Bogdan-Petriceicu-Hasdeu-Poezie

Total Page:16

File Type:pdf, Size:1020Kb

Bogdan-Petriceicu-Hasdeu-Poezie BIBLIOTECA ªCOLARULUI Bogdan PETRICEICU-HASDEU POEZIE, PROZ{, DRAMATURGIE LITERA CHIªINÃU 1998 CZU 859.0-8 H34 NOT{ ASUPRA EDI|IEI Textele pentru edi\ia de fa\[ au fost reproduse din volumele: B.P. Hasdeu, Scrieri alese, 1. Edi\ie de prof. J. Byck. Cu un studiu introductiv de George Muntea- nu. Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1968 =i B.P. Hasdeu, Scrieri literare. Postfa\[ =i bibliografie de Paul Cornea. Editura Minerva, Bucure=ti, 1989. Tabe- lul cronologic - dup[: B.P. Hasdeu, Ursita. Edi\ie ]ngrijit[, prefa\[, curriculum vitae =i bibliografie de Con- stantin Mohanu. Editura Gramar, Bucure=ti, 1994. Au fost f[cute o seam[ de redact[ri pur ortografice, cu deo- sebire ]n compartimentul POEZIE, date fiind rigorile unei edi\ii destinate tineretului studios. Coperta: Isai C`rmu ISBN 9975-904-43-2 © «LITERA», 1997 TABEL CRONOLOGIC 1838 26 februarie Se na=te Tadeu Hasdeu ]n comuna C`rstine=ti (Cristine=ti) l`ng[ Hotin, ]n Basarabia. (Mai t`rziu ]=i va schimba prenumele din Tadeu ]n Bogdan - corespondentul rom`nesc pentru polonezul Tadeu -, ad[ug`nd la nume =i Petriceicu, voind s[ arate ]nrudirea cu +tefan Petriceicu, domnitor ]n Moldova ]n secolul al XVII-lea, ]n anii 1672- 1674). Este fiul lui Alexandru Hajdeu (H]jdeu) - n[scut ]n 1811 - =i al Elisabetei Dauszka (Dauc=), fiica unui locote- nent, nobil lituanian, Teofil Dauszka, =i a unei moldovence, Melania, n[scut[ Mor\un. Aceast[ Melanie a tr[it p`n[ ]n 1889, ]n ultima parte a vie\ii fiind c[lug[ri\[ la M[n[stirea Pas[rea de l`ng[ Bucure=ti. Arborele genealogic al Hasdeilor urc[ mult ]n istorie, familia boiereasc[ Hajdeu (H]jdeu) fiind atestat[ ]nc[ din timpul lui +tefan cel Mare. Bunicul scriitorului - Tadeu Hajdeu (1769- 1835) -, str[nepot al lui Gheorghe Lupa=cu Hajdeu, ]=i recap[t[ drepturile asupra mo=iilor str[mo=e=ti din \inutul Hotinului =i se stabile=te la Cristine=ti. Acest Tadeu Hajdeu era om instruit, poliglot, poet de limb[ polon[, a tradus din scrii- torul german August von Kotzebue ]n polonez[ =i a cules literatur[ popular[ rom`neasc[. Un unchi al scriitorului - Boleslav-, de=i de profesie naturalist, se ocupa =i cu scrisul, fiind autor de proz[ de inspira\ie istoric[. Tat[l scriitorului - Alexandru Hajdeu - a fost un c[rturar de seam[ al timpului 3 =i scriitor (]n rus[, polon[ =i rom`n[). Dup[ ce ]nv[\ase la pensionul fiilor de nobili de pe l`ng[ Seminarul teologic din Chi=in[u, urmeaz[ Facultatea de Drept de la Universitatea din Harkov, f[c`nd paralel =i studii de =tiin\e ale naturii =i filologie (anticipeaz[ studiile fiului). Continu[ studiile la Lemberg =i la Mьnchen, unde ]=i ia doctoratul ]n filozofie. }n afar[ de munca de profesor a practicat =i avocatura. A avut preocup[ri de drept, filologie, istorie, folclor, filozofie =i de literatur[. S-a dovedit un mare patriot, ]n preocup[rile sale istorice =i literare f[c`ndu-=i loc cu preponderen\[ trecutul Moldovei =i al ]nstr[inatei Basarabii. Ca efor al +coalelor din \inutul Hotinului, la 25 iunie 1837 - la ]ncheierea anului =colar - \ine un discurs Vechea glorie a Moldovei, care ]i va aduce multe necazuri, c[z`nd ]n dizgra\ia autorit[\ilor ruse=ti. Dup[ 1841 va fi nevoit s[ predea ca profesor la gimnaziile din Vini\a, Cameni\a =i Rovno. }nfrunt`nd despotismul gu- vernatorului din Cameni\a, este considerat “tulbur[tor al lini=tii publice”, cer`ndu-i-se exilarea. Alexandru Hajdeu era o prefigurare spectaculoas[ a fiului s[u. Preocup[rile tat[lui au favorizat dezvoltarea unei atmosfere intelectuale cu totul deosebite ]n casa p[rinteasc[. Tat[l c[l[uze=te primii pa=i spre ]nv[\[tur[ ai micu\ului Tadeu (Bogdan), d[ruindu-i Gramatica rom`neasc[ a lui I. Heliade R[dulescu, pe care o va p[stra cu sfin\enie. Copi- lul, receptiv, ]nva\[ cu tat[l s[u limbile =tiute de acesta: greaca, latina, slavona, franceza, italiana, engleza, germana, rusa, polona, bulgara. “Singurul meu dasc[l a fost tat[l meu”, va afirma mai t`rziu B.P. Hasdeu. 1845-1850 Face studii gimnaziale ]n diverse ora=e din Podolia =i Volinia (Vini\a, Cameni\a, Rovno), unde tat[l Alexandru Hasdeu era mutat ca profesor. T`n[rul gimnazist vorbea polo- na perfect. Vacan\ele =i le petrece ]n casa p[rinteasc[ de la Cristine=ti. 4 1848 La Cameni\a (]n Polonia) ]nceteaz[ din via\[ mama sa, la o v`rst[ p`n[ ]n 30 de ani. 1850 Alexandru Hasdeu se stabile=te la Chi=in[u. Fiii s[i Tadeu (Bogdan) =i Nicolae (n[scut ]n 1840) devin elevi ai liceului “regional” al fiilor de nobili din Chi=in[u. O educa\ie aleas[ primesc cei doi tineri de la tat[l lor, Alexandru Hasdeu, care poseda - a=a cum scrie admirativ I. Heliade R[dulescu - o bibliotec[ de mare valoare, ]n care la loc de cinste erau c[r\ile =i manuscrisele rom`ne=ti. La Chi=in[u era =i poetul Constantin Stamati, rud[ ]ndep[rtat[ din partea mamei, care ]l ]ncurajeaz[ ]n ale scrisului. De acum dateaz[ primele ]ncerc[ri poetice: Doin[, +tefan cel Mare (“domn =i erou/}n gloriosul veac de aur”), dar predo- minante devin preocup[rile pentru istoria Moldovei =i a rom`nilor ]n general. 1852 Cu prilejul anivers[rii a jum[tate de mileniu de la ]ntemeierea Moldovei, B. P. Hasdeu public[ o evocare a desc[lec[rii lui Drago=, scriere pe care o dedic[ lui Constantin Stamati, “pa- triarhul poe\ilor moldoveni”. Din anul 1852 dateaz[ ]nsemn[rile personale ale lui B. P. Hasdeu privind preocup[rile asidue pentru istorie: “De mult m[ ocup de istoria Moldovei”, “M-am ocupat ]n primul r`nd de adunarea materialului pentru istoria \[rii mele...”. }n vara lui 1852 B. P. Hasdeu se ]nscrie ca student la Univer- sitatea din Harkov, unde, p`n[ ]n 1854, face studii de drept, audiind =i cursuri de istorie =i filologie. La Harkov are profe- sor de drept roman pe Al. Mickiewicz, fratele poetului ro- mantic polonez Adam Mickiewicz. La cursurile de filologie este coleg cu viitorul filolog rus A. Potebnea. Ca student, desf[=oar[ o bogat[ activitate literar[ =i =tiin\ific[: organizeaz[ o mic[ “societate literar[“; avea gata o lucrare despre mitologia dacilor; ducea coresponden\[ cu Pogodin, 5 secretarul Societ[\ii pentru istoria =i antichit[\ile ruse din Moscova, c[ruia ]i anun\a mai multe lucr[ri =tiin\ifice. }ncepe s[ scrie un Jurnal intim, pe care ]l va \ine p`n[ ]n anul 1856. Din acest jurnal afl[m c[, spre sf`r=itul anului 1852, cunoa=te o t`n[r[ polonez[ Alina Merjeewski de care se ]ndr[goste=te fulger[tor. 1853 “Disperat de tr[darea Alinei” (cf. Jurnalului s[u), se hot[r[=te s[ intre ]n armat[. La ]mpotrivirea tat[lui s[u, ]ncearc[ o sinucidere. Sc[pat de moarte (pistolul a c[rui \eav[ =i-o v`r`se ]n gur[ ]nainte de a trage nu era ]nc[rcat), “nu =i-a mai permis s[ mai ]ncerce o dat[ voin\a Celui de Sus”. Un “vr[jitor” de l`ng[ Chi=in[u ]i prezice c[ “]nc[ din tinere\e va ajunge la cele mai ]nalte onoruri”. 1854mai }nso\it de tat[l s[u, mama vitreg[, bunica Valeria =i de fratele Nicolae, merge la Dub[sari (la grani\a Basarabiei), unde se ]nroleaz[ ]n regimentul feldmare=alului conte Ra- detzki ]n care fusese primit. Merge apoi la Mirgorod, unde se afla “statul major al Diviziei de rezerv[ a cavaleriei u=oare”, ]n care fusese trecut, =i de acolo — la Noua Odesa. La Nikolaev provoac[ la duel pe un Meyendorf, baron finlan- dez, pe care ]l \inte=te ]n um[r, Hasdeu sc[p`nd nev[t[mat. Prime=te scrisori de la tat[l s[u care ]l ]ndeamn[ s[ nu p[r[seasc[ “ocupa\iile literare”, “s[ se cultive =i s[ ]nve\e neap[rat germana”. Ca iunker va participa pentru scurt timp la R[zboiul Crimeii. 1857 An hot[r`tor pentru ]ntreaga sa activitate viitoare: la 16 februarie trece Prutul ]n Moldova, la mo=ia cneazului Moruzi =i apoi la Ia=i. Venit ]n Moldova cu pa=aport rusesc, ]=i sf`=ie pa=aportul =i ]l trimite la Consulatul rusesc de la Ia=i. Guver- nul \arist ]l condamn[, ]n lips[, la exil ]n Siberia; totodat[ ]l dezmo=tene=te de drepturile asupra averii p[rinte=ti =i asu- 6 pra averii unchiului s[u Boleslav care nu avea al\i mo=tenitori (]n total 30.000 de galbeni). }nc[ din 1852 ]=i schimb[ prenumele din Tadeu ]n Bogdan =i adaug[ la nume Petriceicu, ]n amintirea lui +tefan Petricei- cu (domn al Moldovei ]n secolul al XVII-lea); de acum va fi cunoscut sub numele de Bogdan Petriceicu Hasdeu. 1858 8 martie Vogoride (caimacan al Moldovei) ]l nume=te judec[tor la Cahul (jude\ul Cahul, ]mpreun[ cu jude\ele Ismail =i Ce- tatea Alb[, reveniser[ Rom`niei dup[ R[zboiul Crimeii). Dar refuz`nd s[ devin[ “unealta politic[“ a lui Vogoride, este destituit peste pu\in timp de c[tre oamenii lui Vogoride. Re]ntors la Ia=i, colaboreaz[ la revista unionist[ Zimbrul =i Vulturul. Cu pa=aport moldovenesc, pe numele “comisului Bogdan Pe- triceicu Hasdeu”, face o vizit[ la Chi=in[u, de unde aduce cea mai mare parte din biblioteca tat[lui s[u. 11 noiembrie Scoate prima sa revist[ Rom`nia (unionist[), scris[ ]n ]ntregime de Hasdeu (dou[ numere p`n[ la sf`r=itul anului).
Recommended publications
  • The Reception Odyssey of the Bessarabian Brilliant Writer B.P
    Conferința-omagiu „Bogdan Petriceicu Hasdeu: Patrie, Onoare şi Ştiinţă” THE RECEPTION ODYSSEY OF THE BESSARABIAN BRILLIANT WRITER B.P. HASDEU IN THE ROMANIAN CULTURAL AREA Natalia LUCHIANCIUC, senior lecturer, Marianna FUCIJI, senior lecturer, Cahul State University „B.P.Hasdeu”, Department of Languages and Literatures Abstract: Bogdan Petriceicu Hasdeu’s personality and literary works gave rise to divergent views - some criticized and challenged him either for certain attitudes to political or cultural events or for the works that completed his creation, but others appreciated him especially for the roads opening in his works, for vastness and encyclopaedism, or for his patriotic activism. Realizing a historical perspective on how the Hasdean creation was received in different periods of time, we can see that the interest in the study of the Hasdean creation began quite late in the interwar period, although the scientist's literary works were explored by many of his contemporaries. In this respect we will remark that Hasdeu’s post-mortem literary creation will be spread out by the famous scholars, philologists, and historians who have updated it, specifying it in the history of literature, science, and Romanian culture. Keywords: the Hasdean personality and creation, Hasdeu's literary achievement, patriotic activism, divergent views. At certain stages of the evolution of artistic consciousness, in some literature, some names of authors, some book titles, some characters, and criticism of divergence of opinion only justify the prestige of literary values or the failure of others. It is a legacy through which all the generations and 40 Conferința-omagiu „Bogdan Petriceicu Hasdeu: Patrie, Onoare şi Ştiinţă” literary promotions, regularity related to appearances, gestures, and mimics of the phenomenon pass, which also reveal the complexity and essence of the artistic metamorphoses.
    [Show full text]
  • The Maskilim of Romania and the Question of Identity: "The Romanian Israelites"
    www.ssoar.info The Maskilim of Romania and the Question of Identity: "The Romanian Israelites" Herșcovici, Lucian-Zeev Veröffentlichungsversion / Published Version Zeitschriftenartikel / journal article Empfohlene Zitierung / Suggested Citation: Herșcovici, L.-Z. (2018). The Maskilim of Romania and the Question of Identity: "The Romanian Israelites". Annals of the University of Bucharest / Political science series, 2018(1), 5-26. https://nbn-resolving.org/urn:nbn:de:0168- ssoar-73989-6 Nutzungsbedingungen: Terms of use: Dieser Text wird unter einer CC BY-NC-ND Lizenz This document is made available under a CC BY-NC-ND Licence (Namensnennung-Nicht-kommerziell-Keine Bearbeitung) zur (Attribution-Non Comercial-NoDerivatives). For more Information Verfügung gestellt. Nähere Auskünfte zu den CC-Lizenzen finden see: Sie hier: https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/2.0 https://creativecommons.org/licenses/by-nc-nd/2.0/deed.de CONSTRUCTING IDENTITY THE MASKILIM OF ROMANIA AND THE QUESTION OF IDENTITY: “THE ROMANIAN ISRAELITES” LUCIAN-ZEEV HERȘCOVICI Abstract . The aim of this paper is to answer some questions concerning the identity of the maskilim of Romania, mainly those of the second generation, called "the generation of 1878" or "the generation of the Congress of Berlin". They called themselves "Romanian Israelites," similarly to the maskilim of other countries, just like the "French Israelites," "German Israelites," "Russian Israelites," and so on. What was it that defined their Jewish identity and what their Romanian one? When did
    [Show full text]
  • EDITORIAL ALIONA GRATI Institutul De Filologie Al
    EDITORIAL ALIONA GRATI NEVOIA RECITIRII LUI PAUL GOMA Institutul de Filologie al AŞM Abstract This issue is dedicated to Paul Goma, a remarkable personality of the Romanian culture, a writer well-known all over the world. On the 2nd of October, 2010, the writer, born in Bessarabia, the Mana village, Orhei, celebrates his 75th anniversary. At this moment, his work encompasses over forty books written in Romanian and translated in several international languages. They represent for us an incontestable moral landmark. Questions which are being answered by the authors in this issue concern the fact whether the writer deserves to be placed on an honoured place in the culture he enriched and whether his creation had criticisms of the same level as his talent. We consider it our moral duty, as Paul Goma’s conationals, to honour and respect our national personalities, especially those who were unjustly persecuted and exiled from their motherland. Keywords: celebrated, writer, dissident, exile, spiritual presence. Personalitatea singulară a marelui scriitor şi luptător anticomunist cu renume mondial, Paul Goma, modul propriu de a impune un model de rezistenţă şi demnitate intelectuală şi, mai ales, ansamblul scrierilor Sale vor face, în acest număr de revistă, obiectul unei atente relecturi. Metaliteratură reuneşte, în acelaşi spaţiu spiritual, pe cei care au simţit nevoia de a-l citi încă o dată pe Paul Goma. Un asemenea mod revizionist este impus de exigenţa separării operei scriitorului de imensa producţie de clişee şi idei preconcepute, care îi planează de asupra. A venit timpul să spunem răspicat valoarea literaturii Sale, să-i punem în evidenţă densitatea ideatică, tensiunea moral-volitivă, accentul axiologic şi incontestabilele virtuţi artistice.
    [Show full text]
  • Philologia LXI MAI − AUGUST 2019
    Philologia LXI MAI − AUGUST 2019 Philologia LXI Nr. 3–4 (303–304) MAI – AUGUST 2019 Fondator: Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” Înregistrată la Camera Naţională a Cărţii la 19.05.2010, nr. 4300-1948-1905 Publicaţie ştiinţifică recenzată Categoria „C” © Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu” al MECC, 2019 Revista apare cu sprijinul Institutului Cultural Român din Bucureşti Revista Philologia este moştenitoarea de drept şi continuatoarea publicaţiilor Limba şi Literatura moldovenească (1958-1989) şi Revistă de lingvistică şi ştiinţă literară (1990-2009). Manuscrisele şi corespondenţa se vor triMite pe adresa: Bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt, nr. 1 (biroul 415), MD – 2001, Chişinău, Republica Moldova tel.: (+373 022) 27-45-23; e-mail: [email protected] Orice material publicat în Philologia reflectă punctul de vedere al autorului. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui articol aparţine în exclusivitate semnatarului. Manuscrisele nepublicate nu se recenzează, nu se comentează şi nu se restituie. La solicitarea autorilor, unele articole sunt publicate cu î din i în corpul cuvântului. 1 COMITETUL ŞTIINŢIFIC: Acad. Mihai CIMPOI Dr. Silvia PITIRICIU Academia de Științe a Moldovei, Institutul de Filologie Universitatea din Craiova, România Română „B. P.-Hasdeu”, Chișinău, Republica Moldova Dr. Sorin ALEXANDRESCU Acad. Eugen SIMION Universitatea din București, România Academia Română, Institutul de Istorie şi Teorie Literară Dr. Eugen MUNTEANU „G. Călinescu”, București, România Institutul de Filologie Română „A. Philippide”, Iaşi, România M.c. Gheorghe CHIVU Academia Română, Universitatea din București, România Dr. Ala SAINENCO Memorialul Ipoteşti − Centrul Naţional Dr. Ioan-Gheorghe ROTARU de Studii „Mihai Eminescu”, Botoşani, România Institutul Teologic Creștin după Evanghelie „Timotheus” Dr.
    [Show full text]
  • The Uses of Pragmatic Literacy in the Medieval Principalities of Moldavia
    Department of Medieval Studies of the Central European University The Uses of Pragmatic Literacy in the Medieval Principalities of Moldavia and Wallachia (from the State Foundation to the End of the Sixteenth Century) Goina Mariana PhD thesis Budapest, August 9, 2009 CEU eTD Collection 1 Table of Contents Chapter 1. Introduction...........................................................................................................4 1.1 A note on sources..........................................................................................................7 1.2 The language diversity within the Moldavian and Wallachian documents......................9 Chapter 2. Social Changes and Dissemination of the Written Record....................................13 2.1 The first known occurrences of writing produced in the territories of Wallachia and Moldavia...........................................................................................................................13 2.2 The early period of state foundation: The scarcity of documents and their recipients ...15 2.3 Changes in social structure and the multiplication of documents..................................21 2.4. Dissemination of written documents into lower social categories: Writing as a tool in changing and reinforcing social boundaries .......................................................................27 2.5. New practices regulating the ownership of land: fraternal adoption and perfection. Women’s right to land inheritance and its relation to writing.............................................36
    [Show full text]
  • ILIE E. TOROUȚIU (1888 – 1953) Radu MOȚOC Un Remarcabil Critic Și Istoric Literar, Năuți
    Nr. 4 (2018) ILIE E. TOROUȚIU (1888 – 1953) Radu MOȚOC Un remarcabil critic și istoric literar, năuți. Este remarcat de rectorul universi- folclorist, traducător și membru corespon- tății, cunoscutul filolog german Mathias dent al Academiei Române, Ilie E. Torouțiu, Friedwagner, care îi asigură o bursă de a fost uitat pe nedrept de istoria literaturii studii la Universitatea din Frankfurt3. și dicționarele enciclopedice1. În 1913, M. Friedwagner îl reține lector Ilie E. Torouțiu face parte din genera- de limba română în cadrul Catedrei de lim- ția de intelectuali români din Bucovina, și bi romanice de la Universitatea din Frank- trebuie readus în atenția publicului intere- furt. sat, datorită activității sale de excepție în Este mobilizat pentru satisfacerea domeniul istoriei literaturii. stagiului militar în luna iulie 1914. După S-a născut la 17 iunie 1888, în comu- mai multe manevre pe drumurile Galiției, na Solca din județul Suceava, din părinți reușește, în toamna lui 1914, să obțină un țărani: Toader și Ecaterina Torouț. A fost concediu și se refugiază la București, unde botezat de preotul E. Bacinschi, parohul devine profesor la Liceul Cantemir Vodă. de la biserica Sfinții Apostoli Petru și Pavel Bun cunoscător al limbilor germană din Solca. și greacă, traduce încă din perioada de La 14 ani părăsește casa părintească și liceu piese de teatru, broșuri cu conținut se angajează ca lucrător într-o tipografie religios și filosofic, publică un dicționar de din Suceava, unde patronul, observând buzunar român-german și german-român interesul lui pentru cărți, i-a facilitat obți- și studii despre nivelul economic atins de nerea unei burse din partea Societății me- elementul românesc din Bucovina4.
    [Show full text]
  • Bogdan Petriceicu Hasdeu: Patrie, Onoare Şi Ştiinţă”
    UNIVERSITATEA DE STAT „BOGDAN PETRICEICU HASDEU” DIN CAHUL Conferința-omagiu „Bogdan Petriceicu Hasdeu: Patrie, Onoare şi Ştiinţă” CAHUL 2018 Conferința-omagiu „Bogdan Petriceicu Hasdeu: Patrie, Onoare şi Ştiinţă” ISBN 978-9975-88-031-2. CZU 821.135.1.09(092)(082)=135.1=111 B 64 Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul Conferința-omagiu „Bogdan Petriceicu Hasdeu: Patrie, Onoare şi Ştiinţă” Descrierea CIP Conferinţa-omagiu "Bogdan Petriceicu Hasdeu: Patrie, Onoare şi Ştiinţă" / Univ. de Stat "Bogdan Petriceicu Hasdeu" din Cahul ; com. şt.: Pop Ioan-Aurel [et al.] ; com. org.: Cornea Sergiu (preşedinte) [et al.]. – Chişinău : US Cahul, 2018 (Tipogr. "Centrografic"). – 142 p. : fig. Texte : lb. rom., engl. – Referinţe bibliogr. în subsol. 1 disc optic electronic (CD-ROM) : sd., col.; în conteiner, 15 x 15 cm. Cerinţe de sistem: Windows 98/2000/XP, 64 Mb hard, PDF Reader. ISBN 978-9975-88-032-9. 821.135.1.09(092)(082)=135.1=111 B 64 ISBN 978-9975-88-031-2. Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul 2 Conferința-omagiu „Bogdan Petriceicu Hasdeu: Patrie, Onoare şi Ştiinţă” COMITETUL ȘTIINȚIFIC Pop Ioan-Aurel, academician al Academiei Române, dr., prof. univ., rector, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca Bolovan Ioan, dr., prof. univ., prorector, Universitatea „Babeș- Bolyai” din Cluj-Napoca Cojocaru Gheorghe, dr. hab., prof. univ., Director al Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei Şişcanu Ion, dr. hab., prof. univ., Institutul de Istorie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei Manea Adriana Denisa, dr., lect. univ., Universitatea Babeş- Bolyai Cluj-Napoca Țigănuș Virgil Nistru, dr., prof. univ., Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați Bîrsan Iulian Gabriel, dr., prof.
    [Show full text]
  • Anti-Semitism in Europe Before the Holocaust
    This page intentionally left blank P1: FpQ CY257/Brustein-FM 0 52177308 3 July 1, 2003 5:15 Roots of Hate On the eve of the Holocaust, antipathy toward Europe’s Jews reached epidemic proportions. Jews fleeing Nazi Germany’s increasingly anti- Semitic measures encountered closed doors everywhere they turned. Why had enmity toward European Jewry reached such extreme heights? How did the levels of anti-Semitism in the 1930s compare to those of earlier decades? Did anti-Semitism vary in content and intensity across societies? For example, were Germans more anti-Semitic than their European neighbors, and, if so, why? How does anti-Semitism differ from other forms of religious, racial, and ethnic prejudice? In pursuit of answers to these questions, William I. Brustein offers the first truly systematic comparative and empirical examination of anti-Semitism in Europe before the Holocaust. Brustein proposes that European anti-Semitism flowed from religious, racial, economic, and po- litical roots, which became enflamed by economic distress, rising Jewish immigration, and socialist success. To support his arguments, Brustein draws upon a careful and extensive examination of the annual volumes of the American Jewish Year Book and more than forty years of newspaper reportage from Europe’s major dailies. The findings of this informative book offer a fresh perspective on the roots of society’s longest hatred. William I. Brustein is Professor of Sociology, Political Science, and His- tory and the director of the University Center for International Studies at the University of Pittsburgh. His previous books include The Logic of Evil (1996) and The Social Origins of Political Regionalism (1988).
    [Show full text]
  • The Pioneers of the Romanian Dramatic Texts
    The pioneers of the Romanian dramatic texts The pioneers of the Romanian dramatic texts Alice Maria SAFTA1 Abstract: It is important to mention since the very beginning that the dramatic text is in fact a form of written dialogue meant to illustrate an action. Within the written works, one must make the difference between the theatrical and dramatic language. If the theatrical language (typical with theatre performance) is the result of a build-up of sub-systems - decor, music, dance, lights - which create communication at a level of representation by merging together, the dramatic language can function as a literary text. The central axis in a theatrical performance is represented, from the very beginning to this day, by the dramatic text: “Without a dramatic text there is no theatrical performance; there can be created a performance without lights, sounds, music, decor, movements etc., but the nature of this performance would not be dramatic anymore, but choreographic.”.(Haja, 1998, 89 ) Key-words: dramatic text; writing; dramatic form; dialogue. In order to analyze the beginnings of the Romanian drama, we must understand first the antagonistic characteristics that formed the basis of the emergence of national dramatic text. The first Romanian text of theatrical nature appeared relatively late if we take into account the European space that has already formed a rich repertoire in what we may call today dramatic writing. It is important to mention that the first attempts of texts in dialogue, as well as the process of developing the notable works referred to the contemporary era. Even though in the beginning the texts were rather sporadic, of no remarkable value, they managed to create an important pillar of support for the future drama that allows us today to speak about a vast repertoire of Romanian dramatic texts.
    [Show full text]
  • NICOLAE IORGA – MEMORIALIST: PERSONALITĂŢI BASARABENE ÎN VIZIUNEA MARELUI SAVANT CAZACU Nicolae
    CZU 94(498) NICOLAE IORGA – MEMORIALIST: PERSONALITĂŢI BASARABENE ÎN VIZIUNEA MARELUI SAVANT CAZACU Nicolae ABSTRACT Nicolae Iorga is a famous historian, literary critic and memoirist, whose works are known everywhere. The volumes „Oameni cari au fost” represent a masterpiece of our romanian culture and literature, sketching 690 literary portraits. It must be pointed that his books ,,Memorii” evoke the most distinguished personalities of the beginning of the XX-th century from Basarabia, such as: Pantelimon Halippa, Ion Halippa, Nicolae Donici, Ştefan Ciobanu, Constantin Stere and others. The works offer retrospective arguments against Iorga's adversaries and reflect portraits of people who crossed Iorga's path—attributes which are fully suggested by literary critics exploiting Iorga's talents as a ,,polemicist” and ,,portraitist”. Personalităţi basarabene în viziunea lui Nicolae Iorga Motto: „... odată ce soarele a apus, aceasta e o condiţie neapărată pentru a-i vedea din nou răsăritul.” N. Iorga Un loc aparte în opera lui Nicolae Iorga ocupă memorialistica. Acest gen de literatură l-a preocupat pe marele savant toată viaţa, scriind o serie de lucrări importante, dintre care menţionăm: „Oameni cari au fost” (în 4 volume), „Memorii” (în 7 volume), „Orizonturile mele. O viaţă de om aşa cum a fost” (în 3 volume). Volumele „Oameni cari au fost” sunt în opinia cercetătorului Valeriu Răpeanu o „galerie unică (de portrete –n.n.) în istoria literaturii române”1 care cuprind 690 portrete (după alte date 646 portrete).2 Trăind în inima evenimentelor mari, fiind în strînse relaţii cu toată elita cârmuitoare a Ţării, Nicolae Iorga şi-a scris „Memoriile” sale sobru şi sincer, cu exactitatea unui aparat fotografic, acestea rămînînd a fi documente de adevăr, izvoare de nepreţuit ale istoriei.
    [Show full text]
  • SCRIITORII MOLDOVEI - Judeţul Hotin
    “… Inteligenţa cea mai vie, spiritul cel contribuit la îmbogăţirea limbii literare. A lăsat opere Ministerul Culturii al Republicii Moldova mai pătrunzător, inima cea mai românească... ” ştiinţifice de valoare, printre care cele mai importante sunt Biblioteca Naţională pentru Copii considerate a fi monumentalul dicţionar al limbii române “Ion Creangă” (Vasile Malaneţchi) Etymologicum Magnum Romaniae (1886-1898), culegere de texte vechi româneşti şi cărţi populare, Cuvente den bătrîni Scriitor, filolog, istoric, folclorist, spirit (1878-1881), studiile Principie de lingvistică (1881), Din enciclopedic de talie europeană, numit şi Cantemir al istoria limbii române (1883) ş.a. Dintre scrierile sale istorice secolului ai XIX-lea, Bogdan Petriceicu Hasdeu s-a vom remarca: monografia Ioan Vodă cel Cumplit (1865), născut la 26 februarie 1838, în comuna Cristineşti, Arhiva Istorică a României (1865-1867), Istoria critică a SCRIITORII MOLDOVEI - judeţul Hotin. Descinde dintr-o veche familie de românilor (1872-1875). cărturari de origine nobilă. Bunelul Tadeu Hâjdeu, În literatură a abordat mai multe genuri literare. A COPIILOR unchiul Boleslav Hâjdeu şi tatăl Alexandru Hâjdeu au scris poezie, proză, teatru. Din încercările sale literare: Cîntec fost cărturari de seamă ai timpului lor, preocupaţi de popular moldovenesc, Ştefan cel Mare, Doină, Moldova, Sunt literatură, istorie, folclor, cunoscători ai mai multor dac! Sunt român!, Melodii româneşti – culegere de cântece limbi. populare cu note, etc. Nuvela satirică Duduca Mamuca (1863, Primele studii le face în Polonia, unde tatăl refăcută şi editată sub titlul Micuţa în 1864) este urmată de său era profesor la Cameniţa, Viniţa şi Rovno. După romanul istoric Ursita (1876). Volumele Poesie (1873), ce, în 1850, familia se stabileşte în Basarabia, Bogdan Sarcasm şi ideal (1897) includ versuri ocazionale, fabule, devine elev la liceul fiilor de nobili din Chişinău.
    [Show full text]
  • Substratum Heritage and the Slavic Influence on Romanian ]
    [ OPERA SLAVICA XXX / 2020 / 4 (5—22) ] https://doi.org/10.5817/OS2020-4-1 Etymology and Ideology: Substratum Heritage and the Slavic Influence on Romanian ] Sorin Paliga články [ (Bucharest, Romania) Abstract: The paper focusses on the influence of ideological (political) issues on linguistic studies, specifically on the long debated issue of substratum heritage of Romanian. Though often downplayed, the ideological (in most cases political) dimension of humanistic studies is obvious, and it explains some of the approaches to history and, in our case, to historical linguistics that one observes. The general situation is described through some case studies. In the second half of the 19th century, the field was dominated by the outstanding personality of Bogdan Petriceicu Hasdeu. After his death, there was no significant approach to the complex and difficult problems related to the substratum of Romanian, or to other problems in comparative analyses. No consistent and coherent approach to these issues emerged until the late 1960’s, i.e. almost a century later! Between 1969, when the first relevant analysis was published, and the 1980’s, when most such studies were published, little of value appeared, despite the volume of material published. Their results were more amateurish than reliable. Though the study of the substratum heritage it is often associated with extreme nationalism or other forms of political extremism (‘extreme right’ or ‘extreme left’ or whatever), including those recent variants labelled ‘thracomania’ or ‘dacomania’ and other amateurish approaches to the topic, the problem of Romanian’s substratum heritage is nonetheless a complex, difficult and fascinating one. It will continue to present a challenge as long as there is no consensus among linguists.
    [Show full text]