BIBLIOTECA ªCOLARULUI Bogdan PETRICEICU-HASDEU POEZIE, PROZ{, DRAMATURGIE LITERA CHIªINÃU 1998 CZU 859.0-8 H34 NOT{ ASUPRA EDI|IEI Textele pentru edi\ia de fa\[ au fost reproduse din volumele: B.P. Hasdeu, Scrieri alese, 1. Edi\ie de prof. J. Byck. Cu un studiu introductiv de George Muntea- nu. Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1968 =i B.P. Hasdeu, Scrieri literare. Postfa\[ =i bibliografie de Paul Cornea. Editura Minerva, Bucure=ti, 1989. Tabe- lul cronologic - dup[: B.P. Hasdeu, Ursita. Edi\ie ]ngrijit[, prefa\[, curriculum vitae =i bibliografie de Con- stantin Mohanu. Editura Gramar, Bucure=ti, 1994. Au fost f[cute o seam[ de redact[ri pur ortografice, cu deo- sebire ]n compartimentul POEZIE, date fiind rigorile unei edi\ii destinate tineretului studios. Coperta: Isai C`rmu ISBN 9975-904-43-2 © «LITERA», 1997 TABEL CRONOLOGIC 1838 26 februarie Se na=te Tadeu Hasdeu ]n comuna C`rstine=ti (Cristine=ti) l`ng[ Hotin, ]n Basarabia. (Mai t`rziu ]=i va schimba prenumele din Tadeu ]n Bogdan - corespondentul rom`nesc pentru polonezul Tadeu -, ad[ug`nd la nume =i Petriceicu, voind s[ arate ]nrudirea cu +tefan Petriceicu, domnitor ]n Moldova ]n secolul al XVII-lea, ]n anii 1672- 1674). Este fiul lui Alexandru Hajdeu (H]jdeu) - n[scut ]n 1811 - =i al Elisabetei Dauszka (Dauc=), fiica unui locote- nent, nobil lituanian, Teofil Dauszka, =i a unei moldovence, Melania, n[scut[ Mor\un. Aceast[ Melanie a tr[it p`n[ ]n 1889, ]n ultima parte a vie\ii fiind c[lug[ri\[ la M[n[stirea Pas[rea de l`ng[ Bucure=ti. Arborele genealogic al Hasdeilor urc[ mult ]n istorie, familia boiereasc[ Hajdeu (H]jdeu) fiind atestat[ ]nc[ din timpul lui +tefan cel Mare. Bunicul scriitorului - Tadeu Hajdeu (1769- 1835) -, str[nepot al lui Gheorghe Lupa=cu Hajdeu, ]=i recap[t[ drepturile asupra mo=iilor str[mo=e=ti din \inutul Hotinului =i se stabile=te la Cristine=ti. Acest Tadeu Hajdeu era om instruit, poliglot, poet de limb[ polon[, a tradus din scrii- torul german August von Kotzebue ]n polonez[ =i a cules literatur[ popular[ rom`neasc[. Un unchi al scriitorului - Boleslav-, de=i de profesie naturalist, se ocupa =i cu scrisul, fiind autor de proz[ de inspira\ie istoric[. Tat[l scriitorului - Alexandru Hajdeu - a fost un c[rturar de seam[ al timpului 3 =i scriitor (]n rus[, polon[ =i rom`n[). Dup[ ce ]nv[\ase la pensionul fiilor de nobili de pe l`ng[ Seminarul teologic din Chi=in[u, urmeaz[ Facultatea de Drept de la Universitatea din Harkov, f[c`nd paralel =i studii de =tiin\e ale naturii =i filologie (anticipeaz[ studiile fiului). Continu[ studiile la Lemberg =i la Mьnchen, unde ]=i ia doctoratul ]n filozofie. }n afar[ de munca de profesor a practicat =i avocatura. A avut preocup[ri de drept, filologie, istorie, folclor, filozofie =i de literatur[. S-a dovedit un mare patriot, ]n preocup[rile sale istorice =i literare f[c`ndu-=i loc cu preponderen\[ trecutul Moldovei =i al ]nstr[inatei Basarabii. Ca efor al +coalelor din \inutul Hotinului, la 25 iunie 1837 - la ]ncheierea anului =colar - \ine un discurs Vechea glorie a Moldovei, care ]i va aduce multe necazuri, c[z`nd ]n dizgra\ia autorit[\ilor ruse=ti. Dup[ 1841 va fi nevoit s[ predea ca profesor la gimnaziile din Vini\a, Cameni\a =i Rovno. }nfrunt`nd despotismul gu- vernatorului din Cameni\a, este considerat “tulbur[tor al lini=tii publice”, cer`ndu-i-se exilarea. Alexandru Hajdeu era o prefigurare spectaculoas[ a fiului s[u. Preocup[rile tat[lui au favorizat dezvoltarea unei atmosfere intelectuale cu totul deosebite ]n casa p[rinteasc[. Tat[l c[l[uze=te primii pa=i spre ]nv[\[tur[ ai micu\ului Tadeu (Bogdan), d[ruindu-i Gramatica rom`neasc[ a lui I. Heliade R[dulescu, pe care o va p[stra cu sfin\enie. Copi- lul, receptiv, ]nva\[ cu tat[l s[u limbile =tiute de acesta: greaca, latina, slavona, franceza, italiana, engleza, germana, rusa, polona, bulgara. “Singurul meu dasc[l a fost tat[l meu”, va afirma mai t`rziu B.P. Hasdeu. 1845-1850 Face studii gimnaziale ]n diverse ora=e din Podolia =i Volinia (Vini\a, Cameni\a, Rovno), unde tat[l Alexandru Hasdeu era mutat ca profesor. T`n[rul gimnazist vorbea polo- na perfect. Vacan\ele =i le petrece ]n casa p[rinteasc[ de la Cristine=ti. 4 1848 La Cameni\a (]n Polonia) ]nceteaz[ din via\[ mama sa, la o v`rst[ p`n[ ]n 30 de ani. 1850 Alexandru Hasdeu se stabile=te la Chi=in[u. Fiii s[i Tadeu (Bogdan) =i Nicolae (n[scut ]n 1840) devin elevi ai liceului “regional” al fiilor de nobili din Chi=in[u. O educa\ie aleas[ primesc cei doi tineri de la tat[l lor, Alexandru Hasdeu, care poseda - a=a cum scrie admirativ I. Heliade R[dulescu - o bibliotec[ de mare valoare, ]n care la loc de cinste erau c[r\ile =i manuscrisele rom`ne=ti. La Chi=in[u era =i poetul Constantin Stamati, rud[ ]ndep[rtat[ din partea mamei, care ]l ]ncurajeaz[ ]n ale scrisului. De acum dateaz[ primele ]ncerc[ri poetice: Doin[, +tefan cel Mare (“domn =i erou/}n gloriosul veac de aur”), dar predo- minante devin preocup[rile pentru istoria Moldovei =i a rom`nilor ]n general. 1852 Cu prilejul anivers[rii a jum[tate de mileniu de la ]ntemeierea Moldovei, B. P. Hasdeu public[ o evocare a desc[lec[rii lui Drago=, scriere pe care o dedic[ lui Constantin Stamati, “pa- triarhul poe\ilor moldoveni”. Din anul 1852 dateaz[ ]nsemn[rile personale ale lui B. P. Hasdeu privind preocup[rile asidue pentru istorie: “De mult m[ ocup de istoria Moldovei”, “M-am ocupat ]n primul r`nd de adunarea materialului pentru istoria \[rii mele...”. }n vara lui 1852 B. P. Hasdeu se ]nscrie ca student la Univer- sitatea din Harkov, unde, p`n[ ]n 1854, face studii de drept, audiind =i cursuri de istorie =i filologie. La Harkov are profe- sor de drept roman pe Al. Mickiewicz, fratele poetului ro- mantic polonez Adam Mickiewicz. La cursurile de filologie este coleg cu viitorul filolog rus A. Potebnea. Ca student, desf[=oar[ o bogat[ activitate literar[ =i =tiin\ific[: organizeaz[ o mic[ “societate literar[“; avea gata o lucrare despre mitologia dacilor; ducea coresponden\[ cu Pogodin, 5 secretarul Societ[\ii pentru istoria =i antichit[\ile ruse din Moscova, c[ruia ]i anun\a mai multe lucr[ri =tiin\ifice. }ncepe s[ scrie un Jurnal intim, pe care ]l va \ine p`n[ ]n anul 1856. Din acest jurnal afl[m c[, spre sf`r=itul anului 1852, cunoa=te o t`n[r[ polonez[ Alina Merjeewski de care se ]ndr[goste=te fulger[tor. 1853 “Disperat de tr[darea Alinei” (cf. Jurnalului s[u), se hot[r[=te s[ intre ]n armat[. La ]mpotrivirea tat[lui s[u, ]ncearc[ o sinucidere. Sc[pat de moarte (pistolul a c[rui \eav[ =i-o v`r`se ]n gur[ ]nainte de a trage nu era ]nc[rcat), “nu =i-a mai permis s[ mai ]ncerce o dat[ voin\a Celui de Sus”. Un “vr[jitor” de l`ng[ Chi=in[u ]i prezice c[ “]nc[ din tinere\e va ajunge la cele mai ]nalte onoruri”. 1854mai }nso\it de tat[l s[u, mama vitreg[, bunica Valeria =i de fratele Nicolae, merge la Dub[sari (la grani\a Basarabiei), unde se ]nroleaz[ ]n regimentul feldmare=alului conte Ra- detzki ]n care fusese primit. Merge apoi la Mirgorod, unde se afla “statul major al Diviziei de rezerv[ a cavaleriei u=oare”, ]n care fusese trecut, =i de acolo — la Noua Odesa. La Nikolaev provoac[ la duel pe un Meyendorf, baron finlan- dez, pe care ]l \inte=te ]n um[r, Hasdeu sc[p`nd nev[t[mat. Prime=te scrisori de la tat[l s[u care ]l ]ndeamn[ s[ nu p[r[seasc[ “ocupa\iile literare”, “s[ se cultive =i s[ ]nve\e neap[rat germana”. Ca iunker va participa pentru scurt timp la R[zboiul Crimeii. 1857 An hot[r`tor pentru ]ntreaga sa activitate viitoare: la 16 februarie trece Prutul ]n Moldova, la mo=ia cneazului Moruzi =i apoi la Ia=i. Venit ]n Moldova cu pa=aport rusesc, ]=i sf`=ie pa=aportul =i ]l trimite la Consulatul rusesc de la Ia=i. Guver- nul \arist ]l condamn[, ]n lips[, la exil ]n Siberia; totodat[ ]l dezmo=tene=te de drepturile asupra averii p[rinte=ti =i asu- 6 pra averii unchiului s[u Boleslav care nu avea al\i mo=tenitori (]n total 30.000 de galbeni). }nc[ din 1852 ]=i schimb[ prenumele din Tadeu ]n Bogdan =i adaug[ la nume Petriceicu, ]n amintirea lui +tefan Petricei- cu (domn al Moldovei ]n secolul al XVII-lea); de acum va fi cunoscut sub numele de Bogdan Petriceicu Hasdeu. 1858 8 martie Vogoride (caimacan al Moldovei) ]l nume=te judec[tor la Cahul (jude\ul Cahul, ]mpreun[ cu jude\ele Ismail =i Ce- tatea Alb[, reveniser[ Rom`niei dup[ R[zboiul Crimeii). Dar refuz`nd s[ devin[ “unealta politic[“ a lui Vogoride, este destituit peste pu\in timp de c[tre oamenii lui Vogoride. Re]ntors la Ia=i, colaboreaz[ la revista unionist[ Zimbrul =i Vulturul. Cu pa=aport moldovenesc, pe numele “comisului Bogdan Pe- triceicu Hasdeu”, face o vizit[ la Chi=in[u, de unde aduce cea mai mare parte din biblioteca tat[lui s[u. 11 noiembrie Scoate prima sa revist[ Rom`nia (unionist[), scris[ ]n ]ntregime de Hasdeu (dou[ numere p`n[ la sf`r=itul anului).