BCP1TO7sP--)11-7rMA )1( BOGDAN PETRICEICU- IIASDEU SCRIERI LITERARE MORALE siPOLITICE EDITIE CRITICA CU NOTE VARIANTE DE MIRCEA ELIADE TOMUL H U AA .0 _ BOGDAN PETRICEICU-HASDEU SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE TOMUL II TAD TRAS DIN ACEASTX CARTE, PE HARTIE VIDALON VARGATX, DOUXZECI $1 CINCI DE EXEMPLARE NEPUSE IN COMERT, NHMEROTATE DELA 1 LA 25. BOGDAN PETRICEICU-HASDEU SCRIERI LITERARE, MORALE 1 POLITICE TOMUL II EDITIE CRITICA. CU NOTE $1 VARIANTE de MIRCEA ELIADE Cu trei plange afard din text 0Clap BUCURE$TI FUNDATIA PENTRU LITER ATURA g ARTA c REGELE CAROL n 39, Bulevardul Lascar Catargi, 39 9 3 7 t n. , ill IF 1 9, o BOGDAN PETRIGEICU-HASDEU (cluprt moartea Iuliei) ESSEU SI CULTURA FILOSOFIA PORTRETULUI LUI TEPES SCHITA ICONOGRAFICA 'Aviraw, Ovcov, wrriyucov... IMP. IULIAN § 1. Engel a descoperit 0 a publicat cel dintfiiu icoana lui Vlad Tepe§, poreclit 0 Dracu-Vodá, alaturatà la o veche istorioaia saseasca despre cruzimile acestui principe 1). § 2. Reproducând aci gravura dupg cum o gasim In Engel, ne-am 5 putea scuti de a lungi materia cu In§irarea datelor biografice: icono- grafia cerceteaz6 portretele numai ale oamenilor mari 0, prin urmare, deja ob§te§te cunosculi. Fiu al lui Vlad Dracu cel Batran, Tepe§ se sui pe tron In 1456; alungat de catre Turci in 1462, el reveni cu ajutorul Ungurior In 1477, 10 0 pieri peste doi ani, ucis de atre unul din curtenii sai. Duca, Calcondilla, Bonfinius, etc.au descris faptele lui Tepe§, a carol. expunere sistematica 0 mai mult sau mai pulin critica o pu- teli citi in Gebhardi, Engel, *incai, Fotino, etc. § 3. Portretul, supus acum analizei noastre, nu ni arata costumul 15 principelui, afarà numai de cu§ma, care difere§te intrucAtva de a tuturor celorlalci domni moldo-munteni. Modul acoperirii capului la vechii Romani a fost pileus roman, simbolul de libertate la sträbunii no§tri 0 care la noi fu botezat sub numele de # lured mociineascfi 0. 20 Tabloul bataliei dela Obertin intre Petru Rare§ 0 Poloni, desemnat de pe natura de cronicarul 0 osta§ul Martin Bielski, ni InfaIi§eaza armata moldoveang Intreaga intureeinita 2). 1) Van deme quaden tyranne Dracole Wyda; ap. Engel, t. 1, p. 75-80. 2) Paszkowski, Kronika. Kraków, 1611, in-f., t. 9, p. 23. 1* 8 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE Domnitorii no9tri, de asemenea, obicinuiau mai cu deosebire turcele, feliurind forma lor dupre moda timpului sau dupre gustul personal- lila sunt, de pildk toate portretele lui Mihaiu cel Viteaz, din care mai cu seam& acel ortellian 1) reprezintd %urea in perfecOune. a Cu§ma lui Tepeq e tot Turcaneasca, distingandu-se numai prin impodobirile sale, introduse in spiritul epocei, vezi ornamentele bereuei regelui Francisc I pe portretul %cut de nemuritorul Rafaele 2), 0 acordate, totodatd, cu caracterul tiranic al voevodului, precum inima agetatd, vasul infldcdrat, etc., etc. 10 Turca lui Tepe9 nu este bldnitä, ci de stork cusutd cu aur sau cu argint, 0 avAnd In bazd, pe o cordea de 'mpregiurul capului, o stea de pietre scumpe, tocmai de-asupra frunIii. De'napoiul Iurcii vedem un guler triangular, rddicat in sus 0 care dupd trebuinId se putea rdsa In jos pentru a acoperi pdrul ; ceva analog 15 cu gulerul §epcei impdratului bizantin Ioan Paleologu 2). In culmea Turcei se afla un fel de canaf. In curmez4 se Intinde o cordea bicolork dupti care sunt virite ni§te floricele, chiar cum fac pAnd astdzi RomAnii dela %ark Portretul fiind neviipsit, suntem silili a ne margini in amdnunli- 20 mile de mai sus 4). § 4. Dacd icoana nu ni dd o idee dal% despre costumul lui Tepq, cel pulin ea ni reproduce intr'un mod caracteristic fisionomia domni- torului ; adicd ceea ce intereseazd §i preocupd in specie pe un iconograf. Schematica, sau studiul costumelor antice, este un ram separat 25 al archeologiei, in o legaturd destul de departatd cu iconografia, a carei esen/5 se cercuscrie in cercetarea tipului fisionomic al celebrita- VIor istorice ; lasAnd pe un plan secundar imprejurdrile de port sau de modd. 1) Revesta Romdnii, t. I. 2) Malliot, Recherches sur les costumes, t. 3. (Paris, 1819, in- 4), planche LXXIX - 2) Du Cange, Historia Byzantina. Paris, 1729, in-f., p. 200. 4) Nu stiu (lac& d-1 Vaillant nu cumva glumeste dupre obiceiul Eau in istorie, zicind a: a il porte sur sa tate une cuciula d'agneau noir (?), assez semblable A la thiare du pape (?), et coupée en biais par un large ruban bleu et jaune ( ?) 6. De unde oare toate astea? Vezi: La Romanie, t. I, pp. 249-50. ESSEU $1 CULTURX 9 Precum cronologia se intemeiaza pe astronomie, astfeliu icono- grafia 10 are fundamentele sale in fisiognomie 1). Iata sfera asupra careia ne vom 1ntinde mai pe larg, cu fiat mai bucuros ca ea este de tot not& in prelucrarea istoriei române, studiul 0 de fao fiind la noi prima incercare iconografica ; iara mie unuia imi place mai ales a ma Indruma pe cai nebritute. § 5. Mai 'nainte de toate, sa observam un fapt necunoscut de aiurea, cleat numai din portretul lui Tepeg. D'asupra sprincenei drepte ni apare o cicatrice abia vindecata 0 care, 10 strânend pieliia fruntii, da acestei sprincene o forma mai arcata. Lovitura armei e aci vederata. In zadar ar voi cineva sa presupuna in aceste linii nigte slArcituri firegti ale fruncii: o frunte astfel sbetrcita din natura e fisiologicegte cu neputinIa 2) ; nu se vad ele d'asupra acestui semn, lungindu-se 15 intr'o direqiune paralela cu sprincenele ? mai ciudat va fi de a-0 imagina aci o umbra ; caci: 1. Umbra nu schimba forma sprincenei ; 2. Locul umbrei este intre marginile turcei 0 sbarciturile fruntii, iara nu intre sbfirciturile frunIii 0 sprinceana ; 20 3. Umbra se mph' prin linii paralele, precum vedeti chiar in gra- vura lui Tepeg pe cup* pe buca felei, pe barbie, etc. ; iara nu prin linii opuse ; 4. Umbra nici Inteun caz nu poate fi tocmai din partea luminii ! Cfind 0 unde fost-a ranit Tepeg ? Nu gtiu 0 prefer a nu 0i, cleat 25 a ghici. E sigur, insa, ca aceasta dete fisionomiei lui o infa/igare 0 mai infioratoarie ; un efect, ce s'a putut remarca In privinta mai multor alte personage istorice astfeliu cicatrisate, din care imi aduc aminte, pentru astadata, pe celebrul duce Enric de Guise poreclit 0 le Balafré 0, groaza Franciei In epoca luptei catolicilor cu hughenolii din secolul XVI. 2) Aga, bunäoarA, ilustrul Visconti (lconographie romaine, Milan, 1819, in- 8, t. I, p. 80) zice:Nous retrouvons dans le buste de Scipion cette forme murk, et anguleuse du front, ce léger prolongement du menton terminé en pointe, ea- ractères que les anciens physionomonistes reconnaissent i... etc. 2) Spontoni, La metoposcopia, osvero commensuratione delle linee della fronte, Peschiera, 1625, in-16, passim. 10 SCRIERI LITERARE, MORALE SI POLITICE § 6. De0 Inaiçimea fruntii lui Tepe9 e In mare parte ascunsa sub Tura, totu0 fisiologia ne permite a inlâtura oarecum aceasta piedica prin regula simetricitiiIii de lungime Intre frunte, nas 9i intervalul dintre baza nasului i cap6tu1 bArbiei; o regula generalâ pentru vita a europee,i cu a-rat mai aplicabilti catre portretul lui Tepe§, Ca aici ne intampina deja identitatea masurii celor (Iota párli vazute: nas pipartea de jos. Deci, inalcimea fruntii In cazul de fafa se Intinde tocmai paná la punctul central al stelei de pietre scumpe, care impodobqte cupna 10 lui Vodg. 0 aa frunte nu putea aparline deck unui barbat inzestrat cu cea mai viguroasa inteligenp ;IncAt daca istoria acuza pe Tepq de a fi fost un Ode al Orli sale, un calAu al strainilor, un monstru de cru- zime, apoi ea trebue sà Ingreuneze aceastä Invinovatire, constatând ts ea domnitorul avea con9tiinIa faptelor sale, incruntându-se In sfinge nu din instinctul brut al fiarelor, ci cu precugetarei cu sistemg. Iata un exemplu: Tepe9 Intfilnqte un Oran imbeficat cu o cama§4 prea scurta.0E§ti insurat, badeo? )) Taranul raspunde: <da*.Voda porunce9te sa se 2o intepe I'aranca, id'A Taranului o altà femeie, care s'a-i faea cãmqi mai potrivite, de frica tepei. § 7. Spaciul intre sprincenelei increlitura frunçii prezinta o boss& foarte desvoltatà, o radicatura din causa careia insagi sbarciturile cercuvecine se par mai adAnci, 9i care se vedereaza mai cu seamá 25 prin linia strâmbfi Intre sprinceana stânga 9i radacina nasului. Aceastä bossà, dupa frenologi, este a individualizdrii. Ea aratá, zice Bourdon, memoria lucrurilor 9i a faptelor,uu- rina la Invalat, gustul detaliilor 1); in fine ofacultateneaparata pipentru un principe,i pentru Cuvier,i pentru un erudit,i pentru o Napoleon 2). Iconografia romana atesta desvälirea acestei bosse pe frunlile tu- turor oamenilor mari ai Romei,Invatatisau osta0, Numa Pompiliu, 1) La physiognornonie et la phrénologie. Paris, 1842, in-8, p. 163. 9Combe, Manuel de phrénologie, trad. par Fossati. Paris, 1836, in-12, p. 167. tSSEU SI CULTURA. 11 Brutu cel batran, Scipione Africanul, Brutu cel tartar; Antoniu, Ce- sare, Agrippa, Pompeiu, Cicerone, Seneca, etc.; 0 totdeauna ea se distinge pe portrete prin adancimea sbarciturilor Invecinate si, mai ales, prin Intorsatura liniei sprincenelor mai sus de radacina nasului; 5 ca pe icoana lui Tepe§. Principe le nostru, ce-i dreptul, era atilt de sigur In facultatea sa de individualizare, Incat el nu voi a incredinla altora cercetarea starii armatei otomaner intrate hi Romania, ci se stravesti el Insusi 0, in- trand in tabara du§mana, o revazu dela un capat pana la altul. 10 § 8. Sprincenele lui Tepes *sunt bine configurate si se apropie de ochi, ceea ce adevere§te zisele noastre despre capacitatea lui Voda 1), Aceeasi cauza, care a silit pe portretistul a rasa ochii fara gene pentru a nu acoperi expresiunea kr, 1-a Indemnat sa sulnieze sprin- cenele pentru hatarul cicatricii.