REVISTĂ A UNIUNII SCRIITORILOR DIN ROMÂNIA serie nouĂ, 32 pagini APRILIE 2020 nr. 4 (1656) anul XXXII 1 LEU Revistă finanțată cu sprijinul Ministerului Culturii www.revistaorizont.ro4

CONSTANTIN NOICA TIMIȘOARA CAPITALĂ EUROPEANĂ „Lotul Goethe” A CULTURII documentar 2 poetice suntsurprinzătoare, stranii,contradictoriidecelemaimulteori. vorbite, nici prozei literare. Asocierile de cuvinte care produc metafore sau simboluri lurilor. Poezia atașează unui cuvânt un altul, într-o logică care nu aparține nici limbii simbo ori metaforei misterele din descifrat trebuie ce ceea decât semnificativ puțin mai este citește se ce ceea poezie, În profunde. semnificații ascunde minimal, cadru mai pentru că face economie de spațiu tipografic și de hârtie, ci și pentru că, într-un a paradoxului. Și, desigur, unautenticsimțalumorului. contrastelor,a cultură serioasă dar,o muzicale, neapărat, cunoștințe vagi presupune care balans un E versuri. în când proză, în când vorbească să personajele ca hotărât a autorul exemplu, autor.de Shakespeare,unui La câte a absolută proprietatea sunt care și artistului aparțin nu care versuri replici, cuvinte, unor a scenă o pe rostirea presupune observarea vieții în toate detaliile ei. Dar ea se exprimă, se finalizează prin puțin, sub semnul poeziei: ca gen, pe de o parte, ca șansă, pe de alta. Meseria de actor Ion Caramitru Copyright poetic urca pescenășideapretinde publicdreptul deafieu însumiautor. poeziei sunt lumile visurilor noastre. Iată de ce, avându-l alături, am curajul de a mă lumile că bine mai cel Elromână.știa limba de PrinEminescu.îndrăgostit m-am el metodei. Urc pescenășipretind drept deautor. meu discursul adaug și voluptate cu însușesc Mi-o mea. a și nePoeziadevine mijlocit. partener sunt grație, de momentului fierbințeala Simt vorbele. stăpânească să s-o rostesc. Pornesc în grabă spre tul autorului. estetică, de lumea pe care o descopăr în spatele metaforei și fascinat de temperamen- nă. Eu îl preiau ca atare și-l trec prin filtrul sensibilității mele. Sunt uimit de valoarea Poetulscrie. să lui mâinii dictat încremenitfinit, pagi bun în un bun, un transmite i-a care cea poetului, inspirației al fierbinte momentul intuit trebuie emoționează valori capătă ea Le-aș numivalori defolosințăneașteptate. aparte. aceasta, situația În publicului. fața în poezia spui și scenă pe urci rostești cuvocea gândului. le și însuți tine pentru versurilor.înveți a Le spontană, puțin mai sau mult mai rea, pune textuldinsubstanțaluiînlimbainterlocutorului. trans a de ambiția lecturii adaugă Aceasta percepută. fost a intenția dacă verifici Să și în gând și cu glas tare, să vrei s-o „povestești” cuiva, să verifici ce-a vrut „să spună”. abordezi din perspectiva sunetului. Se mai poate întâmpla, apoi, ca, după ce ai citit-o D Poezia este un miracol al folosirii limbii, al limbii literare în speță. Și asta nu nu mai sau mult mai stat, a acum până parcurs-o am care pe artistică Existența ot aeta rms sn ș ar auc cn îi a det la pei lui poezia aliat drept iau îmi când atunci aură și sens primesc acestea Toate Poezia a devenit, organic, și a mea. Și tocmai de aceea mă simt atras, mă văd silit te care poezie Într-o semnificațiilor. a cea este interesează mă care Rostirea Urmează apoi (în cazul meu, al nostru, actorilor) momentul culminant, când memora e ascuns, misterului a percepere de apropiere, de treaptăUrmătoarea fără ocol de text. Apoi când, tot singur fiind, o citești cu glas tare și o și tare glas cu citești o fiind, singur tot când, Apoi text. de ocol fără Prinsingurătate. Primaapropiiîn citire, pe. te intimă, simpla lectura e eta multor mai parcurgerea presupune poeziei înțelegerea și escifrarea înapoi, spre locul unde poetul căuta, în singurătate, ------de a te ridica până la telefon să comanzi comanzi să telefon la până ridica te a de lenea în sau India în foamea Patagonia, în sau Abisinia în undeva loc avea iul intrarea și 1952 anul în acasă întoarcerii repatria”.„Calvarul se a pentru Control de Aliate Comisiei al rus reprezentantul la prezintă se părinții căuta a-și Pentru Rusia. în trimise și României) teritoriul pe sovietici de direct vânate sau vietice so- celor predate și române komuniste oficialitățile de vânați și căutați erau nii tizând cu Aureliucu Busuioc tizând și surorile sale au fost au sale surorile și în Agronomie Timișoara, că află părinții la trei anul în student Busuioc), Aureliu este (el Olteanu Mihai sovietice. trupele de fugit ai unde ’950, anii în românesc, Banatul în refugiat basarabean ești dacă ş Aureliu Busuioc, algăinarilor. na a sacră cartea torilor, domni- Cantemir,faptelor destinat l-au pe care cei mari, foarte de la Neculce sau Hronicul diavolul”. cu „pactizează tic, pentru. Aureliu Busuioc e ironic, sarcas înainta ţ tenta model, de faţă supunerea nitatea, adică să„pactizeze cudiavolul”. reu a Iftime: prefa în scrie grup”, a reu Busuioc „Aureliu azi. de basarabene nele căr în VasileIftime, scrie unitare”, ţiri generaţii, unei unei scrierea Moldova, Republicii ţiul spa- din avangarda reprezentau literară, Be a Busuioc, Vladimir silache, Cornel UNGUREANU Găinarilor Hronicul ea a etuatl i apropiere. din restaurantul la ceva războ localnici, Pentru min ţea. nu lul Europei... al chiar Grânarul Banatul!... mai minte, tot ceva câte dar geografie, ora la evenimentele grozavi mai cei dintre unul fost „N‑am la participa Loga, Diaconovici liceul la care, în ani în Timi Sau ani. acelor Banatul în – în în – care care trăit a s-a în felul trăit aminte î Autorul punct. un la Până biografic. lui spânzurat”. „Era toamnaanului1953”. găsit fost a Oltean Mihail Chișinău. din Sculenilor KGB Bariera la la de Mișa de chemat este târziu, mai accepte să voit fie informator KGB, refuză inițial, e ne- să propune apoi se I studiile. prietenii, apoi serviciul, apoi iubirea, apoi fia, biogra apoi numele, întâi stâlcește se i pudică. Tânăruluistudent descriere o ca suna ar cunoscut-o ai care pe cea decât într de groază, realitate într-o doar doar cel care a trăit în ci Basarabia, a fost e Nu douăzeci.”. veacului jumătatea la fii să e alta totul cu și nouăsprezece lui să fi fost basarabean la începutul secolu e una că pentru chițibușuri, niscai sunt mai Dar dar… punct, aici pun să anume trebui ar Și totul. spus am asta Cu ia de a fi în literatură alături de ilu de alături literatură în fi a de ia i în România. În Banat. În România. în i ş rmn auto- roman diavolul, cu Pactizând it să ia distan ia să it C „Căr În primul rând, e abandonată solem Cam acesta ar fi rezumatul romanu ş ş ţ te în mai multe rânduri de felul felul de rânduri multe mai în te i. De a scrie pentru pentru scrie a De i. i consacrate prozatorilor/ prozei i prozatorilor/ consacrate , aie Va Vasile Druţă, Ion lui ţile ş a cum consemnează critica critica consemnează cum a zatorul: „Sunt basarabean. basarabean. „Sunt zatorul: Aureliu Busuioc? Spune pro- diavolul” cu „pactizat a um ş t ă e deta se să it şcoli, unei gândiri ţ ă ă a nii, manua naibii, al şi ţ ş a volumului Vasile volumului a i să se deta se să i i (basarabe prinşi ş ţ leagă, Aureliu Aureliu leagă,

, una din puţi din una , iunii, e pentru pentru e iunii, „E și mai trist, trist, mai și „E ş eze de grup, grup, de eze ş ţ ‑ i pentru pentru i ării! Poate ării! o altă țară țară o altă ş şi sim eze de de eze ş ş oara, oara, ului. ului. Pac ş ţ tri tri in in Ş ş ş ------i i i za urbană, proza modernă. Personajul lui cuitul literaturii din Basarabia, n.n.) pro se vedea că nu vin cu mâna goală, au au goală, mâna cu vin nu că vedea se oricum, compasiune, meritau mai nenii rilor odinioarăcomuniste. Ciobanu. V. Mircea basarabene, raturii desperat al doamnei Balint, prima noas de la Paris la de oferă, cum nu-mi amintesc să o fi făcut făcut fi o să amintesc nu-mi cum oferă, li toată pe paralele clase cu schimburi, două în activând însă acum elită, de era Liceul uitat. n-ai cursurile, jumătate, la ae u rmr phili e solda de puhoiului premers au ceilalţi, care ceva, câte adunat au muncit, basarabenii val, primul dacă înscris în paradigma prozator Busuioc, Aureliu lui opera din titlul care ar putea cuprinde păr 30? anilor Spania în bătăliile câ ştige să pleacă cum ranţa, Sigu cu confruntările prin ei trec cum din parodiilor a principală tema e politică. Înnobilarea scriitorice şti. breslei al lider devine analfabetul iar lui, negrul devine Olteanu analfabet, un de condusă e nu Revista la care se romancierului. angajează Mihail Oltea a lucru de formula din „Ironia lite ai comentatori ţi importan mai cei decât în romanele sale”, scrie unul dintre cititorului, a personajelor ta ironie tivă din Basarabia nu a mai cunoscut atâ la superior, fin, elegant, subtil, nuanţat. De e un tip cinic se cuvinedespre „înaintaşi”. cum scrie nu că acuzat era linie, primă Gârne Vasile re. amploa- ia că MoldovapăreaRepublica războiul dintre generaţii în literatura din tr Basarabia”,Vasileîn scrie în ne Gârneţ confuz boce române bine scrii să urmă, la până patriotic, mai eficient, mai e că ţ – un timp rău. „Busuioc este printre pu ora al scriitor vreun nia. Refugiaţii”. înghiţi-v-ar foculiaduluisăvă înghită! adus, ţi i-a voi voştri, Ruşii gazdă.... tră pustii nopţii luri pomină. de acela augustul după apărute străine, sub uniformele de turi insistent trenţele sărăciei des mai tot licăreau sărbătoare, de ca îmbrăcată orele toate la purta se mâncare răsturnate gunoi de tomberoanele cu zi, fiecare prăfue rui străzi te puteai culca, fără teama că că ale pe acela oraşul ochii, lua puteai pe gânduri. ace bine, ei nea, goliciu acopereau mai îşi brumă ce cu sosi foametei, al hâd spectrul de fugi Prut, de dincolo de moldovenii străini, inii scriitori de pe la noi, care au în de pe la noi, scriitori inii ‑ Singur în faţa dragosteifaţa în Singur un un articol din anii ’90, din anii în care ţ Vremea găinarilor i cântece născute din alcool, uliţelealcool, din născute cântece şi D ne scriitorul care în pagini Sunt pe octombrie, în abia început Au ora minte, Ţin uie cla ug d jfr, vio jafuri, de lungi acelea Lunile ş i nu doar din cauza măcelului, ci ci măcelului, cauza din doar nu i ti în articole interminabile, scrise scrise interminabile, articole în ti ş ti hainele, începea să pălească cu cu pălească să începea hainele, ti şi primitiv, destinul limbii româ şi persiflarea maliţioasă” fac parte şi persiflare maliţioasă pe seama imea ce mulţimea prin chiştoace: şi . Ce se întâmplă cu ilegaliştii, cu întâmplă se Ce . şi ironic, limbajul lui e unul introduce în circuit (în cir (în circuit în introduce Busuioc „Aureliu singurul: e nu Gârneţ Vasile fapt, e i înspământate, ble înspământate, şi ţ ş , poet, eseist, critic de de critic eseist, poet, , tia începeau să-i pună pună să-i începeau tia Hronicul Găinarilor Hronicul ş ş ş anti- l e a ae nu- care la de ul ului – al Banatului Banatului al – ului , dar i căutate resturi de de resturi căutate i ţ iri, neîngrijite neîngrijite iri, , scriitura nara scriitura , şi mizeriei, ală a literaturii şi a scriitorului şi din ş te, decât să să decât te, ş i bucovi şi co i ţi întinse Unchiul ţ stemul stemul ş i doar doar i i mai mai i ş urile urile ţ eles eles ţă ‑ţ ţ ş ş ţ ii ii e ------i i i i lului Pandémie şului santului opus lăuze Poftă-n noaptebună! consumatori. ori de Pecategorii său. planul placul după fiecare neuita, şi bina recom visa, alege, puteţi le care pe te, cluziune, Călin-Andrei MIHĂILESCU somn Păpizze-n cîrcă dealune hapciu sîrbesc categoria: rustici de 12aprilie, ziuadezlegării denord balet deprune bœuf „Trîntoş” retegău delebădă ananghie dehomar categoria: binocli de 11aprilie, ziuatrapezistei ecler peltic miel labutoi chifteluţe cuventuze fiştecine Alfredo categoria: frăgezei de 10 aprilie, ziua naţională a pauşa a naţională ziua aprilie, 10 de repejoare însosdegong genunchi umplut pilaf cugăurele voodoolii detaur categoria: über mucenic sfîntului ziua aprilie, 9 de şut înfrişcă ciulama deumbre pui cunu-i borş desemicocoş categoria: foşticampioni de 8aprilie, ziuabrebeneilor d’antan peltea deamprente hurduc deviţică canibal trufanda nară deberbec categoria: eufraţi de 7aprilie, ziuaeufratului soloviovi cudude cioran rasol laoţipari confuji baboi însine categoria: filosofi de 6 aprilie, ziua mondială a pîş-pîr a mondială ziua aprilie, 6 de gurgui flambaţi strigoi înaspic mînă moalecuagrişe pui nevoiaşi categoria: lagreu de 5 aprilie, ziua internaţională a ver călcîi cuzmeură ciulama deaberaţi blăniţă pané autentic debîzdîc categoria: seculari de 4aprilie,ziuaurmuzei amanet cucaise tandoori luiPudor dezoleu depotîrnichi iahnie dehaihui categoria: oricine nopţii a mondială ziua aprilie, 3 de iată sugestii pentru meniuri comple re în gospodini şi gospodine Dragi ------muri, poduri şibuze Ionathan X.Uranus lui (autorul Totog): tămână, ideea să fie reluată cu titlul X Uranus”. (6iulie1929) Jonathan fi poate piele-roşî sau catholic bărbier, lângă pe ins, Fiece generalizare: fi chiar Totog, poate O devie. să amuza s-ar dacă cum după Calistrat, şi e altfel cului: în Bîtfoi Dorin-Liviu de text din „Bilete de papagal”, neantologat peste dau ronimice, m eut n ric vci e ro 20 vreo de vechi proiect un reluat am meu, domeniul pe retras Britanii, Marii lr ae pa sale identităților jocul de fermecat Și, (Simbolia). Jimbolia în paroh preot divor preot, Aprins, gului Ru al membru mason, creștinat, evreu guénonizant, „avangardist”, ocultist, — Avramescu o Marcu-Mihail publicații: despre varii carte prin risipit ani, de Marcel TOLCEA literar și oacuzădefurt Arghezi,Avramescu Despre Urmuz, banane „Plöschti” filé deiepurcuugerplin mămăligă tivită ciorbă debrută categoria: duripuri de 18aprilie, ziuadepedintre o cafea mucenici „Viorel” nimic huţupiş cuhrean categoria: depost de 17aprilie, ziuatrestiilor purée depommesd’adultère hîrdău crocant hormoni cutarhon priapizză Categoria: ojurduitori de 16 aprilie, ziua Facultăţii de dru de Facultăţii ziua aprilie, 16 de aluniţe cusurprize labă debatracian„Cobzarul” ţuchi înaspic ciorbă àlacrack categoria: hipsterinaţionali de 15aprilie,ziuasurtucului lîncezele înfoetaj harpá demuezin upanişadă cumujdei mîzgă deteherani categoria: orientală de 14aprilie, ziuatatăluiselfiului resculadă defragi pui lalaser văioagă de cantalup pupicei cucîrmîz categoria: logodnici de 13aprilie, ziuadefualtului sufleu decotor taur cumăsline Pentru ca, numai peste numai o săp de- Eu, sunt Uranus X „Ionathan e âd ut aeee Reginei asemenea sunt, când De , un deschis, Răspuns În potriva vea- potriva În at, din 1962 din țat, Către - - - - înseamnă, pe scurt, Urmuz.înseamnă, pescurt, lemici în epocă. Dar îndeajuns pentru pentru îndeajuns Dar epocă. în lemici f mi rcu c lec cu precaut mai fi a po vii fixau ce ițele din desluși putut le-am care pe episoadele din unul doar „meli iar Urmuz, acid destul la cu replicase Ciprian George de mârțoaga cu Omul a- de Ci- prian George dramaturgul pe acuzase îl sus Poli Uranus. X. Ionathan semna care cel realitate, În mâr cu Omul Urmuz: Vax! „To tog: - absurd: doar părea poate epocii, cunoa fără dl Ion Pop estecaminterpelataici…) X. Uranus.” (p. 128. Am surâs, fiindcă Ionathan fost fi ar Uranus X. Ionathan caz acest în numai poate, sau, noi nici existam nu existat, fi n-ar Urmuz acest Urmuz. oricine fi poate poți fi sugrum descoici sugrum categoria: vegetarieni de 20aprilie, ziuadescărcătorului aranjadă lapahar cotropiţe de nucă pojărel cutalcdemiel calamari subtitraţi categoria: expaţi de 19aprilie, ziuavie ț inere i uă u Inta X Uranus X. Ionathan cum după Și Uranus X. Ionathan urmare, „Prin Acesta din urmă are un moto care, moto un are urmă din Acesta ț i rhzee î „uâtl. E „Cuvântul”. în argheziene” ei și dumneata ș efului său de gazetă. Arghezi Arghezi gazetă. de său efului ș ș terea contextului literar al al literar contextului terea f însu fi i ț ist îi făcea o campanie de de campanie o făcea îi ist și eu, ș it piesa de teatru teatru de piesa it ț […] Și că, dacă dacă că, Și […] și cutare, tot aș iunile neapărat neapărat iunile ț oaga.” ș - i tul sedemascăsingur!” „Absolusezon: de cuvânt un cu I.X.U., gratuităţii a miniscenţă re- dintr-o Ionathan, şi era el nicăieri; şi pretutindeni totodată afle se să aspirat fi ar pascaliană, circonferinţa şi centrul cu analogie de soi printr-un tocmai fiindcă X era el dar Septenar), şi Unitate dintre nedeterminabil centrul în metafizic roul Rahovei,Calea pe atunci, nr.la (ze107 Ionathan Laptelui?» X Uranus locuia, pe din strada Jupiter, sau Neptun din Calea heteronimului Ionathan X.Uranus: citim să îndeamnă ne dor Arghezi (Rumor Zambezi, în text) Tucu sa întâlnirea bufă, cheie în redă, din fragment jocuri. strălucitoare tor atâ îndărătul găsi se a par ce spirituale 48-49) 48-49) (pp. instrumenta.” îl care pe absurdului a celestă riguros intenţionalitatea sem nifica a pentru Uranus, era seamă, şi cu – mai oriunde ca domiciliu, la şi ca redacţie, în prezenţă, vremelnica datora apotropaie terină depizmă categoria: şucăriţi de 21aprilie, ziuazăbunuluipepit gusturoi în capot cîşlegi denaicuţampene mulă verde culămîie pătrunjeleuri cub decotpané e î ctz i nu pe nou din citez îl precauție, Din „ « unaosr snei Uranus sunteţi Dumneavoastră , ce ce infra-umană , Comedia altfel Cum ar fi acest acest fi ar Cum divine căreia îi îi căreia divine semnificația ș - - - - - i ludex 3 interviu 4 es e oă r p a, rmvr și primăvara an, pe toamna. ori două de mers cel maiadîncmodcuputință. în tihnește îți Și seama. dau îmi cîte din hrănitoare, mai cea este – Sfinților Viețile amvonla carede din citește cititorul doar aude se – liniște în luată Masa prietenii. gerea că o masă bună este cea ”vorbită” cu convin noi avem unde de știu Nu masă. orice la în vorbește se nu lume, din mănăstire altă ca Și, fel. la faci să ta, pelerin, chilia tu, în și ca bine e și lor chiliile în roagă se Călugării obligatorie. moment e acel liniștea din și fel anumit într-un aude se mănăstirii interiorul un din clopoțel 8, ora la slujbă, e nu Cînd Biserică. mai mișcă nimic. Se aude, doar, slujba din nu 8, după zicem să oră, anumită o după însă, Seara, simte. se lucrătoare zile unei Nu se monahală. rasa sub pe palpită cum mult mai potolit decît că în alte locuri, dar îl simți Sigur ridicate. temperaturi are nă elementul grecesc, deci temperamentul printre aceștia. Plus că acolo, firesc, domi- și români întîlnit Am altele. agricultură, sau pescuit construcții, pentru ”civili” angajează încît făcut de multe de atît au mănăstiri Multe mănăstirilor. exteriorul tivi. Se lucrează mereu în interiorul sau în diferitelor ac activități. Călugăriisîntoamenifoarte zgomotul aude se mănăstiri acolo? ecurat,proaspăt.Aerul altitudine. metri de 1000 la până merge de păduri de foioase, cu o culme golașă ce nu mai lată de 10 km, stîncoasă, acoperită o peninsulă lungă de vreo 60 km, strîmtă, lore. Marea se simte peste tot. Athosul este toate fructele Pămîntului, și flori multico neînțeles, de scheletice degete niște ca nii măsli firave, crengi din obezi atîrnă care pomelii Vezi mediteraneană. splendoare na lamunteleAthos? Sever VOINESCU La munteleAthos nimic... cu seamănă Nu desigur. înalt, sens tr-un răpitor,acolo.este tine Locul din ceva în rămîne că poate gata, și că destinația bifat ai ideea cu pleci Dacă întoarce. te a de promisiunea onorezi să trebuie tu – ta a promisiuneo ca tine în rămîne locul mie, întîmplă se mi cum curînd, mai cît revii să decis pleci Dacă pleci. cum depinde că C Mihăilescu a făcut epocă, nu-i așa? Cred Pleci detot? adevărat? cu pleci MunteleAthos, la de țipă. Nu auzi claxoane. Dar zumzetul Dar claxoane. auzi Nu țipă. – De ceteduciacolo? am atunci de Și ani. 6 vreo Acum – – Prima oarăcândaifost? În Magheru. pe ca e nu că Sigur – zgomot vreodată E aude? se Ce – plină în Ești Grecia. e Climatic, – – Cum miroase acolo? Cum e lumi SeverVoinescu Dan lui : Titlulcărții pleci Când Pătrăşconiu: Cristian ------meni nuprea A iaudrumul oa- asemenea căci pe-acolo, rari sînt ăștia orb.Dar fi poate tale inimii ochiul surdă, fi poate interioară ta Urechea nimic. vezi nu să nimic, auzi nu Să nimic. pricepi nu să fii atît de idiot încît să te duci acolo și să posibil însă, Este, nimănui. dăunează nu dar puțin, mai altora mult, mai folosește când laMuntele Athos –acelloc? din călugări ce pot proveni preponderent proveni pot ce călugări din obș găsesc se ele dintre fiecare În ortodoxe. țări diverse din provenit au care ei, binefăcătorii și ctitorii ei, istoria are mănăstire fiecare toate Sigur, grecești. cam sînt realitate, În etc. georgiană e alta bulgărească, e alta sîrbească, e alta că, ruseas e că mănăstire o cîte despre spune Se păstrează. se mănăstirilor a preponderent națională percepția XIX-lea, al cul vea- în erezie ca filetismul condamnat a ortodoxia Deși Athosului. a naționalistă națiune, oțară–notătare acolo? Muntelela o mânia Athos”?– aceasta E Ce (po deși mi-arplăceas-opotface. spatele, întorc să-i puterea n-am și lumii specială, pe care nu o am. Sînt prizonierul foarte vocație o cere asta și monahism de malul mării, și te-ai retrage acolo. E vorba cum ți-ai găsi o căsuță în Grecia rurală, pe și ca e nu Athos la rămîi Să potrivește. se mi nu monahală vocația că Doar asta. la gîndit m-am ori multe foarte De da. că clipă Sigur pe-aici?”. o rămîne aș dacă măcar fi „Ce-ar gîndește se nu și Athos Athos? Muntele la trăi putea Ai acolo? rămâi de peMunte. și îi caută chiar și în cele mai retrase locuri văd, cîte după ei, de nevoie mare mai tot are lumea dar lume, de fugă să ca acolo sînt Ei pelerini. de afluxului creșterea de foarte nemulțumiți sînt care există Părințiacolo mulți că spus de e Și tot mulți. sînt mai pelerinii parcă altul la an un la de cum sesizat am însumi eu așa, și chiar Dar turistic. Nordulsezonul Moldoveiîn din mănăstirile la vedem ce cam pe-acolo fi ar Munte, în intrări de limitat un număr impun care regulile fi ar nu dacă că Athos? pe-acolo defapt. eu bîjbîi ce după vedea pot nu și orb încă merg acolo, aștept ceva, caut ceva, dar sînt ori cîte De Aștept. ce. încă, știu, Nu loc. acest de legat întîmpla va se mi ce ceva e că pentru merg să nevoia simt că cred Și Dumnezeu. în mea credința cu face de-a are Sigur ce. de clar mi-e nu și duc mai De fapt, e adecvat să spunem aș – „Ro direct ceare să-țispună. spune care-ți bună cea ta vocea clar aude se acolo Dar înainte. și spus mai ți-ai nă, surdi cu forme în uneori, ce, ceva apăsat aștepți, nu e ceva șocant: acolo îți spui mai te nu ce ceva e nu Darrevelații. avea poți unde locul este Athosul ele. de ții te nu exact și iei decizii mari. Dar cum ai plecat, unei locul lucidități absolute. Acolo parete cîntărești îmi Athosul aceea, De acasă. foarte ț se că puțini Doar schimb.” mă să Promit ratez. că-L seama dau îmi și Dumnezeu e seama că cel mai important lucru pe lume dau îmi „da, spună nu-și să care Athos la pelerin e că cred Nu iluzie. o doar e asta un șarpe, lași acolo una din pieile tale. Dar Ca tine. din parte o de dezici cu te putință, curat mai cel felul În schimbe. se decid să se oameni mulți mai cei acolo că Nmn n rtaă Uoa le Unora ratează. nu Nimeni – – Există încă o percepție foarte foarte percepție o încă Există – – Ce (poți) să iei cu tine de acolo? de tine cu iei să (poți) Ce – la ajunge care om e că cred Nu – să gândul vreodată vizitat Te-a – Cred mulți. mai tot sînt Pelerinii – Muntele la oamenii merg ce De – mă nu să pot Nu eu. și întreb Mă – – Ce are România la Muntele Athos? ur acolo, fiind – rata poți Cum – – Nu cred că lași ceva acolo. Dar cred ți) sălașidintineacolo? in de cuvînt odată ce se întorc se ce odată cuvînt de in thosului. ti alcătuite ti - - - - n o vl e iei oai vnt pe Munte. Astăzi, Athosul venit este de o vitalitate a monahi tineri de val nou un și mai prețuiți. La cumpăna dintre veacuri dar de vreo 30 de ani parcă sînt mai mulți vreodată, dispărut fi ar că Nu duhovnici. mari apară să reînceput au și dispăruse, cam care cenobitic, monahismului curia bu regăsit a isihastă, tradiția regăsit Și-a simplu. și pur renăscut a Muntele Pavel. Apostolul vorbește care de duhovnicești, tineri. Oameni proaspe de umplut s-a Muntele următor ceniului de începutul la pe și explicație) o am eu destin. S-a întîmplat ceva misterios (totuși, în vîrstă, ei înșiși cam plictisiți de propriul călugări ici-colo Sărăcit, murise. aproape anii În tinere. mai tot și numeroase mai tot sînt călugări de obștile că este interesant mai lor a crescut sensibil în ultimii ani. Dar cel Numărul români. credincioși mulți Vin istoria. Și nusîntmulți. Astăzi o mai știu doar cei cărora le e dragă ca o trădare, ca o adevărată hoție, s-a uitat. Munte în percepută istorie, această cînd lor greci la Athos. A trecut mult timp pînă frații cu români monahilor relațiilor ale personale nivelul la neplăcut impact un avut a istorie această bine, Ei pierdere. tă Cuza o serioasă compensație pentru - aceas lui cerut a care grec, statul chiar implicat interesul național al noilor Principate. Se știe că s-a indiscutabil, viza, care decizie această cu Muntelui a financiară bilitatea sta lovitserios a domnitorul și Athos din mănăstiri unor închinate erau gen acest mănăstirilor.averile Foarte de averi multe „naționalizat” a Cuza ce după început a chiar în anii ai tîrzii veacului trecut. Totul nici primiți bine prea erau nu români hii Pr.Petroniule mona Tănase,că vedea vei care au nevoit la Athos, de pildă amintiri români duhovnici unor amintirile citești Dacă România. din mitropoliți sau scopi epi mănăstiri, cu puternice legături ei și au români, sînt nu care atoniți, starețiIar păstrează. se Legăturile pe-aici. ucenicit au măcar sau România din mănăstiri în tunși fost au ei dintre mulți mai Cei nia. AthosRomâdin mănăstiri cu legături au - la de români călugării Apoi,euro. de lion cu un stipendiu anual care ajunge la 1 mi României Guvernul de financiar sprijinit rectă cuțaranoastrăsuntacolo? toate mănăstirile. mai în sprijin acestui ale mărturii Găsești mai finanțau acest epicentru al ortodoxiei. aparte în Imperiu, erau cam singurele care mai statut un aveau care Române, Ţările iar Athosul, serios sărăcit a Balcanilor a și Greciei a Constantinopolului, a mană oto Ocupația Muntele. financiar masiv susținut au modoveni și munteni domnii rînd la Secole tot. peste în azi, de vorbim termenii să ca românești”, „bani poți găsi Athosului a istorică cercetare o La ei. între românește vorbind călugări auzi pînă timp mult trece nu Muntelui), tala (capi Kareia din principală străduța pe umbli dacă Dar Vatoped. Mănăstirea de la cei pe bine mai cunosc îi Eu năstiri. mă multe în există români călugări Dar în care se vorbește și se slujește românește. locuri sînt Ipatie Sf Colciu, Lacu, mare!), turile Prodromu (care e cît o mănăstire de Schi- românești: „locuri” există că spune Poți grecească. este spirituală lui tradiția și greaca e însă, Muntelui, Limba țări. te mul mai din călugări cuprind și grecești cele mai multe mănăstiri Dar sînt de-a dreptul rusesc. specificul rapid ghicești tiri mănăs acestei bisericii turlele vezi îi cînd Pantelimon, de departe, de Încă grijă. mare au care Sfîntul de Mănăstirea în rus guvernului al interes puternic un există pildă, de – continuă legătură această sură mă oarecare Într-o țară. anumită dintr-o – Pelerinajele la Athos se înmulțesc. se Athos la Pelerinajele – – Și: camcâțivinacolo? Mulți.– ProdromuSchitul chiar este – Câți oameni care au legătură di legătură au care oameni Câți – 0 i ecli rct Muntele trecut, veacului ai ’70 ți în căutarea vieții ------cl? u e ciaet l purtător, la echipamente ce Cu acolo? spirituală). căutareasatisface îmi ce (ceea altfel e dată fiecare de și conservatoare) natura tisface sa îmi ce (ceea fel la e dată fiecare de că întrebat de ce merg așa des la Athos, spun sînt Cînd de-acolo. Părinte un cîte la de primești care-l pe duhovnicesc cuvînt un cîte și meditația rugăciunea, este cîștig le acesta este, ca să zic așa, „bonusul”. Mare Dar ei. și simțit-o au că spus mi-au schi, T.pildă Bacon de ca acolo, fost am care cu prieteni alți Și simțit-o. am personal – timp în întoarcere de senzație această tă cu ExisBizanț. în ani de 1000 trăia acum creștin ce cam viu pe retrăiești care în locul e Athosul căci plus, în bucurie o și există cultivat mai ceva credincios un tru tezi, citești, dacă te ocupi cu așa ceva. Pen medi- icoane, la închini te rogi, te slujbe, cu călugării (două mese pe zi), la participi trapeză la mănînci arhondaric, în Dormi slujbe. alte la sau Liturghie la mers de ne, rugăciu de zi o este Athos la zi o mare, ur Prin roage. se să închine, se să merg oamenii Acolo place. le nu asta și vacanță de stare o evocă că pentru ci tografiilor, grafii. Nu că pentru au foto ceva împotriva fo faci că începi dacă rost la luat ești unde mănăstiri Sînt excursie. printr-o ca sînt extrem de reci cu cei care trec pe acolo atoniții altfel, De e. vizitat”nu „de măcar că o singură dată am stat patru nopți. Nici Crednopți. trei maximum două, de prize re în stau Eusejur”. `un dureazădecît puțin mai Munte în pelerin unui șederea sul nu e o destinație de vacanță. De altfel, foarte repedefoarte misefacedordeel. acolo, de plec ce După Daniil. Părintele pe revăd să-l aștept abia că și este toped la merg caresă continui Va pentru cipale contează mult. Unul dintre motivele prin- Asta acolo. de Părinte unui compania în vorbind, duhovnicește bine, foarte ceput în bun la de simțit m-am eu că și Adaug Efrem. Starețului lucrarea neîndoielnic, este, special de atît Vatopedul făcut a ce Ceea ani. de 1000 de bine mai de ciodată oprescse ni nu Athos,rugăciunile La ne. rugăciu continua este desigur, obișnuit, de) altfel? ce cautlaAthos. te Vatopedulto ridicolă. să oferă e îmi plimbi Athos la mergi că Ideea neapărat. alte locuri cu diferite ocazii, dar nu le caut în și merg mai acolo, De Vatoped. tirea formidabilă subtoateaspectele. ca săzicașa? Muntele la Athos? desâvârșită zi o – plusez! căașae.Esteregatulpune mărturie Ei! de pot dar experiențe, povestesc să locul aici e Nu fabulez. nu asta spun cînd și – Acolo ești sub protecția Maicii Domnului Athos? Locul tăufavorit. să nutrăncăni. Athos? citesc șirecitesc continuucîtstauacolo. care din Biblia, decît carte altă niciodată iau nu Eu acesta. genul de ceva sau tire Psalo - tine la ai să bine e bagaj, în Altfel, încărcăturăsufletească. anumită o supune pre Asta Grecia. în excursie o nu rinaj, pele un că-i început la de știi Să acolo. – Cum crezi că e potrivit să te duci te să potrivit e că creziCum – – Ceea ce scoate Athosul întreg din întreg Athosul scoate ce Ceea – (atât loc acest e Dece acolo? e Ce – – Să nu uităm nici o clipă că Atho că clipă o nici uităm nu Să – să sau, – frumoasă zi o e Cum – tine. cu acolo mereu e Cineva Nu. – – Eu merg de fiecare dată la Mănăs la dată fiecare de merg Eu – – Care e locul tău la Muntele Athos? – E de preferat. Dar nu te poți abține Muntele la mult taci să Trebuie– mergi ce de știi să bine e că Cred – Muntelela (vreodată)singur Ești – Cristian PĂTRĂȘCONIU Interviu realizatInterviu de ------t rian a folosit a rian AugustTreboniu-Lau filologul ce de - că rugăciu lingvistic, vedere de punct Din copilărie. în memorate texte primele tre colelor, cel mai la îndemână text folosit ca tarea că rugăciunea a fost, de-a lungul se- limbi. Ideea mi-a fost sugerată de consta oricărei a vizită de cartea fi poate nostru la limită,aoricărei limbi... că, lume”?Înțeleg în limbii a vizită de că apreciați că Biblică dinRomânia. nostru nvriae „lxnr Ia Cuza” Ioan „Alexandru Universitatea . E, de asemenea, membru membru asemenea, de E, română. ba nea conţine termeni din fondul principal mai difuzat text din lume de colecţiilor apariţia determinat a vanţi în faţa unor idiomuri necunoscute, sa pe pus i-a care misionară, activitatea tocmai că admite Se misionari. către de ca făcut a lucru acest iar excelenţă, prin ne - rugăciu de modelul Este privat. cel în conferit un loc central în cultul public este, totodată, o sinteză a Evangheliei, i-a parte, statutul de rugăciune revelată, care şi în profilul lingvistic al textului. Pe de o stă în calitatea ei de rugăciune exemplară ţia explica că Cred limbaj. de preocupaţi specimen de limbă în lucrările savan ţilor Filologie de Asociației fondator teza din Iași Iosif CAMARĂ și limbaromână Rugăciunea Tatăl Nostru de comparație? termen drept servi pot care limbi) ales, mai (și, țări alte la eventual, și, istoric intervalul la raportat – puține sunt te, mul sunt apreciem: să Cantitativ,cum peste 200 de forme ale acestei rugăciuni. câteva deceniiînainte. cu făcută traducere dintr-o amândouă, târziu mai deceniu un resi cu laţie are o istorie complicată, aflându-se în re apare. care în o existen ţă independentă de textul biblic constatat, am ce din rugăciunii traducerii data cunoaşte se nu rest, În rul slavo-român de la Sibiu (1551-1553). tipărit în limba română, text primul în apare versiune veche mai cea rugăciune: de legat cert singurul – această datare? găciunea în versiune povestit scriitoarea AlinaDiaconu. originală a versiunii româneşti, sonoritatea cum mi-a de fascinat era rugăciunea, memorând lumii limbile din guste” „să obişnuia care Borges, iar română, la tină la la de limbii evoluţia din stadii patru punct de vedere etimologic. Aşa se expli arată că ci lumea, toată de cunoscute cuvinte sunt că doar nu înseamnă Aceasta vocabularului. a de cuvinte, care este cea mai stabilă parte să fie primul text tradus text primul fie să Tatăl nostru oi Camară: Iosif ce De Pătrăşconiu: Cristian oi Cmr et creăo la cercetător este Camară Iosif inventariat ați Dumneavoastră – – Din fericire, avem un răspuns cert veche mai cea cert, este, Care – Rugăciunea dr d cel de aşadar, Vorbim, poliglot. TetraevangheliarulCo de tipărit și doctor în filologie (2012) cu și vicepreședintie din 2017 al Cm facem Cum Nostru? Tatăl i nici limba-sursă, pentru că, pentru limba-sursă, nici şi - ru pentru română limba este „cartea „cartea este NostruTatăl ca să ilustreze să ca Tatăl nostru Tetraevangheliarul în lim- în NostruTatăl i profilul limbii din limbii profilul şi a avut a Tatăl nostru Într-adevăr, i Hermeneuti și Tetraevanghelia- şi de unul din i provenind, şi însuşi Tatăl Tatăl şi ------nu a prins. Nu a prins nici pentru că ea că pentru nici prins a Nu prins. a nu tenit din latină. Trebuie spus că limbile că Trebuielatină. spus din tenit originalului fidelă perechea cu interpretative opţiuni că periodic s-a încercat înlocuirea acestei adevărat Este neschimbată. păstrată fost a dar exigenţi, revizorilor atenţia atragă lele - perechii Cazul XVI-lea. al secolul s-au perpetuat opţiunile de traducere din că dovadă tradiţie, pentru respect un şi există timp acelaşi în dar limbă, de tori traducători străluciţi amândoi Milescu la găsim inovareNevoiao de rugăciunii. a rapidă standardizarea determinat au XVII-lea al secolului a jumătate doua a din texte personalităţi unor autoritatea iar ral, cultu slavonism aveam încă XVII-lea al secolul în până că faptul prin explica pasaje suferă schimbări. Situaţia se poate lalte cele derivă care trei din primare, practic, versiuni avem, XVI-lea al secolul În noi. la decât rugăciunii ale versiuni multe mai produs s-au că înseamnă ce maghiară în bogată mai este biblică tradi ţia Desigur, româneşte. în tradusă Psaltirea deja pe aveam 1500 ce la vreme de înainte, ceva existat a că presupune Putem ea. cu odată apare noi la Evangheliei, ducerea tra general în precedă rugăciunea dacă paradoxală: situaţie o avem noi că faptul nici omis trebuieNu XVI-lea. al secolul leg mă să ca XV-lea,– retoromanaal iar secolul ghiara ma Europei: a parte această în mare de fel la e nu decalajul 1000, anul de îna- inte apar latină din traduse versiunile propor păstrând noastră regiunea la raportându-ne tă, corespund latinisme în versiunile roma versiunile în latinisme corespund din derivatelor) (şi slavonismelor rugăciunii: lexicul ză vernacular,ilustrea- graiului cum asupra cultură de originea maghiară, pare a fi, totuşi, moş azi până careadmis s-a pentru mântui, a Termenul(viclean). maghiară origine de slavone( turi şti vi ( slavonă origine de cuvinte avem propor manifestă se Influenţa limbilor vecine asupra românei în versiunile mai vechi (a băga, dacică origine posibilă cu cuvinte chiar ( „balcanisme” (postpunerea articolului) orientale romanităţii cuvinte specifice (pâine), panromanice cuvinte şi voi ilustra prin câte un exemplu: avem - romanică lumea în românei al specific locul arată textului Limba acestora. ale idiomuri alte din prumuturi îm sunt 10% iar latină, origine de sunt rugăciunii cuvintele din 90% actuală, istoria pre des lucruri multe de surprinzător chiar chipuri lingvistice? care,aresine, iată, atâtea în rugăciune despreaceastă – limită (ne)așezare?La despre istorie, despre limbă, despre – uni? Ce ne spune o analitică a acestora acribia. tina abiruit era cum nu a fost reţinută în textele de autoritate, ) şiderivate româneşti delaîmprumu a se aeu echilibra oarecum este Situaţia – U tx aâ d sut e spune ne scurt de atât text Un – avemversice atâtea de fapt, De – apte, iar după 1600 doar anumite doar 1600 după iar şapte, greşiţilor pln psraă esui din versiuni păstrează polona şi iul romanic – abia din abia – romanic spaţiul de şi . Cum s-ar zice, da zice, s-ar Cum Liturghierul. i specificul limbii: în forma în limbii: specificul şi amprentă aceeaşi lăsat şi-au datoriile egrăitor:eaarfitrebuit să a sfinţi a Tatălle românesc nostru iile. Dacă în Occident în Dacă ţiile. i mai ales la Dosoftei, la ales mai şi ional în rugăciune: rugăciune: în ţional - ), dar ), dar , datornicilor i polonă, ceea polonă, şi i un cuvântun şi Tatăl nostru i derivate şi pururea). crea şi a izbă- a greşa- tată), şi şi şi ------erul erul în Dosoftei de dată este 1700 cale. Cea mai lungă versiune dinainte de a sut, etu ă isa demon strativele lipseau că pentru scurte, mai 60 de cuvinte. Cele vechi sunt în general Cum sună? rugăciuni? acestei a românește noi e aiae s d „oe suprem „model de sa calitatea deşte dove îşi aceasta prin că Cred perioade. cultura caracterizat a care ţei efervescen rezistat a rugăciunea schimb, În rugăciune. în ţii lingvistică, au adus cele mai multe inova permeabilitate maximă cu ambele lea, XIX- al secolul din lingvistice reforme XVII-lea) al secolului a jumătate doua (a religioase traduceri marilor Epoca românilor. a culturală ţa ceva spune ne textul Dar exemplu,(de cărturari unor rugăciunea cu în trecătoare slavonisme prezenţă unele ca fel la literară, limba din ieşit au XVI-lea, al secolul în săs nu svinţască-să cer, în este ce nostru, „Tatul noastre: zilele în abia călătorie, publicate de lui însemnările în notată 1600, de înainte Moldova, în neweg Gru Martin liovean negustorul de leasă veaci, amin”. pururea şi tălui împărăţâia iaste ta a Că vicleanul. de izbăveşte ne ce nie, noştri; datorilor noastre,cum datoriile iartă astădz; dă-ne saţâu de cea noastră aşe ceri în cumu-i ta, voia fie să ta; împărăţâia vie să tău; numele svinţască-să ceriuri, careleîn eşti nostru, „Tatăl cărturarului: al inovator secvenţele grecesc, sidera lingvistulEugeniu Coşeriu. absolut al rugăciunii ideale”, cum o con lativul lexicale a limbii române: de exemplu, re dinamicii datorează se rugăciune din le nice occidentale. , răspândită poate Vrinl atae uăă circa numără actuale Versiunile – în formulă lungă mai cea e Care – – Cea mai scurtă variantă a fost cu- fost a variantă scurtă mai Cea – – Dar ceamaiscurtă? În majoritatea cazurilor, schimbări- cazurilor, majoritatea În din 1679, care ilustrează care 1679, din ş-a Fiiului cine , mlct lma i anumite din limba implicit, şi, a pronominală din pronominală redundanţa şi cel,

e at nouă, iartă ne i-n vecii de veci îmveacii de îmveacii veci de vecii şi-n i substantivul şi , care redau articolul articolul redau care cea, ş-a Svântului Duh, acmu i puterea şi i nu ne băga la iscuşe la băga ne nu şi i pre pământ. Pâineapământ. pre şi şi din raţiuni muzi „ispită”).iscuşenie eoa marilor epoca şi u e ue pe duce ne nu , normale pită, i despre via despre şi i slava, a Taa slava, şi i noi iertăm iertăm noi şi i spiritul şi Liturghi- i ne şi şi şi ------ae r ăe drvt e la de derivat părea ar care găsit-o în două versiuni de după 1600, după de versiuni două în găsit-o Am cunoscută. sursă nicio prin explică dezvoltarea e (pentru ideea aceasta Centenarului Marii Uniri, Marii Centenarului aceasta ideea datorez dar doctorale, cercetării mentul în spatele căreia se poate ghici o sursă sursă o ghici poate se căreia spatele în dar ei, asupra aplecare orice descurajat a care coruptă, limbă într-o 1684, în savantulde Hartknoch,blicată german pu fost a versiune asemenea O dent. al secolul în evidentă este textuală tatea Î îcrae lr e purifica a de lor încercarea În . nostru date observații pe care le-ați făcut sau făcut le-ați care pe observații date toric al acestei rugăciuni, cele mai ciu Nu‑mi pusesem această problemă la mo și istoric–alrugăciunii dar lingvistic, – profilulevaluăm când atunci românești” istorice „regiuni de ce neizbăvea şte dehitleanul”. greşiţilor noştri; iertăm cum noastre, grişelile iartă astăz; noao dă-ne săţioasă noastră aş cer, în cum Ta, voia fie Ta>; împărăţia

Tatăl Nostru? tipărită de Co datorie), , iar iar gluma, tim de ştim ispită, i noi şi Tatăl i ne şi debit ------interviu 5 interviu 6 mei atestatesunt actuală rugăciunea din cere Nostru deprimeleversiuni? rugăciunea pentru le-standard că faptul este hilar dreptul De-a celtice. versiuniindexareaterminatrugăciuniila Ivireanul, cei doi termeni sunt în concu în sunt termeni doi Ivireanul,cei Antim lui epoca petrecutărugăciunii,în Și, maiales,dece? cum? mai Șiversiuni. unele nostru”,în rele. în loc de loc în veşte i în toate graiurile. Am ob Am graiurile. toate în prezenţi sunt latină origine de termeni sunt Ambii ren chiar auzim Uneori Ivireanul.Antim lui tipăriturilor datorită nă literară din toate provinciile române şti greşalele, devenită normă în vechea româ - putem auzi sfinţească zicem vorbită: românacaracterizează nu ele că faptului resim le nu vechiversiuniaziatestatepână func care limbă de că folosim azi în ţi rugăciune particularită chiar spune Aş rugăciunii. a uimitoare sintag excepţia cu XVI-lea, al secolul în – acceptat acum gini distanţădeversiunea „celtică”. pa de 20 doar la românesc, ca identificat publică în aceeaşi culegere, de această dată care-l Chamberlayne, lui apoi furnizat română de cunoştinţe unele cu cineva de revizuit este Milescu lui al text acelaşi cu walachicus diversegre adăugându-i-se similară, culegere într-o carevapublicao 1667.în Deacolo trece Stiernhielm, cărturarului suedezMilescu Co decenii câteva acum ocupat coruptă, vel caidentificatăautor limbă de într-o româneşte, sună la Amsterdam, unde găsim o versiune care 1715, în Chamberlayne de publicată glot de culegerea este Sursa a scris presa cu entuziasm acum câ Tatăl nostru „celtic” sau „dacic” despre care Urmare dinpagina6 ş ţ eriu.Versiunea furnizatăe Nicolaede , icr c vratl li fonetice. lui variantele cu fiecare ă, – Într-adevăr,– pânăstandardizareala „Tatăl– „PărinteleNostru”.și Dar iunile de tradu de opţiunile toate fapt, De – este ce ceea diferă mult de Cât – siguranţă, cu deţine, îl listă de Capul pe fiin ţă spre , în loc de loc în vie ş eli de culegerede eli ş ţ i vechea rostire muntenească m a nrae î ciuda în anormale, ca im , iar pe alocuripe iar izbăveşte-ne, wallicus Ae dc o stabilitate o deci Avem . sfinţească-se i utilizat – ca formu ca – utilizat și ţ ionează din cele mai cele din ionează i forme ca forme şi „velş Tatăl nostru să vină, să în loc de loc în ş ş i confuzialui i ă, de care s-a care de ă, , ae de a care ”, Eugeniu şi ş pre i, totu i, ne izbă- ne ţ iva ani.

Tatăl şi poli- să se să ca- ş ş i şi i, ------i lei) care vine” sau „de mâine”. În cele mai te de pâinea „care vine” sau „de mâine”.„de sauvine” „carepâinea de te pâinea„continuă”,defie te pâineadefie Nostru? rugăciune întreaga din troversat și limba română Rugăciunea Tatăl Nostru for sul compu la de pleacă care cea este corectă interpretare singura că arată unde mea, această temă, convingătoare după părerea pe contribuţie nouă o dat a Caragounis ţeles fost determinate de modul cum a fost în fiin „pentru redându-l prin grecesc, termenul calchiază Tradi „necesară”, iar în tradiţia coptă se vorbeş vorbeş se siriacă tradiţia în unitare: sunt Nici vechile traduceri biblice orientale nu în s-ar care latineşti, versiuni vechi (zi „pâinea însemna ar care neobişnuit, şi lungul timpului fie ca un compus din Acest vala, din câte se pare, un concept semitic. echi- a pentru creat termen un epiousios, cât Matei, la atât prezintă, original grecesc Textul controverse. tei special aici? de atât cuvânt acest ce De rugăciune? două milenii. aproape de discută se aici cerute pâinii natura despre căci astăzi”, nouă dă-ne-o fiinţă zilele/spre toate de cea noastră nea dovadă acirculaţiei oralearugăciunii. mâne întâlnită situaţie situa ambele în singularul folosească doua ocuren a Anticipând treia. a cererea în singular invoca în plural la re că cauză din apărut au confuzii desemna împără de fapt doar în limbajul religios, pentru a pluralul că observă nu lume diferen o substantivul A biblice. traducerile în re Dumnezeu lui ţia împără veterotestamentară, tradiţia din rugăciuni? diverseleîn versiuni„cer”acestei– ale 1673. din „svin sării din unele texte de cult, cum e cazul adre reverenadresările la lia fi de raporturile toate în veche epoca în reveren formă o Este tică. rile nordice, dar ca o particularitate stilis- graiu- într-adevăr, caracterizează, părinte nuan o avem diferen că posibilă afirm să făcut m-a ce ceea Mure ş), de nord la de Transilvaniadin Moldova din (adică nordice graiurile pentru preferin ţa însă servat cp termenul scop veazăpasajul dela Matei, creând înacest ino HieronymusVulgata, traduce când prin dus ousia ţ in nici lingvistic, lingvistic, nici susţin se nu care ţate, ie. Această situa epi – Cu siguranţă e cererea a patra: „Pâi con mai cel pasajul este Care – „ceruri”, ales mai ce De – – Se pare că aramaica este sursa aces această din „pâinea” cu este Ce – Pluralul – ulct e ooti în Dosoftei de publicat Paraclisul ţ ţ . Recent, profesorul Chrys profesorul Recent, epiousios. ş hapax legomenon a fost analizat de-a a un pic părereapicun respectivă: a credcă ia slavonă, care ne prive ne careslavonă, ia

ti vechi. Cred că aceasta poate fi o aceastafivechi.poateCred căti („pentru fiinţă”), fie ca un derivat şi ţ , celelalteousia, fiindinterpretări „zilnic”. Pe la 400, la Pe„zilnic”. quotidianus iere semantică la plural. Multăplural. la semanticăiere ţ ia ta” către Maica Domnului Maica către ta” ia ţ lg „eea subzisten „necesar elege ţ neitez î română în înregistrează cer ă, vorbitorul are tendin ţ eenaă încă desemnează, ceruri ţ iere dialectală. Acum a Acum dialectală. iere ia lui Dumnezeu. Unele ţ i în unele versiuni ro versiuni unele în şi prin supersubstantialis, ă”.au Toatevariantele ţ i a fost redat ca ata ca redat fost a şi ie mă duce cu gândul ţ ioase surprinzătoareioase ţ a rugăciunii ia epiousios ţ ioasă, folosită ioasă, i la Luca, pe pe Luca, la şi ş s fc că face se a apare ceruri ş în în părinte te pe noi, pe te este tra- este apa- cer i nu nu și Tatăl ţ ş ţ a să la i ei”. epi ţ ii, ş - ş ------i

eei, n rma oahe, psalmii monarhiei, vremea în decenii, ă eiă din derivă că pentru interesant este sine Termenulîn (spre deosebire de Occident, unde el a a el unde Occident, de deosebire (spre escu explica just păstrarea termenului aici terpretăripoatemistice.sedecât Despre Ivireanul – acestei sintagme i se aplică in iar în comentarii – de exemplu, la Antim confesiune,deosebirede fărăapare zilele sună atâtdefiresc)? careopțiune această desurclasate copios iată, (și,utilizatesinonime ca avem, mai trimite,oarecum, și la ideea de basm. Ce mediul ortodox. rapid impus s-a spa tot difuzateulteriorîn căr tatea Neamţ Mănăstirea la de în 1800 la pe apare spa în fesiunile, con toate de adoptată fost a că sensul în ecumenică, ei, vechimea prin este, zilele tem vorbi doar azi: dacă pu- sintagma hermeneutic, decât istoric degrabă diferen o veche, epoca în că, arată studiat l-am care pe corpusul realitate,În pâinii. telurică opozi înţelegerea între o pasaj, acest în confesională diferenţiere o exista putea ar că spectivă, se ce ceea a baza pe mat, afir- a Munteanu Eugen Profesorul caz. celălalt în temporală sintagmă printr-o existen a necesitate de aceea dar exactă, mai traducere o că vărat ade Este Caragounis. lui articolul găsit am când târziu, mai venit mi-afirmarea Con- aici. frazeologică sinonimie o cu te decât credeam, având de a face în realita apropiate mai mult sunt sintagme două lungul secolelor, mi-am dat seama că cele spa în rugăciunii interpretările date parcurgând Dar trerupt. neîn circulă XVI-lea al secolul din căci chiar dacă prima are o tradiţie venerabilă, traducere, în literalităţii principiul când spre ființă”? cea originar,„pâinea sensul de aproape mai că pentru degrabă, mai sau, lele” biblică. zilei de mâine, în acord cu o altă poruncă ş nicimaimult,nici maipu - zilnic necesarul este rugăciune în cere rilorpatristice. Pâinea carepecre interpretă a covârşitoare majoritatea cu tenţă”,lingvistic întemeiată fi, aşadar, „pâinea necesară pentru subzis nici hermeneutic. Interpretarea corectă ar eent îtteua prin întotdeauna desemnată a condi deasupra rămas a rugăciunea acestea, te despre vorbeau – suveranul împărăte de în Transilvania,tipărit loc 1648, în la de istorice.De exemplu, în Noul Testament condi obicei de supus este nire asigurat durabilitate. Conceptul de stăpâ- alitateterestră română doar în latina balcanică, supravie i Pilde 30:8), atitudine care exclude grija ş a încât stăpânirea lui Dumnezeu a foststăpânireaDumnezeu încâtalui a împărat – Exact, nu sună a trimitere la o re o la trimitere a sună nu Exact, – Ta”„Împărăția la de „Împărăție”, – – Eu înclin către a doua tocmai apli zi toate de cea noastră „Pâinea – ţ ţ ionărilor istorice – cel pu iul ortodox, fiind mai recentă: ea recentă: mai fiind ortodox, iul i albaneză. Latinistul H. Mihă H. Latinistul albaneză. şi ilor traduse sau revizuite acolo, acolo, revizuite sau traduse ţilor ş pâinea cea spre fiinţă spre cea pâinea ţ spre fiinţă i l a ăo ctr participa citire căror a la – ti ă confesională, explicabilă mai explicabilăconfesională, ă apare ş , care s-a păstrat păstrat s-a care împărat, i poate tocmaipoateaceastai-ai ş i este predominantă în predominantăeste i ir cm câteva acum iar crai, este folosită de obicei ş ţ coala de traducere de coala ţ iul românesc de-aromânesc iul ei este exprimată este ei i cea mistică a a mistică cea şi i, prin autori prin şi, tia la data re data la ştia ţ ţ iul românesc,iul in (a se vedease(ain . Cu toa Curege . i în consens consens în şi reprezintă împărăţie ţ ţ in la noi, ionărilor ţ ş de toate toate de uind în de toate tinulo ş i idee i ţ ie ------. cu XVII-lea, al secolul din texte două îngăsit-o difuzare:am avut a cată... compli foarte este nu înțeleg, această opțiune, pentru Explicația „adevăr”. și cu privire la autenticitatea ei sunt împăr- sunt ei autenticitatea privirela cu Testament manuscrisele din parte o numai la originară? de „Amin” – este sau nu este din formu ii lui corespondenţii prin şi religios,limbajul în consacraţi termeni ci lui prin doar împărăţia nu desemnatăesteDumnezeu unde turcice, limbile în Condi notabile. variasunt ţii nu occidentale bile lim în nici Dar latină. origine de rivat de acest prin decât altfel Dumnezeu lui blice române Textelebi Bizantin. Imperiului a târziu CarolcelMare) prinsupravie i zicându-şi deodată, obişnuitul viaţă la moarte la ţ ş pribeagăexil, de ani doi după : nostru tăl a lăsat memorabilă o despremărturie care Ileana, principesei viaţa în găsim nii rugăciu actualităţii a ilustrare O Schme mann. Alexander observa cum parte, în fiecare pentru alcătuită fost fi a pare că faptul în stă rugăciunii a permanentă aceleamereuspirituală,sunt referire, de la nevoia de hrană până la cea ce nevoile omului la care rugăciunea face anume. Un lucru absolut firesc, de vreme timp unui circumscrisă fost a muntele din fa Hristosîn vremea lui TiberiusCaesar, pe sens istoric? fond, atât de veche, fie este că prezent este un mic joc speculativ: cum apreciați că câteva la traduse slavonă. din Totuîn şi, vechi româneşti texte unele în neobişnuit este apariţia echivalării fapt Un afirmate. cele întări a de acela „a fi răţia, puterea şislava. împă- este Lui a că pentru lucruri aceste rugăciune: cre justificaredecererilor sine,ci îna vă din priu, deoarece nu este o rugăciune de sla doxologie, chiar dacă într-un sens impro numită este mai aceasta încheierea că udă adresată lui Dumnezeu. Trebuie spus rugăciunea iudaică avea în încheiere o la dahie Este de remarcat faptul că ea apare în datoreazărugăciuneseîn uzuluiliturgic. ţ fostîmprumutat dinlatinăvremea în lui lâc „Facă-se voia Ta”. rile paralelepecare leoferă. traduce pentru cunoscut fiind urmă din ării, Domni ării, prezen că socotind unii ite, mat suflete moartă i

(înturcă şi azeră) şi şi ş – În fine, o întrebareo fine,Încareinvită – Într-adevăr,– lui traducerea – Se spune, uneori, în loc de „amin” Îceee et fat vce dar veche, foarte este Încheierea – – Încheierea – ceea ce avem dinainte – Rugăciunea a fost rostită de Iisus de rostită fost a Rugăciunea – veche Evangheliarul de la Războieni a să fie”, „adevărat”, rolul său fiind său „adevărat”,rolulfie”, să a , care datează din secolelecaredateazăI-II,din , ţ ionarea istorică este mai evidentă mai este istoricăionarea o asemenea rugăciune, înrugăciune,asemenea o nouă Cristian PĂTRĂȘCONIU ș i viitor i ș aceastărugăciunecareare o atestă. Prin urmare, părerileurmare, Prin atestă. o arje hermeneutice, dar hermeneutice, arje cn a jn la ajuns a când , nostru Tatăl ş ţ a mărturisea că a trecut de trecut a că mărturisea a ti nu desemnează împără ş ţ tinul cere de la Dumnezeu a Mării Tiberiadei, dar nu Interviu realizatInterviu de ş ș e i cua pierderii cauza din te i în ce fel considerațifel ce în i Tatălnu ea nostru hanat (cumană). ș Codicele Todores- i numai într sultanat, ş ţ i. Noutateai. a încheierii a ţ uireapână ş spa i amin , acesta Noului adevăr paşa- ș ş ‑ i la i i că i Di- Ta un ţ ţ iu ar ia ș ș ş ------i i i

zante dinroman. amu situațiile generează află, se unde uitând actuală, lui situația și tinerețe de aventurile suprapune oarbă, riatrică. Momentele în care Stoleru, mânat de nostalgie ge- fiziologia de răpus fi va vestiar de juvenil tonismul compun macabru de la o bornă kilometrică la alta. Pla des se odinioară de frumoase chipurile iar conjugal, misoginismde înghițite urmă la până sunt – peluză de argou în melancolia și sentimentalismul traduce își ru Stole întrucât spune, a de fel un e rog, mă – lirice lui Efuziunile osteopat. medic reputat unui soția atunci pe Sabina, cu acrobatic, de fel la încurcat, s-a când și Violeta, medicinista cu culca se când ’90, de înainte trecut, în complet aproape viața mută își Antrenorul tranzițiile cromatice –, percepția lui lăuntrică se ascute. aici referirea din titlu la tehnica de pictură ce umbrește de – stinge se Stoleru lui vederea ce măsură pe merică: ton cunebuniadeafară. în sunt habitaclu din meschine și domestice războaiele că seama dai îți coboară, portierelor geamurile Când panoramică. perspectiva susține patriei ale plombate șoselele pe rularea Iar paroxistice. fierbere de puncte atingă să tensiunea lăsând comportamentul, minuțios studiază le unde sere, și laboratoare în personajele leze izo să-și Daneliuc lui permit îi capsule, niște ca chise, melcilor). Mi-ar plăcea să știu cum conduce. Spațiile în din compozițiile în parbriz după spectiveide la doar gândesc mă (nu zează impecabil de sarcinile la volan, când scrie, ș acest conflict de familie. Rămâne mai degrabă un gag un degrabă mai Rămâne familie. de conflict acest dezvoltă nu Daneliuc însă soți, doi cei dintre harță de dintremotiveunul principalele constituie fiului litatea său, nerul adoptă un copil de etnie romă. Homosexua e Băiatul Robert. căsătorie, primadin băiat Sabinaareun secundară. intriga din și Filieradeteste. transparegreceascăse să ajung și ciproc re înșală se apoi altele, pe unele animalic sar –, nerv singur un înstrună se genitale și ochi între – prasnic Alexandru BUDAC nevasta mea La drumcu ochii ei? prin chiar lumea privește Nucumva tinerețe. în inima frântde carei-a amintește Violeta,iubita îi transilvană șpaga descuie și cele mai bine păzite secrete. Localitatea personale, datelor divulgarea interzice legea Deși edin. Hudin femeie) o (sau bărbat un donatorului, familia neapărat cunoască să vrea Stoleru grea, conștiința nă ali- banii că convins și românesc, medical sistemului al privilegiat de sale situației gândul la remușcare vagă o de Îmboldit căsnicie. de anilor povara celălalt peste sau prin hoteluri, așa că fiecare găsește prilejul să toarne ma în împreună, închiși stea să obligă îi Călătoria estetice. intervenții alte și liftinguri de mutilată astăzi, cheremul nevestei, Sabina, cândva ucigător de arătoasă, operat, să-și scoată ațele de la suturi. Situația îl aduce la trebuie să meargă la Târgu Mureș, la profesorul care l-a acum iar cornee, de transplantul la rând peste sară să ca VIP de statutul folosit și-a microbiști, de stradă pe recunoscută imediat figură –, Ucraina în și Persic lui Golfu țările în antrenat a – internațional selecționer șteptată metaforă ho - metaforă neașteptată într-o înfiptă stă Intriga N R fost Dinamo, la fotbalist fost Stoleru, Manu plutesc la de proză cinematografică mai omanul eait pvse ey fr erotism. Personajele fără nu se iubesc, ci se doresc nă sexy, poveste o detaliat rând, ultimul în u încoace. Mircea Daneliuc se achită se DaneliucMircea încoace. Sfumato - parte cu împreună și, gay (Polirom, 2019) are cea are 2019) (Polirom, - per rolul la și ci Cursa, desfășoară Sfumato i când regi Senatorul Cele ce ce Cele șină ------cam tare pedala grotescă, dar apasă – avort de scenă într-o special în – ori câtevaDe comunistă. moștenirea neagră comedie de ghiulele în modelează săraci, și bogați dintre discrepanța groase de tușe cu subliniază materie silitră, în dialoguri scapără corupție, în românesc confort imoralului pernele sfâ se să personajele lasă belul săutatăadoptiv. tem- Sabinași plasticata decât umane mai aretrăsături Robert apariție, lui scurta în căci, păcate, auxiliar,din nu teaștepți. creme cosmetice, mașini Audi și cai troieni, acolo unde și ochi de picături crampoane, și minijupe fotbaliști, unde suspansulsebizuiepeefectulcomic,șireciproc. dreas, Andrada, cu un final agonizant și haios totodată, precedent, romanul decât verosimil mai și detașat criticii șicititorilorcaresurecția miraculoasădin1918. mente nefericite ale vieții ei, niciuna nu a captivat atenția eveni și traume nenumăratele Dintre prolifici. autorilor specifice inegalitățile și asperitățile de afectate sunt nu ei A creațiile perfecționistă, era dar,că puțin, scurtă. pentru publicat proză de autoare ca impus s-a Porter Marx), cu Montaigne,nu cu crescut a comunistă, niciodată fost la adeziune o semna a de refuzul roman, ei gurului sin subiectul – nazistă apoteoza la direct în asiste să cât mului Război Mondial, stabilită apoi o vreme în Europa, Revoluției mexicane, jurnalistă ambițioasă în timpul Pri a – locului fața la de – implicată observatoare 1915, în întreține,poată se să ca filme, în bolnavă tuberculoză,de figurantă violent, soț un doi cu la șaisprezece la de măritată mamă ani, de Orfană brio. cu față face le 1980) (1890- Porter Anne Katherine însă referințelor, frișca ia Fitzgerald-Hemingway-Faulkner triumviratul proză, în nuvelei menționările „Pale și Horse, Pale Rider”, înpresa depesteocean. timid adună se cum observat SUA,teritoriul am pe galopant răspândească se să ceput în a COVID-19 ce după Abia actuală. situația pentru povesterelevantă mai cea poate lipsește carantină de lor biblioteci majoritatea din că faptul pare se mi culturală noastră lumea pentru simptomatic puțin mai Nu avia tice? accidentelor istoria răsfoiești să imbold dulce-masochist un oare simiți aeronava, Când scutură otrăvite? turbulențele consolări de nevoie avem Chiar lipse. apoca și epidemii despre volume cu liste întocmi a în Supraviețuitoarea par să fi vlăguit și bruma detalentaautorilor.par săfivlăguitșibruma mutante virusurile cazuri, multe mai cele În zombi. cu seriile și distopii de pletora socoteală la pun Nu izoletă. în decât politică, în degrabă mai funcționează ramago precum alegorii Iar Márquez? vă García lui holeră romanul din despre amintiți detalii Câte introductiv. capitol un Neagrăîn Moartea este prezentă de Cât carantină. de ravurilor,carnavalul și moral testul mo răsturnarea ci boala, clinic, modul la prim-plan, în pune nu apusene literaturii istoria din epidemiologice sprânceană. din cări ridi- eventualele sfidează ironică mea aproximarea așa, un ești nimeni, mi cunosc studenții ( nu- care în an primul marca voi că și nefericit, de atât precipita vor se lucrurile că gândit m-am nu – Sofocle lui intriga grosolan simplificat am Firește, sitcom. la ca Râsete, epidemie. de timp pe oamenii comportă se cum greacătragedie despreo e adăugat: am apoi ciulite, de și nedumerite urechilede toate suficient că sunt asigur mă litate, os, că vom studia, printre altele, o operă literară de actua doilea, le-am spus studenților, mai în glumă, mai în seri- În rest, Mircea Daneliuc își face exercițiul obișnuit: șdr o cră vnuă e oe, u otr și doctori cu șosea, pe aventură scurtă o Așadar, De regulă, când ne gândim la modernismul american M La sfârșitul lui februarie, când a început semestrul al și anume lui Camus sau Camus lui Ciuma ai d l ni i e ira s întrec se – aiurea de și noi la de – cari croni- și Redactori din sinistru. sezon lectură acest de recomandările intrigă ă Oedip rege. Am făcut o pauză retorică, să parodic) –, dar,și –, chiar parodic) machina ex deus (1962) –, categorică în în categorică –, (1962) Fools of Ship Niciuna dintre piesele de rezistență de Niciunapiesele dintre online comunici, dar nu cunoști pe șie sistematic, bate praful din praful bate sistematic, șie Sfumato Eseu despre orbire despre Eseu ? DureazăDecameronul ? (deși n-a n-a (deși McCarthyism mi s-a maipărut de Sa de An ------act demândrieînapărarea acelei încrederi.” (Al.B.) un fi poate acum, ofrandă, incompletă și măruntă mai cea ce găsim din nou după ce sunt ruinele curățate. Iar până și zintă substanța încrederii și unica realitate. Artele sunt ceea definitiv,repre că distruse fie pentru să cum Nuau creat. societăților, le supraviețuiesc până și civilizațiilor care le-au le supraviețuiesc guvernelor, și crezurilor larg împărtășite, și ceea ce contează în vremuri de sincopă, scădere, neglijență; tot în neschimbate supraviețuiesc primare lor sensurile și uzanțele expresie, de lor formele și denumirile încredere; prin efectiv fac o și continuu, trăiesc chiar artele dar iarbă, în greier unui țârâitul decât eficace mai nimic cu pară să configuraț și nitudine roditoare. […] În fața unei nenorociri de o asemenea mag cea autentică, prosperă la lumina zilei, într-o lume verde și rine AnnePorter, formulatîntr-oprefață dinanii’40: finit, simt nevoia să recitesc credoul artistic al lui Kathe economiștii americani – își vede viitorul suspendat inde- – Occident din activă spectrul crizei financiare, și un întreg sector de populație de meschinăriișirelații duplicitare. cauzal lanț un iveală la scot femeii Ruminațiilerecuzită. de obiect prețiosului a inexplicabile dispariției naintea di de împrejurările rememorează protagonista ce sură mă pe aurii, poșete unei jurul în complex, dar concis, rotită intrigă o cu –, Porter la obișnuit decorul tocmai de critică, povestirea „Theft” e plasată în New York – nu răsfățată puțin Mai grație. aceeași cu arme lustruiește și Iuda lui copacul din purpurie floarea oferă Laura cani. mexi revoluționari temperamentalii cu periculos tând flir surprinsă ravisantă, americancă o Laura, despre –, este proza Porter, lui canonul în – dinBoston. noapteaînportul apărut german, provocatăsubmarin fost un fi de ar intenționat cu colegii de teoria conspirației conform căreia epidemia redacț în dat, moment un La gonistei. levante pentru noi, țin de activitatea jurnalistică a prota re motive, Celelalte aer. prin anxioase, bântuie ce așteptări știm întrucât induc romantice conotațiile toate și tandru gestul dar Mirandei, ale parfumate mănușile exemplu, personajul masculin, recrutul Adam, adulmecă pe ca fel mine, îi încearcă diverse la simptome în timp ce citesc. De care, pe aceia dintre sunteți dacă ales mai azi, chiar recomand o nu dar rând, experiență-limită, această primul în dragoste, de poveste o „PalePaleHorse,urmărit. Rider”, de imposibil aproape este conversație întreaga că așa mereu, Day,întrerupe o James televiziune de om cunoscutul gazda, păcate, Din spitalizare. după complet albit i-a negru părul cum lul de senectute, unde povestește coșmarul trăit și despre fe- ei interviurile dintre unul PeYouTube vizionat fi poate pierdută.declare s-o grăbit Mediciis-au spaniole. gripei „[...] arta, la fel ca viața umană, căreia de altfel îi dă vo T ite aoiee ee ș lg „lwrn Judas” „Flowering alege aș mele favoritele Dintre Katherine Anne Porter s-a numărat printre victimele opsue cn sne cnrnai cu confruntați suntem de când resursele compasiune, și rațiunea și ci primejdie, în este ne sănătatea doar nu când acum, otuși, ie, vocea artistului individual poate poate individual artistului vocea ie, , cum o numesc o cum class, creative the vrbd’ darling everybody’s ie, râde împreună râde ie, cect din crescut a ------cronica literară 7 ancheta 8 prognozei fărăadâncime. al și anamnezei al stazei, momentul E privirii. dezvăluie se ni înghețat tablou Un mers. din opririi angoasa plin trăi din a pentru obișnuințelor, din caruselul ieșim ”judecata”) indică vântului cu al grec (etimonul criză În urmarea. și cunoaște a fără finalul, cunoaște a de durerea și neîntrebat exista a de mizeria conștiinței câmpul din scoate a pentru muritori, suntem că uita a pentru nuu conti agităm ne pascalian: mentului” - ”divertis freamătul în ocultate mereu fundamentale, adevărurile recapitulează umani) sau naturali factori de provocate adâncul condiției noastre. Crizele (fie ele în lansată filozofică sondă o umanității, a poză o felurile, toate de deficiențelor al excepțional revelator un e criză orice că pentru ea, din învățăm tot lecții așa, și Chiar epicentrul telescopate. crize de rețele numai unei e singulară: e nu și trecut a nu criza Or, lecția”. ”învățat fi a pentru înțelept de suficient dintre fost a noi fiecare și trecut a demiologică epi criza cum și ca e optimist: calapod Eseist, diplomat Teodor BACONSCHI criza coronavirusului? Ce lecțiiațiînvățatdin Am verificat din nou că nu știm știm nu că nou din verificat Am un are dumneavoastră Întrebarea - - - nihilistă, care explică, de departe și din din și departe de explică, care nihilistă, și ancestrală sapiențial atee, teologie o opoziția cu operează nume acest de demnă religie O religie. adevărată o e nu daoism) și buddhism confucianism, dintre tismul faptul că spiritualitatea lor (adică sincre- distincția observat au nu și supranumerari mereu fost Au etc). semiți de indo-europeni, de instituit deosebire (spre alimentar tabu a vreun nu lor civilizația că pentru rale, asumatedeONU. misiei europene sau convenții multilate Co ale recomandări prin obține poate se nu deziderat acest că Numai om). la trecuți odată devastatori, (iată, viruși de ”patrimoniu” lor propriul au care specii unor habitatul în omului a brutală unea intruzi limităm să trebuie că clar E te. rezilienței, patosul reconstrucției eficien- speranța genera poate cum așa anarhie, chiar poate social, regres masiv, șomaj antrena poate guvernele toate mai de să paralizate profilactic. Non-acț iunea alea- Covid-19 impactului auto globale societății asupra magnitudinea cunoaștem Nu precar. de insuportabil statut un tă capă prezentul că și noastre erorile de plin e trecutul că viitorul, făcut e ce din Chinezii ne-au dat cadoul otrăvit otrăvit cadoul dat ne-au Chinezii , ceea ce explică și și explică ce ceea pur-impur, Ciei au Chinezii . sacru-profan - - - - - ma nu doar că mi-e dor de mare și de de și mare de dor mi-e că doar nu ma sea dat mi-am Și albastru. de întinderi două între lin zburând pescăruș un cu mării, deasupra de soare răsărit splendid un surprinde care fotografie o peste dat am când – colective spaime neputințe, moarte, boală, despre presa, toată din cele cu ton în alarmiste, majoritatea comentarii – absentă, aproape Citeam, socializare. de rețea o pe intrat am ta, va fimâine, sămăbucurdeprezent. ce neștiind criză: această am din care învățat-o pe lecția momentan, este, ta aceas că Cred bine. cu trec o să ajutată fost am că Divinității mulțumesc zilei iar la sfârșitul clipa, pur și simplu trăiesc Că post-pandemie. cel pe proiectez să-l trecem, care prin criza la raportându-l și, ante-pandemie comportamentul liza ana a-mi pentru nici și introspecție tru pen- nici interioară liniștea încă am nu Că timp... suficient aveam deși trebări, în de astfel pus mi-am nu acum, până Că, mai și greu de de gestionat. suportat parcă, sunt, acestea iar în – viitorului fața angoase de prezente, în situației frici, fața chiar îngrijorări, de Generat interior. blocaj în sunt încă că realizez Coronavirusului?”, criza din învățat ați „ întrebarea: la încer răspund să când urmă, în lună o doar cu gândi putut fi ne-am nu nici care la versant într-o tuturor, bul- mod într-un și măsură mare foarte schimbat s-a ni viața vântul tăcut,îndraperie. Dumnezeu e acolo. Gâza de primăvară și uimită. ești Azi observat. n-ai Ieri soare. ta e aceeași, doar petalele s-au întors către Lumea ghiveci. din florile reaTela . uiți pătrați. metri de 65 apartamentului. pereții tre să-ți pesecătimpultrece. Fără sat). la (iarna, copilărie ca-n Exact Publicistă Melania CINCEA Critic literar, eseistă Simona CONSTANTINOVICI un seism–esteîncădeparte. pe ca simt o – avea va le care pe plicilor Mai e timp, pentru că sfârșitul ei și al re care ne-a aruncat într-o tristețe generală. pandemie această da va le ni și mi care răm noțiuneadefericire. lecție: aceea că ar fi bine să ne reconfigu altă o cu vine revelație această Iar reală. ei valoarea la apreciem o să știut am nu cred, noi, dintre mulți mai cei care pe și curând de până toții cu trăit-o am pe care viața De libertate. de și ci vacanță, sesc loculaici. lecție, printre atâtea altele, care nu-și gă- primă o Iată pangolin. de carapace din praf punguță, la vinde, se și lilieci sumă banală a ”piețelor umede”, unde se con- colectiv,psihicului profunzimile oroarea .. uă e m ci txu aces textul scris am ce P.S. După când de săptămâni două-trei După eța primă: Lecția Lecția a treia: a Lecția secundă: Lecția Vor urma, probabil, și alte lecții pe lecții alte și probabil, Vorurma, și reflexivitatea iau p fereastră pe uitatul În- singurătatea. Ce lecții lecții Ce uimi------. sau refuzul deaînțelegeceeacevăd). văd ce ceea a (înțelegerea reflexivității al și fereastră pe năuc uitatului al rivat fic. treipandemică acoronavirusului, seevi criza de generate problematizări de cul valma. mic nu era clar. Cam toate mergeau de-a plitate. sim în Pelerinaj noastre. câștigurilor al renunț de Forme Abecedarul carte. supraviețuire. la ca învățate Lecții moarte. și viață dintre Pactul sine. cu împăcarea și nisip de Firul clepsidra. ușor Întorci Optimismulcarecu angoasa. combatem Fricapământ. și-un polimorfă. e noastră apă O mult. de atât asemănăm Ne tori. Întinzi mâna. Studenții te privesc lung. Ecranul e fluid. ZOOM. pe Tastezi.Ești laptopul. chizi guerre en mes repetă: pe TV5, teatral, cron, Ma- televizor, la dar, neputinței, corbii Te lupți să alungi roiul de gânduri negre, Pompei, îngropate-n cenușă. la de amforele în găsite parfumurile ca mici, doze în Fericire, frică. ți-e Nu ua. tează. Tavanul atinge îngrijorător podea îngus Patulse menghină. o ca strâng te Pereții umărul. pui Vreisă lumea. toată cu solidar Ești munții. muta Poți zinca. nebunie. a careaduce Pustiul. Te vezi cuprins de-un entuziasm te ori din lecțiile enumerate. Absentarea. singurăta de starea din temporară ieșire dă, caprostul. detașarea sau a nu se mai holba, în oglin spirit. Culoarea numaicontează. părului de starea chipurile, refaci, să-ți magazine, prin gonit ai care după nele Când este nevoit să depisteze. se întâlnească le mai des să ca potrivite simţuri are nu zi, cu zi de vieţii debandada în prins anti-ştiinţi spirit un manifest că acuza poate mă serviciu de refractar un doar situa În aluvionar. perien ex aşa: cuvinte câteva în redată fi poate fa în pune ne Criza în îndreptă este că crede Cine retorică. simplă o acum devine dubita cercetării, inima este care dimensiunea primându-i diviniza a de iluministă ţie preten Orice cutumele. incalculabil şi abrupt tulbură ne care invizibil, virus gan merită luatînserios: denţiază ca având alura unui aisberg care om, natură dintre relaţiei a limpezire o ales, Mai re. despăr De judecată. de moment un este cesc, conform sensului oferit de termenul gre- Ignatie alHușilor Episcopul se out e uei ain, e care, pe maligne, puteri de locuit este ş ală ală ţ Lecție pragmatică: patra: a Lecția 2. baro din personal, mine Pentru i ett ă pn ă rc criză, orice că spun să tentat fi Aş Epilog. Ordinea nu e bătută-n cuie. bătută-n e Epilog.Ordineanu ultimă: Lecția de starea derivată: Lecție lec altă O renunțării): a (consecință lecție Altă 1. a ei, este neputincioasă în fa în neputincioasă este ei, a ţ ţire a apelor. De profundă lămuri ş , prin izolare, descoperă că descoperă izolare, prin Omul, a a Ştiinţa i riscă să fie inactual inactual fie să riscă i ş tiin şi Dumnezeu. Până acum ni ţ . Iei în mână stiloul. Des stiloul. mână în Iei . ţ ită să ia locul credin locul ia să ită ifică este un mare depozit depozit mare un este ifică , în toată superbia toată în ,

ție: ţ Fră de Formă exaltarea. ia în care ne aflăm, aflăm, ne care în ia ţ u utm nemuri- suntem nu a unei realită unei a C u de un Ca poezia. - lo e rose en vie La renunțarea ş , su ştiinţa, i nerealist. nerealist. i Nous som- Nous neputință. ţ la hai­ a unui unui a i aro şi ţ ş ărilor, i care care i tiin ţ ei se se ei ţ iei, iei, ţ a ------nezeu din inimile oamenilor. Criza co- Criza oamenilor. inimile din nezeu aă Au et u este Acum nală. este este inima, iar sunt o gândurile perpetuă serică în care preotul este mintea, altarul pdme Aesă afirma Această epidemie. le criză, actuala învăţat Jurnalist Lucian IONICĂ credincio noastre: cii careinima cei sunt ş ci sănătatea, numai nu fură ne care şii viru de scapă-ne Doamne, rugăciune. fiecărui creştin s-a transformat într-o bi sufletul goale, sunt bisericile dacă Chiar e rău orice în Dar biserică. A Probabil din frică încuviin am doar Noi lui. calea din ţ lateral: a virusul decretat stare de urgen uni umană. Totulagresiunefost vreo a sau pact niciun fără golit s-au Bisericile fura fi pot că pe Dumnezeu, ci pe cei care nu credeam î nu ronavirusului Dum pe fura a-L de luciferică tentaţia avut a Comunismul totalitar. regim alt malefică mai ţ credin- planul pe păcate, inimii Din noastre. adâncul în trăi a-L în angajaţi a fiin te exterioară (Cugetarea 139). nu nilor vine dintr-un singur acela lucru: că oame- „Toatănefericirea rânduri: aceste scris a când atunci dreptate avea Pascal sigur.Blaise este nu nimic înşine noi În neîncheiaţi suntem că pentru Asta înşii. ei de chiar salvaţi fie să ca nevoie au însuşi Unii streche. de sine apucat de fugi Ar însuşi. el de cât pentru sine însuşi. Îi este scârbă chiar plit de plictisitor. Nu atât pentru ceilalţi, cum este că seama dă î şi însuşi, sine cu culoasă, imprevizibilă, cu multe detalii detalii multe cu imprevizibilă, culoasă, peri acută, stare într-o intrată realitate elevate suri discur de subtile, analize de Dincolo fără să te pierzi printre multele zvonuri. teamă în transforme se să tinde ce îngrijorarea cu lupţi să viu pe înveţi Acum praf. de nirii ome destinului asupra meditaţie o la imagina al joc popular.de destul un Era divertisment, de altfel un doar propunând sau anumită miză o având fantezistă, sau alistă re- viziune într-o catastrofe, prezentau astfel delucruri. deda cei de Nuvorbesc mai iresponsabilitate. nu speciali unii mare. de atât este realitate de ştiam că celor numărul care se desprind nu dar drogaţi, sau beţi doar nu fiind, ac să treji pericol, în viaţa punându-şi ilogic, pot oamenii uneori, că, perso strict experienţă dar o fusese atunci fiind, bolnav cândva, întâmplase se mi că pentru zile, multe mai ieşi să deja? nu ce ceea înveţi deoarece nedumerească, ă, iar credincio iar ă, mult este că pare se pandemică criza ei, ş a ne-am trezit că nu îi mai avem în în avem mai îi nu că trezit ne-am a ş tiu să rămână singuri într-o odaie” într-o singuri rămână să ştiu ş tiam că uneori pot da dovadă dovadă da pot uneori că tiam iie căr Citisem le-am care pe lucruri unele că Cred 3. i, u s înve să cum tii, ţ ş i nemerniciilor. nemerniciilor. i Ş i la locul tău în univers – un fir fir un – univers în tău locul la i şi te străduieşti să rămâi ţional,ra tiam cum este să stai în casă, fără Dumnezeu nu mai este o realita- în învăţ le să continui care pe şi ş ş ti pot să să pot ti itlgne dsoei o descoperi inteligente, i ş ţ ţ i distructivă decât orice orice decât distructivă i iei, care te invita uneori uneori invita te care iei, vedt: credincio vreodată: i ş ţ ii au trebuit să dispară dispară să trebuit au ii i i ş şi din responsabilitate. ţ tiam de dinainte de de dinainte de tiam ş ei. Acum to ei. ş ea Biseriţea frumuse şi i propune să Îl fure fure Îl să propune i a colectivă. na i lăuntric. ţi neaşeza şi i văzusem filme ce ce filme văzusem i ş ţ ii. Ş cv c cuno ce ceva i i ar mai fi câteva câteva fi mai ar i ş gre i ţ ie poate să să poate ie ş ş i un bine. bine. un i ească, dar dar ească, ţ Ş i suntem i suntem tiam că că tiam ţ ioneze ioneze Ş ş tiam i de de i i pe pe i ţ ş at. at. ş ii. ii. ti ti ------că suferința ar fi mult mai mare, în lipsa în mare, mai mult fi ar suferința că arată prognoză de studiile când apărare, de măsurilor importanța minimalizează care articolele folosesc îi cui Și tificată? acuzaț cu țările, te toa în îmbolnăvirilor ale creșteri rapide indică care zilnice, buletinele împacă se Cum isterie? asta e Cum morți? și navi bol de miilor al mare prețul săptămâni, câteva doar în plătit, au lare/carantinare au întârziat să adere la campaniile de izo panicășiisterie. sunt botezate instrucțiunile și avertismentele calculele, analiza, iar libertăților, asupra atac și re intervenției precoce este numită exagera Strategia cu pandemiei. abnegație, opun, și curaj se care instituțiilor al și oameni lor eforturile critica a mare în o energie consumă care negaționiști, de le. disponibi gazde destule găsi mai va nu un timp - virusul, cât o fi el de contagios, după - și crește imunizează se care nilor oame numărul tăcute, pe că, este cauze din Una epidemii. unei cauza din acum a dispărut niciodată și nu va dispărea nici Omenireanu eficace. vaccinuri și mente trata- așteptatele mult de și limitare de metodele de urmă din ajunsă fi va și flul își va modifica mersul, că își va pierde su paralizie... colul dehaos,deznădejde, peri apărute nou fisurile prin întrevede se cum eficace, parțial doar sunt situația controleze să vrea ar guvernele care prin pârghiile cum periculos, subțiază se resurse le cum epidemie, de săptămâni schimbă, înspecialrău. se viață de stilul economia, normal, de conceptul oamenilor, socială, comportamentul stabilitatea instituțiile, noștri, credeam o stabilă, puternică, consolidată. Sub ochii care pe , moderne societății de uimit fii nu să poți sau mai târziu. devreme mai noastră, asupra veni vor că nor, un după ascunse doar sunt bine și de prosperitate - că lebedele negre de perioadele în - uităm toții cu itorul, vi plănuim ne să încerca a de înclinarea nepregătite. pe ia ne care a impact neașteptatului. de uriașă puterea confirmă criza coronavirusului? Ce lecțiiați învățatdin Medic, eseist S.MARTIN Martin lui. Chiarşifaţădenoiînine. coronavirusu cauza din suferit de avut au sau murit au care cei de faţă morală, datorie o este schimbat, de este ce schimbăm ceea să termina, va se epidemia ce după ca pregăti, te A mulţi. mai cei pentru acţiona a de mod un este acum acasă sta A noi. dintre fiecare de ci alţii, către de doar nu necesar,efectuată locul momentul la inteligentă, acţiune de şi te, necesare doar prin comentarii, oricât de pertinen de nepătruns. Dar cum se face atunci că țările care a sn mrt de mirat sunt Mai pandemia că puterea toată cu Sper câteva doar după limpede, vede Se nu reamintire, această de Legat care cea fost a învățată lecție Prima a shmae e n s pae face poate se nu ei schimbarea Iar şi binevenite ar fi, ci e nevoie eeietli negativ evenimentului A ie e aiă nejus panică de iile vulnerabilitatea

uău mare numărul Cu toții avem toții Cu şi ------lucrul acesta chiar se va întâmpla, și nu și întâmpla, va se chiar acesta lucrul și am făcut-o și eu. Nu-mi închipuiam că asta, auzit au când neîncrezător, sau zat semnificativ raporturile dintre țări. anunțată, deja economică criza de urmată pandemiei, Criza state. dintreintegrare și cooperare de aparența DiminuatăUSA-China. mică aparene și epoca frumoasă epoca e acum trăim ce ceea că timp, un peste spus: „Poate că și noi o să ne dăm seama, a curs de sala din voce O trăiesc. o care întrebarea referitoare la felia de istorie pe la ei, și onest, răspundă să-și rugat i-am și Bentoiu) Annie lui formula (cu dat” s-a ni ce „timpul de mulțumiți suntem pierdut. au ce seama dea să-și atunci, abia tut, pu au oamenii când și atunci până de război urât mai și mare mai cel prin se r, n erai, a usl e Belle de cursul la februarie, în tru, durată. învățătură descurtă totuși de ceea ce am învățat, e vorba de o Așadar,vorbi repede.voi uita dacă a glorie din de titlu un Și noi. răni face a-și și greșeli propriile experimenta a din re onoa de punct un face își fieca generație re copii, la părinți la de transmise experienței ciuda În cruzime. de plină istorie lui lunga în nici și primejdii de plină viață lui scurta în nici multe, prea frivolului, unde lucrurile cu adevărat im care deja le aflasem. Că suntem o lume a pe cele confirmat mi-a ci învățat, m-a . secolului XXI,oepocăfrumoasă începutul XX, secolului sfârșitul curi”, noi, cei care am stat „călare pe două vea și trăit am ani, de 30 ultimii spunem, să ulterior,când desigur, spus, le-am că a numele fost dat și epocii numele despre fost au trebări experienț ce spre vedea se nu și hâde fețele arătase nu-și epidemia 408, sala în oameni, de sută o aproape toții, cu adunați eram Încă ce îi interesează despre această perioadă. tot cu absolut în legătură întrebări pună să-mi studenți pe rugasem și-i Époque Scriitoare, eseistă Ioana PÂRVULESCU Psihanalist, scriitoare Ioana SCORUŞ peste decenii,cidoarcâteva zile. vizibilă schimbarefi vavizibilă vor fiinovate șiaplicate. că schimba, vor se magazinelor și băncilor al publicul cu lucru de sistemul muncă, de forța losesc fo își carecompaniile în modul line, on universitățile domiciliu, la școala acasă, bil că, la terminarea pandemiei, lucrul de proba foarte Este rezultate. dau izolării, principiul respectă care lucru, de sistem tici din comerț, transporturi, învățământ, intervenției? ea mi ps ă iidt nu niciodată că spus mai Le-am rm l îcptl csu semes acestui începutul la Eram, învețe să dispus e omul că cred Nu eoeu pneii u lecție o nu pandemiei Fenomenul în, că deocamdată, învățatdeci, Am Pe plan internațional, cea mai pre- mai cea internațional, plan Pe prac noile cum urmărit am Înfine, Belle Époque se încheia Époquese Belle !” Mulți au zâmbit, amu zâmbit, au Mulți !” noi modele de organizarede modele noi e va duce. Câteva în Câteva duce. va e decuplareaecono o înăspri vor ------vara minte. bărită-n adâncul sufletului știe că primă- cui teama dar fel, la e totul că spune Aș nepăsător. cer de albastru adânc într-un vâslind pescăruși cu viu, citric, galben într-un izbucnită de forsythia cu viguroase merișor, florile în aninând soare cu martie de sfârșit un rânduri, aceste direct spre neant. duce care drumul pe mergem să tinua lă propriei conștiințe: de aceea vom con noastră absolută, care rămâne inaccesibi micimea cu ieri, de cei fi vom toamnă acum nu am învățat nimic din trecut. La până nici cum așa asta, nenorocirea din nimic învățat am nu că demonstra vom poate fidecâtnimicitoare. nu prăbușirea țăndări, face se idealizarea când Atunci aripile. topit ne-a soarele iar sus, prea zburat am iar că anonimi; rămân morții unde comun, mormânt de soi un fapt, de este, globalizării al re preamări de visul că înapoi; ci înainte, mers a nu lumea că ordine; și umanism exista poate Dumnezeu,nu un există nu unde acolo că noi; din instinctual malul ani- de dincolo ridicat ne-am nu mulți mai cei că potrivite; cuvinte prinsă-n fi poate nu suferinței durerea că trăim; să dat este ne răstimp acest în că și deschizi care-i în cel și ochii închizi care în tul momen dintre intervalul clipiri, unei timpul este viața că ani; 3 de copil un needucat și inconștient, care se poartă ca popor un suntem că carte; de și creștere bună de lipsa din venind nimic, incapacitatea gestiona poate nu ea conducă, să ajunge mahalaua când atunci tehnologii că lor; datorită invincibili du-ne crezân- realitatea, am cu că contactul pierdut grup; de sau personal profitul pentru speculată este catastrofa și până unde politice, intereselor spectacolului a lume o suntem că afecta; pot ne nu deci imposibilități, drept luate sunt portante se z bâd ca n ae scriu care în cea blândă zi o Este ne că fi va cumplit mai cel Dar Cristian PĂTRĂȘCONIU Anchetă realizată de ------ancheta 9 10 istm idcli lja (n ețue „Texte secțiunea (în clujean riodicului pe profilului cizelării baza la atât stat au care teoretice contribuții principalele reunește revistei, a apariție de secol de jumătate a aniversării ceasul la apărută critic. numai) să își poată exercițiulperfecționa nu (și clujeni studenții care în spațiu un comuniste, rii cenzu ciuda în neîntreruptă, apariție de ani de doi și cincizeci celor lungul de-a abordărilor a constanță o maturitate și Printr-oînnăscută 2018. în veac de jumătatea împlinit a clujeni studenților revista dar crezut, de Paregreu 1968. în apariție, prima la de încă sens, acest în Revista ca experiență redacțională ori auctorială? tea, atât sub aspect al conținutului, cât și maturita atinge își intelectuală, formare aparat permanentă în redacție o un cu studențesc, de propagată revistă o sale traiectoriei al moment ce În tânără? tă considera fi poate mai ani, de cincizeci dent. Antologia dent. Occi din cea la românească teoretică racordaconștiința a de demersul în rară, lite critica și teoria pentru apetența fost a culturale, reviste unor jurul în gulate coa grupări altor a decât mult mai lor, Alexandru ORAVIȚAN Echinoxul teoriei din propria-i cenușă.” mereu renaște și moare ce Phoenix săre în cuvintele lui Ion Vartic, „un fel de pa din făcut a dimensiuni acestor a fericită Conjuncția programatic? text același în menționat devenire”, în lilor intelectua al spiritual profilul întregi a „de misiunea în Stăruirea revistei? ale ce programati textele dintre unul în 1968, în Uricaru Eugen vorbea care despre nil juve entuziasmului cultivarea și viață în Când o revistă culturală împlinește culturală revistă o Când Una dintre constantele echinoxiști­ constantele dintre Una C a fost mereu paradoxală mereu fost a Echinox e rdcii Menținerea redacției? a re Permanentasului? întineri- are să fie, oare, rețeta succe a oferit constant oferit a Echinox Echinox. Texteteoretice Echinox, 1 ------, volum, Recentul propus. poetic decupajul prin originalitate de notă certă o imprimată fi a-i fără nu însă canonice, poetice opere unor descendența în plasată fi poate Ea curente. multor mai ertc auae ii o f percepute fi pot aici adunate teoretice mente, niciodatăpripit. argu cu mereu tranșate sunt echinoxiști de aplicate Corecțiile intenționată. ca mat din sensurilor ieșirii a ocazional, și, acesteia denaturării a teoriei, a axiologii unei asupra pertinente ruminațiile însă, menționat, de fi mai Ar echinoxist.” fil pro unui trasareaîncearcă se ori câte de ori amintite trăsături fiind acestea toate lemele culturii europene în primul rând; conectare directă cu spațiile, temele și di de post-lovinesciană dorința înaltă, tura cul și mari ideile reperelesolide, pentru a entuziasmul tonului, siguranța textelor, «academică» sobrietatea majoritatea articolelor „în remarcă Editorii ani. de cincizeci peste de existenței pe durata revistei a teoretică au evoluția marcat care celor tuturor reprezentare de PoenarRareșși Moldovan spațiu asigură Horea de realizată antologia ani, milor ale emblematice voci deveniți teoreticieni și critici tinerii la până Mirceafondatori Muthu.lui la De cazul în balcanism, pentru preocuparea sau Marino Adrian lui al hermeneutic modelul Manolescu, Nicolae către de romanului a tripartită clasificarea cum pre contemporană, românească critica pentru referință de devenite volume în reîncarnări cunoaște vor apoi mai ce te paginile în sit ă rinz gaia ite ău ș nvzt Mtfrl des Metaforele nevăzut. și văzut dintre granița creioneze să limbajului, a economie printr ‑o reușește, poeta abstractizare, „Dintr-o realitateînalta...” în preocupări teoretice „serioase”. deschis includerea produselor mai tot îmbrățișează care recente, critice direcțiile la urmă, din cele în ajungând, ’90, și ’80 anilor ale postmoderniste și poststructuraliste agitațiile prin trecând generației ale neomoderniste tările manifes la de întind se aici adunate ce „Eseuri”).Tendințele secțiunea criti (în similare occidentale dezvoltările cu ton în cultural, evantaiului a accentuate mai tot deschiderii a și macaz de schimbări unor trasarea la și cât programatice”), utpee aee l ntri Fr a z d u ga îat de înalt grad un de uza a Fără naturii. ale fațete multiplele de reprezentat existenței ciclul contemplă unde de miurgică, de poziție într-o detașează se liric eul care în dezastrului, rea planul naturii,cuindubitabilăfuncțiecathartică. în durerii transpunerea poetic: proiect un pagină în așterne Elvireanu Sonia luminii. al metaforic sistemul în ori lumului vo titlul în doar nu întrezăribilă e Blaga Lucian lui Influența nii”, simbol blagian prin excelență în cadrul poeziei românești. ale universului liric, toate contemplate prin intermediul „lumi- componente piesele dintre câteva doar sunt fructele și florile „Umbra”,natură. colț de orice în „albastrul”, „marea”, arborii, prezentă devine încât covârșitoare de atât absențe unei a cere, C tributară graniță, de lirică o e Elvireanu Soniei Poezia S În fapt, sutele de pagini de explorări , propune o poezie a suferinței în tă în suferinței a poezie o propune luminii, Șoaptele personalităților care au popo- au care personalităților efervescența convingător ilustrează - textelor emnatarii ipl oze pr a i e d dp consuma- după de cel fi a pare poeziei Timpul din lirica pie ăutarea refugiului în sânul naturii, în trecut, apro , oferind tex - oferind Echinoxului, ulti- Echinoxului e expresionism. de luminii Șoaptele pop culture ’60, ------adnk dn 91 Ia Bdc in Buduca Ioan 1971; din Kandinsky expresie a literaturii într-un literaturii a expresie de posibilității a și libertății asupra sista Petru Romoșan, Octavian Soviany, Liviu Mureșan,Viorel Mureșan, AurelPantea, Traian T.Hurezeanu,Coșovei,Emil Ion MirceaCărtărescu, ’80: generației poeții riscurile, toate cu întrezărește, care în goliul de a numi încă o dată pe acei tineri or reprima poate nu-și „Comentatorul 1979: în apărut literare, generațiilor al eteroclit și impur caracterul despre - arti col unui finalul în Țeposu G. Radu oferă notabilă, echinoxist spiritului specifică intuiție însă o de mostră O etc. Țeposu G. Radu Pop, Ion Al. Cistelecan, de semnate cuprinzătoare de analize prefigurată era ’80 și „noilor” ’70 poezia generații iar 1974, din Borges tării crește”. cău obstinația cât cu mare mai devine teama Și nespus. e ce ceea tot în există poezie câtă uneori sperie Mă noastre. trecerii semnele aud se și neantului fața în acum de „Poeziaeste observa: care în poeziei”, „Libertatea intitulat referință, de text un publica Flămând Dinu an, același în (!); 1970 în universitară tare cerce- și critică între dilemă reu-actuala me chestiona Vlad Ion tradiție; de față acestuia refractării a și dadaismului nile anti-imagi despre text un publica Pop Ion 1968, în exemple: Câteva grupare. jului rezistenței prin cultură, practicat de bricola ale piese drept văzute fi pot noi literaturi unor descoperirea pentru sau ideologic, neangajate literare, generații unor definirea pentru Preocupările bil. palpa devine echinoxiști de ridicată ală intelectu- baricadă de spiritul publicate, fost au articole anumite care la datelor a atentă observarea Prin postcomunistă. epoca din literară critică de ideii ficarea masi de față sau 1989, de înainte bilite sta clar limite între teoriei sechestrarea de și instituționalizată ideologizarea de față rezistență de profunde acte drept V re ît-n et despre text într-un arte” „noii explicarea despre bea ictor Ieronim Stoichiță vor - - - - - ne caută/rătăcităîngolulabsenței.” (Rătăcire) dintâi realității umbra întâlnirea,// ratăm dar alta,/ în dintr-una nu mai știu care din ele e reală,// te-ai retras într-o a treia,/ trecem realitate/ s-a mutat în imaginar,/ trăiesc în două realitățimai nu trece,/ absența edeodată,/ o boalăurmă, ce coboarăîn în inimă,//gând,// preaplinuldoar e din primanoastră întâlnirea că vină/ textuale:„Privesc dintr-o realitate alta,/în maiștiu nucarede e zoidiaeului liric, captiv între lumi, irumpe suprafațala țesăturii prilejuiește Soniei Elvireanu cele mai izbutite versuri, în care schi lări de energii creatoare în sânul naturii, are loc fractura. Aceasta îi ginară a unui sine scindat. La jumătatea volumului, după acumu minii ține tocmai de narațiunea așternută de poetă ima pe harta întoarcerii spre untrecut alplinătățiiformei. un alt timp al poeziei, ce nu face decât să adâncească subtextul Sonieilirica direcții de amalgam rupe estetice Elvireanu dintr- Acest simbolistă. notă certă o textelor conferă singurătății vul moti ori sufletească stare drept naturii elementelor ceptarea re culori, unor recurența însă neomodernistă, penumbra în poezia plasează cititorului, a interpretare libera la lăsate chise, A eseu despre eseu substanțială (deci valoroasă) a volumului prezentulcinderiîn imediat. Componenta mai cea nu se înțelege că nu sunt prezente și ocazionalele des------2018, 418p. Moldovan, Editura Limes, Florești, Cluj, tologia noile An literare. teoriei și criticii ale direcții pentru edificatoare poziționări retice clasicizate ori prin formularea unor teo principiile la raportare prin ridicat, entuziasm cu manifestă se moment” „de dezbaterea pentru apetență această turii, cul ale manifestare de zone multe mai tot spre deschidere recenta cu odată iar, trebării în cazul semnatarilor din revistă, în semnul sub pus fi poate nu timpului „morți” ateoriei. îndelung-anunțatei a chiar sau literară teoria în direcții noilor ale chestionări de față și dar cinematografia, video, rile jocu e-literatura, internetul, culturale: mesajelor a diseminare și reprezentare de medii noile către deschiderea loc are jumătate a anului 1995), iar în anii 2000 doua a în episoade multe mai în blicat pu Braga, Corin de semnat românesc”, literar „Postmodernismul sinteză de lul artico sens, acest în (notabil ’90 anilor pentru teoretici poli devin poststructuralismul și postmodernismul Astfel, noastră.” viața despre discutăm abstracții, și teorii discutăm Nu lui. rul Trăimîndepărtată. realitate interio o în ca privit fi poate nu contemporan tural cul- fenomenul (...) postmodernismul? încheia va se sau continua va (...) gem? mer unde (...) unul? noi configurăm să apucăm ne sau dat, s-a ni care univers un Acceptăm (...). sistemelor al dezgheț scurt un propune vă „Spiritulechinoxist astăzi: și activitatea continuă cărora ajul neîncetată admirațiefațădeOperă. și meditație neobosită cu dedicare, migală, timp, în șlefuiește se cultură întru stăruinței al tânăr mereu spiritul că și ci rigoare, și consistență doar nu strează Andrei Zanca-Sofalvi.” Ioan Stoiciu, Elena Ștefoi, Matei Vișniec, prtl e naae n chestiunile în angajare de Spiritul ______Î 1.

Editată de Horea Poenar și Rareș și Poenar Horea de Editată cio. et teoretice Texte Echinox. zează principalele orientări în si cristali- se redacției, semnătura purtând text într-un 1993, n Șoaptele lu Echinoxul demon------sorului delaIașisorului aducaminte. profe - gândirea și stilul care Paleologu,de Alexandru spus fi ar cum bun-simț, doxal para un de – rară marfă altă – și umor de de liberă în toate mișcările, a unui om plin așa vie, de așa lui mintea stârnit l-a ți care pe ecoului voia în lași te și cartea închizi pastila, terminat ai când pagini, patru sau treiDupă dată. fiecare de nou ceva începe rul, iar reluarea se face fără pierderi, fiindcă auto face o Tăietura telefoane. două sau cafea de guri două între fiecare parcurge de articole scurte, ce au avantajul că se pot rea. Cele patru sute de pagini înșiră o suită vreme pentru și ca bună, vreme pentru tă puse laprezent.) fi pot verbele toate Călinescu, Alexandru său al cu vede, se cum Iașilor,după cazul în (Doar locuit. le-au ei că simplu faptul prin rang în ridicat s-au lor comitatele iar blazonul, mereu recunoscut s-a li însă re, recomanda- o era marginal fi a când ales mai marginali, de poate se cât fost au ba nimic, niciodată revendicat au Nu tului. cuvân- al deplin sensul în aristocrați fost rios, toți cei pomeniți mai sus sunt sau au lucrurile sunt mai complicate.) În mod cu Mircea Zaciu, plecat departe. (În Capitală Negrici, plecat și el tot acolo, pentru Cluj, București,la plece Craiova, pentru Eugen să înainte Ciocârlie, Livius Timișoara tru Iași, pentru E, înnobilează. îl el care pe profesor,titlu deși unui a scorțoasă figura din nimic Călinescu, are nu Alexandru Profesorul fapt de spune lui se I Călinescu. datorate Alexandru 2020), Junimea, (Editura numește Se iartă totul, iartă iar Putin îi alimentează această ea, explicat mi-a fiindcă, rire, mă de rusesc vis marelui devotată totuși rămâne ea acului, urechile prin ca pând scă rocambolești, circumstanțe în acolo tode păreau definitivabandonate. KGB,me vechilede când perioadă într-o Maica Rusie, unde era să dispară, urmărită în ani, destui reîntors cu urmă în vreme, o S-a pentru lux. de case mari în carieră excepțională o cu adorabilă, doamnă lor), mareun cu românibinecunoscut pianist, (rudă Lisabona la de M. Mașa prințesa de moment acest chiar în treamintesc îmi ei, În- tropism. bizar același de stăpâniți albi ruși Occident, în meu, rândul la noscut, cu Am miră. mă Nu Putin. lui al adept un buni, ani de e, rusă Scriitorul origine de francez contrariat. arată se Călinescu Alexandru regimul, nemaisuportând cat să scape din URSS în 1987, de unde a ple Vasile POPOVICI un seducătorîncultură Alexandru Călinescu, că eștimaiinteligentdecâtești. sentimentul că te afli în bună companie și instantaneu euforizează șampanie, a aduce lor de Literatura dificile? mai genuri vorba e când chiar plăcere de citești să te surprindă mereu cu subiecte noi, să-i scrie și bine, calitate și ea din alte vremuri, să fie în același timp erudiți, pe deasupra să care azi de autori mulți Cunoașteți părut. înseamnă asta, fiindcă produsul a cam dis e fermecătoare? Volumul de față este o lectură potrivi Nu contează că a trebuit să fugă de fugă să trebuit a că contează Nu S E ce bine știm mai nu nici că Probabil că carte o despre spune poate mai Se azi cel mai înzestrat, care a reușit de francez prozatorul Makine, probabil André despre criind acestea încremenite în izolare. în zilele încremenite acestea din două ase carte cu menea petrecut am bine, i , la fel cum era pen- era cum fel la referința, ntnae c fnl deschis final cu Instantanee uii se i Rusiei și-ți dă și-ți ------surprinsă șidivorțează. este extraconjugală, relație o și întreține dar fiu, un are care cu marină, de ofițer un cu căsătorește se roman: ei întregul ai Iași la de profesorului a carte minunată această din pagini câteva În insațiabilă. și educată bisexuală, Odette, pentru Proust lui modelul fost a Liane Această 1994). sfântă și prințesă tezană, încă odatăînbătătură,uriaș. monstrul cu trezim ne să și ireversibile te rezulta zi într-o dea să putea s-ar ani de mie o acum de realitate o e comunismul care pentru studențimi unei asupra scură cidentale de renume, însă acțiunea lor ob oc universități la studiilor ciuda în tuale, intelec - proiecte mari anunță nu și operă are nu celebru, e nu Niciunul ideologice. nebunii vechi de sucită mintea cu tineri acestor acțiunea minimizăm nu Să lui.” și abisale abuzuri asupra drepturilor omu inegalitate nedreptate, teroare, la schimb emancipare universală și care au condus în promiseseră care doctrine unor fața în ce politi dezvrăjiri de serie o ca scrisă fi te poa XX secolului a intelectuală „Istoria română: origine de american litologului po avertismentul americane universități nou, al radicalilor întorși cu doctorate din rit de leniniștilor al neomarxiști, tinerilor al și nostalgicilor uzul spunem, spre reproducem o să îndeajuns e nu Cum niciodată Press. California of University la publicat originalul după an un la (2013), XX secolului ale lecții câteva și fascism Comunism, istorie. Tismăneanu, Vladimir lui lui Jean Chalon. volumul de chiar Amazon pe cumva dați singuri în volumul de citiți să las vă Dunăre, la de prinț ei al și Liane cu întâmplat mai s-a Ce sur prindă.) ne să încetează nu asta iar români, de întreagă mulțime o cu însuși, Proust și ca biografia, constant intersectează își din sonaje per marilor modelele că impresia plus în dată o (Ai mamei-soacre... nemulțumirea spre Bărăgan, din familiei moșia vizitează veșminte, rafinate în împachetat și minin fe- tânăr, frumos, mai ani de douăzeci cu prinț, profesie de Ghica, George așa, ne spu putem dacă nostru, de-al conațional un cu recăsătorește se Brunetière, dinand Collège de France și mare critic literar Fer la de profesorul cu și altele), (și alții între adună o avere impresionantă, se combină, bogați, protectori de întreținută fiind nă, demimonde de gradul la urcă azi), de le odn celebră, mondenă demi- o despre Chalon Jean lui volumul pildă de Iată rare. perle aceste din parte mare mai cea că în făcute impresia sunt lui Ai lecturile librării. în zărit le-a nu tău ochiul care pe pasionante, cărți peste de arfinumairusească!) (Și rusească! scrânteală Biată clipească. să putred,fără e ei facă, zic o să împinși fi ar dacă părăsi, l-ar nu fond, în care, pe tare, bunăs și liniște în trăiesc unde viața, vat opțiune de viață. Occidentul, care lor le-a sal propria și țarist-stalinist-putinist lor văd visul dintre Rusia nu cât uriașa terorii, contradicția ale teritorii vastele din exilați cu solide cariere în Occident, fugiți se opresc nicăieri” nu Rusiei „frontierele a rus, teribilă președintelui vorbă o cu așa, nu-i minți (fiindcă, din scoate ne noi pe ce fantasmă Între lecturi, și o traducere a cărții cărții a traducere o și lecturi, Între Alexandru Călinescu are darul să dea să darul are Călinescu Alexandru L uluitoare (chiar după canoane după (chiar uluitoare ­ frumu grație apoi, uție, ăsată fără susținere, face prostit­ n ătra ipli pierdut timpului căutarea În aăuă a Humanitas la apărută , ). Niciunul dintre acești in d Puy Cur Pougy. de Liane Instantanee, dacă nu (Flammarion, ivll în Diavolul seții ei seții ------Marie-Francine Mansour. numește se Autoarea Iași). din versitatea Uni- la franceză literatură viață o predat Profesorula că reamintim (să seducției ale 2018), Michel, (Albin eă e ae dr ua pr, complet depășită: pare, numai dar o pare, câte ce temă de interesează se Călinescu dru dacologia. pustiite, minți bântuie ce sminteală altă e titlul sub ironie de memorabile pagini câteva scrie linescu Că Alexandru contemporane, românești n pc hruri eul, lui a sexuale, hărțuirii epoca În provocare. Gravă cineva? îndrăznește Mai - 28aprilie1950s-anăscutRodica Binder - 26aprilie1936s-anăscutAurel Gh. Ardeleanu - 23aprilie1943s-anăscutSimion Dănilă - 21aprilie1951s-anăscut William Totok - 21aprilie1932s-anăscutGioca Jupunski - 19aprilie1958s-anăscutMarie Jeanne Jutea (Marie-Jeanne Ştefania Bădescu) - 19aprilie1972s-anăscutGraţiela Benga - 13aprilie1940s-anăscutMarcel Turcu - 13aprilie1976s-anăscutLoretta Persem Brediceanu - 13aprilie1956s-anăscutIoan T. Morar - 11aprilie1967s-anăscutNicolae Borlovan - 10aprilie1952s-anăscutRichard Wagner - 10aprilie1952s-anăscutAurora Dumitrescu - 9aprilie1954s-anăscutDoru Paul Chinezu - 9aprilie1939s-anăscutIosif CheiePantea János- 8aprilie1944s-anăscutOberten - 7aprilie1940s-anăscutDraga Mirianici - 6aprilie1951s-anăscutMiomir Todorov - 4aprilie1956s-anăscutLucian P. Petrescu - 3aprilie1956s-anăscutEleonora Pascu (Eleonora RinglerPascu) - 2aprilie1969s-anăscutLiubincaPerinaţ-Stancov - 1aprilie1956s-anăscutMonica Rohan (Monica Şandru) APRILIE CALENDARUL ANIVERSĂRILOR 2020 TIMIŞOARA FILIALA UNIUNEA SCRIITORILOR DINROMÂNIA la marileevenimente. de totul cu lipsim Nususținere. de mesaj un totuși trimis a dar aflăm, York,New de dacologilor Congresului a 2016 din ediția la prezentă fi putut a nu Grapini Maria Timișoara din scriitoare și mentar europarla- Doamna înălțător!) youtube, pe e ratați, reveni.”(Nu va lor vremea Și strămoșii/ sunt ne Daci Măreții fi./ vom nu nici suntem fost, am nu Nici / Romei urmașii nu „Noi Dacilor: Imnului a să transpu interpretă vezi, să ca Banat, din noi la de originară populară, muzică de cântăreață Lungu, Lia doamnei sprijinul dic stabilit în SUA, Napoleon Săvescu, cu forul mondial! Fondator e un anume me anume Fondatorun mondial! e forul al imobil ONU, prin prestigiosul grija Misiunii noastre pe lângă în adăpost găsit și-a dacologia intelectual-științifică, gură anver- aceeași de altora ale și Funar unui asupra ei, fantasmă ieș Azi universitățile și ipocritul Hollywood au Hollywoodipocritul au și universitățile Azi astronomică. distanță o parcurs am acum până și atunci De moravurile. și schimbe legislația să natură de scandaluri primele din unul Curte fost a Acela influenta americană. Supremă în membru ca Thomas Clarence judecătorului numirii ocazia cu Harvey Weinstein, ci mult înainte, în 1991, afacerea cu odată început a nu reamintim, Denunță-ți porcul ( Dar se mai poate vorbi azi de seducție? Pentruîntregireapatologiei tabloului ee cpa l raiae Alexan realitate, la cuplat Mereu N ue e pasr d l séduction la de plaisirs et Ruses riei noastre vechi și revanșă și vechi noastre riei isto- a rescriere române, bii lim a latine originii a egare Năzbâtii la ONU la Năzbâtii Balance ton porc), care, să ită din elucubrațiile Șiretlicuri și plăceri Șiretlicuriși e too Me . Tema. și și la - - - - -

final deschis,Editura Junimea, Iași, 2020. în toată alcătuirea lui. admirabil om un de scrisă umor, de plină inteligentă, introducere,excelentă o ideologice să știe că are și acum la îndemână culturale actualității al orizont de tur vreaun Cine facă azi. să de lumii talitatea men pentru importante mai cele dintre excepție fără aproape sunt Călinescu dru crezut mereu căemaidegrabăinvers. am Euunul univocă. strict fi ar chestiunea cum și ca bărbat, către de femeii seducerea despre doar vorbim seducție, despre bind vorce, de înțeleg nu bucăți în tăiați mă să nici Deși sexe. între echilibru just mai un se din istoria omenirii, repun lucrurile într- influență și degajă putere. Exemplele, cule- ducătorului, ea își alege partenerul, exercită se- oferta refuză sau acceptă Ea preoteasă. marea e femeia seducției logica în corectitudinii politice, era în feminismului a tică antipa- viziunea cu răspăr în cam și sour – șicândcolo... Heidegger la Dasein problematica dezbate de hotel în miez de noapte cu gândul că vor lui camera în cuminte urcase ce respectivă, să pățească bietul Cristiano Ronaldo cu fata aprins o lumânare. Ca să nu mai spun ce era de și închinăciune pioasă de locuri devenit lxnr Călinescu, Alexandru ______Alexan- atinge le care pe Subiectele Man- doamnei volumul la Revenind ntnae cu Instantanee - - 11 teritorii 12 delta Graţiela BENGA Metabolizări ie ttli ot f ctlztae c în (ca catalizatoare fi poate tatălui tirea Amin ontologice. deficienţei A putinţei. ne a mărturie o şi spirituală extracţie de urcuşului a tentaţie o intelectual, rului strădanie cvasi-maniacală a cultivării ogo- o E obsesii. din hrăneşte se şi traume pe întemeiază se formativă râvna absent, lui tată imaginea de Declanşată rău.” mai e Cum hedoniste. pulsiuni imprevizibile de moment, de capricii de iniţiate sunt ca eifărâmiţare. statorni în şi consistenţă precaraei în te, - autoconstrui lui existenţei a şi umanului mişcării a reglare de mecanismul conţine textului, litera de dincolo ipostază: altă o e relevantă Dar biciuitoare. conciziei inventarul şi culturale vastităţii ritoriul te între oscilează Stilistic, chinuitoare. somatizărilor şi dezorientărilor merilor, te preocupărilor, a intermitentă reflexia Tematic,e muzică. de trupe şi reviste în consumate energii după epistolare, şi uri lume de proză, poezie, eseu, după intervi vo- după publicată carte o e Cronologic, contestat. deşi binemeritat, ţiale, care au conferit genului un prestigiu şiră în memorie pagini confesive substan în se foc dintr-un – clarificare de nevoie şi frustrare înţelegerii, ale umbrite nişele prin Căutare spune. s-ar altele, atâtea ca tivităţii şi ai detaliului obiectiv. Un jurnal subiec dintrecircularpolii traseul pe ţei, no (dis)continuităţii firul pe proiectează autentic Un trăitului. frânturile regrupează îşi care în interior vârtej acelui Mă- diametrul iscodeşte Ciprian ceşaru 2019), Cartex, (Editura Nu şiignorabilă. chestionabilă. zonă într-o aruncă îl care de faţă distanţă mereuo mai Are succes. de reţetă o dinadinsul, tot cu tentaţia risipiriisă-ireproşeze căarcăuta, cei care e dificil şi pentru parte, îi impută altă de Pe sprânceană. de ridicare fientă i eeii atgaiz sail conştiin spaţiul cartografiază reveniri şi salturi întreruperi, cu evoluţie taţiilor.O me o uneori stârnesc Măceşaru lui Ciprian ale proteice iniţiativele împresoară, „Sunt un autodidact ale cărui acţiuni Cu Printre specializările înguste care ne care înguste specializările Printre nrpgnl Jra 2000-2018 Jurnal Infrapaginal. se formativus nisus Infrapaginal? mainstream, ------

distanţele, îi verifică (prin experienţă sen măsoară Îi citadin. corpului flexibilitatea de sedus lasă se diaristul uniformizării, cât şi la nivelul afectului. Rezistent în faţa rea şi distanţa, atât pe palierul esteticului, ţeaua densă a oraşelor redefineşte apropie re Pătrundereaîn Dublin. din Guinness atrage fabricii a industrială arhitectura şi atenţia îi dar loc”, un la toate flamand, folclor burlesc, misti ezoterism, grotesc, „libertinaj, cism, Bosch lui pictura în Găseşte sensul. culoarea, forma, adesea, mai cel şi, obcur bar dintr-un rockul sau jazzul ochi, unor lumina ele: de dincolo află se ce spre îndreptată e percepţia lei, metropo- viaţă dă care mulţimea de bile separa fi pot nu străzile oraşelor.Deşi al labirintic corpului explorarea prilejuiesc Madrid,prin Dublin,grinările Barcelona Pere prezenţă. în pustiirea transforma a tăcerea telegitimeazăfărăacte” (vă vedem. softguerrilla). „când taci în stradă zile la rând/ nu poţi fi acuzat de nimic./ […] profetic: mesajul la doveditrezistenţa şi-a care dar alterate, fund controlată a adevărului, atacarea în surdină a stării de lucruri pro trucată”)expunereareclamă şi o la de meteo/ prognozei norarea ig la de neadevărată/ poveste o la de plecat am toţi revoltă, în trebuie nici ne supliment de viteză,/ nici camerenu foto/ nici martori:/ resemnare/ marea din ieşim să („ca morale probelor sul sen răsturnat a adăpost, la dezechilibrele pune a-şi pentru care, ţâţâni, din ieşită realitate o de faţă intransigenţa Coman: dorei oricărei/ campanii/deracolare.” (bineaivenit!). medicamente, bancare, a finală etapa zâmbet, credite/un cu invariabil termină se consumabile/ dinţi, de paste cu reclamele industrie promite să te pună la adăpost/ de deşi standarde etice. principii, toate unor jurul în adunată comunitatea pardonabile au împins o fiinţă eminanente solitară să descopere de mersul cetăţii. Domnia cinismului şi semnele vremurilor im- faţă preocupării planul în direcţie de schimbării a consecinţă – apărută tot la Casa de Editură Max Blecher: seama, ţină nu să poate Teodoranu carte revenito a cu Coman de luciditate şi cu un timbru personal de care literatura de astăzi grad un cu dar deconcertantă, discreţie o De reflexivă. revoltă de zvâcniri în autocontrolul integrau care conştiinţă de procese de însoţită era realităţii crevaselor străpungerea unde - (2017) rea dintre hotare (existenţiale) a fost urmată de ieşi Poeziaşi eseuri. claustrareîntre şi oscila careretractilă,ceri mansardă, după ce publicase prin diverse reviste recenzii, tradu Forme delegitimare te în interior: prezenţa Cristei este unul este Cristei prezenţa interior: în te interpune, câteodată, spaţializării răsfrân- se care - corp alt un apropiere, imediata în totodată, descoperă şi neatinsul sibilă) servă rădăcinacomunăaştiinţeişiartei. servă ob Brunelleschi, lui Domul spre dreptat în meditativ vector un cu care, om unui auditiv vor sugera, indirect, sau autoportretul vizual stimulului urma în ivite ţiile reflec prime, realităţi unei redării galeria în intră muzee prin plimbările şi Praga sau Atena Chişinău, Bistriţa, Constanţa, la de mei repetate ale linearităţii. Dacă profilul ma fracturile la reacţionează şi realităţii velul de pulsiunile estetizante descoperite la ni funcţie în acţionează Măceşaru culturii, Ciprian termenii excludea care patern calculul de Vulnerat creatoare. tasmelor fan activarea şi gândului metabolizarea împiedică care otravă o ca vătămătoare, cazul lui Nicolae Steinhardt) sau profund pentru pentru prima dată în viaţă/ atârnată de o frânghie” ( zbor să o supravieţuitori// după survol în plecate elicopterelor/ imagini: unei a diferenţa vitalitate) de (recte descopere calitate de să capabil eu unui febrilitatea şi amorţite lumii temperatura măsoară împreună hipertrofiate, agresiv tăţii proximi a observaţie de turnul verticalizează Împreună logică. prezentare. Două sunt bazinele magmatice dominante în poemele în dominante Teomagmatice bazinele sunt Două În 2012 a debutat Teodora Coman cu volumul Teodoradebutat cu a Coman 2012 În I S metonimică a evoluţiei) şi arta de inţa de a căuta un drum (imagine nfrapaginal dintre deturnarea strategică a tensiunii şi fidela ei re contact ei fidela şi de tensiunii a strategică deturnarea punctelor dintre îngroşarea prin guerrilla, soft din etice triaţiile Câmpina, atmosfera din Sibiu, din atmosfera Câmpina, R ealitatea poeziei nu poate fi desprinsă de cea onto- cea de desprinsă fi poate nu poeziei ealitatea se constituie între şti ies în evidenţă, în în evidenţă, în ies necuvenite foloase ------soft guerrilla (2019) cut specialistînneuroştiinţe. cunos un Eagleman, David de creionate incertitudinilor teritoriul spre sugestiv, virează, autorul căci răspuns, fără trebări în- Prostie?”SuntIgnoranţă? Superstiţie? scurmă în creier? Cum se numeşte? Păcat? îmi vierme Ce arate. se mi să prematur, care o tot invoc nu s-ar putea ca într-o zi, pe moartea […] dacă pedepsite, vorfi nu scriu le care pe moarte despre astea mele puţois dacă rău, în acumulare o mine în nasc nu ele dacă întreb Mă şoaptă››. ‹‹în durile acestea mă tem, sunt rânduri scrise rân de Pânăşi umană? slăbiciune simplă diaboli advocatus rea căpăstrului livresc: „Există în mine un autor), e moartea îmblânzită prin mânui de denunţată feminine” „sensibilităţii al registrul (în conştiinţei dispariţia În Kafka, bunăoară. Le aflăm la Sylvia FranzPlath. la găsim Le atrăgătoare. extincţia despre pagini scris s-au cum aşa moarte, cheagă mărturisirea textuală. în se ani) după completate şi explicate Măceşaru, lui cazul (în fragmentare rile răspunsu din iar autentic, eul întrupează se primară interogaţie o la de că afirma Ricoeur mediocritatea?” conştientiza a-ţi de aceea decât cruntă mai pedeapsă oare Există frigid. creier unui a siluire şi sleire searbădă, „Meditaţie fizică. slăbiciune în dată, o nu preschimbată, psihică sistenţă tre laşitate şi luciditate) transcriu o incon (consecinţe ale autodiagnozei ce schimbă accentul în autoflagelante vanităţii, imboldurile tresăririle şi resemnării ispita necunoscutului, faţa în Temeriledu-te.” ratân şi ceva însemna poţi stil, ai dacă fiindcă, calitate, bună mai cea de bustibil com cu întreţin o eşec, propriului ideea de semnificaţieîntre trăire şioglindire. transportul asigură care mijloacele dintre „aştept zgomotul zgomotul „aştept foloase necuvenite , terorizantă mai ales prin ales mai terorizantă Infrapaginal, -u ci jrae epe raa de groaza despre jurnale scris S-au Cultiv ratării. vocaţia am că „Cred ). harvey Într- „o întreagă „o Cârtița de Cârtița a sn mcnt e o de măcinat sunt sau ------

Cărtărescu/ într-oemisiunedeaseară.” ( M. şi spus a cum aşa nivelul/ cobori să simplu mai birocratizată/ mult e da, cunoaştere şi într-o zi/ la realitatea cu fi putem nu că poate fugară./ mai atât cu colorată, mai atât cu proverbială/ fie ruşine ruşine de statistică/ de gena noastră rurală/ de oralitatea ne să trebui ar volatilizează./ se sensurile şi tremură/ lucruri alte zboară/ […]/păsăriprivirea/ unele simt asimilează./ ne cândatunci e-adevăratcă le nu mintea cuvinte: la uităm ne nesigur/ dar „încet, himeric-salvatoare: conversie o încă pentru pretexte – rutină în intrate crizelor descrierile cuprind bugetară”. versurile Prada Alteori, la de îmbracă „se membri căror ai partide cu „ despre silenţioase, pancarte pe de cuvinte de jocurilor a extensie devine Poemul tresărire. cruciala defectul, sau vulnerabilitatea adăpostesc grotescul, care conştiinţelor împietririle şi mişcările (în distincte porale imagine) sau mută confesiunea pe tabla de şah a tem intervalelor (în control sub de scăpate vremi unei ritmul tinească valoarea la uitatăalibertăţii. participării a şi deziluziei conectarea de dependentă e vitale necrozate,ţesuturi restabilireade împletitură printr-o circuitelor de lemn.” Dar, cum trupul individual şi corpul social sunt legate bucată orice Iisus/în lui chipul vădcare misticilor metoda după radiografii/ în întunericul iar afecţiuni/ în afectele transforme mai nu să absenţe./ unei a insurmontabilă gra- claritatea în a maticii/ şi experienţei marginea la stea/ să decât trebuie „nu eul aceasta, Pentru răului. prevalenţa slăbească să care anticorpilor producerea accelera a de şi dos pe întoarse realităţii simptomele de umbrit orizont un i n rut ldc a cir at)rnc ae e insinuează, se delicat, printre rânduri.(G.B.) care (auto)ironic chiar sau ludic grăunte un şi brul dintre şablon şi prospeţime. Dintre absurd, (dez)umanizare marcabil contrapunctică, marcabil perspectivei modificate. Cu o copertă ilustrată de Ion Barbu, re stavila şi transparente acumulărilor bulboana Preferă stilistice. soi/ u oirc, oircr/ i pogae e guvernare”, de (pro)grame şi politrucuri/ politruci, cu istoria/ Costrucţiile ample ale ample Teodorei Costrucţiile sofisticăriile refuză Coman D anima, Dintr-o privire rece şi tandră. Poezia pare să înce să pare Poezia tandră. şi rece privire Dintr-o naştere ia necosmetizată interioară pulsaţie şi exteriorităţii a nedeformată oglindire in ------). Cu migală de ceasornicar, se adună adună se ceasornicar, de migală Cu colonie). , rostul poeziei e de a înregistra a de e poeziei rostul distorsiuni, întotdeauna printre rânduri. care (chiar şi din etajul emoţionante, stimulative, prezenţe sunt pur-sânge”) „maratonist (ca Radu Tania şi C. Dan Crista, indelebilă, lui cocitatea pre - Fiulcu Matei,afectului. concentrării datorată plasată cea este irepetabilului, zodia implicare, sub de tip alt Un Aron). Raymond convingător, vorbea, care pre (des angajat spectatorului a cea în intră sine, de căutătorului pielea din ieşi a fără îşi rosteşte nemulţumirea. Cu alte cuvinte, şi societăţii temperatura ia compromis”, vieţui după ureche” sau „convieţuirea prin boare în agora. Deplânge „arta de a supra- spaţiul înalt al culturii, diaristul ştie să co Rembrandt şiCaravaggio. HourJoelui al Wrightlui clarobscurul în din imaginii dinamica fixa a de prilej - ş.a.) Leigh, Mike Forman, Miloš (Sorrentino, filmului lumea în răgazuri de şi muzicale armonii în respiraţii de te Mircea Suntbrăzda- Coman). Dan şi Cărtărescu la Erofeev Cortázar, Williams, principal, filosofie şi literatură (de la John în – cărţilor asupra comentarii de bătute stră Sunt cunoscut. îndeobşte sensul creaţie,în de jurnal într-un tamorfozează retorta me se nu paginile estetice, experienţelor în rămân pasajelor majoritatea deşi că, este Surprinzător artei. metaboliza formele a de capacitatea teroghează in îşi care eu unui istoriilor interstiţiile în strecoară se crizei discursiv,experienţa luptuoasă a neliniştilor. Rareori transpusă punzătoare. aşezarea răs participare şi izolare între punţi unei prin persistenţei, imperativul apropie şi trecerii experienţa Prelungeşte lrc N liric. e se intensifică prin echili prin intensifică se guerrilla soft Deşi se orientează fără greutate în în greutate fără orientează se Deşi Infrapaginal D c speţa, ii moralizator. nici sapienţial, ici pravieţuire, su de personale strategiilor ocument alexplorărilorşi analfabetism funcţional u se ehbr vo- exhibare o este nu infra) transpar mai nu Infrapaginal ot guerrilla. soft mai multă multă mai Darkest ). ------Dunării. ValeaClisura ValeaCernei, și Almăjului ginit de Muntele Mic, Muntele Semenic, măr geografic perimetrul din eresurilor al și baladelor al mitico-magice, nelor însem al ecran imensul pe intertextual, joc subtil într-un lor, proiecțiile nici și etc., Stanca Radu Blaga, Eminescu, dri, Alecsan lipsesc nu caredintre culturale, repere sale marile cu legătură strânsă în spaime, o săvârșește de scriind traversat și sub morții aflat asediul autorul, care pe călătorie moralizator. O măsură, egală în și, vresc li inițiatic, interior, voiaj unui jurnalul esență în e, volum noul rimele), astfel, interiorizând, și aglutinându-le strofe, paginareasuprimă versurilorfond, în/pe în clasice (poemele, stranie ambianță o generează ce neobișnuită stilistică o cu și complicată arhitectură Foarte o cu prezent. elaborat, este poetul care în ve colecti culegeri și antologii meroasele nu considerare în lua a fără editorială, prezență cincisprezecea de-a cea la tan*, a ajuns, cu ajuns, a pentru o carte de călătorii, Iacob Roman Marian ODANGIU Itinerarii subiective ir arae suprarealistă aproape nieră ma- într-o acestea toate despre vorbește Roman Iacob istoria. modelat ne-au și locurile succesiv stăpânit au care imperii marilor descreșterii și creșterii ale migra toare, popoarelor ale dacilor, urmele de populate apuse, mult de lumi unor lor, uneori, pletorice: „Am ieșit la plim la ieșit „Am pletorice: lor,uneori, discursuri substanță conferă pasul, tot colul poeticitățiilui. credință și erezie, dintre cuvânt și specta dintre modern, și arhaic dintre barierele elimină ce proaspăt, limbaj într-un face valori și semnificații sociale, umane. Și o departe mai transmite a de și absorbi a de acesteia menirea la poeziei, al iubirii, sensul la istoriei, ale și timpului la rigorile existenței, ale fundamentale tainele la culturale, rezonanțelor al aparte simț un cu încordare, cu meditează, Roman divine. forței dar și a unei încrederi absolute în puterea necondiționate, iubiri unei a intensă rea morale, responsabilitățilorși sociale universulde asumareadomestic, a totală 6 rului numă vibrațiile și energiile din alcătuit angelic” „număr un zenitul), și nadirul cardinale, puncte patru (cele al simbol spațiului un e - volum! în incluse lor simetrică, cifra Dupăcum, spiritul. cu materiei unirii al și vieții al motor originare, unității a și descreșterii naturii, expresie a desăvârșirii și creșterii al încheiate, creației al plete, com- lumii al semn divine, perfecțiunii numărul Dumnezeu, lui întâmplătoare, cifra fiind șapte deloc e nu construcția Purgatoriul, patru în împărțită ei, Închinare, cope, în structurată șapte contigue: părți apo de succesiune o este lirică aventura moderator șiprotagonist. regizor, de rolul sarcasm, cu adesea, și, ludic spirit cu simultan, joacă, și titorul căruia, dintru început, își ia complice ci montarea în funambulesc spectacol un E degrabă mai potrivit titlu un Cu omlrl spețae pr a la mai apar sapiențiale Formulările Iacob coordonate, asemenea Pe antice, tragediei modelul După c dnmșe tșmnu față atașamentul denumește ce , și Prolog n eier î cr sub care în perimetru un nesb, eaiie ale metafizice, îndeosebi, și, materiale vestigiile, zistă Peregrin prin Banatul Mon Banatul prin Peregrin și Pragul nmrl poeme- numărul - 66 și, în miezul miezul în și, Epilog . Evident, Salvarea. Cânturi: poeme de leac, înscenând , longevive Aurora, trăi------, rnr pei ipraț a spațiului tradițional bănățean. ai importanți poeții printre îndreptățire cu așează îl care liric rism viziona- unui a talent, său deosebitului Montan Banatul prin importanți, Iacob Roman dă, în călător). ( școală” nicio la învăța poți o nu personală „Suferința/ ( evitabilul); mirării” semnul rămâne însemne ( durerea” cu totuna „Cunoașterea-i ( Șoaptele); tine” cu este prăbușește încă-i de bine dacă/ sinele tău se totul (Cuvântul„Când cuvântul” ); nă „Vor trece și pământul. O cerul să rămâ tă bucuria de a trăi cu deplina conștiință scurgerii timpului. E o viziune care exal- a tristețe repetabila spre pildă, de necă, ha ș auc cn rfeța iiă alu lirică reflecția când atunci și chiar generozitate o de induse tive, de succesiune proiecții onirice, de viziuni stenice, o pozi sunt Lulescu Mariei textele ființării, ale drame măruntele și nizarea cu natura, între elogiul divinității armo către propensiune această de nate hârtie”.Domipe scrisul în nu suflet, în de convingerea că „frumosul trebuie să fie vieții și a apropierii sale de poezie, mânată povestea lirică, paradigmă într-o văluie, pseudoprefață în care Maria Lulescu dez Cu tine/Revin/ În trecut”. Împreună/ prezent/ În pierd/ Mă ritm/ De Diferite/ Sensuri/ rece/ Verticală/Și Muzicale/ Mixere/ Și platane/ Staționară/ Butoaie/ Tiesto/lui Al Nebunesc/ mul/ Rit- „Ascult/ clasicității: sunetului a tică roman iremediabil partizana rămânând plitate percutantă diferențe de substanță, lmae ăă iee e” ( meu” sinele fără plimbare la ieșit am rău,/ mi-e bine, văd nu bare, nirt poud e prtl marelui spiritul Poet.În de profund înfiorată extatice, totale, adulații unei girul sub pulsează Rostirea eminesciene. mantia creației rezerve fără adoptă Lulescu ei la univers. și de racordare a sinelui la lumea din jur, exteriorizare de modalitate o impas, din ieșire de formă o orice, de înainte e, sul aut unui figura face Lulescu Maria metafizică. aderență cu asmelor de tot felul, dar și al tensiunilor entuzi- sentimentelor, trăirilor, a stărilor, directă notația de asigurat este libru echi cărui al existențial tumult același și autoarei a interioară biografie bogată noile aceeași continuare în dezvăluie romantică, plachete cea în genere, în și, eminesciană lirica în puternice ancore cu seamă, în luat de demnă sensibilitate aceeași toate, dovedind, dar factură, ca te Oarecum diferite aproape simultan**. nit anul trecut cu două volume publica de versuri niciodată publicate, poeta a culegeri reve unor ale eboșe poematice, tre 1981 și în 2004, dispuse nouă cicluri în ani, de cinci și douăzeci de bine mai versurile scrise de Maria Lulescu timp de loc un la strângea care carte gânduri, de mat într-unstejar. transfor- e bărbatul Meryan, la renunța a de refuzului a urmare Ca destinului. a deturnare de diabolic plan unui pradă măiastră vrăjitoare, iubirea celor doi o cade de Subminată Meryan. prințesei a și Atain prințului iubirii a poveste toarea nemuri- cvasiepic registru într-un nată din modelul după e erp ooi d criticii de ocolit nedrept Pe După debutul din 2004, cu M eeiiz d o de beneficiază gândului Îngerii În txee Mari textele Poetul, Omagiind Stejarul din vis ( Stejaruldin cutul, dezvăluie cu o sim tre- în și prezentul oglindă așează Lulescu aria * e imagi e Luceafărul, or pentru care scri care pentru or , măsura întreagă a întreagă măsura , ; „Dintre/ Furtuna); Vis eminescian), Vis Plimbarea); Porumbelul fără cusur,fără Oceanul Peregrin In ------

mâncat nimic/ Fac bilanțul săptămânii și am Nu politologie/ la am restanță, la Altul, căzut corigența/ dau să uitat Am Una-nceput/ școala că spune:/ îmi amic uitat trei/Am ora Este înfierbântată/ tea - frun Simt dor/ Policelemă fum/ scoate și se intră/ Mouse-ul s-a încins/ Tastatura iese se Încontinuu trântește/ o Altcineva precum în relaxată, înțelegere aceeași indulgență, aceeași manifestă autoarea care de față imediată, realitatea în plonjeurile lipsesc Nu întunericul. doar percep mulți cei unde acolo lumina vede poetul doar că cules, şi nu o dată m-am lipit cu capul de pămînt şi am plîns şi m-am rugat să mă să rugat m-am şi plîns am şi pămînt de capul cu lipit m-am dată o nu şi cules, de şi semănat de felurile toate la mergeam dar secera, ce n-aveam noi că seceră, la aveam friguri, eram ca Niculae de slabă. Şi după ce am scăpat de n- oi, n-am deşi fost că, treilea,luată Al trece. mă nu tot că cumpere, mai să-mi ce de că zicea el dar clasa, trece mă nu că caiet, alt cumpere să-mi tata de ruga se mama şi început la stîngă, pentru căîncăsemaivede. stîngă, pentru mire proştii !”iabiaapoispuneaaltceva cuglastare. plîng: De cene-a la de oamenii spun îşi cum aş cunosc, să-l fără să-l taie şi oprit a fost. Al doilea, că de lipsit nu lipseam de la şcoală, ca Niculae, dar dudului, locul care se află în şi acum acolo, viu ei, şi nevătămat, fiindcă faţa mama l-a oprit în pe tata salcîmul şi cîmpie în casa aşezat ne-aţi că întîmplare simplă o situaţie…” această din desprind se „Treichestiuni Moromete: Ilie ca şi, dacănumăcredeţi, vă arătsemnul. a turmei lui băiat, făcut m-aţi ce Moromete,de Ileana MĂLĂNCIOIU al luiMoromete Eu, Niculae mete. spus să-ltai,mînca-l-arlupiideberbec!” caietele rupt s-au capului,niciadouazi. mîncam, înruptul mănîncă-mă pe mine!” Dar, trebuie să vă spun, eram mai tare mult ca Niculae. Nu era ce tot cu apoi îmbiată Eram tîrziu. pînă ea pe roşii semne rămîneau că-mi mînă, de toţii. ceva, cineva zicea îmi cum supăram mă întrebam Ne mălai. din trage ne cînd vedem nu-l că facem ne să trebuia care pe satului al Birică. Îi aveam agricultor primul lase laşcoală,sămăfacînvăţătoare. îmi scriam lecţiile pe cîmp, frunte în adînc semn un lăsat mi-a şi împuns m-a dar picioare, pe drept, e călcat, ram cănuesteîncăîncheiată. cum îşispunîntre eioameniidinsateledelamunte. Dar îmi aduceam aminte că Moromete mai întîi răspundea în gînd în răspundea întîi mai Moromete că aminte aduceam îmi Dar Atîta tot, şi iarăşi mărturisirea: lui Marin Preda Marin lui mărturisirea: iarăşi şi tot, Atîta Şi petoţidinneamulmeu Apoi mi-aş fi cerut iertare că l-am oprit aşa, din chiar senin, şi aş fi început fi aş şi senin, chiar din aşa, oprit l-am că iertare cerut fi mi-aş Apoi partea din el, sub de semn acel arătat fi i-aş şi parte o la părul dat fi mi-aş Şi spun să-i uneori venea îmi Preda Marin Lui Atunci mama trecea de partea mea: „O fi plîngînd fi „O mea: partea de trecea mama Atunci masă Tatala înapoi aducă mă să trimis cel era supăram. mă cînd ieşi pot să ca uşă, lîngă de cel era meu Locul Dar maialescîndstamlamasăeramfelcuMoromeţii. În rest, despre Pentru că, într-adevăr,Pentrucă, Urma, invariabil, tata:„Ogăsişcoalaacum,deşcoalănearde nouă!” Mai îmi venea să îl opresc odată şi să mă plîng: mă să şi odată opresc îl să venea îmi Mai i ce nu era pe masă. Refuzam tot. Urma vocea revoltată a tatei: „Atunci tatei: a revoltată vocea Urma tot. Refuzam masă. pe era nu ce şi şi noi cum stăm cu socoteala ciobanului Facebook: „Cineva bate la ușă/ ? Vă jur că oaia aceea era de fapt un berbec, şi că berbecul acela nu m-a şi noi pe ile erau tot ca la Polinala ca tot erau Nunţile necaz. de haz atîta tot făcea se ţi mutatîncîmpie i n-are cu ce se duce la duce se ce cu n-are şi fonciire la noi se discuta tot atît de mu Bălosu ş mă găsi şcoala, găsi mă i pînă ajungeam la sfîrşitul caietului se rupeau foile de ne găsi nostru ?! i pe Bisisica de ce ați făcut-o oaia năzdrăvană oaia făcut-o ați ce de Bisisica pe şi cîteceva aşacumîigăseapeMoromeţi. şi pe i, slavă Domnului, de zis îmi ziceau cu ziceau îmi zis de Domnului, slavă şi, Îngerii gândului,Editua Teșu, 2019. tul Montan, Editura Eubeea, 2019. care sufletuletotmaisec,pustiu. este teamă să fie romantici într-o lume în cu se numără printre autorii cărora nu le o nouăzi/Zi rațională”. ferestrele/ Lumina mă-nlănțuie/ Și încep Deschid calculatorul/ Închid tremur/.../ aşa cum aşa şcoală Guica **Maria Lulescu, Iacob, *Roman ______Îndrăgostită de poezie, Maria Lules i-o împunge berbecul, că berbecul, împunge şi-o ţară şi, după multă chibzuinţă, hotă fără să-l cunosc, aşa cunosc, să-l fără ziua Bună noastră. Aveam i mă aducea mă şi îl găsi îl îmi venea să-i zic să-i venea îmi i-apoi să îl opresc îl să şi-apoi i, eu sînt Niculae al lui al Niculae sînt eu ştiţi, lt ca la Moromeţi. Despre i ea că scrie pe cîmp pe scrie că ea şi pe Niculae al lui Moro­ lui al Niculae pe Peregrin prin Bana - prin Peregrin Omagiind Poetul și inîndu-mă strîns ţinîndu-mă şi noi un morar Ş i de supărat de i

Bună ziua Bună Întîi, că e că Întîi, i să mă să şi : „Să se „Să ţi-am 1970 i la şi i i şi - - 13 revizitări 14 themis te uițișiîncerci. namentale în vremuri dificile. Te oprești, turi de autor de turi drep există nu „naționale”, constituțiile din străină inspirație de clauzele pentru copyright un lume această în există nu cum Așa imitatori. pentru de guvernanță modele diverse oferit a Wuhan pa par săfiepecontpropriu. locale este originală. Doar vedetele locale portat doar lipsa de inspirație a vedetelor „format”im Într-uninexpresivi. ziariști tineri de promptere pe de citite teritate, une” sauștiriînformatdeaus importat emisi de televiziune. Totul„format este de programe noi la produc care firmele o vom puteafolosi. că sigur deloc este nu și ușor recunoaște ginală ar reuși să apară, nu cred că o vom ori- gîndirea miracole, de salbă printr-o originală. Și dacă, printr-un miracol, sau acțiune sau gîndire multă prea de pabili ca suntem nu politică, în desfășurăm le care pe umane resursele cu moment, exercițiu de guvernare mimetică. În acest un fost a că răspunde aș cuvinte, puține mai cît în dat trebui ar răspunsul statului? Dacă autoritățile pentru chinezesc tive pentru că nu trebuie, atunci cînd o cînd atuncitrebuie, nu că pentru tive preven măsurilor regina este populației riscurisuportă.pentrucareceloIzolarea puține foarte și impus-o a care cel pentru riscuri zero implică care măsură o Este amenzile pentru contravenient adevărat, sînt deose- Este limite. fără eficacitate o miopi ochii în are impusă sau voluntară singure la pompa de benzină, recluziunea plătescaproapese căspunepoate secare cuminți,despre impozite două fiscale, cii politi reginele sînt cum TVA-ulacciza și efectele a ceea ce cauze­ ți-ai propus bine să prea previi. Așa cunoști să impui, Valentin CONSTANTIN de pelocurileieftine Cum sevedeosituație Fiind un fenomen cvasi-global, gri- cvasi-global, fenomen un Fiind atenție cu priviți dubii, aveți Dacă virusul fost a exercițiu de fel Ce L uio peetv: izolarea. preventive: surilor mă regina entuziasm, mult a noi a fost adoptată, cu foarte nici pentru măsuri guver măsuri pentru nici le sau sau le ------natorii terzice ca astfel de măsuri să fie discrimi proporționale. Mai mult, Constituția in și situației) exigențele la strict (limitate ameninț necesare fie să trebuie care publică sănătatea pericolul lichida a tru de lanoi? circumstanțelor adaptată este „ad-hoc” tatea excepțională, cu ordonanțe militare legali- dacă controleze mai să care presei lă. Și atunci? A mai rămas cineva în afara pena- zona din urgente, servicii exclusiv în conservare. În acest moment, prestează „împachetate”fost judiciareau plasate și unul însă fi ar control, un exista putea ar judiciar mul de Parlamentulsiste- Înurgență. aprobat. a starea instituie să Președintelui rut lună, cineva artrebui să-lcontroleze. chiar suspendă, le și mentale funda- drepturilor datorează îl care pe respectul la de derogă statul cînd Atunci secondeze. să-l nu guvernul, controleze cei care vor majorări modeste ale liniilor ale modeste majorări vorcare cei la mîrîie băncile ață, de fir un de atîrnă verde ceapă de și lună de ridichi de tori au management, soarta micilor producă nu spitalele echipament, au nu Medicii diletantism. de publice simptome brele cele Guvernuldă populației, inacțiunea stimuleze să decît mult mai ceva, facă să fectează”), în schimb, atunci cînd trebuie in se nu vegetează, „cine fier, de logică o de (întărit societății percepția în utilă este domiciliu la generalizat și nuanțat situației pecare acreat-o? perimetratoare dl. Velasubtilitățile toate carantinată”),zona rimetrat întreb:a mă limbajul d-lui Vela ( ador că Pentru impus? le-a care pe rilor dl. măsu- Vela proporționalității chestiunea oare analizat A cancer? de bolnave parte mare o ani, de 80 peste de soane per fost au Lombardia din victimelor majoritatea că faptul din dedus cumva Pericolul în care se află pensionarii a fost 11-13? orar intervalului respectarea de condiționată libertatea rezonabil și tiv obiec justifice să care situația într-o află larea ortodoxă. izo - îndrăgesc nu guvernele care în state există că sau periculoase, de fel la sunt toate nu că și Wuhan din virusului ale diferite tulpini trei răspîndit s-au lume în că sau România, din cea cu parabilă com departe pe nici este nu Lombardia din situația că sau neutră, internațională instituție o măcar nici și medicale niile ge pentru refugiu un este nu Sănătății a Mondială Organizația că exemplu de sănătoasă, știre o cîte și Desi - scapă mai propagandă. gur, de materiale cu și manipulări mici cu omisiune, prin mări politicienilor. - dezinfor cu pot: ce cu ele și Contribuie discursul la generaliste celor a și știri de televiziuni cinci celor a aderență formidabila este românească noastră societatea prin Wuhangripei ra „Ne-ați izolat, darnune-ațiechipat”. surdinăînvoceacorona-scepticilor:aude se izolare, de lună o După brutale. de bit E ăuie ut d u gvr pen- guvern un de luate Măsurile ce a tocmai Poporului Avocatul n ie dc pdas uu arest unui pedeapsa dacă fine, În Ceea ce găsesc eu uimitor în aventu 2 . Oare pensionarii de 65 de ani se n mgnrl majorității să trebui ar liberă, țară o este imaginarul în care țară dintr-o presa că clar . Instituțiile factum. post ex e.g., „Polițiștii au pe și pentru o pentru și ă ------e ptl? o s ipn dsiln în disciplina impună să Pot spitale? de se află în portofoliul managerilor militari corupție. Ce performanțe administrative și incompetență de combinația comun: numitor alt un însă găsit le-au politice științ în Specialiștii violente. de trem ex Majoritatea, militare. dictaturi unor experiența trăit au Sud de America din jumătate a secolului XX, mai multe state doua de-a cea În militară? administrare atunci cînd ia în considerare o soluție de în afara acestui gen de sondaje de opinie, ce se bazează un Președinte și un Guvern, tul disprețului public este Constituția. Pe Parlamentul?cu armata obiec Dinnou, Parlamentul.și Cumbiserica compari să constant disprețuiește și biserică) care ză populația admiră armata și biserica (nu se precizea sondaje În terenul. pregătit au statului instituțiile despre populației ologii din România care sondează opinia mecați de sintagma „uniune națio­ „uniune sintagma de mecați fer­ sînt politică teoria cu timpul pierd nu-și care cei că Presupun națională”. uniune de guvern un de urgentă nevoie „Avem clipească: să fără spune și poli tician un Vine patrie. peste așezat s-au cumulonimbus nori că simți televiziuni să seodihneascăînpace. resuscitați rău-platnicii în loc să fie lăsați sînt cum ori neplauzibile, locații în se deschi- prăvălii micile sau improvizați, bucătari cu și insalubre bucătării cu te restauran- de sutele stat de susținute fi vor cum gîndesc Mă definitiv? curajăm des să-l prudent cel pe iar statului, al permanent client într-un neglijent cel pe transformăm Să-l pentru investiții? fond viitoare un sau negre zile pentru rezervă de fond un constituit și-a care luxoase și vacanțe exotice și pe cel auster, ajuți și pe cei care și-au cumpărat mașini cel prudent și pe cel neglijent? De ce să-i D ineficient? puțin, mai sau mult mai și, prevedere de lipsit distribui banii, fără să regreți mai tîrziu? an electoral pe clienți de inamici? Cum să într-un deosebești să-i Cum ceilalți? de investitori care nu votează niciodată micii PSD pe deosebești să-i Cum răi. celor craniile de buni celor craniiledeosebești dilema scepticului în cimitir: cum poți să ajute pe toată lumea. Mi-am adus aminte să vrea Guvernul că înțeles Am privați. întreprinzătorilor a adică angajatorilor, mult trebuie sădeteștiConstituția? de Cît inepții? asemenea colportezi să Cum opoziția. desființează se la guvernare politice partidelor tuturor prin prezența că pentru totalitar, stat unui nul guver Este dat. moment un la contează care politice partidele toate reprezentate sunt uniune care în de guvern un guvern Este națională? un totuși este Ce ndmrr rfrtae a susț la referitoare nedumerire o totuși Am hotărîte. acțiuni și generoase inițiative așteaptă se care la de ropeană eu Comisia la ochi un cu Bineînțeles, angajatori. pe și șomeri pe lumea: toată dealimente,ș.a.m.d. exporturile interzici să facă te să care panica, decît motiv,un nici există nu creditși de altul A îd ui pzța obn p la pe vorbind opoziția auzi Cînd comerciant un Totuși,ajuți să ce de uenl elr c v aua pe ajuta va că declară Guvernul tară. De treizeci de ani, soci ani, treizecide De tară. mili- guvernanța îl reprezintă modă la subiect doilea l c s- aui i pe și ajuți să-l ce e 1 inerea nală”. e ------mai micidinEuropa șidinlume. cele printre și țară această în plătesc se care impozite mici mai cele Sînt 7,5%. plăti vor particulari, simpli ca private, persoane ca fisc la prezintă se Dacă lor. chirii valoarea din 6% de net impozit un plătesc rentierii microîntreprinderi, în deghizat s-au Dacă chirii. pe pozitul im ci reprezintăchiriile, Problemao nu lunar.euro de milioane de sute sumează în aferente, rentele adică Chiriile, tuit. gra titlu cu primit le-au care imaginari sau reali revoluționarilor aparțin Altele, ocult. sau public indirect, sau direct - partici pat au care la masă, în privatizare de programe prin comuniste, merciale co- întreprinderi fostele la de moștenit comunistă sausîntlocaluriretrocedate. epoca în construite cele sînt Majoritatea majoritatea. însă reprezintă acestea Nu investiții. unor rodul sînt care noi, ciale comer spațiile discuție din Exclud lor? proprietății natura este în Care București. mii de zeci multe mai probabil, și, orașe micile în comerciale spații de zeci n pcao bn a pot Sm deja Simt prost. sau bun spectacol un me alepoliticienilor. tit pensiile pentru că vor fi primele victi rezolva ar problema majorăriipensiilor?Amamin chirii, pe 30% de spunem, să impozit, un că închipui putea V-ați falimentează. rentierilor clienții tîrziu, mai sau devreme mai utiliza, ar strategii orice Însă negru. la parte o hîrtie, pe te par O mixt. sistem în angajații plătesc își bine, prea funcționează nu mecanism acest Cînd prețuri. în chiriile transferă comercianții pot, cînd Atunci piperate. chirii percep și impun comerciale duri va- dețin care Cei comercial”. „vad numele de poartă monopol Acest atipic. monopol un dețin rentieri dintre parte mare o totuși, Și socială. utilitate nicio mă niciun risc comercial, nu au, de fapt, ting niciodatăpucul. dis nu Dar hocheiștii. împart și-i care pe pumnii disting cazul e cînd crosele. Atunci disting culorile, Disting tine. ief mai cele pe găsit le-am cînd atunci bune mai cele locurile prins am nu că scurt șiaproximativscurt clasarentierilor. pe descriu să Am bugetari. sinecuriștilor clasa decît chiar beneficiarilor sau speciale, pensii clasa de decît extinsă mai mult clasă o este Deși ascunsă. bine te privilegiaț de clasă o noi la sînt rii Rentie publice. bunurilor finanțarea la ei și contribuie să determine să-i fiscal. Adică ci militar, Nu rentierii. bilizeze mo să fi ar Guvernul facă să-l putea ar care pe lucru bun mai cel exemplu, De ceva. cîte facă să putea ar totuși, Și mie. econo- pentru importante foarte cruri lu- facă să putea ar noastră a este cum devotament? nu disciplină. Se pricep coloneii să creeze devotament, asistente: și medici la de va altce- totul cu așteptăm noi Însă spitale? utile înaceastăperioadă. de romane polițiste, competent instrumente atît de de destul autor unui adus e mi uț poreai le-au proprietari mulți mai Cei P Î 2 1 Nu aș spune că situația actuală este actuală situația că spune aș Nu ______Nu afirm că un guvern al unei țări unei al guvern un că afirm Nu Laart.53alin.2dinConstituție. omagiu un vrea se titlu Acest n rșl rșdnă e județe, de reședință orașele sau în comerciale spații sute de mii există chiar România n u rdc ii, uș asu- nu-și nimic, produc rentierii nu că pentru statului a recompensă o este robabil i foar- i ------dedicat acestoramintiri. le-am care pe anii și zilele orele, minutele, cristalelor. Îmi aduc aminte fiecare detaliu, creșterea de internaționale societății miul pre organizare); de partea în fost și am implicat care în conferință mare (prima participanți de mii două cu Grenoble, la de 2004 anul din cristalelor creșterea de o fotografie de următor; la conferința internațională anul aprilie în naște se a urma Patricia noastră: fiica pe și luni, câteva de ea, cu purta o moment, acel la care, mea, soția de realizată Fotografiae doctorat. de adevărat cu defense înseamnă thesis ce ceea de parte avut am francezi, și români profesori, șase din alcătuită comisii unei fața în deoarece bucuria, și dar emoția, față pe citesc îmi gard: pe ca mine pe stă costumului coul sa care în și doctorat de teza susținut am o mi- când 2003, septembrie meu); din fotografie mentorul Nicoară, Irina soară profe doamna cu împreună numit l-am – el în superb defect un cu calciu de fluorură de unul cristale, două lipite sunt care pe ramă o / tablou (un tal cris primul ele: dintre câteva enumăr să dilpomă își au amintirea și povestea lor. O colului de astăzi. Fiecare fotografie, fiecare făcut să schimb introducerea și sensul m-a detaliu acest Și înrămate. diplome și fotografii câteva vedere la sunt lucru, de mesei fața din peretele pe acasă, de bi- roul în că pentru fraze aceste inserat Am altele. multe și — Tismăneanu Vladimir lui calibrul și nivelul de personalitate o cu și intelectual un cu pagina împart că știu să am emoție ce articolului?”, predarea la ultimul e „Cine competiția în Tolceacel ajuns să-l concurez pe prietenul meu Mar am cum revistă, în scriu să mine pentru înseamnă ce scrie voi care în moment un Voigăsi acasă. de biroul la de scriu dată când prima pentru însă este Astăzi zont. pentru scrie a de bucuria am lună, Mădălin BUNOIU prin timp Cum trecem să-l etichetez pe Richard făcut Muller drept m-au unul care detalii câteva identificat un și curs de relativitate moderne, și fizică fizicii cuantică, am a vie istorie o și timp același în este precedente. care cartea, Parcurgându-i descrierii sensul în mentor – Fizica timpului Fizica – — gânduri câteva scriu să o care poli. Adică. atuncicândelesteprofesorul urma sa unul, doi, zece sau o sută de disci- carepe biectele abordează,le în lasă acesta su- de și tema de domeniul, de funcție când, în atunci Adică mentor. deveni a de este profesor unui a profundă adevărat cu realizarea că cred pereți, de tipuri multe sprijinit lalimitalegii…” du-mi fișa postului; aici sunt cei pe care i-am îndeplinin ajutat l-am care pe amic celălalt diplomă schimb,aceeași la eu, și oferit i-am căruia meu prietenul la de recompense? de astfel de plin m2, 15-20 de peretele parcurgând sus mai personaj un cum se va simți la vârsta onorabilă de X ani rame, cu peretele de apropo gândeam, mă Și lor. spatele în consistent nimic fără ne zorzoa acumula a pentru apetența despre vechituri, de piața din luat le-ai ci nătoare care terenulpe fost ai pentru nu dar vâde trofee, ca atârnate titluri și premii despre diplome, după goana despre revistei ale te trecunumerele- din într-unul Scriam sa? a M de lună când, de ani trei scurs S-au Richard Muller, autorul cărții despre cărții Muller, autorul Richard mai sau două a existența de Dincolo reprezentant ssiee (prra tezei (apărarea) susținerea / se e mi ae realizare mare mai cea este care universitar, un pentru ă întreb: pentru un profesor, 1 , este un profesor și un și profesor un este , ,

aceasta este de la la de este aceasta al celor descriși descriși celor al bradulețulașa , „Aceasta este este „Aceasta Acum Ori - arti ------aibă un impact global, ceea ce este cazul este ce ceea global, impact un aibă să tale scrierile doreștica Când calibru. de cercetător un și pedagog un și ci științei, al comunicator extraordinar un doar este apoi profesor la Universitatea Berkeley, nu mai și doctor Columbia, Universității al Absolvent ghinioniști. mari mai cei dintre au siluitsistemulînavantaj propriu. pe fesori modești, chiar slabi, dar s-au cocoțat pro- apoi mai și studenți fost au fie clasă, la vreodată predat au nu fie care postorii im sunt guralivi mai cei educației, zona în puțin cel unde, românești realitățile la nu fac o paranteză gândindu-mă, din să nou, pot Nu măsură. pe fie să trebuie nală profesioMuller,­ Richardta lui anvergura de la Copenhaga Bohr lui școala (prin cuantică fizica stein, ria relativității (specială, generală) a lui Ein- mare.de a o citi devine oricum foarte Teo- curio­ căci sa, cartea în orice scrie te te de proiectele inițiate de Muller însuși Muller de inițiate proiectele de te în anii 2006 și 2011, cu rezultatele genera Premiulcâștigat au fiecareparte, în Nobel care, său) Perlmutter(doctorandul Saul și ge Smoot (postdoctorand la acel moment) Geor săi colaboratorilor grija în lăsat le-a apoi mai care pe cercetare de proiecte de serie o inițiat a care după 1966), anul în sus, am fi tentați să spunem că autorul poa sor șimentor! nerozitate? Aș spune: pur și simplu, profe de Ge Ghinion? astfel lui? perspectiva din situație o vezi să poți cheie ce în Oare US1781541 richard_muller 2019. București, Humanitas, Editura timpului, descoperiți singuri. le să invit carevă pe natură, această de ple sens mailarg,noțiuneadetimp. lui semnificația înțeleasă facă se poate de clar și unitar, să definească și să cât mod într-un încerca, a pentru discuție în aduse sunt altele multe și acestea toate particulelor, big-bangul, și standard modelul gravitația, fizica radioactivă, - dezin tegrarea Eddington, lui teoria și entropia Heisenberg), sau Schrodinger lui ale dări rgdr ae ucinaă u singură căldură de o sursă cu funcționează care frigider Einstein), frigiderul (sau absorbție cu rul fizicii teoretice pentru a inventa… frigide lumea din timp puțin pentru ieșit au tan) Manhat proiectul la (participant Szilard cum doi eminenți fizicieni, Einstein și Leo 1 urmată de 100 de zeroruri), dar mai ales cifra pentru (denumirea Googol nu și fel aflat Am ast numește se Google greșeală, din cum, captivante. detalii și surprize mai mult. tot îngrijorează mă personal, care, și când ori decât actual mai pare care subiect un etc.), politic corect(religios, radicalism de tip oricărui pericolul evidență în scoate El liberul–arbitru. de vizavi pledoarie tentă finalul consis și interesantă În o face Muller cărții, însuși. Universului din evoluția parte infimă o este noastră evoluția iar spațiul, cu odată creează se general, în viitor. despre nimic nu știm dar desigur), rigoare, de limitele trecut (cu despre totul ști, putem sau Știm, științific. vedere de punct din consistentă găsesc o care pe idee evoluție, proopria cu menea spațiului, și timpul se creează odată „meandrele concretului” (politicului) și R La o poveste precum cea descrisă mai mai descrisă cea precum poveste o La 3. 2. Fizica – Acum – Muller Richard 1. ______m pae ore ut de c, ase că, ideea mult foarte place Îmi u suem cre et piă de plină este cartea spuneam, Cum https://patents.google.com/patent/ https://www.edge.org/memberbio/ otrtl u us Alvarez făcut PremiuluiNobelal (câștigător Luis și-a cu doctoratul Muller ichard , dar și prin celelalte abor 3 Sn mle le exem alte multe Sunt . , și timpul și Acum, acum zitatea zitatea și, în în și, 2 ------. presionat celmaiputernic. im m-a care cel este Berlin Isaiah ani, ultimii în citit i-am care pe autorii ...Dintre sociale. teoriilor a deformată heterodoxăși aplicare parțială, realizatprintr-o deauna întot fost a civilizate, mai viață de relațiistiluri careîntemeiat și și a oameni pentru suferințe infinite unor sursa fuseseră care barbare instituțiile și practicile demolat și atunci îl intuisem doar confuz. Anume faptul că progresul real, deci cel care a erodat până care pe lucru un văd să ajuns am Berlin, Isaiah pe Citindu-l politice. virtuțile am ajuns la concluzia că buna-socotință [common sense] este cea mai valabilă dintre spre injustiții la fel de serioase precum acelea pe care doresc să le îndrepte. De atunci, obicei de conduc ele că acum știu pământ: pe raiul aducă să făgăduiesc care lipsuri redemptiv-revoluționare: continuare dogmele Vargasîn cu Scrie social”.personală ori sa ruptura despre Llosa intelectual el fie despotism, oricărui al hotărât adversar un și precum viață, de me for și idei diferitelor coexistenței al și toleranței al deci «pluralismului», al apărător un este și libertate pentru opțiuni condițiile acestei impun care le politice pe și culturale economice, obligațiile de conștient este deși națiuni, și indivizi pentru tivă alterna întreprindere o libertate în vede El dintâi. celei impune le urmă din acesta care pe concesii inevitabilele de și ca social, progresului a și schimbării de necesitatea deopotrivă convins individuale suveranității al apărător un «reformist», filosof se rbbl ea ae mrțșaă i obn aet di nmc ît-n singur într-un inamici adevăr, doi îndeplina lorincongruență”. acești combină și îmbrățișează care ceva probabil este viața că bănuiesc totuși Și Bataille. lui a înverșunată și suferindă confuză, sumbră, sănătoasă pe care o propune Isaiah Berlin despre ființa umană decât această concepție ceeaceacesteideiauedificat. distruge chiar poate și acțiune de formă o ca înlocuiește le adeseori și ideile cu competiție în lumea acelor instincte obscure care, în moduri neașteptate, țâșnește brusc spre a intra conștiința: subjugă uneori și orientează impregnează, detectat, de dificil și rificabile neve întotdeauna chipuri în uneori care, inconștientului care lumea rațiunea; non-rațiunii ucide și lumea orbește Este altcineva. oricine decât bine mai descris-o a această viziune, ori apare doar în chip pasager: dimensiunea pe care Georges Bataille apareîn carenu omului a dimensiune întreagăaltă o există — cotidiene experienței asupra ideilor impactul lor, timpurile în societăților viața societate, în individului lui politicșiderevoltă împotriva raționalismului,scientismuluișipozitivismului. „întunecată”zonaromantismu de ale exact încarnări variile de modern, spiritului a gres”, și a izbucnit în plâns. Cei care luăm în serios lecțiile veacului al XX-lea știm XX-lea al veacului lecțiile serios în luăm care Cei plâns. în izbucnit a și gres”, care spunea că Osip Mandelștam avea doar cinci ani când a auzit acest cuvânt, „pro de ce... În ce... de Berlin, Isaiah lui cărții publicării înaintea formulat fost a eseu acestui finalul străbate care influenți gânditori liberali ai timpurilor noastre. Aș mai adăuga că reproșul admirativ Yael Tamir, Avishai Margalit, LeahGreenfeld șiJosh Cherniss. Gray,Ignatieff,John Michael precum gânditori cu întâlnește se el privință, această Isaiah Berlin (1909–1997) a fost Vladimir TISMĂNEANU spiritului Noblețea „Acum câțiva ani, mi-am pierdut gustul pentru utopiile politice, acele apoca acele politice, utopiile pentru gustul pierdut mi-am ani, câțiva „Acum Nimic nu poate fi mai îndepărtat de lumea pură, senină, armonioasă, lucidă și lucidă armonioasă, senină, pură, lumea de îndepărtat mai fi poate nu Nimic Î Pentru Mario Vargas Llosa, născut pe 28 martie acum 84 O ea ac ctv dn die suu dsr Iaa Bri, nl ite e mai cei dintre unul Berlin, Isaiah despre eseului ideile din câteva aici Reiau The CrookedHumanity, The Timberof ae cre Bri aae ut a pțn piit mi ui devotat nea a ceea ce se cheamă puțin progres, nu voi uita rândurile Nadejdei Mandelștam mai optimist, puțin mai serenității iluministe decât în volumele sale anterioare. Cât privește chestiu mult apare Berlin carte, acea n , Mario Vargas Llosa îl privește pe Isaiah Berlin drept „un drept Berlin Isaiah pe privește Making Wavesîl VargasMarioLlosa , noastre au văzut într-un chip la fel de pătrunzător ce este viața—viața este ce pătrunzător de fel la chip într-un văzut au noastre ve. Cu toate acestea, am sentimentul că deși puțini oameni în vremurile piniile sale filosofice, istorice și politice îmi par iluminante și instructi și rămâne o sursă în care ilustrul gânditor britanic se ocupa se britanic gânditor ilustrul care în de inspirație politică de ani, liberalismul lui și morală. În ------15 scienza nova 16 Constantin Noica Paleologu șiAlexandru înfațaclădiriipoștei din Păltiniș, lasfârșitulanilor‘70 ecouri Dur scrie că scrie Dur al italiană Davide ZaffiîndialogcuGabrielLiiceanu și „LotulGoethe” Constantin Noica leninismului.” fiu să riscul exista atunci Goethe, lui al potrivnic un chiar,titlu din declaram, mă eu Dacă ră. lăudase - care îl marxism-leninismului pe clasicii autor un era Goethe că dragă, Goethe de Despărțirea din ´50 anilor începutul la scrise cărții titlul schimbat a ce de dat chisoare comunistă.cadeținutpolitic. în într-o ani șase apoi forțat, domiciliu în ani zece de ales recluziune o trăise ce după Mai tipar. pentru carte o pregătea când Est din autor un făcea își calcule ce om din Vestul Europei e greu de imaginat ginezi dacă nu l-ai trăit, este imposibil Or, comunist. regim plin în petrecut s-a adevăr, într- fost, a cărții al originar Titlultural. va fifost? atrăgător.mai sunat fi ar Oaretitlu aşa tipăririi din motive de marketing: noul ajunul în schimbat fost a Anti-Goethe, cată, a luat premiul pentru critică, pe critică, pentru premiul luat a cată, regim. Totuşi,publi- fost a când atunci de faţă fiind duşmănoasă cartea, apară s bine mai că fost a lor Răspunsul 1972. şi 1970 în specialişti, nişte la de expertiză o cerut a Securitatea părire, cul marketing exista nu comunistă carte Constantin Noica. Înainte să dea drumul cărţii la ti la cărţii drumul dea să Înainte moment un la povestit mi-a Noica Liiceanu: Gabriel aie af et tauăou în traducătorul este Zaffi Davide aie Zaffi: Davide absurdul devenit sistem devenit absurdul Anti-Goethe. Numai că publicarea declarat dușman al marxism- al dușman declarat eprii d Goethe, de Despărțirii titlul, care în original era original în care titlul, n oclg a Ion ca noicolog Un . „Mi-am zis, Gabi zis, „Mi-am . u P paa de piața Pe Nu. în Anti-Goethe . Pentru un Pentru . să-ți ima- ă nu ă de - - - să comentăm? anul 1976, al Uniunii Scriitorilor. Cum te de răspundere pentru apariția cărții, în în cărții, apariția pentru răspundere de te par- o purtau că pentru referatele, făceau care în își felul precauțispuneam, cu cum erau, Aceștia etc. Academiei ale institute la cercetători universitari, domeniu: din două referate externe de ale unor însoțit profesioniști cenzură la pleca redactori, tre cu un ochi vigilent-ideologic de unul din- citit era ce după edituri, unei portofoliul în intrat volum Orice comunistă. mânia veghea asupra a tot ce era tipăritură în Ro cenzori de corpul de adică „lectori”, de ocupate erau BirourileCulturii”. siliul de o instituție cu un nume benign: „Con întregime în ocupat era pătrați) metri de 2000 (peste Scânteii Casei al etaj doilea Al tipografie... mare mai cea presă, de ală redacțiile principalelor ziare, agenția ofici editurile, Culturii, Ministerul țării: ale te importan culturale instituțiile toate late, comasate, spre a putea fi mai ușor contro- nist, botezată „Casa Scânteii”, în care erau stali- la stil în identică clădire-mamut, o Varșovia), una există (mai Leningrad di Lomonosov Universității modelul pe nei solicitate. persoa al conservare de instinctul alertă în punea publicării vederea în Noica de propriul lui trecut. Lectura unui text scris de încărcatpolitic unul ci obișnuit, autor un era nu Noica Însă altfel. de autor, ce ori ca cenzură, de regim sub publica a de dreptul primise Noica 1964, în soare, închi la de ieșirea La încinsă. castană o ca referatcircumspect, specialist la un pentru dată era, Noica lui a carte O ție. n ni 5 s rdcs î București, în ridicase se ´50 anii În „Specialiștii” făceau asta din precau ­ din asta făceau „Specialiștii” care n ------i Culturii. Fără apostila lui, cartea nu putea Consiliul la de cenzorul ci specialitate, de referentul nu avea îl decisiv gur,cuvântul Desiei. apariția după iscat carefi gic s-ar ideolo- scandal eventual un pentru speță careva devenidin Histoire capitol primul 1957), august 1 din 56, (nr. Française” „Nouvelledin Cioran lui al articol Revue un citește Noica prieteni, de cerc tr‑un Noica lasfîrșitullui1958? căr nuscrisul a ai ae „ ale Paris la apărute pagini rău, mai și Goethesau, de ) a și Hegel lui a spiritului logia (acesta a fost cazul cărții despre gini din cărțile scrise de el în anii din urmă asculte, fascinați de personalitatea lui, pa să-l veneau care celor citească să prieten, unui câte casa în și, voie) avea nu (deși București la până fugă o dea să rău, mai să organizeze întâlniri filozofice acasă sau, obicei prostul avea provincie, de oraș un era suspectă. persoane două de mult mai în periodică întâlnire Orice private. cercuri în tâlneau în se care intelectualii pe arestând sive, repremăsurile înăsprit Gheorghiu-Deja Gheorghe lui al comunist regimul 1956, „dușman”.Ungariadin din revolta După când orice ieșire din rând te transforma în , — violente” clasă de „luptei a — nistă date deceaadoua. amestece se să ajungea nu prima iar diferite, măsuri cu măsurau la Scriitorilor Uniunea până și Securitatea urmă, că, spun să Vreau prostie. din spus, se am ar fi fost mai deștepți sau mai culți. Altfel mers mai bine în România” dacă securiștii fi ar „lucrurile că candoare, anume o cu spunând, și Securitate” din „lucrătorilor primitivismul deplângând rânduri multe mai Noicaîn pe „dușmănos”.auzit L-am „subversiv”priori a și era acesta pe privea ce-l tot Noica), lui a carte dintr-o iotă o înțelegeau nu firește, (care, ofițerilor Securitate de mentalitatea în Însă apolitic. total cultural eseu un Era regimului. sa „dușmănos” nimic sine în nu avea speculativă”), gândirea cu întâlnire filozofia (de ce rata, spunea Noica, „buna cu incompatibil era Goethe ce de explica a la rezuma Ceaușescu. se care Noica, lui cartea Or, lui personalității cultul de cât stalinistă, perioada a din ortodoxă marxismului linia de atât țineau mai nu rigorile care în Ceaușescu, lui regimului făcea singura brumă de „disidență” în anii care instituția era Scriitorilor.Aceasta nii lui, unregim alsuspiciunii. esența în este, comunismul căci autorului, ale ascunse” „intențiile ales mai semnalau apariției cărții (1976). anul Referenții și Securității 1972) și (1970 Securității a tiză” „exper de cererea între scurși , Despărțirii cazul în vorbiți care de ani, patru cei dă dova Ca cărții. apariția întârzia puteau și editurilor referenții decât severi mai mult erau Ei „turnători”. popular numiți tori”, „colabora- sau „informatori” dintre cruta re - și-i care pe ei, referenții avea Aceasta Securitate. de cerută expertiza făcea care ntra întipar. Noica, aflat în domiciliu forțat într- forțat domiciliu în aflat Noica, stali epoca în încă eram că Pentru tni e e uee ofsa ma confiscat fusese ce de Atunci Uniu premiul privește ce în Acum, cel și era nu editurii referentul Însă ăgea cu gândul că erau ticăloși ecinrli irn. În Cioran”. reacționarului i u cza rsăi lui arestării ocazia cu ții în premiile în decisiv Fenomeno- Despărțirii Despărțirii a adre- la ------trimiși în misiune în trimiși securiști patru cei –, 1958 decembrie 11 pe 9, ora la seara survenit a asta – arestat fiind grațiați cu toții în politici 1964. Când a fost condamnații ei, din șase neam, spu cum după făcut, A ani. de cinci și douăzeci desigur, luat, a Noica lotului”, al „șef Ca cinci. și douăzeci și an întreun variau ce închisoarea cu pedepse la narea condam Noica”)și „lot (faimosul mână primă de intelectuali de douăzeci circa a – Bucarest.) titlul sub Critérion, sine stătător, în 1991, la editura pariziană de volum într-un publicate fost au eseu scrisori- (Ambele Securitate. de desigur, interceptat, îndepărtat”, prieten unui al „Răspuns intitulat amplu, text printr-un răspunde a-i de imprudența face Noica prieten îndepărtat” (acesta era Noica), iar societate”, cu subtitlul „Scrisoare către un et utopie, intitulat „Despre două tipuri de spun că în arhiva Noica aflată la Huma la aflată Noica arhiva în că spun vă să doar Pot Europei. al capăt celălalt la de autor un publice să interesată defel fost a nu Suhrkamp dacă sau Germania vedere în explicit pus s-a i Noica lui dacă nici urmat, a Nuce ritate. nimeni știe credcă Secu la de Noica lui dosarul în atare ca spune. Convorbirea e înregistrată și apare îi Sibiu”, la de prieten un cu împreună traducere la „Lucrez Suhrkamp. publicării la cărții al proiect un de înștiințează apăruse unde Univers îi editura pe la de ascultare, redactorul sub pus telefonul având demersul aeşuat? ce de Ştiţi Germania. în cărţii blicării Suhrkamp din Frankfurt în vederea pu editura cu legatură în intrase Noica că dumneavoastră. tradus-o ați care pe Humanitas,cea la de 2000 anul din ediția în integrate fost au spre știință și capitole, două cele vreme) o după familiei restituie să (și deja exista ce ceea de față plus în găsească să reușit a acesta lor, arhiva de în integral manuscrisul caute să Român rugat l-am și (SRI), Serviciul Informații acum botezate Securități vechii șeful de adică serviciu informații, noului șeful cu întâlnire o numească „untorsoalcărții”). le să plăcea îi Noica (lui „încheiere” o și introducerea prefața, trei, primele 1976 din ediția în publicate fost au și redate fost i-au originar, manuscrisul avut a că o pare se Dupăcât capitole, nouă cele din vreme, manuscrisul. înapoia se i a de rugămintea cu Securității,direct adreseze într-un obiectprimejdios. trans­ o politic condamnat unui le ca fusese arestat. Simplul fapt că aparținea distruseseră, de frică, în clipa în care Noi o trei Toți păstrare. spre dată tilograma dac- avea mai nu dintreprieteni niciunul Dar buni. ani muncise care la cartea reze recupe să-și fost a 1964 în închisoare la nuscrisul. Primul lui gând după ieșirea de ma doar reținând el diferiți, prieteni trei la păstrare în copie o câte dăduse grafiat, dactilo de cartea terminase care în clipa la tilograme dac trei făcuse Noica arestat, oricând fi poveștii. Din precauție, știindcăarputea „documente dușmănoase”. ca Securității arhiva în depozitate fost au Toate Goethe. despre cărții manuscrisul î t-n cear­ş în­ ntr-un af i hâr şi Urmarea a fost arestarea lui Noica și Noica lui arestarea fost Urmareaa n 97 Nia l uă e acasă, de sună îl Noica 1977, În Din stenogramele Securităţii reiese Când, în septembrie 1990, am avut am 1990, septembrie în Când, După acest eșec s-a hotărât Noica să se uoc ha d l Nia urmarea Noica la de chiar Cunosc că nu are voie să scoată cartea în cartea scoată să voie are nu că tiile aflate în casă. în aflate ­tiile ș îl și Goethe. de Despărțirea Devenire, infinitate, cerc . Și, în Și, Goethe. de Despărțirea is e jos, pe tins au aruncat de-a valde-a ­ aruncat au L´ami lointain, Parislointain, L´ami Concepția de Concepția Printre ele, și ele, Printre toate formase căr , care ma, ţi ------

deosebit faţădecelelalte. ton un are infinitate, cerc, Devenire, despre‘nou’ cel un capitol, că ales Mai minunat”? torso „un erau 1976 din le capitole Noica, după că, cont ţinând legitimă, pare se vi străină] limbă într-o prima, - italiană în traducerea făcută fost a care [din gită adău Cartea 1989. după regăsite plus, în așadar,are,capitole 2000 două anul titlul cu traducere o află se nitas rple. cat eii ae 5 e vo de 45 are ediție Această Propyläen. Kant în ediția Cassirer și Goethe în ediția cipolilor lui să citească pe Goethe înslujbaargumentelor lui? ica? acea platădevenire devenire. întru teoretizează ei înăuntrul dar ființă, întru devenirea sa creația prin trăiește și vieții somnambulismul din iese geniu, și artist ca –, său destinului a ironie suprema era Noica, lui potrivit aceasta, și – Goethe Iar curse?” de cal sau tracțiune de cal fii Leistung, eine «ispravă», o speciei, a biologică amprenta ta urma în lăsând în trăiești să vrei Sau viață? de tău ciclul repete să urmașii la pensie și apoi să mori liniștit, lăsându-ți să întemeiezi o famile, să faci copii, să ieși Să te naști, să faci o școală, să ai o meserie, „Vrei să trăiești în tânăr,un față în avea Când ființă”. întru devenire / re pedagogic, cuplul „devenire întru deveni ființă reprezintă, de aceea,sarea lumii. întru Devenirea oarbe. devenirii rutina sparg excepție, de lor fapta prin care, cei de îmbogățit lumii timpului splendoarea ființă, de configurații noi lume pe pune care una vieții”; a pulsație altă „o Noica, spune cum și, creației verticalitatea vine temporal cadrul nesfârșite, curgerii al și comun timpul al răgazuluia , fructificarea Adică: ființă”. întru venirea curgere fără de capăt, ratând complet „de nire” este viața trăită pe „orizontală”, ca o setea de agonisire. „Devenirea întru deve în ca alta, la zi o la de reiterată munca în ca alta), la generație o se la de care perpetuează (viața procreație în ca – cicluri acelorași a nesfârșit la reluarea la vieții, „somnambulismul” la devenirii”,vederea în „devenirea la înțelegerii: al elementar pre om și lume, rămâne la nivelul cel mai des- sa concepția în că, pentru filozofică vocație are nu Goethe grație: de lovitura distincție permițându-i să-i dea lui Goethe nire” / „devenire întru ființă deve întru „devenire cuplului a cea sale: expune una dintre ideile-cheie ale gândirii își ci mic), mai semnificativ este Goethe și explicit cu Goethe (numărul citatelor din continuu dialog într-un este mai nu Noica întregi, pagini pe Aici, important. mai cel este el vorbind, filozofic că, tru pen întâmplă se lucru acest observa, aș tre capitolul acesta și tot restul cărții. Dar, ce spuneți, că există o deosebire de ton în adevărat e Acum, întregească. s-o vină să făceau parte din carte, era deci firesc ca capitole ele două Cele torso-ului? fie adăugate să firesc e nu statuie, dintr-o prinse neţi în ce fel Goethe l-a inspirat pe No- importanţă deosebită. Pute o de pasaje în des află se şi 1944 după de noiciană operă o nici din ralmente dignitate Europae. tradus lui Noica către sfârșitul vieții și De i-a care Scherg, Georg Sibiu, din sas ten , făcută, bănuiesc, de un prie un de bănuiesc, făcută, Goethe, von Admițând că se găsesc picioarele des Noica a lăsat cu limbă de moarte dis Numele lui Goethe nu lipseşte lite Noica invoca adesea, în demersul său e dţa i 17, e din cea 1976, din ediţia de Faţă Ș i în ce măsură Noica l-a acaparat l-a Noica măsură ce în i altui cadru temporal cadru altui obișnuia să-i vorbească așa: vorbească să-i obișnuia o efraț» Ve să Vrei performanță»? «o devenirea întru devenire? n ae sur- care în individual pn au, singura acum, până şi eeie îtu ființă, întru devenirea cv» atea decât altceva «ceva», integral doi autori: ”, abia această ţi să ne spu decât cel decât Abschied ------un an,înpumnulstrâns,opiatrădejad. care discipolului i se cere să țină vreme de în zen, pedagogice exerciții stranii acelor tipul de ceva sau culturală ordalie de fel un tortură, o părea ea, în crud ceva avea maestru de rostită asta Cerința restrâns. public unui stârnească decât astăzi să-l reușește mai nu Goethe altfel, de cum, așa noi, dintre niciunuia interesul trezească să reușit n-a Ea lume. au, a ă iii n ou e sta ei locul în ridici să ca acum, pe de spunem s-o Și, sistematic! apoi distrugi o să ca Noica– face o cu mijloace de risipă ce și – statuie o înalți Să plin! din asta simțit ați cărții, al traducător ca cred, și lumii. cum nu trebuie să funcționeze înțelegerea cum vedem să ca Goethe pe cunoaștem Trebuie, să-l sunt! așadar, cum fie să lucrurile care lasă sănătos”, „cugetului înțelepciunii nivelul spunând la doar adică Noica trăită viața pe mereu, auzim îl fără spiritului filozofie, viața e – înțeleasă prost lumea deguste să mulțumește se fastul care goethean în vizibilă devine spiritului a sără cie Întreaga scandal. un e nivel acest pre Goethe esteun „înniciuncazașa!” des- Noica Toatăîncepe. lui poate a carte scandalul lui, împotriva și Goethe cu fel, viziunea simțului comun nefilozofic genial mod în exprimă care în măsura Noicaîn pentru mare e Goethe nesfârșit. la reîncepută viață o putea, s-ar vieții) dacă și, scara la reiterată” „primăvară (o mereutinerețeo capăt trăim reluatăla de să Goethe, spune bucurăm, ne Să ethe. Go lui cazul E ea. fără perfect trăi poate filozofia cu face ce are nu că explicit spune care sănătos omul E ei. formelor dezmățul în pluralitatea decât surprinde nu care și naturii spectacolului fața în ză juisea care „bun-simțismul” plasticului, al organ ca ochiului exaltarea lume, peste plimbă se care oglinda privirii, rigoarea ceea ce-ți cade sub ochi clipă de clipă, este a adevărul pentru pledează Imediatismul dialectica la acces are decât care ajunge cel nu filozofie la ce timp în sensurilor linia „pe (maximum de umanitate ce poate fi atins fel de a cădea în afara filozofiei acest Noicafilozofi.numește ca trăim nu ei. În mod normal, în viața de zi cu zi, noi trebuie depășit ca fiind total opus filozofi- digmatică, tipul para formă într-o Goethe, în descoperă NoicaCăci Aparent. stranie. aparent este litatea persona și opera de detaliu în ocupa voi mă Noica, spună să pare o „Iată, metodă: este Nu, paradox? un acesta este Goethe? Nu el, pentru este, care excelență prin nefilozofului comentării și studierii viață din buni ani dedică își Noica ca ge și „Lotul Goethe” Constantin Noica (goetheană) strica să afli mai întâi în toată plinătatea ei n-ar filozofie la ajunge a pentru că lumi nu sedeschidecătre ea. curiozitate” prin nici pregătire, prin nici structural, „nici care cel filozofie”, fără uman maximum „un este Goethe prea bine, știți Noica, Pentru filozofie”. este nu ce exactitate cu spune poate „se ethe, O spune, de altfel, explicit: grație lui Go filozofia.” este ce spun vă să contrario, a u s fc c u flzf pur-sân filozof un că face se Cum e tai, oui dc n gândim ne dacă totuși, straniu, Ce la viața trăi a Noica, pentru Căci, Noica voia, de fapt, să spună întregiispună Noicasă fapt, de voia, nefilozofului . Ce banală – și – banală Ce ochi. din sorbind-o trebuie să trăim cultura și cultura trăim să trebuie nu ce nu este ea este nu ce comun de umanitate, care Goethe ca să pot, să ca Goethe e rm instanță”), primă de in articulo mortis articulo in . Metoda aceasta Metoda . imediatism mijlocirii. . Și ast și că și per ------

l ni ie oetv i l eeii isto devenirii al și colectiv sine unui al „celuilalt”, nivelul la până lărgind-o lui, individu a sine de conștiința depășește care cel dialecticii, hocus-pocus-ului al perspectivă, de răsturnărilor al excelență, prin mijlocirii gânditorul Hegel, lui tuia bine, opera lui Goethe, nu Goethele bi (mai Goethe Şi românească. populară cultura şi crede Goethe între descoperă el o că care pe rudeniei asupra des mai tot Noicainsistă [1944], românesc înșelătoare. ei suprafața de dincolo înțeleagă o să ca tocmai este, cum așa lumea lase nu să ca tocmai Goethe, pe contestându-l Noica spune va există, filozofia scurt, Pe rice. prezentat de un geniu un de prezentat re- scenă în intră „imediatismul” aici că pentru tocmai Goethe pe alege îl Noica cultă. una cu anonimă creație o ecuație în pune poți nu că pentru nepotrivită e comparația rând, doilea al În românesc. rea naturii și „înfrățirea” cu ea, nu doar cel slăvi lui viziunea în implică folclor orice nesc visepare convingătoare? Teza Goethe rudeniei româ– folclorul antidialectici. împăcaţi, sunt este, cum aşa natura slăvesc românii şi ografic), nhn î fț daetci hegeliene, dialecticii fața în închină se El secol. un de bine mai de filozofic gen ca care abandonat fusese în clasic sistemul vreme într-o – gând aceluiași chinga sub strânge o a pentru ordine”, „în aceasta pe pune o a pentru lume te pes- idee unică o plimba a – filozofie în sistemul practică Noica filozofice. sale impostației anacronismul ci Vest, în ca Noi lui pătrunderii calea în piedică la său cutot? optimismul cu Vest în autor ca salvat relativ îngrădită. Poate Noica să mai fie despre român! lume afolclorului viziunea Hegel lui opunându-i face putut-o fi N-ar Hegel. și Goethe pe epocă: aceeași și cultură aceeași din nite prove personalități două opunându-le, compare,Noica să lui apoi permite îi the Goe la Recursul semnătură. înaltă o sub pusă creație într-o cristalizează se natură viziunea că pentru Începând cu Începând a dlc Î piu rn, rd că cred rând, primul În deloc. Mai Nu cred că optimismul e principa- e optimismul că cred Nu Noicaîn VestReceptarealui încă e Pagini despre sufletul Paginidespre it despre tel-quel-istă individual, tocmai ------Gabriel Liiceanu este Est din venit intelectual unui „orgoliul că uităm să trebuie nu Cioran, lui vorba pentru noi este cu atât mai valoros cu cât, dumneavoastră făcut ați ce Iar tradus. de de nuanțe de gândire, este nespus de greu că”, cu o retorică rafinată și cu o mulțime iesc, cartea lui Noica, fiind o lucrare „baro- o performanță, dumneavoastră, rândul la făcând, Și lumii. a parte această din gândirii a bite deose „isprăvi” unei asupra competență și pasiune asemenea cu aplecat v-ați că faptul pentru mulțumesc vă să Zaffi, le chiar șiîmpotriva lui. uneori iată, Și, propriu. cont pe de gândi a faptul preț: de mai cel lucrul trecut fost o instituție culturală. Și, în plus, ne-a a singur, unul de Noica, Europei. a tură cul de conștiință marea fost a cumplit, mai cel ideologic marasmului a lume tr‑o ignorând nu numai precaritatea numai nu ignorând ficial al sistemului. al ficial - arti constructul în acestea pe înghesuie le să lui preț orice cu ținea „logicii dar –, Hermes” opusă ca Ares” lui „în”,„logica prepoziția cu opoziție în „întru” prepoziției a metafizică glorificarea G), (I-D- „individual-determinații-general” modelul unilaterală, contradicția ființă, întru devenirea vs. devenire întru nirea deve – geniale idei avea Noica chise”. des „societății ostilă ca Hegel lui dirii gân- a popperiană critica deopotrivă dar gândirii, al schematism ca sistemului a e utr uait, âia ite noi dintren-ar fi existat. Ceea ce ne-a dat Noica, în câțiva umanistă, cultură de oameni ca el, fără Dar urmat. l-a nu lui d unul Nici arborescente. tive specula construcții marilor protocolul te trăiriști”), care „gânditorilor ținea însă morțiș să respec rubrica la încadrat era lic interbe (în existențialist tip de scriitor formidabil un fapt de Eravalențele. mult de consumase își care filozofiei a sti listică o pentru optat a ci modernă, logia din lume. filozofic sistem ultimul neîndoielnic, tă, reprezin- mie), și Pleșu Andrei lui Emil, lui fratele Cioran, Aurel lui Păltiniș– la lui ale pagini ultimele atunci citit (ne-a pe care l-a încheiat pe 24 februarie 1979 întotdeauna rănit”. aim vi, n nhir, domnu încheiere, în voie, Dați-mi oc n a mrțșt fenomeno îmbrățișat a nu Noica Cc, bănu- Căci, Leistung. eine Tratatulontologie de intre elevii intre formală ------,

17 ecouri 18 pas de deux tă/ repe îmi vocală/ căsuța însă tata/ pe caut să-l gândit/ „m-am rană: în cuțitul limită la până răsucească să suferința, intensifice fona în gol înseamnă un exercițiu menit să tiomkin. Po Crucișătorului macheta Brașov, noptiera din pe lucru, în lăsând familiei, al Lipova din cavoul în odihnă, la deja era în apară să o meu textul ce după adeveri va se rea Presimțirealocat”. nea telefonic „număr Doar sun. îl când răspundă să cine nici românesc, Paștele de nemțesc iepuraș cu felicitare tu Nici suspect. tăcea vreme, o de care, Brașov, la pensionat Lipova, din șvab Peter, lui copilărie, din meu prietenului trimit să-l gândisem Vultur,Smarandeimă lumul și blocați lavolan”. suntem/ când aunci inventivitate/ „de scuti că arterele unei Românii a viitorului ne vor speranța nutrește el poemului, sfârșitul La pace)” în (=requiescat RIP ETC.; autoironia: HRB (hârb); fatalitatea: CUR, BOX, CAC, duritatea: cu laolaltă fruncea’Bănatu-i „jemanfișismul, și dar )”, (‘tăt TM-01-UNU zice’); îmi oltean sînt, nevoie de toată grila: OT-01-OLT are (‘oltean provincială „Făloșenia genul constatând de ceva înmatriculare, de tăblițelor descifrarea cu eu și îndeletnicit m-am va trafic” în blocat rămâi/ să înseamnă ce știu/ nu ele că pentru SRI GUV/ și POL/ văd/ nu schimb abreviere) în PLM// sau/ cuvântului/ (abrevierea ABR/ lui cazul e cum poetice/ dreptul de-a sunt/ Dortmund/ russia poză cu telefonul/ și o postez pe forumul/ fac îi să ocazia/ ratez nu BVB/ un câte văd la plăcuțele/ de înmatriculare/ din jur// dacă ochiul/ cu trag să place îmi trafic/ în prins „ montabilă prăpastie între generații. Zice el: la primele pagini, că nici vorbă de o insur de constat, meu claustrul Din încrucișate. lecturile de apuca ne a de înainte amical instructaj discret un cafea, o la reciproc, facem ne să editurii, al Paris strada pe de sediul la sau Universității holul în tâlnim a aduce ce asta povestea de dinainte noastră viața în altul la scurtătură”unul „pe ajunge tut pu fi Am Vest. de la Universității apărut Editura au mele ale și lui, a Și virtual. spațiul în cărți de schimb facem să venit Viorel MARINEASA „Ți-ai forțatnorocul” Tocmai apărut a care pe cărțile dintre tr-una de multe ori/ ă uău d telefon de numărul că În cazul lui, al tânărului poet, a tele a poet, tânărului al lui, cazul În a rmr d crnvrs m con am coronavirus de vremuri La C mediocru: să ne în- ne să mediocru: fiction science nâpae a rltto în- relatat-o am Întâmplarea mențin. se afinitățile registrul jucăuș, părăsim dacă hiar când mă aflu la volan/ și sunt Germanii din Banat, din Germanii // alte plăcuțe plăcuțe alte România// / .... Când- ș.a.m.d. u se alocat/ este nu : PeterOrizont: und so weiter so und i le dădusem. le i Bo- vo ------. cut sămolcomeascăpercepțiile dureroase. fă- colocvial, ton unui ale miez, cu drept, adesea ești prins în mrejele unei flecăreli, e mai cel dar subteran, din răzbate reținută așezat sub semnul tatălui. Sigur, tandrețea moarte, după volumului a nantă pop/ o ani”. doi aproape/ de inactiv/ apare îi facebook/ de contul iar barbariei?”) urmă pe de cea rutarea „Oare telefon: la necunoscută voce O uitat pereșou/ norocul...” ți-aiforțat ceaiul ca fierbe sângele-ți Gheorghe/ măi asta și e mai viață „ce medicale: analizelor presiunea și umflat ganglionul revin când Halkidiki, la mirabilă săptămână o după norocul”, tatăl, spune Nualtceva fiul. consemnează forțat mi-am neîntreruptă// vieții/ linia aveam asta/ fac să trebuia „nu palmă: din vieții linia intersectează îi vită prețulpreacă este stri- mai mare musca – nu întâmplă, și se Așa egalează”. Franța din bodegă asta/ musca prind Tatăl: într-o Căciulata. „dacă fotbal de european campionatului finala vizionează doi Cei sintagmă. de nivel la până descoperi o fiu tată- Comuniunea despre noștri”.) alor sfârșitul on-line fițuică dintr-o „Acuși afla de-afară: vom rumorile pătrund îmi fereastră pe față, de rândurile autoizolare pământ”. sub de vocea/ acoperă îi motorului/ ruitul iarba: odinioară înamintirideneprețuit! de sâcâielile preschimbat s-au Cum ta...” visat/ să ajung atunci/ când am avut vârsta am doar care la locuri Parisului/în inima tre dinți/ un cheag”: „mă apucă de guler/ scrâșnește prin Flore, de tul de Paris, fiul vrea în Grecia, nu la să- fixat; l-a i care pe pedagogic traseului vehementă dacă fiul încearcă să se sustragă apostrofa la și treacă să poate însă ; pizdeț expresia cu fiul alintându-și livresc”, Tatăl performanță. asemenea „glumește o ca urmă din cel avut fi să trebuie adevărat!) scriitorului a (marcă sine de re stăpâni câtă întrebi te că așa său, poezia fiului în și Gheorghe este diverse, taze ipos recognoscibil,în altele. Viuși atâtea democrației, în proiectul utopic PAC și în însă și în angajamentul irevocabil pe calea ani, acelor ale frenetice literare reuniunile reviste performante, unei clădirea la umărul pus Vasilea Dan, alți scriitori arădeni, avându‑l în frunte pe de aceeași parte a baricadei; el, alături de alături el, baricadei; a parte aceeași de prezență vie după nouăzeci, atunci am fost cenaclul la pe și Tca /u V/ emn e scris. de termin VM/ /eu, (Tocmai tuns de mașina mânuind fiul Zice C „încerc să-i ascult sfaturile/ însă hu însă sfaturile/ ascult să-i „încerc lcl ne aasu a prins a dadaismul unde „locul Î tm c sru e,V/ în VM/ /eu, scriu ce timp (În pizda mă-tii studenției sale, când a trecut a când sale, studenției pe Gheorghe Mocuța amintesc din vremea mi-l nu iudat, e ae nri oua l-a Mocuța Andrei care pe PavelDan, u sa nt domi nota e asta Nu Arca Portret al artistului artistului al Portret va ține de timpii de ține va reținut:/ ; ne-am regăsit la dar rămâne o rămâne dar te duc în să-i iasă să-i Café băi să------gului, mai ales că nu erau doar petalele doar erau nu că ales mai gului, pundea, avea altetreburi princap.” lalte, a celor serioase. Baba purta săpăliga cimitir, în Săptămâna Mare, și eu o înso- la mergea bună-mea „fie-iertata ființării, descoperit am când pe cei deatuncialtfeldecâtfunerar. urmelor,urma La vorbidesprepoți cum ră. Cred că la fel. Liric și funerar laolaltă. primăva de ploii a plăcută iuțeala la sau soarelui amurgul la ins cutare pleoștit fi domnilor, pe vremea neolitică, tot așa s-o Așadar, oltean. poetului felul în vorbesc să ca fusăi, care demult de omul în liric au care născut instinctul (căci așa ceva pare a fi!) faptele și locurile amintirilor lele acelea care erau minune a meşteu a minune erau care acelea lele trotinetă, pe ea de alături de spate», îi spuneam, în timp ce vâsleam îndreaptă-te «babo, vrăjitoare: babele ca două în îndoită mergea că pentru şine ru era îmi - «morminţi» cimitirului: cului «morminţi» - aş i se spunea în graiul lo la de noi întorceam ne când şine ru cam grebla şi celor a copie o par care ţele, mărun tele obiec- toate pruncilor general în plac le cum afară, cale din plăcea care-mi tablă din mică cea stropitoarea grijă spre mie dădea îmi ea acasă, întorceam ne când Pe Război. Primul de înainte repausat Gugu, de numele cu Radnei istoria în rămas a care adoptiv, ei tatăl Ciucurița, lui Todormormântul la săpa ea ce timp curbe la fix printre bordurile criptelor, în luam care cu trotinetă o pe călare ţeam Daniel VIGHI lor Azilul cu Storyteller ac, cs aeă c i paremiologic, iz cu adevăr acest bancă, pe stradă, la lansat fost s-a soacră-mea Slauca uina între duminicală discuţie o la că amintesc îmi altfel, De nuca. cu untul, cu semnificativ dialog într-un intre să care atent mixată cu compot acrişor de vişine nucă din crema pune se însiropat blatul Între vară. de cuina din mari oalele cu o gospodină fiecare care pe tăiţei pentru mare toare strecură de fel un - «ciuraş» într-un te tăia iscusit felii unor forma sub aşezat era rom, de esenţă cu însiropat blatul, deoarece nume, de invocată forma chiar Prăjituraavearespectivă cetate. într-o ca bă, gra în întotdeauna grabă, în intră, cum prunc fiind, mă uitam cum e construit care, respectiv,la muşuroiului a noscută binecu - forma avea prăjitură această — furnici» de «muşuroi denumită prăjitura la exemplu, spre refer, mă să Iată, naţi. rafi pentru poezie o de încărcată litate bana o de nume ele cu purtau prăjituri alte drept, judec să ca strîmb stau dacă vieţii ale mister, la fel ca misterele greu de pătruns lea a rămas - mine, pentru cel puţin - un ace culorile Timiliciuica făcea le Cum alăturau se li lor - roşii Timilici făcea trandafiri pe tort cu peta cu tort pe trandafiri Timilicifăcea irurile de furnici acolo, în muşuroi, în acolo, furnici de şirurile A poetice, mele începuturile La ale mucegăite pivnițele prin Caut i mor şi me det ă pn m era îmi spun, să drept mie, şi i gălbenuşul, şi xml, tni âd „uica când atunci exemplu, naște din fapte gastronomice. Spre se lirică starea lteori n udv pi sertarele prin undeva ţine ii pe acest pămînt, deşi, pămînt, acest pe ţii * i frunzele verzi. frunzele şi i zahărul, dar zahărul, şi i baba nu răs nu baba şi tra iiă a lirică starea şi şi şi ------neașteptate, pe când când mă trimiteau mă când când pe neașteptate, deauna prăjiturabună».” la fetele rroma cu pantofi cu talpă groasă marmeladei de caise. Mă uit la ei, mă uit culoarea de capoate în dungi, în jamale că, pemasă,lacantină,în1937. peste ani: „În spatele nostru este Azilul, Azilul, este nostru spatele „În ani: peste aceleași Lucruri lor. azilul cu storyteller Din babe. cu story Din moși. cu story ai mei, seara, „să închid poarta la uliţă, la poarta închid „să seara, mei, ai sapienţial din Delavrancea.” cais cad peste un bunic ca în proza aceea de flori nişte alături de bancă o Pe vals. de la grajd, se leagănă expresiv în ritm de rroma în cizme de gumă, proaspăt întors prind se cum la și pi în înţepenite, privirile cu care ficşi, tată, care stâlciţi de vreme, care cu obrajii careaceea, ei apucă se cum vadă să par nu verde, vopsit cândva fier din scrâncioburi printre pruni, printre Căminul Spital, se risipesc printre bănci, babe de perechi azilanţii: care le-a vorbit studenţilor din Politehni cu din Cupăres Florica tanti lui vremurile din hodorogită, slobozită dintr-un aceea gramofon vocea de mişto fac nu că pentru audă, să-l par nu hip-hopişti de aspect cu adolescenţi trei cei măcar nici seamă, de bage să pare nu nimeni mutat...», ai te- unde Spune-mi străduţă,/ ce pe stai, «Unde versurile pe cântarea aude se te toa peste rroma, pruncului ale gumă de junelor domnişoare rroma, peste cizmele apar groasă talpă cu tofii poşetele peste unduie se cheală, trei anişori care se de joacă cu o păpuşă hidoasă, fetiţele duios învăluie cioburi, scrân peste pruni, peste limpede răsună Vasile:Cristian de lui cîntată vocea zeci, trei anii prin de melodie o încheagă se zic, cum toate, peste rroma, clădiri unei turnuleţele peste păscut, la împiedicaţi, pruni cu pajiştea Iehova,peste lui Martorii bisericii a roşu clădireaîn peste case, dincolo de clădirea înaltă a Azilului, peste răspîndeşte se neunsă uşă de ca ţîit îmi pare cutreierat de Alzheimer, un scîr gardului, dosul din prive şte ne moş un din temniţalanului.” dezlegat veselea se casei maidanezul şi după ce răsuceam cheia în broasca por eu simţeam mă cum cam înăuntru, lo, intergalactice: milor lu vrăjmăşiile prin călătoresc care nave literară bucată cutare din aceia astronauţii Sau apă. cu şanţul peste de podul ei ridicau cînd Mediu, cetatea la trotuar pe intre, să îndrăznit fi ar cui trotuare pe repezea se trandafiri cu rondurile printre repezi maidanezul, ocoale dădea bucura mai se Tare unui lanţ. capătul la cuşcă, lângă temniţat, în sărmanul, era, care câinele dezlegam oza e a ie î locuri în ivea mai se Poezia B Din nimic se întrupă lirismul. Din lirismul. întrupă se nimic Din Ş oimoş, mare militantă legionară, ial: «nuca face întot face «nuca existenţial: şi Ş foi euie oee apoi zorele, denumite flori şi eam ca străjerii de străjerii ca simţeam mă şi chiopi, careprivireaşchiopi, cu scur ului, în vremea Evului vremea în oimoşului, n ad cân aud nu băieţi de ăieţii vs îct îct î stradă, în încet, încet, se ivesc cum sesisează nu tarea, i dansează pe melodia pe dansează şi * * i ele în dans, junele dans, în ele şi eau aco simţeau se ei şi i lătra contra ori contra lătra şi inând de drept de ţinând cu space-opera, i eu păşeam eu şi din moşi şi i pan şi i cai, şi ţii ------să nu-i deranjezi confortul demoment. confortul să nu-ideranjezi tablă, de cutia din ceilalți și el între cută e un fel de casă pe roți, să audă ce se dis primești în casă la tine, pentru că mașina să-l bine e nu lumea, ca îmbrăcat e dacă chiar străin, un pe Și-apoi, duc. care-i pe cei pe audă să-i vor nu simplu, și pur aă pi lm, u v f vremea fi va cum lume, prin țară, prin întâmplă mai se ce afle aca mai ei să să, la ca simtă se să facă să-i țină treji, să-i maxim, la muzica pun totul, duc care-i cei despre știu mici mașinile din Cei cineva. cu vorbă o schimbe mai să vor și singuri sunt camion de Șoferii lungă. frână o după opri, vor tir vreun contră, poate că un camion oareșcare sau fac iluzii că mă va lua vreo limuzină, din Nu-mi depășesc. mă că toate nalizând sem Treczecile, ocazie. cu de mașină o statornicia ta, de pe un mal până la celă- la până mal un pe de ta, statornicia în habar n-ai care despre itinerarii, teva cerurilor, șisănătății… alfrumuseții agriculturii,almorții,vremiifiind, celal și vieții al suprem, cel de dincolo bază, de zeitățile și mentalitatea mod același în ropeană, mai cu seamă, care și-a transferat eu cea În lumii. basmele toate în infinit la curge povestea Și mic… cel e păstuit fii sau fiice, dintre care cea sau cel mai nă trei aibă să lor rândul la ajunge vor până un rost mare în viață, apoi vor trăi fericiți peceilalți doi, saudouă fete, leface șilor și ajută și-inecazuri de scapă îipoveste, altă dintr-o împăratului fetele dintre să frumoa mai cea cu căsătorește se el apoi potrivnice, întâmplări complicate după liman din toate belelele pe frații mai mari, la scoatecare-i isteț, mai cel și dar mic, care întotdeauna cel mai năpăstuit este celdintre împărat, de fiice sau fii trei celor re… came- trei cu locuință aceeași în aciuate generațiipatrutrei,cu rod, pe floaresau oilor,tul în livezile prin păsărilor ciripitul behăi câinilor, lătratul găinilor, cocoșilor, chirăitul al deșteptare de strigătul cu îndemână, la acareturile cu țară, la de te sunt cevacrurile mai domestice, ca o cur cu finalprevizibil, cașialpolicierurilor. viteză, de limită fără urmăriri distruse, mașini nevinovați, morți Mulți externe. știri la radio și televiziune de posturile la ca Mossad, FSB, CIA, între îmbârligate mașinile negre, de spionaj, cu aceleași ițe și sunt Mai dispoziție. sau inspirație de faze felurite și în aflată una persoană, fi aceeași ar respective limuzinelor ai șoferii-scriitori parcă de terne, sau vioaie mai dialoguri cu mereu, aceleași nurori, și soacre dintre familii, unei ai sau clan unui membrii dintre tânără, una de față vârstă în generație o vrea ce ceea dintre intrig conturi, de lucru decât sex, thriller, cancanuri, reglări citească. Limuzinele nu-i pot spune mare le să care pe cărțile grijă cu alege care-și Paul EugenBANCIU incertitudinii Principiul Previzibile și astea, ca și psihologia psihologia și ca astea, și Previzibile S Stau pe marginea drumului și aștept Asta e într-o cabină de tir, plus câ- plus tir, de cabină într-o e Asta lu tir, sau camion de cabină Într-o etu ă a ra urmelor ocazie, de cititor un eu și sunt urma la că drumului, pentru marginea pe tau , tree discrepanțe eternele i, sau, ------âă n eăat aă d continent, de capăt celălalt în până muri chiarimediat. ficțiuni, niște nu a de șansa au acelea numai că pentru fim să amândoi ajuns n-am confuză, comună, amintire acea prin ea, prin cumva, nu dacă ficțiune, e sau povestea mea, dar o să fii sigur că nu de alături povesteata e tir de aceea cabina în mine trăiești ce ceea dacă seama dai să-ți n-o și comune amintiri avem că pentru neamuri, de fel un suntem că pară se ți să o dejun, micul lua vom ce timp în dimineață, de mâine iar eu, tit poves- ți-am ce ceea și tu trăit-o ai care pe viața între confuz ceva visezi să o tu care trecem. să moțăi sau să privești peisajele pe lângă poți acesta, timpul tot în tu, iar eu, sunt cea de duhovnic, deși cel ce se confesează decât mult mai oameni de apropie te tic sunt la volan, că meseria asta de singura că uit să mea, viața din amănunte alte povestescsă-ți continui să ore patru încă o apoi mine, cu comun ele au ce ceea în rele sufletului și amintirile, mai cu seamă baie- desfaci să-ți o tu când drum, pe de bar un la cafea o apoi oremers, de patru pentru singur, sunt unde cabină, în iau te să am opresc, să am eu depășesc, te că semnalizează mici Mașinile ocazie. o tor aceeaceeucred căafostviațamea? Ce bani să iau unui ascultător, unui mar cobori. vreasă vei tu că oprescpentru să spui să-mi ai mele, poveștile de saturi te nu‑mi trebuie bani, dar știu că dacă ai să poartă numeledesoartă. poartă așa încât chiar și încheierea aceea nefastă fiecare, pentru chiar există nu viitorul că poate viitor.Dar în abia petrece se acela că e oamenii cred ce ceea deși destin, ne spu se i căreia deja, întâmplată variantă singură dintr-o viață, singură hălăduitor printr-o cel mine, despre adevărată la cândva poveste pricep dintr-o ceva asta, mă vârsta cum așa povestesc, să-i ocazie, de cititor orice pe singur, simt mă nu să cabină, în iau și tir de șoferul nor desticlășioțel. zgârie sau vechi ziduri rest, În zi. fiecare de conviețuirii al și solului nivelul tir,la de cea când pe spionaj, de avionului al aerian nivelul la limuzină din cea – tivă perspec de decât diferență, mare o așa chiar povesteanu-i adică lui, tirului, nul vola la de omul și povestește ce-ți ceea și neagră limuzină într-o neurcând ferit privire, că între thriller-urile de care te-ai adâncă mai o la constați, și dea, le să ce învățat hachițele tuturor, știe cum să-i ia, e greu să te mai descurci. El, șoferul, le-a voință propria impună să-și fiecare încercând pretutindeni, topesc con se ce rase de amalgamul în că tru Doar culoarea mentalităților diferă, pen povestisetrăit. îți fapt omul ca ce ceea al zone,recuperezi- luritelor să virtu măcar fe ale satelit din detalii munți, cascade, castele, vrei, ce cauți și Google acasă pui simplu, Mai altul. de unul lipite tinente con trei cele înconjoară ce apelor al lalt Mi-ai spus că vrei să mergi cu mine cu mergi să vrei că spus Mi-ai N Te văd la marginea șoselei așteptând Eu poate că sunt, sau am ceva din ceva am sau sunt, că poate Eu ot duuie ee iar mele, drumurile toate din eu știu care-l pe motel un la dormim să o oaptea (4) și credință, și ------viitorul sămălămurească.viitorul Prefer sămă întorc cu tataînneolitic… prea înțeleg la ce se referă doamnele astea născute înainte de 1900 și nici nu vreau ca Nugalben. pericolul despre ei prietenele cu vorbindmereu aud o care pe bunica, la grame face parte dintr-un ritual oarecum magic. Și folositor, poate, dacă mă gândesc mână, întors spre stânga, însemnând căsu o apoi bă, dintr-un ritualmagic. parte făceau morți pe urechilor.Trepanațiilepracticate deasupra rafie de pletitură probabil era ocazii, de astfel în hemoragia pielii desprea abundentă Cât neoformație. de osul apară să ca lung de suficient timp un supraviețuit au care vii, oamenii pe practicau se că evident e îngroșate, marginile au practicau, se folosindu-se un cum cuțit de silex bine ascuțit, dar nu se știe știe de ce. Pentru că Seunele cranii noastră. țara în și șaisprezece vreo care dintre trepanate, cranii de mie o aproape acum până găsit s-au Potasta: desprelitic. povestescși să-ți neo în practicate creier pe trepanațiile decât înțeles de ușor mai intervenție o Este se vindece.Ceeacechiars-aîntâmplatpestecâteva zile. să alunge spiritele rele, dar ele au asigurat anestezia și asepsia necesară ca bolnavul să cu ochii înfundați în orbite, pare anesteziat. Fumul, ca și uleiul fierbinte, erau sortite să fiecusutperetele abdomenuluicuolianăsubțire. de faptprimaagrafă.Urmează încădouășistomaculesteastfelsuturat.Mai rămâne fixează el capul, rupe îi vraciul când iar plagă, Termitace! în pentru colții înfige își ele un tub scobit de lemn. Cu alte două bețișoare strecoară o termită prin tub. Ghici de apropie și contact în marginile aduce plăgii, ale colțuri două cele de trage macul, sto Scoate centimetri. cinci aproape are Rana stomacul. descoperă și plăgii, nivelul la chiar abdominal, peretele rapidă incizie o cu Secționează hipnotizeze. să-l vrea ar parcă de rănit pe privește îl Apoi gros. ac un și curbă lama cu cuțit un cu împreună picioare crengi a-lînvălui aromate, într-unfumgros, pentru cumiros puternic. la aprind îi și copac un de tânărul leagă sălbatici doi timp, Între bețișoare. caute să vraciul cuvânt, vreun spună să Fără chirurg. vraciul- cu împreună exploratorul află întâmplător,se unde, tribului, sediul la adus asupra unui tânăr rănit de o lance în regiunea superioară a abdomenului. Rănitul este speria, ci despre un explorator ajuns în Somalia, care participă la o operație efectuată amuzant. mulțumi. a chinezesc,cuvânt un cu lupt mă eu când pe medicina, studiez Pia BRÎNZEU Jurnal defamilie Da, povestea einteresantă, suntdeacord cutata,darșiaînvăța săscriicuideo Boissaut. René de scrisă medicinei a istorie într-o redată povestea găsit Am ‒ ‒ Nu cred, reacționez eu,tuaiinventat totul. În tot acest timp, bolnavul nu geme deloc. Palid, cu fața acoperită de sudoare și fierbinte, ulei în bagă le și mâinile îndelung spală își vraciul întoarce, se Când te nu Roșie, Scufița despre Nu tata. întrerupe mă interesantă, poveste o Am ‒ 1962. aprilie 2 Ideograma lui e formată din trei semne: întâi un i, care înseamnă care i, un întâi semne: trei din formată e lui Ideograma ță cu trei etaje pe două picioare lungi, care înseamnă care lungi, picioare două pe etaje trei cu ță Tata are iarăși chef de vorbă. Eu, nu. Vrea să mă convingă să convingă mă Vreasă nu. Eu, vorbă. de chef iarăși Tataare degetul mare. Complicat și greu de înțeles. Dar examinează rănitul și pleacă în junglă în pleacă și rănitul examinează evitată dacă se lega strâns o îm o strâns lega se dacă evitată folosit pentru pentru folosit xie, xie și un t și corp vor- de - - - - 19 picătura de cucută 20 play curte, uite-atâtdemare,curte, iauite-acolo... de frumos, mare, câine un Vomavea convins. m-a gata, Dar jur! mea, viața din țigară ultima aprins mi-am De-asta enervat. m-am insistat, a tot fiindcă și, aud să vrut n-am Ce-i cutine?...Oamenilor, ce-icuvoi? rămas cauntablouînramaei.S-auitatlanoișiazis: a iasă, să dat a care Alexandru, iar deschis, s-a casă la de ușa Deodată, Demult. gât. de asalt. cu iau o să nevoie era Trebuianu gât, de strânge puteam O ridic. mă să strâng o să cracii. Apoi, aș fi izbit-o cu capul de pământ. Dacă aș fi avut măcar un dram de vlagă, cât animalele catineașastau,exact,mi-aspus,dupăceasuflatfumulîndirecția mea. metri distanță, își aprinsese o țigară mă uşurez imediat, că nu mai puteam să țin. Am căutat privirea Mariei. Ea era la vreo trei aia nu poţi omorî pe nimeni. Ba, Iarlabe. poziţia din patru în țineam respiram.Abiamă de de abia re. Euurla, putem nu ce îi proteja carnea vie a bătăturilor. Să o toc acolo, scurt și des, cu vârful. Să urle de dure omor pe Maria. Dar înainte, să o descalţ Voiamvrei.ridic ce mă face să poţi chiar atunci iar încarcă, le toate, pe activează stare săodezvolt. Când suntfuriospotsăfacorice. formidabilă energie o întotdeauna dat mi-a Furia n-aveampicioare. Stăteam labe patru în parcă dar ridic, mă să încercat am deschis, i-am clipe câteva După cap. din ochii ies îţi chiar Da, explodează. că-mi sim ţeam fiindcă închişi, ochii cu stat Am eram. care carne Transpiram mine, darcumeramîngenunchișilalimitaleșinului,n-amreușit. câ fac o să încercat Am spasme. patru-cinci în maro, ceva vomitat Am litru. de jumătate peste cafea, multă beau dar nimic, deseori diminea ţa, puţin Mânânc cu spatele la mine. Durerea din vintre mi-a urcat rapid spre stomac prăbușeam. Jos, i-am văzut călcâiele coaie. în genunchi un băgat ca pământ, spre capul faţă, la mâna care. se să plângă, să să-nceapă înjure, mă să palmă, o tragă să-mi aşteptat Am ȘERBAN Robert al inimii Locul nefiresc – Nimic, nimic. Taică-tu vrea să cumpere un câine și încerca să mă convingă. Inițial, – Mama, iarăși fumezi?! Ai promis că te lași de tot! Tată, ce faci acolo, de ce stai așa? Dintr-o săritură m-aș fi putut înfige cu capul în plexul ei, iar cu mâinile i-aș fi secerat D cămaşa umplut Mi-am ochi. scuipat-o-n am eu iar ironic, zâmbindu-mi Maria spus mi-a doare, nu Inima fi vrut să vrut fi aş încât tare, de Atât cumplit. durea mă şi cap, tensiunea coboară iute până la ultimul capilar, până la ultima celulă, le năvălească în creier, să îl irige serios să aer,Multaer. trebuie îţi înfurii te să ca Iar respiram. abia atunci că oar i-a privit degetele de parcă urma să vadă sânge pe ele, pe sânge vadă să urma parcă de degetele privit şi-a inat, m-a fixat pe sub sprâncene sub pe fixat m-a şinat, ru fi s-ar cum şi i pantalonii. Cafeaua nu iese, asta mi-a trecut prin minte. prin trecut mi-a asta iese, nu Cafeaua pantalonii. şi Aici e inima ta inima e Aici şi mai nasol, te poţi pişa pe tine. Am ţit sim că trebuia să și se uita la mine. şi leucoplastul lipit pe fiecare dintre ele. Se întorsese ca. Încercammişca. înfurii. puteam mă mă să nu şi şi să o lovesc cu șpițul pantofului în leucoplastul i aici doare aici şi şi să îl pună sub tensiune. Iar de sus, din i o for o şi Cam așa ar trebui să stai tu, fiindcă , mi-a strecurat în timp ce mă ce timp în strecurat mi-a , fi fost în fost fi n-aş altfel care pe ţă nesc din carcasa de carcasa din ţâşnesc şi mi l-a împins în gât. i-a aplecat încet aplecat şi-a t mai departe de departe mai t i, brusc, mi-a brusc, şi, Ş i-a dus i-a i să o să şi - (Philippide 1961,p. 24). meu“ cunacul era oricum, dar bandit, era că toate cu ceai oferit I-am mine. la intrat a șigard de calullegat Și-avîndă. să-i voia care pe berbeci zece cei cu Cazbici venit a spun „Îți 1946).În cealaltă ediție pasajul sună astfel: (Ancel meu“ cunacul era oricum, dar dit, ban era că toate cu ceai oferit I-am mine. la intrat a și gard de calul legatȘi-a vîndă. Cazbicicu cei zece berbeci pe care voia să-i venit a dimineața, zi doua A imediat. spun dezvoltare“ (Philippide 1961, p. 2). viciile întregii noastre generații, în portret un este el om: singur unui al nu dar portret, unîntr-adevăr este domni,„stimațiimea],mei n. majuscule– cursive:„Eroulprin TimpuluiNostru“[cu aici marcate modificări, mici cu similară, aproapetraducere o oferă 1961 din Ediția deplina lor desvoltare“ (Ancel 1946, p. 12). viciiledinîntregeipus noastre generații, în com portret un este el om: singur unui al nu darportret, într-adevăr un este domni, astfel:„Eroul timpului nostru, stimații mei ducerea semnată de Paul Ancel/ Celan sună montov în 1841, una dintre frazele din tra traducerea luiAl.Philippide. în 1961,Lermontov, în luiapărută lui cea semnată Paulromanua tîrzie mai ediție o cu Ancel traducerea comparat am mare, ur Prin român. poetului aparține îi 1953 dinPhilippide luitraducerea măsură ce în și 1949) în Philippide de (revizuită Celan întîmplats-ofice fapttraducereadecu lui întreb mă nu să putut N-am curiozitatea. inevitabil, stîrnește, România), din Celan de-acum context într-un traducător,de cea la traducerii apoial redactor și prefațator de postura din lippide traducerea luiLeonteIvanov. MondoRo, iar în 2016, la Editura Polirom, AndreeiȘeler,traducere,nouăaEditura la o apare2013 Lermontov;în luiabianului roma a traducere longevivă mai cea Este „ediția a IV-a, traducere de Al. Philippide“. drept dată e Universală,care Literatură tru pen Editura la apărută 1969, din ediția și fel La Philippide. Al. pe tot traducător ca menționează îl străini), autorii pentru tre albas coperte cu bine-cunoscut, de-acum formatul în colecție, din 73 (nr. toți“ tru pen „Biblioteca în tot ESPLA, Editura la apărută următoare,Ediția Philippide“. Al. tlu!) se specifică „ediția a III-a, traducere de deva, pe pagina a patra ( un- asta, data de Toți“, pentru iar blioteca și ESPLA în colecția proaspăt relansată „Bi Rusă“ „CarteaARLUS Editura de reeditat romanul1953,esteApoi,spune. în mai se traducere a revăzut-o Al. Philippide, asta nu cui a traducere,adică ce din doua a Ediția Philippide“. Al. de revăzută II-a a „ediția cător. Apare în schimb o mențiune evazivă: tradu unui nici al fapt de – Ancel lui mele doar că pe pagina de titlu copertă,aceeași exact cu editură,aceeași la Radu PavelGHEO Urme deCelan că, 1987,pp. 38-39). Paul“româneas - (Pauldimensiunea – Celan – un poet al cărui destin tragic îl obseda pe se,tot în tinerețe, prieten cu B. Fundoianu fuse Philippide că împrejurarea constituia îl apropiere de element Unalt «maestru»... timp mult spună să-i avea căruia – lippide Phi pentru profundăstimă nutreao Ancel „Paul că doi cei dintre relația despre scrie respectiveialrar edituri, Petreiar Solomon lite consilier vreme acea la era Philippide Pauldetraducere rusăAncel“.limba– din PhilippideAl. deprefață o romanului,„cu pagina de titlu se mai specifică, sub numele strîngerea pentru legăturilorcuU.R.S.S. («A.R.L.U.S.»)“. Pe Română Asociația că tre de editat „s-a patra, a pagina pe scrie nostru timpului Unal erou Lermontov, Mihail lui romanul Rusă tea a l pgn 2 a oauu: „Îți romanului: a 29 pagina la Sar n Cvnu-nit“ ci d Ler de scris „Cuvîntul-înainte“ În Phi- Al. lui a subtilă trecere Această V Car- Editura la apărea 1947 august În . A doua zi dimineața,zi doua A numaidecît. Ancel/ Celan părăsise România, Paulcedupă Antschel/ani doi olumul este reeditat în 1949, la nu nu mai apare nu- , care,, după cum pe pagina de ti tu (ua lui (fuga știut din alcătuit plina lor ------acolo, întraducerea inițialădin1946. e românăîntextului bazaPaulÎnsă Ancel. semnate traducerii superioară chiar poate părț unele în stilizată, și redactată redactată a traducerii lui Celan – una variantă Versiuneao clare.pare Philippide ple,dar cred că lucrurile sînt deja destul de exem alte și da putea mai Aș 4) p. 1961, alcătuit... era meu bagajul „ La Philippide fraza e modificată consistent: 13). p.1946, Gruzia“(Ancel din drum de mic geamantan pe jumătate umplut cu note tregul bagaj din trăsura mea consta dintr-un din „VeneamTiflis.În diligența Ancel: cu ladeschidereastfelprimului capitolsunăa de frazaînceput, la chiar Apoi,reținut. de demn e dar lucru, mare e Nu Philippide. la Maxîmici“„Maxim și Ancel Paul la ci“ Maximovi - „Maxim intitulat e Lermontov parcursul textului. litudinile – care sînt oricum evidente pe tot mici cercetări, am căutat mai degrabă simi- fiindcă,intențiafiindacesteidatăinițialăa una-două, doar menționez să limitez Mă există. dar multe, de atît chiar nu – ediții două cele între notabile diferențe și există treoameni,aceluiașidoia text.Ce-i drept, că de traducereaindependentă, apăreadin perfectăcitatelora prezentate aici nupoate aproape identitatea că înțelege competent metafizice.“(Philippide 1961,p. 214) discuțiile plac nu-i obicei de beat! om un cu noapteavorbă de stea să împins teva clipe,adăugă: (Ancel 1946,p. 179) metafizice.“ discuțiile plac nu-i general în scris!... un fost i-a așa cu că vede se noapteaaltfel, De beat... om vorbă de stea să împins teva clipe,adăugă: i gaatn n ăee d lumînare, de căpețel un geamantan din scos Am mare. dinspre vîntul șuera spart geamul Prin rău! Semn perete. pe icoană ducerii semnatePaul Ancel: lucrurile... (p.put să-miașezlucrurile... 76). înce am și aprins l-am lumînare, de capăt un geamantan din scos Am mare. dinspre vîntul șuiera spart geamul Prin rău! Semn perete. pe icoană o „Niciașa: sună pasajul Philippide La 1946). (Ancel lucrurile...“ ș aprins l-am literaturii... Ascunsele și încîlcitele și fascinantele ițe ale emoționezpuțin.română,mă în Celan lui urmele ascundeau se acolo știu, o să fără și,Lermontov lui romanulstudenție în tit ci- am că gîndesc mă cînd totuși, Și lucru. mare pare nu traduceri unei paternității a și Al.Philippide“. Paulde„trad.limbaAncel/rusă dinCelan fapt: de este și cum comună, traducere o pe ca recunoaștem s-o azi ca fi ar onest mai Cel Philippide. vîrstnicul mai pe respecta și citittraducerea), iartînărul Anceladmiraîl scrisprefața(decia ediției1946apide din Philip- editură, la colegi erau doi cei Ancel: Paul semnată inițială, traducerea la română în ce măsură va fi contribuit poetul de limbă te chiar alături de Ancel. Nu putem ști sigur Philippide lucrase pe această traducere, poa retraducereaintegrală).urmei,urma Al.La fictiv de traducător, iar numecea mai un complicată cu – ei republicarea fiind posibilă variantă (cealaltă Philippide de – revizuită coasă: traducerea să fie semnată – și, oricum, ales soluția cea mai comodă și mai economi au autoritățile utilă, una probabil derînd-o consi- Deci, orfană. rămăsese sa traducerea Paul lui Ancel, plecarea cu odată că, pentru telectuală sau de ceva similar. În primul rînd in proprietate de drepturilor încălcarea de Mă întorceam de la Tiflis cu poștalionul. Tot

aiou a die a rmnli lui romanului al doilea al Capitolul cititor orice traducător,Oricechiar ba n-am mult Mai — „Pe urmă, după ce stătu pe gînduri cî gînduri pe stătu „Pece după urmă, Iată șifinalultraduceriiluiPhilippide: el: dela aflu să reușit n-am mult Mai l-a Dracul el. de Păcat Sărmanul! — Ceva mai încolo, la pagina 76: „Nicio76:pagina încolo,la maiCeva „Pe urmă, după ce stătu pe gînduri cî gînduri pe stătu „Pece după urmă, Sartra finalul la asta data de nou, din Poate că toată căutarea asta migăloasă migăloasă asta căutarea toată că Poate N Dar Pct e l Dau l-a Dracul el. de Păcat Săracul! sevede căașai-afostscris!... ptriăi ue traduceri, unei paternității a ilegalăasumarea puteade aici vorbi am că totuși, cred, u i am început să-mi aranjez aranjez să-mi început am i dela el; dela scot să izbutit “ etc. (Philippideetc. “ i rescrisă,i (3) foarte ------

sufragerie, un minut, ori două, pe scaun la masa din pereții galbeni cu ceșcuțe maronii, stai tot la pic Tecălită. un ceapă uiți și leuștean cu cartofi de ciorbă a miroase casă, Prin seama. dai nu-ți Nici deasupra. maci cu tanti milieul și ladă în radio controlu’,de aparatul pune vine Când Narghita. din areși buzele frumoasă roșiiE actrițele ca privești.o colț ce din depinde ochiul, cu face care femeie o cu ramă în poză o și bucătărie la peretelede pe plastic tredin vorul. Mai are și o cunună cu flori albas ouă ochiuri, doi cârnăciori de la Quorn la de cârnăciori doi ochiuri, ouă Nu cred căvreau. pe telefon, îmi pot reumple ceașca gratis. aplicația instalez dacă că zice îmi sigur, de- mine, pe ochii cu Google, fierbinte. ai spălat niște cartofi noi, doar că e foarte urmei rămase pe pereții chiuvetei după ce cafea, mândrie, cu spun, îi localnicii căruia și buză nă-n confundă cu lichidul pe care-l poartă pâ se cănii Culoarea ketchup. și muștar cu dar acrilic, mânjit ca lipicios, meniul pe ce-am ajuns! Brexit. pre Breakfast Wetherspoon at Breakfast serie. prima în pionieră făcut m-au deși joi, nici miercuri, nici afară voie avut N-am ceremonie. după garaje, la de cărămidă o cu capu’ 4, scara la de Petrișor, spart mi-a dar marți, de luam Îmi Dorothy! lui ai ca Romarta, la de lac, de roșii tofi pan iau să-mi duc mă mama, venit A Cheia! apă. beau să înainte ușoară, nare tampo- prin șervețelul, cu buzele șterg să-mi atentă sunt și bine foarte controlu’. simt Mă și ca fel la dulceață primesc casei, de-a sunt deși Și, odihnesc. mă să unde aitreabă. de trandafiri, mulțumești frumos și pleci lumea la fel. Controlu fel. la lumea cund as abonament fără vecinii și telefon la controlu sau poșta vine când cam toți copiii care se joacă în balcon știu sunt câțiva vecini de pe scară care n-au și la până afară cinci. Noi avem abonament la radio, dar voie n-am că aici, mult ovăz. și năut restul de văratelea, și câteva ghivece cuflori. lână țesut în război, o sumedenie de cărți albe ca spuma de ou și un covor roșu perdeledin avem Noi Dunării. Delta de-a jucat m-am când greșeală, din eu, spart le-am dar împletite, cumva albe, păsări două și erau Mai ciobănaș. un și câine ș prelungă violonistă o martie: 8 la de și ei ziua la de toate pe cam are Le arunce. le nu să ca cămară, în bibelourile pune și serviciu la merge așa lucruri frumoase. Mama nu coase, că n-avem noi mult, place Îmi ea. de chiar brodați roșii, maci cu galben milieu un radio pe ține completea- Serghei Tanti hârtiile. ce-și ză după pleacă și două vorbă, o schimbă mai puțin, odihnește se obositoare, foarte e teren de munca Mariana LUCA Gabriela- Pe laprânzișor și pe petrec prin camere de la un capăt la altul se care lungi preșuri niște adică covoare, care cântă ca cântă care elefanții, mei Prietenii 3 Cl etu pri c două cu porție o pentru Cal 933 tronează obișnuită ceai de cană O prânzișor) la pe februarie, 1 (2020, pe-acolo ori multe de duc mă Eu L (1974) care trebuie să calci fără s‑atingi co aparatele în lada de la studio. Toată cusut cu ață și niște vorbe des- vorbe niște și ață cu cusut încălțat. Ea are traverse peste intri traverse are Ea să încălțat. voie n-ai mai și mult frumos e Serghei tanti a servești o linguriță de dulceaț lcț, ii Pct ni abia noi Păcat, zici. Plecați, Nechezol: 20% cafea de-ade cafea 20% Nechezol: . Identică Arabica. 100% i slabă, un pisoi, un pisoi, un slabă, i bea o cafeluță că cafeluță o bea ’ . ul English Full . Anunțăm ’. Mă joc Mă ă ------doar dedouăfeluri:postși cu ciolan. e mare, în noastră, fasolea iar perialistă, tot așa-iva rămânenumele. românește, pe biscuiți, de salam într-un bun mai cel e deși rahatului, turcii, cu vreme multă bătut ne-am că pentru Și atât. tot amărât ne-a care Vienei, porțile la inspirată atât, amărât ne-a care mană, oto semiluna din născut e deși paniază, acom care-o croasantul și dar française, la obținută licoarea mult mai ce alt numeomaifiavut. orice sau opium afion, cerească, teriacă (turc. cheful vie Să-ți noapte. de ziua despartă înghițitură o care, mâncare”,din de poftă de „lipsit toate în bolborosească să început a solea fa iar America, în fost Între a Columb timp, ani. de 1700 vreo dimineața cat după creștinii, noi, că spus a Sevilla din dor a Muscaria ( ta de adaos un cu potențată e dacă utura divină din Rig Veda? Ei bine, doar umbrește-ți puțin fasolele! Nu e soma bă indispuși?! fie vorba un pic și despre noi, ca neam de de la răsărit? Ce zi poate fi aceea? Hm! Să Cum să fii indispus (arab. zic. bine, de e nu tot dar εὐχαριστία, fi O vin. pită-nmuiată-n niște doar sea ade Și adevărat. e fugă, Pe dimineața. multă carnepecăldurămare. Așa-i? și Australia. Trufie Sud imperială amestecată cu de Africa India, în până întinși voi, cu odată mare lumea din ceaunele act de credință, nu-i a nu-i credință, de act mai mir de nimic. E vorba tot despre un mă nu și industriale revoluției tăvile în zei: Dionis, Zeus, Indra, Tlaloc, perpeliți acești toți furculița cu ușor amestecând Cu fmic.Mă rog, w mic. femei. și Civilă Apărarea Marină, riene, Ae Forțele Armată, pentru ștricuit mac na a un purtat buchețel de cinci, câte un de că, auzit galbenă de la Funda pânză din narcisa lângă rucsac, în înfipt 11 noiembrie. Am și eu un pentru Service Army Shop Poppy la de voluntarii de tricotați unul maci acei de dintre mândrie cu împodobită este oacheșă, de fel la Șiei, mai. băscuța prin incandescente precum petalele de mac de mari, buze niște și strălucitor ei tenul cu ancă, ce luminează toată latura salonului mă salut scurt cu o fată frumoasă, o indi și comanda vie să Aștept desprinderea. mele), dar coatele ( își întârzie, redundant, Zet” „Corpul în ca amiază). Nu sunt muște zdrobite pe de masă făcut s-a noi la că voi, (la dimineața prăjită. pâine de felii două și grătar la ciuperci de basist și scriitor irlandez în bucătărie), două fasole, chiftele de cartofi ( de iahnie carne), de rol cu – in – microbiană (biomasă de dimineațăaumultumor. cafeaua Imperiileși Amețitoarefarfurie! Indra. lui băiatu’ Agni, indianului al și e) fiu cui al clar foarte mi-e (nu Tlaloc băiatu’aztecului omologul este Zeus, lui și zis Dionis, așa? nu-i Simplu, ariene”. coapsele în chisă „în ceilalți: noi, la Grecia,apoi în India Robert Graves că a ajuns cunoașterea din Aș consumase. colectarea fi o ce celui urinei ori halucinogene ciupercii presarea căi: două pe obținut noastră), i rpae E na soă e im de stofă n-am Eu dreptate! Ai pla- că-mi mărturisesc Personal, U a dvn! u ț epi, tu explic, îți Eu divini! Dar ei și mâncau greci vechii Cică m rmt aoe ș m surprind mă și fasolea primit Am jentaculum kef, d. ar. Déjàlu! déjà vu, ae ua bn să bună numai pare jeun à tr-un cuvânt care înseamnă care cuvânt tr-un tot un soi de vin, derivă din ite, cafeaua , regi- Sunday, Remembrance p limba pe Șarpelui, Pălăria keif, ngr. roman, n-am mai mân- ția Marie Curie. Am ăctl i coapsă, din născutul șa? Pentru că Isi că Pentru șa? studenției Zoiosu – kahwa hash brown, artă Și9.30 numai e single cell prote- cell single kéfi), dar nu cu mahmūr) încă pince metalic Amani- (arab.), a zice a presse ------lucrurile auînceputsăseîntâmple. lucrurile atunci, Șiînsingurare”. „Marea titlu: un și Găsisem apropiere. orice imposibilă chiar face va sau îngreuna va care și ei, spatele minții”, ca să nu spun în subsolul „în undeva mereu purta vom o care pe distopice lăsa vor vremuri aceste că convinsă Eram va nostru. comportamentul în aduce le contaminări unei pericolul care pe ireversibile schimbările analizez să și mă ciale” impuse de acest virus cu nume regal Have No Dominion And DeathShall Adriana CÂRCU se desf se noștri ochii economie, viaț schimba poate iciunea cu care o mică toană a naturii ne repez la și lucru de săptămâni unei tul ros la personal, contactului importanța înșine. Acum aveam timp să reflectăm la noi spre atenția întors ne-am de neînțeles, mai tot devenea restul c ă și cifrele ș singurele că realizat am ce După știrilor. al ritual un zilele, nirile acasă urmau un ritual al curățeniei, însoțite de tot mai multe precauții, reve- de zicuprimeacoordonate noi. Viața țărm. un bat ce valurile ca cesive, suc accese în îndepărta se și apropia se mult despre ce ni se întâmplă, teama care mai cât afla a de dorința colectivă, grija fost a început La virtual. timp devenit a tual a devenit un spațiu real. Timpul real Î spaimă. aceeași din zi și din noapte, oră oamenii împărtășeau orice la canal, orice Pe experiență. să dată prima singurătate conectată; se Voiam reali. știu să-i cuvâ un măcar schimbat am care cu oameni doar mea lista în țin să mi-am propus atunci tot că și Cred ca prieteniile. imateriale de fel la erau digitale are, dar și un declic al omeniei. Unii s-au o acceptanțăuluitoare. cu asimilam o care pe globale, mensiuni mda o satisfacț o imediat un dat i-am încât natură așa de deranjat m-a rasistă, de extrem Facebook, pe cuiva opinia când chiar în mijlocul euforiei digitale, odată, susceptibilă devenit umane. am că amintesc Îmi contactele și uzurpă sociale zic funcțiile nu să ca suplinește, tate a ș cma ra ipu Despărțirile simplu. prea cumva și rat cu- cumva Era click. un Doar lămuriri. de și scuze de discuții, de explicații, de nevoie era Nu consecințe. fără virtuală, mea viața din cineva pe eradica Puteam ăteam să-i deplâng consecințele deplâng să-i pregăteam Cam pe la începutul „distanțării so- „distanțării începutul la pe Cam U Ie de aceea fost a izolării a fază Prima Apoi s-au produs, în paralel, o scind iie u eei tt a rare, mai tot devenit au șirile în urmă o precauț o urmă în în doar câ Cum o anumită comodi- noi. anumită o Cum cu internetul face ce zile de ani de rmăresc ăm cu toții aceeași toții cu traversăm il vir- spațiul ncet-încet, i ruina o ruina și personală a unfriend ura o dram o ășura teva săptămâni. Sub ără precedent. precedent. fără ie ii eeat erau relevante tiri întâmpla pentru ie instinctiv ie și am simțit simțit am și ă de di de ă nt. ă, - - - - - , Moartea nuavea cumsăînvingă. ș frumusețe de plină realității, viață ofereao ne dominion no have shall death gând: un de dominat era artă de și literatură de muzică, de insuflat mentul senti Thomas, Dylan spunea frumos de atât cum după dar, ochii, cu văzând oricare ocupa o altă lojă. Cifrele creșteau că opinia iar pustii, ane dacă nunetrădămesențacelest ă. rău, orice împreună învinge putem că învățatfi să vasfârși se totul când atunci ca doresc îmi noastră, mizeria și doarea șansa de a ne (re)cunoaște în toată splen teroare, zile în care claustrarea ne-a oferit de zi, vedeam zi, de camera în improvizate studiourile din cântând muzicieni vedeam lor, izolării canapeaua pe de real timp în citindu-ne Vedeamscriitori umane. mai reale, mai tot însușiri primea Digitalul bine. mai îndurăm să-l face ne care spirituală, gere atin acea cu cotidianul înnobilat au zee mu prin virtuale vizitele și spectacolele lecturile, Concertele, scena. care-și pierduseră instituțiilor online ale și manifestările artiștilor ale cu culminat a umană mareacomunitate la apartenență format înadevărate sacrificii. gesturi omenești care, treptat, s-au trans mici cu și balcoane din cu cântând italienii început A încurajare. de surse alte spre atenția îndreptat și-au și coeziune, de nevoia pe omenirii, a bună natura pe continuare în mizeze să hotărât au alții crizei, a apocaliptică versiunea ales au și primordiale spaimele de copleșiți lăsat comun. bun un devenise care izolarea în oameni prin Prado. Eram împreună cu toți acești plimbam Teatrulmă Londra, din Globe n iee cse pie e xa și extaz de pline acestea zilele În A etu ie snietl de sentimentul mine, Pentru lra c mci e maid- pe macii ca floreau conspiraționiste teoriile boala, crunt bântuia fară King Lear King alternativ asta e o grip o e asta în direct de la de direct în ă a variantă o ă, . Virtualul . i speranță. i And ă ca ă în------21 rediviva 22 cronica edițiilor , trad., note George Grigore,Georgestudiunote trad., primă, fia anvergură din vremea marilor Califi, căruia i căruiaCalifi, marilorvremea dinanvergură nată de Alexander Baumgarten. Intelectual de coordo- Medievală”, „Biblioteca alta!?) (care colec în găsit de p., 200 2017, IaPolirom,Editura Sitaru, Laura introd. al-Kindi, IX, veac de ţeleptului ediţia bilingvă, română este aici evocată fi a pentru rândul cuminte noi. adăuga am perenă, paideică practica în puse o ie trebumai ne exacte cunoştinţele de „dincolo pentru descifrarea căreia, cum însu ideal dintre împletirii a amândurora, poate odată, „despăr s-a nu urmă din acesta care deNoica, clasicgânditorpublicatede gurilor autorul despre postbelice textele toate loc un la strânge a de demers excelent acest mul mă amânate sunt profil de evenimentele Bucuremanitas, Hu- Editura GrigoreVida, de înainte cuvânt Noica, cu continui duminică de Eseuri Cetă inima din turii edi a librărie noua chiar (în Humanitas” la timi titorii din domo memorabile pledoariilor ori românească” urilor sale avântate despre Eminescu ş ese graţie (şi) analitic limbajul strunit mi-am Augustin Descartes, din învă ţare de faţă atitudine ca învă Am promovat. ori scris a ce tă umani ale bune” „mai literare sau filozofice con imenseledespre paginiprofundele sau români clasicilor ale tradiţionaliste uşor Claudiu T. ARIEŞAN Temelii şitemeiuri 300 de titluri ce interesează nu doar gândirea doar nu interesează ce titluri de 300 se atribuie o listă de lucrări cu nu mai pu aetos dn raa eh, interpretările veche, greaca din majestuoase traducerile juvenile, sale eseurile erau că fie Noica, Constantin lui scrierilor al tuziasmat De aceea am început seria de întâlniri cu ci cu întâlniri de seria început am aceea De aua vrinl li iirnt dn Platon, din filigranate lui versiunile savurat ţ i N ma eaăi arae ii din nimic aproape dezamăgit m-a Nu ii. ş (II) (I) tiin InterpretăriPlaton la ţ umesc să semnalez,moment,pentrusăumesc ţ ă: e ă: Am fost mereu un fan sincer fan un mereu fost Am unll e a Păltiniş la de Jurnalul

ş O apariO oreni sub genericul „Ce te aduce te „Ce genericul sub oreni ş ş ş mi ol ou Constantin volum noul mai i dtrt mri ee comune teme marii datorită i tiin ş ti, 2019, 466 p. Cum toate Cum p. 466 2019, ti, ţ ţ a Ideilor”– a ale lui ale ie deosebită,ie î ce ţ ş ii), cu recent reeditatelerecent cu ii), hoi Corydaleu Theofil i şi arabă, din opera în ş ie îngrijită ediţie , i inten i ş Despre filozo- Despre i încă a celor a încă i , amMathesis ,

ţ a e profil de ia şi ş ţ ţ i sublinia, t enorm at ionam să ionam Epistolar. ş it” nici ţit” i a i sine die, sine i „fiin i real, şi Dialo- ş ş ţ i en şi tiin tepta in de pro ş ţ ţ ş i şi i, a e ------i Eliade întratatelesaledespecialist). leva acredita definitiv ceva mai târziu Mircea pereninerent mituluial concep (inclusiv tematică numeroase elemente de poetică acesta la de preluat a Tolkien,R. Lewis R. J. cu scriitoricesc talent real un şind împărtă şi muncă de ColegLewis. treazăimensulpatrimoniumo lăsat viaţă care este nimeni altul decât secretarul său de o ţ inspira- său laboratorul din minunate pagini cultural model un reprezintă tonic său optimismul restri de acestea Bucure nitas, Povesteasine de în faţă preocuparelui fa blicului de la noi despre adânca ş Narnia autorul îndoială, fără rămâne, lumino greco-latine adaptate lumiiorientale. ţ încercată (şi împlinită cu brio) dintre specula sinteza cu deopotrivă atunci, începea arab fic filoso lexicului Fixarea Europa. în cunoscut epocii, dintre care Avicenna va fi doar cel mai însemna tuturor convie în cronolo evidenţei pofida în neapărat, drează unităţii ale semnifica predicabilelorla teoriei naturalefilosofieiaristotelice aleceptelor apocrifului ale neo-platonismului arab, cu influen fizicii a interpretare „o este faţă de domeniu.în Tratatul drumurideschizător de excelen prin arab” „filosoful creativă cu Thales din Milet for ca comparat adesea este al-Kindi dicina, chiar speculativă,ci ne, spun editorii, o constantă raportare a con a proprie perspectiva din peripatetice fizicii Rizzoli, pref.WalterRizzoli, Hooper, HumaEditura lumi alte despre şi aceasta lumea Lewis, S. C. texte de culegerea este re, „formative”,dintr-o perioadă cândiubirea de sau „clasice” arabe filosofiei fruntariile între gânditoriiprintremedievali,orientalici gice, ional, mărturii rare dezvăluite de prefa de dezvăluiterare mărturii ional, coranicăia ţ lpin, teologia elepciune, ( şi actual consilier al fundaţiei ce adminis i medicina, muzica, astrologia ori me ori astrologia muzica, medicina, şi III) ţ . O apariţie recentă ce dă mărturie pu uiaufast ş savan i ş i comportamental de neocolit.comportamentalSuntdei tii nu îl înca îl nu Unului”.Specialiştii şi

ş Unul dintre cei mai lumina mai cei dintre Unul i profunzimilei tradi ş i 22, 2 p Î vremurile În p. 221 2020, ti, ş Teologia lui Aristotel Teologialui ţ i etica ori studiile politice, ba politice,studiile ori etica i -citr a vauu trecut veacului ai i-scriitori ş ş ţ ţ i fertil în personalităfertilîni te ă de literaturade ăpentrucopii, lr învă ilor ş cntâgr extreme, constrângeri i ş cliae literaturii cultivarea i ia creatoa imaginaţia şi ş ş tiin i mitologiei,i carepe ţ ţ a epe adevărul despre ia a şi desemnat drept ţ ţ „lnsii ai „elenistici” i ifică oxfordianăifică ţ , a eminent ca ă, Cronicilor din Cronicilor şi teologie sis , trad. Biancatrad. , ţ i consistenta iei culturaleiei ţ iile diferite iile ţ : el conţi el : e notabile ş tenirede meta şi ţ ile maiile Despre ţ ator, ţ ş i i a i ă ţă ş ------i ag dr năutae fci s rrfaă Iar rarefiază. se afectiv învăluitoare dar largă într-o natură candidă și primitoare, gesticulația turileexuberante alevârstei, plutirea zborulși trebuie săstrălucească,cilumineze.“ nu poezia că întotdeauna crezut Am esența. chiar este nu schema dacă sigur niciodată ești cul desenelor făcute de copii în fața cărora nu deauna o poezie simplă, eliptică, având farme întot visat Am respirația. ținându-și oprește se și prăpastiei deasupra neașteptat deodată tră, până într-un loc în care sensul se deschide logică din cuvânt în cuvânt, din piatră în pia înaintare o este poezia mine,Pentru tăcerea. câtrostul poeziei devenita acela derestabilia în mult, de atât vorbește „Se poezie: la ritor refe confesiv text un reprodus Este opțiune. o exprimă poeziilor selecția făcută este cum generos,când mai înviforat și învârtejit. Felul și calm mai când îndelungat, de destul timp poeziei, dar chiar a literaturii de-a lungul unui stareadespre doar nu semn un da putea sale sinuozitățile prin chiar sau amplitudinea prin sată să ofere un drum al receptării critice, care intere fost a nu autoarea critic, aparat un are dată temă o pe Variațiuni de volumul debut, la de poeziilor selecția cu tor, oil otmnt u aetc eeii și scăpat desubinfluențașicontrolul eticului. nedefinit amestec un contaminat, social spațiul și nepervertit natural contextul în lui eu purității a păstrare de dorința între lupte lancolie și tristețe. Poezia este și expresia unei exuberanța naturală nu exclude starea de me poeziei început. Trăireade ale perioada din în pasională manifestare de liniile fie să par poetic cuvântului a fizică aproape percepția sentimentului, puritatea și sinceritatea mării, — păduri“ toarei îmbătă A / hilară caricatura sunt impudici Copacii / zbârcituri prin rătăcită mult de tea „Țepeni și negri, cu pielea dezolării: urâtă, / Cu virilita imaginile nici și gravă“) apă rea-i ferici („Însă absentă este nu îndoiala lirică, află complexitateameditațieipoetice. se versurilor exprimării simplitatea în trepte poetul la Ca interpretare. de mult mai din și frecvent făcut s-a Blaga Lucian lui creația cu Blandiana Anei nului paradis în destrămare. Legătura poeziei progresivăîntr-o blagia- destrămare,asemeni însă, intra, va dar paradisiace, variațiuni în perceput este natural spațiul trăirii, limarea fructe și frunze...“ ( Printre / plutire această nu Dacă / fericirea fi poate „Ce naturii: elementele cu tangența în găsită este Fericirea adolescentină. vârsta și împlinirea cuplului, extazul revelațiilor din nostalgia iubirii, descoperirii bucuria nină, a retorică sincerității. printr-o derulată poezie într-o întâlnit de sunt ploaie în dansului metafora sub tonifiantă și euforică stare o regăsirii, a bucurie o adolescentine, manifestare trufiei a inofensivă printr-o cunoașteri propriei tului ile critice. O franchețe a devoalării sentimen comentari- toate aproape în cădereobservată pre cu fost a începutului poezia din vitalistă Frenezia destin. unui asumării conștiința la este de la bucuria vârstei și exploziei sufletești Blandiana Anei poeziei Drumul poeziei. a structurare ca și cât poetică tonalitate ca atât atitudine, de și cât viziune de atât diferențe, Alexandru RUJA Atracția Nordului , dar vulnerabil, Călcâiul sunt de găsit în poeziile din volumele de după ter, oricetainăsecerînțelese și dezvăluite. că nu înțelege închiderea, de aceea orice mis pentru traumatizat este Sufletul răspunsuri. cere zbuciumat sufletul cunoașterii, dorința asumă își versurilor,interogațiile curgerea în așază se poetică vârstă altă O cenzurată. dic meto și atenuată este total, dispare nu dacă bil și 788 p. se eii d au de ediție o este poemelor Integrala I Odată cu efuziunea în prinse stări aceste toate Cu femi frumusețea liric desenează Poeta ou mldo, atbl l exprimării al cantabil melodios,Tonul Somnul din somn explozia sentimentală, dtr Hmnts Bcrși 2019, București, Humanitas, Editura Ana Blandiana, Integrala poemelor (1964), până la până (1964), plural întâia Persoana terval terval de timp și este normal să existe in mare un pe întinde se vieți, unei poezia cuprinde poemelor ntegrala A treia taină, Această plutire). Prin sub Caiae expri- Claritatea Glumă. tinereții, ges- tinereții, reveriile (2018). Ediția nu Ediția (2018). Călcâiul vulnera- Nebănuitelor e unghiuri e ------dire dezechilibrul este mai evident. Trăirii evident. mai este dezechilibrul dire gân și afect între idee, și sentiment între vă, reflexi ipostaza în discursiv Discursul din trece poetic uman. echilibrul altera poate ce mișcările haotice, schimbările agresive, cu tot teroarea, spaimele, neliniștile, cu tangența la acutizat spirit unui aparține metafizic, spre accentuat mai trecută poetică, Meditația rii. comenta în reținut puțin mai fost a diana / În gurilerăcițilorvulcani“ —Vulcanii). ardelor de ani / Și ultimele ierburi or să crească Submili / gheța diavolească lucruri spaimă-n vă,în tangență cu sentimentul tragic („Va fi o fundă și mai interiorizată, mai puțin descripti pro- mai poate meditație, de poezia la trece se și beatitudine, de stării a generatoare libere, cet se sting simbolurile unei naturi și atitudini îl — naște“ lumina Sau / lumina naște el Dacă /, știu întunericul / Din inima flăcării / Pentru că nu al metamorfozei sentimentelor („Mi-e frică de singurătatea) sau la starea de frică — este unele“ drum necunoscute-ntre ființe De / rele singurătatea-nE / tă mulțime,Aglomerările / înspăimân- mă ce („Ceea mulțime în ci sine, — trupulmeuacasă Știam/ locul fiecărui lucru“ libruluiÎnsimțeam măcândtimp(„Era/ un echi - a stare o la De atitudine. de schimbare o arată balanței talgerele în puse interogațiile vată.“ (Fără ungest ). în stare să-nțeleg / De tot ce înțeleg sunt vino Cao insultă binemeritată — / Pentru că sunt / timpul mine peste cadă să Lăsând / nchiși, sabilitate și de expiere: „Fără un gest, cu ochii- respon de gest într-un sa asupra ia o poeta și întinde se vinovăția destrămare, în echilibrul polii de receptare, lumea este în degringoladă, citoare, albă, zăpada face viermi!“. Se schimbă într-un surprinsă zăpezii ginea otrăvitor. / Pe cine să mire?“ ( Ninge / Omenească, / încrâncenare o cu ge sfârșească / Viața acestui acvatic popor, / Nin trebuiArseNingeprinzăpadă cum să/și ca / îndură. care înrăite Pestepăsările / răutate, din înfloritePestelivezile / ură, cu înghețate Pestezăpadadușmănie,cadeCu/ură / apele „dușmănie“, „răutate“, „otrăvitor“: „Ninge cu cuvinte de antonimie dură, agresivă, ca „ură“, asociază se li echilibrul, și bucuriaexemplu), cuvinte.“ (Chihlimbar) de luminoasă cripta În / chihlimbar prinsă-n gâză o de Ca / mine-aminte de aduc îmi Și / calvar nu chinul, voluptate-i Dar // noroi. pedeapsă, Demiuge, / Mă înfășoară-n dulcele rul ei pe viața-mi de apoi, / Când limpedea-ți cere. // Sacri sunt fagurii din care curge / Au în vasul ce i se cuvine / Pentru c-o soarbe și o Curgândmiere/ o ca umple mă singurătatea cum Simt / mine, de uitând și lume de tând „Ui existenței: relativitatea arată sentiment pre un pe fixat poetic Gândul manifestare. liberă dureriipierderiide a posibilităților lui, insistent expresia restrângerii manifestării eu mai tot Poeziadevine ). frig de (Atât fiară.“ o strig / Și sângele, cald încă, / Mi-l ling precum de frig, încât teroarea / Îmi crapă buzele când înspre latră luna / De ce spaima cărora turbară, timp / Atât În / saliva câinilor dinții Pe / semnul nordului: „Atât de frig încât îngheață sub aflată înfrigurată, glacială, natură o cul lo ia îi natural, contextul din beatitudinii și într‑un spațiu protector, generator al căldurii mai potîndoi.“(Scară ) mă nu să care De / nebunia În / suspendată rămân să Ca / picioare, sub de Smulge-mi-o Pedepsește-mă,/ / scară, pe-o ca sui mă care profanareaPe Iartă-mă/ pentru găsesc./ te să loc În / Inventându-te / mint, mă să încerc Și / văd te că prefac Mă / furie, de Cuprinsă / neputincioasă, că, pentru Iartă-mă // e tot. asta Sau / ceva urmează mai Dacă / nicio- dată știu nu Și / reușesc. nu Și / înalt. în păsările cad Cum / extaz, în Căzând / atins te-am că închipui Să-mi / aură, de înghițită las mă Să / m-apropiu, să te-ajung, să Încerc / seamănă. Totul/ cer. în și așa pământ pe această / Răsturnare-n oglindă, / Dar precum pentru „Iartă-mă rugăciunii. ritmul spre tă îndreap- se sensul poeziei, a ambiguitatea calitate devine întretaie, se uneori confuze, sunt contururile spiritual și natural Între te. ) până la spaima singurătății, nu însingurătății, spaimanu la până Acasă) usrtl rgc l oze Ae Blan Anei poeziei al tragic Substratul S iblrlr uiăi (ăaa spre (zăpada, purității Simbolurilor Mi-e frică de întunericul de frică Mi-e vina, boala, oboseala, moartea moartea predilec meditație de teme oboseala, devin boala, vina, incertitudinea, stingerea, omnul, Ninge). Sau ima- : „Strălupastel: - ). Încet, în Încet, ). Nu ------2 aprilie2019. Cristina CHEVEREȘAN Rio „clasic” Scările Selaron Explozie deculoare. rat punctalviziteicare abiaîncepe. colo mai celui fața în noastră, încântarea spre descindem, dimineții, a încă, crudă lumina, În proprii. specificitate de mente fiecare asemenea unui mic orășel, cu reguli și ele străbătute, cartierelor specificul indica ne a pentru franceză și engleză la spaniolă la de ușurință al cu trece iubitor orașului, mare Gustavo, zilei. a oprire prima spre îndreptăm ne și Amanha) do Museu fantasticul plecării, înaintea pro priu, cont pe vizita (vom întâlnesc se te futuris construcțiile și coloniale clădirile unde centrală, Traversămzona fost…? fi ar cum Oare milos. ocolesc, ne ce apă de de teren se vor surpa sub povara șiroaielor bucăți și devastatoare inundații de turate mă fi vor netulburați acum plimbăm ne unde pe zonele când România, în venirea re după puțin afla vom o concesii acestei Importanța altundeva. întâlnite arareori nuanțe de avalanșă într-o sărbătoare, de îmbracă se Rio însă, noi, Pentru ternet. in pe de meteo rapoartele în îngrijorare oarecare cu urmărisem și care-l demult, pe lucru nu până abundent plouat a că Natură întinse,generos, înjur. ș prânzului orele la termometre în grade de 27-28 perfectă, vizibilitate strălucitor, soare noi: pentru Încă o dată, cineva, undeva aranjează totul faimoase. crestele pe de admira poți le că presupune s-ar care pe peisaje superbele ceață și nori cu acoperi poate locală, iarnă blânda spre tranziție de sezonul în care,re precum cel de astăzi e vremea schimbătoa parcurs unui ale asumate riscurile dintre contenit de turiști din întreaga lume. Unul dintre munți și mare, ce atrage un flux ne orașului al „clasic” circuitul în neuitat de a zi o asigura ne a pentru toate flexibilității: reciproc, respectului a punctualității, importanța explice să neuitând program, din obiectivele despre informații istorice, sibil. Ne inundă cu povești, anecdote, date po profesionist face mai cel Îșimodul la munca ferm. dar glumeț, jovial, atent, simpatic, e Gustavo Sud. de America din majoritatea persoane, zece ce transporta minibusul va în pășim dor, fi va îmi că e ră e hlau Jre eao, drept Selaron, Jorge chilianul de artă de operă în transformat trepte, 215 de nant bunulmerslucrurilor.sfințenie pentru cu respectate puncte și ore stabilind noi, cu legătura mereu ținut a care apreciat, de extrem ghid un Gustavo, cu drum la deci, Pornim, curaj. de lipsă din le-cheie noscut, dar nici n-ai vrea să ratezi puncte limba și cultura, nu te aventurezi în necu îndeaproape cunoști nu și periculoasă fi poate destinație o că avertizat ești Când reacțiilor. comentariilor, timp profil, de site-urilor al aprofundat studiu după cei, obi de ca demult, rezervat Am amăgire. dez cruntă o fie nu să realitatea ca tem mă totul, arată spectaculos de cât La Rio. ilustratele toate pe apar ce parte de o călătorie regală, printre locurile și mai puțin popularizate. Acum vom avea deci accesibile, greu mai ceva naturii, bijuterii ale adevărate elementele-surpriză: răsuflareatăiat prin parcursne-a deja ului prealabile majore, natura „secretă” a trase așteptărilor lipsa În astăzi. de turul de mă jurul lui Rio de Janeiro, mi-e aproape tea plajele infinite și în pădurea fermecată din pe petrecută —, datei! adecvată păcăleală nl ite rml lcui fae e aflate lucruri primele dintre Unul u șr impresio- șir un e Selaron Escadaria E După ziua de ieri — ca un vis, nu ca o dolce de leche de dolce și fructe de plin mic-dejunul după când, bună veste prima i toate pânzele artistului artistului pânzele toate i , de care știu deja deja știu care de , de senzație din senzație de ------Cristos Mântuitorul Aproape decer. lui. Și mai bine, se întind pe jos, în fața în jos, pe întind se bine, mai Și lui. colosu părțile toate de mimetic, pozează, ce mâini, din fluturând indivizi de marea amuze te nu să poate nu rându-ți, la val, de dus lași te deși și, sale poalele la nate entuziasm nestăvilit animă adu grupurile Un rețineri. orice de parcă, uită, ce aleșii binecuvântează își primitor, Binevoitor, lumii. acoperișul pe propriu, la ajuns, am că senzația am care-lînconjoară, terasei al și o scamă de nori. Pășind pe terenul ferm păsări de răzleț stol un doar plutesc chise cundă, poate, între mine și brațele lui des se O momentului. irealității a ci tijului, spate, și simt că amețesc: nu din cauza ver va nu-i știrbi magia! înălțime de răul că speranța cu ori, atâtea de momentul imaginat mi-am ascensoarele: pornesc unde de locul spre Tijuca străbatem cât timp în emoții Am deceniu. un aproape durând construcție ea apropie, întregulani, de processută de o de însăși, se Braziliei independenței centenarul la turnată fundația iar urban, conglomeratului al colț orice din vede se aceasta lumii, ale minuni noi șapte cele dintre una și ci orașului, al simbol doar nu Devenită Leonida?) Gheorghe român, un de sculptat chipul are că oare, (Știați, Corcovado.muntelui vârful din golful nă domi ce Mântuitorul, Cristos lui a Deco la nea debutul că ireproșabil de zi e perfect pentru ascensiu aflăm accelerat: bate ne ma Ini ingeniozitate. și mesaje prin mosfera at schimbă dimensiuni mari de murale picturile unde Brazilia, în perfecțiune la aduse artă de formele dintre una e că ma sea dăm ne liber.să aer mult în ia Nune graffitti de expoziții a arată ce străduțe va pe care seîntâmplăsălelocuim. teritoriilor moștenirea la contribui putem se îmbogățească și să dea exemplu de cum să continuă care aparte, vibrație o cu loc dacă ucis sau sinucis). A rămas în urmă un purtat numele peste tot (nu se știe nici azi i-au ce treptele pe mort găsit fost fi ar vii douăzeci și trei de ani din viață unei opere le facă inaccesibile. Artistul care și-a dăruit să admiră doar sau folosesc le ce celor zia să studiem treptele în zori, înainte ca inva belșug din ocazii avem deci dezmorțește, se de-abia orașul Gustavo, lui a eficient tat”, „aju desigur, de experiența de planificator nostru, norocul Spre funcțională. perfect centrală, partea ornamentează și mărginesc suprapuse etaje și balustrade coloane, Borduri, diverse. mai cele dintre istorii și evenimente cluburi, patrii, unor dedicate sau relief în proiectate celebre, fabrici de stanțate sau manual pictate că: cerami de panouri și bucăți de mii două peste cele din sclipind vesel, strălucește, monu- pasajul Devenit armoniei, și altruismului al baștină. ment de țările din suveniruri și donații cu susțin care-l torii în timp, au început să contribuie și vizita- un proiect în continuă expansiune, la care, din vânzarea detablouri. obținuți banii cu cumpărate sau călătorii prin adunate faianță de plăcuțe în scara ce îmbra- să începând publice!), fondurile cu greu operează se noi la doar (nu renovare să propus și-a inițiativă, de Plin deplorabilă. stare într-o aflau se treptele că rapid constatând jului, pasa a sus de partea din locuință într-o stabilit fi s-ar căutareinspirație, în de mist cera și pictor ca lumea colindase ce după că Selaron, îndrăgostit iremediabil de zonă leagă Lapa de Santa Teresa. Legenda spune globul întreg pe provenitede faianță de ci cat, pe niveluri, iar scările acoperite cu plă stratifi e Rio din univers fascinantul line, co și văi Împrăștiatpe adoptivă. patria de față recunoștința arăta a-și de modalitate Îl văd deja, de pe scara rulantă, din rulantă, scara pe de deja, văd Îl Ne urnim cu regrete, străbătând câte- încoace, 1990 din naștere, luat a Așa , celebra statuie Art Art statuie celebra Redentor, Cristo -și folosească puterile pentru pentru puterile folosească -și ------

De lafotbalsamba o impuncircumstanțele. decât mult mai demonizează le ce mituri acestor zone aparte și a demonta o serie de funcționarede sistemul al descrie ne a tru favele din Rio, unde Gustavo oprește pen agna ni dnr cl mi extinse mai cele dintre uneia marginea la pe poartă ne drumul eforturile, ușura ne a pentru Ca pământ. pe picioarele cu revenim încetișor, și, irepetabilă aparent prindem cu mare greutate des de o experiență Ne acolo. speri, adunați, cei toți și cer de aproape mai siguranță cu ești unde te-ai gândit vreodată că le vei trăi aici, sus, carenu pe secundele mulțumirepentru și reculegere de moment un însă, Nustrică, peisajului. grandoarea de copleșiți uită, mulți care de soclu, din capelă micuța în pătrunzi frumusețe, de plin sufletul Cu nedescris. de și neșters de mentală frescă într-o întipăresc se maluri pe de nisip de fâșiile și înverzite povârnișurile podurile, insulele, unduire, și creastă fiecare punct, dintr-o suflare: pictat! Fiecare tușă, fiecare răspunde voi Rio, e cum urmează, ce nile Ori de câte ori mă va întreba cineva, în lu tre cele mai uluitoare tablouri ale omenirii. cu surâsblajinpare să-ifireușit unuldin vorita incontestabilă a CupeiMondiale,a a incontestabilă vorita la inaugurarea din 1950, când Brazilia, fa de națională tragedia de încă bântuit loc Maracana, stadionului fața în Ajungem care aveam acces pre- și post-revoluționar. bunicii, toate meciurile campionatelor de fotbal la și tata cu urmăream, când riei, e dnâ m raue n ue copilă lumea în readuce mă marcă. dintâi Cea de întâlniri câteva așteaptă mai unde te-aiuita,nuîncapeîndoială! acea minunăție de oraș din ilustrate? Ori ilustrate? din oraș de minunăție acea unde fiecare unghi pare uluitor. Să fie Rio de esplanada pe răsfirați oameni, de zeci nabile. rezo- cote la totuși, menține, se frenezia evidentă, Deși Mântuitorului! aripile sub piedestalului, pentru o măiastră fotografie Ș Reveniți cu picioarele pe pământ, ne pământ, pe picioarele cu Reveniți Suntem înconjurați doar de câteva în care divinității ce te privește te ce divinității care în locul din dus lași te să înduri te tii că e clipă, știi că trece, dar nu ------înțelepciunii șimodestiei. moderației, necesitatea de amintește îți ea zonă, din sticlă de giganților traponderea con ÎnTereza. Maicii a statuie o de te, par cealaltă de străjuit, reculegerii, al loc Un înălțime. metri de 64 câte de uriașe, impresio nante sunt egalate ca efect de dimensiuni patru vitralii cărei ale mayașe, piramidelor modelul pe modernă, toare, surprinză construcție o romano- Rio: din catolice arhidiocezei Sfântul sediul Mitropolitană Sebastian, Catedrala la re: opri- următoarea sobre mai la spirit de stări readuce Ne paftale. și cristale paiete, pene, în întrecându-se extravagante, mai showde ținute carecareîmbracă de ce gii cole de alături distrez mă să ezit nu dar Maracana, la rămas a interesul recunosc, privește, mă ce În pontic. edil fost unui a excentrică prezența lipsind fi va alegorice care căror ale pe de parade dezlănțuitelor admira specifice costume achiziționa) și chiar (ba poți momentan, liniștit e totul Deși carnavalului. realității și imaginației Tata, măvezi, nu-iașa? microbiști. printre crescute fetei ai citori strălu ochii cu minibus în revin și zonă din tarabele toate la de galbenă inscripție de suveniruri. Aleg singura șapcă verde cu mutat de ghid de la unul din comercianții împru steag uriaș un cu susține), o care balonul pe scrie 1958-1962 (Brasil cupa ridicând HilderaldoBellini lui statuii fața trare. Voi păstracudraginstantaneele din in la de populată, puțin altfel zona, asalt micului încântarea cu treicareiau cele din grup,unul nostru nimic cu stăvilește nu ce ceea paragină, și dizgrație în picat fi să pare arena 2014, din folosită mondialele la Deși experiențe. împărtășim și cunoaștem ne ce măsură pe animată mai tot conversația în neîncetat ivindu-se ca sportului-cario istoriei episoadele zilei, parcursul pe însoți va ne trauma iar rând, rememo acum și suferă decisiv.Gustavo meciul în 2-1 cu Uruguay de învinsă fost D badrom ce ocupă centrul centrul ocupă ce badrom sam faimosul la pe trecem fotbalistică, incursiunea upă (Va) urma ------23 travelogue 24 science fiction gras. Amsuferitșiamplânstrei zile. De motan și carton. Tigru a fost un motan specific. miros un are Moartea golit. s-au cenușii norii zi, Întreaga plouat. a Tigru, murit a Când mort. a miroase carton de ji. Nici crucea nu o face cum trebuie. Casa Dar e o simplă ignorantă, doborâtă de gri vina pe nimeni. Pot să dau vina pe mama. dau Nu medic. un sau orb Un femeie. o sau legumă O diferența. face care puțin Acel trăiești. să merită care pentru puțin noroc. Acel puțin pentru care dai tot. Acel presia că nu merită. Biete animale cu puțin Ca oricare alta. Pe care problemele au au problemele depășit-o. care Pe alta. oricare simplă. Ca femeie o Este Se-nfurie. tații noștri. despre vorbească ne să obișnuiește nu Mama asta. știu săturat, S-au scaun. de leagă mă crizele apar Când aștept. eu iar apă, după pleacă Mama apropiere. în ambalaje, de fabrică o la lucrează Claudiu șapte. la trezim Ne Claudiu. meu, fratele și eu Mama, Cicoarei. zona în exact, Mai Iași-ului. marginea la carton de casă tr-o Ionuț N.MANEA Dallas Cornel SECU Vectorul Helion mai atractive decâtședințeleobișnuite. erau ori, multe mai cele verbale”,de care, „procese celebrelor redactarea preluat a de farmec, cu multă personalitate, cel care plin ins Jimmy,un cunoscut, era cum așa Giagim, Corneliu Augustin venit a terior Ul IAEM. la de “Timisiensis”, cenaclul întâlnire o avut am Apoi fete. câteva plus în venit au treia, a La lipsit. au fondatori din parte Zoltán și Barra. Secu Cornel Baiszki, Dușan Genescu, Silviu Ionică, Lucian Luca, cel Timișoara,Marpe avându-ifondatori ca ate 90 l Cs Tnrtli din Tineretului Casa la 1980, martie 18 la loc avut a înființare, de data adică Ieri am împlinit șaisprezece ani. ani. șaisprezece împlinit am Ieri Nu sunt geloasă. Dar, uneori, am im a du șdnă î 2 mri, o martie, 25 în ședință, doua a La rm îtlie cuuu Helion, clubului a întâlnire Prima n als u ut tăi ris în Trăiesc străzi. sunt nu Dallas În „regizată”cu BaiszkiDușan de - - - - -

de teamăsănufug. imobilizată carton, de casa în eu, iar apă, după Mamaplecată dispară. este să litatea rea ca doresc Îmi trezit. m-am că pentru Zbier singurătate. de și durere de Zbier Mă trezesc legată de scaun de fiecare dată. tarul scaunului din lemn. Mușcă cu patos. păt. morcovproas a Miroase altfel. de iepure, orice ca tipicar Este semn. un facă să-mi Aștept colțișor.calm. fiecare dansez Euîn pătrunde Fericirea afară. în ieșiți mari vii incisi Cu lungi. lui urechile Cu privește. mă sa, redingota Iepure,în Domnul bică. ză. ne transformă. Și care nu, ne subordonea- un tip; zice că lucrurile care ne marchează, mâne. Mie nu mi-a ieșit de data asta. Este Iepure vorbește ca un adevărat bărbat, bărbat, adevărat ferm. un ca vorbește Iepure noile picioare precum odivă. cu dansat Am galbenă. anostă, sa camera în dansat am Aseară Iepure. Domnul cu timp același în sosesc ușor.Crizele este ei Pentru crizele. controlez să pot Nu mea. Au vina este nu Dar răbdării. capătul la ajuns greșit. articulez puțin, Și, vorbesc puțin. dacă vorbesc că Pentru proastă. pe o ca privesc Mă femeie. sunt acum că de spune Claudiu sânii. întărit s-au Mi la Brighton, Anglia (1984); San Marino, San (1984); Anglia Brighton, la de europene congresele la european zin nuă șiacum. ceput în2006,cuunritmanual,șiconti în a A5, format în nouă, Seria România. critic teorie, de buletin primul Era Wells”,1989. în până „H.G. cenaclul cu colaborare în realizată din Helion aajunslaediția34-a. ganizau „Zile ale Cenaclului…” Sesiunea toate cluburile S.F.cluburile toate aproape apoi „inspirat” a Helion Zilelor în Universitarilor, Casa la clubului mutarea după 1985, în transformat s-au Helion Zilele Iași. din “Quasar” și București din randa. S-au raliat ideii cenaclurile „Solaris” SF.tabără prima iulie luna în varăGude - organiza se a de Botoșani, Guranda, satul din cenaclului propunerea susținut a lion Heclubul ediție, primă această La 1981. 2019. până 1 numărul la de puțin foarte schimbat s-a revistei lor rubrici Structura bucăți). de zeci (câteva exemplare, iar retururile erau insignifiante 25000 tiraj: același inclusiv,avut a revista 1990, în până și 1983 Din națională. re difuza cu exemplare, 15000 la crescut a tirajul 1982 în iar anuală, regularitate cu continuat s-a Apariția regională. difuzare exemplare, 7500 tiraj 1981, martie 25 - Helion-ului aufosturmătoarele: viața din momente importante mai Cele bilunare. devenit au când 2017, în până la de rea, „H.G. Wells”. tent atunci la „vechiul” cenaclu studențesc exis cel pe ori două de aproape depășise îl studenților numărul iar membri, de 30 peste aveam ’80 lui toamna patru- În ani. cinci următorii în universitar și liceal mediul în Helion clubului cunoașterea la decisiv contribuit a care mine, de ceput con program anticipației”, compania în minute de „100 lansat fost Curânda dru. Willy Jäger, George Terziu, Mihai Alexan Mdll formulei Modelul Helion. Sesiunea , ediție șapirografiată, ediție Nova, Biblioteca Crizele s-au accentuat în ultima vre ultima în accentuat s-au Crizele – Vreau mai mult! Și mușcă din spă din mușcă Și mult! Vreau– mai Camera, de un galben aprins, este cu â sne cntuț, tt o ră vom atât construiți, suntem Cât Domnul talentată! ești Cristina, – 4. ediții primei a 1983, în Apariția, 3. 2. Apariția 1. vine- săptămânal, țineau se Ședințele o cm e tni i -u alăturat s-au ni atunci pe cam Tot Premiul pentru cel mai bun fan bun mai Premiulcel pentru , prima ediție – mai – ediție prima Helion, Zilele ora 17, lucru care s-a menținut s-a care lucru 17, ora ă și istorie literară S.F.literară istorie din și ă eiti iăie Helion tipărite revistei din România, care or careRomânia, din a uău 56 din 5-6 numărul la ------

așa sepoatebucuradenoileprivilegii. Numai cobai. un este celorlalți, acordul Cu său. creierul pe teste fac Acolo crează. fiecare lu Acolo Laborator. la în pleacă dimineață, Iepurele, galbenă. camera în Fumez judece? ne să măsură în este cine definitiv, În supraviețuim. să vrem Toți ea. crede așa cuiva, viața iei să păcat Este cameră. întreaga în se-mprăștie Mirosul ouă. câteva cu sfârâie Tigaia mama. Așa zice Domnul. vrea cum surioară, o Sau frățior. nou un avea voi curând, în babil, trăim într-obulădesăpunaunuibărbier. că pare Se treaba. stă cum explicat Mi-a ne. Domnul Iepure are toate răspunsurile. lem luat ne-am nu noi Iar iarna. sosi va bani. fără Toților curând Înrelaxați. sunt stat a scăzut drastic. Letargia specifică zile la de financiar Ajutorul medicamente. de bani sunt mai Nu mea. vina este Nu me. mac. Suntem douăfleicisuboplapumă. sto din fluturașii dispar încet Încet, vină. de fost fi am noi cum și Ca consumat. s-a Totulpicioarele. dor mă dată, prima tru Penochii. dor Mă privit. de greu devine galbenul timpul, Cu perfect. galben un de Privesctavanul pat. în zac ambalaj, un sfârșitul. După ce trece tot, sunt goală. Ca apropie se cum simt Dar dispărut. a nu încă Farmecul țigară. o aprinde își pure a avut activitatea suspendată activitatea avut a volumul alșaselea. la ajunse Helion, Antologiile detașează se care din prezent), în până și 2014 din pa în 2008 și continuată la editura Eurostam și 2008-2010) F.și Fiction 2008. Science- și 2007, 2007 Science-Fiction Estival Science-Fiction Science-Fiction: pând cu anul 2013, clubul Helion a tre a Helion clubul 2013, anul cu Înce pând 2005. noiembrie 5 în motoarele care auajunslaa5-aediție. rea organiza la decisiv contribuit a Asociația înființare și până acum a fost Cornel Secu. la de Asociației al Președinte 104. mărul electronice revistei editarea asumat și-a care Helion, SFAN (în1991)șiARCASF (în2012). naționale asociațiilor constituirea la 2010, 2012,2014,2016,2017,2018. 2001, 1995, 1994, 1993, 1992, anii în ropene oteca Nova. și Bibli UngariaBudapesta,pentru (1989), Helion, revista pentru (1988), Italia de Proză Umoristică S.F. Concursul este întregațară din gen de lor iubitori adresează se care concurs alt Un din celor doar Timișoarajudețul și Timiș. adresate ani”,concursuri de 99 peste mea fost „Timișoara peste o sută de ani” și „Lu au ani ultimii în clubul lansat carele-a pe concursuri Alte profil. de timișorene lor cluburi ai membri înscrie se să pot nu și corecte, dar și a faptului că la el nu puteau jurizării datorită național, nivel la meritat bine prestigiu un câștigat și-a Concursul 34. numărul cu ediția la 2019 în ajuns a Helion, Scurtă Proză de Național i ai 18, 99 1995, 1997, 2012,2019. 1989, 1980, anii din Naționale concursurile naționale organizateîntre 1980-2019. la filme debut, eseuri, ne, de onat Suntem diferiți și totuși avem aceeași aceeași avem totuși și Suntemdiferiți aa - îdăott i nu Pro nou. din îndrăgostit s-a Mama Ie- Domnul Și răbdare. Puțină – – Vreau săplec! Între anii 2002-2005, clubul Helion Realizarea 12. 1 Tprra eo trei celor Tipărirea 11. Asociația înființat s-a 2010 În 10. fost a Helion-ul 9. 5. 8. . n 91 fs lansat fost a 1981 În 7. Convențiilor Organizarea 6. ofrneo Itrainl Helion Internaționale Conferințelor (la editura Bastion, între anii între Bastion, editura (la Helion Câștigarea unui număr impresi număr unui Câștigarea atcpra a ovnil eu convențiile la Participarea e science-fiction, de etu oetr, roma- povestiri, pentru premii jnă la ajunsă Online, Helion (începută la BastionInsolitla (începută * S.F. carte de colecțiilor atr principal factor , repornind , Almanahuri Concursul organizate care AR- nu------, pot deplasa. Nu mă pot bucura de nimic. nimic. de bucura pot Numă deplasa. pot prezenți. Dar, nuaici,acum. sunt Amândoi Niciuna. Dumnezeu? și re Iepu Domnul dintre diferența este Care de ce. Și ei îmi vorbesc despre Dumnezeu. înțeleg Nu speriați. consternați, mine la uită SeIepure. Domnul despre vorbesc le acolo s-a ascuns un omuleț infam. Uneori, ultima criză. Nu mă privesc la fel, de parcă invidie în ochii lor. Ceva s-a schimbat de la Vădinvers. stau lucrurile Însă înnebunit. am că spun mahala din rele Gurile soare. nimic. Vrem doar câteva zile-n plus și mult sperie ne Nu dislocat. trup unui ale părți Suntem tren. același lovit Ne-a traumă. Vasile Szabo. Din ianuarie 2015 până în până 2015 ianuarie Din Szabo.Vasile Lucian- fost a președinte 2014, în până 2011 Din Secu. Cornel fost a președinte 2011, în până și înființare la de toarele: urmă- fost au clubului ale conducere de Ionuț Manea, Adriana Muscă. mariu, Cristian Vicol, Alexandru Maniu, Ti Daniel Hupov, Darius Koncz, tian Cris Baciu, Ionuț Ciprian Clețiu, Radu Negrea, Cătălin Bihoi, Diogene Gábos, TraianPavelRadu Abruda, Gheo,Ildikó Ceica, Laura Zănescu, Gabriel Leodor Dănilă, Florin György, Györffy Szasz, Ștefan Buzărnescu, Daniel Ursachi, Geza György, Beșuan,Tudor Mandics Draia, Cotizo ValAntim, Ionică, Lucian rescu, Nisto Laurențiu Bancu, Adrian Chifu, Adrian Szabo, Lucian-Vasile Genescu, Silviu Giagim, Corneliu Augustin Luca, timp de 12 ani, între 1981-1993), Marcel Baboș (care nu a lipsit de la nicio ședință Costel nume: câteva enumerate trebuie Helion-ului, de-a lungul celor 40 de ani, proiectele din propuse. Printre cei consacrați și dedicați multe condiții bune în desfășoare să cipiului Timișoara,reușind Muni a Cultură de Casei egida sub cut de bogatășiunicăînS.F.-ul românesc. extrem complexă, IstoriaHelion-uluieste pal și definitoriu al fandomului românesc. princi vector fiind S.F.-uluiautohton, a până acum, Helion-ul a fost în prima linie și început la De raportare. acea face s-ar Helion,portarela indiferent unghi ce din ra o fără face poate se nu ani de 40 timii scaunul curotile, viațaeurâtă. Din ascultă. mă nu picioarele că Pentru (2019-prezent). Sol Darius Bianca (2012-2019), Hupov (2005-2011), Luca Bancu Adrian (1995-2001), Antim Val (1994-1995), Cnobloch Laurian (1993-1994), Geza Szasz (1990-1993), Baboș Costel 1990), (1980-1984), Lucian-Vasile Szabo (1985- prian Ionuț Baciu (2015-2019). 2019-prezent),Ci și (2010-2015 Beșuan Tudor2005-2009), și (1997-2001 Szabo Lucian-Vasile(1995-1997), Baboș Costel (1980-1984), Tudor Ionică Beșuan (1984-1994), Lucian fost au Vicepreședinți Chi fu. Adrian este președinte 2019, brie septem Din Szabo. Lucian-Vasile fost a Din 2017 până în august 2019, președinte 2017, președinte a fost iarăși Cornel Secu. nu auzișipoțivedea nimic. sac de cartofi într-o mare de lumină. Unde un trece ar parcă De tam-tam. Fărămult prea dincolo. trece mă Iepure Domnul trenul.Cum pregăteștese lumea lucru. de moarte. Aud după pentru ultima dată cum Folositoaretrece sfântă. o precum simt Mă mea. cinstea în mănâncă Beau, decă. ju- Mă lamentează. se cum aud Îi mânt. pă Respir nări. prin ies îmi Gâzele meu. părul cu dată ultima pentru joacă se rele Când îi văd pe ceilalți, plâng. Nuplâng. mă ceilalți, pe văd îi Când De-a lungul celor 40 de ani, echipele ani, de 40 celor lungul De-a Realitatea S.F.-ului românesc din ul S.F.-uluidin Realitatea românesc Giagim A.C. fost: au Secretari Nu știu în ce constă pregătirea. Soa pregătirea. constă ce în știu Nu – Nu vreau sămămaiîntorc aici. – Eultimatașansă. – Crezi? – Acum eștipregătită deplecare?!. * ------ingredientul secret, cesăfac,astae!Continui săcitescpuțindezamagită: Mă uit rapid pe spate, mă uit în cutie, ei rahat, indexul s-a piedut, deci s-a dus naibii ce și încă puțin din ingredientul secret (nu putem spune aici, dar se găsețe în index). la modă); din AlphaCentauri; de asalt; navemici întreși crucișătoareoscilând calibrenavestelare diferite, de destinatar) de tală); cu ceva scris pe el. Îmi pare făcut dintr-un material ce seamănă cu hârtia, dar își dar hârtia, cu seamănă schimbă texturalaatingere. Dubios! Deschid șicitesc: ce material dintr-un făcut pare Îmi el. pe scris ceva cu Pastila deLună Laura CEICA Trei prozede Pastila deduminică Omul șiExtraterestrul. amici: vechi doi ca Luni, singure unei lumina de plină noaptea în cot, la Pășimcot acele tentacule ce par scârboase, dar îmi sunt atât de dragi. Și eu i-l întind pe-al meu. dintre unul degrabă mai brațul, final la întinde “dialect”Îmi într-un straniu. face o deodată toate pe privi poți carele Luni,pe într-unul singur, lăsândtotulsărevina înformadelaînceput. grotească aomului,prinochiulextraterestru.urmări metamorfoza doar pot ci nicicum, reacționa Nupot apasă. mă multiprezență de stare cumplită și și mi se prelinge printre niște dinți conici, rotativi. Nu mă doare nimic, doar o stranie prăzii a cea după forma schimba poate ce-și salivă o lichidă, devenit mi-a limba loc, din mișc mă să reușesc Nu scârboase. și amenințătoare tentacule ivesc se modificat fără oprire. Organele parcă îmi implodează, sternul surescitat cedează, iar din trupul picioarele mi se strâng în niște ochi telescopici și se multiplică la infinit într-un șirag caotrompă, situatundevamembru undeartrebui săfiecapul. întregul acoperă care-i sticlos, și mare singur, într-unul unesc se i telescopici ochi Se dau toate printr-un malaxor galactic de fabricație naduriană până vomită (aici - vreo 10-20g de praf stelar multicolor zvârcolit printre stele abia ieșite din găoa sunt mai nu marțienii tentaculari, sau grey preferință (de extraterești kg 3-4 - - 10 bucăți platforme zburătoare de creștere a recoltelor de - vreo 200g (cantitățile sunt notate în măsurători pământene pentru a fi înțelese - se ia una bucată planetă (sau, după preferință, asteroid, satelit sau stație orbi stație sau satelit asteroid, preferință, după (sau, planetă bucată una ia se - rețetăScurta decreație auneilumi.Devine chiarpalpitant,decicontinui: Azi e duminică mică de atât Lună...singură o „Trăieșticu planetă o pe „Înțelegi acum? Așa vedem și așa simțim noi lucrurile pe planeta noastră cu zece zece cu noastră planeta pe lucrurile noi simțim așa și vedem Așa acum? „Înțelegi ru parcă el, iar târziu, într-un spun îi „Ajunge!”, trompe, devin îmi mâinile cum Simt amorțește. mă și mine prin parcă uită Se și nu a mai rămas nici o pastilă în cutie. Pe fund e doar un bilețel .” Apoi, cred că râde, e oricum contagios și contagios oricum .”e râde, că credApoi, șinat, îți reunește cei zece ochi zece cei reunește îți șinat, ”, îmi spune, iar cei zece cei iar spune, îmi ”, ilix, pe o planetă roz - - -

plăgile îisupurează totmaitare înintergalacticaprimară,stricată: șiurlăscurt, minieră. Cenaibacautăăstaacolo,noisuntemagențiedevacanțe paradisiace? solar,sistem acel în solidă planetă singură o există colonie într-acolo, caree călatorii degetul slinos un punct roș s-ar fiapucatdeodatăsăexplodeze. studieze, mă prefac ocupată în camera din spate. Parcă 100 de wc-uri publice infecte cu imagini și de destinații stelarehărți de vacanță. Le privește tâmp, salivând sulf.șir Plec și îl las să le un arăt îi că așa e, asta treaba, fac îmi să trebuie nevrând vrând, mesaj: unscurt interfață) cu ghinion). mea miercuri,ziua (e serviciu de caresunt în dimineața în agenție, în intră – înțeles măcar fi a fără băloasă, gură o cu vorbeste care și clocite) ouă de tipic miros (cu ros sulfu lichid un cu supurânde bube de plin înalt, slab, individ un Sinn, pe de alien Pastila deMercur suflați ovorbă! uș pe urgent șterg o expeditor.Șșșt, fără mea ușa la ajuns a când treabade undeva.Știamregulătoata asta, trebuiascund în cu Ar s-o cevanu-i că eu cred. nu Hmmm, dau? le-o să trebui Ar caz! atâta ce pentru altfel asta, rețeta caută Sigur pastile. cu cutia urmărit au găsit, M-au pălării. cu oamenii sunt Cred ușă. la „entanglement”,tipul de „subspațial”, „torus” cinevabate pic, un stați ... insistent și complicați termeni câțiva cu asezonează se apoi ele?), sau tu vomiți dacă întreb mă pul cummiseumflășitotulfacealb, oluminăorbitoare. duce, însă ceva nu e în regulă. Simt treptat că îmi înțepenesc mâinile, apoi simt cor- întorc laalemele. întoarce cuurdorile supurândespre ușă. și de-abiaașteptsădispară. nou din împute mă apoi moartea? Trist. scurt, apropie compătimesc se Îl li că simt minieră undenimeninu-lva maigăsivreodată! furat mi-a Nemernicul corpul, mi l-a schimbat cu al ea! lui, iar acum se ascunde, cu ajutorul meu, pe o colonie de fugea ci compătimit), și l-am proasta eu (și moarte iar ritual, un e zilei: lumina ca clar devine îmi ăla momentul În devenit. am care sinersanului să arătînhalulăsta? se îndreptă spre mine. Unde naiba mă aflu? Ce caut aici? Și, mai ales, cum am ajuns priviri oribile. Unii poartă un fel de jerbe, alții niște cuțite lungi și transparente. Toți se împotrivesc, iarlimbile(îmidauseamacăsunttrei), măîncurcă. și fața îmbătrânită și umedă. Încerc să ceva,articulez însă buzele prea grele și băloase mine? pe sinersan un înțeleg, nu sinersan, un Ce, supurează. parcă-mi pielea iar toate, dor Mă pot. nu însă căzut), am probabil spate, pe culcată cumva (ajunsesem ridic mă să cunoscut, Dau deschiși. larg ochilor fie fața în am ce tot îmi e multicolori, răzleți nori să de traversat ca alb prea cer Un pereții. și probabil el cu luând dispărut, a Rămân crispată. Deci tipii ăștia se duc într-un pelerinaj, ca pieile roș pieile ca pelerinaj, într-un duc se ăștia tipii Deci crispată. Rămân -Acolo mor! roșu, devine exploda), va că teamă (mi-e umflă Se țeapăn. rămâne Sinersanul -De cedoriți sămergetiacolo?Nu avem destinațieturisticăpeaceaplanetă. Îl întreb câtpotdepoliticosînintergalacticaprimară: cu Arăta ceva. pare, se alesese, Împuțitul ales. de n-am timp, un după Revin Însă aici? ăsta caută Ce mea. sinea în exclam nimic!, înțeleg nu naibii, Poezia Noi nebun” facemnevoie numeluinostru “Zbor golașdeglumăgalacticăgoală, Îmi tastează (în lipsă de limbaj ca lumea articulat) pe ecranul virtual (a se înțelege pământeni, pentru traducere în adică – neverosimil și desuet Unzvelt, sinersan Pornesc aerul condiționat, ca să pot respira din nou normal. Mirosul se mai se Mirosul normal. nou din respira pot să ca condiționat, aerul Pornesc mă și plece să gândul las Apoi minte. prin trece îmi ăștia?” mor acolo “Theta… se și de-acum, universal acceptat semnal afirmativ.un cap E din dă cum văd Îl -Înregistrat! zic. Unul dintre indivizi ridică cuțitul gata să lovească în pieptul meu, în fine, al fine, în meu, pieptul în lovească să gata cuțitul ridică indivizi dintre Unul cu ațintindu-mă mulți, mai tot sinersani, mulți meu jurul în adună se Vădcă pipăi îmi picioareledevenitescârboase, și mâinile disperată Îmiși privesculuită simplu și Pur agenției. tavanul de vorbă Nici sus. în privesc și ochii Deschid sunt sacrificiul! Mincinosul naibii, sulfurosul de la agenție nu era pe era nu agenție la de sulfurosul naibii, Mincinosul sacrificiul! sunt eu u pe ecran. Era o stea - Theta Normandia X 20. Nu există * a din spate. Să nu Să spate. din a ii, când ii, - 25 science fiction 26 univers lii, în sufletul oamenilor, dar viața trebu viața dar oamenilor, sufletul în lii, eou aul e poliomielită. înea,cueaaceafrică. poartă de anual sezonul despre veștile de marcate vrând-nevrând, Jersey,New Newark,fuseseră, în lui lăriei subiectul timp de șase decenii. Verile copi viață, prin el, cu deci, Purtase, ea. la scria când ani 75 de Trecuse carte? lui ultima zone derisc.Apare stigma. noapte peste devin cartiere Anumite teze. îi face pe oameni să se separe, să se suspec - contagioase zone unor a geografică lizarea neclar.e cărții), a părți primei al Loca nic Radu JÖRGENSEN Un scuipat pe asfalt 1944, își plasează Roth acțiunea: Roth plasează își 1944, cioasă înfațabolii. neputin nou din vede se Pacific, în și cât Europa în atât războiului, soarta întoarcă să reușit Țarapoliomielitei. a carevictima însuși el probabil, foarte e, carepreședinte va ajunge. În 1944, la nu Casa Albă e instalat un molima că ce, de știe se nu speră, lumea toată unde munte, la ales mai re, tabe în trimit îi sau casă în copiii țin își Părinții publice. ștrandurile distracții, de parcurile cinematografele, închid Se țară. la pot, cum care retrag, se și mari orașele Familiile părăsesc morți. de mii cazuri, de mii de Zeci Brooklyn. în semnalată e mie epide mare prima 1916, Vermont.În în apărea și decenii câteva sau cinci doi, an, și nu deodată. Lovea Louisiana, aștepta un statele toate în Nu verii. venirea cu odată lor, într-un Efectul igienizare. de drastice măsurile și ca înmulțesc, se Restricțiile vagabonzi. lor câini și pisicilor rândul Vine lucru. mare noului dușman despre care, însă, nu se știe galbenă și febra febra tifoidă, se aplică malaria, din cu vechi cunoscute mai experiențele profilactice, Măsuri bo- purtătorii lii. fi a bănuiți sunt muștele instalează se încet, și, amploare iau evenimentele Apoi, seară”. de ziar unui a pagină prima pe articol prim un publicat fost a oraș, în înregistrate zuri ca de patruzeci deja erau când iulie, 4 la situația. neimplicat, de neutru, foarte de amenințător prezintă, final, de aproape până măști) unei spatele în parcă moli mei, care rămâne cauza așa (în penumbră, apărat și ca eluziv de fel la narator a orașului”. opusă partea în italieni, de sărac cartier un lui iunie, imediat după Memorial Day, într- începutul varăla acea în apăru polio de caz Presiunea crește în instituții, în fami în instituții, în creștePresiunea ta ea î 21, că 2010, în deja, Știa M Atunci și acolo, în New Jersey-ul lui lui Jersey-ul New în acolo, și Atunci E prima frază a romanului. Un Newark ecuatorial distruse își făcea apariția apariția făcea își familii distruse și paralizați copii î lăsa care olima . Țânțarii și și Țânțarii panica. va fi fi va Nemesis (titlul sardo n urma ei ei urma n împotriva ”Abia pe pe ”Abia ”Primul Nemesis ------

rolul luiînaceastătragediecolectivă. fost a care ales, mai și, ce de știe să Voia atât. doar e tragedie o că accepte să putea Nu cărții. sfârșitul spre Roth scrie guilt”, vinovăție. la ideal candidat un cuvinte, alte cu duc: pro se care în circumstanțele și confruntă se care cu viață de situațiile hiperanalizeze Unsale. corect, predispus să virtuos, tânăr porecleledin una și unde de joc, de cărțile militărește, cu urechi ascuțite ca asul de pe aruncător de suliță și halterofil. Tuns scurt, fon, nu fusese înrolat. E scund, dar atletic, din cauza ochelarilor cu lentile fund-de-si care, School, Avenue Chancellor la fizică educație de profesor noul Cantor, Bucky ani, 23 de evreu tânăr un e activități tor aces Supraveghetorul aglomerate. mai și încă medii, alte de departe copii pe țin îi unde fizică educație de zilnic de program un vară, școala e supape dintre una modeste, familiile Pentru dezinfectant. de miros și ghimpate restricții de virtuale coridoare prin așa, și fie departe, mai meargă să ie Restul ținedeRoth. angoasă. ramificabilă ci mereu scenă, o singură generează o de violență o voacă pro nu vindicativ,vulgar,imatur, Gestul rea unei situații permanent amenințătoare. Sidecrea Story întru exploatată e scenei a West tip de Golănia amenințător. acolo, care a aterizat pe asfaltul fierbinte și sfârâie Roth, lui tastatura din plecat scuipat Un asfalt. Pe scuipat. la primul vine și Apoi alții”. împărțim să și tură o dăm să gândit ne-am că așa nu, voi și boala luat am Noi învățată: căutați un aici?”, dar italienii au cu venit cu lecția ei în înfige Se vară. de școala la supraveghează îi care pe copiii proteja a de intenția cu întâmpinare, în iese le și regulă în e nu ceva că simte SideBucky High. East liceul la de ani ce-optsprezece rătoare originalitate. vinovății, începe cu o scenă de o cutremu restul permanentei agresivei, pentru mental și cât vieții, invalid rămas și bolii pradă atât însuși el căzut Cantor, Bucky lui Odiseea rus. pe neapărat mulțumit fi l-ar nu rothiene concluziile dos deși e toievskiană, personajului Evoluția 1944. din ferestrele deschise spre Newark-ul lui Roth cu directă, priză în citi l-ai cum și ca tare de fel la zguduie te poliomielita, complet eradicat au Sabin Albert lui al cel fine, în și, Salk lui al cel apoi Enders, lui vaccinul care, roman și) (scris Un galbene. de camusian de, inspirat de, orbitor de, lucios coperți între Harcourt Mifflin Houghton de gat n oa ngu acest negru, roman Un Î -ul, șotronul, săritul coardei săritul șotronul, baseball-ul, caă Tnr d cincispreze- de Tineri lângă opresc școală. italieni cu mașini două iulie, de după-amiază ntr-o ”Am venit să vă dăm polio. (...) (...) polio. dăm vă să venit ”Am citit la multe decenii după ce ce după decenii multe la citit ”He had to convert tragedy into into tragedy convert to had ”He Nemesis le- , ”Ce ”Ce ------statutul unuiveritabil tragicmodern. număr ale trupului scos din uz îi conferă fără patimilor povestea spune care cu dă ieșirii din istorie. Asprimea cinică și luci limita la e clinicii experiența iar socială, paralizie și excludere e Durerea evident. tru condiția medicală este cât se poate de pen- scriitorului interesul scenă), din iese anatomie, de (Lecția personale fixații la Nemesis, precum întunecate, epidemice fantezii la De larg. spectru cu recurente cupări preo drept Roth, Philip lui literatura în persistă biologice degradării mizeria Gabriela GLĂVAN a luiPhilipRoth Obsesia medicală Moartea lui Ivanlui IliciMoartea os: sfi cam și puțin scris s-a despreboală că care șiSaul Bellow. printre celebri, prieteni unor mântările înmor de amintind Roth,asta”, declară despre scriu să vremea venit a că gândit m-am încât urmă, din anii în morminte atâtea în uitat „M-am mulțumiți. chiar eliberați, simțindu-se unii inevitabil cat, ple au ei groapă, în rămas a el statului: de înmormântări din acea zi pe teritoriul mare, sute cinci dintre mai Howie.cele una doar E fratele și Phoebe, nevastă, doua a bypass, cvintuplu un după xuală se vigoarea recăpătat și-a ce sublimă”deîndată „experiență o avut a care cu Maureen, infirmiera resentimente, de prim din fiii prezenți Sunt neagră. comedie de teran curentsub un și aibă înmormântareasă încât fel așa în totul organizează iubit, mai cel copilul mariaj, doilea al din fiica iar neutre, discursuri ține Familia lui. protagonistu înmormântarea definitiv, aceeași vârstă. martor, în spital, la moartea unui copil de și destabilizează încă din copilărie, când e prin intermediul patologiilor ce-l macină spiritului.zia Săscriibiografia unuitrup ilu urmă în lăsând religioase, spaimei a destinul,eliberat captivitateade infantilă bilită a tuturor corpurilor ce i-au așternut biografia unui corp, scrisă în limba presta elaboreze să vrea scriitorul titlul: inspiră ce XV secol de alegoria din cea precum înaltădefella miza eOrișicine , lui vestea din vârstelor elegia În scăpare. fără unui cancer sau negura unei contaminări absurdul abate se ei asupra când atunci măcel, un fi poate tinerețea și străin: mai amplifică un efect dramatic ce nu-i e toc Castillo Consuela studente, sale tinerei jurul în Kepesh David xagenarul se de cultivate erotomanii unei manul n aar” În masacru”. un e „Bătrânețeasale: literaturii a emblemă tă asupra unei asocieri des citate, devenită săptămânalul „Der Spiegel”, în care insis , al lui Thomas Mann, lui Thomas al vrăjitMuntele, L și fizică suferința bolnav, Corpul Nu ezită să reamintească cititorilor reamintească să ezită Nu sfârșitul cu începe care roman Un Povestea lui Orișicine , oh cră n nevu în interviu un acordă Roth nului a publicarea, în 2006, a ro ­ a căsnicie, încruntați și roși și încruntați căsnicie, a nml e moarte pe Animal oeta u Orișicine, lui Povestea , nuvela lui nuvela , Tolstoi, Fantoma Roth , ro , ma­ Po ------Avea treizeci deani. șipatru putință de tăgadă că era sortit să moară”. teroare: „mulțimea de stele îi spunea fără de cuprins e ci sublim, de înfiorat e nu derii cosmice a cerului înstelat, Orișicine rea vârstei, la malul mării, în fața deschi floa- În vieții. restul tot urmărit l-a care spital, nefireascădin copilului a moartea de anunțate accident, și anomalie la sul recur prin firii ordinea cresc, răstoarnă Roth tot ce anilor al pervers jocul În final, banală ca o cortină uzată, moartea. nă severă, cu interv coronaria boală o Apoi peritonită. o tă, apendici o hernie, O criză. în prematur intrat corp unui alertele regulat, mai tot lacune emoționale, dezlănțuiri sexuale și, și parentale tensiuni în crescuți copii re, neveste părăsite pentru amante mai tine- eșuate: relații de determinată personală istorie o cu sănătos, aparent om unui a bolii dezordinea în treptată alunecarea descrie generic, ins un anonim, tagonist aici. încadrată fi poate crude, sale fanteziilor scriitorul o admite drept subiect demn al carepe singura fizice, existenței a tragică condiția și vârstelor paradoxurile despre ei obsesiile cu Roth, Philip lui ficțiunea din bolnav. parte Marecorpului pretării inter dedicat cercetare de domeniu treg în- un ales, mai ci, etc) studies, sability di medicine, (narrative bolii experiența despre literatură întreagă o doar nu rit înflo- a umaniste științele și medicină dintre intersecția la canonice, podopere menț Roth ce timp În Soljenițîn. lui al canceroșilor, Pavilionul care crede scriitorul pânălacapăt. în universale adevăruri puținele persistă unde organicului, a finită paradigma în corpului, nu are nimic spiritual. Rămâne perisabilitatea și vieții vulnerabilitatea despre medievală alegoria la Roth lui a care-lmente. Adouamoarte obsedează. medica- de supradoză o cu sinucide se și bătrânețiiumilirearefuză inumane, nice cro dureriKramer, Millicentde suferind Văduva apropiate. vârste de celor bolile îngrozesc îl sănătos, e când neputința; și când e bolnav, îl înspăimântă dependența devine o perpetuă negociere cu nefirescul: subiectivă, filosofie întreagă o dezvoltat a Roth căreia jurul în bornă altă o nirea, Îmbătrâ inspiră. nu-i vitalitate propria în încredere nici deplin, restaurează nu-l loase,fidelizat instituției medicalenici ce pericu- intervenții de asaltat grave, tice uluit și incredul, tot mai lovit de diagnos - trezește, se Omul uragane. marile după liniștite perioade lungi cu trec, anii ite; fa fac nu nevestele milă; de plânge îi genealogică, linia din sibilă carepare po sănătatea toată moștenit fi a afecțiuni tot mai severe. Fratele mai mare, cu catastrofei, marginea în neașteptate, internărilor povestea devine bărbat) de ( scrie o să tea PovesteaOrișicinelui oeta u Orișicine lui Povestea L a scurt timp începe destrăma începe timp scurt a pe care își imagina că ar pu ar că imagina își care pe ironică autobiografia iar rea, Viața și moartea unui corp unuimoartea și Viața enții complicate și, în oez da ca doar ionează ță și sunt înlocu sunt și ță , având, proun rpia rece replica , ------mit Premiul Nobel Literatură). pentru pri au care ruși scriitori patru cei dintre primul (fiind 1933 în primit l-a Bunin nat niciodată prestigiosul premiu pe care decer s-a i nu lui dacă succes, mare un avut au lui cărțile iar Occident, în bine mai mult Nabokovadaptat Vladimir s-a familia. salvat și-a și Rusiei asupra abată se să urma care dezastrul de seama dat și-a care dar înalt, rang de Democrat) demnitar cadet (Partidul Constituțional- Bunin,Rusia,părăsit a un fiind sau tatăl și ca Nabokov.Acesta, un decât taculos rat, proabil, mai puțin comercial și spec conside fiind românesc, cultural spațiul 1989, Bunin nu a fost recuperat/editat în după Nici rus. civil războiului sfârșitul de înainte Rusia părăsească să reușit au care civili numeroși și dar albe, matelor ar rămășițele oameni, de milioane două a jurul în număra care ruse, emigrației rândurile în și occidental spațiul în că, interbeli perioada în cunoscut făcut s-a Iar motivele sunt destul de complexe. clasici. Bunin ruși autori marii dintre nia Româ în cunoscut puțin mai cel drept Arci fț d Orient de față Atracția păsării. Umbra volumul în transpusă experiență lestina, Pa și Egipt prin călătorie lungă într-o lui. de cărțile sau rangul de impresionată deloc era nu fetei VeraFamiliaMuromțeva.de du-se îndrăgostin scriitori, de locale cercurile prin învârtindu-se scriind, timpul trecut în frumosul port al Odesei, unde și-a pe- sud, la nou, din mutat s-a Bunin 1898, iunie În scrisul. apreciau își doi Cei 14). 1912- perioada în ierni trei petrecut a (unde AveaCapri la inclusiv viziteze să-l Gorki, de care l-a legat o lungă prietenie. cunoască să-l avea 1899 În literați. de cerc un frecventeze să ajun- gând Petersburg, Sankt capitala, oară iar în 1895 avea să viziteze prima pentru atras, simțit s-a care de Ucraina, ierând cutre- petrecut l-a și 1894 Anul de poezii. carte prima publicat a unde Oriol, la mutat s-a timp scurt La epocă. în ruși nobili mulți de deosebire spre munci, a de aceea decât opțiune altă avea nu că dovedea care parcurs un – librar local, ziarul la asistent-editor funcționar, rând pe rând fiind muncească, să începe a tru 1889, și-a urmat un frate la Harkov, anului pen primăvara În poem. său primul astfel decuriozitățiînepocă. arate să nobilii ca neobișnuit de destul era dacă chiar sa, mama fost a ruse lare l-a introdus în folclorul și tradițiile popu- partedin averea familiei Bunin. Cea care noroc,bună de o jocurile risipit a ce ceea pentru vin i s-a adăugat și dependența pasiunii de Ulterior, Crimeei. Războiului timpulexperiențaînalcoolic dupăavută lărie fericită, chiar dacă tatăl sau devenise sili Jukovsky (1783-1852). A avut o copi Vapoetul - și (1774-1829) Bunina Anna poeta născut s-a extinse sale familiei drul fie deosebit de mândru de faptul că în ca- să avea Bunin maturitate, La poloneze. originitineri.Familiași maiavea frați sa doi alți și dar vârstă, în mai surori două alte având numeroasă, de destul familie CONSTANTINESCU Codruț Încăpățânarea luiBunin I Bunin Ivan pe considera putem Îl În aprilie 1907, cuplul s-a îmbarcat s-a cuplul 1907, aprilie În publicat a Bunin Ivan 1887, În e, i Rsa etaă într-o centrală, Rusia din nej, Voro regiunea din sale familiei moșia pe născut s-a Bunin van e Maxim pe ------ză,părăsind definitiv Rusia, destinațiacu france navă ultimă o pe soția, cu preună îm îmbarcat s-a și gânduri pe stat mai a nu Bunin oară, două a pentru Odesa în intra Roșie Armata când 1920, februarie nou de Odesa, nu a mai avut de ales. La 7 din apropiat s-au bolșevicii când atunci viața: salvat i-a probabil ce fapt Sud), din emsue s prsac Moscova era încă politică părăsească Situația Odesa. pentru să permisiunea obținut a cuplul 1918, mai În muniste. antico forțele și bolșevici între violente încleștări de zile zece loc avut au unde Moscova,la situația stat a altfel totul cu confruntări, mari fără puterea preluat P la Dacă Verei. părinții la stând liniștit, mai aparent va, Mosco- la 1917 octombrie în plecat a Bunin Provizoriu. Guvernului a decizie vreo aștepte mai să fără nobililor, turile pămân- care dicalizati doreauîmpartă să ra țărani de gloata de fapt de incendiat hambar, unui foc dat fi ar că acuzat și bătut fusese care său, vecinului apărarea luase ce după primărie, în linșat fie să ce ra deprimantă din marele port în jurnal.în mareledeprimantăportdin ra cuit la Sofia și Belgrad înainte de a se sta se a de înainte Belgrad Sofiași la cuit Constantino­ rului anticomunist a devenit editor al secțiunii culturale a zia pe comuniști de la putere. În 1919, Bunin forțelor albe ale lui Denikin ale de a-i alunga încercări firavele către îndreptau se lui Speranțele lor”. rândul la grase, veci în deveni vor nu ele că numai – grase» vaci șapte cele pe mânca vor le slabe vaci «Șapte ... «luminos» întotdeauna viitor un și «blestemat» întotdeauna trecut un lipsiți cei pe deauna dintot- bucurat i-a care revoluție aceeași „Bolșevismul uza consumuluidecocaină”. ca din dilatați mari, ochi și aur de dinți se părea, nu trebuiau să lipsească. Toți au carecare,câte papițoi aveaupintenii din cu de pantofi și călărie de ridicoli pantaloni uniformă, de jachete în bărbieriți, de buzunare, infractori periculoși și filfizoni hoți centură, la uriașe revolvere cu „marinari Odesa: la observată bolșevică „aristocrație” noua plastic descria Bunin supunându-l unor percheziții umilitoare. Odesa, oară prima cucerit au bolșevicii dus o viață obișnuită până în 1919, când confuză. mărea frăția,egalitateașilibertatea”. prea poporul ce timp în Rusia, zguduit au cruzime sălbatică mai cea și sânge de setea Cain, lui mâniei diavolul 1917, lui anu- vara „În 1917: anului haosul suri compromi face a fără și minuțiozitate Ulterior,cu an. întreguluidescris oada a peri pe lucid de extrem fost a el rani, contempo alți mulți de deosebire Spre Bunin. lui asupra și grave repercusiuni aibă să avea 1917 Anul Europa. în pla întâm se ce ceea vedere în având scrie, 1916 îi scria unui nepot că nu mai poate lui toamna În volume. șase în scris, a ce o problematicul an 1917, Bun în până Mondial, Război Primului pul sau François Coppée. Prevăzător, în tim Byron,din traducând Tennyson,Musset engleză, și franceză limbile cunoștea nin și apoi în Ceylon (colonie britanică). Bu- altă călătorie lungă în Orientul Apropiat o făcut a cuplul 1910 în căci păstrat, s-a Operă completă Operă F B A închiriat un apartament și a și apartament un închiriat A era mai rău. A notat atmosfe notat A rău. mai era teamă se să motive avea regim,nouluialcritic un iind ltv, ne fs ct pe cât fost a unde Glotovo, la de sale familiei moșia la Petrograd la de plecase unin pol. În același an, Bunin a lo este o revoluție, foarte bine,

tord oșvci au bolșevicii etrograd alcătuită din tot ceea tot din alcătuită Iujnoe Slovo ( de prezent, care au au care prezent, de in a pregătit Cuvântul de ce de ------pentru arevenipentru înURSS. Franța,în și chiar intens curte făcut s-a i munistă părea a fi într-un elan furibund, cat nimic. După 1945, cum mișcarea co publi a nu dar scrie, să continuat a nin Bu Franței, ocupației timpul În Rusia. putea să-l doboare pe Stalin și să recâștige ar Hitler cu aliindu-se că crezut au care ruși imigranți altor plasa în căzut a nu El convins. antinazist un și fost a Bunin familie de evrei, salvându-i de la moarte. tot felul de prieteni, ascunzând chiar și o găzduind generos, și fiind dar mentare), ali ales (mai vitrege de destul condiții în trăind vacanță, de casă o avea unde său și deci întregii omeniri progresiste”omeniri întregii deci și său poporului aparține creatoare, activitate mai valoros în cele peste șapte decenii de dat a ce tot prin Bunin, Ivan n.m.), că, Uniuneapărăsit Sovietia că (faptul sale pocăiască: „În ciuda erorii tragice a vieții ale luiBunin, care aavuttupeulsănuse condamnări și comunistă frazeologia în abundă care Kovari, A. de scris studiu colecție de nuvele prefațată o 1962 în publicat s-a Universală ratură care-l șicunoscuseîntinerețe). (peCehovAnton luiasupra studiu unui asupra concentrat s-a Bunin financiar, ani de viață, în care nu a dus-o foarte bine ultimiisovietică.culturală Înviața acerb idei, având în vedere că scriitorul a criticat PublicareaMemoriilor lui în 1950 a pus capăt acestei diplomatic. mod în Bunin justifica se cimitir”, într-un excursie o ca cam fi Ar îngropați. și morți sunt toți mine să mă întorc. Prietenii și rudele mele pentrugreudeosebitde fi marcă: „Ar de intelectuali colecționeze să mult de atât căr Stalin,cel pentru imagine loviturăde mare o fost fi Ar măsură. pe la dispoziția lui Stalin. Au și fost răsplătiți Aleksei Tolstoi, punându-se sau amândoi stalinist) regimul de față opuse diametral păreri aveau scriitori doi cei că pentru în sudul Franței, la Grasse la Franței, sudul în refugiat s-a Bunin Mondial, Război lea Doi al de celui timpul În cercurilor imperialiste. a intrigă o drept considerat fiind său succesul sovietice, cercurilor și Stalin lui bine deloc picat le-a nu 1933 în Literatură pentru Nobel Premiul dat titlu drept zileblestemate. aparatul de din Buninîncă de descrise erau Agitpro, transfigurate de atât sale, nașterii spasmele ca faptul convină să-i cum avea nu sovietic regimului că dent Evi 1925-26. perioada în Vozrojdenie albe emigrației ziarul în apară să început a și 1918-20 perioada din său jurnalul ticomunist. an pronunțat caracter un cu memorii unor asupra și dar sale, copilăriei Rusia din amintirile pe axeze se să continuat sovietic. dictatorului moartea noiembrieînapucând1953,moartea sa, bili defintiv la Paris, unde a locuit până la pe-aici ebogatînscrisoare Își care ține-npieptaerul sau doarîncutiapoștală? Strada tamaipozează goală În România, Lite laEditura pentru Î Știrea că lui Ivan Bunin i s-a acor s-a i Bunin Ivan lui că Știrea interbelică perioada În ui a ut eăuie tocmai legăturile rupt care a Bunin (cu Gorki Maxim ispitei cedaseră interbelică perioada n reprezintă blestemate Zile Adrian Karaoke de un amplu 1 (Provence), uiaîi plăcea Bnn a Bunin , Bodnaru 2 ------, stepei rusești. natura cu contact în sărăcit) dacă (chiar nobil de fiului a țară la de copilăria de racteristicile operei sale – melancolia față ca din una dezvoltă se paraclisul care în părăsit”) („Lângă 1945 și („Cartea”) 1924 în Bunin de scrise proze două și reproduse Sunt 1971). Univers, (Editua lumul „I.A. Bunin” de Tatiana Nicolescu care se poate citi printre rânduri, din vo din curajos, de destul pasaj un însă luat preEste memorii. din anticomunistă sa atitudinea deloc absolut dezvoltată este Se stabilește în Franța.” În mod firesc, nu brie îl face pe Bunin să emigreze în 1920. Octom- din Revoluția de față vrăjmașă „Atitudinea că notează care Ianoși, Ion este Bunin lui a biografie Au schiței ocolit. torul fie să cum avea nu Bunin revistei al almanah Literatură pentru bel secretare.oase șichiarfrumoase somptu vacanță de case astronomice, je alți scriitori care au fost răsplătiți cu tira de deosebire spre 1917, octombrie din dat și-a seama de uriașa însemnătate a Revoluției nu care Bunin, lui 1917”. a era octombrie Vina în tocmai început scriitor de său talentului „Agonia sau: postmortem. Bunin pe apropria a-l de comuniștilor a luiBunin. statuie o amplasată află se chiar Grasse doreai cuadevărat. o dacă caracterul, și integritatea păstrezi să-ți puteai că tăgadă fără dovedește le, zeci, treizeci detoamne,cândplouă? s-arate ca-nurmă cudouă- fărămătură, frunzulițele de dragosteșiîșiînlătură 2. 1. D În volumul În ______mznă se încercarea este Amuzantă din Sainte-Hilaire Villa parcul În al totalitarismelor crimina totalitarismelor al XX-lea, al secol mântatul fră- în Bunin, lui estinul Laureații PremiuluiNoLaureații- IvanContemporanul, , apărut în 1983 în apărut , ca a ------27 univers 28 arte almente, în almente, actu împarte, se că pare nostru timpul râvnite) rămâneoprovocare. cole(chiar unele mult așteptate saumult specta de avalanșe vedea a pentru tatea disponibili totuși, Și dificil. fie să trebui ar Pasulonline.nu mediul în și mentele eveni teatrele, artiștii, trupele, urma a-și spectatoruluinevoiade saudorința de și tehniceajustări de siguranță,marcată cu este, Perioada pandemice. (tran)scrierile la adăugate estetice filtre și exista vor că și reflecții. Nu analize pot decât să nutresc speranța la îndemnând spectacole, în și dramatice texte în prelungirile sească gă să-și tema ca așteptat de E distanță. la de teatrul pentru gustul sau prezența teatru la afecta va medieri) felurite în deja folosită (și azi întrebuințată mult de publicul, dacă tehnologia – atât de utilă ș dacăîșivaschimba teatrul raporturile cu de incertitudine. Ar fi de observat cum și situațiile pentru rapiderezolvări de nue, conti ajustări de nevoie E firesc. E mie. post-pande- teatral peisajul deseneze să încearcăcare voci puține există moment coronavirus.pentrupuțindedemiei Cel lui șiRinoceriiantepandemie. martie, luna în zile, câteva de creație. Așadar, am văzut, la distanță de generoase atât cu cititorul, cât și cu echipa zate de creatori cu nume sonore și pe texte recente premiere timișorene, ambele reali „Csiky Gergely”Timișoara Teatrul MaghiardeStat Daniela ȘILINDEAN omului Tragedia Două premiere: a Bni nrs sl, obl B. Borbély Éder Zsolt, Csata Anna, Csábi Emília, Zsolt, András Bandi la, Muzică: Vasile Șirli. Dramaturg: Visky András Buhagiar. Dragoș costume: Visky András. TextSilviuPurcăretelui versiunea în și Cu noile realități – inclusiv teatrale,inclusiv realități – noileCu D u Azls éa Blz Atti Balázs Géza, Aszalos Cu: / Decor Purcărete. Silviu Regia: Imre. Madách Tragediade omului și de înainte se numărăse VID-19 celemai văzute cole specta de personală seria in nit d CO- de înainte în timpul în Tragediaomu- Tompa Gábor pan------i Afară din paradis / În Egipt / În Atena / În textului: tablourile și indică o cum așa – altele printre plasate, starea și contextul, astfel încât să poată fi modifică versul și Lumina speranței. al gelui și, prin extensie, al vieții, al noului, roșul puternic, feminin, seducător al sân cu opoziție în află se și plastică unitatea tumelor nivelează și uniformizează, oferă misiunea ei înălțătoare” ei misiunea și umane comunității șansa adică tarea, și confruntării perpetue, proclamă accep în loc de dialectica inventării dușmanului ei pe Mesia promis, pe copilul Iubirii care, existențaumană. Eva îlpoartă subinima răscumpărării dă sens luptei și încredere în În zadar protestează Lucifer, promisiunea noi.pentru și viseazăcu Adamcareîl pe satanic, coșmar un pe ca istoria vede el contemporană: perspectivă din primantă de profund și mecanică globală, viziune Madách Imre însă nu se oprește la această impasibil. sens, fără spațiu într-un tească plu să Universul, abandonat și-a apoi Timp; în Omul, ea, în Lumea, așezat a modernității:Creatorulaconcentrată ea ide exprimă Versuldicton devenit clasic te la o masă de disecție de masă o la te par o de pe bună-știință, cu trimit, joc de spațiului centrul în inițial tronează nele pentru public cu vedere la masa care Grade nimicniciei. a trufiei, molima de ros și dar cunoaștere, de setea de însoțit la spectator fii să îndemne te să încât astfel construit este Spațiul salvării. sibilitatea po și cât pierirea, atât conține își care lumii a istorie o repetitiv refac și lizate individua- atent sunt Scenele filosofici. de imagine, construit pe sâmburi poetic- versiunea textului. și dramaturgia semnează care celVisky, mai ales, de luptă. Cenușiul și griul cos griul și Cenușiul luptă. de ales, mai și, circarenă de de aerul la aceasta), data chárd Andrea, TóthVassNikolett, Ri Eszter Csaba, Szász Enikő, Tar Mónika, Tokai Imre, Mihály Csongor, Molnos András Zsolt Mátyás Etelka, Magyari Szilárd, Lukács Rita, Lőrincz Ildikó, Lanstyák Levente, Kocsárdi Attila, Kiss Enikő, care trece prin secole prin trece care omului, tragedia «e ic raa mșeu adastă». meșterul roata, mișcă „«Se Spectacolul este în bună măsură unul și Rinocerii În cer / În paradisÎn/ / cer În 2 1 (a sufletului, de sufletului, (a , enunță Andrásenunță , ------2015 vistei „Observator Cultural”, nr. 503 din al re lectura dosarului-supliment - parțial reluat am față de articolului a hârtie pe dere critici teatrologi,de teatru, regizori, Eminescu” Timișoara Teatrul Național„Mihai ubrtae tnr, rtcor, cea care rodul salvator poartă înpântec. protectoare, tandră, tulburătoare, puternică, seducătoare, femeii ale și dar luptător,conducător,erou, rege, faraon, spirituală și ale reprezentanților acestora: religioasă, fizică, statală, putere de ideii redările mijloace de economia prin oase ingeni Sunt poveste. aceeași nou din și noi contexte, ca pentru a verifica din nou în mutat manechin un mecanism, tr-un în rotiță ca numai acționând amalgam, unui a parte sau distinctive trăsături cu mască, fără sau cu –, același întotdeauna – la omul fără chip – diferit, dar, în fond, trece de la individualizare – Adam și Eva conducă spre intrigă și vrajbă. Compasul să pregătit mereu zădărnicite, planurile cu când sardonic, zâmbet cu când pus, su când semeț, e când triadă, în răsturnat Lucifer întregul: și reflectă cioburile care în – sparte oglinzii principiul pe te construi fi a par și realizate atent sate, La Londra. Sau, cuoadăugire: În spațiu. / Paris La / Praga La / Bizanț În / Roma tura rapidăimpusă. lec la mult pierde se care din proiectat, poetic textul cu pasul ține poată să și cii repli căutarea în limba alerge nu să maghiară de nevorbitor spectatorul mită per îi să care o bună, mai tehnică de soluție nevoie însă fost fi ar caz acest În dubla. a-l fără intensifice îl să respectiv mesajul, anume condensat mențină sale, să reușește avantajele – punct un la existențială. zeamă o fi putea ar ce ceea în împinse nonșalant degete cu mâini întrevadă se ce pare a fi bucătăria Marelui ceea din revistă”, „de noi, de strălucitor un pildă, de – grotesc la sau promiscuitate la apel fac mister,și altele candoare au Unelescene ucide. care mâna execută, ce gloata vin de curaj, de prin lipsa pe clădită inacțiunea conjunctural, care, mici oameni de înfăptuite trădării ale și disperării ale imagini cu alternează ele contrast, prin mult, Mai mulțimii. ale strigăte gelice, an vocile celestă, muzica și dar Franței, steagul cruce, faraon, de alai și tminte Paul Vesa șiJudit Reinhardt Surmei,MarinZet,DariusLupanciuc, Patcău,Claudiu Claudiu Zgăbaia, drei An Chifu, Andrei Spiridon, Bogdan Tovarnisky,Costa Avarvari, teu, Laura Cătălin Ursu, Doru Iosif, Benone Vizi Roberta Popa Ionescu, Matei Chioariu, Andone, Pandele Maria Ana Catalina, Iacob, Cristian Szekeres, Irene Flamann Hamburger Sebastian Video: Varga. Ilona Măști: Fieroiu. Florin Coregrafia: VasileȘirli. Muzica: Brojboiu. Carmencita tume: ducerea Vlad Zografi și Vlad Russo

C esnjl clcie ut ie tra bine sunt colective Personajele Alternanța text-imagine are – până – are text-imagine Alternanța În perioada premergătoare așternerii Cu: Romeo Ioan, Ion Rizea, Ioana Cos Stürmer. Helmut Decoruri: Regia Gábor artistică: Tompa TraIonesco. Eugène de Rinocerii 3 , în care își expun punctul de ve- de punctul expun își care în , rs cdu. e id: ves - pildă: De cadrul. trasa a pentru presărate sunt ve auditi și vizuale chei âteva în care oalele care în show cooking Chef lasă să ------Român, în2016. Cultural Institutului Editura la publicat plare albumul în apărut condiții grafice exem operă muzicală, conducînd-o cu mai mai cu conducînd-o muzicală, aceeași la operă revine care dirijor unui nea aseme- întoarce poate se regizorul care la Partituri partituri. lor,considerate fi pot rîndul la care, metaregizorale sau metadramaturgice forme unor struirea con necesită și impresionantă precizie o de sînt Ele muzicale. excelență prin structuri au texte „Aceste afirmă: zorul regi asumată. sus-menționat, dosarul publică, în e Chiar sa poziția mult, mai Ba teatru. de oamenilor rândul în cunoscută bine este Tompa, Gábor lui chiar ba nitatea, Afi 2012. în Praga, din Național trul Tea la - doua, a 2006, în Sibiu din ca” Stan „Radu NaționalTeatrul la fost a GáborTompa de cu tă bine rinocerizate. de text, în fotoliul de la teatru, în realități pagina în proiectându-te și țintuindu-te fixează, te care măștile și scenei verticala Și revădpe umorul. construite imaginile regăsesccare-și replicile și dar închegate, bine sunt care grup de scenele memorie în revin îmi Apoi rinocerizarea. și... cile repli intrările, spectacolul, conducă să pare și reale orchestrei fosa din iese care personajului-dirijor a excelentă ideea cu partitură, rămân din gândul la mustesc care ile că, făcând abstracție de istoria sa și de ide zor: De la De zor: teatrul care se hrănește pe el însuși, el pe hrănește se care teatrul cu repetiție. Cópii, reluări, remake-uri sau despre opiniile afirmându-și căpătînd nuanţemereu proaspete” și cizelîndu-se schimbă, se timp, același în și, aceeași rămîne Forma traordinare. ex- rezultate da poate productivă siune ten- Această diferită. întotdeauna orchestra este aceleași; sînt interpretare de concep și Partitura orchestre. multe proces decăutare autentică. artistică un unui parcurg nu care actoricesc ansamblu suprapuse spectacole-matriță în nici cred nu cum fel la re-imprimată, și replicată fi poate ce partitură ca înțeles spectacol de conceptul în cred să greu porturi cu teritoriile artei. Personal, mi-e de acord sau nu cu ea, având propriile fi ra Putem artistică. viziune o și cât fapt, luată ca atare – ea exprimă atât o stare de trebuie regizorului afirmația că drept E gesturi. anumite chiar ba scene, tumele, cos decorul, recognoscibil și fidel redau care imaginile cu decât timișoreană une versi- recenta așadar, compara, pot Nu Praga. la realizată cea respectiv, la Sibiu, Tompa de montată cea Rinocerilor, ale anterioare versiuni două cele gistrări nr. 503 (761), 26 februarie-4 martie martie februarie-4 2015. 26 (761), 503 nr. Purcărete înurmăcu12anilaSibiu. Silviu de realizat spectacol Lulu, din joc februarie-4 martie 2015,p. martie februarie-4 V. 26 (761) 503 nr. cultural” „Observator Supliment remake-urilor , asupra batere 4 3 2 1 N M ______Nu am văzut nici văzut am Nu op Gábor, Tompa cultural”, „Observator Supliment de spațiul memorie în adus Mi-a cf. www.tm-t.ro. Gábor Treila surori Tompa, la acest spectacol, știu doar știu spectacol, acest la timișoreni, „instrumentiști” actorii lucrat au cum știu u este cea de a treia semna treia a de cea este Teatrul Timișoara din la Național de ontarea linia Din opera unui regiopera- unui Din Rinocerii timișoreni din creația creația Ionescodin epe as dez- falsa Despre , nici în înre- în nici live, Livada de vișini, de Livada . Prima Rinocerii. spectacolului- Spectacole 4 dar . ţ ia ia și ------Croitorul răscroit pe-o anomalie a naturii, ca pe un om cu om un pe ca naturii, a anomalie pe-o ca bărbătești năravuri la dedată muierea Dana CHETRINESCU curase nici pe departe deatâtasucces. curase nicipedeparte scriitor,bu se nu științifică operă cărui a monarhului întristarea spre samizdat, de ț ocolul făcut au anonime pamfletele episcopală, lamentarea După pumnale. și stilete atârnă cingători care de groase, și colanți scurte, tunici largi, boruri cu pălării poartă care doamnelor a dubioasă moralitatea de îngrijorat fund pro- arătat s-a rege, pe îngânându-l pul, arhiepisco- mari, orașe alte în și Londra la ținută pomină de predică Într-o cios. necuviin zdravăn,îmbrăcau se că pentru totuși amenințe le să trebuia rug, pe ardă le să fără care, Canterbury, din scopului Arhiepi mâna pe dat le-a care pe toare, supără- de fel la femei, alte spre privirile toate de pricină această din Scăpând serios. de ră puțin așa s-a gândit Iacob cel din cale-afa- Cel rău. gând pus i-au vrăjitoare niște că pentru ci anul, tot mai Mânecii Canalul în vremea e așa că pentru nu scufunde, să-l mai-mai furtuni și puternice vânturi de parte avut a Continent pe de mireasa timă. Vasul care trebuia să-i aducă regelui pună să aventurămari o regatstăpânirestătea pe riscă vrăjitorească conspirație de oximoronic cașinumeleei fel la mesaj un transmițând sexe, ambele de publicul bulversa și fermeca își virile, apucături și trăsături cu Femeia, amante. unei tandrețea și războinic unui a ioasă bătă ambiția balerine, unei costumul și marinar unui tatuajele femei, unei grația bărbat unui musculatura avea domn doamnă- Această Mann. Frau spunea își degeaba nu care trapezului a artistă o de mai magnifice spectacole de circ, asigurate scriitoarea Djuna Barnes își închipuia cele interbelic, Parisul În Angliei. a Victoria Regina pe și chiar fermecând-o lumii, rul înconju P.T.făcut lui a a Barnum boasă erau foarte admirate, la circ. Doamnabărbat băr femeile țări, și mări peste ani, de oamenilor cumsecade. necazuri numai pricinuiau pisici, și diavoli cu împreună care, ființe acele vrăjitoarele, prinse trebuie cum despre sale carecugetările posterității lase să gândit s-a gau în seamă, Regele Angliei a fost singurul câțivași careînfierbântați juriști mai bă se cei inchizitorii de afară în că, gândim ne să ne dăm seama de adevărul acestei afirmații, și, probabil, și de alte simțuri. E destul, ca să un om complet lipsit de simțul umorului – însă, era, I, Iacob acesta, regele că spunem Curte. la Trebuiechiar SaMajestatea de să zărite unele femei, acestor neobrăzarea cale-afară de din îngrijorase se însuși ce regele după circule să început au texte două Cele bărbați. fi ar parcă de îmbrăca se a de bună, lumea din cele ales mai femei, unele la 1620, despre obiceiul prost, dobândit de pe Londra la publicate anonime, pamflete iubitei, totundrac. vălul sub izmene sau furou că, văzut fi ar și repede mai consolat fi s-ar poate îndemână, la imamul avut fi de le-ar care, pe librari, de uitate nedrept pe texte alte și spoiler, de caracter cu mand, reco- să mai să socializăm, să și voie plimbăm ne avut fi am dacă decât mult mai televizoare șialteelectrocasnice nestingherit fura poată să care din cartier într-un ajunge a pentru și ci omului, casa la trebuincioase animale de pereche o de a-i facerost mătușii–care l-adatîndar– pentru doar nu tertip acest la recurs fi ar bărbat. mireasă o Travestitulpentru capre două dat a Uganda din imam un urmă, Hic Mulier,Hic Femeia masculină mml u ta ă au ve sută vreo acum că, știa nu Imamul Prima recomandare este un rând de de rând un este recomandare Prima citim și izolare în stăm că pentru Și, O în timp mult cu nu că, spune Se vrăjitoarele, el și-a întors, apoi, întors, și-a el vrăjitoarele, e ovnei c o mare o că convingerii le rege le intitulat-o și-a pera Î spate- În Demonologia. ării, într-un soi într-un ării, 2 și pedepsite pedepsite și . 1 . islamic al islamic , înfiera , și ------ler, iar aceasta îi răspunde complimentând cava brav un pe ca Mulier Hic pe salută reciproc.exasperându-se Bărbatulduce, o s-ar oriunde nas în nas dând oraș, în altul de unul loc au mai nu care hermafrodiți, doi cei între răspăr în dialog un era nat, curiozități. de cabinetul în cineva dorit-o fi și-ar arătare care pe altă sau centaur un unicorn, un sirenă,mare,o de elefant un capete, două lucrurile cuîmbrăcăminteașifilosofia. lucrurile stau cum învățând lectura, cu și departe mai aventureze se să putut fi ar că poate pe care o cunoștea ca pe propriul buzunar, uite, cuminte și previzibil, în comunitatea hăt, în satul vecin, mai degrabă decât să se mireasă caute să-și curajul ugandez imam în loc de rochie. Și al doilea: având același pantaloni descopere să nunții noaptea în de aproape), trebuia să fie mai puțin șocat privi putut l-a nu tradiției, conform care, pe chipul de nu (și mireasă de purtat bul hija de îndrăgostit s-a ugandez imamul dacă eroică Primul: lucruri. două asumare filosofică, sau o o ci noimă, doar fără este rutină nu hainelor purtatul cum sensibili. - in complet rămân spectatori puțini care de față semnificații, de doldora sunt lor sunt „bine” îmbrăcați, în sensul că hainele Ambii cerșetorul. și dandy-ul Teufelsdröckh, - pentru sunt, îmbrăcați supreme oameni Exemplele de direcțiile. toate țâșni în pot sensurile unde de pornire, de punct un deci, este, Nudul circumstanțe. de funcție în premeditare, cu alege o ens sapi homo care pe mască o sunt hainele iar fiarele, ca despuiat este omul că arată Diogene noul îmbrăcat, animal un este omul că tare și sus afirmat au gânditori alți Dacă umanitate. pentru importante puțin mai straturi, alte ascund se care în țesut un sufletul, îmbrăca poate se care în a afirma că haina este singurul țesut uman TeufelsdröckhCarlyle și – haine. în ci rațiune, natură, în nici suflet, în nici în nici cugetători, alți obișnuit ne-au cum caută, îl Nu supă. din găluște unei însemnătatea la știință de de oamenii redus creației, misterul regăsească să tor răscroit, cum zice titlul încearcăcărții, a hainelor. Herr Teufelsdröckh, acest croi- filosofie o postulat a care geniu primul ca Teufelsdröckh,Diogenesprezentat nume pe german filosof unui a imaginară grafia Oxford University Press, 1999. man-1620/ cuments/haec-vir-or-the-womanish- setchison.wordpress.com/primary-do rections, 2006. născut. s-a care în ziua în era precum despuiată cu picioarele ori să se fâțâie de colo-acolo, hrănească se să mâini, în meargă să ci re, largi pălăria și cu pană boruri impunătoa ea poarte să nu fi nefirescar reteazăscurt: se Hicdar diatribă, lansezeîntr-o Mulier să i-o dă episcop, de și rege de încurajat Vir, Haec domnițe. nobilei a rară grația li hms Carlyle Thomas lui a unică: vestimentară teză o târziu, mai secole două înfiripă, se nului, Albio cețurile din tot că, Noroc decât ial. parț tranșeze o să reușesc nu pamflete este odisputăstrăveche, pecare celedouă tea îiva fidespărțit moar- când până cruce de frați rămânând și somptuare legile ambițios astfel zicând e una și hainele – cu totul altceva, contra firea că învoială la MulierHaeccad Virși cate de soți. După o aprigă negociere, Hic arun cizmele și jiletcile decât rămân mai le nu femeilor frivolă, mai cea dama cât de panglici și giuvaericale dantele, multe mai cu împopoțonează se cap la scaun cu ______despre cugetări aceste din Rezultă, Că haina îl face sau nu îl face pe om pe face îl nu sau face îl haina Că 4 3 2 1 B Djuna Barnes, Adevărul, 15ianuarie2020. hms Carlyle, Thomas https://johnwesleeelli - Vir, Haec i u nett moda gospodarul care în inventat ce efeminată, vreme au de bărbații mult, mai a, acVr Brau efemi- Bărbatul Vir, Haec 3 . , New Di Nightwood New , 4 Cre et bio- este Cartea . atr Resartus , Sartor – merg până la până merg – Sartor Resartus Sartor ------mmed Mutumba, un imam din Uganda, a meia este, de fapt, bărbat. Un reprezentant s-a căsătorit cu Mutumba pentru a-i lua lua a-i pentru Mutumba cu căsătorit s-a Tumushabe Richard lui este numele adevărat că recunoscut a Nabukeera sutien în te băga haine avea bărbatul că descoperit a poli ţistă o percheziţiei timpul în iar gat, hijab un purta suspectul că declarat a poliţiei al fe că descoperit s-a anchetei timpul în iar poliţie, la raportat fost a Cazul televizor. gard peste sărit a că «mireasă» pe acuzat-o a vecin un ce după ţie. menstrua la este Totuldescoperit fost a că susţinut deoarecemireasaa sexuale laţii Daily Monitor Nabukeera, Swabullah bărbat, un cu căsătorit s-a ştie, să fără ce, după funcţie din suspendat fost sarede carton altele, două capre, două pungi de zahăr, un printre lui, mireasa pentru plătise Mirele bărbat. realitate în este soţie lui proaspăta că aflat a Uganda din imam un destinele, Ciprian VĂLCAN tit Mutumba vizibil Mutumba tit când nu voi da zestrea părinţilor», a poves dar ea mi-a spus că nu putem face sex până căsătorie în cerut-o am hijab, fată purta care o frumoasă observat am când căsătorească se reţinută. ea şi zahăr, un carton de sare de pungi două capre, două altele, printre primit mirelui, familia la de mireasă pentru plata a care bărbatului, Mătuşa banii. de vulpe Imamul păcălit ianuarie 2020). promis înschimbpîrjoalemoldovenești. cînte să convingă să-i izbutit n-a dar Miorița din , versuri de treizeci vreo și Luceafărul din strofe cîtevarecite să ugandezi micuții învă I-a Stupca. la de ei copilăria de aminti a-și pentru elefant de carne din le sarma niscaiva și facă să obișnuit s-a an, pe ori două De matematică. și engleză de vernul ugandez, Tina a început să dea lecții Cînd bursa i-a fost suspendată de către gu lusoga, kiganda, konjo, kiswahili și acholi. luganda, și ci swahili, învățînd doar nu disciplinat toleranta, pe a facă Tina să Uganda, continuat în rămînă să Obligată Idi vremealui Amin. pe de încă funcție în de funcționarii de corupți la poștă, numiți furată fiind destinație, la niciodată ajuns n-a trimis-o sărma- a care pe pentru scrisoarea Tina, na nefericire Din acolo. grabnic de cheme o să Smaranda doamnei scrisese îi că așa Uganda, în tocmai ranta tole pe facă să săturase biata Tinase că și „La două săptămâni după ce C , chiar dacă le-a le-a dacă chiar române!, Deșteaptă-te, i sandale atunci când a fost intero fost a când atunci sandale şi i a acceptat. Ne-am îndrăgostit, îndrăgostit, Ne-am acceptat. a şi lea. Tot știam MileaAda la de Mi- Ada la de știam Uganda, în bursă avea toleranta Tinaă i a fost iscat un scandal, scrie scrie scandal, un iscat fost a şi ti. bărbăteşti. genitale organe şi . Cei doi nu întreţinuseră re i un Coran. SheikhMohaCoran. un şi

«Căutam o femeie care să să care femeie o «Căutam i i-a furat haine furat i-a şi ocat” ( şocat” şi un Coran, a fost , 15 15 Adevărul, şi-au unit țat pe pe țat i că că şi i un un şi ------

auu uadzlr oii e oa criză mondială. noua de loviți ugandezilor ralului mo- creșterea la astfel contribui a pentru Kampala, din poliției comandantului nul Cora și sare de cartonul solemn mod în două pungi de zahăr, nu înainte de a oferi capre primite ca dar, îndopîndu-le cu cele două cele dănțuiască să pună să urma nu TumushabeRicharddacă alias și bukeera Na Swabullah lui mătușii trăsăturile me vre o pentru împrumute să amuzase se cumvaTina nu dacă întrebau se povestea aflaseră care cei dintre Mulți prostovan. imamului mințile luat i-a ce soare, din tă rup și nevinovată fată biată o socotit fi putut a lopeți, niște cît mîinile cu metri, nu se mirau că un zdrahon de aproape doi că așa Cambridge, la profesor drept luat pră să pară o mitralieră sau un măgar să fie Toți înfumurați. ca o ca rînduri repetate în făcuse că știau proștii de rîde a de ei dorința chiar afla se Mutumba, hammed ială că, în spatele renghiului jucat lui Mo îndo o nici aveaual Tineinu ludic spirit Africa. ș nu-i să care om era nu că spunea se și departe mai și dusese se ei faima că așa groaznice, chinuri în te moar o de nimeni scape să-i izbutise mai nu și molime strașnice mai cele de navi îndrăzniseră să-i voiască răul căzuseră bol care aceia ci aici, numai opriseră se nu le lucruri Ba aur. de lingouri numai adică cerea,le ce mereucareceea aduceau bani, cu oameni mușteriii, dispară să-i făcuseră nu nici și cap pe de păr de fir un măcar nici clintiseră nu-i dar imperiu, întreg un dărîme să bune numai farmece îi făcuseră dimineața, pînă seara de și seara pînă dimineața de nilotice lor limbile toate în diavoliță blondă, o spurcaseră și afurisiseră pune piciorul acolo nici morți. acolonicimorți. pune piciorul vor nu că jurau se și ei casa de tămîie de strajă pe tavan, așa că toți fugeau ca dracul de buric, din cel treilea, al ochiul lăsa își nul că, de fiecare dată cînd pleca de acasă, n-ar fi găsit pe nimeni, fiindcă umbla zvo tot aur, de muntele păzi soare a-i pentru la doar burta cu ziua toată stea să care om vreun găsească să încercat fi ar și bine de pustiu un facă să vrut fi ar dacă Dar chiar putință. în stătea le ce tot obișnuit mod în furau ce hoților ale lungi mîinile ț le să care paznic singur dacă chiar un Tinamăcar nici angajat n-a ele, de atingă se să îndrăznit n-a nimeni și 2001 sau 2000 prin Kampala din său put să fie stivuite pe terasa apartamentului înce au aur de lingourile că doar știe Se Zanzibar. insulă magica în pînă departe, mai și chiar ba Somalia, și Kenya în pînă răsărit, la mai mult și ci Ugandei, turile pămîn pe numai nu temută vrăjitoare o Cei care apucaseră să cunoască uriașul C Nimeni nu știe cînd a devenit Tina devenit a cînd știe nu Nimeni eă ă îfut p această pe înfrunte o să seră încerca străveche lor în știința încrezători vrăjitori îțiva tie de frică în toată în frică de tie n dpre de departe ină ------29 narrenturm 30 duplex amae crmni mrcn dn luna din americane ceremoniifaimoasei răsunatbareaprofund-isterica fondulpe dutămachistăterenul, pe altfel cucerit de re - ultimă de fel un scenariului: economia roluriatrofiate,cutual nesemnificative în acum diversitate, alsecţiunilordelaOscar. even deloc, sau puţine feminine personaje Hollywood in fost odată la Hollywoord – narativ.Adică toate cele cinci filme incluse regizor” e de monopolulseccâtîn feminişti pe tare mai atât cu enervat i-a bolic.Absen sim act un drept privit fost a concurenţi atunci,faptuldarcă filmul cu nominalizată pentru „cel mai bun regizor”, femeie din întreaga istorie a premiiloraniînurmă, când devenea Oscarcea de-a cincea gizoral a primit recunoa cum remarca dinTime unarticol parcăregizat„filmulfis-arsingur”, după colo de sec nu a ajuns să concureze pentru Oscar (din- Oscar.lor regizoareaastea, Cutoate în minalizată no fost a Alcott, May Louisa Womende , roman celebrului ea de făcută tarea ReinterpreGretei - Gerwig. al cel fost fi ar mai proeminent și cu cele mai celmulte rochie-manifest, poateșanse această pe de numele Printre precedent. anului lungul auatras aten ce filme unor ale autoare aur, de statueta competițiaintraînacestaanulpentru de putut fi ar care regizoarelor tuturor mele nu brodate erau care pe rochie o miilor pre decernării seara în purtat a Portman Natalie tăcut, protest de semn în altele, Printre eveniment. la feminişti ticipanţii observatorii de discutat intens fost #metoo astfel de scăpare în era mi permisfi Academia Americană Filmde o februarie a acestui an. Nu Între an?! acest în Oscar premiile la lizaţi Adina BAYA regizorului Despre sexul timpurile pe tema fineţurilor sufletului fe pove cunoscute mai cele tre 1917, Pe de altă parte, parte, altă Pede G Fără femei pe lista regizorilor nomina Fiicele doctorului March doctorului Fiicele Joker, ş i#timesup. Cert ecă subiectul a Lady Bird Lady ţ iunea dedicată scenariului), de ţ ţ ţ ) tare, dat fiind că talentul ei re supăratfisechiar nuatât de retaGerwig, însă, posibile să a eidepelistaa deanul acesta inut de bărba iapublicului ase alte secțiuni ale premii ale secțiuni alte şase Irlandezul şi Parazit ( (2017). câ Nua Little Women,tradus ş ţ i-a făcutprintrei-aloc iunea „cel mai bunmai iunea„cel ( ş Once Upon a Time tere oficială cu doi ( Parasite– ) ş The Irishman), The cărilor feministe ş ţ ş i tiu cum de ia criticii de-a ş i pe teritoriul ş i i toate din ti , e una din una e , 1 . con i par şi i însăşi ş Little tigat , cu ş ţ i-o in A ------greta-gerwig-oscars-little-women/ https://time.com/5764252/ online: sponibil Oscars”. Triumphcal of Didn’t Get a Best Director Nod. But the Radi py end” prin invitarea privitorului într-o într-o privitorului invitarea prin end” py propriei cronica actor-autor în Jo, de te identifică se azi de femeie o care cu nate pului, e un demers ce presupune riscuri riscuri presupune ce demers un e pului, urmă. la până sa, favoarea în funcţiona va asta) ruri (de şi 6 nominalizări nu spun neapărat Osca la nedreptăţit uşor fost a că faptul poate deci cinematografic, marketing de careerăînfeminismul unealtae supremă aterizează într-o March doctorului Fiicele meta-ramă a pove „hap unui a ironică uşor negocierea ne propu sfârşit, la iar, Alcott lui viaţa din biografice elemente includetextul-sursă, angajeazăse într-un dialogpermanent cu Gerwig credibile. fi a pentrudezvoltate „carne personajelor restulfamilii, primesc care asigură un dinamism revigorant. înainte mereu mi cronologic, curs un pentru optat a ecranizărilenuprecedente, de ea deosebire Spre filmului. structurii asupra amprentăautorsuficientde puternică de Gerwig rând, doilea uşor.al În coordoAşadar,câteva fragile. obediente, a se femei la de care în lume într-o puternică personalitatea via în scriitoare pentru a evita calea bătătorită a succesului ca carieră o clădindu-şi ciară, finan inclusiv independenţa, afirma a-şi pentru zbate se care tânără o e principal, personajul Ronan), Saoirse de impecabil (jucată Jo peren. caracterul dovedeşte îşi nara că rând, Înprimul succes. cu asumat GretaGerwigcăevidente,cred dar bun rol principal feminin. mai cel pentru Oscarul lanominalizată fost a Ryder Winona care pentru 1994, Hepburnnerolulprincipal, în Katheri cu 1933, din cea rămân notabile mai cele poate urmă, din acestea Dintre tru scena de teatru un număr impresionant de adaptări pen- adaptări de impresionant număr un Alcott în secolul al XIX-lea a avut parte de May Louisa de publicat Romanul minin. A 1 par poveştii frâiele deşi plus, În ______ahrk Sehne “rt Gerwig “Greta Stephanie. Zacharek, ţ ă prin mariaj, pentru a- pentrumariaj,prin ă i oase”, adică sunt destul de bine bine de destul sunt adică oase”, şi ţ ue d u fmns incipient feminism un de iunea Jn 4 22. Di 2020. 14, Jan Magazine. Time e oui ea ugl tim lungul de-a moduri se diver în deabordată ani, de 150 veche poveste o revizita Little WomenWill Outlive the i înapoi în timp, strategie strategie timp, în înapoi şi ş tii. Nu în ultimul rând, ş i pentru marele ecran. ş teaptă să fie tăcute,fie săteaptă ş ş i exprima i i-a pus o o pus şi-a ş cându-se i cea dincea i pentru pentru ş ţinu ş ele i i l-a i ------domesticului Empanciparea esențiale labunaluifuncționare. contribuției ciuda în angrenajul american, în social secundari drept tratați egali”: puțin „mai cetățeni de categorie Micuțele rasismului, problema și sclavilor parea emanci civile, drepturi pe demult, nu până axaseră, se majore discursuri cărei ale transformare, în lumi unei fundalul Pe imediat. în supraviețuirii provocările ficabilă pentru oricare cititor obișnuit cu identi ușor dar cunoscătorilor, și nilor contempora recognoscibilă lipsurilor, epocă o pentru definitorii tensiunile din una subliniază cărții a replică prima confortabilă. „Un deloc Crăciun fără cadouri nu e Crăciun”: situația la adapta se a de fragede lor vârstele pentru mari eforturi făcând candoarea, și bunătatea filurile copilelor ce se luptă să-și păstreze pro modela a pentru biografic la lează ape- Scriitoarea front. pe aflat tatăl de Crăciun acasă, în Massachusetts, departe primul petrec mamă, de Alături fetele. mină New England învreme derăzboi. cu care surprinde universul domestic din romantism și realism de ralist-savuroasă ei autoarei, cât și pentru combinația mo celebră pentru inspirația din viața famili March: Amy și Beth Jo, Meg, surorilor povestea pentru încă, ridicat, interes un indica a pare secol) ultimului parcursul pe șapte de puțin mai nu fost (au zări cărții. ecrani- recente mai celei publicul Vâlvajurul din formează ele doar nu deși tinerelor, adresate medii alte atâtor și video jocurilor animațiilor, era în azi, are mai îl scriere asemenea o care pe tul rican. Ar fi interesant de discutat impac varii timpuri și locuri, deși recognoscibil ame- din fetițelor copilăriei ale clasice romanele dintre unul e (1868) doamne Americii, fața schimbase care poveștii ce oferă cititorului patru tipuri patru cititorului oferă ce poveștii nimentelor defiecare zieindubitabilă. minului” prin incursiunea în firescul eve abuziv, contribuția la „democratizarea că degrabă mai actualizateinterpretative le gri aplicându-i mulți top, de feministe idealurilor neapărat corespunde mai nu XIX secolului a jumătăți doua a de lei ce a scriere-stindard o 2020, în Dacă, permis-o. a legea când atunci Concord din vot de listele pe înscrisă femeie ma pri și fost a Alcott opiniile, i împărtăș le a mândră aboliționiști, de Fiică nației. ai bărbați marilor monopolul de anihilate chiar sauvederea, cu trecutearareori nu puternice, feminine personalități vise, talente, pe indispensabile, dar mărunte cotidiene existențe pe concentrate tora, aces dedicate scrierile pentru drumuri Cristina CHEVEREȘAN Marile ale confruntări istoriei deter Civil Războiul după puțin Publicat V a itrsn dct rezumatul decât interesant Mai criza în care cresc și sunt educate sunt și cresc care în criza doamne aduce în prim-plan altă e ăe dshztae de deschizătoare făcea Alcott se May Louisa mei. fe despre evident, orbim, Micuțele a ------anterioară, din care din anterioară, americană literatura în precedent fără autentică cunoaștere o spre domestice sferei deschiderea și plici contextelor,bilitatea remultor alertețea plauzi portretelor, vivacitatea de salvat e tuturor,întregul gustul pe fie nu să te evoluție. Un bunsubiectdereflecție. în vremurilor presiunile la rezistenței și Alcott lui romanului a popularitățibilei incredi- aproape mărturie stă doua) a te Good Wives , publicată frecvent drept par (prima, inițiale versiunii ale continuări nite obiect de cult. Simpla existență a trei deve paginile demonstrează asta pensa: com pot intenții bunele credință, buna mai bine. Dacă nu, atât hotărârea, cu imaginația, sociale, normele cu coincid ele și a redefini limitele acceptabilității. Dacă corectedeciziilua a propriupentrucont pe experimenteze să și esențiale vărurile ade îndoială la pună să alege ce minții a libertate o și spiritului a ascuțime o cu vingăincertitudinile, tentațiile, regretele, în să-și străduiesc se ce timp în distincte trăsăturile păstrează își ireproșabile, fi a de Departe March. fetelor simplitatea e generație orice de publicului simpatia câștigă ce Ceeasacrificii. cu cultivă se te titate, dragoste de aproape, altruism: toa- ones- recunoștință, bunătate, nerozitate, demonetizează nicidacăpardesuete. se nu valorilorce și comunității familiei, devotat dar independent, responsabil, „slab”) sex de preferință (de dividului doamne Micuțele puteri, propriile prin sine de împlinirii răsplătite și susținute muncii loialității, perseverenței, promovarea prin punct, un la până totuși, face, se ecou căror al puritane scrierilor strictețea de tându-se Îndepăr prejudecăți. și clișee de adesea prea încorsetat imediat unui realitatea ci succes, dovadăstereotipădreptde vabile promo și iluzia înrămabile perfecte, existenței joacă îl nu principal rolul unde dei, cartea explorează o mitologie aparte, perioa imaginarul populau ce fantastice sau acțiune de romanelor al eroism și ră aventu de genul de Lipsită nivel. alt la scrieri sentimentale, pamflete) casnice, și le aduce (istorioare elemente combină unite, nu dezbinate, degreutăți.unite, nudezbinate, comunități mici unei umorul neitatea, sponta- naivitatea, naturalețea, de nate domi episoade cu conduită, și etică de lecții aplicat și creativ predea să menite demonstrative, pasajelor alternarea prin cucerind abordarea cazul, fost a Nu ne. platitudi în scufundării al asumat riscul modele pentru un manuscris credibil, cu dar a cedat tocmai pentru că avea destule editorilor,cererea de încântată arătat s-a gotic, îmbrățișat deja sub pseudonim, nu bărilor.univers întunecatul Pasionatăde schim asaltul sub aflată socială ordinea revoluționa a de dorința sau inițiativă proprie din scris-o a nu Alcott că faptul pare colectiv, binele pentru acționa armonie în a de capabile diferite, umane D mntt, neeee rset ge- respect, înțelegere, Umanitate, situațiilor din roman poa roman din situațiilor și interacțiunilor al parent trans didacticismul acă etalează o morală a in- a morală o etalează ------, trage din Izvin, de lång` Timi[oara, \i spune Octavian Vuia, r`spåndindu-se apoi \n tot \n arhivele securit`]ii arhivele \n mari scriitori sårbi [i romåni la \ntålniri romåno-sårbe Belobre[ca de ar la putea Moldova Nou` fi sau simetrice de la unor Belobre[ca, \ntålniri \ntåmpinarea unor romåno- pu[c`riile comuniste \n 1949. Novac Dolång` este poetul Ion Imbrescu, naufragiat pe extrema dreapt` [i mort \n este? de limb` sårb` din Romånia vor fi avånd vreun "nou orfevru"? Poate numitul Lascu personalit`]i literare recunoscute, cele mai proeminente figuri fiind Vasko Popa, Radu cu oameni [i idei oameni cu Serbia. "De-a lungul celor [apte decenii, la conducerea mensualului Mihai {ora, am constatat c` suntem Banatul – originari noi din reprezentam acela[i ceva". sat" {i, (Octavian mai \ncolo: Vuia "Discutånd odat`, \ntr-o cafenea, cu Ochiuri, Prahova. Intereseaz` cum sunt cunoscu]i cei mai de sus: antecedente, atitudine le fac \n leg`tur` cu Nou`, Marin jude]ul Preda, Teleorman. dac` Intereseaz` acesta \n mod a Ilinca deosebit mai Baltac, comentariile mama venit pe [i sora \n care scriitorului cele ultima Marin Preda, dou` perioad` domiciliate \n \n comuna Sili[tea comuna sårbe la Pancevo sau la Vår[e]. definirea rela]iilor romåno-sårbe, ca Slavomir [i Gvozdenovici bibliografia a [i 12 Liubi]a scriitori Raichici. de limb` Marile sårb` din Romånia, unii cu roluri importante \n prozatorul Ion Marin Alm`jan, poetul Mai [i pu]in bine monograful instala]i decåt Nicolae cei patru Dolång`, din Novac Dalbo[e], jurnalistul poetul Dolång`, Petru [i criticul bine Ion Budescu, instala]i \n istoriile literaturii din Banat sau \n enciclopediile b`n`]ene. ardelean`, care \ns` n-a fost de autonomie: luat` ™|n trecutul \n nostru literar seam`, Banatul are fiind o contribu]ie s` \ntotdeauna deosebit` de cea nu confundat` fie cu contribu]ia anexat Ardealului, "Ioan a[a Dimitrie c`-[i Suciu – ia [i m`suri dup` printre \nc` "ardelence". el Nu din f`r` mai a-[i introducere, to]i \ncheia studiul exege]ii stabilind consacrat primei b`n`]eni un romanciere astfel: – marcaj e atent ca Banatul literar Ardelencele "Pe to]i \i \ntrece \ns` l`sat actualul mai redactor-[ef, prejos nici Ioan Ioan Baba Baba. (1951) {i Ion nici "noul B`lan, Ion Emil orfevru". Lascu. Filip, {i, Scriitorii Aurel pe Gavrilov o [i coloan` Flora Ioan \ntreag`, [i Baba Slavko omagii: nu Alm`jan, poe]i s-au de l`sat anvergur` mai european`. prejos". Ceilal]i, Mihai Nu Avramescu, s-a f`r` pa[aport!! Numele "Vuia" ar fi atåt de popular \n Banat, \ncåt …: "Familia mea se {ora, nici despre Octavian Vuia, comuna nici Ochiuri, nu despre avem de Emilia unde s` Lungu afl`m: comuna nu Puhallo Ochiuri? putem decåt afla nimic cu nici despre mari Mihai eforturi. 1971, Joi]a Preda [i Ilinca Baldac? {i de literar unde documentele s` Securit`]ii!! mai De afle unde ce-i ar cu mai familia Mitev, putea Mitev, ce el comentarii din se s` fac afle pe seama ce acestui fac, fapt". \n prezent`, Ce min` decembrie comportare, de concep]ii aur pentru politice, istoricul dac` scriitorul Marin Preda viziteaz` familia repede \n articolul se \n Romånia, la grani]` controlorul \i spune: dac` te cheam` Vuia acestuia Elena (c`s`torit` cu scriitorul Sau: Marin "V` rug`m Preda s` trimite]i din date Bucure[ti) [i aceste rela]ii domiciliat ocazii. privind \n pe Rezultatul numitul verific`rilor comuna Mitev v` Vladimir rug`m [i s` Sili[tea fiica fie Nou`, trimise caracterul cåt discu]iilor mai ce urgent le-a posibil". purtat, comportarea [i atitudinea avut` \n primei noastre romanciere, Emilia Lungu de Puhallo. la Aurel E Cosma la drept Nina c` Ceranu, arat` 1995, \n cåt p. excep]ionalul de important` 93). s`u a Numai volum, fost fixarea, ei la Izvin, s` a fie din acela[i sat? Adic` din Izvin. Un mare num`r de cercet`tori, Din comuna Dalbo[e] se trag Ion Budescu, Ion Marin Alm`jan, Saraievo? S-au Nicolae iubit Dolång`, dumnealor cu Petru ofi]eri ai armatei imperiale? noroco[i. Dac` au putut s` afle din Cu comuna Izvin… eforturile… c` obi[nuite prin comuna ale Izvin… celor care scriu istoria literaturii. Uneori acestea sunt ni[te de \nceput. Face cas` bun` Ardealului¤. cu Nu Maria vreau s` Suciu-Bosco, comit Maria un Cioban, abuz, Emilia Viora e din chiar Bihor la locul [.c.l." ei printre ardelencele ANEMONE POPESCU CRONICA M~RUNT~ 31 orizont |n num`rul din august 2017 al revistei ● ● Dar, s` ne \ntreb`m, a fost Maria Cioban la Izvin? A fost Maria Suciu-Bosco la ● Ilustra]iile Ilustra]iile din din acest acest num`r num`r reproduc reproduc lucr`ri lucr`ri Ilustra]iile din acest num`r reproduc lucr`ri Ilustra]iile Ilustra]iile din din acest acest num`r num`r reproduc reproduc lucr`ri lucr`ri din din albumul albumul din albumul din din albumul albumul

Octavian Vuia \i m`rturise[te uimit lui Nicolae Stroescu-St\ni[oar` c`, \ntorcåndu- Dar comuna Dalbo[e] nu ar putea atrage aten]ia mai mult decåt comuna Ochiuri? Citim admirabilul volum realizat de Ioana Diaconescu, de cele mai frumoase pagini – chiar dacă e vorba Manzoni marelui oferă nu-i Ciuma astrelor? dez- consacrate maeștrilor cărţile din pagini sensibilitate.Oarefrumoasesuntcele mainu – că se vor așeza la masa de scris cu un spor de bănuim – credem Noi artiștilor. a și torilor scrii- viaţa cu culturale, publicaţiile editurile, cu întâmpla va se ce – literare vieţii cursul ba Anemone POPESCU Cronica măruntă întârâtat împotriva scritorimii? suntem în junglă! Scapă Cumcine poate!”. ● profeţie:„Uniunea Europeană seva desfiinţa, derea orașului nu e o soluţie și face și dânsul o închi- că spune JudeţeanFotbalistulne localitate”. din Spitalul la rulantă bandă pe erori făcut „s-au că acuză internaţional fostul ţiei, ● singur”. ajută se nu cine doar pieri va junglă, în „Suntem mentul unui celebru fotbalist, Dorin Goian: avertis- cu pandemiei împotriva luptelor a re desfășura- buna la ea și participă aprilie 2 din ● milă! n-avea dumnealui nici care Barbu, Eugen la decât chiar și Manzoni la decât repede mai ceas, de jumătate într-o tul bolii, toate într-o jumătate de ceas”.* Doar dragostea lor. Începutul, desfășurarea și sfârși- din rândul oamenilor și le lipsea de ajutorul și tuiausemnul vestitor alciumei, care lescotea alcă- victimelor faţa pe de ales mai și trupul Petelepe nimicire. de la purpurii până sânge, și apoi prin toţi porii, cu sudori necurmate de neașteptate, ameţeli și ascuţite dureri cu lua Te(...) pomenise. mai se nu leac fără mai și hâdă mai molimă O Roșii». Morţii «Masca povestire celebra publicat a Poe Allan Edgar 1842, „În milă: n-are eseistul dar plimentare, ● își intitulează intervenţia „Era loc sa și de mai rău”. rubrica în Manolescu Andrei viziuni. pre- face publicaţii: alte decât atentă mai e r dn arle aprilie. 1 din era Veche ● plictisului”. „Apocalisa eseu, rabil admi- un republicându-i Mihăilescu, Vintilă Veche , oper` de studiu de mare bravur` a arhivelor, o a[az` pe Emilia Lungu Puteam să-l credem și fără explicaţii su- explicaţii fără și credem să-l Puteam Logodnicii Ilustrațiile dinacest numărreproduclucrări ● ● -r ml: eit î cmmraă pe comemorează îl revista milă: n-are . O carte gåndit` de Nicolae Stroescu-St\ni[oar`, Editura Jurnalul literar, .... Încă nu știu dacă pandemia va schim- Dilema VecheDilema ● Banatul \n memoria secolului memoria \n Banatul A[a c` despre importanta comun` Izvin, mai important` decåt : "V` rug`m s` ne trimite]i date [i rela]ii despre Preda Joi]a [i lui? Dar lui Eugen Barbu, mai mai Barbu, Eugen lui Dar lui? ale artistului vizualADRIAN CHIFU ale artistului Pe prima pagină a publica- a pagină prima Pe ART ART ENCOUNTERS ENCOUNTERS ART ENCOUNTERS ART ART ENCOUNTERS ENCOUNTERS ● (26 martie -1 aprilie) aprilie) -1 martie (26

Dar comuna Belobre[ca? De Belobre[ca e legat` biografia aea Sporturilor Gazeta Nici Convorbiri literare Convorbiri Dilema Dilema Dilema

de literatura de limb` romån` din Pillat despre lumeadeierișiazi. Ion lui nepoata Pillat, Dinu lui fiica Pillat, pământ”.noastrepe cerii ● tre- conștiinţa acută mai și face parcurgem o careîncercareaceeastă pe adevăratcă E frică. de doborâţi lăsăm ne să trebuie nu panică... crescândă o televizor la văd îngrozită, e mea criză e foarte diferit de ceea ce trăiesc alţii. Lu- de actuale momentele în întâmplă se ce ceea tău. Tocmai de aceasta, felul în care eu trăiesc jurul în normal și bine e totul când acces ai nu simplu, și pur care, înţelegerela o capeţi formidabile, sunt boli uneitraversarea aduce de fapt, căci nu știam... Revelaţiile pe care ţi le m-au ajutat și mi-au arătat cât de iubită sunt, care îngeri de felul tot meu, jurul în apărut cesă fac, unde să mă internez, și, deodată, au incredibilă. viteză Nicio cu tâmplat știam nu ureche. Totulla în- floare s-a fost a societate, în afară, urmat, a ce ceea încât grea, de atât încercare o fost A ani. de 20 după reactivat s-a care boală o pentru complicată, operaţie diferit, fiindcă acum o lună am trecut printr-o pic un stat au lucrurile „Pentrumine, ce:. de vista re- în Plillat, Monica zice frică”, de doborâţi lăsăm ne să trebuie „Nu literatură...* în nem rămâ- dacă dar spaniole, gripei supravieţuit au care celor a statistică o n-avem Încă 1918. Apollinaire, care a murit de gripă spaniolă. În Guillaume chiar pătimit a Rău Covid-ului? mai scăpa, dar de gripă spaniolă, precusoarea se holeră De scăpat. a Argetoianu glorioasa Și pace”. și apropiata prăznuisem ce după ceasuri Vraţa,două la întâlnit l-am holeră de la ușile noastre, dar bătea și holera. Primul caz pacea bătea nepoftit: oaspete un prevăzusem politic:„Trebuia,om nu general,încă nu dar scrie, Argetoianu: despre holera din 1913, ilustrissimul, încă nu Constantin și sale tirile rie, dar i-a trecut. Despre holeră scrie în amin- zic cârcel”, zgârcit m-a IonCreangă data holera „și m-a frământat și noștri:virușii cei răi, dar și cei trecători. Peste înaintașii pe atacat i-au care virușilor istoria face înţelepţilorvorcarenumărul șicrește va de Coronavirus se vor dubla, tripla, după pătimiţiicum cu listele noastră, revista apărea va ● internaţional? nostru Fostului fotbaliștilor? Manolescu Andrei faţă facă să

, din 17 aprilie și ne spune spune ne și aprilie 17 din AS, Formula

Ion Lascu se ocup` repede- Marin Preda. Un portret Un Preda. Marin Lumina , ,,,, po]i intra \n Banat Amintirile din copilă- din Amintirile 2017 2017201720172017 DOWNLOAD

Avorbit Monica s-au perindat download , , , , , |ntålnire Până când când Până doar prin simpla rostire a numelui. Replicile s\nt de genul: A, Doina[…! A, St`nescu…! care nu-i mai cite[te absolute. nimeni, E dar vorba de care autorii valorii recunoa[terii Metoda impun 3. clasiciza]i, coper]i. pe valoarea se conserv` sigur pentru ([i o lectur` singur`) \n \ntre tihn`, cu at\t mai bine, c`r]ii, lucru care trebuie am\nat c\t mai mult. al]i scriitori care, deveni]i brusc filde[ \n care s`l`[luiesc, pe drept \n sau general nu, inexpugnabile ale turnurilor de de armat` de crucia]i sau care al]ii. asediaz` Scriitorii redutele din oricåt provincie ar sunt \ncerca un s` fel D.Hurub`: \ndulceasc` "Este lucrurile una unii ingrat` cu orice recomandarea s-ar de spune, a literar` fi romåneasc`, red`m citit \nceputul s`u, pån` la sfår[it. carte s\nt pu]ine, dar clare: "o valoare cert`", "o Dac` reu[e[ti s` [i ui]i de cartea pus` valorii deoparte, "din a doua". (geografic`) Asta de presupune autor. lectura 2. valoarea Metoda este recunoa[terii asigurat` de nici apropierea nu fizic` e nevoie [i de a[a lectura recunoscut`" c`r]ilor, etc. La a "reconfirm` aceast` textelor, valoarea", metod` "[i-a dep`[it valoarea Gheorghe \n rubrica sa din revista "vorbe[te" ne\ncråncenat despre o mul]i realitate scriitori tr`iesc \n o provincie, revist` cum ce apare eseul \n provincie, cum foarte Conta PRO PROVINCIE TUR DE ORIZONT Cultural ce? Dup` miros, gust, proaste, culoare, pe dup` care densitatea le recunosc eu imediat. o Dup` carte bun`? Prin modific` metoda doar evit`rii numele. celor (…) Cum Se recunosc observ` c` "a"-ul r`m\ne constant, se Metoda recunoa[terii 1. valorii arabe: cifre "din cu alta, prima". dup` Formulele infailibile [i musai de urmat. Iat`-le, una par ce metode bune, c`r]ile recunoa[te Scriitorul are [i trei metode prin bun`, care po]i e mai neatractiv` dec\t o carte proast`". B`l`i]`…! A, D.R. Popescu! A, A, Sorescu…! Buzura! A, Breban…! A, }oiu…! A, privesc spre ]inutul Provinciei cu o fals` scrie Dumitru Hurub` \n consistenta revist` meteo, dup` noroc …!" prognoza dup` zodiac, dup` planetelor, literelor, dup` titlu, dup` autor, dup` pozi]ia imunizaţi? Câtde„european” și„democratic” arfiunasemeneasistem?” cetăţenii doar Europa în circulaţie liberă de dreptul de bucura vor se european: nivel la imaginar) doar (deocamdată politică această continuând apoi, Și bun? mai cetăţean un e imunizat cetăţean Un discriminare? de formă nouă o certificate aceste Vorfi alţii. cu contact în intra a de libertate, în deplasa se a de (re)angaja, se a de libertatea de bucura pot se oamenii document, asemenea unui Pebaza contaminare. de risc un prezintă mai adică de un Ausweis care atestă că posesorul a trecut deja prin boală și că, prin urmare, nu parte. În așteptarea unui vaccin, în Germania se vorbește despre certificate de imunizare, o de pe publice, restrângereaadunărilor și circulaţie de restricţii vedereunor menţinerea își fac socoteli în legătură cu mijloacele de a controla un nou val de infecţii. Sunt avute în În state. de gândite publice perspectiva relansării politicile progresive a în activităţii după depășirea subtil, vârfului pandemiei, guvernele insinuează, se riscuri Aceste tot. peste mocratică există riscuri pentru libertăţi. Căci democraţia e suspendată, temporar, aproape stârnește motive deîngrijorare. abuzuri. Căcilasăspaţiudemanevrăpentru restrâns de decizie. Chiar dacă forţa statului a fost până acum moderată, starea de urgenţă și controlul strict al informaţiilor publice legate de răspândirea virusului de către un grup DrepturilorOmului Europenea Convenţiei aplicarea la de temporară derogarea spitale, unor militarizarea Ţăndărei),(Suceava, întregi zone unor izolarea excepţionale: măsuri presupune excepţională „Situaţia ce: de iată Și fel. la chiar rămâne vor statele că sigur e nu Martin domnul crizei, trecerea după comportamentul schimba vor nu-și oamenii că crede Paraschivescu Radu Dacă Covid-19. răspândirea împiedice să ca luat le-au lume de conţinutul textului. Intriga? Măsurile, dure sau mai puţin dure, pe care autorităţile din și acoperit titlu control”, de societate „Spreo alarmant, titlu un cu articol un semnează deocamdată, doar Ausweis-ul lacontrol! Scriitorule, merge,mergetreaba? Tur deorizont mormanul încare suntstivuite.” (A.P.) din acuzator privindu-mă diseca, și parcurge le a pentru așteaptă mă ce textele toate de că de la 17 încolo sunt pe fugă orice aș face și trăiesc așadar sentimentul culpabilităţii faţă amiază, la 11-12 e deja și 8 fost a abia că comprimă, se timpul că senzaţie acuta însă Am respiraţie. de binefăcător exerciţiu ca cărţi unei coperţile între adun mă și mail pe joase cu un zâmbet amar disperarea magazinelor de haine ce mă îmbie supra-avanta-cu oferte zilei oamenilor dragi mie, cer încă ori nu dau m-am raportul apucat de prăjituri, constat seara, și dimineaţa realităţii pulsul luat de scurte reprize în decât știrilor prizoniera sunt mini-grădină zoologică habitată barem de un căţeluș, de o pisicuţă, de un iepuraș, nu într-o mai apartamentul transforma ne a de abitir mai tot manifestă se ce copilei dorinţa cu lupt mă masteranzi, și studenţi de mele grupelor seminariile și cursurile internetului ale ce, verific rezolvarea fișelor fiicei mele date de dascălul său, gestionez pe căile impersonale dată vijelios, îmi încep ziua cu o cafea Lavazza, mă ocup de chestii administrativ-domesti- unui balaur cu cel puţin 10 capete. Și ca să mai reduc din ele, ca să nu se iţească toate deo- le să motiv dăm parcurgeţi, iatăomărturisire: vă să Ca inspiratoare. sunt poate toate, citite merită că e Cert în- tristat. ne-au altele surâdem, să făcut ne-au altele gânduri, pe pus ne-au răspunsuri dintre Unele episoade. trei în „anchetă”publicată o rezultat A autoizolare. în descurcă se cum întâmplă, de ce și cum afle să ca scriitori câtorva casele la pe virtual tur un optmotive.ro, fel. Așfiipocritdacăașmanifestaoptimismîntr-osituaţiadeasta.” care au fost egoiști și care nu au văzut mai de departe propriul lor nas se vor la comporta cei continuare, în buni fi vor pandemie, la până buni, fost au care Cei bunătăţii. a sau critici și când trebuie și când nu trebuie. Nu cred că vom învăţa vreo lecţie a generozităţii ăia. Vomtot fi vom altfel, fi Dar vom ajungem. cârcotași, să fi vremcare în ţări celelalte câteva luni în funcţie, firește, dura și vade „lesa”asta dar pe lume, care prin o și avem ţară și de prin felul mișcăm în ne care care se în vor comporta felul cu prudenţi mai ceva fi buni, mai curaţi, mai morali, sunt niște bazaconii. Și mă exprim eufemistic.... Poate vom vieţii. vaal reintraobișnuit cursul în Toatepoveștile mai pandemie vomdin cu ieși astea mai precaută. Cred că își va dezmorţi un pic mai greu mecanismele și reflexele, după care câtevacredde săptămâni, vacevaînceput, că fi de credpandemia, vacă aveaprudenţă o împărtășim opinia până la îi încât Paraschivesculucid, Iardl de pandemie. atât după răspunde lumea fi va că crede cum FranceInternational, Radio Paraschivescu, pentru Radu prozatorul pe întrebat l-a Jurnalistavedere?Casandra Eliza la buletine și declaraţii fără case din ieși a de libertatea aveavom ce după întâmpla va se încolo.Ce acum de șir în ani publica ce aveavor turile edi- proaspete, producţii pregătesc se hârtiilor, a și ecranelor faţa în treabă, la e literară www.revistaorizont.ro [email protected] Revista Orizont esteindexatăEBSCO șiCEEOL. Design pagini revista: Paul Crușcov. Concepţie grafică:Sorin Stroe. Daniela Șilindean, Marcel Tolcea, Ciprian Vălcan, Daniel Vighi. Ioan T. Morar, Marian Odangiu, Dana Percec, Vasile Marineasa, Popovici,Viorel Gheo, Robert PavelȘerban, Radu Chevereșan, Cristina Bunoiu, Mădălin Branea, Dorian Banciu, Eugen Paul Alexiu, Lucian redacţie: de Colectivul Robert {erban, Marcel Tolcea, Ciprian V`lcan, Daniel Vighi. Viorel Marineasa, Marian Odangiu, Dana Percec, Vasile Popovici, Lazurca, Marius Gheo, Pavel Radu Chevere[an, Cristina Branea, Tiparul executat la S.C. "TIM PRESS" S.A. TIMI{OARA Marc` \nregistrat`: M/00166 telefoane: 0256 29 48 93, 0256 29 48 95 REDAC}IA: TIMI{OARA, Pia]a Sf. Gheorghe nr. 3, Revist` a Uniunii Scriitorilor din Romånia din Romånia Scriitorilor din Uniunii Scriitorilor a Uniunii Revist` a Revist` Nu doar democraţiile oricum fragile sunt în pericol. Și în state cu veche tradiţie de- Ioana Cistelecan: „Mă simt locuind într-un volum colectiv, scris la online revista pentru făcut, Faura Lia Pregăteștemanuscrise? Citește? lumea? Scrie În „Ţăcăne autoizolare. în tastaturile. acum, Toatăscriu, cum condeiele aud Se lumea Revist` a Uniunii Scriitorilor din Romånia din Scriitorilor Uniunii a Revist` Revist` a Uniunii Scriitorilor din Romånia din Romånia Scriitorilor din Uniunii Scriitorilor a Uniunii Revist` a Revist` Despre "Soarta scriitorului din provincie" Un text dulce-amar scrie Adrian Alui cu Colectivul de redac]ie: Lucian Alexiu, Paul Eugen Banciu, Dorian

Design pagini revista: Elisabeta Cionchin. Concep]ie grafic`: Sorin Stroe. (nr. 28) ce apare la Neam]. Cum suntem

, ca de obicei, foarte multe lucruri bune de citit. Revista va apărea, va Revista citit. de bune lucruri multe foarte Dilema obicei, Vechede ca , www.revistaorizont.ro e-mail [email protected] adev`rat valoroas` care se adaug`…",

(nr.6). Titlul – "O carte pe jum`tate Secretar general de redac]ie: Adriana Babe]i Redactor - [ef adjunct: Cornel Ungureanu ABONAMENTELE ABONAMENTELE ABONAMENTELE SE SE FAC FAC LA LA PO{TA PO{TA ROMÅN~, ROMÅN~, ABONAMENTELE ABONAMENTELE SE FAC LA PO{TA ROMÅN~, ABONAMENTELE ABONAMENTELE ABONAMENTELE SE SE FAC FAC LA LA PO{TA PO{TA ROMÅN~, ROMÅN~, online, așa că e la îndemâna oricărui posesor de internet. Matei Martin Secretar generalderedacţie: Adriana Babeţi Redactor -șefadjunct: Cornel Ungureanu Redactor - [ef: Mircea Mih`ie[ ORI ORIORIORIORI copy-paste: „Cum se va simţi generaţia noastră, după ce va trece POZI}IA POZI}IA POZI}IA 19364 19364 DIN DIN CATALOG CATALOG POZI}IA POZI}IA 19364 DIN CATALOG POZI}IA POZI}IA POZI}IA 19364 19364 DIN DIN CATALOG CATALOG Redactor -șef:Mircea Mihăieș mae[tri Expres

… literar , s`i, lucru [tiindu-l s`n`tos, un s-au lui extraordinar: speriat memoriile "Cred [i \n c` i-au zi voi cerut \ntr-o muri". Apropia]ii mångåie cu palmele cerul. Fellini a notat st` cu picioarele pe p`månt [i dore[te s` pån` fatal." un semn pe cåt de nelini[titor, pe atåt "Nu de mai visez noaptea." Da, `sta poate o fi explica]ie. R`spunsul a fost dezarmant: a[teapt` para m`l`ia]`, plea[ca, mul]umit nu de cel sine, cel care neimplicat, cel care gåndire pozitiv`. (…) este \nainte de orice ac]iune. {i mai e pere]i, [i ci e nevoie s` [i ac]ionezi. {i teatrul s` \nf`ptuiesc [i altceva. teatru, Ceea dar nu ce f`r` s` am fiu oricånd realizat c` capabil am fost ursit s` tr`iesc prin teatru [i pentru [i dac`… intrusul are argumente, ceva-ceva NEOBOSEALA {I VISELE acad nimic. nimic. Nu e suficient s` te dai cu capul de eu mi-am construit norocul soart`. sau Paradoxal norocul e faptul c` nu victimizez [tiu ori lamentez dac` c` voi fi teatrul. Nu voi lovit avea deci de ce s` m` de astea fac \n credin]a mea corp comun nagement, cu de rela]ii interna]ionale. Toate Ion Cocora, pentru unui amplu [i dens interviu acordat poetului mai solide. |ns`, dac` privim cu realism spre A, din provincie… Dezam`gire total` chiar rareori, un dispre] des`vår[it.. condescenden]`, dup` care se ascunde, nu eiztt. a` ti i e plångi, te [i miorl`indu-te stai [i smiorc`indu-te, Dac` nu seriozitate. rezolvi la cåini, ci cu munc`, cu transpira]ie, cu construit pe mine. Evident, nu t`ind frunze de lumea literaturii. Abia domiciliate dup` fiind evadarea \n din vreun au demonstrat valoarea [i s`tuc for]a artistic` uitat de lume, istoria literar`, cu mici, foarte mici excep]ii, de carte etc.), adev`r cronici care, literare, prin altfel, participare la r`måne tårguri la recunoscut` [i exploatat` valoarea (prin fost i-a important, cåt de cåt sau tant, de preferin]` "la Centru", autorului respectivul impor- spa]iu geografic – Provincia – marile spirite ale literaturii na]ionale nu [i- nivel de… provincie." ONT ONT ONT ONT ONT Nu am cum s` obosesc. Obose[te cel Actorul Actorul Constantin Chiriac, la finalul Salut-salut! De unde spuneai c` e[ti? e acum, de altfel, implic` multiple zone: mice, mice, sociale, de cercetare, de ma- www.revistaorizont.ro (A.P.) (A.P.)(A.P.)(A.P.)(A.P.) n mâini, asemenea Luceaf`rul ISSN 0030 560 X

(nr. 8): "Cred 31 download m-a 32 provensale Provence, blocatînProvence. de dor Mi-e România. din celor vouă, și ca mie inaccesibile de fel la sînt îmi Plajele mare. la locuiesc deși mare, la ies să dor Provence.Mi-e în sînt deși vence Provence.la adică sînt, Mi-e Prode dor unde locul la exact visez acum eu tem, sîn decît parte altă în undeva, ajungem Ioan T. MORAR Visînd laMonteCarlo , ziarul regional, ediția de Cannes, regional,de ediția Matin ziarul , unui prieten de-al lui care lucra la lucra care lui de-al prieten unui coordonatele primit Am pariziană. rană contempo- mitologia din aparte loc un bar, la Lutecia, Hotel la invitat ne-a ris, Pala reîntîlnit m-am care cu Solidarité, și scriitor, președintele Asociației jurnalist mare Duquesne,Jacques dent. Pentru Carmen, era prima ieșire în Occi stat trei zile la Paris, Am apoi cinci la făcut. Cannes. și am ce Ceea soția. cu veni puteți scria, asta, data De oară. doua a pentru invitat m-au dar publicul-țintă, din parte făceam mai nu deci Varietăți, mai lucram la TVR, la Nu minune. producții ce știu nu și prin muzicale), muzică de (tîrg internațional MIDEM la Cannes, la Eram te. descurcăm dinamintiri. Neculori. din șterge contururi,mai din același,memoriadoarnoastră pierdemai pandemie,știu:ceeatrecutulcevisezla e dupăfel la filumeadacă vaștimmai nu în1992, împreună cu Carmen. Pentru că vizitatl-amcarepe locMonteCarlo, un tot am ajuns aici, mi-e dor de Monaco, de me și să plecăm cu una mai tîrziu. Și, dacă devre- mai zi o cu sosim să Plănuisem co. Mona lîngă d’Ail, Cap la Sonia, Anca de sajul expoziției verni la aprilie Trebuia14 pe ajungem să eten al României, Emanuel de Martonne. pri- despreun vorbesc să urmat fi ar unde dela Pertuis, organizată de clubul Rotary, de acolo. Nu, nu se mai ține nici întîlnirea amator publicul cu România, despre rală I să visăm normale, vremuri în Dacă, ac vsz prăm au amin- aduc parcă-mi visez, Parcă zolarea mi-a barat drumul. Trebu lavandei, pentru o discuție cultu- discuție o pentru lavandei, Valensole,la ajungcapitala să ia Mon Clair Obscur Muzică Spectacole , semnată Presse et Nice ------dacă putem cumpăra o hartă. Am primit- întreb să intrat Am turistice. informații de chioșc un gară, nu-i Lîngă poate recunoșteam. sau trenul, cu circulau nu Poate văzut. am nu milionari nici oraș, aonț, eii ă îd lgm la legume vîndă să veniți papornițe, să fimsiguri! eram deja în picioare. Am coborît primii, să ratăm coborîrea. Cînd ne-am apropiat, cumva nu ușă, deaproape Ne-amașezat Monaco? Principatul din Carlo Monte gara în coborîm și Cannes gara în tren acolo,cinevoie?ne-adatDoar urcăm în ne va opri nimeni să ne întrebe ce căutăm așa Oaree capitaliști. narilor milio paradisul în intrăm să ocazia dată deo aveam și comunism din ani doi de doar ieșiserăm neîncrezători, îngrijorați, Eram era. Nu pașaport. pe specială viză într-o clandestinitatedecartier. ascultam unde pilăriei, co Bujacul în vecini, din radio de aparat principatuldetă monegasc erascalaunui și viză. Cea mai veche amintire a mea lega invitație cu doar ajungea Franțase în cînd un mai ales dacă a mers cu mașina. E în drum, dulFranței s-aabătutMonte la pe Carlo, Carlo șiretur; niledădeabucuros. Cannes-Monte tren de biletele atunci!) pentru alea, ce-s știam (nu vouchere două avea ziarului, a responsabilul turism de rubricii Fiind cunoscut. ne-am care în oră de sfert primul în tentantă de atît propunere o atunci, pînă meni, ni făcuse mai ne Nu voiam! că Evident bat dacă am vrea să vedem Monte Carlo. între ne-a și clipă o gîndit Paris.S-a via București, spre deja plecam vineri însă, al Noi, vineri. tur de începînd un împrejurimilor facă ne să poate și ocupat e din întors s-a tocmai că spus Ne-a aștepta. ne Duquesne, lui etenul pri Jean-Jacques, Film. de Festivalul și tul Congreselor, undeseținșiMIDEM, subredacția canneză, nu de departe Pala cu îndemnuldea-lcăuta. . Dar vorbim de ianuarievorbimDarde’92, must-see. N n aă c î gr. ii ăai cu țărani Nici gară. în ca gară, În Acum, tot românul care a fost prin su la ajuns am și respectat L-am neea dc e eoe de nevoie e dacă interesat Ne-am emoționați. foarte călătorie de pregătit e-am Radio Monte Carlo Monte Radio simplu?Nu Vietnam, ------

alectului provensal deNisa”. toate acestea, cred că are influențe ale di Ponente.del Riviera Cupe genoveze, de ligur ce face parte din «graiurile» regiunii dialect un „Nu,e imediat: lămuri va mă Răspunsul provensalei?” dialectele din parte face monegasca „Denis, vensală: întreb pe mail pe profesorul meu de pro computer (ca și cînd aș fi fost plecat) și-l la Revin locală. limba monegască, în e că spus Mi-a dictatură. Fier,Ceaușescu, de Cortina despre oră de jumătate o de văzut s-a cum după instruită, femeie o cred, proprietăreasă, între pe am bat-o amintiri de magazin un La era. nu dar italiana, cu semăna ce una, încă și Franceza limbi. două în apărea piețelor și străduțelor străzilor, Numele scris. de desigur, legată, fost a servat-o trei ziledeizolare șiautonomie). M-am întors cu baghetele, asigurând încă le-am făcut semn. Suprarealismul rula fin. salutat,M-au piațeta. toată în auzeau se poetă, citeau, fără măști, pe rînd, poezii ce poetul Frederic Ganga și soția, Isabelle, tot social de cel din față. La geamul de la etaj, la coada de la ajuns Am imperturbabilă. primăvară tr-o în pustiu, aproape Ciotatul La prin ieșit am masca,pusMi-am pîine. după merg tirilor. Am completat și semnat o hîrtie să amin carte de semn pus am scriu, acumcând adică timp, (Între franci. noștri cheltuiamsendvișuri,puținiimaidin nu aveam că Bine ore.trei-patru vreo peste aveam.nuplu Aveaparărău, nesă ce de sim și pur uitaserăm, Nu-l foto. aparat și făceamnoi:nupoze aveampentru nu eramcă Așa clopot”. avem nu singur: maimultemotive, rezumdarmăunul la dau vă să putea „Aș lui: sosirea la potele clo tras a nu ce de episcop de întrebat fost a care Vorbaitalian ce? preotului De neconceput. de fi ar poze,azi cem ce ceea a scris, de două ori, „rakiu”! Nu! Raliu Nu!„rakiu”! ori, două de scris, a poate, se (nu Raliu pentru premiere de festivitatea fi va ore, trei te căm gura și tragem cu urechea. Aici, pes Căs- poliție. de înconjurat e jur din trul Perime temporară. tribună o e -, hărții dori”, spune ghidul succint de pe spatele spen și fasturi „adăpostind – Princiar Dar mai e pînă atunci. În piața Palatului telefonul. cu cele inventa vor se ani, și pozegrup.fac de Pesteîși fotografiat ani vremuri. alte în apărare de turn drept servit a semne, pe care, promontoriu un pe de marea chioșcul de amintiri: ne ducem să vedem la de Carmen cu plimbarea Reiau ani. să nu știm? Azi efestivitatea?! să nuștim?Azi de la raliu. Da, Raliul Monte Carlo, cum loace de transport în comun: e premierea mij există nu că spune îmi dar direcție, aceeași zâmbitoare, arată, îmi dreptate. Doamna are dacă ziare de chioșcul la la Palatul Princiar. Totuși, merg să întreb îmi spune că o luăm în sus ca să ajungem asta, chestia la mine decît bine mai mult pricepe se care Carmen, harta. chidem o bancă, și ne mîncăm sendvișurile. Des pînă la prînz, apoi ne undeva,așezăm pe o gratis. Și acum, ce facem? Ne plimbăm rm cuăei p cr a ob- am care pe ciudățenie Prima E A ăa n n ora s fa să opream ne nu N măcar atenție. cu totul vind pri puri, mai cei turiștii ram Carlo cel de acum treizeci de Monte în întorc mă petent, lături de răspunsul clar, com boulangerie, m-am distanțat Cîțiva turiști cu aparate de aparate cu turiști Cîțiva autocorrect-ul în discuția în ici ici ------ot ă ee Tru d Căin în Crăciun, de Tîrgul vedem să fost Am Carlo. Monte din Paris de Hotel la Cicu, Alexandru modă de prezentare o de aminte aduc Îmi Marsilia. consulară în Monaco: face parte din circumscripția dă n-am,darîmiaducaminte”. Adrian Popescu, în poezia Vorbamonseniorului întîmplă. se ni ce incredibil e așa, Chiar sensibilizat. s-a vederea care monarhistă, latură o Are Prințului. de emoționată Carmen, zice nimeni”, creadă ne să o „Nu tografiat! fo de aparat avut fi am dacă Doamne, felicitări. și premieri discursuri, alte de acolo. fi vom nu Noiviitor. anul pentru revedere la de și salut de cuvinte cîteva spune tribună, la Prințul din Palat, apare cu un mic alai. Ajunge imnul, fanfara Cîntă incredibil. chiar E cred! te crezi, nu cititorule, tu, locuri libere. Nu ne vine să credem. Dacă două pe plasează Ne urmăm. să-l semn neatinse. sendvișuri două și cumpărate suveniruri ajuns la hotel cu amintiri fără preț, cîteva tren.Am primul cu Cannes la întors am totuși, ianuarie. Am coborît la gară și ne- Era, seară. făcut S-a cîștig. îl sau pierd îl dacă indiferent merg, să trebui va taie: în Principat. E o sticlă de vin pusă la bă- (din Timișoara),Enachestabilit Bogdan român, cardiolog tînăr un cu pariu pus acolo.merge Am voi asta, nebunia mină cu mașina din La Ciotat. După ce se ter ajuns de departe foarte e Nu an. tr‑un dea bine. libere, ceea ce, pentru televiziuni, nu dă- locuri cîteva rămăseseră oficială tribuna ne apropiem. Mai erau cinci minute și la să semn face ne oficial doilea al părtăm, un eveniment superior. Cînd să ne înde pentru superioară viermuială piață, din scumpe gantă, ce parfumuri îneacă aerul ele lume tribunele: umplu se cum dem ve să stăm Mai amabil. de fel la poate” se „nu un Primim vrem”. ce și sîntem nimic. Mai vine un oficial, afl face poate mai se nu ieri, de acreditările încheiat s-au că spune Îmi banderolă. la de legitimația Arăt presă. pentru locuri există Întrebnu piață. dacă în festivității culturale cuamintirile! referințele bat se voluptate: și calm vin! Lux, de pahar un cîte și luat am pizza, lîngă Pe verdeață”. grădini, „iarna, știa: ce Monaco.EminescuȘtia prieten patul princi- în masa” „servind Române, tele Principa din boieroaică și boier simțim tru tru turiști din Est. Intrăm, ne așezăm, ne nu sînt pentru millionari, ci chiar și pen prețurile unei pizzerii și-mi dau seama că Înainte,privesc sendvișurile. mîncăm ne să și ferită mai bancă o pe așezăm ne să că-i lumea! Avem trei ore să ne plimbăm, mi Ce comun. spațiu un ocazie, această în Monaco, e din Arad, pecetluind, și cu României al onorific consul Foster,fost Angela Doamna adevărat”. prințul bert, Principatului:a simfonică orchestra„Al ceva și Foster,decenii două dirijat a care ani, într-o seară, la Marsilia, sir Laurence spus ne-a cum Sau, Bătrîn”. „Ăl am scris,Raliurămîne!). ni fca cu oficial unui Cațavencu Academia S De atunci am mai fost de cîteva ori cîteva de fost mai am atunci De Ajungem cu jumătate de oră înaintea Va veni însuși Prințul. Celălalt prinț, ă m rct etl n face ne testul, trecut am că pare Se picioare. în pînă cap din măsoară ne noi, la uită e Apoi urmează vreo oră vreo urmează Apoi Arsură: „dova- ă și el „cine peste ------