EDITORIAL

ALIONA GRATI Nevoia recitirii lui Paul Goma Institutul de Filologie al AŞM

Abstract

This issue is dedicated to Paul Goma, a remarkable personality of the Romanian culture, a writer well-known all over the world. On the 2nd of October, 2010, the writer, born in , the Mana village, Orhei, celebrates his 75th anniversary. At this moment, his work encompasses over forty books written in Romanian and translated in several international languages. They represent for us an incontestable moral landmark. Questions which are being answered by the authors in this issue concern the fact whether the writer deserves to be placed on an honoured place in the culture he enriched and whether his creation had criticisms of the same level as his talent. We consider it our moral duty, as Paul Goma’s conationals, to honour and respect our national personalities, especially those who were unjustly persecuted and exiled from their motherland. Keywords: celebrated, writer, dissident, exile, spiritual presence.

Personalitatea singulară a marelui scriitor şi luptător anticomunist cu renume mondial, Paul Goma, modul propriu de a impune un model de rezistenţă şi demnitate intelectuală şi, mai ales, ansamblul scrierilor Sale vor face, în acest număr de revistă, obiectul unei atente relecturi. Metaliteratură reuneşte, în acelaşi spaţiu spiritual, pe cei care au simţit nevoia de a-l citi încă o dată pe Paul Goma. Un asemenea mod revizionist este impus de exigenţa separării operei scriitorului de imensa producţie de clişee şi idei preconcepute, care îi planează de asupra. A venit timpul să spunem răspicat valoarea literaturii Sale, să-i punem în evidenţă densitatea ideatică, tensiunea moral-volitivă, accentul axiologic şi incontestabilele virtuţi artistice. La 2 octombrie 2010 Paul Goma a împlinit 75 de ani. Noi, românii basarabeni, am avut motive temeinice pentru a-l celebra. Cel mai vertical scriitor postbelic, numit şi „Soljeniţîn român”, s-a născut pe meleagurile noastre. În acest moment, creaţia Domniei Sale numără zeci de cărţi scrise în română şi traduse în mai multe limbi de circulaţie internaţională. Cu prilejul acestui eveniment şi în conformitate cu politica de reabilitare şi promovare a valorilor naţionale, adoptată de Republica după declararea Independenţei, Institutul de Filologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi Uniunea Scriitorilor din Moldova au organizat simpozionul Paul Goma la 75 de ani. Problematica discuţiilor din acest număr omagial conferă continuitate acţiunii, dând posibilitate de a se expune mai multor specialişti în istorie şi în ştiinţa literară.

Metaliteratură, anul X, nr. 5-6 (25), 2010 3 În căutarea noastră de identitate românească şi europenitate, Paul Goma ne serveşte drept model, desemnând un „incomparabil fenomen literar-artistic şi naţional-politic” (Gheorghe Duca). Ca şi Bogdan Petriceicu Hasdeu, , , , Mihai Cimpoi etc., Paul Goma este un om de cultură original, liber „până la anarhism”, jertfindu-şi opera (Camilian Propinaţiu). S-a constatat faptul că scriitorului nu i s-a acordat binemeritatul loc de cinste în cultura pe care a îmbogăţit-o, creaţia Sa având parte, de cele mai dese ori, de o receptare deformată, excesiv politizată. Certamente, insurgentul Paul Goma vine, în plan artistic, cu o replică de neignorat. Pe lângă dimensiunea contestatară, ostentativ discutată, autorului i s-a recunoscut meritul de a produce o scriitură care, pornind de la propria biografie, se instalează în ficţiune, în imaginar, autenticitatea rămânându-i definitorie. Drept probe ne stau consideraţiile unor personalităţi notorii, care îi reabilitează, în mare, opera devastată adeseori de calificările denigratoare, punându-i în lumină excelenţa literară. Paul Goma a fost şi este un „autor liber”, sfidând conjuncturile şi tocmai prin această mare calitate a inconfortat, a creat frustrări unora, dezvoltându-le „complexul Goma” (Adrian Dinu Rachieru). Acest mare spirit rebel, incisiv şi justiţiar-„incontrolabil” îşi „trăieşte fiinţa după norma eminesciană aadevărului ” (Theodor Codreanu), impunând simbolul de „Cavaler al Adevărului”, care „a făcut artă din libertate şi lipsa sa de libertate” (Mihai Cimpoi). Opera Sa se constituie ca „dosar esenţial în procesul de condamnare a regimului comunist totalitar” (Victor Nicolae), dar acest fapt, ce îl/ne onorează, nu e un motiv pentru a-i pune în umbră calitatea de scriitor, aşa cum au făcut-o unii, „cu program”. Dimpotrivă, cele două dimensiuni – disidenţa anti-comunistă şi prestanţa artistică – fac din el un „scriitor–scriitorector” (Dumitru Ungureanu), un incontestabil reper moral şi scriitoricesc. Deocamdată, nimeni, dintre cei care l-au atacat, nu au reuşit să demonstreze, cu argumente suficiente, că nu are dreptate (Mariana Pasincovschi). Fiind ascendent, francez, român, basarabean, cu „ceva sânge macedonian, ceva polonez, ceva fanariot”, pe scurt: „toate-acestea-la-un-loc”, Paul Goma este în primul rând un scriitor român, un „scri-i-tor” (Viorel Ilişoi). Cercurile de înţelegere în jurul operei lui Paul Goma sunt tot mai ample, căci literatura Sa nu respectă generalitatea canonică, fiind trans-paradigmică, personală. Proza „aşa”-istă este „expresia particularităţii destinului Său şi a diversităţii culturale îmbrăţişate biografic” (Mihai Rogobete). Domnia Sa este mai mult decât un „scriitor tulburător”, este un „restaurator al limbii române” (Flori Bălănescu), având o relaţie aparte cu limba care „se vede nevoită să se flexibilizeze, să se reformeze, pentru a-l exprima pe Goma la cotele lui maxime de intensitate a trăirii” (Nina Corcinschi). Astfel se impune o manieră, un stil şi o linie epică mai puţin cunoscută la noi, ale căror efecte sunt covârşitoare asupra cititorului: îl marchează şi influenţează, încât acesta se trezeşte „gomizând, gomizând fără voie” (Magda Ursache). E lesne de înţeles că pentru a accede fără frustrări la această poetică complexă, avem nevoie de o percepţie specifică, netradiţională, capabilă a surprinde realitatea organică a interferenţelor, interacţiunii şi dezvoltării formelor, care pun în mişcare dialogul imaginilor, temelor, ideilor, descoperă conţinutul sufletesc. Faptul că proza sa refuză „morga rafinamentului literaturizant, distincţia stilizatorului manierat, mergând direct către nişte ritmuri verbale percutante, rebele, pline de convulsii interioare, de hiatusuri, de fracturări sintactice şi de tăceri”, dovedeşte un alt fel de

4 Metaliteratură, anul X, nr. 5-6 (25), 2010 rafinament, descoperă o alt fel de poezie (Andrei Ţurcanu). Aceasta pentru că autorul recuperează, „rememorând trăitul”, fiind sincer cu sine însuşi şi dezarmant de sincer cu ceilalţi (Diana Vrabie). Romanele lui Paul Goma prezintă o „adevărată conştiinţă a Basarabiei”, cu ele „ieşim în Europa” (Alexandru Burlacu). Basarabeanul din romanele sale se dovedeşte a fi total diferit de personajele cu mentalităţi formatate, resemnate, senine, evlavioase ale canonului literar instaurat după refluxul realismului socialist, ilustrândfigura răzvrătitului. Dacă universul infantil, penelat idilic în Din calidor este dinamitat de agresiunile evenimentelor istorice, începând cu Arta refugii apare motivul traumatic, cu accente dramatice, al fugii, refugii, refugiului (Daniela Sitar-Tăut). Omul de curaj Paul Goma este apreciat pentru atitudinea civică, pentru probitate şi integritate, pentru „limbajul şi limba din romanele sale” (Mihail Vakulovski), alcătuind figura unui adevărat „erou al neamului românesc” (Gabriel Pleşea). Scriitorul merită, pe bună dreptate, „recunoştinţa tinerei generaţii” (Radu Negrescu-Suţu). Marii oameni trebuie luaţi „aşa cum sunt” (Nicolas Dima), acceptaţi cu propriile opinii în discuţiile cu semenii săi. În acest sens, îl putem cunoaşte pe Paul Goma din cele două interviuri, realizate de Leo Butnaru şi Dinu Mihail. Acest număr de Metaliteratură s-a vrut o surpriză, la ziua de naştere, dar s-a dovedit a fi un cadou de Crăciun pentru Paul Goma. În schimb, atmosfera de sărbătoare e tocmai propice plimbărilor imaginare prin „satul cel mai frumos al literaturii române, după Humuleşti”, plimbări propuse de Sorina Gâlcă şi de Viorel Ilişoi pe final de revistă. Satul-minune Mana: Buricul Pământului. Osia Lumii şi Calidorul protector ne atrag prin forţa lor gravitaţională, menţinându-ne fascinaţi pe orbita relecturii. La Mulţi Ani, Paul Goma!

Metaliteratură, anul X, nr. 5-6 (25), 2010 5