SCRIERI LITERARE MORALE Sipolitice

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

SCRIERI LITERARE MORALE Sipolitice BCP1TO7sP--)11-7rMA )1( BOGDAN PETRICEICU- IIASDEU SCRIERI LITERARE MORALE siPOLITICE EDITIE CRITICA CU NOTE VARIANTE DE MIRCEA ELIADE TOMUL H U AA .0 _ BOGDAN PETRICEICU-HASDEU SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE TOMUL II TAD TRAS DIN ACEASTX CARTE, PE HARTIE VIDALON VARGATX, DOUXZECI $1 CINCI DE EXEMPLARE NEPUSE IN COMERT, NHMEROTATE DELA 1 LA 25. BOGDAN PETRICEICU-HASDEU SCRIERI LITERARE, MORALE 1 POLITICE TOMUL II EDITIE CRITICA. CU NOTE $1 VARIANTE de MIRCEA ELIADE Cu trei plange afard din text 0Clap BUCURE$TI FUNDATIA PENTRU LITER ATURA g ARTA c REGELE CAROL n 39, Bulevardul Lascar Catargi, 39 9 3 7 t n. , ill IF 1 9, o BOGDAN PETRIGEICU-HASDEU (cluprt moartea Iuliei) ESSEU SI CULTURA FILOSOFIA PORTRETULUI LUI TEPES SCHITA ICONOGRAFICA 'Aviraw, Ovcov, wrriyucov... IMP. IULIAN § 1. Engel a descoperit 0 a publicat cel dintfiiu icoana lui Vlad Tepe§, poreclit 0 Dracu-Vodá, alaturatà la o veche istorioaia saseasca despre cruzimile acestui principe 1). § 2. Reproducând aci gravura dupg cum o gasim In Engel, ne-am 5 putea scuti de a lungi materia cu In§irarea datelor biografice: icono- grafia cerceteaz6 portretele numai ale oamenilor mari 0, prin urmare, deja ob§te§te cunosculi. Fiu al lui Vlad Dracu cel Batran, Tepe§ se sui pe tron In 1456; alungat de catre Turci in 1462, el reveni cu ajutorul Ungurior In 1477, 10 0 pieri peste doi ani, ucis de atre unul din curtenii sai. Duca, Calcondilla, Bonfinius, etc.au descris faptele lui Tepe§, a carol. expunere sistematica 0 mai mult sau mai pulin critica o pu- teli citi in Gebhardi, Engel, *incai, Fotino, etc. § 3. Portretul, supus acum analizei noastre, nu ni arata costumul 15 principelui, afarà numai de cu§ma, care difere§te intrucAtva de a tuturor celorlalci domni moldo-munteni. Modul acoperirii capului la vechii Romani a fost pileus roman, simbolul de libertate la sträbunii no§tri 0 care la noi fu botezat sub numele de # lured mociineascfi 0. 20 Tabloul bataliei dela Obertin intre Petru Rare§ 0 Poloni, desemnat de pe natura de cronicarul 0 osta§ul Martin Bielski, ni InfaIi§eaza armata moldoveang Intreaga intureeinita 2). 1) Van deme quaden tyranne Dracole Wyda; ap. Engel, t. 1, p. 75-80. 2) Paszkowski, Kronika. Kraków, 1611, in-f., t. 9, p. 23. 1* 8 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE Domnitorii no9tri, de asemenea, obicinuiau mai cu deosebire turcele, feliurind forma lor dupre moda timpului sau dupre gustul personal- lila sunt, de pildk toate portretele lui Mihaiu cel Viteaz, din care mai cu seam& acel ortellian 1) reprezintd %urea in perfecOune. a Cu§ma lui Tepeq e tot Turcaneasca, distingandu-se numai prin impodobirile sale, introduse in spiritul epocei, vezi ornamentele bereuei regelui Francisc I pe portretul %cut de nemuritorul Rafaele 2), 0 acordate, totodatd, cu caracterul tiranic al voevodului, precum inima agetatd, vasul infldcdrat, etc., etc. 10 Turca lui Tepe9 nu este bldnitä, ci de stork cusutd cu aur sau cu argint, 0 avAnd In bazd, pe o cordea de 'mpregiurul capului, o stea de pietre scumpe, tocmai de-asupra frunIii. De'napoiul Iurcii vedem un guler triangular, rddicat in sus 0 care dupd trebuinId se putea rdsa In jos pentru a acoperi pdrul ; ceva analog 15 cu gulerul §epcei impdratului bizantin Ioan Paleologu 2). In culmea Turcei se afla un fel de canaf. In curmez4 se Intinde o cordea bicolork dupti care sunt virite ni§te floricele, chiar cum fac pAnd astdzi RomAnii dela %ark Portretul fiind neviipsit, suntem silili a ne margini in amdnunli- 20 mile de mai sus 4). § 4. Dacd icoana nu ni dd o idee dal% despre costumul lui Tepq, cel pulin ea ni reproduce intr'un mod caracteristic fisionomia domni- torului ; adicd ceea ce intereseazd §i preocupd in specie pe un iconograf. Schematica, sau studiul costumelor antice, este un ram separat 25 al archeologiei, in o legaturd destul de departatd cu iconografia, a carei esen/5 se cercuscrie in cercetarea tipului fisionomic al celebrita- VIor istorice ; lasAnd pe un plan secundar imprejurdrile de port sau de modd. 1) Revesta Romdnii, t. I. 2) Malliot, Recherches sur les costumes, t. 3. (Paris, 1819, in- 4), planche LXXIX - 2) Du Cange, Historia Byzantina. Paris, 1729, in-f., p. 200. 4) Nu stiu (lac& d-1 Vaillant nu cumva glumeste dupre obiceiul Eau in istorie, zicind a: a il porte sur sa tate une cuciula d'agneau noir (?), assez semblable A la thiare du pape (?), et coupée en biais par un large ruban bleu et jaune ( ?) 6. De unde oare toate astea? Vezi: La Romanie, t. I, pp. 249-50. ESSEU $1 CULTURX 9 Precum cronologia se intemeiaza pe astronomie, astfeliu icono- grafia 10 are fundamentele sale in fisiognomie 1). Iata sfera asupra careia ne vom 1ntinde mai pe larg, cu fiat mai bucuros ca ea este de tot not& in prelucrarea istoriei române, studiul 0 de fao fiind la noi prima incercare iconografica ; iara mie unuia imi place mai ales a ma Indruma pe cai nebritute. § 5. Mai 'nainte de toate, sa observam un fapt necunoscut de aiurea, cleat numai din portretul lui Tepeg. D'asupra sprincenei drepte ni apare o cicatrice abia vindecata 0 care, 10 strânend pieliia fruntii, da acestei sprincene o forma mai arcata. Lovitura armei e aci vederata. In zadar ar voi cineva sa presupuna in aceste linii nigte slArcituri firegti ale fruncii: o frunte astfel sbetrcita din natura e fisiologicegte cu neputinIa 2) ; nu se vad ele d'asupra acestui semn, lungindu-se 15 intr'o direqiune paralela cu sprincenele ? mai ciudat va fi de a-0 imagina aci o umbra ; caci: 1. Umbra nu schimba forma sprincenei ; 2. Locul umbrei este intre marginile turcei 0 sbarciturile fruntii, iara nu intre sbfirciturile frunIii 0 sprinceana ; 20 3. Umbra se mph' prin linii paralele, precum vedeti chiar in gra- vura lui Tepeg pe cup* pe buca felei, pe barbie, etc. ; iara nu prin linii opuse ; 4. Umbra nici Inteun caz nu poate fi tocmai din partea luminii ! Cfind 0 unde fost-a ranit Tepeg ? Nu gtiu 0 prefer a nu 0i, cleat 25 a ghici. E sigur, insa, ca aceasta dete fisionomiei lui o infa/igare 0 mai infioratoarie ; un efect, ce s'a putut remarca In privinta mai multor alte personage istorice astfeliu cicatrisate, din care imi aduc aminte, pentru astadata, pe celebrul duce Enric de Guise poreclit 0 le Balafré 0, groaza Franciei In epoca luptei catolicilor cu hughenolii din secolul XVI. 2) Aga, bunäoarA, ilustrul Visconti (lconographie romaine, Milan, 1819, in- 8, t. I, p. 80) zice:Nous retrouvons dans le buste de Scipion cette forme murk, et anguleuse du front, ce léger prolongement du menton terminé en pointe, ea- ractères que les anciens physionomonistes reconnaissent i... etc. 2) Spontoni, La metoposcopia, osvero commensuratione delle linee della fronte, Peschiera, 1625, in-16, passim. 10 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE § 6. De0 Inaiçimea fruntii lui Tepe9 e In mare parte ascunsa sub Tura, totu0 fisiologia ne permite a inlâtura oarecum aceasta piedica prin regula simetricitiiIii de lungime Intre frunte, nas 9i intervalul dintre baza nasului i cap6tu1 bArbiei; o regula generalâ pentru vita a europee,i cu a-rat mai aplicabilti catre portretul lui Tepe§, Ca aici ne intampina deja identitatea masurii celor (Iota párli vazute: nas pipartea de jos. Deci, inalcimea fruntii In cazul de fafa se Intinde tocmai paná la punctul central al stelei de pietre scumpe, care impodobqte cupna 10 lui Vodg. 0 aa frunte nu putea aparline deck unui barbat inzestrat cu cea mai viguroasa inteligenp ;IncAt daca istoria acuza pe Tepq de a fi fost un Ode al Orli sale, un calAu al strainilor, un monstru de cru- zime, apoi ea trebue sà Ingreuneze aceastä Invinovatire, constatând ts ea domnitorul avea con9tiinIa faptelor sale, incruntându-se In sfinge nu din instinctul brut al fiarelor, ci cu precugetarei cu sistemg. Iata un exemplu: Tepe9 Intfilnqte un Oran imbeficat cu o cama§4 prea scurta.0E§ti insurat, badeo? )) Taranul raspunde: <da*.Voda porunce9te sa se 2o intepe I'aranca, id'A Taranului o altà femeie, care s'a-i faea cãmqi mai potrivite, de frica tepei. § 7. Spaciul intre sprincenelei increlitura frunçii prezinta o boss& foarte desvoltatà, o radicatura din causa careia insagi sbarciturile cercuvecine se par mai adAnci, 9i care se vedereaza mai cu seamá 25 prin linia strâmbfi Intre sprinceana stânga 9i radacina nasului. Aceastä bossà, dupa frenologi, este a individualizdrii. Ea aratá, zice Bourdon, memoria lucrurilor 9i a faptelor,uu- rina la Invalat, gustul detaliilor 1); in fine ofacultateneaparata pipentru un principe,i pentru Cuvier,i pentru un erudit,i pentru o Napoleon 2). Iconografia romana atesta desvälirea acestei bosse pe frunlile tu- turor oamenilor mari ai Romei,Invatatisau osta0, Numa Pompiliu, 1) La physiognornonie et la phrénologie. Paris, 1842, in-8, p. 163. 9Combe, Manuel de phrénologie, trad. par Fossati. Paris, 1836, in-12, p. 167. tSSEU SI CULTURA. 11 Brutu cel batran, Scipione Africanul, Brutu cel tartar; Antoniu, Ce- sare, Agrippa, Pompeiu, Cicerone, Seneca, etc.; 0 totdeauna ea se distinge pe portrete prin adancimea sbarciturilor Invecinate si, mai ales, prin Intorsatura liniei sprincenelor mai sus de radacina nasului; 5 ca pe icoana lui Tepe§. Principe le nostru, ce-i dreptul, era atilt de sigur In facultatea sa de individualizare, Incat el nu voi a incredinla altora cercetarea starii armatei otomaner intrate hi Romania, ci se stravesti el Insusi 0, in- trand in tabara du§mana, o revazu dela un capat pana la altul. 10 § 8. Sprincenele lui Tepes *sunt bine configurate si se apropie de ochi, ceea ce adevere§te zisele noastre despre capacitatea lui Voda 1), Aceeasi cauza, care a silit pe portretistul a rasa ochii fara gene pentru a nu acoperi expresiunea kr, 1-a Indemnat sa sulnieze sprin- cenele pentru hatarul cicatricii.
Recommended publications
  • The Reception Odyssey of the Bessarabian Brilliant Writer B.P
    Conferința-omagiu „Bogdan Petriceicu Hasdeu: Patrie, Onoare şi Ştiinţă” THE RECEPTION ODYSSEY OF THE BESSARABIAN BRILLIANT WRITER B.P. HASDEU IN THE ROMANIAN CULTURAL AREA Natalia LUCHIANCIUC, senior lecturer, Marianna FUCIJI, senior lecturer, Cahul State University „B.P.Hasdeu”, Department of Languages and Literatures Abstract: Bogdan Petriceicu Hasdeu’s personality and literary works gave rise to divergent views - some criticized and challenged him either for certain attitudes to political or cultural events or for the works that completed his creation, but others appreciated him especially for the roads opening in his works, for vastness and encyclopaedism, or for his patriotic activism. Realizing a historical perspective on how the Hasdean creation was received in different periods of time, we can see that the interest in the study of the Hasdean creation began quite late in the interwar period, although the scientist's literary works were explored by many of his contemporaries. In this respect we will remark that Hasdeu’s post-mortem literary creation will be spread out by the famous scholars, philologists, and historians who have updated it, specifying it in the history of literature, science, and Romanian culture. Keywords: the Hasdean personality and creation, Hasdeu's literary achievement, patriotic activism, divergent views. At certain stages of the evolution of artistic consciousness, in some literature, some names of authors, some book titles, some characters, and criticism of divergence of opinion only justify the prestige of literary values or the failure of others. It is a legacy through which all the generations and 40 Conferința-omagiu „Bogdan Petriceicu Hasdeu: Patrie, Onoare şi Ştiinţă” literary promotions, regularity related to appearances, gestures, and mimics of the phenomenon pass, which also reveal the complexity and essence of the artistic metamorphoses.
    [Show full text]
  • The Maskilim of Romania and the Question of Identity: "The Romanian Israelites"
    www.ssoar.info The Maskilim of Romania and the Question of Identity: "The Romanian Israelites" Herșcovici, Lucian-Zeev Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Herșcovici, L.-Z. (2018). The Maskilim of Romania and the Question of Identity: "The Romanian Israelites". Annals of the University of Bucharest / Political science series, 2018(1), 5-26. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168- ssoar-73989-6 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/2.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/2.0/deed.de CONSTRUCTING IDENTITY THE MASKILIM OF ROMANIA AND THE QUESTION OF IDENTITY: “THE ROMANIAN ISRAELITES” LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI Abstract . The aim of this paper is to answer some questions concerning the identity of the maskilim of Romania, mainly those of the second generation, called "the generation of 1878" or "the generation of the Congress of Berlin". They called themselves "Romanian Israelites," similarly to the maskilim of other countries, just like the "French Israelites," "German Israelites," "Russian Israelites," and so on. What was it that defined their Jewish identity and what their Romanian one? When did
    [Show full text]
  • EDITORIAL ALIONA GRATI Institutul De Filologie Al
    EDITORIAL ALIONA GRATI NEVOIA RECITIRII LUI PAUL GOMA Institutul de Filologie al AŞM Abstract This issue is dedicated to Paul Goma, a remarkable personality of the Romanian culture, a writer well-known all over the world. On the 2nd of October, 2010, the writer, born in Bessarabia, the Mana village, Orhei, celebrates his 75th anniversary. At this moment, his work encompasses over forty books written in Romanian and translated in several international languages. They represent for us an incontestable moral landmark. Questions which are being answered by the authors in this issue concern the fact whether the writer deserves to be placed on an honoured place in the culture he enriched and whether his creation had criticisms of the same level as his talent. We consider it our moral duty, as Paul Goma’s conationals, to honour and respect our national personalities, especially those who were unjustly persecuted and exiled from their motherland. Keywords: celebrated, writer, dissident, exile, spiritual presence. Personalitatea singulară a marelui scriitor şi luptător anticomunist cu renume mondial, Paul Goma, modul propriu de a impune un model de rezistenţă şi demnitate intelectuală şi, mai ales, ansamblul scrierilor Sale vor face, în acest număr de revistă, obiectul unei atente relecturi. Metaliteratură reuneşte, în acelaşi spaţiu spiritual, pe cei care au simţit nevoia de a-l citi încă o dată pe Paul Goma. Un asemenea mod revizionist este impus de exigenţa separării operei scriitorului de imensa producţie de clişee şi idei preconcepute, care îi planează de asupra. A venit timpul să spunem răspicat valoarea literaturii Sale, să-i punem în evidenţă densitatea ideatică, tensiunea moral-volitivă, accentul axiologic şi incontestabilele virtuţi artistice.
    [Show full text]
  • Philologia LXI MAI − AUGUST 2019
    Philologia LXI MAI − AUGUST 2019 Philologia LXI Nr. 3–4 (303–304) MAI – AUGUST 2019 Fondator: Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Înregistrată la Camera Naţională a Cărţii la 19.05.2010, nr. 4300-1948-1905 Publicaţie ştiinţifică recenzată Categoria „C” © Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al MECC, 2019 Revista apare cu sprijinul Institutului Cultural Român din Bucureşti Revista Philologia este moştenitoarea de drept şi continuatoarea publicaţiilor Limba şi Literatura moldovenească (1958-1989) şi Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară (1990-2009). Manuscrisele şi corespondenţa se vor triMite pe adresa: Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 1 (biroul 415), MD – 2001, Chişinău, Republica Moldova tel.: (+373 022) 27-45-23; e-mail: [email protected] Orice material publicat în Philologia reflectă punctul de vedere al autorului. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui articol aparţine în exclusivitate semnatarului. Manuscrisele nepublicate nu se recenzează, nu se comentează şi nu se restituie. La solicitarea autorilor, unele articole sunt publicate cu î din i în corpul cuvântului. 1 COMITETUL ŞTIINŢIFIC: Acad. Mihai CIMPOI Dr. Silvia PITIRICIU Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Filologie Universitatea din Craiova, România Română „B. P.-Hasdeu”, Chișinău, Republica Moldova Dr. Sorin ALEXANDRESCU Acad. Eugen SIMION Universitatea din București, România Academia Română, Institutul de Istorie şi Teorie Literară Dr. Eugen MUNTEANU „G. Călinescu”, București, România Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Iaşi, România M.c. Gheorghe CHIVU Academia Română, Universitatea din București, România Dr. Ala SAINENCO Memorialul Ipoteşti − Centrul Naţional Dr. Ioan-Gheorghe ROTARU de Studii „Mihai Eminescu”, Botoşani, România Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Timotheus” Dr.
    [Show full text]
  • The Uses of Pragmatic Literacy in the Medieval Principalities of Moldavia
    Department of Medieval Studies of the Central European University The Uses of Pragmatic Literacy in the Medieval Principalities of Moldavia and Wallachia (from the State Foundation to the End of the Sixteenth Century) Goina Mariana PhD thesis Budapest, August 9, 2009 CEU eTD Collection 1 Table of Contents Chapter 1. Introduction...........................................................................................................4 1.1 A note on sources..........................................................................................................7 1.2 The language diversity within the Moldavian and Wallachian documents......................9 Chapter 2. Social Changes and Dissemination of the Written Record....................................13 2.1 The first known occurrences of writing produced in the territories of Wallachia and Moldavia...........................................................................................................................13 2.2 The early period of state foundation: The scarcity of documents and their recipients ...15 2.3 Changes in social structure and the multiplication of documents..................................21 2.4. Dissemination of written documents into lower social categories: Writing as a tool in changing and reinforcing social boundaries .......................................................................27 2.5. New practices regulating the ownership of land: fraternal adoption and perfection. Women’s right to land inheritance and its relation to writing.............................................36
    [Show full text]
  • ILIE E. TOROUȚIU (1888 – 1953) Radu MOȚOC Un Remarcabil Critic Și Istoric Literar, Năuți
    Nr. 4 (2018) ILIE E. TOROUȚIU (1888 – 1953) Radu MOȚOC Un remarcabil critic și istoric literar, năuți. Este remarcat de rectorul universi- folclorist, traducător și membru corespon- tății, cunoscutul filolog german Mathias dent al Academiei Române, Ilie E. Torouțiu, Friedwagner, care îi asigură o bursă de a fost uitat pe nedrept de istoria literaturii studii la Universitatea din Frankfurt3. și dicționarele enciclopedice1. În 1913, M. Friedwagner îl reține lector Ilie E. Torouțiu face parte din genera- de limba română în cadrul Catedrei de lim- ția de intelectuali români din Bucovina, și bi romanice de la Universitatea din Frank- trebuie readus în atenția publicului intere- furt. sat, datorită activității sale de excepție în Este mobilizat pentru satisfacerea domeniul istoriei literaturii. stagiului militar în luna iulie 1914. După S-a născut la 17 iunie 1888, în comu- mai multe manevre pe drumurile Galiției, na Solca din județul Suceava, din părinți reușește, în toamna lui 1914, să obțină un țărani: Toader și Ecaterina Torouț. A fost concediu și se refugiază la București, unde botezat de preotul E. Bacinschi, parohul devine profesor la Liceul Cantemir Vodă. de la biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel Bun cunoscător al limbilor germană din Solca. și greacă, traduce încă din perioada de La 14 ani părăsește casa părintească și liceu piese de teatru, broșuri cu conținut se angajează ca lucrător într-o tipografie religios și filosofic, publică un dicționar de din Suceava, unde patronul, observând buzunar român-german și german-român interesul lui pentru cărți, i-a facilitat obți- și studii despre nivelul economic atins de nerea unei burse din partea Societății me- elementul românesc din Bucovina4.
    [Show full text]
  • Bogdan Petriceicu Hasdeu: Patrie, Onoare Şi Ştiinţă”
    UNIVERSITATEA DE STAT „BOGDAN PETRICEICU HASDEU” DIN CAHUL Conferința-omagiu „Bogdan Petriceicu Hasdeu: Patrie, Onoare şi Ştiinţă” CAHUL 2018 Conferința-omagiu „Bogdan Petriceicu Hasdeu: Patrie, Onoare şi Ştiinţă” ISBN 978-9975-88-031-2. CZU 821.135.1.09(092)(082)=135.1=111 B 64 Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul Conferința-omagiu „Bogdan Petriceicu Hasdeu: Patrie, Onoare şi Ştiinţă” Descrierea CIP Conferinţa-omagiu "Bogdan Petriceicu Hasdeu: Patrie, Onoare şi Ştiinţă" / Univ. de Stat "Bogdan Petriceicu Hasdeu" din Cahul ; com. şt.: Pop Ioan-Aurel [et al.] ; com. org.: Cornea Sergiu (preşedinte) [et al.]. – Chişinău : US Cahul, 2018 (Tipogr. "Centrografic"). – 142 p. : fig. Texte : lb. rom., engl. – Referinţe bibliogr. în subsol. 1 disc optic electronic (CD-ROM) : sd., col.; în conteiner, 15 x 15 cm. Cerinţe de sistem: Windows 98/2000/XP, 64 Mb hard, PDF Reader. ISBN 978-9975-88-032-9. 821.135.1.09(092)(082)=135.1=111 B 64 ISBN 978-9975-88-031-2. Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul 2 Conferința-omagiu „Bogdan Petriceicu Hasdeu: Patrie, Onoare şi Ştiinţă” COMITETUL ȘTIINȚIFIC Pop Ioan-Aurel, academician al Academiei Române, dr., prof. univ., rector, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca Bolovan Ioan, dr., prof. univ., prorector, Universitatea „Babeș- Bolyai” din Cluj-Napoca Cojocaru Gheorghe, dr. hab., prof. univ., Director al Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei Şişcanu Ion, dr. hab., prof. univ., Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Manea Adriana Denisa, dr., lect. univ., Universitatea Babeş- Bolyai Cluj-Napoca Țigănuș Virgil Nistru, dr., prof. univ., Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați Bîrsan Iulian Gabriel, dr., prof.
    [Show full text]
  • Bogdan-Petriceicu-Hasdeu-Poezie
    BIBLIOTECA ªCOLARULUI Bogdan PETRICEICU-HASDEU POEZIE, PROZ{, DRAMATURGIE LITERA CHIªINÃU 1998 CZU 859.0-8 H34 NOT{ ASUPRA EDI|IEI Textele pentru edi\ia de fa\[ au fost reproduse din volumele: B.P. Hasdeu, Scrieri alese, 1. Edi\ie de prof. J. Byck. Cu un studiu introductiv de George Muntea- nu. Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1968 =i B.P. Hasdeu, Scrieri literare. Postfa\[ =i bibliografie de Paul Cornea. Editura Minerva, Bucure=ti, 1989. Tabe- lul cronologic - dup[: B.P. Hasdeu, Ursita. Edi\ie ]ngrijit[, prefa\[, curriculum vitae =i bibliografie de Con- stantin Mohanu. Editura Gramar, Bucure=ti, 1994. Au fost f[cute o seam[ de redact[ri pur ortografice, cu deo- sebire ]n compartimentul POEZIE, date fiind rigorile unei edi\ii destinate tineretului studios. Coperta: Isai C`rmu ISBN 9975-904-43-2 © «LITERA», 1997 TABEL CRONOLOGIC 1838 26 februarie Se na=te Tadeu Hasdeu ]n comuna C`rstine=ti (Cristine=ti) l`ng[ Hotin, ]n Basarabia. (Mai t`rziu ]=i va schimba prenumele din Tadeu ]n Bogdan - corespondentul rom`nesc pentru polonezul Tadeu -, ad[ug`nd la nume =i Petriceicu, voind s[ arate ]nrudirea cu +tefan Petriceicu, domnitor ]n Moldova ]n secolul al XVII-lea, ]n anii 1672- 1674). Este fiul lui Alexandru Hajdeu (H]jdeu) - n[scut ]n 1811 - =i al Elisabetei Dauszka (Dauc=), fiica unui locote- nent, nobil lituanian, Teofil Dauszka, =i a unei moldovence, Melania, n[scut[ Mor\un. Aceast[ Melanie a tr[it p`n[ ]n 1889, ]n ultima parte a vie\ii fiind c[lug[ri\[ la M[n[stirea Pas[rea de l`ng[ Bucure=ti.
    [Show full text]
  • Anti-Semitism in Europe Before the Holocaust
    This page intentionally left blank P1: FpQ CY257/Brustein-FM 0 52177308 3 July 1, 2003 5:15 Roots of Hate On the eve of the Holocaust, antipathy toward Europe’s Jews reached epidemic proportions. Jews fleeing Nazi Germany’s increasingly anti- Semitic measures encountered closed doors everywhere they turned. Why had enmity toward European Jewry reached such extreme heights? How did the levels of anti-Semitism in the 1930s compare to those of earlier decades? Did anti-Semitism vary in content and intensity across societies? For example, were Germans more anti-Semitic than their European neighbors, and, if so, why? How does anti-Semitism differ from other forms of religious, racial, and ethnic prejudice? In pursuit of answers to these questions, William I. Brustein offers the first truly systematic comparative and empirical examination of anti-Semitism in Europe before the Holocaust. Brustein proposes that European anti-Semitism flowed from religious, racial, economic, and po- litical roots, which became enflamed by economic distress, rising Jewish immigration, and socialist success. To support his arguments, Brustein draws upon a careful and extensive examination of the annual volumes of the American Jewish Year Book and more than forty years of newspaper reportage from Europe’s major dailies. The findings of this informative book offer a fresh perspective on the roots of society’s longest hatred. William I. Brustein is Professor of Sociology, Political Science, and His- tory and the director of the University Center for International Studies at the University of Pittsburgh. His previous books include The Logic of Evil (1996) and The Social Origins of Political Regionalism (1988).
    [Show full text]
  • The Pioneers of the Romanian Dramatic Texts
    The pioneers of the Romanian dramatic texts The pioneers of the Romanian dramatic texts Alice Maria SAFTA1 Abstract: It is important to mention since the very beginning that the dramatic text is in fact a form of written dialogue meant to illustrate an action. Within the written works, one must make the difference between the theatrical and dramatic language. If the theatrical language (typical with theatre performance) is the result of a build-up of sub-systems - decor, music, dance, lights - which create communication at a level of representation by merging together, the dramatic language can function as a literary text. The central axis in a theatrical performance is represented, from the very beginning to this day, by the dramatic text: “Without a dramatic text there is no theatrical performance; there can be created a performance without lights, sounds, music, decor, movements etc., but the nature of this performance would not be dramatic anymore, but choreographic.”.(Haja, 1998, 89 ) Key-words: dramatic text; writing; dramatic form; dialogue. In order to analyze the beginnings of the Romanian drama, we must understand first the antagonistic characteristics that formed the basis of the emergence of national dramatic text. The first Romanian text of theatrical nature appeared relatively late if we take into account the European space that has already formed a rich repertoire in what we may call today dramatic writing. It is important to mention that the first attempts of texts in dialogue, as well as the process of developing the notable works referred to the contemporary era. Even though in the beginning the texts were rather sporadic, of no remarkable value, they managed to create an important pillar of support for the future drama that allows us today to speak about a vast repertoire of Romanian dramatic texts.
    [Show full text]
  • NICOLAE IORGA – MEMORIALIST: PERSONALITĂŢI BASARABENE ÎN VIZIUNEA MARELUI SAVANT CAZACU Nicolae
    CZU 94(498) NICOLAE IORGA – MEMORIALIST: PERSONALITĂŢI BASARABENE ÎN VIZIUNEA MARELUI SAVANT CAZACU Nicolae ABSTRACT Nicolae Iorga is a famous historian, literary critic and memoirist, whose works are known everywhere. The volumes „Oameni cari au fost” represent a masterpiece of our romanian culture and literature, sketching 690 literary portraits. It must be pointed that his books ,,Memorii” evoke the most distinguished personalities of the beginning of the XX-th century from Basarabia, such as: Pantelimon Halippa, Ion Halippa, Nicolae Donici, Ştefan Ciobanu, Constantin Stere and others. The works offer retrospective arguments against Iorga's adversaries and reflect portraits of people who crossed Iorga's path—attributes which are fully suggested by literary critics exploiting Iorga's talents as a ,,polemicist” and ,,portraitist”. Personalităţi basarabene în viziunea lui Nicolae Iorga Motto: „... odată ce soarele a apus, aceasta e o condiţie neapărată pentru a-i vedea din nou răsăritul.” N. Iorga Un loc aparte în opera lui Nicolae Iorga ocupă memorialistica. Acest gen de literatură l-a preocupat pe marele savant toată viaţa, scriind o serie de lucrări importante, dintre care menţionăm: „Oameni cari au fost” (în 4 volume), „Memorii” (în 7 volume), „Orizonturile mele. O viaţă de om aşa cum a fost” (în 3 volume). Volumele „Oameni cari au fost” sunt în opinia cercetătorului Valeriu Răpeanu o „galerie unică (de portrete –n.n.) în istoria literaturii române”1 care cuprind 690 portrete (după alte date 646 portrete).2 Trăind în inima evenimentelor mari, fiind în strînse relaţii cu toată elita cârmuitoare a Ţării, Nicolae Iorga şi-a scris „Memoriile” sale sobru şi sincer, cu exactitatea unui aparat fotografic, acestea rămînînd a fi documente de adevăr, izvoare de nepreţuit ale istoriei.
    [Show full text]
  • SCRIITORII MOLDOVEI - Judeţul Hotin
    “… Inteligenţa cea mai vie, spiritul cel contribuit la îmbogăţirea limbii literare. A lăsat opere Ministerul Culturii al Republicii Moldova mai pătrunzător, inima cea mai românească... ” ştiinţifice de valoare, printre care cele mai importante sunt Biblioteca Naţională pentru Copii considerate a fi monumentalul dicţionar al limbii române “Ion Creangă” (Vasile Malaneţchi) Etymologicum Magnum Romaniae (1886-1898), culegere de texte vechi româneşti şi cărţi populare, Cuvente den bătrîni Scriitor, filolog, istoric, folclorist, spirit (1878-1881), studiile Principie de lingvistică (1881), Din enciclopedic de talie europeană, numit şi Cantemir al istoria limbii române (1883) ş.a. Dintre scrierile sale istorice secolului ai XIX-lea, Bogdan Petriceicu Hasdeu s-a vom remarca: monografia Ioan Vodă cel Cumplit (1865), născut la 26 februarie 1838, în comuna Cristineşti, Arhiva Istorică a României (1865-1867), Istoria critică a SCRIITORII MOLDOVEI - judeţul Hotin. Descinde dintr-o veche familie de românilor (1872-1875). cărturari de origine nobilă. Bunelul Tadeu Hâjdeu, În literatură a abordat mai multe genuri literare. A COPIILOR unchiul Boleslav Hâjdeu şi tatăl Alexandru Hâjdeu au scris poezie, proză, teatru. Din încercările sale literare: Cîntec fost cărturari de seamă ai timpului lor, preocupaţi de popular moldovenesc, Ştefan cel Mare, Doină, Moldova, Sunt literatură, istorie, folclor, cunoscători ai mai multor dac! Sunt român!, Melodii româneşti – culegere de cântece limbi. populare cu note, etc. Nuvela satirică Duduca Mamuca (1863, Primele studii le face în Polonia, unde tatăl refăcută şi editată sub titlul Micuţa în 1864) este urmată de său era profesor la Cameniţa, Viniţa şi Rovno. După romanul istoric Ursita (1876). Volumele Poesie (1873), ce, în 1850, familia se stabileşte în Basarabia, Bogdan Sarcasm şi ideal (1897) includ versuri ocazionale, fabule, devine elev la liceul fiilor de nobili din Chişinău.
    [Show full text]