SCRIERI LITERARE MORALE Sipolitice

BCP1TO7sP--)11-7rMA )1(

BOGDAN PETRICEICU- IIASDEU

SCRIERI LITERARE MORALE siPOLITICE

EDITIE CRITICA CU NOTE VARIANTE DE MIRCEA ELIADE

TOMUL H

U AA

.0 _ BOGDAN PETRICEICU-HASDEU

SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

TOMUL II

TAD TRAS DIN ACEASTX CARTE, PE HARTIE VIDALON VARGATX, DOUXZECI $1 CINCI DE EXEMPLARE NEPUSE IN COMERT, NHMEROTATE DELA 1 LA 25.

BOGDAN PETRICEICU-HASDEU

SCRIERI LITERARE, MORALE 1 POLITICE

TOMUL II

EDITIE CRITICA. CU NOTE $1 VARIANTE de MIRCEA ELIADE Cu trei plange afard din text

0Clap BUCURE$TI FUNDATIA PENTRU LITER ATURA g ARTA c REGELE CAROL n 39, Bulevardul Lascar Catargi, 39 9 3 7

n. ,

ill IF

BOGDAN PETRIGEICU-HASDEU (cluprt moartea Iuliei)

ESSEU SI CULTURA

FILOSOFIA PORTRETULUI LUI TEPES SCHITA ICONOGRAFICA 'Aviraw, Ovcov, wrriyucov... IMP. IULIAN § 1. Engel a descoperit 0 a publicat cel dintfiiu icoana lui Vlad Tepe§, poreclit 0 Dracu-Vodá, alaturatà la o veche istorioaia saseasca despre cruzimile acestui principe 1). § 2. Reproducând aci gravura dupg cum o gasim In Engel, ne-am 5 putea scuti de a lungi materia cu In§irarea datelor biografice: iconografia cerceteaz6 portretele numai ale oamenilor mari 0, prin urmare, deja ob§te§te cunosculi. Fiu al lui Vlad Dracu cel Batran, Tepe§ se sui pe tron In 1456; alungat de catre Turci in 1462, el reveni cu ajutorul Ungurior In 1477, 10 0 pieri peste doi ani, ucis de atre unul din curtenii sai. Duca, Calcondilla, Bonfinius, etc.au descris faptele lui Tepe§, a carol. expunere sistematica 0 mai mult sau mai pulin critica o puteli citi in Gebhardi, Engel, *incai, Fotino, etc. § 3. Portretul, supus acum analizei noastre, nu ni arata costumul 15 principelui, afarà numai de cu§ma, care difere§te intrucAtva de a tuturor celorlalci domni moldo-munteni. Modul acoperirii capului la vechii Romani a fost pileus roman, simbolul de libertate la sträbunii no§tri 0 care la noi fu botezat sub numele de # lured mociineascfi 0. 20 Tabloul bataliei dela Obertin intre Petru Rare§ 0 Poloni, desemnat de pe natura de cronicarul 0 osta§ul Martin Bielski, ni InfaIi§eaza armata moldoveang Intreaga intureeinita 2). 1) Van deme quaden tyranne Dracole Wyda; ap. Engel, t. 1, p. 75-80. 2) Paszkowski, Kronika. Kraków, 1611, in-f., t. 9, p. 23.

8 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Domnitorii no9tri, de asemenea, obicinuiau mai cu deosebire turcele, feliurind forma lor dupre moda timpului sau dupre gustul personal- lila sunt, de pildk toate portretele lui Mihaiu cel Viteaz, din care mai cu seam& acel ortellian 1) reprezintd %urea in perfecOune. a Cu§ma lui Tepeq e tot Turcaneasca, distingandu-se numai prin impodobirile sale, introduse in spiritul epocei, vezi ornamentele bereuei regelui Francisc I pe portretul %cut de nemuritorul Rafaele 2), 0 acordate, totodatd, cu caracterul tiranic al voevodului, precum inima agetatd, vasul infldcdrat, etc., etc. 10 Turca lui Tepe9 nu este bldnitä, ci de stork cusutd cu aur sau cu argint, 0 avAnd In bazd, pe o cordea de 'mpregiurul capului, o stea de pietre scumpe, tocmai de-asupra frunIii. De'napoiul Iurcii vedem un guler triangular, rddicat in sus 0 care dupd trebuinId se putea rdsa In jos pentru a acoperi pdrul ; ceva analog 15 cu gulerul §epcei impdratului bizantin Ioan Paleologu 2). In culmea Turcei se afla un fel de canaf. In curmez4 se Intinde o cordea bicolork dupti care sunt virite ni§te floricele, chiar cum fac pAnd astdzi RomAnii dela %ark Portretul fiind neviipsit, suntem silili a ne margini in amdnunli- 20 mile de mai sus 4). § 4. Dacd icoana nu ni dd o idee dal% despre costumul lui Tepq, cel pulin ea ni reproduce intr'un mod caracteristic fisionomia domnitorului ; adicd ceea ce intereseazd §i preocupd in specie pe un iconograf. Schematica, sau studiul costumelor antice, este un ram separat 25 al archeologiei, in o legaturd destul de departatd cu iconografia, a carei esen/5 se cercuscrie in cercetarea tipului fisionomic al celebrita- VIor istorice ; lasAnd pe un plan secundar imprejurdrile de port sau de modd.

1) Revesta Romdnii, t. I. 2) Malliot, Recherches sur les costumes, t. 3. (Paris, 1819, in- 4), planche LXXIX - 2) Du Cange, Historia Byzantina. Paris, 1729, in-f., p. 200. 4) Nu stiu (lac& d-1 Vaillant nu cumva glumeste dupre obiceiul Eau in istorie, zicind a: a il porte sur sa tate une cuciula d'agneau noir (?), assez semblable A la thiare du pape (?), et coupée en biais par un large ruban bleu et jaune ( ?) 6. De unde oare toate astea? Vezi: La Romanie, t. I, pp. 249-50.

ESSEU $1 CULTURX 9

Precum cronologia se intemeiaza pe astronomie, astfeliu iconografia 10 are fundamentele sale in fisiognomie 1). Iata sfera asupra careia ne vom 1ntinde mai pe larg, cu fiat mai bucuros ca ea este de tot not& in prelucrarea istoriei române, studiul 0 de fao fiind la noi prima incercare iconografica ; iara mie unuia imi place mai ales a ma Indruma pe cai nebritute. § 5. Mai 'nainte de toate, sa observam un fapt necunoscut de aiurea, cleat numai din portretul lui Tepeg. D'asupra sprincenei drepte ni apare o cicatrice abia vindecata 0 care, 10 strânend pieliia fruntii, da acestei sprincene o forma mai arcata. Lovitura armei e aci vederata. In zadar ar voi cineva sa presupuna in aceste linii nigte slArcituri firegti ale fruncii: o frunte astfel sbetrcita din natura e fisiologicegte cu neputinIa 2) ; nu se vad ele d'asupra acestui semn, lungindu-se 15 intr'o direqiune paralela cu sprincenele ? mai ciudat va fi de a-0 imagina aci o umbra ; caci: 1. Umbra nu schimba forma sprincenei ; 2. Locul umbrei este intre marginile turcei 0 sbarciturile fruntii, iara nu intre sbfirciturile frunIii 0 sprinceana ; 20 3. Umbra se mph' prin linii paralele, precum vedeti chiar in gravura lui Tepeg pe cup* pe buca felei, pe barbie, etc. ; iara nu prin linii opuse ; 4. Umbra nici Inteun caz nu poate fi tocmai din partea luminii ! Cfind 0 unde fost-a ranit Tepeg ? Nu gtiu 0 prefer a nu 0i, cleat 25 a ghici. E sigur, insa, ca aceasta dete fisionomiei lui o infa/igare 0 mai infioratoarie ; un efect, ce s'a putut remarca In privinta mai multor alte personage istorice astfeliu cicatrisate, din care imi aduc aminte, pentru astadata, pe celebrul duce Enric de Guise poreclit 0 le Balafré 0, groaza Franciei In epoca luptei catolicilor cu hughenolii din secolul XVI.

2) Aga, bunäoarA, ilustrul Visconti (lconographie romaine, Milan, 1819, in- 8, t. I, p. 80) zice:Nous retrouvons dans le buste de Scipion cette forme murk, et anguleuse du front, ce léger prolongement du menton terminé en pointe, ea- ractères que les anciens physionomonistes reconnaissent i... etc. 2) Spontoni, La metoposcopia, osvero commensuratione delle linee della fronte, Peschiera, 1625, in-16, passim.

10 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

§ 6. De0 Inaiçimea fruntii lui Tepe9 e In mare parte ascunsa sub Tura, totu0 fisiologia ne permite a inlâtura oarecum aceasta piedica prin regula simetricitiiIii de lungime Intre frunte, nas 9i intervalul dintre baza nasului i cap6tu1 bArbiei; o regula generalâ pentru vita a europee,i cu a-rat mai aplicabilti catre portretul lui Tepe§, Ca aici ne intampina deja identitatea masurii celor (Iota párli vazute: nas pipartea de jos. Deci, inalcimea fruntii In cazul de fafa se Intinde tocmai paná la punctul central al stelei de pietre scumpe, care impodobqte cupna 10 lui Vodg. 0 aa frunte nu putea aparline deck unui barbat inzestrat cu cea mai viguroasa inteligenp ;IncAt daca istoria acuza pe Tepq de a fi fost un Ode al Orli sale, un calAu al strainilor, un monstru de cruzime, apoi ea trebue sà Ingreuneze aceastä Invinovatire, constatând ts ea domnitorul avea con9tiinIa faptelor sale, incruntându-se In sfinge nu din instinctul brut al fiarelor, ci cu precugetarei cu sistemg. Iata un exemplu: Tepe9 Intfilnqte un Oran imbeficat cu o cama§4 prea scurta.0E§ti insurat, badeo? )) Taranul raspunde:

1) La physiognornonie et la phrénologie. Paris, 1842, in-8, p. 163. 9Combe, Manuel de phrénologie, trad. par Fossati. Paris, 1836, in-12, p. 167.

tSSEU SI CULTURA. 11

Brutu cel batran, Scipione Africanul, Brutu cel tartar; Antoniu, Ce- sare, Agrippa, Pompeiu, Cicerone, Seneca, etc.; 0 totdeauna ea se distinge pe portrete prin adancimea sbarciturilor Invecinate si, mai ales, prin Intorsatura liniei sprincenelor mai sus de radacina nasului; 5 ca pe icoana lui Tepe§. Principe le nostru, ce-i dreptul, era atilt de sigur In facultatea sa de individualizare, Incat el nu voi a incredinla altora cercetarea starii armatei otomaner intrate hi Romania, ci se stravesti el Insusi 0, intrand in tabara du§mana, o revazu dela un capat pana la altul. 10 § 8. Sprincenele lui Tepes *sunt bine configurate si se apropie de ochi, ceea ce adevere§te zisele noastre despre capacitatea lui Voda 1), Aceeasi cauza, care a silit pe portretistul a rasa ochii fara gene pentru a nu acoperi expresiunea kr, 1-a Indemnat sa sulnieze sprincenele pentru hatarul cicatricii. 15 Aceasta se probeaza prin sprinceana stanga, care fiind libera Im- prejur, e reprezentata mai tufoasa. Cu toate astea, importarga fisionomica a sprincenelor pe portretul lui Tepes e minima, nu numai din neregularitatea desemnului (moti- vata prin alternativa, In care se afla portretistul sau de a gre§i sprin- 20 ceana dreapta, ori de a scapa cicatricea); 0 Inca de aceea, ca Voda e zugravit aci Inteo stare de liniste, cand sprincenele, la oriskine, nu oglindesc atata plecarile morale, ca pe- cele intelectuale. Pentru a se IncredinIa In aceasta e de ajuns a alatura, de pilda, portretul lui Ionascu voda cel Cumplit (1572-74) de pe moneta lui 25 cu acel facut guaccio Inteun format mai mare, pe pergamena, pi care se afla la mine. Pe moneta Iona§cu e linistit ; sprincenele lui, bine conformate, vadesc o frumoasa inteligenta, 0 nimica mai mult. Pe pergamena el e furios ;el trage sabia din teaca: sprincenele lui s'au strans pe d'o parte d'asupra radacinii nasului 0 au radicat In sus so capetele opuse, ca aripile unui vultur. Aci plecarile morale ale lui Ionascu s'ar putea citi chiar numai de pre sprincene! § 9. Ochii 0 nasul lui Tepe§ prezinta o asemanare atat de perfect& cu a lui Cesare Borgia 0 Shakspeare, incat, desemnandu-se aceste

1) Lavater, La physiognornonie, trad. par Bacharach, p. 179:5Plus les sour- cils sont rapprochés des yeux plus le caractère est sérieux, profond et ferme s.

12 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

organe de pe portretul unuia din cate0-trei far& celelalte trasaturi ale fe/ei, pictorul cu greu ar putea decide cui anume apartenesc membrii astfel isolaIi. Aceasta analogie e de cea mai mare insemnatate. 5 Sti li oare cine au fost Cesare Borgia 0 Shakspeare ? Cel dintaiu fu principele cel mai viclean, cel mai crunt 9i, totodata, unul din cei mai viteji 0 mai inteligen0 din seclul XV. Voili a cunowe viata 0 principiile lui? Cit4i pe amicul 0 admi- ratoriul sau Macchiavelli: numele biografului zice destul ! 1). 10 Reproductind in gravura portretul lui Borgia, facut de ilustrul Rafaele, d. Armengaud zice: 4 L'inceste, le meurtre, l'empoisonnement, toutes les perfidies, tous les crimes lui étaient familiers. Du reste, il était brave, hardi, péné- trant, et avait de la grandeur jusque dans ses vices. Raphael a peint 15 sur la physionomie de César Borgia ce mélange de circonspection et d'audace, de fierté et de finesse, qui en firent l'homme le plus bril- lant et le plus dangereux de son siècle. Cardinal et guerrier, prince et bandit... *2). Chiar intamplarile vielii lui Tepq, mai cu seam& anii cei de pe urma, 20 InffiIi§eaza nu pulina conformitate cu ai lui Cesare Borgia. Bastard al famosului prin crime 0 desfranari papa Alexandru. VI, el se urea de june la demnitatea de cardinal, 0 parte prin intrigi, parte prin arme, inchipuinduli un intins principat in centrul Italiei 0 se proclama in 1501 duce de Romagna. 25 Modurile, prin care el a ajuns 0 &Idea a se intari la putere, apar ca o infricopta amalgam& de sange 0 de otrava. Nu era pe lume niciun lucru sent in ochii lui Borgia! El nu s'a sfiit a trai cu sora-sa Lucre-cia 0 a macela pe frate-sau Gandia ! 30 In 1503 moare papa Alexandru VI: de atunci se incep calamita- lile lui Borgia.

1)II Principe, passim. Cf. Michelet, Précis d'hist. moderne, ed. 7-e. Brux., 1837, pp. 89-90. 9 Les galeries publiques de Rome. Paris, 1857, in-4, pp. 254-5.

EMU $1 CULTURX 13

Papa Iuhu II 11 despoaie 0-1 arum& in temnip; abia sapat din inchisoare, el se vede prins de &Aire Gonzalv de Cordova gi trilmis In Spania; de aci, reugind a fugi la regele Navarrei, cumnatu-srm, el piere ucis In ràzboiul cu Spaniolii, sub murii Vianei, In 1507. 5 Aceste evenimente oare nu ne amintesc ele robirea gi incarcerarea lui Tepeg de atre Unguri, moartea-i din mane unui trAdraor, necon- tenitul vagabondaj, ce caracterizeadt ultimii timpi ai vigil sale? Inat privegte nemoralitatea, bravura, agerimea minlii, Tepeg gi Borgia sunt doi frali gemeni. 10 Shakspeare n'a fost Domn, n'a stralucit pe câmpul biltilliei, nu s'a ilustrat prin crimele sale... de unde dar4 provine acea minunata gi misterioash legaturä, care se poate remarca intre portretul acestui sublim geniu literar gi chipurile lui Tepeg 0 Cesare Borgia? SA ne gandim. 15 De s'ar fi nascut el Inteo ala epoca., Inteo ala lard gi dintr'o alth familie, atunci, gi ca ostag, gi ca diplomat, gi ca om, eine ;tie daca el n'ar fi egalat pe Tepeg 0 pe Borgia! Pe de alta parte, ambii acegti principi, sa se fi desvoltat ei In atmosfera lui Shakspeare, eine gtie daca posteritatea nu le datora 20 $.1 lor vreun Macbeth sau vreun Othello/ ImprejurArile exterioare nu schimba fondul; insh dela ele depinde a face din aceeagi materie &And un diamant, cand un carbune: chimicul giistoricul descompun substano, inlatureald varietatea formei gi aratà la lumina identitatea elementului. 25 Sfi nu apasam mult asupra inceputurilor lui Shakspeare ca bigat de macelar 1) gi apoi ca braconier ; degi dela aceste meserii, In spiritul acelor timpuri, nu era cleat un pas Oa la rolul de hoI. Ajunge stt citim tragediile acestui semi-zeu dramatic, pentru ca sa ne Incredin-pm apoi deplin, cà stofa sa natural armoniza cu a lui BO Borgia gi Tepeg 1) Nu va fi de prisos a cita aci urmatoarea aneedota: 4 ...lorsque Sbakspeare était chargé de tuer un veau, il faisait cette execution avec une sorte de pompe, et ne rnanquait pas de prononcer un discours devant les voisins assembles D. Vezi Villemain, Etudes de litthrature. Paris, 1846, p. 200. Despre cruzimea casapilor vorbegte ea naturalist Cabanis, Rapports du physique et du moral de l'homme. Paris, 1855, t. 1, p. 127.

14 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Cine isbutit-a vreodatii ca Shakspeare a insufla privitorior scene i un sentiment de teroare, un cutremur panic, o spaimii involuntara ? Poetul englez realizeazti astfel prin scriere ceea ce Borgia 0 Tepe§ rea1izeaz6 prin fapta, otravind, sptmzurand, Intel:41nd... 5 Cine oare intrece pe Shakspeare in intrelegarea tabloanelor celor mai sfingerânde cu glumele cele mai bufone sau cu sarcasmul cel mai amar ? A§a faceau 0 Borgia 0 TePq, cu acea simplà diferenrd, ca tragi- comediile lor erau adevarate, pe and Shakspeare se vedea silit a se nargini in acele imaginarii ! to Omul descrie cu perfecIiune numai unele acte externe, careli OA un rgsunet simpatic in dispoz4iunile sale interne ; mai pe scurt, omul reproduce bine numai pe 0 ego # al sat', oriunde II gase§te. Un spirit melancolic zugrAvit-a el vreodath cum-se-cade o icoanáde veselie ? Un Fénelon descris-a el undeva un caracter in felul lui Iago 15 sau Richard I II ? Acuma dara nu ne mai poate minuna asemänarea fisionomica a acestor trei ilustraTiuni deopotriva tragice : Cesare Borgia, Shakspeare, Tepq ! §. lo. Uitali-Vd bine in ochii lui Tepev sii. nu §tiIi nimica despre celelalte trAsaturi ale felei, 0 s'a' VA fie cu totul necunoscutà biografia 20 Voevodului ;ei bine ! de pe singurA aprofundarea acestor ochi, d-voa- stia aIi putea rena§te figura totalk precum Cuvier restaura o lume de pe un osamânt ! Bagati de seam'a aste pleoape a-at de masive, aste unghiuri inte- rioare a-at de asculite in direcliunea nasului, astà privire atat de 25 lintita ca 0 când ar voi a stràbate In fundul inimilor, aste viclene sbArcituri dela coada ochilor, astà lumina, (lumen oculi) atat de umeda 0 ie§ita afara curat ca ochiul §arpelui 1). .. toate asteacombinate sunt, pentru oricare fisionomist, semne de energie, finepi §i cruzime unite. Expresiunea cea mai blândä a unor ap ochi poate fi ironia ! 30 Ochii lui Shakspeare 2) sunt ceva mai deschi§i prin direc-ciunea mai rotunzin a pleoapelor inferioare, 0 n'au sbArcituri ap de 1) Lavater, p. 110. Cf. Paracelsus, Opera, Strasbourg, in f., t. I, de natura rerum, LIX, p. 912. 2) Vezi artisticul portret fácut de Freeman, In Shakspeare's Plays and Poems. Lond., 1849, in-8.

ESSEU SI CULTURA 15

caracteristice la unghiurile exterioare: aceoi ochi prezinta aceea§i energie 9i. aceea9i plecare la cruzime, adica nepfisare pentru suferincele altora, ca 9i. ochii lui Tepe§ 9i ai lui Borgia ; dara ei manifesta o mai putink diplomaIie sau arta de a suci 9i a rasuci. a; Diferenta e de grad! § 11. Acum sa trecem la partea cea mai positiva afigurii lui Tepe9- a Nasul, zice marele Herder, e tonul fizionomiei: radacina, trasul, varful, vinele, narile sale demasca spiritul 9i caracterul in- ao dividului o 1). Vechii Romani aveau un proverb:a non cuiqueesthabere nasum o. Ce-i dreptul, un nas frumos e de o suta de ori mai rar cleat ni§te ochi frumo9i, o gura sau o frunte frumoasa, etc. 15 Ochii, sprincenele, buzele, frunteaschimba mai mult sau mai pulin expresiunea lor sub inraurireamomentului,cand vesele 9i zambinde, cand triste O ursuze; dara nasul, a9ezat ca o columna in mijlocul felei, ramane nepasator, flegmatic, rece, nemi§cat, liber de orice influenTa. 20 Iata de ce un fisionomist prefer% a-§i concentra atenIiunea asupra acestui organ, atat de elocvent cu toata tacerea sa 2). Nasurileceletipice sunt de dot&feluri:sau coroiate,sau drepte ;un nas carn sau bastard nu oglinde§te niciodata o mare capacitate. 25 Nasul coroiat apartene9te oamenilor meniti a se distinge prin energia activitaIii: a face 9i a desface, a cladi 9i a darma ; hied nu 9i a suferi cu linioe, cu tarie, cu demnitate loviturile vrajma9e ale soartei. Acei ce oiu 9i a se urea la inal-Vme 9i a nu se desbarbata apoi va- no zandu-se cazuli din ea, aceia au mai totdeauna nasuri drepte 2): a9a

1) Antiquarische Aulsaetze. Stuttgart, 1830, in-16, p. 86: s Die Nase gibt dem ganzen Gesicht Haltung... Die Wurzel der Nase, ihre Spitze, ihr Knorpel, die Oeffnungen, dadurch sie Leben athmet, wie bedeutend fuer Geist und Charakter !*. 8) Lavater, p. 180. 8) Ibid., P. 181.

16 SCRIERI LITERARE, MORALE ?I POLITICE

aunt nasurile lui Sy 11a, Marius, Marc-Brutu, etc. diniconografia romana 1). PriviIi acum la portretul lui l'epq: nasul principelui e, cum zice Romanul, un nas tras. 5 Insa, radacina 0 varful lui Infalipaza unele linii suplimentarii, care pot servi la completarea caracteristicei generale. Radacina inainteala de sub arcul frunpi: semnul unei voince puternice. Varful (orbiculus) e ascuiit, Fara a fi sublire: semnul unei minu- lo nate agerimi a minpi, unite cu o mare incredere in sine. Nari le sunt mari, ca la toli oamenii cu mari patime; ins& ele nu sunt umflate ca la acei in care predomnqte gustul voluptaIii. In fine, nasul lui Tepq e unul din cele mai frumoase din cate se poate studia pe chipurile celebritaIilor istorice. 15 Din mii de portrete, cutreerate in cursul studiilor mele fisionomice, n'am aflat deck unul singur, care se pare a prezenta o exacta copie a nasului lui Tepe9: portretul lui Shakspeare. Nasul lui Cesare Borgia are o mica deosebire: el se abate ceva dela linia dreapta plecandu-se cam arcat in direc-ciunea gurei; vfirful 20 lui e mai subpre cii narile sunt mai umflate: aceasta inseamna, $n limbagiul fisiognomoniei, ca Borgia era de o natura mai ascunsa, mai rafinat In vicleniile sale, mai supus voluptalii. § 12. Intervalul dintre nas 0 gura, cunoscut in anatomic sub denumirea de pallium, nu e fara importaaca. 2.5 Sa nu speraft mult dela un pallium lung 0 drept. Pe portretele tuturor barbaIilor insemnqi in vreo privinIa, acest spaliu e foarte mic in alaturare cu lungimea nasului: ceva ca a patra sau a cincea parte. Sculptura antica a consacrat 0 ea aceasta propoiliune.

1) Visconti, op. cit., passim. Nasul drept se pare a fi tipic la Romani, intru cat va fi iertat a judeca de pe portretele lui Alexandru cel Bun, *tefan cel Mare, Bogdan cel Grozav, Petru Rani}, etc. D-1 V. Alexandrescu poseda o gravura spaniola dM.1595, subsemnata 4 Un gentil-hombre de Valaquia C: nasul boierului e aci drept 0 seamana foarte mult cu al lui Tepeq.

ESSEli SI CULTTJRA 17

Pe portretul lui Tepe§ muste-cile ascund pallium ; dar fisiologia ne Invap. ca <4o gura larga 0 unduioasa se uneoe cu un pallium scurt gi concav *1); fuck de pe gura principelui ni este permis a restaura cu siguran0 1ns5.0 forma palliului, o sublima regulti pre§ezand In 5 naturg chiar acolo unde un ochiu novice nu vede deck neregulatela. § 13. Am zis ca ochii lui Tepe§ prezintà o nuanla de ironie ; aceastä expresiune se manifestA 0 mai vederat In capetele radicate In sus a liniei mijlocii Intre ambe buzele ;cercetaIi portretele oamenior sati- rici, sarcastici, caustici: Voltaire, Sterne, etc., 0 ye-0 recunoa§te de- oplin adevarul acestei observatiuni. Tepe§ parcali bate joc de omenirea pe care o spanzura 0 o InIeapal Buza inferioark mult mai larga 0 mai Inaintata deck acea supe- rioará, vade§te un caracter dispreluitor. Plecarea la cruzime se vedereaz5 prin adancimea liniei curbe la iN mijlocul gurei: individul, In genere, e cu atilt mai bland, mai domol, cu cat aceastfi linie e mai dulce, mai putin pronunlatgt. In fine, tária voincei apare lamurit In strangerea buzelor, lipite ca 0 and n'ar fi menite a se deschide vreodatá : In fisiognomonie e admis, ca una din regulile cele mai bine constatate, a voinca omului 20 e cu atat mai slabil 0 mai nedecisa, cu cat buzele sunt mai crapate sau, cum se zice, mai ckcate 2). § 14. # 0 Indelungata ispità, zice celebrul Lavater, mi-a dovedit c5 o barbie inaintata exprima totdeauna ceva pozitiv, iarà o barbie Inapoiatä ceva negativA 9). 25 Din acest punct de vedere, bärbia lui Tepe§, precum o arata portretul, e foarte pozitivä. Douâ linii o caracterizeaza mai cu deosebire: semi-cercul sub buza inferioarà §i sapaturile perpendiculare la capat. Fled acel semi-cerc, noi n'am cunoa§te forma 0 marimea barbiei, so form5 0 marime prin care se atesta energia, constatata deja In cele- lake organe ale felei. 1) Lavater, p. 183. 2) Ibid. 3) Ibid., p. 184. Cf. Bourdon, op. cit., p. 245: a Un menton plus avancé que la bouche est un signe de force et d'energie P.

18 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Fara acele saptituri perpendiculare, ar fi pulin caracteristica In figura lui Tepeg o pasiune, al card locag e mai cu seama barbia: pasiunea volupta/ii. Barbiile despicate, ca pe portretul lui Tepeg, apartenesc desfra- 5 nalilor: cititorii lesne pot adeveri aceasta aser/iune studiind barbiile vecinilor ! § 15. SA ne rezumam. Frunteagisprincenile sunt mai ales rezervatoriulfaculta/ilor intelectuale ; gura gi barbia sunt mai ales oglinzile plecarilor morale; so ochii 0 nasul, /island un loc mijlociu intre aceste dots& extremitali, rasfrang deopotriva gi mintea gi voia, 0 imelegerea gi moralitatea omului; adica sunt ca un fel de prisma, In care yin a se concentra razele cele impragtiate. Fruntea gi sprincenile ne-au desvaluit 1ntinderea capacitalii prin- ts cipelui gi, mai vartos, darul individualizarii, sau ugurin/a In priceperea gi memorizarea lucrurilor. Insa analiza fruniii gi a sprincenelor n'a putut sa ne duca prea departe, din cauza cugmei gi a cicatricei, care acoperà sau desfigu- reaza aceste organe. 20 Ochii 0 nasul ne-au destainuit Innascuta cruzime a lui Tepeg, maxi- mea gi reprezentarea energiei sale, patrunderea sau fine/ea sa Intru a prevedea gi a combina Imprejurarile, Intru a citi In adasicul cuge- telor ; barbaiia sa In suferin/e gi nevoi; natura sa infocata... Am fost uimiii de a gasi ochii 0 nasul lui Tepeg pe portretul lui 25 Cesare Borgia gi al lui Shakspeare ; cu acea numai diferen/a, ca ochii poetului englez sunt ceva mai meditativi, iara nasul tiranului italian ceva mai meschin gi mai terestru. Ne-am siEt a rastalmaci aceasta identitate fisionomica prin Inru- direa caracterelor. 30 Pallium, ca un punct intermediar, ne-a condus a aborda partea

inferioara a felei: gura 0 barbia. . Ironia, un dispre/ mizantropic, cruzimea gi o voinia de fier iata ce am capatat din studiul gurii lui Tepeg. In barbia principelui am constatat,mai cuadinsul,tiparul 35 v011lpt41.

ESSEU SI CULTURA 19

Am putea s& mai largim cadrul cereethrii noastre, comentând, bunlioark ace§ti obraji atât de macri, ea la tori oamenii ambiTio0 0 nelini§tili din firea kr 1) ;acest par, catre care se aplich atfit de bine vechia diagnostic& de putere 0 voluptate: # vir pilosus aut fortis, 5 aut libidinosus # ;etc. Iar chipul lui Tepe§ e al unui om mare, fie prin inteligentd, fie prin activitate, fie prin viciuri ; 0 asemenea chipuri infali§eaz a. numai traskturi sau linii mari, din care una singur& spune deja mai mult cleat Intreaga figura a unei nulitali umane, a unor broa§telestoase 10 ie§inde o data pe an din balta kr la lumina soarelui, dupd expresiunea unui celebru poet 2). Cred dar& ea', fie oricfit de necompleta 0 neperfecta, analiza mea ajunge pentru a arata eine a fost Tepe§! IntenOunea mea secundarä fu de a demonstra in ce mod o §tiinpi 15 curat naturalà, ca fisiognomonia, poate servi 0 e chiar neaparata pentru o §tiinVa curat archeologica : iconografia. Toate cuno§tinlele omene§ti se intreleaga, se ajut5. 0 se inrudesc, ca zeitacile lui Omer: cni yae edyveoTeg Veol le22ii2owt agovrat

20 d0dvarot, ova' sZ rtg andrceoz91 ath,uanct valet...3) § 16. 116mâne acuma, drept concluziune, a se deslega o intrebare, prin care se va intari intr'un chip 0 mai decisiv valoarea tuturor observa-ciunilor noastre. Portretul lui Tepe§ este el autentic? este el de pe naturfi? 25 Am prevenit chiar dela Inceput, ca povestirea saseasca, din care s'a extras portretul de catre Engel, a fost publicat chiar In timpul lui Tepe§. I) Shakspeare, lulius Caesar, act. I, sc. 2: a Let me have men about me that are fat ; a Sleek-headed men and such as sleep o'nights: e Yond Casius has a lean and hungry look; a He thinks too much: such men are dangerous... 3) Mickiewicz, Konrad Wallenrod, act. III. 3)'Oervoo., V, 79-80.

20 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Numele autorului e necunoscut ; dar el incheie pretioasa-i istorioara prin descrierea petrecerii Iui Tapes in Pesta, la regale Matei Corvin, carele ii dete tin ajutor de oaste pentru a se intdarce in Romania 1), Totul ne face a credo, ca acest opuscul, scris de un Sas din Tran- a silvania, s'a alcatuit la Curtea lui Corvin; si atunci portretul lui Tepes e tot asa de veridic, ca portretul lui Mihai cel Viteaz, facut la Praga, and eroul muntean se afla langa imparatul Rudolf II.

DICTIONARE *I DICTIONARE 2) Oare Oa la ce litera ai ajuns? ma intreba intr'o zi un barbat cu vaza in lume. 10 Hm!raspunsei euprinteo alta intrebarepana la ce litera ai citit? Aci, fireste, o mare incurcatura, cad omul meu cunostea cartea numai din svon. Romanul ins& nu se prea Ineurca mai niciodata. Prefacandu-se ca n'a auzit intrebarea, el se apuca, cu o Maiastra usu- rinla a ma lauda pe mine, a lauda Etimologicul, a lauda Academia, 15 a lauda ate in lung si in scare, dara ffira un e dara a nu se poate isi incheie acatistul printr'un &lane suspin si o duioasa urare: Numai sa-ti dea Dumnezeu ani mulli ca sa poti ispravi!... A! iata ceva care trace peste competerqa mea, si chiar peste votul unanim al inaltului Corp Academic. Ar fi de minune, negresit, daca 20 Stapanirea ar putea sa villa in Parlament cu un proiect de lege, prin care sa ma opreasca de a muri pana la terminarea Etimologicului, ba Inca sa-mi mai lungeasca zilele si peste litera z pentru ca sa fac un suplement. Nu stiu, daca Ora ar castiga prin aceasta; eu lima unul asfi pe deplin multumit. Dar fericitele timpuri, and se potcoveau 25 purecii au trecut de mult. E foarte cu putinta ea eu sa mor mai ne sau poimaine, si intr'un asemenea caz, fara indoiala, nimeni nu va zice: dupa ce a murit, ate zile a mai trait ea &á ispraveasca?... 1) Engel, t. I, p. 80. Cf. Bonfinius, Chalcocondylas, etc., apud $incaiu, t. 2, p. 41 sq. 1) Etymologicum Magnum, t. II, p. IXXVIII; Din Etymologicum Magnum Romaniae, ed. V. (Bucuresti, 1894), pp. 5-20.

ESSEU $1 CULTURA. 21

Ceea ce ma lini§te§te intrucatva, este ea paguba n'ar fi tocmai mare. In adevar, daca lucrarea mea nu e nici calda nici rece, a§a0 a§a, cat duce ciurul apa, lesne se vor gasi multi ca s'o urneasca mai departe ; daca insa, dimpotriva, ea ar fi cumva add de buna bleat s anevoie sa se gaseasca cineva ca sa ma inlocuiasca la munca, atunci, oricat va ramanea dela mine, un volum, dougt sau trei, va fi un dar bine venit, o parga nu de prisos pentru9tiintain generei pentru ro- manime in parte. Punandu-ma la mijloc Intre ambele ipoteze, eu imi permit a crede ca opera mea, fara a fi ceva de toate zilele, nu este totu§i 10 vreo grozavie peste puterile oricui va intruni in sine un temeiu de cuno§- tinle istoricei filologice cu un dram de bun aim% 0 de bunk' vointli. Cu asemenea cuno§tinIe filologicei istorice pe de o parte, cu buna voinVi 0 bun simI pe de alta, nu va avea cineva, ca sa poata merge inainte cu desavagirea lucrarii, cleat sa se patrunoda de planul ge- 15 neral, de xnarginile In care el se desfarara, de cugetarea cea calauza pe calea ce-1 duce la capat. Al meu, in toatà puterea cuvântului, este numai acest plan, prin care dupa zisa d-lui Dimitrie Sturdza eu izbutiisa cuprinde in- ielesul intim al ideii M. S. Regelui i pe care din capul locului ii 20 incuviinlase Academia. In tomul I, pe cele 1.120 de coloane, se vede deja destul de limpede chipul de realizare al acelui plan. Dar ce zic? Nici acest plan, cu a carui paternitate a§ vrea sä ma falesc, nu este al meu. El rezulta aproape intreg din starea actuala a §tiinlei limbei. De nu 1-a§ fi zamislit eu, trebuia s'o facà astazi sau 25 maine un X sau un Y. Prioritatea este aci o simpla intamplare ; iar zabava din partea altora nu e de mirare, deoarece insa0 Linguistica s'a naseut abia de jumatate de secol. Cate 0 mai cate de dres ti mai ramane de aci incolo ! Daca sarcina mea ar fi de a lucra un Etimologic al limbii franceze 30 sau al celei germane ori italiene, este invederat ca a§ avea la inde- mana un material insutit mai mare, studiat mai dinainte de o pleiada de carturari ; povara, prin urmare, ar fi nespus mai purtarea0 ; dar sa nu se creaza ca atunci eu a§ procede altfel cleat acuma ; sa nu se creaza iara§ ca altfel a§ procede, cand mi s'ar da vreun graiu sal- 35 batic din Africa sau din America, lipsit de orice monumente, de orice

22 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

cultura, de orice nazuinte literare ; nu altfel a§ procede, nu §i nu, caci planul Inca o datanu este o nepregetata nascocire a creerului meu staruitor, ci mi se impune vrând nevrând din afar% prin *tiinta limbii. Dela Bopp §i Die; dela Schleicher sau dela Curtius. Incoace ; nici 5 chiar un mic manual de gramatica pentru clase primare nu se mai scrie a§a cum se scria altadata. Cu atfit mai vartos, este un abis Intre cea mai voluminoasa gramatica a oricarei limbi de pe la 1800 §i Intre mice gramatica §tiintifica de astazi, fie ea §i. mai mititicg decfit aceea a lui Brachet. Cum dara se Intfimpla, ca numai D i c tic n arul 10 n'a facut In principiu aproape niciun pas Inainte ? Nu vorbim nimic despre acele dictionare a§a zise practice, pe cari Francezul pretinde a le purta in buzunar: # dictionnaire de poche 3, iar Neamtul le tine in mâna :0 Handworterbuch 3,unii §i altii ser- vindu-se cu ele pentru.a-§i talmaci bine-rau o fraza sau o vorba stilling: 15 acele vocabulare elementare, cu ajutorulcitrora nu este de mirare daca la noi unul din vulgarizatorii romanturilor pariziene de pe la 1850 traduse pe 0plateau de Waterloo 3prin 0talerul dela Waterloo 3. Despre asemeni ABC ai lexicografiei nu se vorbe§te. Nu vorbirn iara§i despre acele dictionare, a§a zicând imperative, prin care un areopag 20 oficial, o Academie Franceza, sau o Aeademie della Crusca se crede In drept a legifera asupra limbii curet literare a unei natiuni, facând din graiu un fel de selectiune nu naturalà, ci de tot artificiala cel mult artistica. Este un gust, iar despre gusturi nu se disputa. Noi avem aci In vedere numai Lexica totius linguae, numai Thesau- 25 r o s, numai acele repertorie colosale, pe care Littré le define§te :# un enregistrement tres-êtendu des usages de lalangue, energistrement qui, avec le present, embrasse le passé )). Sa luam excelentul dictionarlatinalabateluiForcellinidin secolul trecut §i sä-1 punem alaturi cu cea mai noted mare opera lexi- 30 cografica: # A new english dictionary on historical principles », pe care dela 1884 Incoace a inceput a o publica James Murray, dupa ce In curs de 25 de ani o societate intreaga fi adunase §i-i gramgdise materialuri peste materialuri. Intelegem ca Forcellini sa nu ne dea altceva decat clasicitatea 35 latina, caci 0 populus romanus 3 nu mai traie§te ; graiul lui cel viu s'a

ESSEU $1 CULTURX 23

metamorfozat de veacuri in dialectele romanice de astAzi, fara ane fi lAsat mai nicio urmA proprie ; antecele sale, povqtile, ghicitorile, bocetele, rAsuri 0 plAnsuri, totul s'a prAbu0t, acoperindu-se cu giulgiul uitärii. Dar oare in aceea0 pozitiune se aflA Murray? El are a 5 face cu cea mai junk* din natiunile cele marl ale Europei, o natiune plinA de sucul vietei, o natiune cAreia i se datoreazA insu0 cuvAntul f olklore, care InsemneazA toate prin ate se manifest5 spiritul unui popor, obiceiurile lui, ideile-i despre sine 0 despre lume, literatura lui cea nescrisA, mU 0 mii de teasuri caracteristice cu rAdäcini 10 in inimk 0 cu muguri in graiu. Ei bine, cArturAria engleza, veche 0 nouA, se gasqte la Murray, dar poporul englez nu. Popor !lath ceea ce deosibWe petiinta limbei, nAscutà In secolul nostru, de acele studii linguistice de altadatA, cari n'au lipsit pe ici pe colea nici chiar In negura veacului de mijloc. Oare de ce nu 15 s'a putut plAsmui aceastA §tiintA In mintile cele semi-zee§ti ale unor uria0 ca Aristotele sau ca Bacon? De ce? fiindcA oricare natiune ceva mai Inaintata se credea pe atunci a fi prea superioarà celorlalte mai putin desvoltate, 0 fiindca in fruntea fiec5rii natiuni se pAuna ate o clasA sociara rAdicatä cu mult mai pe sus de straturile cele de 20 jos, erezAndu-se datoare a le despretui 0 a nu le bAga in seama, dui:4 cum strglucitul pAun se zice nu se uit'a niciodata la picioarele sale, aci sunt aspre 0 Intunecoase. Sub o asemenea aristocratie intre natiuni §i sub o asemenea aristocratie intre clase, orice altà §tiintil sau arta putea &à prop4eascA, dar nu Linguistica, al cAreia material 25 brut se afra mai-mai intreg in attune, in colibe, In bordeie, nu in palaturi. Se crede, cum eh' cre§tinismul ar fi dat na§tere Stiincei limbii. 0 spusera odatA Pott 0 Max Muller ; de atunci o tot repetA altii. In adevär, niminea Inainte de Crist n'aters deosebirea dintre om 0 om, infra- tind pe prb 0 pe stäpfin, pe Elin 0 pe barbar. Dar vorba RomAnului: 30 Vodà vrea, HAncu ba! una a fost cugetul MAntuitorului, 0 alta a hotArit Papa. In locul graiurilor celor vii, pe cari erau trimi0 sacle Invete apostolii, eclesia ulterioarA a incarcat omenirea, ca un soiu de monopol, cu cAteva limbi moarte 0 prohodite, mai ales ebraica, greaca 0 latina ; In locul fratiei evangelice, cArja SfAntului Petru a 35 concurs la desfAprarea 0 cre§terea acelui feudalism, care turtea sub

24 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

noun *; dar 0 alt-gramatische Schule * 0 0 neu-gramatische Schule * cfilcfiie elementul poporan ; contra limbilor celor rgposate, contra ni- micirii morale a gloatelor, dacn protesta cineva, apoi numai dear% ereticii, numai dear% acei pretimi schismatici, pe cari idspulberau 5 fulgerele Vaticanului. Este adevnrat, de trei ori aclevarat, lui Crist i se datoreazn principiul metafizic al Stiinlei limbii ; naqterea ei hurt, Intruparea-i cea pipäitä, nu putea fi opera Papilor, ci este rezultanta spiritului celui egalitar, care de un veac 0 mai bine pregntise Revolwciu- nea francezn 0 pe care Revolutiunea francezn 1-a transmis injghebat 0. 10 intnrit secolului nostru. Si far% a se fi desgropat limba sanscritn, deci poate ceva mai anevoie, Linguistica trebuia sn se nasca din data ce au devenit egale de 'naintea ctiin/ei limbile cele mai culte cu graiurile cele mai necioplite, iar tori ceatenii, dela vlAdica 'Ann la opine& egali pe tàrfimul politic. Linguistica fusese prevazuta abia pe la inceputul seco- 18 lului trecut de catre marele Napolitan Giambattista Vico, care trAsese cel dintniu luarea aminte asupra literaturii poporane, asupra idiotismelor vulgului, asupra acelei imprejurnri ca.' fiecare popor poseda &Ate o enciclo- pedie a sa, o geogratie, o cosmografie, o astronomie, etc., cari toate constitue o nepre-Nitä corneal% a cugetdrii sub invalipl graiului. 20 Un mare dicTionar, in care poporul nu este cuprins c el puIin tot attit pe cat se cuprinde acolo statul major al nqiunii ; in care o oda' sau un sonet nu primesc in clubul lor un chntec bntrânesc sau o doinn ; -in care citaIiunile dintr'o nuveln s'ar crede pangarite alnturi de citatiuni dintr'un basm ; in care ar fi un scandal nesuferit de a se 25 intalni laolaltn un vers din 0 Vicleem * cu o strofä dintr'o tragedie, 0 'n care se descrie menuetul, dar nu se pomene§te 0 ca la up cortului *; un asemenea mare dicfonar este un anacronism astazi, cad Stiinla limbii urmnre§te cu stäruinca evolucumea vorbei nu intr'o samn de capete alese, nu in individualitatea cutare sau cutare, nu in cercuri so sociale restrânse, ci tocmai in popor mai pre sus de toate. Sä constatgm Insl ea Linguistica este oarecum ea Insa§i de villa', clack' Gr a matica a mers cu mult mai repecle deck Dic Tie- n ar u I. PreocupaIiunea aproape exclusiva a corifeilor ctiinlei a fost in trecut, §i nu inceteazá inca de a mai fi, curet gramaticala. Dupn. asa 35 zisa « §coala gramaticala veche * urmeaza asa zisa 0 §coalä gramaticala

ESSRU $1 CULTURA 25

stint ambele deopotriv& i In us cap caciula in pill*. Sensul particular al lui o scapIn cazul cutare sau cutare se cunoa§te numai In fraza, In propoziIiune, in intrebuinlarea-i 30 ceasintactica.Totu§iDicIionarul nusemargine§te cuatata, ci sgandare9te mai departe. El cauta sensul celfundamental, din care sa se poata desta§ura diverginla intre cele doua sau mai multe sensuri particulare, 9i-I gase9te In prototipul latin vulgar 0 excaparee, compus din proposiliunea 0 ex *§i din 0 capa = manta o, de unde 35 deriva atat romanulascap*,precum i francesulaéchapper *, spaniolul

26 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

4 escapar 0, etc. o Excapare*insenoa literalmente o a ie§i din manta *,adica pe deoparte:0a se desbara de ceva *, pe de alta:o a lasa jos *; 4n primul caz: oscap din foc *, in celal doilea: oscap caciula P. Dar la Stockholm sau la Moscova, inteo clima vitrega, 5 acolo unde nici chiar cojocul nu ajunge pentru a Infrunta navala en-- valului,s'ar fi desvoltat oare vreodata ideea de o scapare * din aceea de 4 ie§ire din manta *? Ea nu putea sâ se nasca decat Inteo /ara dela amiaza-zi, unde mantaua este buna din and in and la nevoie, dar mai adesea e nesuferita in toiul cgldurii. La Romani o capa * infa§ura 10 tot corpul omului: <

ck P1/4 M A T1 sItIT AXA

MORFO Loci. P0,9. 441 FONE -TICA SE N S SE NS S E M ASIO LOGIA

FO L K LO c T 1 0 t4

ESSEU SI CULTURA. 27

Prin o folklore* se fnleleg aci. nu acele texturipoporane, care sunt nu mai pulin trebuincioase Gramaticei, fikd o pre%ioasa fan- Ulna* pentru Linguistica peste tot; ci se inTelege Intregultrai prezinte 0 trecut al unui popor, viaIa lui materiala 0 morala in treptata-i s destä§urare, cu to-ate ale ei, multe 0 marunte. Cu cat acest trai ne este mai cunoscut, cu cat noi ni-1 putem Infälip Intr'un chip mai intuitiv, mai vázut .cu ochii, cu atata mai limpede ne dam mina de sensul cel mladios al cuvintelor.Cine oare n'ar pricepe 0 mai bine na§terea logica a lui scap din 4 excapo = ies din manta*, daca 10 ar avea dinainte-i chiar imaginea acelei mantale, care Infa§ura pe drumelul roman obosit? Un diclionar e dator, dupa putima, ali Impinge cercefarile 'Ana la acea margine extrema, caci linta lui, in starea actuala a §tiinTei, este de a ne impart-4i In istoria fiecarui cuvant geneza totalti.a unei asociqiuni de idei.

1.5 Pe langa 0 capa *, poporul roman mai avea 0 alte feluri de mantale numite o lacerna *,o birrus *,o sagus *,0 mantum*, etc. Putem noi oare cunowe cu deplinatate pe una din ele, daca nu o vtim deosebi de celelalte? *i nu numai cfind e vorba de lucruri, ci nu mai pu-cin 0 In privinla cea imateriala a simlimintelor 0 a speculapunilor 20 intelectuale, orice graiu, fie cat de necioplit sub raportul literar, poseda pentru orice categorie o sama de sinonimi, pe cari le distinge, unele de altele, fiecare din ele avand o nuanla proprie 0 (land nWere unor derivate diferite, uneori chiar divergen0. Altceva este o scap * 0 altceva sinonimult mantuesc*, derivat din 4 mantum 3, adica din 25 aceea0 no-Pune fundamental& ca9io capa *.Diminutivulo mantellum s ne apare deja la Plaut (Capt.III, 3 v. 5-6) cu sensul de o scapare *:

Nec mendaciis subdolis mihi usquam mantellum est rneis, Nec sycophantiis, nec fucis ullum mantellum obviam est. . .

30 (t Mântuesc *,care n'are a face cu maghiarul 4 menteni*,este format din latinul o mantum* 0 insemneaza literalmente 4 acopar eu o manta *, de unde pe de o parte sensul de o sauver o, pe de alta la Moldoveni acela de o achever b,niciodatao laisser tornber *,caci

28 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

la Romani 0 mantum o era scurt 0 u9or, (( breve amictum o, nu supa- rficios ca lunge 4 capa 0. Fara sinonimica, acceptiunea celor mai multe vorbe ne apare inteo umbra, in care ochiul zarqte figurile, dar confunda felele. 5 Dela Festus pana la Suidas, dela Suidas 'Ana la Henricus Stepha- nus, dela Henricus Stephanus Nina mai in zilele noastre, dictiona- rele cele mari se mullumesc cu arfitarea sensului imediat vechiu sau nou al unui cuvant prin intrebuinIarea-i curet literal% inteo con- strucliune sintactica. Dar pang 0 aceasta citare a texturiloreste 10 generaltnente prea trunchiatä, uitandu-se a adesea intelesul cel in- tenlionat al cuvantului nu se lamurqte fara un lung pasagiu reprodus in extenso. Littré cel dintaiu atiut A citeze, 0 tocmai de aceea cel dintaiu el a reu0t sa indice inteo mullime de cazuri nu numai sensu- rile, dar 'Ana 0 nuanIele cele mai fine ale fiecarui sens in parte. GraIie 15 citaTiunilor bine alese, bine cumpanite 0 bine clasificate, gratie totdeodata unei patrunzatoare 0 interesante sinonimice, opera lexico- grafului francez este nu numai un registru de consultat,ci pana la un punct o carte de lectura ; pe cand publicaVuneaEnglezului Murray se aseamana mai mult cu o diagrama: pe una o poli primi 20 ca pe acel tovar4 cu care vorbe§ti farä sa li se urasca 0 dupa zi- catoarea romana vorba vorba educe ; cealalta este un fel de schelet, un specimen anatomic, o llama cu oscioare numerotate intr'un mod foarte simetric, pe care trebue s'o studiezi cateodata, dar cucare unei firi nervoase nu-i prea vine la socoteala a ramanea singura in 25 odaie. Orice mare diclionar al unei limbi ar trebui sa fie cartea de lectura cea mai raspandital, cea mai atragatoare, caci acoIo 0numai acolo se afla deplinulyvein% ciactindval unei naliuni: 0 cunoa§te-te pe tine insuli o. In loc de aceasta, ni se da mai totdeauna o steno- s() grafie de abreviaciuni peste abreviaTiuni, un namol de terminologie scolastica, un laconism pe care nu-I intrece nici chiar stilul telegra- melor, n4te litere microscopice menite a face economie de hartie §i a da ochilor orbul gainilor, 0 apoi unul §i ace1a0 tipic monnton aplicat la biografia fiecarei vorbe, de0 fiecare vorba traie§te ca o individuali- 35 tate proprie. Toate astea sunt ni§te pacate mo9tenite, incarise

ESSEU SI CULTURA 29

rasfa0 de bunavoie Murray, de cari inteo parte s'a scuturat Littré, 9i de cari n'a putut A se scape ilustrul Iacob Grimm In monumentalul sau diciionar german, de0 ne spune el 1nsu0 a ar fi dorit sa-i dea caracterul unei carIi de lectura, astfel !neat sa poata fi citit ca o pe- s trecere de familie serile pe la gura sobei. Tocmai aceasta aq vrea 0 eu, dar straduima e cam anevoioasa, caci izbanda atarna nu dela talentul cel problematic al autorului, ci mai cu seama dela temperamentul nqiunii cu care are a face. Un. Englez sau un German citesc ceasuri Intregi fara a moiai, acelea0 pagini care ar adormi inteo clipa to pe un Francez, pe un Italian, pe un Roman; iar ceea ce place naturei vioaie 0 neastamparate a ginlii latine, poate sa se pail nu oiu cum qi, nu oiu ce duburilor nascute 0 crescute Intr'o altfel de atmosfera. Eu unul am lucrat 0 lucrez intre Romani. Carte de lectura pentru to-ci fiii na-ciunii, un mare dicIionar, zamislit 15 §1 savalit dupa planul de mai sus, ar putea 0 In qcoala sa inlocuiasca acele compilatiuni adesea insipide, mai toate indigeste, prin cari un spirit, fraged Inca, se desgusta de citire, departe de a se instrui pe- trecand sau de a petrece instruindu-se. Incepand dela clasele cele mai elementare 0 pana la bacalaureat, fie pentru brtieli, fie pentru 20 fete, ar fi lesne de a spicui, potrivit cu varsta fieearuia, cate un 9ir de cuvinte de o varietate extrema, cari nu numai sa placa 0 sa In- vete, dar in acelaq timp sa atinga o linta cu mult 0 mai Inalta: a sadi pana In baierele inimii cultul rationat al graiului parintesc...

La Intemeierea Etimologicului, dorul Augustului Suveran, rostit de 25 pe Tribuna Academiei, a fost de a mantui din peire: q toate cuvintele vechi, caH altmintrelea vor fi pierdute pentru generaliunile viitoare... o. OHee cuvant oglindeoe un lucru, o fiinla, o idee, o datinti ;aceste lucruri, aceste fiinte, aceste idei, aceste datine, eu m'am Incereat 0 ma Incerc a le apuca cfine-caneoe din ieri 0 din astazi ale poporuIui 30 roman; dar pentru ca ele cu adevarat A nu fie pierdute, pentru ca sfi poata rodi cu imbelpgare in brazdele cele adanci ale zilei de maine, ma tern a le da seci, sarbede., retezateci m'am slit 0 ma voiu sili a le aduce palpitande de vieara pe ogorul neamului romanese.

30 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

FONDUL BA SMULUI

In literatura poporanti basmul ocupa intocmai ace1a0 loc ca romanul In literatura cea cultá, 0 de aceea unii le cuprind pe amfindouà sub aceea0 rubria deSficliune*,o caracteristicA cu desavar9ire ne- corectà. Basmul, cai romanul, reprezintà fiecare ate o realitate in 5 toath puterea cuvântului, dar dou'arealitAtifoarte diferite, aproape antagoniste. Littré (Dict. v. Conte) zice:

1) Etym.ologicum Magnum Romanie, t. HI (Bucureiti, 1893) col. 2602-2619; fragment din e Basra* (col. 2596-2652). Studiul a fost publicat In intregime in Revista Nouii, an. VI, Nr. 10, pp. 369 390, specificandu-se ca a fostcetit dinaintea M. S. Regelui in gedinta Acade- miei la 9 Aprilie 1894 s.

ESSEUI CULTURA. 31

mente deosebite, ImprA9tiate, individuale, romancierul abstrage tipuri de figurii tipuri de evenimente, pe cari le grupeazA apoi intocmai dupà cum ele ar fi cu putin0 de a se grupa dela sine 0 in realitate. In loc de operaciunea aritmetia: 1 -I- 1, 1 -I- 2, 1+3..., romancierul 5 ne : A + B. Oare A + B sfie o minciunA? Tot a§a face 0 nuve- listul, tratAnd un episod acolo unde romancierul trateaza o vastA totalitate. CAnd un romancier sau un nuvelist ne-ar da tipuri false cAnd le-ar grupa fals, numai atunci ar fi o minciuna ; dar atunci nimenea nu-i cite§te ! 0 minciunA nu poate trAi. Nu va trAi filozofia 10 pozitivistk dar romanuli nuvela vor tri, cAci ele nu sunt minciuni: ele nu fac cleat a reduce aritmetica fenomenelor la algebra tipurilor. Si dug basmul trAieqte qi el, trAie9te de cAnd e lumea, probA cA reproduce 9i el o realitate. Nu In lungime consistA deosebirea Intre roman sau nuvelä, de o 15 parte 0 Intro basm de alta, ci mai intaiu In deosebirea sferelor res- pective. Romanuli nuvela, IncepAnd delasDaphnis 9iChloe o alui Longus,incepAnddelaa SatyniconuloluiPetroniu,ba IncepAndchiardelaspecimene chinese, indiene,egiptene iasi- riene,apaqin numai literaturiiculte,sunt creatiunie x- 20 clusiv individual e,niciodatA o operg.colectivAanonimrt a popoarelor, dupa cum este basmul. Nu e deosebire de mai scurt 9i mai lung, ci este deosebire de cult sau individual §i de poporan sau colectiv. Dar aceastA deosebire de sfere nu este Inca destul de carac- teristick Un individ de geniu, un Hoffmann sau Edgar Poe, apa4i- 20 nAnd pe deplin literaturii culte, poate sà scrie totu0 un basm, fArà a trece prin aceastà literaturà poporand.(( Orlando furioso * al lui Ariostoi « Gerusalemme liberata * a lui Tasso sunt lesAturi de basme, cai multe alte opere curat individuale din veacul de mijloc sau din alte epoce,i totu0 ele nu sunt poporane, chiar atunci cAnd sunt in- 20 spirate din popor, ceea ce trebuia sä se fi Intamplat foarte adesea. in literatura cultá, prin urmare, se poate furip basmul; el va fi insA acolo ca o plantA exotica*, care poate sa fie frumoask poate sa plea,dupA cum este la noi, de exemplu, basmul cutare sau cutare ie0t din fantasia lui Delavrancea. Deosebirea dark care ne preocupk .95 trebui sä consiste nu numai In sfere, ci mai ales in natura diferitA a

32 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

celor douä r a lit ai,din cari una se resfrange in roman 9i in nuvelg, cealalt6 in basm. In adevar omul, ca i alte fiin/e organice, trAie9te nu o singurà viegâ, ci dot&vieli:viea/a veghleriii viea/a somnului. 5 Ceea ce facem noi In veghiere, ceea ce lucram, vedem, suntem, cu- get6m, este o re a lit at e; dar nu mai pulin r e alit at e, de9i de o altA natura, este ceea ce facem noi, ceea ce lucräm, vedem, sim- -pm,cugetam in stare de somn, adica in v i s.i omul primitiv crede de o potriva, cu aceea9i tarie de convic/iune, In ambele aceste 10 r e alit ai. 4 Ca 9i copilul zice foarte bine ilustrul filolog englez Sayce (Science of language, II, 290) el nu poate sa deosebeasch limpede una de alta starea de veghiere 9i ceea ce vede in vis0.Ro- manul 9i nuvela oglindesc inteun mod algebraic r e alit at ea v e- g hi erii; basmul, tot intr'un mod algebraic, este o oglinda a r e a- 15 litàii visului. D. Saineanu (1st. Fib1. romfine, p. 360) zice: 4 In timpul din urma, d. Hasdeu a expus, inteo serie de prelegeriuniversitare, onona teorie despre formaliunea basmelor. Dupa d-sa, explicaliunea elementului antropologic sau a miraculosului din pove9ti o poate da numal 20 visul, care, asemenea basmului, nu cunowe nici timp nici spa/iu.. Astfelintr'ambeleaceste elemente,fleopotrivacaracterisate prin fenomenul miraculosului, n'ar exista nicio deosebireesenliala... *. Teoria mea este nouä numai fiindcâ omenirea a uitat-o cle vreo cincisprezece secoli, in cursul cfirora 9tiin/a nu s'a ocupat de loc cu lite- 25 ratura poporanfi. AceastA teorie pare a se fi nAscut in 9coala neo-platonica din Alexandria, 9i anume in creerul martirei Hypatia, ultima 1w-a a filozofiei antice. Se 9tie, cu ce nepovestita barbarie calAii patriarhului Ciril sfA9iaserà in bucAli pe marea profesoara de filozofie a Museului din Alexandria, in momentul chiar Cand sublima virgina 30 se ducea a-9i face cursul despre armonia intre Platonei Aristotele.. Operele ei, afarà de un fragment astronomic, au fost toate nimicite de Cara salbaticele fiare, cari cutezau a vorbi in numele lui Crist. Din fericire, cel mai iubit elev al Hypatiei a fost tocmai un episcop cre9tin,. nobilul Synesius. Intre altele, Synesius ne-a läsat un tractattdespre 35 vise s,"ncel ivvnvuov 1dyog", pe careilinchinasemagistrei

ESSEIII CULTURA. 33

sale Hypatiaa"rij gptAoadqv}),§i in care spune in treacat, ca ceva cunoscut dela in §coala de atunci din Alexandria, a originea mitu- rilor este in vise: "peek Toiv benvlow Greg ot inVot"(Synessi opera, Lutetiae 1623, p. 157). Ala dark daca nu teoria mea cu d'ama- sruntul, ce pulin

34 SCRIERI LITEEARE, MORALE SI POLITICE

organe. Omul dark dupa Schopenhauer, are doua organisme deosebite, prin cari trilieoe In doua lumi, In doua r ealit al i:realitatea veghierii 0 realitatea somnului. Negre0t, prin stransa Intru- nire a ambelor organisme In ace1a0 indiv id, elemente din starea de 5 veghiere se resfrang In somn,i, vice-versa, elemente din somn se potresfrange In starea de veghiere. Elementul cel mai important deaceastanatura: resfrangerea somnuluiIn ve- ghier e,estebasmul, careconstitue pentru om liter at ur a visulu i,o literatura intemeiatà 0 ea, ca 0 acea a veghierei, pe 10 observaIiuni, dar observaIiuni nu prin organe corporale, ci prin celalt organism, prin o Traumorganismus s al lui Schopenhauer. Visul insoIe9te totdeauna somnul, de0 nu totdeauna omul 0-1 aduce aminte. Si este oiut de demult ea: cu cat omul e mai primitiv, mai incult, mai natura, cu atata mai bine el 10 aminteOe visul cu 15 toate amaruntele lui. Alfred Maury a scris o carte intreaga pentru a dovedi ca visul rezulta din impresiuni exterioare primite de corp in timpul somnului. Descartes, zice el, a fost pi§cat de un purice 0 visa ca-1 strapunge o sabie. Insu0 Maury a pus pe un amic sa-1 gadile upr cu o penila pe 20 obraz pe cand dormea, 0 visa ca este torturat. Ce urmeaza de aci? In vis, ca 0 'n basm, piticul devine uria§, totul creoe, totul se mareoe, totul ia proportiuni gigantice. Aceasta trasura caracteristica a visului, 0 ceva mai mult decal numai a-rata, ni-o descrie cu o admirabila plasticitate urmatorul scurt 25 basm romanese din colecliunea luiIspirescu,intitulato Sufletul s (Legende, ed. 1872, p. 119-23): o A fost odata doi muncitori. Prieteni din copilarie, orice &eau de munca, lucrau Impreuna, 0 niciodata nu se desparIeau. Si ca sa nu eaza fara treaba, nu se codeau la niciun fel de munch' ; puneau so manai la una 0 la alta, numai sa nu se leneveasca. Daca intr'un loc nu &eau de munca, ei se duceau in alta parte. Si la camp, 0 in ora, ei munceau la orice le iepa inainte, numai sa traiasca cinstili 0 cu frica lui Dumnezeu. Mergand odata pentru munca la un sat, 0 fiind timpul frumos 0 noaptea racoroasa, mersera, mersera pana ss in revarsatul de zio. Ajunsera inteo poiana verde 0 frumoasà, cu

ESSEUI CULTURX 35

fel de fel de floricele; se pusera a se odihni 9i a trage cate un puiu de somn, mai cu sama ea eraui obosiIi de drum. Pe unul cum puse capul jos, il filed santul ; celalalt Insa, nu 9tiu cum, nu 9tiu de ce, dara nu-1 putea fura somnul, nici cat ai da In cremene. Se in- s toarse pe o parte, se Intoarse pe alta, sa doarma nicidecum; stranse ochii cat putu,5i cu toate acestea nu fu cu putfiga nici macar a aromi; parca ar fi fost cu ochii In soare. Daca vazui vazu, se puse 9i el pe branci cu coatele pe pmfinti cu capul rezemat de maini,i privea la tovara9u1 sau cum dormea de dulce. 10 s Era jumatate de ora de cand privea el astfel; eand cleodata se scoala in susi ramâne cu gura cascata, vazand un porumbel alb care sbura pe deasupra omului adormit 9i pe care nu-1 bagase de sama pana aci. Si fiindcfi era a9a de jos, crezu ca ar putea sa-1 prinza cu mane ; dara unde ! ca porumbelul, cat de bland se parea a fi, avea 15 aripi, bata-I nevoia,i sburand mai cat colea, se puse jos. Omul nostru se ia dui:4 dansul ; porumbelul sboara mai 'nainte, 9i tot astfel tre- cued livada cu floricelei cu iarba verde, pana ajunse la un crangulet. Acolo dete peste o capalana de cal, pe care ploaiai soarele o albise ca osul de filde9. Porumbelul intra pe gura, 9i sari afara prin locul 20 ochilor, mai intra 9i ie9i de mai multe ori ; apoi ie9ind se scutura i prima a se veseli, lua iara drumul ca mai 'nainte, sburand cat coleai uitandu-se la om ca cum i-ar fi zis: vino dupa mine;i merse 9i merse pana la o magura, unde porumbelul se inalla pan& In slava cerului de nu-1 mai putea vedea. Omul nostru se &tea a se intoarce, cre- 25 zand cA norii au luat pe porumbel, cand deodata 11 vazu ca 9e coboara in jocuri, iute ca o sageata ;i lila drumul inapoi pang la tova- ra9u1 ce ramasese dormind. Aci, se puse pe fruntea luii peri. Atunci se culcai omul nostru,i indata adormi, parch' 1-ar fi lovitcineva cu muchea in cap. 30 Dupa ce 19i facura povara de somn, se scularai se gateau a-9i urma calea, child omul pe fruntea caruia se pusese porumbelul zise: 0 Ce vis frumos am visat ! 4 Ce vis?i ce ai vazut? zise celalalt. Dadusem cu mane in foc. Se facea ca eram pe o campie frumoasa 95 i 101.1na de flori. Dupa ce am imblat catva, am ajuns la un palat

36 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

numai de marmora. Am intrat acolo, 0 tqa de bine ce-mi pkea, ea cum ar fi fost al meu. Am intrat pe u9a, m'am preumblat prin toate odaile, skeam pe ferestre 0 Lira intram. Era acolo ni9te scaune 0 paturi numai de matase. Oglinzi mari cu cercevele de aur, parecii poleici, 5 0 parea ca era al meu. Cu toate astea nu -tiu de ce, darn trebuia sa plec. Dupa ce am mers o bucata buna de drum prin iarba verdei inalta, care da un miros de te 'mbata, am ajuns la o movila mare 0 am intrat intr'insa printr'o crapatura. De pe cele ce vedeam, ma weptam sa vad einet.ie ce minune, cand collo nu gasii deck un chiup 10 d'alea marile, 0 vechiu, 0 muced, de nu-li venea sa pui maim pe el. Apoi mi-am luat inima in dinli 0 am zis: fie ce o fi: 0 am ridicat ca- pacul; and colo ce sa vezi? jaratee. Am bagat prin buzunari, am luat in caciula, am muat cat am putut a due, dar nici pomeneala nu era sa se goleasca chiupul.i n4te bani, numai de aur; 0 straluceau 15 deli lua ochii. Am plecat §i 1-am lasat aqa, -cu gand sa te gasesci pe tine ca sa mergem sa-1 golim; vtiu ea eream rupt de osteneala ; m'am intors pe la palat, dar n'am mai intrat in el, fiindca ma gra - beam; am ajuns de unde plecasem, apoi nu-mi aduc aminte ce am mai fkut, 0 m'am de5teptat. 20 0 Pe cand acesta 10 splinea visul, celalalt zambia. Apoi dupa ce sfar0 de spus, ii zise: 5 Mai vere, ceea ce n'ai putut sa faci tu singur, aidem sa facem amandoi. Vom merge sa luam banii. Ce zici tu? 5 Da ce ma, nebun e§ti tu? Ce bani sa luam? Eu iti spusei ea 25 am visat, 0 tu, tronc, te pomene§ti vorbind. Dar de unde sa iei banii? 5 Tovarapil sau ii vorbi ap de serios incat 11 incredinla 0 primi sa mearga cu el, dara cam cu indoiala 0 cam ciorovaindu-se. 5 Pornira, deci, tot pe drumul ce apucase porumbelul, 0 ba ca a fi una, ba ca a fi alta, ba ca tunsa, ba ca rasa, ajunsera la capkana so de cal, 0 o arata cu degetul celui ce visase; zicandu-i: 5 Iata palatul tau de marmura, in care ai umblat 0 atata te-ai inveselit. Omul cu visul se uita cam cu coada ochiului la tovarapl sau, §i se gandi: el este nebun sau 10 rade de mine. Pana a nu apuca sa mai zica ceva, se la dupa tovara§ul sau, care pornise inainte ;el .35 era foarte hotarit a nu mai urma pe tovarapl sau daca 0-ar rade

ESSEUT CULTURA 37

de dfinsul mai mult, spuindu-i astfel de minciuni, 0 a se desp5rli de dansul. 4 Mai merserá insä ce merserái ajunsera in poalele movilei. Apoi omul zise celui ce visase: 5 - Aci este. o Ce este? o Ei bine, comoara...Dar, ia st5i, ce om tasi pe jumiltate. 0 Totul, dac5. vrei Iera s5 zica ; darà luanduli seama, incepu la glum5: ei bine, pe din doua: nu suntem noi tovar50 la mune& ? 10 0 Nu facur5 zece pa0 in crâpàturi dgdur5 peste chiupul cel vechiu, mucedi mAncat de ruginä. Pfinä a nu se atinge de dfinsul, se uitara unul la altuli incepuril a rade de bucurie. In sffir0t ridi- caràcapaculi ramaserfi inmarmur4i, când vazura ea chiupul era plin cu vfirf numai cu bani de aur ;i fiinda erau oameni de omenie, 15 impärIirà fraIe§te 0 se legal% intre darqii a fi tovar50 pAnä la moarte 0. In acest basm-v i s sau v i s-basm, basmuli visul sunt minunat de bine caracterizate prin cele dou5 ale lor trásuri comune fundamentale: 1. In vis totul capata forme mai mult cleat iperbolice: o cap6- 15n5 de cal din realitatea veghierii devine un palat in realitatea som- 20 nului ; aceea0 ultra-exageraIiune in basme. 2. Ceea ce viseaz5 omul poate sä se adevereasca in starea-i de veghiere, dupt cum s'a adeverit chiupul cel cu galbeni in crfipatura movilei ; visurile dara, oricAt de ciudate in apareffp, pot fi crezute, pot fi ceea ce Virgiliu numeaovera sornnia 0, pot descoperi ceea ce 25 nu se veide sau nu se0ie; de aci orice popor crede in v i s e, 0 tot ap el crede in basme, pe Can la noi 9i pretutindeni le incepe mai totdeauna prin afirmativulafost-a fost 0, ba in limba sanscrita insu0 basmul se chiam5 i t ihs a iti ha La*,adica 4 a§a a fost* (Pott, Etym. Forsch. 211,I, P. 430). 30 PlecAnd de aci, nu' este greu de a urmari mai departe strinsul paralelism omnilateral intre v i si intre basm ; un paralelism sdro- bitor pentru teoriile cele solare, meteorologice, etc., etc., despre originea basmului. 3. In basm, ca qi in v i s, spaliul se §terge ; dormind in Bucurqti, 35 omul se viseaz5 la Paris, 0 peste o clipla New-York, tot ap precum

38 SCRIERI LITERARE, MORALE 81 POLITICE

eroul basmului strabate ca s'ageata Oa la buricul pamfintului, peste nouk milli 9i not& tfiri, In lumea-alba 9i 'n lumea-neagd, -fad a se prea phinge de obosealfi. 4. In basm, ca si 'n v i s, se oerge nu numai spatiul, dar 9i timpul: 5 In dteva minute visätorul traieoe mai multi ani ; eroina basmului umbra' atata Indt i9i toceoe toiagul O papucii de fier, dar totu9i ajunge la lel Vaal% 9i frumoasa ca 9i 'n ziva pledrii. 5. In basm, ca si 'n v i s, sborul este un mijloc foarte Indemânatic de locomotiune. lo 6. In basm, ca si 'n v i s, omul vede zei sau dne 9i petrece cu sfintii. 7. In basm, ca si 'n vis,ne intampinA monori, cu caH ne luptarn 9i pe caH mai totdeauna ii invingem. 8. In basm, ca si 'n v i s, deosebirea de limbi nu existk tori se 15 Inteleg unii cu altii, ba vorbesc omene9te pana O dobitoacele. 9. In basm, ca si 'n vis, metamorfozele cele mai extravagante sunt ceva foarte normal. 10. In fine, In basm ea si 'n v i s, suferintele 9i nenorocirile cele mai cumplite se incheie sistematic printeun bun desnodAnAnt, printr'o zo nuntd, printr'un banchet, dci coonarul in ipnologie este o exceptiune. Nu se poate gäsi un singur element al basmului, care sa nu-9i aiba obárqia in v i s ;9i dacd gtiinta n'a observat Ong acum acest perfect paralelism, dad ea a alergat la tot soiul de teorii mai mult sau ma i putin absurde, dintre caH cea mai absurda este neaparat aceea a llli 25 Dr. Gaster despre naoerea basmelor din carti 9i. mai ales carti evree9t i(Lit. populard romdnd, p. 545 sqq.), cauza este d oiinta, cam totdeauna 9i cam in toate, incepe ca Don-Quixote prin excentri- citati, 9i numai la urma urmei, tot ca Don- Quixote, se podie9te 9i-9i vine in fire. 30 Toti oamenii, cei inculti insä mai viu dealt ceilatti, au visat, vi- sead O vor visa pAna la sfar§itul pamantului ; de aceea 9i basmul nu s'a nAscut inteo epocd sau intr'o tad oarecare, ci pretutindenea s'a nascut odatä cu naoerea omenirii. St6rile psihice ale oamenilor primitivi, ca 9i ale copilului in genere, 35 fiind putine 9i aproape cu acelea9i variatiuni sau asociatiuni de idei,

ESSEU SI CULTURX 30

visurile lor fie la Indiani, fie la Hotentoli, la Japonezi, la Ze- landezi, la oricine s'ar putea restrange la un numar foarte marginit de norme comune identice, pe cari etnologii ar trebui sa le adune 0 sa le grupeze, ceea ce nu s'a Mcut Inca 'Ana acum. Iata de ce 0 5 basmele se aseamana Intr'un mod a-tat de uimitor la neamurile cele mai diverse, chiar atunci cfind 5i acolo unde e absolut peste putinla de a admite vreo umbra de imprumut dela neam la neam; 0 iata de ce, In acela5i timp, totalitatea basmelor, fie ele indo-europene, fie tu- ranice, fie africane, fie americane sau australiene, se poate restrfinge 113 la un numar foarte marginit de norme comune identice. 0 ingenioasa incercare In aceasta privinla s'a facut de catre Hahn (Griech. Mar- chen, I, 45 sqq.), care a reu5it a Impani intregul tezaur antropologic de basme numai in patruzeci de prototipuri, ba 0 chiar patruzeci sunt Inca' prea mult. Dupa indicaliunile mele, elevul meu D. C. Litzica 15 dela Scdala Normala Superioara a redus prototipurile lui Hahn la urmatoarele douazeci 5i opt:

I. a) 0 fiinIa supra-omeneasca se crisatorqte cu una umanä, punand la nunta o condicie ; b) Omul calcii condi-cia 0 fiinia supra-umana il parase§te; c) Omul plead.' dupi ea 0 o regAsegte sau nu. 20 II. a) Barbatul lasri pe nevastii, fail nicio vinri; b) Ea il a§teaptli cu credinIä; c) Intoarcerea lui li veselia. III. a) Copiii cei noi-nriscuti sunt furati §i duqi departe; b) Mama e acuzatfi cri i-a ucis; c) Ca urmare e pedeapsa mamei; d) Copii sunt regasi/i de tatal lor 0 vine impácarea. 25 IV. a) 0 femeie pierde sotul care pleaca In lume 5i se insoarrt iar; b) Femeia il regasew, dar nu se poate apropia din cauza nevestei de a doua ; c) Pentru daruri minunate nevasta a doua o lasa A vie la ei; d) A 3-a noapte el o aude cum i se plange 5i o reia. V. a) 0 virginfi cere daruri dela un bilrbat; b) II inpala de dourt 30 ori, dar a treia oar& e prinsa 0 se marita cu el. VI. a) Parintii dorind un copil, la naqtere, din vreo cauzli, il MO- duesc dracului; b) Dracul vine la termen, dar copilul fuge; c) Dracul il cauta ; d) Dracul e fnvins. VII. 0 fata e aruncata In mare impreund cu copilul ce a nitscut, 35 dar scapa ambii 5i se reintorc dupa catva timp la tatal fetei. VIII. a) 0 fata de Imparat e expusa spre a fi mâncata de un monstru ; b) Un erou omoarä monstrul; c) Urmeaza caslitoria.

40 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

IX. a) 0 mama vitrega izgonqte pe fiica barbatului sin pentru ea e ma' frumoasfi; b) Reumte s'o omoare; c) Un erou o gase§te moartfi, o Invie 0 pedepse§te pe vitrega. X. a) Fratele 0 sora fug de vitrega; b) Unul sau chiar arnbii sunt 5 schimbMi In fiare, dar scapa curfind de vraja 0 redevin oameni. XI. a) Spre a face o izbanda se incearca trei frati, dar reu§e§te eel mai mit; b) Invingator, scapa pe cei mai mari; c) Aceqtia voind sa-1 piarda, spun cil ei au reu0t; d) Fratele mai mic vine travestit, se descopere 0 ii pedepse9te. to XII. a) Sora cea mai mica e disprquita de dotal surori mai mari; b) Apare de doua ori la curte irnbracata imparate§te; c) A 3-a oard este recunoscuta 0 o ia de sqie fiul imparatului. XIII. a) Doi fraii gemeni se duc spre a gasi noroc; b) Unul cade In pericol; c) Celfilalt alearga de-1 scapa. 15 XIV. a) Un erou omoara pe tori smeii afara de unul; b) Acesta se imelege cu mama sau sora eroului spre a-1 pierde: ea se face bolnava 0-1 trimite dupa leacuri; c) Eroul scapa 04 pedepse§te. XV. a) 0 sora arc mai mulci frmi schimbali in animale; b) Pleaca dupa ei, ii gasqte 04 scapa. 20 XVI. a) Adevaratul copil sau nevasta sunt trimi0 la tata sau la mire, insMite de o sluga; b) Pe drum copilul sau nevasta, oH se rata- cesc ofi schimba locul cu sluga din cauza vreunui pericol; c) Ajungand la destinare, sluga traie0e ca copil oH nevasta; d) Minciuna e descoperita 0 pedepsita. 25 XVII. a) Eronl are treisuroricasatorite dupa fii de imparmi schimbmi in flare; b) Eroul ii cerceteaza pe fiecare; c) Ajungand in pericol cumnmii il scapa; d) Scapand el, ii scapa 0 pe clan0i. XVIII. Eroul nu poate capata mana iubitei decat de va executa intreprinderi grele sau va deslega enigme. 30 XIX. a) Eroul rape§te o femee cu sau fara voiaei; b)Rapirea poate sa fie sau sa nu fie urmata de casatorie. XX. a) 0 fiiMa mai bfitrana, de natura demonica, oprWe pe o fiiMa tanara de a deschide o u§a; b) Ea nu o asculta ; c) El vrea sa o omoare, dar nu poate. 85 XXI. a) F'orla fizica a eroului este ascunsa intr'un loc; b) 0 ruda, mama, sora sau nevasta, aflfi locul, 0 demonii ii iau puterea ;c) Eroul recapata puterea singur sau cu ajutorul nevestei daca nu e vinovata, 0 pedepse§te pe culpabil. XXII. a) Eroul scapa dela moarte ni§te flare;b) Ajungand in 40 pericol, fiarele 11 scapa. XXIII. E vorba de un pitic de o taHe extraordinara, viclean §i mali/ios.

ESSEU $1 CULTURA 41

XXIV. a) Un tunic rfipe9te pentru erou o fan cii i-o duce; b) Pe drum pfisiirile li spun cii acasii 11 a§teaptlipericol 9i-1 Invaci cum sä scape, dar sit nu spuie nimanui; c) El scapa, dar divulgã secretul ci e metamorfozat; d) Eroul sau mireasa 11 scapti. 5 XXV. a) Eroul In calkorie e silit sfi se facil slugli; b) De dotal ori se aratil el sub adevfiratul chip, apoi se strivesteite; c) A treia oarrt lucrul se descopere 5i eroul i9i reia locul. XXVI. a) Eroul prinde pe demonii In cursa ce-i pregkeau lui ; b) Ii robecte 0 le ia comorile. lo XXVII. Un om slab, dar ciret, prin ifos face sii-i se supuni nicte force diabolice. XXVIII. Un om merge In infern, 0 dupil multe lupte, vine iar In lume cu comori Fi cu nevasta.

Hahn a racut, firecte, ckeva sapki din vedere. Ap, ca srt nu

15 d5m deck un singur exemplu, el a uitat cu totul acel prototip in care o zeitate calkorqte pe parnfint pentru a pedepsi sau a rasplki pe oameni ;un prototip foarte räspfindit pretutindeni9ireprezentat admirabil la Romani, intre altele,prin basmul # Azima callitoare 0. C5tre cele dou'azeci §i opt de prototipuri din tabelul de mai sus, cer- 20 cetkile ulterioare, negre0t, vor mai ad'aoga un numk oarecare, in orice caz nu prea insemnat, ci atunci noi vom avea fondul complet al basmului, un fond atfit de mic, ci totuci susceptibil de a se multiplica in mii ci mii de varianturi! Lucrul nu este de mirare. Scribe, cel mai fecund scriitor teatral 25 din timpul nostru, zicea Ca toate situaliunile cornice se reduc in ultima analiza la §apte. Din acest fond de capte situaliuni, prin diferite corn- binAri §i complicgri, se nacte un milion. Cu atit §i mai lesne se poate multiplica inteun mod indefinit nurnkul cel cu mult mai mare al prototipu- rilor de basme, 0 aceasta anume amestecfindu-se fiecare basm : 30 cu elemente din alte basme ; cu elemente din vieaca de veghiere, fie actualii, fie istorica ; cu elemente psihice sau fizice proprie poporului, in sanul citruia se opereazg amestecul ; cu elemente topice sau climaterice ale fieckei pri ; 35 cu elemente arturarecti, datorite contactuluiclasei inculte cu stratul cel cult al societkii ;

42 SCRIERI LITERARE, MORALE ?I POLITICE

cu elemente linguistice de etimologie poporana ale fiecarui graiu in deosebi ; cu eke altele, caH imi scapa din vedere ; §i 'n fine, astfel modificat printr'un amestec simplu sau multiplu, bas- 5 mul trece prin mo§tenire la generaiiuni viitoare, caH iara§i il mai modifica, sau trece prin imprumut la alte natiuni, unde se supune unor noi modificari. Cat de anevoie este a descurca unele amestecuri, se poate vedea in studiul meu despre # Povestea numerelor # (Cup. d. Bdtr. II). Uneori amestecul lesne se constata, dar totu§i ramane o enigma io modalitatea prin care s'a putut introduce. A§a in basmul # George cel viteaz >> din colecIiunea lui Ispirescu (Legende, p. 139) eroul bo- teaza sabiasa, punandu-i numele # B al mut ajutatorul meu *. Acest u Balmut # este invederat faimoasa sabie magica B al mung a eroului epic german Siegfried (cfr. Cox, Aryan mythol. I, 292, 300). 15 Dar cum oare a patruns ea intr'un basm romanesc, auzit in Bucu- re§ti dela # Mihalache Constantinescu din mahalaua Delea-Veche s ? Urmeaza a se cerceta. Si can bataie de cap ! Sa se observe ea botezarea sabillor pare a fi fost un vechiu obiceiu exclusiv germanic :sabia # Mimung u a luiWieland, sabia# Nagling * a lui Beóvulf,sabia

21:0 # Durndart s sau # Durandal >> a lui Roland, etc. (Cfr. Schrader, Sprach- vergleichung u.Urgeschichte, p. 241). Cu chipul acesta, unul §i acela§i prototip poate sa se transforme in trei, cinci, zece, nu numai variqiuni, ci chiar basme diferite in una §i aceea§i literatura poporana. Ian de ce se cere adesea o munca co- 25 losala §i cea mai agera patrundere din partea filologului pentru a discerne originea §i filiapunile unui basm. Prima incercare comparativa metodica asupra unui basm românesc, a fost monografia mea despre # Mfizarel imparat ))(Cuv. d. Bdtr. II, 567-608). Si totu§i trecand prin fel de fel de modificari, trasurile cele caracte- SO ristice ale fiecarui basm, cateodata pana §i amginuntele, se pastreaza uneori din secol in secol cu o minunata statornicie, gralie pe de o parte spiritului celui pretutindenea foarte staIionar §i conservator al poporului de jos, iar pe de alta parte graTie vestmantului stereotip pe care-1 are sau la care tinde.

P ;.

710

ELISABETA HASDEU Porlret in uleiu, colectia Arhi. elor Statului

PAMFLETE SI CRONICI

MICAREA LITERELOR IN EI1)

Dela anul nou incoace, ca de vreo doua luni, E§ul tinde a deveni Atenea României. Setea de literatura strabate in toate cercurile so- cieta/iinoastre. Ranai municipalitatea a intrat pe calea teoriilor ptiinlifice,precum dovede§te celebra bro§ura in favoarea gogoafelor 5 de matasa! Rana §i la Banque de Moldavie, care, ca §i bancele din Adunare, nu e tocmai o banca romana, a deschis in saloanele sale cursuri publice... de agio? ba de filosofie! Pâni damele s'au apucat sa urmeze nu numai la prelegeri libere, ci chiar la cursul universitar de istorie, inflacarându-se de dorinta de a auzi in ce mod e populele 10 se resbelesc ))! Padai Jidovii nabu§ese in turma la Teatrul Nayional, nu pentru a vedea cat de natural d-1 Lupescu face pe jidan, ci pentru ca sä se 'nvele a vorbi in stil nou, in care sunt scrise §i traduse aproape toate dramelei comediile, ate s'au reprezentat in aceasta iarna ; adica cu o tandreIa )), cu oarmanta *, etc.! Rana §i vechiul redaptor 15 al (< Tribunei Românea pregate§te, se zice, o tragedie, nu din decadele ministerului d-lui Cogalniceanu, ci din catastrofele domniei lui IoniIa- imparat ! Padapi...dar oare mai poate fi vreo indoiala, cum Ca E§ul e in adevar Atenea Romaniei? Ori0careintamplare, fie catdemica, serve§te, naturalminte, 20 intr'un ora§ ca al nostru, intr'o Atene, cum am zis, de sujet pentru vagabunda inspiralie a pogilor. Se §tieca, la beneficiul d-nei M. Pascaly, d-1 B. P. flajdeui d-1 V. Alexandrescu-Urechea au asurzit publicul, fiecare in parte, cate cu un ,sunet. D-na Pascaly a inspirat pe

1) Lumina II, [1863],nr. 12, p. 89-104 ; III [1863], n. 13-14, p. 1-16 ; nr. 16, p. 50 58. Studiu r5mas neterminat din cauza IncetArii aparitiei Luminei. [Ed.].

46 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

doi poeti-profesori. D-ra Teodorescu a reu§it sa insufle pe un poet-elev, pe d-1 Gheorghian, care, din zel, i-a durat o poezie de dot& ori mai lunga, decat .sunetele profesorali. Multumitu-s'a d-ra Teodorescu cu aceasta respectabila lungime? nu §tiu. 0 alta ocazie poetica s'a iscat a din moartea junelui Vasilie Ionescu, care sfarpa acum gimnaziul, (land cele mai frumoase sperante pentru viitor. Aproape toti doftorii nqtri au chutat pe sarmanul tanfir, fat% a-i fi putut prelungi zilele ; d-1 Negura a fost cel de pe urma. Un coleg al raposatului Ionescu, d-1 Vargolici, ale carui poezii au putut sa le admire cetitorii foaiei 10 noastre, a scris la acest prilej o condoleanta plina de foc 0 de idei. 0 reproducem cu indreptarile, facute de catra insu0 autorul: Azi pare-se ca muniiii suspina cu 'ntristare Si echo repeteaza al raurilor plans ; $i stelele in lacrimi ascund a kr oftare, 15 *i soarele in sânge Melia sa 0-a stans; Si lina aureala cu-o trista adiere Azi pare ca. §opteqte incetinel prin flori, Ca, Vasilica draga, lfisandu-ne 'n durere, Pe-aripi de inocinta, tu catra ceruri sbori.

20 Tu sbori unde te cheama a ingerilor ceatfi ; Tu sbori, tu sbori in sanul frumosului Edem ; Tu sbori acolo unde in veci nu se arata Durere 0 tristeta, 0 umbrele nu gem. Ca 0 o floricicfi ce 'n zori imboboce0e, 25 Sorbind in sine-al noptei desfatdtor nectar; Erai intr'o etate and totul ne zambe0e: Pe nofisprece trepte urca0 al vietei car; Cand moartea te 0 smulge din ale noastre brata ; Precum o crenguliIa se smulge de un vant ; 90 Caci Domnul chiar voise sa curme a ta vieata, Ca prin divinii arbori s'auda al tau cant. Adio dar, amice, pan' oara o sa vie, Ca 0 noi toti cu tine in cer sä ne 'ntalnim; Si-acolo sa incepem in leagan de-armonie, 35 Scaldandu-ne 'n lumina, al zeitatei imn!

PAMFLETE *I CRONICI 47

Actorii no§tri au avut 0 ei poeti ai lor, ca 0 actoriiele: gusturile sunt diferite. Pentru beneficiul comicului Lupescu un oarecare G. M. scrise un sonet cam... Pentru d-1 Pascaly rasura, din contra, o lira adevarat poetica, lira italiana a colegului nostru Luigi Ademollo. Publicam 5 intreaga bucata, drept frumosspecimen al Parnasului auson din E§i: 5 Di quale arcano fascino De ce farmec misterios 5 Ogni tuo detto 6 pieno, E plin cuvantul tau, 5 Perch6 nel fondo all'anima De poate 'n fundul inimei 5 Trascorre si sereno ? A strabate a§a senin? 10 0 E quale 6 la favella Sicare-1i e limbajul, 5 Pura, gentile e bella, Pur, ginga§ 0 frumos, 5 Per cui cotanta eserciti Ce-atata influinta 5 Sovra ogni cor virta ? IIi da preste noi toli? 5 Quand'io contemplo estatico Cand privesc in estase 15 0 n tuo virile aspetto, Aspectuli barbatesc, 5 Or fiero, or melanconico, Sau mandru, sau melancolic, 5 0 a impallidir costretto, Sau in dureri cazut ; 5 Attonito a me stesso Incremenit eu insumi 5 Io vo chiedendo spesso, Adesea ma intreb: 20 0 Qual Dio t'inspira i numeri Ce zeu inspira voacea-0 5 Che alletano il pensier? De mintea-mi desfatezi? 5 Ognun t'ascolta tacito, Te-ascultam in Were 5 Silenzioso, intento, i mulcomi 0 uimiti, 5 Onde poter raccogliere Cu drag spre a culege 25 0 11 tuo sovrano accento ; Accentu-ti domnitor ; 5 Ed ogni cor com'eco Ca ec, a noastre suflete 5 Piange e sospira teco, Cu tine plang, suspin, 5 Ed obbediente e cieco Siorbi in ascultare 5 Allor per te si fa. Toti sunt lie supu§i.

30 0 Se sul tuo volto mistico Daca 'n fata-1,i mistica 5 Vivo balena un riso, Voios ras s'a ivit ; 5 E luce, 6 lampo rapido E raza, fulger iute, 5 Che vien dal paradiso ; Viind din paradis.

48 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

o 0 se di pianto stilla Iar cand de plans o perla u Negli occhi ti sfavilla, Umide ai al ochi, o Quella e possente lacrima E lacrima putinte o Che scendo fino al cor. Ce'n suflet a destins !

5 o L'arte divina italica Artea zfina Italica « Bacio d'amor t'invia Sarut de amor iti da ; 4 Bravo Michele accoglilo, Distins artist, prime§te-1, o Esso dal cor venia ; Din inima ie9it. « Vedi !gia Italia bella Vezi ! mandra Italie, 10 4 A Romania sorella, A Romaniei soil, o Nell'aureo libro artistico In cartea artei d'aur o Il nome Tuo -segne. Numeleli 1-au inscris !

Teatrul e§ean nu numai insufleIe§te pe poqi, romani §i italieni, ci se insufle-mte inca el insu0 ; §i. se 'nsuflelecte nu prin suflatorul teatrului, 15 d-1 Jorj (care, ce-i dreptul, In Doi moqi nu se mullume§te a sufla din borta sa, dupre obicei, ci iese chiar pe scenä tocmai in rolul poetului Aerostihescu) ; nu, ci prin rege-soarele sau d-1 Pascaly. Cu ocazia serbarii zilei unioniste de 24 Genar, artistul nostru tragic scrise in ver suri nu un dialog, sau convorbire intre doua persoane, ci o polilogie 20 intre mai multe simboluri, intitlata: o Urareai dorul României in ziva de 24 Ianuarie 1863 *. Persoanele polilogiei sunt: Batranul -Oran orb sau Trecutul (noua ni se pare, ca trecutul nostru e mai de grab un boier), Mama sau Iubirea, Junele sau Progresul, o Femee sau Cre- dinIa (o, ce ratacire din partea amicului nostru Pascaly !), un copil 25 Si corul general de toate clasele din Romania: burghezi, popor, Iarani, soldali (se vede, ca poporul roman, dupre ideea poetului, e ceea ce nu este nici burghez, nici Iaran, nici soldat ;ce dara?). Polilogia se incepe prin frumoasa invocalie a corului:

o Cfinte Ieara, sa fasune 30 o Din Carpa-ci §i 'Ana 'n mare ; 0 Sa 'mpletim flori §i cunune 0 L'asta zi de sarbatoare ! *.

PAMPLETE $1 CRONIC1 49

Dela cel intaiu vers ne Incredinram, a Pascalye un adevArat. poet; poet din acei ce # nascuntur )>, iar nu 4 fiunt #; poet prin idee, prin siml 0 prin armonie; 0 care ar fi un mare poet, srtse fi ajutat bogata naturä prin un studiu poetic. Citi-ci urmatoarele strofe;cu- 5 vintele Mumei:

t Cfind vedeam ca ziva trece, t Când simleam ca' noaptea vine, t Noaptea rea cu vilntul rece t Si cu viscole straine ;

10 4 Când vedeam bolta incinsa t De steluTi scânteetoare; t Si steluIa-rni sta ascunsä cc Intr'o noapte 'ngrozitoare ;

t Pe mormântul maicei mele 15 t Rugam Domnul, cu copiii, t Sä rAsará intre stele t Steaua mândea Româniii;

o Si svAnta vAntul de ghia.p. t Ale noastre lacramioare ; 20 o Si domnea in tara ceata... t Cand Om o zi cu soare 1 *.

Ceea ce lipse§te lui Pascaly-poet e poezia entregului ; buatile sunt, in cea mai mare parte, amiravere ; dar nimic nu le leaga intr'o unitate poeticA. Ideile, simlimintele, armonia sunt frumoase numai intru cat 25 cercetaci strofele una cate una ;qi sublimul lor dispare de 'ndat 5.ce voili a le imbrali§a toate impreuna. Mai pe scurt vorbind, Pascaly e, ca mai mulci a10, poeli de detal, iar nu poet-compusetor. El se poate asem-ana cu un pictor, minunat in represintarea unei flori sau a unei miqti, 0 incapaver de a crea un tablou. Acesta e defectul principal 20 al amicului nostru poet ; caci nu voim a in0ra aici pe acele secundare:

50 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

mai multe repeliciuni In idei 0 'n cuvinte, precum sunt «lumina*, 4 steaua *, « soarele*, etc., reaparânde la tot pasul in # Urarea 0 dorul Romfinilor *; unele « cacofonii*, precum, de pilda, e versul: « Ca copilul la o Muma, ca natura la un soare... *; 5 vers, care se incepe prin « cac* 0 se 1nchee prin « unsoare*. Dacia nu ca poet, incai ca artist dramatic, Pascaly a 0iut sa atraga la teatrul e§ean un public fabulos In analile scenei noastre. Jocul sau e non-plus ultra patetic: se cunoWe ca actorul simte rolul sau, 0 cateodata 11 simte chiar mai mult deck ar trebui spre a ramânea so credincios naturii. Principalul neajuns al lui Pascaly e de a vorbi prea repede: 0 iroii gandesc mai 'nainte de a se rosti 0, prin urmare, ei nu pot vorbi in fugei ca de pe carte. Mai are d-lui pe « ei bine*, in- trebuin-cat mai la tot cuvantul, ca « Tupa-lupa 0 unui cantec (precum directorul trupei, comicul Balanescu, are pe « he? *). Dar cu toate 15 astea, scena romana n'a po§ezut niciodata, afara doara de nefericitul Poni, un alt tragic ca Pascaly; 0 nu ne miram, daca publicul inneaca teatrul, de0 alegerea pieselor n'a fost tocmai cum se cade. Dramele, aproape toate, au avut un caracter medical : Orbul, Nebuna, Idiotul, Ghebosul, Oftigosul... cat pe ce era teama sa nu se reprezinte 20 boala sifiliticei! Din comedii, am vazut una singura de tot noua: « Balul mortului* al fratelui Alexandrescu-Urechea; farsa plina de spirit, dar pe care indestul a laudat-o deja in nr. 10 al foaiei noastre foiletonistul Quis. Alexandrescu traduse, de asemenea din italiene0e, pe « Pamela fanciulla * a lui Goldoni, pentru beneficiul d-rei Teodorescu; insa nu 25 §tim din care cauza capul-d'opera al comicului venetian nu s'a dat pe scena. Nu cuniva pentruca in « Pamela * n'are nici un rol ceva mai insemnat artista noastra dramatica d-na Matilda Pascaly? Nu cumva pentruca In « Pamela * nu putea straluci femee§te deck dloara Teo- dorescu? Nu cumva pentruca d-1 Pascaly e regesoarele teatrului? Nu 30 cumva pentruca pe toate afiple nurnele d-lui'al d-nei Pascaly se scriu ni-tam-ni-sam cu litere mari, pe cand poreclele celorlalIi actori, incepand dela directorul teatrului d-1 Balanescu §i pana la d-nii Po- povici-Marcovanu-Companie, abea sezaresc? Nu cumva pentruca dloara Teodorescu e domnipara, vreau sa zic pentruca d-ei n'are 35 barbat? Nu cumva pentruca...cine mai poateafla! publicul

PAMFLETE $1 CRONICI 51

presupune de toate! Mu lt ne-am mrihni de ar fi# cumva 9 adevEtrat vreunul din aceste 4 nu-cum-va *!. Afar4 de d-1 Pascaly Vafarti de cori0i, dou4 poluri opuse ale scenei noastre, trupa e§eanti romansa se compune din urmatorii membri: s Bdrbdtevi Femeefti D-1 Billanescu, D-le Matilda Pascaly, Lupescu, Meripasca, Galino, Lupeasca, Gheorghiu. Teodoreasca.

10 Fiecare din ace0i membri de ambe sexele are buntitrtlile 0 ne- ajunsurile sale ; precum: 1, d-1 1341änescu e de minune In jocuri cornice naive ; dar vai! d-lui niciodatg, nuli invaItt rolul, ceea ce-1 cam Incura de multe ori; 0, pe deasupra, are tristul obiceiu de a se uita necontenit la loje 0 la parter, numArAnd, pe semne, ca director al 15 teatrului, locurile ocupate 0 cele deqerte. 2, d-1 Lupescu e neimitabil In roluri cornice bufone ; dar cateodata e bufon peste mAsurfi, precum a fost, de pild6, in Coana Chirita, efind se uita sub coada fracului unui Neamt 0 descoperirile sale le arata 0 publicului! 3, d-1 Galino e foarte bun in roluri de intrigant nobil, de confidente, de doltor dra- 20 matic ; dar pronunlia d-sale nu e româneascA: cam # pute * pentru o poate*. 3, d-1 Gheorghiu are un glas de zimbru; d-lui e de suferit in rolul lui Ghiftui in Doi morti vii, de carto/or muntean In Cucoana Chirila... dar nu poate cfinta, nu vorbe0e cu o Intonare naturalk 0 face rea IntrebuinIare de tufoasele sale sprincene, mi§cându-le ne 'n- 25 cetat In jos 0 'n sus, Incat iti vine a-i dori o ccilcitorie sprincenata de pe sceng. 5, d-na Pascaly e sublima In roluri de une femme de trente ans ; dar n'ar trebui s'o Impinga dorul de a juca pe domnipare, q'apoi ar fi bine ca d-ei sa vorbeasck ceva mai repejor, iar nu: << duu-cee-saa... * 6, d-na Meri§easca e unica In Cucoana Chirita, in Doi moli, in Ra- 30 murea ; dar nu e nici de cum la locul sau in roluri drarnatice de mume suferinde : suferinIa n'are In veci volumul d-nei Meri§escu. 7, d-na Lu- peasca e minunath In roluri de drag,* i ; §i, pentru aceste roluri, nu-i lipse0e nemica. 8, dloara Teodorescu e (< prea ginga§6 *, dupa cum

52 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

s'a rostit foiletonistul Quis, in cunostinIa cauzei; d-ei e mai patetica cleat d-na Pascaly; d-ei simte cu foc, cu durere, cu entuziasm... dar vorbind, deschide gura afarà din cale, incat privitorii gAndesc, cfi d-ei cascil. Ar trebui s& pomenim aici si pe copilul Anestin, care, 5 in rolurile sale mici, a stiut sa castige nu o data, cam prin obraznicie, aplaudele publicului. A propos de scena, cata s& anunIhm ea producerea dramaticfi a d-lui Alesandri, acea despre care atAta s'a vorbit si aici si la Bucu- resti, 0 Sgarcitul rasipitor *, aparu, in fine, la lumina cu sfarsitul lui 10 Februar, ca un precursor al 0 zilelor Babei *; si nu degeaba! ad in adevar, marele poet zugraveste in drama sa nestatornicia socialä a Romfinilor moderni, ce se poate asemana numai doara cu nestatornicia fizia a Ord noastre. In politica, in literatura, in familie, oriunde ni-am intoarce privirile injurul nostru, ne intampina0 Zilele . 15 Babel *; cald si rece, uscat si umed, linistit si furtunos, frumos si urit, toate la un loc, un haos de contraziceri, o lips& absoluta de caracter! Se zice, ea scrierea d-lui Alesandri a displacutspiritelorli- berali ; tot cu asa temei noi am incredinIa, c& ea n'ar putea sa plac& spiritelor retrograde ; ce-i dreptul, 4 SgArcitul rasipitor * nu e nici li- 20 beral, nici retrograd ; el este ca 0 zilele Babei * si ca societatea noastra: fär& principii. ArOtaIi-mi pe acei ce-i numimi 0 strigoi *: in haine, in limba, in obicee, ei sunt ca toli Romfinii dela mic pan' la mare. Care e deosebirea lor? D-voastrà ràspundeli, cfi ei Iin la proprietate, ea ei resping ecaretatea, ca ei nu se unesc cu fraternitatea...0, Doamne ! 25 dar unde e acel 0 liberale *, care sä nu Vila si el la proprietatea sa telle- quelle? care s'd nu-si bath slugile, sau s& nu La mai multe alte de acest soiu, Para respect de ecaretate? care sâ nu gândeasca in gAndul sOu: 0 frate, frate ; dar branza-i cu bani *? Asa numiIii retrograzi i liberali nu pot forma la noi doted tabere, ci sau numai una, sau mii 30 de mii. Ei formeazii numai o tabara, pentrucO steagul lor comun e 0 egoismul *;ei formeazO mii de mii de tabere, pentruc& egoismul e lucrul cel mai individual in lume. De aceea vedem la noi, ea', de 'n- datO ce (c interesul poartà fesul * apropie pe un retrograd de un liberal i vice-versa ;retrogradul nu se mai ingrijeste de ceilalIi ai sai, nici 35 liberalele nu-si mai bate capul cu amicii sal politici ;ciei doi se

PAMFLETEI CRONICI 53

'mbraIi§eaza ca fraIi-gemeni, §i-§i dreg trebupare1e in armonie, pan' la a doa-zi, saui mai curhnd, cand e Baba * schimba cojocul. lath starea sociala, descrisa in drama d-lui Alesandri; descrisa cum descrie numai d-1 Alesandri; adica descrish maestre9te! 5 Antohi, sgarcit proprietar a 20.000 galbini In numarhtoare, Inchii Inteo lacla, push sub patul sau ; trage de moarte, lasand mo§tenitor pe copilul sau de suflet, Polidor, pentru care simte o dragoste nenittr- ginifa. Polidor, libertlq In forma, benchetue9te cu amicii sai inteo odae Invecinata, prohodinduli in betie slobozenia holteiasca. Fara 40 voia sa, el trebuie sa se alieze cu un maior rusesc, pe a carui fat& a compromis-o din upritate. Militarul cu fiica-sai nunta§ii vin de-1 trag la biserica. Intorcandu-se dela ceremonie acasa, Polidor gasqte pe Antohi le§inat ci inainte-i deschisa misterioasaMO: Sarmanul tata! sarmanul batrAn! au murit pe mfina strainilor is (se apropie incetde canapea). Au murit tocmai In ziva...(zeirefte sipetul deschis) In ziva cu...nu...ni...ei... Iaca banii!... un sipet plinI...plin?...Ian sa vedem (bagel mina in galbeni). Plin! iiplin ca un sac !... Vinà 'ncoace, satulule! (trage sipetul la mijlocul scenei). Vinsa facem cunoctin/a impreuna, ca destul ati mucezit la tata (in- 20 torednd spatele la Antohi, se plena pe sipet cu lacontie). S vá mai vad gieu, cum sunte-ci la fa% i eke butelci de gampanie platici? Una, doug, trei, o sutfi, o mie !... Cine va poate numfira! ca de and sunteci Inchici, v'a%ifacut de cap, berbanIilor! v'Eqiinmulcitca frunzele, v'agiplodit ca locustele (privefte galbenii cu extazgicdntei).

25 Locuste scumpe Vaurite! Din acest sipet ce Va 'nghite Ieci-ci la aer, sburaii la soare, Sa gustam viea/a veselitoare. (In vremece Polidor cdntei, Antohi, trezindu-se din lefin, intinde .30 mdna spre sipeticu ochii inchifi pipie pe leingd canapea). Acum v'am vhzut din partea asta, sä va privesc §i din cealaltli parte ca sa ma fncredintez daca patimiti de galbinare (trece dincolo de sipet ficu fafa spre Antohi vcinturd galbinii, cantand). Vai de-acel ce galbini n'are, 35 Ca mi-I prinde galbinare. (Antohi deschideochii fi iarj inchide, zdrind scena ce sepetrece in salon. Pe urrnd ridicá capuliiar El lasei scadet pe pernei, ca &Ind

54 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

ar fi ademenit de un vis grozav. In sfdrfit se ridica Encet cu privirea fintd la Polidor, Entinde braple gi ma sei strige, dar glasul i se curmei. Po- lidor la sfdrfitul cdntecului peck pe tat& stiu sculaf 0 riimdne Encremenit) P.

Criza scapa pe Antohi §i, spre a pedepsi pe nerecunoscAtorul Po- 5 lidor, el se hotfira§te a-1 Intrece in prodigalitate, pentru ca sa nu-i lase nemic dupa moarte. Sgarcitul se face rasipitor.Saloanele lui stralucesc cu lux, fostul 4 boier ruginit 5 e frizat §i 'mbeacat dupre Journal des modes ; masa-i deschisä pentru toata lumea ;el Infiin- Teaza o orfanotrofie, salariaza pe ziari§ti ;se 'nfeaTe§te cu berbanlii, 10 ce benchetuiau mai deuna-zi cu Polidor §i care il parasira, de &and nu-I mai ajuth Antohi ; In fine, se duce la Paris cu o -CLAM', al carei barbat singur inlesne§te ru§inea sa pentru 400 galbini. 4 Asculta-mä, Sandule. Toate Cate yezi aici §i Cate le au7i din gura mea, trebue negre§it sa te mire §i chiarea' te mahneasca! o inIeleg. 15 Tu prive§ti la mine, §i te Intrebi de sunt tot eu, vechiul tau prieten Antohi Sgarcea, adica sgarcitul cel mai neshlios de bani, care s'a lipsit in vreme de 30 ani de cele mai mici mulIemiri ale lumei?... In adevfir am fost un nebun toata vieala mea, caci m'am chinuit zi §i noapte pentru un copil nerecunoscator L., Ah,- Sandule !numai Dumnezeu poate 20 §ti ce durere grozavil am simlit Insufletul meu, and am cunoscut adevarul !...Frate !eu imi dam duhul, §iel canta vanturand galbinii din sipet !... Cantu de veselie, ticalosul, langa trupul tatani-sau!... 0 ! Dumnezeule ! cum de n'am murit atunce !... SANDU. Ce spui frate? Nu le §-Earn aceste. 25 ANTOHI. Nu le §tiai?... Apoi e bine sa nu le mai §tii, prietene, pentruca mi-ai da dreptate, and ii-a§ spune ca, In desperarea ce m'a cuprins, de mai multe ori mi-a venit sa ma 'mpu§c. SANDU (späriat). Sa te 'mpu§ti, tu?... Fereasca-te Dumnezeu de un pacat ca aista, ca nu te-or ingropa la biserica !(in parte fdcdn- 30 dttli cruce). Sarmanul !Pater imon o ends uranis... ANTOHI. Nu, m'am luptat cu ademenirea pacatului §i pan' acum am scapat de el, Insa am luat o hotdrire, care ma va razbuna de ticalosul de Polidor... SANDU. Care hotarire?... Sa nu fie iar vr'o nebunie? 35 ANTOHI. Judec-o insu§i. Cand mi-am deschis ochii la lumina, am hotarit, desi cam tarziu poate, a incepe o vieaId noua, a ma scdlda in toate placerile lumesti pâná a nu cfidea in mormânt. Am vroit sd gust mul%umirile luxuluisi iatä !...priveste,Sandule... m'am aptusit.

PAMFLETE El CRONICI 55

cu stofe de matasa. Am dorit sa cunose fala yi am luat in chirie doi trimbicayi, cari pentru o suma oarecare pe lima imi trimbila meritele, ce nu le am, in foaia lor, in * Gogoaya patriotica a. Gospodaria lui Polidor merge tot mai ram. El recurge la meyter- 5 yugul carIilor. Insa, departe de a-i prii, ytosul 1-arunca yi mai adânc in tina. Nu-i ramane alta, fara cat sa speculeze cu Maya. Sandu, ye- chiul amic al lui Antohi yi care era sa fie epitropul lui Polidor, e bogat. Lui Polidor ii trebuesc 800 galbini, datoriIi din aili. Maya iubeyte pe Duducescu, de care a apropiat-o insuyi Polidor, pentru ca mai 10 lesne sa.-1 poata despoia in joc. Polidor supraprinde corespondinla amoroasa a femeiei sale yi, ingrozind-o ca, la caz de refuz, va 'mpuyca pe Duducescu, o sileyte sa atraga in capcana pe Sandu, dandu-i o intalnire, la miezul nopTei. Polidor se pregateyte a navali asupra ama- gitului batran y'a stoarce de la el, drept rascumparare, cei 800 gal- 15 beni. Dar Sandu, plin de amicie pentru familia lui Antohi, inytiin- Ieaza despre rendez-vous pe acesta, abia revenit de la Paris. Antohi merge in locul lui Sandu. Pe de alta parte, Maya s'a inTeles cu Dudu- cescu ca s'o fure la miezul-noplei. Aya dar, se intalnesc numai An- tohi yi Polidor.

20 ANTOHI, Enya lit En mantaua sa inainteaza prin Intuneric. POLIDOR, iese din dreapta, purtdnd un pistol fi o lumdnare aprinsa. POLIDOR. Am auzit pasuri in apartamentul Mapi... (vede pe Antohi /lira 864 cunoasca). A !d-taeyti Domnule Sandu?...D-ta intri pe la miezul noptei la femeia mea? Imi strici casa ?... ma dezo- 25 norezi?... Si ai crezut poate ca-i scapa de mine?... ca mi-i fura ce am mai scump pe lume, nevasta yionorul, far& sa plateyti scump o asemenea fapta?... (amenintlind). Scoate bani, ghiuj batran yi neru- yinat ce eyti!... Imi trebuie 800 de galbini...Bani, ca te ucid ca pe un cane (Entinde pistolul). Bani... bani!... 30 ANTOHI (descoperinduli obrazul). Ucide !!! POLIDOR (ingrozit). Tata-meu! (scapa pistolul din ming). ANTOHI. Ticalosule !(se intoarce f i iese Encet pe ufa din stdnga). POLIDOR (nebun de groaza). Tatal meu!... aici? (tremura). FECIORUL (intra pin fund). Cucoane, iata un ravay de la cuconila. 35 POLIDOR. Un ravay ? (citefte). ; Te las ca pe un nelegiuit in mustrarea cugetului yi fug departe de tine pentru toata viata mea Maya !... , Maya a fugit !.. , A ! innebunesc... mor !... (cade abatut En brafele feciorului) *.

56 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Antohi reveni dela Paris, dupace amanta sa 11 läsa pentru a se arunca in bratele unui actor. Razbunarea e acum sfarsita: Antohi si-a cheltuit toata averea si nevrednicul Polidornu va putea mosteni dupa el, decat doara datorii. Mai rarnan cateva rufe:Antohi le da- 5 rueste credincioasei sale slugi, lui Martin. Dar el singur, elce va face oare? Sunt mai multe mijloace de a-sicurma suferiutele: Antohi e decis a recurge la vre-unul din ele. Tocmai atunci vine maiorul si povesteste fuga fiicei sale din cauza lui Polidor,pe care el 1-a palmuit %a ca sa-I fi putut sili prin aceasta a iesi la duel... Antohi, satul de 10 vieata, se grabeste a primi cartelul In locul lui Polidor; si-i ucis. Cand el moare in agonie, apare Polidor...

POLIDOR (afarli). Tata-meu!... tata-meu a murit!... (deschide ufa din dreapta fi threfte pe Antohi, intinde mdinile spre el fi cade in genunchi strigand). Tata ! Tata, iertare! 15 ANTOHI. Polidor !...tu aici,nelegiuitule !...Ai alergat ca sa ma vezi murind?... aisocotit ca-i gasi un sipet cu galbini?... sa joci si sa anti de bucurie? POLIDOR (pldngdnd). Iertare !...fieli miM! ANTOHI. Mil& de un ticaloscare-si vinde nevasta?...Iertare 20 unui misel care nu are euraj cleat a primi palme?... 'IAA' de un nelegiuit ce mi-a amarit sufletul si rn-a adus acum la gura morlei?... Blastem! blastem! blastem! TOTI ( cu frif iorare ). 0! Durnnezeule! ANTOHL (in delir de moarte). Ce mai vreci de la mine?... Beni?... 25 (rdde cu spasmuri). Ha, ha, hal. ..i-am mancat pe toil! Din toata averea mea nu a mai ramas clironomie decat ulcica asta...si nici asta intreaga... No ! culegeli !.(aruncei ulcica pe jos de o stria, apoi cade pe perne, da un gemdt lung 0 moare). DOCTORUL. A murit! 20 TOTI. A I. .. (Polidor se scoaleiturburat, dar intorccindu-se, inteilneftepe Comi- sarul de politie). COMISARUL (intrdnd prin dreapta). D-le Polidor, din ordinul Ministrului, te arestuesc!* ss Acesta e scheletul dramei d-lui Alesandri. Ni este cu neputirrca a reproduce, ba chiar numai a analiza aice toate frumusetile de detal ale acestei insemnate produceri. Cat de nimerit sunt caracterizati

PAMFLETEI CRONICI 57

quasi-pub1ic4tiino;tri in persoanele lui Cleveticii Tribunescu; cat de viu sunt zugravite batrânele noastre aristocrate in Contesa, mai cu seama in scene de'ntre ea 0 Ischiuzarliu ; cat de fin e tabloul, In care Rufinescu indeamna pe femeia sa a face amor cu Antohii in care s Antohi se prinde in latul Rufineascg. Patin naturali, se 'fftelege pentru tam noastrk sunt numai personajurile lui Martin, al doftorului Val lui Sandu: ele-s prea nobile In mijlocul conruptei noastre societati I 0 sluga credincioask un medic devotat, un arnic sincer... sunt la noi ca umbra pierduta a lui Peter Schlemil, pe care ar trebui s'o cau- l() tam in pustiitatile Tibetului! Astfel, In loc de a Invinovati pe d-1 Alesandri de a pinge starea noastra sociala cu culori prea negre (precum facea an-ter <

(4Neampil : Liebe Gachitzchen I du bist mein Leben 1 25 ((Gal* : Pour toujour.s I * InCreditorii apar unul dupa altul, de 'ntai un croitor francez: (( Comment? para?. . . 0 I oui ; vrem para. . . *; un ciubotar neamt: o Saperment ! das ist gut. .. ; 30 un tutungiu armean: #Sarut muna la dumneata .. .s; un cofetar grec: o Polla cala. . .* ; un drojcar lipovan: 35 0 Cocong, platefte la mine dva galbine pedrojca. .. *.

58 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

In Ictfii in Carnapal, in Rdmeiyagul, In Piatra din casci, in Doi morti, In Chir Zuliaridi, etc. aceea§i babilonie, fie-ni ienat cuvantul, care nu e nici de cum comica, caci, de s'ar cuprinde comismul in atata, apoiori-O-cinear putea deveni Moliere sau Goldoni a coup de diction- 5 naire ; care ei mai pulin caracteristica, caci caracterele sunt, firWe, ceea ce nu-i oscur ;§i. care e bung numai doara ca limba cartagineza In Poenulus lui Plant, pentru a prezinta o materie de disculie eru- diVlor de peste doug mii de ani! NicieSgarcitul rasipitoran'a scapat, din nenorocire, de aceasta macula. Maiorul, socrul lui Polidor, vor- 10 be§te ruse§tei inch vorbe§te inteo ruseascace n'ar putea s'o in- Ieleaga un Rus, iar cu atat mai vartos un Roman: e A / zclrasti, brat+ ..zdarovP.. . In curand va ie§i de sub tipar, din tipografia Bermann-Pilecki, a doua ediliune a 0 Doinelori lacramioarelor*,piatra angulara a ne- 15 murirei d-lui Alesandri,i care 1-ar pastra in memoria viitoarei Ro- manii, chiar sa nu fi scris4Repertorul dramatic 3. D-1 Alesandri e la noi parinte §i. cap al poeziei nalionale, bazate pe studiul acelei poporane; este ceea ce mitropolitul Dosotei e In privirea muzei religioase, Beldiman in a epopeei, Conachi in a lirei anacreontice, Boliac 20 in a versurilor antice, Bolintineanu In a tabloanelor cavalere§ti, Do- nici In a fabulei... D-1 Alesandri e mare poet, dar nu cel mai mare, precum Ii numesc unii; fiindca d-lui n'a imbral4at deck un singur ram din ale poeziei. D-1 Alesandri e mare, ca unul ce-i creator In sfera sa, nu imitator, ca Grandea§'altii;dar acea sfera este abia o mica 20 parte din ale campului poetic ; din acel camp atat de intins, hick un nou geniu ori-§i-cand va gasi in el oe1ina, neatinsa de munca inainta§ilor ; precum la Romani, bun'oara, e de a se crea de acum inainte poezia filosofica, in care sa se rasfranga nu entuziasmul religios, nu istoria trecutului, nu superficialitatea amoarei, etc.; ci sublimele pro- 30 funditaii ale metafizicei. Zicand ca d.-1 Alesandri nu e poetul roman cel mai mare, nu zic prin aceasta c'am fi avand vr'un altul, care sa-1 covar§easca. Donici, Boliac, Dosotei, Conachi, etc.,. e fiecare in parte deopotriva mare In propria sa regiune, fara concurenla cuceilalti; caci nu e cu putinta a se intrece aceice papsc pe cái deosebite§i 35 neatarnate. Nu e drept a crede, de asemenea, precum facea in 1856

PAMFLETE SI CRONICI 59

d-1 C. Rosetti, a propos de prima ed4iune a it Doinelori lacramioarelor 2, cum ea numai d-1 Alesandri a scris 4 poezii romane0i*,pentru Canumai d-lui a reprezintat 4 tipul national s. Au duio0i badila0 0gingagele lelite formeaza tot poporul roman? Un istoric sau un ar- s cheolog, ca Boliaci Bolintineanu, au nu sunt ei Romani, unde nu s'au inspirat de frunza verde? Un teolog, ca Dosotei, oare nu este Roman, fiindca a lucrat inteun cerc poetic, de tot strain §ezatoarilor satene? Un poet filosof nu va fi el Roman, zugravind ideilei pati- mele, fie subiective, fie obiective, nascutei crescute inteo atmosfera to mai presus de acea a cotunelor? Mic§urand, astfel, rolul d-lui Alesandri in intindere, noi ii marim In In1lime. Ramul d-sale poetic nu e, precum an aratat, toatti poezia romana, dar este, fara tagada, prototipuli microcosmul ei, intocmai cum 1) taranul e in privirea tuturor celorlalte stari sociale. Taranul nu se face din istoric. din archeolog, din teolog, din filosof ... nu ; ci vice-versa, istoricii, archeologii, teologii. filosofii. etc., se fac din Oran. Taranul cuprinde 'n minteai 'n sufletul su toate elementele can infloresc apoi n cultura ; dar aceste elemente se afla in el bobocind in naivitatea Ior primitiva. s Poezia vulgara*,zicecreatorul ffloso- 20 fiei istoriei Vicopoezia vulgara e germele tuturor cuno0inti1or umane fizicei metafizice, insa ea este un germe, in care se simte numai ceea ce mai in urma e menit a fi oiut S. Poezia vulgara e o enciclo- pedie, vadind ce este intregul unui popor prin acea fire a sa, pe care imprejurarile pot s'o ascunda sau sa 'ntunece, far' sa fie in stare ca 25 3'0 §tearga. VreIi sa aflap daca Romanul, Romfinul cum 1-a facut sfantul Dumnezeu, e din natura atat de domol, precum ni se pare el in cercustancele de faIa? ascultati cantarile Iaranului, citiçi Doinele d-lui Alesandri...i Oe vor raspunde: nu! Dorili sa tii, daca corum- perea noastra de astazi e urmarea tinderilor naVonale fire0i? intrebaIi 90 pe Iaranul sau pe d-1 Alesandri,i ei vor Intampina in sublime versuri: ba ! Precum d'asupra leaganului copilului Crist stralucea steaua con- ducatoare a regilor-magi; steaua, care prevestea ca pruncul va fi zeu ; tot a§a In s racramioarele*neamului roman se 'ntrevede o dulce

1) In text:cc ca* [Ed.]

60 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

lucoare, o mica scantee, din care acel ce o zareoe deduce viitoarea noastra marime intiinçe, in arte, in moravuri, in toate ! A ni descoperi acea lumina, este misia unui mare geniu: d-1 Alesandri ni-a descoperit-o. 5 Am spus, pare-mi-se, ca d-1 Alesandri, in ramul sau poetic, n'ar avea rivali sauSavalmi 5, cum zicea raposatul Pogor in traducerea Enriadei. Spus-o-am? Atunci am gre0t. D-1 Alesandri are un aPalm cat-colea,i pentru poezia nalionalai pentru genul dramatic, in persoana d-lui G. Asachi, precum dovedesc pipait, matematice0e, 10 Mitt apel, doua opuri ieOte la lumina de vr'o cateva saptamani: Ca- lendarul Albineii Petru Rareg. Petru Rareg rivalizeaza cu Sgdrcitul rdsipitor pe -acute ;Calendarul e mai indraznev el love§te Doinele In fatai NM sfiala, prin o poezie La D. V. Alesandri :

Versul, care 'ntaia oara a sunat in Romanie 15 Pe-alauta, ce de secoli far& coarde a fost ramas, Spre-aminti a patrii fapte 0 a doinei armonie, Dupre metrul, care Muza 1-a dictat de pe Parnas, Va trai atatea timpuri cat Pionul, petros munte Intre nouri ina4a-va maestoasa a lui frunte.

20 De0 cantul a lui Omer purtä cea intai cununa, El nu 'ntuneca pe Pindar, nici a lui Alceos ton, Infocatele suspinurii cuvintele 'nca suna A Safei inamoratei a lui Anacreon; Nici intr'a Greciei lane a brilat numai Elena, 25 Pe eroii pe filosofi n'a produs numai Atena.

Mai 'nainte de Achiles 0 de falange Spartane Vieluit-aui alperoi, cari impleau in timpul lor Prin virtute, 'n/elepciune 9i prin fapte miliane Lumea toata de esemple, de mirare §i lucor ; SO Ins& geniile-acele, demne chiar de nemurire, Zac uitate, ca poeta n'a lasat de ele oire.

PAMPLETE SI CRONICI 61

Tu, in cAruia sin zeul au aprins sfinta scfintee, SA dai faptelor prin MuzA traiul cel nemuritor, Intre teme inmiite nu-i afla mai nalta-idee, De aceea ce dicteazfi sfintul patriei amor. 5 A strAbunilor virtute deci prin versul tAu sa 'nvie, Ca nepoIilor d'esemplu 0 de glorie sA fie.

Un cititor de # Calendare * nu va insemna, prubaminte, in poezia d-lui Asachi, deck sau ordinarele gre§eli gramaticale ale 0 Albinei *: maestoasa a lui frunte, En cdruia sin ; sau unele neologisme de prisos, 10 precum a brila ; sau unele ambiguitfili ciudate, de pile% : u Intre teme Enmiite nu-i afla mai naltd-idee) ) ; de unde s'ar putea incheia, ca teama sau frica este izvorul ideilor celor inalte; sau se vor intreba cu nedumerire pe sine insu§i, daca falangele spartane ale lui Asachi au vr'o inrudire cu falangele fanariote ale tre- 15 cutului nostru; sau, in fine, un a§a cititor se va pune a gfindi asupra urmAtoarelor versuri:

InsA geniile-acele, demne chiar de nemurire, Zac uitate a poeta n'a lasat de ele §tire,

vers, care ne-ar face a crede a monumentele poeziei antice se pastrau 20 de ob§te in nescari poete, ceea ce ar fi produs, poate, cine mai §-tie, 0 denumirea animalelor rfimfitoare sau, dupre ortografia ardeleanA, rimdtoare. InsA poezia d-lui Asachi cuprinde in sine mai mult decât aka. Ea este o lovire deadreptul in gloria d-lui Alesandri, cAtre care poetul Albinei strigA a§a: # d-ta e§ti Pindar, Alceos, Safo (femeie?), 25 cAnacreon, orice vei vrea ; insA eu sunt Omer (mai 'nainte de a fi N cApatat acesta un pa§alfic?) 0 te-a§ putea intuneca: dar nu vreau! )). Iatà intelesul poeziei d-lui Asachi. In adevAr, d-lui pretinde, nu numai in versuri, ci 0 in prozA (pag. 43 a Calendarului), a fi creatorul poeziei romfine, cel intfiiu poet in limba noastrA: 30 0 Ce se atinge de literatura nalionald, nirne Pa contesta,cd ea ar fi esistat inaintea anului 1809 f i 1811 (?), and la Roma s'au publicat chiar in foaea oficiale Giornale di Campidoglio, nr. 154 cele Entdiu

62 SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE

versuri, compuse dupre regulele prosodiei de Asachi, introduse En limba romeind...o. Sarmane Costine! Nefericitule Dosotee! Voi sunteli mai noi deck d-1 Asachi. Desamagitule d. Alesandri! pleaca fruntea inaintea lui 5 Omer roman, descoperit de catre el insu0, pe cand mfile de invä- /aTi,in decursul atator secole, n'au fost in stare a destainui pe acel elin! Calendarul reproduce din Giornale di Campidoglio una din mai sus citatele poezii ale d-lui Asachi, anume sonetul<4 la ocazia sbo- 10 rului aerostatic a Madamei Blanchard in Roma, la 1811, pe cand se arkase In cer comitul cel mare 0. Aceasta micuca producere poetic& ne pune pe ganduri. D-1 Asachi trebue sa fi fost atunci foarte tank. S'ar parea, ca, de 1-a 1nzestrat pe d-lui natura cu vr'un dar poetic, apoi e lucrul firesc ca un asemene sa se fiformat, intarit, acrescut 15 intr'un interval semi-secular. E cu anevoie a crede, ca un barbat sa nu faca nici chiar a§a cum faceel insu0 ffind copil; ca de 'ntr'un june poet sa iasa un om de tot prozaic; ca de 'ntr'un prelud phn de sperante sa se nasca o urmare din ce in -ce mai descantatoare. Ei bine ! sonetul d-lui Asachi-copil pentru Franceza Blanchard e cea mai buna 20 91, am putea zice, este unica frumoasa poezie a pretinsului nostru bay poet. Sa fie astfel toate cantarile d-sale, eu nu m'a§ sfii niciun minut de a-1 declara Petrarca Romanilor, cu aceea0 nepregetata fran- chele cu care sunt deprins a rosti opiniilei convingerile mele literare. Sonetul d-lui Asachi din 1811 e, pentru acea epoch', un cap d'opera 25 prin fond 0 prin forma. Iata-1:

Nu lint4i de-acuma ochii catre steaua infocata, Ce 1ntinde peste ceruri coama sa de rea menire: E deprinsa de mult Roma cu asemenea privire, Azi minune mult mai mare o femee ni arata.

SO Spre-a supune voei sale calea vanturilor data, Nestatornic upr aer 11 inchide 'n val subIire, Preste nouri sboara luntrea, prin asemenea urzire, Cu odorul cel mai dulce a naturei incarcata.

PAIIFLETEI CRONIQI 63

Inmandrit atunci Apollo de-o fiinra a§a dorita, I deschide-a lui secrete, ce-s a lumei armonie, cu ea domnia 'mparte peste sfera cea stelita. La pamant, de unde sboara, ea de-acum nu vrea sa vie, 5 C. puternicul ei cuget mai inalt o tot invita ; in cer de nu ajunge, este demna sa se sue. De0 cc vie 0 0 t sue * nu sunt rime ; de0 versul:

aAzi minune mult mai mare o femee in arata...o e cam pigubel; totu0 cat de departe e dela aceste sublime versuri to 'Ana la pozna§a poezie catre d-1 Alesandri! Ar gandi ne9tine ca in- suflarea poetica fu pentru d-1 Asachi numai ca o repede raza ce 1-a fost luminat pe o clipai apoi, disparand pentru totdeauna, i-a lasat o imelatoare 0 vie suvenire, in puterea carei d-lui se tot crede a fi <( poet #. Explice psihologii acest minunat fenomen, mai minunat cleat 15 minunea d-nei Blanchard; noi ne grabim a trece la drama d-lui Asachi. Daca trecutul unui popor poate sa invie undeva cu culorile sale plapande, cu repegiunea adevaratului traiu, cu spontaneea varietate a raptelor, a persoanelor, a Thribajului; apoi numai doara pe scena, intr'o dramaiitoriCa, inteun Gdtz von Berlichingen sau un Lodovico 20 Moro. Romanul istoric e prea monoton, chiar sub peana unui Walter Scott ; istoria proprie e prea sistematica, chiar din mana unui Barante; drama §i numai drama respinge dela sine 0 monotonia,i sistema; drama, §i numai drama e in stare a reproduce vieaça umana cum ea este, fara a o lungi, fried a o taia in categorii, fara a o desfigura prin 25 subiectivitatea autorului. sPoezia dramatica, zicea marele Bacon, sunt acum trei secole, este o istorie vazuta: ea ni arata de fala ceea ce in istorie ni se arata in trecut 0. Insa nu toate dramele istorice sunt drame istorice: adesea numele ne inpala.. Nu e de ajuns a dialogiza un fapt, a imparli dialogul in actei 'n scene, a presara so id-cobn paranteze ate un cuvant a1-de0se scoala 0,intra 0,1( lese 0, etc.; a da persoanelor nume adevarate sau quasi... nu e de ajuns atata pentru a crea o drama istorica! Pe langa adanck cuno§fiu/AA artei dramatice in generei pe langa un mare fond nascut de gust 0 de

64 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

imaginaPune, pe langa ceea ce se cere dela tot autorul dramatic ; mai trebue studiul epocei dramatizate din toate punctele de vedere. In Petru Ram al d-lui A7achi nu vedem absolutamente niciuna din aceste condi-Pi sine qua non. D-1 Asachi n'are thcio idee despre ceea 5 ce-i drama ca arta ; d-1 Asachi se area lipsit de orice gust gi de orice imaginaliune ;d-1 Asachi nu cunoaoe cat de pupil timpul lui Petru Rareg. Aga dar, producerea d-sale nu este drama istorica! ce-i dara ? Un x, o &time necunoscuta, in care inceputul e un monolog din 117 randuri cu litere marunte ; neologismele cele mai proaspete sunt puse 10 alaturi cu arcaismele cele mai uitate, cu aprozia (vitejia), cu vinceala (biruinTa), etc. ; pranii vorbesc latinegte ; sara se afla sub o caimacarnie interimara de trei ; razegii discuta despre republica romana ; Rutenii ehuu1j * din Bucovina sunt metamorfozap in Romani ;se citeaza. macchiavellismul §i utopia, degi cartea lui Macchiavelli se tipari deja 15 dupa intronarea lui Petru Rarei macar ca Utopia lui Toma More, apilruta atunci abia de cfiliva ani, nu se prea raspAndise Inca nici in apusul Europei ;soldaPi fac clasificarea crimelor in private gi publice ; se prezinta un dentist In Moldova din inceputul sutei XVI, care pune din-P artificiali la cucoane batrAne ; se agita chestia averilor mana- 20 stiregti ; moartea domnilor se numegte e un eveniment rar in istoria Mol- dovei n ; se descrie sufrajul universal i drepturile de alegator ; top boierii moldoveni se lauda a fi filosofi-stoici ; logofatul Trotugean striga : 0Apelez in regulamentul Adunarii de a pa gi la ordinul zilei *- Din toate astea, fara vr'o alta analiza (le jeu ne vaut pas la chan- 25 delle !), va putei incredino, cä scena se petrece In anul 1863, iar nu 1529 ; cA principalul personaj e d-1 Asachi, iar nu Petru Rare§ ; ca drama e tipografica, iar nu istorica. Voind a rivaliza cu d-1 Alesandri, Albina a dat gi ea peste un puternic rival In persoana Bondarului:aste doua insecte inaripate s'au 30 Incrucipt, pentru serbarea anului nou, in aceeagi cariera bazAitoare a calendarelor, sburAnd spre nemurire, unul din regiunea celor Patru- zeci sting, altul de pe Podul vechiu. Intocmai ca gid-1Asachi, amicul nostru I. Adrian nu numai scoate un Cale'n-dar, ci Inca se lauda pe sine Insugi in versurii 'n pro* uitând vechea zicatoare romaneasca 35 despre sacul cel mic. lath Vamaia poetia:

PAMFLETE $1 CRONICI 65

Draga Adriene, ai minte upara! IntrA mult mai bine inteo slujbupara, Cum fAcura 9'allii din taraful tAu, nu hi, amice, astfel natarau; s CIL ci guvernul are mare trebuinrd De bdieli ca tine, bldnzi fi cu ftiintd.. . Mai iat.5. 0 fumul cadelnilei prozaice: o VA spun drept, aveam o figura cat se poate de placuta: aveam o pereche de ochi negri, ce scAnteiau de un foc viu 0 exprimau de- l() odata amorul, simIirea, veselia, 0 tot ce va place; can't erau acoperi%i de n4te gene stufoase 0 ineadraIi de un bran de sprAncene trase ca cu (o expresie indecentd I ) pensonul; aveam o fruntelath 0 senina ; aveam o faIA alba 0 razatoare, pe care arks adesea sAngele tinerelei de o culoare purpurie; aveam o gura, ce juca totdeauna 15 cu zAmbetul, incununatA de un rand (nu cloud?) de mustece, ce abea infiereau, 0 ma'rginita de ne0e buze rumene naturalmente (?), sub care straluceau doua 9iruri de dinli albi ca laptele; mai purtam Inca 0 un par lung, care cazAnd in bucle negre se undula pe un gat mladios... #. Frate Adriene celbland, eel cutiin-ta,cel viu, cel 20 amoros, eel sinnitor, cel vesel, cel placut, cel senin, cel zAmbitor, cel rumen naturalmente, cel ca laptele, cel mladios, 0 tip mai departe ! Cititorii cat& sa-Ii mulIumeasca pentruca nu Ii-ai dat osteneala de a-ti descrie in amanunlime rama0la trupului; ba chiar 0 din faTa ta ai uitat, nu 9tiu cum, pe nepilduituli nasu§or, pe care, necum 25 sA-1 pierzi... din vedere, Inca 1-ai fi putut depinge foarte poetic: o frumoasa curiozitate a naturii; un fel de ginga§a ciuperca trandafirie, smAloita cu artistice vine albastrii ca ceriul 0 verzi ca lunca, 0 im- podobite cu doua misterioase gaurele, In cari etc., etc., etc. Intr'unul din o arte-cu-lele* Calendarului, d-1 Adrian se plange so amarnic contra editorului Au, amicul nostru A. Pileski: # ... editorul meu imi face zile fripte ca sei-i trdmit manuscripte. . . * ; ceea ce ali putea intoarce in versuri ca ne-altele: o Editoru-mi face zile fripte. .. # Ca sa-i tramit manuscripte . . .*.

66 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

A scrie 112 pagine in-8 de poruncealei nu e tocmai lucru u9or ; vreau sa zic, e cam greu a le scrie bine dela Inceput pana la sfar0t. Spiritul e ca o femeie, care te indrage§te cu atat mai mult cu at mai putin o curtene9ti, 0 te pacale§te de 'ndatace vede din parteli o prea 5 mare invapaere. Ideile ne yin dela sine and nu le autam ; 0 fug dela noi, daa le voim prinde cu de-a-sila, pentru ca a le aratam apoi publicului, Imbelciugate ca ursul tiganului. Aqa a patit 0 amicul nostru. In voluminosul sau Calendar vedeti, pentru cea mai mare parte, cum spiritul nu primqte nauca curte a Bondarului, cum autorul se in- 10 toarce dela vanatul ideilor cu puqca descarcata In vant ; de0 el insu0, dupa obiceiul tuturor don-juanilor 0 vanatorilor, nu contene§te a va incredinta pe a sa lege, cum ca a pus milna. 4 Prorociile vestitului minciunolog Gogopscu >>sunt, mai toate, nici dulci, nici amare, nici sarate, nici piparate; ceea ce neologi§tii 15 ar numi insipide... dar noi ne ferim de cuvinte cu doua intelesuri. Luati, bunaoara, Inceputul anului: u Luna lama in 7 Ianuarie. Timp ghiviziu ca rochia Babei Cloanta ; frigul se parpfile9te. 0 oire insemnata face a inghete toate spiri- tele de ger 9i gazetele trag clopotele in toate partile. Craciti ce este? 20 Un nas mare a degerat. Nu beti apa in ziva de boboteaza qi obser- vati pe 5 Ianuarie... #. Numai doara o mare saracie sau foamete de spirit va putea face pe cineva ca sa-1 caute pan' 0 in aceste randuri, precum salbatecii din Australia, de vom crede pe calatori, rananca de nevoie turet- 2,5 cele pierdute ale Europenilor, in loc de beafsteac. Nu tagaduesc Insa, a 0 In prorociile lui Gogofescu s'ar putea culege ici-colea ate o rain- ciunii nimerita, ate un diamantel stralucit chiar din mijlocul relei societali ce-1 inconjoara: de pilda vreau a zic anume : u Primavara va fi desghiqata qi va semana cu o duduca dela 30 mahala, care iese la Copou toata inalbita: numai pe deasupra cu lustru )). 0 Branduple, ghioceii, topora0i 0 brebeneii vor rasari pe cuafiu- rele 0 capelele cucoanelor #. 4 0 fata mare face una mica )). 35 4 Neguri mari: oamenii de treaba nu se mai cunosc din intuneric >>.

PAMFLETE SI CRONICI 67

Celelalte ale Calendarului sunt ca 0 prorociile sale. Istoria portretului meu e o Ingfimfatà lea-tura de lucruri necrezute, pe cfind un roman, 0 chiar o poveste, pentru a fi bune, catii sii fie cel pu-On probabile. Cafeaua sultanului e slab& 0 preten0oasii ca o cafea nemleascil. 5 Bdrbaçii judecgi dupe& cap de femeie este o rapsodie nemistuith, ca 0 and n'ar fi compusa din ideile proprii ale autorului. Un salon de con- versafie din anul .1862 este o rea parodie a nu-bunei produceri a raposatului N. Istrati: Babilonia romiineascei. Poeziile Calendarului nu sunt poezii nici in lung, nici in lat, nici in fund ; Oa 0 acele traduse 10 (sunt cam multipare) au devenit sub pana Bondarului ca un covor turcesc pe dos. Acei ce au cetit in Nr. 7 al foaiei noastre sublima poezie a lui Adrian # Mini ), un mic cap-d'oper4 kin melodia versului 0 prin profunditatea cugetArii, se vor intreba pe sine 11100 cu nedumerire, dacA ace1a0 15 autor a putut scrie nqte stihuri politiceiti ca acele din Calendarul : E ro§u acest yin ca roza 'ncântatoare, Ca buza neatinsa a mândrelor fecioare ! Parfumul sau cel viu simlesc cum m& imbatà aburu-i narcotic ai mei creieri esaltà; 20 Prin corpu-mi sbor fiorii de-o patima ne 'nvinsa, D'o dulce suvenire ce nu e Inca stinsä: De draga mea iubita acesta este dorul, E dor de-al ei amor !... Traiascfi, ah! Amorul !!!... sau: 25 Cana', iubite ! Nu te 'ngrozeasc& Nici chiar a legei aspre soma-0i ; Cfintá, 0 'n sboru-i nimic n'opreasc& A fantesiei dulci inspiralii... sau: 30 Caci eu de mult pierdui amorul femeiesc, De mult abandonai 0 slaba lui credin-p... stihuri nu numai WA másura, ci Inca de tot prozaice prin tabloanele lori prin alegerea espresiilor. Nu cumva 0 Bondarul, Ca 91 rivalul eau d-1 Asachi, a fost inspirat numai o data in viea15. ? Nu cumva catre

68 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

ei amandoi s'ar putea apleca cuvintele lui La Harpe: 0 on peut citer des auteurs nés avec de très-heureuses dispositions pour la poesie, et qui pourtant n'ont jamais connu l'artd'écrire en vers *?. Nu cumva unul 0 altul aunt somnambuli, cari pe 'n somn vorbesc limpede 5 inteo limba ce ei insisi nici macar iMeleg aevea? Nu voim a afirma una ca aceasta, mai 'nainte de a vedea pe amicul nostru ajuns la anii Albinei ...ba deie-i Dumnezeu a trai §i vrasta papagalului, care, dupa cum se crede, viqueste peste un secol. D-nii Adrian, Asachi, Tautu, Sion, etc. au studiat, fara indoiala, 10 regulele poeticei; dar aceasta nu este Inca a fi facut un stadia poetic, care e folositor si pentru genii, dar apoi de tot neaparat pentru nu zic mediocritaIi, nu; pentru talente. Nu e aci locul de a infalisa des- voltari despre ceea ce e si ceea ce nu este poezia ; ne vom margini a inzice trei puncte principale, a caror necunostiMa caracterizeaza 15 aproape pe generalitatea poelilor romani: 1, ideea poetica ;2, graiul poetic; 3, efectul poetic ; trei stanci de capetenie, opintinde sborul versificatorilor nostri; trei greutali, nu tocmai bine simIite si inla- turate chiar in literaturile staine. I. Dela Aristotel, ba dela filosofii indieni si pada astazi, sub toate 20 schimbarile, ocurse in sfera teoriilor literare, nimeni n'a negat prima importama a imaginaTiunii in poezie. Precum fara rmie nu poate fi filosofia, asa fara imaginmie n'ar putea fi poezia; precum filosofia s'a nascut din fireasca trebuiMa a omului de a cugeta, asa poezia s'a iscat din naturala noastra tindere de a inchipui ; In fine, precum proba 25 lunatatii unei filosofii este cand ea ne induplecd, adica se verifica prin propria noastra rmionare; asa proba perfecTiei unei poezii este cand ea ne rdpefte, adica se verifica prin propria noastra imaginare. Astfel, imaginmiunea e cauza, eseMa 0 criteriul poeziei. Insa, imagi- nmia se manifesta ea oare unicaminte prin stihuri? nu! versul e nu- 30 mai cat o forma posterioara si arbitrara, in care se imbraca un fond mladios, o imagind purd sau ceea ce numim noi 0 o idee poetica 5. Cand Tasso canta in versuri:

0 ... adombrato il ciel par che s'anneri Sotto un immenso nuvolo di strali... 5;

PANFLETE $1 CRONICI 69

cfind mitropolitul Varlaam zice in proza: « ... sageOle acoper soarele... *; aici versurile §i proza sunt de tot secundare. Poezia se cuprinde in tabloul cerului sau al soarelui, intunecat sub norul sagetilor ; tablou 5 care ne rdpefte, facandu-ne a inchipui inaintea ochilor no§tri ceea celi inchipue§te insu§i poetul:

4 Hark, his hands the lyre explore ! Bright-ey'd Fancy hovering o'er, Scatters from her pictur'd urn, 10 Thoughts that breathe, and words that burn. .. *

6 Ascultà! manile sale ating alauta! fantazia cuochi lumino§i se pleaca asupra-i, §i raspande§te din pitoreasca-i urn& ganduri ce respira §i. cuvinte ce ard... >>. TotuO, precum am mai spus in privirea amicului Pascaly, nu ajunge 15 a avea idei poetice de detal; dqi aceasta e ori§icum mai mult decum a nu le avea de fel: trebue ca intregul sa prezinte In unitatea sa o idee poetica ;a§a cum este, de pilda, urmatoarea scurtula poezie a lui Vacarescu, pe care lesne o puteli intoarce in proth, Para ca sa i se piarda cat de pulin sublimul:

20 Intr'o gradina, Lang'o tulpina, S'afla o floare Ca o lumina. S'o tai se stria', 25 S'o las mi-e frica, Ca vine altul Si mi-o radica ».

# 0 floare luminoasa se afla langa tulpina unei gradini;de voiu taia-o, se va strica, dar imi e frica s'o las, ca, viind altul, sa numi-o radice 5. 30 Iata ce este imagina purei sau ideia poetied, nodul sau samburele

70 SCRIERI L1TERARE, MORALE $1 POLITICE

poeziei. DesfiintaIi masurai rima aproape in toate stihurile unor d-ni al-de Adrian, Asachi, Tautu, Sion... ramane proza Med un pic de amestec! vedeçi inainte-va actorul dela Bobino desbracat din haine de Imparat! 5 II. Poezia are o limb& a sa, care nu se Inchee in cadenla sauIn consunanTa, ci in alegereai gruparea cuvintelor, potrivit cu misia artei. Aceasta chestie a fost de minune desbatuta de catre celebrul filosof scotlandez Dugald-Stewart, al carui aducem aici lnsu0 textul, generalmente cam prea putin citat:aPoetul, In producerile sale se- 10 rioase, Iinte§te a InalIa inchipuirea cititorului mai pe sus de lucruri simlite, a-1 rapi din cercul vie-oi de toate zilele: de aceea el cata sa se fereasca de ziceri triviale, de vorbe vulgare ; 0 de 'ntre expresiile limbii sale, cari sunt deopotriva dare, sa aleaga pe acele mai puOn intrebuinlate. In a§a chip se formeza cu Incetul la toate popoarele 15 un graiu poetic, prea departat dela simplicitatea prozei,i mai pulin supus nestatorniciilor modei, ca politicosul limbaj al ordinarei con- versaIiuni. De indatace-1 Imbrà%ieazpoeii, proza4tiicei buni 11 incunjoara, ca prea pompos pentru genullor. Astfel, el 10 pastreaza farmecul cat timp fiinIeaza insa0 limba ; ba Inca devine din 20 ce In ce mai placut, inaintand In vrasta: cu vremea, singur sonul cuvintelor recunoscute poetice, neatarnat de inlelesul lor, de§teapta in noi jucundele impresii, /bate de mai inainteprin opurilecele mai gustate; incat iubitorul poeziei 11 aude cu mul/umire pana 0 in ni§tefraze altminteneinsemnate. Limbilese deosebescmult in 25 respectulavutieigraiului poetic. Engleza intrece fara asemanare pe franceza: zicerile sale poetice sunt atat de numeroase, incat inlesnesc calea renumelui chiar autorilor mediocri, prin singur prestigiul fo- netic. Dar poezia difere§te de proza nu numai prin cuvinte, ci Inca prin o certa a lor inoranduire, care, adoptandu-se()dataisfinIin- 30 du-se prin cursultimpului, poetizeaza zicerilor celemai comune; pe and nimic nu darma nurul poeziei, ca un Or de cuvinte, dispuse intr'o ordine atilt de vulgara, bleat cel dintai ne face deja a prevedea pe acele urmatoare. 0 singurii espresie proasta desplace ;dar apoi cu cat mai vartos doua asemeni, grupate In modul in care le 35 intrebuinteaza conversaliunea familiara: o aa pereche insu§e§te unei

PAMFLETE SI CRONICI 71

poezii caracterul parodiei 0. Limba roman& are ea sau nu cuvinte pi fraze poetice? Le are Oita pi acea irocheza! Cine nu cunoapte . fala *, 4 pulberea de stele *,a cosiia aurorei*, i a spinteca aerul to,etc. ale poelilor noptri. Totupi, necum poetaptrii, ci pi barzii români cei mai- 5 renum4i cad adeseori In racealagraiuluiprozaic.Ce-i oare mai vulgar, de pilda, cleat aceste versuri ale lui Bolintineanu: 0 Doamne-al bunataIii, esenid creatoare, De care niciodatd eu nu m'am indoit... i 10 Tu, ce-ai sadit in inimi speran%a pi credinla, Ceici una feird alta nu pot a esista.. . Noi credem, ca pentru Imbogalirea ziciunarului roman poetic, ar trebui sa facem la noi ceea ce Omer, Dante, Milton Goethe, au Mut in diferite timpuri la diferite popoare: A studiem provincialismele 15 0 arcaismele, iar nu, cum fac scripisitorii noptri, ba chiar toata lumea, din patriotism 0 din culturd, neologismele pi jargonul saloanelor, cari sunt oripicand pi oripiunde per excellentiam prozaice. Ape vedem, ca pronunlia munteneaseä pultar, dufmein, etc. e foarte placuta in versuri. Ardelenismul 4 astrucat * Intrece in poezie pe a ingropat * sau a tumor- ** mantat *. Macedonoromanii ni-ar putea da pe a lor 4 fede *, care de nu e mai poetica, incai este mult mai energica &cat a noastra * credittp *. In letopiselile, in opurile lui Varlaam, Dosotei, Cantemir, am gasi mii de ziceri, neglese in vorba vulgara de astazi, pi care cu eat mai ales ar fi adevarate odoare in poezie... 25 III. Finis coronat opus, zice un proverb banal, pe care neologiptii il traduc ptergand litera de pe urma a fiecarui cuvant, depi el s'ar putea Intoarce pe romanie mult mai bine apa: toamna se numara bobocii. Adevarata in toate privirile, aceasta zicalae de o mie de ori pi mai la locul sau in respectul artei poetice. Scopul poetului este 30 a magnetiza pe cititorul sau: dela primul vers sau cuvant se Incepe gfidilitoarea sa lucrare; se Intarepte pi crepte cu tot randul mai departe ; se inchee pi reupepte cu ultima strofa. 0 poezie adevarat frumoasa e aceea in care totu-i bun, nu-i vorba, dar Mai electric, ape zicand, (leek totul e tocmai sfarOtul sau. De ce oare sonetul este

72 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

cea mai placuta din formele poetice ; incat, dupa zisa lui Boileau, el ar preui cat o poema? de ce? din cauza tertetului, care, prin 1nsu0 planul acestui fel de poezii, intrece totdeauna in sublimitate versurile dela 1nceput. In producerile lui Béranger §i ale lui Heine, de pilda, 5 ideea este, In genere, puTin poetica; graiul, in sensul definit mai sus, e mai mult prozaic ;i, cu toate astea, ele ne incanta... prin incheerile lor. Citi/i pe toi poqii mari vechii noi; desfrunziIi, de asemenea, deli avea o doza de rabdare, pe toi versificatorii marunli antici qimoderni;i vveçi convinge deplin, ca farmecul finalului poetic 10 e generalminte atat de puternic, incat adeseori el rascumpara neper- fectiunile unei poezii intregi; ca, vice-versa, un final gre0t, rece, slab, arunca Inapoi o neagra umbra asupra versurilor precise, fie ele oricat de escelinli. Suntem dara in tot dreptul de a denumi aceasta magica Ifilanafefect poetic *. Ei bine! noi, Romanii, avem versuri ate §i 15 mai &ate; insa efectul poetic ne e atat de strain, bleat, chiar in poelii cei maH, caH de ob0e au darul de a- gaci prin geniu ceea ce nu §tiu prin arte, 0 tot Inca nu o data vedeTi poezia prelungindu-se dupa ce s'a sfar0t. Cinenuliaduce aminte gingaa balada a lui Conachi: Int? un redi de dimineapP Amorul-copil strange flori: trece o copilicd 20 cautanduli pierduta mioara ; vede pe copilaqul, 11 intreaba... Amorul se teme sa nu-1 mu§te albinelei o roaga sa-1 duca cu sine acasa ; fe- tip se Indura, suspina, 11 ia la san; dar vai de ea! Alearga pe dealuri, plânge, Se vaeta, suspinand, 25 Dar focul ei nu se stange, Ci s'adaoge arzand... Merge la parinIi acasa, Le spune ce a paIit: Pdrinfii o bleistemasd 30 Pentrucd a zdbovit ! Care final poate fi mai sublim in naivitatea sa! mai potrivit cu insu0 genul poeziei! mai plin de efect poetic !... Un lucru de nemica vine de strica totul. Conachi, crezand, din nenorocire, ca n'a sfar0t Inca, urmeaza mai departe:

PAMFLETE $1 CRONICI 73

NacAjita biata fat5 Se intoarce inapoi, Strigand: # ah, cand sa se poatà La ale mele nevoi s Moartea Fara prelungire Stt vie 0 s'a m5 ial... CAci alt chip de mantuire Nu am la durerea mea! )).

ha* un sfar9it peste sfar0t! un colac peste pupAzA ! Au nu era destul, to ca pArinlii sà-0 blasteme copila, pentrucd a zdbovitP Au din ing0 aceasta nu se deducea naturalmente desperarea fetei, frith ca poetul s5 nimiceascA frumuselea tabloului prin o ramurire de prisos, de suferit numai doar in proza? In istoria literaturilor ne intampina prea 0 prea pulini poep, ts cari s5 fi intrunit cu desAvar0re, din and in and, inteun cap-d'opera, aceste trei mArele Ieluri poetice: ideea, graiul, efectul; flied ca sa pre- domneasa unul in dauna desvoltArii celorlalte doutt, sau chiar sti regeascA nemarginit, in nefiinIa lor. De cele mai multe ori, ici vezi profunditatea conceperii, espreasa prin un limbaj neindestulator ; colo 20 te robe§te prestigiul cuvintelor 0 frazelor, imbrobodinde o idee de rand ; mai departe, mti cu mirare ginga0a unui final, ce inchee ni§te versuri idealmente 0 verbalmente de mijloc. Dar a filipsit de tus- trele deodatä 0 in aceea0 mAsurA, este a nu fi poet nici catu-i negru sub unghie ; ci dom.& un stalpitor de silabe 0 alegator de consunance, 25 o specie de geometru, despre al carui ingeniu, vreau sa zic Engenierie, criticul se roste§te cu OraIiu: (t ... versus inopes rerum, nugaeque canorae... )). lush', din norocire pentru progresul literilor, este foarte rar ca un astfel de poet des ponts-et-chaussées stt fie macar un versifictitor cum se cade: 30 pana 0 mecanicul metru ii intoarce dosul; pantt 9i copilAreasca rimA ii face o opozilie parlamentarA ; precum puteti vedea in poeziile d-lor Asachi, Adrian, Sion, Tautu, etc., dela pagina 1-a pan& la cuvantul finit ; cuvant, din care Voltaire ar fi§ters a doua silabA, lasand

74 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

numai pe 4 fi AceastA judecatd este ea oare prea asprti? Bucuros o am imblAnzi, de n'ar fi ea din parte-ne e judecata cea de pe urmii i. Am fficut un lung tractat a propos de bates, adicä a propos de Ca- lendarul Bondarului; 0 tot Inca n'am sfAr0t: ciubota e cam lungA. 5 Am aratat, cà amicul Adrian, departe de a fi poet, nici in pedeastra proza nu Oie sa fiarbA 4 Cafeaua sultanuluiTotu01, a fi rau cafegiu, chiar In trile tributare imperiul otoman, nu-i Inca a nu fi bun de nemicA. Nu4i prieoe cafeaua, fralica: ian cearca la ce-ai ; caci, eau, trebue sti aii tu ceva, batAr chinezesc! Satiricul Martial zice despre 10 caili in genere: 4Sunt bona quaedam, sunt mediocria, sunt mala plura...c iin Calendarul d-lui Adrian sunt multe rele, sunt cAtevaaa- i-aya... este 0 o pArticicA bunk un ce-ai al autorului, o producere plina de spirit 0 insemnaTi bine, de spirit netradus ;In fine: 15 Musu Tachi Paspandachi. Viala cinovniceasca prezintk in toate regiunile lumii, o materie bogatai interesanta pentru studiul nuve- listului. Biurocratii se infAii§eaza oriOunde cu o fizionomie proprie a lor, diferia de a tuturor celorlalte clase sociale: in maniere, in trai, in costum, in limbk in idei, in siix4iminte, ba Incai in anatomia 20 degetelor! Apucali-vk bunaoark a studia specia same0lor: au nu e prea vederat, a eitoticA/i se tArAe pe pestrila fafa a pamantului, seamana ca fraci gemeni unul cu altul 0 se deosebesc ca cerul de pa- mAnt, voiam sa zic ca pamAntul de cer, de rämAAele neamului ome- nese? Acest esemplu nu e al meu;i poate tocmai de aceea II citez 25 aici, ca rezultatul unor vechii recunoscute observaIiuni. Primul ro- manist al Franlei a zis de mult:H. est une nature d'hommes que la Civilisation obtient dans le RegneSocial, comme lesfleuristes créent dans le Regne vegetal, par l'éducation de la serre, une espèce hibride qu'ils ne peuvent reproduire ni par semis ni par bouture. 30 Cet homme est un caissier...*.Aceste sunt cuvintele marelui Balzac, care nu s'a sfiit a jertfi gloriei biurocratice una din producerile sale cele mai caracteristice, o adevarata galerie de portrete de pre naturà ; Cinovnicii (Les employés). Logofetii romAni sunt, poate, 0 mai curio0 decAt amploicqii francezi, daca nu de alta, apoi cel pulin prin sub- 35 diviziunea lor In doua tabere neimpAcate, in vechii noi, In oamenii

PAMFLETE $1 CRONICI 75

cu dela, cu zapisca, cu vigapor . . .i acei cu dosar, cu memoar, cu re- primanda! in bfirbali practicii birbaIi teoreticil in acei care au ficut un curs de gramatichie la dascrtlul Iani, §i acei cari au urmat la facultatea de drept Para a fi sfar§it clasa intaia colegiali! etc., etc., etc. s A adanci §i a scoate la ivealä acest ram zoologic este treaba unui profund observator. Amicul Adrian lesne ar putea s'o facrt, judecandu-se do pre modul in care, in Tachi Paspandachi, el descrie cateva epi- soade din biografia unui conlepist,scripisind la o mem-VA veche in colgulcanlelariei 10 MUM Tachi Paspandachi, mai inainte de a fi el ceea ce a fost mai pe urmi, era: ... un tinerel, holtei-tomnatic, sfrijit §i perpelit ; cu nasul sau cel lung; cu ochii si ghivizii; cu gura sa cea botoasi, incununati cu o piireche de muste/i ro§ietice innegrite cu muc de lumanare; cu peruca 15 sa cea castanie, roasa de vechime §i de multi pieptanituri; cu paltonul saucelunt-de-lemniu, a crtruia cusuturi pronunlate atesta indelun- gatul sau serviciu; cu ciubotele salecele de iuft sau teletin, lustruite cu unturi de pe§te; cu palfiria sa cea inalta, de la fabrica telalilor din Targul-Cucului;i cu cortelulcel roqu, tovarg§credincios, carele nu 20 paräsea bravl statornic al stipanului siu nici pe ploaie nici pe vreme buna D. Ian ins& leafa eroului nostru, ca scriitor la unul din ministere, cre§te, prin binefacerea noului buget, dela 1.50 la 350 lei pe luni. Pas- pandachi de 'ntru 'ntai tu§e§te, i§i sufla nasul, i§i suce§te musteata: 25 toate astea ex promptu ; apoi, cu adanci precugetare, stria abona- mentul sat' la locanta Dascrtlului din Sfanta Vineri pentru reaua cua- litate a bucatelor, i§i face la croitorul Ghidali un rand de strae dupci moda cea mai nouli, zice adio la vechile sale amante bucatarese... 4 Dar toate ca toate, orice-§i pune in minte, nu-i pirea greu de lin- 30 plinit prin mijlocullefei CELEI NOUX 9'al venitului pe sub mina; un singur lucru ii rodea inimai nu-i venea nici cum lasocotealii: PERUCA! AFURISITA DE PERUCA!!! i Paspandachi dorea cu orice pre% sa se litroseasca de aceasti tigvi moarti ce-i invilea capul, vroea spoarte §i el chictinaturalicaceilal%ioameni. Insi cum 9i 25 prin ce mijloc? kartceeace nu putea gaci. In sfar§it, dupi o gandire de vr'o doui oare, el se opri in loc cu indoiala. Si cerc,

76 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

zise el. i luAndu-gi palaria iegi ducAndu-se intins la megiegul eau, doftorul de cai, ea si-i marturiseascA dorintai si-1 roage de a-I ajuta &tea poate. SA fitem, poti putem faci cefa, rispunse veterinarul ambind 5 bucuros cA i se prezintli ocazia de a smulge ceva parale. Ma rog matale, Cucoane Domnule Doftor ; da ce-i cere. Io am un alefi care faci sicor crescut por la toti cai ci uncem. Tomita focut tare pun, her Pigpindac, chi'i finit la mini; io te mult fruutsi spunem la Tumilifostru, aber chindit che tomita frei portat 10 peruc di placer. Lasa gos peruc 0'i fitem cap u. Peste doua saptamani, elegantul Tachi, inzestrat acum cu par natural prin puterea alifiilor veterinarului, se plimba la Copou, petrece in gradina lui ChiriI, viseazA amoruri... 0-0 gasegte o cog-cogea Venerd nu visata, ci pipaita, tocmai in Tatarag, in persoana pastra- 15 magiului Raicu, durdulia vaduvA Pachila, care-I ademenegte cu seri- sori ca al-de Scumpul meu draga iubite TAchica! Mai intai ea rilvagelul meu sA te gAseascA cu dulce pe guri%ã, ca aflAnd CA egti silniitos sa mil bucur gieu; al doilea te ingtiinIez cA babacai bAdia s'au dus de acasilgi 20 nu vor veni in iastA noapte acasfi ; iar al treilea te tog sa Vii in iastil noapte numai cleat la mine. Te agtept. A ta ve9nica PACHITA * Villa tot prin gradina ea mai 'nainte

25 Sarmanul Paspandachi, poet din dragoste, putea oare sa nu-i ras- punzA 0 el aga: Ingerul vieVi mele fragede ! La porunca ta zeita eu voi fi ascultAtor, 30 aisA tii draga Pachica cA sunt grabnic urm Ator de-a veni in iastA noapte precum tu imi porunce0i cad de doruii oftez foarte 35 cum nici po/i ca sA gandegti! al tau pan la mormAnt plecati supus stint TACHI u

PAMPLETE SI CRONICI 77

Pachila voie§te numai dealt a fi madam' Paspandachi. Vazand suciturile iubovnicului sau, care devenise prea civiizat pentru a nu desprelui legaturile casatoriei, ea comploteaza cu tata-sau Raicu pastramagiu regnanti cu frate-sau Petcu pastramagiu héritier-pré- somptif: Tachi e supraprins noaptea in etacul vaduvilei I Cum a scapat bietul cinovnictq, judecaIi de pre razgandirile sale, dupa ce s'a oprit din fuga tocmai in Palestina, adica in Targul-Cucului: Cate nenorociri Intr'o singurfi oarfi: umerii rfinici de usorii ferestei, mtmile sfingerate de spinii garduluii capul apart de piatra dinulitfi to and cfizusejos !... &Ate pagube inteo noapte numai: pfilfiria uitatfi in iatac la Pach4a, surtuculi pantaloniifet9ie/ibucfilele,i pantoful, pantoful CEL DE GLANT, rfimaspradfi in manile luiPetcu!.,.* Paspandachi jura acum, Inaintea perucei, u ce sta a§ezata dupg soba ca un testamoniu al trecutului sau 0, a nu se va mai incurca 15 cu femei care au coada dupa ele o. Ina a nu iubi la fel, o! aceasta nu e cu putinIa pentru ginga§a natura a junelui nostru; marginirea hotaririi sale e numai ca obiectul suspinelor sa nu fie o cometa ca Pachita, sgt nu aibe ta%ii fra%i, sa nu seamene cu DuIcineea dela pa. stramagie. 0 atare fiinçà e Cheti sau Catti,toate deodata:i fatä 20 mare,i maritata,i vaduvacu locuinla in Petru Bacal N. 20 ; frumuse-cea u liberrt ca pasarea cerului, pe care orice vanator o poate impu§ca cand ar voi b. Caci, eine e Catti a d-lui Adrian, ba a nuvelei d-sale? Tachi o vede intr'o seal% la teatru, §i-i prapadit! Amicul sau Chilipirgescu,

78 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Cat de mult doream A lac cunostinta matale ! incepu Catti, scoiind un picior de sub invalitoarea si lasand desvfilit sanul pe care voluptatea se leagana cu o gralie ademenitoare. D'apoi eu, dudu-ca mea! raspunse Tachi sclipinddin ochi s cu aprindere. Caci dud aisti ingerul meu ce simIesc in mine..,si spre dovada te rog ceteste aceasta poezie ce am scris asta noapte in focul amorului pentru matfilula Jo.

Catti a stiut sfi-si joace rolul de minune. Dintai, ea stoarce dela lesneincrezatorul nostru erou 15 zimli pentru quasi-plata a unor da- istorfi inchipuite ; apoi 41 pofteste deseara la sine, ca s sa petrecem impreuna *; in fine, dud Paspandachi shoal% sub vfilul intunericului la chemarea zeului Priap...

... cand intra in Ifiuntru, Catti sedea a lene pe canapea si se juca cu friza unui barbat ce sta lungit langa clause ; era un tank. jurnalist 15 ce studia, pe semne, in braTele frumoasei grizete vr'un articol de fond... politic. Cum zfiri pe Paspandachi, Catti se scula cu graba, merse inaintea lui si oprindu-I in loc li zise incetisor : Pentru Dumnezeu! Trichica iesi degraba. Acesta-i amantul meu de care cam vorbit ; chiar acum ma certam cu el si-i spuneam sii-si 20 caute de drum ca nu-I mai iubesc. Du-te draguIl, cfici mrt tern sa nu InIeleaga ca 1-am schimbat pentru tine si sii-Ii &esti beleaua. Peste e un ceas voi fi singura si atunci poti veni. Tachi fugea de belele ca dracul de tfimaie ; aventura din Tataras era Inca proaspfitä in memoria sa, si deci fara a zice macar un cuvant 25 se retrase furisandu-se ca un iepure. Ceasul trecu ca o clipeall si iata-1 iarasiindfirat ; insa asta data in camera de 'ntaiera 1ntuneric, Catti nu se afla acolo si numai sluj- nice li iesi inainte intru intampinare. Unde-i stapana-ta ? 30 - S'a dus cu Cuconasul ce erea dinioare aice. Ce fels'a dus ; strigael manios and mi-a zis sa vin peste un ceas ea va fi singura? Apoi ia s'a dus ;... dar m'a lasat pe mine in locul D-sale, zise slujnica madarandu-se inaintea lui si strangandu-I de mina cu in%eles. - 35 Of Tachitl, Tachita! Cum de m'ai uitat tu pe mine ! Nu-1i mai aduci aminte cat de mult ma iubeai cand eram spalatoriVa la Cucoana Zam- fira in Pficurari?... *

PAMFLRTE RI CRONICI 79

Paspandachi jura pentru a doua oara, in fala credincioasei sale peruce, a nu mai umMa dupa panghioane 0 pala;andre. De acu'nainte obiectul dragostei sale va fi numai &aril vreo fiinla statornica O ca O legiuita, Mid coada O fara datorii; mai pe scurt: o tritrelinuta. 5 A treia ispita! Norocul, ba mai bine zis nenorocirea, grabe;te Ion- plinirea dorinIei tanarului nostru. Intr'o sear& el zare9te ieOnd dinteo magazie o modista, o aborda, o intovaramte pan& la &Lisa, ti face oarecari propuneri, O-i primit pentru o sutd de lei pe lurid. Una suta douazeci de zile In Or Musu Tachi gusta, fara a se saturd, netulburata to fericire a casatoriPlor.

a Intr'o zi sambata la 12 Mai In ziva sfântului Epifanie, zi nefasta pentru Paspandachi el tO primise leafa O dupa ce merse deli platiabonamentul mai intai pentru mancare la BAROTTY se In- toarse O pe la Nina. 15 Cand in-tea In casa, Nina cu parul valvoi O cu .hainele rupte sta trantita In mijlocul odaicei O se bocea amarnic. Ce este? ce s'a Intamplat? striga Tachi speriat de pozilia pier- duti a metresei sale. Of ! nenorocire! Iipa ea inecandu-se in plans. 20 - Dar bine ce este, Nina? Inchipueoeli draga ca mi-a dat Madama azi sa calc o rochie de bariz a Cucoanei Titifneasca, O nu oiu cum am uitat fierul pe rochie O am ars-o. Madama s'a maniat O a Inceput a ma ()cart, eu Inca m'am maniat O i-am raspuns, Madama s'a maniat ci mai tare: m'a luat la 22 bataie, m'a socotit Indata qi m'a dat afar& ; ba fnca m'a scos datoare cu 200 lei pentru rochia arsa, O panii-i voi plati atrimes un epistat de mi-a luat zalog toate rufele de 'mpreuna 0 cu camacile tale. O000f ! vai de mine O de mine ! Ce-o sa ma fac eu acum?... Si biata femeie se izbea cu pumnii peste cap O-ci smulgeaparul ca o nebuna i.

30 Tache, nu Para a ofta, deslega mica sa punguIa: a Nina se lini- ctecte,§i.trebile se statornicira iar in statu quo ante bellum *. Dar, vai ! ziva de 12 Mai n'a trecut Inca! Modista locuia pe Bahlui. Pas- pandachi se culca la ea, ca toVi acei care se culca la ele. La o oara dupa miezul noplii fluviul &pan inunda mahalaua. Cinovnicelul nostru, spre 55 a nu fi supraprins la amanta sa, ceea ce i-arfi intunecat numele In ochii lurnii...

80 SCRIERI LITERARE, MORALE 1 POLITICE

6 , ,. se imbraci inteoclips, ie0 in cerdac, sari pe zaplazul ograzei din vecinfitatei porni de-a incalecatele sfi se tarae Oa In capat la uscat, inainte de a apuca apa sa se Buie mai la deal. Planul &au era ingenios ! Dar tocmai and erea si se vada mantuit, un cane din ograda 5 vazand o momae ce se furipaza pe zaplaz, se repede himilind cu tur- bare: Tachi sesparie, Isi pierde echilibruli cade ALIVANTA-PLA.- CINTA ca o broasca In mijlocul apei, Fatalitatea fatalitalilor!!!.. Musu Tachi Paspandachi se boteza de a doua oara cu straie cu tot, cu SINGURELE STRAITE CE LE MAI AVEA! . 10 Asta erapreamult. Soarta Ii facea prea mare ras de dansul: dar cinevatrebuie, vrand nevrand, :A se supue decretelor sale 0 sa sufere cu barbalie toate ispitele ce ea le trimite!, Se scoala deci din apa nefericitul tartar murat ca un qoarece i plin de glod ca un cotei ii gaseqte abia palariace plutea ca un dubasi tremurand de frig 15 se duce acasa plangand. Ei bine! In ce stau acum lucrurile? Straile stricate, in punga' nicio levee, 0 credit... comer/Ill se afla in criza! Cu ce se duce mane la canIelarie? Nu-i ramane alta cleat sa alerge iar la paltonul CEL DE JUDECATA, pe care-1 aruncase cu disprello.

20 Peruca primeOe acum, de0 cam tarzior! juramantul al treilea 0 de pe urma al nefericitului biurocrat ; 4in vecii vecilor nu voiu mai umbla dupa femei*, fie ele vaduve, modiste, afrodite sau chiar erma- frodite ! Dar cruda lui soarta nu se mu4umeqte cu prigonirile trecute.. Ea-i pregate§te chiar pentru a doua zi ultimai cea mai crunta lo- 25 vitura: Unirea Principatelor e proclamatä, Divanul e desfiinIat, cinovnicii sai raman fara slujba cu jumatate de leafa...

Ce face oare acum la Bucureoi Musu Paspandachi? Cum traeoe, sicu ce isnoave i0 mai petrece tirnpul? Nu oiu. Stiu atata ca Pachica, Catti 0 Nina se usuc de dorul silu; ca jupan Raicu povesteoe adese-ori 30 cu haz, stand In dugheana cu vecinii, patarania ibovnicului fetei sale; ca Chilipirgescu istoriseltelato/icu placere aventura burlesca 0 in- placiunea prietenului sau; a canele ce 1-a spariat a turbat 0 a crapat sica Bahluiul n'a mai avut de atunci cinstea sa boteze in glodul sfiu o persoana atat de SEMANDICOASA ca iubitul nostru Musu Tachi, 35 Papandachi!c. De pre analiza de mai sus se poate judeca, cat de original 0 de pläcut e Musu Tachi Paspandachi al amicului Adrian. Panai stilul

PAMFLETE V CRONICI 81

d-sale, care ar fi de tot neiertat in orice alta sfera, e maestreoe adaptat la caracterul materiei. Nimeni nu intrece pe iubitul Bondar In cu- nott9terea termenilor technice ale limbei noastre biurocratice: tars, ighemonicon, veli-glas, a prapadi Intr'un bite hodorogul, dickisele, fes- sfesele, handilc, a propozarisi, semendicos, selemet, alivanta-placinta, etc. Toate personajele nuvelei, de asemene, sunt schiTate de minune: Chilipirgescu, Catti, Nina, Ioja, pAna 0 baba dela Tatara9, va apar inaintea ochilor palpitAnd din viaia, ca figurile triviale ale picturii flamande. Dar chili insa§i scrierea, §i atunci nu ma indoesc, ca, din to amoare pentru literatura pamanteana, va veIi grabi a va uni voacea cu a mea, pentru a striga catre autorul Calendarului: 8 Lasä de o parte poeziile tale... .9i lucreaza in ceea ce-i taria ta : in desdrierea cinovnicimei noastre, al careipoli fi Omer... 0 nu Omer ca d-1 Asachi!*. '15 Neat, zau pacat, ca nenorocitul Tachi Paspandachi, mai inainte de a se incurca cu Pach4a, Catti §i Nina, n'a facut cuno§tiqa prietenului nostru d-1 N. Ionescu. Aceasta singura imprejurare 1-ar fi scapat de multe belele !Femeile, i-ar fizis fostul redactor al Tribunei Romdne, nu sunt atAt de negre, precum 0 s'au aratat ele tie ; nu- m mai nu le cauta, frate, nici in Tataraq, nici la Petru Bacal, nici in mahalaua Bahluiului! fa ca mine : du-te la Varatic! A§a ar fi spus, chiar din filantropie, d-1 N. Ionescu; 0 nici ar fi putut sa stea un Pas- pandachi contra unei elocin-ci tribuniane. Dar oare ce are aface Vara- ticul cu d-1 N. Ionescu ; sau, cu alte cuvinte, oare ce are a face d-I -25 N. Ionescu cu Varaticul? Ce are a face ! poftim, intrebare ! Facerea d-sale se cunoaoe din scrierile d-sale. Cum de nu oiIi, ca, din calatoria sa la monastirea femeeasca dela Varatec, d-1 N. Ionescu aduse o multime de copii. ..2, 3, 4, numarul precis nu 1-am aflat pAna acum... din cari o parte s'a facut cunoscuta publicului din sfAr§itul anului vechiu o §i inceputul anului nou. DintAi, ca un 4 avant-goiit ., aparuse la lumina : Vico maicei Nazaria prima starigi de Varatic (1788 1814) ; de pe un manuscript anonim pástrat de maica Epghenia Negri. Apoi in curAnd: Istoria formdrii monastirei Varaticul de maica Epistimia Hagiu. Pe titlul acestei publica-puni numele editorului, menVonat aiurea 5 inteo nota, lipseoe, fiind inlocuit, nu 9tiu cum, prin urmatorul simbol:

82 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

o 0000 0 o

o 0 0000 o

pe cari unii 11 restAlmficesc asa : zero Inmu4it prin zero sau zero adunat cu zero ; iara1iise mullumesc a bodogani cu nedumerire: ce de mai 5 gkuri a IntrebuinIat d-1 N. Ionescu In chestia Varaticului ! Iatfi precuviintarea editorului la Viala Nazarieii la ulterioarele reproduceri varatice : Numele celui ce a fAcut aceasti biografie picas& a maicii Nazariei nu se stie. Dupii caracterulstilului ei, dupfi icoana scrisorei manu- 10 scriptului, ar putea prepune cineva cInsAsi maica Olimpia este autorul.Insfidin o foaiepre/ioasfiresle.citfi Invederat dintr'o scriere mai Intins5dictatfi, de bunfiseamfi, de maica Olimpiada, precum si dinscriereaunui Vasile Lupea, Transilvano-Chi4deanul, din 1834 manuscriptcunoscutsub titlu: Talpa Varaticului,i indreptat pe 15 alocurea de venerabila stare-0 cu chiar mAna sa, nu mai pulin 0 din alte documente autentice rfimase de la maica Olimpiada, am putea incheia cel pulin crt scurta biografie a maicei Nazariei, ce pentru In- semnfitatea eiistoricfi se dfi la lumina, n'a fost strAinA de inspirarea Olimpiadei. 20 Zicerea urrafitoare din scrierea de faIfi ar autoriza aceasta din uzinfi presupun ere : o A4ii,zice nu gtiu vieaça preacuvioasei Nazariei, numai uceniça sfin- ;lei-sale prea cuvioasa Olimpiada, princarea i-au fost si aducerea gi stdrgia n Varatic, tot prin prea-cuvioasa Olimpiada, f. C. b. 25 EditorulInchinfiaceastii Vieald a prea-cuvioasei maicei Nazariei cuvioaselor mireseale lui Hristos din s. m. Varaticul. Maica Olim- piada numia pe unii din profanii vizitatori ai lavrei sale tdlhari de suflete... Eu unul n'am cfiutat a lua din sfAntul dominiu al Olimpiadei de- 30 cat niste hArcoage ca aceasta pe care, mullimin obligenIei bine cu- noscute a maicei stare-ce actuale si a maicei Evgenia Negri, le voi scoate pe rand la lumina spre märirea nemuritoarei Olimpiade. Map vor zice: Da ce? tocmai din vieala cfilugfirilor si a calugfiri- /elor au ajuns RomAnii timpului acestuia de a lua cele mari pilde de 35 virtute side evlavie ! Eu unul am temei de a crede cfi da. Ba chiar sunt incredintat cA, de si pe lamAnfistirile noastre Indeobste se arde astfizi mai pulinfi smirnfi de cAt iarbd nicotianfi, totusi un profum de anticfi virtute romAnfi se simte acolo mai mult de cat oriunde).

PAMFLETE RI CRONIC1 83

Cine se mai poate indoi, cum ca d-1 N. Ionescu n'a furat niciun suflet din monastirea Varaticului: sufletele sunt de ob9te prea upare 0 n'au nicio valoare politico-economica. Scoaterea copiilor, tiparirea lor en petit, au fost, negre0t, toata sarcina d-sale, ca viajor, tipograf 5 0 literat. Incat se atinge de IncredinIarea ca 0 antica virtute roman& *, s'ar fi pastrand pan& azi la calugarilele noastre; apoi nu ne putem rosti, mai Inainte de a ne lamuri insu0 d-1 N. Ionescu, daca cuvantul virtute d-lui a luat In sensul latin, sau In InTelesul românesc, morali- ceoe sau fiziceOe; daca maicile 0 miresele au antiquam virtutem ro- 10 manam, sau sunt numai cat nioe femei vdrtoase, cum zice poporul nostru, in ochii carui -aria trupului e apogeul perfecliei omeneoi. FLA atunci, sfi cercetam numai interesul istoric al ambelor publica- tiuni, o scoase pe rand la lumina spre marirea numelui nemuritoarei Olimpiade *; un nume pentasilabic, care, ce-i dreptul, a fost 0 mai 15 Inainte destul de lung, far& Insa a fi vreodatii mare. D-1 Ionescu crede, bona fide, a publicaIiile d-sale despre Incepu- turile Varaticului ar avea o corogea Insemnatate istorica. Ca editor, d-lui e lin fel de parinte ; ca parinte, d-lui fireoe 10 lauda copiii; dar ceea ce d-1 Ionescu a uitat sa faca, fie ca editor, fie ca parinte, este 20 de a ne harazi un singur cuvant prin care 0-0 justifice bine-rau credinta. Un tata zice:o Nu va pute0 Inchipui istelimea Costicai 1 Se joac& cu carti, mananca pe carti, toate numai pe carli 0 cu carti! 0 sa iasa un Voltaire !* Oricat de iperbolica e logica unui aot tata, ea este totu0 mult mai temeinica dealt aceea a d-lui Ionescu,and 25 d-lui IntrebuinIeaza zicerea o Insemnatatea istorica *, fara a-0 dovedi vorba macar prin o umbra de argument ! Ipse dixit, 0 el Insu0 a zis * acoalei filosofice italice, nu e deajuns pentru a Indupleca minOle cele nedogmatice din timpul nostru. Un filolog ca Moja descopere cateva bucali, nu varatice, ci din pierduta 0 Respublica * a lui Ci- 30 cerone. S'ar parea, ca singur numele faimosului orator era odestula cheza0e de interesatewca. Mai trebuia oare sa se probeze Insemna- tatea unei astfel descoperiri? Celebrul Italian a socotit totuO, ca aceasta e neaparat chiar pentru un Cicerone! D-1 Ionescugandeoe, dinpotriva, ca maica Olimpiada n'are nevoie de o asemenea lucrare ! 35 Deosebirea Intre d-1 Ionescu 0 Moja este aici, precum vedeV, tot a9a de mare, ca Intre maica Olimpiada 0 Cicerone.

84 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Studiul trecutului monastirilor, 0 la noi, 0 pe aiurea, poate fi mai mult sau mai pulin interesant 0 important, sau din punctul de vedere istorico-filosofic, sau din acel istorico-literar, sau din acel istorico-archeologic ;sau, in fine,din toate-trele deodata. Ca un apza- 5 mant social, o monastire are o mai mare sau mai mica, o mai bunä sau mai rea inraurire asupra spiritului 0 energiei poporului, in sanul caruia s'a desfaprat, Acesta e punctul de vedere istorico- filosofic. Ca o specie de ;coat& in care calugarii sau se Invala ei in00, ori invala pe allii ; ca o casarmci, Eqa zicand, a carei disciplina 10 permite numai ruga, munca 0 citirea ;monastirile au gramadit in chiliile lorfel de fel de produceri literare, mai vechi sau mai noui, mai de prel sau mai de rand. Acesta e punctul de vedere istorico-literar. Ca o arhiva monumentala, crescuta cateodata in cursul secolilor, o monastire cata sa prezinte istoricului mai multe sau mai 15 puline, mai scumpe sau mai obipluite isvoare epigrafice, diplomatice, paleografice, iconografice, arhitectonice, etc., a carora desluOre arunca o mai vie sau mai slaba lumina asupra sorlilor nalionale. Acesta e punctul de vedere .istorico-arheologic. In cele mai multe cazuri, insemnatatea filosofica, acea literal% 0 arheologica sunt intrunite ; incat 20 istoria unei antice monastiri ne infaIipaza la olalta 0 tabloul lucrarii calugarismului asupra vielii unei Ori in diferite epoce ;§i galeriile unui pre-tios muzeu §tiinlific 0 artistic. Varaticul d-lui Ionescu in- cape el oare in aceasta clasa ? sau, la adica, este el insemnat batar din unul singur din acele trei puncte de vedere istorice? Care-i inte- 25 resateala sa filosofica? Care-i acea literal% ? Care-i acea arheologica? Din cele publicate pana acuma de d-1 Ionescu, suntem plecaIi a crede, ca d-lui n'a gasit intre calugariIele dela Varatic nici prea multa filosofie, nici prea manina lumina, nici lucruri vechipare, vreau sa zic 0 archeologice s. 30 I. Cronica monastic& arata pretutindeni aceea0 nestramutata trep- tare in urmarea fazelor: adapost pentru fedea prigonita, adapost pentru luminile primejduite, adapost pentru neputinTa sau lene. Nu numai in Europa 0 nu numai in lumea cre§tina am putea adeveri aceasta lege istorica-filosofica: mergeli in Tibet sau in India, urcali-va 35 in anticitatea Caldeii sau a Egiptului, sili vedea tot atat ! De 'ntru 'ntaiu

PAMFLETEI CRONICI 85

cultul vechi, impiedecAnd creoerea unei noii dupmane mArtu- risiri, cei goni%i, sfinii Pauli-pusnici sau Antonii, se trag in muati, in codri, in pustiet4i ; ducAnd cu sine 0 tAinuind in umbrA evangeliul. kr: aceasta e schitul primitiv. Apoi lupteIe politice, lipsa de siguran, 5 nAvAlirile strAinilor, silesc pe oamenii papficii cugetAtori, pe sfinçii Vasili sau Benedicli, a-picAuta odihna In singurAtate sau In armonia unei oboii, alcAtuite din o sutra de in0 cu acelea0dorinli. Willa,fiica linitii 0 a concentrArii, devine petrecereai arma kr. IatA secundul period al istoriei monAstireOi. In sfAr0t, goana reli- to gioasA nu mai fuIgerA; barbarii nu mai nabupsc; Iara nu mai geme de anarchie; cultura e universalminte riispAnditAi sustinuta... la ce oare mai poate servi cAlugarimea? monastirile se umplu acum de becisnicii trAntori. Apleca/i aceste trAsAturi generale &Rye Moldova in parte ;ceea ce 15 aIi putea face tot a§a de bine in privirea ori0cArei alte Ittripare, romane, sau neromâne, ortodoxe, schismatice sau chiar pägine. In secolul V, ctind creoinismul nu era Inca destul de Inatrit nici la Roma, iar cu atfit mai vfirtos pe'nprovincii; cAnd Gotii, Gepizii, Hunii,i atAli a1ii cAtchuni stApAneaui asupreau intinderea vechei 20 Dacii; un .Niceta fund A. in ascunsul poalelor Vrancei4monastirea Milcovanului 5, carea, dintAiu creoinA nedesbinata, mai inainte de naoerea schismei; apoi papistaA in cursul mai multor sutimi de ani sub numele de episcopatu milcovian; dupA un interval oarecare de nefiin-tare, fu reinoird in veacul XVII de cAtre Constantin Vodtt Can- 25 temir in duhul ortodoxismului, numindu-se 5 Mira 5. Acesta e cuibul creoinata/ii in Moldova: monastirea apostolicA. Sub Alexandru cel Bun, sub Stefan cel Mare, sub Petru Rarei urma9ii lor; cAnd res- meri-cele dinastice dinAuntrui incAlectaile vrajma9e din afarA, Turcii, Ungurii, Le0i, Cazacii, TAtarii, ferbeau din toate pArtile ; s'au radicat so la fiinta sAntele locapri Neamlul, Putna, Moldov4a, Probota, etc.; in care floreau literelei artele atunci &And cAmpiile din giur easunau de strigAtele voinicilor 9i de loviturile armelor. Vorbi-vomi despre epoca a treia? Trebui-va sdemonstrAm ch monastirile noastre, in- fiinlate cam incoace dela jumAtatea secolului trecut, nu mai puteau a5 fi nici rAsadnice de credin1A, nici tArii contra vAlmilpgului politic;

86 SCRIERI LITERARE, MORALE IN POLITICE

ci doartt una din numeroasele aplecfiri ale cuvintelor nemuritorului Montesquieu:eLe monachisme a ce désavantage, qu'il augmente les mauvais effets du climat, c'est-à-dire la paresse naturelle 5? Toate astea se reportfi deopotrivi catre monastirile brtrbateqti, 5 0 dare acele femee9ti, cari ptqeau pururea in o linie paralelä, de cfind sffintul Pacomiei sorfi-sa, al carei nume de fericith memorie nu mi-1 mai aduc azniute, Infiintaser4 doufi schituri pe doi tfirmi opu0 ai Nilului.i femeile au apostolizat in timpul lor: dovedea Elenele, Clotildele, Pulcheriile, Nivele, Olgele, etc. ale diferitelor popoare. 10 femeile aruncau intr'o vreme, mai tfirziu, in periodul al doilea, o dulce lucoare din fundul chinoviilor ; ca Eloiza in scrisorile sale catre Abe- lard, Baudonivia in Viaia sffintei Radegunde, Hroswitha in celebrele sale incercfiri dramatice;i altele.i femeile, in fine, au faza lor mo- nasticA de e faltecismu cfind ele fac, bungoará, ca Olimpiada d-lui 15 Ionescu: 4 hat Intru acea vreme s'a Intamplat unei fiice de preot de s'a des- pfirIitde bfirbat, avfindi o fiici Ecaterina.i pe maica Ecaterina o chiamfi Bala§a, de doufi zecii trei ani fiind cand s'a despfirtit de bfirbat, dintr'un ora§ ce se nume9te Iaii. lark' Balavt, fiind plinà de 20 duhul sffint, 0 de Dumnezeu aleasfi, au venit la cillugfirie dimpreunfi cu fiicfi-sa Ecaterina*. (Viatamaicei Nazaria p. 5).

II.aCare anume din clasele sociale ale veacului de mijloc era menitfi a scapa rfim60-cele culturii greco-romane? Mirenii sau clerul?a Iatá intrebareace-0 propune renumitul Eichhorn in istoria litera- 25 turii mijlocii. e Nu mirenii urmeaza el mai departe. Nobilii germani, dispu0 numai pentru rfisboiui pentru vfinat, desprquiau toate 4 tiinele, ca pe un ce muieratic. Pozi/ia lor in lume nu cerea nici o crqtere literarä. Pentru a efirmui un ducat, un contat sau un mar- chezat, nu trebuia nici cea mai mica invacaturg, ci numai o putere 30 fizicã, 0 intaci§arerAzboinicA, vitejia,i singura cunwit0 a ar- contologiei germane, care se capata prindeprindere... Astfel, de nu lua clerul asuprfili sarcinatiin%ebor, ele ar fi dispfirut fdrà smin- teara de pe fqa pämântului. Biserica0i au urmat acestei chemfiri, infiliftind §colipe rfingficatedralei pe 'n monastiri 5.Cglugfirii

PAMPLETE fg CRONICI 87

apuseni, zice Guizot, au fostdeslelenitorii Europei *. t Pan' 0 pe 'n monastirile de fete, mai adauga el a zice, studiul Iinea un kc insemnat k cercul indeletnicirilor zilnice. Monastirea dela Arles, fondata de sfantul Cesarie, intrunea in sine, la inceputul se- 5 C01111111 VII, douà sute de calugarice, ocupate, pentru cea mai mare parte, cu prescriereacarIilor, fie religioase, fie profane *. DupA ce am fAcut sa vorbeasca un Eichhorn 0 un Guizot, a mai cita pe alcii ar fi de prisos. SA nu ne mirAm dartt, daca in cursul timpurilor mijlocii aproape toIi InvaIaIii 0 art4tii, caláuzii vieIii inIelesale, ie§eau de 10 sub steagurile Bisericei. In Moldova, ca 0 in Germania, ca 0 in apusul Europei, calugarii au fost, intr'o vreme, luminoasele faclii ale poporului ; numai doara ca elul mediu al nostru nalional se incepe tocmai atunci and se sfar§e§te acel al Iarilor mai inaintate in cultura 0 in fiinTarea politica. 15 Sub Alexandru cel Bun strAlucea la noi geniul lui Grigore Tamblac, stareIul Neamlului, apoi mitropolitul Sucevei 0 in fine al Chievului, unde 1-a chemat clerul rusesc, mi§cat de renumele acestui mare barbat. Tamblac rasa un insemnat numar de scrieri in limba slavona, mistuite parte in biblioteca nen4eana, parte prin arhivele ruse§ti ; 0 din cari 20 cele mai insemnate sunt ViaIa sfantei Paraschiva 0 Biografia domnului sarbesc Decean. Subtefan cel Mare, infiinlandu-se monastirea Putnei, viteazul principe impuse calugarilor mareala datorie de a scrie cronica -carii, manuind condeiul, pe cand voinicii aparau cu sabia hotarele Moldovei. De atunci 0 liana la finitul secolului XVII, pang. 25 la Varlaami 0 Dosotei, monastirile n'au contenit a scoate la iveala un Or de lumini literare, ca Pamva Berindei, adancelinist, latinist 0 ebraist, autorul celui dintaiu ziciunar slavon ; Petru Movila, steaua Bisericii ortodoxe ; Gedeon Balaban ;etc. Mai inainte de focul intamplat de curfind la NeamI, aceasta strAveche chinovie poseda 422 so manuscripte romane originale, 129 traduceri 0 410 manuscripte grece, latine 0 slavoane! Germanul Neibaur, profesorul colejului dela Cer- nauli, gäsise la monastirea Putna In Bucovina un turn intreg, plin de carp 0 de manuscripte in diferite limbi! IatA pe unde ar fi putut cAuta d-1 Ionescu t insemnfitatea monasticA istorica *, inkc de a 35 slavi o literaturd ca urmatoarea:

88 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Precum o gradina al unuia prea vestit stapanitor, fiind impodobita cu feluri de flori, puternic mirositoare, si cu mulcime de pomi a feliuri de roduri Imbogalita ; &and nimine nu s'ar impartasi Intru miroazna acelor flori, nici ar putea gusta din dulceala rodurilor ei, fiind cu totul 5 incuiata si Indosita: atunci s'ar face acea gradina nebagata in seama, parasita, uitata,inetrebnica ; aseminea iun lams al uneia sfinte monastiri, and cu totul s'ar inchide intru tacere, si nu s'ar da la iveala fiina sa, spre a se imparta0 tot iubitoriului de mireasma dubovni- ceasca, si spre a se Indulci de sufletestele roduri, s'ar face cu totul to parasita, uitatasinetrebnica. Drept aceea fiindi aceasta de Dum- nezeu pazita monastire, Varaticu, una dingradinele marelui stapan al ceriului sial pamantului, si necuviindu-se intru tacere a se Inchide buna sa mireasma duhovniceasca, ce se varsa din florile umilitelor ru- gaciuni, si a nu se gusta din rodurile cele sfinte ce cresc In pomii cei vii 15 ai inimilor cuvioase, sunt indemnat cu totul, prin ravna si dorirea shin- Vilor-voastre, nu numai spre a descoperimirosulflorilor sufletesti, sispre a dovedi prin Intarite argumenturi pre dulceata rodurilor du- hovnicesti, ci mai vartos m'am Indatorit, dupa cererea atot soborului Varaticul, din temeiu a da la iveala, atat pe osardnicul pricinuitoriu 20 al inceputului, sialaflarii,si al intemeierei, acestei gradini sfinte, spre mulcumireai spre vesnica ei pomenire, cat si pre toata intemeierea ei, care se vede astari, din talpa a o arata*. (Talpa Varaticului ;p. 3-4)

III. Respectul, ce insufla obstimii privirea Crucii si adesea chiar 25 murii monastirii, intar4ii inarmali ca o fortdreaVa, inlesneau cálu- gArilor p'astrareaanticialilor,adunatei mostenite din generaTie in genera-cie, si care usor s'ar fi pierdut, pentru cea mai mare parte, in 1m:smile particularilor. In asa chip, monastirile deveneau pinaco- tecei cartofilace ale timpului. Astazi, dui:A ce faza cea stràlucitá a SO istoriei lor a apus de mult, inlocuindu-se prin faza trândàviei, mii de erudiIi räscolesc in toate unghiurile Europei locasurile, ate au mai ramas din trecut, scoland la lumin'a de sub oborocul decâdinii ici un uric, schimband prin cuprinsul sau faIa istorieilocale;colo o icoand, purtând numele vreunui uitat maestro ; mai departe vr'o 85 sculptura ; sau un port strabun; sau o mosaica ;etc., etc. Uncle asa cercetari monastice sunt cu atat mai neaparate si mai grabnice, csa nedemnii urmasi ai Tomilor d'Aquino cam invdlesc masline intr'o

PAMFLETE $1 CRONICI 89

glosa virgiliana, astup o butelca cu vr'un fragment din Tit-Livie,sau zugravesc vr'un dant Dunstan, cum strange cu cle0ele nasul dracului, deasupra unui fresco de a lui Rafael. Numai hrisoavele 0-au pastrat oarecum prelul in parerea materia1i0ilor monaci ; ele privese 5 la mo0i, la danii, la nu-tin-P... D-I Cogalniceanu In Archiva Ronutneascri §i d-1 Odobeseu In Re- vista Rorndnei au prezentat Cate un specimen despre ceea ce se poate culege de prin monastirile romane, 0 In Moldova, 0 in Muntenia, in privinta arheologica ; dar mai mult ramane de facut de acum Inainte! 10 Uricele domne0i, aflatoare pe la monastirile noastre, sunt nenumarate. 0 mare parte din ele am cunoscut de pe copiile Arhivei Sta- tului din Ia0, prescriind pentru mine peste patruzeci de documente numai dela Stefan cel Mare ! Din sfera epigrafica, inscrimille monastirii Putna sunt de znult descrise, de0 inteun mod gre0t, din cauza 15 necunwintii limbii slave. La monastirea Tazlaul atrag atenlia arheo- logului portretele lui Stefan cel Mare cu doamna sa Maria, al lui Bogdan cel Grozav, etc. ;arhitectura unor vechi ornamente, inscripVile de pe pietre ; 0 altele. In Bistrila rama0lele epigrafice sunt 0 mai numeroase. Aci mai afla/i chipurile lui Roman Voda tatal lui Alesandru 20 cel Bun, al lui Petru Rare§, al doamnei Elena ... La Neal% yeti vedea evanghelii legate In argint tocmai din inceputul secolului XV, sfe§- nice, pahare 0 vase din epoca marelui Stefan, portretul letopiselului Urechea, al teologului Grigore Tamblac, almitropolitului Teoctist. Oare gasiti ceva asemenea In Varaticul d-lui Ionescu? Nu cumva 25 Insemn'atatea istoric'd a acestei monastiri se rrifirgine9te In cele enumerate de maica Epistimia Hagiu: 4 biserici, 7 clopote, 300 chilli*, 700 calugarile, 12 mo0i 0 13.000 galbini venit? A§a dar putem zice, färà fria de pAcat, cum ca, din toate punctele de vedere, cele douil sau trei publicacii varatice ale vechiului re- 30 dactor al Tribunei Rometne, ca Vi cele multe de acum lnainte, au o insemnatate istorica mai mult decat Indoielnic6. Nici filosofia istoriei române, nici literatura pamfinteank nici arheologia noastrà, nu cist§tig nimic de dorit din aceste o Vieli 0, 4 Istorii *,t(Talpe *, etc., ale d-lui Ionescu ; 0 oricine va voi sa §tie Mai de aproape ceea ce-i Varaticul, 35 catà mai bine sa recurg4 la urmatoarea scurtà descriere, publicatá

90 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

an de pgrintele Musceleanu, carele aratä adevArul, macar cli vorbe§te tocmai Inteun Calendar:

sAceasta monastire este numai de 56 ani; claca va fi fost alta mai dinainte, n'am putut descoperi, din cauza a varsta Inaintata, In care 5 se &este Superioara, face ca administrarea sa fie deranjati. Inscriplia urmatoare se gfisested'asupra usii, de unde am copiat-o la 31. Iu lie. f La anul 1807, s'azidit aceasta sfanta si Dumnezeiasca biserica ce se praznueste hramul AdormireaMaiceiDomnului, prin osardia si ostenealasfinciilorsale a Prea-cuviosului si Duhovnicului nostru pale rinte Iosif Eroshimonahul, s'a Cuviosiei saleShimonahiei Olimpiada. Iar cea intae cheltuiala a fost de la Maicele Sf. Locas, al doilea a iubitorilor de D-zeu miluitori, si cea intae ctitora Sfincia sa maica Elencu Pa lade, care inzestrare este mai mult dela D-ii, daruind patru mosii, si anume: Balilestii, Cleja, Zarnestii, Peresaniicualaturatele Orli, 15 si Shimonahia ElisavetaBals ctitora a daruit mosia Vulturesti; cu alfituratele parli, si indestule odoare Sfintei biserici a facut impreuna cu fii sfinciisale. Iara meremetul inoirii bisericii, atat in launtra cat si pe din-afara, este cheltuiala iubitorilor de D-zeu bine-facatori ctitori si a raposatului mare Sca lam (se vede cii a vrut sa zica Scarlat dar 20 nu s'a putut descifra) Pa lade, precat si a raposatei Shimonahii Fe- vronia... si sfintei M-te, toates'ausavarsit tot in zilele sfincii sale Olimpiada stariceisfinteimonastiri Varaticul, 1841, Oct. 20. Am zis, ca batranecasiprivilejul nasterii superioarei au molesit adrnini- stralia ;aceasta este adevarat, si ca sfi probez ma simc dator a insemna 25 urmatoarele linii: Vrand a vedea, ca la toate monastirile ce vizitasem pan'aci, odoarelecele mai frumoase (de va fi avand) cu care se or- neaza biserica pe serbari mari, nu s'a putut gasi cheile!!! Crezand (si aceasta credinp este adevarat racionala), ca la un stare% si stareca trebue siifie usa deschisa pentru toci si la mice timp, am cerut sa vi- al zitam pe superioarfi: ni s'a raspuns dupa un moment, ca maica se ga- teste de masa; la acest raspuns am fost curios ca sa stiu ca ce persoani este superioara: mi s'a raspuns ca este cucoana si se numeste Efrosina Laza. Dupa o oara si mai bine a trimis ca sa ni se spue ca are timp c a ail ne primeasca, si ca este la cafeaua dupa masa; insa pentru noi erea 35 tarziu.i aicicasi la Agapia sunt cele mai multe maici de familie, care trfiesc de la sine si. in lux*. Acei cari au auzit nu tocmai de mult discursul de deschidere al d-lui Ionescu, ca profesor de istorie universala la facultatea filosofica din municipiul Esului, vor pricepe foarte lesne, si numai eisinguri

PAMFLETE $1 CRONICI 91

vor pricepe, ceea ce vrea sa zica t insemnatatea istorica* In graiul d-sale. D-1 Ionescu zise atunci intre altele, fara ca sa zambeasca macar: t E absurdd parerea acelor ce pretind ca istoria trebue sa fiene- partinitoare *. Eu aunt martor ocular ci auricular, cum caabsur- 5 ditatea # a iecit In adevar din gura profesorului. Prin urmare, dupre propria teorie a d-sale, istoria ffind de dritu supusa partinirii, ci partinirea ffind necesarminte lucrul cel mai individual In lume, apoi 4 insemnatatea istorica * se traduce altfel prin o insematate indipi- duald. Varaticul e insemnat pentru pfirtinirea d-lui Ionescu; deci, 10 el poseda o insemnatate istorica. BagaTi seama, ca discursul profesorului nostru, oricat de des-cusut, a fost nu zic 0 Inleles*, ci aplauzit; ma tem ca ci el a avut o Insemnatate istorica' pentru partinirea ascultatorilor !Ce-i dreptul, Intrucat se atinge de aplauze, pas grand' chose! apoi Ecenii noctri au nicte palme pe cat se poate de inte- 15 leginii 1 Iarna aplauzele pune sangele In circulalie ci Inctilzesc mainile ; vara ele fac vant ci produc raeoare. Ce egoism din partea ascultatorilor ! E curios a vedea, cum batuta din palme celebritate ctiinIifica a oratorilor noctri ex cathedra se intuneca ci dispare nitel-nilel, de Indati 20 ce le vine In cap nenorocita, vreau sa zic mantuitoarea idee de a pune mana pe condeiu. Iata, bunaoara, d-1 Alexandrescu, hotarindu-se a da publicului un specimen tipdrit despre cunoctirgele sale literare, in loc de a se margini in sfera farselor ca 4 BRIO znortului # sau ca Bon- darul din 4 Zimbrul ci Vulturul*, traduce In versuri ceva din Juvenal 25 in modul urznator:

Pururea tot asculta-voi? Si nu replic niciodata, D'a lui Codru regusitul, Tezaida, asurzit?. ,. D'aici lacrimi si mania! L'aste deci tu te gandeste Pang ce semnalul Strica de trompeta nu s'a dat. 30 Casca and copere capul, de cait timp nu mai este, In Flaminea si Latina cenusa ce oditmeste. Contra ei sa cerc eu dara ce-adevaruri se 'nvoeste ! *

Iata, inceputornica matemd (udftia) d-nii Maiorescu-Teodori-Mdr- zescu, scriu faimoasa kr adresa din 18 Aprilie ! Iata d-1 Ionescu,foarte

92 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

hazliu in publicismul ne9tiinlific al Tribunei Romdne,4mare§te numele nemuritoarei Olimpiade !.i apoi sa vezi cat de tare se supärä d-lor and le vorbe§ti verde In ochi! D-1 Alexandrescu te sdrobe§te In cursul d-sale! D-I Maiorescu, ale chrui baze teoretice, iubesc a fi 5 drept, dau o frumoas& speran0 pentru viitor 0 care, prin urmare, formeaz& ca o exceplie In mijlocul celorlal%i, te ucidei d-lui, Fin imitalie, In cursul d-sale ! D-I Ionescu te crupi In clasa ; dar te atacfi intainindn-te cumva In vreo locanta, ceea ce mi s'a intamplat i mie... de0 m'a ferit stantul de a fi ca zeul Canop din Egipt, care se reprezinta 10 In forma unui cru§on de here...

GAMENUL DE PARIS 1) Gamenul de Paris se reprezinth de atatea ori0cu atata succes de Societatea Dramatic& din Bucure§ti, incat ar merita de a fi jucat 0 la Peking, dac& teatrurile chineze, mai pulin progresiste cleat scena romanfi, n'ar persista cu InclipAlanare de a respinge orice pies& tradus5, is fie cat de bunk mu4umindu-se cu repertoriul national, fie cettde r&u. Dar comedia, de care vorbim aci, e nu numai strAing, ci mai are o calitate, pe care Chinezii nu o vor putea Inlelege niciodata: ea este compus6 de doi autori, adicEt se aseamanh cu o cas6 planuità de doi arhitecli, cu un pod facut de doi ingineri, cu o corabie povaluita. de 20 doi carmaci. La noi, in China, se admite numai doar un plug, tras de doi boi ; cfici, In asemenea caz, amandoi colaboratorii ascultà, cu cea mai oarbA supunere, biciul unui director numit plugar, Incat s'ar puteazice ca acesta este tmicul autor al brazduirii: me§tepigul de a se asocia 25 doi literati, pentru a seri o singur& piesa, e cu totul necunoscut Chi- nezilor, pe cand In Europa se intampla, cateodat5, ca zece pretin0 barbati de geniu sä coopereze la na§terea unei pagini.

1)Satyrul, Nr. 2, 13 Februarie 1866. Cronica publicata sub pseudonimul Puang-Hon-Ki.

PAMFLETE sI CRONICI 93

Acesta este rezultatul principiului economico-politic de Asociapune: asociatiune Intre cismari, asociatiune /litre brutari, asociapune Imre hornari, asociatiune /litre tipografi... de ce dara sa nu fie sio asociatiune Intre romancieri sau Imre autori de comedic? 5 Ziare, redijate de mai multi, s'au vazut si in China, unde bunk- oar& Gazeta numita Imperialii exista de doua sute de ani, trecand prin raii de redacPuni succesive. Dar se stie, ca un ziar este cu atilt mai bun, cu cat e mai variat In toate, In idee, In sujete, In stiluri, 'Ana 0 in puncte de vedere ; precum e, de pilda, Times-ul englezesc, cel mai io celebru jurnal In Europa, demn rival cu Gazeta Imperial& dela Peking, -0 in care, asupra aceleiasi materie si In aceeasi zi gasiti opiniuni pentru si contra. Un roman o drama, o comedie, a fie oare tot a§a? E de mirare, ca, Oa acuma, cu toata faima teoriilor economico- politice, nu s'au vazut Inca doi poeti asociandu-se pentru a face o 15 singura poema, desi poema este si ea, In esenta, nu alta decat un ro- maw; sau o comedie sau o drama versificatii. De ce oare aceasta ex- ceptie? Daca unitatea de conceptiune 0 de executiune se cere dela o poema, apoi neaparat cata sa se ceara si dela un roman.; sau dela o piesa teatrala. Daca acea unitate e de prisos In roman% sau In piesfi 20 de teatru, atunci nu intelegem pentru ce ea sa nu fie tot asa de prisos In poema. Bazandu-ne dar pe principiul de asociatiune, noi speram si ne mangaem Ca peste putin timp literatura europeana va produce un Child-Harold sau un Faust, scris de cate o companie de zece poeti. S'apoi autorii, astfel asociati, nu e necesitate sa fie compatriop ;

25 iara progresul credem ca va mai face in curand ca ei sa nu fie datori nici macar de a seri opera comuna toti inteo singura limba: poema, ce o asteptam noi dela geniul asociaPunii, va putea fi eompusadin douazeci si cinci capitole In douazeci si cinci diferite limbi: un capitol en- glezeste, un altul frantuze§te, de aci nemteste, si asa mai departe. so Eu unul ma propun, de pe acum, de a scri un capitol in limba chineza, iar colegul meu San-huang-ki, poet distins, nascut la Si-dsang, In partea sudica a Chinei, va putea procura un alt capitol Inlimba ti- betana, pe care 11 va citi cu placere venerabilul Dalai-Lama. Gamenul de Paris fu compus, din nenorocire, numai /n limba 35 franceza, desi unul din autori e Olandez. Zic din nenorocire, cAci, daca

94 SCRIERI LITERARE, MORALE RI POLITICE

d-1 Van der Burch ar fi scris partea sa din comedic in limba olandezh, iar celalalt autor, d-1 Bayard, in limba francezà, atunci lectorii lipsiti de cuno9tinta uneia din aceste limbi n'ar fi in stare de a constata ca piesa nu are unitate de directiune. 5 Autorii asociati 10 propuserA de erou pe un gamen, adicrt pe un 9trengar parizian, precum arata insu0 titlul comediei. In adevar, in actul I, acest personagiu e principal: nimic nu-1 intunec6. In actul II insa apare deodatfi pe scenti un alt personagiu, un general, de care nici nu se viseaza in actul I 0 carele, cu toate astea, ia thqte propor- 10 tiuni atilt de gigantice, bleat, la sffir9itu1 piesei, nimeni nuli mai bate capul cu bietul gamen. Sli ii scris comedia un singur autor, ori cat de stfingaciu, e sigur at nu va intimpina aceastfi sublim6 de: armonie. Dar cine e gamenul? cine e generalul? vor intreba aceia cari n'a 15 putut vedea piesa ; 0 aunt cam multi, din cauza micimii teatrulu. Bossel, unde abia incap teatrofilii nenati din Bucure9ti, 0, prin urmare, nu vor Incripea niciodatä teatrofilii romani din Bucure9ti, pre- supunandu-se, fire9te, a Bucure9titi1 este un oraromânesc, iar nu nemtesc. Pentru a rttspunde la intrebare, vom da o scurat expozi- 20 zitiune a piesei. Ilustrul satiric in antereu, d-1 BAlâcescu, descrie in uringtorul mod felurimea sujetelor teatrale: Asta, vezi, este teatrul, Aci afli lucruri maH; 25 Cum a baut impAratul, Cum s'au certat doi m'agari; Fetele cum sa iubeascd, Flacaii iarri0 mereu Cum sä le tot amAgeaseä: 30 Ia-ti caciula, fatul meu!* Sujetul Gamenului de Paris nefiind nici impâratii, nici mrtgarii; urmeazrt dara dela sine9i, a trebue A fie fetele §i fldatii. Fiul unui general in9aIA, dui:4 mai multe marafeturi, pe sora unui gamen; gamenul, fratele surorei sale,se plfinge, duph mai multe

PAMFLETE tg CRONICI 95 marafeturi, la gneralul, tatrd fiului sew ; si, in fine, iarasi dup 5. mai multe marafeturi, generalul ajunge a insoTi pe fiul sAu cu sora gamenului. Aceasta este expoziOunea piesei, in care, ca personagii de tot secundare, apare matusa gamenului, un amic al matusei gamenului si o cumnata a generalului. Scena se petrece in Fran-ca, pulin dupa epoca marelui Napoleon. Dupa ce aprquiram piesa, ne vine scum randul de a aprelui jocul actorilor... Iertare! In Romania actori nu sunt: sunt numai artisti dramatici; precum nu aunt amploiali, ci numai functionari; precum nu sunt oameni invii-caTi, ci numai doctori; precum nu sunt femei, ei numai doamne; precum nu sunt cetateni, ci numai patrioli; precum... precum... in sfarsit, asa este Romania! Astfel, artistii dramatici, cari au jucat in piesa, supusti analizei noastre, aunt d-1 Mihail Pascaly gamenul, d-1 Stefan Velescu generalul, d-na Matilda Pascaly sora gamenului, d-1 VlAdicescu amicul mAtusei gamenului, adicA a d-nei Flechtenmacher; d-1 Velescu cel mic fiul generalului si d-na Dumitreasca cumnata generalului; sapte artisti dramatici, precum ereau sapte intelemi in Grecia, pe &and Grecia mai avea Inca inIelepli. SA nu VA inchipuili insa, ca teatrul Bossel fu totdeauna atat de complect: d-1 Stefan Velescu este pentru el o achisiOune noutt, pro- venitA din o pierdere veche a teatrului eel mare. DupA mai multe luni de neactivitate voluntark motivatii prin cunoscuta exactitate a d-lui Millo de a nu plati lefurile trupei sale, d-1 Stefan Velescu, oftand dupa succese de scenA, cu cari nu e de mirare ctt se deprinsese, veni sA con- tribue prin jocul sau la splendoarea teatrului Bossel. In Gamenul de Paris, d-lui debutA pentru prima oarA de 'naintea unui public cu totul diferit de musterii d-lui Millo. Il felicittim din toata inima pentru aceastA frumoasa hotarire, care nu va intarzia de a-i face amici pe toIi amicii nostri... dela Peking. D-1 Pascaly si d-1 Velescu, un Mihai §ii un $telan, intrecandu-se, care de care, sub aceleasi steaguri! D-1 Pascaly avand generozitatea de a se face gamen, numai pentru a procura d-lui Velescu ocaziunea de a fi general! Suntem entusiasmati, de si entusiasmul nu este toemai in caracterul Chinezilor.

96 SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE

Unora se pfirucfi d-1 Pascaly e cam biltrAn pentru a 9trenggri, fie macar 9i pe seen& ; dar acest mic defect, de care bucuros ar voi sa scape insu0 d-lui, fu ifiscumparat pe deplin, nu atAt prin briciul bar- bierului, cat prin o agerime de iniparii o vivacitate de limba mai

ss mult decfit admirabile. D-1 Pascaly &Area In dreapta 9.1 in stAnga, pe mese 9.1 pe scaune, vorbea,ipai striga cu atAta repeziciune, incAt nu Ifi'sa publicului nici chiar timpul sa-1 admire. Aceasta, credem cfi numai aceasta fu cauza, cfi gamenul placu mai pulin decAt generalul. D-1 Velescu din contra, jucAnd un personagiu batrAni paralitic, 10 la fiecare pas 0 la fiecare cuvAnt Ii atedgea aplauzele cele mai ru- megate ; caci pasul urmi batrAn, duprt calculele matematicului englez Wallis, dureaz5 treizeci 9i doufi de secunde, iar cuvAntul unui paralitic se trAgfineazil secunde dougzeci 9.1 una 9i jumatate; astfel cà d-1 Pascaly facea giurul scenei 9i recita o pagina intreagà, pAna ce isd-1 Velescu mi9ca picioruli deschidea gura. Am auzit Francezi extaziaIi de 'naintea jocului d-lui Velescu§i repetAnd cu mulIumire: laiatfi tipul unui adeviirat general! 0. Air auzit cu neincredere: 0 nu vazuram niciodatfi un asemenea general! Pe semne generalii romAni nu sunt nici bfitrAni nici paralitica 20 a9a credem noi, de0 suntem de prea pqin timp in aceastä %ark pentru ca sa ne fi putut incredima intr'un mod pozitiv. Tot ce ne permitem pentru astfidatfi, este de a intreba pe d-1 Velescu, daa d-lui ar fi in stare de a se juca tot a9a de bine pe un general roman? Chestiunea e foarte serioasà; cfici avuram ocaziuni de a observe, ca RomAnii, 25 in toate privin%ele, cunosc de minune universul intreg, afarri numai de propria lor Tara. Vom trece acum de tot pe scurt jocul celorla4i arti9ti dramatici. Mai IntAiu de toate, d-na Matilda Pascaly avu un rol prea ne- insemnat in proporliune cu frumosul sfiu talent. Nu ne-am fi mirat so de loc SA-1 fi jucat chiar rfiu, cfici: Qui brille au premier rang, S'éclipse au second D-1 VlAdicescu fu secondat prea bine de o imenstt umbrela, de care nu se despanea: felicitaIiunile noastre privesc pe amAndoi deo potrivrt.

PAMPLETE g CRONICI 97

D-1 Velescu cel mic are nevoie de multa staruinla pentru ca sa poata deveni vreodata Velescu cel mare. D-na Dumitreasca agteptam cu nerabdare anul nou cel mai apropiat, pentru a-i dori d-ei in viitor succes in roluri aristocratice. 6 D-na Flechtenmacher, din contra, se bucura de privilegiul, foarte rar in lumea artistica, de a juca bine in toate rolurile, fara excepliune : tanara sau batrana, subreta sau cocoana, matuge sau nepoaa A proposit de d-na Flechtenmacher, aflam cu placerea cea mai vie, ca acel gingag catelug, ce Meuse furori in piesa Iacleful a d-lui to Pantazi, se numegte Azor gi are avantajul de a fi proprietatea acestei admirabile artiste: apoi mai zica cineva Ca gcoala nu face mult!

ZIARELE IN ROMANIA 1)

Voind cineva a scrie istoria literaturii romane moderne, ceea ce imeni n'a voit 'Ana acuma, ar fi silit a o Imp-L.0 in trei ramure de J intindere foarte inegala: opere originale, tradugiuni gi ziare. Operele originale sunt atat de puline, gi chiar acele ce exist& sunt atat de banuite, incat Romanii cei seriogi recunosc cu durere ca ori- ginalitatea este mai mult o dorin-ca, cleat o realitate in literatura zisa nalionala. Noi fried am reugit a descoperi cateva opere romane adevarat originale, dar ele sunt compuse de co.rani, adica de nigte oa- 20 meni, cari negtiind carte, sunt pu§i in imposibilitate de a traduce: acele opere se numesc cdntece §i basme. Traductiunile sunt cu atat mai numeroase in limba romana, cu cat ele cuprind nu numai traducerile cele marturisite pe titlu, ci mai imbraligeaza aproape totalitatea operelor aga numite originale ;caci 25 traducatorii din aceasta laid de cele mai multe ori se feresc, cu un fel de antipatie, de a zice ca traduc: ei localizeazd, imiteazd sau pre- lucreazd. 1) Satyrul, Nr. 9, 3 April '1866, semnat Wang-Pon-Ki; reprodus fu Familia din 25 Aprilie 1871, p. 200-201.

98 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Dar partea cea mai ponderoasa a literaturii romane sunt ziarele. Ziarele nu sunt nici opere originale, nici traducliuni, ci o specie de condi* In care un om, numit publicist, Inscrie in ordinea zilelor, dar fara ordine de materie, tot ce aude, tot ce vede, tot ce i se pare 5 ca a vazut sau a auzit, 0 In fine tot ce-i vine In cap! Aceasta ramura de literatura e cea mai raspanditä 0 cea mai gustatA In Romania. Pentru a seri o opera originala, un om, fie macar 0 un Roman, are trebuinIa de InvaIatura, de spirit, de meditaliuni, de rabdare. Pentru a putea traduce, el are nevoie de a cunoa9te cu perfeclie limba sa pro- io prie 0 limba straina, din care traduce. Pentru a fi ziarist sau, cum se zice, publicist, Romanul nu are zor de nimic, nici chiar de gramatica! Tot ce-i trebuie sunt ochi, sunt urechi, urechi cu cat mai mari cu atilt mai bine, 0 o capatana in tucelesul material al cuvantului, adica un organ comun tuturor animalelor, 0 in interiorul caruia se opereaza, 15 Inteun mod confuz, oarecari asociqiuni de idei. A Oi sa scrii, nu stria.; dar nu e de prima necesitate: ziaristul roman prelera a dicta, din data celi poate procura un secretar, iar pentru a dicta ajunge a avea o gura. Dar aceste avantagii nu sunt singure 0 nu sunt cele principale. Pe cand autorul unei opere originale vorbeOe numai in propriul 20 sail nume; pe and traducatorul vorbeoe numai in numele unui autor strain; publicistul, chiar cel mai de pe urine', declamift totdeauna In numele -prii Intregi, zicandu-se a fi expresia cea mai complecta a naVunii.i sa observa/i bine, cà nimeni nu-1 poate desminIi In aceasta privin-ca, afara numai de un alt publicist ; caci nimeni altul nu poseda 2.5 mandatul de reprezentant al tuturor acelorace nici nu-1 cunosc, nici nu 1-au vazut, nici n'au vorbit cu dansul, nici n'au auzit poate de numele lui! Alt avantagiu nu mai puIin pretenlios este privelegiul ce au zia- ri0ii romani de a schimba pe toata ziva ceea ce se numeoe principii. so A fi ziarist, este a fi acela0 om In cursul unei singure zile; cad cuvantul ziar se trage din cuvântul zi. Din data Irma ce a trecut o noapte la mijloc, ziaristul schimbà fele: ceea ce ieri a fost alb, devine negru; da se preface In nu, marele Cuza se transforma In tiranul Cuza, ilustrul Cogalniceanu se transfigureaza In tradatorul Cogalniceanu... 35 0 noapte la mijloc, nu mai mult!

PAMFLETEI CRONICI 99

Cateodata publicistul stigmatizeaza, n termeni fulgeratori, demorali- zarea %rii, corupOunea funclionarilor, abuzurile administraliunii, etc., etc. Cetindu-1, ai crede ca vorbe§te un Caton, ca auzi pe un Socrat, ca vezi pe un Brutu. Desamage§te-te ! Ziaristul nostru el 1118110 e inno-

5 roiat in viiuri, e scaldat in corumiune, e innecat in abuzuril Ce vreli! intre drepturile, cuprinse in calitatea de publicist, se numári acela de a cere ca a1ii sfie buni, fara ca sa fim buni noiInOne. Ap dark jurnalistul, numai jurnalistul, se bucura in Romania de prerogativul de a nu ;ti nimic, de a vorbi verzii uscate in numele 10 tarii, de a nu avea principii, sau mai bine, de a le avea prea multe; 0, in fine, de a predica moralitatea de pe InsA0 tribunaimoralita/ii! Acesta e tipul publicistului roman. Sunt excepTiuni, dar excepliunile nu stint reguli ;i chiar excepliunile, eke ne intampina aci, nu ni se par a fi destul de sigure. Se intampla, buniwark cate un jurnalist 15 moral, dar ce folos ! er nu §-tie carte. Se intampla, pe de alta parte, ate un jurnalist me§ter de a seri, dar Fara cea mai mica autoritate morala. Se mai intampla cite un jurnalist cu principii nestramutate, dar vai!-acele principii sunt nestramutate numai In rataciri. Cat prive§te sacramentalul obiceiu de a indruga in0ra-te-margärite In numele 20 naiunui, o ! in aceasta privintv putem garanta, ca nu ye-V. gasiin Romania nicio exceplie. Dar dupa aceasta caracteristica generala, cata sa adaugam cateva detalii de nuanca, ce nu vor fi fara interes pentru lectorii no9tri din China. Sub denumirea de ziarist se inleleg nu numai directorii, re- 25 dactoriii colaboratorii ziarelor, ci Inca proprietariii amatorii, doua graduri inferioare, de o mare importanla sociala. Proprietarul ziarului, and nu Intrunqte cu aceasta calitate vreuna din celelalte calitati din ierarhia publicismului, e un simplu sac din care iese banii n care intra bani. De cele mai multe ori, el este 30 vreun fost negulator de comestibile solide sau lichide, care avusese nenorocirea de a crede ca In tam romaneasca cele de hrana spirituala se vand mai bine cleat cele de hrana materiala. Vazandu-se mai la urma In§elat in calculele sale, Incrediqandu-se ca publicului nu-i e foame nicisete de ziare,isimpndu-se pe calea ruinei;acest 35 proprietar ajunge, pe la sfar0t,alicauta mantuirea financial% unind_

100 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

editarea ziarului cu vre-o alta meserie mai lucrativa: de pildfi, cu acea de camatar. Ve-0 intreba insa, de ce el nu se lapada cu totul de publicism? Ei bine, e imposibil! Amorul de glorie este mai puternic deck judecata cea sanatoasa. E dulce a putea zice onorabilul burghez: 5 0 sunt 0 eu un ziarist *. Amator este oricine a scris vreodata un singur articola de zece randuri inteun ziaraoarecare. Acele zece randuri li procura pentru totdeauna titlul onorific de publicist. Din acea zi, incetand de a fi un simplu muritor, el incepe a line capul sus, incepe a vorbi mai tra- 10 ganat, incepe a gesticula cu demnitatea unui tenor dela Opera, 0 toate disputele sale cu adversarii politici, din saloane sau de prin cafenele,incheieneaparatcuaceastasonora fraza:orlomnule, am desvoltat pe larg ideile mele in numarulcutare dinziarul cutare, in coloana cutare*. A raspunde unui asemenea ziaristca ls n'aIicititarticolul sau, este a comite o crima de les-majestate. Pentruanu va atrage mania acestui gigantalpublicismului, d-voastra preferili mai bine a-i spune ca ali citit faimosul articol de doua ori. Atunci publicistul nostru va zambe§te cu un aer de inalta satisfac-ciune ; 0 trece la alIii, pentru a-i intreba 0 pe aceia, 20 daca au avut placerea de a citi numdrul cutare din ziarul cutare, in coloana cutare. . . Dupace v'am recomandat interesanta persoana a ziaristului roman din diferite puncturi de vedere, imi ramane a va introduce, iubiVlor compatrio0 Chinezi, in fabrica in care se elaboreaza 25 cuprinsul cel cotidian, ebdomadar, sau de treiori pe saptamana al unui ziar. Cand publicistul are o casa, atunci cabinetul sau de lucru prezinta o lunga masa in mijlocul apartamentului, incarcata de hartie, condeie, calimari, 0 cateva flori, dar nicio carte pe masa sau in re- SO stul odaii, afara numai doara de diclionarele lui Bouillet, in care se margine0e biblioteca unui ziarist ce se respecta. Mobilarea casei e extrema: sau foarte simpla, de lemn prost 0 tap4ata cu o stota anonima, sau foarte pompoasa, bunaoara ceva in gustul oriental, cu di- vanuri turce0i, cu covoare persiane, cu perdele de adamasc, cu antice 35 aruncate in toate col-Nrile. In genere, un ziarist roman s'ar crede

PAMPLETE SI CRONICI 101

nedemn de a conduce opiniunea publicA, clack' s'ar Iineape o cale de mijloc, nici prea-prea nici foarte-foarte. Gaud publicistul n'are cask atunci el lucreazA in redactie, adica inteo intunecoasa camera din Pasagiu, unde se primesc abonamentele 5 91 se face expedi-cia. 0 masa acoperitA cu un postav patatca o piele de tigru; un dulap de lemn alb, In care se lin numerele ziarului;un scaun sau doua, 0 trei halbe cu bere, prezinta tabloul cel mai corn- plea al acestui apartament. Publicistul, atat acel cu cash, precum 0 cel WA casa, iar mai ales to acest din urma, nu e niciodata singur. Amicii politici 11 InconjoarA totdeauna, fumand, vorbind, strigand 0 certandu-se, pe cand el, ca un al doilea Cesar, aruncat in acest chaos de voci, rAspunde unora, IntreabA pe aliii §i, totdeodata, scrie repista. Revista este de doua feluri: interioarei 0 exterioarli. Revista exterioarA cuprinde traducerea 15 unor pasagii descusute din ziare franceze, despre tot ce s'a petrecut in Paris, in Londra sau In Peking, nu mai departe deck cu fase luni inainte. Revista interioara nu cuprinde niciodata altceva, afara numai de o umflata frazeologie asupra uneia din aceste doted teme, dupa imprejurari:o guvernul e excelent* sau 4 guvernul e abominabil ft. 20 Ambele reviste ocuph prima pagina a ziarului. VA puteli imagina restul! Ce e nu mai pulin remarcabil, este indiferenua q.efului redacuiunii pentru articolii ce i se trimit de aiurea 0 cari ocupa in ziar paginele a doua 0 a treia. Fie articolul cat de sec, cat de eau scris, cat de ab- 25 surd, el e primit cu brauele deschise 0 se public& indata, cea dintai grijA a unui bun ziarist ffind de a umple ziarul! lath' de ce pagina a patra, destinatA pentru anunciuri, e totdeauna cea mai solida in ziarele romane ! Am maiputea spunemulte, foarte multe,dar ne lipse9te 30 spaliul.Suntem muluumiui,daca ne-am implini macar peju- matate scopul de a cantAri greutaiea organelor opiniunii publice In Romania.

102 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

AMORUL IN CRONICELE ROMANE 1) Sunt frumoase cronicele romane! Ele ne stramuta in timpii lui Mircea 0 Stefan, pentru cari e prea mic chiar epitetul de 5 cei mari*; ele ne pun faIa 'n fa-Va cu Tepe§, Rare§, Ion-Voda, Mihaiu... Ce Ro- mani, o Doamne! Ai crede a in vinele lor curgea un alt sange, ca 5 braIele lor erau de alt os, ca inimele lor framantau acel teribil element, care asvarla fulgere 0 sgudue pämantul in temeliile sale. Suntem fii ai lor, o §-Liu; dara de cele mai multe ori, vai! fiii nu mooenesc decat numele parin-cilor. Cand citesc 0 recitesc, cu o voace tremuranda de emoliune, cu 10 pieptul dilatat de o mandrie cu atat mai vie cu cat ea este mai trecatoare ; and citesc 0 recitesc tablourile, In cari cronicarii ne zugravesc pe un Baiezid, pe un Amurat, pe un Suleiman, fugand 0 umiliIi inaintea armelor române, inzecit mai pulin numeroase... ei bine! atunci ma 'ntreb pe mine insumi cu un fel de ipocondrie nalionala: 15 purtfim numele de Romani, stapânim pamantul Romaniei; de ce dara am cazut a§a de jos? Omul e tare, cand constata factul, cand afirma o stare de lucruri, cand analizeaza ceea ce este sau ceea ce a fost ; dara debila sa inteli- genTa se opinteoe, se clatina, §ovaie§te, din data ce-i abate veleitatea 20 de a patrunde in cauza evenimentelor, adresfinduli cestiunea: de ce? o cestiune, la care o mie de voci sunt totdeauna gata a fa's- punde in o mie de moduri, fara ca din cele o mie de raspunsuri macar unul sa fie adevarat. A§a.. dark fara a ma rataci in labirintul cauzelor, ma mulIumesc 25 a §ti numai atata, ea, dupa exprega poetului: 5 la noi marul e putred 5. Aduc aci cuvintele bardului roman nu din intamplare, ci pentruca lucrul se trece de gluma, cand pana 0 poqii, ace§ti copii fericili ai rfizatoarei iluziuni, aceoi luminqi orbi, cari admira seninul norilor 0 splendoarea nopIii; and 'Ana 0 ei incep a pipai plaga realitalii! 30 Citici insa cronicele romane, 0 veIi afla timpul, and 0 putredul

1) Satyrul, I, Nr. 9; 3 Aprilie 1866, pp. 1-3, semnat Wang-Pon-Ki; republicat In Familia 1869, an. V, pp. 109-110, 121-123.

RAMFLETE s I caoract 103

nostru mar era un adevarat mar domnesc, un mar smaltat din afara cu rumeneala junetii 0 care 'Astra In sinu-i un Ambure vivacesi sanatos ! Totu0, pe langa contrastul, ce am observat Intre sublima bravura a stramo0lori efemeiata moliciune a stranepolilor, mai esteun Mt- ceva, care ma eleotrizeaza tot atat de mult In lectura cronicelor ro- inane: un alt contrast, un contrast mai putin sirntit, fiindca nu este politic, dara nicicum mai pulin desavantajos pentru caracteristica timpului nostru propriu. 10 Cronicarii români cugeta române§te. Teoriile, credin-tele, maximele I or nu sunt transportate pe de-a'ntregul de pe tàrmii Seinei sau ai Tamisei, din Torino sau din Berlin. Asemenea modestei crisalide, care, and vine ziva hotarita, Ii formeaza brillantele sale aripe din sine Insa0, ei meditau, meditau bine 0 profund, fara a lua imprumut sau 15 chiar a fura, ca noi a9tia de azi, aripele de aninatura ale strainilor ! Un individ mare, un geniu fie in resbel, fie In pace, fie in litere; un Bonaparte, un Colbert sau un Shakespeare, este acela carele mo- duleaza, dupa propria inspirwtie, lumea supusa actiunii sale, iara nu devine plecatul serv al acelei lumi. Cum dark* vreti, cum pute.ti pre- 20 tinde, ca sã fie ceva0 dintr'un popor, o adunare de individualitati, in care totul se importa,i nimic, nimic nu e bun pentru exporta-tie? Din litera-tii noqtri moderni, nu numesc pe nimeni, pentru a nu in'A certa cu ponderoasa majoritate, numai aceia au infipt n4te urme solide in cariera lor, cari au putut sa petreacai pe 'n strainatate 25 dara au invatat in vara. Alecsandri, Bolintineanu, Cogalniceanu, Bol liac, C. Rosetti, G. Alexandresco, Negruzzi, nu sunt nici doctori, nici laurewti, nicilieeufiafL Cugetand romaneqte, cronicarii no§tri erau constran0 de a vorbi tot romane§te. Inteligen-ta limpedei naivA, observaVe sigurA si ne- 30 complicata, tablouri siintitei neafectate, o sistemil mai mult inspi- rata de bun sinrc dead combinatA, In fine toate cate nu seaman& de loc nici cu subtilismul german, nici cu volubilitatea francezfi, nici cu flegma engleza ; toate acestea deosibesc 0 pun in relief poporul roman ; toate acestea caracterizeaza, in cugetare 0 In vorba, pe cro- ss nicarii no§tri ; toate acestea ne lipsesc noua, literatilor proaspat rasariti.

104 SCRIERI LITERARE, MORALE st POLITICE

Dela Tisa 'Ana la Marea-Neagra nu se va gasi nici un singur Ro- man, fara distinclie de clash sau de gradul culturei, care A' nu rumege, a§a zicand, invacaturile cronicelor nalionale ;9i nu cumva sà va inchipuiti,ca motivul acestui fact comun ar fi limbagiul gireinesc al s crohicarilor; nu! eaci provoam pe autorii no§tri moderni de a scri intr'un stil cat de Iaranesc, mai taranesc de cum scria u Românul de Duminica *, 0 tot Inca suntem incredinla-ci ca prea puini ii vor in-

telege! VedeIi dark', ca avem mare trebuin-Va de a ne adapa la izvoarele 10 cronicelor romane, cari sunt ca un fel de Karlsbad moral §i intelec- tual, in care ne-am putea auta sänätatea inimii 0 a spiritului, bar- bateasca energiei verdea pricepere a strabunilor ! Dara nici o specie de apfi minerala nu poate vindeca pe un.bolnav necurabil, carele cata sa se multumeasca, daca i s'au mic§orat cat de 15 puTin durerile sau daca a avut noroc de a ch§tiga vreo cateva zile, cateva oare, in procesul cu moartea. Tot a§a nici cronicele române nu ne pot da noua o a doua na§tere, prefacându-ne in oameni din secolul XV sau al XVI: o mica schnteie din acel mare foc, o surcica din acea padure, o picatura din acel fluviu, ne ajunge. 20 Aa dara, cronicele romane ma farmeca prin opoziIia celor pove- stite In ele cu ceea ce se petrece in toate zilele inaintea ochilor mei ; 0acea curioasa opoziiie eu o urmaresc, intrucat imi da mâna, nu numai in respectul razboaielor 0 al limbii, unde lucrul e prea veclerat pentru oricine voevte a-I vedea, cii in mai multe alte privince mai 25 Mid, mai secundare, mai obscure. Bunaoara: care sh fi fost meftefugul dragostei la stfamo0i nomi cei mai de 'ncoace de epoca lui Traian, cari uitasera deja de mult preceptele lui Ovidiu? Cum 10 faceau ei curte? cum petreceau? cum corespundeau? cum vorbeau in romanticele lor intalniri? cum faceau 30 acele juraminte, de cari iubirea nu se 1ipse9te nici chiar la OtentoTi? Nqiunile cele mai brave au fost totdeaunai cele mai amoroase. Mitologia antica ne reprezinta pe zeul Marte prins in lacu zana Vi- nere. Arabiii Normandii, fiii rilor celor mai calduroaseicopiii ghelurilor nordului, cu o mana. supuneau universul, cu cealalta strângea 35 la piept acea ginga§a parte a popoarelor invinse, care nu se plangea

PAMFLETEI CRONICI 105

niciodata de groaza cuceririi. Insu0 Destinul a voit ca femeilor sa le surâza luciul armei, iara ostaplui sa-i eambeasca lauda, ie0ta din guria unei nimfe! Românii au fost odata foarte viteji, cel puIin pe cand se scriau 5 cronicele: urmeaza dara sfififostifoarte amoro0. Din nenorocire, cronicele, preocupate, corpisuflet, de povestirea minuna- telor vitejii ale neamului românesc, se feresc a radica valul de pe misterele vieçei sociale, le dispreluiesc, le cred nedemne de a rlimcinea in pomenire. 10 Doua-trei pasagii, doua-trei cuvinte, scapate nu -tiu cum din fretul obicinuitei serioziati a cronicarilor, sunt tot, aproape tot ce-a ramas asupra intrigelor amoroase la strabunii nqtri; insa acele cAteva fu- gitive menliuni sunt deja deajuns, pentru a ne da o idee despre ceea ce lipse§te. 15 Sub anul 1472 cronicarul poveste§te resbelul intre cei doi domni romfini, Radu-Voda din Iara Româneasca 0 din Moldova Stefan cel Mare. La locul numit Cursul-apei, in judelul Ramnicului, se dete batalia.#De ambe panne se bateau viteje§te*, zice cronicarul. Lupta dura trei zile Inir, Joi, Vinerii Sgmbata, 0 nu se §tia Inca cine va 20 birui, caci se luptau Romfinii cu Românii! In fine, noaptea spre Du- minica Radu-Voda fugi .1a Bucure§ti, 0 se inchise in ceta-Nia ce se mnaiça atunci pe malul Dâmbovilei, acolo unde se afla astazi Curtea cea Veche. Stefan-Voda incongiura castelul0-1lull. Radu-Voda reu0 a scapa peste Dunare. Dar In mttinile invingatorilor cazu doamna 25 lui Radu-Vodai fiica-sa Voich4a. Aceste doua prisoniere de neam domnesc fura conduse la Suceava, in capitala marelui Stefan. De atunci trecura trei ani la mijloc. Deodata, sub anul 1475, cronicarul ne spune catefan-Voda a zidit monastirea SAntul Dimitrie de 'naintea Curçii domne§tii s'a cununat acolo cu Doamna Voich4a, 30 fata lui Radu-Voda, iar pe maica-sa, cu mare cinste o a trimis la bar- batu-sau Radu-Voda la Ieara munteneascaI. Oare pe cine sa nu intereseze a §ti, cum? &And? in ce mod se nascu 0 se desvali acest amor? Nici chiar un Stefan cel Mare, tot Inca nu putea fi scutit de prealabila necesitate de a face 0el o declaratie sen- 35 timentala, de a adresa 0 el iubitei sale vreo cateva vorbedulo,

106 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

de a intAmpina 0 el greutati, cochetarie, amilnari, etc., etc. Dar despreacestea toate cronicarul pastreaza cea znai adânca tacere, mul/umindu-se a menliona numaiceledouapuncturiextreme, alfa 0 omega, inceputul 0 sfar0tu1: captivareaVoichicei, 0 apoi 5 eununia! lush adeseaori lesne se ghicqte ceea ce nu se spune. Amorul lui §tefan-Voda pentru Voichila trebuie safi fost o pasiune prea-violenta, prea-imperioasa, de vreme ce sill pe acest principe diplomat de ali schimba deodata politica, impacându-se cu un inamic atilt de to vechi 0 atilt de inver§unat precum era Radu-Voda. Frumoasa Bucu- re9teanca avu satisfagiunea de a imblAnzi pe un erou, de 'naintea caruia tremurau Turcia, Ungaria qi Polonia ; dar 0 tefan-Voda avu 0 el o satisfacliune nu mai pu/in magulitoare de ali fi cucerit o nevasta nu prin tractate, ci cu sabia in mAnk intocmai precum facuse 15 fundatorul strabunei Rome! Dupa moartealuitefancelMare, urma petron fiu-sau Bogdan-Voda. AscultaIi ce spune cronica despre inceputulacestei domnii: 4 Bogdan-Vodk daca statu domn, trimise solii sai la craiul le§esc, 20 ca sa pofteasca pe sora lui craiu pe Elisabeta ; ci muma lui craiu n'a priimit sa se faca acest lucru 0 pentru logodna a amânat pe alta data. Dar Bogdan-Voda n'a pierdut nadeidea, ca incelegand ca muma fetei 0 a lui craiu a murit, indata a trimis solie, socotind ca dupa moartea batrânei nu va fi eine sa-i stea impotriva ; ci craiul iar a amanat, Ca 25 vedea pe soru-sa ca nu vrea A mearga dupa Bogdan-Voda, caci era prea urit la fala 0 orb de un ochiu. Deci vazând Bogdan- Voda Ca cu bine nu-0 va folosi,socoti sa-0 rascumpere ru9inea sa cu sfinge 0 de arme s'a apucat: a pradat Ieara lqeasca 0 s'a intors inapoi #. 30 lath dark ca in Iliada lui Omer, un resbel din causa unei femei ! 0 ce resbel! De 'n-ai Bogdan-Voda devasteaza Polonia ; apoi Polonii, pentru a nu se recunoa§te biruiIi, navalesc §i ei in Moldova, pustiind-o cu foc 0 sabie; apoi Bogdan-Voda aduna o noua oaste 0 face o noug invazie in Polonia ; apoi Polonii iara0 se intore cu furie asupra Mol- 35 dovei... 0 toate astea, toate astea pentruch lui Bogdan-Voclaii

PAMFLETE 1;31 CRONICI 107

placuse portretul principesei Elisabetai pentrua vroiacu orice pre% atia de femeie pe blonda Poloneza! Precum vede%i, eroismul nu Inceta a fi elementul principal 0pre- domnitor al amoruluii dupa moartea lui Stefancel Mare !Si 5 sa nu WIinchipui/ica numai Domnii se bateaupi-piexpuneau vituca pentru gurila unei frumoase, nu! aceasta era ocaracte- risticagenerala, un obiceiu comun, odatinã sacra, o tradiOune pentruto/iRomanii. Tel maitre, tel valet ; zice proverbul francez. Slugile imiteazape to stapani, supu0i imiteaza pe donmitori. Buni sau rai, eroi sau mo1e0ci, morali sau imorali, principii formeaza un popor bun sau rau, eroic sau mole0t, moral sau imoral. Drept dovada cronicarul poveste§te, cum Moldovenii imitau pe Bogdan-Voda pâni In privino amorului. Ascultall povestirea cea naiva a cronicei sub anul 1509: 15 <

108 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

sri milnuiascli sabia, nu gtia sli biruiasa pe un rival cu arma in mânä ! Amorul se socotea a fi o floare atit de prelioash, inat o dobândeau numai aceia ce-gi puneau in pericol vieala, cari aveau destula inim5. pentru a disprqui moartea. Acesta e adevfiratul amor romfinesc na- 5 lional, dupfi cum 11 descriu cronicele! In celelalte Vari, asa iubea numai noblela, aga iubeau numai cavalerii feodali din evul mediu gi ducesele de prin casteluri; la noi, aga iubea sAteanul cel de pe urnia, lärancula cea mai modesta! 0, fiindcfi nici un om nu poate sit nu iubeascfi sau sá nu fi iubit m6car io odatä in vieala, amorul rficea eroi pe to-ci Romiinii! Dar veni negura fanariotismului, cuprinse orizontul RomAniei 0 ucise acest sublim sentiment, aceastà fecund& legatura intre amor 0 eroism! Läsand la o parte pe cronicarii cei vechi, citili acum cronica lui 15 Neculcea, istoricul cel mai fidel al timpilor de jale 0 de rugine, cfind Grecii din Fanar incepura a mânji tronul lui Drago§ gi al lui Negru Vodà! Cititi pe Neculcea, and va povestegte, bungoarà, cum Domnul Antonie Rosetti, Grec Tarigradean, petrecea zile 0 nopIi cu # Anica, fata cfirciumaresei Archipoalei #... lath Ong unde s'a pogorit amorul 20 sub principii FanarioV, cari dedeau ei exemplul! Romfinii cei vechi Iineau la amor ca la o sculä, ca la un tezaur, ce se plätea foarte scump, câteodata cu pretul vieIii ! Românii cei grecili cump5rau amorul, precum se cumpAra rachiu gi luic5.: de la. cdrciumdreasa Archipoaia... 25 Fanariotismul linu Romfinia asfixiat'a in bralele sale in curs de mai mult de un secol. Dela 1830 incoace el nu mai este; ins& amorul nu mai poate redeveni ceea ce a fost el la stramo0i no§tri: un inspi- rator de eroism, o gcoara de brirbilIie §i de abnegaIiune! Fanario-cii §tiurä a nimici cu fad'acinà tot ce era vechi românesc §i asfazi, când 30 nu mai putem iubi romtine§te, chid nu mai voim a iubi greceste, simIind totugi necesitatea de a iubi, de a iubi intr'un fel, noi am trans- plantat la noi ideile franceze gi iubim frarquzegte...

PAMFLETEI CRONICI 109

TEATRUL ROMAN 1)

Doi literali batrAnii distini, cu cari ne unea leghturileamiciIiei, s'au ocupat cu originile scenei romAne. Rhposatul Filemon desfh§urà in 4 Ciocoii vechisInceputul teatrului bucureptan, pe cAnd celebrul Negruzzi, Inteun articol publicat In 5 ziarul Lumina, descrise, ca un martor ocular, simpatici elocvent, primele Incerchri teatrale de la Iai. Ca sh cunoasch cineva un fluviu, trebuie sh-1 studieze nu numai in cursul sàu, ci mai cu seam& la izvorul de unde Ii ia nWerea: tot Eqa teatrul roman nu se poate aprqui destul de bine, decAt numai prin alaturare Intre ceea ce a fosti ceea ce este. 10 Nu guvernul, ci ni9te simpli particulari au pus piatra de temelie a scenei române: In Moldova venerabilul Asaki, In Tara Romil- neasch neuitatul CAmpineanu. Nu subve4uni de mu de galbeni, ci ni§te modeste colecte cu sfan-cul, au susIinut de 'ntru 'ntAi existen-ca material& a teatrului romAn. 15 Nu edificii pompoase, clhdite pe modelul teatrelor de la Munic sau dela Pqta, ci n4te barace, sau cel mult ni§te salonap improvizate, au servit de piedestal pentru debutul scenei române. Ei bine !fhrh prestigiul protecliunii guvernamentale, ffira sub- venIiuni exagerate, far& zidiri colosale, jeatrul roman de pe la 1830 20 intrecea, din toate punturile de vedere, teatrul nostru de astäzi. Milloi Teodorini, cei mai buni artivti din cAii mai are Inca RomA- nia, s'au format atuncea. Tot atunci s'au format Costache Caragiali, Costache Mihhileanu, Cronibace, Pone, Luchian... 25 i totu0 nimeni n'a auzit ca vreun actor, oricAt de excelent, sh_ fi avut atunci ate 100 sau macar cAte 50 de galbeni pe luna! Care sh fie oare cauzele descrqterii actuale a scenei romfine, de§i au crescut fära comparaIie mijloacele teatrale de totfelul? Nu trebue multh bhtaie de cap spre a descoperi sorgintea räului. 30 Atunci teatrul nostru avea o fcoala 9i Inch ce 9coalfi ! Heliade, Aristia, Alecsandri, Coghlniceanu, Negruzzi, descindeau duph culise-

1) Satyrut, Nr. 14, 10 Mai 1866; semnat Wang-Pon-Ki.

110 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

pentru a explica actorilor raliunea tuturor cuvintelor 0 tuturor mi§- carilor, fineIele 0 delicatelele rolului. Pe de alta parte, interesul ucide arta: atunci ilia interesul nu era mobilul arti9tilor, pe cari ii conducea deocamdata numai amorul 5 propriu, focul juneIei, dorinla de a se distinge. In fine, invidia nu avusese Inca timpul de a se incuiba pe scena. Lipsa completa de §coala, hicloasa lalire a interesului 9i monstrul invidiei, acestea sunt cauzele caderii teatrului roman! Direclia d-lui Matei Mil lo personified aceasta trei elemente de- 10 structive. Artist de geniu pentru comedie bufa, dumnealui reduse la dimen- siunile farsei toata cariera teatrala: poala deveni imposibila. Antreprenor mai pe sus de toate, dumnealui corumpse gustul publicului formand un repertoriu de specula-cie, in fruntea caruia se 15 afla Rosa magica. In sfar0t, gelozia il facu sa neglijeze desvoltarea celorlalIi actori, preferind a se inconjura cu cori§ti 0 cu mediocritati. Cand raul ajunse la culme, urma neaparat o reacIie. D. Pascaly se deslipi 0 organiza un alt teatru in sala Bossel. 20 Piese alese, joc ingrijit, sacrificii morale 0 materiale fura incoronate cu un succes din ce in ce mai simIit. Lovit de opinia publica, d-1 Mil lo pleca steagul. D. Pascaly ramase triumfator pe ruinele Cartagenei. Dar vail din data ce nu mai avu rival, din data ce crezu a fi tare, 25 din data ce se vazu singur, invingatorul dete masca jos, ardtand ca principiile de progres sunt bune de afi§at numai 'Ana a ajunge la scop. Intr'o clipa trupa lui Pascaly incepu a decadea. Piese rele in felul 0 Iadepilui # 10 fficura loc pe scenfi ; actorii se apucara a nu invaIa rolurile, ca in o Visul unui Roman #, iar cat pri- so vqte sacrificiile... au fost sacrificali, in adevar, muzicanIii orche- strei §i sarmanul d-1 Velescu! Chiar in ziva de 11 Februarie, cand toTio Romanii saltau de entu- siasm, fara sa se auza o singura voace materialista, d-1 Pascaly dete o flamboianta petiVe, cerand dela D. Dimitrie Ghica sa-i acorde, pentru 25 exploatare, scena teatrului cel mare.

PADIFLETE 13I CRONICI 1 11

Scoala se stricase, invidia se introdusese, interesul i§i radial. fruntea. Astfel, caderea d-lui Millo, in loc de a fi o binefacere, precumne a§teptam cu toIii, deveni o calamitate. Nu mai era cine sa sileasca prin concurenla pe d-1 Pascaly de a s merge vrand-nevrand pe calea cea mai buna din doua. Teatrul d-lui Pascaly se inrauta/i ; din teatrul d-lui Millo d'abia ramasera ni§te fragmente ciuntite qi desorganizate... ha starea, in care ne aflam astazi §i din care trebue sa ie§im, daca linem la existenta unui teatru nalional. so Ce e de facut ? SA ia guvernul direclia teatrului in regie, ca vamile sau ca tutunul 7 Se §tie, insa, Ca statul pierde, de eke ori ii vine fantezia de a se face speculant ! Sa se dea oare teatrul pe seamad-luiPantazi Ghica, precum 15 avusese dumnealui generozitatea de a o cere prin o petilie foarte eloc- yenta ? Insa nu intelegem atunci, de ce sa nu se dea cu aceea§i raTiune la oriqicare alta persoana ffira cea mai mica experienla de admini- straIie materiala §i morala a unui teatru! Sa se dea d-lui Pascaly? ... despre d-1 Pascaly am vorbit deja. 20 In aceasta situaTie de lucruri se prezinta deodata d-1 Demetriad, solicitAnd dela Comitetul Teatrului, direcIia teatrului. D-1 Demetriad e cunoscut ca un vechiu actor pe de o parte, §i pe de alta parte ca un om ce nu inlelege deloc valoarea euvAntului 0 interes )). 25 Aceasta e mult, dar tot Inca n'ar fi deajuns pentru ea SA ne putem pronunla in favoarea d-lui Demetriad, daca pe laugh' conditiunile, oferite de fo§tii directori de teatru, d-lui n'ar propune mai multe altele, la care nici nu se gandise macar d-1 Pantazi Ghica sau d-1 Pascaly. Anume: 30 1. D-1 Demetriad va depune o garan-cie de 2000 galbeni pe care o va pierde la caz de neimplinirea stipulqiunilor contractului. 2. D-1 Demetriad va angaja pe toIi arti§tii romani cu renume, iar corul va fi compus din elevi §i eleve dela Conservator. 3. D-1 Demetriad va forma o orchestra de 24 arti§ti, sub direc%ia 35 unuia din cei mai buni mat§tri din Bucure§ti.

112 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

4. D-1 Demetriad va aduce, din Fran la sau din Italia, un actor 0o actrica cu experieuca, pentru punerea In scentii montarea pieselor dupa modelul teatrelor celor mari ale Europei. 5. D-1 Demetriad Il va aranja repertorul din piesele cele mai alese 5 franceze, germane, italiene, englezei spaniole, pentru care va çine traducatori special 6. D-1 Demetriad va da premii pentru compoziliuni romane originale, drame sau comedii, introducand totdeodata uzul de a impr- tãipeautori cu 10% din venitul brut al reprezentaIiunii. 10 7. D-1 Demetriad va infiima In teatru ocoala de muzick declama-Pe, dani scrima. 8. D-1 Demetriadya admite un comitet de oameni de litere pentru direcIia morala a teatrului. 9. Stagiunea teatrala va fi de noua luni, din cari doua sevor 15 plati cu gajuri pe jumatate, facandu-se in cursul lor numairepeti/iuni. 10. In fiecare stagiune teatrala se vor da ate trei reprezentaIiuni In folosul art4ti1or imbatraniIi sau infirmi, lipsip de mijloace... Vazand acest program, Satyrul, totdeauna justi totdeauna im- parIial, nu poate a nu susline propunerea d-lui Demetriad.

SENATUL1) 20 edina Camerei din 9 Mai a dovedit ca In Romania nu toate lucrurile noi intampina greutali: nici o saman-ca nu se poate prinde cu atata Inlesnirei Inteun interval de timp atat de scurt, precum s'a inradacinat la noi floarea occidentalà, numita Senat, a carii cultura ne costa vreo cateva milioane Tie an, fara ca sa ne aduca vreun alt 25 toles, afara numai de o podoaba ce trece 0 de un iniros ce se evaporeaza. Disculia nu ajunsese Inca la ruperea targului pentru a seti daca Senatul se va menline sau nu, ceea ce se va decide mai tarziu la desbaterea nouei Constituciuni ;ffind vorba deocamdata numai daca. cuvantul Senat, un simplu cuvant compus din doua silabe, poate so sau nu poate figura in Regulamentul Camerei ;icu toateastea, o lupta, dintru Intai curat gramaticala, deveni atat de crancena, meat 1) Satyrul, Nr. 15/22 Mai 1866; semnat Wang-Pon-Ki.

PAMFLETE SI CRONICI 113

prepdintele Camerei era sa se retrag5, secretarii Camereise §i demisiona- sera deja, 9edii4a Camerei a fost suspendat5, /i se p5.rea cá vezi pe Achivi, pe Danai, §i mai cu seam5. pe Mirmidoni dinaintea murilor Troei ! Cu vai cu chiu Senatul a triumf at, ca prin minune, cu ajutorul 3 unui singur vot :cincizecii nouri plebei au votat contra, iar 9aizeci patricierti, suslinuli de clientii kr, au votat pentru, mare cari patru Ghica, trei Cantacuzini, doi Lahovary, o pereche de tiTu,0 ceilal/i eke unul, Catargiu, Sturdza, Iepureanu, Plagino, Briboiu, Mavro- cordat, Scarlat, Mavrogheni, etc. to Citind aceste nume, enumerate cam in felul cum enumer5 Omer pe eroii greci din Iliada, catsmArturisim, cä Senatul trebuesä fie o institulie meniat nu pentru onorabilul public, ci numai pentru inalta noblele, dui:4 cum se zicea pe afipri de Oa data, din fericitele timpuri ale archondologiei §i.ale scutelnicilor ; cu atilt mai vfirtos, câ 15 contra Senatului n'au fost deck numai nioe st,rani * de ai noOri, alde Adrieni, Cernate0i, Mih.leti, Ciocklani, Vucenici,i nicio beizadea! In adevar, Senatul este oglinda Camerei Lorzilor din Anglia, cu acea numai deosebire crt la noi, pe de o parte mai toate neamurile cele vechi au cAzut inlocuindu-se prin o pretinsa aristocralie, nascuta 20 de leni Iipsita de acele tradiciuni glorioase, ce mai suslin pin& acum pe aristocraiii englezi ; iar pe de altà parte, mai toate ilustra-ciunile noastre politice, literarei chiar parlamentare ies de jos din popor, de§i unii devin renegol mai in urma, precum, bunaoara, paná §i in Camera actual5. boierii au majoritate, dar plebea are pe Tell, pe Boe- 25 rescu, pe Nicolae Ionescu, pe Costaforu, pe Laurian, pe Heliade, pe Strat,i cat p'aci era sâ aibai pe Cogãlniceanu! Mie unuia, and nu am de lucru, imi place foarte mult a petrece in societatea coconafilor, admirând, cu stangacia unui mojic, brilan- tele calitali ale Saint-Germain-ului romfinesc,i anume: eleganIa hal- mnelor, juste-cea incallamintelor, perfectia accentului francez, graIia mi§ckilor, splendoarea geamului cu care i§i inarmeaza un ochiu pentru a vedea numai cu celalalt, arta de a vorbi totdeauna fara a spune nimic, monumentalitatea unghiilor, dibacia de a §ti toate fártt a fi in- vkcat mult, gentila insolenfa cu noi ttoilatol, necomparabilul IC cu care 35 maniaza furculiIa când manânca i paharul cand bea dartoate astea sunt departe de a justifica existenIa unui Senat in Tara Romineased.

114 SCRIERI LITERARE, MORALE §I POLITICE DOMNUL NAE1) Sunt amid de cad nutii cum sa scapi, 0 nu §tii daca s'a gasit vreodata cineva ca sa scape de ei. Ei pot fiAlexandru, Scarlet,Ion, Petru... dar Bucurgtenii prefera a-i caracteriza prin un singur nume generic de 5 domnul Nae 5. 5 Pofti-p-nepofti-p,prrmii.nrpnim4i,ziva-noaptea, ti vezi urmarin- du-te curat ca umbra, pe care ai fi gate a o vinde dracului precum fficuse Peter Schlemihl In povestea lui Chamisso, daca ai fi sigur ca dimpreuna cu umbra dracul va avea amabilitatea de a luai pe nedrep- ta/itul ei tovar4. io Oricat de rece sau brusc ai fi cu ace0i amici Inzestra/i cu tenaci- tatea cleiului, ei nu te InTeleg sau, mai bine zicand, ei te inleleg de tot pe dos: rkealai bruschqa li se pare a fi o dovada de o intimitate cu atat mai mare. Intr'o zi, ne§tiind cum sà te mai aperi, ai poruncit servitorului 15 sa raspunza clomnului Nae, daca va veni, ca te-ai culcat dupa pranz. Domnul Nae vine, Imbrance0e pe servitor 0 intra in odaie, zican- duqi cu un zambet triumfator:ei bine, fra-Oca! feciorul tau nu pricepe ca Intre mine 0 tine nu poate fi ceremonie. Daca vrei sa dormi, culca-te ; eu Imi voiu fuma ligara. Apropos, ai auzit despre evenimentul 20 de azi diminea-0? ...* Intr'o zi el te gase0e scriind o scrisoare. Dumneata profili de aceasta ocazie, zicandu-i cu o polite-0 plina de Inleles:*ma vei ierta, amice: sunt foarte grabit...*. 5 0 ! o ! nemica! nu te deranja, scumpul meu! raspunde cu 1inite companionul, eu am venit nurnai 25 cast-pirelatez conversaliunea ce am avut-o cu un deputat din Ca- mera ...* i el se apucaa-ripovesti dialogul In curs de patru oare. A doua zi te opre0i pe pod pentru a vorbi cu un bancher asupra unei afaceri de bani. Ai fi prea-bucuros ca nimeni sa nu te auza. Abia ai inceput,i iata ea dracul aduce pe teribilul domnu Nae, care te 30 intrerupe, se amesteca In vorba, apoi ia pe bancher la bra%sittrage la Briol pentru a juca o partida de biliard, lasandu-te cu gura cas- catai cu inima desperata. ') Satyrut, Nr. 16, 1 Iunie 1866; semnat Wang-Pon-Ki.

PAMFLETE $1 CRONICI 115

Inteo Duminiea -p-ai ales o birjà frumoasfi ca s& mergi A ieiaer la Sosea sau la 135neasa. Pentru a qedea de tot comod In tr&sura, ceea ce este una din plficerile cele mai dorite ale unei asemenea plimbfiri, ai vrea s& fii singur. Din nenorocire, trecfind pe Podul Mogosoaiei, s Int& lnesti pe nemilostivul domnu Nae. El IP opreste birja, te 'ntreabtt unde mergi, se aseazfi si te insqeste, crezfind ca prin aceasta IP face

dumitale o pracuta surpriz . si o mare Indatorire. Este imposibil a descri toate imprejurfirile In care amicia domnului Nae te face a blestemi ziva nasterii. Oricum sfi fie, in Bum- lo resti aceastá tagmei sau breaslii amicala e atfit de raspfindia, bleat noi am fi dispusi a crede, ca anume in capitala Romaniei s'a inventat proverbul: # unde sunt doi, cu el se lace trei 5,

EGOARCHISTUL1) Sunt oameni cari cred cfi. nimic nu poate fi bun, deck' nu e flicut de ei, prin ei, cu ei, sau cel min lfingh* ei. 15 Precum monarchistul este acela ce doreste puterea unuia, anar- chistul puterea nimfinui, oligarchistul puterea unei clase, etc.; tot asa acest fel de oameni, cari doresc puterea numai a lui insusi eu, cattt sti fie numip ego-archioi. Egoarchistii se Impart In trei tabere: generali, speciali si politici. 20 Egoarchistul general critic& si osfindeste toate lucrurile fara ex- cemie: chiar cerul si pamfintul sunt organizate rau, de vreme ce Crea- torul nu avusese prevederea de a-I intreba pe dansul. Egoarchistul special Isi restrange nemulTumirea in cercul propriei sale ocupapuni: ca architect, el gbeste defecte In toate zidirile; ca ss avocet, el nu vede la alPi de cat neexactitati sauneingrijire in stil, greseli sau confuzie in idei. Dar egoarchistul cel mai caracteristicsi cel mai bucurestean ne In-ramping in politica, uncle aceastfi plecare a spiritului ia numele propriu de # opoziPe sistematicfi 5. 1) Satyrui, Nr. 16, p. 3, 5 Iunie 1866; semnat Wang-Pon-Ki.

116 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Egoarchistul politic descrie cu culorile cele mai negre toate guvernele, &And nu e ministru, prefect sau judecfitor; toate Camerele, and nu e deputat sau &And se aft-6 in minoritate ; toate masurile §i toate inten-ciunile, la care n'a luat el o parte directä 0 activit. 5 Egoarchistul politic, dacg nu e ziarist el hist*, trebue sO fie colaborator la vreun ziar; daca nu e colaborator la vreun ziar, trebue sa fie amic cu vreun ziarist; daca nu scrie articoli sau epistole, trebue sä vorbeasca prin locuri publice ; dar in orice caz, verbal sau literal, el este un organ de publicitate. to Auzindu-1 ai crede a, pentruca leara at fie fericita, nu e alta de facut deck numai sà-i dai lui puterea in mOnO: el va disciplina armata, el va purifica justifa, el va imbunkki finatrcele, el va raspindi instruclia, el va regula administraIia, el va propaga pe pamânt, adied mai cu seamA in Bucure§ti, moralitate, onestitate, libertate, nalio- 15 nalitate, egalitate, dreptate, 0 celelalte. Astfel, când lucrurile incep a merge pe o cale, ce nu se mai poate suferi, tori ochii se intore Tina asupra egoarchistului, toate urechile fl ascultA, toate inimile il aclamrt: autoritatea, fiica popularitkii, ii cade berechet-hararn in mana. 20 Ei bine! trece o zi, o sOptOmâng, o lunO; soarele urmeaza a rasari 0 a apune ; pgmântul nu inceteazä a se invfirti roatä imprejurul soarelui ; oamenii beau, manâned §i dorm, sau dorm, m611/fined' §i beau ca totdeauna ; ceasornicele bat ca 0 fnainte cOnd trei 0 când unsprezece ; nitnic nu se Indreapta ; 0 bietul egoarchist, auzind pe alIii ed 25 striga astg-datà contra lui Intocmai precum strigase el mai deunfizi contra altora, se vede forcat a se retrage dela putere, zicând Ikei: Na-ti-o /mina cd ti-am dres-o !

PAMFLETE *I CROMCI 117 EMINESCU1) NECROLOG

... et souvent je regrette D'iltre n48 en des temps an pea troy raftints Oii l'on tronve Pima:waret l'amonr summits Et dans lesquels un Ion pent seal ttre polite 1 Julie Hamlets, Chevalerie, p. 5

Eminescu a lAsat multe versuri admirabile; insA meritul lui cel covArgitor, un merit de principiu, este acela de a fi voit sintrodua gi de a fi introdus in poezia româneasa adevArata cugetare ca fond eiadevArata arta ca formA, In locul acelei ugoare ciripiri de mai inainte, 5 care era foarte igienicpentru poet gi pentru cititor, scutindu-i deo- potrivA, pe unul i pe celfilalt, de mice Mtaie de cap gi de (mice bAtaie de inimA. Nu zic nimAnui s5. imiteze pe Eminescu. Din contra. Poezia este o aatorie a realiaTii cu idealul in sufletul poetului in acele momente to and poetul e poet, poetul fie cat de mare nu e poet totdeauna ; in acele momente prin urmare, in cari el este mai el, mai insuqi, mai individual ca oricfind. In fiecare suflet poetic realitatea gi idealul se combini se acord5. Inteun Mt mod. Intre doi poell pot fi asem5- nhri numai doarä prin asemAnarea cea organia hare naturile amân- 15 durora, niciodaa prin imitaTiune. A. imita pe cineva in poezie este un talent tot atat de vulgar ca gi a imita pe cineva pe scenA, unde §iacolo un actor artist urzwe, nu maimuleazA. Eminescu va tai fiinda a izbutit a gag frumosul faa a imita pe nimeni. El va tri, degi a murit nebun.i a trebuit smoarA nebun. E 20 grozav a o zice! SA nu fi innebunit, el nu avea ce manca. Mai au deck atAta ; ca sà tuba ce minca, el fusese silit a-gi mfinca inima, inlocuind avânturile poeziei, avânturi mArete, avânturi cari nu se pot vinde, prin acea prozA de toate zilele a sterpelor lupte de actualitate,

1) Revista Noud, an. II, Nr. 6, (15 Iunie 1889), pp. 211-212; republicatta Sarcasm f i Ideal, pp. 213-214.

118 SCRIERI LITERARE, MORALE 131 POLITICE

care ii aducea o farama de paine, stropita Inteascuns cu amare lacrimi prefa-ca nebuniei. El va trai, desi a murit nebun. i cum oare putea sa nu Innebu- neasca? In toate epocile au fost poeli pe care flamanda saracie, uneori 5 numai de9ertaciunea, pentru o ticaloasa paine Ins() -pia de o mai ticaloasa lauda, Ii Incovoia tamaitori dinaintea celor puternici. In toate epocile s'au vazut insa §i de acele firi sem*, 1nalte, vrednice de solia ce le-a dat-o Dumnezeirea, cari niciodata n'au 1ntins o mana cer9e- toare cAtre vreo mArire ptunfinteascá, cAtre acei ce uitA cA nu sAracii 10 spalau picioarele lui Isus, ci Isus a spalat picioarele saracilor. A.9a poet a fost Eminescu. El va trai, desi a murit nebun; vor muri bosh pentru vecie ne- numfiraIii Inielepli,cari au Mutt, lasa _II vor lasa totdeauna sa lime- buneasca un Eminescu.

MORALA SI PROFETISM ROMANESC

CAUZELE SI REZULTATELE COSMOPOLITISMULUI

Discurs prefedenfial la inaugurarea anului III al Societlitii 0 Ro- mdnismul 0, rostit in fedinfa publicd din 24 genariu 1871 1)

... Un nuovo Ordin some di cose, una novella Norma civile, ed il passato è scuola Del prudente avenir ... MONTI Domnilor,

Din doua puncte de vedere ma cred dator a deschide aceastä gedima prin cateva cuvinte introductive. Pe de o parte, serbfind aniversarea SocietaIii, noi nu putem a nu ne aduce aminte cu toIii originea, ideea, Iinta micului nostru grup: 5 Românismul 0, adica lupta principiului national contra usurpatiunii cosmopolite. Pe de alta parte, ales de trei ori in fruntea aspiraliunilor d-voastra, n'a§ putea arata mai bine omagiul meu de recuno§tinfa, deck Intre- Iinandu-va despre ceea ce va mi§ca, ceea ce NI doare, ceea ce va 10 intrunqte. V'am vorbit pentru ultima data dupa calamitatea dela Sedan. Ne intalnim acum dupa catastrofa dela Paris.

1) Primul discurs vezi in 4 Traian e, Nr. 82, al doilea InaColumna lui Traian* Nr. 50. (Nota autorului).4(Columns lui Traian * an II, n. 7 (62), 15 Februarie 1871; discursul a fost reprodus In Foaia gocietilii Rorainienzul, an I, n. 10 11, IanuarieiiiFebruarie 1871, p. 415-418, fiirepublicat Impreuni cu celelalte trei cuvintari inaugurale dela aceiali Societate In volumul Oltenescele (Bucurelti 1884) p. 15-10. [Ed.].

122 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Am plans atunci, plangem cu Etat mai mult astazi dureroasa experienla a unei scumpe surori; dar plangand in faIa rezultatului, cata sa meditiam asupra cauzei, pentru ca nu cumva un desnodamant analog sa ne surprinda pe noi Inine, cufundaIi inteo stearpa bocire. 5 Cand un om cade sau o naliune se poticne§te, a inIelege sorgintea raului este unica garanlie de vindecare, daca nu pentru victima, cel pulin pentru toate gemenele sale prezentei viitoare. Ceea ce pregatise dezastrul Franciei, a fost adormirea simTului national,dilatat pana la dispariIiune prin cultul unei universalitaIi 10 nedefinite. Visand a deveni lumei incetand a fi Francia, asemenea alchi- mistului din evul mediu, ea perdea aurul cel adevarat in iluzia de a capata un aur imaginar. Imperiul spulberat, Republica mo§teni toga lui Cesar, dar buba 15 ramase tot buba, caci nu in forma guvernului se ascundea cangrena. Maine Regalitatea va inlocui Republica, tot a§a de lesne precum poimaine se poate reintoarce Imperiul,i totu0 slabiciunea va persista, pe cat timp lipse§te miraculoasa gimnastica a nalionalismului, singura apta, fie sub despotism sau hi Iibertate, a forma Achili in 20 %am Mirmidonilor. Din norocire, lumina incepe a Henriininimile 0 inmin/ile Francezilor. Cu cateva saptamani inainte Dictatorul din Bordeaux scria cir- culari prefectorale, in care umanitatea era la tot pasuliFrancia 25 nicaieri. Astazi acela§ Gambetta zice intr'o epistola catre eruditul Littré: tnoi pierim prin necuno§tima istoriei nalionale Ce metamorfoza! DacapiloIiiImperiuluii ai Republicei, in loc de a fi curtezani so 0 avocaii, ar fi consultat la timp busola istoriei na-cionale, pe care o regret& prea tarziu, ei s'ar fi convins cu o ora inainte, ca Francia a fost mare 0 tare numai atunci cand voia a fi Francia. Cel mult Latinitate. Atata! 35 Jeanna d'Arc ;

MORAL& V PROFETISM ROM/MESE 123

Enric IV; Richelieu; Colbert ; Acestea sunt punctele culminante. 5 Au trebuit sute de ma de cadavre, turtite subo imensa panorama de ruine, pentru ca sa revenim in agonie la eterna maximaa lui So- crat: 4 cunoaoe-te pe tine insuti!#. Francia a fost paradisul, dar nu 9i patria narcoticeidoctrine: 0 0111 911 0111 s. 10 Cosmopolitismul s'a nascut printr'o consecin%a fireascrt In Elvetia §i in Statele Unite, precum aeciunea climatologica naTte In Egipt ciuma §i. lacusta. Acolo unde nationalitatea nu exista, toate naliunile Endcusute intr'o peticarie de paiat, este absurd a cere nalionalism. 15 Contrabandioii insa n'au voit sa observe absurditatea §i. mai flagranta de a nu-1 vedea acolo, unde nalionalitatea constitueun adevar geometric. Elvetia ¢i Statele-Unite Bunt fruntea civilizatiunii! A§a striga admiratorii 5 Parisului in America )). 20 Naturala concluziune a acestei premize este: Civilizati-va ca cei dela Zurich §i dela Washington. Epilogul: Cosmopolitismul! SA judecam un moment. 25 Fara nalionalism progresul poate ajunge la apogeu, dar numai progresul material, progresul brut, progresul vitei. E sublima in aceasta privin0 parabola biblica a turnului dela Babilon. Oamenii s'ar fi urcat in cer, daca speriata Divinitate nu se grabea so a amesteca toate limbile, producand in lumea primordialfi un fel de Elvetie sau de Statele-Unite. Nalionalismul este o condiOune esenliala a tuturor crealimalor mari in sfera ideii. Ceea ce-ioriginalitatea pentru un individ,este nalionalitatea s5 pentru un popor.

124 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Redu0 la caracterul general de bipede umane, noi ne invartim esclusivamente in preocupaIiunea curat zoologicadeasatisface materia prin materie: sa traim bine, A mancam bine, sa ne imbracam bine, sfi ne rai9cam bine, toate bine in sinnul vulgar al cuvantului. 5 0 furnica perfeclionata! ArataTi-mi in State le-Unite 0 in Elve-cia un Bacon, un Shaekspeare, un Gibbon, un Leibnitz, un Goethe, un Niebuhr, un Corneille, un Moliere, un Descartes, un Montesquieu, un Dante, Ariosto, Petrarca, Vico, un mare pictor, un mare sculptor, un gigant in §tiinta, in arte 10 sau in inspira-ciune, In fine un adevarat om, caci materia este a ani- malului 0 numai omului ii apartine geniul! In loc de acqtia cosmopolitismul ne ofera ceasornice dela Geneva 0 drumurile de fier cu cai!! 4 Civilizqiunea americana, zice celebrul economist italiah Boc- 15 cardo, este un corp cu membre de uriEq 0 cu un capu9or de copil. # Nervoase 0 putin%i sunt braIele ; saraca 0 Ingusta e mintea. Ciudat 01 lucru! Inteun secol intreg de cea mai libera 0 cea mai prospera # vieaffi, Statele-Unite nu ne-au dat Inca nicio literatura, nicio filo- 0 sofie In propoqiune cu marimea 0 importanla lor politica. Elementele 20 4 materiale de civilizaIiune sunt gramedite in culme, dar nu ajung # multe din elemente morale... *1). Aceasta riguroasa constatare, pe care o face francamente tocmai un autor cosmopolit Para sa-i inleleaga el insu0 greutatea, se aplica cu atat mai mult catre obscurele cantoane sviiereze. 25 Este reversul medaliei... Republice ca Statele-Unite 0 Elvelia au fost 0 in Grecia anti* dar Grecia antic& a produs totu0 pe Platon, pe Aristotel, pe Tuci- dide, pe Omer, pe Anacreon, pe Fidia, pe Apelle...

2) Storia del commercio, § 253: e La civiltà americana 6 come un corpo che presenta membra da gigante con una testa da bambino. Nerbute e potenti sono le braccie che fanno ; povera ed angusta l'inteligenza che medita e pensa. Mirabil a dirsi 1 In un secolo di prospera e liberissima vita, gli Stati Uniti non hanno ancor dato n6 una letteratura, n6 una filosofia nazionale proporzionata alla loro gran- dezza ed importanza politica. Gli elementi materiali della civilth vi sono tutti e in eminente grado ; mancano molti degli elementi morali... b.

ItiORALA.I PROFETISM ROMANESC 125

De ce? Era o naVonalitate. Astfel de republice simiteze la noi acei ce confunda cosmopolitismul cu ideea republicana. 5 Sau mai bine sä nu imiteze pe nimeni: fie Romfinii numai Romfini!... Am Inceput prin imagini triste: Sedan 0 Paris. Voi Incheia, Domnilor, printr'o perspectiva de speranO. Capita la Italiei se muta la Roma. Latinitatea n'a perit. 10 Traiasca Romdnismul!

NOI IN 18921)

Confering finutei la 9 Februarie pentru inaugurarea tAteneului Ronan*. Va mullumesc cu draga inima pentru aceste calduroase aplauze; dar... svedem, daca ma yeti aplauda 0 la sfAr0t. Am temeiuri de a ma Indoi, cad: de'Mai,n'am fost niciodata orator; al doilea, n'am vânat niciodata popularitate,i o voi vana 15 cu atfit mai putin acuma, cfind perfi albii barba sura Imi striga: troppo tardi I A9a dark vorbind fat% fraze 9i WA a cocheta, ma tern ca... mi-aui dat arvuna de aplauze, dar voi Amine numai cu arvuna.

Sunt trei locuri, In cari Imi d mfina de a lua cuvtintul. Este Aca- demia, este Universitatea, 0 este aci /a Ateneu. Dar la Academie 20 sunt fotolii, sunt fotolii In toate Academiile din lume,i orice fotoliu te Indeamnk a mo/ai; la Universitate sunt eatedre, de pe care profesorul e dator a discuta controversele, ferindu-se de mice dogmatism; ad, la Ateneu, nu e fotoliu, nu e nici eatedrdIaci este un =Pon, un amvon pe care se urea un sacerdote, un preot, nu pentru a dormita

1)Repista Noud, an IV, 1892, p. 438-444; republicata In Sarcasm fi Ideal p. 36-46.

126 SCRIERI LITERARE, MORALE IFJI POLITICE

dupfi uzul academic, nu pentru a controversa dupA modul universitar, ci pentru ca... pentru ca din baerele inimii sale sfi. reverse in inimile ascultfitorilor o credintA cald5., adAncA 0 roditoare. Inca o data, la Ateneu eu nu sunt nici academician, nici profesor ; 5 in aceastA bisericfi eu sunt preot, preot in in-celesul evanghelic al cu- vAntului: ca apostolii lui Crist, tare prin credinIA, nu mA sfiesc de nimenea 0 nu mA tern de nimic.

Subiectul 0 titlul conferin-cei mele este: Noi in 1892. Ciudat titlu! cfici dela inceputul acestui an au trecut abia 40 de 10 zile, 0 in aceste 40 de zile nu s'a facut nimic despre care sA pot vorbi eu, eu care niciodath nu mA amestec in alegeri parlamentare ; ba m'am amestecat altAdatA in doufi rAnduri 0 am sfeclit-o, inat mi-a trecut pofta. Ce insemneazA darA: Noi in 1892? 15 Sunt dator din capul locului s5. vii liimuresc acest titlu 0 acest subiect. CAnd zic 4 noi *, inteleg qi pe mine, 0 pe d-voastrA, pe noi tori, naliunea romemeascA intreagA ha trAsurile ei cele generale, nu inteleg pe nimeni personal: pe cutare sau cutare. 0 personalitate poate sA 20 fie o excepliune, 0 excepliuni trebuie sA fie multe; dar oricAt de numeroase ar fi exceppunile, nu ele mfi preocup5. in aceastA conferinIA, ci mfi preocupa numai regula, norma, totalitatea. Excemiunile sunt ca munIii 0 Valle, cari nu impiedecA pfimAntul de a fi rotund. Cfind zic 0 in 1892 *, nu in-celeg nici luna, nici anul, ci o lungA pe- 25 rioadfi de timp, care se deosebqte de celelalte perioade printr'o sumA de simptome caracteristice 0 din care perioadA acest an 1892 face 0 el parte. Perioacia cuprinde In sine mai mulIi ani din trecut, 0 va mai cuprinde Inca eine qtie cAli ani din viitor. CAnd zic darfi u noi in 1892 *, eu am in vedere vrdsta actuald a na- so gunii romdne. NaIiunele au vrAstele kr, ca 0 indivizii.

Intre individ 0 intre specia cArei ii apaqine individul, intre on- togenie 0 filogenie, dupa cum se exprim5. natura1i0ii, se aflA cea mai strAnsh legAturA de desvoltare paralelA. Darwin a examinat embrionul

MORAIA $1 PROFETISM ROMANESC 127

individului omenesc, 0 observind inteinsul caracterele animalilor in- feriori in serie zoologich, pe temeiul acestor caractere individuale el descoperi marea lege a evoluTiunii speciei omene§ti intregi din ani- malul inferior cutare sau cutare. s Aceast h. corelaTie intre individ 0 Intre specie este singura temelie adevärat oiintificil, singurul piedestal pe care se poate a§eza 0 pe care trebuie sh fie apzath fiosofia istoriei. Cum se desvolth individul, tot a§a, prin ace1ea0 trepte evolutive, cath sh se desvolte 0 o naliune, cat& sh se desvolte specia omeneasch to peste tot. Dar cum oare se desvolth individul? Trecând prin cele trei vraste: copilaria, bhrbalia 0 bfitranelea. Si oare numai atat? adich numai trecand o data 0 nimic mai mult ? La aceasta intrebare ne rhspunde Crist. Intr'o sublima convor- isbire cu Nicodim, strecurath In Evangeliul lui Ioan, Mântuitorul ne spune a individul nu se poate imbunkfiti altfel deck renlisaindu-se, renhscandu-se mereu din ce In ce mai bun, adicii trecând succesiv de mai multe ori prin ace1ea0 trei vfirste din ce in ce mai perfeclionate. Aceasta Inváttitura a lui Crist, Napolitanul Giambattista Vico, 20 phrintele fiosofiei istorice, a aplicat-o dare viala na-ciunilor. NEI:0u- nile, 0 ele, se nasc, tree prin copilhrie, tree prin bilrhalie, trec prin bfitrfinele, apoi mor 0 se renasc iari10, dar se renase mai bune, perin- dandu-se din nou prin copilarie, prin bArbfilie, prin batrilnele: 4 corsi e ricorsi o. 25 Crist, Vico 0 Darwin, in aceste trei nume se rezumh ftiincet vigil.

S'a spus adesea instinctiv 0 s'a repetat inconftient ch existenTa actual-a a Românilor constitue o rencwere ;§i. ap este. Pe la finea veacului XVII, sunt acum dou 5. sute de ani, sub Can- temir in Moldova 0 sub Brâncoveanu In Muntenia, natiunea roman& as se imbolnhvise greu 0 n'a mai putut s'a se intremeze.Un secol 0 mai bine a durat agonia neamului romfinesc: intreaga epoch a FanarioIllor. In zilele noastre s'au aflat scriitori, cari s'au apucat a face pa- negiricul bragagiilor din Fanar, bragagii urca/i pe tronul lui Stefan 0 al lui Mircea, al lui Petru Rare§ 0 al lui Mihai Viteazul. Plang pe

128 SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE

ace9ti scriitori, cari n'au brodit ceva mai bun de aparat ; dar prang 0 pe clien-cii lor, cari n'au putut gfisi cleat avocali de cauze pierdute. Ca sA 9tili eine au fost Fanariolii, Imi ajunge a cita dourt documente: conversaliunea unui Damn Fanariot cu amicul sau 0 sari- s soarea unei mume fanariote catre fiica-sa. La 1802, acum tocmai 90 de ani, un Fanariot zicea doctorului Zallony: 4 In lumea aceasta nu trebue sfi privim lucrurile prea de-ama- 0 nuntul, ci sa mergem drept la Tina, iar Iinta este bogaiia. Oricine « scapa din mina prilejul de a se ImbogaIi, merita de a fi sarac... u. 10 Apoi mai departe: 4 Sa vtii crt un Domn Fanariot fgrä ambiliune 4 0 farri intriga este ca un orator farA eIoquen0, ca o cocheta WA 4 pretemiune 9i ca un papa (popa grecesc, neaparat) fru% ffilarnicie. 4 Eu gtiu ca un Domn trebue A fie drept 0 desinteresat, dar aceasta « moralitate nu se potrive§te cu sistema fanariotica. Crede-ma, nu 15 4 poate sa alerge cineva totodata dupa dreptate 0 dupa bogalie... 0. Iata Fanariotul! Srt vedem acum 0 pe Fanariota. 0 mumA scriea catre fiica-sa: tpvxiitiov... Ba nu; despre nici un fel de suflet ea nu vorbea, ci Incepea de-a-dreptul: « Te poftesc Inca 20 4 odatfi sa gase§ti cu orice prel un mijloc de a te casatori cu altcineva 4 de soi 0 pe care li-1 ofera Providema. (In ce gura Providenia!) « Barbatul tau de astazi erea bun atunci and razboiul Intre Turci « 0 Intre Ru0 ne Impiedeca a ne intoarce In Romania 0 a te marita « cu un boer ; astazi Ina, cAnd tatal tau, boier el Insuci, ca§tiga atalia 25 4 bani Incat avem dreptul de a nadajdui ca peste Min va fi milionar, « astazi eu doresc sa te vad In braTele unui boier. Cugeta, fiica mea, 4 ca acest nou barbat te va acoperi cu giuvaericale... #. Iata 0 femeia Fanariota!

Fanariolii au fost o filoxera care, rozand din radacina, adusese SO lunga agonie 0 Inceata moarte a vielii romanecti celei vechi. Dar murind Romania cea veche, a aparut la lumina o Romanie noua. Zamislita la 1821 sub steagul lui Tudor Vladimirescu, aceasta Ro- mfinie nouä s'a nAscut la 1848 0 a primit botezul In ziva unirii Prin- cip atelor.

MORALL SI PROFETISM ROMANESC 129

Ce suntem dal% noi Aoia, Românii de astazi? Suntem o nOune-copil In toat& puterea cuvAntului; o natiune, care deocamdat& se joacA 0 numai se joac& in a0eptare ca s&-i vizi& timpul de a lucra: se joactt e de-a politica *, se joacAde-a oiirrta *, 5 se joac& 4 de-a diplomatia *, 4 de-a critica *,ede-a... *. Orice rena0ere e un progres, un pas Inainte pe calea evolutiunii. RomAnia cea nouA, cea renAscutfi, este, 0 nu poate a nu fi, cu mult mai bine inzestratii din fire de cum fusese RomAnia cea veche. Este un copil minunat de istet, minunat de voinic, minunat de vioiu in to toate apucfiturile sale, dar Inca 0 Inca o data este un copil; 0 vrAsta copilAriei, la o natiune ca 0 la individ, se impleticeoe cu o multime de cusururi. Despre aceste cusururi voesc a VA vorbi, qi numai despre unele din de... 15 Copiii lesne se supara unul pe altul. Le sare tandAra pentru te miri ce: o ptipu§e, o panglicu t5. de acadea, un portofoliu de ciocolatA. Si cAnd se aprind copiii, sA-i vezi atunci cum de se mai Injurä pe In- trecute, se injura in proza 0 'n versuri, se denunt& 0 se acuza pe drept sau pe nedrept, cateodata ajunge lucrul 0 la päruial&.. 0 ! nu v& spe- 20 riati. Ura la copil nu tine mult timp, dupa cum nu tine mult timp la copil nici amicia. Totul e efemer. Dup& supfirare, dup& injurAturA, dup.& bataie, sà-i vezi iarA0 cum se imbratipaza 0 cu ce foe se sArut& ! Dar tocmai acesta este norocul meu in asta searà. Noi ne certam, nu-i a§a? Ei bine, maine vom fi iarà0 prieteni! Vad a ne-am lin- 25 pacat chiar de pe acum. AceastA particularitate a copilariei, aceasta caraghioaat alternativ& de 4 hotule* 0 drag&a * sautdrag& * 04hotule *, este un cusur, dar un cusur nu dintre cele mai rele. Sunt altele mai periculoase 0 mai mucalite totodata, ins& tot riga de scuzabile din7punctul de vedere so al vrAstei.

Copiul e egoist. El iubegte foarte mult pe sine insu0, iar pe altii ii iubeoe numai inteatitta IntrucAt dAn9ii II desmearda, II resfatA, il razgAe, il fac a petrece 0-1 las& sali petreacA. Adevarata iubire, iubirea intemeiatA pe ideal, pe altruism, pe jertfire de sine, pe lips&

130 SCRIERI LITERARE, MORALE SI Po LrrICE

de scop marunlel, o asemenea iubire e necunoscuta copilului. Oare noi o cunoaoem? In starea actuala a societaIii române cuvantul iubire ar putea sa fie oers din diclionarul limbii... nu! trebue sa-1 Maim fn dicIionar pentru alte vremuri mai coapte, and el va putea 5 A fie In Ieles, dar sa-1 Main Mra o explicaviune de prisos, sa zicem doara: iubire vezi zestre ; iubire vezi jucdrie. Zestre 0 judirie, una din doufi, adica petrecerea sau mijloacele de a petrece, iata ce este la noi iubirea deocamdata.i daca s'a stricat jucaria noi ii dam cu piciorul; 0 daca s'a risipit zestrea divorc!

10 A cere dela copil statornicia, principii nestramutate, lipsa de orice 9ovaire, este a nu-0 da seamä de Insa0 natura cea pvaitoare a vrastei copilareOi. Copilul nu poate sa nu fie schimbacios, caci el creoe, iar creOerea este o necontenita schimbare organica. Astazi cu par blond 0 cu ochii albaori, peste ca/iva ani 21 vei vedea oache§. Ba Inca adesea 15 se Intampla ca un copil foarte frumos se face urit cu timpul, un copil foarte urit devine frumos, un copil bland capata artag 0 dintr'un copil galagios iese un model de astampar. Din alb ropi, din rop negru sau vice-versa, a§a se schimbfi copiii! Sa nu cereli dela dfin0i. caractere, 0 A nu va miraii de saracia caracterelor la o naliune in copilarie. 20 Caracterele se vor forma mai tarziu, se vor call, se vor cristaliza, atunci and copilul de astazi nu va mai alerga dupa zmei 0 nu va rnai suspina dupa acadele.

Copilul este egalitar din fire. Baiatul de portar 0 baiatul de fm- parat, cand e vorba de joc, fac nebunii Impreuna: Iva pov ;cat ba aoy. 25 Dar In natura egalitatea nu exista, nici egalitate fizica, nici egalitate moral', nici egalitate intelectuala ;exista 0 poate sa existe numai doara egalitate social& de 'naintea legii. De aci, invidia copilului de ate ori un alt copil 11 Intrece ; de aci dorinla-i cea fnvapaiata, and il vede pe altul mai sus, de a-1 pogorf cu orice pret, sau cel pulin de 30 a se urca alaturi cu dfinsul. Mai zilele trecute cazuse o zapada mare. Saniile patinau pe toate stradele. Dupa obiceiul cunoscut, la spatele fiecarii sanii se agala pe furi§ Cate un mic orengar. Alt orengar, care nu putea sa se agaIe 0 el, de pizma pe eel agalat 21 denunta birjarului,

MORALA $1 PROFETISM ROMANESC 131

strigAnd: arde-1 I Tot ap i noi strigOm: arde-1 1 de ate ori vedem ate unul mai fericit sau mai IndemAnatec agAtAndu-se de sania Statului. Din aceea0 invidie, din acela0 egalitarism eau inTeles, copilul este mai totdeauna dispus a se crede victima pArtenirii sau a nedreptfilii 5 celor mari faca cu un alt copil mai de§tept sau mai strtruitor: n'a scris teza el, ci i-a scris-o eutare; cutare i-a suflat la ureche; profesorul la examen i-a spus mai de 'nainte biletul; profesorul 1-a meditat acasA ; 0altele ate 0 mai ate, din care abia una la sutä poate sO fie lute- meiatli. 0 nqiune-copil procede duprt acelaci tipic. Orice somitate 10 trebue srt fie cel pulin brinuitä ; oricine trece peste nivel, catá sfie micprat, sazut, redus la calapodul comun.i aceasta nu numai in politicA dar pAnti 0 in literatura. Cutare bucatA n'a scris-o Alecsandri, ci un oarecare Ruso ; cutare poem 5. nu este de Costachi Negruzzi, ci de un oarecare Balpcii; basmurile lui CreangO nu sunt de dAnsul, 15 ci de Iks sau Igrec, etc., etc. Sunt Stan PAlituli eu in aceastrtpri- vintA.CAnd publicai in tinere-ce primele mele studii istorice, unii mA- gari asigurau a-mi scrie tatAl meu; iar and s'au publicat cele trei volume din operele postume ale ficei mele: Bourgeonsd'April,Che- valeriei Thicitre, s'au gAsit bArfitori cari nu s'au sfiit a opti in umbrfi 29 cAeu sunt autorul kr. CopilAriei aceasta, dar o copilArie desgustA- toare, aci nimic mai desgustAtor ca pizma, chiar and pizma e copi- lAreasa.

Copilul mereu imiteaa. Prin vrAstA, el este mai aproape de treapta zoologick cea anterioarA: de antropoizi. El maimIrceaza toate, dar 25 mai cu seamfi Ii place a maim4 ceea ce e rAu, ceea ce e curios sou anormal, ceea ce e oprit. Intr'o societate foarte bAtrAnA se na§te un Zola, se naoe par épuisement, prin compensaTiunea proprie extremei bktranqi de a inlocui fapta prin vorbA, de a fleari bietele azAturi and societatea nu mai poate lucre, dupA ce lucrase mult 0 bine in 30 curs de veacuri, dupA ce a produs pe Montaigne 0 pe Pascal, pe Cor- neille 0 pe Descartes, pe Montesquieu 0 pe Voltaire, ba chiar alAturea cu piticul Zola a putut ca lumina cea orbitoare a soareluiand este gata sA asfimeasa a putut societatea sA produa pduriaqul Victor Hugo. Un Zola acolo se InIelege 0 se iartrt, se iartfi 0 se inIelege

132 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

acolo. Dar zolismul la noi? La §colari, cari n'au creat Inca absolut nimic, nimic Intiin, nimic In literatura, nimic In arta, zolismul la noi este... am spus-o... este träsura cea caracteristica a copilului de a se simi foarte fericit and poate sa maimuTeze grimasele 5 altora, and poate sà se schimonoseasca. E 0 mai comic, and vezi pe un copil pesimist. 5 Le pessimisme du bébé 5! In sara cea clasica a filosofiei moderne, in patriamarelui Leibnitz 0 a marelui Kant, in cuibul atfitor cugetatori formAnd fiecare ate o puternica §coala, s'a ivit prin antiteza, prin contrast, un 10 filosof genial, insa atilt de excentric Inctut printre Germani i-a fost peste putin-ta dea-siIn§gheba un grup: pesimistul Schopenhauer. El mânca cat qapte, -cipand ca mâncarea e proasta; el bea sdravan, vociferand ca vinul nu face doua parale; el declama pe toate tonurile ca lumea e :rat de reai viala e atilt de nesuferita incat omul trebue 15 sa doreasca moartea, moartea cat mai curand, dar dânsul, papa pe- simioilor,fugea de frica din ora§in ora§numai and auzea ca se apropie cholera. In Germania Schopenhauer este la locul sau ca Falstaff Inteo drama shakespeariana sau ca Tersit in Iliada. Acolo el da mai multa varietate tabloului. Dar pesimism la noi? Copila0 pesimi§ti? N'am 20 trait Inca,i deja ne vaitam ca IAla nu e buna!S'apoi,pe and in Germania Schopenhauer ramâne aproape izolat, la noicei nevras- nici a ajuns o imperioasa moda nu numai de a fi pesimi§ti, dar Inca de a ne servi de pesimism ca de o infailibilä busola a literaturii roméne intregi: cutare e mare poet numai i numai fiindca e pesimist ; 25 cutare e mare dramaturg, cutare e mare nuvelist, iar cine nu e pesimist este tombatera Zola sau Schopenhauer, una din doua, adica lipsa de mice ideal, lipsa de orice credinca, lipsa de oHce avant generos, de oHce aspi- raIiune inalta. Ce le pasa copiilor, ca dela Platone, dela Aristotele, 30 dela Cicerone 0 Nina la Bacon, pana la Newton, 'Ana la Goethe, Ong. la Russel Wallace, Crookes, Edison, Pasteur, etc., capetele cele mai sublime 0 totodata cele mai §tiinPfice ale omenirii aveau aspi- ratiuniinalte? Ce le pasa! D'abia umblând Inca d'abu§elea, cu urechea alintita pentru a prinde din aer ecouri scandaloase, ei au auzit ea .35 un Evreu din Torino, faimosul Lombroso, 4 il grande pazzificatore*,

MORALX t3I PROFETISM ROMINESC 133

a scris o carte ca sa dovedeasa ca toli oamenii de geniu au fost nebuni; ci auzind aceasta, maimutele au strigat: eureka! Dar printre acei oameni de geniu Lombroso numara pe Schopenhauer. Ce le mai ramfine dar copilacilor? Ramâne numai Zola, ramitne Nana, pentru 5 a crecte neamul romfinesc, pentru a-1 duce pe calea viitorului! Ar fi rucine, daca n'ar fi un simplu simpton de copilarie.

In fine caci trebue A pun capat acestei conferinte in fine, o natiune copil are trebuinta de acelaci regim ca ci copilul individ: a fi intarita inlauntru ci a fi apfirata de vremea rea dinafara. Sa nu 10 llifaIll o singurà clipa, sa nu uitrim cgt mortalitatea la copil, fie individ, fie natiune, este cu mult mai mare dealt mortalitatea la oameni vrils- nici. 0 imprudenta..., ci s'a ispravit. Astazi, in perioada in care ne afram, cel mai mare patriotism, cel mai adevarat serviciu adus cauzei românecti peste tot, cea mai sigura garantie de izbAnda in 15 viitor, este ca sa mi ne gandim la alteeva dealt a ne intari inlauntru, inlauntru ci iaraci Inlfiuntru aci la noi in Carpati ci Intre punfire, far& a ne amesteca copilarecte inafara. Dupa ce Inlauntru vom ajunge a fi tari, tari materialmente ci mai ales moralmente; dupa ce se vor trece pficatele copilfiriei: egoism, nestatornicie, gudurritura pentru eke 20 o bomboana, invidie, maimuWeala a tot ce e ran; dupa ce adolescenta ne va aduce cu sine impulsuri marinimoase, adevarata iubire, sacri- ficiul de sine, credinta a crede este a putea atunci ci numai atunci ne va veni fandul ca sa ne uitam ci noi inafara, ci ne vom uita atunci vulturecte. 25 Dea cerul ca acea ora a adolescentei, cu pornirile cele nobile ale sufletului, cu minunile iubirii ci ale credintei, ale credintei ci ale iubirii, cele doua aripi cari prefac pe dobitoc In Inger, dea Cerul ca acea ora a adolescentei sa soseasea mai curilnd 1 Deocamdata sa ma iertati ca' v'am obosit, sa nu Ira suparati ca* am vorbit verde, sa mer- 30 gem fiecare acasa ci sa meditam... ea meditam despre 0 Noi In 1892 0.

134 SCRIM LITERARE, MORALE $1 POLITICE

NOI I VOP)

Conieringi rostitei pentru inaugurarea sesiunii Ateneului Romdn la 20 Decemvrie 1892

Doamnele mele, Domnii mei,

Aplauzele d-voastra Imi dovedesc doua lucruri: 1. Cum ch d-voastra VA mai aduceti Inca aminte conferinta mea de an, prin care fusei fericit, se vede, a dobandi simpatia ascultatorilor. 2. Cum Ca d-voastran'aliaplaudat an pe acei onorabili confe- 5 ren-Pari, cari venira In urma a combate conferinIa mea de atunci. Pentru ambele aceste motive, sunt dator a va Imparata0 cea mai calda mulIumire din parte-mi. In adevar, iarna trecuta, cai acuma, mi-a fost dat mie a inaugura seratele literare ale Ateneului Roman. 10 Da dara voie de a Incepe prezentul printr'o amintire a trecutului. Va vorbisem desprea Noi In 1892 *, Incercându-ma a demonstra ca naliunea romana, martirizatai omorita de catre Fanariotiin curs de un secol intreg, s'a nascut din nou Intre anii 1821-1848, a fost botezata la 1866, 0 acuma vezi bine e plina de viitor, un 115 viitor minunat de frumos, dar...n'a ie§it Inca din vrasta copilariei, o varsta prin care trebue neaparat sa treaca oricefiintarenascuta, fiinta colectiva ca i fiinta individuala. Acea conferinla a mea de an 51\loi in 1892 * nu intarziase de a stArni asuprä-mi pe nenteptate o crancena furtunfi diplomatica, 20 furtuna deslancuita tot de pe acest amvonalAteneului. De Intai mi-a aruncat manu§a un diplomat batran 2), apoi o alta manuqa un diplomat tanar 8), nu o singura manu§a desparechiata, ci oaliani,Adi- plomatica de manu0.

1) Repista Noma, an. V (1892), Nr. 10, pp. 371-378; republicatA In Sarcasm id Ideal, pp. 47-60. 5) A. Odobescu, prim secretar de legaliune. 3) N. Petragcu, atagat de legatiune.

MORAIA SI PROFETISM nOMANESC 135

Dar Intre diploma-pi cei batrani 0 intre diploma-Pi cei tineri cata sa facem o mare deosebire: nu e tot o apa. Vechiul principiu al diplo- maliei este de a nu vorbi omul ceea ce cugeta. De aci bZitrlinul diplomat, iste% 0 iscusit, 5 iscodelnic * cum ar zice el Insu0 In stilul 5 sau, vorbea una 0 cugeta cu totul altceva ; iar tanarul diplomat, ca sa fie mai original vorbea fara a cugeta ; da: vorbea fax% a eugeta. Bunaoartt, el ne-a spus ca pesimismul este: 4 ca pasarea care calato- re0e deasupra marii cu niqte aripi Intinse ve9nic 0 bine Incordate*, inchipui-P-va daca va place o asemenea pasare, In locul careiaaui to putea pune cu mult mai potrivit: 4 0 pisica neagra 0 sbArlita, care calatore§te pfinditoare deasupra stra0nilor, cu ghiarele Intinse veRic 0 bine Incordate *. El ne-a mai spus ca: 4 In dan-pd nostru national se vede fisionomia unei vie# apasate 5; 0 oi-%i pentru ce? pentruca o braTele se Intind 0 se pogoara s, pe and d-sale i se pare, negre0t, 15 ca ele In semn de libertate ar trebui sa se string 0 sa se ridice 4 en pain de sucre s d'asupra capului, ca un soiu de bonet frigian! El ne-a mai spus ca... 9i. toate cate a spus, ca 0 toate cede a scris, ca 0 toate ate a tiparit, toate fax% a cugeta, ceea ce se chiama române0e: 5 ar mânca zapada fripta * 0 mai bine latine§te: zo Petrasqu e prost autes emulgere velit... Autes emulgere velit... Se mulgere velit 1)... Daca conferinua mea de an avusese soarta de a face pe un batran diplomat sä vorbeaseä ceea ce nu cugeta 0 pe un tartar diplomat sa 23 vorbeasca fara a cugeta ; daca acea conferinta, afara de cei doi diplo- mqi, a mai gasit 0 In presa cea anonima un oarecare rasunet cfirtitor ; apoi cu eat mai vartos trebue sa ma a§tept ca nu va trece nehartuita conferinua mea de astazi. Para prevad ca o sa se scoale de asta data vreun al treilea diplomat, fie batrân, fie tanar, fie numai ales vreun 30 diplaplomat din junime, care sa strige ea eu sunt un eretic, ca eu nu sunt ortodox, ca eu sunt nu mai qtiu ce, temiindu-se, pe semne, ca nu cumva sa-mi pun candidatura la vreo vacanua de mitropolit.

1) s Ar vrea sii mulgA petrele ce i iese inainte, ar vrea sii mulga haracii, ar vrea sA rnulgtt pe sine insuli *.

136 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Toate acestea sunt bune, 0 eu unul ma bucur mai de 'nainte. Ma bucur, cad cu chipul acesta voi procura Ateneului vreo doua-trei eonferinte neanunlate in programa, conferinte nascute din a meg pe o cale ala zicand paraziiica. Ma bucur caci oricat de multa apa 5 yeti turna, apfi multa, apti 0 iar4i apfi, untdelemnul iese totdeauna d'asupra apei, 0 prin aceasta se cunowe ca nu e apa, ci este unt- delemn, pe care-1 puteli intrebuinIa la o candela. Ma bucur, in sfar0t, Enda numai astfel voi putea sa aflu: pe eine anume il ustura mai tare cuvintele mein, pe eine anume il doare de -00, pe cine anume 10 am izbutit a-1 atinge drept la buba.

0 Noi 0 voi*, ce insemneaza oare acest titlu al conferinlei mele? Un titlu curat pronominal, ca 0 acela de an: 4 Noi in 1892*. Va- zand o dragoste atat de statornica din parte-mi pentru pronume, ar putea cineva sa prezica de pe acuma, ca in anul viitor eu voi deschide 15 Ateneul printeo conferinla intitulata 4 El 0 ea * sau 4 Ei qi ele* sau 0 Amandoi 0 amandoua *. Si lucrul e foarte cu putin-ca. Pronumele imi place, o marturisese, fiindca pronumele, mai cu seama la plural, are In vedere o colectivitate, nu o individualitate: fiecare este 4 eu*, este 4 ttl *, este 4 el*, iar toti la un loc sunt u ei*, 20 4 voi 8, 4 noi*, pe &and nu fiecare e Petru sau Ion sau Spiridon. De ate ori vorbesc in public, m'am ferit 0 ma voi feri cu staruinta de a lovi vreo individualitate. Ii las mai bine pe ascultatori sa ghiceasca numele ei 11100, daca e vorba de o persoana, ceea ce insa mi se intampla foarte rar, cfici in genere nu persoanele ma preocupa pe mine, 25 ci ma preocupa direcliunile. Numai directiunile sunt importante. Numai de dau na§tere la curenturi colective, curenturi bune sau rele, curenturi cari trebuesc raspandite prin 9ghiaburi sau infranate prin stavilare.

0 Noi 0 voi * nesfar0ta lupta intre astazi §i ieri, intre astazi 0 30 maine, intre astazi 0 astazi; dualismul lui Zoroastru 0 antinomia lui Kant ; antagonismul intre lumina, care are 0 ea umbre, §i intre intunerecul, care are 0 el raze ;4 noi 0 voi*, este istoria omenirii 0 istoria naturii intregi, viala totuluii viala fiecarii particele din

MORALA $1 PROFETISM ROMANESC 137

tot. Ar putea cineva A faca o mie de conferinte despre # noi 0 voi $, 0 totu0 ar ramâne d'abia la inceputul teoriei. In-celegelibine, ca dinteun asemenea vartej Para margini eu nu voi putea sa-mi aleg dead un punctulet microscopic, un punctulet care sa nu fie mai presus 5 de agerimea minlii mele 0 care totdeodata sa-mi permita a nu fi mai presus de agera pricepere a altora. Imi trebue un i noi 0 voi r nu cos- mologic, 0 nici macar antropologic, ci un e noi 0 voi* de tot mititel, dar care sa poata fi folositor neamului romanesc. D-voastrá credeli Ca m'ati ghicit, 0 eu cred ca v'aIi Inplat. o Noi 0 voi $ sunt cele doufi 10 partide politice, VA' ve-ci fi zicand in &did d-voastra? Nu, nu 0 nu. Eu nu aunt nici alb, nici rops, adica: nici liberal-conservator-nalional,niciconservator-liberal-naTional, nici nalional-liberal-conservator,nici nalional-conservator-liberal,1 + 2 + 3 sau 3 + 2 + 1, face tot 6. Singura deosebire e deosebirea de stapan, caci un stapan 15 treliue sa fie In mice partid, iar temperamentul meu, un temperament nenorocit, tocmai la ideea unui stapan se 'nfioreaza 0 fuge mancand pamantul. Imi aduc aminte o convorbire cu un cap de partid care nu mai trae9te. Voind a ma face sa ma supan disciplinei, el Imi zicea Inteo zi cu o admirabila fine-ca: d-le Havleu, eu te recunosc de stapan 20 al meu in istorie, recunonte-ma 0 d-ta pe mine de stfipfin al d-tale in politica: ba pm) xal Iva am Prea bine, Ii raspunsei; ma recunotrti de stapan In istorie? Da. Cata dar' sa admili ca Luther a fost cauza RevoluIiunii Franceze 0 a caderii lui Napoleon. Cum asta? Nu te In/eleg. Da-mi voie sa protestez 0 eu tot aqa, de cite ori nu 25 te voiu In-celege pe d-ta In politica; insa atunci s'a dus disciplina. Iata de ce am ramas 0 voi ramane 0 eu stapan, prin urmare fail partid, prin urmare sa lasam partidele In plata lui Dumnezeu, nu despre ele voesc eu a va vorbi astfizi. Daca e Noi 0 voi $ nu sunt partide politice, atunci nu cum-va... 30 d-voastra iarä0 credeli ca m'aTi ghicit, 0 eu cred ca v'aTi Inplat Inca o data. Mi se pare a citi In cugetul d-voastra ca II ganditi la bazaco- niile de peste CarpaIi, la mofturile lui Dr. Lucaciu, la cruciate contra Ungariei. Dar ian sa judecam o clipa: Ungaria exist& oare? Daca exista, apoi numai doara Intr'o stare embrionara, adica nu se §tie 35 daca va putea A iasa vie din pantecele mumei, este o chestiune de

138 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

mosit,..,o problema de mamos, asupra careia sunt silit a ma opri in treacat. Nalionalitatea maghiara cea veche traise vreo sapte secole, inainte de a cadea greu bolnava pe faimosul camp de bataie dela Mohaciu 5 in 1526. Epoca ei cea mai stralucita, un fel de asfinIit de soare incu- nunat cu o lumina feerica, a lost datorita marelui Matei Corvin, fiul marelui Ion Huniade, o vica curat romaneasca, clupa cum o recunosc insisi Ungurii. McKirld acest 4 rex Valachus 3, a 1.5 mas in Ungaria un proverb in latineasca acelor timpuri: s obiit Matthias, obiit justitia 3, 10 s a murit Matei, a murit dreptatea 3. Trebuia sa fi venit un Roman pentru ca neamul lui Arpad sa invele ce este dreptatea, s'o inveTe s'apoi indata s'o si desve-ce pentru totdeauna. In acea veche existenIa a nalionalitapi maghiare, Romanii au dat Ungurilor generali viteji, regi inlelemi, Ora si mitropolili invalaIi 15 ca Nicolae Olah, si n'au primit dela Unguri in schimb nimic, absolut nimic, poate numai vizitii ca si in ziva de astazi, o specialitate ungu- reasca ab antique, astfel ca 'Ana si in occidentul Europei numele vizeteului, francezul s cocher 3, englezul s coach-man D, germanul s Kut- scher * etc. deriva pretutindenea din maghiarul 4 kotsis *.In loc de 20 recunostinla, Ungurii s'au incercat nu o data de pe atunci a strivi pe Romani ; dar au fost totdeauna batuIi intr'un mod atat de sistematic, atat de stereotip, incat un Englez ar fi putut sa parieze mai dinainte ca In orice batalie cu Romanii, fie din Moldova, fie din Muntenia, Ungurii vor ispravi prin a pierde pintenii si potcoavele. In lupte cu 25 Polonii si cu Turcii, uneori noi ii bateam pe dansii, uneori clansii ne bateau pe noi ; in luptele insa cu Ungurii nu s'a pomenit ca Romanul sa fie batut vreodata. Asa a fost sub Alexandru Basarab, sub Vla- dislav, sub Mircea, subtefan cel Mare, sub Petru Rares, mai tarziu sub Mihai si sub Raduerban. 90 Dela 1526 pang pe. la finea secolului XVII, aproape doua sute de ani, Ungurii o dusera inteo lancezeala, apoi Inteo agonie, dupa care a urmat inIepeneala vechii. na-cionalitati maghiare.i moarta a ramas ea de atunci incoace, in asteptarea unei viitoare renasteri. Dar o asemenea renastere s'a intamplat ea oare pana acuma ? 0 na- 35 lionalitate se renaste and apuca din nou a teal da se, prin propria sa

MORALA SI PROFETISM ROMANESC 139

vieata individuala. 0 nationalitate poate sa existe In perspectiva, dar ea nu traie9te, nu e Inca renascuta, pe cat timp face o parte integrant& din corpul unui alt Stat. Exist& indivizi cu mustati lungi sau scurte bursucate 0 cu cizme cat toate zilele; exists& indivizi cari hodorogese 5 ungure§te, dupa cum ar putea s& hodorogeasca 0 In limba sanscrita; exista indivizi cari, uneori renegati din alte neamuri, mai ales Evrei, i0 dau numele conventional de Maghiari; dar o nationalitate ,imgu- reasca nu exist& deocamdata. Vecina noastra Austria e in pozitie. In pantecele ei se svarcolese 10 0 multime de embrioni gemeni, intre care embrionul unguresc, de0 cel mai mititeli cel mai slut, un plod In care nu deosebeqti Inca bine daca e om, daca e dine, dacä e pe§te, sta la mijloc qi da ghionturi la dreapta 0 la stanga, batanduli joc de ceilalti, ca 0 and ar fi el cel mai mare §i eel mai mandru. Zapacita de turbatele miKari ale 13 embrionului unguresc §i amtigindu-se a crede a turbarea e un semn de putere, Austria §i-a dat numele de Austro-Ungaria, a doara-doara mica pocitura sa se mai lini§teasca. Dar momentul nwerii n'a sosit Inca. Mid va sosi, o s'o vedem atuncea! Este o sarcina grea pentru biata Austrie. Faimoasa prin aventurile sale galante de alt.& data: 20 '0 felix Austria nubet*, ea 1.0 plange acuma rasul, nu de asta vara ca fata din basmul romanesc, ci rasul de mai multi secoli. `Dansa sufere, 0 sufere cu atat mai mult ca nu §tie eine va fi mamoq, nu 0.ie cat o sa coste mo0tul 0 'daca nu cumva mamo9ul va avea_ apu.- caturi de veterinar. Poate va fi Germania. Poate Rusia. Se poate 25 intampla chiar o facere napraznica, pe neWeptate, Inainte de termen 0 fara ajutorul artei obstetrice. In mice caz, e grozav a se gandi ba- traria cocheth la posibilitatile unei faceri! Cine garanteaza ea tocmai ernbrionul cel unguresc nu se va na§te mort? Cine poate sa asigure,. ca nu va muri Insa0 muma In durerile facerii? zo Oricum ar fi, vedeti bine ca nationalitatea maghiara nu exist& Inca. Si deci nu despre ea, nu despre o fictiune politica, am voit eu sa va vorbesc in 5 Noi 0 voi*. Nationalitatea roman& e un copil, dar exista. Ea n'are nevoie de mamo0, ci de pedagogi.Si daca pedagogii vor fi la inaltimea misiunii loracestfalniccopilde17114 35 imparateasca va uimi la timpul sau Europa prin istetimea 0 virtutea

140 SCRIERI LITERARE, MORALE till POLITICE

adolescenIei sale. Pu %in ne va Om atunci, chiar daca se va rena§te nalionalitatea maghiara: ii vom mai da Corvini, 0 vom primi dela ea apa de Buda, care 0 aceea poarta numele de 4 Huniad *.

4 Noi 0 voi * pedagogi buni 0 pedagogi rai; nu pedagogi ai s copila0lor individuali,ci pedagogi ai uriaplui copilcolectiv; nu pedagogi cresc4 in §eoala lui Pestalozzi 0 a lui Frobel, ci pedagogi adapaIi la cele doua isvoare imponcipte: optimism 0 pesimism. Ace9tia sunt 4 Noi 0 voi b. Noi, optimi§tii, vedem foarte bine ca multe in lume se petrec so adesea nu ap cum ar trebui sfi se petreaca: apasatorul zambe§te 0 apasatul 10 ineaca plfinsul, trandavia se tolane9te pe tapete 0 munca asuda pentru un codru de paine, §arlatanul cii§tiga 0 dreptul pierde, nevinovatia e batjocorita 0 neru0narea se rasfaTa stralucind ca no- roiul la lumina, baMriile ascund 0 inabu§ese trandafirii, 0 ate 0 ss mai elite ; dar vazand toate acestea, noi totu0 credem eu tarie, pentru individ ca 0 pentru naTiune, ca rata nu e universal §i exclusiv, ca multe sunt bune, ca binele e dator sa dea piept eu raul fara sfiala 0 fara erulare, ca e frumos a se jertfi pentru binele altuia, ea omul are un liber arbitru 9i e responsabil daca persista In rau in loc de a tinde 20 la bine, ea numai binelui ii apelike izbanda la urma urmelor, cacis este un Dumnezeu! este un Dumnezeu chiar pentru fiinIele cele mai perverse! este un Dumnezeu chiar pentru un Jean Valjean din # Mize- rabilii D lui Victor Hugo. Pesimistul rade de Victor Hugo. El nu vede 0 nu vrea A vaza 25 binele nicaeri. El patimqte de cunoscuta boala a vederii jumatalite 0 pretinde ca stint bolnavi tocmai aceia cari se bucura de o vedere intreaga. Lumea pentru dansul a fost, este 0 va fi vepic rea. Rau/ e fatal. Indreptarea, peste putinta. 'Dumnezeu, o vorba. Liberul arbitru, responsabilitatea individualà, n4te vise de nebun. Petrie.... so ee poate sa fie patria pentru o ma0na idea liber-arbitru, fara respon- sabilitate individuala, fara Dumnezeu? A iubi este a crede 0 a spera.. InIarcat de credin0 0 de sperarrca nu numai ea nu iubqte 0 nu poate sa iubeasca nimica, dar Inca se distinge prin trasura caracteristica de a uri mai cu inver§unare toemai ceea ce e mai aproape de

MORAIA $1 PROFETISM ROMINESC 141

dansul. Pe straini el nu-i iube§te, pe ai sfii Ii detesteaza.aMi-e ru0ne cásunt Neamp, zicea Schopenhauer.4Copiiitfii nu pot fi deceit nevoia0 sau iniei, una din doll& o, striga Leopardi chtre Italia, care acea Italie In care erau deja nascuTi Cavour, Mazzini 0 Garibaldi.

5 0 miseri o codardi Figliuoli aprai I. Rechematfi din morIi prin suflul lui Tudor VladiMirescu, renas- cutä la o noufi vieapi prin avantul generatiunii dela 48, botezata prin trecerea Dunarii qi ghiulelele dela GriviTa, copil a trei momente su- 10 blime de entuziasmi numai entuziasm, naciunea romanä a intrat acurna in §coal a.i,intrand in 9coala, ea cere dela pedagogii saisfi-i dea carli ca sInvee. Optimismul Ii pune in man& operele celor mai inalte spirite ale globului pamantesc, incepand dela Platonei Ari- stotele Oa la Bacon 0 Shaekspeare, 'Ana' la Newton 0 Corneille, 15 Oa la Kant 0 Goethe. Ce-i da oare pesimismul? Pe Schopenhauer pe Leopardi, pe Leopardi 0 pe Schopenhauer, iarfi0 pe Schopen- haueri pe Leopardi. Predomnitor in literature culta, optimismul e stapan nemfirginit in literatura cea poporanfi. Un popor poate sa fie oricat de asuprit, so poate sa fie oricat de martirizat,i totu0 el nu e pesimist niciodatfi, ci totdeauna credei sperfi intr'o indreptare pe pamant sau intr'o alta vieala. In pove§ti, in legende, in cantece poporane, eroul se lupta, eroul sufere, eroul trece prin piedici peste piedici, dar nu se sperie de nimic, infrunla primejdiile, merge inainte, merge cat merge, rabd& 25 0 birue§te. Nu politia 9i nu jandarmii impiedicà suspinul poporulul de a se preface pretutindenea intr'o neVarmuritä flacfirfi, care ar mistui cu rapeziciunea uraganului pe cei avuliicivilizaIiunea totodatil ; nu polilia 0 nu jandarmii, ci filosofia basmului, o filosofie in care poporul se nwe i cre0e, Weptand cu seninatate sfar0tul pove;tii. 30 In literature cult& este un Schopenhauer 0 este un Leopardi ; in literature poporana, oglind5 neme§te§ugità a intregei fiH imene§ti, nu se aflà nici macar o asemeneasinguratecapfireche de apostoli ai raului. Numai optimismul cel innascut explica lunge rabdare a popoarelor, o rabdare farä care s'ar sgudui la tot momentul ordinea social&

142 SCRIERI LITERARE, MORALE *I POLITICE

omenirea s'ar salbatici printr'o sfagiare fr capAt. Taranul indurA toate, caciintocmai ca Socratica Leibnitz ---cAranul gtie cä nu numai dintr'un singur rAu, ci chiar dintr'o sumA de rele poate sit iasa un bine.

5 FaIA cu imensa biblioteca a acelora cari cred gi spent cu neclintire in victoria finala a binelui asupra raului, pesimigtii se inceara cu dibacie a multiplica pe Schopenhaueri pe Leopardi, a le da un stat- major impozant, a lipi pe furig catre dangii pe Byron, pe Alfred de Musset, pe Heine, cari n'au fost de loc pesimicti. tO Byron igi inchipuia cit e nefericit, se simlea chiar omul cel mai nefericit in lume, ti da aerul de a fi numai dansul nefericit in mijlocul unui banchet de fericire: era optimist pentru omenirea intreaga gi se plangea cit lui nu-i e dat sa impartageasch gi el fericireaaltora. Cam tot aga este Alfred de Musset care, optimist pentru toti, afara 15 de propria sa persoant, numai cateodatt Ii aducea aminte ca mai sufere din cand in and gi alii afara de dansul:

Car, lorsque nous avons quelque ennui dans le cceur, Nous nous imaginons, pauvres fous que nous sommes, Que personne, avant nous, n'a connu la douleur...

20 Pentru Musset nefericireaeste:( quelque ennui o! cat pentru Heine, acel Heine care admitea posibilitatea ca dourt suflete sa se iubeasct unul pe altul in mai multe existente succesive, acel Heine care prevestea descoperirea unei noi lumi spiritualeprin filosofia sanscria, dupa cum fu descoperita lumea cea materialA a Americei 25 prin cautarea unei cai spre India ; apoi tocmai la Heine se gasegte cea mai frumoasA caracteristica comparativa a optimismului gi a pesimismului in urmatoarea cugetare: o Lumea e totdeauna aga cum 43 este gi omul care o privegte: paradis pentru cel bun, infern pentru q cel rAu...1).

1)eDie Herrlichkeit der Welt ist immer adaquat der Herrlichkeit des Geistes, der sie betrachtet. Der Gute findet hier seinParadies, der Schlechte geniesst schon hier seine Hone s.

MORALA. I PROFETISM ROMANESC 143

*Intern pentru celeau*,adica intern pentru Schopenhauer0 pentru Leopardi, intern pentru ucenicii lor, infern pentru pesimitii cari voesc a fi pedagogi ai plapandei nationalitäti romline. Byron, Musset, Heine, nu sunt pesimi§ti, dupa cum nu e pesimist 5 Chateaubriand, de0 a scris pe Rend, 0 nu 6 pesimist Goethe, de0 a scris pe Werther, René qi Werther veri-primari cu Rolla 0 cu Child- Harold. Pesimi0ivorbim despre oameni de geniu, vorbim despre maie§tri, nu despre calfe, nu despre4dii maioresque gentium mi- norum*, pesimi§ti sunt numaii numai Schopenhauer 0 Leopardi, o caci numai dânqii au intocmit o teorie metodica universala a victoriei riftului asupra binelui.i eine oare sunt ace§tia? Este drept a stabili intre aMandoi o mica deosebiredin capul locului. Schopenhauer era voinici sanatos; Leopardi era §ubred, bolnav, schiod, ceea ce il face mai simpatic. Mai simpatic il face §i t5 imprejurarea ca era poet §i a murit mai tanar; poateqiaceea a nu era burghez ca Schopenhauer, ci nascut dintr'o familie aristocratica scapatata, fiu al unui conte 0 al unei marchizine. Mai simpatie, fie ; mai bun nu. De altmintrelea, daca e vorba de form i numai de formg, apoi amandoi sunt deopotriva simpatici ca art4ti, ea sculp- 20 tori ai frazei, Ca me§teri de a rotunzi, de a polei 0 de a parfuma hapul. Un pesimist pe deplin consecinte n'ar trebui nici macar sa scrie artistic, pentru a dovedi chiar prin aceasta ca despretuqte pAnai limba omeneasc i ea nu e nimic frumos in lume! Simpatici in plus sau simpatici in minus, consecinti sau neconse- 25 cinçi, Schopenhauer §i Leopardi sunt intoemai ca cei doi frati din Siam uniti spate la spate, cari nu s'au vazut niciodata ochi in ochi, dar pe care e fisiologice§te cu neputinta de a-i desparti pe unul de altul.

Amandoi incepuserá ca optimi§ti: Schopenhauer, prozaistul, prin so ni§te versuri pline de credinta §i de speranta, in care anta binele alungAnd pe fau; Leopardi, poetul, printr'o proza in care apara cu emfaza religiunea crWina, ba Inca in specie catolicismul. Din aceea0 epoca dateaza o cugetare aproape spiritista a lui Leopardi: *Toate *in lume sunt sau pot fi multumite de sine, numai omul nu, ceea ce

144 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

* dovede9te ca numai pentru om existen-ca nu se mlarginete cu lumea 4 cea pfimanteasca *1). Dupa o diminealfi atilt de luminoasa, deodata se Intuneca. Scho- penhauer turbeaza vazand ca n'a putut A atraga la cursul sat' uni- 5 versitar mai mul0 de patru ascultatori,dintre cari unul giambEq, pe cand la cursul lui Hegel im incapeai de multimea studenTilor ; Leo- pardi se 1nfuriaza Ca corpul nu-i servea la ceea ce ar trebui sa-i ser- veasca; 0 iata-i amandoi revarsand urgia pe natura Intreaga, pe ome- nire, pe parin0. to Schopenhauer ura pe muma-sa ; Leopardi ura pe tata-sau. Schopenhauer 0 Leopardi strigau deopotriva ca vieala e nesuferita, ca nimicirea prin moarte e singura scapare a omului, ca dorul lor cel mai Invapaiat este de a mini cat mai curand, 0 totu0 la 1831, and izbucni cholera, de frica mor/ii Schopenhauer fuge din Berlin 15 91 Leopardi o tulqte din Neapoli. Schopenhauer era bogat, dar sgarcit, capitalizand ca 0 cand ar fi avut sa traiasca veacuri; Leopardi era sarac, dar banii Ii placeau atat de mult, !neat se &idea numai la c4tig &and publica o carte: 4 La questione 6 di trarne la maggior somma possibile di denaro *. 20 Schopenhauer propovaduia desfiinlarea casatoriei, ascetism, ab- stinencfi sexuala, 0 dansul facea copii din flori, pe earl fara mila ii arunca apoi pe drumuri; Leopardi nu putea sa facà nici un fel de copii, dar era atat de lipsit de inima, incat pan& 0 sentimentele nu le, scotea din sine, ci le imprumuta din al-0 poqi: <( pill capi di sentimenti 25 (( si possono prender da Orazio !*. Pentru Schopenhauer 0 sa nu crede0 ca eu glumesc: nu ave0 dead a citi pe elevul sau Frauenstadt, Lichtstrahlen aus seinen Wer- ken, a 3-a ediliune din 1874, P. 53 pentru Schopenhauer tot ce e mai onest pe supraf4a pamantului, este modul cel prietenos cu care 30 cainele 10 mi9ca coada. Cel mai frumos compliment pe care Scho- penhauer 11 putea face unui admirator al lui, era de a-i zice: eti onest ca o coada de caine! Pentru Leopardi nu e onesta nici macar coada de caine, toate sunt ridicole, toate sunt de plans: 1) Tutto 6 o pu6 esser contento di se stesso, eccetto l'uomo, il che mostra che la sua es istenza non si limits a questo mondo, come quella delle altre cose 5.

MORALA SI PROFETISM ROMANESE 145

Non so se il riso o la pieta prevale !

Chic vrea sä se vindece de pesirnism, dar sfi se vindece cu totului tot, A nu citeasca numai pe Schopenhauer sau numai pe Leopardi, ci sn-i citeasa din scoarck in scoarcrt pe amandoi laolaltk In mixtum- 5 compositum. Astfel in medicinfi opium §i. belladona aunt doufi groaz- nice otrfivuri fiecare In parte, tiii totu§i din amestecul kr iese o minu- natä doftorie. La 1.81.8 Schopenhauer calátorea prin Italia, dar n'a dat de Leo- pardi. Neat ! Dacii ei s'ar fi privit faVa In fala, dacfi §i-ar fi desvil- zo luit fiecare unul altuia monstruoasele kr concepOuni asupra univer- sului, Schopenhauer cu o Weltschmerz o qi Leopardi cu 0 Infelicitit s, toate din rfiu in mai razz, nici iubire, nici patrie, nici Dumnezeu ; dad Intfimplarea ii aducea sfi se Intfilneasch in ap fel dupk cum. se Intfil- nese uneori douri epidemii la un loc, poate cfii-arficuprins pe 15 aratindoi o spairra, o groazfi, o scarba atilt de covAr9itoare, Incrit unul sfi se intoarcfi la sonetele sale despre lumina §i celfilalt la apologia catolicismului. Ar fi fost cu un poet mediocru mai mult §i mai znult cu un mediocru teologian, dar ar fi mai pit-yin cu doi baccili, cu doi microbi cari se sbuciuma a Imbfila In inima omului oricepornire zo inaltfi !

Aci se terminä Noi fi Voi. Suntem In sfiptilmfina Crficiunului. Fatfi cu na§terea lui Crist, a acelui Crist care prin minunea iubirii a pogorit pe Dumnezeu pan& la oin §i a ridicat pe om pang la Dumnezeu, suntem datori a ierta chiar 25 pe Schopenhauer, chiar pe Leopardi, chiar pe pedagogii cei miruiti de clfinOi ; suntem datori a-i ierta, numai... numai sfi lase cii ei in pace na-viunea romfineascä! 0 naVune care, mai pe sus de toate, are nevoie de credincd, de speranIfi, de ideal, de pfiinea lui Isus, nu de pfiinea lui Mammona.

146 SCRIERI LITERARE, MORALE fla POLITICE PAPA DE LA NEVA

Conlerinyi finutcl la Ateneul Romcin in ziva de 7 Decemyrie 1901 pentru Societatea 4 Tinerimea Romand * Vasile Urechie, prerdintele Ateneului 0 primul fundator, nu mai este printre noi. Fost-am cu dfinsul intr'o strfins& legatura in curs de aproape patruzeci de ani ; 0 regret c& n'am putut sa fiu faIa la inmormântare, ca 5 sa fi vrtrsat atunci o lacrima ferbinte. Acuma, dupa doua saptamâni,. lacrima cea calda s'a racit, s'a cristalizat ; dar tocmai de aceea a devenit cugetata 0 trainica. Ma simlesc dator a incepe conferinta mea printr'un omagiu adus marelui Ateneist. Intr'una din nenumaratele sale lucrari, Urechie poveste§te cum isintr'o zi m'a ferit dfinsul de cnuta muscaleasca, 0 cum, la rândul meu, intr'alta zi, 1-am ferit eti de iataganul turcesc. A9a a fost. Ne-am scapat vieala unul altuia. Este nu mai pircin adevarat ceea ce el n'a spus-o, dar o spun eu in timp de treizeci de ani noi necontenit ne-am certat, ne-am ciorovait, ne-am pirat mereu. Si totu0 noi n'am isincetat niciodata de a ne iubi vrând-nevrand, simlind o imperioas& neirgeleasa atracpune reciproca. Voiu da un exemplu din cele multe. Ca ministru sub loan Bratianu, Urechie m'a destituit din membru al consiliului permanent al Instruc-punii Publice, fiindca refuzasem de a-i satisface o veleitate ministerial& ; ei bine, peste cfiteva zile Fa- so cultatea de Litere m'a ales Decan, 0 printre ceilalIi profesori m'a votat 0 Urechie ; iar dupa o lima, nu mai departe, el insu0 m'a rugat sa reintru in Consiliul Permanent, numindu-mrt printr'un nou decret regal, 0 m'a 0 trimis imediat la Paris pentru ca sa reprezint acolo Romfinia la inaugurarea monumentului lui Michelet. 25 Acela0 fel de antinomie ni s'a intfimplat amfindurora mai la fiecare pas ; ne suparam, ne izbeam, ne respingeam, 0 nu ne putearn desparli, nu era chip a nu ne iubi. Sa fie oare o enigma psichologica ? sa fie o tainica fatalitate a soartei individuale? Nu. Sunt aproape patruzeci de ani de and eu sunt ca- so satorit. Eu unul n'am avut pretergia niciodata de a fi sfânt in sensul

MORALX $1 PROFETISM ROMANESC 147

canoanelor sinodale; am fost pactitos, ran, iute; 0 'n curs de aproape patruzeci de ani, nu o data pe an, uneori nu o data pe luna, m'am certat cu nevasta mea ; dar o secunda macar noi nu ne-am gandit la divort, ci ne-am iubit 0 ne iubim din Ce in ce mai malt, amandoi ajun0 ba- 5 trani. Odata, In tinerete, nevasta mea se plangea unei prietene de peccadilele mele. Prietena a intrebat-o: cum dara de-1 mai iube§ti? Nevasta mea i-a raspuns simplu: nu-1 pot rasa, e mare patriot... De aceea0 natura, sau foarte asemantrat, este iubirea Intre doi ade- varaIiamici. 0 idee suprema, o idee eterna une§te dour' suflete, to pe and totodata idei secundare 0 terliare le desbina: le desbina 0 tree. Cu Urechie ma lega intr'un mod indisolubil ideea suprema, eterna a Romanismului; ne desbinau procedeurile 0 punturile de vedere, diferenIa.' radicala de temperamente. Cele mai multe institqiuni culturale la noi se datoreaza direct 15 sau indirect lui Urechie. Intre altele, cea mai de frunte este Academia Romana. A§a cum se Intemeiase din capul locului, Academia noastra este Urechie intreg: reprezentarea tuturor provinciilor romane Inainte 0 mai presus de toate, culminarea §tiinIifica sau specialista pe a doua linie. A lost inspiratiunea cea mai fericita. Gralie lui Urechie, Ro- 20 manii n'au cazut In pacostea zizaniei academice aqa zicand confe- sionale ca la Sarbi, cari au o Academie pravoslavnica la Belgrad 0 o alta Academie papista§a la Agram, adesea duqmanoasa una alteia, ambele sterpe pentru viitoarea rena§tere a totalitaIii nalionale sarbe§ti. In orice capat al Europei, fie congres, fie o solemnitate interna- 25 Tionala, pretutindenea unde putea sa rasune faima numelui roman, Urechie trebuia sa fie acolo, trebuia A' Infrunte pe fauvoitorii no§tri, trebuia sa acaIere tricolorul nostru, trebuia A se bage printre somitAli straine, pentru a cet§tiga tovara0 cauzei nalionale. Pe la noi multi zambeau, privind pe Urechie la Capitoliu insolit de un cioban arde- 30 lean; multi zambeau citind neterminabila polemica daco-romanica a lui Urechie in ziare franceze, italiene 0 spaniole: multi zambeau la noi, dar nu zambeau Ungurii, Muscalii 0 Evreii, ci scrapeau din dinIi cu furie dupnanii avantului pan-latin al Românilor. Telegrama de condoleanIa, pe care s'a grabit a o trimite primarul Romei, princi- 35 pele Colonna, la moartea prepdintelui nostru, este cel mai elocinte

148 SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE

epitaf pentru mormânt,i cea mai vie mangaiere pentru spiritul cel desincarnat al lui Urechie: te plânge Urbea Eterna! Moldovean din fundul munIilor dela Neaml, Urechie simea aceea9i simpatie pentru orice suflareromâneasc 5.de ori9iunde. Macedono- 5 romilnii Ii datoreaza imens, clack' nu chiar tot sub raportul migcarii intelectuale. Romfinimea de peste CarpaIi n'a incetat 9in'ar trebui stinceteze de a-I binecuvânta. Câtà bruma a putut, a Mout el 9i Ba- sarabenilor, pentru cari mult va putea sa faca numai doara Dum- nezeu fat& cu pravoslavnica Rusie. Urechie 2mbrali9a deopotriva pe to toli Românii, mai ales pe cei instraina-ci. Printr'un fd de instinct, el susIinea de asemenea cu caldura pe Albanezi, ma a le fi studiat originele ;i când eu am demonstrat intr'o 9edinla a Acaderniei ca Albanezii sunt posteritatea directa a Dacior, Urechie era fericit Ca ghicise adevarul i mi-a zis emolionat: eVetiMa 15 Pornirea fireasca a lui Urechie nu era spre cugetare, ci spreac- /iune:acliune, iara9i acliune, ne 'ntrerupta actiune, o forta gigantica de acIiune pe aceea9i intinsa sfera a nacionalitaIii romfine in toate raporturile ei. El a scris 9i a tiparit prodigios de mult ; dar om de oiinta n'a fost in inTelesul riguros al cuvântului ; prea pu/in artist in lite- 20 ratura ; prea 11 desgusta obiectivitatea, prea II obosea receai inceata metoda. Ca agitator insa pentru binelei marirea neamului romanese, Urechie a fost sublim, nimenea nu va putea sa-1 inlocuiasca, nimic nu va putea sa-1 intunece in istoria noastra nalionala, in care el va ramâne ca un arhanghel al entusiasmului in memoria tuturor 25 Românilor.

BatrAnii se due unul ate unul ; ali mai ramAn Inca pe pamtInt, sa nu le amarim ultimele lor momente. Un vechiu proverb romfinesc zice: eine n'are batretn,sfi-9icumperes.Sunt timpuri in istorie, and tineretul dicteaza, iar mo9nenii cata sa asculte; a9a este intr'o 30 epoch de revoluIiune. Sunt alte timpuri, cand tineretul trebue sa urmeze ascultator dupa povaIa mo9negilor: a9a este inteo epoca de progres normal. Mo9neag a fost Cavour ; mo9neag a fost Bismark ; mo9neag a fost Gladstone, astazi batrânul Krueger abia se mai tine pe picioare,itotu9i sgudue pe uria9a Anglie. Oricfind insa,fie in

MORMA SI PROFETISM ROMANESC 149

revolutiune, fie in evolutiune, tineriii batrfinii sa papasca brat la bra% cu dragostei in armonie. Iata de ce eu, Marin, Va vorbesc astazi In numele Societatii e Tinerimea.. Societatea Tinerimea, nu cumva s'o confundati cu Societatea 5 Junimea, care nu mai exista. Tdnar i june nu aunt sinonimi in limba romanii. Tdndrul este numai tanar, iar junele poate sti nu fieetartar cAci june insemneaza romane§te om neinsurat In genere, un celibatar, un amator de insuratoare, fie el chiar un flacau unguresc de 'ease- zeci de ani. De aceea, se vede, Societatea Junimea nu mai existA, isfiiiidca s'a insurat ;i cleat sotia e prea sglobiei sburdalnica, doua zeflemele la un loc, In curand se va intampla o jalnica vAduvie. Repet ca eu n'am aface cu fosta junirne, nici cu junimea cea transformer& ci numai cu tinerimea. CI alta lämurire. Un ziar bucure§tean, de altmintrelea foarte amical, 15 anuntand conferinta mea de astaseara, adaoga a voiu combate pe Slavi. Pe Slavi? nu: este o eroare. Eu n'am combatut niciodata pe Slavi peste tot ; ba Inca pentru Bulgarii pentru Serbi In specie am avut pururea o deosebita simpatie ; ci am combAtuti voiu corn- bate ori0cand pe Muscali. Tot ap eu nu sunt contra Semitilor peste o tot. Arabii sunt Serniti,i totu0 eu i-am laudat totdeauna ; dar In veci voiu fi contra Evreilor. Pe Evrei qi pe Muscali eu nu-i voiu cruta nici chiar pe patul de moarte, caci Bunt elementele cele mai periculoase pentru Romani pentru oricare alta nationalitate, unii desnatio- nalizand, ceilalçi cosmopolizand, in fond totdeauna Muscalii Evrei.

/5 Ultima mea conferinta de pe aceasta tribunti a Ateneului a fost tinuta cu ocaziunea asasinatului lui Mihaileanu. Nenorocitul patriot macedo-roman fusese ImpuFat in mijlocul Bucure§tilor de catre un fanatic Bulgar, impins la aceasta de faimosul Boris Sarafov, prepdintele comitetului celui bulgaresc de uciga0 0 de escroci. Indignati 3o la culme, Romanii acuzau Intreaga nationalitate bulgarfi. Presa ro- mama, mai ales cea bucure§teana, fulgerai traznea fara exceptiune asupra vechilor noqtri prieteni de peste DunAre. Atunci eu ma cre- zusem chemat a demasca pe adevaratii criminali, pe singurii insti- gatori ai dupnaniei intre RomaniiBulgari, pe pururea ascunsul

150 scrum LITERARE, MORALE SI POLITICE

Mefistofeles: Rusia, lucrand nu pe fala prin guvernul eel oficial, ci printr'un guvern ocult, aa numita societate pan-slavica filantropica dela Petersburg, InfiinIata altadata de nefastul Ignatiev, menlinuta 0Intarita de aiçi mii de Ignatievi 0 mai de ai dracului. Comitetele 5 Bulgare9tii Sarafovii lor sunt un simplu instrument al Muscalilor, Rusia fiind Impiedecata prin elementul romanesc deauputea realiza pretinsa lor u misiune istorica * de a apuca mai curand Stambulul. Prin acea conferinIa eu am aratat Romani lor In 1900, ceea ce arata nemuritorul nostru Heliade la 1850 In a doua lui scrisoare catre 10 Romani, publicata In Curierul de ainbe sexe. Pentru ca sa vedei ca tactica Rusiei a ramas astazi Intocmai dupa cum a fost cu o jumatate de secol Inaintei dupa cum a fost totdeauna, voiu reproduce textual un pasagiu din acea scrisoare a profetului Heliade. Iata-l: 15 u Am desvalit, zice Heliade, am desvalit Inaintea soarelui ca- t( balele protectoratului räpitor, cabale de mai mult de un secol; smuls- u am masca Tarului, 0 am Infierat pe acest Faraon dela Nord, am oinsemnat cu Crucea pe Dracul de Miazä-noapte...*. Simai jos Heliade urmeaza: 20

MORALA SI PROPETISM ROMANESC 151

Ar crede cineva ea I'aranii no§tri au citit pe rnarele Francez de altadata, pe nemuritorul Montesquieu, care in « Esprit des lois *, cartea XIV, capitolul 2, zice lamurit: 4 II faut écorcher un Moscovite pour lui donner du sentiment *. Muscalul nu simte pana ce nu-1 jupuqti 5 de piele, 0 fiindca noi nu-1 jupuim, harbare/u1 revenea mereu 0 a revenit mereu 0 acuma.

Abia s'au aqezat in mormant oasele lui Mihaileanu, abia a fost demascata miplia societalii pan-slavice dela Petersburg, nu s'a uitat Inca scandalul achitarii lui Sarafov de catre uneltele cele muscalqti 10 dela Sofia, 0 iata ea porcul cel harbarq reapare in capitala Roma- niei printeo foiTa periodica ruseste 0 frantuzwe, sub titlul de « L'Orient orthodoxe *, unde I0 Incepe profesiunea de credinla cu urmatoarele cuvinte: « Le but de l'Orient orthodoxe est de rapprocher les peuples des 15 4 Balkans :les Grecs, les Roumains, les Bulgares, et les Serbes avec « la Russie, ayant une religion commune ; de montrer leurs intéréts « vitaux et de les défendre contre les attaques des &rangers. Pour « arriver a ces fins il est absolument besoin d'une confédération bal-

4 kanique, sous la protection d'une puissance comme la Russie.. .>>, 20 etc., etc., din ce In ce mai neru0nat. In capul acestei foile figureaza un Serb: d-1 Dragutin Ilici, un fel de paravan, pentru ca sa nu se zica a este o opera exclusiv muscaleasca, sau mai bine pentru ea sa fie un simbol a un Serb scriind ruse§te in Romania reprezinta deja un Inceput al confederaIiunii bal- 25 canice. Asemenea marafeturi nu sunt ceva nou in tactica muscaleasca. Serbul insa, d-1 Ilici, ne surprinde ea nu cunoaqte istoria literaturii sarbwi. A mai fost un Serb, tocmai cel de'ntai pan-slavist in legatura cu Muscalii, un serb toba de carte: Iurai Krijanici, care la 1645 a plecat la Moscova 0 peste caliva ani s'a vazut condamnat 0 exilat in Si- so beria. In Siberia un Serb pan-slavist foarte invalat ! Norocul d-lui Ilici este ea prea invAIat nu pare a fi ; dar Muscalii trimit In Siberia 0 pe cei ignoranli. Pentru 9 eonfederaTiune balcanica am fost 0 eu totdeauna ; ba linusem chiar in Ateneu in acest sens o conferinVa, sunt acum vreo

10*

152 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

patruzeci de ani, cand Ateneigtii se intruneau in palatul de langa Cigmigiu; o confederatiune ins& Milt Muscali gi Para motiv ortodox, o confederaliune Intre Romani, Greci, Bulgari, Serbi, Albanezi, gi poate gi Unguri. Muscalii n'au ce cauta in Balcani, locul kr fiind in s Urali. Apoi, dad% e vorba de ortodoxie, Muscalii sa pretinda cel mult ca sunt un soiu de cregtini, fie ; dar ortodoxi ei nu aunt, ci profeseaza numai un nit cu totul deosebit, care se poate numi tzarodoxia cu un Papa' la Neva. Aceasta nu este un paradox, ci un adevar demonstrabil, pe care 11 voiu 0 demonstra. to Inceputurile ortodoxiei la Romani sunt din veacul de mijloc, impreuna cu Serbii gi Bulgarii, din aceeagi fantana greaca bizantina. Para la secolul trecut noi, Românii, nici n'am fost vecini cu Muscalii, ci cu Rutenii, cu Rugii propriu zigi, 0 les Petits-Russiens *, cari vorbesc o limba slavica distinsa ca gi cea polona sau cea bohema, nici- 15 decum un simplu dialect muscalesc: e das Kleinrussische zice Mi- klosich ist eine selbststandige Sprache und nicht ein Dialekt des Grossrussischen*. Deci a nu se amalgama*Muscalii cei stapani cu Rutenii cei robiii. Rutenii, ca gi Polonii, sunt nigte victime ale bar- barului Muscal. Totugi nici cu Rutenii noi n'am avut vechi legaturi 20 religioase, ci numai cu Serbii gi cu Bulgarii. Cu Serbii dar gi cu Bul- garii noi suntem dela Inceput coreligionari prin ortodoxie ;gi dorim a ramâne nestramutaIi. Singura mare deosebire intre ortodoxia Ro- manilor gi intre acea a Serbilor gi a Bulgarilor a fost totdeauna 0 persista: lipsa la noi absoluta de bigotism. 25 Din toate popoarele cregtine, numai gi numai Romanii, din momentul de and apar pe scena istoriei ca o naftonalitate separata gi pana in ziva de astazi, n'au dat nagtere nici unui sfant. Faptul este ciudat, gi totugi noi provocam pe oricine de a ne da o singura desmiacire. 30 Sfincii nogtri aga numi-ci na%ionali: sfantul ban dela 'Suceava, sfânta Parascheva delaIagi, sfanta Filotea dela Curtea de Argeg, au fost Bulgari, Serbi, Greci. Biserica noastra a posedat in diferite timpuri barbati mari, ilugtri prin gtiin0 gi prin moralitate, precum, de exemplu, mitropolitul Do- ss softeiu, sau Inca mai bine mitropolitul Jacob Stamati, nascut porcar

MORAIAI PROFETISM ROMANESC 153

din munIii Ardealului, care rAdicAndu-se numai prin InvAVAturApi prin virtute din sterna ciobAneascA Ora la culmea ierarchiei spirituale, a fost un adevArat scut al poporului contra desfrAului despotic 0 oligarchic; dar niciodatn'a trecut prin mintea strAmogilor nogtri 5 tentaliunea de a sfinli aceste somitali eclesiastice. Nu ne-au lipsit, de asemenea, pusnici, eremi%i, ascetici, ducAnd o viealA nu mai pqin durA gi.nu mai pulin contemplativA de cum se crede a fi fostsfintiiceiiegiP Inprimii secoli ai cregtinismului din fundul Tebaidei. 10 Astfel a fost, Intre alii, acel sihastru Daniil, care traia Intr'o pe- gterà dela Voronei pe caretefan cel Mare 11 consulta In afacerile cele mai grave ale statului, primind drept rAspuns consiliile cele mai patriotice, bunAoarA:nu te inchina Turcului, ci te du de te luptA 0. RomAnii nu fAceau sfirqi calendarigti, dar totugi ei numeau sfini 15 pe oamenii cei mari ai neamului romAnesc, de exemplu cronicarul Urechia ne spune despretefan cel Mare: olzicea sfAntul 8tefan- o VodA nu pentru suflet, a este in mAna lui Dumnezeu, cel Inca o a fost om cu pacate, ci pentru lucrurile sale celevitejegti... s. Pentru faptele cele curat cearcenegti, RomAnul ar putea chiar astAzi 20 s zicA: sfAntul Mihai CogAlniceanu, sfAntul Ion BrAtianu, sfantul Lascar Catargi, Insh nu intr'un sens clerical ; pe and amicii nogtri Serbiii Bulgarii au speriat pAnAi pe Muscali de mu4imea sfirrcilor bisericegti sadea-bulgAregtii sadea-sArbegti. Profesorul dela Moscova Golubinski numAra 52 sfinli exclusiv bulgAregti, dintre care unii proas- 25 KO din zilele noastre, de pildA un sfAnt Ignatie dela Eski-Zagra, mort la 1814 gi un alt sfAnt Onufrie din Gabrova dela 1818. Serbii, la rAndul lor, au mers ptinA a clasifica pe sfinii lor cei proprii, anume 10 principi, 8 vràdici gi nu mai gtiucap alPde alte categorii. Cu toate astea, oricAt de caracteristicA ar fi diferenla intre RomAni 30 i intre Serbo-Bulgari din ranctul de vedere al bigotismului, noi re- cunoagtem cu dragA inimA cA surrtem cu Serbiii Bulgarii deopotrivA ortodoxi: toi pe deplin coreligionari ; nu Ina, nu gi de o mie de ori nu, nu cu Muscalii, cari nu sunt de loc ortodocgi. Sàexaminfim chestiunea pe faIAi fArA ocol, pentru ca sä ne pert 35 rAspunde cei agramali dela o L'Orient orthodoxe 5.

154 SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE

Biserica cea muscaleasca se imparte in doua tabere distinse: biserica muscMeascà cea oficialfi O o biseria muscilleascfi neoficialä. SA incepem prin cea neoficialii: ap numitul raskol, literalmente 4 schismä o. 5 Aceast5 schism5. se compune dintr'o mul-pme de secte mari O mici, toate proprii Muscalilor, absolut necunoscute Rutenilor. Rutenii O-au capatat, abia de vreo 50 ani, una singurgt sectgt, care oriOcum este mult mai cuminte cleat toate cele muscaleoi, anume Stundismul. Stundismul se inrudeOe cu protestantismul german, O to s'a O nfiscut pe la 1860 in coloniile nenrpoi din Rusia meridionalà, mai ales inteo colonie nemteasea din Basarabia, in satul Sarata din districtul Akermanului, unde primii predicatori au fost Nerncii Lindl O Stroh le. Este remarcabil ch propaganda stundista a debutat in Ba- sarabia, dar n'a putut s5 molipseasca pe niciun Moldovean, ci a tre- 15 buit s'a treaca peste Nistru §i acolo s'a ra'spetridit cu neinchipuitli repeziciune printre Ruteni ; fund insä o sect5 mai de treabgt, ea n'a putut stabate la Muscali. Muscalii se multumesc cu sectele cele mai absurde, uneori chiar criminale, cari formeaza biserica lor cea neoficial'a. 20 Aceast 5. bisericgt muscaleascgt neoficial4 nu este o glumã numeria de vreo cateva mii de oameni, nici chiar de cateva sute de mii, ci nu e departe de juinatatea numfirului total al Muscalilor propriu ziO, ai_ sap finilor Rusiei, ai candidaIilor de a staptini peninsula balcanicá. La 1830 contele Krasinski constatase 5 milioane 0 et le nombre allait 25 sans cesse en augmentant *. In RomAnia, in Bucovina 0 'n Dobrogea, Muscalii cei imigrali la noi: Lipoveni O Scapeli, pe care ii descrie rAposatul episcop Mel- chisedek O preotul Dimitrie Dan, ne pot da o idee despre ceea ce este liserica muscgileascgt cea neoficialgt, dar o idee slabä, cad cei mai so rgti au rámas la Nord in patria lor. Acolo se menline 0115 astazi, bunk- oar5, secta celor poreclili Duhobortzi, ale aror asasinate ingroziserá la 1839 pe contele Worontzof, descoperindu-se o insurä a lor numità Rai i Muka, adicfiaParadis O tortura *, unde s'au gásit mii de cadavre a victimelor. 0 alt5. secta, Riestowiki, reprezinth intocmai pe 35 Flagelanlii din veacul de mijloc. 0 altà sectk Subotniki, imiteaz5

MORMA 1 PROVETISK ROMANESC 155

obiceiurilei riturile Evreilor. 0 secta consider% sinuciderea sau omorul prin ardere ca un botez de foc. Baronul Haxthausen, care Wise in Rusia pe la 1843, ne povesteoe cum, alive ani Innainte, pe o moOe de langa raul Volga, vreo cincizeci de sectari s'au intrunit pentru a 5 se omori unul pe altul,i toti au cazut macelariti unul cu cutitul altuia, afara de numai doi rama§i vii, fiind surpriO de catre autoritate. Inlaturandu-se fanatismul cel salbatec al acestor sectari, ei sunt cei mai onorabili dintre Muscali: sunt cinstiçi,in la cuvantul lor, se feresc de minciuni, astfel 0. in ultimul razboiu turco-rus, daca un 10 Lipovan ar fi fost in capul Statului rusesc, e sigur ca. nu ne-ar fi rapit petecul de Basarabia, dupa ce se indatorise a pastra integritatea teritoriului romanesc. Ei to-0 sunt taranii negustori, multi foarte bogati. $i fiind multi foarte bogati, sa ne permita ziarul d-lui Ilici a-I Intreba: oare nu cumva in numele acestei ortodoxii ne face propaganda? 15 Sa trecem Insa la cealalta biserica muscaleasca, la cea oficiala, la care apartine §i pe care o protege fati§ guvernul dela Petersburg, nurnind-o cu fala pravoslavnicei. Ultimul nostru cronicar, Ziot Ro- manul, care scria pe timpul lui Tudor Vladimirescu, caracterizeaza romfinqte i greceOe intreaga lume oficiala muscaleasca In doua versmi: 20 e Iar In nauntru ce svezi? un lup supt pielea oii: e Dela imparat OM la ofiter, &cane; Iva aa...adica tati unul ca altul. Acqti e lupi supt pielea oiis,fie cat de rrti, au fost in adevar ortodoxi, cel putin un fel de ortodoxi, pânla Petru cel Mare. Pana atunci Muscalii aveau In fruntea bisericii un cap canonic. Doctrina 25 evangelica nu Ingadue unui mirean sa stea in capul bisericii, caci insuqi Crist zice: 4 Dati Cesarului cele ce sunt ale Cesaruluii lui Dum- nezeu cele ce sunt ale lui Dumnezeu ra Katacteog Kalaaet xat ut wv esof; rq oecp La 1.702 Petru cel Mare a desfiintat patriarcatul dela Moscova i s'a proclamat el Insu0 ef suprem al Bisericii. De atunci 30 §1 pânA astazi tzarul este Papa dela Neva, Intocmai dui:4 cum la catolici este Papa dela Vatican, Insa far% asemanare mai teribil Papa cel muscalesc, de vreme ce In loc de carje tine In mana o nagaick, un garbaci special al Cazacilor. Este o Kesarodoxie, o tzarodoxie, o nagaicodoxie, dar nu poate fi ortodoxie. Muscalii nu sunt coreli- so gionaricu Romanii, cu Grecii, cu Serbiili cu Bulgarii. Un mic pas

156 8CRIERI LITERARE, MORALE 8I POLITICE

mai departe, o simpla varialiune, 0 sultanul ar putea sA desfiinleze patriarcatul de Constantinopole, proclamAndu-se §ef suprem al bisericei cre0ine. Cum darA, d-voastre cei dela 0 L'Orient orthodoxe* cum darn d-voastre, fie Lipoveni, fie tzarodoxi, una din doua, cum 5 de ne vorbili de ortodoxie? Ba Inca ne vorb4i de un protectorat ortodox al Rusiei! Protectorat !... Am terminat cu ambele biserici cele quasi-cre0ine musca1e0i; ne mai rAmAne chestiunea protectoratului. Protectorat erninamente politic ; nu religiunea este ceea ce preocupa pe patronii d-lui Ilici. In 10 secolul trecut Rusia exercitase cAtva timp mai intiliu un protectorat. asupra Tatarilor din Crimeea, macar ca Tatarii de acolo erau maho- metani ; 0 exercitase cAtva timp mai intAiu un protectorat asupra Poloniei, macar cl Polonii sunt catolici. Chiar astazi Rusia ar fi foarte bucuroasa sa exercite cAtva timp mai intAiu un protectorat asupra 15 Chinei, macar a Chinezii sunt budhi0i. Chestiunea ortodoxiei este o pura farsa pentru Muscali; realitatea serioasa pentru dAn0i este protectoratul, negre0t cAtva timp mai intAiu, 0 apoi o piesa in cinci acte: primul act dragoste, actul al cincilea asasinat, cele trei acte dela mijloc ruble, decoratii, titluri, minciuni 0 infamii! 20 Miron Costin ne spune ca subtefan-Voda Tom9a a fost osAndit la moarte un diac sau gramatic. 4( Pentru un Diac ce era foarte de treabA de scrisoare zice cr0- <4 nicarul s'au rugat boierii sa-I ierte ea este cArturar bun. A ras- 4( punstefan-VoclA: ha, ha, ha, mai carturar deck dracul, nu este 25 H altul*. Ei bine, Rusia, cAnd ii trebue, gase0e totdeauna la nevoie indivizi mai carturari deceit insu0 dracul. Printre ceilal0 este Paul 'Lilienfeld, German prin origine 0 prin inteligerrp, Muscal princre- §tere 0 prin foloase materiale. Lilienfeld a studiat la Universitatea din Petersburg 0 a inaintat foarte sus In ierarhia administrativa: 30 guvernator al Curlandei, vice-guvernator in capitala Rusiei, senator imperial. SpecializAndu-se In sociologie, el a publicat studii ruse0i; a scos apoi acelea0 studii nem-mti in cinci tonuri: Gedanken fiber die Sozialwissenschaft der Zukunft (CugetAri asupra sociologiei viitorului), In fine fran-cuze9te: La pathologie .sociale, care nu poate a nu ss incAnte pe Francezii cei de astazi, deoarece autorul e Muscal.

MORALX $1 PROFETISM ROMANESQ 157

Cu multi abilitate 0 a9a zicand pe nesimiite, Lilienfeld I9i desvolta teoriile cele placute guvernului rusesc, pe care 11 justifica nu numai pentru prezent, ci mai ales pentru viitor: a in Zukunft 0. In operele sale el nu zare9te nicaeri un singur rau la Muscali: despotis- 5 mul, cruzimea, barbaria Itusiei, toate sunt bune la Lilienfeld. Re- gimul constitutiv al Anglei zice el nu este ceva mai presus cleat absolutismul musealese: a L'autocratie correspond parfaitement au ca- a ractère de la nationalité russe, ii ses tendances et ses .aspirations, a ainsi qu'aux conditions ethnographiques... Non seulement au point :0 a de vue des exigences de la vie réelle, mais de meme au point de vue a scientifique, on ne saurait soutenir que la constitution politique de a l'empire britanique soit plus parfaite que celle de la Russie a. 44 dara Polonii, Germanii din provinciile baltice, Rutenii, Moldovenii din Basarabia, toli trebue sa sarute oribilul jug al Muscalilor, fiindca 15 Muscalilor le convine despotismul, care din punctul de vedere 9tiin- Vic nu e mai pulin perfect cleat constituliunea engleza. Dar daca elementele cele nemuscale9ti se indigneaza de despotism? 0, atunci zice Lilienfeld: a en rejetant de son sein les éléments pernicieux, en a les refoulant a sa périphérie en analogie avec le travail de sécrétion 20 a des organismes de la nature, la société effectue un triage dans le a sens négatif. L'exécution capitale, la deportation, la reclusion tern- a poraire ou viagere, le bannissement vers les bas-fonds sociaux des a individus moralement degénéres, sont les moyens dont la sociate a se sert pour se débarrasser de ces éléments a. Deci calaul, cnuta 91 25 Siberia sunt un fel de purgativ foarte 9tiinlific, dupa Lilienfeld, pentru a restabili buna digestiune a guvernului muscalesc. Cu alte cuvinte, pentru sociologul dela Petersburg, Polonii, Rutenii 0 Moldovenii cei decapitaIi, spanzuraii, torturali sau surghiunili, reprezinta ni9te ingrediente scoase din stomacul cel stricat al Tzarului: a en analogie so a avec le travail de sécrétion *. Si pentru uprareaacesteioperaliuniserva o lunga ierarhie decenovnici mari 0 mici,oierarhie Intemeiata pecetede jandarmi 0 de cazaci. Ian soarta, pe care In ziarul a L'Orient orthodoxe aoa9teaptaconfederaIiaceabalcanicasubprotec- 85 toratul Rusiei.

158 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Mai drept va fi, ca redactorii sa lase in pace Romania, dar nici la Belgrad sau la Sofia A nu mearga, ci sa piece mai curand in stanta Rusie, unde, dupil teoria lui Lilienfeld, vor putea sa serve guvernului muscalese f en analogie avec le travail de sécrétion )). Pe noi, 5 Romanii, nu ne-a amelit Papa dela Roma, dar cu atilt mai pulin ne va in§ela enciclicele Papei dela Ntya! Un singur punct de care se ferevte Lilienfeld cu tot dinadinsul in operele sale, ruseoi, neinceoi §i frantuzeoi, un singur punct uitat sunt spionii. Ar fi trebuit cu mice prel sa justifice rolul pe care II joaca 10 spionii In organismul statului muscalesc, rolul eel mai important in Rusia. In imperiul tzarului, Intre fiecare zece indivizi figureaza cel pulin un spion. Deci se numara minimum zece milioane de spioni de ambele sexuri, afara de mulIi spioni nu din interes, ci gratis, spioni pentru arta, quintesenla caracterului muscalesc. Mai pe deasupra, 15 In fiecare capitala europeana in permanenTa, in unele puncturi Intr'un mod provizoriu sau transito, circuleaza o droaie nenumarata de spioni muscaleoi, poliiia secreta a Papei dela Neva. In Bucureoi a fost totdeauna o mullime. Chiar aci in Ateneu nu poate sa lipseasca vreo cilIiva. Sali faca doara infama meserie! sii raporteze a un batran 20 Moldovean a fotografiat Rusia in numele Tinerimei Romeme.

ARTICOLE POLITICE

UNIREA1) ...la politique a toujours besoin de prévoir, pour ainsi dire, le present. Turgot, Oeuvres, Paris, 1844, t. 2, p. 673. Nu aunt strigatele D-lui Nicolae Roznovanu, care ne pun condeiul in mana pentru a justifica sacra caul& a Unirii. A intra in arena contra unor gusturi curat personale ar fi a imita ridicolul exemplu al t cavalerului de trista figura *, care infrunta roatele morilor, luan- 5 du-le drept ni§te uria§i gata a rumpe lancea. Sa nu.ni se raspunda cum a o suta, doua sute sau fie §i o mie sugari neinlarcali ai ziarului 4 Moldov a 4 se nutresc din inspiraIiunile separatiste ale redactorilor sai. Chiar aqa fiind, tot Inca acliunea acestei §coale de distrugere nu poate ie§i fatalmente din ingustul cerc al acelor boale, cari perturbeaza to din and in &and unele organismuri izolate, dar nu iau niciodata pro- poniunile spaimantatoare ale unei epidemic. Intr'unul din romancele sale istorice, in care depinge situaIiunea Sco-ciei in primele momente dupa unirea sa cu Engletera, celebrul Walter Scott pune pe scena un personagiu foarte comic, care, mergand 15 pe drum §i intamplandu-se ca unul din caii sai sa piarza o potcoava, se vaieta cu durere §i cu blfistemuri: data consecvencele unirii!*. Acest inflacarat separatist, ilustrul prototip al ideilor patronate de ziarul 4 Moldova *, ar putea procura o pagina foarte picanta pentru o nuvela ingenioasa a la Rabelais sau chiar pentru o epopee umoristica 1) Pereeveranf a, nr. 23(25 Mai 1867), p. 2-3 ; primul articol dintr'o serie de cinci, publicate toate sub acela§i titlu, In numerele 23, 24, 26, 27 ale s Perseverentei s (Ed].

162 scruErn LITERARE, MORALE SI POLITICE

In felul Batrachomiomachiei, dar niciodata nu se va ridica la Inal- Timea din care sii-1 poata lovi o polemica serioasa. Suntem a9a de departe nu numai de a combate, ci macar de a avea in vedere catu0 de putin teoriile D-lui Nicolae Roznovanu, incat nici 5 nu ne vom atinge, in tot cursul acestui studiu, anume 0 specialmente de unirea intre Moldova 0 intre Tara Romaneasca. A apara aceasta victorie a tendinIelor nationale, ar fi a o pune la indoiala, facand a se

..crede cum Ca ea ar avea trebuinn de a mai fi aparata ; 0 nu suntem noi aceia cari sa ne putem asocia din uprinn, ca sa nu zicem altfel, la to indoielele cele matematicqti ale Rusiei 0 ale Austriei. Cincisecoli MI suspinat Romanii dincoace 0 dincolo de Milcov, 0 cu fiecare suspin disparea &ate o unda din patul acestui Styx de desbinare, pana ce, In find, infernalul rank.; s'a evaporat cu totul din caldura puternicului dor national; astazi Milcovul nu mai exista moralmente! 15 Ceea ce ne indeamna a lua pana, o mai repetam o data, nu este neagra noapte a ideilor cutaruia domn din Moldova, ci ziva cea senina 0 luminoasa, ce respira In dulcea epistola a ciobanior dela Ra0nar catre providenlialul suveran al Romanilor ;epistola, publican deja in acest ziar 0 asupra careia numai acest ziar 9tiu sa atraga atenIiunea 20 Intr'un mod demn de importann subiectului. Din fundul unui satuleI din Transilvania se renaln numeroase voci, strigand cu fala In gura mare: 4 to-ci Românii sunt fra-ci*, 0 §optind apoi ala zicand printre randuri: e Weptam oara unirii 5; 0 in fan acestei grandioase expan- siuni nationale se mai poate oare a mai vorbi despre orice alta, chiar 25 despre D-1 Nicolae Roznovanu! A§a dar, cestiunea ce ne va preocupa in acest studiu de inalta politica, nu este unirea cea mica, realizata deja intre ambele Ormuri ale Milcovului, ci unirea cea mare, de realizat de acum inainte intre toate parade, ce trebue a se verse In oceanul romanesc ; intre toate 30 acordurile, fan care nu se poate armoniza hora noastra nalionala ; intre toate pietricelele, ate sunt necesare pentru a reconstitui anticul mosaic: Dacia lui Traian! Stim bine cd sunt unele fiinIe tremurande, izbite de o paralizie morala, cari vor clatina din cap la cuvintele noastre 0, zambind cu 35 desprel 0 cu neincredere, ne vor raspunde cu 0 gravitate morboasa:

ARTICOLE POLITICE 163

0 ce ne spui, domnule, ni§te lucruri imposibile ! i. Sunt acum doufizeci de ani, unirea Moldovei cu Tara RomtmeascA era un lucru imposibil; un principe strain dintr'o familie regard era un lucru imposibil ; des- fiintarea privilegiului archontologiei fanariotice era un lucru imposibil ; 5 legea rural& era un lucru imposibil ; libertatea presei 0 a cuvântului era un lucru imposibil ; era un lucru imposibil pfinA 0 emanciparea bietilor Tigani !.. 0 nu! singurul lucru adevArat imposibil este patriotismul acelor Mime ve0ede, ce nu pot crede in viitorul României ! 0 altA tar% pe jumAtate mai mica, atta prin intinderea teritoriului to cum prin numArul locuitorilor, nu se temu mai deunAzi a infrunta doll& mari Imperil coalizate 0, dupA o luptA eroicA, pierdu ciimpul de bAtaie, dar nu 0 speranta nationalA.i 0iti oare, pentru ce colosul austro- prusian nu putu speria 0 nu reu0 a nimici peticelul de pAmânt numit Danemarca ? Pentruca patriotismul ardea in piepturile Danesilor, iar 15 patriotismul ne invatA a ne increde in steaua fetrii noastre tot a§a de orbe0e, precum amantul se increde in frumusetea iubitei sale ! Ascultati urmAtorul cfintec national al Danemarcei, ie§it din pana poetului popular Grundtvig, 0 prin care se explick mai bine cleat prin orice definitiuni 0 comentarii, acel puternic instinct, ce-1 pot

'2.9 simti inimele incA june, dar cu anevoie 1-ar putea exprima materialismul unei descriptiuni riguroase: Poate cri strAinul al' fi fficut vitejii mai strfilucite; dar nu in zadar O pe steagul Danemarcei vedem lei 0 Mime ! Lasa ca vulturii 0-0 dispute dominatiunea lumii, noi nu voim a schimba stindardul nostru 1 25 Poate cii alte limbi sii fie mai majestoase, mai nobile, mai dulci ; dar 0 limba danezii este In stare de a scoate acele accente ce merg odrept la inimii: noi ne multumim 0 cu limba noastrii ! Alte popoare vor fi avut regi mai gloriosi, dar nicio familie regalfi n'a intunecat pfinA acum pe aceea a regilor, noori. Posteritatea lui Dan 30 0 a lui Skiold sfi traiasa In veci pe tronul pArintilor !.. Pe and Danesul se crede cu mandrie a fi destul de viteaz spre a nu invidia vitejia altora, sunt Români de aceia ce aflA un orgoliu de a repeta la tot pasul oribilul vers a lui Murepanu ; o la noi mArul e putred ! * Pe cand Danesul admirA 0 venerA tronul principilor sAi, sunt 35 Români de aceia ce nu vegheazA ziva 0 nu viseazA noaptea decat perspectiva de a ajunge ei la domnie. Pe and Danesul se fA1e0e cu

164 SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE

limba strfibunilor, stint Romani de aceia, ce nu vorbesc romaneOe deck numai cu vizetiii lor !.. Pe cand Danesul izbeoe cu pieptul in doi gigan/i, ce nu se ru0neazti a uni atleticele lor force contra släbiciunii unui pitic, sunt Romani de aceia ce numesc nebunie o unire realA a 5 unor fra/i, pe cari Ii unise deja ideea lui Dumnezeu! Acest articol nu se adreseaa catre voi, moaoele fanariotismului, ce vfi sbuciumali In deprt a face minunea de a ne asvarli inapoi in noianul de degradare in care vA desMta/i voi 1nivA, pe candcifost Inca vii ! Romfinui nu mai crede astAzi deck numai in moaqte 0 in tominuni na/ionale, stigmatizandu-va cu o sublima strofti a unui mare poet : Sunt orbi: nu vfid in juru-ti toti fiii cum s'adunfi ; Sunt surzi: n'aud fanfara ce 'n muntii tfii rfisunfi... 0 !Iartfi-le, Române ! la câinii la vrajmasi, Dfi paine, cfici ai multi, dã paine sfi-i ingrasi !..* 15 Articolul de fa/A se adreseazfi catre generaliunea tanara, nascuta deja in aurora Ebert/4H,i in care, ca intr'un sambure neatins de omidà, este concentratA, plina de viea/A 0 de sanatate, Romania viitoare !

CARACTERUL NATIONALITATII ROMANE CA BAZA LEGISLATIUNII SALE 1) Pour bien comprendre l'histoire des peuples, 11 faut s'asseoir longtemps au- prés de leur berceau et les suivre pas a pas a leur entrée dans la carrière... Pentru a intelege bine istoria popoarelor, trebue BA ne mezAm mult timp langl leagAnul lori sA le urmArirn apoi pas cu pas la intrarea lor pe seen& ... I. Guizot, E88ai8 81W l'histoire.

E ciudat, cA unul1i acela0 principiu este universalmente recunoscut in privima mizerabilei individualitki, §i seep& cu desávalire din vedere, 20 chiar din partea oamenilor celor mai serio0, din data ce este vorba de a-1 aplica cAtre co1ectiviti, catre popoare, ckre natiuni. 2) Romdnul, 11 Ianuarie 1868 (p. 25-26) ; este cel dintAi dinteo eerie de lapte man articole purtand acela§i titlu. [Ed.].

ARTICOLE POLITICE 165

Cand o persoana vreas&-0confecIioneze o haina, ea nu trimite pe croit(or) ca sä ia masura dupa corpul vecinului, sau al celui de'ntai trecator, ci din contra o croie§te dupa propria sa statura care nu poate fi intocmai egala cu nicio alta In lume, caci natura a facut astfel, bat s sa nu existe dona frunze absolutaminte deopotriva. and un bolnav chiama un medic, el nu-i zice: domnule doctor, cauta pulsul jupanului de peste drum sau du-te de fa diagnoza dommilui cutare din strada de alaturea,i apoi vino de-mi aerie o reletä. Ei bine ! numai Staturile, numai corpurile cele imense, ale carora 10 forma. 0 conservaIiune sunt de mii de ori mai importante 9i mai pre- lioase deck personalitatea cea mai Rusted ; numai ele sunt osandite a suferi cu rabdare 0 a Indura In tacere ceea ce n'ar primi a i se face omul cel mai de pe urma I and un popor are cumva nevoie de o hainà, adica de vreo ref orma 15 exterioara, legislatorii ci administratorii sai se grabesc pe data a-I inveli in nicte vestminte esotice, aduse cine mai -tie.cle undeicroite cine mai ctie pentru eine. Daca haina este prea larga se raspunde ca purtatorul o sa se mai ingrap cu timpul ; daca e prea stramta, se asigura cà stofa o sa se mai Intinza mai in urrna ;i astfel nenorocitul popor se 20 vede constraus vrand-nevrand, a tari dupa sine o hlamida de astrolog sau a strange din umeri intr'o scurteica de arlechin. Când o naTiune. este bolnava, medicul sau, in loc s'o Intrebe unde o doare 0 cum se simte, in loc de a studia cauzele locale ale morbului, In loc de a aprofunda organismul izolat al pacientului, incaleca deodata 25 pe un bidiviu, pleaca la Paris, la Bruxell, la Berlin, la Londra ; pipae cu cea mai mare ingrijire pulsurile oamenilor de acolo,i apoi trimite o reIeta, adica o lege! Trebue o orbire extraordinara pentru a nu observa dela prima vedere pe de o parte bufonada, iar pe de alta parte pericolul acestei proceduri ; 30 totuci sunt ani intregi, ba Inca mai multe zecimi de ani, incepand dela Regulamentul Organic sau chiar dela Pravilele Caragea ci Ipsilante, de and sarmana Romanie zace intr'o asemenea oribila oftalmie, uneori forIata, cateodata benevola, primind legii refortne dela Muscali ci dela Austriaci, sau comisionandu-le ea insa0 din dreapta 0 din stanga, 35 dupa capriciul modei.

166 SCRIERI LITERARE, MORALE fg POLITICE

Este timpul frisk acum sau niciodata, de a ne lepada de hainele altora, gi de a intelege in fine, ca la boalele noastre, care sunt cam multe, ffind efecte cronice ale unui treeut pacatos, noua ne trebuegte nigte relete scrise anume pentru noi, iar nu pentru China sau Japonia. Insugi 5 Mesagiul Tronului prin care s'a deschis mai deunazi o noua legislatura a ambelor Camere, ne Indeamna la acest mare pas, zicandu-ne ca armarea generala a larii o sa se opereze nu dupre sterpe imita-ciuni din sträinatate, ci in spiritul romanesc cel vechiu. In adevar, caracterul unei nalionalita-ci este singura fontâna, sin- to gurul criteriu, singura bald a legislaIiunii sale, intarindu-se 0 generali- za.ndu-se astfel ceea ce a zis nemuritorul Montesquieu in privirria guvernului unui Stat: sGuvernul cel mai conform cu natura este acela, a caruia dispoziIiune 4 particulara se potrivegte mai bine cu dispozi-ciunea poporului, in fruntea 15 caruia se afla v 1). Dar cum oare se poate cunoagte caracterul na-cionalitaIii romane ? Unde oare sa fie busola, care sa ne conduca pe acest ocean atat de un- duios, atat de multicolor, atilt de nestatornic ? Fost-au oare vreodata doi autori cari sa ne fi caracterizat in acelagi mod ; cari sa fi gash in 20 noi ace1ea0 elemente, aceleagi viliuri, far% a cadea unii in nigte laude exagerate 0 allii in nioe detractari peste masura ? In afar& 0 inauntrul Iarii, in vechime 0 in timpii moderni au fost mulIi 0 foarte mulci de aceiace ne zugraviau in fa.ca lumii cu un complex de vopsele atat de posomorite, atat de infernale, incat una 25 singura dintre ele ar fi fost de ajuns pentru a face nalionalitatea noastra un obiect de desgust gi de disprel pentru toate popoarele. Aga, de exemplu, dupa marturia istoricilor maghiari gi sagi, to0 Românii, toli far% deosebire, mic 0 mare, sunt furi, ucigagigi incen- diari ; 2) 0 nu trebue sa ne miram de a auzi o asemenea sentinla din 30 gura unor straini, inamici secolari ai nalionalitatii noastre, de vreme ce mai-mai tot in acest fel ne depingeau pe noi pada* mai alaltaieri chiar boierii noori romanegti, zicand, de exemplu, in petiOunile gi in memorandele lor catre Puterile Europei: 1) Esprit des lois; liv. 1 Chap. 3. 2) Eder, Observationts ad historiam Transilvaniae, Cibinii, 1803, p. 257.

ARTICOLE POLITICE 1 67

11 *

168 SCRIERI LITERARE, MORALE1 POLITICE

Este Invederat ca, daca nqiunea romana, in ni§te imprejurari analoage intamplate In Transilvania, in Moldova, in Tara Roma- neasca, in secolul XV, in secolul XVII, in secolul nostru, s'a aratat totdeauna pretutindeni Intocmai in acela0 mod, fax% sa se fi avut In 5 vedere sau macar sa se fi auzit despre exemplele trecutului 0 alepro- vinciilor surori, aceasta admirabila identitate de procedura, derivata numai din 2nsa0 natura intima proprie a poporului, denota 0 defineoe caracterul sau. Iata sarcina ce ne-am impus-o noi in studiul de faIa. Este grea, to este spinoasa, dar noi suntem fericici numai de a o incepe, indicand adevarul in trasature generale.

PATRIOTISM SI NEINCREDERE 1) Dar ce este patriotismul? In ce anume se cuprinde aceasta admirabila parghie, pe care istoria ne-o manifesta ca pe principala cauza, positiva sau negativa, a maririi, a stalionariii a caderii popoarelor, 15 ridicandu-le 'Ana la culme, ca pe Grecia anti* cand in culme era patriotismul, sau oprindu-le mersul lor 0 cufundandu-le in moarte, ca pe Chi- nezi 0 pe Indiani, cancl patriotismul se racea 0 parasea piepturile ale0lor ? Pentru a gasi o definiliune a acestui cuvant, a acestei idei, a acestei simliri, sa nu alergam la sistemele psicologilor, caci ele sunt nu numai 20 palide 0 contrazicatoare, ca tot ce iese de-a-dreptul din cap, fara a fi tresarit prin bataile inimei, ci Inca de cele mai multe ori se pot asemana cu varful creionului, pe care o mana prea staruitoare, voind sa-I ascuta, Il freaca 0-1 ciople0e cu briceagul pana Inteatat, incat bietul plumb se rupe tocmai din nenorocirea extremei fineIe. 25 Pentru a surprinde misterul patriotismului, trebue sa-1 cauthm nu in reproducOuni artificiale 0 morboase, ci in natura cea vie, adica in noi InOne ; insa nu totdeauna, nu in interval de abatere 0 de oboseala, nu in parosisme de desgust §i de desperare, ci numai In acele sublime momente de avant, de entuziasm, de inspiraTie, ce se rezerva din cand 1) Romdnul, 8 0 12 Septemvrie 1868, p. 771, 783 ; ultimele douA articole dintr'o aerie de trei, purtand toate acela§i titlu [Ed.].

AwrIcma POLITICE 169

In &And asupra oamenior i asupra popoarelor, O. care nu dispar niciodata, mai inainte de a fi lasat ca o ne§tearsa suvenire in urma-le o fapta mare, o cugetare grandioasa, o steluIa sclipind lucitoare pe orizon- tele nocturne ale analelor. s Patriotismul nu este de a tine prin o oarba deprindere la locul na§terii tale. E poetic a zice: iubesc aceasta coliba, acest râulec, acest arbore, caci aci vazui lumina zilei, aci am petrecut anii copilariei, aci jucam pe iarba, dar aceasta nu este §i nu poate fi patriotism, sau cal pulin un patriotism curet animal, mai prejos de inal- 10 limea omului: patriotismul bufei, ce sta pironita In hornul cu care se dedase, sau patriotismul mei, ce ramAne neclintita in locuin, de§i zece stapani se muta i se succed unul dui:A altul. Patriotismul nu este, de asemenea, mulIumirea de a vedea prosperitatea exterioara a %aril sale, privind astfel mice situaliune posibila, 15 din data ce i se asigura o pane mai dospita, un bordei mai spoit, o haina mai eroita. Mizerabil mercantilism! Prefer& oare Beduinul con- fortul civilizaIiunii occidentale sub jugul francez maibine decât rasfa-cul libertâçii na0onale inteun cort expus la vantul cel ucigator al pustietalilor africane? Romanul,ce-giindeasa tot patriotismul 20 in ingusta cutie a materiel, osa-givanza naliunea la Austriac, la Ma- ghiar, la Satana, la oricine, numai ca sa-i promita de a imbrobodi otrava sub eleganta forma a unui hap poleit !.. Negre§it, patriotul cel adevarat nu se poate opri nici el de a nu-i fi drag sa priveasca propria sa vatra oglindind mereu aspectul gradinei 25 cele mai inflorite, dar aceasta porciune a§a zicand bruta a iubirii el o supune imperiosamente unei aspirapuni cu mult mai inalte, unei aspira-ciuni in care se resfrange toata superioritatea naturii umane, unei aspiraciuni ce are dreptul ea singura de a pretinde la sacrul numb de patriotism: marirea nalionala! 30 Noi zicem < marirea nalionala 0,iar nu 0 marirea tfirii 0, caci este o distanla imensa intre aceste doua orcline de idei, dintre care una reprezinta divinitatea sufletuluii cealalta pulberea lutului ! Una §i aceia§i Iara poate fi mare sub tot felul de neamuri succesive, sub tot felul de stapaniri eterogene, sub tot felul de graiuri poliglote,qi 35 sa ne fereasca Dumnezeu pe noi de o asemenea cosmopolita marire

170 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Cand fiii eroicei Mande, amenintati de sclavia lui Ludovic XIV, se pregateau a parasi cu totii pentru totdeauna fertilele lor trirmuri, cautand un adapost aiurea, ei 9tiau foarte bine ca patria nu este o bucatica limitata de pamant, ci unirea la un loc a tuturor fratilor 5 de aceea9i vorba 9i. de aceea9i origine. Ca natiunea sa domneasca prin sine insa9i, ca ea sa fie puternica 9i respectata, ca limba ei sa excite admiratiunea popoarelor prin tezaure de geniu, aceasta se chiama marire national', iar dorinta acestei mariri se chiama patriotism! Dar eine oare nu dore9te astfel marirea natiunii sale ? se vor grabi 10 a ne raspunde, poate, chiar tocmai aceia ce un.-Itesc in intunericul cuge- telor de a nu auzi din gura Romanului nici macar numele patriotismului. A dori este a crede. Nimeni nu dore9te un luau, daca nu crede in perfecta posibilitate de a-1 realiza odata, 9i cu atat mai invapaiata este insa9i dorinta-i, cu cat el crede mai lesne, mai tare 9i mai fierbinte. 15 A dori fara a crede este o contradictiune 9'oabsurditate. A9a dar patriotismul eel adevarat, mai inainte 9i mai pe sus de toate, este a crede fara a 9ovai un singur minut in fortele natiunii sale. a 0 credinta cat un graunte de mu9tar face minuni *,zicea Mantuitorul ; 9i ce oare nu este In stare de a produce patriotismul, cand se clade9te 20 pe un asemenea graunte ? Polonii cred totul posibil pentru virtutea natiunii polone, 9i iata de ce colosul moscovit tremura dinaintea sclavului, chiar atunci cand il strive9te in tortura. Cretanul nu crede nimic peste putinla pentru eroismul elenic, 9i. iata de ce semi-luna otomana pale9te de doi ani in 25 fa-ta unui pumn de pescari. A9a credea altadatatefan cel Mare in destinele Romaniei, cand zicea in cantec: a Multi au mai venit la noi, a PuIini s'au dus inapoi, OCa-s Roman cu patru mani 30 ai am leacuri de pagani: 4I De Tatari am o sageata, a De Turci sabia cea latä, a De Litfeni un buzdugan ai de Unguri un arcan ...a 35 Acea credinta in a cele patru mfiini ale Romanului * o mai avem noi oare astazi?..

ARTICOLE POLITICE 171

Batelurile care eirculeaza intre Giurgiui Wiena, fiind in genere pline mai cu seam& de Romani, de Sarbii de Unguri, noi avuram displacuta ocaziune, In ultima noastra calatorie, de a studia un fenomen foarte curios, sau mai bine zicand, mulIumita conversa-punilor expan- s sive, ce domnqte totdeauna pe aceste insule plutitoare, fat% distinc- ciune de neam §i de credinta, acel fenomen pulin mfingaiet or ne izbi involuntarmente el Insu0 prin extrema evidenca, dela cea dintai vedere. Fiecare Sarb, adica toi Tiara la unul, are o incredere nemarginita in foqa-i nalionala, exagerand Oita la imposibil ceea ce posede In to realitate, precum In baladele sale el exagereaza pima la parodie statura eroului Marco-Cralevici, iar ceea ce-i lipse§te, ascunzand-ogi chiar tagaduind-o cu staruinIa infala lumii, pat& inteatata incat este gata a jura cu entuziasmu, ca oribilul caldaram dela Belgrad intrece In comoditate pavagiul Parisului. 15 Ungurul excentric In toate, ca oricine ce nu se simte pus la locul ce i se cuvine, caci de sigur nu in Europa este repdinta cea naturala a acestei ntrtionalitali ultra-asiatice, merge cu Increderea In sine atat de departe, incat umanitatea Intreaga i se pare a fi un simplu scaunel, bun numai doara pentru aceea ca sublimitatea maghiara sa arunce pe 20 el cu disprel cojocul de urs al lui Atilla. Aceasta divagaIiune este ne- greOt tot ce poate fi mai ridicol, dar nu mai pulin ea se bazeaza pe un impuls, caruia ar fi nedrept de a-i refuza insuqirea de a fi tocmai miezuli samburele patriotismului. Ei bine, Romanuli numai Romanul afla o placere intima de a 25 trambita mereu despre slabiciunea na.ciunei sale. Toate sunt rele in Romania, dar este admirabil tot ce vine de afara, fie macar din fundul Austriei. Noi n'avem nici administralie, nici justiie, nici Invalatura, nici armata, mai pe scurt nimic, nimic, nimic. A§a se recomanda Ro- manii strainilor, asemenea acelor cerptori, ce expun privirii publico 20 chiar ranile cele zugravite cu ajutorul penelului sau un picior sfinatos legat artificialmente cai cfind ar fi amputat In realitate, numai pentru a smulge dela mila trecatorilor, prin acest spectacol de suferince min- cinoase, un gologan de pomana.

172 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Nu va indignati! Romanii, despre ean l. vorbim noi, sunt numai aceia ce calatoresc pe batelurile faimoasei companii danubiane, 0 se Oie ca prea putini adevarati descendeati din colonia lui Traian poseda mijloacele de a-0 permite aceasta delicioasa cheltuiala. Romanii, despre care 5 vorbim noi, sunt numai acele papu0 lustruite, cu giamul inteun ochiu 9icu cloud cuvinte frantuzeoi in gura, mipandu-se inaintei inapoi cu regularitatea ceasornicului; ai crede castint vii, dar nu gaseOi o inima, Meat40vine, a zice: ingenioasa mecanica in felul ratei lui Vocanson! io Dar ce sa faci! Ace Oi automati sunt cam multi intre noi, caci 'Ana mai deunazi ei formau in Romania o clasa intreaga puternica, privi- legiata, predominatoare, ceva ca regatul Marionetelor in caricaturile lui Grandville. Influenta lor, ca amagitoare stralucire a unui diamant fa4, nu s'a stins Inca de tot chiar in mijlocul nostru, iar nesfar0tele 15 plimbari ale acestor domni§ori prin strainatate fac ca mai toata Europa sa judece despre natiunea româna unicamente dupa aceste modeluri de exportatiuni. Voi mi sunteti nimic, ne striga celelalte neamuri, informate din acest impur sorginte ; noi nu suntem nimic, repetam noi in0ne deprin0 a auzi In toate zilele aceasta trista definitiune din 20 gura secolarilor noori stapani... La Sarbi nobleta n'a existat niciodata, incat nu este de mirare de a vedea increderea In sine atat de tare desvoltata in sanul acestui bray popor, la care un cioban nu s'a sfiit a tinde 0 a reu0t sa devina fundatorul dinastiei princiare. La Unguri noi vedem in adevar o aristo- 25 cratie veche, feudala, incorigibila, dar multumita de a apasa cu o cruzime salbatica numai poporatiunile nemaghiare ale tarii, incat pentru ca sa le poata tortura cu impunitate, ea este Oita de a cauta un sprijin in restul natiunii ungare, exaltand-o astfel pima la frenezie prin ata- tarea simtimantuluipatriotic. Romanii din contra, nu putura din so fatalitate sa scape de mice umbra de noblete, ca invecinata Serbia, dar n'au putut totdeodata capata macar o aristocratie ca cea maghiara, caci boierii noori mai toti straini neavand pe altcineva sa mulga cleat numai tot pe Romani gaseau naturalmente interesului clasei de a inabu0 In noi mice veleitate de opozitiune, facandu-ne a pierde mice 35 scanteie de credinta in fortele noastre nationale.

ARTICOLE POLITICE 173

Chiar sub Stefan, chiar sub Petru Rare9, chiar sub Mihai Viteazu, eterna tactic& a boierismului a fost totdeauna de a arunca in fertilele piepturi ale Românilor samtinta de descurajarei daca toate sbuciu- marile lor nu reu9eau atuncii numai atunci, cauza este ca natiunile 5 cai indivizii, nu pot a nu avea o neclintita incredere In sine de cfite ori conoiinta lor este limpedei curala, iar conoiinta cea colectivfi a popoarelor sunt aceia ce-i acorda. Ei bine, astazi boierii sunt redu0 In Rominia la rolul postum al vampirior, ce-0 cautãcfite-ovictima numai In obscuritatea nomii; 10 astfizi Carol I este conoiinta cea purfi a natiunii romfine; astazi nu ne mai este permis fratilorde a nu crede In mfirirea destinfirilor sentinelei latine in Orient !..

[PARLAMENTUL D-LUI COGALNICEANU] 1) In doug-trei vorbe am dori sa rezumäm vârtejul politic al sapta- mânei intregi. 15 Consiliul municipal s'a ales In Bucureoi, din virgula in virgulà dupa cum o prevestiram noi inteunul din numerii trecuti, cfind mangaiam pe d-I ministru de Interne cu o serie de intrebari practice, urmate de o concluziune riguroasfi: # D-1 Petre Gràdioeanu pierdut-a vechia-i energie?

20 aPopa-Tache nu mai traieoe? # Imputinatu-s'au giambafiii hamalii? s Ardara, capitala va merge cu d-1 Cogalniceanu, intocmai precum a mers...t Care aceasta profetie, justificata in urma prin realizarea cea mai

25 compleca, mai ramilue astazi numai doara de a se adZioga vreo cAteva mici detaiuri, pe cari, de asemenea, nu era greu de a le prevedea din capul locului, cad totul se in1antuie9te, totul se explica mutualminte, totul se succede din consecin0 in consecinta in sistema d-lui Cogalniceanu. Se pretinde, bunaoara, cum ca sute de cetateni ar fi fost insultai 90 gOI110, brittitii pe jumatate uci0 de cátre o veselfi companie, ai careia 1) Traian, an. I, Nr. 8, p. 29, 9 Mai 1869; revista politicä. Titlurile cuprinse !titre- semnele [] stint date de editor. Majoritatea articolelor politice din Traian fi Columna lui Traian au aparut sub rubrica generala: Politica sau Revista Politica [Ed.].

174 SCRIERI LITERARE, MORALE F3I POLITICE

membri au votat apoi in larg, unul cat zece, fart( a se sti eine dintre dansii este sau eine nu este alegator, dar altfel cu stiin%a cea mai pozitiva, ca toate biletele, aruncate in urna, reproduceau cu o exactitate stereotipa lista candidaTilor guvernului. 5 Confratele nostru dela Romdnul a mers cu cutezarea Oa a publica niste epistole, niste petiIiuni, niste procese-verbale, ca si and toate acestea ar putea schimba catusi de pulin reputaliunea d-lui Cogalniceanu! Pe eine oare mai poate surprinde, in starea actuala de lucruri, chiar scrisoarea d-lui Grigorie Heliade, in care se plange ca i s'ar fi 10 furat optzeci de napoleoni si un lan/ de aur de &are o ceata # cu do- mege in mana, in capul careia era d-1 Petre Gradisteanu, etc. # ? Pe cine oare mai poate minuna, in condiTiunile In cari ne aflam, ca tocmai generalul acestor onesti batausi este astazi consilier municipal in virtutea a 1771 de voturi, constatate prin Monitorul Oficial? 15 Pe cine oare va mai aduce in mirare maine sau poimaine, &and sfatul comunal intreg, astfel personificat, mulIumita atmosferei domnitoare, va porni deodata la saccagiul sistematic al tuturor cetatenilor capitalei ? Ceea ce ne intristeaza pe noi, nu sunt alegerile de tot felul, municipale si nemunicipale ;caci in materia electorala in genere, oricate 20 se intampla si s'ar mai Intampla de acum inainte, tot inc 5. este absolutaminte imposibil ca pana si fecundul geniu al d-lui ministru de interne s5 mai inventeze ceva mai nou, ceva mai neWeptat, ceva mai monstruos, deck cele petrecute deja la Craiova, la Ploesti, la Pitesti, la Slatina, la Gala/i, prin toate unghiurile 01.1 25 Ne ingrijeste, ne sperie, ne infioreaza o alta sfera de *lc-Pune, pe care d-I Cogalniceanu se pare ca 0-a rezervat-o tocmai pentru efectul finalului. Presa a rams intact5. deocamdata. Romfinul este In tortur5 §i Romania precupelita, dar cel pulin victirna tot mai conservâ Inca prelioasa facultate de a se plange, prin care se alink ca prin farmec, so durerile unei natiuni, ca §i ale unui individ. D-I Cogalniceanu nu prornitea niciodata ca va merrcine libertatea tiparului, si numai aceasta este ceea ce ne mai linistea. Fericitä e institutiunea si fericit este omul carora nu le ofera o mana de sprijin acela, ce sfarama o tribuna in urma juramantului 35 e sa ma trazneasca Dumnezeu daca ma voiu atinge de acest altar n,

ARTICOLE POLITICE 175

si dizolva Camera trecuta a doua zi dupa o duioasa tirada de iubire la adresa d-lui Ioan Bratianu! In sedinla de Luni a Adunarii DeputaTilor d-1 Cogalniceanu a declarat a 4 va rasa presa liberri a. 5 Noi tremuram. Dea cerul ca sa nu se implineasca astazi, maine, foarte curand, aceasta grozava presimIire, bazata pe profunda cunostinTa a taramului I Presa e in pericol ! Si 'n adevar, ce oare nu se poate astepta dela un om, caruia d-1 io A. G. Golescu i-a repetat in gura mare de doua ori dela inallimea tribunei parlamentare: a cat despre moralitate, jos fruntea, jos fruntea! # si totusi ministrul n'a gAsit nici o vorba ca sa raspunza, iar Ca- mera intreaga, desi este nascuta pe furis din osul si carnea d-lui Co- ealniceanu, a confirmat prin o tacere dureroasa sentinla de oprobriu 15 a bidosului s.au parinte ! N'a protestat nici macar d-I Dimitrie Ghica, asupra caruia nu poate sa nu se rasfranga prin solidaritate rusinea unui 4 coleg *. Dar uitat-ai oare, domnule Cogalnicene, ca eel pulin pe bancile Parlamentului d-ta nu esti a pepelea )), ingeniosul ideal de cinism din 20 basmele poporale, ci un consilier al Tronului? In analele universale ale regimului representativ nu s'a vazut Inca pana astazi un ministru sa primeasca intr'o Camera epitetul de e imoral # cu acelasi sange rece de indiferenTA, cu care aude cineva # ziva-buna a din gura unui trecator !!... 25 Insa lucrurile neauzite se petrec la noi nu numai in adunarea de pe Dealul-Mitropoliei. In sedinIa-i de Marti, Senatul a decis prin vot a raspunde la mesagiul princiar. (Vezi ( le Moniteur Roumain a de Joi). In sedinIa-i de Miercuri, Senatul a decis prin vot a nu raspunde ao la mesagiul princiar. Cestiunea calcarii regulamentului, care popreste de a reveni asupra unui vot, 0 chiar cestiunea de demnitate, care nu permite unor oameni ce se respecta de a se contrazice inteun mod atat de ridicol inteun interval deabia de patruzeci si opt de oare; ambele aceste a5 cestiuni se intalnesc aci cu o alta considerqiune nu mai pupnimportanta.

176 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Domnitorul a deschis Parlamentul printeun discurs, in care saluta nu numai pe deputati, ci totdeodata0cu preferinta pe senatori. Sa fie oare delicat de a nu raspunde la salutarea suveranului, pe and buna creoere cea mai elementara ne impune aceasta datorie so- 5 ciala chiar In privinta omului celui mai de rand? Senatul se scula ca a§a-i porunceoe d-1 prim-ministru, carele a declarat ct altfel va fi silit 34aavizezea. Ciudat ! 0 Camera se dizolva pentruca nu vrea sa salute pe d-1 Macedonski, 10 i un Senat este In pericol de a fi trimis pe acasa, fiindca vrea sa salute pe Capul Statului !...

IRASPUNSUL LA MESAGIU] 1)

Ieri o delegatiune din partea Carnerei a Inmanat Capului Statului, dupa toate formele etichetei celei mai riguroase, raspunsul la Mesagiul Princiar. itt Abordand astazi cestiunea, noi nu mai .avem dinaintea noastra un simplu proiect, supus la toate eventualitatile reviziunei, ci un f apt Indeplinit, nestramutat, nerevocabil, a caruia natura nu mai poate fi desmintitä cu o ora mai tarziu. Cu atat mai bine pentru aprecierea situatiunii! 20 Opera Adunarii de pe Dealul Mitropoliei este copilul unui dublu servilism. Mandatarii, zii ai natiunii, au voit sa lingu§easca pe tata0pe na totdeodata. Puteau ei oare sa uite datoria de recunoOinta catra d-1 Cogal- 25 niceanu, din a caruia pasiune pentru terorism s'au näscut, intr'o clipa, inarmatii gata la lupta, ca Minerva din capul lui Joie? Puteau ei In* pe de alta parte, sanuliaduca aminte, In acela0 moment, ca aparitiunea lor legala In lume se Incepe din ziva bote-

zului:4(Tara s'a pronuntat A? 1) Traian, an. I,Nr. 14, p. 53, 23 Mai 1869; revistapoliticti.

ARTICOLE POLITICE 177

Astfel, Camera se vedea silitk prin insu0 pàcatul originii sale, de a uni, inteo singurä adulatiune disarmonioask douri principii dia- metralminte opuse: regimele dela 1866i pe d-1 Cogianiceanu. Greutatea pozitiunii a covAr0t fortele d-lor Deputati. 5 In zadar au alergat ei cu desperare la poezia d-lui Alexandri9i la proza d-lui Heliade, numindu-i pe amândoi in fruntea comisiunii insrecinate cu redijarea adresei. Nici sublimul cântaret al o Florioarei *, nici marele profet al lui Isachar *n'au fost in stare de a birui absoluta imposibilitate de a* a celebra, la un loc 0 in acela0 timp, pe Mirele Romfiniei, aclamat cu dragoste de catre Constituantki pe hidosul demon, pe care dânsa II stigmatizase pentru eternitate cu epitetul de o imoral *I Vanând douti tinte atat de diferite, Dumnealor trebuiau cu orice pret sa ajungg a sacrifica pe una din ele in favoarea celeilalte. 15 Fost-a jertfit d-1 Cogalniceanu ? Savedem. Itaspunsul la MesagiuI Princiar zice, in adevár, cu o profunda genuflexiune: o spiritul luminat, activ 0 patriotic, care anima pe Su- veranul Românieis;ar putea crede cineva, la prima vedere, cá d-nii o Deputati nu sleesc cu profuziune dictionarul adjectivelor, decAt numai pentru serviciul Tronului ; insä, intalnind deodata aspra Cataturá a d-lui ministru de Interne, dumnealor se sperie, se incurea 0 se gra' besc, in- fruntfind contradictiunea cea mai rudimentark a addoga mai la vale: o In prezenta giganticelor lucr5ri de imbunatritiri materiale, In- 25 o cepute pe intinderea p4mântului rornânesc, Camera simte cu fericire <

178 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

CAnd noul Suveran al RomAnilor papa cu o nobilä expansiune pe calea romAnismului §i a democratiei, infrAtindu-se cu opinca pe cAmpul dela Filaret, cu vocabularul in Academie, cu -WO Romitnii de dincoace §i de dincolo de Carpati, de peste Prut, de peste Molna, 5 de peste Dun Are, o utopie ! CAnd RomAnia figura in concertul diplomatic al Europei ca un Stat autonom §i independent, iar nu ca un pAcAtos t pa§alAc turcesc 5, pe care gratia Padi§ahului 1-a Incredintat, pe o duratA de plac, ad- ministratiunii unui t gubernor general*, coleg cu Hugid din Adria- 10 nopole 0 cu Sabri din Rusciug, o utopie ! Intr'un cuvAnt, pAnA la d-1 CogAlniceanu totul a fost t o utopia *, adicA totul a fost acel fantastic regat, in care satira sAngeroasä a lui Rabelais punea A' domneascA pe ridicolul 4 Gargantua 0!... Ian.' ca ce fel este adresa, prin care Adunarea Deputatilor a rtis- 15 puns acuma la generozitatea Tronului!... t Pecetluitul 0 acelei Constituante, cAreia i se datorwe cu totul insA0 fiinta regimelui de astazi, a reu0t, in fine, sali rAzbune cu prisos contra infamantei sentinte !... t Voi m'ati numit imoral, qi eu am protestat ; eu vA numesc min- 20 ciuna, §i voi afirmati 0! E grozav ! Ina raspunsul Camerei nu se popre§te aci. El zice mai incolo: t Stabilitatea dobAnditA in regiunea inalta a tronului; stabilitatea 25 0 represintatà de Inaltimea Voastrà 0 de Augusta Sa dinastie ;sta- o bilitatea in institutiuni constitutionale ; stabilitatea in principiile ci- t vilisatoare, care conduc lumea modernA, §i inteleapta lor aplicare a in societatea RomAnA, vor incorona edificiul national §i social. Ca- t mera Deputatilor va aduce energicul sau concurs la aceasta opera 30 0 mareata, 0 pentru realisarea ei, va fi in deplina armonie cu guvernul 0 InAltimei Voastre 5. Prin urmare, Parlamentul d-lui Cogalniceanu va fi in deplina armonie cu guvernul actual pentru a realiza... ce?... o stabilitatea Tronului §i stabilitatea Constitutiunei 0! 33 Inteles-am oare bine?

ARTICOLE POLITICE 179

Cu alte cuvinte, Constitutiunea §i Tronul au fost la noi pana astazi, dupre expresiunea batrfinului poet Conachi: e Cu slove scris pe hartie e Se poveste§te sa fie, 5 e Dar In fapta se vade§te, e Ca alta nu 'nchipue§te 0 Decat numai nalucire,... o Pentru a realize stabilitatea elementului reprezentativ-dinastic in Romania, trebuia sa villa anume d-1 Cogalniceanu! 10 Constitufamea §i Tronul aveau trebuinIa de a fi consolidate. .14a ni se spune, §i suntem gata din parte-ne a admite de astadata, ca e gura pacatosului adevar grae§te ». Sa va Intrebam Insacari sunt anume mijloacele de consolidare ce v'au servit pana acuma a propti aceasta §ovaire a Tronului 0 a 15 Constituliunii? Consolida-se-vor ele prin maciuca lui Popa Tache? Consolida-se-vor ele cer§etorind dela vizir permisiunea de a bate moneta ? Consolida-se-vor ele lasand ca eel mai de pe urma caprar dirt Prusia 20 sali bata joc de floarea armatei române? Consolida-se-vor ele insultând tot ce e libertatei tot ce e na- Vonalitate? D-1 Cogalniceanu astfel a consolidat altadata domnia lui voda Cuza ! ! 25 Mai scurt, pusa Intre Scylla nqterii §i Caribda botezului, Adu- narea Deputalilor, dupa un singur fum la picioarele Tronului, s'a marginit a cheltui apoi tot restul tämaiei numai pi numai pentru d-1 ministru de Interne. Fara d-1 Cogalniceanu regimele actual a fost 'Ana astazi o utopie ; 3o lipsind d-1 Cogalniceanu, el nu va putea deveni niciodata o e realitate #; mullumita d-lui Cogalniceanu, In momentul de faIa el este pe cale de a se stabili... Ce ne mai a§teapta oare?

.180 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

PENTRU n ADUNAREA NATIONALA * 1) N'am voit a vorbi In revista despre o cestiune curat personala. Facându-se ca räspunde la numarul de Duminica al ziarului nostru, foaia oficioasa a d-lui Cogalniceanu nu se sfie§te a zice: Pe cfind onorabilul domn I. Bratianu in §edinia Adunarii declara 5 di intre d-lui §i c1-1 Cogalniceanu nu este nici o deosebire and e vorba de cestiuni nacionale, un ziar, care reflectä, oglindeoe coloarea politica a cl-lui I. Brfitianu, merge Oa a acuza pre d-1 Cogalniceanu de separatism... Separatist(1-1Cogalniceanu! O acuzat de separatist de eine? De 10 acela care, venind in Moldova, pusese condeiul sau In serviciul boierilor spre a injura partidul na/ional care voia unirea ! Acuzat de cine ? De acela care dupa ce unirea era fapt deplinit, scria primul jurnal separatist, eMoldova to, pe care-1 trecu apoi celui de o religiune cu el, d-lui Latescu! * Cat prive§te pe d-1 Bratianu, apoi t Adunarea NaTionala * ie§ind 15 Joia, ar fi putut sa citeasca numarul nostru de Miercuri. N'am fost §i nu vom fi niciodata solidari cu gre§elile nim5.nui, de care nu ne mirilm cfi se bucura astazi atat de mult organul d-lui Cogalniceanu. t Traian * SO are o programa proprie a sa, clara O franca, peste 20 care nici o consideraTiune nu-1 va face sa treaca ;cfici nu suntem 0 su- cursala * cuiva, nu recunoa§tem nici un t cap de partid *, nu primim t disciplina 1). Astfel am fost ca deputat, astfel voiu fi ca publicist. Mai raman celelalte doua acuzaliuni: 25 1. Venind in Moldova eu mi-a§ fi pus condeiul in serviciul boierilor. 2. Dupa ce unirea era fapt implinit, a§fi scris primul ziar separatist (( Moldova *. Ma voiu pogorl a raspunde : Inainte de 1862 am publicat succesiv doua foi: t România * In 30 1858 §i. apoi 4 Foita de istorie §i literatura * pe la 1860. Care din doua O. fi fost oare t in serviciul boierilor *? 4 Foica * nu se amesteca de loc in politica.

1)Traian, an. I, Nr. 19, p. 74-75, 8 Iunie 1869.

ARTICOLE POLITICE 181

1 Romania * a fost un organ anume al partidului national ; un organ anume al raposatului Anastasiu Panu; un organ, in fine, despre care anume d-1 Cogalniceanu a scris atunci in fruntea # Stelei Dunarii Nr. 80, din 18 noemvrie 1858:

5 In Ia9i, de astazi incepe a se publicaRomania s, revista ebdoma- dart*, sub directia d-lui Bogdan Petriceicu Hajdeu, fiul vestitului Ale- xandru Hajdeu, inspectorul §coalei de Hotin 0 care, aunt acum aproape douazeci de ani, in fata unui public rusesc 0 sub ocarmuirea imperato- rului Nicolae, a avut curajul sa ridice glasul in favoarea nationalitatii to romane, impilate in Basarabia. ((Romania * va fi un puternic campion al ideilor nationale 0 constitutionale liberale... *. Sa trecem acum la # jurnalul separatist *. Sub titlul: # Din Moldova )) eu am fost deschis pe la 1862 o foaie, curat literara, MI% nici o nuanta politica. 15 Cu toate acestea, numele mi-a desplacut chiar mie, 0 din data dupa aparitiunea primei bropri 1-am schimbat in 0 Lumina *. Asupra acestui titlu s'a urmat atunci o int eresanta polemica in coloanele # Romilnului *. D-1 V. A. Urechia, corespondintele iepan al d-lui C. A.Rosetti 10 strecurase inteun foileton o aluziune despre sunetul # cam separatist * al titlului foii mele. Pe data dupa aceea, tot dumnealui, in Nr. 297 al 4 Romanului $, s'a grabit de a reveni din aceasta precipitatiune in urmatorul mod:

oNumfirul 1 al foii saleDin Moldova * cuprinde indestule date, ca 15 sa ne fi putut convinge ca, daca un moment am fi putut surprinde un aer de separatism In titlul dat foii, dupa citirea ei nu am mai putea persista in asemenea neintemeiat prepus, pe care Inca o data 11 miirturim aci, numai ca sa nu mai fie vorba de el. Foaia d-lui B. P. Hajdeu este demna de incurajarea tuturor s.

:30 Tot atunci eu m'am crezut dator de a adresa # Romanului* o epistola, publicata in Nr. 298, §i in care ziceam intre altele:

oIe§enii 10 mai aduc aminte, poate, cum ca la banchetul national in onoarea Unirii, am fost eu cel intai a radica un toast pentru conto- pirea tuturor partilor intinsei Romanii. Corespondintele d-v.s'arfi .35 putut lamuri, in aceasta privire, dela amicul meu d-1 V. Alexandrescu, care se afla la acel banchet chiar fata 'n fata cu mine. *

182 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Direcliunea 4( Romanului* ni-a raspuns la aceasta: Onorabilul nostru corespondinte a recunoscut insuiji amagirea sa ca om de onoare, a declarat-o mai 'nainte d'a face d-ta cea mai mica rectificare. Cu toate acestea publicam epistola d-tale, mai cu seama 5 ca-mi dete ocaziunea ali spune ce aveam pe inima 9'ali strange mana cu fraiie. C. A. Rosetti * Mullumim a Adunarii Nalionale* ca ni-a pus astfel in poziOune de a demonstra Inca o data, ea in timpul scurtei noastre cariere p0- 10 litice de unsprezece ani, nici chiar calomnia cea comoda a anonimilor, scutiIi de raspundere §i*de comparqiune, nu este in stare de a descoperi nu numai o manjitura, dar nici macar o contradicliune. Permitem u Adunarii Nalionale* de a merge inainte pe aceasta cale, care pentru noi unii, departe de a fi periculoasa, este o indato- 15 rire in toata puterea cuvantului. Ian de ce noi nu ne temem de a subscri totdeauna §i pretutindeni, rugand Ina pe adversarii no§tri, ca §i durnnealor sali arete faIa, pentru ca lumea sa vada, daca toate frunlile sunt tot atat de senine. Post-scriptum. Am uitat sa adaug a 4 amicul meu 11-1 V. Alexan- 20 drescu 5, despre care vorbisem in epistola din 1862, este d-nu V. A. Ureche.

[COMPLOTUL CONTRA D-lui CO GALNICEANU ?] 1) u Monitorul Oficial* de astazi este republican. Mai mult cleat atata: e # mazzinist 5. El anunIa cu aerul cel mai solemn solidaritatea §i forIa spiritului 25 revolulionar universal, qovairea 0 caderea succesiva a regilor ! El vorbwe cu un fel de voluptate despre5 scanteileelectrice trase dintr'un fir conducator *, §i privqte cu un zambet de disprq la # batrana Europa 5. El striga cu entuziasmul lui Victor Hugo: 4 este oare o revela- 30 Thine aceasta? 0 lumina care se face? s. 1) Traian, an. I, Nr. 22, 16 Ernie 1869, p. 85; parte din revista politieä.

ARTICOLE POLITICE 1st

AscultaIi ing§i revista-i, din cuvânt in cuvânt, din silabä in si- lab4, din HUI% in literk scrisa intocmai cu stilul cel vechiu al d-lui Cogalniceanu dinoSteaua Dun'arii 0: oSpania n'are Emil Rege, dar'a posedrt o A1te0. Acesta este Ina- s 0 replul Serrano. Ducele de la Torre a fost numit regent cu 193 vo- (4 turi contra 45. Armata a jurat a va pazi Constitulia, mareplul iSerrano a fricut jur5mântu1 ca regent. 4E1 Imp ar cial confirma nuvela despre sosirea ducelui de oMontpensier in Andalusia, la St. Lucar de Barrameda. 10 0 Ian. un detaliu curios, instructiv poate. Este vorba de o procla- omaIiune clandestink afi§aa pe murii Lisabonei. ZiareIe spaniole au (I reprodus-o 0 noi; la randul nostru, o reproducem dupä ziarul4La oFrance 0. « lath textul proclamaliunii:

15 Portughezi, ora mântuirii a sunat,zilele regilor sunt numarate, marele orologiu al progresului aratil ora reinvierii popoarelor... Mica anoasträ naliune nu trebue sh. stea In nemi§care. Republicanii se iniFfi in Franta, republicanii se mi9c6 in Italia, republicanii fac deja impo- sibilii restauraIiunea tronului in Spania... 20 Totul anunfa a speran/ele noastre se vor realiza foarte curfind...... Comitetul nostru este In relaIiuni directe cu cele mai principale « comitete din FranIa, Spania 0 Italia. A§tepta0 cuvantul de ordin, care nu va Intfirzia 0 atunci aceste patru popoare unite i§i vor da ea- arutul de pace, stabilind republica federalri In Europa.

25 Portughezi! jos tiraniii traiasca poporul! to. O Este oare o revelqiune aceasta? o lumina care se face? Nu simte « cineva duph aceasta proza mfina asociaflunii interna;ionale? Tar- 4 burarile din Franla, din Italia, din Spania, din Portugalia, nu aunt 4 oare atdtea sceinteie electrice, trase dinteun fir conducator, trecdnd pe

3o O sub batrdna Europa fi Onute de revolugunea cosmopolitei? aCitaram proclamaIiunea adresatk Portugezilor. olath' acum un extract din Pokrok, ziar democratic din Praga: «Se vor ridica to-ci in centru, la sud 0 vestul Europei. Cechii nu stint «izolaii: ei nu formeadi cleat o zalã din marele Ian; democratic, care 35 trebue sa doboare fi sa lege pe toli des pofii. Deja Parisul cantila

12*

184 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Marseillaise*zine anuntii printr'aceasta; c& ora dou4sprezece va suna. Cechii au primit botezul focului printr'o bomb& Ei weapti in linioe 4 viitorul*. 0M o nit orul Univ er s a 1, a primit o depea din Milan, in 5 0 care se zice ca o demonstraciune considerabilà s'ar fi facut la Turin. oTrupele ar fi intervenit: impu§catura ar fi fost din fericire ino- fensiva. aS'ar fi operat un oarecare numar de arestari, printre cari figu- ereaza aceia a maiorului garibaldian Chiesa. 10 eAceast& sguduire nu este o contra lovire a turburatorilor din (( Paris, din Spania, din Portugalia, din Boemia?s. Ziarul cel mai anti-monarhic, foaia cea mai anti-dinastica, organul cel mai radical, n'ar fi in stare de a face o revista mai rasturnatoare ! Sitoate acestea se petrec inaMonitorul Oficial* de Sambata 14 (26) 15 Iunie 1869 ! Ce. s4 fie oare? Nu cumva prin 43 scanteie 43, prin 0 fire o, prin 0 ramificaVuni *, prin 0 lumina'5,prinaasocialiuni internalionale *, prin

sUn individ de peste Mitcov, anume N. Popovici, pandea in noaptea 80 de Miercuri spre Joi, pe la 11 ore, pe d-1 Cogálniceanu, ministru de Interne, ca sfi-1 neigh'. Era armat cu pupa' cu cloud Ievii sta ascuns in padure la intrareaoseIei ce duce la casa ministrului. Policia care simCise cugetarea sa criminalk a 0 pus mâna pe dânsul, far-A a fi putut sa realizeze infamul sdu scop. Acel individ se 0 afld arestat 9i ni-se .afirmA cd el ar

ARTICOLE POLITICE 383

fi m5rturisit scopul sãu inaintea procurorului. Mobilul su, dupii cum se zice CA insu0 inculpatul nu ascunde, nu a fost o simplfi rfisbunarei ci un mobil politic... i. Fiindca justitia este ocupatà cu cercetarea faptului nu-1 vom pre- s judeca intru nimic, In a§teptare de a ne lumina prin sentintA. Tot ce ne vom permite deocamdatA este o singurA observatiune foarte elementarà. Un individ, care voWe sA asasine pe cineva, In dublul Intunerio al noptii 0 al padurii, avAnd numai o pu§cA cu douà tevi, ba Inca se 10 zice ca umpluta cu alice, nu merita oare, puri simplu, de a fi trimis la un ospiciu? MergAnd pe calea unor asemeni atentate, admirabila perspicacitate a politiei lesne o sà mai descopere mai departe pe vr'un nou uciga§, pAndind pe d-1 Coaniceanu cu ochii legatisicu un tun In mAnA !I 15 Lucru mai trist Ina, este aceia cA, pe lAnga puFa§ul cel nocturn s'ar mai fi arestat alti nu qtim 6-0, sub indemAnatecul cuvAnt de o amici >> 0 de o cuno§tiate0. Se asigurA ca d-1 Nicolae Ionescu ar fi napl prevenitului Popovici. DacA e aa in realitate, de ce oare nu-1 arestati pe Dumnealui? 20 Ocaziunea este unica in felul sat', pentru a scApa de oratori, de publici§ti, de to-0 principii cuvAntuluii ai condeiului, hick multumit5 tenebrelor generale, sA se realizeze in fine visul de aur al is Adunarii Nationale o:concordia, concordiai iarA0 concordia sclavflor, sub biciul, biciuli iara0 biciul stapAnului ! !.

[UN CONGRES PAN-LATIN LA PARIS] 1)

25 In numärul trecut noi am propus tinerimii romAne, imprA§tiate prin §colile italiene, spaniole, franceze, de a lua o nobilA pro pagAnd prin toate mijloacele junei lorpersistente, pentru care nimic nu este imposibil, ideia unui mare congres latin la Paris. Revenimi vom reveni mereu asupra acestei propuneri, avAnd 30 convictiunea cea mai nestramutata, ca dela dAnsa depinde sin numai existenta nationalit5Iii romAne, dar Inca aria latinismului Intreg, pe care

1) Traian, an. I, Nr. 31, 9 Iulie 1869, p. 121 ; prima parte din revista politica.

186 SCRIERI LITERARE, MORALE SI ROLITICE

noi singuri, zece milioane de Romani, un element compact gi omogen, dar ameninlat din toate parcile, il reprezentam deocamdata in Orient. A vorbi mai pe larg despre supremele pericole ale situaliunii noastre, ar fi de prisos: politica Prusiei a inceput deja a se desemna cu s destula claritate, pentru ca fraIii no§tri din Occidinte sa fi inteles pe deplin, precum se vede de o bucata de timp din principalele lor organe de publicitate, infernalul plan al germanizarii gurilor Dunarii: dintaiu prin o invaziune jidoveasca, apoi prim o unire cu Ungaria sub un singur principe din dinastia berlineza, de aci incolo cl'adreptul 10 prin o colonizare neimeasca §i ap mai departe. Nu trebue sa uitam niciodata, ca de doll& secole tti mai bine, dela electorul Frideric-Wilhelm I, dibaciul fondator al monarhiei brandenburgice actuale, 0 pia* astazi, diplomaIia prusiana, luanduli drept deviza t tarde, sed tuto », a fost totdeauna aceea, care a mers mai 15 incet, dar a ajuns la linta mai cu siguranlä, uimind Europa tocmai in momentele cele mai oportune, ca la Sadova bunaoara, prin o des- faprare neweptata a unor force, combinate 0 pregatite in misterul cel mai perfid cu zecimi de ani inainte. Nu trebue sa uitam o singura minuta, pe de alta parte, a niciun 20 alt Stat nu poate rivaliza cu Prusia in machiavelica tactica de a sub- juga §i de a desnaTionaliza: un pumn de cavaleri teutonici, navaliIi in secolul XIII peste o numeroasa poporaTiune slavica §i litvana, a facut-o sa dispara cu desavar§ire, de0 teribilii venetici erau in pro- porIie d'abia de unul la o suta de indigeni ;t4i chiar in zilele noastre, 25 cinci sau pse decade n'au fost oare prea suficiente, pentru ca neno- rocicii Poloni, atat de tenaci in Rusia §i Austria, numai §i numai sub sceptrul dinastiei brandenburgice sa devina mai NemIi cleat Nemlii !? Nu este Roman acela, carele nu va studia astazi cu tot dinadinsul istoria Prusiei, pentru ca sa poata citi acolo ceia ce a§teapta nacio- SO nalitatea noastra, de nu ne vom arunca MA' un pic de zabavil in bra- -Ole consangenilor dela Apus, formand un grandios ocean din toate fluviile latine, precum se sbuciuma a face Teutonii un ocean pan- germanic 0 Muscalii un ocean pan-slavic. S'apoi ins* Occidintele simte o nevoie tot atat de urgenta de 35 acest marec t consiliu de familie*. Fara a vorbi despre trecutul cel

ARTICOLE POLITICE 187

departe, nu este oare invederat, ca numai neinlelegerea hare Latini a fost adevarata sorginte a caderii lui Napoleon I, compromis In Spania, mai 'nainte de a se expune la ghelurile Moscovei? Nu este oare hive- derat, ca Spania, la randul sau, a pierdut vechea-i splendoare mai cu 5 searna princertele intestinecu Fran Ict 0 Italia? Nu esteoare invederat,Ca numai lipsa uneicordialitatifraternedin partea Curcii dela Tuilleriia fost in stare, sunt acum trei ani, a impinge pe desperata Italie in cursa d-lui Bismarck, spre dauna prestigiului latin?... 10 Pentru Romani, un congres in Paris este ocestiune de viaca ; pentru Occidinte, este o cestiune de putere; pentru to-0 stranepoIii lui Romul, este o cestiune de legitima apärare ; 0 daca primul apel in aceasta privinIa rasuna anume din josul Danubiului, cauza este ca tocmai aci slabiciunea e mai mare, primejdia mai simIita, buba 15 mai coapta... Stirn bine ea se vor gasi intre noi unele inime... ba nu! unele inteligenIe fara inima, imbuibate pana 'n cre§tet Intr'un cosmopolitism universal, carora le va fi peste putinTa a pricepe electrica voce a sangelui; dar ce ne pasa noua de aceste umbre fara corp, and sun- 20 tern siguri de a afla un profund räsunet In con§tiinla nalionalitaIii romane, dela Tisa 0 pima la Nistru I Este un fapt pe care n'a observat Inca nimeni. Poporul nostru e departe de Franca, de Italia, de Spania... Poporul nostru n'a inva-cat de nicairi istoria unitalii latine... 25 Poporul nostril e Inconjurat din toate parcile de tot felul de ginIi straine ... Poporul nostru a fost Impins cateodata chiar a combate cu arma in man& pe fraIii sai dela celalt capat al Europei... Poporul nostru s'a desparcit de secole de restul latinitalii prin 3o religiune, 0 iara0 de secoli era desparlit de &Ansa prin alfabet... Ei bine, nici distama, nici nevtiir4a, nici vecinatatea barbarilor, nici regimentele austriace, nici cultul, nici slovele cirilice; mai scurt nimic, nimic, de trei ori nimic n'a putut sa facia pe Romani de a nu uri pe Neirgi 0 pe Muscali, de a nu iubi pe Latini!... 25 Un exemplu.

188 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Petru cel Mare se Incercase a smulge Romania de sub iataganul Turcului: poporul nostru a dat uitarii pe marele Imparat rusesc. Iosif II s'a Incercat a emancipa opinca romana de peste Carpali de sub jugul aristocraliei maghiare: poporul nostru a trecut cu ye- s derea peste marele Imparat austriac. Napoleon cel Mare n'a facut nimic pentru Romani, ba Inca din contra, pe nenumarate campuri de lupta legionarii Galiei au fost siliçi a macelari pe Me-Pi Transilvaneni de 'mpreuna cu celelalte4ca- taneb; i totu0 Romanul, Incepand dela Cripil-Negrui pana la 10 Neagra-Mare, celebreaza 'Anai astazi cu entuziasm pe nemuritorul Bung-parte *i pe mult iubita

Transilvaneanul ureaza Franciei:

20 Sa traqti, -Ora frumoasa, Din toata lumea aleasa ; Straqti, sa 'mparate9ti, 4 $1lumea sa stapane§ti !...u.

Un Francez poate el oare sa descrie cu mai multa durere cum- 25 plitul exil al marelui caporal: Santalina, stan de piatra, De mare Incongiurata, De unde nu se mai vede Nici holde, nici iarba verde, 30 oFara numai marea lata, Camp pustiu, apa saran, Vaduri, dealuri i pfiduri,

Neatinse de securi !...D

ARTICOLE POLITWE 189

Apoi cath sim-cire In urmatorul final: Nu duceli asa departe Pe 'mparatul Buna-parte 1! * Aqa dar, cu toatà supArarea cosmopolictilor, poporul roman ne va 5 Inlelege. Un emigres pan-latin in Parisi...

[1'RANTA1 ROMANIA] 1) *Monitorul Oficial o Incepe revista-i de ieri cu urmatoarele cuvinte: In momentul and scrim aceste linie, telegraful nu ne-a trimis Ina nici o stire marcanti. Sunt zile, uncle politica pare a ctoecc fi ddnaa ire- 10 sbuingi de repaus .. In adevAr, toate lucrurile in lume au 4 trebuinIA de repaus*, panA §i domnii miniqtri. Nici chiar concediile cele repelite §i mereu prelungite ale guver- nanTilor no§tri nu mai IndestuleazA pe deplin aceastA 0 trebuinVi. de 15 repaus *. De vr'o cateva zile s'a rAspandit sgomotul despre trecerea cabinetului actual la odilinA, pentru ea imperioasa utrebuinIA de repaus * sA fie§i. mai bine satisfAcutA. Nu afirmAm nimic deocamdatA, dar nu putem a nu admite un 20 grad de probabilitate. Bucurgtii §i Berlinul se aflA astazi In situaliunea celor doi gemeni dela Siam, din caH unul nu poate simli faa ca celalt sA resimp. Ei bine, o epistolA din capitala Prusiei ne asigurA a d-1 Bismarck este pe cale de a se demite.

25 EtTrebuincet de repaus o la Berlin,4trebuin0 de repaus * In Bu- curwi, nimic mai natural! Disparand dupA scena politicA d-1 Bismarck, pot oare a nu-i urma dd. CogAlniceanu §i. Dimitrie Ghica? Secand izvorul, InceteazA pArAul. 2) Traian, an. I, Nr. 35, 18 lune 1869, p. 137; revista politica.

190 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Pe de alta parte, ploaia de decoratiuni, ce curg de o bucata de timp dela sud 0 dela nord asupra domnilor min4tri, nu estenic ea fara o insemniitate oarecare. Ieri Dumnealor primeau pe la Marea-Baltica 4 acuila ro0e *, astazi 5 foaia oficiala anunta ca le-a mai sosit dela Bo sforamedjidia*. Cre0iniii paganii se Intrec care de care a ingreuna pieptul dej a atat de incarcat al d-lor Cogalniceanui Dimitrie Ghica! Insa decoraIiunile pentru mini§tri sunt uneori ca pensiunile pentru invalizi. 10 Ne-ati servit cu credinta; acum aveTi 4 trebuinca de repaus *; pnimiçi drept suvenire aceasta jucarie! Ce-i drept, umilirea Varii catre Nemli i cfitre Otomani nu merita oare

d-lor Cogalniceanu 1i Dimitrie Ghica cel puTin o 4 acuila ro0e*, cel putin o 5 medjidie *, cel puiin acea onorificg distinqiune a e cordonului0,pe care 15 Romanul n'ar putea s'o traduca deck numai doar prina5treang*? In orice caz, intfimplându-se cumva din gratialui Dumnezeu

aceasta ctrebuin-ca.' de repaus *, se va realiza ceea ce noi prevestiram de o lung de zile, zicfind In numarul lui o Traian*, Inca din 18 Iunie: 5 calatoria d-lui Cogalniceanu ar fi in realitate o demisiune *. 20 Diferenta este ca acum s'ar indruma toii domnii mini§tri laolalta! Cine Insa fi-va ursit a mo§teni puterea? Daca vom Intreba pe Jidovi, negre0t d-1 Iepureanu. Daca vom intreba pe Unguri negre0t d-1 Ion Ghica. Daca vom intreba pe Prusieni negre0t unul din doi. 25 Daca vom intreba pe Romani dar pang atunci mai este !!... Oricum sa fie, vorbele despre caderea cabinetului se par a fi intr'o legatura cu indignarea generala, pe care a inceput a produce in Oc- cidinte inaugurarea la noi pe fata a unei politici prea-nemte§ti. Ziarul o Le Siècle * din 24 Iuliu publica un excelent articol al d-lui so Leone Plée, Intitulat 4 Interesele Franciei la Dunke *, 0 din care noi vom reproduce aci numai pasagiile cele mai esentiale. Publicistul francez zice: FundaVunea Statului Roman a fost una din cele mai fericitesi cele mai stralucite concemiuni ale epocei noastre, din punct de vedere 35 al Franciei.

ARTICOLE POLITICE 191

Cui putea servi aceasta fundatiune mai bine decat noua? Asezat intre Turcia, Rusia si Austria, Statul Roman are avantagiul de a desparti pe rivalii pe inamici, in profitul ideilor civilizatoare si progresiste. Aceastä mica Tara poseda aproape toate tendintele morale si toate aver- s siunile Francezilor. Daca Oriintele ar deveni rusesc, Romania ar fi cea dintai nabusita, ceea ce ea nu voieste. Astfel, contribuind la fundarea StatuIui Roman, Francia a pus la Dunarea de jos o veghe departata, gata tot timpul a denunta miscarile ruse. Pe de alta parte, Romanii urase nu numai pe to Muscali, dar Inca si pe Nemti incat la caz de vr'o intelegere intre Austria giRusia, ea ar rezista cu energie. In fine, fundatiunea Statului Roman este un bold perpetuu pentru Turcia, lasata ca putere suzerana. Progresele materiale, realizate in Romania, aduc prin inslisi forta lucrurilor altele analoage in proyinciile 15 turcesti limitrofe. Turcia nu poate ramane imobila In fata Romanilor, cari pasesc pe calea libertatii si a imbunatatirilor. In fine, repetam Inca o data, desvelirea Statului Roman nu poate profita decal numai Romanilor si Franciei. Dintru'ntai aceste consideratiuni au fost foarte bine intelese§i 20 politica franceza se arata favorabila Romanilor. Francia le trimitea mi- siuni. Francia combatea prin agenii saipoliticarued si nemteasca. Francia sustinea diferitele schimbari, menite a intari unitatea romana giindependenta Romanilor. « Dar de vr'o cativa ani incoace nu se §-tie ce geniu rau s'a furisat 25 d'odata intre frumoasa creatiune a tractatului de Paris si intre simpatiile franceze. 0 multime de acuzatiuni au fost atatate contra Romanilor, cu scop de a micsora si a insträina cu totul acele simpatii... D-1 Leone Plée enumera apoi cestiunea israelita, cestiunea ban- s() delorbulgare, cestiunea politicei nordice, qi ajunge la urmatoarea concluziune, pe care noi o traducem literalminte, fficand insa, ca totdeauna, constitulionala rezerva ca numai ci numai minictrii sunt responsabii:

Principele Carol de Hohenzollern avea tot ce se cerea pentru a 35 impaca Romania. Fara aliante in lora, flied preferinle, el trebuia sa nu voiasca deck binele general. Primii ani ai regimelui .sau se pareau a justifica aceasta intentiune. Noi avem sub ochi o lista de fapte, cari o atest. In curand Ins& reprezintantii puterilor ostile Franciei au biruit, pe semne, interrtiunile cele bune ale principelui.

192 SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE

iRomânii i-au fost depinsi ea niste fiinte neguvernabile ; ambiciu- nea-i a fost mfigulita prin o perspectiva de marire si de absolutism. Acei ce doreau restauratiunea vechei stari de lucruri 1-au iritat contra ade- vkatilor patrioti, si astazi principele Carol de Hohenzollern se pare a 5 fi tot atat de nepopular, precum ajunsese a fi principele Cuza. Romanii au aerul de a-1 privi ca pe un delegat prusian cu planuri periculoase. Cel putin astfel se vede din faptele si corespondentele, pe cari noi le vom rezuma in interesul politicei franceze si al Romanilor, caci este Inca timp de a ne opri pe pogorIsul eel rau... to Precum vedeti, ceea ce dorecte d-1 Leone Plée, nu este In fond decat ceea ce au propus deja in aceiasi zi cTraiano In Bucurecti si

<(L'unita politicao In Torin, adeca restrangerea nodului Intre Latinii din Oriinte si Latinii din Occidinte. Un asexnenea pas nu se face hied Intr'un mod 'solid, nici prin con- 15 suli, nici prin note diplomatice, nici prin capriciul guvernelor bune sau rele, ci numai printr'o intelegere mutuala si intima Intre insasi natiunile. Tori Latinii trebuie sa se vaza odata fata 'n fata si brat la brat. Acolo ne vom spune bubele fiecaruia, cautand un remediu prin zo force comune. Acolo vom arata pericolul germanizarii gurilor Dunarii, intr'o strânsa conexiune cu monstruoasa navalire a Jidovimii nemtesti in Romania de peste Milcov. Acolo vom desfasura traditionalul caracter de cotropire al Ma- 25 gbiarilor, desemnand pe mapa limitele cele adevarate ale Panoniei. Acolo vom combina modul de a paraliza actiunea Rusiei la Du- nare, opunandu-i bunaoara, o alianta vicinala lntre Romani, Sarbi si Bulgari, Incat Slavii trans-danubiani, tari prin amicia Latinilor, de care nu se pot teme, sa nu mai alerge la teribila protectiune a Sla- 30 vilor dela Moscova, ce se pregatesc mereu a-i inghiti, precum au In- ghitit deja pe Slavii din Polonia. Acolo, in fine, vom proba Occidintelui necesitatea de a emancipa Oriintele !... Revenim dar din nou la: 35 Congres Pan-latin in Paris! ...

ARTICOLE POLITICE 193

[EXEMPLUL SLAVILOR] Domnii munitii revin din preumblare unul ate unul. Zile le trecute se Intoarse d-1 A. G. Golescu, Wand sa ineeteze taciturnul ad-interim financiar al meditativului d. Creitscu, pentru care un singur portofoliu era deja prea mult, necum doua! 5 Astazi foaia oficiala ne mai anunla o noua placere. D-1 Cogalniceanu este In Bucureqtil Afara de decoraliunea prusiana, oare ce va mai fi aducand ell sine din Indelungatu-i peregrinaj necorigibilul autor al Statutului? Cestiunea e foarte grava. to Vom trage deocamdata un colii§or al valului. Tractatul de estrad4iune intre Romania 0 Austria, pe care 1-au anurrcat mai deunazi foile ungure§ti 0 in puterea caruia tori Romanii de dincolo de CarpaIi, adapostiIi deocamdata pe pamantul României a§a numite libere, vor fi daçi, Lea mili indurare, pe marine d-lor 15 Beusti Andrassy este unul din rezultatele cele mai stralucite ale patrioticei calatorii a d-lui Cogalniceanu. Tocmai de aceea vom 1ncepei noi a publica in numarul de astazi articolul, scris de actualul rninistru de interne pe la 1865, asupra acestei cestiuni de existenp. nalionala 2); pentru ca a se yea astfel 20 inca o data ca sunt mu oameni, a carora toata viata a fost un lung Or de contradicliuni peste contradicOuni, bazate pe lipsa completa de principiii o predomnire perpetua a oportunitatii. D-1 Cogalniceanu combatand pe d-1 Cogalniceanu n'ar fi un lucru mare; dar d-1 Cogalniceanu vorbind In adevaratul sims romanesc 22 este o raritate In toata puterea cuvantului, caci i s'a Intamplat numai de vr'o doua-trei ori, anume in intervalurile sale de cadere, ca Un mijloc ingenios de a se radica din nou. SA dea Cerul ca dumnealui sa fie totdeauna jos: o dorim aceasta pentru binele Romaniei! SO Ceilali colegi ai d-sale nu servesc nici mficar la atatal... 1) Traian, an. I, Nr. 39, 27 Iulie 1869, p. 159; revista politica. 9 In aceea§i pagina din Traian, se reproduce articolul e Conventiunea Austro- Maghiara s, de Cogalniceanu, publicat in Epoca, 1865, 4 Iulie (Ed.).

1% SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Recomandand darn lectorilor novtri cu tot dinadinsul articolul d-lui Cogainiceanu din 1865, care boteagt cu epitetul deatradare nationala*ceea ce guvernul actual se preparn a executa astazi chiar prin intermediuld-luiCognlniceanu ;trecem la o altäcestiuneei 5 mai gravli, devi extrema-i márime nu permite spiritelor vulgare, pururea cufundate In manuntimile zilei, de a intelege torah' importanta lucrului. t Monitorul Oficial* ne aduce in acest moment urmntoarea vtire: *Mai mult de 800 oameni din Serbia, Hertegovina, Bosnia, Banat, 10 Croatia, Slavonia 0 Dalmatia vor linea dela 18 piing la 29 August, la Cettigni, un congres national politic. Muntenegrenii au ales un comitet, insfircinat a pregfiti locuinte pentru membrii congresului 0 a veghea la Intretinerea lor pe cat timp se vor afla in acest orav.*

Catn mai intiliu sã lämurim un pullet esential. 15 Poporatiunea slavicn din cele vapte sau opt provincii, menite a lua parte la

ARTICOLE POLITICS 195

Un # congres nalional politic* romAn asemenea celui stirb, n'a fost Inca; 0 nu numai ea n'a fost, dar nici nu-I vom putea avea, mai 'nainte de a fi realizat, ea o introducliune nedispensabila, un a congres panlatin* anume In Paris, localitatea cea mai de frunte a ginlii o noastre, precum Slavii facusera pe al lor In Moscva. A cugeta la consolidarea romAnismului fara a ne fi asigurat mai IntAiu puternicul sprijin din partea celorlalte neamuri ale noastre din Occidinte, cari In starea de astazi a lucrurilor ne pot sacrifica 0 Un- gurilor 0 Ru0lor 0 chiar NemIilor, fiindca nu ne cunoa§tem Inca de 10 aproape 9i nimic pozitiv nu ne leaga ; a cugeta la aceasta, este a da o proba palpabila de upirinIa raiiunii 0 de nqtiin-ca istoriei, daca nu 0 de saracia patriotismului! A§a dark In fala congresului pan-slavic dela Moscva, urmat acum de congresul sArb din Cetinea, noi revenim iar5.0, cu o tarie indoita, 15 la propunerea unui congres pan-latin in Paris, In urma caruia 0 nu altfel va deveni posibil un congres roman in Bucure§ti!...

[ZVON DESPRE CALATORIA DOMNITORULUI IN CRIMEIA] 9

Inteo -cara reprezentativk unde Principele este neviolabil, datoria cea mai imperioasa 0 cea mai delicata a ageircilor responsabili ai puterii executive, numiti (c min4tri*, este de a feri cu neadormire pe 20 Capul Statului de othe act, susceptibil cAtu0 de putin a da loc la o interpretare In defavoarea Tronului. Ei bine, aproape de opt luni guvernul actual urmarqte cu staruinla o cale cu totul contrarie, silindu-se din rasputeri a gramadi fapte peste fapte, cari sa prezinte macar o aparenta perfida de a avea

9 Traian, an. I, Nr. 41, 1 August 1869, p. 161; revista politica.

196 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

izvorul /or anume in regiunea constitutionalh cea mai inalth; pi daca se Intamp la cumva ca ziarele cele nedependinIi, stramtorate de exi- genIele opiniunii publice, A vina a Inregistra vrand-nevrand aceasth situaIiune atat de anormala, foaia oficiala pastreaza o thcere mor- 5 mantala, parch inteadins pentru a Inthri toate rumorile In desavan- tagiul neviolabilitalii. Nu avem trebuinIa a recapitula aci lunga serie de machinaliuni trecute de aceasta natura, prin cari domnii miniptri s'au Incercat succesiv, cu o abilitate infernalh, a shpa regimele inaugurat In Ro- ll) mania la 1.0 Maiu 1866; nu avem trebuinth a repeli rupinosul acatist, deja atat de bine cunoscut, al tuturor nelegiuirilor dinauntru pi al tuturor umilirilor din afara, combinate totdeauna intr'un apa mod, Incat membrii cabinetului sâ aibh oripicand facultatea de a rhspunde, precum zicea d-1 Cogalniceanu in 1865: tt a vrut voda # ; nu avem tre- 15 buinta a reveni asupra tuturor acestor monstruozitali interne pi externe deoarece avem de 'naintea noastra doua probe de tot proaspete, calde, d'abia de ieri, de alaltaieri, despre fatala nazuhrta a celor cu # Increderea * de a surpa pulin &ate pulin ceea ce este sacru in litera pi In spiritul ConstituIiunii. 20 Un pamflet oficios de ultima categorie, intitulat (c Presa », ipi permite a anunIa, K din o sorginte sigurá », plecarea Domnitoruluila Crimea, pentru a vizita acolo pe imparatul rusesc. Foile franceze au semnalat deja de mult aceasta chlatorie, pe care noi totupi ne-am ablinut pana acum de a o lua in serios. 25 Astfel, bunhoara, ziarul 4 Le Siècle )), din 2 August stil nou, a dat de ptire chiar in corpul revistei sale politice cum ca In Crimea Prin- cipele Carol I ar avea de gand a se intalni nu numai cu Iarul, ci Inca pi cu Regele Prusiei, luand catepitrei parte la o solidaritate pruso- ruso-romana! 30 Ce sâ zicem oare acuma, &and aceasta funesta noutate, care nu poate sh fie adevarata, caci ar fi o crima contra viitorului naTiunii romane, se confirma printr'o gazeth ministeriala? Este invederat, ca insupi cabinetul tinde din toate forTele sale a incuiba in sara o banuiala teribila, care sa planeze totupi cu mult 35 mai presus de capetele ministeriale 1

ARTICOLE POLITICE 197

Pe &and toatA Europa strigh contra politicei prusiane in Romania, guvernul nostru vine s'o mai acrediteze, sustinand zgomotul despre o crtlatorie a Domnitorului, departe 0 cu totul departe de a desminti ingrijirea genera15.

5 Nu atingem deocamdath inaltacestiuneconstittucionalg, &tea principele unui stat reprezentativ poate sau nu poate sil iasrt din -WA ffirà voia natiunii, singura suveranrt, in fata cAreia WO ceilalti sunt ni0e simpli functionari, de jos 0 Oa la culme. Al doilea fapt este scandalul, atatat In zilele trecute prin supri- to marea tirului roman. D-1 V. A. Ureche, 0 Alter ego* al d-lui Cogrtlniceanu, apare in public cu o protestatiune, pe care noi o reproducem mai la vale 0 in care, pe langA altele, se face panA 0 apologia lui Cuza! Oare d-1 ministru de Interne ne crede atilt de naivi, incilt sA nu 15 putem pktrunde la samburele lucrului? D-1 Boerescu desfiinvand tirul roman in lipsa d-lui Cogalniceanu, de ce oare d-I V. A. Ureche n'a protestat de 'ndatA? D-1 Cogalniceanu intorcandu-se, de ce nu revoacli pe loe dispozi- tiunea d-lui Boerescu, rApind d-lui V. A. Ureche ocaziunea stt pi0e 20 pe uncle nu doare pe dd. miniqtri? Planul a fost combinat cu o dibAcie In adevär admirabilA: maine sau poimaine d-1 CogAlniceanu se va (< grAbi * a re'nfiinta tirul roman, cu toatti pompa, de care este capabil 0 a dat atatea probe spiritului inventiv al d-lui V. A. Ureche, 0 astfel vor culege amandoi laurii 2.5 nationalismului, dupA ce insA... au rAsunat inteun mod 0 foarte regretabil*, duprit expresiunea stereotipa a 0 AdunArii Nationale*, sute 0 mii de comentarii, caul nu ating nici pe unul nici pe celalt,nici chiar pe cabinetul intreg! Noi declarrtm cu obi§nuita noastrA francheTe cA am fost indignati 30 panA in adancul sufletuhti de preferinta, acordatA cu atata ostentatiune unei societAti pe jurnAtate nen4qti asupra unei instituVuni curat rorntine, dar ne mangaiam pe de altA parte, di toatri aceasth incurcAturA nu este deck o ingenioasä stratagemrt, menitä a inmulti peste cateva zile numarul cordelelor, steagurilor, clopoteilor, etc., 35 etc., etc.

198 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Toate ar fi bine, daca numai domnii miniori n'ar profita cu avi- ditate la tot pasul de orice ocaziune, mica 0 mare, provocata, creata, sau cel pulin incurajata pre sub mana de catre dumnealor insii,cu dorinla evidenta de a slabi 0 a discredita regimele, pe cari 5 sunt datori din contra sa-1 suslina cu o energie neobosita, nu prin o politica anti-liberala inauntru 0 anti-nalionala in afara, ci prin still- dartul adevarat constitulional: SA TRAIASCA DOMNUL ROMAN CAROL I ! JOS INFLUENTA NEMTEASCA. !...

[POPA TACHE.. .INFLUENTA TEUTONA] 1)

10... 0 Monitorul Oficial » de Miercuri ne da urmatorul comunicat: Ziarul Traian, in numarul sau de Dumineca 3 August curent, relata un fapt cu cat nefondat, cu atfit si neexact. Prefectura dark pentru a restabili adevfirul cere publicarea epistolei ce d-1 Prefect ar fi adresat d-lui Sub-prefect si afirmä cii notarul incestiune se aflá Inca astazi 15 destituit din functiunea ce ocupa 0 tramis inaintea justiVei pentru abuzul de putere ce a comis. eIn cat priveoe formularea petiliunei ce d-1 Ion Popescu a indreptat prefecturei, aserIiunile acelui ziar sunt cu desavarsire neexacte, de oarece suplica a fost prezentata intr'un mod corect 0 d-I Director n'a %cut 20 cleat a recomanda d-lui Sub-prefect sa nu tolereze nimanui sa-0 insu- rasa un obiect strain mai 'nainte de a fi dobandit acest drept prin calea legala. * Mai intai de toate, sa precizam cestiunea. Este vorba de revista noastra de Dumineca, In care noi am sem- 25 nalat urmatoarele cinci [sic1 Ed.] cestiuni: 1. Politics( anti-romaneasca 0 anti-democratica a guvernului actual de a consilia Tronului o calatorie la Crimea, far% voia naliunii 0 contra interesului Latinitapi, numai 0 numai In folosulirabilor 0 a Muscalilor. 30 In aceasta privinla 0 Monitorul Oficial » nu ne desminte.

1) Traian, an. I, Nr. 44, p. 173, 9 August 1869 ; revista politica.

ARTICOLE POIATICE 1.99

2. Ilegala arestare a unui cet4ean din Giurgiu, Mrá mandat de infAIi9are 0 de aducere, sub curiosul pretext ca n'ar avea Incredere In d-1 Cogalniceanu, ceia ce constitue o crima imensa, pentru care nenorocitul a fost pus o la secret a. a In aceastA privinta o Monitorul Oficial a nu ne desminte. 3. Triumful NeamIului Steiner tot din Giurgiu, care ramAne tare 0 mare ca agent al vapoarelor, In urma grosolanelor insulte, aruncate cu insolinla In faTa naiunii romAne. In aceastA privinla o Monitorul Oficial* nu ne desminte.

10 4. Negocierea Intre guvernul nostrui Intre cabinetul austro-maghiar a Incheerii unui tratat de estradiliune, In virtutea caruia toii Ardelenii, pribegii pe pamAntul RomAniei zise libere, sa fie daIi dupa cea dintAi cerere pe mAnile d-lor Beusti Andrassy. In aceasta priviircaMonitorul Oficial* nu ne desminte.

15 Singurul lucru pentru care dd. min4tri au crezut decuviinla 0 au socotit de datorie a ne da un viguros avertisment, a fost cutezarea noastra de a atinge o neviolabila* persoana a lui Popa-Tache! Nu ne mai miram acum de raciunea 0 de Iinta glumeIelor epistole ale d-lui C. A. Rosetti cAtre cuviosul prim-preot de Prahova! 20 SA cerceam Insa cu sAnge rece daca chiar In aceastA cestiune comunicatul de mai sus este sau nu o desmin-cire. Ce am spus noi oare? DintAica fostulprefect de Ilfov, Inaintat apoi la demnitatea de aga, ar fi poruncit sub-prefectului de Dambovi-ca a reinstala In 25 postul de notar al comunei Baneasa pe un frate al lui Popa-Tache, destituit cu cAteva zile Inainte. La aceasta comunicatul ne raspunde cä individul o se afla Wei astetzi destituit a. Inca astazi... ne mulIumim deocamdata! 30 Al doilea, noi ziceamap: o Dupa ce d-1 Prefect a plecat in pretoriu, celebrulPopa-Tache s'a a dresat catre d-1 Director, zicandu-i ca a scapat dinvedere a mai face o mica rugaciunei anume: pe and era aproape destituirea giuvaerului sAu frate, epistatul mo0ei Rfineasa a avut IndrAzneala de i-a luat un 35 cal, pentru care cauzii nu se Itie.

200 SCRIERI "LITERARE, MORALE el POLITICE

Atunci d-1 Director, ea sä indatorezei dumnealui pe putintele Popa-Tache, a invitat pe loe pe fratele cuviosului, ca si formuleze o petipune in termenii urmiltori: D-le Prefect, de clitre epistatul moeiei Brineasa mi s'a secuestrat 5 'In cal, sub ce motive nu cunoso; vä rog dar sit binevoiO a da un ordin mai serios locului competinte spre a-mi restitui calul in a mea posesie *. Iota 0apostila d-lui Director catre d-1 Sub-prefect de Dâmbovila. D-1 Sub-prefect va merge insu0 in fa.ca locului, va cerceta cu serio- zitatei land calul din mane paritului, la moment 11 va preda recla- to mantuluii cel ce se va crede näpiistuit va reclama autoritii competinte. (Semnat): p. Prefect, D. Rizu... e Comunicatul ne desminte el oare? Nicidecum. 15 El se margine§te a declara cu o naivitate patriarhala, cgt4suplica a fost prezentatà intr'un mod corect *. Aceasta ne aduce amintec tot ap armata romang din Galati a fost silità a inchina steagul dinaintea atanelor0dupti uzul stabilit *. Am ispeavit cu comunicatul ;nu insäcii4Monitorul Oficial *. 20 In numárul sau de Marti, el public& Conventiunea postala intre Romania §i Austria. Textul francez nu ne privqte, dar nu putem trece cu vederea modul cum s'a tradus el romane0e de catre organul Statului Roman. Articolul 2 ziceca comunicatiunea se va stabili intre urrriatoa- 25 rele punturi: 1. Intre Unter-Sinoutzi Mih5ileni; 412. Intre Suceavai Falticeni prin Nemericeni ; 3. Intre Soosmezoi Adjud prin Filipeeti; 44. Intre Kronstadt ci Bucurecti prin Ober-TamOs qi Predeal ; Bo 5. Intre Hermanstadt i Itamnic prin Rothenthurmi CAineni...v. Astfel, guvernul nostru neag6 pe fath panai fiinta elementului romanese in Ardeal 0 Bucovina, uncle nu sunt pentru dd. miniwi deck Nemti, tot Nemti ei iarà0Nemti. Sinoutii-delos nu existà:4Unter-Sinoutz*...

3.5 Brapvul nu existd:s Kron.stadt *. Sibiul nu exisa:4Herman.stadt

ARTICOLE POLITICE 201

Turnul-Rop nu existä: u Rothen-thurm *... In articolul H tot astfel u Noua Moldova * din Banat se nume9te i Neu-Moldova*, ba Oat 0 sarmana apa romaneascrt a Muraplui s'a prefacut in 4 Aid Maros *1 5 De ad Inainte ne a9teptam, ea Bucure0ii A devina 4 Bukarest * 0 Romania u Wallachei *! 1 I Pentru ca sa ne patrundem 0 mai bine de imperioasa ideecrt tam trebue cu orice prel germanizata, u Monitorul Oficial* de astazi publica, pe pagina a doua, mai sus de e anunIuri ministeriale*, urina- l() toarea reclama:

Ge;ii sau filiafia genealogicei dela Leigi la Geg. 0 dela Geti la Germani f i Scandinavi, demonstratit cu istoria emigraciei acestor popoare, de Fré- (Mile Guilanme Bergmann. Paris, 1859. Asupra acestei scrieri domnul A. Maury consacrii in Journal des Savants un 9ir de articoli foarte im- 15 portauci din punctul de vedere al Inceputului istoriei noastre. Recomandfim atât scrierea domnului Bergman cat 9i articulii domnului Maury istoricilor nqtri. Intr'un timp când ne ocupilm cu strAngerea materialului istoriei Romfinilor, sli nu scapdm din minte asemenea lucreiri cari vin in ajutorul nostru. s

20 Inlelegeli oare? Dacii sunt.Nrabi, ceia ce conduce necesarminte laconcluziunea ea Românii cata a fi eel puyin pe jumatate compatriqi ai d-lui Bis- marck!... 4 Monitorul Oficial* recomanda cu staruinca aceasta teorie a ilu- 25 strului Friedrich Wilhelm Bergmann! Guvernul este destul de generos deocamdata: maine sau poimaine ne vom de0epta NemIi cu totul! Fili siguri Insa ca veIi trece peste cadavrele noastre mai Inainte de a reu0 In aceasta, Domnilor Cavaleri Prusiani!!...

202 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

[NUMIRI ILE GALE] 1) D-1 Cogalniceanu a plecat la Ia0: unii cuteaza a pretinde ca nu se va mai intoarce, de§i noi unii nu credem aceasta, deoarece 1ns4i delicattIa cere ca Dumnealui sa nu sileasca pe d-1 Candianu a merge sa-1 caute tocmai peste Milcov. 5 D-1 Dimitrie Ghica a ramas in Bucure§ti ; dar un ziar serios este dator a vorbi pe cat se poate mai puTin despre acest mare barbat, ale anti mari servicii i-au procurat in cateva zile cinci mari deco- raIiuni de pe la toate marginile lumii celei maH. A§a dar, d-1 Cogalniceanu lipsind §i d-1 Dimitrie Ghica neputand to a juca un rol dealt numai doar la o expoziliune eraldica, suntem i'mpin0 vrand-nevrand a ne adresa catre d-1 Ministru de FinanIe. Intr'unul din numerii trecuti noi publicaram urmatoarea scurf& coresponden0 : Sunt vr'o cinci luni de zile §i. mai bine de and mai multe persoane, 15 unele din ele din cele a9ezate la pensiune, iar altele Chiar straine de aceasta /ark urea §i coboara scara ministerului de finante cu titlul de comisari §i primesc regulat, ca diurnk fiecare ate 20 lei noi pe zi. Ce sa mai fie oare §i. acqti comisari ultra-extraordinari? ! Cine i-a numit ?! 20 Ce insarcinare au?! Ce au lucrat Oa acum? ! Cat timp mai au sa hicreze? ! oToata lumea intreaba 0 se mirk dar nimenea nu §tie ce sa raspund a. Ca contribuabil al Statului, rugam pe guvern sa ne dea cuvenitele 25 desluqiri prin u Monitorul Oficial * pentru aceasta risipa de bani. *Ca ceacean conservator al ConstituVunii, 11 rugam sa nearate cine este mai cu seama acea fosta cdtana nemIeascd, care face parte din acele comisiuni? Prin care articol al budgetului? prin ce vot al Camerei? prin ce 30 lege speciala ? s'a decis a se da asemeni funqiuni cu atari diurne la ni§te straini! * Aceasta corespondema ne-a atras fulgere din doua parIi: dela 0 Trompeta Carpalilor Y,§i. dela ( Opiniunea ConstituTionala *.

1)Traian, an. I, Nr. 48, p. 189-190, 21 Aug. 1869; revista politica.%

ARTICOLE POLITICE 203

Pe 4 Trompeta Carpatllor * am vazut-o, dar nu ne-am putut decide a o considera. Vora discuta dar numai cu 0 Opiniunea Constitutionala *. In numarul au din 17 August, aceasta foaie ne combate in ur- s matorul mod:

4 Acei comisari s'au numit foarte just si foarte bine ; asemenea comisiuni erau si sunt necesare, indispensabile, pentru a lamuri situatiunea si a descoperi abuzurile si ilegalitatile petrecute, ea sa poata Ministrul lua masuri de indreptare. Se cla comisarilor diurne pentruca este just 10 0 legal sa se plateasei munca si timpul lor ; ei au facut pana acum lucrfiri serioase si au dat Ministrului mai multe referate importante si vor lucra Ora ce-si vor indeplini misiunea. Cat pentru acel pe care 4 Traian ) il numeste Catand Nempascci, II stim di este un functionar inteligent, capabil si activ, unul din cei mai experimentati si cunoscatori in materie 15 de contabilitate si in cestiuni financiaresi ne pare ca streino-fagia merge prea depute in cazul de fata. Dar se poate ca informatiunile lui Traian sa-i fi venit dela cineva persicat de descoperirile acelui functionar sicare se teme pentru dansul tocmai de activitatea si inteligenta acelui membru al comisiunei ;trig and strigammoralitatesi onestitate, 20 organele de publicitate independente, in loc de a critica pe Ministri ce numese asemenea Comisiuni, ar trebui sa le ceara si sa-i incurajeze in aceasta cale tocmai spre a descoperi, pedepsi si stigmatiza neonestitatea, imoralitatea si prevaricatiunile si sa nu se critice oamenii cari aduc serviciuri sincere si utile statului. Noi nu spunem aceasta ca sa acuzam 25 catusi de putin jurnalul Traian, cad suntem siguri ca necunoscand misiunea si serviciurile Monte de aceste comisiuni, domnia sa a publicat acele Scrisori Bucurestene fail nici o rea intentiune si cá acum and le eu- noaste utilitatea va fi de ideia noastra. Noi am spus si repetam ca jurnalul Traian este un organ de buna euviinta, cu care ne place a discuta ; a dar precum fiecare partid are si amici prea-zelosi, cari merg mai departe decal tinta, si pe cari ratiunea ii domina anevoie, asemenea si la jurnale se gasesc cateodatii scriitori grabiti, cari ffira voie-le condamna acte, pe care de le-ar cunoaste partea cea bunk le-ar aproba ; si ne-a phut ran sä vedem un organ de publicitate moral si independent criticand pe d-I Ministru 25 de finance, &and stie ca. singurii Ministri demni de stima si de incredere ce avem in acest cabinet, sunt d-nii A. G. Golescu si Cretescu I,

Pe meditativul d. A. Creleseu il lasam de o parte: 4 le jeu ne vaut pas la chandelle >>.

204 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Cat privqte pe d-1 A. G. Golescu, t Opiniunea Constittgionala* ni se pare a fi prea sentimentala. Noi am constatat la Ministerul de FinanIe existenla unor corni- siuni extraordinare. 5 t Opiniunea Constittrcionalane raspunde :aele sunt necesaresi indispensabile *. Cestiunea este mai Intaiu de toate, daca ele sunt legale. La aceasta nu ni se raspunde. Noi am constatat apoi plata unor diurne, tot atat de extraordi- 10 nare cai comisiunile. t Opiniunea Constitulionala*ne raspunde: t se &à pentru munch' *.. Cestiunea este, mai Intaiu de toate, daca ele sunt prevazute in buget.. La aceasta nu ni se raspunde. Noi am constatat, In fine, In numarul acelor cornisari financiari,, 15 numiIii platili contra legii, pe o efostà Marra nem-ceased *. t Opiniunea Constitucionala * ne raspunde :t este inteligent, capabil, activ, experimentat, etc., etc., etc. *. Cestiunea este, mai Intaiu de toate, daca ataricalitali, fie ele. chiar de zece ori mai stralucite, pot da dreptul ori0carei o foste catane. 20 nerni,qti * de a fi In capul unui serviciu roman. La aceasta nu ni se raspunde. Este Invederat dar Ca toate cestiunile noastre au ramas neatinse.. Ceea ce ni se pare insa a fi 0 mai curios din partea < Opiniunii Constitulionale *, este de a ridica pentru d-1 A. G. Golescu piede- 25 stalul unei admiraliuni exceptionale. Ceilaiçi mini§tri sunt ei 4 demni de stima §i de Incredere 0? oOpiniunea Constittrtionalaazice: nu. D-1 A. G. Golescu este el t demn de stim5 §i de incredere *? oOpiniunea Constitulionaläazice :da. 80 Atunci cum oare mergem cu

ARTICOLE POLITICE 205

Dacti d-1 A. G. Golescu este « demn de stimn 0 de incredere *, sunt nu mai pulin « demnibd-nii CogalniceanuiDimitrie Ghica. Dun d-nii Cognlniceanui Dimitrie Ghica nu aunt 4 demni de stimn 0 de incredere *, nu este 0 demnecu aceea0 raliune nici d-1 5 A. G. Golescu. A§a cere logica sistemei reprezentative. Cabinetul actual Intreg a biciuit Tara n ntru, josorind naliunea In afarà. Din aceastä osandri nu scapfi nu numai d-1 A. G. Golescu, dar 10 nici chiar d-1 A. Crelescu, de0 dumnealui s'ar putea scuza oarecum prin lipsa conOiinIei de a fi fost ministru. Ca o probn 4 ad rem * despre solidaritatea, nu numai legaln, dar lila faptica a d-lui A. G. Golescu cuceilalTicolegi aiski,oferim « Opiniunii ConstituVonale*urmatoarea noun coresponden0, pe care 15 am primit-o zilele trecute: Giurgiu, 16 August 1869 Sosind aci vr'o patru diligince din cele comandate de administra- /iunea po9telor la Viena, vametpl punctului a constatat cä In totalitatea acestui transport se aflau, pe 1ângni§te gente de scrisori aparIinând 20 tot direc/iunii pooelor, o sumfi de alte obiecte, Intre cani o cabrioletfi a unui amploiat din direcliunea pooelori nioe hamuri ale persoanei cu pricina caretei dela Zlntaru. oVamegul, lufindu-se cu naivitate dui:4 lege 0 considerfind aceastfi strecurare dela taxa importului ca o fraudfi, pentrucfi declaraIiunea era 25 fficutfi numai pentru importare de simple diliginIe, le-a declarat ca obiecte de contrabandfi. D-1 Ministru de Finante insfi, se zice cfi a depept d-lui Vame9 a trimite la Bucureoi toate acele lucruri. oCe Insemneaza oare aceastá procedurfi a d-lui Ministru de Finame *?

30 Dacn este ap, apoi am ruga pe4Opiniunea Constitulionalfi * ca, sä ne lumineze In aceastà privinca ; iar d-lui A. G. Golescu, pe lfingn celelalte, Ii recomandgm cu tot dinadinsul, fie ca ministru actual, sau cel pulin ca « unul din membrii cabinetului viitor *, articolul de mai jos despre pensionari... 1).

1) In pagina 190 se publica articolul Pensionarii, semnat de M. Rachtivanu[Ed.}..

206 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

[CALATORIA DOMNITORULUI] 1) Astazi ne vine noua randul de a da guvernului un 0 comunicat *, pe baza unui sincer devotament pentru Tron si in numele tuturor Bucurestenilor. Cu ocaziunea plecarii M. S. Domnitorului in strainatate,<4 MOILi 5 torul Oficial )> publica urmatoarea relaTiune: Astazi Marci 26 August, la 4 ore dupti amiazi, I. S. Domnul a plecat pentru Germania si Occident. I. S a inceput aceastii cfilitorie pe drumul de fier Bucuresti si Giurgiu, asazi gata si in ajunul a se da in circula- Iiunea publicil. Un numeros public astepta la gara dela Filaret pe ilustrul 10 cfildtor si in minutul cfind trenul se puse in miscare, mii de glasuri a salutat pe Domn cu strigatele:Idrum bun fi fericitd Intoarcere... s. Ei bine, in calitate de marturi oculari, noi suntem datori a declare eh aserciunea foii guvernamentale este 6 neexacfa * si 6 nefundafa )). Numerosul public, adunat la Filaret pentru a vedea punandu-se 15 In circulaPune primul car de fier din debarcaderul capitalei, nici n'a gandit macar de a recurge la e mii de glasuri )), dupa poetica expresiune a e Monitorului Oficial *. Mai bine crescuP cleat d-nii ministrii, Bucurestenii au avut destul tact pentru a nu oferi nimanui motivul de a crede, cum ca ei si-ar fi 20 manifestat un fel de bucurie la plecarea M. S. Domnitorului. In adevar, ar fi fost cu totul necuviincios de a striga: e drum bun *, cand Capul Statului paraseste Iara, nu se stie pe cat timp. S'apoi cum oare e mai multe mfi * de oameni ar fi fost in stare a concepe si a emite intr'un mod atat de spontaneu una si aceeasi excla- 25 maPune, compusa din unsprezece silabe, afara numai daca ar fi inva- -cat-o de acasa, mulIumita vreunei instrucpuni prealabile? Ba chiar inva-cand-o si executand-o, fraza ar fi devenit de tot nein- Ielegibila, iesind d'odata din 4 mai multe mii* de guri, asemenea mon- struosului concert american de mai deunazi ! 30 Asa dart, s'a fie bine constatat ca numerosul public, venit la Filaret din curiozitate pentru drumul de fier si prezent la plecarea M. S. Dom- nitorului, a avut bunul sfint de a conserva cea mai profunda tacere. 1) Traian, an. I, Nr. 51, 28 August 1869, p. 201 ; revista politick.

ARTICOLE POLITICE 207

A fost, negre0t, un efect firesc al intristarii de separaliune, pe care n'au resimIit-o, precum se vede, numai d-nii miniOrii. Un lucru ni se pare ciudat. In tot intervalul cAl&toriei la Livadia, M. S. Domnitorul a fost 5 intovarg§it de insu0 pre§edintele Consiiului. Era o formalitate de rigoare inteo -wa constitulionalà, unde miniorii sunt responsabili pentru toate actele puterii executive. De astklata ins& M. S. Domnitorul pleaca Med niciun consilier al Tronului. 10 Este pe de o parte o eresie flagrant& contra pactului nostru fundamental, iar pe de alta o umilinfa internationalà, deoarece numai vice-regele Egiptului nu poate 6.14tori cu miniorii s&i, fiinda... nu-i permite stdpdnul din Constantinopole. Guvernul ne va int,elege. 15 In ajunul plecarii M. S. Domnitorului, s'au comis dou4 decrete princiare. Cel dintai seinnaleaz4 un (< qui-pro-quo * in sanul Cabinetului. D. V. Boerescu cfipatand un concediu de 30 zile, d. A. CreIcscu, pentru care este deja Oat de greu un singur portofoliu, se mai incarc& 20 cu interimul ministerului de Justicie. D. G. Manu concediindu-se de asemenea pe patru saptamani, desparOmantul de Resbel ramâne insarcina...d-luiDimitrie Ghica!!! Apoi ministerul de Externe se adauge provizoriu pe Pang& acel de 25 Interne in mainile atat de cuprinlatoare ale d-lui Cogainiceanu. In fine, pre§edintele Consiliului se confirm& definitiv la Lucrarile Publice! Toat& aceastA IncurcAturg, Wu-Ca parc4 inteadins pentru a arunca o ultima confuziune in spirite, are in fond un inIeles foarte periculos, 30 due& nu 9i mai multe. Intr'unul din numerii trecuci, noi inregistraram deja sgomotul c& armata roman& va fi prefãcuth in niOe salahori ai egilor ferate, punandu-se la ordinea Prusianilor d-lui Strussberg. Inlelegqi oare acum de ce d. Dimitrie Ghica a devenit ministru 35 de Resbel 0 de Lucrárile Publice totdeodat&?..

208 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

D. G. Manu, intorcfindu-se peste o luna 0 gasind lucrurile puse la cale, va avea mangaierea in faIa o§tirii ingenunchiate de a imita

pe Pilat: 4 imi spal mainile ! 9... . Al doilea decret princiar anunIa o amnestie 4 pentru toate delictele 5 politice 0 de presa pendinIi inaintea justiVei 0. Raportul d-lui V. Boerescu catre M. S. Domnitorul zice in aceastii privinp, a§a: . Cele mai multe din aceste procese dateaza inca din epoca guvernului trecut 0. io Fara a fi aparatori ai cabinetului Bratianu-Golescu, de care am diferit ca deputat 0 ca publicist inteo mulIime de cestiuni mari 0 mici, noi cerem ca ministerul de Just4ie sa publice anume lista tuturor proceselor politice 0 de presa, pentru ca sa se vada astfel, ca o des- mintire a cuvintelor domnului V. Boerescu, ca aproape toate se dato- 15 resc cabinetului actual: cei 32 dela Slatina, d-nii Georgescu §i Dimi- trescu dela Giurgiu, farsa Popovici, Candiano 0 Ploe§tenii, etc., etc., etc. Fiindca mergionararn pe Ploe§teni, profitam de aceasta ocaziune pentru a anunca lectorior no§tri apariciunea unui nou organ, numit t Democratia *, fondat prin actiuni in clasicul ora§, unde Oa acum 20 n'a fost nici macar o tipografie, dar ale carui patriotism 0 liberalism nu s'au incovoiat in faTa greutliTilor de tot felul, precum nu s'a plecat nici chiar dinaintea biciului d-lui Co galniceanu!...

[PRINCIPHLE ZIARULUI # TRAIAN q 1) Foaia 4 Romanul 0, in numarul sau de ieri, a crezut oportun a vorbi despre t drapelul 0 pe care 1-ar fi ridicat * d. B. P. Hajdeu * prin ziarul 25 t Traian 0. Pentru ca venerabilul veteran al publicismului roman, negre0t fara vr'o intentiune din parte-i, sa nu induca pe cineva in eroare asupra naturii principiilor noastre, ne vedem sili-ci a publica insa0 statutele, pe temeiul carora s'a fondat prin acTiuni ziarul t Traian 0. 1) Traian, an. I, Nr. 56, p. 221, 13 Septemvrie 1869; prima parte din revista politica.

ARTICOLE POLITICE 209

Iata-le: e I. Marele partidnational, neavand cleat un singur organ de publicitate in capitala, pe ziarulRomanul 0, se mai fondeaza o nourt foaie, care nefiind legati de nici o traditiune, sa apere, sit sustinfi gi sa 5 raspandeasca principiile liberale cu independenta, luptand insa pentru acelagi drapel. II-o. Ziarul va purta titlul desTraian 0, care este personificarea ideii de nationalism gi liberalism: principii din 1821 gi 1848, adoptate de catre majoritatea fostei Camere.

10 e Aceasta foaie va fi politica, gtiintifica gi literara. III. In privinla politica: 1. In genere, ziarul va avea doua scopuri: a) Scopul polemic, de a respinge gi combate atacurile reactiunii dinauntru gi din afara.

15 eb) Scopul dogmatic, de a desvolta principiile partidului liberal, demonstrand superioritatea kr asupra celorlalte stindarde. e 2. In specie: a) Va sustine regimul constitutional cu dinastia actuala, urmarind sincere lui aplicare la noi, gi combatand din toate puterileorice ten-

20 dinte spre guvernul personal. b) Va cere necontenit realizarea dispozitiunilor inscrise in titlul VIII al Constitutiei, adica : armarea -Wei, descentralizarea, &dile de comunicare, armonizarea legilor, instructiunea poporului, etc. t c) Va lucre pentru romanizarea gurilor Dunarii gi va combate

25 tendintele acelor elemente straine, care se incearca a constitui stat in stat in Romania ; de exemplu: aga-zisele comunitfiti maghiare, israelite, slavice, etc. d) Va apara din toate puterile cestiunea Romanismului de pretutindeni. 30 e) In raporturile cu celelalte fractiuni ale marelui Tartid liberal, redactia va avea de regula a nu refuza niciodata mane ce i se va intinde pe baza acestor principii. sIV. Inprivintapoliticeinationale gi internationale, ziarulva lucre fara consideratiune de diplomatia straina. 30 sNu vom scapa insa niciodata din vedere ca alianta noastra naturala este cu puterile occidentale latine gi vom pastra-o necontenit pe cat timp ele n'ar manifesta tendinte contrarii interesului nostru national. V. Se va explica totdeauna, pe baza istoriei, sinitul gi intinderea dreptului nostru.public intern gi extern, tractatele cele vechi cu Turcia 40 in privinta monetei, comertului, armatei, reprezentatiunei statului roman In dark jurisdictiunea consulara, etc.

210 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

V. Inprivintastiintifica, ziarul vacontine articolirelativi la economia nationala, finante, comert, etc. itVII. In privinta literara, redactiunea se va sili a desvolta gustul literar 0 artistic, &and totdeodatil seama lectorilor de toate producerile 5 nationale in aceste doted genuri. VIII. Se vor publica toate intamplarile mai importante politice, literare 0 §tiintifice din afara. IX. Programa, In care se vor desvolta principiile, ale caror puncte principale se emisera mai sus 0 care trebue sa figureze in intaiul numar 10 al foii, nu se va putea publica deceit numai dupa ce va fi avut aprobarea majoritatii comitetului de redactiune, Dupa aceia Directorul va fi dator, in conducerea ziarului, sit' se tina strict de acea programa. *

4a dar, In putetea articolului I §i a ultimului aliniat din articolul 15 III, ziarul # Traianreprezintg o porciune nedeslipita, de0 4 indepen- dinte §i fail tradi-Ciuni I>, din marele partid na-cional, tinzAnd la asi- milarea tuturor celorlalte t( frac-ciuni Y), pe baza urmatoarelor principii: Regimele constituVonale cu dinastia actual4; Combaterea guvernului personal; 20 Armarea -Carii; Descentralizarea ; Instrucciunea poporului; Romfinizarea gurilor Dunkii ; Stavilirea 0 infranarea invaziunii jidove§ti ; 25 Poprirea strainilor de tot felul de a forma stat in stat pe teritoriul roman ; Apararea românismului de dincoace §i de dincolo de Carpali ; Respingerea ingerinlei diplomatice In afacerile farii; Simpatia pentru popoarele latine din Occidinte ; 30 Mentinerea deplinei autonomii a statului roman contra preten- tiunilor otomane ; Desvoltarea gustului literar 0 stiintific ; Incurajarea industriei nationale... Acestea sunt principiile lui 0 Traian rr. 35 Ne permitem a spera, ca niciunul din ele nu poate s'a displac6 ziarului # Românul o.

ARTICOLE POLITICE 211

In orice caz, aceste principii nu sunt o invenOune a 0 d-lui B. P. Hajdeu o. In calitatea sa de director al lui o Traian*, dumnealui este dator in vigoarea articolului IX din statute, a se linea strict de liniapre- 5 scrisa de fundatorii ziarului 0 pe care a primit-o, ffind identica cu condipunile sale. Un adevarat organ de partid, iar nu al unei persoane izolate, are totdeauna statute, aclionari, comitet de redacliune 0 director. A§a este o Traian*. 10 D-1 B. P. Hajdeu, legat prin programa comitinVlor sai, exprima cugetarile unei colectivitaIi intregi, care sunt ale sale numai prin con- formitatea principiilor. Daca respectabilul nostru confrate dela 0 Rorniinul s nu se une§te cu noi pe calea aplicaliunii in mai multe chestiuni mari 0 mici, 15 aceasta constitue, nu un 0 drapel* deosebit, ci o nuanla mai mult san mai pulin pronuntata a ace1uia0 stindard. In fine, cu acela0 drept, cu care ziarul o Românul* pretinde a fi expresiunea d-lui Ion Bratianu, afirmam, 0 noi, ca d4 Ion Bratianu nu poate sa nu Impart4easca toate principiile, inscrise In statutele lui 20 0 Traian />,..

[DESPOTISM SI LIBERTATE] 1) 0 temere mica in Romania, o temere mare in Europa. Sa fie insa logic ca uriapil sa ramana nevazut din cauza piticului? Se vorbeqte de apropierea unui nou 0 3 August*. Punctele de analogie sunt destul de potrivite.

25 Maria Sa Carol I lipsqte in 1869 ca Maria Sa Alexandru Ioan in 1865. D-1 general Florescu sau d-1 colonel Cogalniceanu, diferenla este d'abia d'un grad! oapte, ameninpri, stramutari de regimente, pana 0 incurcatura so socotelilor municipale, astazi ca 0 atunci! 1) Traian, an. I, Nr. 59, p. 235, 23 Septemvrie 1869; revista politiert.

212 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Unii Ii scormonesc memoria pentru a ne aduce aminte cu fiori, cä in ajunul macelului cuzist un capitan fusese trimis la voda in strainatate cu ni§te hartii foartc urgente: zilele acestea nu unul, ci doi of4eri au plecat de olac din Tara, cu o misiune nu mai putin misterioasä. 5 In fine, multe de toate se gramadesc de minune pentru a justifica ne 'ndemana generala. totu§i noi credem lucrul peste putinVe ! Dupa un 4 3 August * a urmat altadata un 11.Februarie *. Oamenii dela putere, fie cat de orbili, nu pot a nu §ti macar atata, 10 ca aceeaTi cauza naqte acela§i efect, dupa expresiu.nea lui Schiller, dieselben Bedingungen bringen dieselben Erscheinungen zurück *. Precum vedeli, carmacii no§tri nu vor cuteza: Ii va opri istoria germang. Cuza incercase un <<3 August *, fiindca se credea prea tare prin 15 calitatea-i de Roman, prin agitarea unei mari chestiuni sociale, prin o atitudine adevarat autonoma In diplomaTie. Ei bine, cu toate astea el a palit-o ! Apoi s'o faca oare un om de vica straina, ca d-1 Demetriu Ghica, cunoscut numai prin visurile sale de restabilirea feudalismului §i prin 20 repe%ita ingenunchiare a na/iunii? Nu se face! 4 Teama cea mica* trebue sa dispara. 4 Teama cea mare *, aci-i aci ! Corespondenca noastra parisiana, pe care o publicam mai la vale 1), analizeaza cu multa preciziune doua fapte, formand o singura unitate 25 politica:boala lui Napoleon IIIi o extrema fierbere democratica. Un raport medical, reprodus in mai multe foi franceze, fara ca sa-1 firespins vr'o desminIire ficiala, vorbe§te despre morbul imperial in urmatorul mod : Peste o lung, peste trei luni, eel mult peste vase luni, lampa se va 30 stinge0. Intamplandu-se aceasta, va izbucni negre§it in locu-i incendiul de lumina,descris de Victor Hugo in Congresul dela Laussanna. 1) In acelmi nucatir, p. 235-236, ee tipAre§te, sub titlul Din Paris, scrisoarea lui Cassiu Illarian, adresatA D-lui Directore al ziarului Traian*,cetateanul HAjdeus[Ed.].

ARTICOLE POLITICE 113

Austria, cea dintai totdeauna pe calea oportunitatii,i ia de pe acum masurile. Aliat al Franciei pana ieri, Habsburgul re 'ncepe astazi vechea comedie de t ingratitudine *, pe care o caracterizase atat de bine cole- 5 gul nostru d-1 Missail Intr'unul din numerii trecuti ai lui4Traian *. Telegramele anunta a principele ereditar al Prusiei va petrece mai mult timp la Viena n sanul familiei imperiale. E sublima aceasta infratire Intre calaiii victirnile dela Sadowa! Ina chiar adaugandu-se Rusia i Turcia, fi-va oare In stare aceasta to conjuratiune a despotilor fara popoare sa reziste la toaca libertatii universale de pe malurile Secuanei ? Boemul, Croatul, Ilirul, Polonul din Galicia qi cele trei milioane de Romani de peste Carpati, mai ramanea-vor Inca o data o turma necuvantatoare la ordinile d-lor I3eusti Andrassy? 15 4 Nihil4tii * din Rusia nu dorm. Nationalitatile de peste Dunare a§teapta. Ins4i Prusia nu se rine destul de tare pe nouale picioroange, create acum trei ani, fara §tirea lui Dumnezcu, prin acul lui Dreyssen. Vom da o probfi. 20 4 Gazeta Constitutionala * dela Dresda a povestit mai deunazi ciudatul proces al d-lui Walster, redactorul 4 Buletinului Internatio- nal *, care indraznise a trece in coloanele sale urmatorul pasagiu: Nu va fi libertate in Germania, cat timp va domni un Hohenzollern la Berlin. *

/5 Avocatul, Dr. Fraenzel, in kc sa apere pe client, s'a marginit a zice: Osanditi-ma de 'mpreuna cu dansul, caci nu voesc nici eu a ma pru- sifica. * Juriul a dat In unanimitate un verdict de achitare, urmat de un tunet de aplauze din partea numeroaselor tribune... m Astfel, 140 Germanii ofteaza dupa libertate. Care va fi rezultatul acestei lupte europene? Natiunile cele putrede vor fi inmormantateL.

214 SCRIERI LITERARE, MORALE t3I POLITICE

[UN MINISTRU AL IN STRUCTIUNII PUBLICE] 1)

Se crede, in genere, di ura de control ar fi unul din pAcatele capa- citAiii. Eroare! Oamenii cei aclevArat superiori nu pot fi despo-ci, cAci insu0 geniul s lor nu consista in altceva, deck numai in aptitudinea de a ghici voinla colectivA, marginindu-se apoi a o personifica, inat in realitate nimeni nu e mai sclav: un simplu instrument al secolului, al naliunii, al omenirii. Dictatura este o patimA necesara a nulitkcilor. 10 Lipsili de concepOuni vaste 9i de cuno§tinle solide, uzurpfitorii de reputaliune se tern cu tot dreptul a intAlni cumva in cak n4te capete mai fericite: aceasta-i indeamnfi a suprima cu brutalitate orice manifestare de independen-p. Matematice§te vorbind, nula este cea mai dictatoriala din toate 25 cifrele. Subiectul revistei noastre de astAzi va fi d. Alexandru CreIescu, ministrul Cultelor 0al Instruc-ciunii Publice, mai urcat ad-interim laJustilie,fara tirea lui Dumnezeu,prinlipsad-luiBasiliu Boerescu. 20 Trebue, negre9it, sa fie o cauza foarte gravA prin sine-ins4i, pentru ca sa ne fi impins, vrAnd-nevrAnd, a da loc d-lui CreIescu in columnele lui o Traian s, care nu este o foaie umoristicA, nici o comedie de felul o Anticarului u lui Goldoni, nici cabinetul unui mecanic. Ne vom permite, mai intAi de toate, o scurta introductiune. 25 Celebritatea individului in cestiune se reduce la cAteva puncte. Ca profesor de istorie la SfAntul-Sava, d-lCreIescu tradusese inteo limbA barbara un manual scolastic francez, prin care insa de sigur n'ar fi ajuns la nemurire, daca n'ar mai fi.comis tot atunci o pacalealk singura in stare, inteo altä Tara, a ucide pe un dascAl moralminte 30 pentru totdeauna.

1) Traian, an. I, Nr. 60, p. 241-242, 25 Septemvrie 1869; partea India din, revista politica.

ARTICOLE POLITICE 215

In 1855 un librar scoate la luminaaIstoria Moldo-Romaniei*, cuprinzand doua cronici,desprecan n prefata se zice cu multa pompil CA: s D-1 A. Creitscu, profesor de istorie la gimnaziul nalional, a intre- 5 prins o calatorietiinIficà peste Olt in Romania-Mica 0 in cercetarile sale a descoperit... t.

America? Praful de pupa? Nu. lo Pe vornicul Ureche §i pe Miron Costin, publicai deja In Moldova cu cincisprezece ani Inainte ! D. Cretescu, profesor de istorie, n'a oiut nici macar atata, cedâncl d-lui Ioanid lucrul caainedit #1 De aci dumnealui se deoeapta Inteo dimineata Cu portofoliul 15 ministerului de Cultei Instructiune Publica! Vom da vr'o doua trasuri din aceasta noua faza. Un cetatean din Ia0 daruind Statului un manuscript, d-1 Cretescu se grabeTte a publica In0Monitorul Oficial # urmkoarea recuncltinIA: .D-1 George Asachy oferind ministerului un manuscript intitulat ao aIstoria Moldovei s, alcatuit de Ludovig Gebhard, dupa planul lui Wil- helm Gutrii a lui Ioan Graicum (?)i a alter havritali englesi; ministerul pe deoparte a regulat publicarea lui En &vista ietoricii a Archi- velar, iar pe de alta etc... Un fost profesor de istorie 0 cap al Inva tamantului Iarii nu Oie 25 ea celebrul Gebhardi, cunoscut ;colarilor, dupa nume, chiar din prima clash' colegiala, nu este nici Roman, nici inedit, ci a publicati Geschichte der Moldau # la Leipzig In 1782 !... Mai iata una 0 mai boacana. D-1 N. Crelulescu (land Muzeului o mumie egipteana, d. Crelesell 30 se apuca a o clefini In columnele ziarului oficial In urmatorul mod:

Una din momaile egimiene, cari mint dintre toate momaile, cele mai vechi sfaramaturi de fiirice omeneoi ce se pot recunoaoe !! h.

14*

216 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Ecce homo ! Pentru ca imaginea d-lui Cretescu sa fie completa, mai lipse§te numai doar discursul d-sale din Camera trecutti, cand apAra cu o elocinfa falstaffiana caricatura 5 Scranciobului * contra fraTilor noori 5 de peste CarpaIi, stabilind ca dogma respectul studintilor romani pentru steagul unguresc. Tot atunci dumnealui insu§i i§i dote numele cel mai potrivit cu mijloacele sale formale §i fundamentale: nu ministru, ci un 4 mAtura- tor * al invtgamitntului! 10 i 'n adevgr, gonirea cu cardul a sfirmanilor elevi de prin §coalele din Ia§i §i din Bucure§ti i-ar merita pe deplin un monument cu aceasta inscripliune lapidara in limba clasica: ALEXANDRO CRETZESCO SCHOLARCHAE SCOPARIO

15 REI. LITERARIAE. RYDISSIMO.., Ispravind prefa-ca, intra'm in materie. D. CreIescu gasea in instrucIiunea publica doua piedici principale, care il popreau in sublima misiune a 5 maturatului*: principiul concursului §i institutiunea consiliului general. 20 Ambele au primit, in fine, zilele acestea, o lovitura de moarte. In privinca concursului, iata ce scriu d-nii I. Nicolescu §i Gr. Ram- niceanu, doi juni dintre cei mai eminimi, doctori in medicina dela facultatea din Paris: Abia iesi/i de pe báncile scoalei, credeam cfi concursul este judecfi- 25 torul suprem al meritelor, efici el dispensti intrarea pe portila cea mica a cutgrui omnipotinte al zilei, nu face pe omul independent a-si pleca capul si a face anticamerà, pentru a ob/inea un serviciu. oCredeam, repetam,ciftprin concurs se indeed capacitatea, insi decemiune ! Eram inselaii, nu stiam nimic, n'aveam nici o idee de con- 30 cursuri, al cfiror rezultat se stie mai 'nainte de ziva destinatfi a se mdsura capacitatea §i ali expune fiecare stiinIa. eAveam dreptate a ignora aceste concursuri; cad suntem cu totul striiini de modul cum s'aplicS si n'avurfim timpul a le cunoaste; astfizi tried, când gustarfirn din acea cups amarg, ce ne fficu sfi vedem un ase- 85 menea concurs, nu putem face alt cleat a-I da publicittqii, ca astfel sfi4 afle nefericiIii studenIi, ce ne vor succede; sh stie ce-i asteaptfi, sti nu-si

ARTICOLE POLITICE 217

mai faca iluzii frumoase, sa nu creada ca la noi ar exista numai reale concursuri, ci si altele, precum este acesta, unic In felul srm: Onorabilul minister al instrucciunii publice anunla prin Monitorul Oficial, Inca de acum patru luni, un concurs pentru ocuparea definitiva 5 a catedrei de medicinfi poporarfi si medic al seminarului din capitalfi: ziva fixata era 15 Septembrie. Ca unii ce credeam ca concursul e singura cale IegaIii, ne duserfim si noi si ne inscriseram, fntreband daca exista o programa, cfici tot acest concurs nu s'a iinut anul trecut, din called ca comisiunea examinatorie 10 n'a avut programa ; ni s'a zis: Nu este programs, ramfine la juriu. oLa 13 septembrie ne duseram la minister, spre a sti localul unde se va -/inea concursul, cfici onorabilul minister nu binevoi a ne anunta formal ; ni se spuse: la seminar, orele 12 din zi. 15 aIn fine, ziva luptei soseste, mergem la seminar, asteptam pada la 1% ore, nimic nu se simte, nimic nu se vede, juriul asteptat nu vine, Plecam mirali la minister, unde protestaram domnului director, care binevoi a pune rezolulia urmatoare:se recomandfi onorabilului consiliu permanent spre a aviza S. 20 Nu ne mul/umiram cu atat, Intrebaram tot pe acel domn funclionar care la 13 septembrie ne spuseselocalul seminarului ssi d'asta data, cautând in arhiva, ne aratti di onorabila comisiune a fost invitata sfi facfi concursul la scoala de medicinfi, fara Insfi a-i indica la ce ore.

41Plecam la scoala de medicina, al carei local este spitalul militar, 25 unde ne spune: n'avem nici un anun% dela onorabilul minister. oAsti Imprejurare ne facu a presupune mai multe... 5.

Rezultatul a fost, a d-1 Dr. M. P. Trandafirescu s'a nurnit Pei concurs. Dumnealui poate A* fie cel mai bun si poate A fie cel mai rau: SO adevarul a ramas neconstatat. D-1 Crqescu, in kc de mântuitorul criteriu al concursului, nu admite deck numai propria sa apreciere individualà, pe care cunoscand-o din cele de mai sus, nimeni nu s'ar mira, daca maine sau poimiline un membru al bandelor electorale ar fi decretat profesor de filosofie... 95 Credem lnsa ca aceasta nu se va intampla cad... se zice ca d. Cretescu ar avea de gand a desfiinta cu totul ins4i facultatea, consi- derand, pe semne, existenta (( literelor $ In Romania ca o insulta per- sonaltt.

218 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Treand acum la Consiliul General de Instruc/iune Pub lied., noi dam mai la vale, 4n 4 Revista Ziarelor*, sub titlul de o Chestiunea- Lahovary *1), un dosar Intreg, relativ la aceasa scabroas1 afacere menita a deveni o4cauzii celebrii*. 5 Intr'unul din numerii viitori, o Traian * va analiza cestiunea din punctul de vedere al legalia/ii, demonstrând atunci, f5s6 multfi greutate, o ecualiune perfectà intre cuno0h4ele juridicei acele istorice ale d-lui Crelescu. Dalloz 0 Merlin ti Bunt tot atat de familiari, cai Gebhardi, ca0 lo 4letopiselele*,cai0momaile egip/iene Deocamdat4 rugam cu tot dinadinsul pe tori amicii noqtri a ceti mai jos epistola d-lui Gregoriu Lahovary, porunca individualitàii In cestiunei judicioasele observa/iuni ale ziaruluiaRomânul *, puse toate fa/4 'n fa/4 astfel Meat orice comentariu ar fi de prisos. is D. Cre/escu voiqte cu orice pre/ o putere absolutO, nem4rginitfi, necondi/ionata 2). Mai revedeli Inceputul revistei.

[CALATORIA DOMNITORULUI] 3) Sterilitatea unor noutali in adevOr importante impinge vrând- nevrfind mai. toate ziarele române, and nu petrec certandu-se unele 20 cu altele, a se preocupa cu multd gravitate de cOlOtoria Mariei-Sale. 0 Odisee Intreaga, pentru care lipsqte deocamdatO un Omer, de nu va voi cumva sá-1 suplineasc4 autorul o Mirelui României *. Din Viena la Munic, din Munic la Baden, din Baden la Paris, publicismul bucure0ean urmareqte pretutindeni pe Capul Statului cu 25 aceea0 amoroasa solicitudine, cu care un curtean din zilele lui Lu- dovic XIV, adec4 din epoca rAposatului e rEtat c'est moi*, Intreba 1) La paginile 243-244 se reproduce, din ziarul Ronanul, scrisoarea deschisa a lui Gr. I. Lahovari, membru al Consiliului general de Instructiune, catre Mi- nistrul Instructiunii Publice. [Ed,]. 1) Acest violent articol al lui Hasdeu a fost considerat In unele cercuri politice ca o razbunare personala. Vezi articolul din Presa (2 Octomvrie 1869), reprodus In Traian (Nr.,64, p. 260) 9i publicat de noi la Note. 5) Traian, an. I, Nr. 63, P. 253, 2 Octomvrie 1869; revista politica.

ARTICOLE POLITICE 219

de-a-randul pe tori valelii de curte, daca majestatea sa a dormit bine, clack' majestatea sa s'a sculat sanatos, daca majestatea sa a mancat cu gust... Intr'un stat constitutional, precum ni se pare a fi al nostru, uncle 5 Principe le este o 5 ficliune )), cetfitenii cei serio0 ar trebui sali bata capul numai §i numai cu 5 realitatea )), concentrata in eorpul cel responsabil al consilierilor Tronului. Iata de ce noi ne-am ablinut 'Ana acum 0 ne vom abline 0 de aci inainte de a oferi lectorilor no§tri itinerariul Domnitorului, re- to zervand 5 Adunarii Nncionale S. sarcina de a scoate la lumina pank 0 lista bucatelor, consumate la diferitele conacuri de catre suita Ma- riei Sale. Avem in aceasta privinIa cu atat mai mult drept, cu cat guvernul nostru crezuse de cuviinIa sa consilieze Capului Statului de a nu ca- 15 latori ca 4 Domn al Romanilor )); incat toate recepliunile regqti 0 imperiale, cate 1-au intampinat in diversele capitale ale Europei, fie ele de o suta de ori 0 mai stralucite, raman cu totul indiferente pentru

naliunea noastra. . 5 Monitoruh) 0 numeroasele foi guvernamentale sa binevoiasca a 20 ne da o singun 5. proba, ca Maria Sa a fost primit undeva oficial in calitate de 5 ales al Romaniei o. Din contra, toate organele din strainatate, germane 0. franceze, independente 0 oficioase, au repe/it, mai In unanimitate, a curIile din Schoenbrunn, din Nymphenburg 0 din Tuillerii au avut in con- 25 sideraiiune curat 0 simplu pe 5 un principe din dinastia prusiana *. Din acest punct de vedere, lucrul poate sa bucure numai doara pe d-1 Bismarck! Onorurile pentru regele Frideric-Wilhelm sunt prea departe de a maguli pe Romani! 30 Brandenburgul 0 Dacia n'au a face una cu alta, dupa expresiunea strabunului Properliu: Cum Tiberi Nilo gratia nulla Pit !... Calatoria vice-regelui din Cair a fost mai onorifica pentru Egip- tieni, operandu-se sub auspiciile sultanului, adica nu numai ale unui 35 suveran legal, dar Inca de acela0 neam cu dan9ii: Turc 0 Turd!

229 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Va sosi o ziIn care guvernantii noori cei cu e vulturii ro0h sa fie chematri a da socoteala natiunii, pentruca au cutezat printeun consiliu sacrileg a expune pe Capul Statului de'naintea strainilor, WA acea suprema ilustratiune, de care nu ne Indoim ca in00 s Maria Sa se mandreoe mai mult deck de orice alta in luzne: aureola de Roman !... Rana atunci, in a0eptarea momentului de a striga cu tot nervul unui sincer devotament: e sa traiasca Domnul Roman Carol-voda! * noi vom semnala un nou simptom al restauratiunii feudalismului pe 10 tarmii Dunarii 0 mai cu seama peste Milcov. Mai deunazi publicaram o petitiune din Adjud contra grosolanei salbaticii a 4 seniorului * Alecu Ba4, inchelbficit cu e seniorul * Marcus Bronstein. Pe langa boier 0 jidan, se mai adauga astazi un e senior * cu crucea I IS In mana, pentru ca astfel tabloul evului-mediu sa se completeze pe deplin prin figura unui e abate *. Iata ce scrie e Curierul din Ia0 * din 28 Septemvrie:

(Calugarii inchi0) in numar de 5, dela manfistirea Neamv si anume: Irmonahu Ioan, Doroftei Gheorghiu, Pafnutie Irimescu, Visarion Filimon, 20 Gurie Filip, s'au gash Inchisi la Mitropolie. Eri s'a dus Judecatorul de instructie Livescu acolo, a incheiat Proces-Verbal si in urma i-aeli- beret. In numarul viitor vom arata cauza... D.

Oricare ar fi cauza, faptul este ca parintele Calinic Miclescu joaca pe xnalurile Bahluiului rolul unui (I incuisitor 0 in toata puterea cu- 25 vantului! In Adjud e iOicul * 0 e chitia s sparg casele cetatenilor, in Ia0 4 potcapul * ii baga in temnita: situatiunea e admirabila! Ar trebui A reinvie Walter Scott spre a cara din patria ciocoita, jidovita 0 calugarita a lui Stefan cel Mare, un card de materialuri SO pentru un roman din timpii cruciatelor !

ARTICOLE POLITICE 221

[DREPTUL DE A BATE MONEDA]

In numarul trecut al luiTraian),corespondentul nostru parisian, ale carui informaliuni, luate totdeauna din cercurile cele mai competente, nu s'au desminlit pana acum o singura data, a zis Intre altele:

5 4 Se asigura, ea scopul principal al caliitoriei Domnitorului nostru ar fi de a obcine permisiunea Europei pentru crearea unei decoraliuni române. eMate ne mai lipsea! Felicitam pe dd. mini§tri. to Ce ruOne ! Ce batjocural...e.

IndependinIa Belgica din 9 Octomvrie confirmaJi completeaza relaliunea corespondentului nostru parisian in urmli- torul mod: Principele Carol voqte sa profite de vizitele sale la eur/iledin 15 Viena, Berlin, Paris §i London, spre a termina dour' afaceri, cu cari de mult se preocupii diploma/ia. Una prive§te baterea rnonetei na-tionale. Sublime Poarta nu se opune In principiu, dar nu admite efigia Prin- cipelui. 20 Cealalta afacere se refer% la o decoratiune roman& Turcia iara0 n'o combate In fond, Insa pretinde rezerva dreptul de aprobare prealabila pentru fiecare nou cavaler...e. Iatà dar inaltele griji ale Mariei Sale Domnitorului, pentru cari consilierii Tronului au solicitat §i au primit incuviinlarea tacita a

25 Parlamentului Roman de a rasa pe Capul Statului sa plece In strainatate. Dreptul de a bate moneta, de care noi ne-am bucurat totde-auna In urma capitulqiunilor cu Turcia, chiar in epocele cele mai nefaste ale istoriei noastre nalionale, fara nicio protestare din partea padi- §ahului, devine astazi, pentru guvernul lui Carol-voda, un trist 90 object de cerptorie, rugand cu umilintsa ni se dea de pomana ceea ce n'am pierdut niciodata 1) Traian, an. I, Nr. 65, p. 261, 7 Octomvrie 1869; prima parte din revista

222 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Tratatele noastre originale cu puterea suzerana Bunt din 1460 qi 1512: totu0 Domnii Moldovei 0 ai Munteniei, posteriori lui Vladislav §i. lui I3ogdan, nu s'au sfiit un singur moment de a uza, cu deplinatate 0 frtra niciun control, de prerogativa monetara a autonomiei. 5 Avem bani munteni dela Vlad Tepg, Mircea Ciobanul, Mihai cel Viteaz, Simion Movila, Constantin Brancoveanu... Avem bath moldoveni dela Alexandru Lapupeanu, Iacob Basilic, Ioan cel Cumplit... Toate acestea nu le §tiu numai doara istoricii prusieni, pe cari s'au 10 deprins a-i consulta mereu §i. exclusiv guvernantii no§tri. Suntem oare mai pe jos astazi sub Maria Sa Carol I? Ciudat !... iapoi dreptul de a bate moneta, ca 9i acel de a crea o decoratiune romfina, este prevazut In modul cel mai precis chiar in charta noastra 15 constitirtionala. Ian alineatele 12 §i 13 din articolul 93:

o Domnul va conferi decoraIiunea romana conform unei anume legi. Domnul are dreptul a bate moneta, conform unei legi speciale... b.

Constitutiunea noastra este ea oare sau nu este recunoscuta de 20 catre toate puterile Europei, incepand dela Poarta Otomana? Daca este, apoi cum dar sa mai solicitam din nou pe vreuna din ele asupra monetei §i decoratiunii, cuprinse ambele foarte clar in pactul nostru fundamental, Intocmai ca§i. principiul monarhic? Nu curnva Constitutiunea nu mai exista? 25 Dar atunci cum merge cu dinastia, care se bazeaza la noi deabia pe un capitol de acolo? Logica este riguroasa...

ARTICOLE POLITICE 223

[4 TRAIAN # E DINASTIC] 1)

Ni se spune, cu sigurantfi, ca politia ar fi factind o eolectie de unele din numerile noastre, pe care nemiciilibertfitilorpublice, ai constitutiunii vi dinastiei le-ar interpreta in sens antidinastic. 0 noel infamie; o noua perfidie! 5 Ne e mil& de aceste ultime spasmuri ale agoniei unui minister care, daca a ajuns a crede cii 10 va mai prelungi zilele cu manopere de-acestea ponosite, apoi poate sa-vi cfinte singur 0 de pe acum aUluia. Drept raspuns la toate tripotarile acestea, ziarul 4 Traian* se crade dator a incepe, vi mai cu vigoare, gi mai cu Incredere, prevazut cu to mult mai mari mijloace, cel de al doilea semestru al existentei sale, prin repetirea acelei solemne declaratiuni, pe care a facut-o de atfitea ori, cli: nu ne vom abate un singur moment nici In viitor, dela statutele noastre fundamentale, In fruntea cfirora, Intre altele, se aflti urmatorul articol: 15 4 Vom sustine regimul Constitutional cu 4 Dinastia actual-a*, ur- inarind sincera lui aplicare la noi vi vom combate din toate punctele orice tendinte spre guvernul personal*. Acuma, in fata acestor principii proclamate de fondatorii ziarului 4 Traian* vi afirmate continuu, prin fapte, vase luni Intregi, liber so este ministerul sa alerge, dupa obiceiul sau, la orice calomnii, la mice denigrari, la mice izbiri, pe care le crede capabile de a-i da atotpu- ternicia, absolutismul, dictatura. Noi, constanti pe calea ce am apucat, vtiind ca libertatea e mai veche deceit despotismul; vtiind bine c'fi soarta lui 2 Mai vi 3 August o vor avea toti minivtrii ce se vor Incerca 25 a face un nou 2 Mai, un alt 3 August ; vtiind de unde a plecat vi unde tintegte sfi mearga ministerul de astazi, il vom intreba numai atelt: Oez allez vous, monsieur l'abbdP Vous allez vous casser le nez. . . *i aceasta va fi cu atfit mai sigur, cu cfit trebue sali fi pierdut so vi ultimul grAunte de rationament, un minister carele se pregfitevte 9 Traian, an. I, Nr. 70, p. 281, 18 Octomvrie 1869; prima parte a revistei politica.

224 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

a propune unui Domnitor Constitutional, masuri de supresiune a li- beratilor publice, tocmai dupa o calfitorie intreprinsfi in scopuri fo- lositoare tfiriii promitfitoare de noui Imbunfitatiri ! Ce fel! a doua zi dupá un act atfit de solemn, pfina si in vieata celui mai umilit cettt- 5 'Van, maritagiul, credeti a vä impune Domnitorului, credeti a vfi face necesari prin chimere, prin inventiuni nedemne, prin propuneri de suprimfiri de libertfiti, care ordinariamente, tocmai in asemenea ocaziuni mari, se Intind si se amelioreazfi si mai mult? Oare propunerile cu care va pregfitiO a iesi Inaintea Domnitorului, 10 si care nu mai sunt un mister pentru nimeni, nu sunt o adevaratfil insult& pentru capul Statului? Primi-va el, a introduce pentru prima oarA, in noua sa Patrie, pe juna sa Doama ; precum ar introduce-o un cuceritor, un Suvarof, un Atyla, un Joltuchin, un Tamerlan, sau cao va aduce ca un adev5rat Carol I, Domn Constitutional al Ro- 15 nafiniei, dupa cum este si va fi, Med voia voastra, fii siguri ? Oare aceste liberticide propuneri, nu vor seri, inainte de toate, pe fruntile voastre: t Ecce Immo *? Dintre Tarn si voi, cari deserviti dinastia, cari con spirati in contra li- bertatilor tarii, a dreptului, a moralei, a cuviintei, cine este anti dinastic ? 20 Si, oare propunerile cele-atiredactat deja, o stim, nu le-a con- clamnat lumea i presa europeanfi de mai Inainte? In Monitorul vostru v'ati scris, voi singuri, nu mai departe dealt la 15 Octomvrie, dupa. 4Memorial diplomatique5aceastfi sentintä :

.Democratia este chemati a deveni baza fundamentalfi a Statului 25 modern, stabilind o string solidaritate Intre suverani poporul sfiu... Astfizi principii cari inteleg adevfiratul spirit al epocei trfiesc din vieata natiunei, pentru care se aplich cu stfiruinifi a studia trebuintele si dorintele natiunei spre a le putea in urmii satisface prin reforme salutarii. De aci rezultà desele voiaje ale capetelor Incoronate, spre a se informa despre SO progresele realizate In celelalte State si mai cu seamfi In acelea care ocupfi kcul cel mai insemnat pe scara Voiajele principior au avantaje necontestabile. Prin schimbarea reciprocfi de vederi, ce Inles- nese voiajele Intre monarcbi, favoriziaa intelegerea kr :AU de doritä giajutoreazfi desvoltarea progresului, gratiei nobilei rivalitfiti ce-i 13'6'- 35 muleazi, ca sfi mentinfi guvernele lor la nivelul Statelor celor mai civilizate*.

ARTICOLE POLITICE 225

Iata ce a facut principele in strainfitate. bra ideile in cari, de buna seama, s'a alit el. De sigur, in libera Svitera tii Belgia, in constitutionala Italie, in Francia, intratd, deja, pe noua cale a democraIiei, a libertalii, a egalitaIii, a guvernului reprezentativ in tom& puterea cu- svântului, ideile sale constitulionale vor fi prins radacini adanci. Cand pe malurile Senei, ca pretutindeni, libertatea ia un nou sbor, and un Napoleon III, descentralizeaza 0 cedeaza poporului, ceea ce poporul R §tie * a ceara 0 conserve, fici siguri, a Domnul Romanilor, 0 numai* de va voi 0 sa taiasa din vieqa nqiunii*, dupa consiliile 10 Ce i le da 6 Le Memorial diplomatique *, va aspunde la toate propunerile voastre, cu adevArat 0 antidinastice*, prin un formal: Non possumus...

PENTRU D. COGALNICEANU1) ... Astenersi dall'infastidire la su- detta regia bandit, e coadiuvarla anzi! De Merode. II y avait dans les salons des secrets de wort qui épouvanteraient les bagnes .. Ch. Nodier His arnicis sociisque confisus Ceti- lina ... Salfustius.. Vandalismul ageircilor guvernamentali din districtul Arge§, daa este exacta naraIiunea ziarului 0 Romanul*, a putut convinge pe mi- ls cineca nemuritoarele bande din timpul alegerilor parlamentare 0 municipale, departe de a fi curat 0 simplu 0 electorate*, precum le nume0e in genere naivitatea publia, au devenit la noi un fel de insti- tuOune permanenta, care f0 schimba caracterul dup5 trebuinca: and civila sau militara, and administrativa sau juridia, and urban& ao sau rurala. Obiectul fiind dara la ordinea zilei in toat5 puterea cuvântului, ii vom sacrifica un mic studiu.

1) Traian, an. I, Nr. 73, p. 294, 25 Octomvrie 1869.

226 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Foaia torinestt 0 Gazetta del Popo lo # a divulgat mai deunAzi un document papal din 1865, care nu va putea BA nu displaca d-lui Coed- niceanu, rApindu-i aureola inven-ciunii bandelor. Actul se prezinth sub forma unei cerculttri, emanate dela faimosul 5 Merode, ministrul de Resbel al SfAntului PArinte. lath-1 inteo traducere literalfi: tDesplirkinuIntul Armelor. Cabihetul particular al rninistrului. tOrdine foarte secret& 10 Roma, 18 August 1865 In urma diferitelor raporturi ajunse la acest desplixtamAnt, sub- < scrisul ministru s'a 2n9tiiniat cum-cii banda, in fruntea careia se aflii Domenico Fuoco, este organizatii pentru legitima apilrare a M. S. Regelui ambelor Sicilii. Prin urmare, in loc de a fi confundatti cu adunfituri 15 1de filatori de rele, banda regalii a zisului ctipitan nu numai nu trebue Isupfiratfi, dar inch autoritiilite de pe teritoriul Sf Antului Scaun sunt datoare s'o ajute in toate modurile. Ministrul: De Merode *. Cine oare la noi n'ar avea suprema tentaIiune de a atribui d-lui zo Cogálniceanu, atAt de fecund in cerculttri, aceastA precioasä poruncA tf oarte secretA # despre zisul cApitan? RugAm in parantezA pe lectorii no§tri a nu crede, cum a 0 zisul i. ar fi ad vr'o aluzie la d. Zisu, vigurosul prefect dela Pite§ti: mai intAi de toate, este o mare diferenth de ortografie. 25 Ala dar, ministrul de Resbel al lui Piu IX a prevenit cu patru ani isbAnzile ministrului de Interne al MAriei Sale Carol I, recomandAnd administraIiunii papale a proteja pe to-ti vagabonzii cari ar voi sA-Bi exercite meseria sub egida fostului despot neapolitan. SA mAngAiem instt pe d. CogAlniceanu pe acest tArAm de rivalitate so cu d. Merode. RomAnul, ca 0 Italianul, au avut ni0e predecesori cu mult mai vechi in Francia. Drept probA, citi/iIstoria Revolutiunii, schiiatA de mAiestrele pene a trei dintre cei mai mari autori ai lumii moderne: Thiers, Michelet 35 $1 Nodier.

ARTICOLE POLIT10E 227

Intre 1789-1815 reacciunea aristocratica, aga numitatTermido- rianaa,pitulata sub auspiciile Burbonilor, formase in uncle provincii ale Franciei o mulIime de bande, care 10 dedeau ele insegi sonorul epitet de o Companii ale Soareluisau chiar de 4 oamenii lui Crist *, avand

5 anume speciala misiune de a gterge prin foci sabie de pe fala pamantului tot ce era mai democratic. Coconafii se puneau In capul acelor bande, platind cu bani, cu vin, cu pradai cu desfrau o monstruoasa colecliune zoologica de pupa- scapaTi in trecut din fundul temni%ei, sau predestinali a intra

10 acolo mai curand sau mai tarziu in viitor. Autoritalile le susiineau totdeauna pe sub ulna gi cfiteodata pe faca. Precum ministrul papal 10 justifica bandele prin legitima ap fir ar e a regelui Bomba, tot aga un C Truphame # sau untTre- staillon b din Franta de pe la 1814 zicea cu mandrie: o ajut tronul*,

15 degi nimeni nu lucra in realitate cu mai multa energie a discredita gi a ucide monarchia. Despre d. Cogalniceanu noi nu vorbim. Precum vedeTi, ministrul de Resbel al parintelui Ganganelli9i ministrul de Interne al României, departe de a inventa praful de 20 pupa, nu aveau decât a recompune paginile cele mai manjite din cronica reacciunii aristocratice din Franta. Dar lucrul sa fie oare atat de modern? Galia, Dacia gi Latiul n'au conservat cumva vr'o tradiliune tocmai- din epoca strabuna a Romei primitive ?.. 23 De ate ori ne gandim la d. Cogalniceanu, nu gtim pentru ce demo- nul istoriei ne aduce pe data aminte de un vechi patrician oarecare din analele Urbii Eterne. Iata capitolul XVI din o CongiuraIiunea lui Catilina*,dupa cum o descrie vorbarqul Sallustiu:

30 Dintg el atragea la sine prin am'agire pe mai multi juni, pe cari se apuca apoi cu tot dinadinsul a-i corupe. Ii deprindea cu miirturia mincinoasfi, cu frauda, cu dispretul bunei credinte, cu indrasnealti in dorinta de a ajunge. Când ei nu mai aveau nici onoare, nici pudoare, Catilina le poruncia 35 ni§te crime din ce in ce mai mari.

228 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

4 Daca-i lipsea eumva vr'o cane' de a face rau, el punea pe adeptii esai a prada si a mkelari fail nici un motiv pe inoeenti ca si pe inamici, numai pentru ea inima si bratul lor sa nu se trandaveasea prin repaos. Catilina isi dobandi astfel cu atat mai multi amid si soli in care 5 4 sa se poata inerede, cu cat mai mare era sarada in toatii wa.,.. k Ne oprim. Credem a fi aruncat o vie mei de lumin a. asupra naturii intime a bandelor, inaugurate la noi sub administraIiunea actualfi. Dela Catilina 'Ana la d. Cogalniceanu, un pas. 10 Contra cui insa va fi conjurand dumnealui? Cestiune !.. Am cereetat Romania, Italia, Francia si Roma antica. Cel pulin d. Cogalniceanu nu poate sfi nu ne multumeasci de a-I smulge pentru un moment din pacatoasa sfera nemleasca a vulturilor 15 rosii, preumblandu-1 cu profusiune in timp si in spatiu prin toati lumea latina...

[BILANTUL GUVERNARH D-LUI COGALNICEANU] 1) Sgomotul despre retragerea ministerului actual de indata dupa intoareerea Mariei Sale Domnitorului, circuland din ce in ce mai mult, credem a fi momentul eel mai oportun spre a ne aduce aminte in aju- 20 nul desparprii toate ferieirile cu care inzestrase Tara dd. Cogalniceanu si Demetriu Ghica in seurtul interval de un an de zile. Se numesc ea agenci diplomatici ai României la Paris si Constan- tinopole naseocitorii faimoaselor calomnii despre bande bulgare, arse- naluri, tratate cu Nordul, etc. 25 Un sas se trimite a ne reprezenta la Viena! Ofilerii cei mai distinsi se scot unul cite unul din armati, inlocuindu-se prin tot felul de rugini regulamentare, calcandu-se in picio0e in cele mai multe cazuri litera si spiritul legii pozitive, precum a fost cu raposatul Macedonski. 1) Trojan, an. I, Nr. 78, p. 313-314, 6 Noemvrie 1869; revista politica.

ARTICOLE POLITICE 229

0 Camera se disolva dupa porunca lui lieust, anuntatacu o luna inainte prin toate foile oficioase din imperiul habsburgic. Tot astfel se urmeaza cu Senatul, caruia mai pe d'asupra ise arunca in fata cu generozitate epitetul de 4 imoral i! 5 Alegerile parlamentare se opereaza cu ostentatiune de atm instru- mentele directe ale guvernului puse pe fata in capul unor bande de pupariaqi. Presiuni, Mfg, persecutiuni, amenintari, coruptiuni nepomenite, iar drept rezultat o represintatiune nationala Ianov-Nedelcovici! Tot tip se petrecu dupa tipic alegerile municipale din tara intreaga, a caror expresiune cea mai perfect& se concentreaza in d. Petre Gra- d4teanu! In magistratura, fn profesura, in administratiune, in toate ramurile serviciului public, destituirile devin atat de numeroase in columnele 15 .2 Monitorului Oficial *! Numirile cele mai scandaloase, a lui popa-Tache bunaoara, nici nu se anunta macar prin foaia guvernamentala. Furandu-se din Ia§i caseta Domnitorului in locuinta d-lui Cogal- niceanu, guvernul se grabqte a justifica furtul prin motiv de e Ole- 20 natiune mentala *, fara nicio constatare medical& prealabila!! Dar Evreii se tramit oficialmente peste Milcov cu dreptul de a cerceta nemultumirea poporatiunii romane contra Israelitilor, trecand din comuna in comun& §i. smulgand dela locuitori prin fort& §i. prin amagire atestate favorabile pentru lepra iudaica, pe baza ordinii d-lui 25 Cogalniceanu. Pe calla judele de instructiune dispune la noi de onoare, de libertate, de vieata cetateanului roman, d. Basiliu Boerescu numqte in aceasta calitate la Bac-du pe un Neamt neimpamantenit, oarecare Keminger ! 30 In Senat guvernul apara cu energie elementul aristocratic in biserica0sanlitateaepiscopilornecanonici,iarinCamera propune cu staruintatergerea din armele prii a tot ce amin- teqteTransilvania,pentru canu cumva sa sesupered. An- drassy,inlocuind aceste sacre suveniri nationale prin niptefide, s5 chinade teutonice.

230 SCRIERI L1TERARE, MORALE I POL1TICE

Din cauza unui chprar prasian se goneOe din armath ofiterul shu cel mai savant, reprimindu-se apoi atm zichnd pe fur* In urma unei extreme agitatiuni generale din partea opiniunii publice. In Camera d. Coghlniceanu nu se sfiqte a propune resolvarea che- 5 stiunii israelite in intelesul Imphmântenirii, iritândi desgustind 'Ana gipe cei croiti din bate prefectoralh. Teti func-tionarii de prin diferitele ministere, cari au avut neferi- cirea de a se naoe In Romfinia de peste Carpeti, sunt alungali cu gra- made din serviciu, mhturându-se totdeodath de prin 9co1istudin/ii, to caH cutezarh a arde sacrilege caricaturh contra Transilvaniei. Ziarul de cash al d-lui Coghlniceanu propagh zizania separatismu- lui, numhrAnd cu abilitate In paralel pe to-tioMoldoveniiei pe toti Muntenii*din capitalfi. Administratiunea uzurph atribu-tiunile ministerului public,tran- 15 sferând pe cei osanditi dintr'un loc Intr'altul, cu o agravare Invede- rath a penalith-tii, /neat membrii cei mai distil* ai parchetului din Bucureoi protest& 0 se demit In corpore. Printr'o lege, venith din initiative guvernului, Prutul se dárueOe Austriacilori Muscalilor! 20 Se primeoe Mat nicio nevoie propunerea d-lor Beusti Andrassy de a se rectifica hotarele României din partea Transilvaniei 0 a Buco- vinei, recunoscandu-se astfel implicitamente legitimitatea stapânirii actuale a acestor nenorocite thripare, rupte hoteOe din corpul Daciei! Cele douà concesiuni evreeoi Strusbergi Offenheim obtin dela 25 Parlament, duph sthruin-ta ministrului, fel de fel de hathruri In dauna fiscului, afarh de chteva sute de mii de franci, arunceti de pomanfi jidanilor dela Banca Herz! Se inventeezfi bufonul complot Popovici! Ooirea romfinh se clistruge In faimosul laghr dela Furceni, unde-i so lipsea pânä 0 al* unde pentru construirea baracelor se nimici una din cele mai frumoase phduri ale Statului, unde se cheltuira In deprt milioane, unde se fAcurh nioe marpri absurde de mai multe leghe fara repaus pe cea mai mare ar0-th a verii, 9i unde nu s'a putut com- bine In curs de mai multe luni o singurã revista generalh, duph pro- ss pria recunoaoere a iiiposatului Macedonski!

ARTICOLE POLITICE 231

Pentru devergondagiul unui prefect, stinclardul hii Stefan 0 al lui Mihai se pleac4 la Galqi de 'naintea pavilionului austro-maghiar. Agenlii direqi ai guvernului aspfindese 0 patroneaza ideia de a se ridica in Bucure9ti o statua in onoarea unui Svab! 5 0 catan4 austriaa funcIioneaza la ministerul de Final' le. Un Neamt insultà la Giurgiu, in modul cel mai grosolan, toate institutiunile Iarii, In faTa unei autoriaTi constituite, 0 guvernul tace. Pentru toate aeestea 0 altele mai oculte, piepturile d-lor minifftri se Incarch cu decoraVuni germane. to Turcia negtmdu-ne dreptul de moneta. 0 de representaVune diplomatica, in loc de a raspunde cu energie pe baza capitualliunilor, guver- nanlii no§tri recurg la temenele. Drept recuno0inVa din partea Por Pi Otomane, li se acordâ deco- raIiuni turce0i peste cele nemle0i ! 10 Ungurii inca1c4 cu insolinVa hotarele Orli, cfind la Cheia, cfind la Brusturoasa sau pe aiuri 0 ministerul nu cuteaza a sc oate un Iipät de protestatiune. Consulul cesaro-crgesc insulta pe d. Cogillniceanu pentru a§a numitul Regulament Maritim 0 d. Beust decked, drept repara-ciune, eft bine 20 a fâcut consulul cesaro-caesc! Intr'un singur ora§el, numit Falticeni, inteo singurä, lunä, August 1869, se deschid treizeci de ctirciumi evree0i, dupà autorizalia ministerului de Interne! Consilienii tronului recomanda MAniei Sale Domnitorului o WA- 25 tonie oficialà in Rusia 0 incognito In Occidinte, ba Ina II opresc de a vizita in cale-i strabuna Italie! In Giurgiu, a§a zieind la u§a Capitalei, necum In ni0e locuri mai departate, cencenii sunt aresta/i qi batjocorili, simplu numai pentrua Indeitznesc a zicecii ministerul actual nu le insuflä incredere.

SO La Slatina 32 alegAtori sunt târiti la judecata, sub pretext a ar fi calomniat purtarea cea constitulionala a prefectului! D. Cogalniceanu expune oficialmente planul de a colonize gurile Dun'arii cu vagabonzi din Palestina. In Agiud un Evreu 0 un boier, coalizaTi ca totdeauna, sparg domi- 35 ciliile or4enilor, 0 guvernul se face a nu ptie nimic.

232 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITIC&

Pe and perceptorii amarfisc zilele contribuabililor, d, ministru de Interne, in calitate de arandq al uneia din cele mai m'anoase mo9ii ale Statului, reline in punga peste 9.000 de napoleoni, datori%i fiscului de o mullime de ani. 5 Armata romana se preface in salahori la dispoz4iunea Evreilor d-lui Strussberg. Gesuitismul se propaga faliq in Romania de peste Milcov, rivali- zand In repeziciune pe tararnul instructiunii publice cu progresul economic al judaismului. 10 Mitropolitul din Jai asvarle pe membrii clerului in beciuri 911 ministerul zambqte. Presa denunla existentaunui memorand, prin careguvernul desvolta necesitatea dictaturiiiaMonitorul Oficial # o afirma prin tacere. 15 Magistratura de prin judele devine un simplu instrument pasiv in manile catorva asociati din dinastia d-lui Basiliu Boerescu. Austria secuestreaza mo§iile Statului Roman din Bucovina,si d-1 A. G. Golescu o prive9te cu toatä impasibilitatea unui fatalism oriental. so Intr'un toast oficial unul din mini§trii romani insulta intr'o adunare german& moralitatea femeii romane. Unica §coala nalionala din districtul Bolgrad se metamorfozeaz sub auspiciile guvernului inteun institut bulgar. Apoi arestul d-lui Gregoriu Eliad! 25 Apoi chestiunea-Lahovari! Apoi scandalul loteriei municipale! Apoi monstruozitaTile dela Mac'ai! Apoi... am obosit.

ARTICOLE POLITICE 23g

[CUZA VODA1 DOMNITORUL CAROL] 1) Promise/Inn a reproduce _Mesagiul Princiar fala in fa-ca cu acela din 1.864, pe langa care daca s'ar mai adauga portretul d-lui Coed- niceanu, am avea la un loc o familie intreaga: tata 0 copii. Extrema lungime a ambelor documente, cari se aseamana de mi- 5 nune pana 0 prin aceasta condiliune de forma, ne impiedeca a realiza promisiunea. Ne vom margini dar a semnala punctele cele mai batatoare la ochi. Unica diferen0 esen-pala consista in aceea, ca vodfi-Cuza 10 incepea discursul: e cu o dreapta mandrie de Domn 0 de Roman*. 10 Cuvantul 4 Roman* nu mai figureaza de astadata. Toate celelalte deosebiri sunt mai mult sau mai pulin secundare, pe cand analogiile, din contra, ne uimesc la tot pasul prin extrema kr greutate. Mesagiul actual zice la sfar0t: o SA InlfiturAm luptele de partid... *.

15 Mesagiul din 1864 zicea la Inceput: 4 In ce stare de peire luptele de partid 0 visurile unor ambi/io0 adusesera sara! ». Unul la sfar0t, celalalt la inceput, o simpla transpunere de randuri, dar fondul este acela0! 20 Mesagiul actual, vorbind despre calatoria Mariel Sale la Rin, zice: o Onorurile ce am primit dela Suverani, ale cAror milli am vizitat, o se rfisfrAng asupra naliunii romAne $. Mesagiul din 1864 vorbind despre calatoria lui voda-Cuza la Con- stantinopole, zicea:

25 s Onoarele, date Domnului Romfiniei, sunt onoare date insuqi Ro- 0 mAniei 0. Atunci s onoare *, astAzi s onor *, lucru dubios In ambele cazuri, lath toatA diferenIa! Apoi lasand la o parte pasajele despre descentralizare, despre 90 biserica, despre instrucliunea publick despre cai ferate 0 cosele, pan& 1) Traian, an. I, Nr. 83, p. 333-334, 20 Noemvrie 1869; revista politick.

234 SCRIERI LITERARE, MORALE £31 POLITICE

0 despre portul dela Marea-Neagrâ, toate asemAnandu-se ca ni*te frali gemeni in ambele Discursuri, sa treceam de-a-dreptul la armata. Mesagiul actual zice: aPentru ca armata permanentä sti serve bine de 9coala ostii§easca 5 in toate ramurile 0iincei militare prin care sti treacA toIi tinerii romani, in anul acesta i s'a dat ocaziune a cunowe 0 serviciul de campanie, prin manevrarea in corpuri rnai numeroase. Formarea taberei dela Fur- ceni, in timpul cfireia am fost mandru de a fi insurni in capul armatei, a produs rezultatele cele mai satisfacatoare, atilt in privinla spiritului lo de corp cat 0 in priviaca instrucIiunei, prin manevre sistematice ; cu aceastä ocaziune armata romang, atat de devotatd dinastiei, s'a aratat cift este la Infillimea misiunei sale *. In revista trecutUt noi am demonstrat deja supreme necuviinIfi din partea ministerului de a accentua u atata devotament dinastic * is al armatei, ca 0. cand lucrul n'ar fi destul de sigur 0 ffirä aceasta in- tempestivä afirmare. Mesagiul din 1864 zicea: Armata noastra a primit o nouti lege de recrutare 0 de organiza/iune, in vedere de a cruIa resursele noastre bugetare, 0 totodati de a spori 20 mijloacele noastre de apOrare. Mai multe stabilimente militare s'au infiiniat 0 in curand .cara va fi inzestratä cu acelea ce-i mai lipsesc. $i vorbind aicea de armatii, nu pot decdt a o felicita pentru spiritul sdu de ordine fi pentru devotamentul cdtre lard fi cdtre tron, de care pururea f i in toate ocasiunile mi-a dat puternice dovezi It.

25 Ni s'ar putea rOspunde, negre0t, ca asemOnarea intre ambele discursuri nu este perfectà, pe cat timp noi mai avem Inca libertatea presei, sugrumata prin regimele Statutului. Astazi bandele electorale ne bat, 0 noi scrim. Astazi d-1 Alexandru Zisu ne tortureaza, 0 noi scrim. 30 AstOzi d-1 Boerescu utilizeaza justitia Inteun inleles patriarhal, 0 noi scrim. AstAzi d-1 CogOlniceanu reinfiinTeaza pedeapsa cu moarte, 0 noi scrim. Astazi municipalitatea ne despoaie printr'o monstruoasa loterie, 35 0 noi scrim. Astäzi Ungurii ne calcfi hotarele, 0 noi scrim. Astazi Austriacii ne insultri, 0 noi scrim...

ARTICOLE POLITICE 235

In fine, dacn este ceva, care a scapat Oat acum pe guvernul nostru, este anume aceasth latitudine, Mutt& noun deocamdatfi de a seri, IAA ca sfi ne asculte. Un om, care nu se impiedia in limbn, Ii revars5 focul In vorbn 5 0 se lini0eoe ; un gAngav sau un mut, ctind se simte in meputinin dea-pirnzbuna prin cuvinte, se aprindei apucin mnciuca. Aa suntnatiunile. 11 Februarie nu se Intimpla, daca d-1 CognIniceanu nu punea de mai 'nainte cu brutalitate un calu§ in guraOrli. 10 Se zice cà dumnealui ar dori, eu orice prel, s'o mai faci astazi... In adevfir, ziarulsRomAnul *, in revista-i de Miercuri, ne asigurn, a ministrul de Interne al MAriei Sale Carol I din 1869 nu face altceva deck ceea ce fAcea Ministrul de Interne al Máriei Sale Alexandru loan I din 1864. 15 Bungoarà: o A ! Ai criticat modal prin care se numeau deputaIii sub regimul statutului? Ei bine, vor fi tot astfel numici sub regimul Constitu/iunii dela 30 Iunie, plus berm bandelor de ex-pu*ciiria0t}'ajandarmilor de- ghizati. 20 t A !Aftcriticat imprumutul Zarif de sub VodA-Cuza ? Ei bine, yeti avea sub principele Carol imprumutul-loterie al comunei capitalei. A !Apcriticat concesiunea Godillot de sub VodA Cuza ? Ei bine, yeti avea sub principele Carol invoirea comunei In afacerea Godillot, ce este mai boacruin cleat concesiunea. 25 A !Aticriticat administra-ciunea financiarii de sub Vodii-Cuza ? Ei bine, veTi avea asemenea risipei jafuri in toati tara,i Statul va phiti deja dela inceput dobanzi de 12 la sutri. A ! Ai strigat cä nu s'acordii dreptul de 'ntrunire? Ei bine,11 yeti avea acum, dar vor veni bandelei vA vor bate 0 politAiul vi va da o dark precum s'a fAeut la TArgovilte. t A ! Ai strigat contra justicieis'alipsei de libertate ? Ei bine, yeti avea acum libertatea, dar vä vor bate ex-purtiriasii chiar pe pioele capitaleii to.vi ceibAtutivor fi inchi0 i daci in judecati. !Atistrigat csub domnia lui VodA-Cuza s'acuzau oameni de 35 comploturi, s'arestau Vapoi o amnistie spnla pe miniorii de filed de legile kr ; ei bine ve/i avea sub principele Carol un nAmol d'asemeneafArAdelegi, din care .vom scApa tot prin amnistie. I A !Atistrigat contra complotului Bontili;vetiavea scum complotul Popovici, ce va fii mai ridicol.

236 SCR1ERI L1TERARE, MORALE I POLITICE

4A ! A/i strigat ci se protejau culpabilii; ve/i avea acum uciderea dela Cuca-MAcii, ve/i avea recunoacteri oficiale ci crima s'a comis tn ziva and prefectul era acoloi prefectul nu va [fi] dat in judecatfi, fiinda nu gAsegte cu cale ministruljusticiei. 5 4A! AO itrigat a sub Cuza gi Statutul se /ineau oameniinchigi in contra prescrierilor legii. Ve/i avea acum sub Constitu/iune gi sub prin.. cipele Carol, prizonieri trimigi In contra ]egii la Dobrova/ gi la BucovAt; yeti avea protestarea a gase procurori in favoarea legiigi yetivedea ci numai voinis ministerului are putere gi c. rezultatul este moartea celui 10 Inchis prin violarea legii. o A! AO strigat pentru a compromite pe Vodii-Cuza: Osoiul!... Ei bine! Vom compromite gi noi pe principele Carol... D. Oricum sA fie, deocamdath Tara este foarte fericitä, dupa cum ne asigurfi Mesagiul Princiar. 15 Nu trebue sâ credem insfi ca ea n'a fost ci mai ambitoare In alte epoci ale istoriei na/ionale. In 1848, degi Nemlii de tot felul nu erau Inca la noi aca numeroO, totuci se publica aici o foaie teutonica, intitulata4Bukarester Zeitung 2. In numarul sfiu din 20 Aprilie ea descria naivilor sfii lectori o adu- 20 nare de boieri, ce se intrunise in palatul princiar cu doua zile inainte. Yodd-Bibescu rostise atunci -urmAtorul cuvfint: Evenimentele caH au schimbat de curAnd fala Europei, au pua pe Puterile protectoare ale /firii noastre de a se gAndi asupra atitudinei tarii.Majestatea Sa Imparatul Rusiei a trimis la Iagi pe generalul Du- 25 o hamel gi se mai agteapta acolo peste pulin un comisar din partea Por/ii o Otomane. Ei vor veni gi la noi. Va fi o adevarata fericire pentru mine o de a le arata pretutindeni linigte, multumire gi cea mai depling unire o Intre guvernul meu cintre toate clasele società/ii. MA simt puternie *win inlelepciunea, incredereai iubirea OHL..».

30 Peste efiteva zile a izbucnit revolulia din 11 lunie. Organ constitutional in toata puterea cuvfintului,0Traian0nu. poate a nu se infiora vfizand fatalul pripor, pe care a pornit vizirii noctri, tocmai pe and /era ar doH mai mult a se odihni de zguduirile trecutului prin inflorirea românismului ci a democra-ciei sub juna di- 35 nastie a lui Carol-Vodà !

ARTICOLE POLITICE 237

[FACULTATEA DE MEDICINA] 1) Adunarea Deputalilor, pusA in mi§care -prin interpelarea d-lui Esarcu, a desbfitut cestiunea Scoalei de medicink transformatil mai deunAzi In Facultate printr'o procedurk pe care ne scutim a o defini, deoarece ajunge a rosti numele autorului: d-1 Alexandru Crelescu. 5 Rezultatul discuiunii parlamentare a fost nul, ca totdeauna ; dar obiectul in sine 2nsu0 este atert de momentos, incfit trebue sfie permis cel puin opiniunii publice a exprima aceea ce nu avea voie a spune representqiunea nalionalfi. In numerii treculi ai lui 4 Traian* noi publicarAm mai multi ar- 10 ticoli, din cari lectorii no0ri au putut judeca pe deplin despre natura sidespre elementele lucrului. Cestiunea este insA cu mult mai important& de cum s'ar crede la prima vedere 0 de cum au inIeles-o pAnii acitoriceilalticonfrwci ai no0ri din ziaristick

15 0 Facultate medicalà in RomAnia nu e menitA a juca un rol curat tiinific ca aceea de Litere, curat local la acea de Drept, curat tehnic ca acea de 9tiinIe1e pozitive ; ci are o misiune nespus mai mArealA de a exercita o viguroasä influenca romAneasc& asupra Oriintului intreg. Aci este adevaratul punct de vedere.

20 coala de pitn& acum, infiinlatA sub regimul precedent, fie oricAt de modestk totu0 pe loc atrAsese la sine o mulTime de SArbi 0 de Bulgari de peste Dunikre, cArora nu le plAcea, dintr'o antipatie fireasck a studia pe Avicenna in Stambul sau pe Ippocrat in Atenai cari nu aveau totdeodat& destule mijloace spre a intreprinde lungul peregri-

25 nagiu pAnfi la FacultAIile occidentale sau nordice. SA fie bine constatat c, zicAnd toate acestea, este prea departe dela cugetarea noastifi ideea faimoasei o Confederaliuni Orientale », fie a RomAnilor dunAreni cu Slaviii cu Grecii, fie a RomAnilor trans- carpatini cu Austriaciii cu Ungurii: o Traian 2. a declarat din capul

30 locului, c& respinge cu energie sistema cosmopolitä a lui Mazzini, care o propune mereu tuturor popoarelor, afar& numai de Italieni, fiindcA pe dAn0i Ii iube§te din inimk iar nu din buze. ') Traian, an. I, Nr. 88, p. 353-354, 4 Decemvrie 1869; revista politica.

238 SCRIERI LITERARE, MORALE 1)1 POLITICE

Individualitatea nalionalfi ramanand dogma noastra fundamentala, nu vom primi niciodata noduri federale cu nimeni de alt neam; dar admitem cu fericire relaPunile amicale cele mai intime ale Romanilor cu toP acei a cAror simpatie pentru noi inqine nu poate fi supus4 in- 5 doielii;si iata de ce ne bucurá o institupune, ce ne punea intr'un contactmoralde aproapecu elementele celeneantipaticeale Oriintului. Slavii transdanubiani, intorcandu-se acasä in lima lor ca medici din micul reservatoriu bucurestean, duceau acolo si presarau in toate to direcpunile iubire si recuncoin0 pentru naliunea romang. Nicio propaganda nu putea fi mai vivace si mai intinsa. Independent prin profesiunea-i de toate inrauririle materiale sau ierarhice, medicul patrunde in palatul bogatului 0 In bordeiul sara- cului," pretutindeni ascultat cu acea atenPune pe care nu poate s'o 15 refuze cineva aceluia, ce-i pne viaia in cumpanit. Romania avea un profund rAsunet in Oriinte prin gentila-i pe- pinierà medicalä. Cu cat insä 0 mai eficace trebuia al fie acPunea unei FacultaP, organizate astfel inch niciunul din vecinii no§tri de peste .Dunäre 20 sa nu mai aibe nici macar o umbra de tentaPune de a cauta pe aiurea doritul titlu de doctor. Precum vedeP, transformarea scoalei celei secundare inteo scoalA superioarA este demna in toatfi puterea cuvantului de a frAmanta creerii unui adeviirat om de Stat. 25 Ba se poate chiar ziceca evidenIa era atat de palpabila, incat un ministru de Instrucpune Publica nu avea nevoie de vreo Insem- natfi doza de inteligenla pentru ca sa fie in stare a pricepe dinteodata gravitatea cazului. D-1 Alexandru Crelescu s'a arAtat mai pe jos de aceastfi condi- so pune atat de moderata. Dumnealui a stricat §coala de pfina acum 0 a cladit in locu-i un nu stiu ce, cu un nume facultativ §i cu o realitate ridicola. Nimicind unul din stabilimentele cele mai semnificative ale viitorului romanesc, urmat-a oare dumnealui vreunei ordini confiden- so Pale din partea marelui vizir?

ART1COLE POLITICE 239

Nu credem aceasta, Oiind ch Turcii, cai d-1 Alexandru CreIescu, nu se disting prin multi fineIA. Dumnealui a indatorat Poarta OtomanA, frith ca s'o Oie. Inaltul Divan ti este obligat, fArA ca s'o simtrt. Ambii provoacá zAmbetul observatorului. Catä srt plAngem insA naliunea romAnk a carei soartrt este incre- dinlatA la ni9te asemenea cArmaci! InstrucOunea publicA inteo Tara e temelia desvoltAriinationale siliberale, adicA constitulionale. 10 Cui oare nu place libertatea noastrk de ne dri miniOri ca d-1 Alec- sandru Crecescu? Pe cine supArl nalionalitatea romAnk de ne intunecA petatiprin- tr'un corp opac, pus in capul invrtfamAntului? Am spus CA §coala cea secundara nu mai exista. 15 In adevar, indignaIi de arbitrari amAriIi de nepriceperea d-lui Alexandru Crelescu, tori profesorii acestui institut atilt de bine meritat, d-nii doctori Maldarescu, Sergiu, RAmniceanu, Atanasovici, Pro- tici,ttIu, Fiala, Draghiescu, VlAdescu, M. P. Trandafirescu, Scheiber, Veleanu, T. Trandafirescu, Teodori, Fotinoi Grecescu 0-au dat de- m misia in corpore. Le face onoare Nu ne indoim, ca in locul dumnealor guvernul va gasi cu cale a decreta pe cei 9apte barbieri ai d-lor miniori, plus bArbierul de curte. Este singura metodà posibilài compatibilrt pentru d-1 Alexandru 25 CreIescu. Nita atunci dumnealui are mAngAierea provizorie de a se con- templa pe sine insu0 in aa numita Facultate, ai carei profesori dato- resc catedrele lor alegerii pe spranceana din partea unui bArbat, a-at de inteligent in toate, precum este actualul ministru al Instrucliunii Publice. 30 Mai pe scurt, nu avem nici §coalA secundark nici Facultate de medicina! Adunarea DeputaIilor a trecut la ordinea zilei duprt ce insA d-1 Cesar Boliac a constatat in 9edin-ca de Marci, crtasemenea fapte intAresc dinastiile .!!!...

240 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

[BILANTUL UNUI AN] 1)

IntrAm in anul non. 0 schimbare de nume, nu de sistema, intocmai ca toate in Romania. Eiin adevar, cum oare s6 cerem o prefacere radicala dela o sin- gni% revolutiune a soarelui, pe and nu ne-au adus-o atatea altele, 5 CU mat mai directe ci mai palpabile ? Cum sa pretindem ceva nou dela un an, and veacurile lanai s'au strecurat in pace pe Tarmii cei limfatici ai Istrului ci in trâmbele cele somno- roase ale CarpaTilor, Fara sa fi curmat catuci de pulin domnia Vechiturei? Drept proba, sa trecem din secol in secol, oprindu-ne mereu anume 10 la a captea decadfi, In care ne cufundam maine, nu se mai oie pentru a catea oara. In 1470 Moldovenii se bateau cu Muntenii. Au nu tot acestea ne acteapt6 in 1870, mullumita faimoasei tac- tice a d-lui Cogalniceanu de a pune la tot pasul in zizanie ambele 15 maluri ale Milcovului, tavalindu-le 'Dana a zice cu o cinicfi desfranare, ca un d. Marzescu reprezinta cuibul lui-tefan cel Mare ! In 1570 Romania gemea de mullimea strainilor, furicaIi in favoarea CurIii ci in lada Fiscului. Atunci ne plangeam de Poloni. 20 In 1870 vom avea pe Nemli. 0 diferen-0 de nomenclatura! In 1670 Ungurii incepusera a se certa cu Austriacii, impacandu-se apoi, dupa obiceiu, pe socoteala nenorociplor Romani de peste munli. Am dori, ca fra/ii noctri Ardeleni ci Banaleni sa ne spuna ceea 25 ce-i pandecte in 1870? In 1770 aveam in Tara o invaziune muscaleasca. Intr'o zi comitele Romiantzov invita pe principele Ghica la o plimbare pe jos. Fanariotul raspunse cu indignare: 30 <4 Que diraient mes sujets, s'ils voyaient leur souverain a pied ? Je prie Votre Excellence de m'en dispenser ! *2) 1) Traian, an. I, Nr. 97, p. 389, 31 Decemvrie 1869; revista politicA. 2)Engel, Geschichte der Walachey, p. 234.

ARTICOLE POLITICE 241

Nu itim daca vom avea sau mr vreo invaziune in 1870, dar ceea ce-i sigur este di regimul etichetei pudreaza de mult särmana Ro- ramie, asemänând-o din ce in ce mai mult cu admirabila peruch a vizitiului dela Palat ! 3 Aia dar, in 1470, in 1570, in 1670, in 1770 ii In 1870, tot unal Mai zica cineva: u an nou*!!... Toate-s vechi. In iedinIa de ieri a Senatului d-1 general Tell a spus, a Beizadea- mitica servise pe rand toate ocupgiunile straine, primind drept rhs- to plata fel de fel de cruciulice. Nu e nou nici aceasta. In 1867 d-1 Nicolae Ionescu a declarat ca t numai Arnaqii au fost totdeauna mercenari in Romania *. In 1869 un alt mandatar al naliunii a adus aminte petrecerile 15 Pomului-Verde dela Braiov din 1848. D-1 Demetriu Ghica este deprins cu acestea! Sa-1 lasam lush la o parte, caci fizica modernh tot Inca nu ne-a putut desvalo de ceea ce se numea altadata 0 orOarea deiertului *. D-1 Coghlniceanu este un rail mai substanlial: o cifra, care se poate 20 numhra chiar cand nu este push langa o alth. Facand sa intre In Cabinet doi subalterni, fostul prefect de Roman ii fostul prefect de Iaii, dumnealui a capatat in Consiliu, fara a fi Crist, pe cei doi rastigniti de alaturi, adicfi niite tovarhii devotaIi, pentru ca sh nu firn inleleii intr'un mod mai neurban. 25 Ii trebue Ina cu orice pre% sa mai aibe... Majoritatea? Nu; caci dumnealui itie foarte bine, ch ministerul nu mai sal mult, distrugandu-se prin inshii creiterea forIei, precum coarda se rupe când arcul se intinde peste masura. 30 Ceea ce trebue d-lui Cogalniceanu, mai cu searna in ajunul de a cadea, sunt finamele. Nici mai mult, nici mai pulin. Cu d-1 A. G. Golescu dumnealui nu se prea impaca. Astfel dar se zice, Ca o nor a bilul d. ministru de Interne ar

35 fi cerand cu multa sthruinca in toate zilele pe laugh Tron o numire de vistier pentru on or a b ilul d. Gregoriu Bali.

242 SCRIERI LITERARE, MORALE §I POLITICE

Motivul aparent este, ca touleauna, stereotipa urgent& de a mai pune In Cabinet un Moldovea n. D-lui Cogálniceanu nu-i ajunge de a fi p&lmuit deja de dou& ori RomAnia de peste Milcov, dAndu-i drept expresiune al-de d-nii Mar- 5 zescu §i Calimachi-Catargiu! D-1 Gregoriu Bal§ este menit a complete cabala cea ternar& a insultelor. Peste ateva zile0 Monitorul Oficial 0 va publica decretul, iar telegramele in strainatate vor trambita cu neru§inare dup& tipic: 10 ainteresele Moldovei 0!. . . Nimic nou! Ba este noufi epistola a d-lui Heliade Rgdulescu, reprodusfi In mai multe ziare din Capital& 0 prin care venerabilul veteran i9i d& de- raisia din Societatea Academia. 15 BAtanii trebue respectati, ca semizeii din Panteon, dupa ce ins& vor fi Inteles ei I:10i a exist5 un punct, la care sunt datori a se opri de bun& voie in activitatea lor, deck' nu prefer& a adea sub sarcina anilor. D-1 Heliade Radulescu a ajuns acolo, dar nu §i-a cunoscut pozi tiunea. 20 ha de ce, cu o extrema durere, noi ne vedem siliti a atinge astazi o susceptibilitate dinaintea areia am dori cu drag& inima a ne Inchina, modelAnd-o intr'o märeat& statu& de bronz sau de piaträ. Autorul e Michaidei * redeveni copil. Trecem cu vederea joviala antare pe care a dedicat-o mai deuntai 25 Mariei Sale Doamna. Trecem cu vederea fabuloasa istorie a tuturor popoarelor orientale, pe care a debitat-o cu seriozitate zilele acestea dup& tribune Corpului Legislativ. Trecem cu vederea cearta-i cu d-1 Cogalniceanu din cauza unei 30 dame anonime, asupra areia actualul ministru de Interne se pare a avea mai mult& influent& deat vechiul Locotenent Princiar din 1848. Dar nu putem trece cu vederea groasa invectivk pe care dumnealui nu s'a temut s'o arunce sacrei timbre a nemuritoruluiincai, acuand cu violent& Societatea Academia de a fi serbat apoteoza celui mai 85 sublim lupt&tor al romAnismului.

ARTICOLE POLITICE 243

*5incai era papista9 8, striga d-1, Heliade Radulescu. Nu oim; poate sa fi fost chiar musulman sau budist ; e destul sa fi simIit romttne0e. Dar ce'er'a oare 5vabu1 Guttenberg, caruia insu0 d-1 Heliade Rh- 5 lescu intreprinse cu atttta nesocotinp a-i ridica un monument in capitala României? Aci este cestiunea. Vai deIaral...

Au aparut de curtind in Paris doua bropuri de cea mai vie impor- 10 tanla pentru cauza frwcilor noori de peste CarpaIi: o traducere franceza a scrierii colegului nostru d-1 V. Maniu despre 43 Misiunea Occi- dintului Latin in Oriintele Europei * 0 un opuscol al eminentului nostru corespondent parisian: *La Transylvanie et son union forcée it la Hongrie, par C. Zamolxe *. 15 Ziarlll 4 Traian * are dreptul de a revendica o particica morala in aceasta calduroasa propaganda na/ionala a amicilor sai. Totodata foaia neapolitana42 II popolo d'Italia* publica urmatorul act, subscris de catre reprezentantul lui 4 Traian s la Congresul Liberilor Cugetatori:.

20 Declaraliune de principie.

Subsemnatii delegaii ai diferitelor popoare ale lumii civilizate, intrunici in Neapole spre a lua parte la Anti-Conciliu, afirma principiele de mai jos: Ei proclami libertatea raliunii in fala autorithlii religioase, inde- 25 pendema omului de'naintea Bisericei, solidaritatea popoarelor contra alianlei principilor 0 a popilor, gcoala libera 0 nu InviilamAnt clerical, dreptul 0 nu privilegiu.

I,Recunosand oiinla ca singura bazii, ei proclama pe om liber 0 suveran inteun Stat liber 0 necesitatea desfiinIfirii caracteruluiofieial

30 al Bisericii. Femeia trebue sa fie emancipata de toate piedecile prin cari Biserica 0 legislaliunea popresc deplina-i desvoltare. Ei afirma trebuinia unei instrucIiuni 0 moralitali, nedependinIi de orice amestec religios.

244 SCRIERI LITERARE, MORALE 13.1 POL1TICE

Neapole, 17 Decembrie 1869. (Subscrisi):I. Mata, L. K. Ziemmermann, G. Nagy, I.Rouge L. Uhlich, L. M. Ceballos, L. Maneyro, F. Krasner, L. Ovary, C. Lude- king, .Ftefan Sildianu, F. Swist, E. Solferino, G. Ricciardi... a. a Acesta este unicul dar de anul nou, pe care ziarul

[INTERESELE ROMANIEI] 1) De o bucatá de timp, arma cea mai favorita a antagoni9tilor politici In Romilnia este de aji arunca cu profuziune unul altuia, pe faIä sau In ascuns, sonorul epitet de s antidinastici s. io Plitin le pas5 de a cerceta mai tntAi dacà omul e nalional sau nenalional, democrat sau autoritar, bun sau eau: toate acestea li se par a fi prea mArunte, prea secundare, prea frivole, In comparatie cu calul kr de b5taie. Dela Wirciorova pan& la Cubei, nimeni nu vfi mai Intreab5 astázi 15 dach lupta-ti cu energie pentru consolidarea, m5rirea i.libertatea nationalitätii române, ci numai dac5 sunteti sau nu, In numele vostru qi al posteritatii intregi, pang( la Ultima Judecatrt, pentru sempiterna durata a principiului dinastic. Cel mai mare eau, pe care o searra de gladiatori ai zilei I§i 1ncbi- 20 puesc a-I face adversarilor, este de a surprinde cu dibacie macar o umbruli0 contrarie sperând astfel a-i disgraliai a-i ucide In perpetuitate. Ziarul 6 Traian s, mai mult ca oricare altul, a fost din capul locului o %int& de predileclie pentru tot felul de 9oapte de aceast5 natur5. 25 Incepfind al doilea an al existenlii sale, el este dator a afirma din nou, contra maliOei §i contra calomniei, unul din principalele puncte 14iscrise In Statutele acestui organi dela care fundatorii si, o colectivitate compact-ài cu totul nedependinte, nu s'au ab5tut un singur moment. 9 Traian, an. II, Nr. 1, p. 1, 3 Ianuarie 1870; revista politica.

ARTICOLE POLITICE 245

Am sustinut 0 vom sustine cu t5.rie dinastia actualk simtlimantul national fiind singura noastra busolii, iar natiunea roman& nu poate a nu fi dinastic5, de vreme ce dinastia exista. Pe cat timp familia princiara nu va renega cele doua dogme ale 5 crezului nostru national: Roma nis m 0 D emocr a ti e, thcor- porateambelein Constitutiunea din 1866,Tronulemai durabil deck o stanca de granit, crick de furioase ar fi valurile ocea- nului ce o tnconjoara 0 o izbese din toate partile. Intreba m acum, daca amicii cei mai sinceri ai dinastiei nu Bunt ni la noi anume acei putini, cari neavand niciun zor de a veni la putere, li arata cu vigoare la tot pasul, fara teama de inalta urgie, drumul cel adevarat românesc, cenzurand cu franchet5 0 cu asprime orice apn- ea-tura nenationala? Intrebam pe de all& parte, dac5 cea mai Inverqunata vrajmga (5 a stabilitatii dinastice nu este, din contra, acea mizerabila turm& de lingu0tori, cari numai ei sapa 0 slabese Tronul, punandu-1 din neso- cotintä sau din perfidie, mai pre sus de Natiune? IatA de ce Traiani§tii cred cu persistent& a lucra in interesul cel bineinteles al dinastiei, de0 niciodat& nuli vor pleca fruntile cu umi- 20 lint-à, niciodata nu vor face o singura concesiune In dauna Romanis- mului sau a Democratiei, niciodata nu vor uita vechea deviz5 a popo- ralui aragones, care jura cu mandrie principelui salt: ( si no, no»! Strige dar oricine a suntem antidinastici, de eke ori datoria de Romani ne va sili a ne ridica voacea, precum stam gata a urni chiar 25 bratul, contra oricarei manifestki, mari 0 mici, direete 0 indirecte, fat4e 0 ascunse, a ingerintei straine! In 1729, sub voda Gregoriu Ghica, Nicolae Costin, atunci unul din miniqtri, scrise cronica Moldovei, pe care principele a insarcinat apoi pe ciracul sail Amiras ea sfi i-o traduc5 In grecepte: citi opera, -20 gasi fn ea o multime de pasage foarte violenti asupra fanariotilor 0 totu0 nu s'a sup&rat 11). Era oprob.&stralueità a Domnul 1ncepea deja asimti ro- manqte.

1) Notices des manuscrits de la Bibliotheque du Roi, t. 11, p. 282.

246 SCRIM LITERARE, MORALE SI POLITICE

Ei bine, sä fie oare antidinastic la noi a vorbi contra strriinilor tocmai astazi, dui:4 ce Constitutiunea puse pe tronnl lui Mircea 0 al luitefan pe un principe, nu efemer 0 farri nicio legatura, ci ereditar, nascut din parinti Romani 0 ai caruia copii nu pot a nu fi Romani $ Si numai Romani? Ciudat ! A§a dar, 4 Traian* nu va inceta nici in anul al doilea al vielii sale a repeti mereu cu barbatie: SA traiasca Carol I! 10 Jos influenta strainal.. Unul din simptomele cele mai proaspete 0 cele mai periculoase ale actiunii puterilor din afara asupra ;aril, este modul neromfinesc cu care guvernul actual se pregateqte a uni reteaua noastra ferata cu Rusia prin Sculeni 0 cu Austro-Ungaria prin Brapv. 15 In Economia Politick este recunoscut ca o axioma, ca drumul de fier e cu atat mai productiv, cu cat liniile sunt mai lungi. Aruncati acum o repede cautatura asupra mapei României 0 lesne va yeti incredinta a distantele cele mai scurte pentru noi, adica cele mai neproductive, se formeaza prin legarea retelei noastre cu 20 Sculenii 0 cu Braqovul. Prin linia Sculeni Romania de peste Milcov este d'abia atinsa, toata partea-i centrala 0 de jos, cu portul Galati in frunte, ramanand. condamnate in favoarea Odesei 1). Un asemenea sacrificiu e cu atat mai absurd, cu cat comertul 25 nostru cu Rusia este aproape nul. Iata, bunaoara, ultimele cifre, pe care ni le procura in asta materia bail statistica guvernamentala,

I. Export. In Austria In Turcia In Rusia 55.479.730 237.319.472 4.588.466

1) Cf. revista politica a lui Hasdeu din Traian, an. I, Nr. 87, pe care o repro- ducena in Addenda.

ARTICOLE P OLITICE 247

II. Import. Din Austria Din Turcia Din Rusia 78.070.908 18.682.073 17.842.574 1) Deci, in vederea exportului, cea mai gray& din toate, Rusia este

5 pentru Romania de vr'o 50 de ori mai pe jos de Turcia 0 de veo 13 ori mai pe jos de Austria ; iar cat prive§te importul, de 4 ori inferioara Austriei, ba p&ni Turciei, cu atat mai mult, ca mai totalitatea importa/iunii moscovite consista in ni0e obiecte care se produci In lark tot ap de bine 0 tot ap de ieften! 10 Pentru atare comerI sà se distruga oare primul port al Romaniei, fara a mai vorbi despre restul Moldovei? !.. Prin hula Brapvului, pe de aka parte, ramble osandita la stag- naliune Muntenia intreaga, In dreaptai 'n stanga, strecurandu-se calea ferata numai prin xnijloc, anume pe spaiul cel mai ingust dintre 15 CarpaTii punare. Dupa ce ambele concesiuni Strussbergi Offenheim ne impun deja sarcina unor sume fabuloase pentru o durata de un secol, apoi

atata ne-ar mai trebui, ca pân 1i rodurile cele probabile ale sacrificiului sa nu fie pentru noi, ci pentru vecini! 20 De ce oare Austro-Ungaria nu voqte a lega linia sa cu a noastra prin Sibiu, precum propunea ea insa0 dela inceput? Un Englez din ambasada dela Viena i-a demonstrat la timp ca o asemenea linie ar fi pentru dansa prea scurta, fiind totodata destul de lunga pentru Romania a). 25 Nici noi Ina nu voim a ne omori pe placul Habsburgului, cu atilt mai mult ca-1 avem de astadata in palma, drumul sau ferat fiind deja isprfivit in Transilvania pana la Alba-Iulia, incat este for%at cu orice preI, vrand-nevrand, sa-0 cate o intrare in Romania. Prin urmare, cu 0iinla in lama, iar nu cu sentimentalism 0 cu so fraze, noi respingem en desavar0re linia ruseasca a Sculenilor 0 nu primim o data cu capul dela Austro-Ungaria o alta linie, cleat numai acea a Sibiului. 1) Analele skitistice, Bueuresti, 1869. 2) Charles Boner, Transylvania, London, 1865, p. 602.

16*

248 SCRIERI LITERARE, MORALE $I POLITICE

A face altfel, ar fi a vinde Tara! !.. Aviz mandatarilor naliunii, in desbaterea cArora va intra peste cAteva zile aceastA nouA trädare nalionalà pe calea economicA. Sunt acum treizeci de ani, de and Michel Chevalier a spus: s t Cestiunea Oriintelui se rezunart Intreagii In cele trei cai comerciale intre Apus 0 Mistirit, calea prin Constantinopole, calea prin Suez 0 calea prin Syria *1). Ca lea prin Constantinopole este deocamdatá in maim Romanilor. Voivi oare a o darui Cazacului 9i Catanei? 10 Grandi-ci-VA!..

[RETRAGEREA D-LUI COGAINICEANU] 2) CAnd cade un minister, tori 4i bat capul a descoperi s ecretul feno- Inenului. Orice s'ar zice despre meritele genealogice sau talentele dinamice ale d-lui Demetriu Ghica, rAmAnerea d-sale- la prepdinIa cea fizia 15 a consiliului nu ne poate impiedeca de a considera lipsa d-lor CogAl- niceanu 9i Boerescu ca o adevArata schimbare de Cabinet. Dumnealor singuri erau pana la un grad oarecare ceva, de0 nu aveau titluri 9i chiar Fara sa fi avut decoraIiuni. 0 realitate uricioask vAtAmAtoare, rea, perfidk oricum veTi voi 20 sA4 botezaIi; dar nu mai puTin o realitate, iar nu o simplA ficciune, pe care poate cineva sa 9i-o inchipuiasck pe rand sau cu toptanul, la agricultura, la comem la externe, la interne, la justicie, in dreapta i 'n stanga, vtiind foarte bine, cA nicderi 0 niciodatá nu adauga 0 nu vede nimic. 25 Flea sA fi trecut printr'o clasa primark Beizadeaua e ministru la LucrArile Publice! Fara sä fi ascultat o singurA lecIiune de Drept, Beiz adeaua e mare- logolat ! 1) Discours d'ouverture de 180. 9 Traian, an. II, Nr. 10, p. 37, 27 Ianuarie 1870; revista politia.

ARTICOLE POLITICE 249.

Fara sa fi auzit macar d'a-surda despre Laurent sau Martens, Beizadeaua e capul la Afacerile Straine! La cele din Interne, la cele de Resbel, la Scoli, la FinanIe, la Cu lte, pune0-1 unde vreIi, tot una!

5 Tocmai de aceea insa dumnealui poate fi privit in fapta ca 0 cand n'ar fi, incat retragerea d-lor Boerescu 0 Cogalniceanu, mai repelim Inca odata, constitue pentru noi o cadere ministerial& in deplina putere a cuvantului! Ne intrebam dar, de 'mpreuna cu toata lumea: de ce a cazut?

10 Toate cestiunile politice pot fi resolvite in doua moduri. Este o cale filosofica 0 cate o cale vulgara de a cerceta natura lucrurilor. Dintr'un punct de vedere mai inalt, cei doi ex-viziri ai Romaniei nu puteau sa mai stea la divan, fiindca devenisera amandoi prea tari. 25 Arcul intins peste masura, trebuia sa se rupa. De cand exista regimul reprezentativ pe isarmii Dunarii, aproape toIi min4trii ba pang 0 Domnitorii no§tri, s'au rasturnat anume atunci and se pareau a fi mai siguri de durata. In Anglia stabilitatea guvernamentala line cateodata peste un 20 patrar de secol, numai 0 numai pentru ca min4trii 0 clliar principii de acolo, tot mat de inIelepIi pre cat este de energica insa0 naliunea kr, nu voesc 0 nu pot a deveni prea tari. In Francia toli sunt despo/i din cea dintili. dimineaca 0 toli se clatina din cea dintfii seal&

25 La noi cam tot aqa. D-1 Cogalniceanu prin Camera, d-1 Boerescu prin Camarila, fiecare ajunsese prea departe. Cand frunlile dumnealor se pareau pierdute d'asupra noriIor, picioarele s'au alunecat. 30 Noi unii prevestiram din capul locului acest rezultat al situaliunii. Nu ap insa 0-1 explica opiniunea publica cea mare, sau mai bine zicand, cea voluminoasa, nedeprinsa a reduce amanunlimile la o expresiune generala. Se zice ca d-1 Boerescu ar fi fost indemnat a croi 0 a pune in mir 33 ca re faimosul proiect de donatiune.

250 SCRIERI LITERARE, MORALE tu POLITICE

Se zice, ca d-1 Cogalniceanu s'ar fi suparat, nu de monstruosul caracter al concemiunii, ci de disgraTia de a nu fi fost preferit. Se zice, ca d-1 Gregoriu Bal§, disciplinat de catre d-1 Cogalniceanu, s'ar fi apropiat de vr'o dot& saptamani de d-1 Boerescu, asemenea 5 acelor dezertori de poruncealfi, cari intra in armata du§mana pentru ca s'o poata birui mai cu inlesnire. Se zice, ea d-1 Boerescu, amagit prin aparenca, ar fi incredintat pre-ciosul act in manile sincerului neofit d-1 Gregoriu Bal§. Se zice, ca d. Gregoriu Bal§ ar fi primit atunci o not& instrucOune 10 dela d-1 Cogalniceanu: 0 pierde autograful lui Boerescu *. Se zice, ca darea in publicitate a nemuritorului plan, cazut din buzunarul d-lui Gregoriu Bal§ 0 gasit de &atm un alt amic al d-lui Cogalniceanu, ar fi compromis succesul afacerii. Se zice, ea d-1 Boerescu ar fi calculat oportun a-§i da demisiunea, 15 pe care Maria Sa Voda trebui de astadata s'o primeasca, de§i se lipsea de servul cel mai devotat al dinastiei. Se zice, ca d-1 Cogalniceanu, cu toata invapaiata-i doririca de a sta la minister, ar fi capatat o ordine expresa de a nu mai calca treptele palatului. 20 Se zice, xnai pe scurt, ea d-nii Boerescu 0 Cogalniceanu s'ar fi retras amandoi din cauza cartelurior, cu acea numai deosebire, ea cel dintai ni se prezinta ca o ginga§a victima a unui zel cavaleresc, pe cand celalalt este invidiosul calau al unor generoase aspiraIiuni. Se zice, in fine, ca d-1 Boerescu poate sa mai revina la carma, peste 25 trei zile ; dar d-1 Cogalniceanu in vecii vecior ! Iata ceea ce se zice. Noi unii nu credem. Ne place mai bine explica/iunea cea filosofica. Cu toate astea, ca organ al opiniunii publice, suntem datori a so inregistra ni§te sgomote atat de grave, atat de probabile, atat de sperioase. Oricum A fie, prin ie§irea d-lor Cogalniceanu 0 Boerescu, o mai repeTim pentru a treia ora, ministerul s'a schimbat. Putin ne pasa daca d. Demetriu Ghica a trecut la Interne in locul 35 d-lui Cogalniceanu, conservand totdeodata, in privinla curat materia la,

ARTICOLE POLITICE 251

primul fotoliu in consiliu ; pulin ne pasa, daca d-1 Cantacuzino, omul cel mai popular in capitala Romaniei, ales mai deunki la primarie de 'mpreuha cu d-1 Petre Gradifteanu, a inlocuit la Justilie pe d-1 Boe- rescu ; putin ne pasa, daca d-nii Marzescu 0 Calimachi-Catargiu se vor 5 retrage sau nu in viea-ca privata, dupa o cariera politica atat de indelungata ... Toate acestea sunt ni§te preocupaliuni secundare. Cestiunea ceacapitala esteatitudinea Parlamentului, nascut a din bâta fostului cabinet Cogalniceanu-Boerescu 1 10 Cei inväIali a vota sub biciu nu cumva vor observa ca instrumen- tul de disciplina se aflii am:a intr'o alta /nada ? In 9edin-ca de ieria Adunarii Deputalilor, d. Iorgu Bratianu ainterpelatguvernulasupraretrageriid-lorCogalniceanu 0 Boerescu. ls Disculiuneainfierbant'andu-se,s'aupropus douamoliuni de blam. D. DemetriuGhicase arunca asuprabiuroului, smulge do- polelul din mânile pmedintelui tii chiemil representaliunea nationalä la ordine. 20 Era sublim! Nici chiar in Parlamentul lui Suluc un consiIier al Tronului n'a mers 'Ana acolo ! Sedinia s'a ridicat in mijlocul milli sabat de strigate 0 gesturi. Sclavii nu primesc schimbarea stapanului. 25 Ii vom vedea mane...

* 4 4 In momentul de a pune ziarul sub presa, aflam doua noutfili deopotriva semnificative. D. Demetriu Ghica, de 'mpreuna cu celelalte resturi ale ministerului trecut s'a retras. 20 Colegiul Iaranesc dela Severin a ales deputat pe Voda-Cuza.

252 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

[INTRE TRON1 NATIUNE ] 1)

De ce sa nu vorbim despre morti? Vieala ar fi prea comoda, daca pacatosul n'ar qti ca-1 afteapta o aspr& judecat& chiar dupa u§a mornsilntului. Ministerul din 16 Noemvrie 1868 a murit prin retragerea d-lor 5 Cogalniceanu §i. Boerescu. RamAnand vreo cAteva zile mai mult, d-1 Demetriu Ghica s'a Incercat sA probeze ca §i d-lui este oarecum o individualitate, Oa- lindu-se totu0 foarte rau prin imposibilitatea de a merge macar o saptamana ! so Inteligema d-sale, oricare ar fi ea, credem ca-1 va impiedeca de acum inainte de a se mai aghla de lunecoasa scar& a puterii, fara sa fi fost ursit pentru aceasta prin fire gi prin studiu. Singurul personagiu ce ne poate insufla o sismire de milA este nenorocitul d. Cantacuzino, care, asemenea unui faimos consul din so Roma antica, n'a avut timp sa se culce in tot intervalul ministerului sacs. 0 mai palise altadata tot ap d-1 Bengescu sub Voda-Cuza. 5 Les beaux esprits se rencontrent. o In fala schimbarii ministeriale, rasuflAnd un moment dupa o mune& de patrusprezece luni, A ne mai dam ultima osteneala de a face ne- 20 crologul trecutului. Nu vom vorbi despre tortura naliunii InAuntru §i umilirea-i In afara. Mai mult sau mai pmin, dela 1859 §i Oa astazi, In curs de o de- cada intreaga, mai niciunul din cei dou& sute de mini§tri nu s'a gAndit 25 cu destula seriozitate la consolidarea libertalii poporului prin inva- lamAnt 0 la meminerea dernnitalii internalionale printr'o atitudine autonoma. In administraliune §i In diplommie, ministerul Cogalniceanu-Boe- rescu a intrecut pe toate celelalte prin einism: o diferenla de grad. so Aqa dar, punAnd deocamdata la o parte o materie atilt de cunoscuta, A ne adresam o alta intrebare.

1) Traian, an. H, Nr. 11, p. 41, 29 Ianuarie 1870; revista politieá.

ARTICOLE POLITICE 25a.

Se zice, cfi Tronul nu eau-a la patriotismul 0 la liberalismul consilierilor sai, ci numaii numai la dinastismul lor. S5vedem dar, cum a gbh 0 cum a lasat guvernul trecut pe aceasta prelioasS dinastie, pe care inamicfi sài voesc cu orice pre% s'o des- partfi de xurciune 0 de democra%ie. Orice s'ar zice de combinatiunea Bratianu-Donici, ea reu0se a face ca Tara siubeascli pe Domnitor. Panai acei ce-1 combatusera din capul locului de frica gerznani- Aril, ajunserä acum a §opti cu nedumerire: se vede a fi o excemiune! 10 In adeviiri regele Leopold al Belgiei era german! Niciodatä Dinastia nu se parea a fi mai solid aezathi Insä0 inima poporului roman, ca In ajunul venirii la putere a cabinetului Cogalniceanu-Boerescu. Noii min4tri au fost atat de me9teri, tuck deabia dui:4 un an 15 de zile un colegiu Ifiranesc alege astazi In unanimitate pe fostul Domnitor ! Terfelind stindardul national dinaintea unui vapor austriac; in- sultand armata pentru un caprar prusian; suferind tnalcarea teritoriului roman de catre o invaziune maghiara ; cerptorind cu Ingenun- 20 chiare la Stambul drepturile str5bune cele mai necontestabile ale Orii; scaldandu-se Inteo ploaie de decorqiuni pentru vanzäri de tot felul; in fine, caciulindu-se pe rand, cand lui Beust, and lui Andrassy, and lui Bismarck; acest guvern a Invelit cu spuza hi piepturile tuturor cetaTenilor acea scantee de -dragoste pentru Dinastie, care 25 Incepuse deja a se preface hi flacgra. SS luam lucrurile numai dela casStoria Mariei Sale Incoace. Nuntaritul de cei zece napoleoni de comunI proiPrtvi de lege pentru inzestrarea Intregii familTi princiare cu apaudgiurii aceste dourt beilicuri, chiar sfi fi fost ele singure, tot Inca erau deajuns spre 30 a flute/dna Tronului simpatia na%iunii! Panfi 0 In momentul de a renunIa la aria, ministerul Boerescu- Cogalniceanu nu cugeta la altceva deck numai la o noua stratagems de a compromite prestigiul dinastic. Inteo rafinri el Tinea demisiunea pe and cu cealalta trimitea In 85 strainatate urmätoarea telegramä:

254 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

0 Bucure0i, dumineci 30 ianuarie. Colonelul Sturdza a prezentat Camerei o propunere, subscrisre de a 65 deputati tinzAnd a acorda Principelui Romaniei o donatiune anuali de 300.000 franci .....

5 Principelui ? Cum a§a ? Va era ru0ne a mfirturisi In gura mare, a ati cerut-o pentru Doamna, iar nu pentru Capul Statului? Propria voastra intentiune vi se 'Area 6 atfit de monstruoas5, to hicat v'ali sbuciumat a o Imbrobodi dinaintea Europei? Trebuia oare sa -v5 incheiati cariera, precum ati Inceput-o, printr'o minciunä pe socoteala Tronului?... Astázi nu mai sunteti, dar ati fost prea mult timp, 0 Dinastia trebue sa se tandeasca. 15 Ea este sdruncinatfi. 0 intoarcere grabnicfi 0 sincera la litera 0 la spiritul Constitu- tiunii,. la Democratie 0 mai pre sus de toate la Românism, singura o mai poate readuce acolo unde s'a fost ridicat Inainte de nefasta aparitiune a cabinetului Cogalniceanu-Boerescu. 20 Inlaturand far6 crutare pe to-0 acei ce-i ascundeau, printr'un nii- zerabil cor de lingu0ri in proz6 0 in versuri, trista situatiune a Orli Dinastia este datoare a se Inconjura cu o pleiadrt, nu numai nepatata, nu numai franca', mu numai riguroasa prin varstä, prin energie, prin capacitate, prin 0iinta, dar mai intiii de toate, curat romfineasca! 25 Pentru ca Tronul sa se poata intAri, primul pas de %cut este a distruge cu o singura trasura orice banuiala de stra'inism. Al doilea, e libertatea cea mai deplina a exercitiuhii electoral In toate manifestatiunile lui. Din acestea doutt se vor niqte toate!... 30 N'ar fi cu neputin0 a pune chiar de acum prima piaträ la acest maret edificiu. Oricare va fi ministerul menit a Inlocui astfizi sau maine pe cel trecut, el nu va putea a nu dizolva Parlamentul actual, hazardând un nou apel la natiune.

ARTICOLE POLITICE 255

Daca alegerile vor fi catu0 de putin libere, este mai mult cleat sigur ca viitoarele Camere vor da ele 1nse0 din sanul lor un alt cabinet. Prin urmare, ministerul cel pendinte, fie el de orice natura, este eminamente transitoriu. 5 Bazandu-se pe acest criteriu, Tronul ar putea chemci la putere nioe oameni cu totul noi, cunoscuti numai prin romanismul 0 liberalismul principiilor. Ar fi o 1ncercare de doua sau de trei luni, fericita pentru tar& in cazul cel mai bun 0 nepericuloasa in cazul cel mai rau.

10 Aflam in acest moment ca d-1 A G. Golescu, pe care ziarul 6 Ro- manul # 11 distinge nu ftiu de ce prin epitetul de s Lambru*, ar fi insarcinat cu formarea ministerului. Misterios in diplomatie, misterios in final*, misterios in toate, numele noului prepdinte al Consiliului nu ne permite a ghici deocam- isdata nici m'acar culoarea acelora cu cari va crede de euviinta a se insoti sombrul cap al Cabinetului. Se vorbegte de d-1 Ion Ghica... Se optwe de d-1 Costaforu... Se murmura de d-1 Mavrogheni... 20 Intuneric!

[DESPOT VODA.. Romania a avut 0 ea un Maximilian. A fost Iacob Basilic Despot, care s'a suit pe tronul Moldovei in deceniul al pselea dintr'un secol oarecare, in urma unui Domn alungat din lath, al carui nume era Alexandru. 25 Originea-i cea adevarata nu se 9tie, dar natiunea romana 11 considera ca pe Neamt, ffind crescut la curtea imparatului german Carol V, in armata caruia ocupase un post de capitan sau de locotenent. Astfel Despot-Voda nu era dupa chipul 0 asemanarea tuturor principilor: inteligent 0 ehiar invatat, el titi-ar fi 1ntarit dinastia pentru 1) Colurnna lui Traian, an. I, Nr. 2 , 4 Martie 1870; revista politica.

256 SCRIERI LITERARE, MORALE v POLITICE

rnulte veacuri pe scaunul mareluitefan, sa fi voit a face un singur lucru: a deveni Roman. Atka i-a lipsit, 0 atata 1-a dus la peire. Chemat la domnia Moldovei, mai reala 0 mai glorioasa deceit sap- s bedele titlupare princiare fara pamant, el prefera totu0 aii da diferite epitete exotice: marchizul Samosului, baronul Parosului 0 aqa mai incolo, primul pas spre ridicol, daca nu spre antipatie, In sanul unei naliuni eminamente democratice. Iubitor de pompa, care i se parea a fi principalul atribut al su- 10 veranitalii, el iqi organizase curtea. dupa norma etichetei germane, cu o mulIime de ober-lachei 0 de unter-lachei, In numarul carora i0 inchipuia in de§ert ca va putea sa bage floarea Romaniei. Voind sa arate Europei ca Moldova era o padure fara dansul, el avea aerul a nu §ti nimic despre numeroasele qcoale, ramase Inca IS din timpul lui Alexandru-Voda, nu al Lapupeanului, ci al celui Bun, laudandu-se cu sgomot in toate panne: eu am infiiacat aci o Uni- versitate ! Strain el insu0, atragea In Tara straini peste straini, dandu-le in prada naliunea romana, 0 pogorindu-se uneori pana a imparli cu 20 dan9ii impurul rezultat al jafului celui misterios. Neavand incredere in o§tirea romana, el se grabi ali improviza sub fel de fel de pretexte o garda de venetici, inmullind-o din ce In ce pe furiq, leganat de neghioaba amagire, ca o potaie de mercenari va fi vreodata in stare a birui o na/iune intreaga. 20 Necunoscand -Ora 0 nqtiind unde sali caute un razim, Ora a reu0 in cladirea superbului edificiu de dictatura, el se aruncase de'ntai in bra-01e unei popularitaIi democratice, apoi in splendida tabárá a boerimii, in fine inteo amalgama de oameni murdari de toate culorile, cu singura condiliune de a fivaleli, 0 n'a mai mers mai de- 30 parte. Credincioqii lui 1-au vandut cei dintai, crezand sa culeaga ei rodurile tradarii: poporul insa a fost mai bucuros a primi din nou.pe Alexandru-Voda, carele in prima-i domnie fusese rau numai pentru boieri, dar In cea de a doua s'a aratat calau pentru toli deopotriva. 35 Moartea lui Despot fu oribila!

ARTICOLE POLITICE 257

Doi contimporani au descris vieala acestui nenorocit principe,care nu putea sa inIeleag5. a Ronfânii nu sunt Neirrci: Johann Sommer 0 Antoniu-Maria Graziani. Ambii 1-au cunoscut personalmente. 5 Noi n'am Mout alta, cleat numai 0 numai a reduce propriile kr cuvinte la cea mai simplii expresiune. Dar cum se leaga toate acestea cu caracterul mornjntan al unei reviste politice, menite a se nfargini in sfera marunIiprilor la ordinea zilei? Nu era oare mai instructiv a vorbi despre cuviosul Popa-Tache, is deampreunfi cu ceilalli respectabili colegi ai sfinliei sale? Cerfind iertare pentru aceasta temeritate din parte-ne de a lua istoria drept baza a politicii, far5 s'a linem seam'a mai intiliu de toate de obiceiul vulgar de a pune la cale viitorul Iarii prin ne§tiin-ca de carte, suntem datori cel pulin a explica motivul lungei digresiuni despre 15 Despot-Voda. Confratele nostru dela o Romfinul o a descoperit 0 a scos la lumina, In nunfarul sau de ieri, pre%ioasa corespondenrd a Mariei-Sale Domnitorului cu eminentisimul Kyr-Gregoriu, ecumenical patriarh al Constantinopolei. 20 Consilierii Tronului, sub numele Capului Statului, au avut impu- dice IndrAzneala a supune controlului ecclesiei bizantine legea organica a bisericii noastre, votata de catre Parlamentul României. Guvernul din Bucure0i ne subordoneaza marelui pontifice din Stambul. 25 Vaeand aceasta groz'avie, puteam oare noi a nu ne aduce aminte cii tot ap facea Despot-Vodk de0 nu era el insu0 ortodox, inat cronicarul Moldovei ii da mg gulitorul nume de o eretic tr. Dintre to-0 Domnii Romilni, pana la fatale epoca a fanariotismului, numai dânsul 1 se consulta pururea cu prirnatul constantinopo- so litan #, dupa cum o declarâ cu umilinca Intr'o epistola dare un ca- lugar din patriarhat : Kal up navayiandup tleandrp, lv ntiatv lyi 1.57e1pcoov avvia-cm4, (AU u dm ziyg aim(' yvthiung nceava).1)

1) Crusius, T urco-Graecia, Basileae, 1584, p. 245-252.

258 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Aducem acest pasagiu, pentru ca ilustrul prelat din Roma cea Noun de acum Inainte cu tot dreptul sä poata zice inteo a doua epistola catre Capul Statului Roman: 0 Fa, Maria-Ta, ceea ce a mai facut Despot-Voda!! * s Cat priveste desnodamântul unei asemeni imitatiuni, aceasta nu e treaba ilustrului Kyr-Gregoriu! Unde ne duce-ti, domnilor minktri?... S'apoi daca ar fi numai atata! Un alt Cabinet, mai romanesc 0 mai democratic, ar putea sa dreaga to toate consecintele nefastei intimitaIi epistolare Intre Puterea Execu- tiva a Romaniei 0 Autoritatea spirituala a Bizanlului, afara numai de n'ar aduce pana atunci sgandarirea faimoasei chestiuni a Monasti- rilor zise inchinate. E insa un alt caz cu mult mai gray. 15 Instrainandu-se odatateritoriulRomâniei,niciunminister nuva. mai vindeca raul,remediile fiindposibilecontra mor- burilor,fieelecat de periculoase, dar nu 0 contra faptului implinit al morlii. Ei bine, guvernul nostru actual a depus pe biuroul Adunarii De- 20 .putalilor un voluminos proiect de lege, intitulat 4 Creditul Fonciar al României*, care nu e In realitate cleat cea mai dibace conspi- rgiune spre a face sa treaca pe nesim/ite In palma streinului toata proprietatea teritoriala a Iarii, adica lundamentul existenlei noastre individuale, ca Naliune 0 ca Stat. 25 In numarul viitor vOm analiza pe larg aceasta noua 0 nu cea din urma monstruozitate a unor carmaci, al carora pogorI§ mai are Inca de furca Oa 'n vale. Deocamdata ne mulIumim a preveni cu tot dinadinsul opiniunea publica, 0 mai ales atentiunea Corpurilor Legislative, pentru ca man- ndatarii sa nu poata fi surprimi, precum s'a intamplat de atatea ori cu atiitea alte Camere in lume... Vorba despre un banchet pentru beizadea Mitica Ghica a inceput din nou a circula prin Capitalii. Iata cel putin o petrecere inocentS, pe care naliunea romfing 11'- 35 treaga ar trebui s'o procure ambiliosului cavaler dela Livadia, numai

ARTICOLE POLITICE 259

§i numai pentru ca sa nu se mai gandeasca a reveni la putere, man- gaiat in glorioasa-i retragere prin tot felul de mezelicuri. Nu Intelegem ins& pentru ce sa nu se dea un banchet 0 d-lui Co- galniceanu?

5 De ce sa fie uitat pana 0 d-1 Manolache Costaehe Iepireanu, In sanatatea caruia räsuna altadata sala Slatineanu In urma lui 1I. Fe- bruarie?... Sa traiasca Baltazar! strigau bacantii 0 bacantele, pe cand o tai- nick man& seria pe perete osanda cu litere de foc 0 de sange!!...

[FRANZ JOSEPH1 NAPOLEON III] 1) io Un om de geniu nu poate fi despot. Daca Romania a avut, are sau va mai avea vreodata tirani, intr'o. sfera mai mare sau mai mica, ei au fost, sunt §i vor fi orilicand n4te inteligente foarte marginite, urcate sus printeun fel de vant politic, care ridica §i umfla cu mult mai lesne o pal* un paiu, o secatura, 15 cleat un corp ceva mai solid. 0 adevarata capacitate nu poate fi personala, ci este eminamente colectiva; ea cat& s'a fie o putere reprezentativii in toata vigoarea cuvantului, dupa cum o numea americanul Emerson; ea se pune totdeauna in cea mai strâns'a" armonie cu necesitatea secolului sau pi a natiunii 20 sale ; mai pe scurt, ea este serva, In loc de a fi doamna. Dictatorii cei marunti de pe malul Dambovitei ar trebui sa se patrunda bine de aceasta suprem& lege, inregistrata la tot pasul in filosofia istoriei. Un individ poate sa porunceasca societatii, numai intru cat socie- 25 tatea poruncqte individului ca el sa-i porunceasca. Ultimul act al Imparatului Francezilor e proba cea mai evident& despre superioritatea lui Napoleon III. Este urmatoarea epistola, adresata din parte-i catre d. Emile 011ivier Ti care arata, inteun mod palpabil, cat de putin se aseamana 90 creierii din Tuillerii cu maduva din Re9edinta Princiara a Romaniei: 1) Coiuma lui Traian, an I, Nr. 7, 22 Martie 4870; revista potitiel.

260 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

a 21 Martie 1870 * a Domnule Ministru,

In Imprejurarile actuale, cred oportun a adopta toate ieformere pe cari le cere regimul constitulional al Imperiului, spre a pune astfel capit 5 neastAmpAratei dorinO de sehimbare ce cuprinde unele spirite, neli- nistind opinia publia prin teama de nestabilitate. II Printre cari reforme, eu pun In prima linie acele relative la Consti- tuOune si la prerogativele Senatului. a Constitutiunea din 1852 tindea mai ales a da guvernului for%a de 10 a restabili auoritatea si ordinea ; dar ea trebuia si riimAnfi perfectibili, In asteptare ca starea Ord sä permitti asezarea liberttucilor publice pe nioe fundamente taH. II Astazi, dupfi ce transformwciuni succesive au adus un regim constitu/ional, conform cu bazele plebiseitului, tot ce face o parte mai 15 intimA din cereul legislativ eatfi sti reintre In domeniul legii, cele din urmii reforme sa capete un earacter definitiv, Constitufiunea sii se puns mai presus de orice controversii, 0 Senatul, acest mare corp, in care se aft& atAtea lumini, a villa' mai eficace In ajutorul noului regim. a Prin urmare, te rog a te inlelege cu colegii d-tale spre a-mi prezenta 20 un proect de senat-consult, care a formuleze odatti pentru totdeauna dispoziIiunile fundamentale ce decurg din plebiseitul dela 1852, impAr- rind puterea legislativä intre douä Camere si restituind naçiunii acea parte de autoritate constituantd, care mi-a fost delegaa a Credeti, domnule ministru, In simIimintele mele de trial-CS stimi I.

25 1Napoleon *

Cu ateva luni, ba chiar cu ateva aptamfini inainte, dinastia bonapartista se pärea horcaind in agonie. Indignaliunea poporului, decis a nu mai indura durerea 0 ru0nea jugului, era pe de o parte a-VA/at-a prin macelul unui cetalean de cdtre 30 un membru al familiei imperiale, iar pe de alta, Incurajata prin sgomotul, din ce in ce mai acreditat, despre morbul cel incurabil al Cezarului. Trebuia d'abia o scAnteie deasupra si numai o suflare dedesupt, pentru ca Francia intreagti sA devinA, inteo singurA secundA, teatrul 35 unui teribil incendiu, ai cArui tAciuni sA sboare inflActirati la Ural si la Bosfor.

ARTICOLE POLITICE 261

Napoleon III a inteles la timp ca nu mai este nicio clipa de pierdut 0 iat5-1 democrat. Revolutiunea a fost inlaturata. Tronul s'a Infipt. 6 Lesne se starama eoroanele, dar nu mai putin lesne se Inta- resc,fiind razemate pe un. cap, In simiul moral, iar nu brut al cuvantului. Ma distanta dela Bonapart 0 pan& la Habsburg! Pe and Latinul paralizeaza furtuna, osandindu-se cel dintai pe so sine insu0, pentru ea sa nu-1 mai osandeasca de o mie de ori mai cran- cen tribunalul eel suveran al poporului; Neanrcul 10 inchipue§te, cu o tampa natangie, c5 o seaca frunza va putea sa reziste in fata furiosu- lui ocean! 0 telegram 5. ne anunta ea deputatii din Galicia, din Slavonia 0 Is din Stiria, dimpreuna cu mandatarul roman din Bucovina, ceea ce ne atinge 0 mai de aproape, au par5sit cu unanimitate Parlamentul Vienez, declarand pe fata ea nu vor mai intra acolo, pe cat timp nu va fi recunoscutfi o data pentru totdeauna deplina autonomie a diver- selor provincii din imperiul austro-maghiar. 20 Pozipunea lui Frant-Ioseph este cu malt mai critica de cum era mai daunazi a lui Napoleon III. Neamtul insa nu vrea s'o inteleaga! Pe malurile Senei era o lupta pentru libertate, dar nu 0 pentru vieaca, nu pentru inimA, nu pentru existenca nationala. 25 Nearntul Insä nu vrea s'o triteleaga! Dincolo se certa sclavul az stapanul, dar amfindoi de acela0 sange, iertanduli multe unul altuia in favoarea fratiei mutuale; pe cand de dincoace se iau piept la piept, fara mila 0 fara crutare, un popor pamantean 0 un domn venetic! 90 Neamtul insa nu vrea s'o tnteleaga! El uita pana qi aceea a fratele sat se numea Maximilian... Si totu0, In ajunul cumplitei catastrofe, acel Neamt dicteaza deocamdata In Romania. Inedirrta-i de ieri, Adunarea Deputatilor a votat, dupti cum i-a ss pla cut lui, modificarea stemei nationale.

362 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Ministerul a cerut cu sthruinth, ca soareleii tuna srt nu mai figureze de asthzi Inainte alaturi cu zimbrull cu vulturul. Majoritatea a primit. In numArul viitor noi vom reveni mai pe larg asupra acestui gro- s solan sacrilegiu pe altarul acelui Neam.t. Un singur cuvânt pang atunci. Soarelei luna, pe care le glisim nestriimutate pe toate sigilurile lui Mircea §i Stefan, sunt antica emblem& a Transilvaniei, demonstrând cu mandrie, In vazul tuturor, aspiraciunea noastra traditional-a la 10 unitatea neamului romdnesc. Neamtul nu putea suferi o asemenea perpetua protesta-tiune. Ea nu mai este...

[0 DEMISIE CU TALC] 1)

Cabinetul Intreg 9i-a depus demisia In milinile Domnitorului. A cerceta cauzele cäderii, ar fi o munch tot atilt de banal5, ca §i 15 pretenVunea de a descoperi intima origine a succesorului. Inteo alt5 Iafa +Entre cele constitu-tionale, ministerele se schimbil dup6 voin-ta naçiunii, haat nu este greu oriqicui a explica vine fi se duce prin virimentul opiniei publice, din care fac parte tori ceth-tenii, Iiftelegandu-se unul cu altul, ca membrii unei singure familii. 20 La noi, din contra, nu Poporul Suveran prime§te sau respinge pe Consilierii Tronului, ci ti bagd in slujbd sau le dd drumul un element, pe care-1 cunosc ai s5i, dar cu care Românii nu se va Inle lege In vecii vecilor: STRAINUL. Dela IA Februarie 1866i pin& asazi, numai Cabinetul cel dintfii, 25 Inainte de venirea M5riei Sale, a fost un product curat interior, de0 chiar acela Fara qtirea lui Dumnezeu, brodit intr'un mod artificial din ni§te colegii nominale, ciocniti printr'o specie de vagabondajpoli- tie,§i caH n'au a§teptat nici macar a doua zi pentrua-siIntoarce spatele unul altuia.

1) Columna lui Trojan, an. I, Nr. 10, 1 Aprilie 1870 ; revistaDolisiei.

ARTICOLE POLITICE 263

Toate celelalte ministerii, succese cu repeziciune in curs de patru ani, marturiau ele Insa.0 cu o cinica franchefa ca na§tereai moartea lor depindeau deopotriva dela porunca consulilor, botezata cu un termen mai elegant de : exigenple din afard. s Astfel, un Neam, un Turc, un Muscal, lesne ar putea sspunk de ce cutare a fost, nu mai este sau va mai fi la carma Statului Roman ; dar cum oare voiçi, ca s'o ghiceasca vreunul din legionarii lui Traian, pentru natura carora sunt atat de anormale cugetarile lui Bismark, Gotcécoff sau Ali-pa§a, ca sa nu mai adaugam pe un Crew 10 mieux sau Montefiori ! ! Deca d-1 A. G. Golescu s'a retras dela putere, sorgintele nu este Cuca-Macai, nici Cheia, nici steiner dela Giurgiu, nici stindardul dela Galati,nici Ambron, nici razboiul civil dela Ploqti, nici Zizin, nici chiar patriarhul dela Constantinopol ! 13 Dumnealui ar fi putut a mai comita o mitai o mie de alteleei mai boacâne, Para totu0 sa i se clateasca un singur fir de par, asemenea apostolilor lui Christ. Dad( insa II vedem rostogolindu-se, este ca a§a a voit STREINUL, nu ca nu-I servea destul de bine, dupa toata pofta inimii, ci pentr ca, multegi 20 felurite sunt combinqiunile cand un instrumen e prea to- ce§te, me§terul cel de§tept cauta sa-1 inlocuiesca prin ceva nou, sau cel pu-cin prin vreo unealtfi mai "odihnita, lasata pânA atunci la o parte. Unele ziare din Capitala, anuntând criza ministeriala, 10 bat capul a prevesti cu orice preI numele fericitului urma§. 22 Noi din parte-ne credem deajuns a constata numai atata, ca oricum s'ar numi, va fi dintre cei la ordinea STREINULUI,i ne indatorim de pe acum, In modul cel mai solemn, a o demonstra prin fapte, din data ceaMonitorul Oficial))va fi publicat decretul. N'a sosit Inca timpul unui Cabinet curat romanesc, singur capabil 30 a consolida la noi Dinastia, impingand-o mereu pe o cale na/ionala eidemocratica, bleat Hohenzollernii sa devina, peste Weptare, Ber- nadoIi dela Dunare. N'a sosit Inca timpul unui Cabinet, curat romanesc, care sa cuteze a zice Capului Statului suntem Romani, iar nu Prusieni,i min4trii ss responsabili ai -Orli noastre, iar nu valgi galonaIi ai unui senior feodal.

17e

264 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

N'a sosit inert timpul unui Cabinet curat românesc, inaintea caruia sa inteleaga insu0 STREINUL: eine suntem §i cine este. Deocamdata, Cabinetul cel permanent al Romaniei e trupa nemleasca Strussberg-Ambron et Campania, jucand pe scena noastril poll- s tica sub fel de fel de nume imprumutate, cand drama, cand tragedie, &and farsa, de§i varietatea costumelor, nu ne impiedica a recunoaqte, dupa accent §i dupa maniera, perfecta identitate a actorului. A zice: d-1 A. G. Golescu a cazut,este puri simplu a inregistra finea unei piese, in care ilustrul comedian dela Berlin paruse in rolul 10 lui Arapilkramanand insa ca maine sii-1 mai admiram tot pe clansul ii 'n acelaqi teatru, in caracterul coco§atului Ricard III sau al pante- cosului Falstaff din Shakespeare! Se vorbwe despre dizolvarea Parlamentului. Nimic mai natural: un alt decor. 15 Oricum sa fie, o reprezentaIie ffind ispravita, spectatorii incepand a se impr4tia, figurancii alergand la garderoba, spre a depune acolo stralucitele vestminte ale unei mariri momentane,i lampile ffind a se stinge, sa ne aducem aminte, daca nu totalitatea seratei, incai efectul desnodamantului. 20 Finalul a fost foarte consecinte cu intreaga conducere a intrigei. ZiarulsFederaliunea * din Pesta, in numarul sau din 25 Martie, ne comunica urmatoarea §tire despre unul din ultimele acte ale d-lui A. G. Golescu:

OFoile austro-maghiare spunca guvernul din Romania Ebert,. a 25 trimis o nota la ministerul unguresc, in care declara ca este gata a lega calls romdnefti eu cele ungurefti, nu numai la Bram i Turnu-Severin, ciqi la gesul diului*. Prin urmare, d. Andrassy n'are cleat sa aleaga, oriunde i se va nemeri mai bine pentru interesele comerciale gi strategice ale Ungariei! SO In aceeaqi zi cuiFederatiunea noi primiram o corespondenIa din Pitqti, in care ni se spune: Ceateanul N. Constandinescu zace in temnica, fiinda sparsese, din intamplare, o statueta de gips, reprezentand figura Mariei-Sale Dom- nitorului, ceea ce judele de instruc/ie numWe: crimet de les-majestate!!!

ARTICOLE POLITICE 265-

ConstituTiunea romana admite neviolabiitatea Capului Statului, Intru cat 11 apfirti responsabilitatea ministeriala ; dar nu popre§te pe nimenea de a uza 0 abuza de chipurile cele cioplite, a carora adore- liune ar fi o idolatrie in toata puterea cuvantului. s Oricine cumpara un portret sau un bust, fie chiar al impftatuIui dela Peking, dobandeste prin aceasta deplinul drept de a-1 rupe sau de a-1 sfarama, afara numai cand o definde cumva vr'o lege speciala. D-I A. G. Golescu pe de o parte pune Romania la deplina dispozi- liune a Ungariei, iar pe de alta, tot dumnealui refuza Romanilor facul- 10 tatea de a avea la deplina lor dispozitiune o bucatica de var, impusa adesea cu force de dire insa0 administratia printr'o napaste de dare indirectä ; cad sunt prea puTini cari sa caute de bun& voie icoanele Mariei-Sale: gustul pentru frumoasele arte nu e destul de desvoltat. In fine, cea mai din urma manifestare ministerialk In ajunul retra- Is gerii, este faimosul capeldrit, despre care noi vorbiriim deja In revista trecuta, de0 nu credeam Inch atunci posibilitatea unui asemenea beilic. Departe de a desminli scabrosul sgomot, *Monitorul Oficial* a Inceput a publica rezultatul nenumaratelor liste de subscripliune, 20 raspandite cu gramada in toata Iara, precum se arunca altadata cisla in epoca Mavrocordalilor ! Mii si zecimi de mii de galbeni curg din toate parcile, sub inocentul pretext al unui fantastic paraclis inteo Casa' de orfane, ale cdreia eleve ar trebui mai bine sa se deprinda de timpuriu cu o extrema modestie, npentru ca sa nu fie silite mai tarziu a suferi proverbialele consecince ale mai multor Parisiane dela Saint-Denis! Din norocire pentru dansele, mice s'ar zice 0 orices'arface, de abia vr'o cateva oboluri din mai multe milioane vor putea fi Intre- buimate In fapt la Azilul Doamna-Elena. SO Unde merge restul? A fost pulin abil d-1 Cogalniceanu cu nuntdritul dela comune 0 d-1 Basile Boerescu cu proiectul castelaritului: d-1 A. G. Golescu i-a intrecut ! sa-i fie tarana ugoaral..

266 SCRIERI LITERARE, MORALE 41 POLITICE

[10 MAII ADEVARATA REVOLUTIE] 1)

E 10 Maiu. Aceasta zi ne aduce o tristA amintire in trecuti un amar pre- simfamfint in viitor. Sunt acum patru ani de cind Maria-5a Carol I intra, cu o extrema 5 solemnitate oficialk in capitala României. Negre0t, nu acesta este faptul cel dureros, despre care noi voim a vorbi. Persoana Principelui ffind neviolabilk nu tocmaiaColumna lui Traian b va veni a cfilca literai spiritul Constituciei. 10 Ceea ce ne mâlme§te in 10 Maiu este un fapt anterior acestei date lunare: atunci, mai bine ca ori§icând, s'a putut constata ceea ce produce In Ora noastra o adulterti inso/ire intre elementul democratic sci acel boeresc. Cuza-Vodfi trebuia rfisturnat, caci nu mai putea sá domneasck 15 9i nu mai putea sfi domneasck caci se pogorase cu u§urinVi a fi o ne- demnift uneltà a sacerdoTilorimoralitatii. Acei ce se credeau predestinali a regenera naliunea cea pfingfiritk erau datori mai intaiu svaza dacà sunt buni cu toii ei in§i§i; sfi depfirteze cu abnegaIiune pe membrii cei cangrenqi ; sä respinga cu 20 dispre% orice alianca impurg ;i apoi: Doamne ajutã Dupfi victorie, cei invin§i n'.or fi gfisit finii na§i in tabgra in- vingfitorilor. Raul era pedepsit tfirä crutare. Naliunea se curfila de bube. 25 Aceasta se chiamg o adevarata revolqiune. A§a s'a fäcut oare? Din contra, cei ce pretindeau a fi amici ai pop orului, incheiarfi o desfrfinata coalitie cu secularii duqmani a tot ce este românesc pe faIa pfimintului. 90 Tactica boerismului a fost purureai pretutindeni dea-sirezerva un adfipost in toate eventualiacile.

1) Columna lui Traian, an. I, nr. 19, 10 Mai 1870; revistapolitica.

ARTICOLE POLITICE 267

Sub fanarioti, and trofiurile luitefani Mihai colindau in cercul cel restrins al cAtorva case din mahalaua greceasa dela Stambul, In fiecare familia boereasc5 din RomAnia era reprezentatrt totalitatea Fanarului: taal tinea cu un Caragea, fiul mai mare cu un Moruzi, 5 cel mai mic cu un Hangherliu, fata cu vreo slugs de a luiiftu,iap mai incolo. CAnd venea domnul Caragea, tat4I apgra neamul intreg. Ace1a0 rol juca fiul mai mare, cAnd sosia la domnie un Moruzi. Un Hangherliu de abia ti punea piciorul pe tarmul Dungtrii §i to iata cá fiul mai mic alerga Inainte-i, devenit reazimul cel mai sigur al rudelor. In stAr0t, fata ocrotea interesele tuturor pe Ulna un$utu. Astfel, multumitA unei stratageme mai bizantina decAt chiar acea a Bizantului, cci elevul Intrecuse pe dasal, ciocoimea s'a bucurat 15 la noi totdeauna de impunitatea cea mai absolutri. Intr'o epoch mai proaspatfi, eine oarenuliaduce aminte cä n'a fost in Moldova mai nicio curte boereasca, din care unul BS nu fi fost de ai lui Vogoride, pe cAnd celAlalt se prtuna cu mAndrie in avt numitul partid national? 20 In urma alegerii lui VodS-Cuza, varul cel nafional scotea din nä- paste pe värul cel 9ogoridist. Mfina spala mama. Orice sS se fi IntAmplat, amAndoi amAneau tani mari. DupS tipicul tuturor coalitiunilor In România, s'a Mcuti acea 26 din 1866. 0 parte din boierime se furipse cu abilitate In cAmpul democratic, care-i primea cu bratele deschise, pe clind restul veghia eu prudenta pe lAngS stSpAnul lui Librecht. Luati lista ultimilor mini§tri ai lui VodS-Cuzaiconfruntati-o 30 cu nomenclatura .jumatatii celei aristocratice din coalitiune. Nemoteniii iarrt0 nemotenii !... In kc ea fie trimis la ocne, un Iepureanu se urca cu fudulie la pre§edinta Parlamentului, ridicAndu-i-se toasturi o Doamne! tocmai in Sala SlStineanu. 35 Acest exemplu ajunge.

268 SCRIERI LITERARE, MORALE SI TOLITICE

Iath de ce 11. Februarie a e§it aga cum a git ! lath de ce natiunea a fost victima unei crude amägiri ! Iath de ce noi plangem in ziva de 10 Maiu! Din fatalitate, pe acei pe cari am dori sà-i vedem la tot pasul OA- 5 turi cu noi, caci suntem frati gemeni dintr'un singur mare corpde actiune, noi §coalfi nedependintli §i ei §coalã autoritarii, n'au in- vfitat 0 nu voesc A invete nimic din ispitele trecutului, din lectiunile istoriei 0 din propria experienth. Viecare nouà gre§ala face, ca Papa A strige 0 mai tare ea este 10 nefailibil. -Dupa 11 Februarie nu s'a repetit oare scandalosul fenomen al coalitiunii pe la finea lui 1868, cfind d-nii Beatianu, Rosetti, CogAlniceanu, Boerescu, Arapilfi 0 beizadea Mitica se desfàtau inteo mutua1 :6 ad- miratiune pe Dealul-Mitropoliei, unii ca miniori 9i ceilalti ca prep- 15 dinti ai Camerei, declamând inteo duioasti armonie despre s impEt-

carea tuturor partidelor s? , Rezultatul este situatiunea actuala. Sa nu fie care timpul de a aptita mai multh minte? Doufi coalitiuni succesive, acea din 1866 0 acea din 1868, pare- 20 lizemd mereu românismul prin strainism 0 democratia prin reactiune,, ne-au impins treptat la marginea abisului. Unde ne va mai duce oare o a treia incercare, reinoindu-se din doi in doi ani, cu o regularitate astronomicrt? Ei bine, s'a fkut Incaodata! 25 Recurgtmd la vechea comedic, boierii au trimis transfugi in toate directiunile. Pe de o parte, ii vedem gurgutfindu-se la guvern, unde s'au con- topit cu destula era ambele nuante ale dreptei, cea batrana §i cea tanari3/4. 90 Pe de alta, ei s'au grupat la un loc cu avocatii, cu bandele dee- torale 0 cu diverse specimene de renegati, scotând la lumina trnpreunk un apel, pe care noi 11 publiam mai la vale, subscris de patruzeci 0 doi, dupa cum il easim inteo foaie volanth. Ei i0 dau aci numele cel traditional al retrograzilor din toate ss thrile: partidul ordinei.

AlITICOLE TOLITICE 269

SemnAturile cele mai caracteristice din coada actului sunt: Bei- zadea-MiticA, Iancu-Manu, Petre GrAdivteanu, general Florescu, Bo- liac 0 fralii Boerqti. D-1 Iorgu BrAtianu nu putea sä lipseascA, pentru ca sa nu fiezis s cli a fost un an In care dumnealui a pierdut ocaziunea de a face obi-- nuitul sau transit prin toate culorile politice de-a-rAndul. Intre cenalli subscriitori mai este 0 un d. Efrem Ghermani, despre care va fi o vorbA mai jos. In fine, asigura/i nu numai la guvern, dar Inca 0 Inteo clic& deo- 10 sebitA sui-generis, In care s'au amalgamat trei August, 'mita lui Popa- Tache, (< Trompetta Carpa/ilor s 0 alte ingrediente nu mai pulin disparate; boierii 0-au mai pus in/eleapta Intrebare: ce vom face oare, dacA ar reu0 Ro0i 0 Frac/iunea? Vr'o pse adunari In locuin/a unuia din cei doi capi ai §coalei au- 15 toritare, urmate apoi de vr'o trei Intruniri In Sala SlAtineanu, au produs un comitet, despre care noi dAm mai la vale o dare de seam5. a zia- mini 0 RomAnul 0. Este o coaliiie In toatA puterea cuvantului. Boerii 0 democralii sunt amesteca/i iarA0 Inteo zeamA, Intocmai 20 ca In 1866 sau ca In 1868. Ceea ce-i 0 mai ciudat, este ca unul din membri, anume d-1 Efrem Ghermani, se cetqte totodala in apelul cel cu Beizadea-MiticA! Printre ceilal/i, rarfi a-i fi consultat cineva de mai 'nainte, au fost bAgali vr'o doi nedependinfi. 25 Suntem autoriza/i a credeca d-nii Iancu Codrescu 0 Georgiu Missailu au respins aceastA onoare. Despre d-1 Papiu-Ilarianu, nu §tim. Pentru d-1 Eugeniu Predescu, ne pare rriu. Noua coali/iune, ca 0 acelea din 1866 0 1868, dupA care este co- npiatA orbeoe din virgulA, In virgulA, se Incearcfi a se justifies prin ba- nala frazA: sara este Inteun mare pericol! Da! Intr'un mare pericol au ImbrAncit-o trecutele särutAri ale confraOlor no§tri cu ciocoismul, 0 este Invederat, chiar pentru inte- ligentele cele mai tAmpite prin disciplinA, ch o a treia sArutare, exe- 35 cutatA dupa acela0 model 0 In ace1ea0 condi/iuni, este fatalmente menitA a mAri 0 mai mult pericolul.

270 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Pentru ca Romania sa poata avea vreodata o adeviiratli revolugune : pentru ca sa nu mai vedem o simpM stramutare de persoane, In loe de o schimbare radicala a sistemei; pentru ca cei rai sit' fie pedepsi0 cu asprime 0 cei buni la locul lor, dupa proporpunea meritului; pentru 5 ca poporul sa mearga Mat piedica, triumfand pe calea cea nalionala a progresului; trebue mai Intiliu de toate, ca romanismul 0 democralia A nu se mai pupe huveciLvecilor at_ fartalii Consulilor §i cu ruginele Regulamentului! Un partid limpede, iata unicul remediu! to Ar fi de dorit ca toate cetele marelui corp de acciune sa se adune Inteo stransa unire imprejurul unui singur stindard. Pentru aceasta grandioasa concordie, iar nu pentru o meschina zizanie, lucreaza o Columna lui Traian *. coala autoritara, purificata de tot ce este bastard, de tot ce este 15 postulant, de tot ce este cosmopolit, n'are deck sa se lepede de idolatrie, formuland o programa 0 recunoscand-o ca singurul cap de partid, dela care sa nu fie permis a se del:arta nimanui, fie el Rosetti sau fie el Mircea-Malaiarul, 0 atunci micul grup nedependinte de astazi nu va mai avea raIiunea sa de a fi. 20 Noi voim a lucra cu voi, 0 voi preferiti a va desmierda cu boierii. Rau!

[PARLAMENTUL ROMANESC] 1) In ajunul alegerilor parlamentare suntem datori, mai intai de toate, a constata §i a explica un fenomen foarte caracteristic, despre care nimeni Inca nu §i-a dat seama. 25 0 majoritate pronuntatrt, omogena, compacta, a fost totdeauna In Romania efectul unei presiuni guvernamentale. Din contra, de cateori sufragiul a fost lasat ceva mai liber, naliunea trimetea In Camere o mulcime de minoritali, care nu puteau lucra deck numai prin felurite aliante indigeste, producand In rezultat o zo majoritate artificiala, §ubreda, fictiva. 1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 20, 13 Mai 1870 ; reviata politica.

ARTICOLE POLITICE 271

In ambele cazuri a fost ran. 0 majoritate din bard sau din retevei, chiar mind ministerul era bine inspirat, totu0 ramanea stigmatizata prin bastardela originii sale, pan- garind pâni legile cele mai frumoase; iar cand guvernul se poticnea,

5 ceea ce se intampla cele de mai multe ori, atunci vedeam pe eiracii sai votand cu gramada contracte, dotaliuni, loterie, impozite, beilicuri, prada in 'nauntrui dispre In afara, toate in numele cel uzurpat al naEunii. Pe de alta parte, o majoritate imaginara, combinata de ni0e grupe

10 disparate, ie0te pe diverse cai din adevarata libertate a alegerilor, nu putea avea nicio durata, fiindca nu putea avea niciun principiu, mergand catva timp in qovaiala numai prin concesiunil reciproce, pana cand sosea momentul ca tovara0a cea nenaturala sa se sparga cu scandalul recriminaliunilor mutuale. 15 Cu toate astea, noi credem ca marele partid de aqiune, de nu era condus intr'un mod vicios, ar fi reu0t ori0cand a intra in Parlament inteo grandioasa majoritate, sa fi fost alegerile cat de libere, sau presiunea ministeriala sa fi fost cat de bruta. Grepala cea perpetua a capilor §coalei autoritare In materie elec- 20 torala a fost de a adresa pururea naTiunii n4te euvinte vagi, ibitracte, nedefinite, pe care amicii nu pu.teau sa le imeleaga, iar adversarii se grabeau a le parodia. Astazi, de exemplu, care este stindardul ridicat in preziva alegerilor de catre oratorii din Sala Slatineanu? 25 Constituliunea! Constitutionalismul fiind o idee prea complicata, compusa dintr'o mie de eleménte foarte controversate, nu este niciun partid in %ark care sa nu poata striga: Constitutiune D-1 Iepureanu se pretinde a fi ultraconstitulional. 30 D-1 Petre Grad4teanu nu mai pulin. D-1 Cesar Boliac cu atat mai mult. In fine, incepand dela d-1 mare9a1 al Curti, cea mai inalta autoritate In Statul Roman, 0 pana la cel mai din urma bandist de anui Popa- Tache, toata lumea poate sa repete cu mandrie intr'un singur glas: 35 /116 voi lupta pentru ConstituVune

272 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Ce va face oare alegfitorul in fa/a acestei monstruoase confuziuni? Va pune mina pe cel dintii venit din a§a numita opoziliune, tri- mitAnd in Parlament o suprema galimatia de rqii, albi, nedependimi, cogalnicqti, guvernamentali, indiferenli, etc., etc., etc., sau mai bine 5 va preferi a curma orice nedumerire, supunându-se cu lene poruncii prefectorale! Aga va fi totdeauna, de cite ori vom ului sarmana Tara prin ter- menfi generali de libertate, dreptate, umanitate qi celelalte, sub scutul cfirora lesne pot sa se furipze cu dibacie nu. numai toate taberile poli- 10 tice fara excemiune, dar chiar toate neamurile de pe suprafa/a globului pamântesc I Poporul cere ca sa-i vorbili mai pe in/eles, aratându-i un drape! atilt de Mmurit, luck cu ajutorul observaliei sa nu-1 poata amfigi du9manii na/iunii române. ts A9a dar, clasa cea disciplinata a marelui partid de agiune, in Mc de a se incumeta din nou cu retrogradqii, fficindu-se tot o apa, in care nimenea a nu fie in stare a deosebi neghina din grau, trebuia sa. dea I'arii in fa/a urnelor, cel Min de astadata, o busola clara ci limpede. 20 Dar cum s'o gasim? In natura situaciunii. Mai mult ca origicind, RomAnia este ameninlata astazi a deveni o Palestina. Judaismul §i numai judaismul, iar nu fel de fel de concepciuni ss metafizice, despre care graesc cu multa for/a de fantazie diferitele comitete electorale, este unicul steag al guvernului actual, daruit Iarii de dare jupinul Baruch-Strussberg prin tragi-comedia dela Tecuciu- Deocamdata nu este vorba de ConstituVe ci de Evrei. D-1 Armand Levy, in faimoasa-i epistola catre d-1 Ion Bratianu so declara cu toata seriozitatea ca Israelilii pot fi impernânteni/i in Rona- nia fara nicio greutate, pur §i simplu printr'o interpretare a pactului nostru fundamental. Deci Constituliunea va avea aparenla de a ramâne in picioare, deci incalcata de Evrei. 35 Acesta este planul d-lui Iepureanu.

ARTICQLE POLITICE 273

Durnnealui a transrnis la toate foile din strainatateurmatoarea depe§a: Programacapului noului Cabinet este inftuntru[intru] mentinerea ordinii O. respectul drepturilor lsraelitilorw. s Iaca tii frantuzegte dupa Independenta Belgicli : Le prograrneduchef du nouveau cabinetest: al'interieurle maintien de l'ordre et le respect des droits des Israelites*. Prin urmare, Evreii posed& drepturi de respectat chiar dupa Con- stitqiunea din 1866, Intocrnai precum o coznenta adineauri d-1 Armand zo Levy. De ce oare niciunul din organele Coalitiunii n'a spus macaro vorba in treacat despre aceasta oribila telegrama? Ecoul Danubian, foita evreiasca din capitala, asigura totodata ca principala misiune a viitorului Parlament este de a rezolva chestiunea 15 israelita, adaogand apoi urmatorul apel:

4Unirea face puterea;slifim iubiti sisfi ne inbim unii cu al%ii, fi vom participa toci fi in curdnd la fericirea fi prosperitatea suture,. Precum vede-ti, Evreii ambitioneaza tg ei a intra In Coalitiune 1 Dupa retragerea d-lor Misail §i Iancu Codrescu, aproape nimic 20 nu-i mai impiedica de a figura In cornitetul cel numai 0 numai con- stitucional din Gradina-Retoride! Intelegeli acuma care este §i care trebue sa fie nestramutata busola a unui alegator adevarat roman In operatiunea electoral& de peste cateva zile. 25 SA nu daIi sufragiul vostru niciunui amic al Evreilor. SA cercetati bine trecutul fiecarui candidat anume In chestiunea israelita. Sa legati pe mandatarul vostru printr'o profesiune de credinta precisa §i riguroasa, iar nu cu doua fete. 30 Cele cinci puncte, pe care noi le reproducem Incaodata In fruntea ziarului, numai ele vor putea da Romaniei o Reprezentatiune Natio- nal& In toata puterea cuvantului.

274, SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

[UN NOU PARLAMENT] 1) Rezultatul cel definitiv al alegerikr pentru Adunarea Deputalilor este foarte instructiv din mai multe puncte de vedere. ExistenIa bandelor de cionaga§i a fost deastAdata mai pipaiti deck sub oricare altul dintre ministerele precedente. 5 D-1 Iepureanu, precum am mai spus-o,. a reu.git a Intrece chiar pe d-1 CogAlniceanu, ceea ce se credea a fi peste putinIA. In Bucure§ti §i la Pite§ti lucrurile au niers Oa la vArsare de sange, mai adaugandu-se astfel IncA dota ()rap cAtre vechile 0 coronae mura- les 5 ale cAlAului dela Ploqti §i dela Craiova, pe care neImpAcata fata- l() litate se pare a-1 Impinge din rele In rele, ca pe anticul Oedip, cii acea numai diferenIA, cA acela se scfilda In crimefArti ca sA §tie§i.ffirfi ca s5 voiascA el Insu0. Precum ImpAralii romani 4i Incununau triumfurile kr de distrugere prin fastidioasele epitete de Gothicus, Sarmaticus, Germanicus 0 15 altele, tot a§a actualul prim consilier al MAriei-Sale Carol I a c4tigat cu prisos dreptul .cel mai necontestat la o lespede comemorativA, pe care Romania recunoscAtoare sA Inscrie pentru eternitate: MANOLACHE. COSTACHE. IEPUREANU. 20 CRAIOVEANUL. PLOIESTEANUL. PITESTEANUL. BUCURESTEANUL. NEC PLUS ULTRA. Cu toate astea, o naliune este ca §i fierul: cu cat o baIi mai mult, cu atata se mai IntAre§te. 25 Invälata treptat prin izbiri succesive la o rezisteniA din ce In ce mai activA, Iara a grAm5dit In Parlament o formidabilA opoziliune, In fele c5reia ar trebui sfi tremure nu numai d-1 Iepureanu. Unele ziare anunIA de pe acum trimeterea Inaintea CurIii de Casa- Tie a unicului ministru roman, pentru care nici aceastä tristA calAtorie so nu va fi o noutate. Noi unii credem cfi dreptatea n'o sA ajungA 'Anti acolo. D e ce numai d-1 Iepureanu? 1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 24, 3 Iunie 1870; revista politicA.

ARTICOLE POLITICE 275

Fost-au mai buni Cogiilniceanu, Beizadeaua, Arapil5, Boerescu 0 altii? Aqa dar, despre Curtea de Casatie nu poate fi vorba: s'ar na§te o prea mare ImbulzealS pe bfincile prevenitilor. a DesnodAmfintul comediei se va rargini cu retragerea d-lui Iepureanu, fn aqteptare ca sfi-1 mai spele inaodatfi o nourt coalitie ca la 1866! Alegerea par1amentar5 de Ast-timp are cu totul o alta insemnatate. Departe de a se ridica la inaltimea unui tribunal, Reprezentatiunea Nationala int va fi nici macar un adevarat corp legislativ: lipsa de to majoritate o va impiedica la -tot pasul a vota o singura mfisurfi radi- calk afar5 numai doar5 de una, pentru care nu se cere legfimântul principiilor, fiind de ajuns calitatea comma de opozitiune. Admirabil pentru a dfirâma, neputincios a cl5di, acest Parlament este totu§i cel mai frumos mozaic din ate s'au vgzut vreodatfi in cariera 15 politia a Romfiniei. Caracterul au distinctiv este de a cuprinde la un loc mai multe capacitilti decfit toate Camerile trecute, de and exist& la noi regimul constitutional. Ian lista diferitelor somitfili, bfitrfine 0 tinere, democratice §i 20 aristocratice, libere §i organizate, deocamdat5 numai din Adunarea Deputatilor: Cogalniceanu, Mavrogheni, Demetriu Ghica, Apostoleanu, Golescu, Arapila, Iepureanu, Basili Boerescu, Ionescu-Costaforu, Nicolau Cre- tulescu, Bosianu, Negre, Blaramberg, CI:4u, Florescu, Negurfi, Petre 25 Gr5di§teanu, Holban, Urechie, Voinov, Vernescu, Codrescu, Ion Bra- tianu, Boliac, etc. Fara a cerceta pestrita varietate a acestei multicolore elite,ne multumim a constata un progres colosal, and tara intreaga incepe a fmputina in templul parlamentar turma profanilor, atfit de ponde- 30 roasa in cartea trecutului. 0 alt5 trasurai mai caracteristia a actualei Reprezentatiuni Nationale, este grandioasa cifr5 a mandatarilor din feoala nedependinte, al cfireia drapel, arborat de aMa de eri, a reuqit deja a covar§i prin vigoare latana tabara a voalei autoritare. 35 Iata-i:

276 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Costache Negri, Tacu, dr. Fatu, Gunk Vernescu, A. Holban, N. Ionescu, P. Suciu, C. Seder, N. Gr. RacoviIii, G. Mantu, C. Braescu, V. Holban, P. Georgiade, I. Negurk, I. Adrian, A. Gheorghiu, N. Voinov, C. Bozianu, M. Ganea, Bklanescu, Eraclide, I. Codrescu, S. 5 Beloescu, Gala, D. Luparu, E. Filipescu, D. Comanksceanu, I. Aga- rici, A. Lazarescu, N. Bossie, Sefendache, G. Vucenicu, L. Moldoveanu, G. Lecca... Treizeci 0 patru! Inca o alegere, 04 veli vedea intr'o majoritate absoluta, nu prin 10 retevee qi prin bate, nu prin prestigiul guvernamentalismului, nu prin tot felul de cochetarie in dreapta 0 'n stanga: cu coconii 0 cu jupânii, ci numai 0 numai prin nerezistibila foil& a principiului. Acea ()ark se apropie... Ne rezumfim. 15 Adunarea Deputalilor, pe care o vom privi peste ateva zile urcand Dealul Mitropoliei, este un fenomen in tont& puterea cuvAntului, menit a rämâne nemuritor in analele parlamentarismului nostru, mai cu seama prin urmatorele trei inceputuri: 1. NaIiunea roman& arataca n'o mai poate speria tortura admi- 20 nistrativä. 2. Naliunea româná arata ca nu mai este dispusä a fi reprezentatii printr'o droaie de gurk-casca. 3. Natiunea romana aratk ca partidul viitorului nu este la noi nici al rbredului boierism, nici al ingrozitoarei discipline. 25 Ram514ele muribunde ale unei generaliuni pe jumatate stinse ar trebui sa iaceleaga, cel puIin acum, rigurosul verdict alIkrii ; ar trebui sa renege o data pentru totdeauna invechitele lor pácate, reinnoin- du-se ca vulturul, dupa energica expresiune a Bibliei ; ar trebui sa caute cu staruinca transmisiunea unui alt suc de vieala, altoindu-se so din contactul cel mai intim cu Junimea ; iar de nu voiesc cu niciun pre% a renunla la putregai 0 la rugina, atunci incai sali prepare ei insi0 mormântul, zicand ca feudalul baron Attinghausen din Schiller: 5 se na9te o noua epoch*, alte cugetari preocupa lumea, nu mai este locul meu aicea! 5.

ARTICOLE POLITICS 277

[ZVON DE INVAZIE Cel mai profund istoric al timpurilor antice a zisc& frica a fost prima MALI& a religiunii, omul inventâncl pe zeiIn speranl& crt-1 vor apara la nevoie. Cel mai profund istoric al timpurilor moderne, aplicând acela§i s criteriu cAtre sfera politick constath tactica cea mai stereotipA a despo-plor de a mentine pe sclavii lor .intr'o perpetua temere din afark pentru a-i popri astfel dela mice tentaIiune de emancipare inauntru. Mai pe scurt, dup& Tacit qi dup& Vico, ceea ce dfi na§tere §i pre- lunge§te durata unei dictature, fie ea clerical& sau civilk a fost totio deauna o spaimk fie real& sau artificialk de un rau §i mai mare. Romania ne prezint& ast&zi cea mai frumoas& ocaziune de a verifica adevArul acestei observaliuni, datorite celor mai sublimi cugetatori ai vitei latine. La noi exist 5. doll& feluri de tirani: capii partidelor §i capii pu- 15 terii executive. Adesea in luptä de rivalitate unii cu a1ii, ambele specii se asea- man& totu§i una cu alta prin cea mai perfect& identitate de mijloace. Filosofia unui sepfla a fost pururea aceea§i: la Roma ca §i 'n Elada, in Africa ca §i. 'n America, In rafinatul Albion ca §i la Alba-

O ticii din Noua-Zelanda. De ate ori autoritatea lor se clatinA sub loviturile generosului spirit de nedependinik ace§ti Dalai-Lami se apuca inteo duioas& armonie a striga cu disperare: invaziune! Este un cuvânt magic, inzestrat cu o facultate narcotic& asupra OS mintilor celor vulgare: pe unii Ii re/ine In lan-curile ministerului §i pe ceilalti sub giulgiul feti§i§mului. In adevdr, o invaziune este mai rea cleat chiar bOtai reteveiul! Aceastä fars& se repeta inteun mod periodic. Dela 1859 §i pOna la 1869, inteun interval de zece ani, noi am so urmarit-o din trimestru In trimestru. Este insh 0 mai remarcabil -c4 o comedic atat de banal& tot filed n'a pierdut o doe& oarecare de trecere, persistfind a atrage din cfind 1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 27, 14 Iunie 1870; revista politica.

278 SCRIERI LITERARE, MORALE 131 POLITICE

in and o droaie de casca-gura, intocmai ca o Baba-Harca * a d-lui Millo. De vreo cateva zile agenpi guvernului soptesc in dreapta 0 'n stânga: suntem ameninrari de o invaziune. 5 De vreo cateva zile satelirii capilor de partide se prefac a acorda cel mai serios crezamânt acestor frivole zgomote. Turcii aunt la Rusciuc; Muscalii sunt la Bender ;nu-i timp de comblitut pe Costache ; nu-i vreme de spulberat pe Manolache ; murmura cu tremurici unii 0 alrii. to Plana cea intim& a macinei este ca atilt guvernul, precum si capii de partide, ar dori sa mai rasufle, simrindu-se fiecare din ce In ce mai pe pogorl§ in fara unei nariuni desteptata din adormire cu o feria deciziune de a nu mai fi turma pentru nimeni. Romanii stiura a sfilsia Convenriunea, si strainii n'au trecut 15 hotarele. Romanii consumara grandiosul fapt al Unirii, 0 strainii n'au trecut hotarele. Romanii desrobira opinca de sub biciul ciocoiului, si strainii n'au trecut hotarele. 20 Romanii smulsera averea narionala din ghiarele unui stol de corbi de prin Grecia, si strainii n'au trecut hotarele. Romfinii infruntara insolenra unui vizir, 0 strainii n'au trecut hotarele. Romanii inlocuira pe un Cuza printr'un Hohenzollern, si strainii 25 n'au trecut hotarele... Apoi sa le treaca oare tocmai acum, and nu se mai drege nimica ? Ar trebui sa fie cineva prea naiv, pentru ca sit se prinza in cursä. Un organ eminamente nedependinte, precum este 0 Columna lui Traian I., gata orisicand cu o stoica nepartinire sa izbeasca pana 0 so gre§elile amicilor celor mai de aproapel este dator a linisti 0 a lumina in aceasta privinra opinia publica. Astazi mai mult ca ieri si ratline mai mult ca astazi, stafia cea babeasca a invaziunii este o umbra chineza. Europa, pe zi ce merge, se tot incurca in propriile sale ire. 35 'apoi cronica nariunii noastre este aci inaintea tuturor:

ARTICOLE POLITICE 279.

De ate ori Romanil au lucrat romitne§te, ei au Inchis ochii asupra granitei §i au izbutit totdeauna. Acesta este crezul 4 Columnei lui Traian s a careia politica nuse bazeaza nici pe triviala poftli de dominaliune, nici pe natangia unei s agramate fantezii, ci numai 0 numai pe it §tiinla romilni a. Noi zicem 0 repetam incaodata: 5 ftiiro romzind)). Cosmopoli/ilor le vom rfispunde cu un autor cosmopolit. Ilustrul Humboldt definea campul ctiiMifice In genere:Sspiritul aplicat dare naturit c lo Ei bine, ctiinIa roman& este: 41spiritul aplicat cdtre natura pd- nuintului roma fi cdtre natura nagunii romdne *. Putin ne past' de Otentoli 0 de Irochezi! Vom fi osandiIi a zace Inteo trandava starpaciune de 'ndata ce imaginara groaza a fruntariei ne va line cu braIele incrucicate. 15 Momentul decisiv bate la u0. Peste cateva oare se deschide la Dealul-Mitropoliei o Camera, precum n'am mai avut Inca. Elementul nedependinte, fara a fi deocamdata In majoritate, totu0 joaca deja rolul acelei greutaii definitive, dela care ataxia, fiind arun- 20 ea-a in cumpanh, a stabili ultimul ethilibru. Ne acteptam a-1 vedea la treaba. El are o Indoita mareala misiune: 1. Regenerarea Puterii Executive. 2. Regenerarea Partidelor. 25 Ambele la un loc formeaza: REGENERAREA ROMANIEI1 Pentru ca aceasta lintrt sfi fie ajunsk este o singura cale: NICI UN TRAFIC DE PRINCIPIU 1 Dar daca Reprezentaliunea Nalionala va fi cumva disoluta? 90 CU ATAT MAI B INE .. .

18*

280 SCRIERT L1TERARE, MORALE $1 POLITICE

[RAZBOIUL FRANCO-GERMANI PROBLEMA ROMAN IE I] 1) edin'teleParlamentului nostru ajunsera tocmai pe la finea sesiunii a degenera inteun adevarat Congres, in care nu mai vorbeau reprezentanlii cei francii liberi ai unei naiuni, ci mai mult n4te diplomafi, sucifiprin naturai timizi prin deprindere. 5 Razboiul franco-prus Ii facuse sa uite cu desavar0re toate pre- ocupaIiunile interne, afar% numai doara de &ate o pi§catura perso- nark fara niciun folos pentru Tara, certandu-se doi-trei corifei, adversari prin egoism, dar deopotrivaInvechiliin zile rele, deopotriva goi de orice principiu, deopotriva gata a se impaca pentru cea dintaiu 10 trebupara comuna, deopotriva sterili in ogorul Romanismului. 'apoi eel pulin aceasta politica din afar& sâ fi fost sanatoasa, matura, demna de corpul unei ReprezentaIiuni Nalionale. Nicidecum. Atat guvernul, precumi capii diferitelor grupurii grupupare 15 disciplinate, s'au intrecut care de care a innota in puerilitate 0 a se inneca in confuziune. D-1 Nicolae Ionescu a fost unica excepliune: dumnealui merse pfina la seriozitatea batjocurei, cutezand cu o frunte de arama a sus- cine dela inallimea tribunei, cum Ca naliunea romana nu are nici 20 macar dreptul de a vorbi despre Europa, caci nimeni nu ne baga In seama, cu nimeni n'am tractat niciodata, nimeni nu se turbura de voin-ca noastra, nimeni nu ne roaga pentru alianca, nimeni nu ne cunoa§te ! Astfel a vorbit d-1 Ionescu: ciudat. Astfel a vorbit un deputat : 0 mai ciudat. 25 Astfel a vorbit un profesor de istoria romana : foarte ciudat I... Ceilalfi,fie min4tri sau aspiranli, fie guvernamentali sau opo- z4iune, s'au marginit, precum am mai spus,---in strictul cerc de a glumi 0 de a se contrazice. Tori au recunoscut cu o duioasa armonie cà neutralitateaeste sO singura atitudine posibila a Romaniei in fa/a uriapi lupte intre cele doua mari puteri. 1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 33, 8 Iulie 1870; revista politica.

ARTICOLE POLITICE 281

Aga-i. InsA o neutralitate dezarmata este o copilarie. Belgiai Elvelia, doua state cam de aceeagi fon& cu Romania In privinla materiala, sunt de asemenea neutre, dar nu ca noi, ci cu 5 tunul gi cu baioneta la fruntarii. Ce vom face oare daca Muscalul sau Austriacul, unul In interesul Prusieii eel:Oak In numele Franciei, ar trace Prutul i Carpa%ii, strivind platonica noastra neutralitate ? Putea-vom hazarda o umbrA de rezistenla ? to lath' o bagateld, despre care nu gi-a batut capul, nici Cabinetul, nici Parlamentul, nici Dreapta, nici Stanga. 0 neconsecinIa la mana. Apoi trAmbiland sus gi tare neutralitateiiarAgi neutralitate, Inii patronii acestei sonore fraze s'au grAbit a striga totodata In 15 gura mare cd vor merge oriand dupd drapelul Franciei. A spus-o pAnA gi un ministru: fugosul d. Carp. Dar atunci unde-i pretinsa neutralitate? A doua neconsecinIA la mana... o Vom urma totdeauna politica francezA o, este pentru Romani, so ca gi ancl-Francezul ar zice:avoiu urma totdeauna politica italianA sau Italianul: Ovoju urma totdeauna politica spaniolA o. Politica franceza este buna pentru Francia. Politica italianA este bur& pentru Italia. Politica spaniolA este buna pentru Spania. 25 RomAnilor le trebue mai presus de toate: politica romitneasci. Francia, Italia gi Spania sunt pentru noi surori de aceeaqi treapta. Cand Italia s'ar lupta cu Francia sau Francia ar combate pe Spania, ca ce fel de politica am avea noi oare ? totugi aproape In toate complicqiunile co ntinentale aceste trei su- s(' perbe gin/i latine s'au aratat mai pururea migcate de nigte vederi diferite. Chiar as-Uzi Spania nu se prea unegte cu Francia,i atitudinea Italiei rAmane deocamdatA foarte dubioasA. Deci, o urmand totdeauna politica franceza o noi am fi prea departe de 0 a urma totdeauna politica latind so Unde-i dar vocea sAngelui ?

282 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Unde-i ginta? Cauza cea primordial& a acestui trist haos in capetele carmacilor noori din LegislativEt 0 din Executivä, este o lips& absolut& de orice educatie romaneascfi. 5 Crescirti din leagfin inteo atmosfer& strilinti, ei cred a face un gigantic pas inainte, and indraznesc a murmura cu un aer de satis- factie cä sunt mai mult Gali deck Teutoni. De ce nu Romani mai intaiu de toate? 0 sä ajunga §i acolo. to Peste putin... Aqa dar, rolul cel verde al Ministerului gi al Parlamentului in impasul situatiunii actuale era de a declara pe fat& urm&toarele trei puncte: I. Politica noasträ este numai 0 numai romaneascrt. 2. Nefiind pu0 in joc, vom conserva cea mai perfect& neutralitate. 15 3. Pentru a putea respinge orice atentat din afaia, suntem datori a avea pe picior, cel mult don& sapt&mani, o fort& defensivfi de cincizeci mii de oameni, afar% de gard4 §i de militie. D-1 ministru de razboiu rade. Apoi de! 20 In cornica pozitiune in care 1-au a§ezat Camera §i colegii d-sale din Minister, atata ii mai ramble de facut... Ins& o neutralitate armat& pe baza unei politice romane§ti nu este total. Parlamentul mai avea o datorie. 25 Constitutia noastrã exist& sau nu? Daeä nu exista, atunci nu intelegem cum de a mai rfimas dintr'insa tocmai ce avea de lepgdat. Mich exisa, atunci afacerea d-lui Leopold Hohenzollern ne pH- ve0e pe noi mai de aproape, cleat pe Francia §i chiar pe Prusia. 90 Dupg pactul nostru fundamental, dumnealui este astazi moqte- nitorul prezumptiv al tronului roman, adic& ca qi Domn, dreptul admitand faptul. Ca principe roman, dumnealui nu putea primi sub nicio form& propunerea unei coroane streine, fie ea spaniolà sau alta, tar% o au- 55 torizare prealabil& din partea %Arid.

ARTICOLE POLITICE 283

Ei bine: Cerut-a incuviintarea Romfiniei? Dobandit-a suverana permisiune ? Conformatu-s'a prescrimiunii constitulionale? 5 Nu. Calcand obligqiunea, d-1 Leopold Hohenzollern a pierdut dreptul. Era dar cea mai sacra prerogativa a Parlamentului nostru, raz- bunand votul nesocotit al na-tiunii romane, de a constata In modul cel mai energic, In marginea deplinei 1egaliti, ca candidatul lui Prim to a decazut dela sceptrul marilor *tefan §i Mircea. Aceasta ar fi suras lui Napoleon mai mult cleat toate marafeturile de galo-manie. Era o politica curat romaneasca. Dumneavoastra n'ati priceput-o...

[RAZBOIUL FRANCO-GERMAN *I 0 EVENTUALA IMPARTIRE A AUSTRIEI] 1)

15 In faca cumplitului duel dintre cei doi uria§i ai lumii politice moderne, prima sarcina a adevaratului publicist este de a cauta posibilitatea unui desnodfimant. Oricine ar fi fost invingator pana astazi sau oricine ar putea deveni de aci Incolo, ambele force beligerante sunt convinse ca niciuna din 2o ele, fie cat de mare perspectiva sacrificiului, nu va indura cea mai slaba umbra de umilinVa. In acest mod, unica soluie admisibila este de a impaca gloria Franciei cu gloria Prusiei pentru gloria Europei Intregi. Noi credem ca ar fi cu putinca. 25 Dar cum? Pe socoteala Austriei. Machiavellismul habsburgic a carula seculara atmosfera este de a in§ela pe toi, In dreapta §i 'n stanga, in 'atuntru §i In afara, men- çinandprintr'ocapodopera de ingratitudine monstruosul amestec de o

2)Columnalui Traian, an. I, Nr. 39, 29 lulie 1870; revista politica.

284 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

multime de nationalitati, turtite inteo ingustä cutie, trebues'et racumpere oda-CA pentru totdeauna nenum5rate1e päcate ale trecutului 0 ale prezentului. Prusia pAndqte de mult pe Austria. 5 Francia a inceput s'o cunoascfi. Istoria a9teaptii cu nerabdare de a vedea §ctears6 cu o orã nainte din carteavieliiuna din principalele cauze ale suferintelor umanitatii. Cu acest pret, deopotrivii glorios pentru ambii adversari, oricare sa* fi fost rezultatul izolat al unor bátlii partiale, lupta franco-pru- 10 siana s'ar eterniza ca cea mai sublimii binefacere n analele uni- versului. Bismarck viseald provinciile germane ale Austriei. Francia, con- servandu-se intacta in propriul ski teritoriu,ar c4tiga o imens5 influenta in Oriinte, reconstituind pe tarmii Dunärii puternicul regat 15 latin al Daciei, caruia si se intoarc6 Transilvania, Bucovina 0 partea cea rapit5 a Banatului Craiovei. Susceptibilitatea Rusiei s'ar liniti prin cesiunea Galitiei, al careea elerrient rutean o reclamä el insu0 pe baza principiului nationaliatilor. Serbia ar redobfindi totalitatea posesiunilor neamului iliric. 20 Pe Mng5 Dacia 0 Iliria, am mai aplauda renqterea nedependintii in Ungariai 'n Boemia, patru mari regate, scutite atunci de orice motiv de ceartä, inat spoatä incinge o formidabilà horà de rezistenta contra pan-germanismului 0 contra pan-slavismului, egalmente ame- nintatoare pentru fiecare din ele. 25 In fine, Italia capat5 Tirolul. Cestiunea Turciei ar amâne cu totul la o parte... Prefaceti in acest simt harta continentului, realizAnd in toata puterea cuvântului vechiul precept: 0 suum cuique tribuere*,§'o s'à disparà pentru veacuri, afar 5. de ateva bagatele, orice pretext de zizanie intre 30 ode trei gigantice vite rivale: latinà, slavicai teutonic5. Moartea Austriei surade in ace1a0 grad lui Bonapartei lui Hohen- zollern. Moartea Austriei convine nu mai putin Muscalului. Moartea Austriei nu atinge Imperiul Otoman, iar prin urmare nici 35 pe Anglia.

ARTICOLE POLITICR 285

Moartea Austriei este marfrea Italiei. Moartea Austriei re 'nviaza, printr'o singura suflare, Romania, Serbia, Ungaria §i Boemia. Moartea Austriei este pacea Europei... 5 Stim foarte bine a modesta voace a unei foite romane nu va strabate niciodata in inaltele cercuri diplomatice; dar suntem multumiti de a ne fi fficut Incai datoria pentru archivulviitoruljjj Veniet tempts..

[ARE STAREA LUI HA SDEU] 1)

Opt zile am fost asvarlit n grosul din Vacare§ti. 10 Nu voiu descri aci modul ilegal cu care mi s'a oferit temnita printr'un simplu mandat de aducere ; barbarele piedice, ca nu cumva sa-mi pot revedea nici macar speriata familie, din sanul careia ma rapise un funebru cortegiu de politie ; Insemnatele daune materiale din cauza intreruperii ziarului, etc., etc., etc. 15 Procesul instructiunii arata clar §i limpede cum Ca singurul motiv al Inchiderii mele a fost dorinta superioara de a desfiinta prin mijloace indirecte eColumna lui Traiansau cel putin de a o abate pe nesimtite din calea cea dreapta prin §icane §i prinintimidare. D-1 Lahovary a uitat a o purarie pentru un om politic, demn 20 de a purta acest nume, este Intocmai Ca 0 rana pentru un bun osta§: o onoare mai mult §i o noua Incurajare. Ceea ce m'a surprins bash' a fost de a ma vedea infagurat deodatil In acela§i giulgiu cu coala autoritard, de care m'ar putea apropia numai doara sincera adoptare din parte-i a unei programa (16 principiuin 25 loc de porunca DUUMVIRALA, ce o duce fatalmente 'Ana astazi. Ceea ce m'a uimit nu mai putin este ca niciun avocat, fie cat de guraliv In Intruniri publice §i 'n cafenele, n'a Indurat in campanie

1)Columna lui Traian, an. I, Nr. 40, 19 August 1870; revista politica.

286 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

soarta nenorocililor cetrtteni, tarili chiar din senin printre baionetele dorobaatilor. In fine, ceea ce ma minuneaza 0 mai mult este cift boierii din coa- liflune s'au strecurat tori pan& la unul ca prin urechea acului... 5 Constatand acestea, trecem la analiza comediei din Ploe§ti, de care §tiuse a profita cu atata diVacie d-1 Iepureanu spre a revärsa foc 0 urgie peste toata suflarea neguvernamentala, cu unica miraculoasa excepOune a avocaillor 0 a boierilor. Se zicecgt. Inteo dimineal& d-1 Candiano-Popescu ar fi ridicat In tO Ploe§ti stindardul revoltei, proclamand detronarea lui Carol I §i inaugurarea unui regim republican sub pre§idenliad-luiNicolau Golescu. Mai pe scurt, un individ dintr'un targu§or pune la cale dupà fantazie intreaga naliune latin& din Orient, dela Sculeni pan& la Cerneli, 15 dela Chilia panä la Turnu-Ro§u, dela Carpali Oa la Dunare. Un roman poate fi dinastic sau antidinastic ;dar nu-i este permis niciunui Roman de a aproba o tentativa, pe baza careia un pumn de oameni dintr'un colli§or al Orli §i-ar aroga dreptul de a impune la cinci milioane o voinlä izolatd. 20 Noi am stigmatizat totdeauna a§a numita revoluOune din 11 Februarie, prin care vreo cfitiva burgheji din Capital& au calcat sub picioare grandiosul vot unanim al tuturor Romanilor de ambele laturi ale Milcovului. Neiertand pAcatul bucure§tenilor, nu putem Ingadui cu atat mai 25 pulin unui punctulel, din Prahova de a regula, dupa propriul sat' gust, nu numai prezentul, dar pan& 0 viitorul Daciei 1). De unde §tie d. Candiano-Popescu ca posteritatea lui 5tefan 0 a lui Mircea prime§te forma republicanä, care la toate popoarele latine n'a fost niciodata cleat numai un repede moment de transiTiune spre cea so mai brut& dictaturà? Cine oare spus-a domniei-sale c& pre§edimia d-lui Nicolae Golescu, pe care noi unii 11 stimam personalmente foarte mult, far& a-1 dori

1) Cf.5Buletin Interior * din Columna, an. I, Nr. 40, reprodus la 41Addenda sub titlul Reoo1u0a dela Ploiefti. (Ed.)

ARTICOLE POLITICE 287

totu0 in capul Statului, ar putea surade deopotriva majoritritii Romanilor? Reu0nd visul, acordat tribunului ploqtean, consecinta cea natu- ralg ar fi fost o imediata 0 poate chiar o nereparabila desbinare. 5 A face §i desface domnia, adoptAnd sau schimbilnd ealapodul Statului printr'o dare de jos gii o punere sus, este a Reprezentatiunii Nationale, Nu de geaba Constitutiunea noastrtt, atat de perfectibilk cuprinde in sine articolele 84 0 129... Sfaqind aceastil revistfi, ne intoarcem din nou la ceea ce n'am to incetat de a tot propaga, mereu dela 1866 Incoace: concordia marelui partid de actiune. Nu este niciun adevárat Roman, care A nu se grabeascrt a se lure- gimenta cu mandrie sub conducerea unui catechism curat national 0 curat democratic, pe cand numai cei tamp4i, numai cei paraponisiti to 0 numai cei orbiti se vor putea supune, cu o somnoroasil pasivitate, la bagheta magic& a doi-trei initiatori de ECHILIBRATIUNE JA- PONEZA...

[INFLUENTA GERMANA ---1 0 LEGE ISTO RICA A DESNATIONALIZARII ...]1)

Triumful Prusiei a speriat pe Romani, nu numai prin aderea prestigiului latin in genere, dar mai cu seanat prin ceea ce ne a-- 20 teaptá mai de aproape pe noi inqine in fata aspiratiunii pangermane. Aceasta spaira se poate reduce in ultima analiza la dotal puncte esentiale: 1. Colonizarea teutonick; 2. Educatiunea nemteasca. 25 A combate ambele este datoria flee-4mi Roman; a 111M-tura orice motiv de desperare, insuflfind astfel ceatenilor incredere;iienergie, e sarcina unui adevarat publicist national. 1) Columna lui Traian, an. I, Nr. 45, 10 Septemvrie 1870; s Buletin Interior0.

288 SCRIERI LITERARE, MORALE glI POLITICE

Raposatul Mailian a constatat prin cifre statistice ca suma totala a emigra-tiunii anuale din Intreaga Germanie este de vr'o 200.000 suflete. Mai mult decât atAlia n'ar putea parasiregiunea Rinului fax% a expune la despoporare propria kr patrie. 5 Resbelul franco-prusian a secerat pink' acum pesse 400.000 de Nem li. Prin urmare, niciun picior de Teuton nu va emigra de astazi Inainte in curs de doi ani 0 mai bine, ca a se mai ec hilibreze din nou propor- liu.nea dintre popor 0 pamAnt, lasAnd In disponibilitate un excedent. 10 Fan& atunci avem destul timp pentru a trece dela sapd la armei, dupa o antica expresiune strabuna. Multe se fac inteo oara, necum inteo mie de zile ! Ina Romania poate fi germanizata 0 fara o colonizare directa: prin introducerea unei educaliuni nemle§ti. 15 In anul acesta, bunaoara, patrioticul nostril guvern a pus lucrurile la cale cu atAta dibacie, trick Capitala Daciei v a avea un teatru german, dar o scena nalionalli ba. coalele romAne paralizAndu-se cu desavAr0re prin platonica activitate a d-lui Carp, vom vedea peste puIin infiimate la tot pasul 20 cAte un nou pensionat nemIesc de felul celor douà faimoase Institute Filiale din Ia0i din Bucure§ti, unde fiii 0 ficele noastre vor deveni In rezultat mai Svabi deckirabii. Dela teatru la roalà, dela coala la armata, dela armata la finano, 0 ap mai incolo !... 25 SA ne permita totu0 actuaiiiconsilieri ai Tronului de a conserva cea mai profunda convicIiune ca mai lesne vor ajunge chiar dumnealor a se româniza, ceea ce-i atAt de greu, deck sä se germani- zeze vreodata Romania. Istoria universala ne prezinta trei legi fatale sempiterne, pe care 00 ar trebui totdeauna sa le aibe in vedere orice bkrbat de Stat din Europa. Legea cea IntAiu este ca Slavii pururea se germanizeaza, de cAte oH indura un contact mai intim cu Teutonii: ap in Saxonia, aqa In Brandenburg, ap In Schwerin 0 pe aiurea. Niciodata task din contra, nu s'a slavizat o singura comuna ger- m mana.

ARTICOLE POLITICE 289

Legea a doua este, ca Latinii pururea se slavizeaza, de ate ori indura ,un contact mai intim cu Slavii: a§a in DalmaIia, ap in Mo- ravia, a9a in Galilia 0 pe aiurea. Niciodata insa, din contra, nu s'a latinizat o singura comunO slavica. 5 Legea a treia este, ca Germanii pururea se latinizeaza, de cede ori indura un contact mai intim cu Latinii: tqa Golii In Spania, ap Lon- gobarzii in Italia, aqa Francii in Galia 0 pe aiurea. Niciodata insa, din contra, nu s'a germanizat o singura comuna lating. Mai pe scurt, In aceasta misterioasa procedura a endosmosului to internalional, Slavii se pot germaniza, dar Germanii nu se slavizeaza ; Latinii se pot slaviza, dar Slavii nu se latinizeaza ; Germanii se pot latiniza, dar Latinii nu se germanizeazd. D-1 Bismarck, oricfit de captu0t ar fi el cu d-1 Iepureanu, nu va schimba mecanica naturii. is Nem-cismul este atat de urit unei naliuni latine, /rick orice in- cercari de germanizare n'au reu0t 0 nu vor reu0 in vecii vecilor, deck numai WA mai mareasca antipatia. Sasul dela Baltica sa Intrebe pe Sasul din Ardeal: ca ce fel de mâncare este Romfinul? ...

A 6-a EPISTOLA DESCHISA CATRE D-1 NICOLAE IONESCU 1)

20 Domnul meu, Sunt epoce in istoria popoarelor, când o papu §5. ar putea sa car- muiasca o Iara, intocmai precum cel mai din urma argat este in stare a preveghia operaliunea ma0nei celei mai ingenioase, pentru a carei invenpune trebuise geniul unui Watt sau Vocanson: totul fiind organizat, prevazut, solid, pacific, scutit de orice sguduire sau explo- 25 ziune, ajunge o minima doza de exactitate 0 de bun simT pentru a figura In capul unui Stat in aceste momente de perfecta regularitate. Intr'o astfeI de situaliune a0 fi cel dintii gata a admite nepa- sarea cu care ai inlesnit d-lui Ion Ghica urcarea scarii guvernative, 1) Columna lui Traian, an. II, Nr. 6 (68), 8 Februarie 1871.

290 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

fara a fi cercetat mai intai trecutul, principiile,aspiratiunile, temperamentul alesului d-tale. Din nenorocire Ins& acest pas a fost astazi mai putin permis ca ori0and. 5 Puteai fi al beiului de Samos in 1867, precum puteai fi al RoOlor In 1868, puteai fi al amandorura 4n tot intervalul regirnului actual, Insa numaii numai panfi la 2 Septemvrie 1870. Cand Francia era tare, respectath, temuth; and vocea Cesarului din Tuilerii Ikea senini furtuna In toata Europa ; and ecourile 10 dela Solferino 0 Sebastopol vibrau Inca In aer ; lumea latina in genere, iar mai ales miculi uitatul atun al divului Traian dela gurile Du- 'aril, avea o garantie de existent& In prezenti o parghie de consolidare in viitors Toti minitrii nwri, Incepand dela 11 Februariei pan& la penul- 15 timele momente ale d-lui Manolache Costache, s'au Intrecut care mai de care a gramadi erori peste erori, neconsecinte peste neconsecinte, puerilitaçi peste pueriliti, fara ea totu0 acest imens dosar de inap- titudine sa fi zdruncinat In temelie edificiul nationaliatii române. Cazand Francia, Romania a Ames ca un biet cavalerce9i-a 20 pierdut scutul la Inceputul bataliei, 0 tot ce-1 mai rnangaie este naivitatea de a crede c'o sa-1 apere contra lancii du0nane o cruce de postav, cusuta pe o cama§a de panel. Eu nu ma tem de o cucerire militara. Sunt acum justamente trei ani, in Februarie 1868, vorbind late°. 25 solemnfi §edinth a Societatii < Transilvaniaa,zisei Intre altele: t Cum oare un popor atat de mic a fost in stare a se mentine atilt t de liber In mijlocul atator loviri din atatea parti In curs de atatia Osecoli ? Irai yeti spune, Domnilor, ca aceasta se explia prin vitejia t strabunilor no§tri? prin minunile TepeOlor, Mircilor,tefanilor, Ra- nt re0lor, Mihailor? Solutiunea mi se pare a fi cu totul iluzorie. Ath fost alte popoare tot atat de brave cai Romanii, avand in fruntea « lor niqte principi tot atat de eroici, mai .bucurandu-se pe deasupra t de fortificatiunile naturale cele mai neabordabile,i totu0 vitejia A cea rnai supra-umana n'a putut asigura independenta lor politica.. 35 A Albania sub Scanderberg este In aceasta privinth proba cea mai

ARTICOLE POLITICE 291

o apropiata de situatiunea istorica a Romaniei Dunarene. Astfel, nu o este deajuns a zice ca nationalitatea noastra de aici s'a conservat o multumita independintei politice, ci trebue sa mai cautam 1nsa0 o originea rational& a acestei independence,i numai atunci vom putea

5 0 cunowe adevarata cauza, pentru ce eu i d-voastra, Domnilor, suntem 4 Romani panto. astazi. Pozitiunea geografica, kart cheia enigmei. Sub oacest cuvant eu nu inteleg mun%ii, pe§terile, padurile, fluviile, pu- o stietatilei toate celelalte unelte strategice naturale, care pot pro- o cura unui popor o scapare trecatoare inteun resbel, dar nu vor fi to o niciodata in stare a garanta In perpetuitate independenta politica o a unei tari. Pozitiunea geografica a Romaniei Dunarene vreas. zia locuprul sat' la mijloc intre trei imperii mari, puternicei ri- o vale: intaiu Polonia, Ungariai Turcia ; apoi, prin schimbarea nu- o melor, Turcia, Austria 0 Rusia ;dar in mice caz totdeauna trei, 15 o nici mai mult nici mai putin, tinand cate-0-trele ochii kr atintici oasupra priparei noastre, ravnind-o cu lacomie cate-0-tre1e,i astfel «Impiedecand fiecare unul pe altul In realizarea visului comun. Pro- o videnta a mai voit pe deasupra, ca aceste trei puteri sa nu se poata o impaca niciodata In scopul de a imparci Romania Dunareana In 20 omai multe bucati, precum Austria, Rusiai Prusia Impartira In o secolul trecut regatul polon. Prima incercare in acest simt se Meuse o in 1494, cand regele Ungarieii acel al Poloniei tinura conferinta o secreta la Leutschow, de unde se despartira in deprt, caci fiecare o vrea sa aiba toti niciunul nu se multumea cu o parte, MIA a mai 25 avorbi ca Turcia n'a fost nici macar consultata. Apoi in timpii mo- o derni Austria reu0 a sustrage Bucovina §i o parte din Banatul Cra- o iovei, Rusia rapi Basarabia, dar inima Romaniei Dunarene o ramase neatinsa, multumita eternelor certe internationale Intre celej o trei colosuri invecinate, carora le placea deopotrivä gurile Dunarii *1). so Astfel, Inca o data, nu cucerirea militara ma va speria pe mine: chiar de a ar fi posibila, aprivi-o ca cea mai putin periculoasa din toate, de vreme ce ea nu tampe0e 0 nu adoarme, ci mentine biteo . perpetua incordare de rezistenta spiritul natiunii pana la suprema ork de a scutura jugul. 1) Actele Societ4iiaTransilvania o, cartea 2, p. 22.

292 SCRIERI LITERARE, MORALE 51 POLITICE

Apoi mai este ceva. Daca Rusia sau Austria ar revarsa asupra-ne stoluri de Calmuci 0 de Catane, niciun minister din lume, fie el cat de romanesc, n'ar avea piept a respinge sau a descanta uraganul. 5 Prin urmare, admilandu-se neprobabilul caz al unei cuceriri militare, mi-ar fi cu totul indiferent a vedea sau a nu vedea in fruntea Statului Roman pe d-1 Ion Ghica, a cgrui singura particularitate Inteo asemenea ipoteza ar fi de a nu voi sa filch' ceea ce alçiin'ar putea face. 10 Cucerirea1ip].omatic i economica iaca buba ce ne furnica, ne ustura, ne mananch deja din ce in ce mai mult dupa catastrofa Franciei. Cucerirea dip1omatic i economica, iaca ceea ce ma turbura 9i ma framânta Iii forul con9tiinIei mele de Roman. Cucerirea diplomaticai economica, pe care lesne ar putea 8'0 15 paralizeze un guvern adevarat naçional, dar pe care d-1 Ion Ghica, crescut in utopiasintezei umanitare, are o sacra datorie de moralitate individuala ca s'o grabeascais'o binecuvinteze. d-ta, domnule lonescu ;d-ta califal luiSimeon BarnuTiu ; D-ta, nereconciliabilul cel mai superlativ din 1866, 67, 68 ; d-ta a9teptai 20 anume triumful germanismului asupra Latinitii, adicfi primul capitol al cuceririi diplomaticei economice a caminului nostru, pentru ca in varful limbei d-tale sa urci la carma ursitei naTionale tocmai pe d-1 Ion Ghica, lasandu-i toata latitudinea de a incheia opera 9i de a seri epilogul !!... 25 Cucerirea diplomaticai economica nu este un soldat grosolan 9i posornorit, insufland groaza prin foci prin sabie, ci un dandy elegant, fin, cochet: in loc de a sparge u9a, el o deschide cu graliozitate ; in loc de a porunci, el propune serviciile sale ; in loc de a ameninTa, el se sile9te a convinge ; in loc de spectacol de sange, el destapra di- 30 naintea vulgarei credulitali perspectiva cea mai stralucita de avulie 0 de fericire ; in loc de a pieri dupä o scurta i sgomotoasa apariliune, el se a9eaza in linite pentru totdeauna. D-1 Ion Ghica este cea mai comoda punte pentru duioasele planuri ale acestui musafir de buna societate, pe care-1 apara 9i-1 justi- .35 fica in urmatorul mod in edictul perpetuu al profesiunii sale de credinla:

ARTICOLE POLITICE 293

# In ordinul social, ca 0 in ordinul politic, libertatea nu sufere 9 restriqiuni; protccliunile, därile vamale 9i accisale, corporaTiunilel 9 maiestiale 0 jurandale, sunt cortegiul guvernelor aristocratice 0 des- # potice: regimul libertalii nu admite nici privilegiuri, nici monopo-

5 4 luri. El oriuncle se introduce, caut4 cum fiecare OM sa fie mai pulin *in contact cu agenIii fiscali. Liberul schimb 9i asocialiunile libere (( ale muncii 0 ale capitalului mint elementele ce ratiunea 0 experienta 4 ne aratä el hranesc qi invieaa comercul §i industria: nu ne putem 0 departa dela prescrimiunile oiinIei economice, far& de a Intarzia

10 00 a Impiedeca desvoltarea bogaliei noastre nalionale*. Uitfind crt insu0 ilustrul Rossi stabileoe o distincIiune fundamen- ta1 6 intre economia teoreticd f i economia politica' aplicatd1); uitând 0 nu mai putin celebrul Michel-Chevalier numeoe liberul schimb o fraudà, intrucat nu-1 insoIe§te principiul creOin al caritAtii, care este

15 o excepOune In lumea cea mercantil5. 2); uitfind ca:aiubirea propriei 0sale naliuni mai presus de toate celelalte este una din principalele (qAtâni ale economiei politice #, dupä expresiunea unui vechiu ministru de FinanIe al Italiei 8); uitând ca prost mecanic ar fi acela, care ar necunoaoe in sfera practica universalà piedece a frecdrii,

20 de§i abstrac-tiunea n'o line In seama ; uitând, ca un bbbat de Stat nu este un §colar, care sa repete orbeoe generalitalile manualurilor;

3) Economia politica, Par. 1844, t.I, p. 41-42. 2) Cours. t. 1, Par. 1856, lee. 8, p. 1-9-50: 4 La concurrence a son complé- 4 ment dans un mobile qui, grace a Dieu, ne s'éteint pas sur la terre, qui gagne t du terrain chaque jour au lieu d'en perdre, et qui résulte du sentiment de la so- t lidarité, de la fraternité, de la charité. Arracher du cceur humain ce sentiment, t alors, je Padmets, la concurrence sera au fleau; elle agira sur la sociéte comme t un dissolvant, elle isolera tous les hommes. L'économie politique suppose ainsi sl'existence simultanie de (a concurrence et du sentiment chrétien o. 3)Scialoia, I principii della Economia Sociale, Lugano, 1848, p. 235:5L'economia trova in questo amore una d elle principali sue molle. Chi ama la patria, ne ama le produzioni, e si affatica a secondarle. Questo amore fa precipuamente onorare le cose del proprio paese appetto delle straniere, (la incitamento alle industrie ed alle scienze, e fa di un po polo una forte e riunita famiglia. Povero quel paese ove a poco a poco si estinse questo amore! Ivi sua ammirato tutto che é straniero, ivi sat* schernito tutto che e naz ionale: la nazione decadera e lo scherno degli stranieri sard la pena di coloro, che per troppo ammirarli scherniron se stessi ).

294 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

d-1 Ion Ghica a§terne pe pAmfintul dreptului italic o larga cale cuceririi diplomaticei economice, gatindu-ne din convicliunel cu precugetare soarta Indiei, cu modesta rezerva de a juca dumnealui rolul unui nabab ! 5 i cfind asta? Am spus-o dela inceput: ruina Franciei ne dtt legali de mAinipi de picioare pradaviditii teutone. Nici NeamTul, nici Muscalul nu ne pot lua cu fora, cad ar trebui 86 debute prin a se distruge unul pe altul, mai strivind apoiinving&- to torul tot restul Europei cu Anglia In frunte ; dar neputându-ne lua cu forta, ramfine sa recurg& cel mai capabil din ei la placidaimp- çiune a culturii: aci Slavul Ii resimte vrand-nevriind inferioritatea, sea- pandu-ne din ghiara-i drept In palma Teutonului. In aceste patru cuvinte: < cucerirea diplomatic& 0 economic& *, 15 cari se reduc In ultima analiza numai la doua: o cucerirea industrial& *, se rezum& astazi Intreaga politica exterioara a României. Chestiunea Dunàrii, pe care o mi§c& Austria In Conferinple din London; jurisdicliunea consulara, a carii pretinsà desfiimare nu este In realitate decAt o intärire legitimata ;tractatele de extradiTiune, 20 monopolul vapoarelor danubiene, diverse banciisocietali exotice de imaginar credit 0 de fictiva asigurare, invaziunea germanismului de lege israelita, furiqa colonisare curat gotica unul &Ate unul, sistematica surpare a breslelor române prin absolutä lips& de orice pro- tecIiune,--iaca politica noastrA exterioara! 25 Din acest punct de vedere este foarte drept a zice ca soarta Ro- mâniei, vieaa sau moartea, a fi sau a nu fi, depinde pe deplin dela tot felul de relqiuni internaVonale, nu ins& din arbitrul puterior straine, fie ele cat de gigantice, ci unicamente din propria noastra ne§tire, trândävie, neghiobie sau tradare, caci pe taramul industrial, so a carui procedura este totdeauna bland& 0 piezi§A, iar niciodata franca violenta, nimeni nu ni-ar putea impune, din data ce ar Intfimpina din parte-ne o umbra de voinVa. Dovada este micula Serbie, de care pururea s'a poticnit orice ten- tativä de cucerire diplomatic& 0 economicl. 35 Acolo nu este d-1 Ion Ghica.

ARTICOLE POLITICE 95

Nici d-ta nu e§ti acolo, domnule Ionescu! Practicismul §i fapta au mtmtuit pe vecinii nwri depeste Du- nare in acelqi grad, In care ne pierde pe noi in0-ne xnetafisica si vorba. Cand proprietatea teritoriala a României, urbana §i ruraltt,va trece 5 M§ii-fa01 In mainile Go0lor ; and comercul nemlesc si manufacture nenrceasca ne vor Impietri In exclusive profesiune de cultivatori ai pamantului pe seama dibaciului venetic dela Rin §i dela Baltica; and vanitatea sclavului de a nu diferi de stapan va teutoniza clasele cele de sus In limba §i 'n obiceiuri ; d-1 Bismark sau succesorii sai to ne vor apuca fra-Mte, nu prin vr'o cucerire militara, ci pur §i. simplu In numele ( Unitalii Germane o, In fate aril va sta cu falcile Incle- §-tate rivalul dela Moscova. Aceasta lugubra diagnoza rezulta fatalmente din doctrina d-lui Ion Ghica. 15 *i ce poate Francia astazi? Grafae In agonie sub potcoavele cailor de MackIemburg. Bine Ii-ai mai chitit momentul, d-le Ionescu! Imi vei putea raspunde a pupilul d-tale nu va dura destul timp spre a prepara o cataclisra. 20 Adusu-l-ai numai pentru ateva zile? Atunci uncle-i seriozitatea? Primqte, domnul meu, etc.

[D-1 TITUS LIVIUS MAIORESCU...) 1) Peste o oara lumea va admira pe Dealul Mitropoliei o ma lucerne- liune a acelei mladioase voinle, pe care litera legii o numqte na-ponala. 25 Colegiul Iäranesc Intrece mai cu seama orice margine a sublimului. Cand Voda-Cuza smulgea pe plebeu din ghiara libertinului celi dedea usurpatul titlu de patrician, el nu era In staresäprevada c'o a via peste pu0n o zi, In care Impacarea ambelor elemente, a vechiului gade cu vechia victima, va ajunge a fi atat de duioasa, Incat 9 Fragment din e Buletinul Interior #, Columna lui Traian, an. II, Nr. 20 (82), 24 Mai 1871.

29*

296 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

numai un lup sa poata capata dela oaie mandatul de a reprezenta, mandatul de a vorbi 0 de a lucra In numele turmei, mandatul de a o apara... contra cui? Sitotu0, ceea ce nici prin vis nu trecea autorului lui 2 Mai, s'a $ intamplat. Doi Blarambergi, doi Ghici, doi Sturza, un Su/u, un Lambrino, un Retoride, un Filipescu, un Boldur, un Lahovary, un Cozzadini §itocmai un Vogoride, sunt deputa/ii %rnimii, ai lui nea-Stansi badea-Ion, In superbul nostru Parlament. 10 Romania intreaga §tie ca tori ace0i domni pururea au combatut plebea, pururea au disprquit-o, pururea au insultat-o ; Romania intreaga §tie, ca panai numele unora dintre ei sunt atat de ultra exotica, Inca nu se va gasi un singur satean in toata /am care sa le poata rosti destul de limpedei cu atat mai mult sa le iina minte ; Romania 15 intreaga 0ie ca sunt printre dumnealor vr'o &Ova de cei ce au uitat deja sau n'au Inva/at Inca romane0e, crescu/i din leagan In fel de fel de atmosfere, care de care mai straine ; Romania intreaga letie toate acestea, dar n'ai ce sa le faci in fa/a frumoaselor patalamale cu pecelile primarilor ! 20 Toate formele fiind pazite in modul cel mai constitulional, nu ne ramane vrand-nevrand decal a ne pleca fruntea eu umi1inXt, cele- brand Intr'o naiva epopee popularitatea grandiosului nostru marepl al Cur/ii printre sucmanele dela Ia0 sau izbanda copilaplui de cai- macan din 1858 printre plugariii ciobanii dela Tecuci ! 25 Ins& omul cel mai iubit in toate catunele Romaniei este anume d-1 Titu Liviu Maiorescu. Dumnealui s'a ales la Severin, dumnealui s'a ales la Pite0i, dumnealui s'ar mai fi putut alege la Cahul sau la Dorohoi, daca nu se mul- lumea cu extremitatea Munteniei, deoarece petrecerea-i personala la 30 capatul opus al Moldovei garanteaza pana la eviden/a prin ea insa0, ca acolo nu avea deck a sbarci cu lene degetul cel mic pentru a fi pe data aclamat cu un numar de voturi chiar peste unanimitatea celor prezen/i. Dela Bahluii pana la Cerne/i, d-1 Titu-Liviu Maiorescu este idolul 99 cel mai nebanuit, este figura cea mai tradi/ionala, este un Ler-impärat

ARTICOLE POLITICE 297

al tuturor taranilor, cari nu vor intarzia de a-1 pune la randul eau In colinde, daca numai nu-i vor opri cumva prefeclii. Ce-i pasa opincei romfine cd-1 Titu-Liviu Maiorescu e luptatorui cel mai sfruntat al 9coalei cosmopolite!

5 Ce-i pasa opincei romane ca d-I Titu-Liviu Maiorescu e cel mai cinic avocat al Evreimii! Ce-i pasa opincei romane ca d-1 Titu-Liviu Maiorescu nu se ru0- neaza a propaga pe fala colonizarea germana a Daciei lui Traian Ce-i pasa opincei romane cd-1 Titu-Liviu Maiorescu personifica 10 tot ce-i mai anti-na-cional inteo paeatoasa unire cu tot ce-i mai anti; democratic I toragostea nu raioneazi prin urmare: opinca rom'ana 11 iube§te, fl iube§te pang la extaz, 11 iubwe pan& la nebunie! Valisunt prin bordeiei pe la stane d-nii Blarambergi, d-nii 15 Ohici, d-nii Sturza ; iubit este in arcadicile regiuni ale idilei pastorale d-1 Sutzu, d-1 Lambrino, d-1 Retoride, d-1 Filipescu, d-1 Boldur, d-1 Lahovary, d-1 Cozzadini §i mai ales d-1 Vogoride ; dar cat priveqte pe d-1 Titu-Liviu Maioresch, o !o! o!... Filosofia constitulionaa a Romaniei inregistreaza o lege, pe care 20 au verificat-o la noi succesivamente toate operatiunile electorale dela 1866i pana astazi. Spune-mi cine este in colegiul al 4-lea, 01,i volu spune eu ce vrea ministerul...

[CONGRESUL ZIARISTILOR] 1) Ceea ce preocupa astazi la noi toata presa, afara numai de foaia 25 ce poarta acest nume i pe care o susline dupa obiceiu confratele sau dela Trornpeta Carpaglor, este Congresul ziari§tilor. Columna lui Traian, Imbraci§and cu fericire din capul locului ne- merita propunere a Uniunii Liberale, formulase totodata urmatoarele puncte preliminare: 1) Fragment din t Buletinul Interior *, Columna tui Traian, an. II, Nr. 33 (95), 6 Septemvrie 1871.

298 SCR1ERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

1. Fiecare ziar strimita trei reprezentaqi pentru ca sa se vaza ca nu este organul unei singure persoane,i pentru ca dupa greutatea mandatarilor sai sa se poatfi judeca despre greutatea ziarului. 2. Cei trei reprezentami vor avea numai un vot. 5 43. Biroul Congresului sa se aleaga dintre barba/i straini ziaristicei, inlaturandu-se in acest mod orice banuiala de parcialitate. 4. Deciziunea Congresului nu se va supune intrunirilor publice, caci principiile nu se stabilesc prin plebiscite, si mulTimea, adesea amagit5 prin entuziasmul momentului sau prin tertipurile unei dice, nu poate 10 simpunc nimfinui: este de ajuns ca publicitii sa se luminezei sa se concerteze unii cu alii, ei fiind conducfitori ai opiniunii publice. 5. Ziaristii care nu se vor impaca in tot sau in parte cu conclusul majoritaIii Congresului, vor ramane liberi in sferaactiuniilor: sa ne fereasea Dumnezeu de o pasiva unanimitate,ceea ce n'ar fi deck 15 moartea discutiunii, adica un intuneric demn de epoca lui Papa Hil- e debrand ! t6.SA* fie invitate toate foile politice a trimite reprezentami ; toate, 4 iar nu numai acele de opoziOune sau diferitele nuanie ale unui singur partid, caci unde to-ci sunt de aceeasi parere, acolo nu este nici o tre- 20 buinta de un Congresi. La aceste puncte ne-au raspuns pana acum trei ziare. Gazeta de Bacdu, in numarul sail din 29 August, se asociaza cu toate vederile

Simai adaogand apoi cu energie : e Negresit cfi programul presei nu se va supune unui plebiscit *.

In fine ziaruloRomanul *, in numarul sal din 3 Septemvrie, lasa

35 toate la o parte, se preface ca nu vede nmic i striga cu desperare numai atat, caachestiunile,cese vor rdesbate 'n intrunirileziar4tilor,

ARTICOLE POLITICE 299

trebuese desbatute gi in intruniri publice in toate oragele to,caci oziarul, fie el redactat de oamenii cei mai erninenV, nu da mulcimiii oideile sale, ci din contra el le ia dela &Lisa #. Cu alte cuvinte, Plebisciti iaragi Plebiscit ! 5 In loc de a raspunde0Romfinului* in aceastgt privinta, incare ne susixi deopotriva pe fafatUniunea Liberala * gi < Gazeta de Bacau tidied cele dougt organe ale Fracciunii de peste Milcov, ne vommul- /umia-i adresa o serie de intrebari. 1. 0 intrunire aga zisgt publica, pe care o clicfi cu apucaturi de- g, magogice lesne o poate compune in rnajoritate din bataugi gi din mas- salagii, este oare tot una cu ceea ce se munegte opiniune publicin intelesul cel bun, cel luminat, cel adevarat al cuvantului? 2. Daca o gloata obscuri negtiutoare va cere bunaoara scoaterea pe piata a moagtelor Sfantului Demetriu, crezand ca dela el depinde

15 ploaia sau seceta, un ziar sa se faca oare expresiunea unei supersti- liuni atat de generale ? 3. Dupa sublima exclamaliune a celebrului Stuart Mill, economist gi publicist cel mai modern gi cel mai liberal al Angliei, n'a fost oare tot o intrunire publica care dusese pe Crist la Golgota?

20 4. Politica, aga precum o incelege secolul nostru, este ea sau nu o gtiinca, cerancl studii istorice, juridice, economice, pe care nu le poate avea o gramada nealeasa,i pe care, din nenorocire, nu le au la noi nici chiar acei ce ne-au tot ame/it cu fraze fara sambure dela 1848 gi pana astazi?

25 5. Din toate aga numitele intruniri publice, organizate din timp in timp in Capitala de catre oamenii ziaruluisRomanule,fost-a una singurgt, in care ea se fi vazut altceva decat numai ate un emisar redacliond citind ate o hartiula de porunceala gi &ate o droaie de voci strigand apoi cu o clasica pasivitate: bun! bun ! bun!

30 6. Toate relele, de care ne plangem noi gi contra carora anume va avea a se lupta barbgttegte gi 'n concordie Congresul, nu sunt oare o con- secincgt mediata gi imediata, directa gi indirecta, a tuturor plebisci- turilor mari gi mici, cu registrei frregistre? 7. Dacgt ziarul, dupa expresiuneaRomanului * ,# nu da mulimii s5 aideile sale, ci din contra el le ia dela &Ansae,atunci de ce oare d-I

300 SCRIERI LITERARE, MORALE 51 POL1TICE

C. A. Rosetti nu se grabe§te a suge de acolo cel putin iritatiunea tarii intregi contra Evreilor? 8. In fine, facandu-se un plebiscit de catre ziari9ti, guvernul fi-va el atat de nepriceput, incat sa nu faca a doua zi un contra plebiscit s cu mult mai numeros, umpland cu mii de subscrieri toti numerii ( Mo- nitorului Oficial 0 Sa ni se raspunda la toate acestea. Pana atunci noi sustinem 0 vom sustine, ea o foaie reprezinta propria sa natiune numai prin cuno§tinta trecutului national, prin to istorianationala, prin economia politicanationalä, prin dreptul national, iar nu prin sgomotoasele sbierete §i bateri din palme din partea vreunui Ovici sau Opulos inteo intrunire publica, poreclita din ironie 4 Româneasca 5. CARLITII1) Prin trei interviewuri succesive, Apararea Nationalci a lásat sa se 15 caracterizeze intr'un mod obiectiv, ap zicând autobiografic, fiecare din cele trei partide ale noastre politice actuale, adica un singur adevarat partid din cele cloud despicaturi. A venit dark' 0 nottá rândul de a ni se preciza propria noastra pozitiune politica a micului grup dela aceasta foaie, care nu face politica de partici-á 0 tocmai de aceea 20 ambitioneaza de a face politica cea mai solida. Intre anii 1821-1848 nu se aflau la Romani nici liberali, nici conservatori, ci numai boieri patrioli cu ciracii lor :0 patroni et clientes 5. Erau nationali§ti fat% partid, fat%disciplina, fall organizare, totu0 lucrand cu mult tact la scuturarea jugului celui aparent al Turciei, 25 care ascundea jugul cel ocult al Rusiei. Ap a fost pâtia la 1848, cand maimucaria din Ocbident a inceput a introduce la noi notiunea unor partide politice ; distinctiunea insa intre liberali 0 conservatori nu s'a limpezit bine Ora la Voda Cuza. Cei doi marl initiatori de mai 'nainte, Heliade §i Cogalniceanu, nici pana la moarte n'au fost in stare de a fi 30 conservatori sau liberali: ei au fost totdeauna numai nationalifti. 1) Apiirarea Nafionald, an. III, Nr. 66, 23 Martie 1902.

ARTICOLE POLITICE 301

Cele doug partide desf4urate din fooii boierii ciracii lor pastrau trasura anterioara comuna a nalionalismului, dar foarte slabita, din ce in ce mai indoielnica, amenincata de a dispare prin ideile cosmopolite ale revoluliunii francezei prin preocupqiuni oportuniste. Atunci s'a

5 ivit o nouti grupa, menita a opri crescanda raceala 0 a reincalzisinatul romanesc: a§a numita §coala a lui Simeon Barnwt, exagerata negrgit prin tendigele sale prea-arhaice, dar utilai chiar necesara ca reac- liune. Acea §coala fundata de un Ardelean, Incuibata Ira in Ia0 compusa din elemente exclusiv moldoveneoi, 10 dete porecla de trac- t(' gimeliberd piinclependentei, precum o botezase un frunta, pare-mi-se d-1 Nicolae Ionescu. Nascuti sub Cuza, fragionioii s'au afirmat pe deplin, punand puncturi pe i, numai la urcarea pe tron a princepelui strain Carol de Hohezollern, fiind momentul cel mai justificat pentru a feri na-ciunea de strainism in genere, iar in special pentru a combate 15 pe Evreii din Romania, adica pe strainii cei de trei ori straini, dupa cum ii zugravqte Alfred Rambaud: <

302 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Junimi0ii insa, de0 intemei4 de asemenea In Moldova, totu0 au dus-o mai indelungat, caci avusesera dibacia pe deoparte de aii atrage altoaie muntene0i 0 transcarpatine, pe de alta de ali fortifica o rezerva pe terenul curat literar. Cum dal% de au perit 0 damii? 5 Capii cei autentici 0 necontroversabili ai junimii, D. D. Maiorescu 0 Carp, sunt Neinci, prin cultura, 0 anume din §coala germana cea anti-naponalista a pesimistului Schopenhauer, caruia iiera rmine de a fi NeamI. Shopenhaueri0ii cei din Romania au fost foarte con- sequenli de a disprqui neamul romanesc, de a nu-i recunoa0e nici 10 o insuOre suyerioara, de a pune pe Romani mai jos chiar de Jidani, 0 de a califica pana 0 pe ademi prin epitetul de gogomani. Sunt gate a respecta orice convicliune, intru cat este o adevarata convicIiune, fie cat de gre0ta sau absurda. D.D. Maiorescu 0 Carp, barbaIi prea- onorabili, mai ales D. Carp, erau adanc convin0 ca programa cea 15 nemleasca schopenhaueriana va face sa progreseze 0 sa se ridice sus Romania In ochii lumii. Sa admitem ea aceea0 ar fi fost convic-punea D-lor 0 fara principe strain; principele strain li s'a parut insa natural, natürlich, o garamie de succes. D.D. Maiorescu 0 Carp contau dara pe principele strain nu din arnbiliune sau interese personale, ci numai 20 §1. numai pentru victoria conviqiunii lor, adica pentru triumful Juni- miltilor. Calculul era dibaciu: principele strain la 1866, schopenhauerismul in Romania la 1867; dar socoteala cea mai evreiasca tot Inca adesea se incurca-. D. D. Maiorescu 0 Carp nu sant tari in etnologia comparativa. Dum- 25 nealor au uitat sau n'au observat ca NeamIul este strain numai in calatorii ; inceteaza insa de a fi strain, el 0 posteritatea lui, din data ce se decide a ramane pentru totdeauna inteo Tara care-1 imbraTi- paza. Un Francez, un Italian, un Englez, un Muscal nu devine mai nici o data nalionalist in patria cea adoptiva. NeamIul insa se nalio- 30 nalizeaza pe deplin nu numai in forma, ci 0 in fond, astfel ea adesea copiii nu vor sa inve-ce nenrce0e. Raposatul ceasornicar Ruppel, venise intr'o zi sa mi se planed ca baiatul sail Bruno, macar ca e Neami curat 0 purtand numele Bruno, zice ca e Roman 0 nu vrea sa vorbeasca nemIe0e. Asemenea cazuri sunt cu sutimi in Bucure0i. Este o trasura 35 sublima de onestitate. NeraIii cei stabilili in Rusia Bunt mai Muscali

ARTICOLE POLITICS 303

de cat Muscalii. Lelewel si Linde, cei mai patrio-ti poloni prin opera si prin cugetari, erauNemti. Ce s'a Intamplat dara? Pe candd-niiMaiorescu si Carp din Romania se nemtisera siper- 5 sistau a fi Nemti, Alesul Romanilor dela 1866 din Neamt a devenit treptat cu desavarcire Roman prin nationalism. In acest mod sefii Junimistilor si-au pierdut busola. D. Maiorescu a inceput a mormai ca n'a fost schopenhauerist, d. Carp s'a apucat sa sopteasca ca n'a prea tinut la Evrei; si la urma

I 10 urmelor, dupa multe sucirii rasuciri, grupul lor, In care se introdu- sesera deja pe nesim-tite uncle vlastare foarte romanesti, ca8tirbeii, A. Marghiloman, C. Anion, etc., grupul a trebuit sa dispara, rene- &du-0 numelei fuzionandu-se cu o asociatiune romana necosmo- p olita. 15 Din cauza si numai din cauza nationalismului Regelui Carol, d-nii Maiorescu si Carp, simtind in atmosfera de sus ca schopenhauerismul nu mai merge, au fostsilitia se atarna de pulpana d-lui Nicu Filipescu. D. Filipescu cu cativa amici ai sai, disidenti din partidul conservator, nu sunt multi la numar, dar au fost de ajuns pentru a da o noua Cu- 20 loare fostilor junimioi. Printr'un fel de endosmosi exosmos, d-nii Maiorescu si Carp s'au umplut de Filipefti. Daca astazi cumva Fiipetii i-ar pàràsi, cei get- beget junimioi n'ar mai exista politiceste. Inchipuiti-va un moment realizarea acestui scandalos divori yeti asista la o mormantare nu 25 de prima clasa, ci de primul comism, cad n'ar plange la groapa cleat numai cativa Armeni, multi Evrei sit poate, dintre Romani vre-un minor grandoman, bunaoara d. Quid Densusianu. Noi din parte-ne nu dorim de loc o asemenea catastrofti. Am regreta cu sinceritate distrugerea unui partid, in care Jan ton d-nii Nicu Fill- SO pescu, C. Olfinescu, amicul meu Delavrancea si a1ii. Oricum sfie, gratie lui Dumnezeu si Alesului lui Dumnezeu, junimistii nu mai sunt in Romania; ei Inca s'au botezat eonservatori, mani corectFilipefti, giFilipestii nu vor inceta nici o data de a fi natlonalisti. Asa dara, in starea actuala a lucrurilor, sant la noi doua sau, deo- 35 eamdatg, trei partide, pe care le desbina chestiuni sociale, economice,

304 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

diplomatice sau de oportunitate, dar ambele de o potriva nalionaliste. Deasupra lor sta Regele Carol, numai nalionalist, caci nu se pogoara pang la certuri de partid. Tot tip micul grup dela Apararea Nationala, o not& ediciune indreptata a fraciiunii libere §i independente, este 5 numai naVonalist, adica este Car list. Cu alte cuvinte, noi aspiram ca Romania intreaga, ba chiar Intreaga Dacie, A se purifice ca Domeniul Coroanei, unde sunt cele mai bune 9co1i sateqti, cea mai inflorita industrie nalionala,i nu se gaseste nici Evrei, nici spioni Muscali, ba §i cat mai purtine capitaluri straine. 10 Prin nalionalism dark prin Carlism, noi fraternizam, pe o cale romaneasca 5i numai romaneasca, atat cu liberalii precum §i. cu conservatorii, silindu-ne cu staruinla a-i feri de o potriva pe unii §i pe aliii de abateri cam dese uneori. lat '.cine sant 0 trebuie sa fie cei dela Apararea Nagonala. Dar 15 acest organ putea-va oare sa dureze? Buri in felul nostru prin credin0 0 patrie, prin Rorndnism 0 Ortodoxism, printr'o voinIa dezinteresata §i ne 'nfranta, noi repetam cu batranul Kruger u a noastra va fi vic- foria cea finala ».

ADDENDA

[LINIA FERATA IA.5I-ODESA] 1)

Este un saran caracteristic, dupfi care se poate deosebi oricand si oriunde un regim constitutional de o dictatura personahl. Intr'o tall InteadevOr reprezentativg toate fluctuatiunile guvernamentale pot fi prevOzute si explicate, cele douil puteri ale Statului si toate Or- s tile fiecfireia din ele hind touleauna Intel) simetrie atat de riguroasá, kat ajunge sii cunoastem pe una, pentru ca &a descriem 11:Idatpe celelalte. Sub un regim constitutional un minister nu vine cleat numai din majoritatea Parlamentului. Sub un regim constitutional toli membrii cabinetului efisfrang una si 10 aceeasi coloare. Sub un regim constitutional fiecare miscare Inteuna din regiunile cele superioare implicg existenta unei miscOri corespunz5toare In celelalte, In- tocmai precum una din roticelele ceasornicului nu Incepe a se Invarti, ffirit ca s'o fi Impins o vecinii sau fail ca ea s'o ImpingO, toate mergand cu o re- 15 gularitate combinatO din capul locului. Sub un regim constitutional, In fine, previsiunea politicA este posibilli. Altfel se petrec lucrurile sub o dictaturfi personala. Acolo, fie cineva cel mai sublim geniu dupfi feta pAmfintului si tot Inca niciodata nu va putea sti ceea ce se va intAmpla peste o orà si niciodata 20 nu-si va da seama in urin5, pentru ce s'a intamplat anume asa. Gestul despotului, numeasca-se elSuluc, Maximilian, Cogrdniceanu, nume turcesc, rusesc sau nemtesc,este misterul cel mai nesträbätut pentru toti si chiar pentru dânsul, ca tot ce e capriciu. Liisam acum ca lectorii nostri sfi decidfi ei Insii sub ce fel de forma' guver- 25 namentalã se aflg asttizi Romania. In locul r5posatului Macedonski s'a pus In capul primei divisiuni teri- toriale d-1 colonel Solomon. Cabinetul s'a completat, vfirindu-se la Externe d-1 Calimachi-Catargiu.

1)Traian, an. I, nr. 87, p. 349, 2 Decenwrie 1869; revista politic/.

308 SCRIERI LITERARE, MORALE EI POLITICS

Din punctul de vedere constitutional, avand toata buna-vointa de a presupune ca nu suntem sub o dictatura personala, am dori prea mult a intelege semnificatiunea acestor doua numiri. Cine este d-1 Solomon? 5 Ministru de Resbel in ajunul lui 11 Februarie. Astazi ill vedem cam tot pe acolo. Ce insemneaza? Nu stim. Cine este d-1 Calimachi-Catargiu? 10 0 ruda a ambasadorului turcesc din Viena. Astazi il vedem In fruntea diplomaciei romane. Ce insemneaza? Nu stim. Am putea sa petrecem astfel intr'o lunga revista toate ate se fac la noi 15 de o bucata de timp si la fiecare nou fenomen suntem siguri de a gasi In toata -tara rasunetul cel mai intins: Nu stim ! Ba este un lucru pe care-1 stim. Inca in numarul nostru din 19 August, sunt scum patru luni si mai bine, so vorbind despre calatoria Mariei Sale Domnitorului la Livadia, noi preves- tiseram ca guvernul actual, zis al Romaniei, precum daruise Muscalilor Prutul, tot asa le va mai harazi linia drumului de fier dela Iasi spre Odesa, prin care sit se ucida in favoarea Tarului portul Gala-ti, portul Braila si mai cu seama viitorul nostru port dela Marea Neagra. 25 Rana acum, In curs de vreo suta cincizeci de zile, vulturii cei rosii dela putere au conservat in aceasta privinp cea mai profunda tacere. In Mesagiul Princiar nicio vorba. Eram deja gata a admite o eroare nevoluntara din parte-ne si nu ne miram de loc, deoarece lucrurile, precum am spus-o, se pot prevedea cu o preci- 30 siune oarecare numai sub un regim constitutional. Ei bine nu! s Curierul de Iasi s, foaia oficioasa de peste Milcov, In numarul sau din 27 Noemvrie, cuprinde un articol foarte instructiv, Intitulat: 4 Calea feratii Iali-Prut c 35 Aci-i aci ! Iata-1 intreg:

eAflam ca consiliul jude-tean al districtului Iasi a votat in unanimitate o adresa dare guvern, rugandu-1 sa concedeze links ce are a lega Iasi cu Prutul. 40 Felicitam pe consiliu de initiative ce a luat inteo afacere care este strans legata de interesele cele mai grave ale Moldovei si 11 felicitam

ADDENDA 309

cu atat mai milt, cu cat adresa lui are 0 meritul unei necontestabile oportunitali. *tim cu to-pi ca guvernul Rus a exprimat deja de mult hotarirea de a conceda linia ChisinauNoua Suliä Cernaup in caz and guvernul roman ar refuza impreunarea resoului rus cu resoul

5 european pe la Ia0i ni se zice din izvor foarte sigur ca se trateaza in momentul de faca concedarea Enid ChiIinauCernau.p. Nu putem con- chide alta din aceasta cleat cguvernul nostru ar fi aratat oareqicare ezita.puni in concedarea liniei IaqiPrut.

410 asemenea ezita-pune, &tea exista, ne pare viltiimrttoare intere-

10 selor noastre 0 este bine ca, atragand aten-punea tuturor asupra unei chestiuni, a cani insemnatate nu poate sa ne lase nepasatori, sa provocam un soiu de discupune publica, ce va servi de anchetti serioasa spre luminarea si a guvernului 0 a guvernalilor. Una din obiecPunile in contra liniei Ia0Chi9inau pare a proveni

15 din pierderea eventual& ce ar suferi traficul galapan prin legarea Ia01or cu Odesa. Daca Gala/ul ar fi singurai neaparata cale a transitului European, obiecliunea ar fi serioasa ; cand Insa Rusia concedand link' Novosulitza se pregate§te a ne smulge cu totul din mfiná acel transit, chestia se rezumfi in urmatorul punct: neputand avea transitul pe la

20 Gala-p, nu este bine sa-1 avem macar pe la 14? Raspunsul nu poate suferi nicio indoiala. De aceea, daca atitudinea presupusa a guvernului este un adevar, nu numai ca Gala-cul nu va ca§tiga nimic, dar va pierde Inca 0 folosul insemnat ce ar putea trage dinsporirea micrii comerciale a doua treimi din Moldova. Galtqul ffind centru comercial, spre care

25 aflueaza toate transacPunile noastre, este evident ca el c4tiga sau pierde dupa cum scade sau spore0e activitatea comerciala a Iariii linia Novo- sulitza o data concedatä, caderea mi§carii internaPonale prin Moldova va reduce GalaIul la un trafic pur interior. Tot la un asemenea trafic pur interior vor fi reduse atunci celelalte linii romanei suntem convin0

30 ca in cazul acesta veniturile lor vor fi atat de mici, incat vom fi nevoici sa adaugim la sarcinele destul de grele, ce avem astazi, alte sarcini9i mai grele. Asemenea nu trebue sa uitam ea singurul mijloc de a alimenta navigapa Prutului 0 de a face producatoare convenpunea incheiata intre Austria, Rusiai Romania este linia Ia0Prut. 35 a Cele the pfin'a acum sunt atiit de evidente, incat nu putem admite ca guvernul le-ar fi putut scapa cu vederea. GreutaPle deci, ce, pe cat se vede, el opune liniei Ia0ChiOnau, nu pot nalte cleat din intenpunea bine determinata, ce are de a crea un port de mare pe Ormurile noastre 9irefuzand linia spre Prut, guvernul nostru crede ca va paraliza concu- o ren-caceOdesa ar putea sa faca portului nostru. La aceasta vom raspunde ca portul nostru o data deschis, fiind pe Marea Neagr& punctul eel mai apropiat de continent, teama unei concurente este ilusorie, cam

310 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

sigur marfurile nu vor face un inconjur de aproape 100 chilometri numai pentru placerea de a trece prin Odesa. Pana la deschiderea lush' a portului, deschidere ce, chiar incepAnd de astazi lucrarile, nu va putea avea loc decat peste 10 ani, de ce sa lipsim /ara de un ca9tig sigur ? Mai mult 5 Inca, fara teamii de a fi paradoxala, afirmam di cel mai bun mijloc de a grabi triliinçarea attit de doritii a portului nostru este concedarea liniei Igi Chifindu. In adevar Infiin/area portului nu se va realiza dead prin avansuri de sume insemnate. Putea-vom face acele avansuri, &and linfile noastre reduse cum am zisla un trafic pur interior vor da un deficit 10 insemnat? Sus/inem Ca nu, 0 numai descarca/i de sarcinele cailor ferate prin imensul ca0ig ce ne va aduce transitul european, vom fi destul de liberi in opera/iunile noastre financiareca sa putem lucra cu puteri suficiente la crearea portului nostru. * SA rezumam acum inteun mod analitic concluziunile acestei baterii 15 ministeriale, pe care noi am intrevazut-o, mai repetam Inca o data, din timpul placutei excursiuni a Capului Statului la Crimea: 1. Consilierii districtului Ia0 vor trimite guvernului o adresa, ie0til din propria lor ini/iativa, intocmai ca felicita/iunile dela Ploe9ti sau nuntaritul dela Vla§ca. 20 Nimic mai natural ! 2. Gazeta guvernamentala felicita de pe acum in dreapta 0 in stanga, asigurand-ne cu gravitateca Muscalii numai din genervitate ne permit a lega Ta9ii cu Odesa, pe and pentru dan0i este tot atat de avantagioasa linia Cernau/ilor. 25 3. Miuisterul i9i ia gentilul aer de a ezita pana aci, a9teptand presiunea opiniunii publice, adica a unui consiliu jude/ean 0 aeCurierului de Ia0 *. 4. Publicistul guvernamental sus/ine ca silind pe Muscali a merge la Cernau/i, noi vom face imposibil pentru totdeauna transitul european prin Moldova 0 tot el ne spune ca linia dela Ia0 spre viitorul port dela Marea- 30 Neagra nu poate sa nu se infiin/eze cu timpul, chiar daca vom face pe placul Rusiei, fiind cea mai comoda pentru transitul european. Este o contradic/iune. 5. Viitorul port dela Marea-Neagra zice Curierul de Ia0 *, este menit prin pozi/iunea-i a deveni fatal Odesei. 95 Cum de nu vede/i ca tocmai de aceea Rusia starue9te atat de mult a-1 paraliza in fa§a ? 6. Fara linia Ia9iOdesa, ni se zice, nu se poate alimenta naviga- liunea Prutului. Aci naivitatea e in culme. 40 Dupa ce am dat de pomana Muscalilor raul nostru cel mai românesc, apoi sa le mai oferim 0 o prima!

ADDENDA 311

7. In fine, prin o erezie economica din cele mai originale, precursorul ministerial ne promite clinia Ia§iOdesa va crea capitalul cu care sift putem construi portul dela Marea-Neagra. Capitalurile ies chiar nepoftite din acele Iari unde profitul lor este prea s mic, bunaoara nurnai 3 la suta ea in Anglia,i se opresc veand-nevrând acolo unde sunt destul de mari §ansele de reuOta: insu§itCurierul de Ia0* ne asigura ca viitorul nostru port dela Marea-Neagra ori§icând va fi in stare a rivaliza cu Odesa Atfita-i tot ! tO Credem, ca ministerul se va prezenta dinaintea Parlamentului cu o ar- gumentare mai pircin ciudata, de0 chiar logica cea excentrica a foii oficioase de peste Milcov va fi in stare sa convinga pe deplin pe ciracii lui Popa-TacheL. Cestiunea find una dintr'acele dela cari depinde inteo mare parte soarta industriala, iar prin urmarei politica a României, vom reveni

[REVOLUTIA DELA PLOE*TI]

15 La opt August dimineala s'a raspAndit in Bucureoi un surd sgomot despre o ciudata revoluçie In Ploeoi sub conducerea d-lui Candiano-Popescu: republica cu generalul Golescu in frunte. Pe la 11 oare toata lumea se mira de o extrema agitatie intreagen/ii poliliei,alergand in dreaptai in stânga, pe când membrii Cabinetului se 20 concentrasera in edificiul Prefecturii. Pe la 2 post-meridian cetatenii au inceput a fi arestali cu gramada : colonelulCreçulescu,Hasclau, capitanul Malinescu, maiorul Radu Mihai, Costache Panaiotu, Rachtivanu, CiocArlan, Serurie, etc., etc. D-1 D. Caradai Pilat s'au ascuns ; d-1 Candiano-Popescu, incercAnd a 25 fugi In urma buclucului, a fost prins. De prin districte se povestesc grozavii, mai ales din Ploeoi. Intre ceilaiçi, d-1 Ion Bratianu a fost Intemnilat in Piteoi, d-1 Misailu in Slatinai d-1 Stologianu la Craiova. Nu avem insa nici o relaliune despre modul tratarii prizonierilor, afara o numai de puparia din Vlicareoi, unde impartialitatea ne sile§te a marturisi ca Intrqinerea curat materiala a arestaflor a fost foarte bunk dar partea moralfi vai ! Liberarile de pAna acum sunt prea puine, judecându-se dupli cele din Bucureqti ; se susline din contra ea numfirul victimelor se Inmul/eOe mereu 35 i cã conditiile arestatului devin din ce in ce mai grele ; soVile celor primp

1)Columna lui Traian, an. I, n. 40; 19 August 1870; buletin interior.

20*

312 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

ii pot vedea cu cea mai mare dificultate ; amicii mai nicidecum ; ucigasii si furii sunt mai putin strejuiti. Ce va iesi oare din toate acestea ? D-1 C. A. Rosati s'a grabit a se intoarce din strAinAtate, declarfind cu 5 cavalerism cfi voeste a impArti soarta amicilor sfii. MinisterulinsA, pe semne ca sfi-1 nealjeascrt cu atfit mai mult, nu-1 aresteazA. Ziarul 41Romfinul * afirmti CA guvernul nostru ar fi cerut din Constan- tinopol o armatfi tura de 50.000, sub cuvfint ca tara ar fi amenintatfi de o 10 invaziune ruseascfi. Serios ? SA nu fie oare de ajuns Osmanliii si Muscalii, cunoscuti sub numele de judecfitori de instructie ? SiirmanA Romfinie !

[CUM E JUDECATA LUPTA POLITICA A LUI HASDEU] 1)

15 4IFuria cu care cavalerulaTraian * se Etruria asupra d-lui D. Ghica, presedintele consiliului de ministri si a d-lui Al. Cretescu, ministrul Cultelor si Instructiunii Publice, e vrednicA de milä 1 Dela inceput ph& la sffirsit, in toate coloanele sale, celebrul cavaler nu dovedeste decfit ai e bolnav si Inca foarte greu I 20 aSA ne explicam: Ce vor neistoricii nostri istorici dela redactiunea acestei foi, eminente bine crescutfi !?.... Vor !... nu! ne oprim, alci ne ternem prea mult de pana cea agerfi a d-lui Hajdeu, vestit prin frumoasa-i descoperire ce fact; spunfindu-ne ai 25 4 noi suntem slavi... o, prin faimoasa sa opera intitulata 4 Ion Vodfil cel Cum- plit *, roman% istoric, cu parti unde se parodiazA dreptul roman, se intelege ffirà voia autorului...., renumit prin ziarul caraghios AghiutAa *, unde redactorul sail a stiut sfi desvolte tot talentul sAuecaraghios.... *, prin piesa inti- tulatARasvan VodA *, in care se presupune mai intfiiu un ;igen despuiat 30 de toate calitfitile omului social si tAvAlit in tina rgului si apoi autorul sau flied sA piarda vremea 11 improspateaza, 11 schimbfi cu totul, metamorfo- zfindu-1 in bArbatul cel mai marinimos: bArbat inzestrat cu toate calitfitile etc....., renumit asemeneaprin aparitiunea foii periodice intitulatileArchive istorica *, pentru care redactorul ei era plAtit 2000 lei pe lung de cfitre mi- ss nisterul de culte si instructiune si nu o citea publicul mai de loc, ad. nu

1)Traian,an. I,(1869), nr. 64, p. 260.

ADDENDA 313

apgrea mai niciodatg, redactorul ei ffind distrat de descoperirile4genea- logiei * familiei sale princiare si de politica zilei, cgci nu trebue sg se uite cg d-1 ligideu a fosti deputat in Camera d-lui Rosetti ! e Dar ne pot intreba lectorii nostri, ei bine !... toate bune acestea, dar 5 ce au de a face operele d-lui Hgjdeu cu cavalerulTraian #, atAt de supgrat pe ministru Crelescu!? Asa e, dar ... nu este asa !...Archiva istoricg s, foaie pentru redac- Iiunea careia se plgtea d-lui Ilgjdeu 2000 lei pe lung, ne va rgspunde!.. 9thce ne raspunde Archiva istoricg *!?.. 10 Ca d-1 Hgjdeu, directorul, sau mai bine guvernatorul micului cavaler Traian 5, e tare supgrat pe d-1 Al. Cretescu, ministrul cultelori instruc- /iunii publice, pentrucg... pentrucg vgzfind cum se luau de geaba pe lung 2000 lei din punga Statului fgrg a se face nimic, a ggsit de cuviinIg, ca un ministru nedrept, a tgia d-lui Hajdeu acea pensiune ce i se da ea la un in- 15 valid, fgrg a corespunde cu angajamentele luate! 4Neapgrat, un ministru ca d-I CreIescu, care comite asemenea ilegalitäi care iau din gura d-lui Hajdeu un ciolan atAt de mare si plgcut, nu poate fi deck un minis tru fgra principii... farg dor de %arL..i chiar care nu stie carte multg !.. 20 it 0 ! tempora, 0 ! mores !.. * Ce ministru!.. Ce larg !.. Auzi!.. un om Etat de mare ca d-1 Hajdeu sà nu poatg ggsi si el in multele paragrafe ale bugetului, un micuI locsor de unde sä poati gusta plgcerea de a primi 2000 lei pe lung !.. 25 eE nedrept, d-le ministru... de o mie de ori nedrept!.. ea si vii si lovesti astfel in interesele private, avand in vedere numai binele comun, aceasta e cu totul contra prineipiilor sectei din care savantul neistoric ligjdeu face parte !.. eAi comis o mare gresala, d-le ministru; si nu mai poate fi nici o in- se dreptare de facut !.. Mul-cumim 1)aArchivei istorice # cgci puturgm argta lectorilor nostri de unde vine supgrarea d-lui Hajdeu pe d-1 ministru Al. CreIescu!.. a Dar ce vorn raspunde oare pentru d-1 Demetriu Ghica ?!.. 0 !.. aci e altceva !.. Aci d-1 Hfijdeu face politica, si Inca politica inalta, 35 cgci scris este in Catechismul politic al Ortalii, ca scopul scuzg rnijloacele giprin urmare datoria savantului neistoric e ca sg ia pe fiecare ministru in parte, cgci nu de geaba d-sa este amicul intirn al d-lui C. A. Rosetti, cel cu voeqte si vei putea*! (a Presa * din 2 Octomvrie).

9 In text: mullamitei [Ed].

NOTE

HASDEU1 COGALNICEANU (cf. P. 173, 182, 193, 227, etc.)

In numeroase articole politice din Traian,li, mai tarziu, in Columna lui Traian, Hasdeu ataca -violent doctrina gi persoana lui Mihail Cogalniceanu. Dar gi lnainte de a scoate ziarul Traian, Hasdeu a lovit In Cogalnieeanu mai ales prin notitele gi versurile humoristice din Aghiuld (1863-186(i). In Cronica aria- 5 nitrii nelegiuitoare (41 Aghiuta 5,nr. 2, 10 Noembrie 1863, p. 9-11), scrisi Impo- triva lui Cogalniceanu si C. A. Rosetti, In care malitiozitatea gi calamburul ve- stesc invectiva de mai tarziu; In versurile sarcastice: D. Cogdlniceanu (ibidern, nr. 14, 13. 111 ; reproduse de noi In Addenda volumului I); in Dialogul Minfii cu Cam er a, urmat de rnonologul Min; ii in capul d-lui Cogillniceanu; ambele 10 stenografiate de Aghiurd (ibidem,nr.16, 17 Februarie 1864, p. 121-122) -1 Hasdeu revine neobosit gi cu felurite arme Impotriva marelui sin adversar. Chiar cu prilejul votarii de eitre Camera a celor zece legi importante (Irnproprietarirea taranilor, secularizarea averilor manastiregti, etc.), Hasdeu ataca pe Cogalniceanu, aratand ineficienta gi ipocrizia acestor reforme. In Aritmeticafi chimia parlamen- 15 lard (a Aghiuta s nr. 20, 26 Martie 1864, p. 153-54), el analizeaza fiecare dintre legile votate de Camera gi 8 dovedegte * ca nici una din ele nu poate fi aplicata. Tot despre Improprietarirea taranilor eerie Hasdeu Inca doul articole: Primal Aprilie. Camera a improprietdrit pe fdrani. Diagnozafifarmacopeea parlamentard (6 Aghiuta s,nr. 21, 2 Aprilie 1864, P. 161-163) gi Un articol gray despre lucruri 20 friyoli (ibid. nr. 22, p. 169-171). Polemica lui Hasdeu Impotriva lui Cogalniceanu ameninta Inteo vreme a ia un caracter violent gi personal. Cel putin asta dovedegte aparitia urmatorului Anunf foarte important In ziarul Ronuinul din 3 Aprilie 1869 (an. XIII, p. 198): 6 Avand intentiunea de a scoate la lumina peste pulin Istoria publicd, poli- 25 ticd fi literard a d-lui Mihail Cogalniceanu, rog foarte mult ea oricine va fi pose- and documente, detalie sau anecdote, relative la acest individ, sa mi le comu- nice fara Intarziere, pentru ca sa-mi pot eomplecta lucrarea. Ma grAbeac a observa viitorilor mei corespondenti ca nu este nici o amanun- timc JApgrafica, orichtde 0econdarl In aparirrti, care sa nu aibi o valoare a

318 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

sa in aprecierea istorica a caracterului unui om: drept exemplu am putea cita, bun& oara, vechiul razboi al d-lui Cogalniceanu contra perciunilor evreiesti, urmat apoi de un tractat de eternd impacaciune si alianta, spre deplina satisfactiune a ambelor parti beligerante, etc., etc. 5 Pentru ca notitele ce mi se vor procura sa nu fie expuse la faimoasa exactitate a serviciului postale, d-nii corespondenti vor putea sa le trimita pe numele unor cunoscuti ai lor din Bucuresti, care sa mi le inmaneze apoi directamente Ma intermediul unui oficiu guvernamental i. Indata ce are ziarul Traian la dispozitie si poate lupta pentru idealurile sale 10 politice, Hasdeu critica aproape in fiecare numar, in articolul sau de fond (s Poli- tica* actele, inteligenta, onestitatea si sinceritatea lui Cogalniceanu. Uneori, aceste atacuri sunt deadreptul invective. # Cat timp va dura viata politica a d-lui Cogilniceanu, o zi WA tradare, o oar& fara nelegiuire, o minuta fara minciuna, tradari, nelegiuiri, minciuni, luso- 15 rite toate dupa tipic de sacrilegul juramant s pe sante. dreptate *, ar fi un fenomen contra mersului logic al naturii*. (s Politica n.,Traian, an. I,nr. 3, 25 Aprilie 1869). In numärul urmator (Nr. 4, 27 Apriie 1869), dintr'un portret violent al lui Cogalniceanu, desprindem aceasta fraza: 4 Improprietarirea taranilor n'a servit 20 in realitate in mainile d-sale decat numai ca un mijloc perfid de a ajunge la dictatura cea mai brutala... *. In numarul 6 (din 4 Mai 1869), aerie, relativ la discursul la Mesaj: 4 Dumnealui calca Constitutiunea, pentru a nu expune starea Orli, intinse in oribile torturi pe noul pat al lui Procust! 25 i Dumnealui calca Constitutia, pentru a nu sta mult timp la vorba nici chiar cu copiii nelegitimi ai voluptatii libertocide! $i ceeace-i mai cu seam& grozav, este de a-1 vedea furisand toate acestea tocmai in Discursul Tronului!... * In afara de articolele politice din Traian., publicate In editia noastra, In care 30 Cogalniceanu este atacat si actele sale criticatese mai intalnesc nenumarate pagini de analiza veninoasa sau de pamflet impotriva marelui om politic. In Traian din 16 August 1869 (nr. 53, p. 210) se public& ordinul lui Cogalniceanu catre prefectul de Bolgrad a pentru colonizarea gurior Dunarii cu vagabonzi*. Niciodata Hasdeu nu lasa sa-i scape un prilej de a dovedi duplicitatea sau con- 35 tradictiile adversarului sail. Cand Cogalniceanu facea tratatul de extradare dintre Romania si Austria, anuntat de ziarele unguresti, si prin care 4 romAnii ardeleni nu se vor mai putea adaposti* in Regat Hasdeu incepe publicarea in Tra- ian (nr. 39, 27 Julie 1869; vezi editia noastra, vol. II, p. 193-195) a articolului lui Cogainiceanu din Epoca (4 Julie 1865) intitulat: Convenfiunea austro-maghiard. 40 In deosebi 11 bucura urmatoarea afirmatie a lui Cogalniceanu, care e temeiul Intregului articol din Epoca: 4 Este actul cel mai anti-national, pe care vreodati

N OTE 319

o mina de ministru 1-a subscris ; este actul care mica cea mai santa lege, cea mai frumoasa virtute, titlul cel mai glories al stramolilor no9tri: vechea ospitalitate rontdnd v. Cazul Falcoianu* este iara9i bine speculat hnpotriva lui Cogalniceanu. In 5 Traian din 11 Noembrie 1869 (nr. 80) Hasdeu scfie: t Pe cand d-1 Cogalniceanu se lauda caL a obtinut dela Maria Sa Domnitorul gratia lui Falcoianu, nenorocitul hi da ultima suflare I [In puparia dela Dobrovat]. De nu murea, ielea din Inchisoare. De ielea din Inchisoare, ne spunea multe de toate.

o A murit Irma la timp. Norocul d-lui Cogalniceanu I Se zice ca ministeriul ar fi trimis o ancheta medicala la fata locului. Guvernul 9i-a facut datoria, de9i 9tie foarte bine din medicina legala, a nu toate cauzele pot fi descoperite 9i nu toate mortile explicate... *

15 Hasdeu nu uita ch Cogalniceanu a spus deputatiunii din Mehedinti, In Mai 1869:aVoi lasa Muntenia In plata lui Dumnezeu ci ma voi duce sa scap sarmana mea provincioara * acuzandu-1 de t separatism s. Elementele personale In aceasta polemica de ani de zile nu aunt deloc rari. Hasdeu folose9te constatarea lui A. G. Golescu, pe atunci ministru de Finante, 30 crt :4 d. Cogalniceanu [este] dator fiscului o suma de peste 8000 napoleoni*.Si adaogii: 4 ... pe cand d-1 Cogalniceanu stapane9te giaba de un Or de ani moiile cele mai mandre ale Statului, retinand intelepte9te capiurile In punga, !Ara ca d. A. G. Golescu sa se mibte macar a zice:ecce home * (Traian,nr. 57, 16 Septembrie 1869, p. 225). 25 Celebrulaatentat 0 contra lui Cogalniceanu este cu abilitate comentat In mai multe randuri de atm Hasdeu. Iata un fragment din revista politica din Traian Nr. 69, 16 Octombrie 1869: t Nenorocitul Popovici dela Baal', napastuit de a fi voit sA asasineze pe d-1 Cogalniceanui prim asupra faptului pe cand dormea, face o declaratiune, chiar

BO din temnita, prin care da pe fao cum: Politia, imbatandu-1 i promitandu-i marea cu sarea, I-a Induplecat a depune ca a fost pus de unii 1i de ;Atli din partidul liberal sa ucida pe d-1 Cogalniceanu ceeace nici e de trebuintA, caci se ucide d-lui singur pe fiecare zi, prin faptele sale. Declaratiunea fu categorica, publicata. Care fu efectul? Acel ce yeti dobandi 35 and ati arde cu piatra iadului un corp mort... Cu toata pasiunea luptei sale politica, Hasdeu nu ignora 9i nu subestima meritele de istorie ale lui Cogalniceanu. In toiul polemicilor sale, Hasdeu cita studiile lui Cogalniceanu din Arhiva Ronzdnea.scd (cf. Domnila Elena, t Traian* nr. 80, p. 321, coloana 2 citand o inscriptie din biserica din Razboieni,battraducerea 40 d-lui Cogalniceanu s, Arhiva Roovineascii, t. I, p. 87. Este drept, Domni(a Elena este republicarea capitolului VII din romanul istoricUrsita, pe care Hasdeu

320 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

I-a tipfirit in foiletonul ziaruluiIBuciumul i in anul 1864. Dar §i in 1864, in timpul lui e Aghiuta s, Hasdeu purta lupta contra lui Cogalniceanu). Cand s'a anuntat editia a II-a din Cronicele Romdniei ale lui Cogalniceanu, Hasdeu eerie In Columnalui Traian (an IV, nr. 16, 7 Aprilie 1872): eMonumentoasa 5 publicatiune a d-lui Cogalniceanu, Cronicele Romdniei Dundrene, s'a pus sub presä. Daca ni-ar fi permis a da unconsiliu unui barbat de talia d-lui CogMniceanu, am dori foarte mult ca sa se alatureze In text §i in traducere, inteun apendice dela finea publicatiunii, vreo cateva mici cronice saselti din Transilvania *. Totul e nou §i surprinzator in aceasta pagina a lui Hasdeu. Dar, in 1872, omul 10 politic Hasdeu lame loc istoricului §i lingvistului. Columna devenise o publicatiune strict titiintifica, qi singurele polemici, rani §i acelea, erau polemici istorico-filologice. Astfel nu e de mirare a, in numarul 31, din 15 Septembrie 1872 al Colum- mi. lui Traian (an III, p. 269-273) se public& Prefata lui Cogalniceanu la a doua editie din Cronicele Romdne. $i in chiar aceasta Prefald, Cogalniceanu scrie 15 despre patima§ul sau adversar politic: 4 D-I B. P. Hasdeu, ale carui lucrari, merits li aptitudine ma pentru istoria tarii, sum eu cel dintai ale le recunoalte... * Cand publica Prelaca, Hasdeu o.intovarale§te cu un articol comentariu, extrem de magulitor fat& de Cogalniceanu. Prefala este0nemuritoare *, este un unic cap-d'opera, demn a ramane ca o bucatit clasica in literatura romana *;ICogál- 20 niceanu, dinaintea caruia pe taramul literaturii nationale cata sa se'nchine cu veneratiune orice suflare romaneascd, iar tinara noastrfi generatiune mai mult ca oricine *. Explicatia acestui respect venerabil qi acestei totale admiratii, o da chiar Hasdeu, in articolul sail (Columna, III, nr. 31, 15 Septembrie 1872):

eChiar in momentele cele mai pasionate ale politicei militante, li'n poli- 25 tica militanta este cineva cu atat mai pasionat cu cat e mai sincer, caci credin- tele cele tari, fie ele bune sau rele, nu pot a nu fi fanatice chiar in momentele cele mai pasionate ale politicei militante m'am inchinat totdeauna dinaintea deca- natului literar al d-lui Cogalniceanu. 0 voi face cu atat mai mult astazi, cand cultul exclusiv al qtiintei m'a smuls 90 din valmaieala neterminabilei controverse de a 9ti cine-i mai rau intre cei rai: o ciudata problema, mai ales and relativa rautate a odor mai multi este un simplu efect al atmosferii 1 Cogalniceanu in literatura istorica a Romaniei §i. Alexandri in literatura noastra poporana joaca 'Ana la un punct rolul lui Columb in privinta geografica s. 95 ...4 Nu vorbim nici chiar despre Cogalniceanu intreg, cAci ar trebui un volum, iar nu doua-trei randuri schitate inteun acces de expansiune, ar trebui mai multe volume pentru a-I putea aprecia ca orator, ca ziarist, ca istoric, ca initiator 5. Cogalniceanu scrise urmatoarea dedicatie, pe volumul I din a doua editie a Cronicelor: 4 D-lui B. Hasdeu, omagiu talentului §i in aducere aminte a anilor de

NOTE 821

amiciie 'vechie. Kogalniceanu s. Hasdeu public& aceast& dedicatie, In co menta- riul-recenzie pe care-1 face Cronicilor, märturisind:Le reproducem aci, le reproducem aceste cuvinte cu o justA mAndrie, eAci acea amintire a anilor de amicifie veche se refer& mai cu seam& la 1854 si la 2 Mai, cele mai glorioase zile In isto- 6 ria modernA a RomAnilor, li-mi pare bine cA o mai pociu repeti astAzi, chip& ce am spus-o totdeauna... *. Astfel se Incheie o polemic& violentAi o lupta politic& de zecean i....

HASDEU SI V. A. URECHE (cf. p. 180, 197) In erudita sa culegere de articole, intitulatA: Umorui lui Hasdeu (Bucuresti, fAr& data), d. Barbu LAzAreanu dedie& o suculentft rubric& relatiilor dintre Hasdeu to si V. A. Urecha (op. cit. p. 27-38). Cetitorul va gag In cartea d-lui Barbu LAz&- reanu numeroase fragmente din criticile sau glumele sarcastice cu care Hasdeu a cinstit activitatea polihistorului UrechiA. CAteva momenta esentiale din polemica lui Hasdeu lipsesc totusi In erudita lucrare a d-lui Barbu LAzareanu. Bunloarl, acel ridicul personaj din Duduca Mamuca, profesor universitari gazetar In

15 acelasi timp, Vladimir Aleschin-Uho nu este cleat Vasile AlexandrescuUrechia. Hasdeu n'a sovAit s& pAstreze, In numele personajului sAu, chiar initialele lui V. A. Ureche. Acest licentiat al Universitatii din Madrid devine In nuvela lui Hasdeu t celebrul licerifiat fri liters dela universitatea de Marocco *. Ureche se'n- torsese de curAnd dintr'o cAlAtorie de studii,cAlAtorie la care se refer& chiar 20 Hasdeu In n-rul 2 al revistei sale Din Moldova: a ...d. V. Alexandrescu, revenit acum dintr'o fecundA cAlAtorie prin Italia si Spania, a binevoit sA ne promitA concursul d-sale literar a. Exotismul universitAtii la care studiase Ureche, precumi superficialitatea cunoltintelor sale au fost ironizate de Hasdeu In Duduca Mamuca: a Universi- 25 tatea In care ar fi studiat si gradul lui academic [e vorba de Vladimir Aleschin- Uho] erau pentru toti o chestie tot atat de obscur& ca patria si opera lui Omer. Se stie numai cfen aeea misterioasft universitate licentiatii In Mere stint scutiti de a sti greceste si latineste... a Intocmai ca 1Ureche, Vladimir Aleschin-Uho ajunge profesor universitari aerie de toate, pe uncle apucA.4 DupA mai multe 30 rAzgAndiri, el a gAsit o cale sigurA pentru a ajunge la nemurire, si ea literat, si ca patriot. Intr'o foaie periodic& a Inceput a apArea un sir defoiletoane si de scrisori, In cari Vladimir vorbea despre tot ce Itia: adicA, vorbea despre nemicA. Dupft aceea, el scoase la lumina o atime nemArginitft de carti elementare mici,

322 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

prescurtate de pe aline elementare mari, fAcute de altii. In fine, el a cutezat chiar a deschide un jurnal literar, In care traducea, ca scrieri literare, articolele Enciclopediei moderne sau ceva asemenea, presOrand ici-colo eke un cuvAnt propriu B. 5 Brusca schimbare de atitudine a lui Hasdeu, in chiar cuprinsul revistei sale Din Moldova dela nutnArul 2, unde vorbea de e fecunda cAlAtorie arheologica prin Italia gi Spania *, la nr. 15, unde atacA pe Ureche in comentariul latSeri- soarea comitetului de inspectiune acoalelor din RomAnia de dincoace de Mil- cov* se datoregte, fArA indoialA, faptului a gi V. A. Ureche a semnat pro- w testultprofesorilor * contra nuvelei Duduca Mamuca, ee se tipfirea tocmai atunei In Din Moldova. Episodul cu Vladimir Alegchin-Uho este scris, probabil, in urma procesului de presA intentat nuvelei Duduca Mamuca, 0 este scris tocmai ea o rAzbunare Impotriva lui Ureche. Deasemenea, Hasdeu, In comentariul la 4 Seri- soarea comitetului de inspectiune acoalelor * afirmA ca: 4 Din toate scrierile 15 ingirate In cei doi tomi trecuti ai foii noastre una singura s'ar putea numi frivola, in Intelesul bine cunoscut al acestui cuvAnt; anume urmAtoarea poezie din nr. 7: 4 0 gurip pretuiefte Celt o vieap'ntreagd Cdnd flit** ce si-i dragii, 20 Ce te nebunefte, Cu surds f i-alintare, Dulce desmierdare, Ti-o dd'n delirarel* AceastA poezie, bine analizatA, este chiar obscenA. Poetul innebunit, care 25 e gata a-gi jertfi vieata (ceea ce eu unul n'ag face) pentru 4 gurita, ce se da In delirare *,ed. V. Alexandrescu, preledintele aceluiagi comitet ceni-a trimis Adresa din 18 Aprilie 1 Pregedintele n'a subscris-o, pe semne din mustrarea cugetului; degi aceeagi mustrare nu-1 impiedecA a tuna contra 4 nouAi apuaturi realiste * in RomAnia, In cursul d-sale de literaturA in Universitate: verba volant, 90 scripta manent. E foarte IndemAnatec de-a avea un cuget scris gi un cuget vorbit, precum zeul Ianus din Roma avea douA fete(o Scrisoarea *, etc., Lumina, vol. III nr. 15, p. 46-48).

4 Tunetele * lui Ureche contra 4 notai apucfituri realiste * trimise inecursul d-sale de literaturA In Universitate B amintesc perfect episodul din Duduca 35 Mdmuca: 4 - Despre ce o sA vorbiti in lectia de mAine, domnule profesor? il Voi continua, domnule NN., developementulnerecusabilei argumenta- B tiuni contra pernicioasei doptrine a sofigtilor realigti de a Insinua In literaturA, e primaminte natura ca principiude fond gi secundaminte spiritul ea principiu 40 0 de forma *.

NOTE 323

Deli in Ateneul Roman an. I, nr. 1 (Iasi 15 Septembrie 1860) p. 3 esteremar- cat, laeCurier literar s, studiul lui Hasdeu Perit-au Dacii?, iar innr. 3, tot la 4 Curler literar *, se mentioneaza revista lui Hasdeu, Foil° de istorie 0 literature& (unde aparea 4 Pefit-au Dacii? s) si In ambele dati, cu ironie Hasdeu bleeps 5 sa colaboreze la Ateneul Roman dela numarul 22 (din 24 Martie 1861) en articolul siu asupra lui Andreas Wolf. Numarul din Mai-Iunie 1861 Isi schimba chiar formatul, si e redactor * ajunge singur V. Alessandrescu dar Hasdeu nu-si Ince- teaza colaborarea, ci, dimpotriva, si-o sporeste. Conflictul propriuziscu Ureche Incepe deci dupa t Adresa Comitetului s, in care alaturi de T. L. Maioreseu, se to gasea si semnatura lui V. Alessandrescu. Desi, dupa cum aratA cu prisosinta. textele adunate si publicate de d. Barbu Lazareanu, Hasdeu n'a avut nici o incredere Instiinta sidescoperirile * lui Ureche totusi 41 citeaza inteo ciudata nota din Filozofia portretului lui Tepef 5: 4 D. V. Alessandrescu posed& o gravura spaniola din 1595, subsernnata 4 Un gentil- 15 hombre de Valaquia *; nasul boierului e aci drept si seamana foarte mult cu al lui Tepes *... Hasdeu, in Mifcarea Literelor In Efi (editia noastra p. 91) urmarelte pedep- sirea lui Ureche. Si acest text este scris dupa 4 proeesul de presa * de pe urma caruia isi pierde el catedra dela Colegiul National. 4 E curios a vedea cum batuta 20 din palme celebritate stiintifica a oratorilor nostri ex cathedra se'ntuneca si dispare nitel-nitel, din data ce le 9 vine in cap nenorocita, vreau EA zic mantuitoarea idee de a pune maim pe condeiu. Iata, bunaoara, d-1 Alessandrescu, hotarindu-se a da publicului un specirne tipeirit din cunostintele sale literare, In loc de a se margini In sfera farselor ca 4 Balul rnortului s sau ca Bondarul din 5 Zimbrul si 25 Vulturul s, traduce in versuri ceva din Juvenal In modul urmator: t Pururea tot asculta-voi? SA nu replie niciodata, D'a lui Codru regusitul, Tezaida, asurzit? .. *

In volumul d-lui Barbu LAzAreanu sunt multe documente incantatoare, privind reIatiile dintre cei doi savanti si oameni politici. Adaog cateva fragmente dintr'o so cronica, Nihil sine Urechid, publicata In Colurnna lui Traian (an. II,nr. 39, 18 Octombrie 1871): 4 Proverbiala patina a scumpului nostru arnic de a revendica paternitatea In toate, pana si'n descoperirea Americei... s 4 Dana iubitul nostru amic este atat de ostil prescurterrilor, apoi de ce dara, 05 pentru a fi consecinte, nu-si public& pe larg eursul tau dela Facultatea de Litere, In loc de a anunta mereu In forma de deschiderea pravaliei, cum ca a vorbit de silexuri sau de Tabula Peutingeriand?

1) D. Barbu Lazareanu, care citeazaacestpasajin Umorul lui Hasdeu (p. 29), transcrie gresit: e dindata ce-ti vine in cap ... *

324 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

t Bune aunt silexurie pentru eine le intelege; bun& este Tabula Peutingeriand pentru eine o pricepe; dar a nu mai putin adevarat, ca despre silexuri cagi despre Tabula Peutingeriand, cind cineva le cunoagte numai de vreo dota-trei zile, se pot vorbi multe verzi gi uscate I * Altadata (Columna, nr. 62, p. 252) citeaza 5 la e Variettiti * un fragment din Democratia unde V. A. Ureche annul& descoperirea, la Dresda, a unui drapel rominesc pe care scrie: a Vitejia direapta sa biruiasca * inscriptie plina de cea mai democratic& more% comenteaza Ureche.

Ultimul cuvânt §icel mai Intelegator pe care Hasdeu 1-a spus despre Ureche 9i activitatea sa prodigioasa, 1-a rostit, imediat dupa moartea lui,la 10 Inceputul conferintei Papa dela Neva. Cel mai Intelegator, pentruefi a misiunea istorica* a lui Ureche n'a fost §tiinta exacta ci exaltarea romantic& a romi- nismului din toate provinciile. Ureche a fost un animator ci a Incercat, cu pu- tinul lui talent, sa creeze chiar I mituri * urmând,In aceasta privinta, pe Balcescu§i Heliade Radulescu, qi fiind asemanator, ca structuraspirituala, 15 lui Hasdeu. Firecte,lipsit de geniul lui Hasdeu, romantismul istoric al lui Ureche pare vulgar ci superficial Intocmai ca §i al lui Tocilescu, de altfel.

HASDEU SI DOMNITORUL CAROL (p. 223, etc.) Articolele lui Hasdeu din fru ntea ziarului Traian i-au creat faima de 0 antidinastic s; Intio aca de mare masura, Incflt Hasdeu se simte dator sa se apere (Traian, I, nr. 70, 18 Octomvr ie 1869; editia noastra, p. 223 0 urm.), amintind 20 ca. In statutele ziarului se afla, Intre altele, 0 urrnatorul articol: a Vom sustine regimul constitutional cu Dinastia actuall, urmarind sincera lui aplicare la noi, §i vom combate din toate punctele orice tendinte spre guvernul personal *. Ade- varul este ca In articolele din Traian, gi mai tarziu In Columna lui Traian (anul I), Hasdeu eerie In termeni violenti impotriva s influentei nemtWi* ci a I politicei 25 personale s, pe care i se pare ca o promoveaza Domnitorul. Cu toate acestea, in cei dintai ani ai activitatii sale politica §i ziaristice, Has- deu nu fusese atit de ostil Domnitorului Carol. Deqi In nr. 4 din Aghiuld (p. 25) rezuma astfel scopul acestei reviste satirice:In politica: sustinerea Tronului national ci combaterea elementelor contrare, fie ele ziaristice, cameraliste sau chiar 30 ministeriale * declarându-se pentru Voda Cuza In articolul Patriotism fi neincredere (Roindnul, 12 Septemvrie 1868; editia noastra, p. 173), aerie: I astazi Carol I este conetlinta cea pura a natiunii române*. Hasdeu parasise ideea i Tronului national* In urma turburarilor dela Tali, din Aprilie 1866. Scrisoarea pe care o publica In Romdnul (6 Aprilie 1866, p. 159) este edificatoare:

NOTE 325

t Domnule Redactors, 4Am fost contra principiului Domnului strain de rasa nelatind. Deaceea am subscris la plebiscit In registrul contra alegerii principelui Carol I. Astazi insa, vazand tristele scene de reactiune petrecute la lali ci prin cari se pune in pericol 5 pang gimarea idee de Unire, ea until ce am fosti voi fi intotdeauna pentru Unire, ma graben a-mi retrage votul, declarand el, In interesul ealydrii Unirii, Bunt pentru alegerea lui Carol I. Primiti, etc. i. Despre i tristele scene de reactiune* se dau amanunte in numarul din 11-12 o Aprilie al Romdnului, publicandu-se articolul 4 Ce s'a intamplat in Iagi? *, dupa ziarul iepan Vocea Nalionald (articol datat 4 Aprilie). S'au auzit strigate de:tRe- volutiel Vin Ruidi 1 Jos Unirea, jos locotenen-ta I *. Streini i evrei, cu bath rusecti, atatau populatia. Seara a fost atacata militia. Doi soldati au fost impu§cati. Atunci s'autras salve de arme In aer, apoi In multime; au cazut vreo cinci 8 cetatenia, 15 In casele Roznovanu au fost arestati Nicolae Roznovanu, Ceaur Asiangi altii. Incidentele au costat destul de mult: 2 soldati uci§i, 14 raniti; din multime 15 mortii nenumarati raniti. Pe Nicolae Roznovanu nu-1 va uita Hasdeu. In Parse- yeranta din 25 Mai 1867 (articolul Unirea ; editia noastra, p. 161 §i urm.) Ii persi- fleaza cu mult venin. Nimic nu i se 'Area mai gray lui Hasdeu cleat sguduirea 20 sfintei idei a Unirii. La Ia§i, se ferelte in toate chipurile sa nu para4separatist *. La Bucure9ti, ataca intotdeauna cu asprime pe cei care pomenesc deaMoldoveni giMuntenia.Domnitorul Carol i se pare, aca dar, singura salvare a Unirii, singurul prin care boierii pot fi redtqi in Romaniala rolul postum al vampirilor, ce-ci calla cate-o victima numai in obscuritatea noptii* (Patriotism pi netncre- ag dere, 1868; editia noastra, p. 173; ideea ravinei In Odd la ciocoi, scrisa cateva luni in urina). Traian apare totuli ca un organ al nationalismului integral, propunanduli sA lupte contra 4 streinismeloni de tot feluli sa aperetConstitutia o. Discutand (in Traian, nr. 5, p. 17), primul numar alziarului Opiniunea Constitu(ionald, o precizeazik punctul tau de vedere personal:

4Constitirciuneaidinastia, dota institutiunif tCum? 0 bale, ce-gi da numele titular de Constitutionald, sa nu gtie ea macar atata, ea dinastia nu exista la noi decat numai In virtutea Constitutiunii, ea o simpla parte dintr'o totalitate foarte complexa, ea un resort subordonat din me- S5 .canismul unei aingure institufiuni fundamentale? tDesfiintati Constitutiunea 1i dinastia dispare dela sine, fiind la noi exclusiv constitutionala, iar nu un ce statator da se, cum zice italianul, In felul dinastiilor din Rusia, sau din Turcia, sa ne fereasca Dumnezeu * Nu t Domnul Strein * i se pare lui Hasdeu un pericol pentru tag, ci 8 influenta 40 nem-teasca S. In Traian, nr. 17 (p. 66) se felicita de succesul ziarului ; caci maiorul

326 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

Dabija este reintegrat, iar caprarul neamt dat afara. Incepe at se precizeze tinta atacurilor lui Hasdeu, germanizarea: t ...Imensul pericol de a germaniza o natiune, ale carei simpatii, fie popor, fie ostire, n'au lost si nu vor fi niciodata pentru 4 cavalerii teutonici*, inamici de 5 moarte ai latinitatii, etc.* In 30 Iu lie 1869 (Traian, nr. 40, p. 157; nr. 41, p. 161, etc.), incepe sa-si incheie revista politica cu urmatoarele cuvinte, tiparite cu litere groase:St traiasca Domnul Roman Carol I 1 Jos influenta nem-pascal*. In deosebi 11 turburt gesturile a anti-latine* ale Domnitorului. Cu prilejul calatoriei Domnitorului Carol 10 in Crimeia, aerie (Traian, nr. 43, 5 August 1869, p. 169): a In revista trecuta noi am analizat deja nefericita ideie a calttoriei la Crimeia, pe care ministeriul actual crezuse de cuviinta a o inspira Capului Statului. t Am demonstrat ca Constitutiunea Ron:1MA sefuza Principelui a puterea * de a lam tam dupl bunul plac al consilierilor Tronului si fart voia natiunii. 15 4 Am aratat ca acest drept e foarte marginit chiar la vecinii nostri Serbi, desi pactul lor fundamental este cu mult mai monarhie decat al nostru.

OAm adus aminte ca insusi Voda-Cuza, pant si sub regimele Statutului, nu partsea Romania ffira o instalare prealabila a unei regente; caci ministrii, fiind responsabili, nu pot inlocui nici inteun caz pe un principe neviolabil. 20 Am dovedit, in fine, ca ceea ce ne putem altepta de acum Inainte, este ca DD. Cogalniceanu si Dimitrie Ghica sa mai insufle Tronului de a se muta pentru totdeauna la Berlin, dirigandu-ne apoi din palatul regelui Frideric-Wilhelm, supt frumosul cuvant, ca nici o lege nu-i opreste 11 Am mai Meat hist In rezerva un punt foarte important, foarte caracteristic, 25 foarte semnificativ. ItMaria Sa a plecat din Buturesti tocmai cu doutzeci si patru oare Inainte de serbarea zilei onomastice a Imparatului Francezilor. 4 Oare at fi fost atat de greu de a mai amana cu vreo cateva minute? Majestatea Sa Imptratul dela Nord nu putea BA astepte o singura zi In fa- n voarea Majestatii Sale Imparatului din Occidinte? eCabinetul hind singur responsabil, Latinitatea insultata va avea tot dreptul st-i zict: ai cauzat plecarea Capului Statului Roman la 2 August, inteadins pentru ca a doua zi A nu poata lua parte la o manifestare In onoarea lui Napoleon 1111 tSt fi fost ziva regelui prusian sau poate chiar a d-lui Andrassy n'o Weal. 35 aceasta!*. Indata (WO aceasta ctlatorie, atitudinea lui Hasdeu fast de Domnitor devine mai ostila.IM. S. Domnitorul s'a intors In Bucuresti, nu se stie pentru cat timp 5, eerie in Traian din 14 August 1869 (nr. 46, p. 181). 4 M. S. Domnitorul a plecat la Furceni, de unde peste opt zile se va Intoarce In Bucuresti, nu se qtie pe cat 40 timp * (Traian, 19 August, nr. 57, p. 185). e M. S. Domnitorul pleaca in strainatate,

NOTE 327

nu se §tie pe cat timp * (Traian, 26 August, nr. 50, p. 198). In revista politica din acela§i numar, alt atac impotriva 4 influentei germane*: 4 Ap sa fie I strigam §i noi, urand tuturor fiilor Daciei a imita maretul exemplu al fratilor no§tri de peste Carpati, care lucreaza pentru Romania, gemand sub

5 un Domn Neamt, pe and noi lucram pentru Nemti, de1i Providenta ni-a dat un Doran Roman !* Dar Hasdeu nu pierde niciun prilej de ali dovedisdinasticismul * sailvi a a/1m ca cea dintaiu datorie a unui om politic care erede In 4 principiul dinastic a este vigilenta qi critica aspra a guvernelor care compromit o sinceritatea vi durata io principiului dinastic In Romania *. La 20 Septemvrie scrie In revista politica (Traian, nr. 50, p. 229-230): Cu cat dorelte cineva mai cu sinceritate consolidarea §i. durata principiului dinastic In Romania, cu atat mai mult se vede Impins a stigmatiza, a biciui, a sfalia asemeni apucaturi ale guvernului actual, menite a deschide Inteun mod dureros, o data pentru totdeauna, Inteo clipa färä apel, ochii ametitei natiuni, aratandu-i crt dela 1866 iii pana astazi numai Sasul este om in tam lui Traiane I o Astfel, cu tot devotamentul nostru pentru 4 dinastia actualit * am lost cei dintaiu, din punctul de vedere al oregimului constitutional*, de a mustra pe domnii miniltri pentru plecarea Domnitorului...

20 a Totugi, semnaland faptul cu toata rigoarea unui perfect constitutionalism, noi nu putem a nu protesta cu energie, pe de alta parte, in fata unor comentarii rauvoitoare vi chiar necuvincioase, de care este plina de o bucata de timp ziaristica occidentala asupra modului primirii Domnului Romanilor In diferitele capitale ale Europei.* Casätoria Domnitorului este privita de Hasdeu ca Inca o dovada de 4 germanizare *; el ar 11 preferat o familia regala latina, prin care, Inrudindu-se de aproape, Domnitorul sa descopere de stinele istorice ale Romaniei. o Tot ce ne-a putut spune t Almanacul de Gotha s, sacrificand acestei rubrici de abia o jumatate de pagina, este ode aproape rudire* a principilor de Wied N cu comitii de Solms-Laubach, mai toti membrii ambelor case fiMd ofiteri, mai cu seama locotenenti, In armata prusianá, precum a fost Insult Maria Sa Dom- nitorul inainte de a deveni t Alesul Românilor*. 4 Ne putem dara ferici cu tot dreptul ca legaturile noastre cu Prusia vor ajunge a fi O. mai intime: bucurandu-ne totdeodata, din punctul de vedere democratic, 35 ca Domnul Romanilor, de0 nu i-ar fi fost imposibil a se alia cu orilicare din dinastiile regale sau imperiale, mai ales In Francia sau In Italia, totuli a preterit o familia aproape de tot necunoscuta In Europa * (Traian, nr. 66, p. 266). Articolele politica ale lui Hasdeu, dovedind o tot mai accentuatit atitudine 4 anti-germanä * 0 fiind considerate chiar de catre unii din membrii comitetului 40 ziarului Traian ca antidinastice Hasdeu 10 Inainteaza demisia, pe care o publica In numarul (69) din 14 Octomvrie 1869: 21'

328 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

e Onor. Comitet al ziarului Traian.

4Domnilor Fiindca unii din membrii comitetului cred ca ultimele mele reviste ar fi contra art. 3 din Statute, care sunä In urmatorul mod:

5 s Vona sustine regimele constitutional cu Dinastia actuald, urmarind sincera lui aplicare la noi*. 4De aceea Bunt silit a ma retrage dela directiunea politica a ziarului, pe care binevoirfiti a mi-o Incredinta la fundarea acestui organ de publicitate. Rugandu-va dal% a-mi primi demisiunea, ma graben a adaoga totdeodata 10 ca tin prea mult la legaturile noastre de colegialitate pentru a nu Inceta nici de acum Inainte a da ziarului tot concursul posibil din parte-mi, atilt ca unul din membrii comitetului, precumi pe tarainul curet gtiintifie sau literar. oPrimiti, Domnilor mei gi Colegi, Incredintarea celei mai sincere considera- tiunhl.

15 tDemisia s a fost mai mult cu numele, cad Hasdeu continua sa aerie articolele de fond ale ziaruluii atitudinea satanti-dinastica * se accentuiaza. and, In discursul Tronului din Noemvrie 1869, Domnitorul a spus, avand pentru prima oar& la dreapta Lui pe Doamna,ea amdndoi impreund sä putem atinge scopul comun * Hasdeu amintegte (Traian, nr. 82, 18 Noemvrie) ca, dupa Constitutie, 20 exista un singur Cap al Statuluii continua cu o sum& de observatii virulente. In numarul urmator al lui Traian (83), se Incepe publicarea foiletonului lui G. Missail: e Bataia dela Marienburg, sau cum gtiau Romanii sa bata pe Nemi, la 1422 Inteun alt articol, semnat V. (Traian, nr. 88, p. 354; 4 Decemvrie 1869), Domnitorul este aspru atacat pentru atitudinea Sa antidemocratica, pentru I ple- 25 biscituliprobabil contra libertatii presei, pentru nedreptatile din armata, Injo- sirea justitieii furturile din averea Orli. In primul rand Bunt vinovati sfetnicii Domnitorului, care Ii ascund realitateai 11 departeaza depopor *. Dar gi Domni- torul trebue sa se hotarasca sa-gi cunoasca Tara, oamenii: Etimpul sa gtie Suveranul nostru unde voiesc sa-1 dna acei ce-1 Inconjoara; 30 suntem datori a opri mainile sacrilege ale nedemnilor sai minigtri cari tind sa-1 atraga pe cararile acelea In cari se Instraineaza Domnul de inima poporului... * Anuntand, prin Decemvrie 1869, aparitia editiei II din Ion Vodd cel Cumplit, Hasdeu nu uitasa-iconfere un caracter accentuat de actualitate. (De altfel, scrierea InsAi abunda In reflectii orientate spre prezent).

95 Aceasta scriere probeaza mai cu seam& : ceea ce poate in Romdnia un Domn cu o inimd adeydrat romdneascd, cti abisul in care poate fi impinsa naliunea printr' un partid cosmopolit. o

NOTE 329

Domnitorul era atacat numai Intru cat promova s cosmopolitismul*, primejdie bnpotriva cAreia Hasdeu a luptat necontenit In toati vieata lui politica. Amestecul Domnitorului In treburile tArii, simpatiile Sale pentru s streinis, nelinisteau edam inima de infocat patriot a lui Hasdeu:

5 4SA nu ni sA mai zicA, el tori Romanii formeaa un singur partid dinastic. tDinastia nu are niciun partid In lark de vreme ce toate o sustin deopotrivA. 4Albi, roii, verzi, tori sunt dinastici in aceiasi masurA, fari Inaa fi un singur partid5(Traian, anul II, nr. 4, 10 Ianuarie 1870). 4Ziarele guvernamentale strigA pe toate tonurie cA a combats aceastA hidoadt io sistemA este a fi contra dinastiei. Dar interesele Tronului pot oare diferi vreodath de ale Natiunii? a 0 tat% existA fat% dinastie, pe cand o dinastie nu exista fax& tea: supunerea dinastiei la Tara este o consecintAlogicti...... Adus a domni peste un popor liber, Carol I nu-si va gAsi amici In cireada its slugArieiI Chemat de cAtre Latinii dela DunAre, romanisrnul este singura forth' a MA- riei Sale.. . * (Traian, II, nr. 7, 20 Ianuarie 1870).

Cand Domnitorul numise pe GhicaePrincipe i scrisese 4 baronuluis Mihail CogAlniceanu5i tcomitelui * Basiliu Boierescu Hasdeu vede In zare I restabi- 20 urea aristoeratiei feudale5 i cere unirea 4 fortelor democratices(Traian, II, nr. 12, 5 Februarie 1870): eAstAzi, mai mult ca orisicand, fiind amenintate chiar dela inaltimea Tronului prin restabilirea unei aristocratii feudale, opincai bluza trebue BA se destepte odatAi BA se grupeze cu tArie.* 25 $i,pentru a-si dovedi Inca odatA sinceritatea cu care sprijinA regimul, cateva zile In urma eerie (Traian, II, nr. 14, 10 Februarie 1870): t Sinceri in toate, suntem dinastici cu aceiasi sinceritate. 4 Nu credem nici in originea divinA a Principilor, nici In vecinicia Coroanelor, nici In sublimitatea a tot ce se numeste Majestate sau AltetA, adeseori numai prin 90 antites1... Tinem Ins/ cu tarie la stabilitatea regimului actual. a Tara e situlA de sguduiri. Fiecare nouA sdruncinare ne-a lmpins indarat.5 Singura salvare este ca Domnitorul sA fie si BA vrea IA fie roman. Cid schim- SS barea regimului ar duce sera de rapa (Traian, II, nr. 15, 12 Februarie 1870). Cand se bate moneda cea nouA, Hasdeu observA cA nu s'a pus marca tariii s'a pus chipul Domnitorului. Dar Domnul nu e tot una cu Tara. 4 Moneda trebue sA fie a Natiunii, nu a Domnitorului *. Carol I etDomn al Romdnilor, nu al Ronui- niei ft (Columna lui Traian, I, nr. 1, ). 40 t Dinastia Ii fnchipueste cu naivitate de a avea la discratiunea-i multi amici In WA.

330 SCRIERI L1TERARE, MORALE *I POL1TICE

4 Daca ar sti romaneste, i-ar fi lesne a se convinge, pentru onoarea natiunii române, ca pana si partizanii cei mai inflacarati ai Tronului nu pot suferi pe Nemti *. (Columna lui Traian, I, nr. 6, 19 Martie 1870). Deosebirile dintre politica a latina a si cea a germana * stint cu abilitate puse 5 In lumina de Hasdeu. Sunt imprejurari: 4 ...care arata Intr'un mod palpabil cat de putin se aseamana crierii din Tui- lerii cu maduva din Resedinta Princiara a Romaniei to (Columna, I, nr. 7, 23 Martie). Hasdeu propune urmatoarea inscriptiei Ploestilor (Columna, I, nr. 8, 26 Martie 1870):

10 Urbea Ploefti care a stint a Ii Romiind fi Democrald sub Carol I 15 Hohenzollern-Sigmaringen. Dar In acelasi numar al Columnei, aminte§te:

(I, ..de1i noi-unii, desgustati de consecintele sguduirilor trecute, sustinem cu tarie dinastia actuala, cerandu-i numai sa mearga nestramutat pe o cale romaneasca s. 20 Cateva zile in urma, amintirea lui Cuza-Voda incepe sa se manifeste in articolele Columnei : a Romania se intoarce cu Incetul la aspectul Elan din 1865. oCine mai lipseste Inca! Va reveni si acela I...0(30 Martie 1870). 25 In sfarsit, In numarul din 6 Aprilie 1870 (Columna, I, nr. 11), Hasdeu publica cel mai violent articol al Eau impotriva Domnitorului Carol: ...Dormitor. a ...0 fictiune. eEl nu vede, nu aude, nu simte, nu intelege nimic. 30 gFara sa aiba vreun rasunet in lark somnul li arata sub o aparenta amicala o potaie de bufoni, gata a-I parasi cei dintai, din data ce va trece timpul glumei I ...si lenesul nostru viseaza nemarginitul devotament al natiunii I a Asa dark mai repetim Inca o data, adevarul este ca un Dormilor conduce astazi, printre stanci si furtune, sdruncinata bare& a Romaniei s. 35 S'ar 'Area ca dupa acest pamflet, Hasdeu Incepe sa fie mai putin aspru In critica sa, El continua Ina sa atace necontenit pe cei care sfatuiesc rail Tronul: aTronul fiind pus sub egida constitutionala a neviolabilitatii, aci iarasi noi ne grabim a atribui '4111 nu Domnitorului, ci frizatilor coconasi dela putere, deprinsi a considera biata opincii din superbul punct de vedere al seniorilor feudali s (Buletin 40 interior, Columna, 2 Noemvrie 1870).

NOTE 331

De fapt, ceea ce contribuia sa Intretina ostilitateasa impotriva Domnitorului, nu era numai t primejdia nemteasca Ili ovreiascas t}i tcosmopolitismul* ci 0 putina cinste de care s'a bucurat Hasdeu, In cei dintai ani de domnie ai luiCarol I, la Palat. In Rdwan ci Vidra, razbate char aceastä suferintaa sa a 4 Oinultil 6 de valoare *, t predestinat *, menit Eta faca fapte marl 1i caree lariat In Intunerec de catre a Tara *, aducandu-se la lumina numai mediocritatile gi lepadaturile societatii. Furia lui Hasdeu impotriva t boierilor a trebuia explicata fi prinproasta lui situatie sociala 9i cultural& Intro 1860-1870, el it genial* §ios de Domn s. Mid Regele Carol I premiaza Istoria Criticd, Hasdeu parasise de cativa ani lupta poli- to tica, dedicandu-se exclusiv ctiintei. A.1a dar nu ne poate surprinde felul Incare Columna lui Traian (an. V, nr. 3, Martie 1874) anunta moartea micei Principese Maria: t aflam cu cea mai vie durere nenorocirea ce vine a isbi Familia Domnitoare, 1i pe care o vor Impart-0i toll Romanii... 15 6 Depunem o lacrima pe mormAntul acestui inocinte qi drAgalal mugur, nascut pe parnantul Rominiei, etc.... * Cu cat trece timpul, cu atat Hascleu intelege ca se temuse degeabatiti ca Re- gele Carol I, departe de a fi Incurajat 41 nemtismul* qi I cosmopolitisrnul*, a devenit un foarte bun roman. La 12/23 Iunie 1883, mind vorbelte la Iali la desvelirea mo- 20 numentului lui $tefan cel Mare, In prezenta Regelui Carol I, afirma el prin opera Regelui Carol I a Inceput sa se completeze opera mareluitef an. Grandioasa lucrare Etymologicum Magnum este Inchinata Regelui Carol I,gi are drept motto un cuvant de al San. In articolul Carlictii (Apdrarea Nafionald 23 Martie 1902, editia noastrA, p. 300 qi urm.) f§i explica singur grepla vi se marturiseqte un Infocat 25 0 sincer 4 Carlist *.

ANTISEMITISMUL LUI HASDEU In numeroase reviste politice din Traian (d. p. 7 Mai 1869, 23 Mai, 13 Iulie, 30 Iulie, 4 Septemvrie, 28 Octomvrie, etc.), Hasdeu ataca problema evreiasca. Dar antisemitismul sau se manifesta Inca dela primele scrieri. Chiar Hasdeu are grija sa ne-o aminteasca. In articolul 0 voce naulitd din Romdnul (27 Ianuario 30 1868, p. 82), scrie: Putini Romani, char din sanul fractiunii libere qi independente, pot pretinde de a se fi luptat mai mult decat noi contra invasiunii fiilor lui Israil. Sunt deja cinci sau 'ease ani de and religiunea noastra politica este de a combate cu energie Iätirea O. fraudulenta judaismului, lovindu-1 prin ziare, prin bropre, prin 35 lecture publice 1i prin petitiunea presintata la Constituanta de catre comerciantii bucure1teni, ci al careia autor ne mandrim de a fi noi t.

332 SCRIERI LITERARE, MORALEI POLITICE

In scrisoarea atre A. Papiu Ilarian (Columna lui Trojan, II, nr. 14 (76), 5 Aprilie 1871) incearca st-gi fact singur a istoria antisemitismului eau a:

*In 1880, cu mult inainte de Buciumul qi de -Fractiune, eu atrasei cel dintai atentiunea Romanilor asupra consecintelor economice ale invasiunii israelite, ce- 5 rand energica savilire a rtului (Foila de istoriei literature( , lagi 1860, p. 124-155). In 1862 am recomandat tarii a aplica expeditiva teorie a lui Napoleon cel Mare In privinta Evreilor din Alsatia (Lumina, Iasi 1860, t. I, p. 25-26). e In 1865 tinui la Bucuregti trei conferinte publice In Sala Ateneului contra leprei judaice. 10 eIn 1866, autor al petitiunii Capitalei atrt. Constituantä, am concurs mai mult ca oricine a scapa natiunea de faimosul articol 6, prin care toatt Evreimea devenea cu toptanul cetäteni Romani a. Cu doi ani Inainte, In Traian din 16 Mai 1869 (an. I, nr. 11, p. 42), rrtspunzand lui Armand Levy, amintise de altfel aceiagiIistorie a:

15 a D. Armand Levy ne numegte a unul din semnätarii faimosului proiect ebreofag al celor 31 a. t Acuzatiunea e justrt, dar nu este completa. a Tot noi am scris petitiunea, pe baza cAreia Constituanta din 1866 a exclus pe Jidani din banchetul drepturior politics In Romania. 20 a Ai fost dart prea generos, d-le Armand Levy, atribuindu-ne numai o sin- glut crima In loc de clout. eNici aceasta nu este tot. a In 1865 noi am limit la Bucuregti lungi conferinte publice despre pericolele judaismului pe malurile Duntrii. 25 a In 1862 noi am publicat la Iagi un document Insotit de Intinse comentarii, asupra comerciului fraudulos al Jidanilor. Vor mai fi fost gi altele, pe cari nu ni le mai aducem aminte a. Hasdeu a acuzat Intotdeauna pe CogAlniceanu de a filosemitism *. In articolul din Traian, nr. 16 (p. 62), constatt a legttura intim& a a lui Cogalniceanu cu a foile 30 israelite din Bucuregti a. Apoi urmeazt, atacand ziarul Steaua Orientului : Steaua Orientului a, dupt ce se plange ca o comisiune parlamentara de ancheti ar inainta prea putin cestiunea israelitt, incheie apoi aga: a emanciparea taranilor In Romania n'ar fi reugit pe atare cale a. 35 a Prim urmare, vagabonzii din Palestina trebuesc emancipati la noi astAzi, din virgula In virgult, precum a fost emancipata ieri opinca romant. oIn 1864 regimul personal s'a putut stabili, In favoarea legii rurale, prin Insägi natiunea amtgitä In buna-i credintrt; In 1869 el este pe drum de a se restaura, sub pretextul cestiunii israelite, prin consimtamantul diplomatic din afart, cum-

40 pärat cu banii Jidanilor1

NOTE 333

tLovitura de Stat bate la uga, gi vechiul portar, deprins a sari and sun& do- potelul, alteapta cu neritbdare momentul de a deschide 1 I 1 *(Ultimul paragraf este tiparit cu litere groase). In Columna din 31 Ianuarie 1871 (an. II, nr. 5) reproduce un fragment din- 5 teun articol din Romdnul, 26 Octomvrie 1866, In Iegatura cu zadarnicita coalitie a liberalilorape axa democratieli nationala *: tDe ce oare, domnilor, toti liberalii fara deosebire sa nu se uneasca, BA nu faca o coalitiune contra boierismului, precum unii din ei facuse, iji au reugit, o coalitiune cu boierii lui Cuza? to Marturisesc ca pana acum era o piedeca, o piedeca foarte serioasa, caci Rogii sustineau pe Evrei. Astazi Insa, ziarul Romdnul a dechiarat verde gi lamurit ca este contra Evreilor*. Maud acest fragment in articolul sau din Columna, Hasdeu amintegte ea 15 s'a despartit apoi de Rogii Indata ce aceltia s'au e rektors la coconii la giupdni Antisemitismul lui Hasdeu n'a fost niciodata mai violent ca0anti-boierismul * salt. In desenele din Aghiugf qi Satyrul,opinca rominas era tntotdeauna obidita deboierigi de0jupani *. Democratismul gi nationalismul Inflacarat, antisemitismul feroce au fiintat dela Inceput Impreuna, cu o egala vehementa, In con- 20 ceptia politica a lui Hasdeu. Cu atat mai aspru critica pe Rogii (Columna, II, nr. 2, 25 Ianuarie 1871: A patra scrisoare deschisd dare d-1 Niculaie Ionescu) and acegtia introduc descentralizarea *, prin care Evreii moldoveni vor coborl In Muntenia, ((mai putin bantuita de Sinagoga*,i unde stapinese liberalii.Va Incepe In urint a se plange Munteanul, precum se plang astazi Moldovenii,dar prea tarziu 1 * 25 In brogurile sale antisemite, In Istoria Tolerangi, tn articolele politica Hasdeu a atacat Intotdeauna pe Evrei. Cu toate acestea, singurul tau suplinitor la catedra dela Bucureltiafost Lazar'aineanu. Iar printre Evreii romani i streini, Hasdeu avea destui prieteni. 0 spune chiar el In articolul: Ce fel de antisemifi aunt Ro- nuiniiP, articol aparut sub forma unei scrisori deschise catre I. G. Bibicescu, In 80 Cronica nr. 111, din 3 Noemvrie 1902, apoi In Apdrarea Nagonald nr. 106 din 10 Noemvrie, gi republicat In intregime In volumagul 0 nevastii ronuincd, p. 34-44. Pentru importanta amanuntelor autobiografice,i pentruca precizeaztt limitele antisemitismului salt citarn un lung pasaj din acestarticol(0 nevastg romdncd, p. 36-39):

85 Se gtie ate am facut eu qi chiar ate am suferit pentru D. Lazar *Sineanu. 0 spune el Insugi, macar In parte, in brogura sa: 0 carierd filologicd, Bucuresti 1901, pag. 1, 4, 8, 12, 15, 16, 19, 26-27, 32, 46, 56. Ceea ce Insi nu se gtie de ke, sunt relatiunile mele eu D. Dr. M. Gaster, astazi marele rabin la Londrai In- viergunatul adversar al Romanilor. Ii cunoscui In 1879, cand era Inca attar, foarte 40 inteligent qi laborios, plin de foc sacru pentru gtiinta, inflacarat pentru studiul filologiei romane, gi-i propusei atunci eu tnsumi de a starui ca sa capete imediat

334 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

naturalizarea. Consery un teanc de scrisori dela D. Gaster, dup.& cum conserv sub titlu colectiv de 4 Juvenes dum sumus * o arhiva epistolarA dela tinerii mei amici sau elevi de altAdatA: Gr. Tocilescu, Bianu, SAineanu, I. Bogdan, I. BArbulescu, N. Iorga, etc. Dintre scrisorile D-Iui Gaster voi utiliza aci dou& deo- 5 camdatA, ambele din Breslau, vestita pepinierA a rabinilor. La 1.0 Februarie 1880 D. Gaster imi eerie: # In fine, mi s'a urit de a mai sta ca o amfibie: roman gi ne- e roman totdeodatA, si m'am adresat azi cAtre d-nu Rosetti alaturAnd o cerere cAtre CamerA pentru indigenat. TotdeodatA mA adresez &are D-voastra. fAcAnd tacu intrebuintare de binevoitorul vostru serviciu, cu care ati promis a m1 spi- 10 4 jini gi a stArui pe la locurile competinte ca sA nu mi se facA obstacole neagtep- atate. Agi vrea Ca a& fiu deja discutat gi votat Inc.& in cursul acestei sesiuni, de aaceea vA rog a exercita toatA influenta ce posedati ca treburile mele sA mearg& cat se poate de grabA. Nu gtiu dec.& n'ar fi oportun ca sA mA adresez gi catre Dim. aSturdza. Ce credeti D-voastrA? Adevarat sA mArturisesc, nu m'agi bucura cu o 15 aga slabl majoritate cum a fost la altii. Cel putin atat cred ca. am meritat dela 4 tara de care m'am ocupat cu state iubire si patriotism !*... In scrisoarea dela 15 Martie acelagi an, D. Gaster zice: # Vin acum din parte-mi a VA mai multumi tpentru stAruinta cu care lucrati la naturalizarea mea. Sper dar cl peste putin tse va decide... 0. DacA ilustrul rabin n'a reugit, sA ni-o larnureasca insugi; de 20 sigur insA n'a fost vina mea, gi. nu a mea vinA a fost expulzarea D-lui Gaster, care la 1880 se ocupase de Romania e cu atAta iubire gi patriotism! *. aAcelag fel de anti-semit am fost eu totdeauna in privinta Evreilor din afara. Pe strAinii cei eminenti In genere, i-am admirat, Ii admir gi-i voi admira, negro- tAnd cA nu sunt ai nogtri. Cu rAposatul profesor Benfey dela Göttingen, Evreu, 25 eram In cele mai bune raporturi personale si epistolare. In Paris, eu gi familia mea, eram foarte bine cu familia D-lui Michel Brital, Evreu, care m'a gi introdus in Societatea linguisticA de acolo. Sunt In relatiunile cele mai amicale cu ilustrul Ascoli dela Milan, una din gloriile Itahei. Un Ascoli, Evreu, Imi e tot ace de drag ea gi amicul meu Angelo de Gubernatis, catolic. Tot aga fel de anti-semiti, intocmai 30 ca mine, aunt toti RomAnii. Eu nu stint mai bun, gi nu vreau sil fiu mai rAu. SA mi se arate un singur RomAn care sA cArteasca contra D-Iui David Emanuel, profesor la Universitatea din Bucuregti gi totugi Evreu nebotezat. Toti RomAnii II iubesc gi-1 stimeaza. Eu unul, deck' ar fi sA formez un cabinet, n'ag fi departe de a-i propune un portofoliu. Dar massa Evreilor, multimea cea ingrozitoare a habotnicilor, o ! 33 sA mA fereascA Dumnezeu Si cui oare sA fie ei simpatici? Nici chiar D-lui Bernard Lazare, care Meuse mai deunAzi un marg triumfal printre hahamii dela Bahlui pAnd la DAmbovitA, fAcAnd acuma prin presa occidental& atAta tAraboi contra Inchipuitelor persecutiuni ale elementului evreiesc in Romania... *. InteadevAr, prietenia lui Hasdeu cu filologii europeni Evrei a fost strAnsA. 40 Columna din Ianuarie 1882, public& la i Cronica * (p. 64) urnatoarea informatie:

NOTE 335

In 1edh4a dela 4 Februarie stil nou, dup1 propunerea d-lor Michel Bréali Abel Bergaigne, Societatea de Linguistia din Paris a ales In unanimitate demembru pe d-1 B. P. Hasdeu *.

De altfel, bunica sa Valeria, sotia lui Tadeu Hasdeu,era evreicA 911 Hasdeu 3 ii arat5 marea dragoste pentru aceastä t sfintA* Inteun paragraf din Sic Cogito (ed. Biblioteca pentru toti, p. 352 qi urm.). AfirmAnd, Inteo scriere antisemitA din tinerete, cA evreicile nu sunt primejdioase pentrudi t ramAn femei*i t nu stu- diaza Talmudula Hasdeu se gAndea, fàrä Indoiall la bunica sa Valeria, Intr'o mapA cu manuscrise din Biblioteca Academiei Romine, se gAsesc texte dinrie- dintele spiritiste tinute In OctomvrieNoemvrie 1902, In care Hasdeue sfAtuit de Lilica sA devinA mai putin violent In antisemitismul sAu, arAtAnd cum e vAzut evreul de it dincolo *. AmAnunto asupra acestor ledinte se gAsesc In brosura 0ne- vastel romtlned.

HASDEU- ITITU MAIORESCU, IACOB NEGRUZZI, a CONVORBIRI LITERARE RAmAlagurile* lui Hasdeu Impotriva Convorbirilor Literare sunt bine cu- 15 noscute. Gh. Panu In ale sale Amintiri dela 4 Junimea * (vol. I, p. 360-361, vol. II, p. 314-327), Jacob Negruzzi, In Amintiri dintJunimea s(p. 255-258), d. Barbu LAzAreanu, In Umorul lui Hasdeu (p. 95-108) au popularizat aceste douA celebre e rAmAlaguri*, asupra cArora nu mai revenim aici. SA amintim nurnai cA aceste farse ale lui Hasdeu au provocat inteadevAr panic& In redactia Convor- 20 birilor(cf.ToroutiuiCarda1, Studii fi documente literare,vol. I, Bucurelti 1931, p. 269-271, etc.). Cu Titu Maiorescu, era fatal sA nu se inteleagA Hasdeu; nici prin temperament, nici prin culturA, nici mai ales prin capacitAtile lor creatoare, ei nu puteau comunica. Dar In afarl de aceastA deosebire structuraM, multe IntAm- 25 plAri au venit sA accentueze depArtarea Ii nelntelegea dintre acesti doi oameni mari ai secolului XIX rominesc. Succesul politic 1i cultural al lui Maiorescu rAnea, fdrAIndoialA, imensul orgoliu neindestulat allui Hasdeu. Chiar la sfArsitul MiciIrii literelor In Efi, Hasdeu ironizeazA pe Maiorescu; cel dintAiu rAspuns la petitia * semnatA de Comitetul $coalelor. Venind la Bucureftii IncepAnd publi- 30 carea lui Aghiufti, Hasdeu nu-si uitA norocosul adversar. In numArul 3, la rubrica

0Toate vrutele s, p. 23, vorbelte despre Maiorescui scolile primare. AltA glumA, In nr. 8, tot la rubrica e Toate vrutele* (p. 61-63). CAnd are coloanele lui Traian la dispozitie, Maiorescu este in repetite rAnduri atacat, ironizat (cf. articolul reprodus In editia noastrA, p. 295 11 urm.)

336 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

La Pasta, uncle Intillnegte pe Iosif Vulcan, care Ii cere un articol pentru Familia Hasdeu scrie 0 conversare (apArut In Familia, 1871, p. 356-357), gi nu uitA sA loveascA Inca o datA In Maiorescu. Simeon Birnutiu se plAnge feta de doi romAni ajungi In raiu, Badea Ion gi Badea CrAciun, cA n'a lAsat gi el un fiu pe pAnaint, 5 sA-i duch mai departe opera gi numele, aga cum au lAsat I. Maiorescu gi C. Ne- gruzzi. Atunci se aud glasurile acestor doi dispAruti, blesteminduli copiii crt au trecut de partea streinilor gi-gi leapAdA neamul... PAnA la moarte, Hasdeu a crezut cA Maiorescu a fost un t cosmopolit i, un bArbat cu desavArgire influentat de gAndirea gi e pesimismul* german (cf. articolul to Carliptii, editia noastrA, p. 300 gi urm.). Cand s'au organizat serbArile dela Putna, Hasdeu eerie In Columna lui Traian (an. II, nr. 32, 30 August 1871) cA aceastA idee, lansata. cu doi ani In urma. de Junimea romdnd, a fost tradatal prin interventia ui Maiorescu. ILa 15 August nu a fost o sArbAtoare national& in memoria lui Stefan eel Mare, 15 ci 0 crud& parodie, tesutA si pusA In scenA de cAtrA gcoala cosmopolit& din Iagi sub perfida conducere a d-lui Maiorescu.* Cu cAteva numere mai inainte (Columna, II, nr. 26, 25 Iunie 1871) reprodusese sub titlul: Poesia MaiorescuNoaptea * lui Eminescu, din Convorbiri Literare dela 15 Iunie... 20 Aparitia Istoriei Critice, care a fost atta de atacatA din lagarul Convorbirilor 0, mai ales, atacata cu incompetent& trufalA de cAtre Gh. Panu convinge totugi pe Maiorescu de serioasa valoare istoricA a lui Hasdeu. Cad, la sfargitul articolului sAu Cum se scrie la noi istoria (Columna, an. IV, nr. 13, Noemvrie 1873, p. 235), G. Tocilescu citeazA un fragment din scrisoarea pe care Maiorescu a adresat-o lui 25 Hasdeu In 23 Mai 1872: Noi am Inceput a ne ocupa cu totii la Junimea sub conducerea arta d-tale de multele IntrebAri ce le degteaptA gi fn parte le gi resolvA *. Cat de mult stima Maiorescu eruditia si puterea de muncl a lui Hasdeu se vede din aproape toate scrierile sale critice unde 41 mentioneazA. Totugi, ca gi cei- 30 lalli membri ai Junirnei,ci Maiorescu pare a fi vazut In Hasdeu mai mult un cap enciclopedic gi desordonat, un spirit viu dar instabil, muccator gi fantastic decat un adevArat savant gi un mare creator. Tot el, pe and era Ministru de In- structiune PublicA, suspencla cursul lui Hasdeu gi urmAtoarea notitA, publicat& In Columna lui Traian, an. VII, Iunie 1876, p. 288, dovedegte cA Hasdeu 35 n'a uitat aceastA loviturA. 4Printr'o adresA cAtrA d. B. P. Hasdeu din 31 Mai 1876, actualul ministru al Instructiunii Publice, demnul reprezentant al Olteniei Georgiu Chitu, resta- bilegte pe lAngA Facultatea de Litere din Bucuregti cursul de filologie compare- tivA, Inchis inteun moment de iritatiune de cAtre ex-ministrul Maiorescu... *.

NOTE 337

$i cu toate acestea, and, prin 1903, Hasdeue rugat de Delavrancea a vo- teze pe Titu Maiorescu in locul de senator al UniversitAtiiHasdeu o face (vezi scrisorile din7 si 14 Ianuarie 1903,publicate inTribuna Basarabiei,27 Aprilie 1936).

5 Cht despre Convorbiri Literare 0 Jacob Negruzzi, nenumarate sunt intepil- turile si criticie lui Hasdeu. In Columna din 26 Octomvrie 1870 (nr. 53), laru- brica t Diverse* se publica o savuroasii cronia intitulata Negruziade: Avem dinaintea noastri Convorbirile Literare dela 1 Octombre. 4Pe malul mArii * al lui Iacob Negruzi merge inainte: litoralul marin nu se 10 mai ispraveste. De astadatA, Maud la o parte versurile cu al-de fond misterios 0 tuna tu, dumnealui vorbeste numai in proza. Bua-oara: Inventiunea fatall a tipografiei a adus o nenorocire omenirii. OdinioarA, 15 cAnd ea nu era cunoscutA, numai aceia seriau care aveau, etc.*. Cine este ea, care nu era cunoscutd? Inventiunea? Tipografia? Nenorocirea? 20 Omenirea? 0 tainA nestrAmutatA 1 Un alt exeznplu: aEu am destulii treaba de a auta a cunosc o mica parte din comorile timpului antic si nu-mi ramAne vreme de a risca vremea cu cele moderne... *, 25 Nu-mi riinzdne vreme de a risca vremea III Ar trebui sd-i rdrndnd vreme de a risca vrernea sA invete cel putin limba ro- mita. Mai eaa: Cu privirile, cu mii de nimicuri ne mArturiseam amorul Oa and veni mo- se mentul ea sA ni-1 spunem: la cea lilted sinnire un moment =It mai putin gray, decht mai tArziu, aci atunci nu este legat de dAnsul nicio consecveng botarata, ci aceasta se impune cu vremea dela sine, pe and mai pe urma dela acel moment marturisitorul face sA atArne efectele cele mai serioase... *. Un premiu pentru eine va Intelege aceastA galimatie 1... 95 Rivalald-lui Prodanescu In versuri, d. Jacob Negruzi n'are niciun rival in prozA. Ba da: este culegAtorul d-sale dela tipografie. Indentifiandu-se cu stiistica ziarului, sArmanul baiat a crezut de cuviinta a concurge din parte-i la armonia intregului prin urratoarea eroarede impri- 40 merle:

338 SCMER1 LITERARE, MORALE /31 POLITICE

0 lunga convorbire se incinse In care ea des veli atita spirit 0 atatea euno- tEitinte, 'bleat creftea tot mai mult administratiunea mea 4. tTel maitre, tel valet! *. Indata ce i se pare ca revista ielana renunta la t noua directiecosmopolita 5 sipesimista Hasdeu 'tat& vechile certurii intinde mina de fratie. In Columna din 17 Aprilie 1872 (an III, nr. 16, p. 127), laeBuletinI,aerie: Articolul d-lui A. Xenopol despre ultima opera economic& a d-lui Ion Ghica 0 mai ales un studiu al d-lui Alecsandri despre raposatul Costache Negruzzi, ambele publicate zilele trecute in Convorbiri Literare, ne fac a recunoWe cu fericire to noul avint francamente romdnesc al revistei trans-milcovene,i a-i intinde pe viitor o mina de fratie pe aceasta fecunda caleo.

Inteadevar, incepand cu nr, 17, se reproduce In ColumnaIIntroducerea la Scrierile lui Costache Negruzzi I+ de V. Alecsandri. Doi ani mai tArziu Insa, in Martie 1874 (an. V, nr. 3), publica un violent articol 15 al lui Abraham Albuzzi Impotriva Convorbirilor, intitulat Noua Diregie. Este atacat, mai cu seama, Gh. Farm. In acela0 an, publicand Originile pdstoriei la Romani. Elemente dacice (Co(umna, V, nr, 5, 1874, p. 97), se razboielte chiar In fruntea acestui studiu cu Junimea : 0 qcoala ultra-romanicA, incuibata In institutul numit 4 Societatea Acade- 20 mica 0i avAnd de organ lila zisul Digionariu Glossariu, ne face mai Latini cleat Latinii; o altacoaIS, ultra-barbara, fasarita pe malurile Bahluiului sub nurnele detSocietatea Junimea*i reprezentata prin Convorbiri literare, ne arata lumii mai barbari cleat barbarii ;gi daca vine cineva cu sAnge rece a recunoaoe in nationalitatea roman& elemente latine§i elemente barbare totodatA, academicii 25 din Bucureltii junii din Ia0 se asvArla asuprali cu acelali avant de invierlu- nare. CAnd unii vad: 2+ 2 = 3, 0 altii: 2 + 2=5 e foarte criminal aeela ce in- draznegte a le spune tuturor CS: 2 + 2 = 41... b. Ceea ce supara mai ales pe Hasdeu lajunim4ti * era 6 cosmopolitismul s lor. 30 De aceea, el cel dintaiu, atrage atentia asupra influentei masonice exercitate In cultura 0 politica romAneasca prin SocietateaaJunimea *. In Columna din 11 Iunie 1870 (I, nr. 26, p. 4), la rubrica e Diverse * publics urznAtoarea nota: tFrancmasonii poseda dona mari sucursale In Romania: una In Bucure0i a i cealalta in Ia0. Cea dintAiu se nume§te:eClubul Tinerirnea *. Cea a doua: s Societatea Junimea *. tIn cea dintAiu sunt doi membri Evrei. * In a doua sunt doi membri Romani.

NOTE 339

e Misiunea celei din-Wu este de a vorbinimicuri. Misiunea celei de a doua este de a seri minciuni. e Acestea sunt punturile de diverginta Intre ambele. o Trasurele de asemanare, stint mai putin numeroase.

5 o Ele se reduc toate la unul singur. o Nici o Tinerimea * din Bucuresti, nici o Junimea s din lali nu este romaneasca. o Onoare... o Cui? to o Natiunii romane I *

CU CE BANI A CALITORIT HASDEU IN 1871 o Scurta mea calatorie In strainatate, ca tot ce am avut fericirea sau neferi- cirea de a face vreodata, oferise unor limbi si unor foite o noua binevenita oca- shine de a mai asvarli In publicitate o groasa tesatura de calomnie. Dot& bänueli an fost mai cu seama ingenioase. 15 o Oare cu ce bath calatoreste Hasdeu? intreba clatinind din cap perfida malitie. In adevar, saracia nu mi-ar fi permis a Intreprinde un singur pas afara din Bucuresti, dar aid este cheia enigmeis'a gasit un amic, carele mi-a pro- curet bilete de vapor gratis pentru plecare si 1ntoarcere,i s'au mai gasit iarài 20 amid in Pesta si'n Bielgrad, carora le paruse bine de a-mi putea acorda cea mai cordiala ospitalitate In tot cursul petrecerii mele pe acolo. lath In ce mod am fost pus In stare de a. calatori asa zicand cu punga goalä. A doua acusatiune nu este mai putin originala. Hasdeu s'a dus la Viena pentru a intalni pe Vocla-Cuza. 25 Nu stiu daca fostul Domnitor se va fi eland in Capitala Austriei, dar ceea ce stiu, este ea eu unul n'am fost la Viena de asti data. PestaiBielgrad aunt unicele punturi uncle ma oprisem In intervalul modestei mele escursiuni, care se prelungise peste tot vreo sease saptamani si a carei exclusiva tinta au fost hibliotecile, muzeele si arhivele Serbieii ale Ungariei *. 30 (La Pesta fi la Bielgrad, o Columna lui Traian 0, an. II, nr. 31, 23 August 1871).

340 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

I. C. MASSIM DESPRE e ISTORIA CRITICA, Dintre toate criticile gi atacurile de care a avut parte Hasdeu IndatA dupA publicarea Istoriei Critice, fArA indoialA cA cea mai ridicull a fost bropra scrisi de I. C. Massim, ci intitulatA Una mostra de istoria critica. In articolul $tiinla fi d. I. C. Massim (Columna lui Traian, an. V, nr. 4, p. 95-96), Hasdeu citeazA 5 fragmente din aceastA hispAimAntAtoare mostrA de limb& romAneascA 0 rAspunde acuzatiilor de nepatriotism care i se aduc. Reproducem gi noi cAteva fragmente, cu ortografia lui Massim: t ...A susliue a Rom Anil fuseserä pAstori mai 'nainte de a deveni plugari, aceasta se chiamA pentru d. Massim ca: 4 d. Hasdeu, de si se pretende Rominu, 10 4 ba inco scriptoriu allu istoriei RomAniloru, de si rumuneratu de RomAni spre a t le eerie aceasta istoria, de si presiedente allu societatei Romanismu, deserta ro- tmanismulu 9i trece pre facia in castrele inimicioru numelui romAnu e. (Una mostra, p. 4; Columna, p. 95). La pag. 96, ultima coloank Hasdeu reproduce autobiografia lui Massim:

15 oMai antaniu sell si senguru forte bene, co aunt membru acellei societate, care, dupo parerea D-talle, e unu comicu institutu, ero, dupo parerea si d'in grati'a nationei romAne, e una seriosa institutione ce are serios'a sarcina de a apperA Isi resbuna numele acestei natione de opprobiele ce aru tenta se i adduca fii in- ,grati ca D-ta... 20 ...4 Dem ce se vede co nu scii, e co nu su Macedoromanu, cumu, deco nu me insella memori'a , me faci D-ta prin un'a d'in minunile de cari esti capace, 4nu su Macedoromanu, ci curatu Dacoromanu, nascutu d'in parenti Daco- romani in satulu Massinenii Moldovei, in judeciulu Covurluiu, pre rip'a derepta a Siretului, d'in familia, ai carei cei mai multi membri au fostu sacerdoti si agri- 25 scultori In acellu-asi tempi; tata meu, inco fiendu eu pruncu ce sugeamu la pep- 41 tUill mammei, fu ordinatu preutu la satulu Tempu, in judeciulu Braillei, apoi o stramutatu in acea-asi calitate la satulu Gropeni din acelle-asi judeciu, unde od'in cea mai fragida teneretia peno la adunce betranetie servi cu demnitate si odevotamentu altariului .0 aratrului in acellu-asi tempu: fia-i usiora terrin'a ter-

SO 5 rinei fecundata cu sudorea cea mai pretiosa! De acea-a si eu insumi, peno la t etate de copillandru, am menatu boi romanesci, injugati cu jugu romanescu la 4 aratru romanescu, cu stremurare romanesca; am seceratu cu secere romanesca ograne romanesci, semenate d'in sementia romanesca, crescute si copte in -Or- e rina romanesca; am treieratu in aria romanesca cu cai romanesci, si am ventu- 35 ratu ordiu, grAnu, secare si meliu romanescu cu venturatori romanesci, etc. e. 4 Menandu boi romanesci, fnjugati cu jugu romanescu, la aratru romaneseu, cu stremurare romanescu s, d. Massim cApAtase o anticA educaliune patriarhalk ale cArei urme be mai recunosc panA astAzi in modul d-sale de a face polemica ..

NOTE 341

t PLAGIATUL * LUI HASDEU In ziarul Timpul din 23 Decemvrie (3 Ianuarie) 1893, an. XV, nr. 283 se publica urmatoarea scrisoare a lui Hasdeu, sub titlul de Purecii dela e Adevdrul e. D. P. B. Hasdeu, distinsul nostru academician, ne trimite urmatoarea spirituala scrisorica, pe care eu placere ne grabim a o publica In coloanele Timpului:

5 Domnului director al ziarului Timpul Domnule director,

4Ziarul Adevarul al cfiruia nume hni educe tot-d'a-una aminte proverbul latin: t in vino veritas*, tn numarul sau de Luni anunta cain numärul viitor*, edica in acela de Marti, va publicaun plagiat de mare senzatie, al carui autor 10 e d. B. P. Hasdeu b. In numarul de Marti neaparand nimic, ma crud dator a cere prin organul presei ea acelplagiat de mare senzatie* sa se publice eat mai curand; 0, drept indemn, ma grabesc a oferi descoperitorului plagiatelor male o rasplata egala en premiul pe care-1 ceruse vi nu 1-a obtinut d. Gherea dela Acade- mia Romda. Daca plagiatele mele de ori-ce fel de t senzatie * s'ar strange toate 15 la un loc ili s'ar putea preface in came, ele de sigur n'ar satura un purece, iar prin urmare nici pe artiltii dela Adevarul, despre cari, pureci vi artioi a se vedea In Revista Noua din urmá articolul Intitulat:Zacherlina t. Primiti, d-le director, etc. *. 21 Dec. 1893. B. P. HASDEU

IULIA, SOTIA LUI HASDEU

20 In conferinta tinuta la Academie, despre 0 nevastil romdricd, aparuttt vi in volum (Bucure1ti, 1903) Hasdeu vorbeqte cu multa sinceritato vi cu o sobra ad- miratie despre sotia sa fulia. Pentru un barbat care s'a arfitat Intotdeauna sgarcit in marturisiri autobiografice, conferinta aceasta prezinta o exceptionala impor- tang morala. Reproducem citeva fragmente, indicand numarul paginii respec- 25 tive din volumalul 0 nevastd romdncd : Un aur ales dela Abrud a fost pentru mine nevasta mea, sufletul nevestei mele. Am cunoscut-o la 1863. Ne-am cununat in Bucurelti la 10 Iunie 1865 In bisericuta lui Sf. Ilie din Gorgani... (p. 12). ePrimul an al casatoriei noastre ne-a fost unul din anii cei mai saracacioyi 30 ai vietii mele. Gaud ne-am dus la cununie, Iulia mea nu avea nimic, iar eu avearn in punga doi poli din care am platit fili popei. Dar cat am fost de fericiti, cat de plini de credinta in ajutorul de Sus! Atunci am publicat eu poezia: La Julia... (La p. 13-15, se reproduce aceasta poezie, care este, dupa cum se Oie, dedicatia la ed. III din Rdzvan f i Vidra). 22

342 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

tNina la casatoria mea In 1865, eu am scris citeva articole de ziare, vro cateva brosure si o colectie de documente, ilia tot. Eram o noapte despre zori de zi, nu Inca dimineata; eram o mica parte din eu al meu, o parte obosita si desgustati. De atunci Incoace, prin nevasta-mea, 5 deodata eu m'am simtit Intregi luminos. Chiar In anul cununiei eu am publicat cele trei conferinte, cari facusera o mare impresiune: Talmudul ca profesiuned de credinfa a poporului israelit ; apoi Trei Ovreijupdnul Shylok al lui Shakespeare, domnul Gobseck al lui Balzac, jupdnul Moise al lui Alexandri ; in fine, Industria nalionald, industria strdind pi industric ovreeascd lap cu principiul concurenfri. to In acelasi an a iesit volumul meu: Ion-Vodii cel Cumptit. In acelasi an iarasi, lo- cuind inteo jumatate de casuta din Popa-Rusu, am scris cele doua piese teatrale: Domnifa Roxandra, aparuta In ziarul a Familia * din Pesta, reprodusa apoi in Revista-Mouaa sub titlul Femeea,i poema dramatica: Rizvan pi V idra. Ambele piese reprezentau fiecare ate un deosebit mare caracter ferneesc,i arnbele au 15 fost Inchinate nevestei mele... (p. 15). In adevar, eu puteam lucre atunci, puteam caci Iulia mea nu numai ma man- gaia la munca, dar Imi facea nesimtite nevoile: ea singura targuind In pieta, ea singura fierband bucate, ea singura croindi dregand rufele i hainele, ea singurfi potrivind sa nu lipseasca banul: ba Inca, din acel ban ea izbutea sa puna ceva la 20 o parte, ca sfi ajute pe alti mai saraci, ea o femee evangelica, un chip de Marta, niciodata vanitate, nicaeri lux si petreceri!... (p. 18). tDe atunci Incoace, In curs de optsprezece ani, nevasta mea, providenta familiei, s'a Mut treptat doica, dadaca, pedagoga, colega de studiu, si'n fine a garde- malade a pururea neadormita, pururea admirabila prin energie si abnegatiune. 25 In curs de optsprezece ani, Lilica n'a facut un pas fara muma-sa: in tar% si in strainatate, acasagi'ncalatorie, la Sf. Sava In Bucurestii la Sorbona la Paris, pretutindeni, pretutindeni nedespartite. Apoi disparand Lilica, ramasi noi Mel clause pe pamant, arnandoi mai traiam numai unul pentru altuli unul prin altul, unul In altul iubind pe Lilica. In 1898, and ne-a cercetat la Campine vebhiul meu amic 30 Angelo de Gubernatis, In descrierea calatoriei sale el zice:aM-me Hasdeu est bien aabattue elle aussi; son regard cherche encore sa Julie; sa grande beauté a eta a flétrie par une immense douleur; mais elle porte avec noblesse son lourdfar- t deau*1)... (p. 19). a Cat timp erau pe pamant amandoul: Iulia nevasta-meai Iulia fiica noastra, 35 eu serbam totdeauna pe ale mele 2 lulie in ziva de 2 Iulie. La 19 Iunie 1902 tocmai 2 Iulie stil nou a raposat si a 2-a Iulie a mea. Ei bine, si de acuma inainte eu voi serba nestramutat aceiasi zi de 2 Iulie, o voi serba linistitll multumit, caci pentru mine, da, pentru mine ele n'au murit a... (p. 20).

1) La Roumanie et les Roumains, p. 100.

NOTE 343

BIBLIOTECA LUI HASDEU Hasdeu se &Iodise ca, dupi moartea sa, biblioteca Impreunli cu manuscrisele rare pe care le avea, sti treach In stapanirea Academiei Romano. Lucrurile nu s'au Intamplat, Insa, astfel. Biblioteca a rAmas In grija executorior testamentari. CAnd gerrnanii au intrat, In 1916, In Campine, o parte din bibliotecit a fost expediatA

6 ni se spune, prin grija fiului lui Mite Kremnitz, care se afla In armata german& la Arhivele Statului, unde se &este si astAzi, necercetatA. Sunt 16-17 lAzi marl, cu cArti, reviste si manuscrise de ale lui Hasdeu si ale Iu liei. Din cite am putut vedea noi ,. deschizand cAteva lAzi, cArtile In adevAr rare, manuscrisele vechi si hartiile pratioase, nu se gAsese In aceastA parte a bibliotecii lui Hasdeu. Probabil 10 numai d-1 Iuliu Dragomirescu stie de urma acestora. In lAzile dela Arhivele Statului am clescoperit totuli cAteva piese importante pentru luminarea activitAtii lui Hasdeu. Intre altele, caietele de cursuri ale studentilor, dela 1892-1900 (cf. Curriculum Vitae). Hasdeu hi citea lectiile, si citea atAt de rar, atAt de limpede, Inc At cursul 10 putea fi notat Intocmai si cu usurintA de cAtre studenti. Ne-am putut convinge de aceasta comparAnd mai multe caiete ale unui aceluias curs, ale cum fusese redactat de mai multi studenti. Textul este aproape intotdeauna identic. Pentru Intregirea activitAtii stiintifice a lui Hasdeu, aceste manuscrise Bunt extrem de pratioase. Ele pot fi considerate ca o sintezA a rezultatelor la care se oprise Hasdeu in preajma 20 retragerii sale definitive dela catedra de filologie comparatA. Al doilea grup important de piese documentare pe care le-am cercetat la Arhi- vele Statului, suntprocesele-verbale* ale ledintelor spiritiste dela Campine. Este o Intreaga arhivA spiritista aici, compusä din mai multe mii de coli in folio, coli pe care mane tremurfinda a mediului nu asternea, e drept, decat cateva cuvinte. 25 Scrisul e mare, neglijent, cu creionul; scrisul obilnuit al ledintelor spiritiste, unde comunicArile se fac direct prin creionul mediului. Din comunicArile pe care le-am putut cerceta, public cAteva fragmente. *edinta dela 8 Noembrie 1892: a Cum vezi dragA Hasdeu aici cu toti nu-mi dau pace, ci lor le place mult cum 30 eu mA supiir cit nu-mi dau locul dinthiu cum mi s'ar cuveni dacA si ei si eu am fi acolo O. nu aici. Vezi cum s'au schimbat drepturile pe care le castigasem acolo 11 pe care le-am pierdut eici, desi aceasta nu m4 supara intim nimic ci mA fac eu aga cA stint supA- ratA pentru cA eu li Inveselesc pe toti aid si fac haz de mine. Eu drag Hasdeu 35 am sA-ti spun ceva, InsA te rog sA rAmana aceasta batre noi, si all nu se stie cleat numai atunci cAnd dupA tine v or veni altii sA rAscoleascA vrafurile de comunicAri ce ai IncA de prima. Cel mai de cApetenie dintre toate este a Sperantia are de gAnd sa scoria la ivealA o multime de nerozii pentru a se ridica pe sine 11 a bArfi In contra credintelor ce le-a avut odinioarA, deci tu drag& Haldeu s'o stii mai dine- 40 inte si ca om cu judecatA sAnAtoasA art le pretuiesti astfel dupA Insusi isvorirea lor.

21*

344 SCRIERI LITERARE, MORALE tilI POLITICE

Din parte-mi este o datorie a nu te lasa in prada nelinigtii ci se cauti a Inlatura pe acel ce a cautat folosinta. Nu mai este omul care a lost gi care mult a pierdut. El In Incarnarea a doua a fost Efialtes acela care a dat foc templului din Milet gi a dat foc pentru a famine 5 nemuritor prin aceasta ei acum va da foc congtiintii lui pentru a amine nemuritor negind adevarul gi scotind la vorbe WA minte. Iata drag* Haldeu ce aveam ali spune... Ai vorba sa-i spui la Vasi le ca Incurand se va scfipa de vitica care va fi data Ca zestre unei fete iubita de noi toti... 1 0 aici va veni timpul and voi spune cine-i gi unde este. Stii pe d-1 Alesandru are dorinta a veni gi el la o gedinta; eu li Arad sotia lui aici, o buna feta care s'a stins prea repede rapindu-i linigtea. El are se vie gi tu poti sa-i dai voie cad vine cu credinta sii seninatate de cuget, ins& atunci va fi ca medium numai Arbure. Nu se poate fratele ea vada pre frate, de voie, gi el este cam 15 slab de 'Inger. Eu te sarut... adica to Intrebi cine-i? Nu mediul ci tu gi tat& socru cari te... gi deaceia In casa este lumina, caci este cel mai luminos de aici gi mina lui este deasupra capului tau. Cum gi at este de frumos aici unde suntem IIata draga Hagdeu ce avem a-ti spune; ti-ag eerie eu mult, Ins& trebuie sa fiu fluida cu d-I Alesandru care nu este prea voinic. Inca are se se vindece atunci and va scapa 20 de grija gi cum ca. va scapa. Deci termin gi ca lntotdeauna te saruta a ta Iutice i. Alta comunicare, dela 11 Iunie 1904, este plina de Intreruperi. Sunt gi citeva cuvinte ilizibile. Pe prima pagina, eerie de mina lui Hagdeu: Eu Serbulescu 25 Dragomirescu. IMon cher et tree aime here, c'est par l'intermédiaire de moi que notre rave admirable descend a present mais c'est un peu difficile, car notre medium accu- mule trop de fluide; il se... desordonement ga... 30 L'Admirable se prbpose depuis longtemps faire cette eerie des communications. a 11 heures pour te faire en...

mes compliments au paje d'un

35 (Intrebarea scrisa de mina lui Hasdeu:) Babugea mea sublima, Comunicatiunea de 'ntaiu n'o Inteleg: dela cine? gi ce eerie? Mon cher et tree aim!, papaliga c'est a moi de continuer la seance... et vous montrez la vérité et la juste apprehension des choses pour une autre seance car 40 a present je ne veux pas faire ce que je dois faire dans une eerie des corespondances

NOTE 345

dont les chapitres toi tu les auras demain it 11 heures, car c'est alors qu'elles te seront indiquées. Une petite recapitulation serait peut-etre necessaire. Notre cher incarné a present non par son per-esprit mais par la voix fluidique a le don de pou-

S voir prAter a une petite distance de son fluids pour servir dans un moment donne a ma réceptivité qui lui sera... dans l'avenir. C'est done pour moi de commencer la eerie sur les voies fluidiques que je me propose a faire concernant réducation de notre cher Nicolas. Demain a. 11 heures toi tu auras une correspondence et alors aussi la mania re 10 comment je les ferai. Je termine car c'est tout a fait difficile pour le medium de continuer. Je dois te dire quo moi et nous tous nous sommes trés contents de toi. Mes complinients au page de la Reine Elvire. Tout a toi, 15 Lili r.

In lAzile dela Arhivele Statului se gasesc ili o eerie de caiete de cursuri ale Iuliei, unele chiar dela Inceputul studiilor sale, din copilArie, Hasdeu a pAstrat absolut tot ce tsecuse prin mainile Iuliei. Un caiet vechi e aeoperit cu declintri grecesti, cu traduceri de propozitii foarte simple din romfineste In latineste. Sunt si ca- 20 teva desene, unele din ele admirable. Se remarca motivulo regina si regele zmei/or s, amAndoi excesiv de obezi, goi. CAtre sfarsitul caietului, schita aproape excelentA: un grup de femei. Iulia probabil a nu Implinise pe atunci opt ani... Se gasesc deasemenea caieteIe Iuliei din timpul studilor sale la Paris. Unul, cu tame: II Devoir de Litterature e, e Insotit de corecturile si remarcile profeso- 25 rului. Intealt carnet, socotelile de casa ale d-nei Hasdeu: cheltuielile zilniee la Paris aunt trecute pAnk la centiml. Intelegem ce viata modesti au dus cele dolt& femei la Paris, si cu cAtA dreptate eerea Tula bath dela pArintele sAu.I Ah! main- tenant, la grosse affaire, l'argent 1 Je te vois levant les yeux au ciel et t'écriant, comme l'Harpagon de Moliere: Que diable! toujours de l'argent! Ils n'ont que ce 30 mot a la bouche: de rargent!... }Was ! oui; ce maudit argent on ne peut rien sans lui. Eh bien, il nous en faut de l'argent, petit pare; nous en avons un reel besoin. Songe done, dans huit jours c'est Noel!! Le Noel frangais, bien entendu; car pour le notre, nous n'y pensons pas. Done, a Noel, il taut des étrennes; il me faut une robe, je n'en ai pas; pour tout cela il faut de rargent. J'en suis furieuse: 35 mais it en faut. Que de i/ taut mon Dieu! que de if fatal Nous te supplions done, en fin finale, de nous envoyer de l'argent au plus vita, et de nous écrire plus vite encore, si faire se peut. Au revoir. Pour le coup, en voila assez. J'ai a traveller, a traveller; c'est inoul 1 *. (Fragment dintr'o serisoare datatA 18 Decembrie 1884, publicata In Tribune Baserabiei, 30 Martie 1936). 40 Hasdeu a pastrat si cArtile Iuliei. Pe un exemplar al Iliadei (text grec, ed. Ha- chette, 1882), urmatoarea insemnare: s J'ai pour les livree grecs un merveilleux

346 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

respect. Et surtout pour celui qui m'enseigne & les comprendre. Oh! la belle chose que le grec ! Heureux celui qui l'apprend! Mais trois foie heureux celui qui ne l'ap. prend pas ! *. Pe dosul copula: 4 Monsieur, avec du grec on ne peut gAter rien*. Mai jos, ateva versuri:

5 4 Junon aux yeux de taureau! Ah I que c'est beau, que c'est beau! 41 Il m' adresse des paroles rapides... On parle vite dans Homère s.

* * * Este ciudat cA Hasdeu citea Inca revistele gi jurnalelc humoristice frantuzegti, 10 chiar dupA moartea Iuliei. Intr'o ladA dela Arhivele Statului am galsit urmAtoarele reviste: Polichinelle (1901), Le Rire (1897), Le Monde comique, La caricature (1901), etc. Apoi, Revue Bleue (1898), Le Petit Journal (1902), etc. Foarte multe reviste spiritiste gi ocultiste: La Lumiere (1898-1901, etc.), Revue des Etudes Psychiques (1901, 1902, 1903, 1904), Das Uebersimliche Welt (1901), L'Echo de l'au deld et 15 d'ici bas (1900), La Revue Spirite (1884,etc.; Mr& InsemnAri marginale. In La .Nouvelle Revue (1891) studiul 4Le Spiritismes al lui I. E. Alaux e subliniat) ; L' Ini- tiation, Revue philosophique indépendante des Hautes Etudes (1890), Annali dello spi- ritismo (1889), etc., Bulletin de l' Institut Psychologique International (An. I, 1901), La Haute Science (traducerea Le Livre de Jamblique e Insemnata cu creionul ; 20 au riimas semne puse cu frAnturi dintr'o scrisoare). Hasdeu nu mai urmArea, dela o vreme, activitatea linguistic& gi folkloristic& din streinAtate. Revista La Tradition (Revue Internationale de Folklore), pe anii 1888, 1893, 1900, etc., este In majoritate cu foile netAiate. Importanta revista americana Publications of the Modern Language Association of America, pe anii 25 1899 gi urmare, are aproape in Intregime foile netAiate, deli cuprinde studii care ar fi pasionat pe Hasdeu din 1880-1888; bundoarà a Contributiile la istoria legendei SfAntului Gheorghe gi transformarea sa In roman de aventuri 0, voluminosul gi celebrul studiu al lui John E. Matzke (1901 gi urm.), Revue des Traditions Popu- laires din anul 1888 anul mortii Iuliei a rAmas gi ea cu foile netAiate. Cine 80 parcurge revistele de folklor gi linguistic& din biblioteca lui Hasdeu, dinainte de 1888, gi vede migala adnothrilor pe marginile studiilor gi insemnArile dese de creion, Igi da seama de cataclismul toamnei 1888. 0 formidabild activitate a incetat brusc. Nelimitata pasiune pentru folklor,linguistick etnografie giantropologie a Inghetat. Santierul magnific al lui Hasdeu incepe sA se parAgineasa. Toate pu- 35 blicatiile sale gtiintifice care mai urmeazà, sunt roadele tArzii ale muncii infier- bantate dinainte de moartea Iuliei.

CONTRIBUTH LA BIBLIOGRAFIA SCRIERILOR LUI HASDEU

In paginile care urmeaza publicam o incercare de bibliografie ralionala a scrierilor lui B. P. Hasdeu. Bibliografiile existente pang in prezent sunt incomplete 0 superficiale, indicandu-se numai volumele lui Hasdeu, publi- caIiile pe care le-a redactat 0 periodicile unde a colaborat. Chiar aceste indicalii sunt uneori prea vagi 0 nu odata am fost nevoili sa parcurgem mfi de pagini din colectiile ziarelor, farrt sa intalnim niciun articol de al lui Hasdeu. Nu ne facem iluzii asupra incercarii bibliografice care urmeaza ; ne dam seama ca ea nu este completa, 0 e Inca departe de perfectiunea pe care o visam la inceputul studiilor noastre asupra lui Hasdeu. Dar, ace cum este ea, o simpla contribuVe la bibliografia scrierilor complete socotim ca poate aduce servicii cercetatorilor literari, economisindu-le timpul 0 scutindu-le o truda inutila ; truda pe care noi n'am putut-o economisi. Simpla indicare a publicapor pe care le-a redactat Hasdeu, nu ne poate da o imagine precisa a vastitaIii operei sale. De aceea am notat fiecare scriere in parte, adaogand numarul paginilor, data exacta' 0 acoIo unde a fost nevoie un mic rezumat. In deosebi activitatea gazetareasca a lui Hasdeu avea nevoie de asemenea a rezumate * crici majoritatea .articolelor politice din Traian 0 Columna lui Traian (an. I, II), au apreut fag titlu, la rubrica generala Politica sau Buletin Interior. Pentru a orienta pe cetitor in aceasta considerabila literatura ziaristica 0 politica, am indicat de &ate ori a fost nevoie 6 subiectul * articolului respectiv. Cand un articol politic sau un studiu a lost, imediat dupä aparilia sa, reprodus in alta gazeta am notat numele, data 0 pagina acestei gazete in corpul aceleia0 unitici bibliografice. D. ex.: Anglia in Ar deal (Romdnul, 19 Septemvrie 1868, p. 804, etc.; reprodus in Sentinella Rowing, V, nr. 157, 22 Septemvrie1868, etc.). Cand, dimpotriva, o poezie, un fragment de studiu sau un articol

348 SCRIERI LITERARE, MORALE 8I POLITICE

este reprodus de o revist5 mult timp in urmei (mai exact, este trimis de Has- deu acelei reviste ; d. p. Familia, Amicul Copiior, etc.) le-am notat inteo unitate bibliograficA aparte, la rubrica anului cAnd au fost reproduse. Scrierile care se gAsese publicate in ediIia noastrà in text sau la Ad- denda sunt notate cu semnul (*) Articolele farà titlu sunt notate intre paranteze[].Scrisorile trimise de Hasdeu redaqiilor ziarelor, sunt notate de obiceiu prin cuvinteleinitiate: Domnule redactor!, Frate fi amice! sau: 0 scrisoare... N'am putut vedea, in colec%iile Academiei RomAne, cea dintAi revistA pe care a redactat-o Hasdeu, Romania; tipAriti la Ia9i, in NoemvrieDe- cemvrie 1858 (patru numere)i Ianuarie 1859 (patru numere). In bibliografia care urmeazg nu sunt, aa dar, notate contribuIiile liii Hasdeu la aceastfi revistA.

1859 1860 LegislAciunea. Negolul mol- Istoria (Foifa de istorie i literaturei, doyen sub Alesandru Bunul (Foaea nr. 1, Martie 1860, coloana 1-2). de Storid Romand, Ia9i, 1859, p. CAntece ostà9e9tiale 3-9 ;17-29 ; 33-39 ;49-57). Moldovei (Foifa, nr. 1, Martie Diplomatica (Foaea de Storid 1860, coloana 3-4). Romänd, p. 9-14. Cuprinde cinciCaracteristica bulgarA a documente, tiparitei comentate macedono-romAnilor filologic, paleografic, istoric). (Foga, nr. 1,Martie1860,co- Numismatica. Banulallui loana 4-5). Istrat VodA Dabija(Foaea,p. Uric romAnesc din 1604 14-16; 31). (Foifa,nr.1,Martie 1860,co- Diplomatica (Foaea, p. 29-30. loana 5-7). Un actalluiSigismund, dinCAteva deduceri din glo- 1597; text latin, traducere, co- sariul latiniei mijlocie, mentariu). de du Cange (Foifa,nr.1, Poezia naciunarA. Grecoai- Martie 1860, coloana 7-8). cele,romAnceleibulgäroaicele Ivonia cel viteaz(Fragment (Foaea, p. 31-32). din analele cfizAce9ti a lui Leontin Literatura storiei. Iohann Bobolinski) (Foifa, nr1, Martie Schieltbergeri cAlatoriile sale in 1860, coloana 8-16; nr 2, Aprilie RAsAritul (Foaea, p. 39-43; 57-61). 1860, coloana 33-39). Analistic a. Pomelnicul Domni-Lit eratura (despre Lelevel, etc.) torilor Moldovei de Mitropolitul (Foifa, nr. 1, Martie 1860, coloana Dosofei (Foaea, p. 43-48; 61-62). 16-18).

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 349

Cr oni c a(Facet,nr.1,Martie nr.5,Julie,coloana156-159). 1860, coloana 27-32; nr. 2, Aprilie(*) Muza (poezie) (Foita,nr. 4, Iunie, 1860, coloana 61-64; nr. 3, Mai p. 117_1 1860, coloana 92-96). Incunabulele Movil-e§ti- Un report din suta a 17-cea 1 o r (Foita, nr. 4, Iunie 1860, co- (Foica,nr.2,Aprilie 1860, coloana 117-123). loana 39-40). Bibliografia (Foita, nr. 4, Iu- Uric dela Iug.vv.,din 1374 nie 1860, coIoana 124-126; nr. 1, (Facet, nr. 2, Aprilie 1860, coloana Julie 1860, coloana 160-166). 41-42). Noaptea toatii(poezie) (Foga, Vlad Dracu vv. (Foita, nr. 2, nr. 5, Iulie 1860, coloana 159-160). Aprilie 1860, coloana 42-45). Cercriri ortografice (Foita, Perit-au Dacii? (Foica, nr. 2, nr. 5, Julie 1860, coloana 133-137). Aprilie 1860, coloana 46-52; nr. Cfitra...(poezie)(Foita, nr.5, 3, Mai 1860, coloana 70-73; nr. 4, Julie 1860, coloana 137). Iunie 1860, coloana 95-106 (nu-Diploma barltideana, text, merotarea gre9itrt: cu 2 col. mai traducere, comentariu (Instructiu- putin); nr. 5, Julie 1860, coloana nea public, revista septemrinara 137-152). din Moldova, nuznar.unic, 1860; Is tori a. Un document din suta cf. Limba elaviai cap. I,§ sTra- a 18-cea (Foita, nr. 3, Mai 1860, ian *, nr. 50, p. 199). coloana 65). Bulgarismele limbei ro- 1861 mane (Foita, nr. 3, Mai 1860, coloana 66-67). Andreas Wolf (Ateneul Romdn. Uric din 1134 (Foita,nr.3, vol. I, Iai, nr. 22, 24 Martie 1861, Mai 1860, coloana 67-68). p. 190-191). 0 poruncri din 1658 (Foga,4Cores_pondenia noastrii nr. 3, Mai 1860, coloana 68). particularrie (Tribuna Ro- Mosaice de la Zarmizege- nand, nr. 117, 1 Iunie 1861 ; articol tuza (Foga, nr. 3, Mai 1860, co- fara titlu, semnat B. P. Hasdeu, loana 74-76). cu indica-Oa : 26 Mai 1861. Despre Versurile Mitropolitului votul universal). Dositei u, dare Ioachim, pa-Articol fAra titlu, despre Principele triarcudeMoscva,din1681. strein, 4 steagul taberii boierilor *; (Foga, nr. 3, Mai 1860, coloana boierismuli fanariotismul.(Da- 76-77). cia, Iavi, redactori G. Petrescu91 Sofisme economice, de Fre- V. Alecsandrescu, nr. 60-61, 14-15 dericu Bastrat (traducere Junk 1861). cu o notila introductivä) (Foita,Chronicon Putnense (Ate- nr. 3, Mai, 1860 coloana 87-92; neul Romdn, Mai-Iunie 1861, p. nr.4,Iunie,coloana 113-117; 1-8).

350 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE Spiridon Palanzov (AteneulDona documente de la re- Romdn, MaiIunie 1861, P. 9-13). gele anglu Enric VI, din. Un uric din 1623 August 1427 0 1434, despre Radul, ban de 1 1 (Ibidem, p. 13-14). Craiova, acordandu-i o pensiune Stefan celMare§i Hatma- lunara de 40 marce de argint. nul A r bur e, versuri (Ateneul I. Tra'ducere (p. 7-8); II. Comin- Romdn, MaiIunie 1861, p.60). tarul, (p. 8-11) (Din Moldova, t. Un uric din 1 593 (Ibidem, p. I, nr. 1, p. 7-11). 154-155). *Iona9cu-VodalBalada 1574) Un uric din 28 Martie 1628 (Din Moldova, t.I, nr. 1 P. 12). (Ibidem, p. 155). Destierarea lui Petru Vo- Un uric din 1466 (lbidem, p. da Rare§iu (Din Moldova, nr. 155-156). 1, P. 13-16; nr. 2, p. 29-32 ; nr. 3, Luca St r oic i.Fragment din P. 46-48 ; nr. 4, p. 61-64; nr. 5, CalatoriileinparcileGaliçiei* p. 79-80; nr. 10 (t. II), p. 63-66; (Ateneul Romdn, SeptembrieOc- nr. 11, p. 85-88). tombrie 1861, p. 157-178. LungDreptul comercial. Circu- studiu, neterminat ;deabia la p. lara polona a lui Petru voda cel 166 incepe sspuna cum a gasit pe Schiop despre oarecari trebi negu- Luca Stroici, in Sarnicki la Leo- Iatore0i, idespre izgonirea Ji- pole. NIA la aceasta pagina discu- dovilor ; din 1579. I, II, Trad. text, tase problema alfabetului latin. p. 17-19 ; III, Comintar, p. 20-25, La p. 167 sq., despre lipsa memo- (Din Moldova, t. I, nr. 2, p. 17-26). riilor autobiografice in literatura*Fern eia inecata, versuri (Din romana). Moldova, t.1,nr.2,p.217-28). Ivealai Visul, versuri (Ate-Ar che olo gie a. Conspeptul stu- neul Romdn, SeptembrieOctom- diilor archeologice, in legatura cu brie 1861, p. 188-189). istoriea universara 0 a Românilor. (Din Moldova, t. I, nr. 3, p. 33-40 ; 1862 t. II, nr. 9, p. 34-37 ; Cu indicalia : Din cursul meu de Istorie la Co- La moartea caporalului legiul Superior din Ia0). Ciornei (Bondarul, Ia0, 1862,Apendice la articolul d-lui P. 154). Papadopol Calimah despre Diplomatologiea. Un uric rigatulMoldovei, t.I,p. 40-41 dela Vladislav, regele polono-ungar (Din Moldova, t.I, nr. 3, p. 42). din 1444, In Urbea-Mare, harazand P o r tr etu 1, versuri (Din Moldova, Ardeleanului Iancu Românul locul t.I, nr. 3, p. 43). pustiu Ternowepole,inGaliVa. In Memoriea Cl., versuri (Din I. Traducerea (p. 2-4), II. Comin- Moldova, t.I, nr. 3, p. 43). tarul (p. 4-6) (Din Moldova, t.I, Ravn a, versuri (Din Moldova, t. nr. 1, p. 2-6, Ia0 1862). I, nr. 4, p. 45).

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 351

G1 o s o 1 o gi a. Rugficiunea Dom-o preintAmpinare (Din Mol- scrisa româneste cu litere dova, t. II, nr. 8, p. 17-18). (Despre latine in 1593 de catre vel-logo- evoluliaortografiei,obrigatorie ffitulmoldoveanLucaStroici, lainceputuloricireiliteraturi annotatái publicata la 1594 in scrise). Cracovie de cited Stanislav Sar-Od op oric a. Mappa espleatóre nicki.I.Rugaciunea Domnului; scrierei lui Despota vodi despre II.Annotarea (textul-trad.); III. resbelulfranco-german de'ntre Comântarul. (Din Moldova, t.I, 1553-1555. (Din Moldova, t. H, nr. 4, p. 49-59). nr. 8, p. 18-20). Is ogr a f ic a. Facsimile lui IacobIs ogr a f i c a Fac-simile mitropo- Eraclide Despota imarelui lo- litului Varlaam, (Din Moldova, t. gofat Luca Stroici. (Din Moldova, II, nr. 9, p. 37-38; non' de cfiteva t.I, nr. 4, p. 59-60). remduri). B ibli o 1 o gi a. Leginda sintei Pa-Biblio 1 o gi a. Scurtasiadeva- rasceve, patr6nei Esiului, de mi- ran povestire despre luarea Tero- tropolitul Dosoteiu. (Se tip6reste, vanei si a Hesdinului, despre lupta cu comentariu). (Din Moldova, t. dela Renty,i despre toate cele I, nr. 5, p. 65-68). cu schimbari de noroc petrecute La deschiderea Reuniunii !nue Irnperiali si Franci pfin'a la Romine de Lepturii de la acest an 1555; de marchezele Ia- C ern ant i,versuri (Din Mol- cob Basilic, Despota Samosului. dova, t.I, nr. 5, p. 74-76) II.Comintarul(textullatinsi Reposatul Postelnic, Tra- trad. de Rfiscan, ap. in nr. prece- gediea istorica inteun apt (Din dent) (Din Moldova, t.II, nr. 9, Moldova. nr. 6, p. 81-96). p. 45-48; nr. 10, p. 73-76; nr. 15, [Discu/ie polemicà despre p. 37-42). separatismul * numelui Din Mol- Dud u ea Maniuca. Din me- dova, intre V. A. Ureche, C. A. moriile mini studinte.(Lumina, RosettiiHasdeu, In Romdnul t.II, nr. 9, p. 38-44; nr. 10, p. 1862, nr. 297. Cf. Traian, nr. 19 49-55; nr. 11, p. 76-81; t.III, p. 741 nr. 13-14, p. 28-32; nr. 15, p. 1863 42-46; nr. 18, p. 85-95; nr. 19, P. 1-7). Bibliolo gi a. Leginda sintei Pa-P olemic a. A propos de scrierea rasceve, patrOnei Esiului, de mi- d-lui C. Negruzzi. (Lumina, t. II, tropolitul Varlaam. (Din Moldova, nr. 10, p. 57-59). II, Iasi 1863, nr. 7, p. 1-7). Idealulpoetului,versuri Adeviiratul poet (Pin Mol- (Din Moldova, t.II,nr.10, p. dova, t. II, nr. 7, p. 9-10). 61-63). Testamentul poetului (DinL a Len or a***,versuri(Din Moldova, t.II, nr. 7, p. 10-11). Moldova, t. II, nr. 10, p. 63).

352 SCRIERI LITERARE, MORALEI POLITICE Prelectiuni filosofice po-*Apfirarea redactorului, pular e,relative la familiegi (Lumina, t.III, nr. 17, P. 65-74). educaliune. [Notfi simpla,scrisfi *Br a du 1, versuri, (Lumina, t. III, cu humor, dupfi ce publici anun- nr. 17, p. 80). /u1lui Titu Maiorescu, cu acest*Tablou flamand, (Lumina, titlu], (Lumina, nr. 10, P. 69-71). nr. 17, p. 80). Bibliografiea[Notfidespre Descrierea Moldoveisi o brogurfi a lui Henri Mathieu ; a Munteniei In versuri po- foarte sumarig. (Lumina,t.II, lone ;de Miron Costin ;de pre nr. 10, p. 71). manuscriptul autograf din 1684; *tefan Tomsa Vodfi givor- tradusfii comentatfi. (Lumina, t. nicul Ion Mope, versuri,(Din III, nr. 18, p. 81-85 ;nr. 19, p. Moldova, t. III, nr. 12, p. 84 7-11. Neterminat). *Literatura. Miscarea li-Uricul cel de mult cfiutat terelor In Esi. (Lumina, II, dela Roman-Vodfi, din 1392; nr. 12, P. 89-104 ;III, nr. 13-14, testul,traducereai comentarul. p. 1-16; nr.16,p. 50-58 ;ne- (Lumina, t. Ill, nr. 19, p. 11-16. terminat). Neterminat). Dr a go s te a. (La Clara W-berg),Iancu si Ionitfi sau demu- versuri, (Lumina t. III, nr. 13-14, strarea sociale a formulei .0 p. 23-26). (Buciumul, an. I, nr. 96, 4 Septem- $tefancelMaresihatmanul brie 1863, p. 383). A r b ur e, versuri, (Lumina, t. III, C o ment a r iulasupratitlului nr. 13-14, p. 27). Domnilor romfini: Iw gospodaru La Victoria, (Lumina, t. III, siVoevodA (Buciumul, an. I, nr. nr.13-14, p.27). 111, 24 Septembrie 1863, p. 441 Tut ti Fr u t t i. Scrisoarea comi- 442 ; nr. 119, 3 Octombrie p. 474 tetului de Inspectiei raspunsul 475). lui Hasdeu, (Lumina, III, nr. 15,Votul universale(Buciu- p. 46-48). mul, nr. 124, 9 Octombrie 1863, F ilo 1 o gi a. Rapsodii gramaticale p. 493-494 ; nr. 127, 13 Octombrie (Lumina, t. III, nr. 15,P. 33-37). p. 505-506.Articolscriscontra Bibli o 1 o gi a,Din Scrierile lui lui Rosetti; neterminat). Amfilochie,episcopulHotinului. Sofismele Rómânuluii I. Despre origina romanfi a palmei (Buciumul, an. I, nr. 132, 20 Oc- domnesti din Moldova. (Lumina, t. tombrie 1863, p. 525-526. Acuzat III, nr. 16, p. 58-62). de caimatictiac e rusolatru, Iconic a. Portretul lui Vlad Vodfi vorbe§te despre el §i parintele sgu, Dracu, (Lumina, t.III, nr.16, Alexandru.Apoi,discutadacrt p. 62-64; nr. 17, p. 75-79; nr. 18, votul universal conduce la dicta- p. 95-96). tura. Neterminat).

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 353

Levassor 0D. Rosetti lui Rosetti si CogAlniceanu. Con- (Aghiutd, nr. 1, 3 Noembrie 1863, traitcoaliTiunii *). p. 1-2. Compark cu travestirileUn grieriu din salonul lui Levassor. Rosetti 0 Cogfilni- consiliului superior e. ceanu. Mia de galbeni primitá dela Consiliul superior poreelit in gluma prinlul Bibesco-Basaraba de Bran- t deInstruc/iunepublicii s.(A- covanu ca sii-0 poatfi purta titlul. ghiurd, nr. 2, p. 11-12. Amuzant. Articol plin de calambururi. Ca Cum se lucre pe vremuri la refor- aproape toate articolele lui Hasdeu meIe ccolare. Este de H.?). din Aghiug, este semnat n...o...t2) Linivtecte-te, Bunicule, D. Rosetti e temut §ie (Aghiufci, nr. 2, p. 12-13. Rkspunde iubi t.(Aghiug, nr. 1, p. 2. Ro- Nichipercei.Nu rivalizeazfiun setti publick scrisori anonime la- june cu oscarbiibfitranfi,pe cute de el ca sk arate di este temut. duck). publick scrisoarea secretaruluiCrucea 0 icusarul;sau sku ea sfi arate cat e de iubit 0 demonstrarea socialk a neputirroi respectat). de a se constata legea unui rfipo- CoaliOune a. Un Misteriu po- sat. (Aghiugi, nr. 2, p. 13-14; nr. liticincatevascene.(Aghing, 4, 29-30 [in nr. acesta, mici refe- nr. 1, p. 3-4). rinte, ironice la V. Alexandrescu], Ceva despre Vineri, (A- nr. 6, p. 45-46; neterminat). ghiugi, nr. 1, p. 5-6. Despre patruToate vrutele (Aghiuld, nr. ziare aparute in 1 Noembrie ;in 2, p. 14-15. Ca deobiceiu, poante special,contra Independencei* 0 joeuri de cuvinte. In deosebi lui Pantazi Ghica). contra coaliVei 0 Rosetti). Toate vrutele (Aghiufel, nr.0 curiositate botanick 1, p. 6-7. Multe contra lui Rosetti. (Aghiu0, nr. 3,17 Noembrie 1863, Contra coalitiunii, a caimatioilor, p. 17-19. Despre brocura lui He- a ciocoilor. Un dialog scurt intre liade:...de bei? de baron? de Rosetticimopi-sau, greccare cneaz? ba nu, ci simplu: Votul- vorbecte stricat romanecte). rksvotul universal, pretul 60 pa- [Un rfispunsfiirri titlu in rale. 0 critick, prin multe citate f runt ea nr. 2 Aghiugi: contra ridicole. Coalicionistk). invinuirilor din 4 Nichipercea*, care Urmarea ne-legiuirilor Ca- spunea at ia parte labeneficiile mer ei (Aghiugi, nr. 3, p. 19-20). poliVei:Nichipercea, din Noem-Un grierdin Batictea. brie 1863. Semnat B. P. Hajdeu]. Ceva despre ministerul de finanle. Cronica adunkrii nelegiui- (Aghiuta,, nr. 3, p. 20-21. Se re- t oar e, (Aghiu;11, nr. 2,10 Noem- produce scrisoarea unui vameq, ck- brie 1863, p. 9-11. Un soiu de tre iubita sa din Bucure0i, Tinca. t revisti politick t, doar ceva mai Fkrk haz. Pare a fi o scrisoare acidä. Multe calambururi. Contra autentici).

354 SCRIERI LITERARE, MORALE fjI POL/TICE Lupii, Oi le, si Cainii, (A-Rasboiul germano-danes ghiupi ,nr.3,p. 21-23 ;despre (Aghiugi, nr. 5, p. 51-52. Dupa coali/iune. Semnat Ghimpescu). 4 Punch *). Toate vrutele. (Aghiuld, nr.Epistola amoroasa a unui 3, p. 23. Despre T. Maiorescu si sergent ma j o r, comunicatia de scoalele primare). D. V ... son, tamic din Braila * (A- [Articol f lira titlu,servind ghiugi, nr. 5, p. 52-53 ; interesant ca introducere la nr. 4 din Aghiufd, pentru motivele pre-caragialeoi). 24 Noembrie 1863, p. 25. SemnatBulletinul Amoriului, (A- B. P. Hajde a. Interesant]. ghitilä, nr. 5, p. 53-54. Citeala si Votul Universal. 0 sccna comenteaza dineGazeta Tribu- oscena. (Aghiurci, nr. 4, p. 26-27. nalelor i,cazuri de amoruri tra- Slab. Cum sa fie boierii pentru gice). votul universal si totusi, contraToate vrutele (Aghiuld, nr. lui? Berlicoco ii scapa din incur- 5, p. 54-55. Entre-fileuri cu snoave, catura. Va cere votul universal svonuri, glume). numai pentru oiuitorii de carte).Din Propertius. (Aghtucci, nr. D. Panu la Bucur esti. (A- 5, p. 56). ghiurei, nr. 4, p. 28-29. Interesant Cum se fac descoperirile ca pamflet politic, aratand ce va (Aghiufci, nr. 6,8 Decembrie 1863, fi mai tarziu Hasdeu la 4 Traian *). p. 41-43. Despre vanzarea lui Ro- Ris-p'Unsul proiectat din setti pe 1000 galbeni). partea Adunarii legi-ui-Un P o et dela Ploesti, (Aghiuia, tatoare la Mesagiul Tro- nr. 6, p. 46-47. 0 poezie din 4 Re- n u 1 u i.(Aghiurci, nr. 4, p. 30-31. forma *d-luiValintineanudela Citeaza fragmente din raspuns si Ploesti :40 lacrima pe mormantul completeaza ironic ; insa adevarat. poetului Andrei Murepnu *,de Contra boierilor,aprivilegiilor Zaharia Antineanu). boieresti, et c.). Scumpilor lectori! (Aghiula Bibliografia (Aghiugi,nr. 5 nr. 7, 15 Decembrie 1863, p. 49). 1 Decembrie 1863, p. 49. Repro- Lauda Aghiugi vorbinddespre duce fragmente din trei articole ; manierele in care se poate face Calendarul lui Nichipercea pe 1864; humor. Cere plata abonamentelor). Amicul familiei ; G. Sion. Numarul Constrangerea corporala. 5 din Aghiwi are paginalia gre- 0 istorie de tot noua desi de mult sita. Noi notam paginile cu aceasta cunoscuta. (Aghiqd, nr. 7, p. 44-51. numerotaIie gresita). Boierul pierde banii, Cucoana cere Camera si Gazeta de Tra n- giuvaeruri. Moise imprumutd; la silvania(Aghiutli,nr.5,p. Camera boierul respinge legea con- 50-51. Neinteresant. Explica 4 Ga- strangerii corporale). zetei Transilvaniei * diversele ne- Cerculara d-lui D'a-vita ghiobii sau boieriiale Camerei). catre to/i medicii din Romania.

CONTRIBUTII BIBLIOGRAPICg 355

(Aghiufd, nr. 7, p. 51-52. Medicii 1864 n'au voe sa vaneze. Numai sit omoare oamenii. Amuzant). Modeluri de felicitari cu Ceva despre ministeriul anul nou, (Aghiufd, nr. 9, 1 de rasboiu. (Aghiurd, nr. 7, Ianuarie 1864, p. 65-66. In familie, p. 54. Sergentul-major din Braila in societate, etc.). bate pe eel care i-a publicat seri-Proiectul Iegii rurale la soarea catre evreica arfonista. Te- Chin e si(Aghiujec, nr.9, p. legrama : Braila in 23/12 Decemb. 66-68. Despre Mencius, despre care 1863, 5 ore dupa amiaza. 4Sergentul spune ca e un humorist. Citeazii major Nicolae Panu si alp doi texte si le comenteaza cu exemple m'au batut rnortalminte astazi in din politica actuala. Traduce un mijlocul pietei si in fala a sute de lung citat, reprodus si in versiunea oameni, scoVand sisabiile.Pro- franceza a lui Pauthier, despre testa/i In numele legilor cui se legile proprieta/ii). cuvine. Vellisson t). Apocalipsul Caimatei, 0d clean laasuprasanatalii (Aghiugi, nr. 9, p. 68-70. Repro- d-lui Rosetti. (Aghiugi, nr. 7, p. duce un articol al lui C. A. Ro- 54-55. Despre un articol din t Ro- setti din e Ron-Lanni t, care anunli, rnânul t,in care Rosetti se ex- ca de obiceiu, iminenta prabusire plicasiscuza.Pamflet. Foarte a României). tare). T o a t e vrutele (Aghiupi, nr. Neviolabilitatea domici- 9, p. 70-71. Glume impotriva prin- liuluisi asigurareali- cipelui Dirnitrie Ghica, etc. Echoul bert a tii per son ale(A- si Aghiula, despre Rosetti, etc.). ghiurd, nr. 8, 22 Decembrie 1863, illneeltztozto [articolul de fond p. 57-58. Scene sentimentalesi cu singura precisare: Bucuresti, pro-Wmesti ;antiboierie. Boierii Stilul cu douà fete]. (Aghiufli, nr. violeaza domiciliile si bat satenii. 10, 8 Ianuarie 1864, p. 73-74. Sa- Apoi voteaza la Camera contra till' irnpotriva vie/ii politice eu- legii. Interesant pentru istoria 0- ropene si romfine). ranismuItti). Studii Financiale, cores- D. Aricescu-umorist! (A- pondenie, anunciuri. ghiupi, nr. 8, 22 Decembrie 1863, (Aghigii, tr. 10, p. 75-76. Incep p. 61. Fara si vrea, inteun articol anurqurisatirice,unelefoarte dins Buciumul .,d.Aricescu e reu site). umorist). Ceiace-mi place,(Aghiuld, Toate vrutele (Aghiuld, nr. nr. 10, p. 76-77. Despre brosura 8, p. 61-63. Inca o gluma impotriva Ferneia. Femeei * de Xanta). lui T. L. Maiorescu). SatisfacIiuni(Aghiulti,nr. Zinc a,poezie.(Aghiuld, nr.8, 10,p.79. Artistele dela Opera p. 63). Romana nu trebuie sa se supeer,

356 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICS

recunoscandu-se In caricaturile lui asupra lui Vicenzo Sarti la Bucu- IAghiuta *). re9ti ; ridicol de absurd). *Elogiulca straIiunii,*Evlavi a, versuri, (Aghiuça, nr. poezie. (Aghiuld, nr. 10, P. 79). 13, 6 Februarie 1864, p. 97-98). Un vi s, (poezie satirica], (AghiufliBacon qi ministeriul; Un nr. 11, 16 Ianuarie 1864, p. 81 castel afurisit, [ironizeazg teatrul 82. Incepand cu acest numar, pana lui Millo 9i Opera]; (Aghiuld, nr. la nr. 15, niciun articol, etc. nu 13, p. 98-99). mai e semnat). Studii indiane [din Cartea lui Cevadespre ornice; D. Manu] (ibid. p. 99-101). Rosettii Polonii ;Epitaful d-luiLumea aristocratica, (ibid. Otetelepanu ; Un aga tumbagiu ; p. 102-103). Cilibi-Moise ; Mai iata unul !; Poe- Studie critice asupra isto- zia ce face un napoleon !; Politica riei roman e. Luca Stroici, pa- Inversuri ;Arcul luiCupidone rintele filologiei latino-romane (Bu- prefacut In tunuri ghintuite. (A- ciumul, an.II, nr. 192, 11 Fe- ghiurd,nx.11, p. 82-86. Scurte bruarie 1864, p. 775-776 ; nr. 193, ironii, citate, satire). 13 Februarie, p. 780 ;nr. 196, 3 Ngpastea (Aghiulet, nr. 11, p. Martie,p. 791-792.Studiulse 86-87. 0 schica). trage 9i in bro9ura aparte). 0 revista atat de int e-Caielul tarcat, Roman in 2 rioara1ncat se atinge tomuri (Aghiugi, nr. 14, 13 Fe- chiar de intestine (Aghiugi, bruarie 1864, p. 105-107). nr. 12, 26 Ianuarie 1864, p. 89-90.*tiri veselei 9tiri triste, Despre garda nalionala). (Aghiulit, nr.14, P. 107-108). Floricele culese din desbate-Berlicoconiada, sau analisa rea cestiunii Gardei Nalionale in critica a frumuseTelor logice ale 9edirrca dela 20 a Adunarii ne-Ge- ziarului comerciale Rom4nul,s- nerale, care totu9i e 9i mai pucin puse in ordinea cronologicg, dupa speciale. (Aghiugi, nr. 12, p. 90 stilul vechiu. (Aghiugi, p. 108-110). 91). O profesoara delimba Ziaristica de peste Mil- f r an c ese; Amabilitatea super- e o v (Aghiugi, nr. 12, p. 92-93. lativa ; Cum am incgput eu in Reapare Tribuna Romaii a lui sistema solarie ; Avantajul impo- N. Ionescu). htico-economicalimportailunii. Scufiica de mgrgaritar (Aghiulei, p. 110-111). (Aghiufli, nr. 12, p. 93-94. Despre*D. Cogalniceanu [versuri] bropra lui P. Iacovenco asupra (Aghiuça',nr.14,13 Februarie cailor ferate). 1864, p. 111). *i adevgrul 19i are anti-*0 doing postuma, versuri, p o zii (Aghiugi, nr. 12, p. 94-95. (Aghiufa,nr.15,20 Februarie Un articol din Cosmorama pittorico 1864, p.113. Incepand cu acest

CONTRIBUTH BIBLIOGRAFICE 357

numar,aproapetoatebuatile Martie 1864, p. 800; nr. 200, 12 sunt semnate Hajdëa). Martie p. 807, nr. 201, 15 Martie, Studii Englese (Aghiuld, p. p.811, se trageiin bropra 114-115. Semnat). aparte). Versuri fara titlu,despre Fragment din 9edinta nocturná articolul lui Pano, din Rorneinul din 5 Martie [versuri] (Aghiuld, dela 18 Februarie. DreptulIn- nr. 18, 12 Martie 1864p. 137. trunirii s].(Aghiufd, p. 115-116; Semnat Hajdeu). semnat). A p ararea naçiunii ovreegti * M i c uJ a.Tres'zile ji trei nopci descantata de avocatul sâu fart( din vieata unui student. (Aghiufd, plata Aghiufd (Dedic d-lor Moise- nr. 15, P. 116-119; nr. 16, P. 124 Cilibii Costafor) [versuri] (Aghi- 127 ;nr. 17, p. 131-135; nr. 18, ufd, nr. 18, P. 138. Semnat Hajdeu). p. 139-143; nr. 19,p.150-152 ; Catre T (parodie dupa Ale- nr. 20, p. 157-160 ; nr. 21, p. 164 csandri) (Aghiurd, nr. 18, p.139-39 ; 168). versuri, semnate Hajdeu). DialogulMinch cuCamera, Extract din albumul unei urmat de monologul mincii in ca- caIe1u9e (Din: sKomisches De- pul d-lui Cogalniceanu; ambele ste- clamatorium *),versuri (Aghiufd, nografiate de Aghiwta. (Aghiutd, p. 139, semnat Hajdeu). nr. 16, 27 Februarie 1864, p. 121*Tr ei-spr e-ze ci!0 balada 122, semnat). in genul fill Schiller. (Aghiuld, p. [NotiIe Vara titlu,anecdote, 143-144; semnat Hajdeu). etc.] (Aghiutd, p. 122-123). Gazeta Tribunalelor (A- Pentru biografia lui Ber- ghiugi,p. 144; semnat Hajdeu). licoco(Aghiuld,p.123-124; Studie critice asupra istoriei semnat). romane. Cateva schie bibliogra- Catre o doamna de 3 9 ani, liceI. *tefan Raicevich versuri. (Aghiugi, p. 124, semnat). (Buciumul, nr. 203, 7/19 Martie * Drumul de fier[versuri] 1864, p. 822-823). Aghiuld, nr. 17,-5Martie 1864, p.[Revista politica gra titlu, 129 ;semnat). semnata Hajdeu] (Aghiurd, nr. 19, Gine poate intra in garda 19 Martie 1864, P. 145-148). naTionalfi? (Aghiuld, p .129*Conjuratiunea. lui Fia- 130 ;sernnat). s c o. Epopee in 156 versuri (A- * Oda la plecarea d-lui Bo- ghiug,nr. 19, p. 148-150; sem- tez-Ione sc u, supranumit To- nata Hajdeu). lolois(Aghiutd, p. 131 ; semnat). Studie critice... II. Spiri- Ceva pentru Iaqeni(A- done Palanzov (Buciurnul, ghiqd,p. 135-136; semnat). nr.204,10/22 Martie 1864, p. * Filosofia portretului lui 827-828 mici variante faIa de versi- Tep e§(Buciumul,nr.198,8 uneadinAteneul Romdn 1861). 23

358 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Studie critice...III. An- Chestiunea improprietaririi -Ora- drea Wolf (Buciumul, nr. 205, nilor). 12/24 Martie, p. 830-831 ; versiune Drag ostea[versuri](Aghiupi, mai scurta deck cea din Ateneul p. 171-173 ; semnata. Este poezia Romdn, Ia0 1861, §i mai corecta La Clara W. dinLumina c) ea limba). Bavo Grecii! (AghizzO,p. 173- Studie critice... IV. Mar- 174 ; semnat). tin Crusius (Buciumul, nr. 206,Non-tali importante,etc. 14/26 Martie, p. 831-835 ; nr 207, (ibid. p. 174-175). 17/29 Martie, p. 840 ; nr. 209, 2 -tef an Raicevich (Ateneul Aprilie, p. 847). Roman, nr. 24, 15 Aprilie 1864, p. Aritmetica §i chimia par- 201-203). Iamentarie '(Aghiurd, nr. 20,Studii critice asupra istoriei 26 Martie 1864, p.153-154, semnat. române. Doui secoli din via-ca osta- Analiza celor 10 mari legi votate §easca a Moldovei (1450-1650). I. de Camera, luarea averilor mania- Nicolaie Balcescu, II. Poesia osta- stirqti, etc. O. din care nici una §easca a Moldovenilor (Buciumul, nu se poate aplica). nr. 214, 4/16 Aprilie 1864, p. 855- Apelul lui Aghiula in fa- 856 ;neterminat). voarea d-lui Ulisse de Marsillac[Articoldefond,semnat (Aghiugi, p. 154-156 ; semnat Haj- Hajdeu] (Aghiugi, nr. 23, 28 Aprilie deu). 1864, p. 176. Dupa 6 luni de apa- Iarta noufi greealele ritie,Aghiugi aminte§te ca nu Ili-a noastre [versuri] (Aghiugi, p. schimbat fondul-democratic §i 156, semnat Hajdeu). nalional-ci numai forma ;cu Primul Aprilie. Camera a caricaturi, fara caricaturi, umor, Improprietarit pe Iarani. Diagno- satira, etc.). sticai firmacopea parlamentaraUn typ bucure§tean (A- (Aghiugi, nr. 21, 2 Aprilie 1864, p. 176-178. Despre cuconul p. 161-163, semnat). Matachi Tiganul). Studie critice... V. Eutro-*Un tablou de familie [ver- pius (Buciumul, nr. 210, 5 Aprilie suri] (Aghiugi, nr. 24, 3 Mai 1864, 1864, p. 851). p. 101 ; versiune deosebita de cea Studie critice VI.... Petru din volum). Gorezyn (Buciumul, nr. 211, 9*Bra dul versuri (Aghiutii, p. 182 ; Aprilie 1864, p. 855-856). versiunea din Lumina). Doina mea fAghiucii,nr.22, Ce vrea Caimata? (Aghiutii, 9 Aprilie 1864, p. 169 ;semnat nr. 24, 3 Mai 1864, p. 179-180 ; Hajdeu). nr. 25, 7 Mai p. 183-186. nr. 26, Un articol gray despre 10 Mai, p. 187-188. Pamflet ne- lucruri frivoli(Aghiugi, terminat, semnat Hajdeu,scris nr.22,p.169-171 ; semnat. impotrivaluiRosetti ;despre

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 359

succesul lui Rosetti hip' de Burtii- czyn, Bucuresci, 1864, Imprimeria Verde). Cesar Bolliac, VI t. 119 p._in 16°, Revista interioarti(Aghiu- MICUTA. TRE1 ZILE *I TREI rd,nr. 27, 17 Mai 1864 p. 191-194; NOPTI DIN VIATA UNUI STU- nesemnat). DENT. Bucurestz, 1864, Tipografia [Un articol f Ara titlu, In Cesar Bolliae, 1.02 pag in. 16°. jurul unei I conspiratii*a lui C. ARHIVA ISTORICA A ROMANIEI A. Rosetti (Buciumul, an. II, nr. torn I, partea I, pag. 184, in 4°, 232, 19/31 Mai 1864)]. Bucuresci, 1864. Scrisoare prin care protes- teazrt contra sugrumgrii 1805 Presei (Romanul, 6 Iunie 1864. Cu cateva zile mai lnainte, AghiugiIon Vodil cel Cumplit(Fa- fusese suprimatprin ordonanta milia, 1865, p. 75, 86. ) ministerialä a lui Cogalniceanu).TractatuiluiNeagoie Copiltrielelui Iancu Mo- Ba sar a b adesprearta mill- t o c. Partea I din romantul istoric tart.(Buletinul Instrucliunei Pu- Vieata unui boieriu. Epizodul I. blice,Sept. 1865, p. 76-80. Ex- URSITA (Buciumul, nr. 246, 247, tras din Inviipturi *). 248, 249, 251, 252, 253, 255, 256,DoninuluiRedactor al 258, 260, 264, 266, 268, 271; Epi- Sentinellei RomAne(Sentinella zodul II, PROCOPSEALA, capul Romda, an. V, nr. 105, 1 Decern- I:In care se arata gravele preo- brie 1865, p. 418; räspunde acu- cupatiuni ale lui Bogdan Voda5, zatiilor unui ziar: 1) colaboreazi nr. 274, 25 August 1864, neterrni- la mice foaie care nu este in con- Rat). tradictie cu principiile democra- In tr o ducereHat Archiva is- tice; 2) Archioa Iatorkci apare toricii a RomAniei *3(Buciumul, va continua säapart). an. II, nr. 265, 4/16 August 1864,ARHIVA ISTORICA A ROMANIEI, p. 1057-1058). tom. I, partea II: Bucuresci, 1865; LUCA STROICI, PARINTELE FI- 192 pag. in 4°; tom. II, Bucuresei LOLOGIEI LATINO-ROMANE. 1865; 65 pag. in 4°. (Studii critice asupra istoriei ro-TREI OVREI: JUPANUL SHY- mane, Bucuresci, Impr. Cesar Bol- LOK AL LUI SHAKESPEARE, liac, 1864, p. 54 in 16°). DOMNUL GOBSECK AL LUI FILO SOFIA PORTRETULUI LUI BALZAC I JUPANUL MOISE TEPE. Schig iconograficd. Bucu- A LUI ALECSANDRI, Bueuresci, resci, 1864, Imprimeria Cesar Bol- 1865, 50 pag. in 80. liac, 45 p. in 16°. ION VODA CEL CUMPLIT: aven- CATEVA ANALYSE LITERARE turile,domnia,resbelele,moartea EXTERNE: Raicevich, Wolf, Pa- lui; rolul situ in istoria universald lanzow, Crusius, Eutropius, Gor- fi in vieala poporului romdn. Bu-

23*

360 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

cureoi,ImprimeriaMinisterului Amicului meu N.Nicoleanu *. de Resbel,, 1865, XXI-1-264 p. gr. Semnat Puang-Hon-Ki). in 8°. Proverburile romane es- plicate pentru. inIelegerea chine- 1866 zilor(Satyrul, nr.6,12 Martie 1866. Semnat Puang-Hon-Ki). Appen dice [la Cronica lui San-T e a tru I. Societatea Act rilor Ro- Huang-Ki, despre I ade.F, comedie mani (Sat yrul, nr. 6. Semnat Puang- de Pantazi Ghica] (Satyrul, nr. 1, Hon-Ki. DespreeMisterele Pas- 6 Februarie 1866, p. 2 ;sernnat sagiului b). Puang-Hon-Ki). Iarãi ovrei (Satyrul, nr. 6; Intrebari §i raspunsuri semnat Puang-Hon-Ki. Scurta nota (Satyrul, nr.2 ;semnat Puang- citand din ziarul4Desbaterile *). Hon-Ki). So cietatea Actorilor Ro- *Gamenur din Paris,co- m a n i.Puritanii in Londra* dra- medie in 2 acte de d-nii Bayard 0 ma in 5 acte, tradusa din franIu- Vanderburch ; tradusa din frarro- sesce. (Satyrul, nr. 7 20 Martie sesce, (Satyrul, nr. 2, 13 Februarie 1866. Semnat Puang-Hon-Ki). 1866,p.1-2 ;semnat Puang-Bibliografia (Satyrul, nr.7. Hon-Ki). Semnat Puang-Hon-Ki. Scurte in- PaVatita sau o Noapte de semnari, cu citate ridicole). Februari e, descrisa de D. Bo-Ufi noua religiune (Satyrul, lintincanu (Satyrul, 20 Februarie nr.7. Semnat Puang-Hon-Ki. 1866 nr. 3, P. 2. E facuta din 15 Despretbudgetarism *). strofe culese din poeziile lui Bolin -Alegatorii municipali tineanu). (Satyrul, nr.7.Semnat Puang- 00 la crima intre rasuri Hon-Ki.Scurta nota impotriva (Satyrul, nr. 4, p. 27 Februarie, lui Blaramberg). 1866.Moartea luiDepara-cianu, Caracterul poporului ro- economistul Magian 0 Filemon ; man din punct de vedere chine- semnat Puang-Hon-Ki). sesc(Satyrul,nr.8, 24 Martie Limba Romani.). (Satyrul, nr. 1866, p. 1-2. Semnat Puang-Hon- 4, p. 2-3. Rade de Circa 0 Lau- Ki). rian, semnat Puang-Hon-Ki). Ardereacoa1ei Militare Cugetari chinese(Satyrul, (Satyrul,nr.8, semnat Puang- nr. 4, p. 3. Semnat Puang-Hon- Hon-Ki. Din neglijenca serviciilor, Ki). 0 a absurditaIii organizMiei porn- Mythologia,(Satyrul,nr.5, pierilor a ars 9coa1a militara). 6 Martie, 1866, P. 2-3. SemnatDuplicitat eae choului Puang-Hon-Ki). (Satyrul, nr.8 ;semnat Puang- *Amicului meu San-Huang- Hon-Ki.Scurta notiçahumori- Ki (Satyrul, nr.5.Este poezia stica).

CONTRIBUTII BTBLIOGRAFICE 361

Bibliografia (Satyrul, nr.8 Revista Politica(Satyrul, semnat Puang-Hon-Ki. Doug no- nr. 13, 1 Mai 1866. Semnat Wang- tile humoristice). Pon-Ki). *Diarele in Romania (Sa-o meditaIie (Satyrul, nr. 13, tyrul, nr. 9, 3 Aprilie 1866, p. 1-2. p. 3. Semnat Wang-Pon-Ki). Semnat Wang-Pon-Ki. Reprodus*Teatrul Roman(Satyrul, in Familia 1871). nr.14, 10 Maiu, 1866. Semnat 'Amorul in cronicile Re- Wang-Pon-Ki). m ane (Satyrul, nr. 9, 3 AprilieCamera si d. Cogalni-ceanu 1366,p.1-3,foileton. Semnat (Satyrul, nr. 14, p. 2-3. Semnat Wang-Pon-Ki. Reprodus in Fa- Wang-Pon-Ki). milia 1869). Noul Cabinet (Satyrul, nr. 15, 22 Septernana(Satyrul,nr.10, Mai 1866. Semnat Wang-Pon-Ki). 10 Aprilie 1866. Semnat Wang-Proverburile RomaneI. Pon-Ki. Despre plebiscit). Fata Mamei (Satyrul, nr. 15. Sem- *La Iulia iSatyrul, nr. 10, p. 2-3 ; nat Puang-Hon-Ki). senmat Wang-Pon-Ki). Panorama impresiunilor Morile [notip humoristica] (Sa- (Satyrul, nr. 15. Semnat Wang- tyrul, nr. 10. Semnat Wang-Pon- Pon-Ki. Ce spun oamenii politici Ki). despre venirea Dornnitorului). Cele mai vechie poesie sa-Quousque (Satyrul, nr. 15. Sem- tirice in limba roman& nat Puang-Hon-Ki). (Satyrul, nr. 10. Semnat Wang-*Sena t ul (Satyrul, nr. 15. Sem- Pon-Ki. Publica (loud poesii ine- nat Wang-Pon-Ki). dite de Miron Costin). J u s CHI care -(Satyrul,nr.16 Revista Politica (Satyrul, 5 Iunie 1866. Semnat Wang-Puang nr. 11, 17 Aprilie 1866, p. 1-2; Ki. De ce n'a apgrut saptfimAna semnat Wang-Pon-Ki. &dia.; in trecutä. Zvonul de o navala a Tur- asteptarea domnitorului Carol, oa- cilor, a mobilizat si redaclia Saty- menii politici se pregatesc de de- rului). putaIie), *Domnul Nae (Satyrul, nr. 16. Nicolae Milesco-Spataru emnat Wang-Pon-Ki). (Satyrul, nr. 12, 23 Aprilie 1866, nr. *Egoarchistul (Satyrul,nr. 13, 1 Mai ;nr. 14, 10 Mai 1866. 16. Semnat Wang-Pon-Ki). Semnat Wang-Pon-Kil. Revista Politica (Satyrul, Cr onica (Satyrul, nr. 12; sem- nr. 16. Semnat Wang-Pon-Ki. Gu- nat Wang-Pon-Ki. Mici informalii vernul e preocupat de Turci, popo- politicei sociale). rul de Evrei. Primejdia evreiasca). CorespondenTa particu-Materiale pentru istoria lar aaSatyrului (Saty-'contimpuranilor. D. Nicu rul. nr. 12, P. 3, semnat Wang- Mavrocordat(Satyrul,nr.16. Pon-Ki). Semnat Puang-Hon-Ki).

362 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Raspuns la articolul ISRAEL IT.[Editiuneaparticu- Boleac (Sentinel la Romdna, an. lara], Bucuresci, 1866, p.36, in V., nr. 16, 30 Septembrie 1866, p, 80. [Tipografia Theodor Vaidescu]. 63-64. Raspunde articoluluilui Boliac din Trompetta Carpafilor, 1867 24 Septembrie 1866, unde fusese acuzat ca a afirmat slavismul *Rfisvan-Vodi (Perseverança Dacilori.Articol violent contra anul I, nr. 6, 23 Martie 1867 ; nr. lui Boliac. La p. 64, coloana 2, 7, 27 Martie ;nr. 8, 30 Martie ; putina autobiografie, ca sa-qi dove- nr. 9, 3 Aprilie ; nr. 10, 6 Aprilie ; deascaiubirea de patrie )>). nr. 11, 10 Aprilie ; nr. 12, 13 Apri- Fraternitatea 9i Unirea. lie ; nr. 13, 19 Aprilie ; nr. 14, 23 Fragment din cursul public al d-lui Aprilie ; nr. 15, 27 Aprilie ; nr. 16, B. P. H. Despre Dreptul Consti- 30 Aprilie ; nr. 17, 4 Mai ; nr. 18, tutional al Romanilor (Buletinul 7 Mai ; nr. 19, 11 Mai ; nr. 20, 14 InstrucciuniiPublice,Octombrie Mai ; nr. 21, 18 Mai ; nr. 22, 21:Mai ; 1866, p. 620-626). nr. 23, 25 Mai ; nr. 24, 28 Mai ; Discursul d-lui Hajdeu, nr. 25, 1 Iunie ;nr. 26, 4 Iunie ; tinut in saleSlatineanu, Dumi- nr. 27, 8 Iunie ; nr. 28, 11 Iunie ; nica 23 Octombrie. Cu oseri- nr. 30, 18 lunie ; nr. 31, 22 Iunie ; soare de introducere a lui Hasdeu Yu'. 32, 25 Iunie ; nr. 33, 29 Iunie). (Romdnul, 26 Octombrie 1866, p.Românii. 9iserbii(Perse- 770-771). verant.a, nr.14, 23 Aprilie 1867, Portretul lui Ion-Voda p. 2-3 ; nr. 15, 27 Aprilie, p. 2-3 ; (Ateneul Romdn, an.I,nr. 6-7, nr. 16, 30 Aprilie, pag. 3-4 ; nr. 17, Noembrie-Decembrie 1866, p. 203- 4 Mai, p. 1-2). 204 ; despre portretul lui Ion Voda *Unirea (Perseverança,nr.23, cel cumplit, pe care Hasdeu 41-a 25 Mai 1867, pag. 2-3 ; nr. 24, 28 descoperiti 1-a cumparat in 1862 Mai, pag. 1-2 ; nr. 26, 4 Iunie, pag. drept 25 fiorini in Lemberg, la 1-2 9i 3 ; nr. 27, 8 Iunie, pag. 2). buchinistul Igel senior; fragment Domnule Redactor! (Sen- din Ion Voda' cel Cumplit). tinella Romilna, an. V, nr. 94, 29 INDUSTRIA NATIONALA, INDU- Octombrie 1867, p. 374; Scrisoare STRIA STRAINA SI INDUSTRIA prin care Hasdeu mu1tume9te Re- OVREIASCA., FATA. DE PRIN- dactiei ca reproduce studiul Ori- CIPIUL CONCURENTII [Studie ginea Juriului din a Arhiva Isto- asuprajudaismului].Bucuresci, ricas.Poveste9te greutatile apa- 1866, p. 34, in 8°, Tipografia Lu- ritieie Archivei »). cratorilor Asociati, Pasagiul Ro-Originea Juriului(Senti- man. nella Romdna, an. V, nr. 94, 29 TALMUDUL, CA PROFESIUNEA Octombrie 1867, p. 375 ;nr.95, DE CREDINTA. A POPORULUI 2 Noembrie1867,p.379-380 ;

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 363 continuarea studiului reprodus dino calfitorie prin Basara- 4 Archiva Istorica *). bia meridionala (Romdnul, [Scrisoare a lui Hasdeu, 22 Decembrie 1867). prin care rfispunde atacului dinRASVAN-VODA. Drama istoricaIn ziarul Teara, nr. 7 ; Ronanul, 18 5 acte, In versuri. Ed. II, Buc. Tip. Noembrie 1867, p. 987]. Lucratorilor Asociaii, 1867, VI+ Boierii in faIa tronului 152, p. gr. in 8°. [Aparilia In vo- iBoierii in faIa poporu- lum a mi Rdzvan-Vodd este anun- I u i Un studiu politico-istoric (Ro- Tata in Sentinella Remind, an. IV, mdnul, an. XI, 16 Noembrie 1867, nr. 70, 8 Iulie 1867]. p. 979-980 ; 19 Noembrie 1867, p. ARHIVA ISTORICA. A ROMANIEI 991-992 ; 22-23 Noembrie, p. 100 t.III,Bucuresci,1867 ;283+ 1001). XLIV p. in 40. [Scrisoare catre Redac- Ii e ,Romanul, 20-21 Noembrie 1868 1867, p. 995. Arata eine i-a facut, cu un an Inainte, propunerea de aRechizitorul d-lui Pante- fi directorul ziarului Ordinea, de- z i G hi c a (Ronanul, 5 Ianuarie venit anul acestaTeara, nude 1868, p. 10; 6 Ianuarie 1868, p. Hasdeu este insultat). 13-14). Duoi si Trei (Rorndnal, 20-21#Car a cterelena/ionalit a- Noernbrie 1867, p. 995-996. Ras- ii romane ca baza legi- punde lui Blaremberg si P. Carp. slaIiunii sale (RomOntd, 11 Ianuarie 1868, p. 25-26 ; 13 Ianua- Foarte frumosraspunsulcfitre rie, p. 35 ; 14 Ianuarie, p. 39 ; 17 Carp). lanuarie, p. 45-46; 20 Ianuarie, 0 scrisoare (Romemul, 22-23 p. 57-58; 21 Ianuarie, p. 62 ; 25 Noembrie 1867, p. 1000). Ianuarie, p. 73-74). Hartia Bratianui hartia0 voce nitibuiita(Romlinul,27 Blaremberg (Romdnul, 1 De- Ianuarie 1868, p. 81-82. La Ca- cembrie 1867). mera, nu se asculta cu sim/irei Domnului redactoreal atencie cleat discu/iile contra E- ziarului oSentinella *(Sentinella vreilor. Desi se marturiseste ve- Renaud, an. V, nr. 111, 18 De- chiu antisemit, Hasdeu protesteazi cembrie 1867 ; rfispunde articolu- Impotriva acestei atitudini nega- lui generalului I. Ghica, din ziarul tive). Teara). Istoria toleranIeireli- Catra alegfitoriicolegiului gioase In Romania (Ro- III dela Bolgrad (Sentinella Re- n-Anal, 28 Ianuarie 1868, p. 86 ; mdra, an. V, nr. 112, 20 Decem- 3-4Februarie,p.101-102 ;6 brie 1867 ; scrisoare de mul/umire Februarie, p. 104-105; 9 Februarie pentruca a fost ales deputat). p.117-118;10Februarie,p.

364 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

121-122; 13 Februarie, p. 130-131 ; p. 551-552 ;nr. 139, 11 Aprilie, 15 Februarie, p. 137-138; 17 Fe- p. 554-555, nr. 140,1.4 Aprilie, bruarie, p. 145-146; 19 Februarie, p. 559-560; nr. 141, 18 Aprilie, p. 153-154; 23 Februarie, p. 165 ; p. 564; nr. 142, 21 Aprilie, p. 568; 24 Februarie p. 170; 25 Februarie, nr. 143, 28 Aprilie, p. 571). p.173-174;28Februarie,p. Liberalismul dreptei (Ro- 181-182). meinul, 15 Aprilie 1868, p. 323-324; Misticismul dreptei (Ro- 17 Aprilie, p. 327-328. Polemica rrainul, 1. Martie 1868, p. 191-192. cu ziarul Teara). Reactiunea a fost attlt de lovitiScrisoare cfitre RedacIia inat a ajuns prada misticismului. tRomfinuls (Romdnul, 21 A- Blaremberg scrie despre discursuri prilie 1868, p. 343. Reprodusa in pe care nu le-a cinut; P. Carp SentinellaRomdnei ,23Aprilie, vorbqte despreibande armate 1868). care cutreera cara *; iar NiculescuProbeleziaruluiTeara Catacinediscursuri la Camera desprepatriotismulboe- despre existenla draciorico- rilor (Rozndnul, 23 Aprilie 1868, loarea pielei lui Adam !). A doua epistola despre Armarea generala(Romaul, politica dela Bacfiu (Ro- 3 Martie 1868, p. 197; 6 Martie mdnul, 28 Aprilie 1868, p. 363. Re- 1868,p. 207-208). produsa in Sentinella Romdnii, an. Costachi Stamati (Romaruzi, V, nr. 144, 2 Mai 1868, p. 575). 13 Martie 1868, p. 228; 15 Martie A treia epistola despre po- p. 237; 16 Martie, p. 240. Studiu litica dela Bacilli (Romdnul, reprodus in Sentinella Rorainei, an. 1 Mai 1868, p. 371-372). V, nr.1.34, 19 Martie 1868, p.Cugetari asupra ziarului 534-535; nr.135,23Martie, Te ar a (Romdnul, 2 Mai 1868, 539-540; nr. 136, 28 Martie, p. p. 375-376; 4 Mai, p. 378-380. 542-543). Reprodusa in Sentinella Romdnei, Fracciunea indepenclinte an. V, nr. 145, 6 Mai 1868, p. (Romdnul, 17 Martie 1868, p. 243). 578-580. Tearaaparaboierii Policia rurala (Romdnul, 21 impotriva Domnitorului. Hasdeu Martie 1868, p. 256; 22 Martie p. apara politica anti-boiereasca. Has- 258; 24 Martie, p. 267). deu pare a fi aici dinastic). BatrAnulBaba-Novac(Ro-Gine a facut pe 1848? (Ro- mdnul, 29 Martie 1868, p. 279; nuinul, 5 Mai 1868, p. 383-384. 31 Martie, p. 287-288 ; 4 Aprilie, Reprodus in Sentinella Romdnd, p. 292-293 ; 7 Aprilie, p. 301 ; 10 an. V, nr. 146, 12 Mai 1868, p. Aprilie,p.305 ;19 Aprilie,p. 583-584). 336-337. Reprodus in SentinellaDomnica Rosand'a, drama in Roman& an. V, nr. 137, 30 Martie 5 acte (Familia, 1868, p. 267, 278, 1868, p. 547; nr. 138, 7 Aprilie, 290,338, 350,362, 420,432).

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 365

Originea ideilor juridice London 1865. Refuteazi cartea, seri- la Roman i. Un fragment (Ro- s5 sub influen/a Ungurilor i Sasilor) mdnul, 9 Mai 1868, p. 396; 10 Mai,Domnilor Deputati! (Senti- p. 400 ; 16 Mai, p. 412 ; 19 Mai, nella Romdnd, an. V, nr. 173, 23 p. 424; 23 Mai p. 432). Noembrie 1868). Diseullunea generara aPrefaIa tomului I I I din coneesiunii drumului de Archiva istoricfiaRoma- f ier (Romdnul, 24 Mai 1868, p. nieis (Transilvania, Brasov, an. 435-436 ; 25 Mai, p. 439-440 ; 26 I, nr. 24, 1 Decembrie 1868, p. 600). Mai, p. 443-444 ; 29 Mai p. 451 ;FratesiAmice!(SentinellaRo- lIunie, p. 463-464 ; 2 Iunie, p. 469). mdra, an. V, nr. 180, 24 Decetn- Votul Senatuluii votul brie 1868,p.718-719. Epistola Camerei (Romdnul,3Iunie c5tre redaelie, urmatit, la p. 719, 1868, p. 471-472). de discursul lui Hasdeu la Camera', Cine au fost D a cii? (Familia, in chestie personals cu I. Ghica). 1868, nr. 41, p. 479, nr. 42, p. ARHIVA ISTORICA. A ROMINIEI 491, nr. 43, p. 503, nr. 44, p. 515). t. IV, Bucuresci 1868( ?) ; 120 p. *Patriotism9i neinere- in 4°. d er e(Rorndnul,1Septembrie I STORIA TOLERANTEI RELIGI- 1868, p. 737 ; 8 Septemvrie, p. 771 ; OASE IN ROMANIA, Ed. TI. re- 12 Septembrie, p. 783-784. Re-vfizutti iadausi (ed.I, in Ro- produs in Sentinella Romdnd, an.miinul*) 94 pag. in 8. V, nr. 152, 5 Septembrie 1868, p. 607-608 ; nr. 154, 12 Septembrie, 1869 p. 615-616 ;nr. 155, 15 Septem-La Iulia (Familia, V, nr. I p. 3). brie,p.619-620). Scrisoare conTra lui Di- Din actele so ciet 5 lei mitrie Ghica (Romdnul, 16 Tr a n sil y ani as pentru aju- Februarie 1869). torul studentilor romani din Tran-Oda la Boiari (Rorminul,19 silvania si par/ile ei (discurs) (Tran- Februarie 1869), silvania, Brasov, an.I,nr.19, Scrisoare in chestia desti- 15 Septembrie 1868, p. 449-454). tuirii din comitetul tea- Anglia in Ardeal (Romdnul, tr al(Romdnul,28Februarie 19 Septembrie 1868, p. 804 ;22 18.69), Septembrie, p. 815-816; 25 Septem- Amorul in cronicele ro- brie, p. 822 ; 29 Septembrie p. 840. mane (Familia 1869 [V], nr. 10, Reprodus InSentinella Romdrid, p. 109-110 ;nr. 11, p. 121-123 ; an. V, nr.157, 22 Septembrie reprodus dinSatyrul,nr.9,3 1868,p.627-628 ;nr.158, 26 Aprilie 1866, semnat Wang-Ponki). Septembrie, p. 631-632 ; nr. 160, Fri i a. Fragment din cursul pu- 3 Octombrie, p. 639. Despre car- blic;t Despre dreptulconstitu- tea lui Ch. Boner :Transylvania, /ionalalromfinilor *,Vinutla

366 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Ateneul Roman (Familia, 1869 [V], Documente ineclite.Peti- nr.15,p.169-171, nr.16,p. Ounea Israeliiilor catra comitele 181-183). Kiseleff (Traian, I, nr. 3, p. 14-15. Oda la boiari, (Familia V nr. Dela 1831 ;cere sa li se ingaduie 9 p. 98-100). vechile drepturi de a vinde pri- Politica (Traian, an. 1, nr. 1, ck macelarie, etc. 0 contra ha- p. 1 ; 16 Aprilie 1869. Cuvant de hamba9ei din Moldova, care cere deschidere, nesemnat). prea maxi drepturi). Documente inedite (Traian,Politica (Traian, I,nr. 4,p. 13; I, nr. 1, p. 4. Impacarea lui Con- 27Aprilie1869.Romanii din stantin Voda Serban cu semenii Abrud il Incurajeaza, ei ii cer un In 1656). portret al lui Cogalniceanu. Com- Bibli o gr a fi a.Influen/amo- pail cererea aceasta cu plangerea rale, comedia inversuriintr'un catre Constituanta, 2 Mai 1866, act, de G. Sion (Traian, I, nr. 1, lovitura de Stat). p. 4). Bib li o gr a fi a. Chronica HuOlor Politica (Traian, I, nr. 2, p. 5, 0 a Episcopiei cu aseminea mime, 18 Aprilie 1869 ;semnat Hasdeu. de Melchisedec (Traian, I, nr. 4, Comentariu desprealegerilere- p. 15-16: nr. 5, p. 20; nr. 7, p. 28; cente, unde conservatorii, prin sil- nr. 9, p. 36). nicie, luasera aproape toate man-Politica (Traian,I,nr.5,p. datele in afara de Craiova, Pi- 17-18; 30 Aprilie 1869. Comen- te0i, P1oe0i. Optimist, caci dupa teaza apariIia noului ziar4 Opi- Cogalniceanu nu va mai fidicta- niunea constitucionala s. Nu curn- tura. Coarda se va rupe). va tradeaza el o mi§care politica, Bibliogr a f i a.Agricultura ro- schimbarea guvernului inteun gu- mana din judelul Mehedinci, de vern pur Cogalniceanu ?). Ion Ionescu (Traian, I, nr. 2, p. 8). Politica (Traian,I,nr.6,p. Politica (Traian, I, 3, p. 9, 25 21-22 ;4 Mai 1869. Comenteaza Aprilie 1869; semnat. Despre ca- adresa la mesaj recenta. Aserna- seta Domnitoruixi, furata in noap- nare leita cu cea portugheza ; pusa tea de 14 Aprilie la Iaqi, din chiar pe doua coloane. Gase9te vinova- locuintaMinistrului deInterne, Oa luiCogalniceanu,etc.Inte- Cogalniceanu. Jaful 0 dictatura resant ; discuta abil articolele Con- lui Cogalniceanu). stituVei). Bi bli o gr a fi a. Convorbiri Lite-Din calatoria mea prin Ser- rare, 15 Aprilie 1869. (Traian, I, bia, Ungaria,Austria,Boemia, nr. 3, p. 12. Despre a Un episod Bavaria 0 Francia in Iunie-August din 1848 * de V. Alecsandri. In- 1868 (Traian, I, nr. 6, p. 24. Pesta. treaba: este din gura poporului? Douazeci 0 trei de acte despre Lauda pe Scheletti, dar critica pe Aron-Voda 0 doamna Anna, dintre Pogor). 1550-1562).

CONTRIBUTH BUBLIOGRAFICE 367

Politica (Traian,I,nr.7, p. nr. 11, p. 44, col. 3-4. Reproduce 25-26; 7 Mai 1869. Articol anti- 2 pasteluri de V. Alex.:Lunca semit, comentand scrisoarealui Siretuluisi t Lunca din Mirceoi *. Armand Levy adresata lui ken Se supara cIn acelaqi numar se Bratianu, publicata inIsraelitul aflasi Bodnarescu. Comenteaza Roman). nuvelaEroul taxa voie * a lui I. *Politica (Traian, I, nr. 8, p. Negruzzi. Introducere despre raul 29 ; 9 Mai 1869. Comenteaza recen- necesar a tinerii vin cu diplome tele alegeri, iesite asa cum preva- din strainatate i iau repede posturi zuse inteun numar trecut al lui superioare in primire !). Traian. Iari Cogalniceanu. Tea-P o lit ica (Traian,I, nr. 12, p. ma de cenzura presei. Admirabil 45; 18 Mai 1869. Dim. Ghica vrea pamflet). sa adaoge la stema Romfiniei ala- Politica (Traian, I,nr. 9,p. 33; turi de Muntenia si Moldova 11 Mai 1869. Aniversarea Prince- simbolul CraioveiiBugeacului. pelui Carol ; comentarii pe o sta- Contra unitatii. Armele vechilor tistica a nasterilori morlilor din domni erau simple; Mircea, vul- Bucureoi, unde se arata creoerea turul ;Stefan, zimbrul.Numai populaIiei evreieoi). Despot Voda avea sterna oomph- Politica (Traian,I,nr. 10, p. cafe% $i totusi Ghica sterge soarele 37 ;14 Mai 1869. Articol asupra siluna din sterna. Sub un astfel proectului guvernului de organi- de guvern se va face ratificarea zare a bisericii, a carui punere In granicelor cu Ungaria). desbatere a fost ceruta de urgenIaPolitica (Traian, I,nr. 13,p. 49, de senatorul delaIasi, Nicolaie 21 Mai. Renunta la revista care Ionescu. Proiectul este contra ca- era gata, ca sa publice articolul noanelor ; nu admite cleat 2 Mi- Inca un roman jertfit pentru un tropoliti si 6 Episcopi in Sinod). prusian *). Unde s'a tiparit Psaltirea*Politica (Traian, I, nr. 14, p. lui Coressi? (Traian, I, nr. 10, 53, 23 Mai. Cornenteaza raspunsul p. 40, 14 - Mai 1869. Contra lui la mesaj, in care Cogalniceanu spu- Odobescu, care suslinea Brasovul, ne ci in starlit, dupa trei ani, H. afirma ca s'a tiparit in Tara Ro- iesim din utopie. Admirabil pam- mâneasca). flet). Politica (Traian, I, nr. 11, p.Politica (Traian,I,nr. 15, p. 41 ;16 Mai 1869. Despre t Adu- 57, 25 Mai. Cornenteaza chestia narea Nalionalai,foaie anonirna, israelita. D. Cogalniceanu crede ca care lasa sa se InTeleaga cConsti- sunt si evrei, nasclqi in Romania, tutiatrebuemodificata.Si un care pot avea drepturi, etc.). raspuns lui Armand Levy). Din calatoria mea, etc. 1868o Bibliografia: Convorbiri Li- (Traian, I, nr. 15, p. 56. Opon. terare s,1869, nr. 5 (Traian,I. Documente delamst.Opovo,

368 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

poinelnice in care sunt trecuti do- incearca sa faca curte Ardealului, rnni roman* pe care 11 napastuise 'Ana' atunci Politica (Traian,I, nr. 16, p. de teamä sa nu se supere Ungaria). 61 ; 28 Mai 1869. Citeaza dinsRo- *Pentru Adunarea Natio- manuldiscursul lui N. Ionescu n al a 1) (Traian, I, nr.19,p.174-77. despre organizarea Bisericii, care Chestiune personala cu ziarulA. sustine ceea ce sustinuse si Hasdeu N. * in legatura cu separatismul inTraian. RaspundeluiAr- lui Cogalniceanu). mand Levy dinIsraelitul Ro-Bibliografi a: Convorbiri Li- man *). terare *, nr. 6 si 7 (Traian, nr. 19, Bibliografia: Serviciul sanitar p. 76, col. 3-4. Despre dictionarul al comunei Bucuresti de dr.I. botanic al lui Costache Negruzzi Felix (Traian,I,nr.16, p. 64, autoruleAproduluiPurice *.0 col. 3-4 . ; 0 carte excelenta din mica injuratura laIstorielecivi- toate puncturile de vedere *). * ale lui Xenopol.Ne-a Politica (Tratan,I,nr. 17, p. fost peste putinta de a intelege 65-66, 1 Iunie 1869. Contra foii ceea ce vrea autorul *). Adunarea Nationala a,care e aPolitica (Traian,I,nr. 20, p. lui Cogalniceanu, si e separatista. 77-78 ; 11 lunie 1869. Astazi e ani- A. N. * publica statistica func- versarea revolutiei din 1848 si a tionarilordelaserviciile publice lupteiluiIoan Voda in1574, din Bucuresti, aratand ca. din 557, contra Turcilor. Compara starea 487 sunt munteni. Hasdeu cere de lucruri din lark citand mult sa se caute procentuli celorlalti din presa guvernamentala). provinciali munteni la Bucuresti, Politica (Traian,I,nr. 21, p. cäci asta e cauza mulimii bucu- 81 ; 13 lunie 1869. Foarte scurta. restenilor: provincialii nu vor sa Simplaintroduccrelaarticolul vina in Capitala). lui G. Missail asupra4Disolvarii Politica (Traian,I,nr. 18, p. Senatului *). 69-70, 4 Iunie 1869. Comenteazä*Politica (Traian, I, nr. 22, p. contrazicerile dintreI.Bratianu 85 ; 15 Iunie 1869. Monitorul Ofi- si Gbilia-Cogalniceanu care to- cial este republican, mazzinian. E tusi stau mereu laolalta, de ate incantat de succesele revolutiilor, ori e vorba de o cestiuni mari na- de naruirea regilor. H. citeaza si tionale *). ironizeaza. Maria lui Cogalniceanu). Un tesaur de typo-xilo-Pentru eAdunarea Natio- grafia romfinfi de pe la nalao (Traian, nr.22,p.87. 1 5 5 0 (Traian, I, nr. 18, P. 72, nr. A doua replica.A. N. * acuza 20, p. 80 ;nr. 23, p. 92, nr. 27, pe Hasdeu cu in o Foita*din 1860 p. 107). vorbise ran de Laurian. Da ; dar Politica (Traian,I, nr. 19, p. la 24 de ani era violent, acum, 73 ;8 Iunie 1869. Cogalniceanu dupa 9 ani, e placid ; dar tot ii

CONTRIBTJTII BIBLIOGRAFICE 369

critic&ideileistorice,ciciele- Bibli o gra f i a: Albina Pindului, mentul latin din Dacia a venit de dela 1-45 Iunie. (Traian,I, nr. pretutindeni, nu numai din Latin). 26, p. 104. 0 laudi, compartmd-o, Politica (Traian,I, nr. 23, p. superior, cuConvorbiris). 89; 18 Iunie 1869. Ce este si cePolitica (Traian,I, nr. 27, p. se spune. Relativ la plecarea lui 105; 29 lunie 1.869. Revistrt scurti. Cogálniceanuinstrainkate. 0 Nu se ocupli de vizita lui Cogal- corespondenta dela Constantino- niceanu la Berlin, de cererea Mo. pole, de unde se vede cacolo se nitorului Oficial de a se pune. in stia cu o sfiptiimânfi mai inainte fruntea funeVilor Statului streini, de dizolvarea Senatului sicorn- nici de cererea ridicfirii unui monu- plotul contra luiCogfilniceanu). ment lui Gutenberg. Ci aminteste Politica (Traian,I, nr. 24, p. crt au trecut 80 de ani dela pro cla- 93 ; 20 Iunie 1869. Se pregfiteste matia lui Lafayette). Unirea cu Ungaria, prin dictaturfi, Politica (Traian,I,nr. 28, p. prin impämântenirea Evreilor. Si- 109-110; 2 Julie 1869. Comenteaz& tuatia e gravA, e aphrttoaredar de ce nu se spune nimic ? !). o corespondent& din B.-Pesta a ziaruluiLe Siecle *,in care se Bibliografia, (Traian, nr. 24, denunlfi relaVile ungaro-prusace, p. 96. Rfiureanu, Biblioteca de lec- siintenVile kr in caz de r&zboiu turfi pentru junimea de ambe sexe). Jidovii in Transilvani a, asa cam scrisese si H. inteun ar- (Traian, I, nr. 24, p. 95. Not4a ticol.Unirea României cu Un- lui Ch. Boner, care a efiltitorit in garia nu va putea fi fficuti nurnai Ardeal prin 1865). printr'o dictaturfi ci prin ger- Politica (Traian,I, nr. 25, p. manizarea serviciior publice. H. nu e impotriva streinilor,cia 97-98 ; 22 Iunie 1869.oAd. Nat. * se apar5 spunfind cri este injurati germanilor). si de foile austriace. Sfirricia din Politica (Traian,nr.29,p. armatrt (tabára dela Furceni)si 113-11.4; 4 Julie 1869. Despre in- ordinul dezi al Domnitorului vatarea limbii grecesti in clasele Cogainiceanuca ofiterii saibfi primare,asa cum propuneP. aceiasi hranfi cai oastea). Poenaru, si despre primejdia unui Politica (Traian,I,nr.26,1 p. asemenea lucru). 101-102 ; 27 funk 1869. Polemic&Bibliogra fia:Carte de Gimna- cu 4 Pressa*,in chestia abuzurilor stick de G. Moceanu (Traian, nr. delaMunicipiu.P.GrAdisteanu 29, p. 116. Prima carte de gimna- care d& afarfi pe dr. Keresteny, stica, in rornfineste. Autorul, un pentrucrt a fost dusman personal ardelean). al luiI.Ghica, etc. Umilirea Politica (Traian, I, nr. 30, p. armelor romfine pentru un inci- 117; 6 Iulie 1869.In fata pri- dent consular la Galati). mejdiilor slave, germane, evreesti

370 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

un congres pan-latin la Paris 136. Nu mai gdseste nimic dupa ar fi un mijloc de apfirare). plecarea lui Alexandri. Reproduce Bibliografia: Manual de agri- o recenzie a lui T. Maiorescu asupra cultura pentru clasele primare de prelucrarii unui volum de geografie P.S. Aurelian (Traian, nr. 30, si istorie a Evului-Mediu, pentru p. 119-120. E o carte proasta). gimnazii ). *P o lit i c a f Traian, I, nr. 31, p.*Politica (Traian, nr.35,p. 121-122 ; 9 Iuliu 1869. Tot despre '137 ; 18-1ulin 1869. Interesele Ro- Congresul pan-latin. Originea au- méniei si politica proasta pe care stro-maghiara a Cabinetului). o fac guvernaniii. Despre latini). P olitica (Traian, I, nr. 32, p.Politica (Traian,I, nr. 36, p. 125-126; 11Iulie1869. Despre 141 ;20 Iuliu 1869.Slugarnicia Constitu/ia Sarbai dinastia na- guvernuluifa/adestrdini. In Vonald de acolo. Despre felul cum curand,anexareaRomânieila s'au organizat Sdrbii, fat% streini. Ungaria.) Reproduce un articol dinLe Biblio gr a f ia: Foaia societaIii Siècledespre Romania, intitulat pentru literaturai cultura romana Ungaria *.Anti-Carlist. Iarasi in Bucovina.nr.1,2, 3, 4,5. un paragraf pan-latin). (Traian, nr. 36, p. 144. Remarca VarietaIi (Traian,I,nr.32, inceputul poemei Descalecarea p. 128. Despre expozirpa de Opere lui Dragos in Moldova s de Bum- artistice dela Muzeu, pe care Dom- bac,sio poezie de Petrino); nitorul a imbogacit-o cu tablouriPolitica (Traian,I,nr. 37, p. române * din colecVa sa. Injura). 145; 23 Iuliu 1869. Ungurii au Politica (Traian, I, nr. 33, p. calcat teritoriul si nu ne-au cerut 129-130 ; 13 Iulie 1869. Directorul scuze.Nem/iine insultfi la noi in Postei, d. Cociu, socoteste pe un çara,si nu ne cer scuze, etc.). transilvanean streine.Cogalni- Politica (Traian, nr. 38,p. 149; ceanu si chestia israelita). 25 Iuliu 1869. Pe aceeasi chestie a Politica (Traian,I, nr. 34, p. insultelor aduse -Orli Românesti). 133-134 16 Iuliu 1869. Polemica *Politica (Traian, nr.39,p. cu * La Conféderation Orientale s, 153; 27 Iuliu. Ministrii s'au intors. foaia unui grec dela Geneva, care Cogalniceanu a aranjat tratatul propunea organizarea tuturor po- de extradarecuUngaria. Se poarelor Orientului inteun bloc, organizeazacongresul nalional sub greci. Combate: limbai ori- slay). ginea sunt mai importante cleatPolitica (Traian, nr. 40, p. 157; ortodoxia.Citeaza dintr'unziar 30 Iuliu 1869. Navala negustorilor din Torino despre federaIia po- evrei in Moldova. Insulta con- poarelor latine, propusa de Traian) sulului austriac din Giurgiu n'a Bibli ogr a fia: Convorbiri Li- fost bine spalata. Societatea de terare * 8 si 9 (Traian, nr. 34, p. tir romineasca).

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 371

Bibli o gr a f ia: Principiul 41 Le Siècle citeazii comentariul Gildin istorie, Discurs de A. Vi- asupra politicii exterioare romi- zanti (Traian, nr. 40, p. 160. Mare ne0i. Acuza-tia contra miniitrilor, galimatias ca s'à spunri c faptele GhicaiCogalniceanu. - Discu- se repen *). %file provocate de ideia Congre- *Psiitica (Traian, I, nr. 41, p. sului pan-latin). 161, 1 August 1869. Plecarea Dom-*P olitica(Traian,nr. 44, p. 172 ; nitorului in Crimeia ?). 9 August 1869. Excelent articol- Politica (Traian, nr. 42,p. 164; pamflet, relativ la o desmfiriire a 3 August 1869. Domnul a plecat Monitorului Oficial * 0 la pro- in Crimeia. Neconstitu/ional; ab- cesul de germanizarei desna%io- senteismul Principelui e din cauza nalizare a numelor române§ti geo- cari 11 sffituesc prost. grafice). - Popa Tache i abuzurile. - UnCe este concurrintia?Ro- cofetar liberal e zvArlit in inchi- mfinii-Striinii-Jidovii(Traian, nr. soare pentrucgi a Injurat pe Con- 44, p. 173-174; nr. 45, p. 177-178; servatori). . nr.47,p. 186-187; nr.48,p. Limba slavicri la Români 190-191). pfinA la anul 1400. Frag-Coresponden%a. Un rrispuns mentedin:Istoriaculturii in la Brasov 0 la Pesta. (Traian, nr. Dacia (Traian, nr.42,p.168; 44, p. 176. Despre nealegerea lui nr. 43, p. 171 ;nr. 44, p. 175 Hasdeu la Academie 0 demisia lui nr. 45, p. 179-180; nr. 46, p. 183; Alex. Hasdeu). nr. 47, p. 188; nr. 48, p. 191-192;Politica (Traian, nr. 46,p. 181; nr. 49, p. 195; nr. 50, p. 199; 14 August 1869. Comenteaza o nr.51,p.203-204; nr.52, p. scrisoare a tinerilor roma/1i din 207-208; nr. 53, p. 211 ;nr. 55, Paris, publican in numikul trecut p. 219-220; nr. 56, p. 224; nr. 58, in loc de revisn, prin care se cerea p. 232; nr. 59, p. 237; nr. 61, p. congresul pan-latin. Guvernul a- 247 ; nr. 62, p. 252; nr. 63, p. 255; nunn ca termenul de extaidare nr. 64, p. 259-260; nr. 66, p. 268; expirá in 1871). nr.69, p. 280; nr.70, p. 284;Politica (Traian, nr. 47,p. 185; nr. 71, p. 287-288; nr. 74, p. 300; 19 August 1869. Guvernul e pe nr. 75, p. 303; nr. 77, p. 312; duck deoarece comunicatele i Mo- nr.78,p. 315-316; nr.82, p. nitoruluiOficial*,prin care se 321-322; nr. 86, p. 347-348; nr. raspund la invinuiri, sunt foarte 90, p. 363-364; an. II, nr. 2, p. 8). prompte. Ca justificfirile negusto- Politica (Traian, nr. 43, p. 169, rilor aproape de faliment). 5 August 1869. Pu/in anti-carlist. *Politica( Traian, nr. 48, p. 189 ; Domnitorul plecase in Crimeia cu 21 August 1869. Cogfilniceanu ple- oziinainte de onomastica lui cat la Ia0. Ghica, la Bucure9ti. Napoleon III. Ordin nenrtesc. Din Atunci eine incuviinIean comisfile

372 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

extraordinarelaServiciileSta- Coggniceanu ca sã colonizeze prin tului ?Polemicdcu a Opiniunea Evrei. DeputaciaisraelitAla Constitutional& *). Domnitor. In acelaci numdr, or- Politica (Traian, nr. 49,p. 193; dinul lui Cogalniceanu despre co- 23 August. De0 nu folose§te ar- lonizare). gumente dinpresastrain's:1,ci- Politica (Traian,nr.54,p. teazd din iLe Monde *din 14 213-214; 6 Septembrie 1869. De- August despre vizitalui Cogdl- spre Militaerisch-geographis che niceanu in Prusia. Fran-Ca e in- Darstellung Rumaeniens * de En- dignatd de prusificarea RomAniei). rik Filek von Wittinghausen. A- Politica(Traian,nr.50,p. cuzA politica nenrCeascfi ; prin ea a 197-198; 26 August 1869. Nu s'a fost posibild o asemenea carte. Dar rezolvit problema comisarilor ex- dacd aceasta carte aratd drumu- tralegalidelaFinal-4e. Despre rile de invazie nemteased in -card, monumentulluiIonButeanu. ne aratäi nouá drumurile spre Despre ridicarea statuei lui Gu- Transilvania). tenberg. Despre discursul Dom- Politica (Traian,I,nr. 55, p. nioruhri Carol, prin care anurucA 217 ;11 Septembrie 1869. Corn- ciipleacA in Germania). pard starea din 1569, din Pravile qi Bibliogr a f i a: Clopotul, poemä Letopise-ci, cu cea de acum,i o de Schiller, trad. Dr. Adolf Stern. gAse§te superioard. D. Alecu Ba4 (Traian, nr.50, p. 200.Injurd. cutreerd satele cu 20 de unguri, Putin antisemit.) cerAnd norodului sd se supuie lui P oli t i c a(Traian,nr. 51,p. 201; Marcus Bronstein. Apel la tine- 28 August 1869. Plecarea Domni- rime sA salveze tare). torului.Glume. Lipsa de entu-*Politica (Traian,nr.56,p. ziasm a poporului). 221-222 ;13Septembrie1869. Politica (Traian, nr. 52, p. 205 ; Despre statutele lui Traian, pe 2 Septembrie 1869. Prezintd cloud care le public& 0 le discutA. articole de fond:Scrisori pari- Despre ordinul de zi al generalului ziene * ciScrisori din BrAila *9i Macedovski, tabdra din Furceni). articolul lui Missail,Erori *, etc. Politica (Traian, nr. 57, p. 225; Foarte micd revistd). 16 Septembrie 1869. Contra lui Politica (Traian, nr. 53,p. 209; CogAlniceanu, care a luat din banii 4 Septembrie 1869. Trei eveni- Statului. Sedinta publicd a A- mente evreo-romAne ;primul in cademiei, Papiu Ilarian vorbind legfiturd cu evreizarea Basarabiei. despre Sincai). Rucii, de eke ori au fost stdpAni Politica (Traian,nr.58,p. in Principate, incercau desna-ciona- 229-230 ; 20 Septembrie 1869. Ca- lizarea gurilor Dundrii (in 1769 lAtoria Domnitorului peste granicd 1774, 1787-1791). Dar Rucii au a fost ironizatd de foile romAneti adus bulgari. A trebuit sä vind transilvane 0 de celefranceze.

CONTRIBUTII BIBLIOGRA.FICE 373

Dar nu Carol e de vina, ci ministrii. nr. 66, p. 268; nr. 67, p. 271-272. Cochetfiria svfibeascii* a lui Lungi citate). Cogalniceanu si Dem. Ghica. Si Va rietäçi,Proverbe romane Grecii s'au obraznicit). (Traian, nr. 63, p. 256. 0 seam& Politica (Traian, nr. 59,p. 235; de proverbe, pe care le inso/este 23 Septembrie 1869. Mare fierbere. cu preliminariiactuale). Se pregateste un nou e 3 August ePolitica (Traian, nr. 64, p. 257; 1865 ?). 4 Octombrie 1869. Nu scrie cleat Bibli ogr a f i a: Elemente de Mi- cateva randuri de introducere la neralogie, de Std. C. Michailescu articolul lui Maniu asupra ati- (Traian,nr. 59, p. 239-240.Ii tudinei austro-ungare). lauda. Autorul a studiat la Bu- * Politica (Traian, nr. 65, p. 261-262; curestii e superior altora dela 7 Octomvrie 1869. Rusinea Dorn- universitaIile apusene. Citeazi pa- nitorului, de a cere voie de a bate saje dare). monetà gi de a face decoraIii, cand *Politica (Traian, nr.60,p. In oonstitutie este admis lucrul 241-242 ;25Septembrie1869. acesta,iardomnii romani au Admirabil pamflet contra lui Alex. avut intotdeauna moneta bor. CreIescu, ministrul Cultelor si al Cateva comentarii despre batAusii Instruc.ciei Publice). luiCogalniceanu. StareaRo- A s tzi, versuri (Traian, nr. 60, p. manilor din Ardeal). 244). Politica (Traian,nr.66,p. Politica (Traian,nr.61,p. 265-266; 9 Octombrie 1869. De- 245-246 ;27Septembrie1869. spre un memoriu secret relativ la Urmeazã filipicricontraluiA. modificarea constitu%iei,i cerand Crelescu. Educa-cia femeiei e ame- sa vie Ungurii9i Neratiisa dom- nincatA de iezuili ; ori, conqtiinla neasca. Despre logodna Dom- national-a e bazatA pe femeie. nitorului. Despre cei 300 de ar- Din nou CogAlniceanu). deleni1160pe drumuri In Tran- Politica (Traian, nr. 62,p. 249; silvania). 30 Septembrie 1869. In epocile de nr.67,p. nedreptate 1nf1oreste studiul Drep-Politica (Traian, 269-270 ; 11 Octombrie 1869. Toa- tului,cum spune Montesquieu. s'a zàpAciti felicita pe DiscutachestiaLahovary-Cre - tälumea Domnitor pentru logodna, iar eMo- -cescu). *Politica .( Traian,nr.63,p. nitorul Oficial * este plin cu felici- 253 ;2 Octombrie 1869. Despre tarile acestea. Ironic. Citeaza doufi calatoriaDomnitorului.Obser- lungi pasaje din Simeon Barnuciu va;ii). despre domnul neam%i domnul Bibliografia: Panteonul Ro- strdin in genere). man de Iosif Vulcan (Traian, nr.Politica (Traian,nr.68,p. 63, p. 255-256; nr. 65, p. 264; 273-274;14 Octombrie1869.

374 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Comentarii cu e Opinia Constitutio- princiarti subscria pentru o statuie naladespre existenta unei crize lui Gh. Lazar). ministeriale, etc. Contra lui Co-Politica (Traian,nr.72,p. galniceanu: loteria pentru impru- 289-290 ; 23 Octombrie 1869. A- mutul german de 10 milioane. minteste lui A. G. Golescu seche- Propune o 4 colosalã Societate de strareaaverilormanastirestiin incurajareaindustriei romano- l3ucovina. Un comunicatdin latine s, ea A concureze pe evrei si 4Monitorul Oficial * asupra batai- nemti). lor din Arges. Analiza lui Hasdeu. Politica(Traian,nr.69,p. Contra lui Cogalniceanu. Revo- 277-278 ; 16 Octombrie 1869. De- lutia din Dalmatia). spre rolul lui1 seapte * in istoria Politica (Traian,nr.73,p. romana. ipacatele ministrilor. 293-294; 25 Octomvrie. Mici frag- Despre loteria de 10.000.000 lei, neconstitutionala, si rolul lui Co- mente contemporane, cu Golescu, Iepureanu, Basile Boerescu.In- galniceanu. Despre cei cinci ca- teresant). lugari dela Neamt, inchisi la Iasi, de Calinic Miclescu). *Pentrai 41 Co-galnieee,nu (Traian, nr. 73, p. 294, 25 Octom- *Politica( Traian, nr.70,p. 281-282 ; 18 Octombrie. Nu Hasdeu brie 1869). e anti-dinastic, ci ministrii. Exce.Politica (Traian,nr.74,p. lent paragraf. Scandalul din pre- 297-298 ; 28 Octombrie 1869. Din sa european a despre 300 români Curierul de Iasi * se afla ea anu- din Ardeal. Revolutia din Dal- miti boieri vor fi trimisi sa felicite matia). pe Domnitor cu prilejul nuatii. De Politica (Traian,nr.71,p. ce nu si burghezi ? Iarasi despre 285-286; 21 Octombrie 1869. Dom- impamantenirea Evreilor). nitorul ar face bine sa viziteze siPolitica (Trojan, nr. 75,p. 301; Roma. Ar vedea ce au fost ro- 30 Octombrie 1869. Scrie mici si manii. Bataile din satul Macai, insignifiantecomentarii.In pH- jud. Arges, 27 Septembrie 1869, mul §, despre Injosirea guvernului comparate cu o cronica franceza nostru in fata strAinfith%ii. Cand despre un Burbon carelilacu ne insultä, nu cerem socoteala). asalt Roma (1527). Femeile Romane. Domnita Catre d.I. Heliade Radu- Elena (Traian, nr. 75 [30 Octom- 1 es cu (Traian, nr. 71, 21 Oc- brie 1869], p. 301-302 ; nr. 78, p. tombrie 1869, p. 286. Aminteste de 313-314 [6Noembrie];nr.79, Garibaldi, care e pus in capul unui p. 317-318 [8 Noembrie]; nr. 80, comitet pentru o statuie luiSa- p. 321-322 [11 Noembrie]; nr. 81, vonarola.i Hasdeu a fost candva p. 325-326 [15 Noembrie]). tank..Republicaactuldin15 Politica (Traian, nr. 76,p. 305; August1848, cand locotenenta 1 Noembrie 1869. Mici comentarii.

CONTRIBlYrII BIBLIOGRAFICE 375

Secularizareaaverilor m'anfisti- Bibliografia: Limba români resti. Rfiscoala din Dalmalia si si dialectele italiene.Schitti filo- altele contra Austriei. Situalia logici de G. L. Frollo, 1869 (Traian, in Transilvania). nr. 80, *p. 324. Lauda% Extrase). Politica (Traian, nr. 77, p. 309;Politica (Traian, nr. 81,p. 325; 4 Noembrie 1869. Despre loterie. 16 Noembrie 1869. Despre moar- Injurfi pe Cogrilniceanu pentru t ex- tea lui Falcoianu, victima lui Co- plicaVile * aduse. Comentarii: la aniceanu. 8i alte cateva scurte c4iva evreiholidin Moldova, comentarii politice. In acelas nu- Basarabia ; la românii transilvani, mb, p. 328, t Cestiunea Falcoianu * etc.). de procurorul Bossie. Nr. 82, p. *Politica (Traian, nr.78,p. 330.Ioan Falcoianu *, nr. 83, p. 312-313 ;6 Noembrie 1869. Sin- 334-335 de G. Missail). tea a tuturor rezultatelor ne-A mi cului m eu N.N.versuri, faste ale guvern-arii Cogrdniceanu- (Familia, V, nr. 29,p. 338-339). Ghica). Politica (Traian,nr.82, 18 Politica( Traian, nr. 79; 8 Noem- Noembrie 1869, p. 329. Cestiunea brie 1869. Comenteazi juridic in- Falcoianu, moartea lui G. Asachi, fiinlarea Casei de Economii si a Discursul la Niesagiu, etc.). Muntelui de pietate. El aprobrtDiscursuld-luiB.P.Ha- aceste instituIii, dar nu in felul s d e u, primind presedincia Socie-

in care s'au facut. Citeazti rfispun- tillii 41Românismul *incedinca sul Camerei de Cornell, negativ, din 15 Noembrie 1869 (Traian, nr. dat inainte de guvernul Ghica). 82, p. 330,18 Noembrie). Agricultura si manufac-*Politica (Trainn.s. nr.83,p. tur a (Traian, nr. 79, p. 318-319 333-334; 20 Noemvrie 1869. Corn- [8 Noembrie 1869] ; nr. 80, p. 322- parr' Mesagiul princiar cu cel al 323 [11 Noembrie] ; nr. 83,335-336 lui Cuza din 1864). [20 Noembrie] ; nr. 85, p. 342-343Politica (Traian, nr. 84, p. 337; [27 Noembrie] ; nr. 87, p. 351-352 25 Noembrie 1869. Despre presa [2Decembrie] ; nr. 92 p. 371-372 guvernamentalii,Trompetta Car- [13 Decembrie]; nr. 94 p. 379-380 paIilor * si ; Adunarea Nationala *, [18 Decembrie]. An. II, nr. 3, p. cari susIin dictatura si cenzura). 10-11 [10 Ianuarie 1870]; nr. 5Politica(Traian,nr.85,p. p. 18-19 [15 Ianuariel). 341-342 ; 27 Noembrie 1869. Tot Politica (Traian, nr. 80,p. 321; despre urmarile caliitoriei Domni- 11 Noemyrie 1869. Moartea lui torului,si a casatoriei cu Elisa- Fiilcoianuin pusciiria delaDo- veta). broviil. Se facdarurimari Politica (Traian,nr.86,p. cu prilejul nunhii regale ;satele 345-346; 29 Noembrie 1869. Che- sunt obligate s'a dea ate zece na- stiunea israelita, relativ la memo- poleoni. Zvonuri). riul lui Cogalniceanu cu acelasi titlu 24e

376 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

publicat in1.francezi. Ce se Cum stam cu economia ?Citat mai petrece la Camera). din Monitorul Oficial *.Foarte *Politica iTraian, nr.87,p. important document economico- 30; 2 Decembrie 1869. Deosebi- istoric). rile dintre un regim constitu/ionalPolitica (Traian,nr.93,p. siunuldictatorial.Cazul liniei 373-374 ; 16 Decembrie 1869. De- ferate Iasi-Prut). spreimprumutul municipal *, de *P o ii tic.a(Traian, nr.88,p. fapt numai o loterie. Comentarii: 353-354 ; 1 Decembrie 1869. Cazul imoralitatea loteriei. Raportul scoalei de Medicina, care a fost oficial asupra rebeliunii dela Cuca- transformata de Alex. Cre%escu in Macaii adevarul asupra acesteia). Facultate.Mfisura proasta, cadPolitica (Traian,nr.94,p. indeparteaza pe studenIii balcanici. 377-378 ; 18 Decembrie 1869. Sta- Rolul medicinii românesti In orien- rea dezolanta a instrucIiei publice: tul apropiat). 1 la 70 invaIfi sau stiu carte. Politica(Traian,nr.89,p. DeschidereaUniversita/ii a fost 356-357 ; 6 Decembrie. Raspunsul facuta in prezenla Domnitorului, Domnitorului careIsraeli-0:ea care a numit-oinaugurare *. Dar din ei se va forma clasa mijlocie Universitatea exista si mai inainte, româneasca. Rfispunsul, publicat sub numele de Institutul Superior. InsArchivele Israelite *, reprodus In regulamentul Archivelor Sta- InsDemocralia *. Chestiunea tului se prevad sidocumente eare imprumutuluisidobanzilorde vor iei afara din Iara *). 193/0). *Politica (Traian, nr.95,p. Politica (Traian, nr. 90, p. 361; 381-382 ; 20 Decembrie 1869. Alt 9 Decembrie 1869 ChestiuneaIi- aspectridicolal4 inaugurarii bertà%iipresei.Ziarele guverna- Universita%ii. Revoltaploeste- mentale incep sa pregateasca tenilor contra primejdiei straine). renul). Politica (Traian, nr. 96; 23 De- Cele mai vechie poesie sa- cembrie 1869. Iasii au cerut Adu- tirice in limba romana narii DeputaOlor legarea caiei fe- (Familia,1869[V],nr.37,p. rate românesti cu Basarabia, prin 439-441. Dupa mss.luiMiron Sculeni. Alte câteva cornen- Costin ;2 poezii,sViata lumii; tarii). Stihuri impotriva zavistiei *). * o litic_a(Traian, nr.97, \ p. Politica (Traian, nr. 91,p. 365; 389; 31 Decembrie 1869. 0 scu'rtd 11 Decembrie 1869. Mici comen- privire asupra anului care trece, tarii politice fara importanca). si care seamanfi atfit de mult cu Politica (Traian,nr.92,p. aIi ani prosti din trecutularilor 369-370; 13 Decembrie 1869. Con- românesti. Heliade Radulescu a stituireaunei AsociMiuni indu- injurat peincai. Congresul Li- striale icomercialeromanesti. berilor cugetatori, si darul pe care

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 377

Traian il face cetitorilor publicandP oli ti c a (Traian, II,nr. 5, P. aDeclaralia de principie *). 17; 15 Ianuarie 1870. Tot despre CongiuraIiunea leprolilor linia ferata dela Sculeni. Acum, (Traiwt, 31 Decembrie., p. 391-- punctul de vedere strategic. Posi- 392). bilitateuneinavaliriruso-au- ODA LA BOERI 1848-1869. Bucu- striace). resci, Tip. C. A. Rosetti, 1869, 14 Politica (Traian, II,nr.6, p. p. in 160. 21-22; 17 Ianuarie 1870. Pune RASVAN 5I VIDRA. Poema dra- la punctiaru1 Romanul s,re- matica In cinci canturi. Editiunea producand rezumatul doctrinelor III,Reviizuta,Bucureoi1869, ziaruluiaTraian a. Atte comen- Typogr. Lucratorilor Asociali, VI, tarii M.A. mare importanIA). 186 pag. pet. 8°. Politica (Traian,II, nr. 7, p. 25; 20 Ianuarie 1870. Contra ideei 1870 de a se da o dota/iune anuala *Politica (Traian, II, nr. 1, p. Doamnei. Proectul lui Basiliu Boe- rescu. Dinastie 1-2 ;3 lanuarie1870.Explica i Naciune). ce inseamna dinastic i antidinastic.Viatia, Faptele §i Ideile Foarte interesant. Apoi che- Iui Nicolaiu Spatara din Milesci. stiunea liniei ferate spre Rusia). (Traian, II, nr. 7, p. 27-28; nr. 8, Politica (Traian, an. II, nr. 2, p. 31-32; nr. 9, p. 36; nr. 19, p. p. 5-6; 6 Ianuarie 1870. Situaiia 43; nr. 12, 47-48; nr. 14, 55-56; lui Napeleon III se clatina. Mo- nr. 16, p. 64). narhii ar putea invala ceva). Politica (Traian,II, nr.8, p. Politica (Traian, an. II, nr. 3, 29; 22 Ianuarie 1870. De ce au p. 9-10; 10 Ianuarie 1870. Un demisionat atat de pulini cu pri- francez a fost ucis de varul lui lejul demisiei luiIon Bratianu, Napoleon III. Scandulul de presa acuzat in Paralment cà a furat de acolo. Ce se intampla la noi. banii publici? Indeamna sai dea Mare§alul Cur%ii n'a invitat pe d. demisia cat mai mulIi deputail). deputat Radu Michail la Bal, subP oli ti c a (Traian,II, nr.9, p. pretext ca in timpul alegerilor a 33-34; 24 Ianuarie 1870. Despre trimis 6 depqa insultatoare pentru faimosul autograf al lui Boerescu. Domnitor. Servicii nemIeoi. In- Il reproduce. Polemizeaza cuA- vitatii au murit de sete, caci nu dunarea NaVonala *, care sus/ine oiau cum sfi ceara apa pe nem- dreptul de a inzestra Doamna). le§te). *Politica (Traian.II,nr.10, Politica (Traian, II,nr.4,p. "3"7-38; 27 Ianuarie 1870. Ca- 13-14; 13 Ianuarie 1870. Despre derea ministerului din cauza ca pactul de alianIa Ion Ghica-Ni- Boerescui Cogalniceanu ajunse- colaa Ionescu). seri prea tari).

378 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

*Politica (Traian,II, nr.11, la urma, ca sa poata fi redus. 29 Ianuarie1870.Scurt istoric Comenteaza. 11 Februarie,tRo- al Ministeriului trecut. Iarasi che- manul * publica o corespondenla stia pensiei Doamnei. Cum ar tre- din Severin ;Cuza *. Apel dare bui sa se intareasca dinastia.) Domnitor sfi fie roman). Politica (Traian, II, nr. 12, p.Politica (Traian, II, nr. 16, p. 45-46; 5 Februarie 1870. Comen- 61 ; 14 Februarie 1870. Contra mi- tarii in jurul ministrilor noui nu- nistrului de Razboiu, George Ma- mici.Cantacuzino, la finan/e. A- nu. Imbrficarea armatei cu postav ran'toateformaiiilecaris'au romanese esterespinsa de Mi- incercat. Scrisoarea Domnului nistru). cfitrezPrincipele * Ghica). Do mnul C. Blaramberg, SpatarulMilescu.Desprefo- d ep ut a t ( Traian, II, nr. 16, p, losin/a studiilor istorice. (Traian, 62, 14 Februarie 1870. Blaramberg II, 1870, p. 47-48. Din introdu- spusese in Camera c s Arhiva cerea la Chrysmologium, traducere Istorica*trebue desfiinvita pentru fragmentara de Hasdeu). a nu se falsifica documentele pre- Politica (Traian, II, nr. 13, p. /ioase. Hasdeu II provoaca sa pre- 49; 7 Februarie 1870. Zvon despre cizeze unde si cand a falsificat incetarea lui Traian. N'a aparut vreun document). doua zile din cauza sarbatorilor.Revista politica (Columna Chestiunea israelitä din nou des- lui Traian, an. I, nr. 1, p. 1-2 ; chisä in urma scrisoriilui Cr& 1 Martie 1870. Continua Traian. mieux,princare se cere pute- Moneta, chestia la ordinea zilei. rilor europene interven/ia diplo- Dar de ce atata entuziasm? inatica in Romania, pentru acorda- altadatadomnii romaniaveau rea drepturilor evreilor. Despre che- moneta proprie. Tratat de ex- stiunea bugetului.--Restul mem- tradarecuSerbia. Cuza). brilor stangei, insulta/i de Petre*Revista politica (Columna Gradisteanu, demisioneaza Elsa lui Traian,I,nr.2, p. 1-2 ;5 cum ii indemnase Hasdeu in 22 Martie 1870. Despre Despot-Voda. Ianuarie). Legea Bisericii Romane- supusa Politica (Traian, II, nr. 14, p. controlului Patriarhului de Con- 53 ;10 Februarie 1870. Ce ar fi stantinopole). trebuit sa faca Dinastia ca sa nuBibli o gr a fia: La Transilvanie dea nastere la zvonuri si ca sa fie et son union forcee avec la Hon- ouadevarat romaneasca.Tero- grie (Columna lui Traian, I, nr. 2, rismul maghiar). p. 3, 4, 5 Martie 1870. Articol de Politica (Traian, II, nr. 15, p. Perie/eanu-Buzau din Revue Con- 57 ;11 Februarie1870.Camera temporaine *). merge inainte cu votarea bugetelor Revista politica (Columna in pripa. Bugetul armatei e lasat lui Traian,I,nr.3, p. 1-2 ;9

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 379

Martie 1870. Iarrasi *Domnul streinb 11 Februarie (semnat Un care nu vrea sA ajute romanismul. Roman verde *)(Columnalui ConfecIionarea timbrului postal a Traian, I, nr. 6, 19 Martie 1870, fost incredintata unui evreu. Pro- p. 3. Comenteaza un articol al lui iect despre Banca FonciarA). IonBrAtianudint Romanula. Archiva istorica. Deceniul Anti-dinastic). 1570-1580. Fontane inedite, rare, *Revista politica (Colurnna pu-cincunoscute sau imprAstiate, riuTraian,I,nr.7,p.1 ;22 culese tradusei adnotate de... Martie 1870. Un om de geniu nu (Columna luiTraian,I,nr.1, poate fi tiran. Scrisoare lui Napo- p. 3-4 ; nr. 2, p. 3 ;nr. 3, p. 4). leon III catre Emile Olivier, prin *Revista politick (Columna care ii propune reforme. Compa- lui Traian,1,--nr. 4, pr 1 ; 11 Martie ra/ie intre latinsi german. Cel 1870.DespreGasparGraziani, dintaiu oie sã prevada furtuna). neamt, strein. Dar Carol e roman.Revista politica (Columna Atunci de ce nesocoteste nevoile lui Traian, I, nr. 8, p. 1-2: 25 romanilor ?Deputa-cia In cap cu Martie 1870. PersecuTia anti-car- Costache Panaiotu la Palat. Dom- listilor. Candiano-Popescu si Pan- nul Ii spune di nu e roman.Co- dravu, directorii ziaruluiDemo- merciaircii snu se amestece in cratia *, da/i in judecata. Epo- politicA *. Burghezia se simte in- sibilaschimbarea guvernului, cu o s ultata). lista omogenti, gen Popa Tache?). Revista politica (ColumnaRevista politica (Columna lui Traian, I, nr. 5, p. 1 ; 15 Mar- lui Traian, I, nr. 9, p. 1 ; Demisia tie 1870. Banchetul dat beizadelei luiZizin,Marzescu, Cozadini. Ghica. Cel care a spus in Adunarea Pretinsul razboiu civil dela Ploeoi. Parlamentului calromanii sunt Nefasta operwcie a sfAtuitorilor hoti iar prusienii modeluri de one- Tronului). stitate. ComparA banchetul delaBibliografia: Elementul mo- 1 Octomvrie 1789, Franca. Tara narhic In cele 101(I Fabulesde epradaspeculamilorgermani, d. G. Sion (Columna lui Traian, Strussberg-Ambron, etc.). I, nr. 9, p. 4). Bibliografia:S.L.Frollo, *Revista_politici .(Columna Vocabularioitaliano - romanesco. lui Traian,I,nr.10,p.1 ;1 (Columna lui Traian, nr. 5, p. 4). Aprilie 1870: Demisia intregului Revista politica (Columna Cabinet. Greu de stiut cauzele, lui Traian, I, nr. 6, p. 1-2; 18 cãci toate guvernele au cAzut din Martie 1870. Este exagerati cam- 1866 prin voin%e oculte, streine, pania de rasturnare dusk de presA. exterioare). TrebueIfisa/iCatread)."7ani. Archiv Filologic. Spice pen- Hasdeu sper5 ca lucrurile se vor tru limba roman-6 (Colurnna lui indrepta). Traian, I, ur. 1,0 p. 4, Acatistul

380 SCRIERI LITERARE, MORALE 131 POLITICE

Moldovean al Mitropolitului Do- instigata i ciocnirea dela Tecuci. siteiu ;id., nr. 11, p. 4, nr. 12, p. oNaiiunea romanfi cheama pe d-1 4, id.; Cazania moldoveneasca a Iepureanu 0 Carp la putere, tot mitropolitului Varlam din 1643, ce poate fi mai evreu*). nr. 15, p. 4; nr. 16, p. 4; nr. 17,Studie asupra giudaismu- p. 4; nr. 18, p. 4; nr. 19, p. 4; 1 u i, Evreul in Shakespeare (Co- nr. 20, p. 4; nr. 21, p. 4; nr. 23, lumna lui Traian,I,nr. 14, p. p. 4; nr. 24, p. 4; nr. 25, p. 4; 2-4; 29 Aprilie 1870. Citeazk doua nr. 27, p. 4; nr. 31, p. 4; nr. 32, mari scene. Portretul pe care 11 p. 4; nr. 34, p. 4; nr. 36, p. 4; face Shakespeare corespunde Tal- nr. 38, p. 4; nr. 39, p. 4; nr. 41, mudului. Evreica nu-i corupta prin p. 4; nr. 43, p. 4; nr. 44, p. 4). studiul Talmudului.Este femee Revista politica (Columna ca toate femeile). lui Traian, I, nr. 11, p. 1; 5 A-*Saracia,versuri (Columna lui prilie 1870. Domnitorul s nu vede, Traian, I, nr. 14, p. 4, 20 Aprilie nu aude. nuimte, nu intelegy 1870). nimic),Dormitorul. aene§ul no-Revista politica (Columna stru s. Pamfletul cel mai salbatec lui Traian, I, nr. 15, p. 2; 23 A- din toate publicate pana acum). prilie 1870. In pagina I se publicfi Revista politica (Columna raspunsul studen/ilordela Paris lui Traian,I, nr. 12, p. 1-2; 8 catre cei din Viena pentru un pe- Aprilie 1870. De doua saptamani lerinaj la mormantul luitefan.- se presupun mereu listele noului Lista guvernului; Iepureanu pre- guvern. Se crede, Ion Ghica. Un §edemie 0 Interne.Contra cio- cosmopolit. Totu0, nu-1 va com- coilor care sunt s lenqi, despoti. bate orbe§te, caci nu este un om cosmopolili a). routIipropune sa Inceapa gu-Bibli ogr a f i a.Societatea pen- vernarea prin Inoirea marqalului tru invalatura poporului roman. Curiii, care ar fi trebuit sa cada Foaie mensuala. An. I, nr. 5, 88 odatii cu guvernul, ca in Anglia). pagini (Columna luiTraian,1, Revista politica (Columna nr. 15, p. 4). lui Traian, I, nr. 13, p. 1-2; 15Revista politicS (Columna Aprilie 1870. Comenteazii 0 relui Traian,I,nr. 16, p. 1; 30 zuma 41 Domnul strainal lui Si- Aprilie 1870. Alegerile municipale. meon BarnuI. Cum a fost facut ple- Blaramberg langa C. A. Rosetti. biscitul dela 1866?). Partidul liberal (tRomanuls) plin Ocnelein Romania (Co- de streini. Ce-a fost la Tecuci). lumna lui Traian,I, nr. 13, 15*Vornicul lancu Mo/oc, Aprilie 1870, p.2). versuri (Columna lui Traian,I, Revista politick (Co/uinna nr. 16, p. 2-3, 30 Aprilie 1870). lui Traian, I, nr. 14. p. 1; 19 A-Revista politica (Columna prilie1870.Mi9carea antisemita lui Traian, I, nr. 17, p. 1; 3 Mai

CONTRIBUM BIBLIOGRAFICR 381

1870. Dizolvarea Camerelor, fara si comenteaza articolul din 23 A- nici un motiv. Incepe guvernarea prilie.Iepureanu izbuteste). Carp-Iepureanu). Revista politica (Columna Studieasupragiudai- lui Traian,I,nr. 23, p. 1 ;27 smulu i. Evreul n Balzac (Co- Mai 1870. Regimul batei a scos lumna lui Traian,I, nr.17, p. numai boieri la Colegiul I. Comen- 2-3, 4 Mai 1870). tariul epistolei lui Ion Ghica efitre Revista politica (Columna lui presedintele comitetului coalitio- Traian, I, nr. 18, p. 1 ; 6 Mai 1870. nist dinGradina-Retoride.tNe Inexistentaliberatiisubcabi- dape mfina nerntilor, evreilor si netul actual. Blaramberg langa ungurilor s). C. A. Rosetti. s Ion Bratianu so- sesta iarasi tarziu, ea si (a 1866...$). Psalmul 7 7din Coressi (Foaia Societtifii Romilnismul, an. Bi bli o gr a fi a. Foaia Societittii I, nr. 2, Mai 1870). Romanismul, an. I, nr. 1, Aprilie*Revista politica (Columna 1870 (Columna lui Traian, I, nr. lui Traian, I, nr. 24, p. 1 ; 3 Iunie 18, p.3-4). 1870. Comenteaza formatia guver- *Revista politica (Columna nului.Influentabataiasilor mai lui Traian, I, nr. -19, p. 1 ; 10 Mai pipaibilacaniciodata.Totusi, 1870. Boierii s'au bagat pretutin- independentii au un numfir impre- deni. Nu e contra Domnului, ci nant de locuri). contra ciocoilor). Talmudu I. Discurs tinut in salaRevista politica, (Columna Ateneului Roman in 1865 (Columna lui Traian, I, nr. 25, p. 1 ; 7 Iunie lui Traian, I, nr. 19, 10 Mai 1870; 1870. Senatul e phn de nulitati. nr. 20, 14 Mai ; nr. 21, 18 Mai). In Camera, opozitia independen- *Revista politica (Columna tilor va incurca pe d-1 Epureanu. lui Traian, I, nr. 26, p. 1-2; 13 Evreii americani intervin pen- Mai 1870. Analiza parlamentelor tru coreligionarii lor din Romania). romanesti. Cum se anunta un pro- Bibli ogr a fi a. Tratat elementar gram politic? Toti sunt obscuri si de anatomie descriptiva, de G. abstracti. Influenta iudaica). Romniceanu, t.I, Osteologia, 121 Revista politica (Columna lui p. (Columna lui Traian, I, nr. 25, Traian,I, nr. 21, p. 1 ;17 Mai p. 4). 1870.Guvernul actual tinde laRevista politica (Columna impamantenirea Israelitilor. Se fac lui Traian, I, nr. 26, p. 1-2 ; 10 discursuri i programe contra s strei Iunie 1870. D-nii Carp si Manu nilor*,dar nu se pomeneste de ofera caracteristicele prin care pot Evrei). fidefiniti boierii juni. Carp da Revista politica (Columna 25.000 frs napastuitilor din Fanar ; lui Traian,I, nr. 22, p. 1 ;24 dar in Ardeal nu da nimic. Manu Mai 1870. Reproduce fragmente da ordin catre armata prin care

382 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

mulcumeste pentru o disciplina ale- lumna lui Traian, I, nr. 30, p. 3 ; gerilor *), nr. 33, p. 3-4). *RevistApolitie&Columna Revista politica (Columna lui Traian, I, nr. 27, p. 1 ; 14 lunie lui Traian, I, nr. 31, p. 1-2 ; 30 1870.Guvernul zvoneoe: inva- Iunie 1870. Comenteaza posibili- siune!nu-i timp de certuri intes- ta%ile lui Leopold Hohenzollern. tine !- ca sa poata dormi in linis- Nu credec Spania va ceda. te. Zgomotul acesta revine de 10 Plebiscitul *. Antidinastic). ani incoace, de ate ori se miscaDiscursul lui Hasdeu, pri- ceva in Iara). mind presedincia SocietaliiRo- Diverse (Columna luiTraian, manismul*(Foaia Societafii Ro- I, nr. 27, p. 4.Polemizeaza cu mdnismul, an. I, nr. 3, Iunie 1870). 4 Convorbiri Literare * in jurul poe-Revista politica (Columna ziei eBaraganul *, comentata de lui Traian, I, nr. 32, p. 1 ; 4 Iulie Hasdeu. i o recenzie ironica a 1870.Leopold deHohenzollern idilei lui Jacob Negruzi, s Miron si retras candidatura ; Columna Florica *). lui Traian triumffi. Era de altfel sigura. Nic. Ionescu se lafaieste Revista politica (Columna cu ciocofii evreii. Critica. Hasdeu lui Traian, I, nr. 28, p. 1 ; 18 Iunie anun/ase de mult ca va ataca pe 1870. Un apel din Pitesti, despre oricine se departeaza de demo- schingiuirilepatimite. 0 poezie era-tieiromanism). din Paris, pentru urna comemora-D. N. Ionescu id-1 Iepu- tiva a lui Stefan cel Mare, la Putna, reanu (Columna lui Traian, I, care nu s'a Mout). nr. 32, p. 3. N. lonescu tradator Revista politica (Columna alscoalei nedependinte *). lui Traian,I,nr. 29, p. 1 ;22 *Revista politica (Columna Iunie 1870. Comenteaza insemna- Zui Traian, 1, nr. 33, p. 1 ; 8 Iulie tatea poemeiMemoriei lui Stefan 1870. Razboiul franco-germansi cel Mares de Ciru Economu, pe neutralitatea noastra. Nu trebue care o publica in fruntea ziarului). sA facem o politica franceza ci Revista politica Columna unaromaneasca.Dar safirn lui Traian, I, nr. 30, p. 1 ; 26 Iunie armaIi). 1870.S'araspandit zvonul caRevista politica (Columna Leopold Hohenzollern s'ar fi ales tui Traian, I, nr. 34, p. 1-2 ; 12 rege in Spania. Nu e adevarat ; Iulie 1870.eScoala autoritara *qi cficilatinii de acolo au invaIat escoala nedependinte*si ultimele destulprinexperienIanoastra. evenimente parlamentare, Nic. Io- Dar un alt Leopold, L. Buchner, nescu). a fost numit consul american inRevista politica (Columna Romania. E un evreu). lui Traian,I,nr. 35, p.1 ;16 Armenii in Romania (Co- Iulie1870.Se cornenteaza seri-

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 383

soarea lui Ghiculescu calm Scafes, Traian, I, nr. 38, p. 1 ; 29 Julie data de Radu Michai,i publicata 1870.Curajulfoicei Comuna in pag. I. Arata ce interesa-ci erau din Bacau. Antidinastic. Victoria unii t nedependinfi *. Este si Dom- prusiana este fatala pentru lara. nitorul implicat). Hasdeu, pentru intaia oara, pome- D-lui Simeon Michalescu neste de razboiul franco-german, (Columna lui Traian,I,nr. 35, si de victoria germana. Dar in 16 Iu lie 1870, p. 3 ;Se publica 1866 nu stia.ci ca Princul Carol scrisoarea lui Sim. Mih., mai sus, e german? Sau atunci Hohenzol- prin care arata ca n'a votat con- lernii erau latini?). cesiunea Strussberg ; dar pe care a*Revista politica (Columna votat-o Hasdeu. Hasdeu explica ; lui Traian,I,nr. 39, p. 1 ;29 .avotat-o crezand-o altfel dada Iulie 1870. Oricine ar iesi infrânt .era ; a gresit, dar mice a facut a din razboiu iese cu glorie. Solu/ia lost fara niciun interes personal. ar fi Impartirea Austriei, lueru care Cf. Scrisoarea lui Mih. din nr. 36, ar impacaiPrusia,iFranca, p. 3-4). Rusia, Italia si pe noi). Raspuns [nesemnat, dar personal,*Revista politica (Columna la a doua scrisoare a lui S. A. Mi- lui Traian,I,nr. 40, p. 1 ;19 halescu, publicata in nr. 36, p. 3]. August 1870. Arestarea lui Hasdeu. (Columna lui Traian,I, nr. 36, Comenteaza sensul revoluciei dela p. 3-4). Ploesti. Ridicul. Poci fidinastic Revista politica (Columna sauantidinastic,dar nupoti lui Traian,1,nr. 36, p. ;18 accepta revolta unui orasel). Iulie 1870.e3 August bate la usa*Buletin Interior (Columna si 11 Februarie nu e departe *; lui Traian, I, nr. 40; 20 August Ce fac politicienii români? Nu pot 1870. Zvonul revoltei dela Ploesti. fara boieri, postulanti, ortodoxie, Ce s'a intamplat in Capitala). etc. Ziarul Tara i nu mai apareBiblio gr a f i a. Tractat complet in romil.neste. E de vina cosmo- de Economia Politica sau simpla politismul sau). expunere a modului cum se for- Revista politica (Columna meaza, se distribuie si se consuma lui Traian,I, nr. 37, p. 1 ; 22 bogatiele, de loan Strat. (Columna Iulie 1870. Spionajul prusian in lui Traian, I, nr. 40, p. 4 ; &aka. Franla sub pasapoarte romanesti, Este o compilaVe, traducere, Fara semnate de d-1 Strat. Nota zia- nimic original si nimic aplicabil la rului francez semi-ofieial e Le Con- lara noastra). stitutionnel * in favoarea actualeiBuletin Interior (Columna stari de lucruriin Romania. lid Traian, I, nr. 40, nr. 41, nr.. 42, Bancruta frauduloasa a evreului nr.43,etc.Primele patru mai Leiba Cahana). simple. Dela nr. 43 ajung articole Revista politica(Columnalui mari, cu mai multe subiecte).

384 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Revista politica (Columna nasterea princiarli,dispari/ia lui lui Traian,I,nr. 41, p. 1; 23 C. A. Rosetti si complotul dela August 1870. Reproduce revista Jilava). din 23 Aprilie 1870, 4 pentru a nuRevista politica (Columna suparape d-niijudecatoride luiTraian,I,nr.43,p. 1-2 ; instruclie *.--4 Inacest moment 1 Septembrie 1870. 0 bucurie de soseste o telegrama : armata fran- Cassandrasfi vada realizandu-se ceza capitulata si Napoleon prins. profeIiilefacutedeelcu luni Ni cade condeiul din mana ...*). inainte. In politica externa, con- Buletin Interior (Columna gresul panlatin indernnatdin lui Traian,I,nr. 41, p.1 ;23 8 Iulie 1869 se realizeaza. Re- August 1870. Succesele Prusienilor produce din revistele politice din fac si sporeasca teroarea in Ro- Julie 1869). mania). Revista politica (Columna *Stefan si Radu, cantec ba- lui Traian, I, nr. 44, p.1-2;6 tranesc (C'otumna rui Traian, I, nr. Septembrie 1870.e Arboriidela 41, p. 2-3). Vacaresti mi-au sgandarit memo- Biblio gra f i a. Itinerariul Tune- ria *.Isi aminteste arborii celebri, Iionarilor administrativi, de Ioan vazirci de cuceritoriisiaventu- M. Bujoreanu (Columna lui Traian rierii lurnii). I, nr. 41, p. 4. Lucrare buna. Ci- teaza mult). Buletin Interior (Columna Revista politica (Columna lui Traian, I, nr. 44 ; 6 Septern- lui Traian,I,nr. 42, p. 1; 26 brie 1870. Compara cele trei ca- August 1870. Care sunt cauzele binete : Bratianu influen%a mo- succesului german ? Nici instruc- rala ; Cogalniceanu influenVa -Oa publica, nici pusca cu acci brutala Iepureanu influeirca spiritul nacionalist. FranIa impe- gesuita. Ploiestenii nu sunt Inca riala era cosmopolita, in loc de liberi.Dece atata lume inchisa a fi latina. Fi-va Frania Rupubli- pentru nebunialui Can diano ?). cana altfel?). Buletin Interior (Columna Buletin Interior (Columna lui Traian, I, nr. 45; 10 Septern- lui Traian, I, nr.42; 27 August I rie1870.Abonaciicari nu-si 1870. 4 Monitorul Oficial * desmin- platesc abonamentele. Gonirea te zvonul celor 50.000 turci che- coloneluluiGiuseppeBidischini, maIi in tara.Desminte teroarea cuscrullui Garibaldi ;intreaba dela Ploesti.C. A. Rosetti fuge guvernul cali evrei o izgonit ?). pe un vas austriac). Domnipt Maria, o fiica ne- Buletin interior (Columna cunoscuta a lui Stefan lui Traian, I, nr.43 ;1 Septem- c el Mar e.Analisi critica. (Co- brie 1870. Afara de razboiul franco- lumna luiTraian,I, nr. 45, 10 german, trei chestiuni importante : Septembrie 1870).

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 385

Archiv filologic. Psaltirea La Tours, se afla evreul Crémieux. versificata a metropolitului Dosi- Italia ar trebuisitse puna in teiu din 1673. (Columna lui Traian, fruntea latinitatii). I, nr. 45, 10 Septembrie 1870, p.Buletin Interior (Columna 4; nr. 49, p. 4 ; nr. 50; nr. 54 [Sub lui Traian, I, nr. 48; 22 Septem- rubrica: Filologia]; nr. 58; nr. 61). brie 1870. Circulii zvonul ca Rusii *Revista politica (Columna vor sa ia Basarabia de Sud. E lui Traian, t nr. 45, p. 1-2; 10 numai un zvon dar e primejdios Septembrie 1870. Emigrarea nem- sa fie rfispandit). tilor si propaganda germana prinDiverse (Columna lui Traian, I, cultura. Dar latinii nu se pot ger- nr. 48. Ultimul numar dinsCon- maniza.Dirnpotriva, in contact vorbiri *, dela I Septembrie 1870 ; cu o natie latina, se latinizeaza ii bate joe de versurile lui Bodna- germanii ;ex. GotiiinSpania, rescu si de proza lui C. Negruzzi). Longobarzii in Italia, Francii inBuletin Interior (Columna Galia). lui Traian, I, nr. 49; 26 Septem- Buletin Interior (Columna brie 1870. Au incetat zvonurile lui Traian,I,nr. 46, p.1 ;13 invaziei rusesti dar se spune ea' Ro- Septembrie 1870. Chestiunea Bi- mania va fi anexata Ungariei ;e dischini, pe care o discuta presa, absurd sa se raspandeasca aseme- ponegrind pe colonel). neazvonuri. Barbariiledela Archiv Istoric (Columna lui Ploesti, citate dupa aRomanul * Traian, I, nr. 46, 47, 48, 49, 50, din 24 Septembrie). 51, 52, 53, 54, 55, 56, 58, 60, 61, Revista politica (Columna 62). lui Traian, I, nr. 49; 25 Septem- Bibliografia. Abecedarilu- brie 1870. Polernica intre aRo- strat pentru copii incepatori, de manulo si Dreptatean asupra I. V. Adrian (Columna lui Traian, chestiunii: Domnie sau Republica ? nr.46, 13 Septembrie 1870. E Hasdeu raspunde ca nu tre- bun, pentruca e*national t). bue sa dorim decal ceea ce e cu- Buletin Interior (Columna ret romanese ; domnie, deci). lui Traian, I, nr. 47 ; 17 Septem-Buletin Interior (Columna brie 1870. 4 Armonia s intre Justi- lui Traian, I, nr. 50; 30 Septem- tiei Guvern. Magistratii sunt in brie1870. Brutalitatea cu care slujba guvernantilor. Concesiunea sunt redactate comunicatele gu- Strussberg imbogatestepeex- vernului: stil vulgar, trivial, pole- propriati ; oprajinade pamant mica de mahala). din jud. Galati costa 170 galbeni).*Co smopolitism *si Natio- Revista politica (Columna na Ti sm. -Discursul presedintial lui Traian, I, nr. 47 ; 17 Septem- de redeschiderea sedintelor socie- brie 1870.. Franca e invinsa de t5tiiaRomanismulo,tinut in 26 Germania prin cosmopolitismul ei. Septembrie 1870 .ded-1B.P.

386 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICE

Hasdeu. (Columna lui Traian, I, acesti doi barba.ci de Stat in 1868.. nr.50, 30 Septembrie 1870, p. Dar Rosetti e prins de cosmopoli- 1-2. Comenteaza razboiul franco- tism ; Bratianu e Inca na.cionalist. german). Articol interesant ca document). Diverse (Columna lui Traian, I,*D or u I,versuri(Columnalui nr. 50. Probe de limbä ridicula din Traian, 1, nr. 52, 19 Octombrie Trompeta Carpatilor *; o revista 1870, p. 4). bulgara la Bucureoi). Buletin Interior (Columna Buletin Interior (Columna lui Traian, nr. 53; 25 Octombrie lui Traian, I, nr. 51 ; 5 Octon brie 1870. Incepancl ca acest Buletin, 1870. Apare inca o foaie indepen- se introduc subtitlurile, Ridicu1u1 denta a patra:eSamanatorul * 1E unei lovituri de Stat in Romania, Barlad.Hasdeu o saluta ; crezulv unde guvernul poate face ce vrea romanismul si democralia.Ger, fara sit mai aiba nevoie de ea). manizarea %aril prin teatru). *Luntr ea, yersuri (Columna lui Revista politica (Columna, Traian, I, nr. 53, p. 2, 25 Octom- lui Traian, I, nr. 51 ; 4 Octom- brie 1870). brie1870. Crémieux anunta peBibliografia (Columna lui prefectii Frantei ca liberalii fran- Traian, I, nr. 53, nr. 54. Isidor cezi se trichina Sfintei Libertali, Vorobchievici. Manual de armonie asa cum francezii catolici se in- muzicala, Cernauti 1869; Colec- china Sfintei Fecioare. De aceea iiune de cantece pentru scoalele a pierdut Franta razboiul.Ro- poporale, etc. Cernawp 1870; se mania, intre Bismarck si Sinagoga, reproduc enorme pasaje, o paging e primejduita). jumatate din Columna). Diverse (Columna lui Traian, I,*Diverse.Negruzziade(Co- nr. 51. Citeaza dinConvorbiri); lurnna lui Traian, I, nr. 53 Admi- Negruzzi si o poezie de Prodii- rabilpamflet. E atacatsiT. nescu. La o subscriptie pentru bi- Maiorescu). sericuta Azilul Elena-Doamna, din Cosmopolitism iNa%io- 8 subscriitori, 5 sunt evrei). nalism, discurs (Foaia Societdfii Buletin Interior (Columna Romdnismul, an. I, nr. 7, Octom- lui Traian, I, nr. 52; 19 Octom- brie 1870, p. 303-305). brie1870. Pu/inenoutaliIn Cetatea Neampil (Foaia So- intru, ffind prea multe cele din cietafiiRomdnismul, Octombrie afara *Se dau preamultibani 1870, nr. 7, p. 326-331). pentru repararea palatului, etc.).Buletin Interior, (Columna Suveniri de actualitate lui Traian, I, nr. 54; 2 Noembrie (Columna lui Traian, I. nr. 52, 19 1870. Discuta in special trecerea Octombrie 1870. Comenteaza ra- Domnitorului pe la Tecuci, fara ceala dintre Rosetti i Bratianu. sa vorbeasca cu Iaranii. Domnul Si-aduce aminte ce solidari erau e rau sfatuit).

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 387 Buletin Interior (ColumnaV arietiili.N e gruzziade. lui Traian, I, nr. 55; 9 Noembrie (Columna lui Traian, I, nr. 56). 1870. Comenteaza propunerea luiBuletin Interior (Columna Vasile Boerescu de a refuza tri- lui Traian, I, nr. 57 ; 23 Noem- butulPorçii,insinuandcacei brie 1870.ComenteaziMesajul 50.000 galbeni sä treaca la Lista Princiar). Civila.Afirmaca atat timp catSan-Giorgio 9i Calafato Rusia se impaca bine cu Prusia, (Colurnna lui Traian, I, nr. 57, nu ne putern teme de o invazie 26 Noembrie 1870. Giurgiu ---- San mos covita ). Giorgio ? Calafat, cuvant genovez, *Muntele 9i Valea, versuri a smoli, e un ora9 unde Genovezii (Columna lui Traian, I, nr. 55, Iit calafatau *corabiile). 9 Noem rie 1870). Bibliografi a.Dimitrie Frun-Polernica (Columna lui Traian, slescu, Geografia fizica 9i politica I, nr. 57, 26 Noembrie 1870. D. a Romaniei. (Columna lui Traian, Frunzescupublicao scrisoare, I, nr. 55). Hasdeui rfispunde). Buletin Interior (ColumnaCriti ca.Poe%iir o mani lui Traian, I, nr. 56; 16 Noem- /Ana la 1848. Costache I rie ,1870. Fragmente: desprepu- Stamate (Columna I, nr. 57; tineiraportauta care se da Mi- I, nr. 60; I, nr. 61. Cu prilejul nisterului Instrucfiei; despre d-I atrei volume deC.Stamate, Esarcu cari a dat Teatrului pe publicate in 1843, 1866, 1868). Millo, spectacole de taverna, etc.). Buletin Interior (Columna Armarea NaIionalli (Col. lui Traian, I, nr. 58; 30 Noem- lui Traian, I, nr. 56, 16 Noembrie brie 1870. Moneta Romaniei nu 1870. Comenteaza un articol entu- trebue sa tuba capul Domnitorului, ziast din 4 Revista Militara*,cu ci Sterna Iarii.Primejdia evreilor, prilejulinspecIieiDomnitorului. comentand un articol obraznic din Crede ca lucrurile nu stau totu9i. Lloydul de Bucure9ti s). stralucit. Citeaza un lung articolBib/iografia.DloaraCon- din * Revista Militara * din 1867, stazrca Dunce, Martira inimei. (Co- care era de altä parere. Aminte9te lumna lui Traian, I, nr. 58; 30 ca. in1868, ca deputat, a votat Noemvrie 1870, p. 3-4. Lauda). impotriva legii. Propune instruc-Buletin Interior (Columna liepre-militara). lui Traian, I, nr. 59; 7 Decem- Polemic a.4 Imparatul Calafat * brie 1870. Presa nenrcofila lanai 9i*.TrompetaCarpa-vilor *(Co- guvernul. In raspunsul la Mesaj, lumna lui Traian,I,nr. 56, 16 sespune aTraiascaRomania* Noembrie 1870. Dovede9te ca nu- dupa ce se spune 4 Traiasca Dom- rnele Calafat *e un sobriquet, nul, Doamna, principesa Maria *. insemnand* smolitor *). Din nou d-I Esarcu).

388 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

CetateaNeamtului. (Col. lui ArchivIstoric, (Columna, II, Traian,I,nr.59, 7 Decembrie nr. 1 (63); II, nr. 2 (64) ;II nr. 1870. Se reproduce din6Foaia So- 3 (65);II,nr. 5 (67); II, nr. 6 cietatii Romanismul b Octombrie (68); nr. 69; nr. 70; nr. 72; nr. 1870, inceputul studiului). 73;nr. 74; nr. 77;nr. 78; nr. Buletin Interior (Columna 80; nr. 81; nr. 82 ; nr. 83; nr. 84; lui Traian, I, nr. 60; 14 Decem- nr. 85; nr. 86; nr. 87;nr. 88; brie 1870. Vernescu a atacat la nr. 89 ;nr. 90; nr. 91 ;nr. 92; Camera prusofilia guvernamentala, nr. 93;nr. 94; nr. 95; nr. 96; si a avut succes.Din nou Millo). nr. 97. Buletin Interior (Columna uletin Interior (Columna, lui Traian, I, nr. 61; 21 Decem- II,nr. 2 (64); 11 Ianuarie 1871. brie 1870. Comenteaza noul Ca- [Atrage atentia ci noua jurisdictie binet . Pamflet impotriva lui Io- consulara pe care o vor discuta nescu,Ieremia-Parcalabul *, cum Camerele ne este defavorabila. 11 numise in Columna din 12 Iulie Intreaba pe Ion Ghica, de ce se 1870). acceptaatat de multi greci in negotul românesc]. Buletin Interior (Columna Adoua epistola deschisa lui Traian,I,nr.62, p. 2 ;31 cdtre d-1 Nicolau Ione- Decembrie 1870. Scurti nesemni- s c u(Columna,II,nr. 2 (64); ficativ). 11 Ianuarie 1871. [Compara pa- Introdutere despre lite- rerile lui N. I. despre Ion Ghica, ratura populara, laI. C. din 1868 si astazi]. Fundescu : Basme,orqii, pácali- ibli ogr a f i a.ColonelSlani- turi qighicitori, Ed. II, 1870. ceanu, Manualul Ostasului mili- tian (Columna, II, nr. 2 (64) ; 11 1871 Ianuarie 1871. [Autorul verifica cele ce spunea Hasdeu ina Co- Buletin Interior (Columna, lumna despre noua organizare II, nr. 1 (63) ;7 Ianuarie 1871. militara a Romaniei]. [Noi vrem dela Voda sa fie roman ; uletin Interior (Columna, nu voim republica]. II, nr. 3 (65); 20 Ianuarie 1871). Prima epistola deschisfi [Anunta ca in numarul viitor va catre d-1 Nicolau Ione- publica acte despre neonestitatea s c u (Columna, II, nr. 1 (63) ; 7 roOlor * de sub actuala domnie lanuarie 1871. [II acula ca. a tra - a lui I. Ghica]. dat cauza romanismului, a a Scoa- A3-aepistoladeschisa leinedependinti *,renuntand la catra d.Nicolau lone- chestiuneaIsraelita,pecareo s c u(Columna,II,nr. 3 (65) ; pusese in lumina cativa ani mai 20 Ianuarie 1871). [Arata in ce inainte]. consta constitutionalismul luiI.

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 389

Ghica: multi Evreisiputina*A 6-a epistola deschis a carte )]. efitrad. Nicolau tone- Colegiul III din Bucure- s c u (Cotrumna,II,nr.6(.68); sti (in loc de Buletin Interior) 8 Februarie 1871). [Arata ca po- (Columna, 1I, nr. 4 (66); 25 Ia- litica umanitarista *aluiI. nuarie 1871). [Aduce probe de ce Ghica, astazi cand Franta e in- este neonest partidul lui I. Ghica, franta, ne di pe maim Germani- Rosetti, Carada, etc.]. lor. Romania nu poate fi cuceriti A 4-a Epistola deschis militareste,ciindustrialsidi- cãtrã d. Nicolau Ione- plomatic]. s c u (Columna, II, nr. 4 (66); 25Buletin Interior (Columna, Ianuarie 1871). [ Acuza pe Ghica II, nr. 7 (69); 15 Februarie 1871). cae filo-iudeui neconstitutional. [Zvonurile care circula,i eternul: Vorbestedespredescentralizare, o fi! Absurditatea proiectului pen- idee la moda, care pe H. 'II mun- tru stingerea datoriei flotante]. ewe de 4ani.Datreiidei *Cauzele si Rezultatele principale despre descentralizare. Cosmopolitism.u141 Dis- Actualadescentralizare va pre- curs presedential la inaugurarea face Romania in Palestina]. anului III al SocietatiiRoma- Buletin Interior (Columna, nismul * rostit in sedinta publica II, nr. 5 (67); 31 lanuarie 1871). din 24 Genariu 1871 (Columna, [Dosarul afacerii Strussberg- Am- II, nr. 7 (69); 15 Februarie 1871). bron, e depus pe biroul Parlamen- *Krunzel e,versuri(Columna tului. Scrisoarea Domnitorului din lui Traian, Tr, nr. 7 169); 15 Fe- foile germane, prin care anunta bruarie 1871). elva abdica din cauza certurilorBuletin Interior (Columna, politice interne. Nu va abdica, II, nr. 8 (70); 22 Februarie 1871). scrie H., pentruca o spuneio [Raportulcomisiei parlamentare anunta]. despredosarul Strussberg-Am- A5-a epistoritdeschisa bron a fost adus, insa nu se stie catra d.Nicolau Ione- cand va fi discutat. Ofera s c u (Colwnna, II, nr. 5 (67); 31 pentru stingerea datoriei flotante. Ianuarie 1871). [Face istoricul co- Teatru In frantuzeste, ca si cand laborarii sale cu liberalii, de care n'am avea o limba proprie !]. s'a despartit vazand ca nu sunt*Cauzelesi rezultatele anti-boierii anti-evrei]. s 6 smopolitismului (Foaia Buletin Interior (Columna, Societrifii Rorneinismul, an.I, nr. II, nr. 6 (68); 8 Februarie 1871). 10-11; IanuarieFebruarie 1871 ; [DosarulStrussberg'Incanu e p. 415-418). luat In discutie la Camera. SuntBuletin Interior (Colurnna, numiti trei Ghica In posturi. Se- II, nr. 9 (71); 1 Martie 1870). natul discuta prostii]. [Greselile Ministrului de Finaate,

390 SCRIERI LITERARE, MORAIX sI POLITICE

liabinulAbraham-Baer Cohen Buletin Interior (Columna, vine din Palestina ca sä adune II, nr. 13 (75); 28 Martie 1871). fonduri,i e primit de Domnitor, [Se al:gine sA discute Cabinetul de0 colonelul Ursu, din Ardeal, actual]. n'a putut aline o audient5]. Severi n,versuri(Columna lui BuletinulInterior (Co- Traian, II, nr. 13 (75); 28 Martie lumna, II, nr. 10 (72); 8 Martie 1871). 1871.[AfacereaStrussbergn'aBuletin Interior (Columna, fost atat de rea pe cat de mon- II, nr. 14 (76); 5 Aprilie 1871). struoas5 a fost aplicareaeide [Comenteaza primirea evreului Ben- toate ministerele. Proiectul pentru jamin Peixotto, consulul Americii stingerea datoriilor flotante a fost la Bucurqti, care ureazA Roma- retras ;un succesal Columnei. niei sfi nu faca distinclie intre rase Din nou problema desfiinfarii ar- 9ireligii. 13olintineanu, in agonie ; matei permanente]. bibliotecai mobilierul sau s'au pus Mo§iile Statului Roman. la loterie, cu 5 lei noui biletal]. Emfiteosa. Sat-model. AsociaIiu- Ceestenoul« Manilest-eunue sal nea agricolä. (Columna, II, nr. 10 CoaliVunii? (Columna, IL nr. 14, (72) 8 Martie 1870 ;nr.73, 15 (77). Semnat: Roman-Verde 4 Martie ; nr. 74, 22 Martie ; nr. 76, [Arata cat de putin organicA este 5 Aprilie ; nr. 78, 19 Aprilie). Coa]itia. Se recunowestilul Buletin Interior (Columna, lui H.]. II, nr. 11 (73) ; 15 Martie 1871).Domnului Alexandru Pa- [Comenteaz5 rezultatele alegerilor piu Ilarian(Columna,II, comunale. S'au ales membri mai nr. 14 (76); 5 Aprilie 1871). [A independemi 0 mai na-cional4ti. fost calomniat de el, cand s'a spus Cabinetul Ghica demisioneazd pen- cá Hasdeu afost vreodat5 in trued o petrecere german5 dela slujbaEvreilor.Face un scurt Consulat a fostzädarnicita de istoric al atitudinei sale anti-se- popor]. mite, care se manifestä public din Buletin Interior (Columna, 1860]. II,nr. 12 (74) ; 22 Martie 1871). Buletin Interior (Columna, [Actuala Camera e tot atat de inu- II, nr. 15 (77); 12 Aprilie 1871). tin. Nu pune chestiunea israelita. [Dovede§te cã ministerul putea re- Aratfi starea civila a Botoqanilor, fuza exequatura lui B. Peixotto, a Ia0lor. Rafuialà cu Ghica ; de eyreucarereprezintàAmerica. ce nuli arata adevarata cauza a Comunicatul in privin/a afacerii demisiei ?]. Strussberg e foartesever 0 ro- 0 15m urire (Colurnna, H, nr. manesc]. 74 (12). [Scrisoarea linui arenda9 Buletin Interior Columna, inlegatura cu articoluldespre II, nr. 16 (78); 19 Aprilie 1871). Mo0i1e Statului]. [Guvernul a %cut deocamdat5 nu-

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 391

mai acte romane§ti, iColumna Bratianu din 1865 ; foarte romanu are sa-i reprorze deck che- nese. Dar liberalii nu au realizat stiunea d-lui Peixotto. Nu trebue acel program]. criticat Guvernul cu orice prel,Buletin Interior (Columna, chiar atunci and nu face nimic II, nr. 19 (81) ; 17 Mai 1871). [4Coa- ran]. litiunea * n'a facut nimic. Comen- Compendiugeneralde tariul fahulei s Raoul, Broasca Statistic a, de B. Alessandre, o 0iudi s]. (Columna, II, 16 (78). [Recenzia e *Buletin Interior (Co- de Hasdeu ;se vede dupa sign- lumna, II, nr. 20 (82) ;24 Mai ranIa cu care discuta, in nota, 1871). [Asupritorii Varanimii doi problernele slave]. Ghici, doi Blarenbergi, doi Sturdza, 0 no ua dram a. Monumentul etc. sunt reprezentanIii Tarani- dela Calugareni s,de V. Maniu mei. Cel mai popular printre Ora- (Columna, II, nr. 78). [Probabil, nii din toata Romania e d. Titu recenzeaza Hasdeu. Drama a fost Liviu Maiorescul, publicata in Columna]. Buletin Interior (Columna, BuIetin Interior (Columna, II, nr. 21 (83); 31 Mai 1871). [mro- II, nr. 1.7 (79) ; 25 Aprilie 1871). nizeaza un articol al lui Basiliu [C. A. Rosetti anuni,a Ca pleaca Boerescu, din « Presa *, In care se in Sudul Franlei. Hasdeu anali- lauda primirea Domnitorului la zeaza viziunea politica a lui Ro- deschiclerea Camerelor]. setti, care era4Confederacia Orien- La Romani a, versuri (Columna tala s. Arata cRosetti era un om lui Traian, TI, nr. 21, (83)r 31. politic 0 §tia ce vrea. Din fericire, Mai 1871). planul lui bizantin al Confedera-Discursul de deschidere liei, a fost demascat de H. .prin al d-lui B. P. Hasdeu, prerdin-

Traiari]. tele Soc. 41Românismul * la serba- Bibliogr a fi a.Dreptul Cano- rea pe campia Cotroceni in me- nic al lui Mateiu Basarab. Indrep- moria lui Tudor Vladimi- tarea Legii, etc. (Columna, II, nr. r es c u,6 Iunie 1871 (Columna, 17 (79). [Lauda. De aItfel, repro- II, nr. 22 (84) ; 9 Iunie 1871). duce din prefata editorului]. Buletin Interior (Columna, *Ziarele in Romania (Fa- II, nr. 22 (84) ;9 Iunie 1871). milia, 25 Aprilie 1871, nr. 17, p. [Ridicu]ulCamerei,incare un 200-201 ;reprodusdinSatyrul, Varnaliscereexcluderea atrei nr. 9). romani(Cogalniceanu, Chilli0 Buletin Interior (Columna, Stolojianu)i un bulgar ca Ko- II, nr. 18 (80) ; 10 Mai 1871). [Nu nakis-Vogorides e acceptat cu dis- comenteaza inca rezultatul alege- pens& de varsta]. rilor. Din nou C. A. Rosetti. Ci-Varieta/i (Columna, II, nr. 22 teaza un articol al lui Dumitru (84). [o Convorbirile * se lauda prin

25*

392 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Maiorescu, ca au creato s nourt Noua teorie financiara a lui Basile direc-cie*. Hasdeu publica poezia Boerescu]. Ai vrea *de Matilda Kugler,Buletin Interior (Columna, din C. Lit., 15 Mai]. II, nr. 27 (90); 21 Iulie 1871). Buletin Interior (Columna, [De o saptamana nu se sancIio- II, nr. 23 (85); 16 Iunie 1871). neaza noua lege in afacerea Strus- [Compara grerlile lui Cuza pa- sberg. Maria Sa sufera de friguri. eate de om cu guvernanIii de Criza ministeriala]. astazi,straini iboieri.Impru- 0 conversare (Familia, 1871, rnutul pentru stingerea datoriilor nr. 30; 25 Iulie 6 August, p. flotante este un pretext de a da 356-57). pe mainile evreilor mo0ile Sta-Buletin Interior (Columna, tului]. II, nr. 29 (91); 29 Iulie 1871). Buletin Interior (Columna, [Domnitorul asanc/ionatlegea II, nr. 24 (86); 21 Iunie 1871). votata de Camera i Senat in che- [NoulproiectStrussbergetot stiunea cailor ferate. Iara0 che- atat de dezastruos]. stiuneaevreiasca:d.Beniamin Buletin Interior (Columna, Peixotto va incerca ca 0 Armand II, nr. 25 (87); 25 Iunie 1871). Levy acum 2 ani sa impuna [Comentarii in jurul noii conce- Guvernuluinlibertatea s evreilor]. sionari Strussberg]. (Familia1871 PaterFamilias (Columna, Un rama9ag II, nr. 25 (87)). [Scurta nota pole- {VII], nr. 31, p. 3681 1/13 August). mica, nesemnatd, impotriva unuiDin Drum. Langa Calafat pamflet al d-rului Auerbach, pu- (Columna,II,nr.29(91).[Se blicat in aPressa*. D-rul se plangea gande0e la viitorul ora§ului, and ca de0 strain poate fi un bun o cale ferata il va lega de Craiova]. roman]. Buletin InteriorColumna, Buletin Interior (Columna, II, nr. 30 (92); 11 August 1871). II,nr. 26 (88);5Iulie1871). [Hasdeu e plecat din %era. Totu0, [PropuneriletColumnei *despre ar putea fi de el articolul; in ace- afacerea Strussberg au fost accep- lasinumar se publica un articol tata deRomanul* 0 au inspirat scris in Pesta la1. August. Che- o motiune a d-lui George Bratianu. stiunea israelita. Germanismul. Se Neghiobiile lui T. Maiorescu care ventileaza din nou ideea congre- ataca pe Barnucdelatribuna sului pan-latin]. Camerei]. Doua descoperiri (Columna, Buletin Interior (Columna, II, nr. 30 (92). [Un mss. necuno- II, nr. 27 (89); 14 Iulie 1871). scut: Dictionarium Valachico-La- [Se accepta o noua forma a con- tinum. Pravila lui Matei Basarab. cesiunii Strussberg, sustinuta ad- Articoldatat:Pesta1August mirabil la Camera de d. Vernescu. 1871].

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 393

IJn ramasag (Columna, II, nr: Dacia, Inca din 1778 (Carra)0 30 (92); 11 August 1871. Farsa 1840]. facutil s Convorbirilor s), uletin Interior (Columna, Buletin Interior (Columna, II,nr. 34 (96); 13 Septembrie II, nr. 31 (93); 23 August 1871). 1871). [Chestiunea Strussberg In [Cu acest numar se sterge numele ultima sa faza ;Statul Roman a lui H. Columna e condusa de un pus mana pe administralia Cailor comitet. Columna n'a spus nimic Ferate. Rachiurile romanesti sunt despre serbarile dela Putna, dela interzise In Turcia pentruca aunt 15 August. $tefan a fost sarba- otravite. Evreii fac rachiurile]. torit desConvorbiri s,cu T. L. VladislavBasarab, Intro- Maiorescu. S'a compromis osno- ducere. [1) Importama lui Vladis- bila concemiune D]. lav. Basarab 2) Analisa scriitorior La Pesta si la Bielgrad moderni. 3) Fontane istorice. 4) Pla- (Columna, II, nr. 31 (93); [S'a nul si Metodull (Columna, II, nr. Intorsdin scurtacalatorie. DA 34 (96), 13 Septembrie 1871, p. seama de descoperirile facutel 131-132; nr. 35 (97), 20 Septem- La Craniul lui Mihai cel brie, p. 136-137; nr. 36 (98), 27 itea z, versuri (Columna,II, Septembrie, p. 139-140 ;nr. 37 nr. 31 (93); 23 August 1871). (99), 4 Octombrie, p. 144; nr. 38 Buletin Interior (Columna, (100), 11 Octombrie, p. 148-150; II, nr. 32 (94); 30 August 1871). nr. 39 (101),10 Octombrie, p. garasiStrussbergiIepureanu. 151-152 ; nr. 40 (102), 25 Octom- Cosmopolitismul scoaleilui Ma- brie, p. 154-155 ;nr. 41 (103), 1 iorescu.Sacrilegiul serbarii dela Noembrie,p.159-161 ;nr.42 Putna]. (104), 8 Noembrie,p. 164-165 ; *Femeia cu ca-celul (Columna nr. 43 (105), 15 Noembrie, p. 169 tuTraian, II, nr. 32 (94); 30 170 ;[Incepe paragraful II, No- August 18711 menclatura],nr.44(106),22 *Buletin Interior (Columna Noembrie, p.171-175;nr.107, II, nr. 33 (95) ; 6 Septembrie 1871). 29 Noembrie, p. 176-177; nr. 108 [Cotnentarii In jurul congresului 8 Decembrie, p. 180-181 ; nr. 109, ziaristilor. Metoda nefasta a ple- 15 Decembrie, p.183-184; nr. biscistelor. In FranIa se pune pro- 110, 22 Decembrie, p. 187-188). blema evreiasca ; o chestiune poli- BuletinInterior (Columna, tica, nu religioasa]. II,nr. 35 (97); 20 Septembrie Ceva In trecere despre 1871). [Curentul nalionalist se In- colonisar ea germanfi tareste. $coala autoritara e zapa- (Columna, II, nr. 33 (95); 6 Sep- cita.Confuziile ziaruluie Roma- tembrie 1871). [Citeaza din List, nuls]. Roseber, Carra, care prevedeaui BuletinInterior (Columna, doreau colonizarea germanica In II,nr. 36 (98); 27 Septembrie

394 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

1871). [Lipsa unui spirit construe- Congresul Presei Romane tivin coalitiilepolitice romanesti. (Columna, II, nr. 42 (104), 8 No- Impotriva cosmopolitismului]. embrie1871).[Minoritatea, Im- Buletin Interior (Columna, preunfi cu Hasdeu, care procla- II, nr. 37 (99) ; 4 Octombrie 1871). mase un proiect nalionalist, anti- [Se pare cà noua seziune extraor- semit si anti-masonic, a fost ex- dinara a Parlamentului e convo- clusa din Congres. Holban, prese- catanumaipentruchestiunea dintele, s'a consultat cu Ion Ghica. Strussberg. Chestiuneaisraelitl]. In articol, H. compara proiectul Biblio gr a f i a.Influema lumi- depus de minoritate, cu proiectul nii asupra vieIii, de $tefan C. Mi- votat, care e cosmopolit]. chaelescu (Columna, II, nr. 37 (99). Bibliografia.Ioan P. Ban- Buletin Interior (Columna, cov, Apa de dragoste, poesii (Co- II,nr. 38 (100) ;11 Octombrie lumna, II, nr. 42 (104). 1871).[CongresulPreseiNacio- Buletin Interior (Columnct, nale. Aproape toate ziarele devin II,nr.43 (105) ;15 Noembrie nalionaliste]. 1871). [Comenteaza pe scurt cos- Buletin Interior (Columna, mopolitismula majoritaIii adin II,nr. 39 (101)18 Octombrie Congresul Presei Romand. 1871). [Parlamentul se deschide,Or t o-nerozi a,Comedie origi- giiarasichestiaStrussberg. La nala In trei acte (Columna, II, nr. Congresul Presei, Hasdeu a pro- 105, 15 Noembrie 1871 ;nr. 106, pus formula lucrarilor: a Naliona- 107, 108, 109, 110]. litatea mai presus de libertate*1. Irani etaIi. Nihil sine Ure-Buletin Interior (Columna, chia (Columna, II, nr. 39 (101), II,nr.44 (106) ;22 Noembrie 18 Octombrie 1871). [Ureche in 1871). [Comentarii in jurul Con- toate. Dar dece nu-si publica gresului Presei]. lectidedelaUniversitate,sise Buletin Interior (Columna, multumeste sa anunle numai des- II,nr.45 (107) ;29 Noembrie pre ce a vorbit ?]. 1871). [Parlamentul se ocupa cu Buletin Interior (Columna, concesiunea Bleichröder, mai hi- II, nr. 41 (103) ; I. Noembrie 1871). doasacaStrussberg.Continua [Parlamentul line sedinle secrete ; comentariile la Congresul Presei. probabilchestiuneaStrussberg. G. Missail este acum In tabfira S'a retras din comisia Congresului a d vers5]. Piesei,pentruca nu is'a primitDiscursulde deschidere punctul fundamental:nalionali- la serbarea pentru T u- tatea mai presus de toate. La d o r Vladimirescu (Foaia, Congres, Missail fostul colabo- Socierigii Romdnismul, an. II, nr. rator al lui Traian a atacat pe 2-3 ;OctombrieNoembrie 1871 Hasdeu cu violenca]. p. 49-51).

CONTRIBUTU BIBLIOGRAFICE 395

DisertaIiunea comitelui al Rom5niei. (Columna, H, nr. 48 AlessandruStadnicki (110); 22 Decembrie 1871. Lauda). despre satele RomfineHasdeu publicfi o biogra- din G a lili a,traducere din fie a lui Stroe Buzescu limba poleax (Foaia, II, nr. 2-3, in Calenclarul Romdniei, 1871,p. p. 73-116). 90-96, publicalie pe care n'am DomniTa Elena (Foaia,II, putut-o vedea in coleaciile Aca- nr. 2-3, p. 155-173). Legile 0 Statutele Ro- demiei Romane]. manilor (1570-1630), din colecliunea lui B. P. Hasdeu (Foaia, 1872 II, nr. 2-3, p. 131-147). Istoria Criticfi a Romi- La Cranul lui Mihai cel nilor,capitolulI,Teritoriul. Viteaz. Astfizi. Frunzele. § 2 Nomenclatura (urmare) (Co-, Femeia cu cfiIelul (Foaia lumna lui. Traian, an. III, nr. 1, Societdcii Romanismut, an, II, nr. p. 1-3; nr. 2, p. 12-13; nr. 3, 2-3, p. 147-150). p. 17-18; nr. 4, p. 27-28; nr. 5, Ungro-Vlachia 0 D.Pa- p. 33-36; nr. 6, p. 41-42; nr. 7, p i u(RomAnul, an. XV, 5 De- p. 50-52; nr. 8, p. 58-59; nr. 9, cembrie 1871). p. 65-67; nr. 10, p. 74-75; nr. Discursul luiB.P.Has- 11, p. 82-83; nr. 12, p. 89-90; d e u, /inut la intrunirea publia nr. 13, p. 99-100; nr. 14, p. 106- din 5 Decembrie 1871, in casa nr.15, p.114-116; nr.16,p. d-luiGr.Bfileanu,asuprace- 121-123; nr. 17, p. 130-132; nr. stiunii Strussberg-Bleichroder (Co- 18, p. 137-139; nr. 19, p. 142- lumna, II, nr. 46 (108); 8 De- 143 ;nr. 20, p. 153-154; nr. 21, cembrie 1871). p. 161-162; nr. 22, p. 168-170; Replica la rfispunsul d-lui nr.23,p.177-178; nr.24,p. P a piu (Romanul, anul XV; 11 185-187; nr. 25, p. 193-195; nr. Decembrie 1871). 26, p. 201-203; nr. 27, p. 209- 0 scrisoare cfitre redac- 211 ;nr. 28, p. 220-224; nr. 29, torul ziarului illom5.- p. 236-240 [la p. 239, Incepe § 3: n u 1 # (pentru o gresala de tipar) Agiunea Naturii]; nr. 30, p. 249- (Romdnul, 12 Decembrie1871). 253; nr. 31, p. 265-269; nr. 32, Buletin Interior (Columna, p. 286-291; nr. 33, p. 301-306; II,nr. 47 (109); 15 Decemvrie nr. 34, p. 316-320). 1871). garäsi concesiunea Strus-LaI u li a,versuri (Columna lui sberg II-Bleichroder. D. C. A. Ro- Traian, an. III, nr.- (112); 10 setti a revenit din strfiinfitate]. Ianuarie 1872, p. 9). Bi blio grafia. D.Frunzescu, Or tho-m er o zia(urmare)(Co- DicIionar topografic§istatistic lumna lui Traian, In, nr. 2, p.

396 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

11-12; nr. 3, p. 23; nr. 6, 46; nr.*Ovidiu la GurileDunti$ 9, p. 70-71; nr. 12, p. 93-94). r i i (Columna, III, nr. 29, p. 233, P olemi c a9tiin/ificfi cu 15 August 1872. In IstoriaCritica, D. A. Papiu (Columna lui Tra- ibid,III,nr.34,1 Decembrie ian, III, nr. 3; 13 Ianuarie 1872, 1872, p. 318-319). p. 21-23). *Darul Dunãrii(Columna, Domnului Redactor al re- III, nr. 30, p. 249 1 Septembrie vistei tTransil vanias. 1872. In t Istoria Critica *,ibidem, Rectificfiri rectificate(Transilva- nr. 34, 1 Decembrie 1872. p. 319), nia, Bracov, an. V,nr.II; 15 Ia-Gronicele R omfiniei de nuarie 1872, p.16). Cogfilniceanu (Columna, *Cainii 9i Lupii (Columna, III, nr. 31, 15 Septembrie 1872). III, nr. 4, 24 Ianuarie 1872). [Discutfi Prefala, tiparitä in ace- D o cument e.Un tratat inedit 1a0 numfir. Scrisfi cu mu1t4 vene- de alianifi secret& Intre domnul raliei admiraVe]. Munteniei G1igora9 GhicaO.G. 0 cucoanri democrat& dela Brâncoveanu (Columna,III,nr. inceputul Secolului XVII 8, 21 Februarie 1872, p. 62-63). (Columna, III, nr. 32, 15 Octom- *Femeia Inecatfi (Columna, brie 1872 [gre§itseindicfi:15 III, nr. 11, 13 Martie 1872). Septembrie], p. 281-282. Un act, Portretul,versuri(Columna, scrisin slavone§te, publicat cu III,nr. 13; p. 97, 27 Martie 1872). introducere, text, traducere). *Viersul (Columna, III, nr. 15,0 notiOi istoricA-medi- 10 Aprilie 1872). c a 1 (Columna, III, nr. 33, 1. *Bra dul (Columna, III, nr. 17, Noembrie 1872, p. 297). [Asem6.- p. 134, 24 Aprilie 1872). nari dintre medicina latina din *Tablou flamand (Columna, Pliniuimedicina popularfiro- III, nr. 18, p. 141, 1 Mai 1872). mfinfi, a§a cum o descrie dr. Vbrnav, Cuvânt funebru,rostitIn in Physiographia Moldapiae, Bu- numele presei roinfine, la Inmor- dae 1836]. mantarea lui I. Heliade RfidulescuMagdalui Arbure (Co- (Columna, III, nr. 19, p. 145, 8 lumna,III, nr. 34, p. 313, 1 De- Mai 1872). cernbrie 1872). Cuvânt la inmormanta- rea lui Heliade (Familia, 1873 1872, VIII, nr. 20, 14/26 Mai, p. 226-227). Istoria Critic& a Româ- DupA bfitfilie,versuri(Co- nil or (continuare) (Columna, IV, lumna, III, nr. 20, 15 Mai 1872, nr. 1, 1 Ianuarie 1873, p. 1-10; p. 159). nr. 2, 16 Ianuarie p. 20-23; nr. 4, Lili c a, versuri (Columna, III, nr. 15 Februarie, p. 56-60; nr. 5, 15 28, p. 217, 1. August 1872). Martie, p. 80-86; nr. 6, 1 Aprilie,

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 397

p.98-103;[* Un adaus impor- tei in Romania (Columna, tant*, pentru p. 86, coloana 3 ; publ. IV,nr.11,p. 217-223, Sep- la p. 103]; nr. 7, 1 Mai, p. 108-119. tembrie 1873). [cu acest nr. incepe partea III ;Samce a,notitafilologica(Co- AlbanesiigiGoii.Teoria d-lui lumna IV, nr. 12, p. 239-240). Roesller. Despre limba romana ; tefan cel Mare gi Italia se incheio aici]; nr. 8, 1 Iunie, p. (Columna, IV, nr. 12, Octombrie 144-149 [Incepevol. II dinIs- 1873, p. 225-27. [Scurta introdu- toriaCritica: Materia, spiritulfi cereladocumentele descoperite divinitatea, Positivism istoric]. de Esarcu la Venetia, pe care le Cateva portrete din se- publica p. 227 gi urm.]. c o 1 u 1 XVII (Columna lui Traian Fr.unza verde,o pagina IV, 1 Ianuarie 1873, p. 15). [Ci- pentru istorialitera- teazaportretedinMitropolitul turii r omane (Colurnna. IV. Dositeiu]. nr. 13. Noembrie 1873, p. 240 Muntenia sub Ptolemeu, 243). din punctul de vedere al selec-Viata de codru in Dacia. iuniinaturals(Columna, IV, nr. 4, Studiu filologic (Columna, IV, nr. p. 240-245). 13, p. 244-246). Materia, spiritul gidi- POESIE, Bucuregti, 1873, IV + 142 vinitate a.Positivism istoric p. in 8° mie. (Columna, IV, nr. 8, 1 Iunie 1873, ISTORIA CRITICX A ROMANI- p. 144-149. [Incepe vol. II Istoria LOR. Pamântul tarii românegti. Critica]. Volumul I: Intinderea teritoriala. Originea civilizatiunii (Co- Nomenclatura.Actiunea neturii. lumna, IV, nr. 9,Iulie 1873, p. Bucureeti,1873 III + 339 pag. 168-172. [Continua vol.IIIst. gr. in 80. Crit.]). Poeziile d-rei M. D. Ghica 1874 (Columna, IV, nr. 10, August 1873, p. 185. [Cateva randuri de intro-Noui cercetfiri do cumen- ducere,larepublicareaatrei tale asupra ducatului poezii, seoase in limba franceza]. de Amla i banatului Alf abetul dacic. Cum scriau deSeverin (Columnalui Romtmii pana la anul 1500? (Co- Traian, V, nr. 1, Ianuarie 1874, lumna IV, nr.10, August 1873 p. 12-18). p. 186-194). Originile agriculturii la Ovicliu la gurile Dunarii Romani (Columna, V, Nr. 3, (Familia, IX, 1873, nr. 32, 19/31 1874, p. 49-53). August,p.369-370). Originile viniculturii la Paleontologia vestman- Romani (Columna, V, nr.4, tului, armei ilocuin- p. 89-95)

398 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

*tinIa sid.I.C. Massim Iiunea IIII (Columna, V, nr. 8, (Columna, V, nr. 4, p. 95-96). p. 205-207). Magda lui Arbure.Baladg.Dona documente inedite (Familia, an. X, 30 Iunie 1874, relative la istoria mili- nr. 26, p. 301). tarti a RomAnilor (Columna, Originile pAstoriei laR o- V, nr. 8, p. 215-216). m A n i.Elemente Dacice (1. Cio-Sumarul cursului de filo- ban, Baciu, St Ala, Urda, Br Ana) logie comparata,lecIia (Columna, V, nr. 5, 1874, p. 97 IVX (Columna,V,nr.9,P. 107). 224-230). Treiluni pestemunci.Originele P gst orieila Dare desearnA despre Romani. Elementela- o excursiune stiinIifica tine (Columna, V, nr. 9, p. 234 In Transilvania (Columna, 235. Cuvintele: berbec, cas, chiag, V, nr. 6,1874, P. 125-135). [Prima staul, turma, unt, zfir, pacurfiriu, paging introducere ;apoi crono- pastor, capra, mfinz, etc.). logie, indicaviideizvoare mss. ISTORIA CRITICA A ROMANILOR relative la istoria romAnilor]. Volumul I. Ediciunea II, revAzutà Studii gramaticale asu- si foarte adausa. Bucuresci, 1874, pra limbii dacilor. Ge- Typographia Thiel et Weiss, XII nitiv si dativ (Columna, V, nr. + 316, p. in 4°. 6, p. 150-154). [Identitatea geni- tivului si dativului, dupg cum a 1875 observat si Miklosich, se datoreste substratului dacic]. CAteva intrebAri d-lui T. Originile pAstoriei laRo- Maiorescu (Columna lui Tra- m A n i.Elemente dacice. Traista ian, 1875, nr. 1, pp. 57-60; nr. 2, (Columna, V, nr.6, p.156). p. 65-72). CorespondenIa ineditg aZAmbrul In Dacia (Columna DoamneiElena a lui Ma- lui Traian, 1875, nr. 2, p. 97-104. tei Basarab cu Princi- DiscutO bonasus 0 urus, documen- pale Transilvan Geor- tat §i cu natural4ti, in deosebi giu Rakotzi (Columna, V, Cuvier, etc.). nr. 7, p. 169-171. Doug epistole,ROspunsul meu advoca- ggsite in Biblioteca Batthyanianä tului d-lui T. Maiorescu din Alba-lulia). (Columna lui Traian, 1875, nr. 3, Originele PAstoriei la Ro- p. 125-132). mani. Elemente dacice. DulguCastelul Torzburg in posi Mosoc. Turca (si cioarg, idle). sesiunea Basarabilor, (Columna, 5, nr. 7, p. 173-177). notA istorica (Columna lui Traian, Sumarul cursului de fi- 1875,nr.3,p.152-157.Este lologie comparata, lec- vorba de castelul Bran, in posesiu-

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 399

nea lui Mircea, Mihail, cum do- manien; Pravila lui Vasile Lupu, vede9te o diploma din 1419). ed. Gh. I. Sion; A Dozon, Chan- Modul alegerii domnilor sons populaires bulgares (Columna, la Romani(Familia1875 VII, p. 1376, p. 45-48). (XI), p. 573-576, 585-588). Legea de instrucIiune ISTORIA CRITICA. A ROMANI- publica (Romdnul, an. XX, LOR. Volumul II,fascioaraI: 23 Ianuarie 1876). Reaqiunea omului contra naturii.Comunicatiuni lingui- Originile urbane. Sinteza. Bucu- st i ce (Columna, VII, nr. 2, Fe- resci, 1875, Tipografia Ant. Ma- bruarie 1876, p. 93). nescu, 76, p. in 40 . R ecensiun i. Cestiunea acca- PRINCIPIE DE FILOLOGIE diana.(Columna, VII,1876, p. COMPARATIVA ario-europea, 94-96. Eb. Schrader, Ist das Ak- cuprinteindgrupurileindo-perso- kadische der Keilinschriften eine tracic,greco-italo-celtic qileto- Sprache oder eine Schrift? 1875, .slah-germanic.Bucuresci,1875, Fr. Lenormand, La langue primi- 4 fascicole aparute, 108 p., gr. in tive de la Chaldée et les idiomes 80; Tin. Thiel & Weiss. touraniens, 1875). UN PRINZ IN LUMEA CAINI-Al doilea Ramaqag, De- LOR.Prelucrate din eng1eze9te dicat d-lui V. Alexandri (Romd- 9i fran-cuze9te1875. (Nu exista nul, an. XX, 5 Februarie 1876). la Academia Romana). In loc de prefaSa. Ardoilea rama9ag (Revista Literard et. Stan- 1876 Nicknr. 1, 15 Fg.bruarie, 1876, p. 1-5). Fragmente pentru istoriaDoine orientale: Zestrea fe- limbei romane. Ghiuj tei, Gelozia, Noriii floarea, Gu- (Columna, an, VII, Ianuarie 1876, ritai cerceii (Revista Literarcl si nr.1, p. 1-32.(Sitirajaparte, Stiinfificd,nr.1,15Februarie impreuna cu Rasp. catre Chihac). 1876, p. 46-47). Raspunsul meu d-lui E-Fragmente pentru isto- mile Picot (Columna, VII, ria limbii române.Ghiob Ianuarie 1876, nr. 1, p. 33-37). (Columna,VII,nr.3, Martie Cuculi Turturicas la 1876,p.97-123. Apendice: Romani qi la Persiani, Ghiuji vij, p. 123-124). NotiVa de literaturà comparativaPoesia poporana italiana (Columna, VII, 1876,p.40-44. 9i efrunza-verdes. Dr. H. Reproduce o balada a lui Alexan- Schuchardt,Ritornell mid Ter- dru i o traducere din Chodzko). zine (Halle 1874) (Columna, VII. Bibliografia. Dem.Al.Sturdza, nr. 3, 1876, p. 139-143). Uebersicht der Muenzen u. Me-Ur sit a:nuvela istorica (Revista daillen des FuerstenthmesRou- Literar i tiinftfica,nr.2,15

400 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Martie 1876,p. 83-121 ;nr.3, Iunie 1876, p. 253-56. Text, tra- p. 183-234; nr. 4, P. 279-292). ducere qi o nota). B a b a-N ova c (Columna, VII, nr.Milo9-Vodadin 1574(Co- 4, Aprilie 1876, p. 145-165). lumna, VII, 1876, p. 272-75). Iara 9id. Cihac! Cateva pre-Lasse n. Necrolog (Columna, VII, cepte pentru incepatoriinlin- 1876, P. 287-88). guistica (Columna, VII, 1876, p.Originile Craiovei, 1230 179-186).[Comenteazaarticolul 1400(Columna,VII,1876,p. lui C. din Cone,. Lit., Martie, 1876, 289-298 ; p. 337-347; p. 433-441 ; aratand ce nu trebue sa faca un an. VIII, 1877, 1-11 ;340-353; incepator in linguistica]. 661-670). Re censiun i.Dr. S. Obedenaru, Documente inedite... re- La Roumania économique (Columna lative la istoria cato- VII,1876,p.187-190.Critica licismului in Romania foarte aspra). (Columna, VII, 1876, p. 299-324). Recensiun i.Poesia poporana 0 pagina din istoria ti- ruteana in legatura cu istoria ro- parului la Romani in mana (Columna, VII,1876,p. secolul XVI (Columna, VII, 325-335.Doua volume deVI. Mai 1876, P. 193-213). A. Dragomanov). Cateva acte romane ine-Un descantec roman 9i di t edinBibliotecaBatthia- un descantec sanscrit niana din Alba-Iulia 1631-1633 din Ved a,Notica (Columna, (Columna, VII, 1876, p. 230-234). 1876,p. 335-336.4 Nu tragem Recensiun i.A. Cihac, Despre deocamdata nicio conclusiune, caci cateva cuvinte din Rabelais (Cone. avem de gand mai intaiu de a mai Lit.,Aprilie1876) ;A. Ludwig, pune faIa in faIa alte cateva des- DieNachrichtendesRig und cantecesanskrite qi romane :),p. Atharvavedaiiber Geographie, 336). Geschichte, Verfassung des alten Botanica poporana ro- Indien ;Die philosophischen und m a n a. Recensiune: Simeon Man- religiosen Anschaungen des Veda ; giuca. De insemnatatea Botanicei John Beams. A comparative gram- Romane9ti (Familia, Pesta, 1874, mar of the modern aryan langua- nr. 43-49). (Columna, VII, 1876, ges of India (Columna, VII, 1876, p. 355-361). p. 235-240). 0 peticciune latina a ca.- Scrisoare adresat a redac- lugarilor dela Cozia din 1 i e i,prin care anunIa retragerea 1 7 2 3(Columna, VII, 1876, P. dela Revista Literara (Romdnul, 361-364). an. XX, 5 Mai 1876). PalpitaIiunile copilei. Bradul 9i Vii9oara. Balada Notila de literatura comparativa. poporana albaneza (Columna, VII, (Columna, VII, 1876, p. 371-376.

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 401

Compar54Sburatorul * lui Eliade, FRAGMENTE PENTRU ISTORIA. cu un ciintec popular din Galitia). LIMBEI ROMANE. Elemente &- Notitit la relatiunea con- cies : I. Ghiuj. Cu post-scriptum timporanti despre 8tefan despre d. Cihac i apendice despre cel Mare, descoperita de C. Esarcu d. Emile Picot. Bucurqti, 1876, (Columna, VII, 1876, p. 381-382). in 8°, 40 pagini. [Extras din Co- Raportul cfitre Ministe- lumna lui Traian, p. 1-32). r ul Cult el or cu ocazia uneiFRAGMENTE PENTRU ISTORIA excursiuni pentru cercetarea docu- LIMBEI ROMANE. Elemente da- mentelor relative la istoriatfirii cice. II: Ghiob. [Cu un apendice de- noastre care se afla in arhivele din spre ghiujci.viji.Bucurecti, N. Galitia(Romdnul, 18 Septembrie Typ. lab. rom. 1876, in 80, 75 p. 1876). BAUDOUIN DE COURTENAY*I D. Baudouin de Courte- DIALECTUL SLAVO-TURANIC nay §i dialectul slavo- DIN ITALIA. (Cum s'au introdus turanic din Italia(Co- slavismeleinlimbaromaná?). lurnna, VII, Octombrie 1876, p. Bucuresci, Noua Typographie a 448-463). Laboratorilor Romani, 1876, 18 p. Fiir t a t. Notica linguisticl (Co- 80 mare. [Extract din Columna tumna, VII, 1876, p. 466-468). lui Traian 1876, nr. 10). N o t 5. La un document dela Vlad Tepeq, comunicat de C.Colibg- 1877 Oanu, Columna VII, 1876, p. 470). Recensiun c.A.1.Odobescu. Recensiun e.I.G. Ascoli. La Curs de archeoIegie.Istoria Ar- genesi dell'esponente greco raro. cheologiei (Columna luiTraian, (Columna, VII 1876, p. 470-472) VIII, 1877, p. 68-81). Escursiunea la Cracovia.Alexandri-linguist. Ver- Raport oficial facut de d. Director gura (Columna, VIII,1877,p. General al Archivelor Statului a- 83-91). uk'd.Ministru alInstructiunii Zin a,F,iI m a,Gotiii Gepizii in Publice (Columna, VII, 1876, p. Dacia(Columna,VII I,Aprilie 472-475). 1877, 153-182). Co ch -Vech1, Notiti linguisticFundatiunea Diez (Columna (Columna, VII, 1876, p. 498-500). VIII, 1877, p. 191-92). N o t 5. La un act juridic din 1436,Dialectologie. VersulCo- comunicat de A. Xenopol (Co- troantei de Petru Furdui. Speci- lumna, VII, 1876, p. 502-503). men de graiu roman din Muntii Resumatul cursurilor de AbruduluiinTransilvania(Co- la Facultatea de Litere lumna, 1877, p. 184-186). Filologia comparativa,lectiunea Liniba romanfi vorbità in- Ii II, Octombrie-Noembrie 1876 tr eanii1560-1600. Texturi (Columna, VII, 1876, p. 525-528). inedite (Colurnna VIII, 1877, p.

02 SCRIERI LITERARE, MORALE $1 POLITICS

193-234; 271-292 ;p.309-340 ; 1879,vol.II,p.94-95; 13/25 p. 357-407 ; 456-484 ; p. 512-556 Noembrie 1879). p. 559-605; p. 621-660). TREI CRAI DELA- RXSARIT, Bu- Poezia poporan 5.sarbii euresci, 1879, IX -I- 59 [-621 p. ¢ibulgar a. Lupta intre fra/ii CUVENTE DEN BA-TRANI Tom-. Dan §i Mircea cel Mare (Columna, II. Cartile poporane ale Romani- VIII, 1877, p. 249-260 ; 261-266). lorinsecolul XVI. Studiu de Balada poporanfi oCucul filologiecomparativfi.Bucuresci, §i Turturica* in Roma- 1879, XLVI + 768 p., gr. in 8°. nia, in Persia 9i inFran- c i a. Notitfi (Columna, VIII, 1877, 1880 p. 301-303). Programa pentru aduna- aspuns la discursul de rea obiceiurilorjuri- receplie al lui Ion Ghica dice ale poporului -ro- laAcademiaRomilna man (Columna, VIII, 1878, p. (Ana'ele Academiei Romdne, Seria 407-420; p. 427-447). II, t. II, p. 59-62). DINA FILMA.Go/ii iGepislii. RomAnul stii bine infipt (Studiu istorico-linguistic). Bucu- in ambele Dacii! (Alburaul resci, N. Typ. lab. Rom. 1877, in Macedo-Rometn, 1880, p. 51). 8°, 32 pagini. CUVENTE DEN BATRINI. Suple- CUVENTE DEN BATRANI. Tom. ment la tomul I. Controverse. Bu- I.Limba romana vorbitá intre curesci, 1880 ...p. au+CX. 1550-1600.Studiupaleografico- linguistic.Bucuresci,1878, 448 1881 -I-[ 20] + CX p. gr. in' 80. Noua Tipografie Romana. Dacia. Notita critica [despre OBICEIUR ILE JURIDICE ALE Dacia inainte de Traianua lui POPORULUI ROMAN. Bucure- Cr.Tocilescu](BinelePublic, sci 1878. [Extras din Columna. Nu 16-17, 18, 19, 20, 23-24, 25, 30-31 se anti la Academia RomAnq. Martie, 1, 9 Aprilie; neterminat). ORIGINILE CRAIOVEI 1230-1400, CUVENTE DEN BATRANI. Tom. Bucuresci, 1878, [Extras din Co- III.lstoria limbii romAne. Ffis- lumna. Nu se afläinBiblioteca cioara I: Conspectultiintelor fi- Academiei Romane]. lologice.Linguisticaingenere. Bucuresci, 1881, XVI -I- 160 p., 1879 ar. in 8° Muma [Fragment dintr'oconfe- PSALTIREA PUBLICATA ROMA- rinta] (Amicul Familiei, 1/13 Au- NESTE DE CORESI LA 1577. gust 1879, p. 1-2, vol. II, nr. 1). Reprodusa cu un studiu biblio- Sa vorbi rn române e ! ver- grafic iun glosar comparativ. suri(AmiculFamiliei,Gherla, Vol.I ;Textul.IV + 44 + e6

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 403

pag. gr. in 80 Editia Academiei mâng (Columna,1882,p.477- Române, 1881. 479). Voinicame simiselame. 1882 Istoria unui sufix romanic dispa- rut din limba romana (Columna, Studie de sciinta limbei. 1882, p. 480-486). Un nou punct de vedere asupraInca*sglobiuo (Colurnna, ramificatiunilorgramaticei com- 1882 fp. 487-490). parative (Columna lui Traian, Se-Supgrgrile artistice ale rie noug, an. III, Ianuarie 1882, lui Neagoie Basarab. 0 p. 19-31. Seria noug a *Columnei# scrisoare ineditfi, scoasii din Archi- incepe cu an. VII, 1876) vul National SAsesc delaSibid Manuscriptul ro manes e (Columna, 1882, p. 525-527). d in 1 5 7 4 aflator la London in oin a rastoarnapeRosier British Museum. Descriere anali- (Columna,Octombrie-Decembrie, tied (Cotumna, Ianuarie 1882, p. 1882, p. 529-536). 48-60 ; 78-86 ; 171-177 ; 239-244 ; Carmen Sylva,poezie (Familia, 358-367 ; 459-465 ; 624-629 ; 1883, 1882, p. 420: dupa Romanul). p. 310-322). Cr e s cet si urzica. Etimolo- Studie de stiinta limbei. gia poporana din epoca formatiunii Laletica sau fisiologia sonurilor. limbii romane (Columna, Octom- (Columna, N.S.III, nr. 2, Fe- brieDecembrie,1882, p. 544- bruarie 1882, p. 65-73 ;Martie, 553). nr. 3, p. 129-135; 2-4-5, p. 193-Domnamei Turcame. Su- 210). fixul romanic-aine la Macedo-Ro- Portretul luitefari cel rnani(Columna, Octombrie-De- M a r e.Scrisoare catrg fie-mea cembrie 1882, p. 570-573). Julia B. P. Hasdeu (Columna, III, Ghioag a.0 paging din istoria N.S., nr. 2, Februarie 1882, p. armaturei romane (Columna, Oc- 115-123; nr. 3, 183-192). tombrieDecembrie 1882, p. 593- De unde vinezglobiu? 598). Notita etimologica (Columna, 1882 Sugubä i ugubina. Un nr. 5, p. 245-249). rest din influenIa juridicA a Sla- Ghioca (diocfi)sisgla- vilor asupra limbii romSne (Co- voc a (sglavoga).Un dublet lumna, Octombrie Decembrie greco-latin (Columna, 1882, nr. 6, 1882, p. 612-619). p. 372-379). Nu e in toate zilele Pas- Doin a.Originea poesiei poporane c i 1 e.Origina Crestinismului la la romtini (Columna, 1882, nr. 7-9, Romani (Colurnna, Octombrie p. 397-406). Decembrie 1882, p. 633-638). Archivul din Genova. Do-Raspuns la discursulde cumente relativelaistoriaro- receplie la Academia Ro-

404 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

manfial luiS. MarianFosta'i ceaifost...Un (Analele Acad. Ronu The, S. II, t. principiu estetical sintaxeiro- IV, p. 161-163). mane in compara-ciune cu latina 9i limbile romanice (Columna, IV, 1883 1883, p. 329-339, 369-384. [finea Cuvantul samai esteel va urmal). latin sau maghiar? Isto-Petru-Vo'da Schiopul qi ria unui trunchiu crescut din trei fiulsail tefan-Voda. radacini (Columna lui Traian, Se- Un portret domnesc necunoscut rie Nona, IV, IanuarieFebruarie (Columna, IV, 1883, p. 364-365). 1883, nr. 1-4, p. 22-30). Zilot RomanuI. 0 privire Scornesc 9i starnesc. Ua sintetica asupra ultimei cronice specimen de necesitatea vechilor romane din epoca fanariolilor (Co- texturi pentru orice cercetare lin- lumna, IV, 1883, p. 385-405. [Nu- guistica (Columna, IV, nr.1-2, mar aparut in 1884]). p. 48-63). Anonymus Lugoshiensis. Doin a.Originea poeziei populare Cel mai vechi dic-cionar al limbii laromani(TransilvaniaSibiu, rom'ane, dupa manusoriptul din anul XIV, nr. 5-6, 1-15 Martie Biblioteca Universitatii din Pesta. 1883, p. 45-48). (Columna, IV, 1883, p. 406-429; B I e a.Cum ziceau rom'anii Ina- neterminat). inte de a fi luat dela Slavi pePrograma pentru aduna- draga? (Columna, MartieIunie rea datelor privitoare 1883, nr. 3-6, p. 97-104. Cetit la la limba romana (Columna, 1883 18 Martie 1883 in 9edinIa Acade- [tip. 1884], NoembrieDecembrie, miei Romaine. Rezumat in * Ale- p. 457-464, [neterminat]). gátorul * din Craiova). DIN ISTORIA LIMBEI ROMANE, Posteritate a latinului VII1+96 p. gr. 8°, 1883, Tip. Aca- fax in limba romana.Un demiei Romane (Laboratorii ro- quadrupletlinguistic(Columna, mani) (Articole din Columna, 1882, IV, 1883, p. 112-121). 1883, reproduse fotostatic). Bourel, male9iculbec. Dacii 9i latinii intr'o scoica (Co- 1884 lumna, IV, 1883, p. 193-212). Raport despre culegerea La 4Fantana Blanduzieh de poezii populare a lui (Familia, Pesta, anul XIX, nr. 16, Dem. Teodorescu (Analele 17/29 Aprilie 1883, p. 182). Academiei Romdne,SeriaII,t. Din rava9e1e Banilor Cra- VII, 1884-188,p. 150 ;t. VIII, io v e i.Un act romanesc dela p. 213-214). Marele Ban Giurgiu RaIa din 1INAINTE DE TUDOR VLADIMI- Februarie 1600 (Columna, IV, 1883 RESCU, 1800-1821. Ultima cro- p. 235-239). nica romana din epoca fanarioOlor.

CONTRIBIITII BIBLIOGRAFICE 405

Bucuresci, 1884, XXV + 119 pag. + 1116 coloane + IV coloane, in 8°. in 4°. PROGRAMA PENTRU ADUNA- REA DATELOR PRIVITOARE 1887 LA LIMBA ROMANA. Edicia Aca- demiei Romane, Bucuresci, 1884, Un cuvant Inainte (Revista 16 pag. in 8°. Nouti, an. I, 1888, nr. 1, 15 De- OLTENESTELE, Craiova, Ed. Li- cembrie 1887, p. 1-2). brariei Samitca, 1884, 155 pag. in ETYMOLOGICUM MAGNUM RO- 8° pet. [Patru discursuri, 3-23 ; MANIAE. Tom. II (amusan), Bu- Originile Craiovei, 25-130; Hrist curesci, Ed. Academiei Romane, si Tudor Vladimirescu, 133-155]. 1887. XVIII pag. + 1104 coloane [1117-2224] + XVI coloane. 1885 Trei crai delar as arit 1888 (Familia, Pesta, anul XXI, nr. 20, 19/31 Mai 1885, p. 230-233 ; Bucea icapaIana (Ravi- nr. 21, 26 Mai-7 Iunie 1885, p. sta Nouli, I, nr.2 ;15 Ianuarie 242-246 ; nr. 22, 2/14 Iunie 1885, 1888, p. 41-45). p. 253-255 ;nr.23, 9/21lunie *Mater Dolorosa .(Revista 1885, p. 266-270). 7Vouci, 1 (1884 p. 76). A r i ciul(Familia,Pesta,anul ScrisoarecatreGheor- XXI, nr. 10, 10/22 Martie 1885, ghe din Moldova (Repista p. 109-111). Noua', I [15 Februarie 1888], nr. Ar vintedina Magnum etimo- 3, p. 81-82. logicum Romaniae a(Repista Li- *Din iarna(Repi.sta Noua,I terara', anul VI, nr. 13, 1885). [15 Februarie 1888], nr. 3, p. 103). Raul Arge s,targul Arges, bi- 1886 serica Arges (Roista Nola, I, 4 [15 Martie 1888],p.121-128). SUR LES ELEMENTS TURCS*Multiplicamini(Revista DANS LA LANGUE ROUMAINE Noua, 2 I, nr. 4 [15 Martie 1888], Notice lue au VIIe Congrès des p. 149). orientalistes a Vienne le 2 Octo-*Stefan iRadu(Revista bre 1886, Bucuresci, 1886, 21 pag. Nou'a,I, nr. 5, 15 Aprilie1888, in 8°. p. 169-171). ETYMOLOGICUM MAGNUM RO-Notice bibliografice (Re- MANIAE. Dictionarul limbii isto- vista Nona', I, nr. 5 [15 Aprilie 1888] rice si poporane a Romanilor. Tom p. 199. Cateva randuri despre vol. I (a-arnurcesc), Bucuresci, Editura II al lui Miron Costin ed. V. A. Academiei Romane, 1886, LIX pag. Ureche).

406 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE Costachi Stamati (RevistaO introducere in Istoria Noud, I, nr. 6 [15 Mai 1888] p. Universali(Revista Noud, 210-215). II, nr. 10; 15 Octombrie 1889. Gaspar Graiiani (1618-1621. Studiu scrisitiparit in 1874, (Revista Noud, I, nr. 9 [15 Au- Istoria Critic, t.II; la inceput gust 1888] p. 321-322]. ci la sMrcit interpretari spiritiste). Povestea Crinului (RevistaNoti-ce Bibliografice. [De- Noud, I, nr. 11 [15 Noemvrie 1888] spre culegerea de folclor,tiinä p. 414-419). ciLiteraturfi, Sofia 1889] (Revista PSALTIREA PUBLICATA ROMA- .Noud,II, nr. 10, 15 Octombrie N*TE DE CORESI LA 1577, 1889, p. 389). Vol. II. 32 pag.gr.in 80,Ed. Oamenii dracului (Revista Academia Romani. Noud, Decembrie 1889, p. 438-440).

1889 1890 * Art eptan d dRevi.sta Noud, II, nr. 3, 15 Martie 1889). Morfolesc (Revista Noud,III, NotadespreAmfirita nr. 2, 15 Mai 890, p. 47-51. Cetit la banchetul SocietitiieRevista Turturea [Cuvente,II,p., 728-30] la articolul lui Speran%ia Nouti *, 29 Aprilie-1 Mai 1890). despre Enfichifd Vicarescu (Re-Fa bul (Revista Noud, II, nr. 2, vista Noud, II, nr. 4, 15 Aprilie, 15 Mai 1890, p. 62). p. 126-27). Notile Bibliografice[Louis Noti/e Bibliografice (Der Legeri Slavii] (Revista Noud, III, Rhapsode der Dambovitza) (Re- nr. 3, 15 Iunie 1890, p. 119-120). vista Noud, II, nr. 5 [15 Mai 89]Armenii in Romania [o p. 200). spicuire] (Revista Noud, III, nr. * Eminescu (Revista Noud, II 4-5, IulieAugust 1890, p. 128- nr. 6 [15 Iunie 1889] p. 211-212). 135. Rispunde lui Xenopol, Ar- * La Casa de nebuni (Revi- hiva Soc. Lit.Iaci, nr.1.) sta Noud, II, nr. 8 [15 AugustCei patru aIn limba ro- 1889] p. 287-291). man& (Revi.sta Noud, III, nr, Notile Bibliografice [Ex- 9-10 DecembrieIanuarie 1891. position Univ. Paris 1889; Notice p. 331-339). sur la Roumanie; Tiganii in Ro- mania,dePatkanow](Revista 1891 Noud, II, nr. 8, 15 August 1889, p. 320). Sturlubatecqizfinatec Gaudeamus (Revista Noud, II, (Revista Noud, III nr. 9-10, Decem- nr. 9 [15 Septembrie 18891p. brie 1890Ianuarie 1891, p. 389- 335-336). 390).

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICE 407

tiina Sufletului [Dum-Fakir 9i Fakin (Revista Now; nezeu,Nemurirea,Destainuirea] V, 1892, nr. 3-4, p. 156-57). (Revista Noud, III, nr. 11-12, Fe- Mater Dolorosa (Amicul Co, bruarieMartie 1891, p. 427-440. piitor,an.1%ktigutr1892, nr. 5, Cu mentiunea: 10 Martie 1891). p. 159). Somnul 9iSufletul(Re- E pis e op ul Melchisedec vista Nouli, IV, nr. 1, Aprilie 1891, (Revista Noud, an. V, 1892, nr. 5, p. 2-22. Datata: 8 Aprilie 1891). p. 162-163). Wickenalauser, [Notita] (RePistao restauratiune (Repista Nouii, IV, nr. 2 Mai 1891,p. 42). Nola, V, 1892, nr. 6-7, p. 217 Telegrafia Iubirii ,(RePista 222). Noud, IV, nr. 2-3, IunieIulie,U n element femeesc In p. 56-76. Datata: 15 Mai 1891). limba romana (Revista Noud Ipnotismul 9i spiritismul V, 1892. nr. 8-9, p. 287-293). (Revista Noud, IV, nr. 4-5, [Au- STRAT SI SUBSTRAT.Geneo- gustSeptembrie 1891], p. 125 gia popoarelor balcanice. Bucu- 152. Datata: 2 August 1891). resci, 1892. XXXVII p. +V planle. Materialismul in spiri-Lazar ineanu, G.I.Ion- tism (Revista Noud, IV, nr. 6-7 nescu-Gion 9iB.P.Hasdeu, [Octombrie--Noembrie1891],p. t EINE TRILOGIE s.0istorie 254-271. Datata: 10 Octombrie germana a literaturii romane. Cri- 1891). tick* de ... Buc. Socec, 1892, 71 Din iarna (Amicul Copiilor, an. p., in 160. [Hasdeu, p. 50-71 ;in T, Octombrie 1891, nr. 13 p. 306). Sarcasm, 75-85 p.]. ANONYMUS LUGOSHIENSIS.SIC COGITO. Ce e viata ? Ce e Cel mai vechiu dictionar al limbii moartea ? Ce e omul? Bucuresci, române, dupa manuscriptul din 1892. 1 -I- 153 pagini. biblioteca Universitatii din Pesta, Bucuresci, 1891. [Editia separata 1893 din Columna 1882,883, nu sePure eii dela sAdevirulo gase9te in Bibl. Acad. Romane]. (Timpul, XV, nr. 283, 3 Ianuarie 1893). * Noi i Voi (Revista North, V, 1892 nr. 10, p. 371-78). Academia Romana [Etym. Excelsior (Revista Nouii, IV, Magn. Rom. Tom.III,fasc.1; nr. 8-9, Decembrie 1891Ianuarie darea de seama cetita in 9edinta 1892, p. 301-324). dela 19 Martie 1893] (Revista Nouit * Noi in 1892 (Revista Noud, V, nr. 11-12, p. 413-424). IV, nr. 11-12, 1892, p. 438-444). Etymologicum Magnum Strati substrat (Genealo- Romaniae* (Familia,Pesta gia popoarelor Balcanice) (Revista an. XXIX, nr. 21, 23 Mai-4 Iunie Noud, V, nr. 1, 1892, p. 5-27). 1893, p. 241-244).

26*

408 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Via/a la Macedo-Români*Basmul (Familia,Pesta,an. (Revista .Nouei, VI, nr. 1, p. 13-15). XXX; nr. 22, 29 Mai - 10 Iunie Basarabii [Cine?De made? 1894, p. 253-255; nr. 23, 5/17 Iu- De and ?] (Revista Noud, VI, nr. Die1894,p.267-270; nr.24, 3-4, p. 85-105). 12/24 Iunie, p. 279-280; nr. 25, Philippidiotisme (Revista 19 Iunie/1 Iulie, p. 289-292; nr. Nouei, VI, nr. 3-4, p. 160). 26, 26 Iunie/8 Iulie, p. 304-306; Zacherlina (Revi.sta Nouli, VI, nr.27, 3/15lulie,p. 318-319; nr. 6, Noembrie 1893, p. 239-240). nr. 28, 10/22 Iulie, p. 330; nr. 29, Zacherlina Nr.2(Revista 17/29 Iulie, p. 340-343). Nouli, VI, nr. 7, Decembrie 1893,*Bra duL (Familia,Pesta,an. p. 277-80. Rdspuns lui VlahuVa XXX, nr.3, 16/28 lunie 1894, dinViata ))). p. 25). * Noi si voi (conferinp)(Fa- Studie Fisice asupra Spi- milia, Pesta, an. XXIX, nr. 40, ritului(d.Fournier cifoto- 3/15 Octomvrie 1893, p. 473-476). grafia extra-retinal5) (Revista Noud SIC COGITO. Ed.II,Bucuresci, VI,nr. 11-12, p. 406-418). 1893. Magda lui Arbore (Amicul ETYMOLOGICUMMAGNUM RO- Copiilor, an. IV, nr. 7, Octombrie MANIAE. Tom.III (b-bárbat). 1894, p. 200-201). Bucuresci, 1893.XXXVII pag.Studie fisice asupra spi- -I- 1129 coloan:[2225-3254] + rit ului [Materia odia 0 ma- XL col. in 40. terianimbia](Revista Noud, VII, nr. 2, Noembrie 1894, p. 47-58). 1894 *Durnnezeu (Revi.sta Nouei, VII, nr. 3, Decearie 1894,p. 83-89) * Fr unzel e, potzie (Familia, Pe- Celt la Academie in zivade 2 sta, an. XXX, nr. 1, 2/14 Ianua- Decembrie, cf. Anale, S. II, t. a7, rie 1894, p. 2). p. 27). Statu-Palnità-Barbfi-Cot (Re- DIN ETYMOLOGICUM MAGNUM vista Noud, VI, nr. 8 [1893-94] ROMANIAE. Bucati alesei adap- p. 301-305). tate pentru clasele secundare su- ZacherlinaNr.4(Revista perioare. Bucuresci, 1894, Editura Noud, VI, p. 360). LibrarieiE. Groeve, 350 p. in 8°. Memento (Tinerimea Romdnd, Ed. 1VI. an. IX, Mai 1894, Dr. 1, p. 2). Bradul (AmiculCopiilor,an. 1895 IV, Mai 1894, nr. 2, p. 44). Rfispunsul meu la revi- * Basmu 1.Cetit dinainteaM. sta (Via/as (Revista Noud, S. Regelui in gedinta Acad. la 9 VII, nr. 4, Ianuarie 1895, p. 164). Aprilie 1894 (RevistaNoud, VI,Cheile Bacului [0 zidgirie cel- nr. 10, p. 369-390). tici in Rormlnia] (Revista Noud,

CONTRIBUTII BIBLIOGRAFICR 409

VII, nr. 6, Martie 1895, p. 205 din1nceputurilestatuluiIfirii 217)... romanesti, 1230-1380. Bucuresci, Femeia(RevistaNoud,VIII, 1898. CCLXXXIII pag. in 4°. 10-11,Ellie August1895,p. 367-390) Noti/O- despre boerii Ba- 1901 la ceni (Revista Nola, VII, nr. 10-11, p. 415-419). Prieteni cu voe sau ffira Sonata la Kreutzer (Revi- v o e, Conferinla d-lui B. P. Has- sta Nola, VII, nr. 12, Septembrie deu (Apdrarea Na;ionald,I,nr. 1895, p. 453-461). 321, 10 Decembrie 1900,Litera- RAZVAN 8I VIDRA, Poeta dra- turd fi artd romeinei, an. V, p. 69. maticO In cinci canturi. Edi/iunea Despre amici/ia romano-bulgara). IV, Bucuresci 1895, Editura Li-Cine sunt albanezii? Con- brariei Socec, 203 p., in 160. ferinca linuta In sedinla Acade- SIC COGITO. Ed. III, 1895. miei Romane (Literaturdi Arta Romand, an. V, p. 655-661, 1900 1901). 1896 *Papa dela Neva (Apeirarea Naiionalei, an. 11, nr. 327, 18 De- Micu/a (Epoca Literarei,an. I, cembrie 1901; nr. 329, 20 Decem- nr. 2, 3, 4;_ Aprilie-Mai 1896). brie; nr. 330, 21. Decembrie 1901; ROMANII BANATEN1 DIN PUNC- reprodus: an. III, nr. 110, 8 De- TUL DE VEDERE AL CON- cembrie 1902; nr. 111, 15 Decern- SER VAT1SMULU I D IALECTAL brie 1902; nr. 112, 22 Decembrie VTERITORIAL. Bucuresci, 1902; an. IV, nr.1, 1 Ianuarie 1896, 69 pag. in 8°. 1903). BASARABII Cine? de unde? dePAPA DELA NEVA. Conferin/a and? Bucuresti, 1896. Iinuta la Ateneul Roman In ziva de 7 Decembrie 1901. Edit. Soc. 1897 *Tinerimea Romana *,1901, 29 1).in 160. SARCASM *I IDEAL 1887-1896.CINE SUNT ALBANEZII? 11 Ultimii nouë ani de literatura. pag. [Extras din Analele Acad. Bucuresci, Editura Librariei So- Rorndne Seria II, t. XXIII]. cecu, 1897,VI+236 pag.petitin 8°. 1902 1898 Un cuvant 1nainte (AO- ETYMOLOGICUM MAGNUM RO- rarea Nationalii, an. III, nr. 1, 1 MANIAE, Tom. IV, Introducerea: Ianuarie 1902; nr. 2, 3 Ianuarie Negru Voda. Un secoli jumatate 1902; nr. 3, 4 Ianuarie 1902).

410 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE

Centenarul lui HeliadeComemorarealuiUreche. (cuvântare stenografiatii) (Apdra- (Analele Academiei Romdneseria rea Naflonalit, an. III, nr. 16, 20 II, vol. 24 190-902, p. 62; Fa- Ianuarie 1902: Analele Aca- milia, XXXVIII 1902) p.181). demiei Rornáne, S.II,T. 24 p. 82-88). 1903 Mitropolitul Partenie 9i Basarabia (Apa'rarea Nalio- 0 NEVASTA. ROMA.NCI IN TRA- nald, an. III, nr. 37, 17 Februarie IUL PAMANTESC 1 'N VIEATA 1902) DURK MOARTE. 0 conferin/i *Carliqtii (Apdrarea Nafionald, academia 0 mai multe 9edinle 23 Martie 1902, an. III, nr. 66). extra-academice. Bucureqti, Socec, Pan-Latinismul in Romi- 1903, p. 63, in 8°. n i a,Oda româno-italianti 4 Se- verino(Apdrarea Nationald, an. 1904 III, nr. 75, 4 Aprilie 1902). 3coalaCarp--MaiorescuPrefaça-scrisoare la volumul lui N. Caragiale-Tocilescu-P. Mis- I. Apostolescu, ST VD If.Litera- sir. Vizitii armeneascii (Apararea turi estetia, filozofie, Bucure9ti, Nationald,an.Ill,nr. 88, 21 XI+ ..38 pag. Aprilie1902). Ce fel de anti-semici aunt 1907 Romanii?(ApdrareaNatio- nald, an. III, nr. 106, 10 Noemvrie SIC COGITO Bucuresci, ed.IV, 1902). 1907.

TABLA DE MATERII

ESSEU $1 CULTURX

Peg.

Filosofia portretului lui Tope§ 3 Dictionare ci dictionare 20 Fondul basmului 30

PAMFLETE $1 CRONICI Miparea literelor In E1i 45 Gamenul de Paris 92 Ziarele In Romania 97 Amorul In cronicele romane 102 Teatrul roman 109 Senatul 112 Domnul Nae 114 Egoarchistul 115 Eminescu 117

MORALX $1 PROFETISM ROMANESC Cauzele si rezultatele cosmopolitismului 121 Noi In 1892 12.1 Noi si voi 134 Papa dela Neva 146

ARTICOLE POLITICE

Unirea 161 Caracterul nationalitatii romane ca baza Iegislatiunii sale 164 Patriotism ci neIncredere 168

412 TABLA DE MATERII

Pam

Parlamentul d-lui CogAlniceanu. 173 Rfispunsul la mesagiu 176

Pentru ; Adunarea Nationala * 1 180 Complotul contra d-lui Cogalniceanu? 182 Un congres Pan-Latin la Paris 185 Franta 0 Rominia. 189 Exemplul slavilor 193 Svon despre cAlAtoria Domnitorului in Crimeia 195 Popa Tache... influenta Teutora 198 Numiri ilegale 202 CAlAtoria Domnitorului .... 206 Principiile ziarului 4 Traian* 208 Despotism si libertate 211 Un ministru al Instructiunii Pub lice 214 CAlAtoria Domnitorului 218 Dreptul de a bate monedA 221 Traian * e dinastic 223 Pentru D. Cogalniceanu 225 Bilantul guvernarii d-lui CogAlniceanu 228 Cuza VodA 0 Domnitorul Carol 233 Facultatea de medicinA . 237 Bilantul unui an . 240 Interesele RomAniei 244 Retragerea d-lui Cogalniceanu 24' Intre Tron si Natiune 25 Despot VodA 25. Franz Ioseph gi Napoleon III . 25'. 0 demisie cu talc . 261-. 10 Mai si adevArata revolutie 266 Parlamentul romAnesc 270 Un nou parlament 274 Svon de invazie. 277 11.52boiul franco-german si problema RornAniei 280 RAzboiul franco-german si o eventuall impArtire a Austriei 283 Arestarea lui Hasdeu. 285 Influenta germana kii o lege istoricA a desnationalizArii. 287 A 6-a epistola deschis4 cAtre d-1 Nicolae Ionescu 289 D-1 Titus Livius Maiorescu .. 295 Congresul ziarigtilor 297 Carlistii . 300

TABLA. DE MATERII 413

ADDENDA

Pag.

Linia ferat6 Ia§iOdesa 307

Revolutia dela Ploie§ti P 311 Cum e judecata lupta politica a lui Hasdeu .. 312

NOTE

Hasdeui Cogalniceanu . r 317 Hasdeu §i V. A. Ureche 321 Hasdeui Domnitorul Carol ,. 324 Antisemitismul lui Hasdeu 331

Hasdeui Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi,CConvorbiri Literare ... 335 Cu ce bani a calatorit Hasdeu in 1871 339 I. C. Massim despre e Istoria critica C 340 ; Plagiatul a lui Hasdeu 341 Iulia, solia lui Hasdeu 341 Biblioteca lui Hasdeu 343

CONTRIBUTH LA BIBLIOGRAFIA SCRIERILOR LUI HASDEU ... 347

PLADWE Bogdan Petriceicu-Hasdeu (dupa moartea Iuliei). P.lisabeta Hasdeu. Portret in uleiu, colegia Arhivelor Statului. Wia Hasdeu (1869-1887) (dupa portretul lui Diogene Maillart, colectia Aca- demiei Romane).

MONITORUL OFICIAL SI IMPRIMERIILE STATULUI IMPRIMERIA NATIONALA BUCURESTI, 1 937