DOCSLIB.ORG

Nr. 3 (48), (Anul XIII), Iulie – Septembrie 2015 EX PONTO Text/Imagine/Metatext

Total Page：16

File Type：pdf, Size：1020Kb

Download full-text PDF Read full-text
Nr. 3 (48), (Anul XIII), Iulie – Septembrie 2015 EX PONTO Text/Imagine/Metatext iulie - septembrie 2015 Nr. 3(48) anul XIII EX PONTO TEXT/IMAGINE/METATEXT Nr. 3 (48), (Anul XIII), iulie – septembrie 2015 EX PONTO text/imagine/metatext Revistă trimestrială publicată de Editura EX Ponto şi S.C. INFCON S.A. Apare sub EgIdA uNIuNII Scriitorilor dIN ROmâNIA, cu susţinerea Filialei „Dobrogea“ a Uniunii Scriitorilor din România, şi sprijinul ROMDIDAC S.A. BUCUREŞTI Fondatori: IOAN POPIŞTEANU, OVIDIU DUNĂREANU, PAUL PRODAN, OLIMPIU VLADIMIROV Redacţia: Redactor şef: OvIdIu duNĂREANu Redactor şef adjunct: NICOLAE ROTUND Redactori: ANGELO MITChIEVICI, LĂCRĂMIOARA BEREChET, SORIN ROŞCA, OLIMPIU VLADIMIROV (Tulcea), ALINA ALBOAEI-PRODAN Prezentare grafică: Constantin GRIGORUŢĂ Tehnoredactare: AURA DUMITRAChE Prepress: LEONARD VIZIREANU Colegiul ştiinţific: SORIN ALEXANDRESCU, Acad. SOLOMON MARCUS, IOAN STANOMIR, ILEANA MARIN, VASILE SPIRIDON, DOINA PĂULEANU, ANTONIO PATRAŞ Colegiul consultativ: ION ROŞIORU, STOICA LASCU, BARDU NISTOR, ŞTEFAN CUCU, VIRGIL COMAN, LIVIU LUNGU Revista Ex Ponto găzduieşte opiniile, oricât de diverse, ale colaboratorilor. Responsabilitatea pentru conţinutul fiecărui text aparţine în exclusivitate autorului. Redacţia şi Administraţia: Aleea Prof. Murgoci nr. 1, Constanţa, 900132; Tel./fax: 0241 / 580527 / 585627 E-mail: [email protected] / [email protected] www.exponto.ro Revista se difuzează: – în Constanţa, la Librăria „Cărtureşti” din City Park Mall – în Constanţa, prin reţeaua chioşcurilor „Cuget Liber” S.A. şi la – Muzeul de Artă Constanţa – prin abonamente şi direct, de la sediul redacţiei ‒ revista poate fi citită integral şi gratuit în arhiva sa pe www.exponto.ro Revista Ex Ponto este membră a A.R.I.E.L. (Asociaţia Revistelor, Imprimeriilor şi Editurilor Literare) Tiparul: S.C. Infcon S.A. Constanţa ISSN: 1584-1189 SUMAR ◆Editorial Câteva însemnări despre Eugen Lume- zianu (p. 49) VIRGIL COMAN – 14 noiembrie – Ziua Dobrogei intrată oficial în calendarul săr- ◆Confesiuni bătorilor naţionale (p. 5) DAN PERŞA – Cum m-am transformat din scriitor în om. Viaţa şi cărţile mele TEXT până la cincizeci de ani (II) (p. 45) ◆Proză ◆Actualitatea literară CONSTANTIN ABĂLUŢĂ – Doamna Gh. FILIP – Amintiri despre Marin Preda. Heralda (p. 60) Acasă la Moromeţi (p. 7) TITI DAMIAN – Pişcotarii (p. 63) Gh. FILIP – Eroul (p. 70) ◆memorialistică ◆Poeţi ai spaţiului pontic MARIAN DOPCEA – Aprilie, luna florilor de mai. Carte despre Ion Negoiţescu şi MIRCEA LUNGU (p. 75) alţi prieteni de demult. Fragmentarium OLIMPIU VLADIMIROV (p. 77) (p. 14) ◆Literatura umoristică ◆Antologie Ex Ponto ION M. RUSE – Ariciul de mare (epigra- ADAM PUSLOJIĆ – Aproape; Vântul me) (p. 79) îndrăgostit (p. 29) IOAN FLORA – Capul zburător; Milioane de zile (p. 30) IMAGINE ION BELDEANU – Ochiul fără pată; Când trece mielul (p. 31) GhEORGhE ISTRATE – Marele cântar; Reproduceri după lucrările plasticianului Heruv (p. 32) ALEXANDRU PARASChIV (I-VI) DUMITRU MUREŞAN – Spaţiu şi timp; Întunecare (p. 33) Profil biobibliografic şi opinii critice de: NICOLAE PRELIPCEANU – Seară con- ANTONIE DE PERIER, DIANA et PhI- tinuă cu râul în spate (p. 34) LIPPE GOUGENhEIM, Sir MIChAEL LIVIU IOAN STOICIU – Mustrarea de LOCKETT, DOINA PĂULEANU, DAN cuget (p. 35) BASARAB NANU şi MARIAN NEAGU (p. 81) ◆Inscripţii dobrogene NICOLAE SCURTU – Noi contribuţii la bibliografia lui Grigore Sălceanu (p.36); ◆Lecturi METATEXT YIGRU ZELTIL – Maşina de trăire (Gabri- ela Eftimiu) (p. 134) ◆Interferenţe europene LUCIAN GRUIA – Apologia (Iancu Tă- năsescu) (p. 136); Duminica păpădiei ANTÓNIO M. FERRO – Lucian Blaga „la (Mihaela Meravei) (p. 138); Iubirea urcă curţile dorului”. Traducere de FLORIN muntele (Diana Dobriţa Bîlea) (p. 140) IONESCU (p. 83) CORINA APOSTOLEANU – Destine în impas (George D.Piteş) (p. 142) ◆Literatura obsedantului deceniu NASTASIA SAVIN – Simplitatea risipirii. Antologie 2015. Ziua mondială a poeziei ANGELO MITChIEVICI – Obsedantul de- (p. 144) ceniu, marea dezbatere şi criza sacrificia- lă. (Dumitru Radu Popescu) (I) (p. 88) ◆Literatura şi şcoala. Texte clasice, interpretări inedite ◆mari poeţi români AUREL MACOVICIUC – Caragiale – o OLIMPIA VARGA – Ştefan Augustin lume în sărbătoare (II) (p. 146) Doinaş (p. 99) ◆muzica ◆Literatura detenţiei MARIANA POPESCU – Corul de copii ANASTASIA DUMITRU – Salcia – un radio – la ceas aniversar. 70 de ani de la lagăr al morţii. (Alexandru Mihalcea) înfiinţare (p. 158) (p.102) RUXANDRA MIREA – Muzicieni basa- rabeni afirmaţi în România. (Mariana ◆O carte, două lecturi: Popescu) (p. 161) Pavel Chihaia, Un armăsar mai puţin ◆Arte plastice DAN OTTIGER DUMITRESCU (p.107) NASTASIA SAVIN (p. 110) OVIDIU DUNĂREANU – Taberele de artă de la Ostrov (p. 163) ◆Interpretări MIRELA SAVIN – Veşnicia clipei. (Livia Mihaela Manciu) (p. 165) IULIAN DĂMĂCUŞ – Manierism şi pito- resc în literatura sudului românesc. (Ilie ◆metamorfozele spiritului Sălceanu) (II) (p. 113) FLORENŢA MARINESCU – Aşteptându-l ◆Istorie literară pe Ovidius. Va veni? (p. 167) GABRIEL RUSU – Constanţa, gramatica Reviste şi cărţi primite la redacţie rememorării. Întâmplări şi personaje. (p.170) (Sorin Roşca) (p. 123) ◆Evaluări LIVIU COMŞIA – În căutarea inocenţei pierdute. (Marin Codreanu) (p. 128) editorial VIRGIL COMAN 14 noiembrie – Ziua Dobrogei intrată oficial în calendarul sărbătorilor naţionale Afirmam şi cu alte ocazii că reintegrarea teritoriului dintre Dunăre şi Marea Neagră în cadrul statului român, în urma confruntărilor militare desfăşu- rate în Peninsula Balcanică între 1877-1878, a reprezentat o nouă etapă din cadrul procesului de unitate naţională, început la 24 ianuarie 1859 şi desăvârşit la 1 decembrie 1918. Festivităţile privind instalarea autorităţilor civile şi militare în Dobrogea aveau să se desfăşoare la data de 14 noiembrie 1878, în prezenţa Alteţei Sale Domnitorul Carol I. Prin urmare, din această zi şi până la data de 5 decembrie 1878 se va derula procesul birocratico-administrativ la nivelul tuturor localităţilor din arealul dobrogean, fiind instalate, în mod oficial, autorităţile române. Momentului solemn din 14 noiembrie i-au urmat, în scurt timp, altele, la Constanţa festivităţile organizându-se în data de 23 noiembrie 1878. În primii ani de după 1878, autorităţile tulcene şi cele constănţene aveau să marcheze momentul reintegrării Dobrogei în cadrul statului ro- mân la date diferite, mai exact 14 noiembrie la Tulcea şi 23 noiembrie la Constanţa. Mărturie în acest sens ne stă Adresa nr. 7078 din 21 noiembrie 1881 a Primăriei Constanţa înaintată autorităţilor locale: „Ziua de 23 ale curentei, fiind aniversară anexării Dobrogei la muma-patrie, urmează a se serba printr-un Te-Deum care va avea loc în biserica Ellină din acest oraş la orele 11 a.m. Vă rugăm să binevoiţi a asista şi dumneavoastră la acest Te-Deum”. Din păcate, odată cu scurgerea timpului, aniversarea acestei zile nu s-a mai desfăşurat asemenea primilor ani de după 1878. Dar, în anul 1903, la împlinirea unui sfert de secol, festivităţile s-au organizat atât la Constanţa cât şi la Tulcea, în data de 14 noiembrie, după cum ne relevă documentele vremii. Astfel, prin Adresa nr. 12083 din 12 noiembrie 1903 Prefectura Judeţului Constanţa avea să transmită Primăriei Constanţa invitaţia ca primarul, funcţionarii din subordine şi membrii Consiliului Local . 3, 2015 NR să participe la această sărbătoare: „Am onoare a vă comunica, că în ziua de 14 noiembrie curent orele 10 a.m. cu ocaziunea aniversării a 25 ani a luării în stăpânire a Dobrogei de către Armata română se va oficia un onto P Te-Deum la biserica Catedrală din acest oraş. Această solemnitate va fi X prezidată de către D-l Ministru Preşedinte, Dimitrie A. Sturdza. Vă rugăm să E 5 binevoiţi a asista şi D-Voastre împreună cu D-nii membri şi funcţionarii”. Dacă în oraşul nostru avea să fie prezent la festivităţi chiar Preşedintele Consiliului de Miniştri, la Tulcea acestea aveau să fie organizate în prezenţa ministrului de Interne, Vasile Lascăr. La semicentenar, în 1928, sărbătoarea a fost organizată la data de 28 octombrie în prezenţa suitei regale conduse de regina Maria, a Preşedintelui Consiliului de Miniştri, Vintilă Brătianu, însoţit de alţi membri ai cabinetului, a unui număr important de parlamentari şi, nu în ultimul rând, a Patriarhului Miron Cristea. Nu este însă mai puţin adevărat faptul că în 1928 „Ziua Dobrogei” a fost sărbătorită la nivelul întregii ţări. Cum era şi firesc, pregătirile au început mai devreme, Ministerul Instrucţiunii transmiţând autorităţilor din subordine, în data de 12 octombrie 1928, o circulară în care se preciza, între altele, că „Serbările se vor desfăşura în timp de două zile. În ziua de 27 octombrie, ziua dobrogei (Sic!), se vor face, în şcolile primare, scurte povestiri istorice, geografice, arătându-li-se elevilor ilustraţiile ce le vor fi la dispoziţie. Se vor citi povestiri dobrogene (Baciul Tomegea, cum a căpătat Sarichioiul vie, Legenda Techirghiolului, Legenda de la Capul Caliacra etc.), în şcolile secundare se vor face lecţiuni de istoria dobrogeană, geografie, ştiinţe naturale, citiri din scriitorii dobrogeni (folosindu-se Antologia). În ziua de 28 octombrie, zi de duminică, după Te-Deum, se va rosti o cuvântare festivă şi se va executa un program potrivit momentului (cântece, recitări, lecturi, teatru, o alegorie, jocuri etc). În aceeaşi zi, se vor sădi, spre eternă amintire, la biserică, la şcoală, în câmpurile de experienţă ale şcolii etc., copaci comemorativi. Toţi elevii şcolilor primare din ţară în ziua serbării vor face, ei înşişi, gropile, iar sădirea se va face ulterior când vor avea puieţi. Ministerul Instrucţiunii a intervenit la Casa Pădurilor
Load more

Recommended publications
  • HYPERION Revista Apare Sub Egida Uniunii Scriitorilor Din România CUPRINS Accente Eminescu in Aeternum Gellu Dorian – O Boală Grea
    YPERION H Revistă de cultură • Anul 33 • Numărul 1-2-3 / 2015 (249-250-251) Eminescu in aeternum: pp 108-134 Gabriel Chifu Premiul Naţional de Poezie „Mihai Eminescu“ – Opera Omnia 2014 pp 3-22 Revistă de cultură 33 • Numărul • Anul 1-2-3 / 2015 (249-250-251) HYPERION Revista apare sub egida Uniunii Scriitorilor din România CUPRINS Accente Eminescu in aeternum Gellu Dorian – O boală grea ............................................................... 1 Valentin Coșereanu – Identitatea românească la graniţa imperiului. Rolul unor importante familii românești în Invitatul revistei Bucovina .....................................................................................................108 Gabriel Chifu ................................................................................................. 3 Lucia Olaru Nenati Eminescu în presa Botoșanilor de altă dată (IX) ......................................................................................................115 Dialogurile revistei Pompiliu Crăciunescu – Strategiile fractale (1) .................... 117 Andra Rotaru în dialog cu Denisa Duran ....................................23 Constantin Cubleșan – Recitind „Din străinătate” de Mihai Andra Rotaru în dialog cu Ligia Pârvulescu ................................26 Eminescu ....................................................................................................120 Andra Rotaru în dialog cu Miruna Vlada.....................................28 Valentin Coșereanu – Pașii Poetului ............................................122
    [Show full text]
  • DB Chemical Composition-Protect.Pdf
    tblSource Super SOU QUA Organi RCE Source Acq Comp Creation LAS Organisat sation Postal Coun Telep Short ID Name Type Sender Lang Date SM ion Name Name Address try hone Fax Email WWW1 WWW2 Remarks Content Name ContentName Responsible Body Legal Restrictions Summary Of Content Bibliographic Reference Content Remarks Bulgarian food composition database consists of 826 food products with17 main food groups.Each product is analyzed for 37 components as foods + components are given in the original BG language and with their english names.Most of them are analyzed in laboratory"Food chemistry", Danish Danish Borgedig later recalled "Food chemical composition" during the last 10-15 years. Bulgarian National Centre of Public Health NCPHP plans to publish the same Bulgarian BG Food Food et 12, +45 am@d http://ww Bulgarian Food National Centre of National Centre of Some foods are borrowed from the other references source, because of Protection (2009) Bulgarian food food composition database and then put it up NCPHP Informatio Informatio DK-4000 3696 anfood w.danfo http://www Composition Public Health Public Health scientific interest. We intend to refresh permanently the BG database with composition database. web site of Institute: BG1 2009 F n bg 2009 n Roskilde DK 5696 .info od.info/ .danfir.dk/ Database 2009 BG NCPHP 2009 Protection (NCPHP) Protection (NCPHP) new interesting foods. www.en.ncphp.government.bg www.en.ncphp.government.bg Page 1 tblFood OrigF dCd OrigFdNm OrigFdNm2 EngFdNam SciNam OrigGpCd NCF FACF Remarks 1 Pile (broiler) tcialo
    [Show full text]
  • ROMÂNIA MĂRIŞOARĂ Bucătăria Universalistă
    ROMÂNIA MĂRIŞOARĂ Bucătăria universalistă ... în care intră doar câteva bunătăţi notorii şi curente, pe care ultima fărâmă de conştiinţă profesională m­a obligat să le salvez de provincialism şi să le urc la rangul de naţional­europene (fiind ele proprii mai ales oraşelor, cosmopolite şi oportuniste, acele găteli care au născut ideea — falsă — că nu există o bucătărie românească, că totul e împrumutat şi furat). Adevărul este că nici nu le­a vrut nimeni! Oricât m­am rugat de braşovenii mei, nu, nu şi nu, ardeii umpluţi ori copţi nu­s ai lor! M­am căciulit atunci la bucureşteni: „Măi băieţi, voi sunteţi ţara, limba literară şi televiziunea centrală, luaţi şi salata de vinete!" Iarăşi nu: că nu e drept, că şi aşa a mers vestea că Bucureştii le­au luat pe toate, că să vorbesc cu ieşenii sau clujenii, că acolo­s primarii ce râvnesc... Aceia nici n­au vrut s­audă; că ei nu vor ce aruncă toţi, că în salata de boeuf sunt toate culorile ungare şi încă şi altele, poate mai duşmănoase; că să­ncerc la Timişoara: acolo e totul claie peste grămadă, haosul secundordial cel mai armonios. In fine, am găsit soluţia aceasta, capitolul separat, care dă un curs antireformist şi antidemocratic cărţii mele, ce s­ar fi vrut descentralizată, şi care extrage, chinuit şi spăşit, din particular şi vâră triumfător în general câteva reţete arhicunoscute mondial şi consumate din belşug pe teritoriul sfânt şi xdeosebit de bogat în proteine, minerale şi lipide al ţării. Un colac de grâu frumos Ca şi fata lui Hristos..
    [Show full text]
  • L'univers Culinaire Roumain Sous La Plume De Radu Anton Roman Et De
    Translationes, Volume 1, 2009, DOI: 10.2478/tran-2014-0007 L’univers culinaire roumain sous la plume de Radu Anton Roman et de ses traducteurs Ana COIUG Université « Babeş-Bolyai » de Cluj-Napoca Roumanie Résumé : L’article propose un regard comparatif sur le traitement appliqué aux termes liés à l’univers de la cuisine roumaine dans deux traductions d’un livre de Radu Anton Roman, journaliste et écrivain passionné par l’art culinaire. Marily le Nïr et Alistair Ian Blyth ont eu recours à des moyens parfois similaires parfois différents pour rendre en français respectivement en anglais des noms de plats, d’ingrédients, d’ustensiles, d’unités de mesure ou de traditions folkloriques roumaines. Leur entreprise est une réussite, mais les connotations de certains mots montrent que le recoupement absolu des termes reste une illusion. Mots-clés : Gastronomie roumaine, traditions roumaines, transfert culturel, domaine roumain-français et roumain-anglais. Abstract : The article proposes a comparative view over the treatment applied to Romanian cuisine terms in two translations of a book by Radu Anton Roman, journalist and writer fond of gastronomy. Marily le Nïr and Alistair Ian Blyth used sometimes similar, sometimes different means to render the names of dishes, ingredients, tools, measure units or Romanian traditions. Their work is successful, but the connotations of some words prove that absolute equivalence of terms remains illusory. Keywords : Romanian gastronomy, Romanian traditions, cultural transfer, Romanian-French field, Romanian-English
    [Show full text]
  • Ghidul Gastronomic Al României
    Consilier de specialitate: Stelian Nistor, redactor [ef „Buc`t`ria pentru to]i“ © 2004 House of Guides Tel: (0040)21-222 66 20, Fax: 222 15 49, E-mail: [email protected] www.houseofguides.ro © Toate drepturile apar]in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interzis` reproducerea integral` sau par]ial` a lucr`rii sub orice form`, f`r` permisiunea scris` a Editurii House of Guides. © All rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides. ISBN 973-86412-0-9 Prefa]` Ce a[ putea s` spun cuiva despre singura Elve]ie cu Delt` [i ie[ire la mare din lume? C` de fapt se nume[te Romånia? C`, uneori, e minunat`? C` uneori mi-a[ dori s` fie [i mai [i? C` nu numai uneori, ci de fapt tot timpul, Romånia e ]ara mea? A[a am sim]it eu s` \ncep aceast` introducere la un... ghid gastronomic. Poate prea afectuos, prea poetic, dar pur [i simplu a[a am sim]it, tocmai pentru c` e vorba de Ghidul gastronomic al Romåniei, adic` al ]`rii mele! {i apoi, ca s` mai glumim, eu sunt convins c` romånul s-a n`scut poet, dar, de fapt, nevasta l-a obligat s`-[i ia serviciu [i de asta a ajuns pån` la urm` inginer, profesor, gazetar sau actor! Un ghid r`måne \ns` un ghid, de orice fel ar fi, el are menirea s` te \ndrume, s` nu te lase s` te r`t`ce[ti.
    [Show full text]
  • Kadis , Pentru Mama Mea
    Iulia Deleanu KADIS, PENTRU MAMA MEA Cartea apare cu sprijinul: IULIA DELEANU S.C. HIPERDIA S.A. • CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE ROMÂNIA–ISRAEL • S.C. MINERVA ’92 S.R.L. • FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA KADIS, PENTRU MAMA Ilustraţia copertei TOMA HIRTH MEA Cuvânt introductiv: DOREL DORIAN Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale DELEANU, IULIA Kadiş pentru mama mea / Iulia Deleanu – Cluj-Napoca: Kriterion, 2005 ISBN 973-26-0817-x 821.135.1-31 EDITURA KRITERION Cuvânt introductiv Toate drepturile asupra acestei ediţii aparţin La moartea mamei sale, în octombrie 2003, colega noastră EDITURII KRITERION de redacţie, publicista Iulia Deleanu, avea să solicite Marelui Rabin derogarea de a rosti ea însăşi tradiţionalul Kadiş, în familia sa neexistând nici un fel de alte rude pe linie © Iulia DELEANU, 2005 bărbătească. Rabinul simte că Iulia abia îşi reţinea lacrimile: „Ir sent a ghită tohter... Ir vet zugn Kadiş” („Sunteţi o fiică Redactor: Elena DIATCU bună... Veţi spune Kadişul”). Rostit cu prilejul tragic al pierderii unei fiinţe apropiate, Kadişul nu este o rugăciune de rememorare, de pomenire a celor dispăruţi, ci de eternă preamărire a Marelui Ziditor. Ghidu Bruchmaier, oficiant de cult, un erudit, căruia i-am vorbit despre intenţia Iuliei Deleanu de a scrie un „Kadiş” pentru mama sa, sugera autoarei o pagină de gardă a cărţii pe care să insereze, ca un fel de dedicaţie: „Itgadal, văitcadaş...” –„Te voi preamări etern, Doamne, mai mult decât orice în lume, pentru darul făcut: MAMA”. Tehnoredactor: Florica BUDNIC Concepută ca o evocare, cu mijloacele bine stăpânite ale literaturii, cartea Iuliei Deleanu nu se limitează la a ne oferi Bun de tipar: 15.05.2005.
    [Show full text]
  • Timișoara Capitală Europeană a Culturii
    REVISTĂ A UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA serie nouĂ, 32 pagini apriLie 2020 NR. 4 (1656) anuL XXXii 1 Leu Revistă finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii www.revistaorizont.ro4 CONSTANTIN NOICA TIMIȘOARA CAPITALĂ EUROPEANĂ „Lotul Goethe” A CULTURII Hronicul Găinarilor dacă primul val, basarabenii și bucovi- nenii mai meritau compasiune, oricum, Cornel UNGUREANU se vedea că nu vin cu mâna goală, au muncit, au adunat câte ceva, ceilalți, „Cărțile lui Ion Druță, Vasile Va- care au premers puhoiului de soldații silache, Vladimir Beșleagă, Aureliu străini, moldovenii de dincolo de Prut, Busuioc, așa cum consemnează critica fugiți nu doar din cauza măcelului, ci și literară, reprezentau avangarda din spa- de spectrul hâd al foametei, sosiți doar țiul Republicii Moldova, scrierea unei cu ce brumă își mai acopereau goliciu- generații, unei școli, unei gândiri și sim- nea, ei bine, aceștia începeau să-i pună țiri unitare”, scrie Vasile Iftime, în Pac- pe gânduri. tizând cu Aureliu Busuioc, una din puți- Ţin minte, orașul de la care nu-ți nele cărți consacrate prozatorilor/ prozei puteai lua ochii, orașul acela pe ale că- basarabene de azi. „Aureliu Busuioc a rui străzi te puteai culca, fără teama că‑ţi reușit să ia distanță și să se detașeze de prăfuești hainele, începea să pălească cu grup”, scrie în prefața volumului Vasile fiecare zi, cu tomberoanele și coșurile Iftime: a reușit să se detașeze de grup, de gunoi răsturnate și căutate resturi de adică să „pactizeze cu diavolul”. mâncare și chiștoace: prin mulțimea ce În primul rând, e abandonată solem- se purta la toate orele îmbrăcată ca de nitatea, supunerea față de model, tenta- sărbătoare, licăreau tot mai des și mai ția de a fi în literatură alături de iluștri insistent trențele sărăciei și mizeriei, ală- înaintași.
    [Show full text]
  • Facts About Romania
    FACTS ABOUT ROMANIA Romania Requirements for Visa and Entry Travel Documents American and Canadian citizens as well as citizens of Australia, New Zealand and most European countries do not need an entry visa to visit Romania, for stays up to 90 (ninety) days. However, a valid passport is required for all overseas/ non-EU visitors. Your passport has to be valid for the entire duration of your visit (it will not expire sooner than your intended date of departure). For stays longer than 90 days visitors need to contact a local passport office in Romania or a onsulate of Romania, to obtain a visa. Citizens of the countries of the European Union can enter Romania with a valid passport or with their National Identity Card. U.S. / Canadian/ Australian/ New Zealand and all European Driver licenses are valid for driving in Romania for 90 days from the date of entry into Romania. Citizens of any other country should check the visa regulations that apply to them with the nearest Romanian Consulate. More entry and visa information as well as a list of Romanian Consulates abroad are available at http://mae.ro/en/node/2040. There is no Entry or Departure Tax. List of countries whose nationals, bearer of a regular passport, are exempt from the requirement of a Romanian visa. List of countries whose nationals, bearer of diplomatic, service, official passport and seamen's books, are exempt from the requirement of a Romanian visa. List of countries whose nationals, holders of regular passport, need a visa to enter Romania. More information: http://romania.usembassy.gov/acs/romanian_visa.html Health No immunizations or unusual health precautions are necessary or required.
    [Show full text]
  • Traditional Products – Vectors of Sustainable Development on the Regional and National Markets
    A Service of Leibniz-Informationszentrum econstor Wirtschaft Leibniz Information Centre Make Your Publications Visible. zbw for Economics Gheorghe, Georgica; Nistoreanu, Bogdan Gabriel; Filip, Alina Article Traditional products – vectors of sustainable development on the regional and national markets Amfiteatru Economic Journal Provided in Cooperation with: The Bucharest University of Economic Studies Suggested Citation: Gheorghe, Georgica; Nistoreanu, Bogdan Gabriel; Filip, Alina (2013) : Traditional products – vectors of sustainable development on the regional and national markets, Amfiteatru Economic Journal, ISSN 2247-9104, The Bucharest University of Economic Studies, Bucharest, Vol. 15, Iss. Special No. 7, pp. 645-658 This Version is available at: http://hdl.handle.net/10419/168806 Standard-Nutzungsbedingungen: Terms of use: Die Dokumente auf EconStor dürfen zu eigenen wissenschaftlichen Documents in EconStor may be saved and copied for your Zwecken und zum Privatgebrauch gespeichert und kopiert werden. personal and scholarly purposes. Sie dürfen die Dokumente nicht für öffentliche oder kommerzielle You are not to copy documents for public or commercial Zwecke vervielfältigen, öffentlich ausstellen, öffentlich zugänglich purposes, to exhibit the documents publicly, to make them machen, vertreiben oder anderweitig nutzen. publicly available on the internet, or to distribute or otherwise use the documents in public. Sofern die Verfasser die Dokumente unter Open-Content-Lizenzen (insbesondere CC-Lizenzen) zur Verfügung gestellt haben
    [Show full text]
  • Esa Standard Document
    M E L i S S A Technical Note Memorandum of Understanding 19071/05/NL/CP MELISSA FOOD CHARACTERIZATION: PHASE 1 TECHNICAL NOTE: 98.6.0 PRELIMINARY TRADE-OFF OF MENU ELABORATION: TEST PLAN AND PROCEDURES, TEST PERFORMANCES AND TEST RESULTS EVALUATION Foreword : this document will syntetized 3 Technical Notes (TN 98.6.1, TN 98.6.2, TN 98.6.3) in only one document. prepared by/préparé par Serge Pieters (IPL) reference/réference Contract number 22070/08/NL/JC issue/édition 1 revision/révision 0 date of issue/date d’édition 30/09/2010 status/état Final Document type/type de Technical Note document Distribution/distribution CONFIDENTIAL DOCUMENT MELiSSA Technical Note APPROVAL Title Preliminary trade-off of menu: Test plan and Issue 1 Revision 0 titre procedures, test performances and test results issue revision evaluation author Serge Pieters (IPL) date 23/05/2010 auteur date Reviewed Katrien Molders (UGent) date 27/09/2010 by Dominique Van Der Straeten (UGent) date 01/10/2010 (UGent) approved by (UGent) approuvé by CHANGE LOG reason for change /raison du issue/issue revision/revisio date/date changement n CHANGE RECORD Issue:1 Revision:0 reason for change/raison du changement page(s)/page(s) paragraph(s)/paragraph( s) MELiSSA Technical Note T A B L E O F C ONTENTS 1 Introduction ...................................................................................................................... 1 1.1 Preliminary trade-off of Menu elaboration .......................................................... 1 1.1.1 6100 Menu elaboration strategy plan
    [Show full text]
  • Coperta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE Gheorghe Florescu
    Coperta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE Gheorghe Florescu GHEORGHE FLORESCU CCoonnffeessiiuunniillee uunnuuii ccaaffeeggiiuu HUMANITAS BUCUREŞTI, 2008 2 Confesiunile unui cafengiu Gheorghe-Ilie Florescu s-a născut la 8 mai 1944, în timpul unui bombardament anglo-american, în Biserica Sf. Treime din cartierul Dudeşti. La vârsta de 8 ani, după arestarea tatălui său, fost detectiv la Siguranţa Statului, începe să lucreze ca băiat de prăvălie, apoi ca ajutor al unchilor săi olteni care vindeau în Piaţa Vitan. Termină liceul, dar consideră că nu are condiţiile necesare pentru a urma Facultatea de Istorie, aşa cum şi-ar fi dorit. Se căsătoreşte şi, după terminarea stagiului militar, se angajează în comerţul de Stat. Între 1964 şi 1971 trece, pe rând, prin toate funcţiile operative ale comerţului en-gros (primitor - distribuitor, dispecer, şef de secţie al Depozitului de Delicatese Panduri din cadrul Agenţiei de Import), În martie 1971, preia de la mentorul său, cafegiul armean Avedis Carabelaian, magazinul de cafea şi dulciuri din Bd. Hristo Botev 10, Treptat, locul acesta devine un adevărat punct de reper al boemei artistice a Capitalei. Are aici drept clienţi mari personalităţi ale vieţii literare, artistice şi medicale, dar şi figuri importante din Justiţie, Miliţie şi Securitate. La 4 martie 1977, blocul din Hristo Botev 10 se prăbuşeşte, dar, printr-un extraordinar noroc el scapă cu viaţă. În anii 80, lupta pentru aprovizionarea noului său magazin din str. Sfinţilor 6 se dovedeşte extrem de riscantă. În aprilie 1985 este arestat şi condamnat la 11 ani de închisoare. Eliberat condiţionat în 1988, se angajează din nou în comerţ. Participă la Revoluţia Română, apoi la „fenomenul Piaţa Universităţii” ca şofer personal al unor jurnalişti americani.
    [Show full text]
  • Retetele Mele Favorite (Gustos.Ro)
    olly - Retetele mele favorite (Gustos.ro) Retetele mele favorite olly olly - Retetele mele favorite (Gustos.ro) Continut Prajitura cu nuca prajita si caramel.............................................................................................. 1 Tort de biscuiti ............................................................................................................................. 2 Melci cu branza dulce.................................................................................................................. 2 Mucenici moldovenesti ................................................................................................................ 3 Negresa cu ciocolata ................................................................................................................... 4 Galuste infailibile pentru supa...................................................................................................... 4 Pariziene cu crema de vanilie si visine de post ........................................................................... 5 Tort de mere ................................................................................................................................ 6 Coronita cu ciocolata din aluat dospit.......................................................................................... 6 Cuiburi cu nuca si scortisoara...................................................................................................... 7 Negresa speciala........................................................................................................................
    [Show full text]