Sëlva Ncuei 05/2013
Total Page：16
File Type：pdf, Size：1020Kb
PLATA DE NFURMAZION DL CHEMUN DE SËLVA GHERDËINA • MITTEILUNGSBLATT DER GEMEINDE WOLKENSTEIN FOGLIO INFORMATIVO DEL COMUNE DI SELVA DI VAL GARDENA - Nr. 05/2013 - 31 de utober 2013 www.selva.eu • www.wolkenstein.eu POSTE ITALIANE SPA SPEDIZIONE IN ABBONAMENTO POSTALE – 70 % - NE BOLZANO • POSTE ITALIANE SPA – VERSAND IM POSTABONNEMENT – 70 % - NE BOZEN • TASSA PAGATA – TAXE PERCUE Ntervista ala maestra Margit Perathoner Landtagswahlen 2013 Was ist Permafrost? LA NTERVISTA lëur. Cuntënes ma mpue de ”Ie pretendove truep chëla speriënza. Prof. Margit Perathoner: “Ntlëuta ova i maestri plu da mi sculeies, ma é de 3 mënsc de feries d’in- stà y ie son for stata una che ulova fé, che ulova ve- nce for dat dut!” ster ativa. Per truep ani éi pona fat l’animadëura tl Club Mediterranée. Prati- camënter ova chësc “job” N possa dì che la fova mpue na “istituzion” te scola da nfé cun jëuni, cun udëi mesana. La univa cunscidreda na maestra sciorfa ma d’autri luesc, rujené d’autri lingac, jì ncantëur, fé sport, che ova daniëura n bon raport cun i sculeies y i co- lëur de urganisazion. Chësc legs maestri. S´ën do 46 ani de nseniamënt ie la mae- lëur fajovi drët gën ajache stra Margit Perathoner jita “zënza che la s’l aspitova” n ie nstëssa son de carater Margit Perathoner ie stata per 46 ani mpue una che uel for fé, dé pension. Na ciaculeda sun si vita dedicheda ala scola alalongia nsenianta tla scola mesana inant entusiasm y mei resté y sun l nseniamënt y i sculeies n generel. fërma”. Ais’a pona ntlëuta bele capì Ruvon de reviers al lëur te L ann de scola à inò metù Cuntënes mpue de vosc che l lëur da nsenianta cara- scola. Te duc chisc ani che man y Vo ne sëis chëst iede lëur, de vosc “iter” sciche teriserà Vosta vita? fais te scola se à bën mudà nia plu presënta. Cie sen- maestra te scola. Prof. Margit Perathoner: truep, no pa? timënt ais’a a udëi i sculeies Prof. Margit Perathoner: “No, mei al mond. Me ove Prof. Margit Perathoner: che va inò a scola ntan che “Scumencià ovi ai prim de scrit ite al’università, ma “Zënzauter, l tleca pensé Vo pudëis lascé i registri y utober dl 1967 tla scola me- chëla ovi tosc lascià. L lëur do coche la fova canche ie libri? sana de La Ila; iló nseniovi te scola me dajova bën so- jive a scola. Da ntlëuta se à Prof. Margit Perathoner: “L materies letereres, chël ulo- desfazion, ma mi ntenzions l nseniamënt mudà de 360°. fat che l ie unì zarà ju l frabi- va dì talian, storia y geogra- fova chëles de jì ora per l Ncueicundi iel scialdi plu cat dla vedla scola mesana fia. Tlo sons stata mé n sëul mond, jì demez da Gherdëi- variazion te tlas, l ne ti vën à judà pea a fé che chësta ann. L ann do ovi pona gia- povester nia tan dat mpur- situazion ne fova nia tan pà la stiera de “merceolo- tanza sce n sculé sà duc i traumatica y chësta ie stata gia, tecnologia” y scienzes «Ntan la feries da details dla materia, ma co- mpue na mi fertuna. Scial- natureles tla Scola d’Ert de che ël la vëija y coche ël la di nchersciù me àl d’an- Sëlva cun leprò la scola me- d’instà sons jita truep descrij cun si paroles, cie sciuda, canche ove giapà la sana. Tl prim fovel plutosc ani ti villaggi dl Club nterpretazion che ël ti dà. L lëtra che dësse jì n pension. rie a fé l lëur de nsenianta, Mediterranée a urganisé nseniamënt ie scialdi basà Ntlëuta éi bën abù n valgun l manciova n program, ma- l tëmp liede ai jëuni. sun proiec, datrai vëniel dis da realisé chësta situa- terial didatich fovel puech y Chësc me à daniëura laurà mënsc alalongia sun zion, scebën che ie ësse nia y pona jiva a scola nce vel argumënt speziel. Sibe i gën mo fat inant cun i scu- sculeies che fova plu vedli scialdi plajù.» mutons che nce i genitori à leies che ove nvià via. Ma la de me. Pur mpò me ovi usà gën vel da detel”. ne n’ie nia jita. D’instà y sën ite drët bën y l raport cun d’autonn éi pona fat n doi i sculeies butova for plu y na. Y ala fin ie suzedù avisa Y Vo fais una che à fat pea viages y daldò ne sons nia plu. Canche la scola fova l cuntrer: son resteda tache- chësta gran mudazions cia- plu drë ruveda a cuntat cun unida destacheda dala Sco- da ala scola per bën 46 ani lan de jì pea cun i tëmps? l mond dla scola. Y sën me la d’Ert tl ann 1977/78 ovi alalongia, nia da crëier.” Prof. Margit Perathoner: godi bën l tëmp liede y rate metù man a nsenië conc y “Sci, chël éi for cialà y ncont propi che l tëmp fova madur scienzes natureles”. Praticamënter Ve ais permò de mudazions ne me éi mei per lascé la scola”. plu tert ntendù che l nsenië fat problems y mudazions n sarà Vosc lëur? éi te chisc ani fat pea true- Prof. Margit Perathoner: pes. L bastova che l tumova “Sci, chël pudëssen propi l guviern pona fovel inò da dì. Cun l passé di ani ovi gia- fé dut autramënter. Sambën pà n gran entusiasm y fove che tl prim fovel da se usé, motiveda. Ne me é ënghe- ma ie ne me é mei stentà denó mei fat ert a unì ora plu de ntant de chël viers. cun i 5 diretëures che é abù Mudazions se damanda na y nce cun i autri maestri. Dl cërta flessibltà, sibe da pert 1984 ovi pona fat l cuncors di maestri che nce da pert di per deventé de “ruolo” co- sculeies y mudazions porta che n dij, na cossa che duc nce pro a madurì, a capì cër- i nsenianc muessa fé per ta situazions y a se giaurì”. avëi l post de lëur segur. Da ntlëuta inant ovi pona sapù Ciuna fova pa la majera mu- che chësc sarà mi lëur”. dazion che ëis vivù tl am- bient dla scola? Ma ntan la feries da d’in- Prof. Margit Perathoner: “L Margit cun si fra Otto te banch a scola a S.Cristina stà ti jais mo do a n auter me toma ite che dan truep 2 ani ovi metù man a scola des se fejen nce plu saurì a de fé proiec. Tl prim univa comuniché cun d’autra po- chësta sort de nseniamënt pulazions, a ntënder d’au- udù plutosc cun desfidënza. tra cultures, la mënt se L prim proiet che ove metù gëura deplu y chël ie bën a jì y che me lecorde mo dastramp positif. Sci, ie rate avisa fova “Hab ein Herz propi che nosc mutons gia- für Dein Herz”; iló adurvovi pa n bon nseniamënt, pona mutons che jiva sun palch y depëndel mpue da uni un spiegova y cuntova. Ntlëuta persunalmënter sce l mët fovel rie a mutivé i sculeies, mpëni, ma posse zënzauter trueps ne se nfidova nia, dì che nosta scola possa se fova grams. Ncueicundì iel lascé udëi”. danz dut autramënter. I mu- tons se pieta a pudëi se pre- Iel pa drët che i sculeies ebe senté y ie nce scialdi boni a na cërta disziplina o iel pa nterpreté, à truepa idées y La maestra Margit l‘ultimo di de scola deberieda cun si sculeies Ruben, Patrick y Hannes d’autri valores che ie al di- ie scialdi plu autonoms che dancuei plu trendy? no pludagiut. A chësta ma- Prof. Margit Peratho- niera iel sciche nsenianta cuei juda nce pro a ngrandì mutons sibe for atifs y feje ner: “Sci, disziplina ie bën nce for na bela ndesfideda l savëi”. dlonch pea. Datrai suzedel mpurtanta ma ie dajove plu pona che l mancia l tëmp pëis ala senzierità. Mpur- Ciuna ie pa Vosta minonga per la scola y de chël viers tant fova per mé for a abiné «Disziplina ie bën ncont dl’ultima gran muda- fossel bën da se fé n pen- n bon raport, l cuntat uman mpurtanta, ma ie é zion che ëis vivù pea, chëla sier”. cun i sculeies a na maniera dl’ena de scola da 5 dis? che i giapova crëta. A chëla for dat plu pëis ala Prof. Margit Perathoner: Ve sà pa che nosc scule- maniera iesen nce boni de senzierità y al bon “Chësta fova na dezijion ies tla scoles de Gherdëina tré ora deplu dai mutons y raport cun i sculeies» che ie unida dal’auta ju y vën anjeniei ca bën tla sco- a ti dé inant nce deplu. L fa- che nia duc - nce nëus nse- les, iesi pa anjeniëi per fre- tor uman ie l plu mpurtant nianc - ne fova a una. Segur cuenté la scoles autes de tl nsenimënt a scola. Adur- ajache la lezion ie dut ntëur iel che te 5 dis fejen deman- Südtirol, la Universiteies o van na parola ora de mi ma- plu viva. Ie me lecorde can- co che te 6 dis de scola. Per- per l mond de lëur? che ie jive a scola messans sunalmënter me éi ntendù Prof. Margit Perathoner: for mé scri y dì su poejies, l che i sculeies fova mpo mo “Cun l fat che on l nse- maester damandova y i scu- bëndebo stanc, dantaldut tl niamënt te deplu rujenedes «L fat dl plurilinguism leies respundova.