Studii De Istorie a Filosofiei Româneşti
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
STUDII DE ISTORIE A FILOSOFIEI ROMÂNEŞTI XVI RELAŢIA MINTE–CORP Coordonatori: ALEXANDRU SURDU, MONA MAMULEA, TITUS LATES, MIHAI POPA, VIOREL CERNICA STUDIES ON THE HISTORY OF ROMANIAN PHILOSOPHY XVI MIND–BODY RELATIONSHIP Lucrare apărută cu sprijinul financiar al Acad. Alexandru Surdu Editors: ALEXANDRU SURDU, MONA MAMULEA, TITUS LATES, MIHAI POPA, VIOREL CERNICA ACADEMIA ROMÂNĂ INSTITUTUL DE FILOSOFIE ŞI PSIHOLOGIE „CONSTANTIN RĂDULESCU-MOTRU” STUDII DE ISTORIE A FILOSOFIEI ROMÂNEŞTI XVI RELAŢIA MINTE–CORP Coordonatori: ALEXANDRU SURDU, MONA MAMULEA, TITUS LATES, MIHAI POPA, VIOREL CERNICA EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Bucureşti, 2020 Copyright © Editura Academiei Române, 2020. Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate editurii. Adresa: EDITURA ACADEMIEI ROMÂNE Calea 13 Septembrie, nr. 13, sector 5, 050711, Bucureşti, România Tel.: 4021-318 81 46; 4021-318 81 06 Tel./Fax: 4021-318 24 44 E-mail: [email protected] Adresa web: http://www.ear.ro Referenţi: Prof. univ. dr. Viorel VIZUREANU CS I Marius DOBRE Redactor: Adrian Mircea DOBRE Coperta: Mariana ŞERBĂNESCU Bun de tipar: 24.11.2020. Format: 16/70100 C.Z. pentru biblioteci mari: 1(498)(09)(082) C.Z. pentru biblioteci mici: 1 CUPRINS I. DOCTRINE UNIVERSALE ÎN RECEPTĂRI PARTICULARE: ECOURI, INFLUENȚE, AFINITĂȚI Alexandru Surdu, Ecouri kantiene în cultura românească .............................................................. 11 Ionuț Isac, „Dacă acest gânditor și-ar fi putut forma o cultură filosofică sistematică...” Filosoful autodidact Vasile Conta interpretat de profesorul Nicolae Bagdasar ..................... 15 Ion Dur, Tânărul Vasile Băncilă și Arthur Schopenhauer: despre etică, sociologie și politică ........ 32 Liviu Bordaș, Receptarea și imaginea yogăi în lexicografia românească (I) ................................... 51 Claudiu Baciu, Noica and Whitehead: Conceptual affinities .......................................................... 78 Constantin Stroe, Dimitrie C. Nădejde despre motivația psihologică a formării și funcționării legilor morale ale conduitei individuale și ale ordinii sociale ................................................ 87 Mihai Popa, Fiinţă şi trăire: necesitatea metafizicii în viziunea lui Nae Ionescu ............................. 107 II. RELAȚIA MINTE–CORP Bogdan Rusu, Psihologia filosofică și problema minte–corp la începutul secolului al XIX-lea (1800–1830) .......................................................................................................................... 119 Mona Mamulea, Mintea ca obiect al cercetării experimentale și filosofia materialistă. Poziția lui Maiorescu ........................................................................................ 150 Andrei Posea, Puncte de convergență în gândirea lui Vasile Conta, C. Rădulescu-Motru și Mircea Florian. Raportul minte–corp ................................................................................. 163 DOSAR: O POLEMICĂ ÎN JURUL RELAȚIEI MINTE–CORP. PE MARGINEA TEZEI DE DOCTORAT A LUI IOAN PETROVICI Notă introductivă [M. M.] ................................................................................................................ 183 Notă asupra ediției ........................................................................................................................... 185 G. Bogdan-Duică, Întâia teză română pentru doctorat în filosofie .................................................. 187 Ioan Petrovici, Spirit și corp (I) ....................................................................................................... 191 Ioan Petrovici, Spirit și corp (II) ..................................................................................................... 196 G. Bogdan Duică, Întâia teză română pentru doctorat în filosofie (Cuvântul din urmă) ................. 202 Relația dintre suflet/psihic și corp/materie în filosofia românească (antologie de Titus Lates) ..................................................................................................... 211 III. SEMNAL Istoria filosofiei româneşti în anul 2019 (Bibliografie de Titus Lates) ........................................... 219 CONTENTS I. UNIVERSAL DOCTRINES THROUGH PARTICULAR LOOKING-GLASSES: ECHOES, INFLUENCES, AFFINITIES Alexandru Surdu, Kantian echoes in the Romanian culture .......................................................... 11 Ionuț Isac, „If this thinker could have acquired a systematic philosophical education...” The self-taught philosopher Vasile Conta interpreted by Professor Nicolae Bagdasar ......... 15 Ion Dur, Young Vasile Băncilă and Arthur Schopenhauer: On ethics, sociology and politics ....... 32 Liviu Bordaș, The reception and image of Yoga in Romanian lexicography (I) ............................ 51 Claudiu Baciu, Noica and Whitehead: Conceptual affinities ......................................................... 78 Constantin Stroe, Dimitrie C. Nădejde on the psychological motivation of forming and functioning of the moral laws of individual behaviour and social order ...... 87 Mihai Popa, Being and living: The need for metaphysics in Nae Ionescu’s view .......................... 107 II. MIND–BODY RELATIONSHIP Bogdan Rusu, Philosophical psychology and the mind–body problem at the beginning of the 19th century (1800–1830) ................................................................ 119 Mona Mamulea, Mind as an object of experiment and the materialist philosophy. The standpoint of Maiorescu ................................................................................................ 150 Andrei Posea, Points of convergence between Vasile Conta, C. Rădulescu-Motru and Mircea Florian: Mind–body relationship .......................................................................................... 163 DOSSIER: A MIND–BODY CONTROVERSY ON PETROVICI’S DOCTORAL THESIS Introductory note [M. M.] ............................................................................................................... 183 Note on the present edition .............................................................................................................. 185 G. Bogdan-Duică, The first doctoral thesis in philosophy defended in Romania ........................... 187 Ioan Petrovici, Mind and body (I) .................................................................................................. 191 Ioan Petrovici, Mind and body (II) ................................................................................................. 196 G. Bogdan Duică, The first doctoral thesis in philosophy defended in Romania (A last word) ..... 202 Mind–body relationship in Romanian philosophy (anthology by Titus Lates) .................................................................................................. 211 III. REFERENCES The history of Romanian philosophy in 2019 (a bibliography by Titus Lates) ............................... 219 I. DOCTRINE UNIVERSALE ÎN RECEPTĂRI PARTICULARE. ECOURI, INFLUENȚE, AFINITĂȚI ECOURI KANTIENE 1 ÎN CULTURA ROMÂNEASCĂ ALEXANDRU SURDU Doctrina lui Kant a fost şi mai este încă prezentă în viaţa filosofică mondială. Ea continuă să exercite o influenţă apreciabilă în gândirea teoretică contemporană, atât prin adaptarea ideilor kantiene, izvorâte din practica ştiinţifică a veacului al XVIII-lea, la noile condiţii tehnico-ştiinţifice – adaptare care a dus de multe ori la exagerări, dar care reprezintă totuşi un pilon solid al raţionalismului, o perpetuă sursă de argumente contra tendinţelor neopozitiviste şi neoplatonice –, cât şi prin contribuţiile remarcabile (în logică, teoria cunoaşterii, epistemologie, filosofia istoriei şi teoria culturii) ale unora dintre reprezentanţii mai vechi şi mai noi ai mişcării kantiene. Primul gânditor român care s-a interesat de ecourile kantiene din cultura ro- mânească a fost Gh. Bogdan-Duică. El constată (Semănătorul, nr. 5, 1904) că „Întâiele influenţe” ale lui Kant în cultura românească apar de timpuriu, adică chiar de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea. Ele sunt evidente, după Bogdan-Duică, în tendinţele raţionaliste ale lui Ion Budai-Deleanu. Anumite „note” (care însoţesc „Ţiganiada”) de tip antibisericesc, dar ,,nu şi anti- creştineşti”, ar proveni din lucrarea lui Kant Religia în limitele raţiunii (1793). După Bedeus von Scharberg, lucrarea amintită era foarte populară în Transilvania. Preoţii protestanţi o dădeau „chiar şi pe mâna tinerilor ce se pregăteau pentru ceremonia confirmaţiei”. Probabil că şi alte lucrări kantiene se bucurau de aceeaşi popularitate, în orice caz, ele erau bine cunoscute de către reprezentanţii Şcolii Ardelene. Eliade Rădulescu (Curierul românesc, 1839) aminteşte disputa lui Gheorghe Lazăr, adept al kantianismului, cu Erdeli, adept al filosofiei lui Condillac. Victoria lui Lazăr a însemnat statornicirea influenţei kantiene în învăţământul academic de la Sf. Sava. După I. E. Torouţiu (Immanuel Kant în filosofia şi literatura română, Bucureşti, 1925), Gh. Lazăr ar fi primul care a tradus, probabil scurte fragmente, din lucrările lui Kant. Bogdan-Duică menţionează însă faptul cert că Simion Bărnuţiu (1839), A. Tr. Laurian (1847) şi Timotei Cipariu (1861) au tradus părţi însemnate din sistemul filosofic kantian al lui W. T. Krug şi au ţinut prelegeri pe teme kantiene. Este evident, după cum constată Torouţiu, că primii „kantiani” români s-au luptat cu serioase dificultăţi lingvistice. Iată cum încearcă Eufrosin Poteca, care 1 Articol preluat din Al. Surdu, Cercetări logico-filosofice, București, Editura Tehnică, 2008. 12 Studii