DOCSLIB.ORG

Analele Universităţii

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Analele Universităţii ISSN 1222 - 5584 UNIVERSITATEA „ŞTEFAN CEL MARE” SUCEAVA ANALELE UNIVERSITĂŢII SERIA FILOSOFIE ŞI DISCIPLINE SOCIO-UMANE COORDONATORI: Prof. univ.dr. Sorin-Tudor Maxim Lector univ. dr. Bogdan Popoveniuc Suceava 2003 CUPRINS 1. Ştefan MUNTEANU - Elemente de filosofia culturii în opera lui Ion Petrovici........................................................................................................................... 3 2. Corneliu CATARGIU, Virgil CATARGIU – Societate totalitară şi legitimitate politică post-decembristă. Perspective sociologice................................................... 10 3. Carmen BORA - Autoeficacitatea şi performanţa şcolară....................................... 21 4.Sorin-Tudor MAXIM - Dreptul la diferenţă şi identitate............................................. 33 5. Emilia GULICIUC - Dreptul la diferenţă. Vocaţii filosofice naţionale........................ 36 6.Viorel GULICIUC - The non-generical universality and the globalization......... 47 7.Maria Rodica IACOBESCU - Intuiţionismul logic. L. E. J. Brouwer.......................... 51 8. Dan Ioan DASCĂLU - „Ortodoxia ideologică” în regimurile totalitare.................. 58 9. Neculai SAVA- De la critica metafizicii la ideea unei filosofii generale – Mircea Florian............................................................................................................................ 66 10.Alexandru BĂIŞANU - Imperialismul şi subdezvoltarea economică în viziunea radicalilor americani............................................................................................. 73 11. Bogdan POPOVENIUC – Kant şi paradoxul obiectelor simetrice......................... 82 12. Alexandru NEDELEA, Oana Marilena DOLIPSCHI - Tendinţe ale comportamentului consumatorului.......................................................................... 93 13. Alina Ramona RADU - De ce nu îşi părăsesc femeile bătute abuzatorii ?........... 99 14. Simona TRIP - Stiluri de învăţare............................................................................ 107 15. Camelia DINDELEGAN - Intervenţii cognitive în depresie………………………… 112 16. Delia BREBAN - Activităţi de preorientare şcolară şi profesională în ciclul primar................................................................................................................................ 124 17. Mihai MARIAN, Gabriel ROŞEANU - Terapia constructelor personale. Aspecte teoretice şi aplicative........................................................................................ 131 18. Marius DRUGAŞ - Principiile „Marii Didactici” din perspectiva psihologiei vârstelorşi a psihologiei cognitive...………………………………………………………. 145 19. Gabriel ROŞEANU, Mihai MARIAN - Suicidul....................................................... 152 20. Marius EŞI - Responsabilitatea constiintei si umanitarismul universal : orizonturi transculturale ale realitatii ............................................................................ 164 21. Adrian VIZITIU - Semnul ca unitate între concept şi imaginea acustică.............. 168 SERIA FILOSOFIE ŞI DISCIPLINE SOCIO-UMANE, 2003 ELEMENTE DE FILOSOFIA CULTURII ÎN OPERA LUI ION PETROVICI Ştefan MUNTEANU Summary The work aims to illustrate the way in which Ion Petrovici (1882-1972) the Romanian metaphysician and logician brings his contributions in the field of the philosophy of culture. The working hypotheses was that, although the author didn’t give birth to a treaty concerning the philosophy of culture, his originality, complexity and implication may generate such a research. Under these circumstances, the study relies on some texts occasioned by some conferences held at the Sorbona University or at some Universities in Romania. The results of the research state the initial hypotheses and support the idea that Ion Petrovici offered some rational solutions, balanced to the interrogations about the ratio between culture and civilization or about the role played by the tradition in the development of culture, or about the influence of the ethnic elements in the philosophical creation, or regarding the ratio between truth and originality in literature, science and philosophy. That is why I consider that starting from these results, the research may be enlarged in order to comprise the other works of the philosopher, too. Deşi nu sunt prezentate întotdeauna sistematic, reflecţiile lui Ion Petrovici asupra culturii trebuie descoperite şi alăturate celor de metafizică şi logică, pentru a fi integrate în dezbaterile filosofice actuale. Aceasta deoarece şi soluţiile oferite la problemele de filosofia culturii reliefează un gânditor profund şi original, reprezentativ pentru timpul său şi pilduitor pentru timpurile noastre. Analiza câtorva texte poate fi edificatoare în acest sens. a) Conexiunea dintre cultură şi civilizaţie La 21 octombrie 1932, Ion Petrovici a rostit conferinţa intitulată Puterile culturii. Textul acestui discurs a fost publicat ulterior, în acelaşi an, în volumul De- asupra sbuciumului. Ideile prezentate de marele orator aici, ca şi în alte ocazii, corelate cu aprecierile din alte multiple exegeze filosofice, cu precădere cele închinate lui Maiorescu, Eminescu, Motru şi Xenopol oferă o schiţă a concepţiei sale privind raportul dintre cultură şi civilizaţie. Principala chestiune de care se loveşte filosoful român, asemenea tuturor marilor filosofi ai culturii, este dificultatea definirii noţiunii de ―cultură‖, deoarece – spune autorul – ―este vastă şi complexă şi conţinutul ei aproape incomensurabil îşi înfige rădăcinile în adâncul sufletului omenesc, în acel adânc crepuscular ale cărui 3 ANALELE Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava umbre nu poate să le risipească lumina nici unui reflector‖1. Dificultatea creşte şi mai mult, când se pune problema corelaţiei între noţiunea de ―cultură‖ şi cea de ―civilizaţie‖. Mai ales pentru faptul că există o multitudine de interpretări, care variază de la situaţia în care cele două noţiuni sunt apropiate până la confuzie şi situaţia în care sunt puse în antagonism. Astfel că, de cele mai multe ori, gânditorii cad în ispita uzului simplist al celor două componente, îndreptăţind oarecum credinţa că civilizaţia reflectă aspectul exterior, tehnic al progresului, pe când cultura priveşte latura interioară, sufletească. Cu această înţelegere se ajunge uşor, cum s-a întâmplat cu Spengler, să se susţină că dezvoltarea civilizaţiei are ca efect declinul culturii. Împotriva unei asemenea explicaţii se ridică Ion Petrovici spunând că ―a face opoziţie între civilizaţie şi cultură ar fi evident o greşeală. Acestea două alcătuiesc mai degrabă un tot, un întreg, condiţionându-şi reciproc progresul‖2. Înţelese cum trebuie deci, noţiunile de cultură şi civilizaţie nu mai stau în opoziţie. Cu alte cuvinte, mai spune Ion Petrovici, cultura şi civilizaţia nici nu pot fi dezbinate. Pentru că ―civilizaţia este un fel de expansiune exterioară a culturii, un fel de completare şi de încoronare a ei‖3. Cu o condiţie însă, ca ―civilizaţia aceasta – tehnică şi prosperitatea exterioară – să nu fie golită de orice conţinut spiritual‖4. Poate fi satisfăcută această condiţie? Da, spune Ion Petrovici, deoarece cultura înseamnă dobândirea unei ―conştiinţe cât mai complete de tine însuţi‖5. Şi în condiţiile în care ―spiritul nostru tinde spre unitate‖6, tendinţa către unitate va fi împărtăşită şi de cultura care se prelungeşte în civilizaţie, pentru a se completa şi încorona ca ―organizare unitară a tuturor puterilor sufleteşti‖7. Evident că nu este vorba numai de o unitate a puterilor lăuntrice ale unui singur individ, ci de o unitate socială în jurul unor idei larg acceptate, călăuzitoare. Iar atunci când societatea intră în criză este vorba de o criză atât a culturii cât şi a civilizaţiei, datorată pierderii încrederii în aceste principii universale, care asigură unitatea şi stabilitatea. Cu aceste observaţii, Ion Petrovici întregeşte definiţia culturii şi conchide că prin cultură trebuie să înţelegem condiţia şi şansa unică a omului, adică ―promovarea omului spre umanitate. Iar umanitatea solidară... este o treaptă superioară de evoluţie în ascendenţa neobosită a naturii‖8. Ni se sugerează astfel că treapta umanităţii solidare înseamnă apariţia condiţiilor pentru trecerea de la progresul biologic la o ascensiune spirituală, adică slăbirea forţelor naturii de a crea noi forme organico-biologice şi naşterea forţelor culturii capabile de creaţie sufletească, subiectivă. Aceasta înseamnă însă trecerea de la automatismul biologic la libertatea culturală, ceea ce reclamă autostimulare din partea omului, chiar şi într-o civilizaţie superioară. Şi reuşita depinde, în cea mai mare parte, de 1 Ion Petrovici, De-asupra zbuciumului, Tipografia Ion C. Văcărescu, Bucureşti, 1932, p. 198. 2 Idem, pp. 202-203. 3 Idem, p. 201. 4 Idem, p. 201. 5 Idem, p.205. 6 Idem, p. 205. 7 Idem, p. 206. 8 Idem, p. 210. 4 SERIA FILOSOFIE ŞI DISCIPLINE SOCIO-UMANE, 2003 felul în care se realizează educaţia. Continuându-şi logica discursului, Ion Petrovici trece apoi să cerceteze forţele de realizare a culturii. Şi găseşte că aceste forţe sunt: ştiinţa, arta, morala, filosofia şi religia. Prin educaţie, cu ajutorul acestor forţe culturale, umanitatea solidară, dărâmând prejudecăţile şi dezvoltând gustul pentru idei generale şi universal valabile, poate asigura şi stimula creaţia liberă, subiectivă. ―Aşadar – spune Ion Petrovici – ştiinţa, arta, morala, filosofia şi religia, toate acestea promovează cultura şi, promovând-o, dilată pe om în toate direcţiile, îl face să trăiască într-un
Load more

Recommended publications
  • Trials of the War Criminals
    TRIALS OF THE WAR CRIMINALS General Considerations The Fascist regime that ruled Romania between September 14, 1940, and August 23, 1944, was brought to justice in Bucharest in May 1946, and after a short trial, its principal leaders—Ion and Mihai Antonescu and two of their closest assistants—were executed, while others were sentenced to life imprisonment or long terms of detention. At that time, the trial’s verdicts seemed inevitable, as they indeed do today, derived inexorably from the defendants’ decisions and actions. The People’s Tribunals functioned for a short time only. They were disbanded on June 28, 1946,1 although some of the sentences were not pronounced until sometime later. Some 2,700 cases of suspected war criminals were examined by a commission formed of “public prosecutors,”2 but only in about half of the examined cases did the commission find sufficient evidence to prosecute, and only 668 were sentenced, many in absentia.3 There were two tribunals, one in Bucharest and one in Cluj. It is worth mentioning that the Bucharest tribunal sentenced only 187 people.4 The rest were sentenced by the tribunal in Cluj. One must also note that, in general, harsher sentences were pronounced by the Cluj tribunal (set up on June 22, 1 Marcel-Dumitru Ciucă, “Introducere” in Procesul maresalului Antonescu (Bucharest: Saeculum and Europa Nova, 1995-98), vol. 1: p. 33. 2 The public prosecutors were named by communist Minister of Justice Lucret iu Pătrăşcanu and most, if not all of them were loyal party members, some of whom were also Jews.
    [Show full text]
  • Self-Censoring Memorial Writing: Crainic's Case1
    Self-Censoring Memorial Writing: Crainic’s Case1 Prof. univ. dr. Laura BĂDESCU Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București Abstract: In her article "Self-Censoring Memorial Writing: Crainic’s Case" Laura Bădescu discusses the memoirs of Nichifor Crainic (1889–1972). Conceived during the Transylvanian War, between 1945–1946, these memoirs were rewritten by the mentor of “Gândirea” in the years 1963–1964, with the aim of his rehabilitation and reintegration into public life. However, this second variant did not pass by the censorship, remaining in the manuscript until after the 1989 revolution. After the revolution, only the first version (V1) was published. The one restored under ideological pressure has remained, to date, in typed form at the Library of the Romanian Academy under A3515 (V2). The article proposes a comparative reading of the two versions, observing the ideological, social and aesthetic tensions that determined in V2 the modification of the memorial writer's reception angle. Keywords: Nichifor Crainic, memorial writing, comparative reading. Nichifor Crainic’s destiny can be described by means of terms such as grandeur, suffering, humiliation, betrayal, struggle and humiliation again. The climb, the fall, the rehabilitation attempt after the jailbreak are the sequences of a man's life that in the interwar period oriented the Romanian letters towards one of the original trends of our culture: gândirismul (thinkingism). An authentic poet, with roots in the line of traditionalists, a memorable theologian and, above all, a professor with university audience at the courses of dogmatic and universal literature, etc., Nichifor Crainic remains in the memory of our culture through the directorate and ideological (and financial) support of the magazine "Gândirea".
    [Show full text]
  • Gidni 2 History and Cultural Mentalities Gala Galaction
    GIDNI 2 HISTORY AND CULTURAL MENTALITIES GALA GALACTION - AVATARS OF A UNIVERSITY CAREER Florin Onica, PhD Student, ”Babeș-Bolyai” University of Cluj-Napoca Abstract:The manner of selection and integration of academic elite is a privileged element of analysis, because it gives us the amount of reasons which terminate in cooptation or rejecting of an individual. These preconditions are quite ambiguous and they also canceled in practice the existence of an unique model of promotion. And the look has generated numerous conflicts that have taken place within the academic world, becoming true public „scandals”, polemical subjects which often has put in discussion the very validity of the principle of meritocracy. Therefore it seems necessary to distinguish for each case some of the mechanisms that have acted in this direction. „Case” Galaction becomes relevant in this context, in order to enlighten what it means becoming professor after 16 years of waiting and encourages questions and seek answers grievous to be made when it comes to personality of this magnitude. Keywords:professor, education, academic career, history of elites, theology. Gala Galaction offers us the example of a man honest with himself, even with the risk of beseeming a misfit against the tendencies of the epoch he lived in. The characteristics of his inedited profile, often perceived as a mixture of contrasts, can be carved from the physical and spiritual portraits of the characters he created. Famous for his literary writings and especially for having translated the Bible, priest Gala Galaction (Grigorie Pișculescu) has had an interesting and lesser known academic career. Rebuilding the diverse sequential aspects of his collegiate path will contribute to the reconstruction of the whole, comprising the light and dark sides inherent to any biography.
    [Show full text]
  • Ion Luca Caragiale 160 De Ani De La Nastere ’ Si ’ 100 Ani De La Moarte
    An V, nr. 14, martie 2012 AXIS LIBRI 2012 - Anul Caragiale Ion Luca Caragiale 160 de ani de la nastere ’ si ’ 100 ani de la moarte „Caragiale a fost un dramaturg înzestrat cu o reală putere de observaţie a contrastelor dintre formă şi fond, şi cu un mare talent de a da sub haina scenică o serie de tipuri, care prin unitatea lor sufletească, energică şi expresivă, au ajuns adevărate simboluri ale mentalităţii unei întregi clase sociale din epoca noastră de prefacere.” (Eugen Lovinescu) „Prin valoarea comediilor de moravuri şi de caractere, scrise, din păcate, într-o limbă fără circulaţie mondială, I.L. Caragiale este, probabil, cel mai mare dintre autorii dramatici necunoscuţi.” (Eugen Ionescu) „Comediile lui Caragiale reprezintă partea cea mai originală, mai rezistentă şi mai profund morală a întregului repertoriu dramaturgic românesc.” (Florin Manolescu) „Literatura lui Caragiale reprezintă cea mai expresivă şi mai îndrăzneaţă tentativă de acreditare artistică din 30 ianuarie 1852 - 09 iunie 1912 întreaga noastră literatură.” (Florin Manolescu) „Geniul lui era unul din punctele nediscutate ale crezului național. Și tot disprețul pe care-l arunca el admiratorilor şi invitaților săi n-ajungea ca să-i ştirbească - lucru rar pe lume - dreptul de a zice şi de a face oricui orice, de a jigni sentimentul public în orice formă, de a sta împotriva vremii sale, şi când greşea ea, şi când era el greşitul.” (Nicolae Iorga) Colegiul editorial: Acad. prof. dr. Dinu C. Giurescu Acad. prof. dr. Gheorghe Buzatu Acad. prof. univ. dr. Constantin Gh. Marinescu Prof. univ. dr. Adrian Dinu Rachieru Conf. univ. dr. Elena Tîrziman Dr.
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Arhivele Nationale ale Romaniei ISBN 973-8308-08-9 Arhivele Nationale ale Romaniei ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. II Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2002 Arhivele Nationale ale Romaniei ● Redactor: Alexandra Ioana Negreanu ● Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur ● Culegere computerizată: Filofteia Rînziş ● Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea ● Coperta: Filofteia Rînziş, Steliana Dănăilescu ● Coperta 1: Scrisori: Nicolae Labiş către Sterescu, 3 sept.1953; André Malraux către Jean Ajalbert, <1923>; Augustin Bunea, 1 iulie 1909; Alexandre Dumas, fiul, către un prieten. ● Coperta 4: Elena Văcărescu, Titu Maiorescu şi actriţa clujeană Maria Cupcea Arhivele Nationale ale Romaniei CUPRINS Introducere ...................................................................... 7 Lista abrevierilor ............................................................ 22 Arhive personale şi familiale .......................................... 23 Bibliografie ...................................................................... 275 Indice de arhive ............................................................... 279 Indice antroponimic ........................................................ 290 Indice toponimic............................................................... 339 Arhivele Nationale ale Romaniei Arhivele Nationale ale Romaniei INTRODUCERE Cel de al II-lea volum al lucrării Arhive personale şi familiale
    [Show full text]
  • Arhive Personale Şi Familiale
    Arhive personale şi familiale Vol. 1 Repertoriu arhivistic 2 ISBN 973-8308-04-6 3 ARHIVELE NAŢIONALE ALE ROMÂNIEI Arhive personale şi familiale Vol. I Repertoriu arhivistic Autor: Filofteia Rînziş Bucureşti 2001 4 • Redactor: Ioana Alexandra Negreanu • Au colaborat: Florica Bucur, Nataşa Popovici, Anuţa Bichir • Indici de arhive, antroponimic, toponimic: Florica Bucur, Nataşa Popovici • Traducere: Margareta Mihaela Chiva • Culegere computerizată: Filofteia Rînziş • Tehnoredactare şi corectură: Nicoleta Borcea, Otilia Biton • Coperta: Filofteia Rînziş • Coperta 1: Alexandru Marghiloman, Alexandra Ghica Ion C. Brătianu, Alexandrina Gr. Cantacuzino • Coperta 4: Constantin Argetoianu, Nicolae Iorga Sinaia, iulie 1931 Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor 5 CUPRINS Introducere……………………………….7 Résumé …………………………………..24 Lista abrevierilor ……………………….29 Arhive personale şi familiale……………30 Bibliografie…………………………….298 Indice de arhive………………………...304 Indice antroponimic……………………313 Indice toponimic……………………….356 6 INTRODUCERE „…avem marea datorie să dăm şi noi arhivelor noastre întreaga atenţie ce o merită, să adunăm şi să organizăm pentru posteritate toate categoriile de material arhivistic, care pot să lămurească generaţiilor viitoare viaţa actuală a poporului român în toată deplinătatea lui.” Constantin Moisil Prospectarea trecutului istoric al poporului român este o condiţie esenţială pentru siguranţa viitorului politic, economic şi cultural al acestuia. Evoluţia unei societăţi, familii sau persoane va putea fi conturată
    [Show full text]
  • Editors of Romanian Political Speeches Roxana Patraș
    Ways of Forgetting and Remembering the Eloquence of the 19th Century: Editors of Romanian Political Speeches Roxana Patraș Abstract: The paper presents a critical evaluation of the existing anthologies of Romanian oratory and analyzes the pertinence of a new research line: how to trace back the foundations of Romanian versatile political memory, both from a lexical and from an ideological point of view. As I argue in the first part of the paper, collecting and editing the great speeches of Romanian orators seems crucial for today’s understanding of politics (politicians’ speaking/ actions as well as voters’ behavior/ electoral habits). In the second part, I focus on the particularities generated by a dramatic change of media support (in the context of Romania’s high rates of illiteracy at the end of the 19th century): from “writing” information on the slippery surface of memory (declaimed political texts such as “proclamations,” “petitions,” and “appeals”) to “writing” as such (transcribed political speeches). The last part of the paper problematizes the making of a new canon of Romanian eloquence as well as the opportunity of a new assemblage of oratorical texts, illustrative for the 19th century politics, and endeavors to settle a series of virtual editing principles. Keywords: oratory, personal memory, political memory, recording strategies, professional editing 1. Introduction Beginning with the end of the 19th century, when the Romanian politicians understand how crucial for one’s career it is to have a good command over the art of eloquence, the interest in the selection, organization and editing of influential public speeches becomes manifest.
    [Show full text]
  • Nicolae Iorga – Nicolae Titulescu
    GGEORGE GG.. PPOTRA NNICOLAE IIORGA –– NNICOLAE TTITULESCU IINTERFERENȚE Fundația Europeană Titulescu NICOLAE IORGA – NICOLAE TITULESCU INTERFERENŢE GEORGE G. POTRA NICOLAE IORGA – NICOLAE TITULESCU INTERFERENŢE FUNDAŢIA EUROPEANĂ TITULESCU BUCUREȘTI 2011 Lucrare apărută cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional Copertă și tehnoredactare: Victor Potra Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României POTRA, GEORGE G. Nicolae Iorga - Nicolae Titulescu : interferenţe / George G. Potra. - Bucureşti : Editura Fundaţia Europeană Titulescu, 2011 Index ISBN 978-606-8091-09- 9 930(498) Iorga,N. 94(498)"19" Titulescu,N. Studierea vieţii politice din România interbelică m-a pus în faţa unor constatări extrem de contrariante privind relaţiile interumane dintre unele personalităţi afirmate în prima jumătate de veac. Am trecut peste stereotipuri, peste afirmaţii din partea unor necunoscători sau alegaţii din partea unor oameni care sunt „specialişti“ în toate epocile, problemele şi personalităţile istoriei naţionale. Mă voi limita să afirm că este greu de acceptat că Nicolae Iorga, Octavian Goga şi Gheorghe Brătianu s-au regăsit solidari în denigrarea lui Nicolae Titulescu, în „războiul“ pentru scoaterea acestuia din viaţa politică. Desigur, raţiunile de ordin general şi particular au fost diferite de la caz la caz, după cum la fel de diferite au fost şi mijloacele de acţiune. Rămâne de elucidat, până la capăt, în toate aceste trei cazuri, care au fost raţiunile, forţele şi reţelele care s-au regăsit, voluntar sau involuntar, în spatele acestor adversari anti-Titulescu. Cei trei au acţionat din interese şi impulsuri diferite, conştient sau inconştient, nu se poate analiza şi evalua atitudinea lor pornind de la şi sprijiniţi pe premisa că ar fi fost plătiţi sau că ar fi avut raţiuni eminamente subiective şi meschine.
    [Show full text]
  • Titu Maiorescu – Mentorul Filosofilor Români Din a Doua Jumătate a Secolului Al XixLea
    TITU MAIORESCU – MENTORUL FILOSOFILOR ROMÂNI DIN A DOUA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA GABRIELA POHOAłĂ ∗∗∗ [email protected] Abstract: Our approach is part of the research theme “ROMANIAN EDUCATIONAL MODELS IN PHILOSOPHY”, illustrated in each number of Euromentor journal, searching to put forward the brightest minds that have proved the epistemic and pedagogic authority in their era, leaving, in this way, a print over time on the Romanian school of philosophy and on Romanian culture. In this article we are interested, specially, in the relationship of Titu Maiorescu with philosophy, but not from the perspective of philosophical creation but of the formation of philosophers, as a mentor with an unequalled reputation, as a complete teacher. Keywords: mentor, Romanian philosophy, philosopher, culture, creator of creators, pedagogue. Titu Maiorescu rămâne figura centrală a culturii româneşti din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, spiritus rector 1 al epocii sale, mentor şi ghid cultural, gânditor şi logician de înaltă competenŃă şi prestigiu. A fost, în aceeaşi măsură, un remarcabil profesor de filosofie la Universitatea din Iaşi (1862-1872) şi Bucureşti (1884-1909), contribuind astfel, într-o măsură decisivă la „răspândirea cunoştinŃelor şi la trezirea interesului şi aptitudinilor pentru reflexia filosofică” 2, în rândul studenŃilor. Astfel, Titu Maiorescu a fost fondator nu numai de înaltă şcoală de literatură, ci şi de orientare spre filosofie. I-au fost discipoli: C. Rădulescu- Motru, Ion Petrovici, P.P. Negulescu, Mircea Djuvara, Mircea Florian, Nicolae Bagdasar, Lazăr Şăineanu, Pompiliu Eliade, Mihail Dragomirescu, Ion Popescu 3. ∗∗∗ Conf. univ. dr., – Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti. 1 Simion GhiŃă, Titu Maiorescu şi filosofia europeană , Ed.
    [Show full text]
  • PREMIILE ACADEMIEI ROMÂNE PENTRU ANUL 2017 Ceremonie De Decernare: 12 Decembrie 2019, Ora 11 Aula Academiei Române
    ACADEMIA ROMÂNĂ PREMIILE ACADEMIEI ROMÂNE PENTRU ANUL 2017 Ceremonie de decernare: 12 decembrie 2019, ora 11 Aula Academiei Române I. FILOLOGIE ŞI LITERATURĂ 1. Premiul „Timotei Cipariu“ Lucrarea: Meşteşugul doftoriei. Primul tratat românesc de medicină. Studiul filologic, studiul lingvistic, ediţie, glosar şi indice. Autoare: Lia Brad Chisacof 2. Premiul „Bogdan Petriceicu Hasdeu“ Lucrarea: Publicaţiile periodice româneşti (ziare, gazete, reviste), tom V: 1931-1935; partea I (2009), partea a 2-a (2012), partea a 3-a finală (2017) Autoare: Cornelia-Luminiţa Radu, Maria Buturugă, Elena-Ioana Milea, Ileana-Stanca Desa* și Iliana Sulică 3. Premiul „Ion Creangă“ Romanul: Tărâmul inocenţilor Autor: Emilian Marcu 4. Premiul „Titu Maiorescu“ Lucrarea: Dimitrie Cantemir, Icoana de nezugrăvit a ştiinţei preasfinte [...]; Dimitrie Cantemir, Despre numele Moldaviei [...] Autoare: Florentina Nicolae (editarea textului latinesc, aparatul critic şi indicii) și Ioana Costa (traducere din latină) 5. Premiul „Lucian Blaga“ a) Lucrarea: Dosar Bacovia III. Triumful unui marginal Autor: Constantin Călin b) Lucrarea: Teze & cărţi Autor: Pompiliu Crăciunescu 6. Premiul „Mihai Eminescu“ Volumul: Plagiator 1962 Autor: Nicolae Coande 7. Premiul „Ion Luca Caragiale“ Volumul: Bărbatul cu trei picioare Autor: Mircea M. Ionescu 1 II. ŞTIINŢE ISTORICE ŞI ARHEOLOGIE 1. Premiul „Vasile Pârvan“ a) Lucrarea: Moneda în aşezările Daciei Romane Autor: Lucian Munteanu b) Lucrarea: Fibule de schemă La Tène din România Autor: Vlad V. Zirra 2. Premiul „Dimitre Onciul“ Lucrarea: Monede bizantine descoperite în nordul Dobrogei, secolele VII-XIII Autor: Gheorghe Mănucu-Adameşteanu 3. Premiul „George Bariţiu“ Lucrarea: Wald- und Ressourcenpolitik im Siebenbürgen des 18. Jahrhunderts Autor: Dorin-Ioan Rus 4. Premiul „Nicolae Iorga“ Lucrarea: Politică şi diplomaţie la sfârşitul secolului XIX.
    [Show full text]
  • An Educational Perspective on the Philosophy of Petre Paul Negulescu (1872–1951) at the Romania Centennial’S (1918–2018)
    New Trends and Issues Proceedings on Humanities and Social Sciences Volume 5, Issue 1 (2018) 57-67 ISSN 2547-8818 www.prosoc.eu Selected Paper of 10th World Conference on Educational Sciences (WCES-2018) 01-03 February 2018 Top Hotel Praha Congress Centre, Prague, Czech Republic An educational perspective on the philosophy of Petre Paul Negulescu (1872–1951) at the Romania Centennial’s (1918–2018) Sorin-Avram Virtopa*, “Constantin Brancusi” University of Targu-Jiu, Calea Eroilor nr. 30, Loc Targu-Jiu, Cod 210135, Jud Gorj, Romania Suggested Citation: Virtop, S. –A. (2018). An educational perspective on the philosophy of Petre Paul Negulescu (1872–1951) at the Romania Centennial’s (1918–2018). New Trends and Issues Proceedings on Humanities and Social Sciences. [Online]. 5(1), pp 57–67. Available from: www.prosoc.eu Selection and peer review under responsibility of Prof. Dr. Jesus Garcia Laborda, University of Alcala, Spain. ©2018 SciencePark Research, Organization & Counseling. All rights reserved. Abstract A disciple of Titu Maiorescu (1840–1917), Petre Paul Negulescu, along with Constantin Radulescu-Motru (1868–1957) and Ion Petrovici (1882–1972), is regarded as being among the most prolific thinkers in Romanian modern thought and one of the founders of the modern Romanian culture. Historical changes he could never envisage have left their mark upon the perception, reception and interpretation of his work. The paper reviews the key characteristics of Petre Paul Negulescu’s work as reflected in his studies on the origin of culture, the philosophy of Renaissance and two magnificent works, The History of Contemporary Philosophy and The Destiny of Humanity.
    [Show full text]
  • Studii De Istorie a Filosofiei Româneşti
    STUDII DE ISTORIE A FILOSOFIEI ROMÂNEŞTI IX TIMP ŞI SPAŢIU ÎN GÂNDIREA ROMÂNEASCĂ Coordonatori: VIOREL CERNICA, MONA MAMULEA STUDIES ON THE HISTORY OF ROMANIAN PHILOSOPHY IX THE UNDERSTANDING OF TIME AND SPACE Editors: VIOREL CERNICA, MONA MAMULEA ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE FILOSOFIE ŞI PSIHOLOGIE „CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU” STUDII DE ISTORIE A FILOSOFIEI ROMÂNEŞTI VOL. IX TIMP ŞI SPAŢIU ÎN GÂNDIREA ROMÂNEASCĂ Coordonator: VIOREL CERNICA Ediţie îngrijită de: MONA MAMULEA Aparat bibliografic: TITUS LATES EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2013 CUPRINS I. TIMP ŞI SPAŢIU ÎN GÂNDIREA ROMÂNEASCĂ Teodor Dima, Petre Botezatu: complementaritate şi eterogenitate între spaţiu şi timp .................................................................................................................... 9 Marin Diaconu, Timp şi temporalitate în scrierile de tinereţe ale lui Emil Cioran ..... 17 Constantin Aslam, Philosophia perennis versus ingenium perenne. Istoricitatea filosofiei româneşti ............................................................................................ 25 Dragoş Popescu, Timp şi eternitate în Sacrosanctae scientiae indepingibilis imago de Dimitrie Cantemir ......................................................................................... 41 Ionuţ Isac, Lumea subiectelor de realitate: despre interpretarea lui Constantin Noica la Ortofizica lui Mihai Drăgănescu .................................................................... 57 Claudiu Baciu, Fiinţa şi timpul ei la Constantin Noica ..............................................
    [Show full text]