Ghidul Gastronomic Al României
Total Page:16
File Type:pdf, Size:1020Kb
Consilier de specialitate: Stelian Nistor, redactor [ef „Buc`t`ria pentru to]i“ © 2004 House of Guides Tel: (0040)21-222 66 20, Fax: 222 15 49, E-mail: [email protected] www.houseofguides.ro © Toate drepturile apar]in în exclusivitate Editurii House of Guides. Este interzis` reproducerea integral` sau par]ial` a lucr`rii sub orice form`, f`r` permisiunea scris` a Editurii House of Guides. © All rights reserved. Copyright by House of Guides. This book may not be reproduced in whole or in part without written permission of House of Guides. ISBN 973-86412-0-9 Prefa]` Ce a[ putea s` spun cuiva despre singura Elve]ie cu Delt` [i ie[ire la mare din lume? C` de fapt se nume[te Romånia? C`, uneori, e minunat`? C` uneori mi-a[ dori s` fie [i mai [i? C` nu numai uneori, ci de fapt tot timpul, Romånia e ]ara mea? A[a am sim]it eu s` \ncep aceast` introducere la un... ghid gastronomic. Poate prea afectuos, prea poetic, dar pur [i simplu a[a am sim]it, tocmai pentru c` e vorba de Ghidul gastronomic al Romåniei, adic` al ]`rii mele! {i apoi, ca s` mai glumim, eu sunt convins c` romånul s-a n`scut poet, dar, de fapt, nevasta l-a obligat s`-[i ia serviciu [i de asta a ajuns pån` la urm` inginer, profesor, gazetar sau actor! Un ghid r`måne \ns` un ghid, de orice fel ar fi, el are menirea s` te \ndrume, s` nu te lase s` te r`t`ce[ti. Mi-aduc aminte c` prima dat` cånd am fost la Paris, la \ntoarcere m-a adus un [ofer francez care nu mai mersese spre Romånia pån` atunci. Pre]ul ce-l aveam de pl`tit era s`-i fiu copilot, s` ]in drumul dup` harta rutier`, adic` dup` un...ghid. {i eu f`ceam asta pentru prima oar`, dar ghidul era atåt de bine f`cut, \ncåt pån` cånd am intrat \n Romånia, am mers [nur, f`r` nici cea mai mic` ezitare sau abatere. Cum am trecut \ns` de Oradea, ne-am cam r`t`cit un pic! Tot a[a [i un ghid gastronomic trebuie s` te ajute s` nimere[ti exact acolo unde ai gust s` ajungi, s`-]i fie foarte bine semnalate autostr`zile care poart`, de exemplu, numele Sarmalei; de acolo s` te conduc` pe drumurile cele mai bune pån` fix \n poarta celei mai potrivite solu]ii sau re]ete de \mbinare a c`rnii tocate cu varza, vi]a de vie ori foaia de hrean. |n copil`rie eram convins c`, de exemplu, aceea[i sarma e originar` din chiar satul bunicilor mei de pe lång` Suceava, puteam s` [i jur. Pe urm`, am aflat surprins c` vine din cu totul alt` parte, dar [i c`, din popasul f`cut pe la romåni, [i-a mai ad`ugat un plus de „farmec“! {i cåte [i mai cåte minun`]ii pe care ]i le poate dezv`lui un astfel de ghid, bun nu numai pen- tru str`inii c`l`tori prin gastronomia noastr` na]ional`, dar cu siguran]` [i pentru noi, tr`itorii de pe t`råmul fermecat al buc`t`riei bunicilor! Cånd zici „gastronomia Romåniei“ sun` ca [i „armata Romåniei“ sau chiar „independen]a Romåniei“, adic` ceva ce ne apar]ine temeinic [i, mai ales, ceva cu care ne måndrim [i care trebuie ap`rat. {i de ce n-ar fi a[a, c` de la daci \ncoace am tot adunat ce a fost mai bun de pe la cei ce-au poposit pe aici, a[a cum au f`cut de fapt toate popoarele lumii, ca s` le topim \ntr-o „oal` na]ional`“ \n care miroase cåte pu]in [i a Europa, [i a Balcani, [i a Asia, dar \ntr-un fel pe care, totu[i, numai la noi \l po]i g`si. Asta [i pentru c` numai la noi se g`te[te [i ca la munte, [i ca la [es, [i ca \n Delt`, [i ca la mare, \ntr-o singur` ]ar`, frumoas` ca Elve]ia de care vorbeam la \nceput. Cum, pe unde [i \n ce fel, afl`m exact din ghidul pe care tocmai \l ]ine]i \n mån`. Drum bun [i aten]ie la semnaliz`ri! Cu drag, al Dumneavoastr` Stelian Nistor, \n calitate de redactor [ef al revistei „Buc`t`ria pentru to]i“ Toate \]i ies fragede [i bune G`te[te rapid d` gust månc`rii \nva]` pas cu pas re]etele celebre \ncearc` bun`t`]ile str`bunicii descoper` trucurile gospodinelor des`vår[ite preg`te[te-te pentru s`rb`tori respect`-]i s`n`tatea afl` secretele profesioni[tilor gust` felurile str`inilor vezi ce m`nånc` personalit`]ile sf`tuie[te-te cu cititorii cå[tig` bani doar cu ce [tii tu s` faci \n buc`t`rie delecteaz`-te cu pove[tile [i istoriile despre oameni din trecut [i bucatele lor minunate Cump`r` \n fiecare lun` revista cu idei pentru toate zilele anului Buc`t`ria pentru to]i alint`-]i familia, bucur`-]i sim]urile, uime[te-]i prietenii Cuprins PREFA}~ . 3 Istoria buc`t`riei române[ti . 9 A MÂNCA {I A BEA ROMÂNE{TE . 21 M`m`liga . 23 Sarea \n bucate . .27 Ceapa [i usturoiul . .32 |nso]irea bucatelor cu b`utura . 37 BUC~T~RIA TRADI}IONAL~ ROMÅNEASC~ . 39 Bucate din Ardeal . 41 Bucate din Banat . .59 Bucate din Bucovina . 73 Bucate din Dobrogea . 85 Bucate din Maramure[ . 101 Bucate din Moldova . 113 Bucate din Muntenia . 131 Bucate din Oltenia . 149 BUC~T~RIA ROMÅNEASC~ MODERN~ . 163 Re]ete de fiecare zi . 165 Buc`t`ria dietetic` . 237 Re]ete pentru bolnavii de diabet . 237 Re]ete pentru bolnavii de ulcer . 244 Re]ete pentru bolnavii cardiaci [i hipertensivi . 248 Re]ete pentru bolnavii de hepatit` . 252 Re]ete pentru bolnavii cu afec]iuni renale . 257 Re]ete de Post . 261 Postul Cr`ciunului . 361 Postul Pa[telui . 265 Postul Sfin]ilor Apostoli Petru [i Pavel . 268 Postul Adormirii Maicii Domnului . 270 Bucate m`n`stire[ti . 273 Preparate vegetariene . 276 Produse conservate . 294 Buc`t`ria galant` . 307 INDEX DE MARE PUBLICITATE . 327 INDEX DE RE}ETE . 329 5 SOCIETATEA ROMÅN~ PENTRU ASIGURAREA CALIT~}II este lider pe pia]a romåneasc` \n domeniul certific`rii sistemelor de management Dr. ing. Dan Grigore Stoichi]oiu SRAC este partener IQNet - cea mai presti- Pre[edinte SRAC gioas` organiza]ie interna]ional` de certificare Reporter: Domnule Dan Stoichi]oiu, v` rog s` puncta]i cåteva elemente privind activitatea [i rezul- tatele SRAC, politica [i obiectivele sale, principalele realiz`ri [i locul pe care-l ocup` \n domeniul s`u de activitate. Dan Grigore Stoichi]oiu: A[a cum se [tie, SRAC este o asocia]ie profesional`, non-profit, care are ca principal obiect de activitate evaluarea conformit`]ii [i certificarea sistemelor de management [i a produselor. Politica noastr`, orientat` spre clien]i, este de a le oferi toate serviciile de evaluare de care au nevoie pe pia]` \n rela]iile comerciale [i cu autorit`]ile, la un grad \nalt de profesionalism, care s` le aduc` [i un plus de valoare ad`ugat` [i care s` le [i satisfac` toate exigen]ele, oferindu-le \ncredere, credibilitate [i recunoa[tere a certific`rilor. SRAC este partener IQNet, cea mai presti- gioas` organiza]ie a organismelor de certificare din lume. Astfel, certificatele SRAC sunt \nso]ite de certificatele IQNet cu recunoa[tere interna]ional`. Putem spune c` prin num`rul organiza]iilor cer- tificate (peste 1600 de certific`ri ISO 9001) [i prin domeniile de certificare promovate, SRAC de]ine pozi]ia de lider pe pia]a romåneasc` \n domeniul certific`rii sistemelor de management. Totodat`, SRAC s-a dovedit [i un deschiz`tor de drumuri pe pia]a romåneasc`, realizånd prima certificare \n domeniul siguran]ei [i igienei alimentare, respectiv certificarea HACCP (Hazard Analyses & Critical Control Points). Reporter: Ce reprezint` aceast` certificare HACCP? Dan Grigore Stoichi]oiu: HACCP este un sistem pentru siguran]a alimentelor bazat pe prevenire. Prin evaluarea riscurilor posibile, care pot afecta calitatea unui aliment sau procesul de ob]inere a aces- tuia, sistemul HACCP face posibil` prevenirea contamin`rilor [i/sau reducerea la un nivel acceptabil a poten]ialelor riscuri inerente diferitelor proces`ri ale alimentelor, care ar putea genera riscuri pen- tru consumatori. Conceptul HACCP sistematizeaz` toate prevederile de baz` ale inspec]iei sanitare, dovedindu-se o metod` simpl` [i eficient` a realiz`rii controlului [i autocontrolului pe linia igienei alimentelor. Sistemul HACCP \mpreun` cu un sistem de management al calit`]ii ISO 9001 formeaz` un foarte eficient sistem de management al siguran]ei alimentelor. Implementarea unui sistem de management al siguran]ei alimentelor reprezint` o abordare sistematic` pentru a preveni producerea alimentelor nesigure. Reporter: Care sunt firmele care au ob]inut certificarea HACCP din partea dumneavostr`? Dan Grigore Stoichi]oiu: Pån` \n prezent SRAC a eliberat 5 certifi- cate HACCP. Prima organiza]ie care a reu[it acest lucru este SC MURFATLAR ROMÅNIA SA \n 2002. Celelalte sunt: SC HELVETI- CA MILK SRL, SC UNITED ROMANIAN BREWERIES BEREPROD SRL, SC AVE IMPEX SRL [i SC C+C SA. Istoria buc`t`riei romåne[ti Cronologie Buc`t`ria romåneasc` tradi]ional`: Buc`t`ria dacic` (sec. VI \.H.–sec. II d.H.) Influen]a roman` (sec. II d.H.–sec. III d. H.) Influen]a migra]iunilor (sec. III d.H.–sec. XIII d. H.) Influen]a oriental` (sec. XIII d.H.–anul 1821) Influen]a occidental` (1821–1918) Buc`t`ria romåneasc` modern`: Buc`t`ria tuturor provinciilor romåne[ti (1918–1950) Epoca re]etarului comunist (1950–1980) Epoca hr`nirii „ra]ionale“ (1980–1989) Rena[terea restaura]iei romåne[ti (1990–pån` ast`zi) Structura editorial` Ghidul este structurat pe opt regiuni istorice, delimitate \n concordan]` cu specificul gastronomic al zonei.