Corectura: Ionela Silvia NUȘFELEAN subiectivismul auctorial/ 95 Lucia SAV: Vis şi umbre/ 98 Adresa redacţiei: Bistriţa, Adrian POPESCU: Unul ca noi, muritor cu darul scrisului/ 98 str.A rţarilor, nr. 46/A/16, 420069 Ştefan DAMIAN: Cu gândul la „înţeleptul” Vasile Sav/ 99 Telefon/fax: 0749.248708, 0263.233345 Adrian GRĂNESCU: Vafi/ 101 Ioan NEGRU: E-mail:o [email protected] Deşertăciunea are multe nume/ 104 Adrian ŢION: Vasile Sav şi „jocul” traducerii/ 108 [email protected] Vasile Sav – Biobibliografie: /110 Web: www.miscarealiterara.ro Foto-album Vasile Sav/112 Florentina TONIŢĂ: Constantin Dracsin. Poetul care a scris Administraţia: Centrul Judeţean pentru Cultură cu dinţii /113 Bistriţa-Năsăud, str. Grigore Bălan, nr. 11, Bistriţa Constantin DRACSIN: Poeme/ 115 Lucia DĂRĂMUȘ: Thanatopraxis cu înţelepţii antichităţii/ 117 Adrian LESENCIUC: George Bogdan:1, Casa Revoltei / 121 Marketing: Alexandru CÂŢCĂUAN, George BODEA: Dulce-amar de Bucovina/ 123 Casa de Cultură a Sindicatelor, Bistriţa. Menuţ MAXIMINIAN: Eminescu şi Ovidiu, exegeză de literatură comparată/ 126 Apariţiile iniţiale ale revistei au fost sprijinite Ioan L. ŞIMON: Traian Vasilcău: Sfeşnic în rugăciune (volum de de Casa de Cultură a Sindicatelor poeme pentru un „Nobel ceresc”)/ 128 şi S.C. Aletheia, Bistriţa. Menuţ MAXIMINIAN: Bizanţul la Veneţia/ 130 Menuţ MAXIMINIAN: Cercetătorul Liviu Păiuş şi Monografia Revista apare cu sprijinul Asociaţiei Culturale comunei Rodna Veche/ 132 Florentina TONIŢĂ: Pictorul/ 135 Liviu Rebreanu – Mişcarea literară Ion FILIPCIUC: Glose la ţipătul din Ciuleandra/ 137 Áron GAÁL: Poezii/ 144 Revista Mişcarea literară este membră A.R.I.E.L. Virginia NUŞFELEAN: Modiano – un Marcel Proust al zilelor noastre/ 147 Tiparul: SC Revox International Prod SRL Bistri a Lucia POSTELNICU-POP: Purificarea ideologică prin moarte/ 151 Ioan CIOBA: Stâlpi, semine. Și har nesfârșit/ 156 ISSN 1583-1957 Foto-album cu scriitori/ 158 Lucian PERŢA: Parodii pur și simplu/ 171 CITITOR DE REVISTE/ 172 Redacţia respectă grafia autorilor. Scriitorii în şcoală Mulţi scriitori visează să ajungă în şcoală. Ei speră să intre în programe şcolare, opera lor să fie subiect de studiu şi de examen. Aspiraţie nu întotdeauna atinsă. Mult mai uşor este ca aceştia să ajungă efectiv, în carne şi oase, într-o sală de clasă, ca persoane/personalităţi, însoţiţi desigur de opera lor. Pentru asta trebuie să răspundă la invitaţia unor dascăli sau să fie iniţiatorii unor proiecte prin care să inducă nevoi de cunoaştere a scriitorilor, chiar dacă vor avea surpriza să afle, mai ales la întîlniri cu copiii din primele clase, că, în imaginaţia acestora, scriitorii nu prea apar ca fiinţe vii, ci ca fiinţe imaginare, trecute de obicei în tărîmul... clasicilor. În privinţa prezenţei scriitorilor în şcoală, lucrurile rămîn într-o aşteptare nerezolvată. Scriitorii nu prea au obiceiul să se autoinvite în şcoli, profesorii nu au întotdeauna asemenea iniţiative, se mai întîmplă – din motive subiective – să aducă la dialogul cu elevii scriitori de toată mîna, editorii nu prea au exerciţiul promovării reale a literaturii în şcoală, iar şcoala în sens instituţional, adică ministerul cu structurile ce îi incumbă, nu-şi face un ţel din a introduce scriitorii vii în anumite componente ale procesului de formare a tinerilor pentru o societate în schimbare... De aceea am putea considera surprinzătoare decizia ministerului de resort de a introduce la examenul de evaluare naţională, la ieşirea din gimnaziu, un subiect scris în care i se cerea candidatului să descrie întîlnirea lui cu un scriitor. A fost o decizie cam nepregătită (din timp, la cursuri), dar pe care literatura, prin scriitori, merită să o salute. Chiar dacă, la primul contact cu un asemenea subiect, elevii şi-au pus la lucru imaginaţia... Şi mai ales, chiar dacă, la ora actuală, se tot vorbeşte că elevii nu sînt interesaţi de literatură, de lectură şi că apetenţele lor într-o asemenea direcţie cam lasă de dorit... Cîteva experienţe (practice) din ultimul timp au darul să ne avertizeze că nu trebuie să ne lăsăm derutaţi de convenţiile banale ale mentalului (colectiv). Scriitorii invitaţi la prima ediţie a Festivalului Literar de la Cluj, inițiat de USR şi organizat de Filiala clujeană a Uniunii, au putut să-şi dea seama că întîlnirile scriitorilor cu elevii – în liceele clujene, la Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca, la Biblioteca „Octavian Goga”... – pot fi utile şi frumoase, cu participare sensibilă şi satisfacţii din ambele părţi. Acelaşi lucru s-a întîmplat şi la Bistriţa, la Colocviile „George Coşbuc”, unde scriitorii au dialogat cu elevi de la C. N. Liviu Rebreanu, C. N. Andrei Mureşanu, Liceul cu Program Sportiv, Liceul de Muzică Tudor Jarda... S-a vorbit despre literatură, s-au citit poezii (de invitaţi şi de elevi), s-au consumat interacţiuni departe de a fi convenţionale sau strict conjuncturale... Cauzele „rezistenţei la lectură” a elevilor sînt multe şi diverse şi nu întotdeauna elucidate. Programa şcolară, printr-un exerciţiu repetat, „osifică” şi banalizează imaginea scriitorului, a literaturii, a cărţii, livrează imaginile legate de carte unei convenţii de unde e destul de greu să fie scoase. Dacă se întîmplă unele reuşite, meritul e în primul rînd al profesorului de la clasă. Şcoala are însă nevoie de o literatură „vie”, fie că această literatură aparţine clasicităţii sau actualităţii. Împrospătarea imaginii literaturii e dată de interesul viu pentru literatură, Editorial demers la care pot contribui şi scriitorii, prin prezenţa lor efectivă în clasă. O asemenea prezenţă arată că literatura este opera unor oameni care trăiesc în imediata noastră apropiere, care trăiesc în imediatul generic şi îşi asumă toate manifestările acestuia. Desigur că scriitorii au ca ţel scrierea cărţilor şi nimic mai mult, unii nu au nici vocaţia „socializării” cu cititorii, chiar dacă percep ca nimeni alţii „actualitatea”, dar dacă îşi pun şi problema cititorului, chiar şi a unuia virtual, nu pot să nu fie atenţi şi le felul cum cultivă – prin mijloace dintre cele mai diverse – interesul pentru literatură al cititorului. Interes îndreptat spre literatura lor sau a altora. Nu pot neglija cultivarea gustului literar al cititorului. Olimpiu NUŞFELEAN Mişcarea literară ♦ 1 Mircea Muthu, recuperatorul, sau despre disciplina transilvană Irina PETRAŞ În Panorama criticii literare (dicţio- neţe..., este scos la lumină cu sensurile sale de narul alcătuit de mine în 2001), Mircea Muthu strictă actualitate şi cu accentuarea arhe- se considera „în descendenţa lui D. Popovici, tipurilor... prin proiecţia faptului